am creat o şcoală de practicieni specializaţi...

ediți

a a

Viii-

a

april

ie 2

016

Leg

aL

ma

ga

zin

edi

ția

a Vi

ii-a

ap

rili

e 20

16

www.legalm

agazin.ro

Am creat o şcoală

de practicienispecializaţi

i n t e r v i u c u

magda volonciuwww.legalmagazin.ro

Managing Partner, Magda volonciu & Asociaţii

cover story

AvocAţii profită de revigorareapieţei muncii

Mediul de afaceri,sub lupa consiliului concurenţei

teme de discuţie:•reguli și proceduri de conformare•tendințe privind operațiunile de concentrare economică•componenta penală a dreptului concurenţei•abuzul de poziţie dominantă și modalităţile în care acesta operează•analiza acordurilor pe orizontală şi pe verticală•avantajele politicii de clemență

Audienţa:•directori juridici din companii românești și multinaționale din următoarele sectoare economice:

telecom, energie, farma, automotive, financiar-Bancar, transporturi, construcții, fmcg; turism;•avocați specializați în dreptul concurenței;• reprezentanți ai autorităților de reglementare;• mass-media

Pentru parteneriate şi înregistrare vă rugăm să contactaţi redacţia Legal Magazin

MihAeLA odică, Marketing Manager, Legal Magazin; tel.: [email protected]

MirceA FicA, senior editor, Legal Magazin; tel: 0732 903 [email protected]

ediția a iii-a, 6 iunie 2016CCIR Business Center, Amfiteatrul Al. I. Cuza

Eveniment organizat cu sprijinul Consiliului Concurenței

Noi reGLeMeNtări ÎN sectorUL eNerGetic

teme de discuţie:•Strategia energetică națională și politicile publice îndomeniul energiei•românia, pol energetic regional•competitivitatea piețelor de energie•Sustenabilitate ecologică și climatică•Soluții pentru menținerea unui mixt energetic diversificatși echilibrat•Buna guvernanță corporativă în întreprinderile la carestatul este acționar majoritar;•dezvoltarea mecanismelor de piață concurențială însectorul energetic;•definirea conceptului de consumator vulnerabil șiconsumator protejat;

•viitorul cadru legislativ al redevențelor în sectorul energetic•tendințe în consultanța juridică și fiscală pentru sectorulenergetic

Audienţa:•directori generali, directori de afaceri publice, directorijuridici și directori financiari din companii energetice•furnizori ai companiilor energetice•Bancheri, avocați, consultanți fiscali•asociații patronale și profesionale din sectorul energetic•Sindicate•mediul universitar•reprezentanți ai corpului diplomatic•ong-uri de profil, mass-media



amfiteatrul alexandru ioan cuza, ccir Business center12-13 mai 2016


1APRILIE 2016 nuMaruL 8www.LegaLMagazIn.ro LEGAL MAGAzIN

edItorIaL

UN NOU ÎNcEPUT DE DRUM:LegaL MagazIn MedIa gruP

Începând cu luna aprilie aacestui an, revista LegalMagazin trece la un nou

nivel de dezvoltare înîncercarea de a fi mai aproapede prietenii şi susţinătorii săi. Am decis să mă alătur echipeide la Legal Magazin, capartener-asociat, urmând caîmpreună să demarăm un nouproiect media, Legal MagazinMedia Grup (LMMG), destinatsă lărgească paleta de serviciioferite clienţilor noştri.Proiectul vizează creştereafrecvenţei ediţiilor revistei LegalMagazin de la cea trimestrialăde până acum, la cea lunară,multiplicarea ofertei depromovare a clienţilor noştriprin realizarea unor emisiuni deteleviziune şi de radio,diversificarea ofertei noastreprin servicii de streaming videoonline şi sporirea numărului deevenimente organizate de LegalMagazin Media Grup şi acalităţii acestora.Astfel, printr-un parteneriat cuTVR1 vă vom putea pune ladispoziţie accesul la emisiuneacu titlul „Legal Magazin”, careva fi difuzată din toamnaacestui an, pe TVR1 şi va firealizată integral de LMMG.Emisiunea va avea în acest an12 ediţii (una pe săptămână) vaavea durata de 25-30 minute şi

va avea o poziţie de audienţă îngrila TVR1.Emisiunea este o dezbatere(talk-show) în studio şi conţineminireportaje filmate carereprezintă suportul discuţiilordin platou. La emisiune vor fiatât invitaţi permanenţi cât şinepermanenţi.Partenerii noştri vor putea fipromovaţi atât în cadrulediţiilor emisiunii, cât şi cafirme. Astfel, potrivitagreementului cu TVR1, existăposibilitatea de promovare încadrul emisiunii atât la înce pu tul(BBI) cât şi la sfârşitul acesteia(BBO), dar şi în interior, subforma de corner logo. Un alt produs al proiectuluinostru îl constituie realizarea deminidocumentare tv (filllere). Înacest sens, vă propunemparticiparea alături de noi larealizarea unei serii de emisiunitv de promovare, adică emisiunide tip filler, cu durata cuprinsăîntre 3 şi 4 minute fiecare, cudifuzare zilnică, de luni pânăvineri, la ore de audienţă, peTVR1, TVR Internaţional şi peportalul online TVR+. De aseme -nea, fiecare ediţie va includesuporturi de promovare (publi -citate) de tipul BBI şi BBO depromovare, de 5-10 secunde.Prin noul nostru proiect intrămşi în competiţia înaltelor

tehnologii ale momentuluispunându-vă că LMMGrealizează cu echipamentespecifice şi activităţi de filmareHD şi transmitere online, prinlive-streaming.În fapt, oferta noastră este de avă transmite evenimentele,întrunirile organizate de cătrecompania dvs., oriunde ar filocaţia lor de desfăşurare, astfelîncât, acestea să poată fiurmărite LIVE (dar şiînregistrat), vizualizareaputându-se face fie pesmartphone (ANDROID sauiOS), tablete de orice fel,calculatoare sau televizoaresmart. Înregistrările vor putea fi postate pe site-ul dvs.,oferindu-se astfel posibilitateade a fi vizualizate şi în reluare.Nu în ultimul rând, lucrăm larealizarea unor emisiuni deradio pentru Radio România şiRFI, care să completeze ofertanoastră de punere în valoare aclienţilor noştri în toate mediilede promovare.Prin noul parteneriat LegalMagazin Media Grup ne-amdezvoltat şi o divizie de PR,capabilă să facă faţă cerinţelormoderne ale domeniului.Astfel, noul nostru proiectLMMG vine în întâmpinareadvs. încercând să vă ofere oplatformă completă depromovare, de vizibilitate,oferindu-vă atât apariţia înrevistele editate de noi, LegalMagazin, Lady Lawyer,Tax&Account, RevistaProfesiilor Liberale, cât şiposibilitatea de apariţie lateleviziune şi radio şiparticiparea la evenimenteleorganizate de noi.

de Mugur Istode, senior editor, Legal MagazinManaging Partner, Legal Magazin Media grup

Noul nostru proiectLMMG vine înîntâmpinarea dvs.încercând să vă ofereo platformă com -pletă de promovare,de vizibilitate,oferindu-vă atâtapariţia în revisteleeditate de noi, LegalMagazin, LadyLawyer,Tax&Account,Revista ProfesiilorLiberale, cât şiposibilitatea deapariţie lateleviziune şi radio şiparticiparea laevenimenteleorganizate de noi.

2 nuMaruL 8 APRILIE 2016LEGAL MAGAzIN www.LegaLMagazIn.ro

suMar

Publicaţie editată de Legal Magazin Media grup

redacţIaMircea fica, senior editor

[email protected]

Mugur Istode, senior [email protected]

titus gîrbea, [email protected]

emiliana dovan, senior [email protected]

carmen dinu, corespondent [email protected]

PuBLIcItateMihaela odică, sales Manager

[email protected]

dtP carmen costescu

[email protected]

adresa redacţIeIStr. Negustori, Nr. 23-25, Sector 2, Bucureşti

Telefon - 031.10.12.166www.legalmagazin.ro

Legal Magazin apare cu sprijinul uPLr (uniunea Profesiilor Liberale

din românia)

copyright: Legal Magazin Media grup

Este inter zi să, con form legii, repro du ce rea inte gra lă sau par -�ia lă – pe orice cale – a con �i nu tu lui revis tei, fără acor dul scris al con du ce rii redac �iei şi al auto ri lor, care de�in drep -tu ri le de copie re. Apar �i ne cola bo ra to ri lor, în exclu si vi ta te,res pon sa bi li ta tea pri vind date le şi con si de ra �i i le din tex te le pe care le semnea ză. Opi ni i le lor nu repre zin tă ins ti tu �i i le şi/sau fir me le cu care aceş tia au orice fel de rela �ii con trac -tua le.

ISSN 2343 – 7375Tiparul: Master Print

10/14 IntervIuL edIţIeI

aM creat o ŞcoaLă de PractIcIenI sPecIaLIzaţIInterviu cu Magda voLoncIu, Managing Partner, Magda volonciu & asociaţii

28/29 My offIce

28 Bcda Law offIcessaU „aVocaţII cU VocaţIe”

30/35avocaţII MarILor oraŞe30 creŞte InteresULPentrU serVIcII JUrIdIce de caLItate

32 desPre drePtUrI ŞI ProteJarea LorPrIn Lege

34 cLaUza de neconcUrenţă -cLaUză sPecIfIcă La contractULIndIVIdUaL de MUncă

36/37 InstItuţII36 PentrU MIne aVocatUraeste Un Mod de VIaţă

38/39oPInIa sPecIaLIstuLuI38 fIscaLItatea forţeI de MUncă

41 drePtuL concurenţeI

41 cLIfford chance: concUrenţa - o teMă gLoBaLIzată, Pe fondULcoMPLexItăţII sPorIte ŞI a cooPerărIItot MaI strÂnse Între aUtorItăţI LanIVeL InternaţIonaL

42/43InternatIonaL / eurozone

42 ue, În LuPtă cu evazIunea fIscaLănoI norMe de transParențăfIscaLă PUBLIcă PentrUsocIetățILe MULtInațIonaLe dIn Ue

46 tehnoLogII

46 IsoLex - dIn resPect PentrUProfesIe! – dePartaMentULconsULtanță

48cuLtură

48 sarMaLeLe recI aU dat În cLocot

16/22 cover story

Ediţi

a a

VIII

-a

april

ie 2

016

avocaţII PROFITă DE REVIGORAREA PIEţEI MUNcII

Alături de planul de evenimente pe acest an, vă informăm că printr-un parte -neriat cu srtV, casa de producţie de televiziune LMMG va realiza emisiuneatelevizată, cu titlul „Legal Magazin”, care va fi difuzată din toamna acestui an,pe tVr1 şi online pe tVr plus.

Emisiunea va avea în acest an 12 ediţii (una pe săptămână) va avea durata de25-30 minute şi o poziţie de audienţă în grila TVR1.

Emisiunea este o dezbatere (talk-show) în studio şi conţine minireportajefilmate care reprezintă suportul discuţiilor din platou. Partenerii noştri vorputea fi promovaţi atât în cadrul ediţiilor emisiunii, cât şi ca firme.

Un alt produs de televiziune, pe care vi-l propunem anul acesta îl constituierealizarea de minidocumentare tv (fillere). Aceste emisiuni tv, cu o duratăcuprinsă între 3 şi 4 minute fiecare, cu difuzare zilnică, de luni până vineri, laore de audienţă, pe TVR1, TVR Internaţional şi pe portalul online TVR+. Deasemenea, fiecare ediţie va include suporturi de promovare (publicitate) detipul BBI şi BBO de promovare, de 5-10 secunde.

Totodată, suntem în stadiul avansat de finalizare a două proiecte radiofonice,care constau în realizarea unor emisiuni şi difuzarea lor săptămânală la RadioRomânia Actualităţi şi RFI, care să completeze oferta noastră de punere învaloare a clienţilor noştri în toate mediile de promovare.

ţuca zbârcea & Asociaţii a fost aleasăFirma de avocatură a Anului în România,în cadrul ceremoniei The LawyerEuropean Awards, organizată la Londrade prestigioasa publicaţie britanică TheLawyer, miercuri, 9 martie 2016.În prezenţa a peste 250 de avocaţi şiconsilieri juridici, The Lawyer, cel maiapreciat jurnal periodic din MareaBritanie dedicat pieţei de avocatură, aanunţat laureaţii ediţiei 2016 a premiilorThe Lawyer European Awards. Anual,The Lawyer recompensează firmele deavocatură cu performanţe deosebite,precum şi liderii care, prin deciziistrategice şi management vizionar, auavut un aport semnificativ în evoluţia şidezvoltarea business-ului în ultimele 12luni.În cadrul ceremoniei din acest an au fostacordate 24 de premii, câştigătorii fiinddesemnaţi de un juriu format din 25 deavocaţi şi consilieri juridici din cadrulunor cunoscute firme de avocaturăprecum Slaughter and May, Arnold &

Porter, Mishcon de Reya, Travers Smith,Shoosmiths, Walker Morris, Winston &Strawn, Paul Hastings, Osborne clarkeInternational, respectiv corporaţiiprecum HBO, Aviva, Linde, Tsys, OrwellGroup, Unisys etc.Lista nominalizărilor pentru premiul„Firma de Avocatură a Anului” dinRomânia a inclus 7 jucători de pe planlocal, deopotrivă firme independente şi

internaţionale. câştigătorul categoriei, lafinele procedurii de jurizare, a fost ţucazbârcea & Asociaţii, potrivit anunţuluiThe Lawyer. Prezent la gala de premiere de laLondra, gabriel zbârcea (foto),Managing Partner, a declarat: „Acesttrofeu reconfirmă locul pe care ţucazbârcea & Asociaţii îl ocupă în rândulfirmelor de avocatură europene. El secuvine mai întâi de toate avocaţilor şiechipei noastre care trudesc pentru aoferi servicii de calitate 24 de ore din 24.Se cuvine clienţilor noştri care au crezutşi cred în noi, în valoarea acestei firme.Nu în ultimul rând, colegilor noştri dincelelalte firme de avocaţi alături de caream clădit de 20 ani o piaţă a serviciilorjuridice competitivă, provocatoare,similară cu cele din ţările cu tradiţie înavocatura de business”.Marcând o premieră la nivel local, ţucazbârcea & Asociaţii şi-a adjudecat patrutrofee The Lawyer în decursul ultimilor 6ani.

Nestor Nestor DiculescuKingston Petersen (NNDKP)continuă să fie cea maiapreciată firmă din Româniaîn domeniul proprietăţiiintelectuale. La evenimentulde decernare a premiilorManaging IntellectualProperty (MIP) ce a avut locîn 10 martie 2016, laLondra, NNDKP a câştigatpentru al treilea anconsecutiv premiul „Firmade proprietate intelectuală aanului în România”, o

premieră la nivel naţional. ana-Maria Baciu (foto),partener şi coordonator alpracticii de profil a firmei, areprezentat NNDKP la gală,declarând cu această ocazie:„Ne aflăm pentru a treiaoară pe acest podium înprimul rând datorităclienţilor noştri ce aucontinuat să ne ofereîncredere, care se reflectă înperformanţele de pânăacum ale practicii.Mulţumirile noastre se

îndreaptă şi către echipa deproprietate intelectuală,care se consolidează de laun an la altul, recent şi princooptarea unui noupartener, cosmina Simion.Aprecierile clienţilor şieforturile colegilor noştridin ultimii 13 ani aucontribuit la recunoaştereaconstantă a firmei ca lideratât în mediul de afaceri dinRomânia, cât şi decomunitatea internaţionalăde IP.”

nndKP rămâne lider în proprietate intelectuală în românia


LegaL news

ţuca zBârcea & asocIaţII, pentru a patra oară pe podiumul the Lawyer


LegaL news

În ultimul deceniu, Europa aînregistrat o dezvoltare ga -lo pantă a energiei produsedin surse regenerabile,sectorul fiind în continuăcreştere. Priorităţile pentruexpansiunea energiei dinsurse regenerabile,determinate de politicaenergetică a UE, impunstabilirea unor obiectivenaţionale pentru fiecare statmembru al UE şiinfluenţează deopotrivăţările vecine din Europa şiAsia centrală.cu toate că structurile dereglementare şi comercialeale pieţelor locale diferăadesea în mod substanţial,guvernele şi autorităţile de

reglementare se confruntăcu probleme similare.Totodată, politicile şi legis -laţia naţională în domeniu,continuă să evolueze.Pentru dezvoltatorii şi inves -titorii în surse regenerabile,succesul comercial depindede mai mulţi factori printrecare: înţelegerea şi anticipa -rea tendinţelor actuale şiviitoare, identificareaoportunităţilor pe măsurăce acestea apar, minimi za reariscurilor şi punerea în apli -care a unui model activ debusiness, capabil să su por teşocuri sau incertitudini.anda todor (foto),Managing Partner, DentonsBucharest, a comentat

„Ghidul abordează factoriimajori care influenţeazăinvestiţiile şi constrângerileîn proiecte de energieregenerabilă în 16 jurisdicţiiîn care firma noastră esteprezentă şi credem că esteun instrument util pentrujucătorii care acţionează înacest sector.”Ghidul oferă rezumate cuprivire la perspectiveleproiectelor de energieregenerabilă în 16 jurisdicţiidin Europa şi Asia centrală,jurisdicţii cu industrii activeîn energia regenerabilă şipotenţial semnificativ înacest domeniu. În fiecarecaz în parte, analizămcontextul general şi

potenţialul intrinsec pentrudezvoltarea proiectelor dinsurse regenerabile, factoriidecisivi în industrie precumşi constrângerile şi riscurilela care sunt supuşiinvestitorii.Dentons a realizat acestghid în colaborare cuBloomberg New EnergyFinance.

dentons lansează „ghidul de Investiţii înProiecte de energie regenerabilă în europa”

RTPR Allen & Overy a oferitconsultanţă juridică fonduluide investiţii EnterpriseInvestors în legătură cuachiziţia grupului „Noriel”,cel mai mare retailer dejocuri şi jucării din România.contractul de vânzare a fostsemnat recent, tranzacţiaurmând a fi finalizată subcondiţia obţinerii aprobăriiconsiliului concurenţei,precum şi a îndeplinirii altorcondiţii precedente. Echipa RTPR Allen & Overy afost formată din costinTărăcilă (Managing Partner),Adrian cazan (SeniorAssociate), Roxana Ionescu(Senior Associate), Tudor

Năftică (Associate), AndreiMihul (Associate), Alexandracostina Ivancia (Associate),Laurenţiu Tisescu (Associate),Andrada Rusan (Junior

Associate), Monica Marian(Junior Associate) şi AndreiLupu (Junior Associate). „Ne bucurăm că am fostalături de EnterpriseInvestors în achiziţia Noriel şile mulţumim pentruîncrederea acordată RTPRAllen & Overy încă o dată.Enterprise Investors esteunul dintre clienţii noştri cucare lucrăm de mulţi ani şiam avut ocazia să îi consiliemîn mai multe tranzacţiiîncheiate cu succes, pentru ao menţiona doar pe ultima –vânzarea Smartree Romania– care a fost încheiată chiarla începutul acestui an.Fondurile de investiţii

continuă să fie foarte activepe piaţa din România, doar înultimele 12 luni am fostimplicaţi într-un numărrecord de 11 tranzacţii deprivate equity dintr-un totalde 14 tranzacţii de M&Asemnate.”, a declarat costintărăcilă (foto).Printre tranzacţiile în careRTPR Allen & Overy areprezentat EnterpriseInvestors putem menţionaexit-urile din SmartreeRomania şi Siveco România,achiziţia Macon şi Simcor sauachiziţia şi ulterior vânzareaArtima.

rtPr aLLen & overy aLăturI de enterPrIse Investors în achiziţia noriel


LegaL news

Societatea de avocaţizamfirescu Racoţi &Partners (zRP) anunţă douăpromovări în rândulavocaţilor seniori, în cadruldepartamentului Litigii, şi îşiconsolideaza astfel echipeleîn domeniile-cheie arbitraj şilitigii / bancar şi insolvenţă.Violeta Saranciuc (SeniorAssociate) şi Alexandru Ior -gulescu (Senior Asso ciate)sunt primii avocaţi promo -vaţi ca urmare a participării

la evaluarea profesionalăindividuală, o procedură deevaluare continuă imple -men tată de managementulfirmei, care înlocuieştecrite riile clasice de măsu -rare a eficienţei cu noiindicatori de valoare şiperformanţă. Astfel, zRP vaderula în 2016 procesul deevaluare continuă a avo ca -ţilor în mai multe etape, iarpromovările interne vor con -tinua pe parcursul anului.

„Violeta şi Alexandru audebutat în cadrul firmei înurmă cu şapte ani, pevremea când erau studenţiîn anul 3 în cadrul Facultăţiide Drept, UniversitateaBucureşti. Pe parcursulevoluţiei lor profesionale audat dovadă de o extraor -dinară pasiune pentruprofesie, de tenacitate,ambiţie, talent, gândirejuridică inovatoare şi, nu înultimul rând, de o conduită

ireproşabilă”, a declaratcosmin Vasile (foto),Managing Partner zRP.

DLA Piper Dinu a reprezen -tat cu succes în faţa Înalteicurţi de casaţie şi Justiţie("ÎccJ") un importantprodu că tor internaţional demedicamente inovative în

recursul declarat de casaNaţională de Asigurări deSănătate ("cNAS")împotriva deciziei curţii deApel Bucureşti de anulareparţială a notificărilor claw-back emise de cNAS învaloare cumulată deaproximativ 18 milioane leipentru consumul de medi -ca mente aferent trimes tre -lor IV/2012 şi I/2013.IccJ confirmă astfel anula -rea parţială a notificărilorelectronice emise de cNASpentru nelegala includere asumelor reprezentând TVAşi adaosuri comerciale (dedistribuţie şi de farmacie)încasate de alte entităţi dinlanţul de distribuţie învaloarea consumului demedicamente suportate din

Fondul naţional unic de asi -gurări sociale de sănătate şidin bugetul MinisteruluiSănătăţii, aferent vânzărilorplătitorului de contribuţie. Decizia recentă a IccJ este

un bun început şi ojurisprudenţă extrem deimportantă pentru cauzele"new-clawback" promovateîn instanţă şi în care s-ainvocat aplicarea eronată aprevederilor Ordonanţei deUrgenţă a Guvernului nr.77/2011 ("OUG nr.77/2011") ca urmare aincluderii nelegale a TVA şia adaosurilor de distribuţieşi de farmacie în valoareade consum de medica -mente comunicat de cNAS.Echipa de avocaţi din cadrulDLA Piper Dinu care acontribuit la acest succes afost formată din danielaBistrae (foto stânga)(Senior Associate) şi amaliaMuşat (foto dreapta)(Associate).

dLa PIPer dInu obţine anularea definitivă a contribuţiei claw-back aferentă adaosurilor comerciale de distribuţie şi farmacie

Promovări în echipa zaMfIrescu racoţI & Partners


LegaL news

Avocaţii bpv GrigorescuŞtefănică au consiliat com -pania chineză de electroniceNingbo Joyson Electroniccorporation (JoysonElectronics) într-o tranzacţieevaluată la 920 milioane dedolari, în urma căreia a fostachiziţionată compania KeySafety Systems. Aceasta esteuna dintre cele mai maritranzacţii din sectorul autode la începutul anului 2016.Joyson Electronics, unuldintre cei mai importanţifurnizori de componentepentru industria auto dinlume, a semnat contractul deachiziţie a Key SafetySystems. Key Safety Systemseste un producător american

de sisteme de securitatepentru industria auto, cum arfi airbaguri, volane, centuride siguranţă, care îşi desfă -şoa ră activitatea în 32 delocaţii din întreaga lume,printre care se numără şiRomânia, unde este prezentăîn Arad şi Hunedoara. Sepreconizează că în urmaacestei tranzacţii va rezulta ocompanie cu vânzări anuale de3 miliarde de dolari şi apro -ximativ 20.000 de angajaţi.În România, JoysonElectronics a fost asistat deechipa de avocaţi condusă deAnca Albulescu, Partener bpvGrigorescu Ştefănică, dincare au făcut parte NicolaeUrsu (Avocat senior

coordonator), cristinaRandjak (Avocat seniorcoordonator) şi SoniaVigdorovits (Avocatcolaborator). Avocaţii aurealizat raportul de duediligence în ceea ce priveştetoate aspectele de dreptcorporativ, drept comercial,drept imobiliar şi dreptulmuncii şi au oferit consilierecu privire la diverse aspecteale tranzacţiei, alături defirma internaţională deavocaţi, Gibson Dunn.Tranzacţia este condiţionatăde obţinerea aprobărilornecesare conform legislaţieiîn vigoare şi de îndeplinireaaltor condiţii uzuale deîncheiere.

Este a doua tranzacţie în carebpv Grigorescu Ştefănicăasigură serviciile juridicenecesare pentru achiziţiileJoyson Electronics înRomânia. În 2014, firma deavocaţi a oferit asistenţăcompaniei chineze şi filialeisale germane, Preh, înprocesul de achiziţie acompaniei Quin, unproducător german deelemente ornamentalepentru interiorulautovehiculelor, prezent înRomânia prin fabrica dinBraşov, în care lucreazăpeste 1500 de angajaţi.Joyson Electronics este ocompanie multinaţionalălistată la bursa din Shanghai.

BPv grIgorescu ŞtefănIcă aLăturI de Joyson eLectronIcsîn achiziţia de $920 milioane a Key safety systems

Wolf Theiss a acordatasistenţă juridică fondului deinvestitii olandezInternational Insuranceconsortium în procesul deachiziţie a carpatica Asig SA,societate care face obiectulunor măsuri de intervenţietimpurie în baza legiiredresării şi rezoluţieiasiguratorilor, aflată înprezent în administrareaFondului de Garantare aAsiguraţilor (FGA). Finalizareatranzacţiei este condiţionatăde aprobarea de cătreAutoritatea de SupraveghereFinanciară (ASF) a cumpă ră -torului ca nou acţionar alcarpatica Asig SA.Echipa Wolf Theiss formatădin Ileana Glodeanu(Partener, corporate M&A),

Adelina Iftime-Blăgean (Avo -cat Senior, corporate M&A),Luminiţa Olteanu (Avocat,Litigii) şi Monica ţinteanu(Avocat, corporate) a asistatclientul atât în procesul dedue diligence legal, cât şi lastructurarea tranzacţiei şinegocierea con tractului de

vânzare-cumpărare.Ileana glodeanu (foto),partener al Wolf Theiss,rezumă această tranzacţie:Echipei Wolf Theiss îi placprovocările, şi recunoaştemcă această tranzacţie a fostuna dintre ele, pornind de ladue diligence până lamomentul semnăriicontractului sub condiţiisuspensive. Este una dintretranzacţiile noastre atipice,cu un nivel aparte dedificultate exacerbat dedificultăţile financiare şi deanumite ramificaţii de dreptpenal care s-au răsfrânsdirect sau indirect şi asuprasocietăţii carpatica Asig. Latoate aceste ingredienteexplozive se suprapunemodificarea întregului pachet

legislativ în domeniulasigurărilor din ultimajumătate de an, cu legislaţiesecundară care este încă încurs de emitere. Suntem însănorocoşi să avem alături unclient dinamic, care apreciazătoate aceste dificultăţi şi careacceptă provocarea de a faceo poveste de succes dincarpatica Asig.” International Insuranceconsortium (IIc) este ocompanie de investiţii cusediul în Olanda, focusată pecompaniile de asigurări dinEuropa de Est şi Sud-Est. carpatica Asig SA este ocompanie de asigurăriînfiinţată în 1996 de omul deafaceri sibian Ilie carabu¬leasub numele de ASA SibiuAtlassib.

woLf theIss a acordat asistenţă juridică pentru IIc


LegaL news

Echipa de avocaţi specializaţi în dreptfiscal formată din Dan Dascălu –Partener, Ana Maria Iordache – AvocatSenior şi Roxana Buture - AvocatAsociat a reprezentat cu succes ocompanie multinaţională în faţa Înalteicurţi de casaţie şi Justiţie obţinândanularea irevocabilă a unei decizii deimpunere emisă de ANAF. Dosarul a avut ca obiect anularea uneidecizii de impunere emisă de ANAFprin care companiei i-a fost impusăplata unei sume de peste 50 milioanelei cu titlu de TVA. Demersurilesocietăţii în acest dosar au începutîncă din anul 2012, când aceasta a fostobligată la plata respectivei sumesemnificative de către autorităţilefiscale în mod nelegal, organele fiscalebazându-se pe prevederilor legislaţieifiscale naţionale, care se aflau şi îndeplină contradicţie cu dispoziţiiledreptului european. La început avocaţii D&B David şi Baiasau obţinut suspendarea pe calejudecătorească a executării deciziei deimpunere, care a fost menţinută peîntreaga durată a procesului. „Aceastaa reprezentat o soluţie judicioasă faţă

de vădita aparenţă de nelegalitate aactului de impunere, dar şi prinraportare la prejudiciile iminente pecare le-ar fi produs plata unor sumede acest nivel de către contribuabil,ceea ce face ca miza litigiului să fie înrealitate de aproximativ 75 demilioane lei. În plus, ea reprezintă o

soluţie extrem de utilă şi pentru stat,care acum la finalul litigiului nu va fiobligat să suporte costurile uneieventuale blocări ilegale a fondurilorcontribuabilului, prin plata dobânzilorla care ar fi fost obligat potrivitjurisprudenţei instanţei supreme dincauze similare în care i-am reprezentat pe clienţii noştri,care a condus, de altfel, şi laincluderea unor dispoziţii legale caresă consacre un asemenea drept ladobânzi în Noul cod de ProcedurăFiscală (art.186 alin.3)”, a declaratdan dascălu (foto), Avocat PartenerD&B David şi Baias.Apoi, pe fondul cauzei, în urma uneianalize minuţioase a probatoriuluiextrem de bogat şi variat administrat,pe baza argumentelor invocate deaceşti avocaţi cu referire la legislaţianaţională şi europeană, dar şi întemeiul unei jurisprudenţe a cJUEdintr-o speţă similară în care au fostimplicaţi avocaţii D&B David şi Baias,Înalta curte de casaţie şi Justiţie apronunţat în luna martie 2016 odecizie prin care a anulat irevocabilactul de impunere emis de ANAF.

câŞtIg Pentru avocaţII d&B davId ŞI BaIasla Înalta curte de casaţie şi Justiţie

Suciu Popa estesingura firmă deavocatură din Româniainclusă în clasamenteleLegal 500 EMEA, lanumai 3 luni de laînfiinţare. Firma esterecomandată în 4dintre cele 10 ariicercetate de ediţia2016 a Legal 500EMEA, lansată de

directorulinternaţional: Disputeresolution (Band 2),PPP and procurement(Band 2), Energy andnatural resources(Band 3), commercial,corporate and M&A(Band 3), alături de 5avocaţi Suciu Popa:Miruna Suciu,cleopatra Leahu

sucIu PoPa - în clasamentele Legal 500 eMea 2016


LegaL news

Pagini realizate de Mircea fica si titus gîrbea

Bulboacă & AsociaţiiScA îşi întăreştepractica din zona deconsultanţă fiscalăprin cooptarea înechipă a AdrianeiStoian în poziţia deTax Partner. Adrianava coordona Bulboacă& Asociaţii Tax,entitate ce opereazăafiliat firmei deavocatură încă din2013. cu o experienţăprofesională de peste16 ani în domeniulconsultanţei fiscale,Adriana a fostresponsabilă pentruderularea unui marenumăr de proiecteprivind fuziuni şiachiziţii, restructurăride grupuri,reorganizări deafaceri, revizuiri şiaudituri fiscale. “Mă bucur să măregăsesc în echipa

Bulboacă & Asociaţii.conceptul inovator alstrategiei de businessa Bulboacă şi Asociaţiim-a convins să măalătur şi să contribuila misiunea pe carefirma şi-a asumat-o -aceea de a crea, prinactivitatea noastră

profesională, cevanobil. Simt că putemconstrui împreună, petermen lung,oferindu-le clienţilornoştri toate instru -mentele necesare:servicii juridice şifiscale integrate încadrul proiectelor

complexe de fuziuni-achiziţii, divizări şireorga ni zări,restructurări de grup,precum şi ser vicii deconsultanţă fiscalăacoperind toatedomeniile, precumimpozit pe profit,TVA, impozit pe venitşi contribuţii sociale,impozite şi taxe localeetc.”, a de claratadriana stoian (foto),Tax Partner. Adriana a coordonatproiecte semnificativeale unor corporaţiinaţionale şimultinaţionale derenume careactivează în diversedomenii de activitateprecum retail,farmaceutic, petrol şigaze, imobiliar,energetic etc.

avocatură cu noBLeţe

În toamna anuluitrecut, firma deavocatură “Bulboacăşi Asociaţii” a finalizatprocesul detransformareorganizaţională şirebranding. Nouaidentitate de brand arepoziţionat firma înjurul unei viziuniunice de business,aceea de areprezenta - prinactivităţile deconsultanţă juridică &fiscală acordateclienţilor locali şiinternaţionali -România, cu credinţăşi loialitate, sprijinindîn acest fel efortul şicontribuţia Românieila umanitate, precumşi aspiraţiile saleeuropene. Demersul a inclusdefinirea crezuluicare ghideazăactivitatea avocaţilorşi consultanţilor,schimbarea logo-uluipentru a reflectanoile valori ale firmei,un design nou almaterialelor deprezentare online şioffline, dar şirelocarea într-un sediu nou,clădire istorică, partea patrimoniuluinaţional cultural.

BuLBoacă ŞI asocIaţII îşi consolidează practica de consultanţă fiscală princooptarea adrianei stoian în poziţia de tax Partner

(commercial, corporate andM&A), Luminiţa Popa, MădălinaBerechet (Dispute resolution),Miruna suciu (foto stânga),Luminiţa Popa (foto dreapta)(Energy and natural resources),Luminiţa Popa, MădălinaBerechet, Roxana Fercală (PPPand procurement). Legal 500 este unul dintre celemai prestigioase directoarejuridice recunoscute la nivelinternaţional, care alcătuieşteanual clasamente ale firmelorde avocatură din întreaga lume.

Acestea se bazează pe ocercetare riguroasă, careinclude interviuri cu clienţii,reprezentanţii firmelor deavocatură şi competitoriiacestora. Suciu Popa este firma deavocatură full-service fondatăde Miruna Suciu şi LuminiţaPopa, având în prezent 6parteneri şi 20 de avocaţi cuexperienţă semnificativă înasistarea şi reprezentareaclienţilor în proiecte deanvergură în ultimii 15 ani.


IntervIuL edIţIeI

În anul 1998 v-aţi deschiscabinetul de avocatură, pecare l-aţi transformat în 2004într-o societate de avocatură.cum au evoluat cerinţeleclienţilor şi complexitateadosarelor la care aţi lucrat, înultimii ani?

cred că discuţia trebuiepurtată în contextuladoptării în 2003 a nouluicod al Muncii. Aceasta afăcut ca la acea perioadălucrurile să fie relativcomplexe, în sensul că toatălumea încerca sădesluşească cerinţele noiilegi. La acel moment, amfost oarecum privilegiată,pentru că eu am participatdirect în comisiile de lucrupentru proiectul de cod. Astfel, perioada 2004 – 2008a fost o perioadă prielnică,în special sub aspectulconsultanţei, pentru că eranevoie de lămurirea multoraspecte. Totodată, tot camîn această perioadă s-auîntâmplat şi marileprivatizări. chiar dacă, prinspecificul activităţii noastre,nu suntem direct implicaţi înaceste privatizări, nu pot sănu recunosc faptul că şi deaici am avut de cules nişteroade, pentru că modul deorganizare, inclusiv în ceeace priveşte forţa de muncă anoilor angajatori de tipprivat, presupunea cerinţecu totul diferite faţă de ceeace existase până la acelmoment. Pot să spun că aceaperioadă poate a fost ceamai „temerară” pentru noi.Oricum, a fost momentulunei lansări care ulterior, ande an, avea să confirmefaptul că buna-părere a

aM creat o ŞcoaLă de PractIcIenI sPecIaLIzaţIInterviu cu Magda voLoncIu, Managing Partner, Magda volonciu & asociaţii


IntervIuL edIţIeI

clienţilor şi rezultatele bune pecare le-am obţinut nu au avutcaracter întâmplător.După 2008 a început să sedezvolte foarte mult partea delitigii în domeniul dreptuluimuncii. Şi aici, fără falsămodestie, pot să remarc faptulcă, an de an, împreună cu echipape care o coordonez am obţinutrezultate spectaculoase într-o„piaţă” unde de cele mai multeori angajatorul pierde.Deşi lucrăm cu cele mai maricompanii din ţara asta, la birouam preferat să asigur oatmosferă „familială”. Pentru cădisciplina rigid-conformistă detip corporatist nu este genulmeu, am preferat, mai curând,un orientalism de tip tribal. credcă atunci când oamenii suntnevoiţi să lucreze împreunămulte, foarte multe ore din zi, şi,uneori, din noapte ei trebuie săse suporte, să se înţeleagă cubune şi rele şi să asigure unmecanism funcţional. Oricepiesă care nu mai funcţioneazăîn acest mecanism zdrăngăne,zdrăngăne, până când cadesingură afară. La acest moment, am o echipăfoarte bine închegată: cu doiparteneri seniori (sfatulbătrânilor – Nicolae Volonciu şiMioara Dobre) şi cu douăpartenere mai tinere, dar caresunt alături de mine de mult,mult, timp (corina Radu şi MariAnastasopol), reuşim săcoordonăm activitatea maitinerilor noştri colegi avocaţiseniori şi juniori. Şi, pentru căsunt profesor şi întotdeauna îmiplace să apreciez calităţileprofesionale ale fiecăruia, şipentru că, fără falsă modestie,„simt” atunci când un tânărpromite, pot să spun că, la acestmoment, am o echipă de avocaţitânără, dar de mare viitor.

colegii mei fac parte dingeneraţii foarte apropiate,respectiv cei care au începutşcoala după 1990. Or, trebuie sărecunosc că, cel puţin raportat laultimele generaţii pe care le-amcunoscut, tinerii care se apropieastăzi de vârsta de 30 de ani suntfoarte, foarte buni. Ei dovedescnu numai o bună pregătire, dar,în special, au motivaţia muncii pecare o fac, sunt maturi, corecţi şidisciplinaţi.

Magda volonciu & asociaţii esteapreciată şi recunoscută ca fiindcea mai bună societate deavocatură specializată în dreptulmuncii si relaţii industriale(relaţia cu sindicatele) din ţaranoastră. de altfel, Legal 500 şichambers and Partners vă coteazăan de an ca lider în domeniu pepiaţa din românia. ce a stat la bazaacestor aprecieri?

Munca! Nimeni nu se naşteînvăţat, aşa cum nimeni nu senaşte vedetă. Poziţia într-oierarhie se obţine în timp şipresupune multă, foarte multămuncă. Poate că şi faptul că ampornit la drum în condiţiile încare deţineam un bagaj deconcepte şi principii bine-definite, Magda Volonciuteoreticianul, cercetătorul,profesorul a vrut „să simtă” ce seîntâmplă în viaţa reală, ce seîntâmplă pe ringul disputelor şice se întâmplă atunci când sfatultău nu mai este simplu exemplude şcoală, şi aşa am ajuns capartea practică, vie, să îmi ocupe80 % din timp. Dar, repet ceea ceam spus de la început, într-oastfel de devenire nu existăreţete miraculoase, existămuncă, ambiţie şi dăruire şi, aşmai adăuga, un dram de noroc,pentru că întotdeauna am avutalături de mine o echipă

închegată cu care să împărtăşescaceleaşi valori.

cum este structurată Magdavolonciu & asociaţii? Pe ce sebazează filosofia de business asocietăţii dumneavoastră? caresunt principiile care vă ghidează?

Structura societăţii este, deprincipiu, aceeaşi care se găseştela orice altă societate de profil.Există parteneri, avocaţi seniorişi stagiari. În spatele avocaţilor,există o structură suport, larândul ei bine închegată şi careştie ce are de făcut. A defini aici o filozofie debusiness poate că este un piccam prea pretenţios. Ştiu cătrăim într-o lume în careavocatura este un business deesenţă. Fac parte din avocaţiicare consideră că stilulavocatului clasic, tipologiamaestrului intangibil în turnulsău de fildeş, între cărţi frumoslegate în piele şi un birou demahon bine sculptat, a apusdemult. cred că, astăzi, regulaeste reprezentată de un avocatmobil care răspunde prompt,flexibil, cu deschidere cătrebusiness sau tipologia umană pecare o deserveşte, care ştie sălucreze în echipă şi cu oricegeneraţie, care ştie să respectebanul muncit, dar se străduieştesă îl şi obţină. În ce priveşte problemaprincipiilor, cred că ne-amobişnuit să folosim acest conceptatât de des încât demult şi-apierdut esenţele. Pot, şi măstrăduiesc, de fiecare dată săsepar lucrurile principiale deorice fel de „zgură”. Dar a definistrict nişte principii mi-estefoarte greu să o fac: fie cuvintelear fi prea sărace, fie o anumităaroganţă dublată desubiectivismul normal ar

Din punct devedere alraporturilor demuncă,companiilemultinaţionale oferă cele maibune condiţii,fiind cele mairespectuoase faţăde legislaţianoastră.

Tinerii care seapropie astăzi devârsta de 30 deani sunt foarte,foarte buni. Eidovedesc nunumai o foartebună pregătire,dar, în special, aumotivaţia munciipe care o fac,sunt maturi,corecţi şidisciplinaţi.


IntervIuL edIţIeI

conduce către soluţiidiscutabile. De aceea, aşspune că principiile şi leconstruieşte fiecare dupăpropriul „eu”, iar atuncicând se pune problemabunului mecanism alechipei, fiecare trebuie săîncerce sa fie principial.

care este stiluldumneavoastră deleadership? cum se împacărolul de avocat cu cel demanaging partner?

Să ştiţi că nu prea îmi placepoziţia de lider, în sensul deorganizator. Asta, poatepentru că nu ordinea esteceea ce mă caracterizeazăcel mai mult. Aş putea spunechiar că sunt o dezordonată!Aşa că, dacă nu reuşesc săfac ordine cu mine, nureuşesc să fac ordine nici cualţii. Asta, poate pentru căîntotdeauna îmi place să ammulte de făcut deodată,fiind o persoană care demulte ori lucrează mai binesub presiune decât într-uncadrul foarte liniştit. În schimb, încerc înpermanenţă să mădisciplinez pentru cădisciplina este esenţială înorice demers şi în oriceorganizare. Aş spune că ampreferat stilul unui managersimpatic. Deşi sunt opersoană destul de dură, amfoarte mult optimism şi îmiplace să iau oamenii aşacum sunt, cu bune şi cu rele.cred, însă, că sunt mult maibun executant decâtmanager. Nu pot să nuadmit că mi-am dorit săcreez o societate deavocatură specializată caresă fie recunoscută, şi că, în

continuare, vreau să menţinaceastă societate la nivelulce i-a fost recunoscut pânăacum. Şi pentru că am spus maidevreme că sunt optimistă,şi aş mai adăuga, că sunt şifoarte ambiţioasă, suntconvinsă că: dacă vrei, poţi!Aşa că, poţi să construieştichiar dacă nu ai veleităţi demare manager şi nu aistudiat tomuri deleadership.

cum apreciaţi modul în carese respectă codul Muncii înţara noastră? este o legeechilibrată? ar mai fi nevoiede unele completări?

codul Muncii se respectăaşa cum se respectă oricelege în România. De altfel,însăşi legile sunt astfelfăcute încât să permităinterpretarea. Aici este toatăfrumuseţea dreptului! Dacălegile ar fi absolut clare nuar mai fi nevoie de jurişti,pentru că orice fiinţă uşorşcolarizată ştie să citească. În ce priveşte codul Muncii,nu putem vorbi de echilibrupentru că o astfel de legetrebuie să fie„dezechilibrată”, evident, însensul bun al cuvântului,adică trebuie sa fieprotectivă pentru salariaţi.Faţă de prerogativelerecunoscute angajatorului,în orice societate civilizatăeste nevoie de normeîntărite prin autoritateastatală, care să asigureprotecţie pentru salariaţi. Modificările legislative aparca iniţiative care orienteazălegislaţia muncii în anumiteperioade către „dreapta”sau către „stânga” având

determinări în primul rândeconomice dar şisocio-politice. când esteeconomia în declin legislaţiadevine mai restrictivă pentrusalariaţi. Dincolo de orice propagandălucrătorul înţelege că atuncicând capitalul scade,riscurile sale cresc şi, înconsecinţă, va interveni oreducere a drepturilor pecare le deţine. Invers, cândeconomia este în creştere,este normal ca şi pretenţiilelucrătorului să fie în aceeaşidirecţie şi atunci, prinintermediul reprezentanţilorsăi, de regulă, prinintermediul sindicatelor, seimpun modificări legislativefavorabile salariaţilor. Pe dealtă parte însă, dreptulmuncii este un domeniuextrem de „influenţabil”, şinu numai de legi obiective.Este raţiunea pentru care înpe rioadele electoraletendinţa de populism este încreştere.

În majoritatea dosarelorsunteţi de parteaangajatorilor, a patronilor. Înperioada de recesiuneeconomică au fost foartemulte restructurări,insolvenţe, disponibilizăricolective. aveţi semnale că vamai continua acest fenomenal disponibi lizărilorcolective?

Sunt şi am fost de parteaangajatorilor pentru că, înraporturile de muncă şiraportat la mentalitatea uneisocietăţi care până în 2003 acunoscut numai coduri aleMuncii comuniste,angajatorul a fost verigaslabă. În plus, sunt o

privatistă convinsă, cred înregulile dreptului privat şicred că, din punct de vederejuridic, cea mai „curată”relaţie între persoane estecontractul, buna-credinţăcalculându-se raportat lamodul în care fiecare parterespectă o înţelegere. Or, pentru un angajatorcontractul este şi rămânelegea părţilor, în timp cepentru salariat nevoia deprotecţie presupuneintervenţia unor normesuplimentare care modificăuneori în esenţă reguliletradiţionale de tipcontractualist. În ce priveşte viitorul, e greude făcut pronosticuri laacest moment. Oricum, seimpune o analiză în dublusens. Pe de o parte, dacă încontinuare va existarecesiune economică, încontinuare vor exista şiconcedieri colective. Pe dealtă parte, orice angajatoreste interesat şi deflexibilitate în raporturilesale de muncă, şi ne referimaici în primul rând lainvestitori. Or dacă legislaţianu rămâne una flexibilă, s-arputea ca mulţi investitori săcaute locaţii care să asigurenorme juridice nu numaiprotective, dar şi eficiente. Există tendinţa ca multălume să considere căinvestitorul, şi în special celstrăin, nu a făcut decât săspolieze România şi cetăţeniisăi. cel puţin prin prismapracticii noastre, vreau săsubliniez faptul că, din punctde vedere al relaţiilor demuncă, nici un mareinvestitor străin nu îşipermite să nu acorde


IntervIuL edIţIeI

drepturile salariale, cel puţin lanivel mediu. De altfel, dacăinvestitorii ăştia sunt aşa de„negri” nu înţeleg de ce se batetoata lumea să se angajeze lacompanii multinaţionale. Esteadevărat că există o culturăspecifică multinaţionalelor. Eufiind o nonconformistă digergreu această cultură, dar nu potsă nu recunosc că din punct devedere al raporturilor de muncăoferă cele mai bune condiţii,fiind cele mai respectuoase faţăde legislaţia noastră.

cum percepeţi activitateajudecătorilor care soluţioneazădosare de dreptul Muncii?

S-a spus de multe ori că,completele de muncă reprezintăpentru judecători un fel debatalion disciplinar. Poate că aşaera acum vreo 15-20 de ani,când încă dreptul muncii eraperceput ca o „cenuşăreasă” adreptului. Eu zic că de atunci lucrurile s-auschimbat fundamental. Existăjudecători specializaţi în dreptulmuncii care sunt convinsă că nuar părăsi acest domeniu subnicio formă. Am văzut mulţijudecători cărora chiar le placecu adevărat disciplina juridică încare profesează. Eu cred că şipentru judecători, la fel ca, dealtfel, şi pentru avocaţi, estenevoie de specializare. Dreptulmuncii este un domeniu carecere o astfel de specializare. Esteadevărat că, în special, la nivelulinstanţelor, dosarele se câştigăsau se pierd 70% pe excepţii. Deaceea, un judecător trebuie săfie, în primul rând un foarte bunprocedurist. Nu vreau să facapologia domeniului în carelucrez şi care, trebuie sărecunosc, îmi este foarte drag,dar fără o înţelegere a

Astăzi patronii auînţeles că esteabsolut necesarsă-şi creezeorganizaţiiputernice care săreprezinte unpartener credibilpentru sindicateleextrem deputernice careexistă înRomânia.


IntervIuL edIţIeI

multiplelor faţete pe caredreptul muncii, individualsau colectiv, le presupune,nu poţi să ajungi la cea maicorectă soluţie.A fost o perioadă în carejudecătorii intrau în litigiilede muncă cu peste 100 dedosare. A fost o perioadă încare completele de muncă s-au dezvoltat precum„ciupercile după ploaie”.Această situaţie nupresupune nimic nou subsoare; sunt foarte multestate în care numărullitigiilor de muncă creşteexponenţial faţă de celelaltelitigii. De altfel, soluţia esteşi normală atâta vreme câtlitigiile de muncă suntscutite de taxă de timbru şidrepturile salariaţilor pot săîşi găsească izvorul într-omultitudine de norme, fieele legale sau convenţio na le.În ultimul timp se poateobserva însă o oarecarereducere a acestor litigii. M-a impresionat însă faptulcă acei judecători pe care i-am văzut ataşaţi de aceastădisciplină au rămas incontinuare să o deservească.Apoi, aş mai spune că existăo reală dorinţă la nivelulmultor curţi de Apel de acăuta „soluţia corectă”, nunumai ”soluţia dreaptă”.Totuşi. Dreptul este şi varămâne o ŞTIINţă! Estemotivul pentru care Înaltacurte de casaţie si Justiţie afost învestită cu foarte multesesizări pentru dezlegareaunor chestiuni de drept indomeniul legislaţiei muncii. Pot să spun că deja există ocomunitate a practicienilorîn domeniu şi, de fapt,„bucuria” existenţei uneiasemenea comunităţi este,

pentru mine, dublată defaptul că o bună parte, înspecial din avocaţiispecializaţi, au fost măcarstagiari la ScA MagdaVolonciu şi Asociaţii. Astaînseamnă că am reuşit săcreez o bună școală depracticieni!

cum apreciaţi organizarea şiinfluenţa confederaţiilorpatronale din ţara noastră,comparativ cu organizareasindicatelor?

Întotdeauna am susţinut căorganizaţiile patronale aupierdut startul. Sindicatele,încă de la început, au fostmult mai bine organizate şimult mai incisive. De altfel,acest aspect se observă şidin rezultatele de esenţăobţinute de grupărilesindicale în raport cu celepatronale. Patronii susţin că,spre deosebire de sindicate,ei trebuie să facă producţie.Nu ştiu dacă asta este oscuză, cred mai curând căaceastă situaţie se explicăprintr-o anumită aroganţă apatronilor care abia acum,în ceasul al douăsprezeceleaau înţeles că trebuie săintervină şi să echilibrezedialogul social.La acest moment, se poatevorbi şi de o mişcarepatronală reală. Astăzi patronii au înţeles căeste absolut necesar să-şicreeze organizaţii puternicecare să reprezinte unpartener credibil pentrusindicate. Ar fi bine ca şiautorităţile, şi, în special„făcătorii de legi”, indiferentde perioada în care suntchemaţi să facă astfel delegi, să înţeleagă că la baza

oricărei construcţii solide înacest domeniu se regăseştedialogul social. chiar dacăacest dialog are în spate omultitudine de tertipuri,tactici şi strategii menite sădetermine succesul unuipartener sau altul, până laurmă progresul rezultă dinlupta de idei. Statul,autoritatea şi în specialautoritatea legislativă, estechemată să asigureechilibrul, şi, în consecinţătrebuie să înţeleagă că arepoziţia „Elveţiei”.Din păcate, dreptul este oştiinţă socială, iar dreptulmuncii este puternic legatde sfera politicului: deaceea, neutralitateaautorităţii este încă una„insuficient maturizată”.

Participaţi la multe conferinţede specialitate. cum vedeţiinteresul mediului de afaceripentru sectorul dreptuluiMuncii?

Dreptul muncii nu estedreptul comercial. Pentruomul de business dreptulmuncii nu aduce bani.Pentru omul isteţ debusiness, însă, dacă foloseştisfaturile unui bun specialistîn dreptul muncii, poţi săsalvezi nişte costuri supli -men tare. cam acesta esteinteresul oamenilor de afa -ceri pentru dreptul muncii!

sunteţi şi profesor de dreptulMuncii la universitatea tituMaiorescu. câtă aplecare austudenţii şi doctoranzii cătreacest domeniu extrem desofisticat?

Nu poţi să ceri unorstudenţi, fie ei şi în anul

terminal, să fie pasionaţi dedreptul muncii. Este odisciplină în care: „pofta vinemâncând”. Nu am auzit cacineva de pe băncilefacultăţii să facă o pasiunenestăvilită pentru acestdomeniu.Pe de alta parte, dreptulmuncii este un domeniu despecializare. Studentului dinfacultate nu îi poţi oferidecât nişte instrumenteprimare pentru acestdomeniu. În plus, este odisciplină în permanentădezvoltare şi schimbare.ceea ce însă pot să vă spuneste că se simte un evidenttrend ascendent, în sensulcă din ce în ce mai mulţitineri sunt interesaţi săpătrundă în tainele legislaţieimuncii. Spuneam mai sus că poatecel mai imprtant lucru pecare l-a facut profesorul şiavocatul din mine este căam creat o şcoală depracticieni specilizaţi. Efectivimi creşte sufletul când vădîn instanţele specializateoameni pe care îi cunosc celpuţin pentru că am fostmembru în comisia lor dedoctorat. câteodată măderanjează dacă colegii meide la bară îmi spun îninstanţă „DoamnaProfesor”. Prima senzaţieeste că mă „îmbătrânesc”,Apoi, nu doresc astfel dediferenţieri între mine şicolegii mei. Dacă aş vreaînsă să fiu sinceră cu mineînsămi, ar trebui să recunoscfaptul că mă bucurărecunoaşterea unei altfel deşcoli pe care ştiu că o las înurma mea.

Mircea fica


cover story

avocaţII PROFITă DE REVIGORAREA PIEţEI MUNcIIalături de reducerea birocraţiei şi a corupţiei, de diminuareafiscalităţii şi dezvoltarea infrastructurii, flexibilizarea pieţeimuncii este o cerinţă majoră a companiile româneşti şimultinaţionale. avocaţii specializaţi în dreptul Muncii au remarcat faptul căaceastă arie de practică a căpătat importanţă în ultimii ani, că seimpune o upgradare continuă a legislaţiei în materia relaţiilor demuncă, că judecătorii sunt din ce în ce mai pregătiţi şi că

patronatele mai au mult de lucru până să ajungă la nivelul deorganizare şi de influenţă al sindicatelor.redacţia Legal Magazin a chestionat cele mai puternice societăţide avocatură din Bucureşti în legătură cu evoluţiadepartamentelor de dreptul Muncii, legislaţia care guverneazăacest important sector, cu activitatea judecătorilor caresoluţionează dosare de dreptul Muncii şi cu organizareapatronatelor şi a sindicatelor.

Ce rol are Departamentul deDreptul Muncii în societateadumneavoastră deavocatură? Cum au evoluatnumărul şi complexitateadosarelor de Dreptul Muncii,în ultimii ani?

Cum este legislaţia dinRomânia în domeniul muncii în raport cu piaţamuncii şi nevoileangajatorilor?

Cum apreciaţi pregătirea şi activitatea judecătorilorcare soluţionează dosare de Dreptul Muncii?

Cum percepeţi organizareaşi influenţa confederaţiilorpatronale din ţara noastră,comparativ cu organizareasindicatelor?

În paginile următoare vă prezentăm răspunsurile caselor de avocatură:

chestIonar Pentru socIetăţILe de avocatură

1 2 3 4


cover story

cătăLIn MIcu,Managing asociate,zamfirescu racoţi &Partners (zrP)

Practica în materiadreptului muncii

reprezintă una dintre ariilede expertiză ale zRP ce sedezvoltă continuu, atât princreşterea număruluiproiectelor, cât şi prinextinderea echipei. zRP arecapacitatea de a gestionaproiecte complexe deconsultanţă în materiadreptului muncii, precum şiin cadrul unor litigiisofisticate colective sauindividuale.

Ansamblulreglementărilor în

materia dreptului muncii adobândit la data ultimeiamendări semnificative –2011 – o doză de echilibruîntre nivelul de protecţiesocială invocat de cătreorganizaţiile colective caresusţin drepturile angajaţilorşi susţinerile angajatorilorprivind nevoia deflexibilitate înimplementarea şi încetarearaporturilor de muncă.

Dinamica pieţei munciiimpune însă o upgradarecontinuă a legislaţiei înmateria relaţiilor de muncă,mai ales în contextul actualîn care angajatorii trebuie săidentifice mecanisme desalvgardare/dezvoltare abusiness-ului. Astfel demecanisme obligă laflexibilizarea raporturilor dedreptul muncii prinmodificarea reglementăriloractuale în materiamodalităţii deîncetare/modificare/suspen-dare a contractelor demuncă.

Instanţelejudecătoreşti chemate

să judece cereri în materiarelaţiilor de muncă dovedescun nivel de înţelegere lanivel de detaliu aproblemelor dedusejudecăţii, soluţiile dispuse –cel puţin în ultimii ani –incluzând o serie deconsiderente directrelaţionate decircumstanţele economico-sociale care au generatmăsurile dispuse deangajatori şi contestate decătre angajaţi.

Ambele categorii deorganizaţii susţin

interesele membrilor pecare îi reprezintă. Dacăpatronatele susţin oadaptare permanentă areglementărilor în materiadreptului muncii la condiţiilesocio-economice, sindicateleîncearcă să temporizezeacest lucru, indicândnecesitatea menţinerii uneipolitici moderate deprotecţie socială asalariaţilor.

Departamentul deDreptul Muncii s-a

remarcat printr-o implicareconstantă în proiectele deanvergură iniţiate sauimplementate de clienţiisocietăţii. Sub acest aspect,în activitatea recentă s-auevidenţiat proiectele care auimplicat reorganizări alebusiness-ului prin restructu -rări, externalizarea unoractivităţi ori transferuri deactive, cu implicaţii majore înceea ce priveşte drepturilesalariaţilor. considerămdeosebit de important faptulcă practica departamentuluise distinge prin varietate,acoperind nu doar aspectepunctuale legate de asigura -rea conformităţii cu dispo zi -ţiile legale şi evitareariscurilor care decurg dinnerespectarea acestora laîncheierea, pe parcursulderulării sau la încetarearelaţiilor de muncă, ci şiproblemele complexe legatede coordonarea şi corelareacu celelalte aspecte juridice(de drept fiscal, societar sauconcurenţă) sau economiceîn structurarea tranzacţiilor,în funcţie de particularităţilefiecărei situaţii concrete.

În plus, menţionăm şi prac -tica substanţială în soluţio -narea litigiilor de muncă, înspecial în cadrul procedurilorde contestare a diferitelormăsuri dispuse de angajator.

În ultimii ani, am asis -tat la o relativă echili -

brare a raporturilor pe piaţamuncii, prin modificări succe -sive ale actelor normativeaplicabile, care au intrat învigoare începând cu anul2011. cu toate acestea, anu -mite necorelări sau lacune le -gislative ridică în conti nua redificultăţi practice în inter -pre tarea şi aplicarea dispo -ziţiilor legale, în special însituaţia în care aspectele carefac obiectul reglementării facobiectul a două sau maimulte acte normative. Nu depuţine ori, asemeneadispoziţii sunt interpretate înmod inconsecvent inclusiv decătre instanţele de judecată,ceea ce face ca orice aspecte(atât de fond, cât şi legate deprocedurile de emitere saucomunicare a actelor emisede angajator) să necesite oanaliză minuţioasă, pentruevitarea oricăror riscuripentru angajator.

3

4

1

1

2

2

anca grIgorescu, Partener, coordonator al departamentului dreptul Muncii, bpvgrigorescu Ştefănică

Departamentul deDreptul Muncii a fost

creat pentru a putea ofericlienţilor noştri un pachetcomplet de servicii juridice,dreptul muncii fiind, alăturide componenta corporate,un domeniu nelipsit dinactivitatea oricăreiorganizaţii şi cu potenţial dea genera situaţii conflictualeîn absenţa unui suportjuridic adecvat. Natura problemelor dedreptul muncii pentru careclienţii apelează la firmanoastră de avocatură esteuna diversă, fiind interesaţiatât de furnizarea depuncte de vedere asupraunor situaţii neclare, dinpunct de vedere juridic, câtşi de redactarea dedocumente necesare înactivitatea de gestionare aresurselor umane. Interesulclienţilor pentru serviciilejuridice de consultanţă esteunul constant, fiind unserviciu pe care îl furnizămcu caracter permanent,putând afirma că existăinteres continuu din parteaangajatorilor de a apela la

serviciile unui avocatspecializat în dreptulmuncii, anterior luării uneidecizii cu consecinţe înplanul raporturilor demuncă. Din perspectiva litigiilor,constatăm o abordare maiflexibilă, atât din parteaangajatorilor, cât şi asalariaţilor, a situaţiilorconflictuale care conduc laîncetarea contractelor demuncă. Acele situaţii care nuajung să fie soluţionate prinînţelegerea părţilor au, cuadevărat, un caractercomplex ce necesită suportjuridic specializat. cele mai complexe litigiisunt cele legate deconcedierea salariaţilorpentru necorespundereprofesională având învedere, în general, moduldefectuos de implementarea procedurilor de evaluare.

Modificările succesiveale codului Muncii au

avut drept scop adaptarearegulilor de dreptul munciila realităţile economice şi lanevoile reale ale

angajatorilor, fără însă adiminua din drepturile şiprotecţia legală asalariaţilor. Apreciem că, deşi departede a fi perfectă, legislaţiamuncii oferă totuşiangajatorilor suficientepârghii pentru a derulacontracte de muncă dediverse tipuri, adaptatenevoilor diferitelor sectoarede activitate şi specificuluifiecărei companii. Organizarea timpului demuncă potrivit nevoiloractivităţii a devenit multmai facilă după modificărileaduse codului Muncii deLegea nr. 97/2015, odovadă în plus a faptului călegiuitorul încearcă săadapteze legislaţia lanevoile reale ale pieţei. Dialogul social este, deasemenea, suficient dereglementat astfel încât săasigure salariaţilor oreprezentare eficientă înraporturile cu angajatoriiprotejând, totodată,angajatorii, de o ingerinţăexcesivă a forţei de muncăîn afaceri.

Judecătorii ce intră încomponenţa

completelor specializate deDreptul Muncii suntfamiliarizaţi nu doar cuprevederile legislaţieispecifice, ci şi cu diverseleopinii exprimate în doctrinăîn legătură cu interpretareaşi aplicarea diverselorreglementări specificedreptului muncii.Volumul mare al dosarelorinstrumentate determinăuneori analizarea cusuperficialitate a dosarelorceea ce, uneori, conduce laomiterea de către judecătoria unor informaţii importantepentru soluţionarea justă acauzelor.Totodată, este de observat opractică constantă înadmiterea majorităţiiprobelor solicitate de cătresalariaţi, chiar dacă, în multesituaţii, ele nu sunt utile şiconcludente soluţionăriicauzelor, probabil în ideeaeliminării oricărui risc cuprivire la omiterea analizăriivreunuia dintre argumenteleprezentate de salariat.Deşi la prima vedere o astfelde conduită ar putea păreapărtinitoare, în situaţia încare sunt respinse, total sauparţial, pretenţiilesalariaţilor, şansele ca oeventuală hotărârefavorabilă obţinută deangajator în primă instanţăsă fie menţinută de instanţade control judiciar, suntsemnificative. Din păcate, nu putem vorbinici acum de cristalizareajurisprudenţei în legătură cumajoritatea problemelor dedrept ridicate deinterpretarea şi aplicareadispoziţiilor dreptului


cover story

MIhaeLacracea, Managingassociate,Pachiu şi asociaţii

adeLInaŞoMoIag,

seniorassociate,

Pachiu şiasociaţii

3

1

2


cover story

muncii, însă se constată, înmod clar, o tendinţă ainstanţelor de a oferi şanseegale părţilor în litigiu, şi dea nu mai considera salariatulo “victimă perpetuă”.

Din păcate, companiilelocale nu văd în

confederaţiile patronale unpartener de discuţie şi ovoce reprezentativă care săse implice eficient, atuncicând este necesar, în luareaunor decizii favorabilemediului de business.De altfel, în media au fostprezentate diverse analizeprivind puterea dereprezentare aconfederaţiilor patronale ceau relevat că majoritateacompaniilor aflate în topulcelor mai mari din România,în funcţie de cifra de afacerisau prin raportare lanumărul de salariaţi, nu suntmembre în patronatele carefac parte din consiliulEconomic şi Social, instituţiecreată tocmai în scopulrealizării unui dialog tripartidla nivel naţional, asuprapropunerilor legislative cevizează relaţiile de muncă şiasigurarea protecţiei sociale. Influenţa patronatelor semanifestă, cu precădere,asupra domeniilor ce vizeazăpromovarea progresuluimanagerial, ocuparea şiformarea profesională,elaborarea strategiilor şipoliticilor de dezvoltareeconomico-socială la nivelsectorial şi naţional.Dacă ar fi să analizăminfluenţa acestor organizaţiiprin raportare la ultimelemodificări ale coduluiMuncii, am putea spune căîntr-o anumită măsură

influenţa organizaţiilorpatronale a “biruit”, însensul în care majoritateamodificărilor şi completărilorlegislative s-au axat pecrearea pentru angajatori aunui mediu de reglementaremai flexibil.În ceea ce priveşte influenţasindicatelor asupracondiţiilor de muncă dinRomânia, este denecontestat că există însă, înaprecierea noastră, nu seridică la nivelul celei din altestate UE cu tradiţie înacordarea unui grad sporitde protecţie socială.

carMen Bănăţeanu, avocat partener, rădulescu & Muşoi

În cadrul Rădulescu &Muşoi, Departamentul

de Dreptul Muncii joacă unrol foarte important,întrucât fiecare instituţie seconfruntă, mai devreme saumai târziu, cu diferiteaspecte legate de personal.Ne dorim să fim aproape declienţii noştri şi, în acestsens, asigurăm reprezentareşi asistenţă juridică atât

pentru angajaţi, cât şipentru angajatori, înlegătură cu negocierea şiîncheierea contractelorindividuale şi colective demuncă, redactareareglementărilor interneprivind personalul,acordarea de beneficii şistimulente, concedieri,neconcurenţă, precum şi înlitigii de muncă. În general, raporturile dintreangajaţi şi angajatori suntunele complexe, careimplică o doză foarte marede subiectivism, rolul nostruca avocaţi fiind unul extremde delicat în evitarea sauchiar medierea conflictelorde muncă, în scopul obţineriicelor mai bune soluţii pentrutoate părţile implicate.Suntem de opinie căidentificarea elementelorprincipale ale problemei,abordarea lor dinperspective diferite,deschiderea faţă de oriceidee, chiar dacă prezintă oprobabilitate mică dereuşită, ne poate aduce maiaproape de lămurireasituaţiei şi ajungerea la unnumitor comun pentru osoluţionare corectă şiconcretă a divergenţelorexistente.

ca urmare anumeroaselor

schimbări legislative la nivelnaţional din ultimii ani, atâtcomplexitatea dosarelor, câtşi numărul acestora acrescut, fiind în modconstant confruntaţi cusituaţii dintre cele maidiferite. De asemenea, amsesizat, în ultima perioadă, otendinţă ascendentă acazurilor de discriminare,

ceea ce denotă o mai bunăcunoaştere din parteaangajaţilor a drepturiloracestora.Odată cu aderarea Românieila cadrul european, auintervenit o serie deimplicaţii majore pentru arăspunde unui program carenecesită şi impune oadaptare permanentă,precum şi o flexibilitate aambilor piloni esenţiali pepiaţa muncii şi anumeangajatorul şi angajatul.Intervenţia statului în piaţamuncii este mai puternicădecât în celelalte pieţe, faptce conduce la schimbareaconstantă a legislaţiei, iaracest lucru creeazădificultăţi în adaptarearapidă a raporturilor demuncă. Totuşi, am observatunele îmbunătăţiri alelegislaţiei în ultima perioadă,care au avut un impactpozitiv în ceea ce priveşteraporturile de dreptulmuncii.

Pregătireamagistraţilor care

activează în cadrulinstanţelor judecătoreştieste esenţială în măsurareaperformanţei unei procedurijudiciare. Un judecătorpregătit în domeniuldreptului muncii şi carecunoaşte legislaţia până încele mai mici detalii va sporişansele ca acţiunile adresatesă fie rezolvate într-un modcorect, într-un termenrezonabil şi cu respectareatuturor exigenţelor cerutede standardele naţionale şieuropene.Pentru soluţionarea unuilitigiu într-o manierăireproşabilă este esenţial să

4

12

3


cover story

fie realizat un cadrulegislativ coerent. Dinpăcate, rapiditateaschimbării normelor dedrept substanţial, dar şi areglementărilor proceduraleconduce la crearea unuidezechilibru la nivelulinstanţelor de judecată.Principala problemă în ceeace priveşte soluţionarealitigiilor de dreptul muncii sereferă la aplicarea neunitarăa legislaţiei, însă, din ce în cemai mult se întrevede oîmbunătăţire a actului dejustiţie şi în acest sens.

În domeniuldreptulului muncii

trebuie să existe oechivalenţă în ceea cepriveşte drepturile şiobligaţiile fiecărei părţi.Atunci când o parte doreştesă îi fie respectate anumitedrepturi şi să fie îndepliniteanumite obligaţii, cealaltăparte poate şi trebuie săimpună aceleaşi reguli decooperare.Atât angajatorul, cât şiangajatul se confruntă cudiferite probleme,caracteristice fiecăruiadintre ei, iar soluţionareaacestora la un nivel înaltpoate conduce la o maibună colaborare apartenerilor sociali.Existenţa în piaţa munciidoar a sindicatelor conduceala un dezechilibru din punctde vedere legal, astfel încâtatunci când se iniţiaumodificări legislative,propunerile veneaupreponderent din parteasindicatelor, iar acest lucrunu putea conduce la unechilibru între cele douătabere.

Existenţa confederaţiilorpatronale, cu statut şiregulament de funcţionarepropriu, pentru oreprezentare unitară amişcării patronale a condusla un progres major şi afavorizat dialogul întresubiecţii principali în dreptulmuncii. A fost creat astfel uncadru de analiză şi desoluţionare a disputelor,care, în final, se traduce într-o diminuare a numă -rului proceselor privitoare laraporturi de muncă.

raLuca MIhaI, avocat Partener, voicu & filipescu

Practica de dreptulmuncii din cadrul

Voicu & Filipescu desfăşoarăo activitate semnificativă,atât în domeniulconsultanţei, cât şi allitigiilor de dreptul muncii.Avem clienţi persoanejuridice, care acţionează caangajatori, dar şi clienţipersoane fizice, angajaţi,având astfel posibilitatea săprivim un conflict de dreptulmuncii din ambeleperspective, angajat-angajator.

Ne axăm mult pe activitateade prevenţie, îndrumândclienţii pas cu pas înadoptarea deciziilor ce potgenera uşor conflicte demuncă, având în vedere nunumai legislaţia aplicabilă,dar şi practica instanţelorjudecătoreşti şiinterpretările doctrinare înmaterie.În ultimii ani, am observat ocreştere a numărului dedosare având ca obiect litigiide muncă, dar şi ocomplexitate mai mare aacestora. Am avut cazuri deconcedieri a unor poziţiicheie manageriale,concedieri colective,urmăriri ale decizilor derestructurare a business-uluiclienţilor noştri.Republicarea codului Munciiîn anul 2011 a adusobligativitatea pentruangajatori a inserăriicriteriilor de evaluare aactivităţii profesionale aangajaţilor, de unde şidorinţa angajatorilor de aputea implementa cu succesaceste criterii în procedurade evaluare, pentru a păstraîn companie doar aceiangajaţi care corespundprofesional postului ocupat.Urmare a acestor modificări,am implementat procese dince în ce mai complexe deevaluare a performanţelorprofesionale ale angajaţilorîn cadrul clienţilor noştripersoane juridice,angajatori.

Deşi au mai fostmodificări ale

legislaţiei muncii în ultimiiani, au rămas în continuareprevederi neclare sauincomplet reglementate în

codul Muncii.De exemplu, deşi salariaţiiau dreptul să îşi numeascăreprezentanţi, iarangajatorul este obligat să lepermită acest fapt şi să îiîndrume în procesul dedesemnare, legislaţia munciieste extrem de lacunară şinu prevede o procedură dedesemnare areprezentanţilor salariatilor.Situaţia devine complicată încompaniile cu sute desalariaţi, răspândiţi la sediu,puncte de lucru, agenţii şisucursale, pe întreg teritoriulţării, caz în care angajatorul,pentru a putea sprijiniangajaţii să se mobilizeze şisă voteze în mod valabilreprezentanţi, trebuie săconceapă o întregăprocedură de vot,transparentă şi echilibrată,pentru ca toţi angajaţii săaibă posibilitatea de a votacandidatul dorit.Un alt exemplu este în ceeace priveşte subiectul sensibilal concedierilor. Angajatorulîncă nu are o procedurăclară şi sigură prin care săpoata concedia un angajatcare nu mai este compatibilcu cerinţele sale. Procedurade concediere este greoaie,iar în litigiile de muncăangajatorul are sarcinaprobei şi orice demers deconcediere trebuie ampluexplicat şi documentat.

Am întâlnit judecătoridin ce în ce mai

pregătiţi, atât la instanţeledin Bucureşti, cât şi din ţară.Există însă în continuarecazuri în care analizalegalităţii şi temeiniciei uneidecizii de concediere setransformă într-o analiză de

4

1

2

3


cover story

oportunitate, iar angajatorulajunge să fie criticat pentruo decizie de business,urmare a căreia a ajuns sărestructureze şi anumiteposturi.

adeLIna IftIMe, senior associate, wolf theiss

Echipa Wolf Theiss dedreptul muncii este

compusă din IleanaGlodeanu, avocat partener,Adelina Iftime, SeniorAssociate, LuminiţaGheorghe, Andreea zvac,Mircea ciocirlea, DianaŞteţiu şi Monica ţinteanu.

Echipa de avocaţi deconsultanţă specializată îndreptul muncii face partedin Departamentul decorporate M&A al WolfTheiss. Avem de asemeneacolegi specializaţi în aspectecontencioase de dreptulmuncii în cadruldepartamentului de Litigii şiArbitraje.Avocaţii specializaţi îndreptul muncii nu îşidesfăşoară activitateaexclusiv în acest domeniu,întrucât suntem de părerecă o vedere de ansambluasupra problematicii de

business este esenţialăpentru un avocat specializatîn acest domeniu.cunoştintele de dreptulsocietăţilor, fuziuni şiachiziţii, protecţia datelor cucaracter personal, IP încontext de dreptul muncii,compliance în general şi dedrept fiscal sunt atributeminimale pentru ca unavocat de dreptul muncii săpoată furniza un răspunscomplet, integrat şi adaptatnevoilor clientului. Prinurmare, putem funcţionaeficient prin alocareaaceluiaşi avocat pentruproiecte complexemultidisciplinare cum ar fitransferurile automate deangajaţi în cadrul achiziţiilorde business sau în cadrulrestructurărilor complexecare afectează atât angajaţicât şi manageri contractaţiîn baza unor contracte demanagement.Echipa de dreptul munciieste compusă din şapteavocaţi, dintre care unpartener şi un avocat senior,şi s-a extins constant peparcusul anilor. Înconsecinţă, apreciem că areun rol extrem de important,inclusiv prin faptul căgenerează venituriconstante firmei.Numărul şi complexitateadosarelor a fost relativascendentă pe parcursulanilor. Sesizăm în acelaşitimp şi o evoluţie a tipologieide probleme în raport decare clienţii ne solicităasistenţă. Ne sunt supuseatenţiei tot mai multe speţeimplicând raporturi demuncă cu elemente deextraneitate (raporturi demuncă cross-border) şi

sesizăm preocupărisuplimentare pentru aspectede protecţia datelor cucaracter personal, etică şicompliance în derularearaporturilor de muncă etc.

Legislaţia de dreptulmuncii este relativ

complexă, dar aceastăcomplexitate caracterizeazăîn genere legislaţia dinRomânia în orice domeniu.În afara de complexitatea deformă (proceduri multiplede respectat şi avut învedere), pe fond legislaţiaeste destul de favorabilăangajatorilor princomparaţie cu alte ţărieuropene. cu titlu de exemplu:costurile cu procedurile derestructurare sunt relativmici (mai exact nu existăobligaţia unor plăţicompensatorii minime încadrul concedierii), salariaţiinu pot bloca concedierile,condiţiile dereprezentativitate pentruîncheierea de contractecolective de muncă la nivelde sectoare sunt extrem degreu de îndeplinit, nu esteaplicabil conceptul departicipare a salariaţilor încadrul consiliului deadministraţie (a se vedeamodelul german), nu existărestricţii suplimentare lanivel naţional pentruprimirea de angajaţi detaşaţidin cadrul UE, avem şistimulente fiscale (a sevedea scutirea de impozit pevenit în cazul anumitorsalariaţi din sectorul IT),avem flexibilitate laincluderea de clauzesuplimentare şi maicomplexe în contractele

individuale de muncă, etc. Unul dintre aspectelejuridice contestate de cătrecei mai mulţi angajatori esteposibilitatea de reintegrare asalariaţilor concediaţi însituaţia în care se considerăde către instanţa dejudecată că decizia deconcediere nu a fostîntocmită în mod legal, fărăposibilitatea de aprecieredacă o astfel de măsură eposibilă şi viabilă pentruangajator. Acest aspect estede multe ori perceput ca o“intruziune » a instanţelor îndeciziile de oportunitate aleangajatorilor, cu consecinţaanulării caracterului « intuitupersonae » al raportului demuncă (în care consideraţiapartenerului contractualeste esenţială, respectivpărţile trebuie să fie înmăsură să conlucreze, să fiepe aceeaşi lungime deundă). În plus se poateajunge astfel şi în situaţiitotal anacronice în care unangajat, care şi-a pierduttotal încredereaangajatorului din cauzafaptelor pentru care a fostconcediat disciplinar, să fiereintegrat pe o poziţie derăspundere în cadrulangajatorului.

Am observat cuîncântare că

judecătorii de la instanţelede dreptul muncii sunt totmai bine pregătiţi atât dinpunct de vedere al legislaţieimuncii, cât şi a altor aspectede drept care sunt, în modinerent, puse în discuţie încadrul unor litigii de dreptulmuncii. De asemenea,observăm o schimbare aopticii magistraţilor care tind

1

2

3


cover story

să aprecieze cauzele multmai echilibrat şi nu numai înfavoarea angajatului. cutoate acestea întâlnim şisoluţii surprinzătoare, motivpentru care nu putem indicafoarte precis şansele desucces ale unui dosar înstadiu incipient (şi desigurcu atât mai mult garantasuccesul unei acţiuni îninstanţă), chiar dacă avemmotive obiective întemeiatesă credem în şanseleclientului nostru prin prismasituaţiei de fapt şi aansamblului probatorexistent.

Aparent sunt maipuţin organizate (sau

mai degrabă mai puţinvocale) în comparaţie cucele sindicale, darmomentan au cadrullegislativ de partea lor.

Ioana MotofeI-radu, avocat Partener, Bulboacă & asociaţii

Departamentul dedreptul muncii are un

rol important pentruorganizaţia noastră, dintr-odublă perspectivă. În primulrând, problematicile de

dreptul muncii sunt printreprimele aspecte pe care leabordăm în relaţia cuclienţii noi, prin urmare,trebuie să fim permanent„la zi” cu tot ce înseamnălegislaţie, jurisprudenţă,schimbări de optică aledoctrinarilor etc. În aldoilea rând, practica dedreptul muncii esteimportantă întrucât şiclienţii cu care lucrăm înmod recurent (de obiceicompanii cu număr marede salariaţi) ne solicită înmod constant înproblematici dificile cuefecte asupra relaţiei cusalariaţii (reorganizări,preluări etc.). Şi dinperspectiva veniturilorgenerate, practica esteimportantă, ea asigurândaproximativ 5 - 10 procentedin cifra de afaceri anuală.Date fiind considerenteleanterioare, investimconstant în pregătireaavocaţilor noştri, aceştiabeneficiind pe lângă opregătire teoreticăcontinuă (avem chiar colegicare predau materia încadrul Facultăţii de Drept)şi de perspectiva practică, ainteracţiunii cu instanţelede judecată. Aşadar, avemo abordare holistică pentrua da întotdeauna sfaturi câtmai aplicate clienţilornoştri. Referitor la evoluţiaproiectelor, nu aş puteaspune că avem un trendascendent sau descendent,problematicile de dreptulmuncii fiind în practicanoastră relativ constante,iar dezvoltareadepartamentului a avut şiare loc organic, pe măsuradezvoltării societăţii.

La momentul de faţă,legislaţia specifică este

una echilibrată şi destul debine adaptată faţă de piaţă.Ne aşteptăm însă la apariţiaunor problematiciinteresante pe măsură ceapar noi tendinţe la nivelglobal în zona de HR (mărefer aici la �tendinţa deflexibilizare a tot ceînseamnă program de lucru,munca de acasă etc.). cusiguranţă vor fi necesareintervenţii suplimentare înanii următori la nivellegislativ pentru a răspundechestiunilor de care se vorlovi atât companiile, cât şisalariaţii.

Din păcate cred căexistă mult loc de mai

bine în ceea ce priveşteactul de justiţie pe zona delitigii de muncă. Abordareajudecătorilor este una foartepuţin deschisă şi puţinorientată către realităţile debusiness. Rareori vedemjudecători dispuşi să asculteşi cu atât mai puţini suntaceia care au o abordareproactivă, dorind să se punăla punct cu înţelegerearealităţilor economice. Pe dealtă parte, această optică nepune în situaţia dificilă de arecomanda permanentclienţilor luarea multormăsuri de precauţiesuplimentare atunci cândprocedează la un proiect dereorganizare, spre exemplu.Personal cred că ar finecesar ca în anii destagiatură tinerii magistraţisă fie mai bine instruiţi, cuimplicarea unor profesioniştidin mediul de business.Degrevarea instanţelor dedreptul muncii - adesea

supraîncărcate - ar putea fi oaltă soluţie la aceastăproblemă.

În general mai puţinarticulată. cred că

este o chestiune care ţineatât de cultura noastră, câtşi de gradul de maturizare aeconomiei de piaţă. Măaştept ca patronatele să aibăo voce mai puternică înurmătorii ani.

dan dascăLu, Partener, d&B david şi Baias,coordonatorul practicii delegislaţia muncii

Practica de dreptulmuncii este una

dintre cele mai importanteale societăţii noastre,interesul pentru acestăzonă fiind din ce în ce maicrescut în contextultransformărilor suferite depiaţa muncii în ultimaperioadă. La nivelul D&BDavid şi Baias există avocaţispecializaţi a căroractivitate vizeazăpreponderent ariadreptului muncii, numărulacestora fiind într-ocontinuă creştere.În ceea ce priveşte evoluţia

4

4

1

1

2

3


cover story

activităţii în această zonă,ultimii ani au fostcaracterizaţi de sporireavolumului de muncă peaspecte legate în principalde concedieri, cele maimulte fiind în contextulrestructurării activităţiiclienţilor. O asemeneamuncă a presupus atâtasistenţă în cursulrestructurării, cât şiasistenţă şi reprezentare înfaza de litigiu. O altătendinţă remarcată de noiîn ultimii ani a fost şi aceeaa restructurărilor care nuurmăresc neapăratreducerea numărului deangajaţi, ci redistribuirea şiorientarea lor către altezone de activitate în cadrulorganizaţiei, pentru o maibună adaptare la noileproceduri de lucru,tehnologii sau nevoilepieţei. Am remarcat totodată uninteres crescut alcompaniilor către zona dediagnostic şi prevenţie,numărul de analize de tipemployment due diligencecrescând considerabil.Aştepările clienţilor audevenit din ce în ce maicomplexe, motiv pentrucare, în realizareaanalizelor de due diligence,avocaţii noştri lucrează înechipe mixte cu consultanţidin cadrul Pwc, firma deservicii profesionalecorespondentă, acoperindastfel diverse implicaţii(fiscale, de HR etc.). În mod particular, unnumăr din ce în ce maimare de proiecte au privitîn ultima vreme aspecteextrem de complexe legatede recalificarea unor

anumite tipuri de derularea diferitelor activităţilucrative (de exemplu,activităţi independente,activităţi de prestări serviciiprin delegarea personalului,activităţi de detaşare depersonal sau de punere ladispoziţie a personalului),conform raporturilorjuridice agreate de părţileimplicate, în alte tipuri deraporturi juridice (înspecial, raporturi de muncăderulate cu societăţilocale), situaţii care augenerat de multe oriimplicaţii şi riscurisemnificative în plan fiscal,iar uneori chiar şi în plancontravenţional sau penal.

Apreciem căentuziasmul

angajatorilor venit odată cumodificările aduselegislaţiei muncii în anul2011 s-a diminuat în anii ceau urmat. Este adevărat cămodificările din 2011 aufost substanţiale,reprezentând totodată paşiimportanţi spre o mai mareflexibilizare a relaţiilor demuncă, însă apreciereanoastră, susţinută defeedback-ul venit dinpartea clienţilor, este căsunt necesari paşisuplimentari în acest sens.Sunt necesare adaptărilegislative care să ţină pasulcu dinamica pieţei muncii şine referim în principal lanevoia de reglementare a“telemuncii”. Este cunoscutfaptul că România cunoaşteo intensitate ridicată aactivităţilor în domeniultehnologiei informaţiei,aceasta fiind principala arieîn care angajatorii

consideră utilă o asemeneareglementare.

În ultimii aniremarcăm că

judecătorii specializaţi înlitigiile de muncă sunt dince în ce mai bine pregătiţi,aceasta fiind o tendinţăextinsă a instanţelor, nudoar la nivelul celor dinBucureşti. De asemenea,remarcăm că judecătoriisunt din în ce mai interesaţide o analiză din perspectivăobiectivă a cauzei, deînţelegerea modelului debusiness al angajatorului, înspecial atunci cândanalizează cazuri deconcediere ca urmare arestructurării. cu toateacestea, persistă încă înrândul angajatorilor ideeacă, la nivel subiectiv, existăo empatie cu angajatul.

Fiind vorba departeneri de dialog

social, este necesar unechilibru de forţe între ceidoi actori. cu toate că, înmod obişnuit, activitateasindicală pare mai intensădatorită vizibilităţii maiextinse, cu precădere înmass-media, suntem depărere că organizarea şiintensitatea activităţiipatronale este similară. cese remarcă însă este căorganizaţiile sindicale parsă reuşească o mai bunămobilizare, rapiditatea înreacţii, cel puţin la nivelpublic, fiind mai ridicată.De cealaltă parte însă seobservă o implicaresusţinută a asociaţiilorprivate, neînregistrate caorganizaţii patronale (e.g.camere de comerţ,

forumuri etc.), eforturile şiţintele acestora fiindsimilare cu cele alepatronatelor.

anaMarIa corBescu,Managing counsel, dentons

Departamentul deDreptul Muncii din

cadrul Dentons Bucureştireprezintă una dintre celemai longevive şirespectabile echipe înaceastă arie de practică, cuo experienţă ce acoperătoate faţetele relaţiilor demuncă, de la asistenţăprivind aspectele dereglementare specifice înacest domeniu (e.g., timpde lucru, salarizare, condiţiide muncă), la politici şireguli interne, negocieriindividuale sau colective,proceduri disciplinare,concedieri, relaţia cusindicatele sau alte organereprezentative alesalariaţilor. De asemenea,avocaţii tratează aspectedin domeniul munciiaplicabile în diversetranzacţii (fuziuni, achiziţiiori alte contractecomplexe, de outsourcing,joint-ventures, cercetare-dezvoltare).

4

12

3


cover story

Volumul proiectelor dedreptul muncii esteconstant, însă, în funcţie detransformările economice şisociale, conţinutul lorvariază. Dacă cu câţiva aniîn urmă predominauconcedierile colective oritransferurile deîntreprinderi, astăziproiectele sunt maisofisticate şi au ca obiectivoptimizarea şiadministrarea mai eficientăa resurselor umane încompanii pentru aeficientiza activitatea încontext transfrontalier sauglobal.

Piaţa muncii dinRomânia performează

mult mai bine decât în aniiprecedenţi, aspect oglinditşi în rata şomajului care seaflă sub media UE, iarlegislaţia muncii estecentrată pe salariat şi areca scop protecţia acestuia.Totodată, în urma reformeidin 2011, angajatorii audobândit mai multăflexibilitate, în limitelepermise de cadrul legislativeuropean. Lipsesc însă încontinuare politici socio-economice ţintite,coerente, pentruincluziunea socială, anti-sărăcie, care să sprijineforţa de muncă, dar şiservicii atractive pentruangajatori.Pe de altă parte, legislaţiafiscală prevede măsuri maifavorabile pentru micro-întreprinderi sau anumiteprofesii (e.g., inginerisoftware), iar aiciconsiderăm că rezidă cuadevărat facilităţileacordate angajatorilor –

diminuarea taxelor asuprarelaţiilor de muncă, pentrustimularea angajărilor.

În ţara noastră nuexistă tribunale

specializate pe litigiile demuncă, ci numai secţii saucomplete specializate încadrul tribunalelor şicurţilor de apel. cu toateacestea, gradul decomplexitate si depredictibilitate a soluţiilorinstanţelor a crescut, iarjurisprudenţa de dreptulmuncii constituie oadevărată sursă deinformare pentru toţiipracticienii, alături de ceaeuropeană.

Aceştia sunt,tradiţional, cei doi

poli ai relaţiilor colective demuncă în România, lanivelul cel mai înalt dereprezentare, care în modnormal ar trebui să seîntâlnească şi, în urmanegocierilor din consiliulEconomic şi Social, alăturide reprezentanţii societăţiicivile, să avizeze proiectelegislative şi să semnalezefenomene economice şisociale care impunelaborarea unor actenormative noi. Au existat şiexistă însă tensiuni întrecele două, posibil datorateşi împrejurării că dupăreforma legislativă din 2011reprezentativitateaacestora şi implicitlegitimitatea faţă demembrii lor a trebuit să fiereconfirmată. Apreciem căs-au făcut şi se vor face încontinuare paşi importanţiîn acest sens, de ambelepărţi, însă este cert că cel

puţin deocamdată,organizaţiile sindicale par afi mai determinate şi maiactive. Un alt punct deremarcat ar fi şi că, lanivelul companiilor,interesul de a negociadirect cu salariaţii proprii,în condiţii de eficienţăeconomică şi microclimat,este mai mare decât acelade a participa la un forsuperior de acţiune saudecizie, alături de alţiangajatori.

anca vătăŞoIu, asociat senior în practicade dreptul Muncii a nndKP

Deşi adeseori a fostnumită „cenuşăreasa”

ariilor de drept, practica deDreptul Muncii din cadrulNNDKP s-a dezvoltat în modconstant şi este în prezentun pilon important al firmeinoastre. Aspectele dedreptul muncii au devenitrelevante nu numai într-uncontext punctual, cireprezintă puncte cheie întranzacţii importante (spreexemplu, în contextul unuitransfer de business). consultanţa acordatăclienţilor noştri a cunoscut oevoluţie surprinzătoare de-alungul anilor. Avocaţii

specializaţi ai practicii deDreptul Muncii au dobândito experienţă vastă înmaterie, confruntându-se înfiecare zi cu proiecte extremde variate, atât din punctulde vedere al subiectelortratate cât şi al gradului dedificultate (printre carenegocierea de contractecolective, transfer deîntreprindere, concediericolective, accidente demuncă, litigii de muncă).

Încercările deflexibilizare a

legislaţiei muncii venite dinpartea statului au fostbinevenite şi au avut unimpact pozitiv în mediul deafaceri local. cu toateacestea, pachetul legislativcare guvernează relaţiile demuncă rămâne în generalsever şi puţin prietenos, maiales pentru investitoriistrăini care provin dinjurisdicţii cu o legislaţie amuncii mult mai flexibilă.

Ne bucurădeschiderea şi efortul

constant al judecătorilorsecţiilor de dreptul munciipentru înţelegereaaprofundată a contextuluide business în care suntluate deciziile sau măsurilefaţă de salariaţi, precum şiinterpretarea aplicată şi, demulte ori, flexibilă a legii.

Deşi în ultimii ani amperceput o uşoară

mobilizare a unor organizaţiipatronale, în continuareacestea nu sunt suficient devocale pentru a contra ba -lan sa forţa şi influenţa sin -dicatelor şi a federaţiilor/con federaţiilor sindicale.

2

3

4

1

2

3

4


cover story

ana Maria Plăcintescu

În ultimii ani amconstatat o revigorare

a pieţei muncii dinRomânia, aspect care s-areflectat şi în activitateadepartamentului de dreptulmuncii, atât printr-ocreştere a număruluimandatelor, cât şi printr-odiversificare a acestora. Mandatele cu privire laconcedieri determinate dereorganizarea/reducereaactivităţii au avut otendinţă descrescatoare,fiind înlocuite din ce în cemai mult în ultimii ani demandate privindreorganizarea societăţilorprin transferul deîntreprindere/active, încontextul unor fuziuni,divizări sau transferuri aleunor segmente dinbusiness. Pentru 2016 ne aşteptăm,similar cu anii anteriori, la ocreştere a volumului deactivitate pe această ariede practică, în condiţiile în

care lucrăm deja în maimulte tranzacţii complexecu implicaţii şi pe dreptulmuncii. Pe lângă acesteproiecte, departamentulnostru asigură asistenţă înactivitatea curentă a unorclienţi de renume,majoritatea societăţimultinaţionale, cu privire laaspecte legate de contracteindividuale şi colective demuncă, negocieri colective,încetarea relaţiei de muncăcu salariaţi din topmanagement, cercetăridisciplinare, proceduri denecorespundereprofesională, flexibilizareaprogramului de lucru,munca la domiciliu, muncaprin agent de muncătemporară, detaşareatransfrontalieră etc.

Ileana Lucian

Este de notorietatefaptul că atât

legislaţia din România îndomeniul muncii cât şipractica instanţelor dedreptul muncii sunt pro-

salariat. În aceste condiţiieste dificil uneori pentruun angajator să ia decizii cuimpact asupra salariaţilorfără să îşi asume anumiteriscuri din perspectivadreptului muncii, în specialîn situaţia reducerilor depersonal în contextulreorganizării activităţii sauîn cazul concedierilorpentru necorespundereprofesională. Aici intervinerolul avocatului în vedereaminimizării riscurilor şigăsirii celor mai bunesoluţii legale ţinând contde legislaţie, de practica îndo meniu şi nu în ultimulrând, de nevoile business-ului.chiar dacă în ultimii anilegislaţia muncii a suferitmodificări, unele dintreacestea reducând birocraţiaexcesivă şi aducând un plusde flexibilitate în relaţiilede muncă, încă se simtenevoia adaptării legislaţieimuncii la realităţile actuale,aceasta şi datorită faptuluică redactarea limitativă aunor prevederi legaleconduce în fapt la origiditate excesivă înaplicarea acesteia de cătreinstanţe şi autorităţi.

ana Maria Plăcintescu

În general, activitateaşi pregătirea în

domeniu a judecătorilorcare soluţionează dosare deDreptul Muncii este lanivelul standardelor depregătire a magistraţilor.cu toate acestea amîntâlnit în practică şi soluţii“surprinzătoare” din punctde vedere legal,determinate de o rigiditate

excesivă în interpretareaunor prevederi legale.

Ileana Lucian

Activitateaorganizaţiilor

patronale din România nueste atat de vizibilăcomparativ cu cea aorganizaţiilor sindicale. Deasemenea, numărulmultinaţionalelor membreîn confederaţii sau federaţiipatronale este relativscăzut, multe dintreacestea preferând săactiveze în cadrul unorasociaţii ale investitorilorcare nu sunt organizaţiipatronale şi carepromovează, printre altele,interesele comerciale şieconomice ale membrilorsăi.

danIeLa gLădunea,Managing associate, ntMo

Echipa de avocaţispecializaţi în

problematica de DrepulMuncii a NTMO SPRL, firmade avocaturăcorespondentă KPMGRomânia, asociată a KLegal,oferă preponderentconsultanţă companiilormultinaţionale,

ana MarIa PLăcIntescu, Partner şi ILeana LucIan, Partner,Muşat şi asociaţii

1

1

2

3

4


cover story

reprezentarea în faţaautorităţilor, inclusiv aInspecţiei Muncii precum şia instanţelor judecătoreştide toate gradele, unde amobţinut numeroase soluţiifavorabile pentru clienţiinoştri.De asemenea, avocaţiinoştri sunt permanentimplicaţi în proiectecomplexe de asistenţă,făcând echipă cuconsultanţii specializaţi înceea ce priveşte aspectelede fiscalitate, administrarepersonal şi salarizare,privind mobilitateasalariaţilor, proceduri deimigrare, etc.

Apreciem că legislaţiamuncii are nevoie de

reglementări care săclarifice anumite zone “gri”,precum şi să reglementezeanumite aspecte, a cărorincidenţă în viaţacompaniilor este tot maimare, dat fiind progresultehnologic, de exemplumunca la domiciu şitelemunca (online şioffline), etc.

În general, judecătoriidin cadrul secţiilor de

litigii de muncă fac eforturiîn direcţia uneipermanente specializări.Mulţi dintre judecători suntprezenţe constante laseminarii şi conferinţe,precum şi în mediul online, acest demers fiindapreciat de mediul deafaceri. cu toate acestea,practica este neunitară, seutilizează anumite“şabloane” în apreciereaunor situaţii întâlnite înpractică.

În opinia noastrăconfederaţiile

patronale sunt mai puţinvizibile comparativ cusindicatele, care sunt foarteactive în a face lobby pelângă instituţiile statului, învederea promovăriiintereselor proprii.

MIhaI angheL, Managing associate. ţuca zbârcea & asociaţii

Avocaţii noştri dedreptul muncii oferă

asistenţă juridică înelaborarea de scheme demanagement, pregătirea şinegocierea contractelorcolective de muncă,contractelor individuale demuncă şi clauzelor specifice(beneficii cuveniteangajaţilor, angajamenterestrictive, planuri deopţiuni oferite angajaţiloretc.). Echipa firmei oferăsuport departamentelorjuridice şi de resurseumane ale entităţilorprivate şi publice atât înceea ce priveşte aspectelede dreptul muncii rezultatedin activitatea curentă aacestora, dar şi ca urmare a

unor fuziuni, achiziţii şiprivatizări, care genereazăconcedieri colective,negocieri cu sindicatele,ridică probleme privindsistemul de securitatesocială etc. Departamentulde dreptul muncii estecoordonat de ŞerbanPâslaru, cu o experienţăjuridică de 14 ani iaravocaţii firmei suntimplicaţi în activităţilecomitetelor de lucru aleunor asociaţii şi organizaţiiinterne şi internaţionaleprecum EuropeanEmployment Lawyers’Association (EELA),Multilaw, Amcham etc.Pe fondul crizei economice,reducerea şi optimizareacosturilor în majoritateaindustriilor au rămaspreocupări constante. Înacest context, numărul demandate aferente unorproiecte de restructurarede personal, externalizarede activităţi şi concedieri aînregistrat o creşteresemnificativă începând cuanii 2009-2010. În prezent,constatăm că cei mai mulţiclienţi preferă, spredeosebire de perioadaanterioară, săimplementeze planuri derestructurare care implică,în majoritate, concedieriindividuale. chiar şi înaceste condiţii, mandatelede acest tip continuă săgenereze volumeimportante de muncăpentru departamentulnostru de dreptul muncii.De asemenea, seînregistrează uşoarecreşteri şi în ceea cepriveşte tranzacţiileaferente restrângerii

activităţii organizaţiilor,repoziţionărilor,regrupărilor şiexternalizărilor deactivităţi. În aceste cazuri,principalele probleme dedrept sunt legate detransferul şi protecţiadrepturilor salariaţilor.

Legislaţia din Româniaîn domeniul dreptului

muncii este, în mare parte,aliniată la legislaţiarelevantă din statelemembre ale UniuniiEuropene. Ne referim aici lacele mai importante actenormative carereglementează relaţiile demuncă în ceea ce priveştetimpul de lucru şi timpul deodihnă, durata normală aprogramului de lucru,protecţia salariaţilor încazul concedierilor,protecţia salariaţilor încazul transferurilor deîntreprindere, dreptulsalariaţilor de a fi informaţişi consultaţi în legătură cuaspectele care ţin dedesfăşurarea raporturilorde muncă, dialogul socialsau sănătatea şi securitateaîn muncă. Un impact major asupralegislaţiei muncii dinRomânia l-a avut reformalegislativă care a avut loc înanul 2011, atunci cândcodul muncii a fostmodificat în modsemnificativ, iar legislaţia înmateria dialogului social afost practic rescrisă.Scopul urmărit al reformeilegislative din anul 2011 afost acela de a asigura într-o mai mare măsurăflexibilizarea raporturilor demuncă. În opina noastră,

2

3

4

1

2


cover story

acest scop a fost atins, cutoate că modificărilelegislative intervenite în2011 au fost larg perceputede către salariaţi sau lideriiorganizaţiilor sindicale caslăbind nivelul de protecţiede care salariaţii sebucurau anterior anului2011, atât în plan individualcât şi colectiv. Dincolo de impactul maidegrabă pozitiv asupramediului de afaceri dinRomânia pe care l-a avutreforma legislativă din2011, rămân în continuaredestul de multe aspectereglemente deficitar sauchiar contradictoriu. cutitlu de exemplu, sunt denotat contradicţiileexistente între prevederiledin codul muncii şiprevederile din Legeadialogului social cu privirela termenele în care pot ficontestate deciziileunilaterale ale angajatorilorsau contradicţiile din

cuprinsul aceluiaşi actnormativ, respectiv Legeadialogului social, referitoarela reprezentarea salariaţilorla negocierea contractuluicolectiv. Toate aceste inadvertenţe,care încă se regăsesc înlegislaţie, sunt de natură acrea dificultăţi angajatorilorîn derularea raporturilor demuncă.

În România existăinstanţe specializate

de dreptul muncii. Aşadar,judecătorii caresoluţionează dosare dedreptul muncii sunt, sau celpuţin ar trebui să fie,specializaţi în legislaţiamuncii.

Numărul angajatorilormari din România

reprezentanţi în cadrulunor confederaţii patronalereprezentative la nivelnaţional rămâne unulrelativ scăzut. Pe de altă

parte, există o serie deasociaţii profesionale lacare aderă patroni dindiverse sectoare deactivitate, care nu-şirevendică titulatura depatronat şi care preferă săîşi urmărească intereselepe diverse canale, precummass media sau activităţispecifice de lobby.Influenţa patronilor,indiferent de forma deorganizare sau asociere, s-amanifestat destul depregnant în contextulmodificărilor legislativeintervenite în anul 2011.Pachetul legislativ adoptatatunci a reaşezat balanţade forţe existentă până laacel moment întreorganizaţiile sindicale şiangajatori, eliminareacontractului colectiv demuncă la nivel naţionalreducând în modsemnificativ influenţaorganizaţiilor sindicale înreglementarea relaţiilor de

muncă în România. Pe de altă parte, un proiectde modificare a coduluimuncii propus deorganizaţiile sindicale a fostdeja adoptat tacit de Senatla sfârşitul anului trecut,aflându-se în prezent pemasa de lucru adeputaţilor, cameraDeputaţilor fiind cameradecizională. În măsura încare proiectul demodificare a codului munciipropus de sindicate va fiadoptat şi de cameraDeputaţilor, cadrullegislativ va reveni, în mareparte, la forma anterioarăanului 2011. Proiectul de lege a generatdeja reacţii negative dinpartea mediului de afacerişi din partea organizaţiilorpatronale care acuză căiniţiativa legislativăsusţinută de organizaţiilesindicale ameninţăinvestiţiile şi locurile demuncă din România.

3

4

Din această perspec tivă,s-a desprins cuuşurinţă concluzia că

nici cabinetul individual şi nicicorporaţia nu răspundcorespunzător aşteptărilor pecare clienţii le manifestă dince în ce mai pregnant. Înactualul context social şi eco -nomic, avocatul este chematspre proactivitate, flexibi -litate, înţelegere deplină nudoar a problemei juridice, cişi a obiectivului finalprefigurat de client şi, în celedin urmă, ca o desăvârşire a

relaţiilor profesionale, oînţelegere pluridisciplinară amodului în care acesta sepoziţionează în societate, înfuncţie de specificul activităţiisale. Pentru un astfel deavocat, vocaţia profesiei esteesenţială.“Pledăm, prin urmare, pentruun parteneriat deplin cu ceice ne sunt clienţi,îmbrăţişând principiuljustiţiei participative.Raportul dintre client şiavocat se caracterizeazăprintr-un dialog constant, pe

tot parcursul colaborării,pentru a înţelege şi pentru ane face înţeleşi. Doar astfel,într-un sistem social mimeticfaţă de superficialitateageneralizată, reuşim sărăspundem esenţei nevoilorclientului şi să ne întoarcemla valorile perene, singurelece vor transcende aceastăperioadă de schimbăriintense”, subliniază Viviana-Alexandra Boţoacă, avocatpartener.„Întemeindu-se, între altele,pe aceste principii, BcDA Law

Offices este calea de mijlocdintre un cabinet individual şio societate de avocaţi, fiindstructura care, în prezent,prin proactivitatea,promptitudinea şi flexibi -litatea serviciilor juridice, areuşit să fidelizeze într-uninterval scurt un numărconsiderabil de clienţi”,precizează Mihail Dinu.

ne ProPuneM să oferIM de fIecare dată MaI MuLtdecât se aŞteaPtă de La noI

„Obiectivele noastre suntsimple şi atemporale. Nepropunem ca prin fiecareactivitate juridică prestată,fără deosebiri ce ţin de opotenţială cuantificarepecuniară, să oferim rigoareaşi excelenţa neaşteptate.Deşi poate părea paradoxal,ne propunem să oferim defiecare dată mai mult decâtse aşteaptă de la noi. cei cuaşteptări modeste vor fiplăcut impresionaţi, însăclienţii cu un standard ridicat,obişnuiţi cu cele mai buneservicii juridice, vor fi inva -riabil cuceriţi. Aceste obiec -tive se axează pe dezvoltareadurabilă şi eficientizareaafacerilor clienţilor, fiindasigurate prin consultanţa şiasistenţa juridică acordate lafiecare pas, prinreprezentarea clienţilor lanegocieri cu parte nerii sauadversarii contractuali şi prinsoluţio narea litigiilorexistente”, remarcă Andreeachirica.

cIne sunt PartenerII

BcDA Law Offices estestructura în care şi-au regăsitidealurile trei parteneri


My offIce

Bcda Law offIces SAU „AVOcAţII cU VOcAţIE”decizia de a constitui Bcda Law offices a fost grevată pe dezideratul comun de a reconfiguraserviciile juridice clasice. Partenerii fondatori au avut atât experienţa activităţii în cadrulcabinetelor individuale, cât şi cea a exercitării profesiei în unele dintre cele mai mari societăţi deavocatură autohtone. fiecare context a contribuit la conturarea unor abilităţi specifice, astfel încâtcei trei membrii fondatori au atins maturitatea necesară pentru înţelegerea problemelor cu care seconfruntă majoritatea clienţilor, în relaţia lor cu avocaţii.


My offIce

fondatori, cu experienţeprofesionale diferite. Viviana-Alexandra Boţoacă şi-aînceput cariera în „şcoala” Muşatşi Asociaţii, activând în echipelespecia lizate în avocatura de busi -ness şi arbitraj internaţional,îmbinând pasiunea pentru dreptcu cea pentru limbi străine.Ulterior, s-a alăturat echipeiMuşetescu, Stănculescu şiAsociaţii, în cadrul căreia agestionat proiecte la nivel înaltdin domenii de nişă precum armeşi muniţii, proprietate indus trială,agricultură şi aeronautică. Andreea chirica are o experienţăde aproape zece ani în calitate deavocat pledant, activând atât încadrul cabinetului individual deavocat, cât şi în sfera societăţii deavocatură, unde a gestionat litigiide amploare care presupuneauabordări pluridisciplinare, îndomenii precum contenciosuladministrativ şi fiscal, civilul,proprietatea intelectuală, achi ziţiipublice. De asemenea, nu îi estestrăin nici domeniul penalului,unde a asigurat asistenţa şi repre -zentarea în special în cazul infrac -ţiunilor din domeniul economic. În fine, al treilea partenerfondator al BcDA Law Offices,Mihail Dinu, şi-a început carieraca avocat colaborator în cadrulcabinetului de avocat corina-Ruxandra Popescu. După mai binede cinci ani, dobândindmaturitatea necesară şi fiindanimat de provocări profe sionalemai mari, a devenit avocat seniorîn cadrul ţuca, zbârcea şiAsociaţii, unde a activat ca avocatlitigant în soluţionarea diferen -delor din domenii variate aledreptului civil. cunoscând şi recunoscând nevoiaunei schimbări în paradigmaavocaturii autoh tone, cei treiparteneri fonda tori au părăsitvechile forme de exercitare a

profesiei şi au întemeiat ostructură dinamică ce îi repre zin -tă pe deplin – BcDA Law Offices.BcDA Law Offices a luat naştereatât din pasiunea pentruavocatură, cât şi din dorinţa de aîmbina experienţa şi cunoştinţeleaprofundate în domeniul juridicale celor trei parteneri fondatori,în scopul de a oferi serviciijuridice exhaustive.Devotamentul puternic şiexcelenţa manifestate în direcţiaprofesiei de avocat au condus ladedicarea totală a cunoştinţelor şiexperienţei dobândite pentruasistarea şi reprezentarea cusucces a clienţilor, în raporturijuridice personale sau în sferadezvoltării afacerilor.În prezent, BcDA Law Officesoferă servicii juridice integrateatât în ceea ce priveştesoluţionarea litigiilor, cât şi dinprisma consultanţei juridice.Această abordare bilateralăexplică acoperirea unor domeniiimportante ale dreptului,circumscrise sferei dreptului civil,administrativ-fiscal, societar,concurenţial, execuţional.Principalele proiecte aflate în cursde derulare au ca obiect soluţio -narea litigiilor, arie prioritară încare BcDA Law Offices îşipropune să provoace şi să rede -finească standardele inclusiv prinpermanenta aple care către nego -cieri directe menite să optimizezetimpul de soluţionare a litigiilor. “Intenţionăm ca în viitorulapropiat să accentuăm şi sădezvoltăm domenii precumcontenciosul european aldrepturilor omului şi dreptulpenal al afacerilor, sfere caretrebuie să fie integratecorespunzător în practica viitoarea BcDA Law Offices”, ne-a decla -rat Viviana-Alexandra Boţoacă.

Mircea fica

un sedIu În care eLeMenteLe de arhItectură ŞI MoBILIer vIntage se ÎntrePătrund fIresccu tehnoLogIa ŞI desIgnuL Modern

„Pentru că scurteleconsideraţii ce precedsunt cuprinse într-unmaterial intitulat „acasăla... Bcda Law offices”,trebuie să mărturisimfaptul că sediul actualeste rodul unor căutărispecifice. Întrucât BcdaLaw offices înseamnăatât întoarcerea lavalorile clasice, cât şiprovocareastandardelor în scopulconturării uneiavocaturi „cu vocaţie”,am dorit ca activitateanoastră să sedesfăşoare într-unsediu ce reflectă celedouă dimensiuni. astfelfiind, în locaţia dinstrada oslo, numărul 6beneficiem de un sediuîn care elementele dearhitectură şi mobiliervintage se întrepătrundfiresc cu tehnologia şidesignul modern. amoptat, însă, pentru oaplecare constantăcătre artă, în sediulnostru având surprizade a găsi, alături detablouri abstracte, unşevalet ce a servit înmod direct la crearealor. considerăm că acestelement decorativ areun rol deosebit deimportant, simbolizândpe de o parte trudaartistului – petele deculoare nu au fostşterse – şi, pe de altăparte, rezultatul finalreprezentat detablourile cu o profundătentă modernăabstractă. asemeniartistului, avocatultrebuie să pornească dela vocaţia cătreexcelenţă şi, trudindaplecat deasupraacestui „şevalet”reprezentat de sistemuljuridic autohton, lăsândîn urmă „petele deculoare” ce atestăîncercările sale, trebuiesă ofere posterităţii oviziune proprie asuprajustiţiei şi echităţii”, aevidenţiat Mihail dinu.

vIvIana-aLexandra Boţoacă, Partener fondator, Bcda Law offices

MIhaIL dInu, Partener fondator, Bcda Law offices

andreea chIrIca, Partener fondator, Bcda Law offices


avocaţII MarILor oraŞe

societatea dumneavoastră deavocatură este cea mai mare dintransilvania, având avantajul de aputea rezolva dosare sofisticate,într-un mod integrat. cu ceprovocări v-aţi confruntat înultimul timp?

Într-adevăr, societatea noastrăde avocaţi a înregistrat o

creştere continuă, atât dinpunctul de vedere al consolidăriiechipei de avocaţi, cât şi dinperspectiva portofoliuluiclientelar. O echipă numeroasăformată din avocaţi cuexperienţă, specializaţi îndiverse domenii ale dreptului, îţi oferă posibilitatea de agestiona cauze complexe, într-o

manieră profesionistă şi cumaximă celeritate. Suntemimplicaţi în multe proiecte care necesită implicareacolegilor cu specializări diverse, cum ar fi de exemplucauzele ce vizează posibilasăvârşire a unor infracţiuni deevaziune fiscală. În astfel de cauze, pentru aputea asigura clientului oapărare eficientă, esteobligatorie colaborarea întreavocaţi specializaţi în dreptpenal, drept fiscal şi dreptsocietar. În realitate, înmajoritatea cauzelor întâlnimprobleme juridice din domeniidiverse, care pot fi gestionatemult mai eficient şi maiavantajos pentru client dacă încadrul echipei de avocaţi seregăsesc specialişti în aceledomenii.

creŞte InteresuL PENTRU SERVIcII JURIDIcE DE cALITATEInterviu cu eugen constantIn Iordăchescu, Managing Partner, Iordăchescu &asociaţii

Exigenţele clien -ţilor sunt în con ti -nuă creştere, faptcare deter mi nă înmod evident ocreştere a cali tă ţiiserviciilor juridiceoferite de avocaţi.



Judeţul cluj este unul dintre cele maiprietenoase cu mediul de afa ceri.cum au evoluat cerinţele clienţilorcare solicită asistenţă juridică?

Se remarcă o creştere ainteresului pentru servicii juridicede calitate, oferite deprofesionişti ai dreptului. clienţiisunt interesaţi să angajezeavocaţi care pot să gestioneze încondiţii optime problemelejuridice cu care se confruntă. Amconstatat că unul dintre cele maiimportante aspecte apreciate declienţi îl reprezintă comunicareapermanentă în relaţia cuavocatul, respectiv transmitereainformaţiilor relevante în timpreal. Astfel, clientul nu pierdecontactul cu propria problemăjuridică, ci dimpotrivă, esteinformat corect şi complet deavocat cu privire la situaţia sajuridică, fiind în măsură să iadecizia cea mai potrivită. Înconcluzie, putem spune căexigenţele clienţilor sunt încontinuă creştere, fapt caredetermină în mod evident ocreştere a calităţii serviciilorjuridice oferite de avocaţi.

au existat şi există numeroasesolicitări de modificare a coduluiPenal şi a codului de ProcedurăPenală, pentru ca aceste actenormative să fie puse în acord cucerinţele curţii constituţionale.cum apreciaţi impactul acestormodificări asupra stabilităţiisistemului juridic?

cu siguranţă, noua legislaţiepenală a fost greu de „digerat”de practicieni, incluzând aici şicurtea constituţională se pare.Trecând de elementele pozitiveaduse de noua legislaţie, esteevident că actualmente curteaconstituţională sancţionează prindeciziile sale deficienţele în

respectarea standardelorconstituţionale – şi aici pot facereferire şi la dezincriminarea art.6 din Legea evaziunii fiscale, carea fost urmare a unei excepţiiinvocate chiar de avocaţi dincadrul echipei noastre. În opinia mea, este stringentnecesar ca legiuitorul să inter -vină şi să opereze modificările încazul textelor declarateneconsti tuţionale, căci la oraactuală sunt dispoziţii care numai există, iar instanţele leaplică într-o manieră„pretoriană”, ghidându-se dupăconsiderentele deciziilor. Esteatribuţia legiuitorului săintervină şi să prevadă normecare să respecte indicaţiileinstanţei de contencios

constituţional. concluzionând,cred că instabilitatea sistemuluieste creată mai degrabă deomisiunea legislativului decât deindicaţiile curţii constituţionale.

conduceţi filiala cluj a casei deasigurări a avocaţilor. cum aevoluat această organizaţie înultimii ani şi unde sunt investiţibanii colectaţi?

Filiala cluj a casei de Asigurări aAvocaţilor a avut în ultimii 10ani o evoluţie pozitivă, în modconstant, ţinta noastră, aconducerii filialei, fiindasigurarea tuturor condiţiilorpentru ca membrii filialei săbeneficieze integral dedrepturile recunoscute de legeade organi zare a profesiei,statutul casei şi celelaltereglementări legale. Filiala cluj, după FilialaBucureşti se numără printrecele mai performante dinsistemul UNBR. Rezultatelefinanciare sunt promiţătoare şine conferă siguranţa că viitorulmembrilor filialei este protejat.Plasamentele sunt prudente.Respectăm cu sfinţenieprincipiile prudenţialităţii. Dinpăcate, evoluţiile de pe piaţafinanciar- bancară din Româniane limitează sferaplasamentelor, fiind tentaţi săplasăm disponibilităţilefinanciare, în majoritatea lor, întitluri de stat. Oricum, privim cuoptimism spre viitor şi încercămsă fim deosebit de atenţi cuceea ce se întâmplă îneconomia României. Am avut şisatisfacţii contribuind din plin larealizarea noului sediu alBaroului cluj şi al Filialei casei.credem că putem privi cuîncredere spre viitor.

Mircea fica

Filiala Cluj, dupăFiliala Bucureştise numărăprintre cele maiperformante dinsistemul UNBR.Rezultatelefinanciare suntpromiţătoare şine conferăsiguranţa căviitorulmembrilor filialeieste protejat.



Într-un sistem axiologic,cuvântul ,, libertate” nueste doar o noţiune

abstractă.

De altfel, sensul acesteicategorii logico-filosoficederivă din necesitatea deexprimare a omului îngeneral, fiind una dinvalorile fundamentale aleomenirii, care se regăseşteîn conştiinţa individuală,alături de alte noţiunifilosofice, cum ar fi viaţa,sănătatea, dreptatea, etc.

În peisajul istoric, de-alungul mileniilor, noţiuneade libertate a fost definităîntr-o paletă largă, de la unsens abstract la unulconcret – filosofii, literaţi şioameni politici, încercând să

dea o serie de semnificaţiicuvântului.

,,caracteristica libertăţii estedreptul de a vorbi deschis,însă e greu de cunoscutmomentul oportun” -enunţa Democrit (laStobaeus Flor.13,40) .

Tot în clasicimul lumii antice,nu putea fi o neno rocire maimare pentru oamenii liberidecât pierderea libertăţiicuvântului.1

Dincolo de polisemia acesteinoţiuni, sensul juridic alacestuia se regăseşte într-oserie de tratateinternaţionale, normeconstituţionale şi legi, careurmăresc să reglementezeaceastă libertate, în

multiplele ei forme demanifestare umană.

ca o particularitate aparte,întâlnim şi forma libertăţii

de exprimare a cărei valenţăprincipală o reprezintăexprimarea cuvintelor.

Sorgintea religioasă aexpresiei este Biblia, undeaceastă sintagma îşi areizvorul.

Libertatea de exprimare s-artraduce prin cUVÂNT (careeste o formă de manifestarea conştiinţei umane) iaracest cuvânt, potrivitscripturii a fost la Dumnezeu(,,la început a fost cuvântulşi cuvântul era laDumnezeu, iar Dumnezeuera cuvântul”)2.

cu această expresiesacrosantă încep toateritualurile masonice.

Revenind la sensul juridic alexpresiei libertatea de

exprimare, o regăsimreglementată la art. 30 dinconstituţia României(publicată în MonitorulOficial nr. 233 din21.11.1991, revizuită prinLegea nr. 429/2003).

În mod logic, acest text delege urmează reglementăriilibertăţii conştiinţei (art. 29).

Desigur că sintagma,,libertatea de exprimare” edefinită de alin. 1 al art. 30,sub toate aspectele:libertatea de exprimare agândurilor, a opiniilor sau acredinţelor şi libertateacreaţiilor de orice fel, prinviu grai, prin scris, prinimagini, prin sunete sau prinalte mijloace de comunicareîn public. Legiuitorulgarantează inviolabilitateaacestora.

De asemenea, cenzura esteinterzisă.

Există totuşi limite aleacestei libertăţi de expri ma re.Astfel, prin lege se poateimpune mijloacelor decomunicare mass mediaobligaţia de a face publicăsursa finanţării (art. 30, alin. 5).

De asemenea, libertatea deexprimare, nu poate preju -dicia demnitatea, onoarea,viaţa particulară a persoaneişi nici dreptul la propriaimagine (art. 30, alin 6).

desPre drePturI ŞI ProteJarea Lor PrIn Lege

autori : av. sorIn ardeLean şi av. constantIn-gaBrIeL radu

Motto: cu cât suntem mai liberi, cu atât vrem să fim mai liberi! (goethe, dIcht.12)

1Id. La Stobaeus, Flor.13,17 / 2Sfanta Evanghelie dupa Ioan- Biblia Ortodoxa



O altă limitare a libertăţii deexprimare se referă lainterdicţia defăimării ţării,naţiunii, îndemnul la război,la ură naţională, de clasăsocială sau religioasă, laseparatism social, etc. (art.30, alin.7).

În finalul articolului 30, laalin. 8, se prevăd sancţiunigenerice (delictual-civile), cuprivire la responsabilitateapentru creaţia intelectuală, înmai multe domenii literar-artistice şi ale presei audio-vizuale.

Toate aceste limitări seregăsesc într-o serie de actenormative pe care le vomenumera succinct: Codul de

Procedură Civilă, Codul Penal,

Codul de Procedură Penală,

Legea nr. 504/2002, repu -

blicată, privind Audio vizua -

lul, Legea nr. 8/1996, repu -

blicată, privind Drepturile de

Autor şi drepturile conexe,

Legea nr. 51/1995 privind

profesia de avocat, etc.

Nu ne vom opri la toateaceste reglementări, întrucâto abordare exhaustivăpresu pu ne o analiză amplă afiecărui text de lege, amotivelor care au stat la bazareglementărilor, aconsecinţelor pe care leproduc aceste reglementări,eventual la jurisprudenţacreată în această materie.

În mod strict, libertatea deexprimare a avocatului estereglementată atât de Legea

nr. 51/1995, republicată,privind profesia de avocat,

cât şi de Codul de Procedură

Civilă, Codul Penal şi Codul

de Procedură Penală.

Astfel, Codul de Procedură

Civilă configurează libertateade exprimare a avocatului înformele de manifestare aleprezentării părţilor în jude -cată, a reprezentării judi ciareîn general, şi a obligaţiilor cedecurg din aceste texte delege care reglementeazăreprezentarea (art. 80, art.83-89, art. 366- 387).

Apreciem că aceastăreprezentare judiciară,administrarea probelor, esteo formă a libertăţii deexprimare a avocatului peparcursul unui proces civil.

În cadrul procesului penal,libertatea de exprimare aavocatului se manifestă subforma unor drepturi şiinterdicţii, după cumurmează: dreptul de aconsulta dosarul (art. 94),dreptul de a acorda asistenţăjuridică suspectului sauinculpatului (art. 89, 90),dreptul de a asista parteavătămată, partea civilă şipartea responsabilăcivilmente (art. 93), iarsancţiunile se regăsesc la art.88 care prevedeincompatibilităţi şireprezentarea unor părţi cuinterese contrare.

Deci libertatea de exprimarea avocatului care izvorăştedin textul constituţionalprevăzut de art. 30 seconfigurează în dreptulcomun sub forma unor

drepturi, libertăţi dar şiinterdicţii.

Aşadar, interferenţele liber -tăţii de exprimare a avoca -tului cu secretul profesionalare caracter dialectic şiaparent contradictoriu. Înrealitate, sistemul de normecare reglementează acestecontradicţii, libertatea deexprimare a avocatului nuare un caracter absolut fiindlimitat de sancţiunile carereglementează secretulprofesional. Astfel, libertateade exprimare a avocatului,potrivit reglementărilorlegale, Legea nr 51/1995,

republicată, la art. 8-9 searată că secretul profesionalare o natură publică, iarobligaţia de a păstra secretulprofesional este absolută şilimitată în timp, aşa căavocatul nu poate fi obligatsă divulge secretulprofesional nici chiar de cătreclientul său sau altăautoritate sau persoană.

Sancţiunea nerespectăriiacestei obligaţii esteprevăzută de art. 227 dinCodul Penal careincriminează divulgareasceretului profesional,definită ca fiind furnizareafără drept a unor date şiinformaţii privind viaţaprivată a unei persoane,având drept consecinţăproducerea unui prejudiciuacelei persoane, de către celcare a luat cunoştinţă despreaceasta, în virtutea profesieişi care avea obligaţia păstrăriiconfidenţialităţii a acestordate.

Art. 8 din Statutul profesiei

de avocat arată că secretulprofesional este de ordinepublică, iar avocatul estedator să păstreze acestsecret cu privire la oriceaspect al cauzei. Excepţiaprevăzută de lege este doarîn cazurile în care avocatuleste urmărit penal (dar şiatunci în legătură cu relaţiaprofesională avută cu clientulsău), disciplinar, sau cândexistă o contestaţie înprivinţa onorariilor.

În aceste circumstanţe,divulgarea secretuluiprofesional se face exclusivpentru necesităţi, strict înapărarea sa.

Privind comparativ art. 8 alin.5 din Statutul profesiei de

avocat în raport cu art. 227din Codul Penal, se poateobserva că legiuitorul astabilit să definească în moddiferit nerespectareasecretului profesional însensul că în Statut aceastăconstituie o abateredisciplinară gravă iar în Codul

Penal, reprezintă oinfracţiune, care se pune înmişcare la plângereaprealabilă a părţii vătămate,respectiv a clientului.

considerăm că neexistandîncă o practică judiciarăunitară, predictibilă şiconstantă, nici doctrina înaceastă materie nu este preabine definită în sensulinterpretării silogistice asecretului profesional înraport cu libertatea deexprimare a avocatului.

caBInet de aVocat sorIn ardeLeanStr.Iuliu Maniu nr.32A, Birou 19, Braşov, jud. Braşov

Tel: 0722 480 950 / E-mail: [email protected]

caBInet de aVocat constantIn-gaBrIeL radUStr.Lungă, Nr.4, Braşov, jud. Braşov

Tel: 0745.866.422 / E-mail: [email protected]



Legea 53/2003 succesivmodificată, completatăşi republicată

reprezentând codul Munciiconstituie cadrul legal înprivinţa raporturilor de

muncă. contractul individualde muncă este un act juridicbilateral, care se încheie înformă scrisă, între o persoa -nă fizică – salariatul şi deregula, o persoană juridică –

angajatorul, relaţia de subor -donare fiind de esenţa con -trac tului individual de muncă.

În deplină concordanţă cuprevederile codului Muncii,

contractul individual demuncă cuprinde atât clauzeobligatorii, legale cât şi clauzespecifice, facultative, pe carepărţile le negociază înconformitate cu intereselelor.

În conţinutul contractuluiindividual de muncă suntincluse elementele cucaracter general şiobligatoriu, prevăzute de art.17 din codul Munciicoroborate cu cele prevăzutela art. 109 - situaţiacontractului de muncă ladomiciliu sau la art. 104 dacăeste vorba de un contractindividual de muncă cu timpparţial.

clauzele specificereglementate cu titlu deexemplu de către codulMuncii în art. 20, sunt: clauzacu privire la formareaprofesională, clauza deneconcurenţă, clauza demobilitate şi clauza deconfidenţialitate.

clauza de neconcurenţă îşigăseşte consacrarealegislativă în dispoziţiile art.21-24 din codul Muncii. Prinaceastă clauză părţile convin,respectiv salariatul se obligă,ca după încetarea

contractului de muncă, să nu

presteze, în interes propriu

sau al unui terţ, o activitate

care se află în concurenţă cu

cea prestată la angajatorul

său, în schimbul unei

indemnizaţii lunare pe care

angajatorul se obligă să o

plătească pe toată perioada

de neconcurenţă. Aceastăclauză vizează exclusivperioada postcontractuală,însă pentru ca aceasta să îşi

cLauza de neconcurenţă - cLAUză SPEcIFIcă LA cONTRAcTUL INDIVIDUAL DE MUNcăautor: av. Ioana voIcu, voicu legal Partners



producă efectele trebuie, fie să fifost prevăzută iniţial în contract,respectiv la momentul încheieriiacestuia, fie ulterior pe parcursulderulării sale, cuprinsă într-un actadiţional. Fiind rezultatulacordului de voinţă al ambelorpărţi, niciuna din părţi nu poaterenunţa în mod unilateral laaceasta.

Pentru o mai bună înţelegere aacesteia şi pentru a îndepărtadiscuţiile care pot apărea ulteriorîntre părţi, această clauză trebuiesă conţină anumite elementeconcrete, respectiv: enumerarea exactă aactivităţilor care îi sunt interzisesalariatului din momentul în careîncetează contractul de muncă,cuantumul indemnizaţiei deneconcurenţă lunare – care estede cel puţin 50 % din mediaveniturilor brute (este vorba de salariu, bonusuri şi/sau alte prime) ale salariatuluidin ultimele 6 luni anterioareîncetării contractului – aceastăindemnizaţie nu este de naturăsalarială, ea reprezintă ocheltuială făcută de angajator,fiind deductibilă la calcululimpozitului pe profit şi seimpozitează la persoana fizicăbeneficiară,terţii în favoarea cărora seinterzice prestarea activităţii (estede preferat menţionarea în clar acompaniilor concurente), precumşiaria geografică unde salariatulpoate fi în reală competiţie cufostul angajator. Aici este vorbade indicarea clară a localităţii saua judeţului unde fostul salariat nuva putea să îşi desfăşoareactivitatea. În cazul în care, într-oastfel de clauză se regăseştemenţiunea că unui salariat îi esteinterzis să lucreze pe tot teritoriulRomâniei, această clauză ar fi

nulă absolut, deoarece i s-arîncălca salariatului însăşi dreptulla muncă. Acesta nu poate fiobligat să muncească în afaraţării. Textul de lege se referă laaria geografică, zona, undesalariatul ar putea fi înconcurenţă cu fostul angajator.caracterul acestei clauze trebuiesă fie unul rezonabil, să nu fieabuziv.

codul Muncii stabileşte o duratămaximă în care această clauză deneconcurenţă să îşi producăefectele, respectiv aceasta poateopera pe o perioadă de maximum2 ani, termen care curge dinmomentul încetării raporturilorcontractuale. O astfel de clauzănu operează în situaţiile în carecontractul individual de muncăîncetează de drept, în anumitesituaţii, potrivit art. 22 alin. 2 dincodul Muncii. De asemenea,aceasta nu îşi produce efecteleatunci când încetarea contractuluia intervenit din iniţiativaangajatorului pentru motive carenu ţin de persoana salariatului.

Printr-o astfel de clauză,angajatorul nu poate interzice înmod absolut exercitarea profesieide către un salariat sau aspecializării pe care acesta o are.Scopul clauzei de neconcurenţăeste de a proteja interesele

economice ale angajatorului, nuare ca scop interzicerea muncii aunui fost salariat.

cu toate că este o clauză nego -ciată între părţi, aceasta poate fiîn anumite situaţii împovărătoarepentru fostul salariat, căruia,codul Muncii, îi permite sesizareainstanţei de judecată pentrudiminuarea efectelor acesteia.

Legiuitorul în art. 24 din codulMuncii a prevăzut şi situaţia încare salariatul nu îşi respectăobligaţiile asumate prin clauza deneconcurenţă: acesta va putea fiobligat la restituireaindemnizaţiei şi dacă este cazul laplata daunelor-interese pentruprejudiciul produs. Bineînţes înaceastă situaţie, angajatorultrebuie să se adreseze instanţeide judecată, să probeze faptaculpabilă a fostului angajat dar şiprejudiciul care i-a fost cauzat.Separat, fostul angajat ar putea fisancţionat şi în baza Legii11/1991 privind combatereaconcurenţei neloiale, dar şi încondiţiile Legii 21/1996 – legeaconcurenţei.

Pentru a minimaliza riscul apa ri -ţiei unor situaţii neplăcute înspecial în privinţa foştilor salariaţi– cu funcţii de conducere şicontrol – antreprenorii auacordat şi continuă să acorde oimportanţă deosebită clauzei deneconcurenţă. În ultimii ani, pepiaţa muncii, ţinând cont decreşterea concurenţei la nivelulde conducere în cadrul uneicompanii, practica negocierii uneiclauze de neconcurenţă a devenitun aspect necesar pentru mulţiantreprenori, fiind vorba înprimul rând de o măsură deprotecţie a acestora împotrivafaptelor concurenţiale ale unorfoşti salariaţi.

Printr-o astfel declauză,angajatorul nupoate interzice înmod absolutexercitareaprofesiei de cătreun salariat sau aspecializării pecare acesta o are.Scopul clauzei deneconcurenţăeste de a protejaintereseleeconomice aleangajatorului, nuare ca scopinterzicereamuncii a unui fostsalariat.


InstItuţII

doamna avocat, pentruînceput, spuneţi-mi cereprezintă pentrudumneavoastră profesia pecare o practicaţi şi care suntvalorile după care v-aţi ghidatmereu în exercitarea acesteia.

Profesia de avocat pentrumine reprezintă un adevăratmiraj, o fascinaţie puternică,un vis îndeplinit. Avocatura nu este o meserie,ci o profesie, o profesienobilă. Dar, dacă ar fi sămă exprim şi mai exact,cred că pentru mineavocatura este un mod deviaţă. Şi cum viaţa este atâtde complexă, avocatura îţi

aduce şi frustrări, şiinsuccese, dar şi satisfacţiiinfinite care te fac să uiţisupărările de până atunci. În realitate, avocaturaînseamnă şi sacrificii, şirenunţarea la multe dintre„plăcerile vieţii” normale. S-arputea spune, la o primavedere, că avocatura, fiindo profesie liberală, îţi oferăşi libertate. Nimic mai fals.când te dedici acesteiprofesii, întregul timp îţieste acaparat, pentru cădupă ce clientul pleacă dincabinet atunci începemunca ta de creaţie, de agăsi soluţia cea mai bună,de a fi cu adevărat în

slujba clientului. Este opercepţie falsă şi aceea căîţi poţi face programuldupă bunul plac, pentru căprogramul tău este făcut deinstanţe, de clienţi, niciodatănu te poţi elibera deprofesie. De aceea, cei caresi-au ales această profesieo fac cu pasiune. Satisfacţiile profesionale,soluţia bună într-un proces,contează mai mult decâtonorariul încasat şi bucuriade a da o veste bună unuiclient mă face să cred că mi-am ales cel mai frumos "stilde viaţă"!Valorile după care m-amghidat în profesie sunt, în

primul rând, cele legate deprofesionalismul cu careabordezi fiecare cauză,sinceritatea şi onestitatea îndiscuţiile cu clienţii,demnitatea şi respectul, pecare le impui în sălile dejudecată.

sunteţi prima doamnă aleasăca decan al Baroului argeş,după ce această demnitate afost ocupată doar de cătrebărbaţi, vreme de un secol şijumătate. ce anume credeţi căi-a convins pe avocaţiibaroului să vă acorde acestvot?

Faptul că sunt primafemeie aleasă decan alBaroului Argeş este doar ostatistică şi consider că, lamomentul la care eu amcandidat pentru aceastădemnitate, mai erau foartemulte colege cu şanseegale cu mine de a fiDecan al Baroului. Vreausa subliniez faptul căîntotdeauna am apreciat căa fi Decan este o dem -nitate şi nu este o funcţie.A fi Decan implică foartemultă muncă, implicare,curaj, dar, când faci acestlucru cu tot sufletul, nimicnu este prea greu.chiar nu ştiu ce anume i-arfi putut convinge pe colegiimei să îmi acorde votul deîncredere, dar vreau să de -monstrez la finalul man da tu -lui că nu s-au înşelat cândmi-au acordat acest vot.

ce însemnătate are pentrudumneavoastră acest vot deîncredere şi cum plănuiţi săcoordonaţi activitatea celor374 de avocaţi ai Barouluiargeş?

Pentru MIne avocatura este un Mod de vIaţăInterviu cu LuMInIţa Ioana, decan Baroul argeş


InstItuţII

Votul de încredere acordatîn anul 2015, la data la caremi-am început mandatul deDecan este un vot careimplică din partea mea foartemulte responsabilităţi. Daram alături de mine unconsiliu format din 10colegi cu care am ocolaborare foarte bună şiconsider că fiecare lucrubun, fiecare reuşită nueste a mea, ci este anoastră, pentru că efectivam solicitat participarea şiimplicarea tuturorconsilierilor în fiecare dintreproblemele baroului. Tocmaide aceea, fiecare consilierare responsabilitatea unuicompartiment, a unuisegment al profesiei, iarcând avem de pregătitacţiuni care implică baroulsuntem uniţi cu toţii. În fond, decanul este unmanager şi contează foartemult modul în care ştie săîşi coordoneze consiliulastfel încât fiecare consiliereste un prodecan în fapt.Un decan fără un consiliucu viziune şi implicare nuva putea face singur nimicdin ceea ce îşi propunepentru corpul avocaţilor.Sunt convinsă că doarîmpreună cu un consiliuactiv şi puternic vom puteareda avocatului importanţace o merită în înfăptuireaactului de justiţie.

La începutul lunii mai seîmplineşte un an de când aţifost aleasă decan. cum adecurs această perioadă şi ceschimbări s-au produs înavocatura argeşeană?

Nici nu îmi vine să cred căa trecut aproape un an şi

cred că a fost o perioadărelativ bună, fără provocărimajore pentru profesia deavocat. Am încercat întoată această perioadă săfac ca profesia de avocatsă fie cât mai vizibilă însocietate, cât mai implicatăîn viaţa socială. Dincolo deprovocările zilnice aleprofesiei, am încercat cucolegii mei să oferimsocietăţii civile şi o altăimagine a corpuluiavocaţilor. În toamna anuluitrecut, Baroul Argeş aorganizat o expoziţie depictură a colegilor avocaţi,expoziţie care s-a bucuratde un real succes,depunerea jurământuluitinerilor avocaţi stagiari s-adesfăşurat la Teatrul Al.Davila, fiind urmată de unconcert de muzică simfonică,am organizat douăconferinţe profesionale careau avut un impact extrem depozitiv în întregul corp alavocaţilor.Încercăm să construim pascu pas, să fim vizibili însocietate, să ne implicăm înacte de caritate, încercămmai bine spus sa fim demnide această profesie nobilă.

La 1 februarie 2016, conformchestionarului de investigaţiesocio-profesională al unBr, înBaroul argeş erau 11 avocaţistagiari. cum credeţi că vaevolua numărul debutanţilor înprofesie anii următori, ţinândcont de cerere şi ofertă?

Examenul de primire înprofesie este un examenextrem de serios şi dorinţacelor care l-au conceput înaceastă manieră a fost aceeade a asigura o manieră

obiectivă de a accede înprofesie. Nu spun că esteperfect. Pentru că, personal,eu cred, că pentru a fi unavocat bun nu estesuficient să ştii carte – îţimai trebuie „ceva”. Estevorba despre acel „ceva”care te face special, careîţi dă înţelepciunea de avorbi cu oamenii, de a leînţelege problemele, de a teimplica în rezolvareaproblemelor clientului. Suntconvinsă că modalitateaaceasta de examinare atestelor grilă, ne-a privat înaceastă perioadă de niştetineri care ar fi fost niştefoarte buni avocaţi şi maiaccept şi ideea că dintrecei intraţi în avocatură nutoţi vor rămâne în profesie- pentru că deşi aucunoştinţe temeinice dedrept, le lipseşte pasiuneapentru avocatură.În ultimii ani, numărulcelor intraţi în profesie afost extrem de mic înArgeş. Avem 11 stagiaripentru că 8 au intrat înprofesie în toamna anului2015 şi 3 în anul anterior.Îmi doresc ca în aniiurmători să avem cât maimulţi tineri colegi, pentru căBaroul Argeş este unuldintre barourile de tradiţiedin România.

În data de 25-26 martie 2016 aavut loc congresul avocaţilor,la care aţi luat parte. despre ceanume s-a discutat şi la ceconcluzii s-a ajuns?

congresul din acest an afost un congres extrem deconstructiv. ce s-a discutatşi concluziile acestuia sunt

deja materializate laaceastă dată în hotărâri,rezoluţii, apeluri care suntdeja publicate pe site-ulUNBR. Un singur lucru vreau săsubliniez la împlinireaprimului an de mandat înconducerea profesiei, cred căcea mai importantă concluziea congresului avocaţilor dinacest an este aceea cademocraţia profesionalăfuncţionează.

cum găsiţi echilibrul întreviaţa personală şi ceaprofesională? ce lucruri aducbucurie în viaţadumneavoastră, în afaraprofesiei de avocat?

cu eforturi mari încerc săgăsesc echilibrul între viaţapersonală, pentru care mi-arămas, recunosc, destul depuţin timp, şi ceaprofesională. Mă străduiescsă acord la fel de multăimportanţă familiei mele şisper să reuşesc. Şansa meaeste că şi ceilalţi membri aifamiliei mele sunt atât deimplicaţi în munca lor astfelîncât, deşi există extrem depuţin timp pentru viaţapersonală, important este căştim să ne bucurăm de el.În afara profesiei deavocat, mai am o marepasiune. Pasiunea mea estemunca în clubul Rotary,este voluntariatul. cred căactivitatea în cadrul clubuluiRotary, de aproape 10 ani,m-a determinat, mi-a datcurajul şi entuziasmul de acandida şi de a fi Decan albaroului Argeş.

titus gîrbea


oPInIa sPecIaLIstuLuI

Structura şi evoluţiacostului forţei demuncă şi ale

veniturilor salariale suntcaracteristici importanteale oricărei pieţe a forţei demuncă, reflectând oferta demuncă din parteapersoanelor fizice şicererea de forţă de muncădin partea întreprinderilor.Factorii de decizie s-auconcentrat pe combatereasărăciei şi a excluziuniisociale, prin încurajareacetăţenilor să intre încâmpul muncii. cu toateacestea, dezbaterile politiceau început să abordeze şicategoria „lucrătorilor cu

venituri salariale mici” caurmare a disparităţilorsalariale importante de lanivelul UE, undeaproximativ 12,1% dinangajaţi sunt expuşi risculuide sărăcie şi de excluziunesocială. Drept consecinţă,aceştia se confruntă cumari dificultăţi pentru amenţine un set destandarde de viaţă minime.UE îşi propune săpromoveze egalitatea deşanse, care implică oeliminare progresivă adisparităţii salariale de gen.Articolul 157 la alineatul (1)din Tratatul privindFuncţionarea UniuniiEuropene stabileşteprincipiul egalităţii de

remunerare între femei şibărbaţi, pentru aceeaşimuncă sau pentru o muncăde aceeaşi valoare, iar laarticolul 157 alineatul (3)este prevăzut temeiuljuridic al legislaţiei privindegalitatea de tratamentîntre bărbaţi şi femei înceea ce priveşte munca. Strategia privind egalitateadintre femei şi bărbaţievidenţiază contribuţiaegalităţii de şanse întrefemei şi bărbaţi la creştereaeconomică şi dezvoltarea

durabilă, sprijinindimplementarea dimensiuniireferitoare la egalitatea deşanse a Strategiei Europa2020. În acest context, la 5martie 2011, UE a lansatpentru prima dată ziuaEuropeană a EgalităţiiSalariale. Această dată nu afost aleasă întâmplătordeoarece, pentru a câştigaacelaşi salariu mediu anualca cel al unui bărbat, ofemeie trebuie să lucrezecu puţin peste două lunimai mult decât acesta

(până la data de 5 martie aanului următor).Diferenţele de remunerareîntre femei şi bărbaţi s-auredus progresiv, iar în 2015,ziua europeană a egalităţiiSalariale a fost sărbătorităîn data de 25 februarie!Dar există în continuare odiferenţă considerabilăîntre veniturile salarialemedii ale bărbaţilor şi celeale femeilor la nivelul UE,concept cunoscut îngeneral sub denumirea dedisparitate salarială de gen. cele mai mici diferenţe înceea ce priveşteremunerarea medie întresexe, au fost constatate înPolonia, Italia, croaţia,Slovenia, Malta, Luxemburgşi România (acestea fiindsub 10,0%).cele mai mari diferenţe de

remunerare între femei şibărbaţi au fost identificateîn Estonia (29,9%), Austria(23,0%), Republica cehă(22,1%) şi Germania(21,6%).

care sunt cauzeLedIferenţeLor saLarIaLedIntre BărBaţI ŞI feMeI

Există mai mulţi factori carepot influenţa acestediferenţe de remunerareîntre femei şi bărbaţi,precum: diferenţele privindratele de participare laforţa de muncă, diferenţeleprivind ocupaţiile şiactivităţile în care tind săpredomine bărbaţii saufemeile, diferenţele privindmăsura în care bărbaţii şifemeile lucrează cujumătate de normă,precum şi atitudineadepartamentelor de

fIscaLItatea forţeI de Muncăde MIhaeLa adrIana antonevIcI, director general, hr star 2005


oPInIa sPecIaLIstuLuI

resurse umane din organismelepublice şi private faţă dedezvoltarea profesională şiconcediile neplătite şi/sauconcediile de maternitate. Printre factorii care pot explica,cel puţin parţial, diferenţele deremunerare între femei şibărbaţi se numără segregareasectorială şi ocupaţională,educaţia şi formarea,sensibilizarea şi transparenţa,precum şi discriminarea directă. Diferenţele de remunerare întrefemei şi bărbaţi reflectă şi alteinegalităţi – în special, parteaadesea disproporţionată aresponsabilităţilor familiale pecare şi-o asumă femeile şi, prinurmare, dificultăţile cu care seconfruntă în a concilia viaţaprofesională cu cea privată.Multe femei lucrează cufracţiune de normă sau încadrul unor contracte atipice:deşi acest lucru le permite sărămână pe piaţa forţei demuncă şi să-şi îndeplinească înacelaşi timp şi responsabilităţilefamiliale, acest lucru poate aveao influenţă negativă asupraremunerării lor, asupraevoluţiei carierei sau asupraperspectivelor de promovare şide pensionare.Ştim cu toţii că veniturilesalariale brute reprezintă ceamai mare parte a costului forţeide muncă, dar ştim şi că încostul forţei de muncă suntincluse atât remunerareaangajatului (salariile în bani şi înnatură, contribuţiile socialeplătite de angajatori), cât şicosturile pentru formareaprofesională şi alte cheltuieli(costurile de recrutare,cheltuielile pentruîmbrăcămintea de lucru şiimpozitele pe forţa de muncă,considerate drept costuri aleforţei de muncă din care se

scad subvenţiile). Aşadar, costul forţei de muncăse compune din costurileaferente salariilor, la care seadaugă costurile nesalariale,cum ar fi contribuţiile socialeale angajatorilor.Procentul costurilor nesalarialevariază considerabil de la unstat membru al UE la altul.Procentele cele mai ridicate alecosturilor nesalariale pentruîntreaga economie, conformultimelor date statisticefurnizate de INS, s-auînregistrat în Franţa (33,1%),Suedia (31,6 %), Italia (28,2 %),Lituania (28,0 %), Belgia (27,8%) şi Republica cehă (27,1 %),iar procentele cele mai scăzute

ale costurilor nesalariale pentruîntreaga economie s-auînregistrat în Malta (6,9 %),Danemarca (13,1 %), Irlanda(13,5 %), Luxemburg (13,6 %),croaţia (14,9 %) şi Slovenia(15,7 %).Totuşi, aceste date mascheazădiferenţe semnificative întrestatele membre ale UE, costulorar al forţei de muncă fiindcuprins între 3,80 EUR şi 40,30EUR iar salariaţii cu veniturisalariale mici sunt definiţi cafiind angajaţii care câştigă celmult două treimi din venitulsalarial orar brut mediannaţional dintr-o anumită ţară.Venitul salarial medianreprezintă valoarea astfeldeterminată încât jumătate dinpopulaţie câştigă mai puţindecât această valoare, iarcealaltă jumătate câştigă maimult.Salariul brut acoperăremuneraţia în numerar plătitădirect de către angajator,înaintea deducerilor fiscale şi acontribuţiilor la asigurărilesociale plătibile de cătresalariaţi şi reţinute de către

angajator. Sunt incluse toatesporurile, indiferent dacă suntplătite în mod regulat (al 13-leasau al 14-lea salariu, prime deconcediu, participare la profit,indemnizaţii pentru concediulneefectuat, comisioaneocazionale etc.).Salariul net este obţinut dinveniturile salariale brute şireprezintă partea deremuneraţie pe care angajaţii opot păstra efectiv pentru a ocheltui sau pentru a oeconomisi. Faţă de salariulbrut, salariul net nu includecontribuţiile la asigurărilesociale şi impozitele, darinclude alocaţiile familiale.Informaţiile referitoare lasalariul net completează dateleprivind salariul brut în ceea cepriveşte veniturile disponibile,cu alte cuvinte, dupădeducerea din sumele brute aimpozitului pe venit şi acontribuţiilor la asigurărilesociale ale angajatului şiadăugarea de alocaţii familialeîn cazul familiilor cu copii.Alocaţiile familiale sunttransferuri de numerar plătitepentru copiii aflaţi înîntreţinere.

dIferenţe MaJore În ue

La începutul anului 2015,conform informaţiilor oferitede INS, salariul net anual alunui celibatar care câştigă100% din salariul mediu al unuilucrător din economiaîntreprinderilor, fără copii, avariat de la 3.899 EUR înBulgaria, la 38.254 EUR înLuxemburg. Aceleaşi două statemembre ale UE au înregistratcel mai scăzut (4.328 EUR),respectiv cel mai ridicat(52.041 EUR) venit salarial netmediu pentru un cuplu

Strategia privindegalitatea dintrefemei şi bărbaţievidenţiazăcontribuţiaegalităţii deşanse între femeişi bărbaţi lacreştereaeconomică şidezvoltareadurabilă,sprijinindimplementareadimensiuniireferitoare laegalitatea deşanse a StrategieiEuropa 2020.

Printre factoriicare pot explica,cel puţin parţial,diferenţele deremunerare întrefemei şi bărbaţise numărăsegregareasectorială şiocupaţională,educaţia şiformarea,sensibilizarea şitransparenţa,precum şidiscriminareadirectă.


InstItuţII

căsătorit cu un singur venit şicu doi copii.În cazul unui cuplu căsătorit încare ambii parteneri au un locde muncă (ambii câştigândvenitul salarial mediu),Luxemburg a înregistrat cel mairidicat venit salarial net anual,85.907 EUR în cazul unui cuplucu doi copii şi 78.386 EUR încazul unui cuplu fără copii;Bulgaria a înregistrat cel maiscăzut venit salarial net, 7.797EUR, indiferent dacă cuplul aresau nu copii.Astfel, conform ultimelor dateINS, cifrele globale la nivelul UEindică o creştere cu 4,8 puncteprocentuale între 2005 şi 2013a factorilor de descurajare alucrătorilor cu venituri salarialemici, celibatari şi fără copii, de aobţine venituri mai mari,întrucât o parte mai mare aveniturilor acestora a fost„pierdută prin impozite”, întimp ce factorii de descurajarepentru un cuplu căsătorit cu unsingur venit şi doi copii aucrescut cu 3,9 puncteprocentuale. În schimb, auexistat evoluţii foarte diferite înrândul statelor membre UE. ceamai pronunţată creştere (44,1de puncte procentuale) aproporţiei veniturilor salarialecare ar fi „pierdute prinimpozite” pentru un cuplucăsătorit cu un singur venit şi cudoi copii s-a înregistrat înRepublica cehă, în vreme ce înPortugalia s-a înregistrat oscădere cu 45,4 de puncteprocentuale.Toate statisticile se bazează peo definiţie armonizată a costuluiforţei de muncă. Nivelurilecostului forţei de muncă sebazează pe cea mai recentăanchetă asupra costului forţeide muncă – cea din 2012- şi peo extrapolare bazată pe indicele

trimestrial al costului forţei demuncă. ‘’Ancheta’’ asupracostului forţei de muncă esteun studiu care se derulează dinpatru în patru ani – deciurmătoarea va fi în acest an-2016- şi care colectează într-oformă foarte detaliată dateprivind nivelurile costului forţeide muncă. Datele vizate deprocesul de colectare a indicilorprivind costul forţei de muncăse raportează la costul orarmediu total al forţei de muncăşi la două categorii de costuriale forţei de muncă: salarii şiindemnizaţii; contribuţiilesociale ale angajatorilor precumşi impozitele plătite, din care sescad subvenţiile primite deangajatori. Datele - defalcateacoperă industria, construcţiileşi serviciile cu excepţiaadministraţiei publice, aapărării şi asigurărilor socialeobligatorii.Datele privind veniturilesalariale mediane se bazează peveniturile salariale orare bruteale tuturor angajaţilor (normăîntreagă şi jumătate de normă,cu excepţia ucenicilor) carelucrează în întreprinderi cu celpuţin 10 angajaţi şi în toatesectoarele economice,exceptând agricultura,pescuitul, administraţia publică,

gospodăriile private şiorganizaţiile extrateritoriale.

forţa de Muncă InfLuenţeazădecIsIv coMPetItIvItateafIrMeLor

Forţa de muncă joacă un rolimportant în funcţionarea uneieconomii. Din perspectivaîntreprinderilor, aceastareprezintă un cost (costul forţeide muncă) care cuprinde nunumai remuneraţiile şi salariileplătite angajaţilor, ci şi costurilenesalariale, în specialcontribuţiile sociale plătibile decătre angajator. Astfel, ea esteun factor determinant pentrucompetitivitatea întreprinderilor,cu toate că, la rândul său, esteinfluenţată de costul capitalului(de exemplu, dobânzile laîmprumuturi şi dividendelepentru acţiuni) şi de elementenetarifare precum inovarea şipoziţionarea pe piaţă amărcii/produselor. În ceea cepriveşte angajaţii, remuneraţiape care o primesc pentru muncaprestată, cunoscută subdenumirea comună de salariusau venit salarial, reprezintă îngeneral principala lor sursă devenit şi, prin urmare, are unimpact major asupra capacităţiilor de a cheltui sau de a econo -misi. În timp ce salariul/venitulsalarial brut include contribuţiilesociale plătibile de către angajat,venitul salarial net se calculeazădupă deducerea acestorcontribuţii şi a tuturor sumelordatorate statului, cum ar fiimpozitul pe venit. Întrucâtvaloarea impozitelor depinde, îngeneral, de situaţia gospodărieisub aspectul venitului şi alcomponenţei, veniturile salarialenete se calculează pentru maimulte situaţii tipice alegospodăriilor.

hr star 2005

https://www.facebook.com/ hrstar2005/info

e-mail:[email protected],

0722747237 (vodafone)0741242450 (orange)0745033554 (telekom)


drePtuL concurenţeI

Investigaţiile de dreptulconcurenţei devin tot maicomplexe şi

interconectate, pe măsură cedin ce în ce mai multejurisdicţii îşi consolideazăcadrul de reglementare, iarautorităţile de resortcolaborează tot mai strâns lanivel internaţional. În acestcontext, riscurile şiimplicaţiile de conformarepentru companii sporesc.cel mai recent raport privindTendinţele globale Anti-trustpublicat de clifford chanceidentifică principalele temede interes pentru peisajulconcurenţial din 2016, pebaza datelor statistice şi aanalizelor sectoriale şi multi-jurisdicţionale. „Raportul confirmă ceea ceanticipam acum câteva luni,pornind de la tendinţeleidentificate atât prinactivitatea noastră pe planlocal, cât şi dinjurisprudenţa europeană şia alor jurisdicţii la care avemacces”, spune diana

crângaşu (foto), SeniorAssociate şi coordonator alpracticii de dreptulconcurenţei în cadrulclifford chance Badea.„Vorbim tot mai multdespre eforturimultijurisdicţionale extinse,mai multă vigilenţă înactivitatea M&A şi desprerolul esenţial al programelorde conformare în companii”.

a scăzut vaLoareaaMenzILor antItrust

La nivel european, devinetot mai bine conturataccentul autorităţilor peprevenţie şi clemenţă.Astfel, valoarea amenzilorantitrust centralizate pentru2015 - 364,5 milioane deeuro – reprezintă mai puţinde un sfert din totalul pe2014. În acelaşi timp,valoarea reducerilor deamenzi în urma acordurilorde clemenţă şi imunitateagreate anul trecut cudiverse companii a fost de646 milioane de euro (faţăde 2014, când aureprezentat mai puţin dejumătate), aproape două orimai mare decât valoareaamenzilor finale acordate.Această tendinţă estesusţinută, pe de o parte, devigilenţa sporită a

companiilor, precum şi destimulentele financiarepentru informări oferiteautorităţilor cu privire laeventuale fapte anti-concurenţiale. Diana crângaşu adaugă:„România a înregistrat, în2015, primul caz deinvestigaţie declanşată caurmare a unei aplicaţii deimunitate, precum şi unnumăr record de amenzi şisolicitări privind proceduratranzacţionării(recunoaşterii; procedurămenită să încurajezecompaniile să recunoascăsăvârşirea unei fapteanticoncurenţiale în oricemoment pe parcursulinvestigaţiei, pentru abeneficia de o reducere aamenzii)”.

PrIMeLe 10 IndustrIIafectate de aMenzI

Primele 10 industriiafectate de amenzi(valoarea totală calculată caprocent din cifra de afacerianuală a întregului sector,la nivel global, pentru celemai importante state) sunt,în ordinea importanţei,potrivit datelor globalecentralizate începând cu2004: produse mineralenon-metalice (sticlă,ceramică, ciment, etc.) – cuo pondere de peste 1%;producţia de echipamente

electronice, calculatoare şiproduse optice; produsechimice; echipamente şimaşini grele; echipamenteelectrice; industriafarmaceutică; industriaproduselor de cauciuc şiplastic; serviciile financiare(cu excepţia industriei deasigurări şi pensii);producţia de haine şiaccesorii; industriaproducătoare de băuturi. Primele zece industrii canumăr de investigaţiiantitrust derulate înprezent, în cazurile anunţatepublic în statele consideratepentru analiză sunt, înordine descrescătoare:industria producătoare demaşini şi componente;serviciile financiare;producţia de echipamenteelectronice, calculatoare şiproduse optice; industriaalimentară; industria demanagement al deşeurilor şireciclare; transportulferoviar; transportulmaritim; industria chimică;industria farmaceutică;produse minerale non-metalice. În România, investigaţiile deconcurenţă din ultimii auvizat cu precădere industriiprecum energia,telecomunicaţiile, retail-ulalimentar, sectorul bancar şial asigurărilor, industriafarmaceutică, precum şisectorul de licitaţii publice.

cLIfford chance: cONcURENţA - O TEMă GLOBALIzATă, PE FONDUL cOMPLExITăţII SPORITE ŞI A cOOPERăRII TOT MAI STRÂNSE ÎNTRE AUTORITăţI LA NIVEL INTERNAţIONAL


InternatIonaL / eurozone

Marile societățicomerciale care îșidesfășoară

activitatea pe teritoriulUniunii Europene vor trebuisă respecte o serie decerinţe de raportare publicăa sumelor supuseimpozitării în Europa, iar

procesul, ca atare trebuie săfie cât mai transparentposibil.Propunerea lansată oficialde comisia Europeană şidezbătută în cadrul sesiuniiplenare a ParlamentuluiEuropean de la Strasbourgse bazează pe activitatea

comisiei de combatere aevaziunii fiscale în rândulsocietăților în Europa,venind în completarea altorpropuneri vizândintroducerea schimbului deinformații între autoritățilefiscale. Potrivit experţiloracestei comisii, costul

total al pierderilor dinneîncasarea veniturilorfiscale pentru țărilemembre ale UE este estimat la 50-70 miliarde de euro pe an.Prin aplicarea acestorpropuneri, societățilemultinaționale europenesau non-europene care îșidesfășoară activitatea înUniunea Europeană șiînregistrează venituriglobale de peste 750 demilioane de euro pe an vorfi obligate să publiceinformații esențiale cuprivire la locul unde obținprofiturile și unde plătescimpozitele în UE, defalcatepe țări. În cazul societăţilornon-europene, se solicitătotodată publicarea valoriiagregate, reprezentând

ue, În LuPtă cu evazIunea fIscaLă NOI NORME DE TRANSPARENță FIScALă PUBLIcă PENTRU SOcIETățILE MULTINAțIONALE DIN UE

de carMen dInu, corespondent Legal Magazin la Bruxelles


InternatIonaL / eurozone

impozitele totale plătite înafara Uniunii.Executivul europeanconsideră că aceastăpropunere reprezintă unsistem simplu șiproporțional de a sporirăspunderea marilorsocietăți multinaționale înceea ce privește fiscalitatea,fără a le afectacompetitivitatea. Sistemulse va aplica în cazul a mii deîntreprinderi mari careactivează în UE, fără aafecta întreprinderile mici șimijlocii.Pe de altă parte, comisiaEuropeană doreşte săintroducă o serie de cerinţemai stricte în materie detransparență pentruactivitățile desfășurate desocietățile comerciale în țăricare nu respectăstandardele în materie debună guvernanță îndomeniul impozitării.comisia se va baza peStrategia sa fiscală externăpentru instituirea, cât mairapid posibil, a primei listecomune la nivelul UE aacestor jurisdicții fiscale.Printre principalelecaracteristici ale noilormăsuri propuse se numără:măsuri juridic obligatoriide blocare a metodelorcelor mai comune folositede companii pentru a eludaplata impozitelor;o recomandare adresatăstatelor membre, careconține modalități de apreveni abuzurile în ceea ceprivește tratatele fiscale;o propunere către statelemembre de a pune încomun informațiile fiscaleprivind multinaționalelecare operează la nivelul UE;

acțiuni de promovare lanivel internațional a buneiguvernări în domeniul fiscal;o nouă acțiune la nivelulUE de alcătuire a unei liste ațărilor terțe care refuză săjoace corect.Împreună, aceste măsurivor împiedica planificareafiscală agresivă, vor sporitransparența între statelemembre și vor asigura oconcurență mai echitabilăpentru toate întreprinderileactive pe piața unică.Potrivit vicepreședinteluicE, Valdis dombrovskis

(foto), responsabil pentrumoneda euro și dialogulsocial, "combatereaevaziunii fiscale reprezintă oprioritate de prim rang aactualei comisii, iarcooperarea strânsă întreautoritățile fiscale trebuie săfie însoțită de transparențăpublică". În opinia oficialuluieuropean, aceste măsurivor facilita accesul public lainformațiile privindimpozitele pe profit plătitede grupurile multinaționale,fără a se impune noi sarciniasupra IMM-urilor șirespectându-se secretul de

afaceri. "Prin adoptareaacestei propuneri, Europa îșidemonstrează poziția delider în lupta împotrivaevaziunii fiscale", maispune Dombrovskis.Informațiile respective (cifrade afaceri, numărulangajaților și naturaactivităților) vor rămânedisponibile pentru operioadă de cinci ani şi vortrebui să fie prezentatepentru fiecare stat membruîn care o întreprindere esteactivă, precum și pentruacele jurisdicții fiscale carenu respectă standardele debună guvernanță îndomeniul fiscal (așa-numitele paradisuri fiscale).Propunerea a fost atentcalibrată pentru a se asiguracă nu vor fi publicateinformații comercialeconfidențiale. Aceastăraportare va contribui, deasemenea, la eforturilepentru o mai bunăcunoaștere a sistemelor deimpozitare ale statelormembre și va ajuta laidentificarea lacunelor și aneconcordanțelor existente,ceea ce ar permite să se

înțeleagă mai bine cauzele șiconsecințele evaziuniifiscale a societăților.Amintim că, în iunie 2015,comisia a lansat o amplăevaluare a impactuluieventualelor măsuri deintroducere a unor cerințede raportare publicăadresate societățilormultinaționale care îșidesfășoară activitatea în UE.Aceasta a presupus oanaliză aprofundată adiferitelor opțiuni depolitică, precum șiconsultări specifice, pentrua se evalua obiectivele,beneficiile, riscurile șigaranțiile pe care le-arprezenta o mai maretransparență privindimpozitul pe profit. Prezentapropunere este înconcordanţă cu procesul derevizuire a Directivei privindcooperarea administrativă,asupra căreia au convenitcei28 de lideri ai UE în lunamartie 2016, care prevedeca anumite societățimultinaționale să prezinteautorităților fiscale din UEraportări pentru fiecare țarăîn parte. Această revizuirepune în aplicare planul deacțiune BEPS al OcDE,aprobat de liderii G20 laAntalya, în lunanoiembrie 2015.Statele membre au ladispoziţie un anpentru transpunerea înlegislația naționalădupă intrarea directivei învigoare, respectiv de la datapublicării ei în Jurnaluloficial la Uniunii Europene.Noua directivă va trebuitranspusă în legislațianațională de către fiecaredin statele membre ale UE.

Banca comercială Română (BcR) a finalizatnegocierile şi a semnat, la începutul luniiaprilie 2016, un contract de închiriere cudezvoltatorul imobiliar Forte Partners,pentru consolidarea unei părți din sediulcentral în clădirea THE BRIDGE, cel mai noubusiness park, situat în zona Grozăvești-Orhideea.Selectarea unei soluţiii adecvate a rezultatdintr-o analiză riguroasă a ofertelorimobiliare raportat la nevoile BcR, care îșidesfăşoară activitatea în 15 sedii la nivelcentral. Acest proces a început acum maimult de un an și a beneficiat de sprijinul şiexpertiză de calitate din partea KnightFrank România, precum și de consilierejuridică din partea NNDKP. În urma acestei analize, conducerea Bănciicomerciale Române a decis să consolidezefuncțiile centrale (bancă și subsidiare) în

două clădiri, ceea ce înseamnă că o parteîși va desfășura activitatea în clădireaBucharest Financial Plaza (BFP) din caleaVictoriei, în timp ce o altă parte se vareloca în clădirea THE BRIDGE.Termenul estimat de finalizare a clădiriiTHE BRIDGE este septembrie 2017.

cEc Bank se alăturădemersului inițiat deMinisterul culturii învederea achiziționăriisculpturii “cumințeniaPământului”, una dintrecele mai importantelucrări din opera luiconstantin Brâncuși. Înacest sens, banca oferăposibilitarea efectuării înmod gratuit de donații înlei, euro și usd, înconturile deschise penumele Ministeruluiculturii. Donațiile se pot realizaatât în numerar, în celepeste 1.000 de unitățiteritoriale ale cEc Bank,cât și prin viramentintrabancar și

interbancar. cliențiibăncii pot efectua plățileîn lei și prin intermediulserviciilor InternetBanking cEconline,Phone Banking TelecEc și

Mobile Banking cEcBank.Subscripția publică are caobiectiv colectarea sumeide șase milioane de euro,sumă ce se va adăugacelor cinci milioane deeuro alocate de GuvernulRomâniei pentru achizițiasculpturii. “Prin implicarea în acestproiect național, cEc Bankcontinuă tradiția desusținere și promovare avalorilor românești,contribuind la efortulcomun de protejare șisalvare a patrimoniuluicultural”, a declarat RaduGrațian Ghețea,Președinte DirectorGeneral cEc Bank.

avem un parcauto foarteîmbătrânitÎn perioada 2008-2014,

numărul total de autovehiculeaflate în circulaţie în România acrescut cu 21%, ajungând la 4,9milioane de autovehicule, însă

cea mai mare parte a acesteicreşteri a venit din importurile

de maşini second-hand. Înprezent, trei sferturi din

autoturismele vândute înRomânia sunt second-hand,

arată o analiză recentăefectuată de consultanţii Pwc

România. Astfel, vârsta medie a parcului

auto naţional a crescut de la7,7 ani în 2008, la 12,9 ani în

2014, cu 4,6 ani mai maredecât vârsta medie a parculuiauto din Uniunea Europeană.

În acelaşi timp, pondereaautovehiculelor mai noi de 2

ani a scăzut de la 22% dintotalul parcului auto la doar

4%. Acest lucru poate fi explicat şi

prin majorarea vârsteiautovehiculelor second-hand

înmatriculate. De exemplu,vârsta medie a vehiculelor

second-hand înmatriculate înRomânia este de peste 10 de ani.

„constatăm că în ultimii 6 anide zile, de când formula taxeide primă înmatriculare a fost

pusă în acord cu regulilecomunitare, parcul auto din

România a îmbătrânit simţitor,astfel încât, continuând în

ritmul actual, vârsta medie aparcului auto va crește la 14ani până în 2020, ducând la

creşterea emisiilor poluante,dar şi punând probleme de

siguranţa traficului”, a declaratDaniel Anghel, Partener,consultanţă Fiscală, Pwc

România, unul dintre autoriianalizei.

cec BanK sprijină donaţiile pentru “cuminţenia Pământului”


BusIness news

Bcr îşi consolidează sediile centrale de business din Bucureşti


BusIness news

Unu din cinci româniutilizează cardul pentru platacumpărăturilor cu valori maimici de 10 lei, aratărezultatele unui studiuMastercard, care a analizatcomportamentul de utilizarea cardurilor în România. celemai uzuale plăți cu cardulsunt de valoare mică, treisferturi dintre participanții lastudiu afirmând că, de regulă,utilizează cardul pentruachiziționarea unorcumpărături de până la 75 lei.Această tendință esteîncurajatoare, arătând oschimbare de mentalitate lanivelul pieței locale: migrareadinspre numerar înspreplățile electronice pare să-șifacă loc în comportamentulde consum al românilor, dacăluăm în considerare faptul că85% dintre respondențiafirmă că utilizează cardul

pentru plata cumpărăturilorcurente. De altfel, 4 din 5români preferă cardurilepentru că astfel evită săpoarte numerar asupra lor, întimp ce 67% apreciazăuşurinţa cu care suntrealizate plăţile în acest fel.Potrivit studiului, cardurilesunt tot mai des utilizatepentru plata cumpărăturilorcotidiene. În decembrie 2015,numărul celor care efectuauzilnic plăți cu cardul era cu45% mai mare faţă de lunamartie a aceluiași an. Acestrezultat indică o evoluțieîmbucurătoare la nivelulpieței, susținută și de faptulcă ponderea românilor caredețin un card bancar a fost în

creștere pe parcursul lui2015, ajungând în lunadecembrie până la 95% înrândul adulților care locuiescîn zonele urbane din Româniaşi care folosesc internetul. “campaniile derulate deMastercard în România peparcursul anului trecut auscos în evidență beneficiileplăților cu cardul, atât pentruconsumatori, cât și pentrueconomie, în ansamblu, și nebucurăm să vedemrezultatele acestora - rateaccelerate de creștere, carearată că tot mai mulţi româniîşi însuşesc comportamentulde plată cu cardul. Ne-amconcentrat eforturile peeducaţie financiară şi vom

continua să facem acest lucruşi în campaniile de anulacesta, concomitent cuimplementarea unor inovaţiicare să facă experienţa laplată cât mai uşoară,confortabilă şi rapidă”, adeclarat cosminVladimirescu (foto), GeneralManager al Mastercardpentru România.

Raiffeisen Bank a realizat unprofit net de 98 de milioaneeuro în 2015, faţă de 113 demilioane euro, cât înregistraîn 2014, influenţat înprincipal de o uşoară scăderea veniturilor şi anumitecheltuieli nerecurente aleanului 2015.Valoarea totală a activelorRaiffeisen Bank a ajuns la6,95 miliarde euro, încreştere cu 8% faţă de 6,41miliarde euro, cât erau lafinele lui 2014. comparativcu aceeaşi perioadă a anuluiprecedent,creditele neteacordate au crescut cu 5%.cifra raportată de creştere acreditelor este de 12%,evoluţie influenţată de otranzacţie încheiată cu ocompanie parte a Grupului

RBI, care a însemnatpreluarea unui portofoliu decredite în valoare deaproximativ 240 milioane

euro. În ceea ce priveştesoldul depozitelor atrase dela clienţi, deşi rateledobânzilor din piaţă s-auaflat la niveluri reduse,acesta au crescut constantîn 2015, cu 12% faţă de anulprecedent (depăşind cupeste 30% creştereaînregistrată la nivelulsistemului bancar). Înconsecinţă, raportulcredite/depozite aînregistrat o valoarea de81%, similară cu cea din2014. capitalizarea bănciieste solidă, cu o rată deadecvare a capitalului de18,6%.„Suntem mulţumiţi derezultatele obţinute în 2015şi rămânem preocupaţi deconstruirea unor relaţii pe

termen lung cu clienţii noştri.Asta înseamnă că vomcontinua să ne concentrămpe îmbunătăţireainteracţiunii cu banca, însensul simplificării şitransparenţei costurilor şi arapidităţii tranzacţiilor. Nepropunem să fim cât maibuni în ceea ce facem şi numă îndoiesc că vom reuşi, caşi până acum, să creştemprofitabil şi echilibrat. Rămâno problemă schimbărilelegislative cu care neconfruntăm în prezent şi carepot avea un impactsemnificativ asupra activităţiişi a rezultatelor noastre în2016”, a spus steven vangroningen (foto),Preşedinte&cEO RaiffeisenBank.

raiffeisen Bank - profit net de 98 de milioane euro

Plata cu carduleste din ce în ce mai uzitată


tehnoLogII

IsoLEx, din respect pentruprofesie! – Departamentulconsultanță

Așa cum v-am obișnuit înedițiile anterioare cu privire lafurnizarea celor mai impor -tante aspecte ale funcțiilorprincipale din cadrul aplicației,venim în continuare și cudetalierea Departamentuluide consultanță, fiind unuldintre cele mai mari beneficiiale utilizării aplicației.Aplicația isoLEx este creată nudoar pentru a gestiona dosa -rele de instanță, ci reprezintăun instrument optimizat,inclusiv pentru gestionareaproiectelor de consultanță, fiecă sunt proiecte minore(activități societare curente;consultații punctuale, etc.)sau că sunt de o anvergurămai mare (proiecte care seîntind pe o durată mai lungăde timp și/sau care presupuno echipă de avocați șipersonal auxiliar).

ManageMentuL ProIecteLorPentru echIPă

Proiectele de anvergură pre -su pun, de regulă, implicareamai multor categorii depersonal: avocat responsabil;avocați subordonați; personalauxiliar. Sistemul de manage -ment al unor asemenea pro -iecte este prevăzut cu o seriede funcționalități specificefiecărei categorii de personal,cu drepturi specifice, în așa fel

încât să se asigure, în modeficient atât partea deexecuție, cât și partea decomunicare, monitorizare,control și validare.

de La : ManageMentuLteMeLor/tasKurILor În Lucru

Fiecare utilizator are o listă deteme în lucru, care se împartîn mai multe categorii presta -bilite, cum ar fi: de consul -tanță; aferente dosarelorjudiciare; administrative;personale/private, etc. Toateaceste teme au o serie deinformații (data creării, sca -dența, persoanele implicate,importanță, memento,alarme, etc.) a cărorcentralizare și prelucrare suntde natură a furniza o serie deinformații despre încărcareafiecărui utilizator în parte și amodului de îndeplinire asarcinilor, cât și evidențiereaorelor lucrate pe temarespectivă a fiecărui utilizator.

ManageMentuLdocuMenteLor

Una dintre funcțiunileputernice ale isoLEx oreprezintă modalitatea degestionare a fișierelor șidirectoarelor/folderelor.Astfel, aplicația asigurăpreluarea, crearea,versionarea, transformarea,alocarea, mutarea, exportarea

și expedierea facilă a tuturordocumentelor, precum șicrea rea de structuri de folde -re, în funcție de necesitățilefiecărui proiect în parte.Totodată, în anumite zone dinaplicație sunt create automato serie de foldere prestabilitecare s-au dovedit a fi uzualepentru echipa respectivă.

sIncronIzarea cuMIcrosoft outLooK

Din experiență a rezultat căactivitatea de avocaturăpresupune o comunicareelectronică activă cu clienții.Astfel, isoLEx asigură conlu -crarea activă cu MicrosoftOutlook, existând posibilitateaatât a preluării în aplicație adocumentelor primite prinpoșta electronică, cât șiexpedierea acestora direct dinaplicație prin intermediulOutlook. Totodată, e-mail-urile pot fi preluate șitransformate automat înteme (concept specific isoLEx-ului), fiind populate automatmajoritatea câmpurilorspecifice temei din isoLEx.

sIncronIzarea fInancIarăa ProIecteLor

Evidența onorariilor și acheltuielilor refacturabileaferente fiecărui proiect înparte este sincronizată cuevidența financiară generalăla nivel de client, prin

raportare la onorariile dincontractul de asistențăjuridică. Un proiect pe termenlung poate fi facturat periodic,orele alocate proiectului pânăla data primei facturi fiindresetate automat, urmând săse centralizeze un nou calupde ore pentru următoareafactură.

Sistemul isoLEx este construitpentru a eficientiza muncaîntregii echipe, centralizândorice document introdus decătre utilizatori și punând ladispoziția fiecăruia toateinformațiile necesare. Baza dedate poate fi ușor accesată deoricare dintre utilizatoriiaplicației, în măsura în care leeste acordat acest drept dincadrul administrării, avândmajoritatea informațiilor dinaplicație accesibile oricăruiutilizator, păstrându-se oevidență clară a tuturormodificărilor aplicate unuidocument.În cadrul acestei aplicații, amîncercat și am reușit săîmbinăm două noțiuni aflatela poli opuși: simplitate șicomplexitate, fiind integrat unvolum mare de funcții utile,fără a-l aglomera și fără aneglija experiențautilizatorului.

Urmăriți edițiile următoare

pentru noi informații despre

sistemul isoLEX!

… din respect pentru profesie

DIN RESPEcT PENTRU PROFESIE! – DEPARTAMENTUL cONSULTANță


cuLtură

Formația Sarmalele Recia concertat joi, 14aprilie 2016, în sala

Teatrului de pe Lipscani, înurmătoarea componență:zoltán András (voce, pian,acordeon), Emil Viciu(chitară și mandolină),Gabriel Drăgan (tobe),Vlady Săteanu (chitară bas),Mircea Laszlo Horvath(claviaturi), Lavinia Săteanu(vioară), AlexandruGrăjdeanu (violoncel), LuciaRăducanu (voce), Terezacatarov (voce) şi Flaviu crişan(invitat special, actor). La concertul acustic cu titlul“cei mai frumoși din orașulacesta” au participat peste300 de fani.

rocK, BLues, Jazz, BaLade,IMProvIzaţIe ŞI oInteracţIune MInunată cu PuBLIcuL

Alături de Sarmalele Reci,actorul Flaviu crișan, ca

amfitrion al spectacolului,a însoțit parcursul muzicalrecitând o selecție depoezie lirică și epică,improvizând împreună cumembrii grupului și cuspectatorii.“Am prezentat în variantăacustică cele mai iubitebalade și șlagărele cele maifredonate. Fanii și prieteniiau putut redescoperirepertoriul Sarmalelor Reciîn noi sonorități. Este unspectacol de muzică,poezie, teatru șiimprovizație.Reorchestrate pentruchitară acustică, pian,acordeon, vioară,violoncel, cântecele noi șicele vechi ale SarmalelorReci respiră lirism, energie,bucuria de a trăi”, ne-adeclarat zoltán András,fondatorul, vocalistul șiliderul formației.Trupa Sarmalele Reci a fostînființată în anul 1993 și alansat opt albume: “țarate vrea prost” (1995),“Aurolac” (1996), “Bucatealese” (1998), “Răpirea dinSerai” (1999), “Maniac”(2001), “Vaca” (2003), “Oseară la Operetă” (2007) și“Haos.ro” (2012).

sarMaLeLe recI AU DAT ÎN cLOcOT

Mediul de afaceri,sub lupa consiliului concurenţei

teme de discuţie:•reguli și proceduri de conformare•tendințe privind operațiunile de concentrare economică•componenta penală a dreptului concurenţei•abuzul de poziţie dominantă și modalităţile în care acesta operează•analiza acordurilor pe orizontală şi pe verticală•avantajele politicii de clemență

Audienţa:•directori juridici din companii românești și multinaționale din următoarele sectoare economice:

telecom, energie, farma, automotive, financiar-Bancar, transporturi, construcții, fmcg; turism;•avocați specializați în dreptul concurenței;• reprezentanți ai autorităților de reglementare;• mass-media




ediția a iii-a, 6 iunie 2016CCIR Business Center, Amfiteatrul Al. I. Cuza

Eveniment organizat cu sprijinul Consiliului Concurenței

Noi reGLeMeNtări ÎN sectorUL eNerGetic

teme de discuţie:•Strategia energetică națională și politicile publice îndomeniul energiei•românia, pol energetic regional•competitivitatea piețelor de energie•Sustenabilitate ecologică și climatică•Soluții pentru menținerea unui mixt energetic diversificatși echilibrat•Buna guvernanță corporativă în întreprinderile la carestatul este acționar majoritar;•dezvoltarea mecanismelor de piață concurențială însectorul energetic;•definirea conceptului de consumator vulnerabil șiconsumator protejat;

•viitorul cadru legislativ al redevențelor în sectorul energetic•tendințe în consultanța juridică și fiscală pentru sectorulenergetic

Audienţa:•directori generali, directori de afaceri publice, directorijuridici și directori financiari din companii energetice•furnizori ai companiilor energetice•Bancheri, avocați, consultanți fiscali•asociații patronale și profesionale din sectorul energetic•Sindicate•mediul universitar•reprezentanți ai corpului diplomatic•ong-uri de profil, mass-media



amfiteatrul alexandru ioan cuza, ccir Business center12-13 mai 2016


ediți

a a

Viii-

a

april

ie 2

016

Leg

aL

ma

ga

zin

edi

ția

a Vi

ii-a

ap

rili

e 20

16

www.legalm

agazin.ro

Am creat o şcoală

de practicienispecializaţi

i n t e r v i u c u

magda volonciuwww.legalmagazin.ro

Managing Partner, Magda volonciu & Asociaţii

cover story

AvocAţii profită de revigorareapieţei muncii

am creat o şcoală de practicieni specializaţi...

Documents