comunitatea juridică din cluj aniversează centenarullegalmagazin.ro/revista_tiparita/lm25.pdf ·...

www.legalmagazin.ro

NUmăRUL XXV,oCtombRIE 2019

U n p r o i e c t U N I V E R S U L J U R I D I C

Comunitatea juridică din Clujaniversează Centenarul

„În magistratură există oportunitățiprofesionale certe, care ne permit sa ne pastram optimismul” - jud. Denisa-Livia Ba�ldean, Presedintele Curtii de Apel Cluj

„Calitatea profesională a tinerilor avocați a fost în creștere” – prof. univ. dr. Traian Briciu, președintele UNBR

„În România există încă un stigmat al eșecului și al insolvenței” - Vasile Godîncă-Herlea, președintele UNPIR Filiala Cluj

„În magistratură există oportunitățiprofesionale certe, care ne permit sa ne pastram optimismul” - jud. Denisa-Livia Ba�ldean, Presedintele Curtii de Apel Cluj

„Calitatea profesională a tinerilor avocați a fost în creștere” – prof. univ. dr. Traian Briciu, președintele UNBR

„În România există încă un stigmat al eșecului și al insolvenței” - Vasile Godîncă-Herlea, președintele UNPIR Filiala Cluj

3oCtombRIE 2019 eDiŢia a XXV-awww.LeGaLmaGaziN.ro LEGAL mAGAzIN

eDiToriaL

Universul Juridic spune„La mulți ani!” justiției clujenede NiCoLae CîrsTea, Publisher

egal magazin, ediția detransilvania, face parte dinproiectul editorial provocator pecare grupul Universul Juridic

și-l propune pentru următoarea perioadă –acela de a publica ediții regionale alerevistei.Am început în luna ianuarie, cu o ediție de banat; am continuat apoi cu o ediție de Dobrogea și ne-am dorit foarte mult săreușim să realizăm o ediție de transilvaniaîntr-un moment semnificativ pentru justițiadin regiune, în mod special pentru cea dinCluj-Napoca, în contextul aniversării, în anul 2019, a Centenarului său.Sperăm ca acest demers, inedit pentru unpublisher axat pe dezvoltarea de proiecteeditoriale de care profesioniștii dreptului se folosesc în activitatea lor zilnică (cărți șireviste de specialitate), să fie bine primit de mediul juridic clujean.Așa cum se știe, în anul 2019 seaniversează Centenarul Facultății de Drept,baroului Cluj și Curții de Apel Cluj.Demersul nostru își propune să evidențiezetocmai acest moment de bilanț rotund, curezonanță aparte la nivel regional, dar șinațional. mulțumim invitaților noștripentru disponibilitatea de a împărtăși cunoi idei, de a se lăsa antrenați într-odiscuție prin care am încercat să revelămaspecte din activitatea personală sau ainstituțiilor pe care le reprezintă, dar și săaflăm chestiuni inedite, ori de importanțăpentru universul juridic transilvănean.

Astfel, ne bucurăm să împărtășim cudumneavoastră discuțiile cu doamneleDenisa Livia băldean – președintele Curțiide Apel Cluj, Flavia maier - decanulbaroului Cluj, Sorina Seleșiu, președinteletribunalului Cluj sau cu domnii traianbriciu - președintele Uniunii Naționale abarourilor din România, Florin Streteanu –decanul Facultății de Drept din cadrulUniversității babeș-bolyai sau VasileGodîncă – președintele UNPIR Filiala Cluj.Nu lipsesc, de altfel, nici dialogurile echipeiredacționale cu alți reprezentanți de primrang ai profesiilor liberale locale –președinții Camerelor Notarilor Publici și aiExecutorilor Judecătorești din Cluj.Avem privilegiul să fim împreună înproiectul Legal magazin cu fostul ministru,profesorul și avocatul de anvergură ValeriuStoica, care a acceptat cu deschiderepropunerea noastră. Personalitateadomniei sale și textele care vor apărea înpublicația noastră ne dau siguranța șianvergura de care avem atâta nevoie într-unasemenea proiect editorial național. Publicăm încrezători și câteva articole defond – și, spunem noi, de interes – care vinsă întregească ediția de transilvania.Astfel, avem câteva scurte incursiuni înistoricul celor trei entități juridicefundamentale, care aniverseazăcentenarul: facultate, barou, curte de apel.Am primit un sprijin esențial din partea d-lui avocat mirel Ionescu, recunoscut peplan local pentru contribuțiile domniei sale

la descoperirea și panoramarea justițieiclujene. De asemenea, un text de stringentăactualitate este semnat de specialiștiicompaniei DARIAN DRS, care explicăimportanța expertizei juridice în munca deechipă derulată cot la cot cu reprezentanțiiprofesiilor juridice.Avocatul Radu Chiriță își provoacă colegiide breaslă, ridicând problema taxăriicorecte a tuturor celor care își oferăserviciile de asistență juridică. Nu înultimul rând, mai tânărul nostru coleg,avocatul Ciprian Păun, se referăargumentat la impactul reglementărilorGDPR și la riscurile neconformării la carese pot expune cei din profesiile juridice.mă bucur că puteți răsfoi și lectura primaediție de transilvania a Legal magazin – unproiect pe care dorim să-l dezvoltăm și să-lîmbogățim anual. Este un prim pascutezător, care își dorește, printre altele,să contribuie la armonizarea și întărirealegăturilor dintre toate profesiile juridice:magistrați, avocați, notari, executori șipracticieni în insolvență. În sfârșit, suntem emoționați să avemocazia de a lansa acest proiect editorial încadrul unei importante conferințeprofesionale, desfășurate în Aula Magna aUniversității babeș-bolyai, care aniverseazăîn această perioadă, de asemenea,Centenarul său.

La mulți ani justiției clujene! Fiat Justitia!

L

4 eDiŢia a XXV-a oCtombRIE 2019LEGAL mAGAzIN www.LeGaLmaGaziN.ro

sUmar

Ediția a XXII I-a iunie 2019

Publicație editată de editura UNiVersUL JUriDiC

reDaCția LeGaL maGaziNNIColAe CÎRsteA, PUbLIShER

mIRCeA FICA, DIRECtoR EDItoRIAL [email protected]

CRIstIAN PAvel, REDACtoR-șEF [email protected]

RoxANA BIgA, PRoJECt [email protected]

reDaCția www.UNiVersULJUriDiC.roteoDoRA CoNstANtINesCU,

PRoJECt [email protected]

mIHAI mARIAN, CoRECtURă

ANDReeA PÎRvUREFERENt mARkEtING

[email protected]

ADRESA REDACțIEIEditura UNIVERSUL JURIDIC

APACA bUSINESS CotRoCENIb-ul. Iuliu maniu nr. 7, corp C, Parter,

sector 6, bucureștiwww.universuljuridic.ro

Copyright: editura UNiVersUL JUriDiC

Este interzisă, conform legii, reproducerea integralăsau parțială – pe orice cale –

a conținutului revistei, fără acordul scris al conducerii redacției și al autorilor, care dețindrepturile de copiere. Aparține colaboratorilor,

în exclusivitate, responsabilitatea privind datele și considerațiile din textele pe care le semnează.

opiniile lor nu reprezintă instituțiile și/sau firmelecu care aceștia au orice fel de relații contractuale.

ISSN 2343 – 7375

1UNIveRsUl jURIDICsPUNe „lA mUlțI ANI!”jUstIțIeI ClUjeNe

DE NIColAe CÎRsteA, PUbLIShER

4seNtImeNtUl DRePtățII

DE PRoF. UNIV. DR. vAleRIU stoICAUNIVERSItAtEA DIN bUCUREștI,FACULtAtEA DE DREPt

34/40oPiNia sPeCiaLisTULUi

34 „tANDemUl AvoCAt –exPeRt PoAte DeClAsA CUsUCCes CoNFlICtele De oRDINjURIDIC”

36 tAxAReA mUNCIIAvoCAţIloR

38 „RomâNIA, PRINtReUltImele țăRI DIN PeRsPeCtIvAgRADUlUI De CoNFoRmARevolUNtARă lA gDPR; lAAmeNzI, ÎNtRe PRImele 8 stAteeURoPeNe!”

10 „ÎN mAgIstRAtURăexIstă oPoRtUNItăţIPRoFesIoNAle CeRte, CAReNe PeRmIt să Ne PăstRămoPtImIsmUl” INtERVIU CU DeNIsA-lIvIABălDeAN, JUDECătoR,PREșEDINtELE CURțII DE APEL CLUJ

14 „NUmăRUlstUDeNțIloR ÎNsCRIșI lA FACUltAteA De DRePtDIN ClUj A CResCUt ÎN ACest AN CU 15%”INtERVIU CU PRoF. UNIV. DR.FloRIN stReteANU, DECANULFACULtățII DE DREPt,UNIVERSItAtEA bAbEș-boLyAI

18 „sPeR CA Pe vIItoRPRoFesIA De AvoCAt să-șI ReDoBâNDeAsCăPRestIgIUl Pe CARe Îl meRItă”INtERVIU CU AV. FlAvIA-IoANAmAIeR, DECANUL bARoULUI CLUJ

21 „CAlItAteA PRoFesIoNAlăA tINeRIloR AvoCAțI AFost ÎN CReșteRe”INtERVIU CU PRoF. UNIV. DR.,AV. tRAIAN BRICIU, PREșEDINtELEUNIUNII NAțIoNALE AbARoURILoR DIN RomâNIA

24 „ÎNtReAgA CoNDUItă AmAgIstRAtUlUI este ogARANţIe A INDePeNDeNţeI PeRsoNAle şI AImPARţIAlItăţII ACestUIA”INtERVIU CU ANA soRINA,seleșIU, JUDECătoR,PREșEDINtELE tRIbUNALULUICLUJ

28 „ÎN RomâNIA exIstăÎNCă UN stIgmAt Al eșeCUlUI șI AlINsolveNțeI”INtERVIU CU vAsIle goDÎNCă-HeRleA, PREșEDINtELE UNPIRFILIALA CLUJ șI CEo, CItR

30 „NotARII AU tRANsPUsPReveDeRIle gDPR”INtERVIU CU vIoRICAmolDovAN, PREșEDINtELECAmEREI NotARILoR CLUJ

32 „este NevoIe De osCHImBARe RADICAlă A sIstemUlUI De ColeCtAReA CReANțeloR lA BUgetUl De stAtINtERVIU CU ADRIAN CosmIN”vINț, PREșEDINtELE CoLEGIULUI DIRECtoR AL CAmEREIEXECUtoRILoR JUDECătoREștI CLUJ

1/4 eDiToriaL

6/8 CeNTeNar

Baroul Cluj la 100 de ani

10/33 DiaLoGUri NeCesare


eDiToriaL

redica de pe munte, așa cum este redatăîn Evanghelia după matei, începe curostirea, plină de har, a Fericirilor. Douădintre acestea sunt asociate cu

sentimentul dreptății: Fericiți cei ce flămânzesc și însetează de dreptate, că aceia se vor sătura…Fericiți cei prigoniți pentru dreptate, că a lor esteîmpărăția cerurilor. Percepția comună asupra fericirii trimite la o starede împlinire a dorințelor. oricât de diferite ar fiacestea, satisfacerea lor naște o stare demulțumire, de seninătate. În Predica de pe munte, înțelesul fericirii este cutotul altul. Departe de a fi o stare de sațietate, fieea spirituală sau senzorială, fericirea este căutareaîmplinirii, iar nu însăși împlinirea. Citite în aceastăcheie, cuvintele care asociază fericirea și dreptateadescriu cel mai bine sentimentul dreptății. Persoanele animate de sentimentul dreptății aumai degrabă șansa fericirii decât cele care suntindiferente față de nedreptate sau chiar ocauzează. Dimensiunea etică a creștinismului îșirevelează astfel profunzimea tulburătoare,căutarea dreptății fiind una dintre căileprivilegiate pentru dobândirea armoniei morale,adică a acelei stări sufletești, care nu este starede împlinire, ci stare de veghe.Comunitățile care sunt animate de sentimentuldreptății au și ele o șansă mai mare de a găsistarea de echilibru și de pace socială.Dacă membrii comunității nu sunt animați eiînșiși de sentimentul dreptății, conflictele șidezechilibrele tulbură viața comunității. Cu atâtmai gravă este situația celor care – deși, prinprofesia și prin pozițiile lor instituționale, artrebui să fie slujitorii justiției – pierd chiarsentimentul dreptății, iar această valoare esteprivită cu indiferență. Juriștii în general,magistrații în special nu pot înfăptui justiția dacănu au sentimentul dreptății. oricât de temeinică ar fi cunoașterea dreptului,oricât de rafinat ar fi raționamentul juridic, fără

sentimentul dreptății ele rămân abstracte, rupte de viața reală a oamenilor. Capacitatea de a sesiza nedreptatea seîntemeiază nu numai pe buna înțelegere a normelor de drept și pe folosirea nuanțată a logicii juridice, ci și pe aptitudinea specială de a vedea dincolo de aparențe. Echilibrele careexprimă starea de echitate în comunitate nusunt vizibile la prima vedere. Este nevoie de osensibilitate cu antene fine pentru a sesizaaceste echilibre și, atunci când sunt tulburate,pentru a găsi soluțiile potrivite în scopulrestabilirii lor. mai ales misiunea judecătorului este foarte grea,pentru că, în ultimă instanță, el este chemat sărestabilească aceste echilibre, necesare atâtpentru ordinea și pacea socială, cât și pentrupăstrarea și creșterea încrederii în justiție.Forțând sensul cuvintelor, s-ar putea spune căjudecătorii trebuie să aibă un sentiment aldreptății „în doze mari”. Fără acest sentiment puternic instituțiile justiției devin simple furnizoare de servicii, cu valoare neutră. Se povestește că, în primii ani ai regimuluicomunist, poetul tudor Arghezi își câștiga traiul,pentru el și familia lui, vânzând fructe din livadade la mărțișor. În timp ce stătea cu coșul plin decireșe la poarta grădinii, preotul din cartier s-aapropiat de el și, după formulele de politețeintroductive, i-a pus întrebarea neașteptată:„maestre, credeți că Dumnezeu există cuadevărat?”. Poetul a tăcut o clipă, surprins deceea ce auzea, iar apoi a răspuns: „Părinte, dacăîmi pui o asemenea întrebare, mai bine te făceaividanjor decât preot”. Se pare că poetul ar fifolosit un cuvânt neaoș, iar nu pe celîmprumutat din vocabularul francez.Când cetățenii își pierd sentimentul dreptății, defapt ei pierd calitatea de cetățeni. În orice caz,magistrații nu trebuie să piardă niciodatăsentimentul dreptății.

sentimentul dreptății

Prof. univ. dr. VaLeriU sToiCaUniversitatea din București, Facultatea de Drept

P


CeNTeNar

Conform articolului apărut subtitlul „Instaurarea justițieiromânești în Ardeal” în revista,,transilvania”, organ al Astrei,sub semnătura Dr. Ioan P.Papp – primul Preşedinte alCurţii de Apel Cluj-Sibiu, laînceputul anului 1920 segăseau în serviciul justiției dintransilvania, din cei 264 deavocați care intraseră în cursulanului 1919, un număr de 111avocați. Acesta declara: „…Fără de acest sacrificiunepreţuit al acestor avocaţi,Justiţia românească pe acesteplaiuri, în acel timp, eradescompusă, având ca efectchiar şi iluzorificarea în mareparte a realizării ideii de StatRomân în Ardeal…“. Istoria celor 100 de ani deavocatură clujeană pe care oaniversăm anul acesta, istoriafamiliei avocaţilor clujeni,reprezintă de fapt aventuratrăită de generaţiile deavocaţi, cu dragostea lor deviaţă şi profesie, cu fanteziile,pasiunile, tragediile,disperările şi speranţele lor,toate acestea îmbrăcate îndragostea de ţară şiprofesiunea de credinţăaleasă.

La data de 5 iulie 1918, în salafestivă a Casei Judeţene, subconducerea preşedintelui detribunal dr. Laurențiu Nestor încalitate de comisar trimis decătre Consiliul Dirigent, a fostreorganizat corpul avocaţilordin Cluj sub noua titulatură de„barou”, fiind aleși capreşedinte dr. Amos Frâncu,vicepreşedinte dr. Partheniebarbu şi secretar dr. DionisiePop. Era primul corp avocaţialdin transilvania care sereorganiza în lumina noilorrealităţi politice. Să nu uităm, totuşi, căavocatura clujeană la anul1919 era deja consolidată,existând un corp de avocaţinumeros dedicat profesieisale, avea o organizareinstituţională fundamentată delege şi statut, deoarece încădin anul 1875, în baza Legii nr.XXXIV din 1874, fuseseînfiinţată „camera avocaţilor”la data de 16 ianuarie 1875, curegulament de organizarefinalizat şi adoptat deadunarea generală din data de29 ianuarie 1876. În această perioadă s-audistins avocaţi de renume,care au desfăşurat pe lângă

activitatea profesională şi pecea politică, participând efectivla susţinerea drepturilorpolitice şi sociale ale românilor: George Ilea, Amos Frâncu,Iuliu Coroianu, Aurel Isaac,Vasile Almaş, Alexiu Pop,Emeric Pop.Istoria avocaturii clujene aurmat, din punctul de vedereal dezvoltării instituţionale,parcursul societății româneşti,fiind infuenţată esenţialmentede factorii politici şi de mersulistoriei. Evoluţia societăţiiromâneşti în perioadainterbelică a impulsionat odezvoltare substanțială aavocaturii prin reglementărilede substanţă aduse corpuluiavocațial. Un prim paslegislativ s-a făcut prin Legeapentru unificarea funcționăriicorpului de avocaţi din 1921.Un pas important în evoluţialegislaţiei a fost făcut prinLegea pentru organizarea şiunificarea corpului de avocațidin februarie 1923, urmată deLegea din 1931 pentruorganizarea corpului deavocaţi şi înfiinţarea casei depensii a avocaţilor.Prin viziunea asupra profesiei,asupra formării şi profilului

Baroul Cluj la 100 de anide av. mireL ioNesCU – Baroul Cluj

avocatura clujeană, în ansamblul sistemului juridic şi împreună cu acesta, aniversează 100 de ani de existenţă. Toateprofesiile juridice au avut un parcurs ascendent în noua configuraţie politică de după 1918, s-au condiţionat şi susţinutreciproc, prin eforturi comune ale avocaţilor şi magistraţilor punându-se bazele noului sistem juridic românesc. Nici nuar fi fost posibil altfel. să nu uităm că un număr însemnat de avocaţi au abandonat profesiunea de credinţă pentru a sealătura efortului statului de a implementa noul sistem juridic, devenind pentru un timp magistraţi.


CeNTeNar

intelectual al avocatului, asupramodului de organizare a baroului,avocaţii clujeni au încercat să deasoluţii la probleme care au vizatsocietatea românească înansamblul ei. În aceeaşi măsură,mulţi avocaţi au desfăşuratactivități în domeniul administrativ,devenind primari sau prefecţi aiunor importante oraşetransilvănene: Sabo Dănilă, marcianCăluţiu, teodor mihali, ValentinPoruţiu, mihail moldovan, IulianPop, Laurian Gabor, Simiontămaşiu, Petre meteş, DanPartenie, Eugen Dunca, CorneliuAnca.În perioada interebelică s-aumanifestat ca lideri ai avocaţilorclujeni avocaţi precum dr. IonelPop, dr. Ioachim tolciu, dr.Alexandru Dragomir, dr. IoanGiurgiu, dar şi aceia care auîmbrăţişat o carieră academică,precum dr. Romul boilă, dr. Cassiumaniu, dr. Emil haţieganu, dr.

traian Pop, dr. Camil Negrea.Acest avânt organizatoric înperfecţionarea legislaţiei corpuluiavocaţial a fost frânt în mod brutalca urmare a noilor realități, dupăDictatul de la Viena, când întreagaorganizare a baroului clujean a fostdărâmată din temelii, noua ordinepolitică punându-şi amprenta peevoluţia şi viaţa nu doarprofesională a avocaţilor clujeni.Parte din aceştia au părăsit oraşul,mai bine de 100. Cei rămaşi auputut profesa doar dacă erauinvitaţi de comandamentul militaral municipiului să depunăjurământul de credinţă faţă destatul maghiar și acceptau să facăasta.baroul Cluj a „beneficiat”, într-operioadă relativ scurtă de timp, deo acțiune de înlăturare a avocațilordin profesie prin acte normativesuccesive, determinate de realitățisocio-politice specifice perioadeicelui de Al Doilea Război mondial și

în continuare, după sfârșitulrăzboiului, de instaurarea puteriicomuniste.o perioadă neagră în istoriaavocaturii clujene şi naţionale oreprezintă aplicarea Legii nr.3/1948 pentru desfiinţareabarourilor și înfiinţarea Colegiilorde Avocaţi. În cadrul expunerii de motive laproiectul de lege, ministrul JustițieiLucrețiu Pătrășcanu arăta, textual,scopul urmărit „pentru încadrareabarourilor de avocați în spiritulunei reale democrații populare – încadrul formei justiției – s-a găsitnecesară reorganizarea acestora încare scop s-a alcătuit alăturatulproiect de lege. Proiectul prevededesființarea barourilor de avocați șia Uniunii barourilor și înființarea deColegii de Avocați și a UniuniiColegiilor de Avocați. Dintremembrii noilor colegii de avocaținu mai pot face parte acei care aumanifestat atitudini

o perioadăneagră în istoriaavocaturiiclujene şinaţionale oreprezintăaplicarea Legiinr. 3/1948 pentrudesfiinţareabarourilor și înfiinţareaColegiilor de avocaţi.


CeNTeNar

antidemocratice în viața lor publicăsau profesională. De asemenea, nuvor putea fi înscriși decât cei careau exercitat profesiunea de avocatîn mod efectiv, în mod demn și caprincipală sursă de existență. ...față de numărul exagerat de marede avocați înscriși acum în barouri –în raport cu nevoile reale alepopulației, pentru a se stabili ojustă proporție între necesitățile deasistență juridică și numărul noilorcolegii, s-a prevăzut posibilitatea caministerul Justiției să fixeze acestnumăr pentru fiecare colegiujudețean de avocați.”.Ca urmare a acestei reglementări,prin adresa nr. 20337 a ministruluiJustiţiei, pentru Colegiul Cluj a fostfixat un număr de 130 avocaţidefinitivi şi un număr de 40 deavocaţi stagiari. Este evident, fărăde îndoială, că toate epurările aufolosit un singur criteriu, şi anumecel politic, motivarea respingeriicererilor fiind variată: au făcut partedin partidele istorice, au avutatitudine antidemocratică înperioada regimului horthyst sau înperioada 1945-1947, nu auavocatura ca principală sursă devenituri, nu au profesat în modefectiv sau sunt nedemni, auproprietăţi, îndeplinesc condiţiile,dar nu sunt locuri suficiente...Sindicalizarea avocaturii şisubordonarea acesteia au continuatşi în anii următori, în special prinDecretul nr. 281/1954. Legea statua„avocatul de tip nou”, adică pe celcare îşi desfăşura activitatea „cucinste şi demnitate, în spiritcolectivist, fără tendințeindividualiste, în cadrul birourilorcolective de asistență juridică”.biroul colectiv de asistență juridicăurma să fie, în viziuneaîntemeietorilor lui, „unitateaoperativă de muncă organizatorică,profesională şi cultural-educativă afiecărui Colegiu de avocați”. Seurmărea, de fapt, întărirea

controlului asupra activitățiiavocațiale, se ataca statutul deprofesiune liberală. Pentruimpunerea avocatului „de tip nou”,un rol important l-a avut înlăturareaunora dintre avocații „de tip vechi”,indezirabili politic, acțiune care afăcut parte din decapitarea eliteiromâneşti interbelice şi, în paralel,verificarea celorlalți, înființareaserviciului de cadre având un rolesențial în acest sens.onestitatea față de profesie s-adovedit deci periculoasă în acei ani,apărătorii riscând, dacă îşi făceaucu dăruire, talent şi pricepereprofesia, să ajungă ei înşişiinculpați. o parte dintre aceștiavocați au reușit să-și păstrezecoloana verticală specificăavocatului, să facă un slalom prinvremurile care le-au fost hărăzitesă le trăiască, atât în ceea ceprivește viața personală, cât și ceaprofesională, în condițiile în careavocatura a avut de suferit unamplu atac asupra esenței ei, iarprofesioniștii barei au fost obligațisă încerce aplicarea unui drept carenu corespundea cu aspirațiile lor înceea ce privește respectareadrepturilor omului.

Noile realităţi de după 1989 audeterminat o nouă abordare aprofesiei de avocat în condiţiileistorice date; prin Decretul nr.90/1990 privind unele măsuripentru organizarea şi exercitareaavocaturii în România şi prin Legeanr. 51/1995 privind organizarea şiexercitarea profesiei de avocat aufost prefigurate noile coordonateprincipiale ale profesiei. Este de lasine înţeles că respectivele actenormative au suferit numeroaseamendamente pe parcursultimpului, mai ales după intrareaRomâniei în Uniunea Europeană,când noua legislaţie trebuie săcorespundă cerinţelor europene. Se poate observa că baroul Cluj,prin avocaţii săi, înfruntândobstacolele care au apărut în cale,a încercat să menţină şi să ducămai departe tradiţia valoroasă aşcolii juridice clujene, cât şi săpăstreze experienţa avocaţilorprecursori, pentru ca fiecare nouăgeneraţie de avocaţi să poatăbeneficia de moştenirea valoroasăa baroului clujean, astfel încât potsă spun cu admirație despreacesta: „la trecutu-ţi mare, mareviitor!”.

onestitatea față de profesies-a dovedit decipericuloasă în acei ani,apărătoriiriscând, dacă îşi făceau cudăruire, talent şi pricepereprofesia, săajungă ei înşişiinculpați.


DiaLoGUri NeCesare

ați absolvit Facultatea de Dreptdin cadrul Universităţii Babeş – Bolyai Cluj-Napoca,una dintre cele mai respectateși apreciate din țară. Cum ațicaracteriza perioada facultății?

Da, sunt formată ca jurist laşcola clujeană de drept,născută la început de secolXVI, a cărei istorie deloc linăeste marcată de personalităţileunor jurişti cu o incontestabilăvaloare.Am intrat la facultate imediatdupă examenul debacalaureat, aşa încât trecereala etapa studiilor universitares-a desfăşurat lin, fără sincopeşi a reprezentat o continuarefirească a formării meleintelectuale.Au fost ani de studiu intens, deformare, de visare, deefervescenţă, de iubire, iaridealurile noastre legate deprofesiile pe care aveam să lealegem erau cele care nemotivau. Am avut modele înprofesorii noştri, iar ei au avutsuficientă înţelepciune încât sănu strivească în noi speranţa,credinţa, imagineaprofesională spre caretindeam.Am ales profesia de judecătorde la început, gândind că ea

corespunde în cea mai maremăsură personalităţii mele,structurii intelectuale pe careo aveam, maturităţii şisensibilităţii mele. Am avut untimp de reflecție anterioralegerii, pentru că imi doreammult ca ea să fie una perfectă,să aleg profesia pentru caresunt născută, iar nu una caremă obligă la acceptare. La 20 de ani, cauţi ceea cepare perfect.În timp, am înţeles că viaţaînseamnă relativ şi nuanţă,adaptare, însă (re)pusă în faţaaceleiaşi opţiuni, aş alege la fel.

economia județului Cluj acunoscut o dezvoltaresubstanțială în ultimii 15 ani,proces care a determinat și ocreștere a numărului de dosareinstrumentate în instanțele dejudecată. Cum a evoluatnumărul de dosare soluționatede judecătorii Curții de apelCluj și gradul lor decomplexitate? Din ce sectoareeconomice provin cele maimulte dosare?

Cadrul juridic naţional a fost şieste frecvent supus unormodificări, ceea ce indicăadeseori o pregătire improprie

a adoptării actelor normativecare au influenţă covârşitoareasupra activităţii de aplicare şiinterpretare a legii desfăşuratede instanţe.Se constată, totodată, otendinţă de creştere a graduluide complexitate a dosarelor, întoate domeniile dreptului.Judecătorii au avut şi au desoluţionat litigii complexevizând dreptul de proprietate,generate de aplicareadispoziţiilor legilor specialereparatorii apărute după anul1989, acte normativemodificate succesiv,numeroase pricini având caobiect raporturile întreprofesionişti, în accepţiuneaactuală a Codului Civil, precumşi problemele specificeinsolvenţei. Intensificarea vieţiieconomice a municipiului Cluj-Napoca din ultimii ani adeterminat, desigur, o creşterea numărului şi a complexităţiiacestui gen de litigii, grefatăpe necesitatea soluţionării lorcu celeritate. Apare obligatorie relevareasegmentului ce vizeazăsoluţionarea litigiilor înmateria contenciosuluiadministrativ şi fiscal, pentrucă întărirea rolului instituţiilorpublice în statul de drept,

corelat cu asigurarea uneiprotecţii reale a cetăţenilor înrelaţia cu autorităţile publicelocale şi centrale, au generatnumeroase cauze privindcercetarea legalităţii acteloradministrative de autoritate,controlul activităţii organeloradministraţiei de stat. o pondere însemnată învolumul de activitate alinstanţei o reprezintă litigiilede muncă şi asigurări sociale.Complexitatea acestora esteaccentuată în ultimii ani. Nu înultimul rând, evoccomplexitatea în creştere araporturilor juridice specificedomeniului penal al dreptului,precum şi o creştereaccentuată a volumului deactivitate in această materie lanivelul judecătoriilor în ultimiitrei ani, generată de modificărilegislative pe competenţă.În contextul creşterii înamploare şi complexitate aproblematicii juridice asociatediferitelor arii sociale saueconomice, specializareajudecătorului devine, în opiniamea, inevitabilă. Afirmareacaracterului necesar şi, separe, inevitabil al specializării,echivalează cu recunoaştereaimposibilităţii judecătorului dea asimila şi de a înţelege atât

„în magistratură există oportunităţiprofesionale certe, care ne permit să ne păstrăm optimismul”interviu cu DeNisa-LiVia BăLDeaN, judecător, Președintele Curții de apel Cluj


DiaLoGUri NeCesare

informaţia normativă, cât şicomentariile doctrinare şi soluţiijurisprudenţiale, ea apărând,aşadar, ca o premisă aperformanţei. Circumscris acestuideziderat, al ameliorării calităţiiactului de justiţie prin specializareaactivităţii judiciare, s-a reuşitînfiinţarea unor noi secţii, la nivelulCurţii de Apel Cluj, astfel că dinanul 2017 activitatea se desfăşoarăla nivelul a cinci secţii: Secţia Icivilă; Secţia a II-a civilă, Secţia a III-a de contencios administrativ şifiscal; Secţia a IV-a, pentrusoluţionarea litigiilor de muncă şiasigurări sociale, Secţia penală şi deminori.În mod similar, la nivelul celorlalteinstanţe din circumscripţia Curţii deApel (tribunale şi judecătorii) suntînfiinţate, după caz, secţii şi/saucompleturi specializate,încercându-se o repartizareechilibrată a judecătorilor în cadrulacestora, astfel încât, în ansamblulei, activitatea de judecată să sedesfăşoare condiţii optime. Numărul insuficient de judecători lanivelul unor judecătorii face cuneputinţă o perfecţionare ajudecătorilor pe materii strictdeterminate, pentru a facilita, înacest mod, o cunoaştere cât maiaprofundată a dispoziţiilor legale şio interpretare cât mai riguroasă aacestora. Această problemă seadaugă celor recurente, caremarchează sistemul judiciar şi estede natură să ne vulnerabilizeze.trăim vremuri în care volumul deactivitate al judecătorului nu maipoate fi redus, într-un modsimplist, la numărul de dosarealocat anual. El se impune a fianalizat din perspectiva exigenţelornoilor legi substanţiale, a noilorcoduri de procedură, care prinmodificarea permanentă anormelor de competenţă materialăau contribuit la creştereacomplexităţii activităţilor judiciare

la nivelul curţilor de apel, iarprocedurile judiciare impuse dejudecătorul de fond şi de apel devinmult mai complexe, prin durata şiconţinutul lor.

Cum percepeți pregătirea experțilorjudiciari pe care-i au la dispozițiejudecătorii din instanțele clujene?

În mare parte, sunt experţi judiciaricare îşi desfășoară activitatea cuprofesionalism, respectându-se peei înşişi şi părţile aflate în litigiu.Problema se circumscrie număruluiredus al acestor experţi în raport cuvolumul de activitate al instanţelor,

precum şi a inexistenţei unorexperţi judiciari în anumitedomenii, ceea ce face caadministrarea probei cu expertizatehnică judiciară să fie încă dificilăşi de natură a influenţa într-o maremăsură durata procesului.

institutul Național al magistraturiiare un nivel de exigență careasigură o pregătire temeinicăviitorilor magistrați. Cum evoluează tinerii magistrați din instanțele clujene?

Din perspectiva formăriiprofesionale iniţiale şi a celeicontinue, s-a înţeles că, în planinstituţional, rolul central înformarea profesională ajudecătorilor revine InstitutuluiNaţional al magistraturii, acestapropunând, în ultimii ani, oplatformă largă şi flexibilă deprograme şi de acţiuni, astfel încâtsă fie acoperită o tematică juridicăfoarte vastă. În opinia mea, apare necesară ocontinuă diversificare a tematicilorde instruire, acompaniată depreocuparea ca tinerii magistraţi săaccepte ab initio faptul cămaturizarea în această profesie seformează în 10-15 ani, pe structuraconstruită în şcoală. Nu deviimagistrat în ziua absolviriiInstitutului Naţional almagistraturii. magistratul seformează în timp, clădind, cuvocaţie, infinită răbdare şi cuperseverenţă, o arhitectură carepoate deveni, la un moment, datimpresionantă. Efortul de zi cu zi îninstanţă, prin studiul pe dosare şi înbibliotecă, este cel care urmeazăformării iniţiale în INm, judecătorulfiind „condamnat” la studiucontinuu, aşa cum sugestiv a fostspus.Se poate spune că axul central alformării profesionale propuseastăzi de Institutul Naţional al

Trăim vremuri în care volumulde activitate aljudecătorului nu mai poate firedus, într-unmod simplist, la numărul dedosare alocatanual.


DiaLoGUri NeCesare

magistraturii este caracterizatprin deschidere, polivalenţă,flexibilitate, adaptabilitate şispirit anticipativ.

Cum colaborează Curtea deapel Cluj cu avocații din BaroulCluj și cu reprezentanțiicelorlalte profesii juridice –executori, notari și practicieniîn insolvență?

Relaţiile instituţionale aleCurţii de Apel Cluj s-au derulatîn condiţii optime decolaborare, unele având labază o îndelungată tradiţie -am în vedere aici baroul Cluj.Au existat mereu întâlniriformale şi informale, destinateîmbunătăţirii relaţionării şieliminării oricăror bariere oriobstacole în fluxurile deinformaţii, în desfăşurarea şiorganizarea activităţilorjudiciare de interes comun.Din perspectiva relaţiei cubarourile de avocaţi dincircumscripţia Curţii de ApelCluj, ultimii ani au fostcaracterizaţi de intenţiacolaborării deschise şi onesteîn vederea cunoaşteriiproblemelor apărute înlegătură cu realizareaactivităţii de judecată sau înfuncţionarea la niveladministrativ a instanţelor. Ataşată convingerii sale cădoar abordarea directă şiaplicată, fără exces deformalism, a dialogului cuconducerile barourilor poatecontribui la cunoaşterea şirezolvarea problemelor,Curtea de Apel a încurajatcomunicarea necesară aduceriiunui plus de calitate înimportantul dialog judecător-avocat. Suntem pe deplinconştienţi că avocaţiireprezintă unul dintre

partenerii esenţiali aijudecătorilor, efortul de aflarea adevărului şi de adoptare aunor hotărâri legale şitemeinice implicând, într-osemnificativă măsură, şicontribuţia fiecărui avocat, înprocesele în care aceştia asistăsau reprezintă părţile.Pentru creşterea în calitate adialogului judecător-avocat însălile de judecată, şi în cursulanului 2015 s-au desfăşurat, cusprijinul AmR – Filiala Cluj, lasediul Curţii de Apel Cluj,întâlniri de discuţii şi analizăîntre judecători şi avocaţi dinbaroul Cluj.totodată, existădisponibilitatea declarată abaroului Cluj de a contribui laimplementarea aplicaţieicreate de Curtea de Apel Clujşi care permite vizualizareaonline a unor documente aledosarelor aflate pe rolul Curţiişi al instanţelor arondate. Cu practicienii in insolvenţăsunt organizate întâlniriprofesionale comune, periodic,destinate realizării unui schimbde experienţă autentic.De altfel, Conferinţa juridicăde la Cluj, organizată în datade 27 septembrie, încolaborare cu toate categoriilede formaţie juridică evocatede dumneavoastră, facedovada adevărului acestorcuvinte.

realizarea unui act de justiţiede calitate presupune alocareatimpului minim necesarstudierii cauzelor, analizăriiproblemelor de drept şi alegislației în continuămodificare. Cum apreciațicondițiile de lucru actuale îninstanțele din românia,respectiv în cele din raza Curții de apel Cluj?

Numărul cauzelor desoluţionat şi al celorsoluţionate continuă săînregistreze valori mari înraport cu media europeană,atât la nivelul Curţii de Apelpropriu-zise, cât şi la nivelultribunalelor şi aljudecătoriilor, menţinându-se,în general, la cote ridicate. o încărcătură medie anualăde 1.600-1.800 dosare pejudecător, constatată lanivelul unora dintrejudecătorii, nu poate conducela un act de justiţiesatisfăcător în raport cuexigenţele naţionale şi cu celeeuropene de eficienţă şi decalitate. Dacă adăugăm laaceasta tendinţa de creştereaccentuată a gradului decomplexitate a dosarelor întoate domeniile dreptului,avem tabloul complet.Eficienţa procesului judiciar afost identificată încă din anul2007 drept o problemămajoră a sistemului judiciarromânesc în ansamblu, fiindgeneralizate problemeprecum: creştereacomplexităţii activităţilorjudiciare la nivelul curţilor deapel şi acela al instanţelorarondate, în toate domeniiledreptului; un volum deactivitate in continuareridicat, atât pentru judecători,cât şi pentru auxiliarii despecialitate;subdimensionarea schemelorde personal, mai cu seamă îndomeniul auxiliarilor despecialitate, în condiţiile încare numărul posturilor dejudecători a crescut în ultimiiani; birocratism excesiv însoluţionarea procedurilor desuplimentare, modificare şiechilibrare a schemelor depersonal; alocarea inadecvată

a localităţilor în aria decompetenţă teritorială ajudecătoriilor, excesive lanivelul judecătoriilor-reşedinţă de judeţ şi extremde reduse la niveluljudecătoriilor mici; păstrareaunor instanţe judecătoreşti înlocalităţi mici, neatractive,care funcţionează efectiv cu1-2 judecători şi schemesupradimensionate în privinţaauxiliarilor de specialitate,integral ocupate;supraîncărcarea activităţiijudecătorilor şi a grefierilor;discrepanţe şi fluctuaţii alevolumului de muncă întresecţii, generate demodificările legislative înprivinţa competenţei ori deaplicarea unor acte normativesusceptibile să conducă la unnumăr mare de litigii;instabilitatea legislativă,dublată de o inflaţielegislativă; buget insuficientalocat funcţionării în condiţiioptime a instanţelorjudecătoreşti; lipsă decoerenţă legislativă şi/saufolosirea unor tehnicilegislative deficitare, denatură a genera confuzii şiincertitudini în interpretarealegii, precum şi creştereanecontrolată a numărului delitigii, în anumite domenii aledreptului; incertitudine înceea ce priveşte alocarearesurselor bugetare solicitateşi incertitudinea obţineriiavizelor de la ordonatoriprincipali de credite; lipsa detransparenţă şi predictibilitateîn ceea ce priveşte alocarearesurselor bugetare.Enumerarea rămâneexemplificativă, iar nuexhaustivă.Sunt probleme recurente şinu puţine!


DiaLoGUri NeCesare

Ce v-ați propus să realizați înactualul mandat de președinteal Curții de apel Cluj?

Ca preocupare permanentă,identificarea şi aplicarea unorvariante de redozare aresurselor umane şi materialede care dispunem, pentruechilibrarea volumului deactivitate. Continuarea demersurilor carevizează convingereaautorităţilor administraţieipublice centrale de necesitatearedimensionării schemei depersonal a instanţelor, deactualitate fiind problemaauxiliarilor de specialitate, prinsusţinerea propunerilor şidocumentaţiei tehnice temeinicargumentate, transmiseacestora, în măsură să reliefezenecesitatea luării unor măsuriurgente în acest sens. Este o realitate astăzi faptul cădupă suplimentarea schemelorpentru judecători la nivelulinstanţelor, acestea suportă undeficit de grefieri, existândinstanţe în care număruljudecătorilor îl depăşeşte peacela al grefierilor. mai multdecât atât, relevant este şicontextul actual, în careprocedurile instituite prin noilecoduri conferă atribuţiisuplimentare grefierilor deşedinţă în ceea ce priveştepregătirea dosarelor anteriorprimului termen de judecată,precum şi introducerea tuturorinformaţiilor referitoare ladosar în aplicaţia ECRIS,obligativitatea scanăriidocumentelor de la dosar şialtele similare, care susţin cufermitate necesitatea uneisuplimentări a schemelor.Îmbunătăţirea aplicaţiilorinformatice create la nivelulCurţii de Apel Cluj, o noutate

la nivel naţional, şi destinateaccesului facil la dosarulelectronic.Pe termen mediu şi lung,susţin soluţiile care nu reclamăalocări bugetare suplimentareşi am în vedere modificareadelimitării teritoriale ajurisdicţiilor, iarcomplementar, modificărilegislative care să excludă dincompetenţa instanţelorjudecătoreşti soluţionareaunor situaţii contencioase, indomeniul executărilor penale,al contravenţiilor, în domeniulfiscal, etc, inclusiv simplificareaprocedurilor existente. Dealtfel, Curtea Cluj, a reuşit oprimă rearondare teritorialăsemnificativă, la nivelul a patrujudeţe, a făcut un prim paspentru echilibrarea volumuluide muncă între instanţe deacelaşi grad. Unul dintre obiectivele majoremele majore a fost, în ultimiiani, şi rămâne acela de aasigura condiţii mai bunepentru desfăşurareaactivităţilor specifice, astfel căîn anul 2015 am iniţiatdemersurile pentru a identificaşi dobândi un sediu adecvattribunalului Specializat Cluj,înfiinţat prin ordinulministrului Justiţiei nr.,2624/C/24.09.2004, ca fiind aldoilea tribunal comercialînfiinţat în ţară, instanţă fărăpersonalitate juridică.tribunalul Comercial Cluj(denumit actual tribunalulSpecializat Cluj) are încompetenţă exclusivăsoluţionarea litigiilor dinmediul de afaceri, precum şicele privind insolvenţa şiconcurenţa neloială.În cursul anului 2015, am

iniţiat un demers ce vizaasigurarea de către Consiliul

Local al municipiului Cluj-Napoca a unei locaţiiadministrative care să permitădesfăşurarea activităţiiinstanţei specializate încondiţii optime. S-a reuşitobţinerea unui imobil adecvat,o clădire de patrimoniu cuvaloare arhitectonicărecunoscută; au fost urmatecu perseverenţă procedurilenecesare trecerii acestui bunîn administrarea ministeruluiJustiţiei, însă nici până astăzinu au fost alocate resurselebugetare minime necesareorganizării în acest loc a unuisediu de instanţă. Atribuirea acestui imobil estede natură să rezolve problemade infrastructură a tribunaluluiSpecializat Cluj, pentru mulţiani de acum înainte, prinasigurarea unei locaţiiadministrative în centruloraşului Cluj-Napoca, carepermite un acces facil pentrujustiţiabili şi avocaţi, realizareadeplasării dosarelor întreinstanţe, în căile de atac şi, nuîn ultimul rând, oferă imagineaunei instanţe de prestigiu înmediul de afaceri, precum şiposibilitatea consolidării uneiinstanţe specializate, la nivelulCurţii de Apel Cluj, iar înperspectivă, chiar a uneiinstanţe regionale în aceastămaterie.Rămâne, aşadar, proiectul

pentru care voi lupta până lafinalul acestui mandat.

Judecătorii au fost și suntafectați de instabilitatealegislativă accentuată. avețisperanțe că vom intra într-ostare de echilibru/normalitatedin acest punct de vedere?

Informatizarea accentuată ainstanţelor, modernizarea

sistemului judiciar, prinadoptarea noilor coduri îndomeniile de bază aledreptului, posibilitateaatragerii de fonduri europenepentru organizarea activităţilorde formare profesionalăcontinuă şi oportunităţilecrescute de participare laastfel de activităţi, înparteneriat cu alte curţi deapel din ţară, accesul laprogramele naţionale deformare profesională, stagiilede formare în Europa, suntoportunităţi profesionalecerte, care ne permit să nepăstrăm optimismul şi săcredem în schimbări pozitiveinevitabile.

Cum decurge o zi de lucru normală pentrudumneavoastră? Care suntpasiunile dumneavoastră? mai aveți timp liber?

În ultimii 15 ani nu am avutzile normale de lucru, întrucâtmi-am asumat şi exercitareaunor atribuţii administrative lanivelul acestei instanţe,suplimentare celor specificeprofesiei de judecător. bucuriadeplină pe care o simt atuncicând reuşesc, de pe acestepoziţii, să finalizez câte un micproiect şi, prin aceasta, săaduc împlinire ori satisfacţiicolegilor mei, rămâne pentrumine, în mod sincer, factorulmotivant şi mă ajută să mergmai departe. Am câteva pasiuni şi nu toatejuridice, iar în privinţa timpuluiliber, se pare că depindenumai de noi. Autenticitateadorinţelor noastre face totulcu putinţă. Credeți-mă!

mircea Fica


DiaLoGUri NeCesare

După marcarea a 100 de ani dela marea Unire, de anul trecut,Clujul aniversează în acest anCentenarul mai multor instituțiide renume pe plan local,național și regional:Universitatea Babeș-Bolyai,Baroul de avocați Cluj, dar șiCurtea de apel a municipiului.este, de facto, o sărbătoareunică a întregii comunitățijuridice locale. reprezintă cei100 de ani, în opinia dvs., o „vârstă”care susține vechimea, tradițiași experiența sau, la scarăistorică, este abia un început?

Chiar dacă, poate, la scaraistoriei un secol nu reprezintăo perioadă foarte îndelungată,pentru o instituție, indiferentcare ar fi aceasta, e o vârstă amaturității, care ne permite săvorbim despre tradiție. Ar fi deadăugat faptul că, în cazulUniversității babeș-bolyai și alFacultății de Drept din Cluj,aniversăm acum un secol deînvățământ superior în limbaromână. tradiția viețiiuniversitare clujene este însămult mai îndelungată, găsindu-și rădăcinile la finalul secoluluial XVI-lea.

Astfel, în 1581, prin decretulregelui Stefan báthory seînființa la Cluj Colegiul majorIezuit, cuprinzând trei facultăți– teologică, filosofică și juridică–, urmând structura mariloruniversități ale vremii. Chiardacă această primăUniversitate a cunoscut oexistență de doar câtevadecenii, cu întreruperi maimari sau mai mici,învățământul superior juridic acontinuat să se desfășoare laCluj într-o formă sau alta (suntde amintit Universitateaînființată în 1774 de mariatereza, Liceul Regal, Academiade Drept creată în 1863 șiUniversitatea Franz Iosifînființată în 1872).

Facultatea de Drept din Clujeste „pepiniera” de bază ajuriștilor din regiune și din țară.Cum a evoluat interesul pentrustudiile juridice în ultimii 10ani? Către ce profesii seîndreaptă absolvenții în modpreponderent?

Aș spune că în ultimii 10 aniinteresul absolvenților de liceupentru studii juridice în cadrul

Facultății noastre – evidențiatde numărul candidațilorînscriși la concursul deadmitere, s-a menținut relativconstant. În acest an amînregistrat chiar o ușoarăcreștere (de circa 15%).Cât privește opțiunileprofesionale ale absolvențilornoștri, avocatura șimagistratura ocupă constantprimele două poziții, urmatede celelalte profesii juridice.

Care sunt atuurile Facultății deDrept astăzi, la aniversareaCentenarului UniversitățiiBabeș-Bolyai?

Dincolo de tradiție, cei care auîn vedere o carieră juridică șise orientează spre Facultateade Drept au în vedere calitateapregătirii pe care o oferim,atestată de rezultateleobținute de absolvenții noștrila concursurile de admitere înprincipalele profesii juridice.Ar mai fi, poate, de menționatnumeroasele oportunități de aefectua perioade de studii înstrăinătate, programele depractică destinate studenților,dar și activitățile profesionale

organizate de asociațiilestudențești din Facultate.

Cât de complicat este pentruabsolvenții dreptului de astăzisă ajungă la un liman și săprofeseze efectiv (înmagistratură, parchete, birouride avocatură, cabinete deinsolvență sau executarejudecătorească, notariate etc.)pe o piață destul de incertă aserviciilor juridice?

Chiar dacă piața a ajuns la unanumit grad de saturație,întotdeauna este și va finevoie de tineri bine pregătițiîn toate profesiile juridice.Spre exemplu, deși se spuneadesea că avem suficiențiavocați, în anii trecuți,coordonatori ai unor case deavocatură mai mari sau maimici, atât din Cluj cât și dinbucurești, îmi spuneau cât dedificil le este uneori săidentifice și să recrutezesuficienți tineri colaboratori.Ca să nu mai vorbim desprenumărul insuficient demagistrați în cadrul instanțelorși parchetelor, atât de desinvocat.

„Numărul studenților înscriși la Facultatea de Drept din Cluj a crescut în acest an cu 15%”interviu cu prof. univ. dr. FLoriN sTreTeaNU, decanul Facultății de Drept, Universitatea Babeș-Bolyai


DiaLoGUri NeCesare

s-a împământenit ideea că oprofesie juridică trebuie asociatăcu un standard de viață ridicat, cu ostare materială cu mult peste medie.este acesta un mit fals sau existăaici un sâmbure de adevăr?

Pentru multă lume, standardul deviață al juriștilor în general seidentifică cu cel al unor avocați demare succes. o astfel de percepțieeste, în mod evident, eronată. Înorice profesie există o elită care are– și este firesc să aibă – o situațiematerială mult peste medie, darcare nu reflectă veniturilemajorității membrilor aceleiprofesii. Pe de altă parte, nulipsește nici sâmburele de adevăr lacare faceți referire. Veniturilemagistraților sunt astăzi la un niveldecent și așa trebuie să fie, dupăcum și veniturile obținute în multesocietăți de avocatură, birourinotariale, multinaționale etc. suntatractive. Dar nu trebuie să uitămcă există și numeroși juriști care,mai ales la început de carieră, suntdeparte de acest standard de viațăexistent în percepția colectivă.

atât în sport, cât și în business,vorbim adesea despre speranțeindividuale spectaculoase îndomeniu. există „lupi tineri” încomunitatea juridică? estecomparabil nivelul de pregătire alabsolvenților actuali cu cel aljuriștilor de acum 20-30 de ani? Dardisponibilitatea acestora pentrucompetiție?

Cu certitudine, în orice profesieexistă și „lupi tineri”, iar ei sunt maivizibili într-un mediu concurențial,în cazul juriștilor în avocatură. Darei nu lipsesc nici în alte domenii,chiar și în mediul juridic academic.Eu cred că orice „competiție” subaspectul nivelului de pregătire întreabsolvenții actuali și absolvenții deacum 20-30 de ani ar fi câștigată

detașat de generația actuală. Nicinu ar putea fi altfel, date fiindvarietatea și valoarea surselor dedocumentare la care cei de astăziau acces, nivelul cursurilor și alaltor activități formative oferite deprincipalele facultăți de drept,posibilitatea completării studiilorefectuate în țară cu stagii înstrăinătate.

asistăm, fără voia noastră, lainterminabile lupte politice, lapoziționări partizane aledecidenților și dese răsuciri alelegislației care vizează justiția. îșipoate pierde astfel justițiabilulîncrederea în dreapta judecată acauzelor, în algoritmul de împărțire adreptății?

Până la urmă, viața politică însășieste o interminabilă luptă politicăîntre decidenți (sau aspiranții laacest statut) aflați pe pozițiipartizane... Desigur, nu pot fipercepute favorabil demersurileprin care se încearcă rezolvarea

unor probleme judiciare ale unorpoliticieni prin modificărilegislative, dar cred că fenomenulcel mai nociv pentru încredereapopulației în justiție estepoziționarea publică a unormagistrați de o parte sau alta acâmpului de bătălie politică. Înmomentul în care un judecător sauun procuror ajunge să devinăpurtător de lozinci ale unuipersonaj sau partid politic –indiferent care ar fi acesta – estegreu să mai fie perceput caindependent, chiar dacă una dintrelozinci este tocmai prezervareaindependenței justiției.

Ce ar trebui să facă fiecare dintreprofesiile juridice din țară pentru ase ajunge la o colaborare onestă șisensibil mai eficientă?

Cred că, înainte de toate, să aibămai multă încredere una încealaltă.

Cristian Pavel

Pentru multălume, standardulde viață aljuriștilor îngeneral seidentifică cu celal unor avocațide mare succes.o astfel depercepție este, în mod evident,eronată.


DiaLoGUri NeCesare

ați marcat la începutul acesteiveri Centenarul Baroului Clujprintr-un eveniment special,organizat în cadrul zilelorBaroului, în perioada 30 mai-1iunie 2019. Cum a decurs acestmoment aniversar, care au fostconcluziile și impresiileinvitaților și participanților?

În acest an, baroul Cluj acelebrat împlinirea a 100 deani de la înființarea, la data de5 iulie 1919, a primului barouromânesc din transilvania.Precizarea se impune raportatla faptul că prima formă deorganizare profesională aavocaților clujeni datează dinanul 1875, când s-a constituitCamera Avocaților din Clujcare a funcționat în aceastăformă până în anul 1919.Împreună cu colegii dinConsiliul baroului Cluj amînțeles să marcăm împlinireaCentenarului printr-uneveniment special, pe care l-am organizat sub egida zilelorbaroului Cluj, eveniment aflatîn acest an la cea de-a XII-aediție.Partea științifică aevenimentului a cuprins douăconferințe profesionale,ambele cu participareinternațională. În data de 30mai 2019, s-a desfășurat

conferința cu tema „Dreptul laviață privată. Aspectecontemporane”, structurată întrei panele, dintre careprimele două au fost susținutede judecători ai CurțiiEuropene pentru Drepturileomului: dna judecător IuliaAntoanella motoc, dnajudecător Jolien Schukking,dnii judecători GeorgesRavaranni, Paul Lemmens,Carlo Ranzoni și Peter Pacsolay(a căror prezență în număratât de mare a fost o premierăpentru România), cel de-altreilea panel fiind susținut dereputați specialiști ai dreptuluidin țară: dl mihail Udroiu –judecător la Curtea de Apeloradea, dl mircea minea,judecător al CurțiiConstituționale a României șidl Radu Chiriță, avocat șiconferențiar univ. dr. laFacultatea de Drept aUniversității babeș-bolyai dinCluj-Napoca.În data de 31 mai 2019, a avutloc conferința cu tema CarteaFunciară în context european.O privire comparată asupracărții funciare, organizată înparteneriat cu Facultatea deDrept a Universității babeș-bolyai, susținută de prestigioșispecialiști în domeniu din țarăși din străinatate.

Dincolo de componenta saștiințifică, Centenarul barouluiCluj a fost momentul în care,într-un cadru festiv, ne-amamintit de predecesorii noștriși de eforturile pe care aceștiale-au făcut pentru păstrareaidentității profesiei în vremurigrele pentru avocaturaclujeană și nu numai șitotodată un moment dereflecție asupra a ceea cesuntem și a ceea ce ne dorimsă fim pe viitor.Evenimentul a fost foarteapreciat atât de colegiiparticipanți, cât și de invitațiinoștri care, în urmadezbaterilor din cadrulconferințelor, au rămasprofund impresionați denivelul ridicat de pregătireprofesională al avocațilorclujeni.

Ce momente de referință dinistoria centenară a Baroului ar putea fi amintite aici? Ce personalități ale avocaturiiclujene au marcat parcursulinstituției?

Un prim moment de referințăeste, desigur, cel pe care l-amcelebrat în acest an, respectivînființarea primului barouromânesc din transilvania,baroul Cluj. Un alt moment

important, care și-a pus oputernică amprentă asupraevoluției avocaturii clujene, afost fără îndoială perioada ce aurmat Dictatului de la Viena,perioadă deosebit de grea, încare un mare număr deavocați români au fostexpulzați ori nevoiți să plece înrefugiu, urmată de epurareaavocaților după instaurareaguvernului Petru Groza, înbaza Decretului-lege nr. 246pentru purificarea Corpuluiavocaților. A urmat perioadacomunistă, când baroul Cluj,ca și celelalte barouri din țară,a fost transformat în Colegiude avocați, formă deorganizare în care avocații aufuncționat până în anul 1990.În istoria mai recentă, cel maiimportant moment a fosttrecerea la actualele forme deorganizare a profesiei, odatăcu intrarea în vigoare a Legiinr. 51/1995.Acestea sunt doar câtevarepere din istoria centenară abaroului, marcată depersonalități de seamă,începând cu primul Decan –Amos Frâncu, și continuândcu Alexandru Dragomir, IoanGiurgiu, kiss Geza și alții, careși-au pus amprenta și asupravieții sociale și politice atimpului lor.

„sper ca pe viitor profesia de avocatsă-și redobândească prestigiul pe care îl merită”interviu cu av. FLaVia-ioaNa maier, decanul Baroului Cluj


DiaLoGUri NeCesare

Există și o monografie – Istoriabaroului Cluj, scrisă de dl avocatmirel Ionescu în coautorat cu dnaGrete monica miron, care redăexhaustiv întreaga noastră istorie,de la primele forme de organizare acorpului avocaților și până înprezent.

sunteți absolventă a Facultății de Drept din cadrul Universității Babeș-Bolyai și avocat definitiv,membru al Baroului Cluj din 1994.Cum apreciați că a evoluat și s-a transformat profesiadumneavoastră în acești ultimi 25 de ani la nivel național și local?

La absolvirea facultății am optat,fără ezitare, pentru profesia deavocat, continuând tradiția dinfamilie, și am devenit membru albaroului Cluj la data de 14septembrie 1994. Privind în urmă,după 25 de ani de vechimeneîntreruptă în profesie, pot spunecă nu regret și, dacă ar fi să aleg dinnou, alegerea ar fi aceeași.Este greu să surprinzi în câtevacuvinte evoluția unei profesii pe unparcurs de 25 de ani. Pot spune cătransformările din profesie s-augrefat pe transformările societățiiîn ansamblu, avocatura fiind oprofesie dinamică, care s-a adaptatdin mers contextului socio-economic al fiecărei perioade. Nucred că se poate face o analizădisociată a evoluției profesiei peplan local față de evoluția profesieipe plan național, diferențele fiinddate poate doar de nivelul diferitde dezvoltare economică de la unjudeț la altul.Ceea ce pot spune este că în opiniamea în acești 25 de anitransformările au fost atât pozitive,cât și negative, profesia evoluândpe anumite paliere și involuând pealtele.Am evoluat de la o formă deorganizare a activității tipică

perioadei comuniste (cea în birouricolective, existentă încă atuncicând eu am început stagiatura), laformele de organizare a profesieiexistente astăzi, de la cabineteindividuale și până la marilesocietăți organizate pe modelcorporatist. Activitatea a devenitdin ce în ce mai specializată, pemăsura diversificării tipurilor delitigii și a domeniilor deconsultanță, au apărut noi instituțiide drept, s-a modificat substanțiallegislația, iar odată cu aderareaRomâniei la Uniunea Europeanăavocații români au devenit avocațieuropeni. Pe măsura evoluției

socio-economice a societății înansamblul ei, s-a diversificat șiportofoliul de clienți al avocaților,pregătirea profesională continuădevenind o cerință de bază pentruasigurarea unei apărări calificate.Ce a pierdut profesia în acești 25de ani? A pierdut o parte dinprestigiul de care se bucurauavocații în alte vremuri, o parte dinactivitățile pe care în modtradițional le prestau avocații șicare au trecut pe calea unormodificări legislative încompetențele altor profesii,precum și spiritul de unitate șiconfraternitate prin care avocațiiau făcut față celor mai greleperioade din istoria profesiei.

aveați, înainte de alegerile pentrufuncția de conducere a BarouluiCluj, din 2018, o experiență relevantăpe această nișă – două mandate deconsilier în cadrul Baroului și șapteparticipări la Congresul avocaților.Ce v-a determinat să candidațipentru funcția de decan?

Credința sinceră că experiența șiputerea mea de muncă pot fi defolos colegilor mei avocați șibaroului Cluj.

Care au fost și continuă să fieprioritățile Consiliului Baroului Clujdupă alegerile din 2018?

Prioritățile Consiliului baroului Clujdupă alegerile din 2018 nu diferăsemnificativ de cele pe care acestale-a avut în compunerea anterioarăalegerilor, pentru că, cel puțin înperioada celor două mandate încare eu am fost consilier,preocuparea constantă a fost aceeade a-i reprezenta cât mai bine pecei care ne-au acordat votul lor deîncredere.Ceea ce eu și colegii mei ne-ampropus să realizăm în actualulmandat este pe de o parte

am convingereacă pe viitorcooperarea cuUNBr va fi și maibună, dată fiinddeschiderea șitransparențamanifestate denoua conducere.


DiaLoGUri NeCesare

modernizarea infrastructurii lanivelul exigențelor societățiiactuale, în vederea fluidizăriiactivității atât în sens logisticcât și în sens administrativ,eficientizarea șitransparentizarea activitățiiConsiliului, îmbunătățirearelațiilor cu instanțele și, nu înultimul rând, o schimbaremajoră de imagine a baroului,astfel încât acesta să fieperceput ca o organizațieputernică și în mod realreprezentativă pentru membriisăi.

Baroul Cluj a făcut parte dintrecele 14 barouri care au inițiat șisemnat Protestul avocaților șiau contribuit efectiv lademersurile ce au avut cafinalitate semnareaProtocolului între UNBr șiministerul Justiției, în legăturăcu adoptarea noilor onorariipentru avocații din oficiu. esteacest protocol o victorie abreslei avocaților sau un reflexal normalității?

Cred că vorbim mai degrabăde o victorie a avocaților, de obătălie câștigată în războiulpentru revenirea lanormalitate și pentrurecunoașterea poziției noastrede parteneri indispensabili aijustiției, astfel cum legea nedefinește. trebuie menționatcă semnarea Protocolului afost o primă etapă, urmată deeforturi concertate pentru aobține alocarea de la buget asumelor necesare plății noiloronorarii.

anul trecut, Baroul Cluj a trimisun memoriu tuturor instanțelordin județul Cluj, ca urmare asesizărilor înaintate de membriai Baroului Cluj cu privire la

dificultățile întâmpinate înexercitarea profesiei înperioada vacanțeijudecătorești. Cum a fostsoluționat acest memoriu?

Am găsit înțelegere lapreședinții de instanțe pentrurezolvarea unora dintreproblemele sesizate, și mărefer aici în special laprogramul pentru avocați, laarhivă și registratură peperioada vacanțeijudecătorești, perioadă care,paradoxal, pentru avocați esteuna aglomerată, ca efect almultitudinii de comunicări deacte din partea instanțelor.Astfel, pentru anul trecuttribunalul Cluj a alocatavocaților program special laregistratură și arhivă peperioada vacanței. Din păcate,în acest an alocarea unuiprogram special nu a fostposibilă din cauza lipsei depersonal cu care se confruntăaceastă instanță. La nivel dejudecătorie, anul trecutsolicitarea noastră nu a fostonorată, însă în acest an,revenind cu aceeași solicitare,situația a fost remediată.Cât privește o altă problemăce a făcut obiectul sesizării șicu care se confruntă toțiavocații din țară – aceea afrecvenței sporite cu care secomunică în perioada vacanțeiacte de procedură și hotărârijudecătorești (din caremajoritatea pronunțate cumulte luni înainte de acestinterval ) – situația nu s-aputut remedia. Vom căuta șisper că vom găsi o modalitatede reglementare instituționalăla nivel național, astfel încât șiavocații să-și permită să pleceîn concediu fără stresulpierderii unui termen de

recurs sau de apel pentruclienții lor.

Care sunt principaleleevenimente cu caracterștiințific și/sau cultural-sportivîn care Baroul Cluj a fostimplicat în acest an centenar?

Principalul eveniment a fostCentenarul baroului Cluj,desfășurat sub egida zilelebaroului Cluj, în perioada 29mai-01 iunie 2019. tot încadrul zilelor baroului Cluj amavut, ca în fiecare an, șievenimente sportive dedicateavocaților: Cupa baroului Clujla pescuit sportiv și Cupaavocaților la tenis de câmp.De asemenea, în luna martieau fost organizate douăconferințe profesionale,respectiv: Noile Coduri Penalela 5 ani de la intrarea învigoare și, respectiv, modificăriale Codului de ProcedurăCivilă, ambele evenimentedovedindu-se de interes sporitpentru colegi.

Cum cooperați cu forul central,UNBr? Dar cu barourilejudețene? există inițiative,propuneri, luări de poziție saustrategii comune?

Există multe inițiative comunecu alte barouri, cel mai bunexemplu fiind luarea pozițieicomune care a dus lasemnarea Protocolului cuministerul de Justiție șiministerul Public. baroul Clujeste deschis oricărorpropuneri și inițiative care sepot dovedi benefice profesiei.În ceea ce privește relația cuUNbR, aceasta a fost printradiție una de bunăcolaborare, baroul Clujrăspunzând prompt tuturor

solicitărilor adresate dinpartea Uniunii și beneficiind larândul nostru de sprijin atuncicând l-am solicitat. Amconvingerea că pe viitorcooperarea cu UNbR va fi șimai bună, dată fiinddeschiderea și transparențamanifestate de nouaconducere.

Cum vedeți viitorul profesiei de avocat în contextul unorprefaceri radicale ale societățiiîn ansamblul ei, generate deevoluția uimitoare a noilortehnologii, de volatilitateaforței de muncă, îmbătrânireaaccelerată a populației,demografie negativă, crize economice și riscuriecologice fără precedent?

Este greu să definesc o viziunede viitor a profesiei în raportde toți acești factori.Raportându-mă doar laevoluția tehnologică, cucertitudine ne îndreptăm cătreo eră a tehnologiei din ce în cemai avansate, context în carenu pot decât să sper căaceasta nu ne va ușura muncapână în așa măsură încât s-oînlăture cu totul și căactivitatea avocatului nu va ficomplet înlocuită de softuri.oricât de performant ar fi unprogram informatic, acesta nupoate surprinde complexitateanaturii umane și nu poateînțelege că dincolo deproblema de drept ce se ceresoluționată stă viața unui om.Sper ca pe viitor profesia deavocat să-și redobândească,nu doar pe hârtie, la niveldeclarativ, ci și în conștiințatuturor, poziția și prestigiul pecare le merită.

Cristian Pavel


DiaLoGUri NeCesare

ați fost ales recent îndemnitatea de președinte al Uniunii Naționale aBarourilor din românia (UNBr). Ce v-a determinat să intrați în competiție? Care suntobiectivele dumneavoastră și ale echipei de conducere, pe termen scurt și mediu?

Nu am perceput ca fiindimplicat într-o ,,competiție”.Am considerat că față deevoluțiile la nivelul organelorprofesiei de avocat,continuarea (am avut șianterior calitatea devicepreședinte UNbR)implicării mele este încă utilă.obiectivele pe termen mediuau fost anunțate încă din adoua zi a CongresuluiAvocaților din luna iunie 2019,respectiv cele referitoare laasigurarea resurselorfinanciare necesare plățiiremunerațiilor pentru oficii;îmbunătățirea legislațieiprofesiei de avocat; implicareaUNBR în proiectul „CartierulJustiției”; identificareapoliticilor profesionaleorientate spre asigurareaintrării avocaților stagiari înbarourile cu un număr restrânsde avocați și perfecționareacomunicării în interiorulprofesiei. La acestea se adaugăpropunerea, acceptată deCongres, de a înființa Casa deAjutor Reciproc sau un alt

vehicul economic care săcorespundă nevoii desusținere financiară pe care oresimt unii dintre colegiiavocați.

Cum apreciați activitateaBaroului Cluj?

Este un barou dinamic șiimplicat în dezbaterile legatede dezvoltarea profesiei deavocat. În plan profesional,nivelul avocaturii practicate înCluj este de invidiat.Susținerea teoretică conferităde un centru universitar detradiție, bazat pe dezvoltareaspiritului critic, a făcut calumea juridică din Cluj să aibănu numai un înalt nivel deexprimare, dar și o amprentăculturală proprie.

Profesia de avocat este una în care solidaritatea de breaslăeste, în spațiul public,mult mai redusă decât în cazulaltor categorii profesionaleimplicate în înfăptuirea actuluide justiție. Care credeți că sunt motivele?

Cred ca este un mit și atât.Este posibil ca aceastăimpresie să aibă la bazăaspecte ce țin de profilulavocatului. Spiritul deindependență și dezvoltareaunui simț critic, bazat pecontradictorialitate, combinate

cu orgoliul, legitim până la unpunct, de a câștiga înconfruntarea de idei, fac dinavocați subiecți cu marevaloare individuală, dar carenu se regăsesc la fel de bine însusținerea unor obiectivegenerale ale profesiei. În timp,profesia a aplicat teoriadezvoltării individuale. Poateacum este timpul săconștientizăm că dezvoltareaindividuală are limite înabsența dezvoltării cadruluinormativ și social în care seplasează profesia. Iar aiciindividualismul nu ajută. Estenevoie de consecvență șisusținerea unor obiectivestabilite pe bază de majoritate.Chiar și așa, nu trebuie omis căprofesia a avut momente desolidaritate în urma cărora areușit promovarea Legii nr.25/2017, care a conferit unplus de efectivitate principiuluisecretului profesional.

în curând (anul viitor) se vor împlini 25 de ani de laintrarea în vigoare a Legii Nr.51/1995 pentru organizarea șiexercitarea profesiei de avocat.Cum apreciați evoluția acesteiimportante profesii și care sunt perspectivele sale de dezvoltare?

Așa cum am mai spus cu alteocazii, profesia a cunoscut odezvoltare mai ales sub

aspectul calităților individualeși practicii profesionale. Spreexemplu, calitateaprofesională a tinerilor avocația fost în creștere. Pentruasigurarea dezvoltării în viitoreste nevoie ca și instituțiileprofesiei, baroul, Uniunea șiCasa de Asigurări a Avocațilorsă cunoască la rândul lor odezvoltare.

Profesia de avocat esterecunoscută ca fiind cea maiimportantă profesie juridicăliberală din țara noastră. Cum percepeți relația dintreaceste profesii liberale și clienții lor, ținând cont deîntețirea concurenței, precumși de exigențele tot mai ridicate ale clienților?

Avocații, în general, au reușitsă satisfacă exigențele tot mairidicate impuse de client.Desigur, sunt și cazuricontrare, dar nu reprezintăceva semnificativ. malpraxisuleste cu totul excepțional înprofesia de avocat.

Cum s-ar putea asiguraomogenitatea unei profesiicare este afectată permanentde schimbările legislative, de achitarea cu întârziere aonorariilor avocaților din oficiuși de intrarea altor profesii pe domeniul rezervat exclusivavocaților, până de curând?

„Calitatea profesională a tineriloravocați a fost în creștere”interviu cu Prof. univ. dr., av. TraiaN BriCiU, președintele Uniunii Naționale a Barourilor din românia

trebuie identificate acele obiectivecomune, acceptate de majoritateaavocaților și urmărite cuconsecvență: independențaprofesiei, secretul profesional,intrarea în profesie etc.În ceea ce privește intrările în

domeniul rezervat profesiei, nu leputem nega existența, dar totușisunt marginale și atunci când auapărut nu au exclus avocații, ci maicurând i-au inclus (a se vedeamedierea, unde o bună parte acorpului de mediatori suntavocați).

Jurisprudența Curților de la Luxemburg și strasbourgîncepe să se reflecte tot mai mult în cea națională. sunt pregătiți avocații românipentru acest fenomen?

Eu am perceput că avocații români,ca de altfel și instanțelejudecătorești, utilizează cu succesbazele de date și doctrinaelaborată în temeiul jurisprudențeiinstanțelor internaționale.

Codul deontologic al avocatuluiromân stabilește principiileesențiale și regulile de conduităpe care avocatul trebuie să lerespecte, atât în exercițiulprofesiei de avocat, cât și în viațasa publică și privată. Cumcatalogați nivelul de respectare a principiilor fundamentale ale profesiei de avocat?

Sincer, nu am încă date concrete,dar percepția mea este că nivelulde respectare este unul ridicat.Este drept că nivelul de respectare

ar putea să crească prin activitateacomisiilor de disciplină de la nivelulbarourilor. Aici va trebui, în timp, oanumită omogenitate. mă gândescchiar la cunoașterea jurisprudențeicomisiilor de disciplină, desigur, cuasigurarea protecției datelorpersonale.Cum evaluați colaborarea UNBr cucelelalte profesii juridice organizateîn românia?

Atunci când a fost cazul, amcolaborat foarte bine la nivelinstituțional.În ultima perioadă am avut o bunăcolaborare cu Consiliul Superior almagistraturii în privința proiectuluiprivind Ghidul de bune practici carevizează printre altele și raporturiledintrejudecător, procuror și avocat,iar cu ministerul Public și ministerulJustiției avem un bun dialog înprivința implementării Protocoluluiprivind asistența judiciară. Deasemenea, cu Institutul Național almagistraturii continuăm programulde asigurare a practicii profesionale aauditorilor de justiție în cadrulformelor de exercitare a profesiei deavocat.

avocatura se numără printreprofesiile liberale în care formareaprofesională continuă esteprioritară, unde educarea șimenținerea la zi a pregătiriiprofesionale se intenționează a nu fi lăsată la voia întâmplării, are reguli foarte clare de eticăprofesională și, mai ales în ultimiiani, nu încurajează mediocritatea la admiterea în profesie. Cum vedețiactivitatea institutului Nationalpentru Pregătirea și Perfecționareaavocaților (iNPPa) în perioadaurmătoare?

Până acum INPPA a constituit unfactor care a dinamizat pregătireaprofesională și a asigurat oomogenitate a acesteia la nivelul

în planprofesional,nivelul avocaturiipracticate în Clujeste de invidiat.susținereateoreticăconferită de un centruuniversitar detradiție, bazat pe dezvoltareaspiritului critic, a făcut ca lumeajuridică din Clujsă aibă nu numaiun înalt nivel de exprimare, dar și o amprentăculturală proprie.


DiaLoGUri NeCesare


DiaLoGUri NeCesare

barourilor. Grație unui grup deformatori care au arătatdisponibilitate, precum și unuiprogram de pregătire stabilit anualși coordonat de domnii avocațiPetruț Ciobanu (în partea de dreptpenal) și Claudiu Dinu (în partea dedrept civil), s-a reușit exportareacătre barouri a unui tip depregătire profesională care îngeneral a fost apreciat. Pe viitor, atât activitatea depregătire inițială cât și cea depregătire continuă trebuie săcunoască o reașezare conceptuală.Eu apreciez că Institutul a parcurso etapă de dezvoltare, darcontinuarea creșterii sale calitative

depinde de găsirea unor soluții noi,dar și de condiții logistice, depersonal etc. toate acestea le vomdiscuta în cadrul organelorprofesiei de avocat și voi expuneopiniile mele pe chestiuni concretelegate de structura Institutului,programă, examene.

reglementarea publicității a fost și este un subiect delicat în cadrulprofesiei. mai sunt de actualitateanumite restricții în contextul încare digitalizarea este tot maiprezentă în activitatea avocaților?

Publicitatea profesiei și publicitateaformelor de exercitare a profesiei

(publicitatea individuală) suntpermise în limitele care corespundprincipiilor profesiei. Unele formede publicitate, altfel prezente înmediul de afaceri, nu corespundprincipiilor profesiei iar utilizarealor ar conduce la o degradare aimaginii acesteia. Prin urmare,anumite restricții sunt necesare,dar ele nu au legătură cudigitalizarea. Statutul profesiei deavocat cuprinde dezvoltări în acestsens, dar unele dintre acestea artrebui reevaluate după modificarealegislativă din anul 2017.

în ultimii ani, examenul deadmitere în Barou a devenit dince în ce mai greu, iar numărulabsolvenților de Drept care nuprofesează este tot mai mare.Cum percepeți viitorulabsolvenților de Drept și alfacultăților particulare de Drept?

Domeniul juridic rămâne încontinuare unul atrăgător subaspect profesional, dar șieconomic. Din păcate, facultățilede drept (aici nu disting după cumsunt de stat sau particulare) nuprezintă omogenitate la nivelulpregătirii universitare. Acesta estemotivul pentru care toateprofesiile juridice prevăd examenede admitere. Profesiile juridice nuîși pot reforma sistemul deadmitere din cauza lipsei uneireforme a învățământuluiuniversitar, care să reducădecalajul imens sub aspectulpregătirii universitare existent înprezent între licențiații în drept. Sepot identifica soluții. Spreexemplu, impunerea masteratuluica o condiție de accedere înanumite profesii juridice, combinatcu o bună selecție a instituțiilor deînvățământ care organizează studiide masterat ar putea fi o soluțiecare să fie viabilă.mircea Fica

Profesia a avut momentede solidaritate în urma cărora a reușitpromovarea Legii nr. 25/2017,care a conferitun plus deefectivitateprincipiuluisecretuluiprofesional.


DiaLoGUri NeCesare

înainte de a profesa cajudecător și cu mult înainte dea fi președintele TribunaluluiCluj ați făcut ucenicie serioasăprin arhive, în registrele decarte funciară etc. a contat și cântărit acea experiență?

În anul 1996 am fost numită în funcţia de judecător,efectuând stagiatura peparcursul unui interval de 2 ani. În concret, în primele 6 luni de stagiatură amdesfăşurat activităţi cucaracter preponderentadministrativ în diferitecompartimente şi sectoare aleinstanţei de judecată, avândatribuţii legate de înregistrareacererilor de chemare înjudecată, ţinerea şicompletarea registrelor,efectuare de menţiuni încuprinsul cărţii funciare(întabulare contracte). În cei doi ani de stagiatură amfăcut parte, o scurtă perioadă– mai 1997-septembrie 1997 –din complete de judecatăcolegiale, iar ulterior dincomplete de judecător unic,constituite la nivelul instanţeijudecătoreşti tocmai în scopulformării iniţiale a judecătorilorstagiari. De altfel, toateatribuţiile judiciare şiadministrative ce mi-au fost

alocate pe parcursul stagiaturiiau avut ca şi finalitatedobândirea unei experienţeprofesionale imperiosnecesare pentru exercitareaatribuţiilor judiciare. În acestsens, cunoaşterea organizării şi funcţionării instanţei, a modului de desfăşurare aşedinţelor de judecată şi degestionare a dosarelor aflate îninstrumentarea acestui organjudiciar a fost văzută ca ogaranţie a independenţeijudecătorului şi a probităţiiprofesionale a acestuia.

există, credeți, o vârstă optimă,recomandabilă pentru a intraîn „pâinea” de magistrat? Poate fi vârsta prea tânără un handicap în dreaptajudecată a unei cauze?

Apreciez că răspunsul laaceastă întrebare nu poate şinici nu trebuie să fie unulcategoric. Deşi buna pregătireteoretică este o garanţie aprofesionalismului, ceea ce, în cele mai multe cazuri, seasociază cu o vârstă fragedă,totuşi noţiunea de „magistratjudecător” este indeniabillegată de noţiunea de justiţie,ca serviciu public, derulată şiînfăptuită în beneficiulcetăţenilor. Indiferent de

natura procesului prin carejustiţia este deferită publicului,întotdeauna în centrul acesteiactivităţi judiciare stă individul. Plecând de aici, persoanelecare participă într-o astfel demisiune trebuie să dea dovadăde un set complex şi aparte derepere, aptitudini şiparticularităţi sociale, moraleşi intelectuale. Ca atare, în opinia mea, devine extremde importantă identitatea şicalitatea umană şiprofesională a magistratuluijudecător, primul chemat sălivreze actul de justiţie înbeneficiul cetăţenilor. În acest context, dincolo detemeinica pregătireprofesională a magistratului,apare preocuparea pentru„experienţa de viaţă” aacestuia, înţeleasă caaptitudinea/capacitateaacestuia de a înţelege, raţionaşi tranşa diferitele situaţii şicazuri ale vieţii economice şisociale, în care regăsim, dinnou, cetăţeanul, titularul unordrepturi fundamentale şiinterese legitime. Înconsecinţă, devine tentantă oabordare diferită de selectarea viitorilor magistraţijudecători şi pe criterii careexced pregătirii teoretice, cumar fi cele referitoare la vârsta

de accedere în profesie şiexperienţa juridică anterioară.

Cum își alege un judecătorcercul prietenilor de familie?

Raportat la specificulsistemului judiciar românesc,la profilul activităţiidesfăşurate de judecător şi laimportanţa misiunii acestuia,conexiunile interumane alemagistratului nu rămânneafectate. obligaţia derezervă şi timpul alocatactivităţii judiciare conduc sprestabilirea unor relaţii socialecu persoane ce fac parte dincolectivul de lucru. Deopotrivă,deontologia profesională ajudecătorului implică oconduită ireproşabilă, atât întimpul orelor de program, câtşi în afara acestora, respectivîn cadrul societăţii din carejudecătorul face parte. Din nou, întreaga conduită amagistratului este o garanţie aindependenţei personale şi aimparţialităţii acestuia. De aici,inevitabil, se naşte şi obligaţiarealizării unei minime verificăria anturajului din carejudecătorul face parte.obligaţia de rezervă nupresupune o înstrăinare ajudecătorului de colectivitateori de activităţile sociale şi, în

„întreaga conduită a magistratuluieste o garanţie a independenţei personale şi a imparţialităţii acestuia”interviu cu aNa soriNa seLeșiU, judecător, președintele Tribunalului Cluj


DiaLoGUri NeCesare

nici un caz, respectarea acesteia nu trebuie să conducă la plasareamagistratului într-un „turn defildeş”. Din experienţă, cele maimulte relaţii de prietenie alejudecătorilor se stabilesc cu persoane din categorii socio-profesionale cu afinităţi şipreocupări similare.

sunt spețele de drept civil maicomode și/sau mai puțin riscantedecât cele penale?

Impactul procedurilor judiciareasupra societăţii şi individului esteindiscutabil. De aceea, rezultatulprocedurilor judiciare – actul dejustiţie trebuie să fie unul just,adecvat şi prompt. El trebuie să seapropie de adevărul faptic şi să nurămână o concluzie judiciară sterilă.În procesele judiciare, indiferent denatura acestora, sunt antrenateinterese şi drepturi fundamentaleale omului, care, în toate situaţiile,caută înfăptuirea dreptăţii sale.Astfel, cauzele civile nu au ovaloare socială mai redusă decâtcauzele penale. În acelaşi timp, raportat laimportanţa valorilor socialeprotejate de legea penală şi laconsecinţele antrenării răspunderiijuridice a persoanelor culpabile deîncălcarea acestora, este explicabilinteresul suscitat de cauzele penaleîn cadrul mass-media şi al societăţiiîn ansamblul ei. Din perspectivăjuridică însă, domeniul dreptuluicivil este considerabil mai vastdecât cel al dreptului public deconflict, motiv pentru care, înopinia mea, aspectele de ordintehnic juridic ce se impun a fitranşate de judecător sunt maicomplexe în cadrul proceselorcivile. totodată, şi în cadrul acestuitip de cauze civile apar în prim-planvalori şi drepturi fundamentaleprivitoare la libertatea individuală,viaţă privată şi de familie.

Ce probleme ridică, de regulă,probațiunile făcute în instanță de avocați sau de părți?

Deşi administrarea probelor prinavocaţi în cauzele civile este oprocedură gândită şi introdusă delegiuitor în dreptul intern prinintermediul noului Cod deprocedură civilă, menită să conducăla degrevarea instanţelor civile şi lascurtarea duratei proceselor, totuşise poate discuta de o reticenţă apărţilor faţă de o astfel de abordarea cursului procesului judiciar, celmai probabil generată de oneîncredere în corectitudinearezultatului final. După intrarea învigoare a noului Cod de procedurăcivilă, nu am întâlnit în practicănicio situaţie în care părţile să

solicite administrarea probaţiuniiprin intermediul avocatului.

Cum au evoluat procesele în ultimiiani ca număr și durată medie, ca încărcare per magistrat?

De-a lungul activităţii judiciare,derulată pe un interval deaproximativ 23 de ani, amconstatat o creştere uşoară şiconstantă a volumului de activitateşi a numărului cauzelor desoluţionat. Cu toate că pentruasigurarea unui sistem de justiţiecoerent şi eficient este necesarăidentificarea unor soluţii optime deorganizare, prin prisma observăriievoluţiei unor parametri cantitativi,este de notat că activitateajudiciară nu presupune doarsoluţionarea tuturor dosarelor înscop statistic, ci, mai degrabă,judecarea tuturor cauzelor pentrua se furniza cetăţenilor un act dejustiţie corect şi transparent. Din această perspectivă, volumulde activitate şi încărcăturadosarelor pe judecător nu pot fistabilite ori disociate decomplexitatea aspectelor de ordintehnic juridic cu care acesta seconfruntă în dosare. or, tocmaiaceastă complexitate a cererilor,apărărilor şi argumentelor părţilorşi participanţilor în procese acunoscut o creştere accentuată întimp. La baza acestui fenomen seregăsesc profundele reformări întimp ale societăţii româneşti,dinamica socială, economică şilegislativă. Sub acest ultim aspect,doresc să subliniez că misiuneaîncredinţată judecătorului naţionalnu se mai rezumă în prezent doarla aplicarea legislaţiei interne, ci, debună seamă, după implementareaîn România a acquis-ului comunitarşi a legislaţiei internaţionaleobligatorii, competenţele deferiteacestuia îl ridică la rang dejudecător european.

După intrarea în vigoare anoului Cod deprocedură civilă,nu am întâlnit în practică nicio situaţie în care părţile să soliciteadministrareaprobaţiunii prin intermediulavocatului.


DiaLoGUri NeCesare

Cât de dificil și delicat estepentru un judecător să păstrezedisciplina în sala de judecată?

o temeinică pregătireprofesională şi o ţinută moralăadecvată, dublate dematuritatea profesională,imprimă un caracter firescconduitei etice a judecătoruluipe parcursul şedinţei dejudecată. De altfel, suntedictate o serie de normeprocedurale, etică profesionalăşi comunicare care ordoneazămersul şedinţelor de judecată,precum şi interacţiunile cujustiţiabilii, părţile şi avocaţiipe parcursul procedurilorjudiciare. Ca atare, în opinia mea,discuţia trebuie să fie axată nupe dificultatea asigurării uneidiscipline procesuale în senslarg, ci, mai degrabă, penecesitatea exercităriicorespunzătoare a atribuţiilorjudiciare care ţin de însăşiesenţa activităţii judecătorului,de profilul funcţiei acestuia.Judecătorul trebuie să deadovadă de o competenţăprofesională, bunăcomunicare, tact, respect,rigurozitate şi fermitate întoate situaţiile. Gestionareasituaţiilor de criză ivite încursul unei şedinţe dejudecată nu trebuie, în niciosituaţie, să conducă laîncălcarea eticii şi deontologieiprofesionale.

Cum împăcați rigorile profesieide judecător cu detaliileepuizante de ordinadministrativ ale funcției depreședinte de Tribunal?

Funcţiile de conducere lanivelul instanţelorjudecătoreşti implică

îndeplinirea unei palete vastede atribuţii cu caracteradministrativ care, în modfiresc, trebuie aduse laîndeplinire de manageriiinstanţelor concomitent curealizarea atribuţiilor judiciare.Degrevarea de aceste dinurmă atribuţii are loc, deregulă, doar parţial dat fiindvolumul activităţii judiciare lanivelul fiecărei instanţejudecătoreşti. Astfel, în cele mai multesituaţii, judecătorul care îşiasumă cumularea unei funcţiide execuţie cu una deconducere este chemat să seachite cu succes de toateîndatoririle profesionaleindiferent de natura acestora.Din această perspectivă estede dorit ca persoana careocupă o funcţie de conduceresă deţină o experienţăprofesională vastă şi să fiexercitat anterior atribuţiiadministrative şi/sau altefuncţii de conducere în cadrulinstanţei judecătoreşti. În ceeace mă priveşte, anteriorocupării funcţiei depreşedinte, am deţinut douămandate de preşedinte alSecţiei civile a tribunaluluiCluj, precum şi un mandat devicepreşedinte al aceleiaşiinstanţe. Apreciez căexperienţa profesionalăacumulată anterior a stat labaza exercitării în condiţiibune a atribuţiiloradministrative specificefuncţiei de preşedinte.

Care sunt urgențele și problemele cele mai delicate ale Tribunalului cu care vă confruntați(financiare, logistice,administrative etc.) în poziția dvs.?

În prezent, la fel ca şi în cazulmultor instanţe judecătoreştidin România, se poate spunecă tribunalul Cluj se confruntăatât cu problema resurselorumane, cât şi cu dificultăţi deordin logistic şi financiar. Dealtfel, între acestea există orelaţie de interdependenţă, încontextul în care lipsaresurselor financiareobstaculează rezolvareaproblemelor curente aletribunalului Cluj şi alejudecătoriilor din subordineprivitoare la spaţiile impropriide funcţionare, uzura moralăşi fizică a echipamentelortehnice şi It,subdimensionarea schemelorde personal – judecători şiauxiliari de specialitate. Înconcret, cea mai delicatăproblemă a conduceriitribunalului este legată destarea de degradare a clădiriiJudecătoriei turda, carenecesită reparaţii capitale.Deşi au fost întreprinsenumeroase demersuri în acestsens, momentan există doarpromisiuni pentru efectuareaunor lucrări de refacere aacoperişului.

Care ar fi, din punctul dvs. de vedere, prioritățile justițieipe termen scurt și mediu?

Întrucât întrebarea comportăconsideraţiuni de ordingeneral, în opinia meaabordarea problemelor desistem trebuie să aibă caracterunitar. În ansamblu, instanţelejudecătoreşti înregistreazăconstant dificultăţi legate desubdimensionarea schemelorde personal, lipsa fondurilorbăneşti, instabilitatealegislativă. Dacă în trecutrezolvarea unor situaţii implica

adoptarea unor măsuri petermen mediu şi lung, înprezent se poate vorbi deidentificarea şi implementareade urgenţă a unor măsurimenite să decongestionezeinstanţele de unele atribuţii cucaracter administrativ(executări civile, executăripenale). La fel, alocarea unor fonduribugetare cu destinaţiereparaţii curente este imperiosnecesară pentru a se asigurasecuritatea şi siguranţapersonalului instanţelorjudecătoreşti, care, aşa cumam arătat, îşi desfăşoarăactivitatea în spaţii şi clădiri cudeficienţe structurale. tot subacest aspect, doresc să facreferire şi la situaţia spaţiilorde arhivă care, şi ele, suntinsuficiente şi improprii, fiindnecesar ca ministerul Justiţieisă modifice nomenclatoareleîn privinţa duratei de păstrarea dosarelor, iar pentru celeaflate în termenul de păstraresă construiască arhiveregionale sau să găsească altăsoluţie pentru depozitareaacestora. Pe termen scurt, mediu şilung, redimensionareaschemelor de personal,alocarea unor resursefinanciare adecvate,regândirea programului deformare profesională continuă,îmbunătăţirea imaginii justiţieişi a percepţiei acesteia decătre public, stabilitatealegislativă, trecerea bugetuluiinstanţelor judecătoreşti laÎnalta Curte de Casaţie şiJustiţie ar fi doar câteva dinaceste priorităţi ale sistemuluide justiţie românesc.

Cristian Pavel


DiaLoGUri NeCesare

ați sperat că prin dialogulintern din cadrul UNPir, dindiscuțiile cu decidenții șilegiuitorii, să se ajungă la oprocedură a insolvenței multmai acceptabilă, cu asperitățimai puține și contestații maipuține în dosare. s-au rezolvatmăcar o parte din acestedeziderate prin ordonanța deurgență privind Legeainsolvenței adoptată de Guvernîn toamna trecută?

Consultarea este esențialăîntr-un astfel de proces. Ar fifost constructiv și necesar ca,înainte de adoptare, să fieacordat un termen pentruconsultarea și dezbatereapublică a propunerilor, inclusivcu instituțiile profesionale dindomeniu. Cu atât mai mult cucât anul trecut, la nivelulUNPIR, s-a constituit o comisiede lucru din specialiști pentrupregătirea și redactarea depropuneri de modificare alegislației insolvenței, careerau necesare și care au fosttransmise către instituțiileabilitate, dar care nu seregăsesc în această oUG. Într-adevăr, consider căprincipalele probleme aurămas nerezolvate, deoareceîn domeniul insolvenței există

câteva chestiuni stringente cucare practicienii în insolvențăse confruntă în prezent, cumar fi problema obligațiilor demediu sau problemavalorificărilor de active asupracărora este instituit unsechestru penal, aspecte care,din păcate, există încontinuare.

statisticile Băncii mondialearată că în 2018 rata derecuperare a creanțelor îninsolvență în românia a fost de30%, comparativ cu media de83% în țările din vestul șinordul europei. este un procentîn linia așteptărilor? Cumtrebuie interpretată valoareaacestui procent?

În primul rând, în Româniaexistă încă un stigmat aleșecului și al insolvenței, astfelcă de multe ori apelarea la„ajutor” și implicit laprocedura de insolvență apareîntr-un moment accelerat alstării de dificultate. Dinpăcate, acel moment estetardiv, iar tu, ca practician, numai poți utiliza toatemecanismele de restructurarepe care ți le pune legea ladispoziție pentru a revitalizacompania.

În al doilea rând, sunt convinscă în fiecare procedură deinsolvență practicienii depuneforturi considerabile de adistribui cât mai mult cătrecreditori, fie printr-un plan dereorganizare, fie în cadrul uneiproceduri de faliment.totodată, maximizarea averiidebitoarei și gradul derecuperare al creanțelor decătre creditori reprezintă unprincipiu important al Legiiinsolvenței.

Comparativ cu anul 2008, înromânia lui 2018 au existatde 5 ori mai multereorganizări în piață, aproape6% din totalul insolvențelor.este această creștere unsemnal de ameliorare amediului de afaceri, o vestede bun augur reflectată defaptul că tot mai multecompanii reușesc să eviteintrarea în faliment?

Părerea mea este că vorbimdespre educarea societății cuprivire la domeniul insolvenței– stakeholderii înțeleg maibine fenomenul insolvenței șifaptul că nu înseamnăfaliment. Astfel, în unelecazuri se accesează proceduraîn timp util și atunci

redresarea și salvareacompaniei devin posibile.

80% dintre companiile careintră în insolvență la nivelnațional, adică circa 8.000anual, sunt fără active și fărăbunuri, deci fără un rol activ îneconomie. De unde atâtea„fantome” în statisticileoficiale, de ce apar și disparatât de multe firme?

Economia României estedominată de întreprinderilemici și mijlocii. Conform unuistudiu al CItR, în Româniaexistă un procent de doar 4%companii de impact (cu activemai mari de 1 milion de euro),care concentrează 79% dinbusiness, restul de 96% fiindcompanii mici. Acest fapt nuînseamnă că nu au un rol îneconomie, însă de multe orireprezintă start-up-uri șiîncercări antreprenoriale careeșuează într-o economiecapitalistă aflată încă într-ofază incipientă.

Cum stau lucrurile în privințainsolvențelor și reorganizărilorpe plan local? Cum au evoluatlucrurile în ultimii ani, în careClujul a crescut spectaculosdin punct de vedere economic?

„în românia există încă un stigmat al eșecului și al insolvenței”interviu cu VasiLe GoDîNCă-HerLea, președintele UNPir Filiala Cluj și Ceo, CiTr


DiaLoGUri NeCesare

În Cluj vorbim de o scădere anumărului de insolvențe în ultimiiani, fapt explicat și de creștereaeconomică națională, dar și de cealocală. Însă diminuarea, la niveluljudețului nostru la începutul luniiaugust 2019 versus aceeașiperioadă a anului trecut (-23,66%)este sub media națională, de -28,72%, ceea ce denotă faptul căjudețul Cluj urmează trendulnațional. Există și județe la nivelulregiunii noastre în care numărulde insolvențe a crescut versus anulprecedent, de exemplu hunedoara(+15%) sau bistrița (+9%), existândși județe în care numărul deinsolvențe a scăzut extrem demult, de exemplu Sălaj (-70%),Alba (-45%) și Sibiu (-55%).

știu că în portofoliul CiTr existăconstant în jur de 40% companiiaflate în procedură dereorganizare, ceea ce reprezintăo performanță. Care este rețeta?

Fiecare companie este diferită,fiecare business are o altă piață, oaltă perspectivă, iarmanagementul este tot timpulspecific. Nu există un șablon sau ocheck list pe care să le aplici.Succesul nostru, în fiecarereorganizare, este faptul că neconcentrăm foarte mult și ne-amspecializat ca echipă pe aceastăcomponentă – restructurareacompaniilor. Însănătoșireaeconomică este un „must”, omoștenire pe care o putem lăsagenerațiilor viitoare. Îmi amintesc,în acest context, cum am evoluatintern ca mod de organizare aechipei – dacă la începutulprofesiei, când erau doarfalimente, echipele noastre erauformate din vânzători și gestionari,ulterior am început să angajămeconomiști, analiști, specialiști înmanagement de criză șirestructurare.

La nivel național, numărulprocedurilor de insolvență este din ce în ce mai mic, număruldeschiderilor de proceduri șivaloarea onorariilor descreșteproporțional, în timp ce numărulpracticienilor este în creștere. Cumse poate evita un impas periculos?

Profesia de practician în insolvențăeste frumoasă, incitantă șiprovocatoare. și atunci există altecategorii de profesioniști care suntatrași de această profesie (deexemplu avocați), dar care nuprofesează efectiv, ci au și aceastăcalificare. totodată, listapersoanelor incompatibile estedestul de largă, 1.091 de persoanefiind în acest moment înscrise peaceastă listă. În ceea ce privește impasul,consider că acesta se reglează de lasine, deoarece, ca în oricedomeniu, piața echilibrează cerereași oferta.

riscă profesia de practician în insolvență să-și îngusteze seriosîn viitor aria de activitate? suntcrizele economice și recesiuneaperioade când insolvențele se înmulțesc vertiginos?

Piața se îngustează, dar aria sa deactivitate se lărgește. Aș daexemplul concordatului preventivsau al ultimei propuneri legislativedin august 2019, respectiv oG nr.6/2019 privind instituirea unorfacilități fiscale, numită și amnistiafiscală. Această ordonanță prevedeacordarea de facilități fiscalecompaniilor în dificultate care auînregistrat datorii bugetare la 31decembrie 2019, prin întocmirea șiimplementarea unui plan derestructurare care se depune laorganul fiscal, plan asemănătorplanului de reorganizare dinprocedura de insolvență. În ceea ce privește perioadele de

criză, într-adevar numărul deinsolvențe crește, lucru demonstratși de statisticile aferente anilor2008-2018, pe care le regăsiți maijos. Astfel, observăm o creștere anumărului de insolvențe începândcu anul 2008 până în anul 2013.După aceea, piața insolvenței ascăzut, ajungând astăzi la un numărde dosare pe rol de 26.603, subnivelul anului 2008.

Cum colaborați cu celelalte filiale UNPir? Ce proiecte comunese pot enumera?

Prin organizarea de conferințeprofesionale comune, în cadrulcărora ne propunem să aducempracticienii din diferite filialepentru unificarea practicilor dindomeniu, dar și pentrunetworking. Am făcut recent opropunere către UNPIR în vedereaorganizării unui CampionatNațional de Fotbal al practicienilorîn insolvență. Ar fi interesant săreușim organizarea acestuia.

Cristian Pavel

în domeniulinsolvențeiexistă câtevachestiunistringente cu carepracticieniiîn insolvență se confruntă în prezent, cum ar fi problemaobligațiilor de mediu sauproblemavalorificărilor de active asupracărora esteinstituit unsechestru penal.


DiaLoGUri NeCesare

Cum este structurată /organizată Camera Notarilor Cluj?

Camera Notarilor Publici Clujeste constituită și funcționeazăcu personalitate juridică, întemeiul Legii nr. 36/1995, cumodificările ulterioare, iarcompetența sa se întinde peîntreaga circumscripție a Curțiide Apel Cluj, adică încompunerea sa intră județeleCluj, bistrița-Năsăud,maramureș și Sălaj.

Câţi angajaţi (notari şi personalauxiliar) activează acum înCamera Notarilor Cluj şi cumvedeţi evoluţia acestui corpprofesional, ţinând cont deinteresul crescut al tinerilorabsolvenţi de Drept pentruprofesia de notar?

Din Cameră fac parte toținotarii publici carefuncționează în circumscripțiaacesteia. Sediul Camerei esteîn municipiul Cluj-Napoca, iarîn fiecare județ funcționeazăcâte un sediu secundar alCamerei. organele deconducere ale Camerei sunt:Adunarea Generală a Camerei,Colegiul Director al Camerei șiPreședintele ColegiuluiDirector al Camerei.În cadrul Camerei sunt 203notari publici numiți (199 înfuncție și 4 suspendați pentru

creșterea copilului), din care,prin ordinul ministrului, suntnumiți efectiv în cadrulCamerei 188 notari, iar 15notari au fost numiți în alteCamere care funcționează prinasociere în cadrul CamereiNotarilor Publici Cluj.În privința personaluluiauxiliar, este de precizat căatât Camera, cât și sediilesecundare au o structurăorganizatorică proprie, în caresunt angajate cu contract demuncă, pe duratănedeterminată, 19 persoane.De asemenea, în cadrulbirourilor notarilor publici șiale societăților profesionalenotariale, funcționează unnumăr de aproximativ 550persoane angajate.

sfera de competență anotarului a fost considerabillărgită de Noul Cod Civil.Notarul este prezent în toatemomentele vieții cetățeanului:începând cu nașterea(recunoașterea unui copil sepoate face prin act notarial),continuând cu copilăria (acteleminorului), aspecte ale viețiimajorului (convențiimatrimoniale, logodna,cumpărararea unui imobil,diverse contracte, divorțul) și,în final, succesiunea. Cum sunttaxele notariale din românia,comparativ cu alte state dinUniunea europeană?

În privința taxelor notarialetrebuie făcută o distincțieclară. Nu tot ce se încasează lanotarul public, vorbind deprocedurile mai importante șiactele de transfer al dreptuluide proprietate, constituieonorarii notariale, întrucât înmulte cazuri este vorba șidespre impozit pe transferuldreptului de proprietate șitarife de publicitate imobiliară,ultimele două constituindvenituri ale Statului.Din analizele și informărilecare au fost comunicate destructurile noastreprofesionale superioare(Uniunea Națională a NotarilorPublici) avem cunoștință cătarifele de onorarii dinRomânia sunt undeva lanivelul mediei celor dinUniunea Europeană, la multecapitole chiar sub acea medie.Adică, nici pe departe să existeîn România onorarii notarialesituate la nivelul unor serviciicu cost peste medie sausuperior.

Ce măsuri au luat notarii dinCamera Notarilor Cluj pentru a se conforma la rigorile GDPr?

În vederea respectării de cătrenotarii publici din cadrulCamerei Notarilor Publici Cluja reglementărilor dinRegulamentul general privindprotecția datelor –

Regulamentul (UE) nr.2016/679 al ParlamentuluiEuropean și al Consiliului, din27 aprilie 2016 (GDPR),notarilor publici li s-a transmisde către UNNPR și Camerăghidul de lucru pentruîncadrarea în aceste prevederi.Notarii publici au luat, încadrul birourilor lor notarialeși, respectiv, al societățilorprofesionale în cadrul căroraîși desfășoară activitatea,măsura ca datele cu caracterpersonal să fie prelucrate într-un mod care asigurăsecuritatea adecvată aacestora. Securitatea se referăinclusiv la protecția împotrivaprelucrării neautorizate sauilegale, împotriva pierderii, adistrugerii sau a deteriorăriiaccidentale. În acest sens,operatorul este obligat să iamăsuri tehnice șiorganizatoricecorespunzătoare. Prelucrareadatelor cu caracter personal sereferă atât la prelucrareadatelor în format electronic,cât și la prelucrarea dateloraflate pe suport de hârtie.Notarii publici au luat măsuriinterne pentru punerea înpractică a măsurilor tehnice șiorganizatorice necesarepentru asigurarea unui nivelde protecție și de securitateadecvate în prelucrareadatelor cu caracter personal,pentru a limita accesul la

„Notarii au transpus prevederile GDPr”interviu cu VioriCa moLDoVaN, președintele Camerei Notarilor Cluj


DiaLoGUri NeCesare

date/bazele de date, pentru ainterzice copierea datelor înafara locurilor în care acesteasunt gestionate, în generalpentru a împiedica oricecirculație necontrolată adatelor. Prin măsurile interne,notarii au transpus prevederileRegulamentului, în sensul căaccesul la datele cu caracterpersonal va fi permis numaioperatorilor și angajațiloroperatorilor, în îndeplinireaobligațiilor de serviciu, șipersoanelor împuternicite înmod expres de către operatori.tehnica de calcul carestochează date cu caracterpersonal va fi accesibilă doarpersoanelor împuternicite.tehnica respectivă și sistemeleinformatice prin intermediulcărora sunt prelucrate datelecu caracter personal pot fiamplasate în birou sau în altălocație aflată sub controluloperatorului.Datele cu caracter personalvor putea fi înregistrate pesuport mobil (stickUSb/memorie externă, discoptic, laptop, tabletă etc.)numai dacă respectivul suporta fost securizat, astfel încâtdatele pe care le conține să nupoată fi citite/recuperate/copiate/extrase de pe suportdecât după introducereaunui/unor coduri speciale desecuritate. operatorul de datecu caracter personal (notarulpublic) a prevăzut care suntpersoanele împuternicite săprelucreze datele cu caracterpersonal și le-a desemnat înacest scop.Așadar, notarilor publici li s-autransmis toate informațiilenecesare și s-au luat măsurilepentru încadrarea înprevederile acestorreglementări.

Uniunea Naţională desfăşoarăun amplu program de pregătirea notarilor, sub egidainstitutului Notarial român,program care beneficiază decontribuţia unor prestigioşispecialişti din domeniulacademic şi juridic dinromania şi din străinătate. Cât de important este pentru un notar să se pregăteascăpermanent, în concordanţă cu reglementările europene?

Întrucât obiectul de activitateal notarilor publici îl constituie,ca pondere, dreptul civil, esteextrem de important ca notariisă se pregătească permanent,în concordanță cureglementările europene. Înacest sens, este, credem,suficient să invocăm caargument dispoziția art. 5 dinCodul Civil, potrivit căreia „înmateriile reglementate deprezentul cod, normeledreptului Uniunii Europene seaplică în mod prioritar,indiferent de calitatea șistatutul părților”.

Notarii sunt garanți aisiguranței juridice în europaatât pentru cetățeni, cât șipentru societăți comerciale.sunt afectați notarii de modificările din Codul de procedură civilă?

Considerăm că activitateanotarilor publici nu esteafectată de modificările dinCodul de procedură civilă.Statutul de funcție autonomăatribuită notarului public șiînvestirea sa pentruîndeplinirea unui serviciu publicconferă notarului public oimportanță deosebită. Aceastăimportanță a funcției de notarpublic este privită constant prinlege, astfel că pe lângă Codulcivil sunt o mulțime de actenormative în care suntreglementate activități date încompetența notarului public.Cum percepeți colaborarea cucelelalte profesii juridiceorganizate în România? Structurile profesionalenotariale sunt în relații decolaborare cu celelalte profesii

juridice organizate în România.În acest sens, amintim faptul căUniunea Națională a NotarilorPublici este membru asociat alUniunii Profesiilor Liberale dinRomânia. Între notarii publici șimembrii celorlalte profesiijuridice există raporturiobișnuite de conlucrare șicolaborare, determinate denatura muncii lor, care, nu înpuține cazuri, implică aceastăcolaborare pentru rezolvareaproblemelor solicitanților deacte și proceduri.

Ce le recomandaţi tinerilorstudenţi la Drept care doresc să intre în breasla notarilor? Ce greşeli ar trebui să evite?

Sigur că în ziua de azi existătendința de a facerecomandări. Personal, nudoresc să mă înscriu în seriaunei asemenea tendințe, dintr-un motiv foarte precis:anumite afirmații pe care lepot face pot fi interpretatesubiectiv. Îmi aduc aminte căatunci când am intrat înprofesia de notar nu am primitnicio recomandare din parteanimănui; a fost dorința mea sădevin notar (vorbim decalitatea de notar de stat,când această profesie nu eraatât de căutată!), cunoscânddin pregătirea universitară ceînseamnă acest lucru. Deaceea, vreau să spun doar căprofesia de notar poate fiîmbrățișată cu succes de aceiacare știu să fie tot timpul înpunctul de echilibru, de undebalanța dreptății nu poate fiinfluențată în favoarea unuiasau altuia, de unde sfătuieșticu bună-credință și în modegal fiecare solicitant.

mircea Fica

Platforma online„registrulelectronic depublicitate avânzării bunurilorsupuse executăriisilite” a avut unimpact pozitiv șibenefic asuprapotențialilorlicitatori, apersoanelorinteresate șiasupra executăriisilite în sine.


DiaLoGUri NeCesare

„este nevoie de o schimbare radicalăa sistemului de colectare a creanțelor la bugetul de stat”interviu cu aDriaN CosmiN ViNț, președintele Colegiului Director al Camerei executorilor Judecătorești Cluj

executorul judecătoresc a fostînvestit de statul român să aplicelegea şi să urmărească ducerea laîndeplinire a dispoziţiilor stabiliteprin hotărâri judecătoreşti. Care ar fi principalele probleme în activitatea de zi cu zi aexecutorilor din CeJ Cluj?

Executorul judecătoresc a fostînvestit, în conformitate cudispozițiile art. 7 din Legea nr.188/2000 cu următoarele atribuții:„Capitolul II Competenţaexecutorilor judecătoreştiArticolul 7Executorul judecătoresc areurmătoarele atribuţii:a) punerea în executare a

dispoziţiilor cu caracter civil dintitlurile executorii;

b) notificarea actelor judiciare şiextrajudiciare;

c) comunicarea actelor deprocedură;

d) recuperarea pe cale amiabilă aoricărei creanţe;

e) aplicarea măsurilor asiguratoriidispuse de instanţajudecătorească;

f) constatarea unor stări de fapt încondiţiile prevăzute de Codul deprocedură civilă;

g) întocmirea proceselor-verbalede constatare, în cazul ofertei

reale urmate de consemnareasumei de către debitor, potrivitdispoziţiilor Codului deprocedură civilă;

h) întocmirea, potrivit legii, aprotestului de neplată acambiilor, biletelor la ordin şi acecurilor, după caz;

i) orice alte acte sau operaţiunidate de lege în competenţa lui.”

În activitatea sa, executoruljudecătoresc din România seconfruntă, în primul rând, curecalcitranța debitorilor, uneori și a

creditorilor, care nu înțelegîntotdeauna ce anume presupuneprofesia de executor judecătorescsau care sunt limitele decompetență ale acesteia, cuaccesul dificil la informații vitaleducerii la îndeplinire a procesuluide recuperare a debitelor și cubirocrația.

în prezent, sunt peste 50 debirouri de executori judecătoreștiîn CeJ Cluj. Câți angajați îșidesfășoară activitatea în acestebirouri și cum apreciați nivelul decompetiție / concurență dintre aceștia?

Personalul auxiliar angajat albirourilor/societăților civileprofesionale de executorijudecătorești din cadrul Camerei Executorilor Judecătoreștide pe lângă Curtea de Apel Clujeste în număr de 145 de persoane.În ceea ce privește concurența,aceasta există categoric, însă se situează în limitelerezonabile specifice unei profesii liberale, dar reprezintă, înacelași timp, și un aspect pozitiv,întrucât conduce la creștereapermanentă a nivelului profesional al executorilorjudecătorești.


DiaLoGUri NeCesare

Gradul de colectare a creanțelor labugetul de stat este destul de redus.Considerați că ar fi benefic / viabilca executorii judecătorești să seimplice în acest proces?

Categoric, da. Gradul redus decolectare a creanțelor la bugetul destat reprezintă un semnal cert căeste nevoie de o schimbare radicalăîn acest domeniu.Consider că executoruljudecătoresc ar fi mult maiimplicat, motivat și pregătit dinpunct de vedere profesional săducă la îndeplinire acest demers.

Foarte multe firme care suntexecutate silit apelează laprocedura insolvenței. Ce șanse de recuperare sunt în această situație?

Procedura insolvenței poatereprezenta în unele cazuri pentrudebitorii persoane juridice o soluțieprovizorie pentru continuareaactivității și speranța dereechilibrare.Cred însă că șansele de recuperare

a sumelor supuse executării silite,în această ipoteză, sunt diminuate.

o mare problemă cu care seconfruntă executorii judecătoreştieste vânzarea greoaie a bunurilorsupuse executării silite. UNeJ adezvoltat platforma online „registrulelectronic de publicitate a vânzăriibunurilor supuse executării silite”.Cum a fost el primit de piaţă? Ce astfel de platforme mai au executorii la dispoziţie?

Platforma online „Registrul electronicde publicitate a vânzării bunurilorsupuse executării silite” a avut unimpact pozitiv și benefic asupra poten -țialilor licitatori, a persoanelor intere -sate și asupra executării silite în sine.A făcut ca procesul de publicitate abunurilor supuse executării silite săfie mult mai rapid, accesibil publiculuiși a asigurat transparența vânzăriibunurilor supuse procedurii executăriisilite.

UNeJ a aderat la Protocolul de colaborare privind educațiajuridică în școli. Cum sprijină

executorii din CeJ Cluj aceastăinițiativă a ministerului Justiției?

Deși timpul executorilor judecătoreștieste limitat, colegii membri aiCamerei Executorilor Judecătoreștide pe lângă Curtea de Apel Cluj audorit să facă parte din acest proiect șisă își împărtășească experiențaprofesională cu elevii, conștienți fiindde nevoia de informare a acestora șicu privire la aspectele care vizeazăexecutarea silită.

în activitatea lor zilnică, executoriijudecătoreşti din CeJ Clujcooperează cu avocaţii, notarii,evaluatorii, precum și cu alteprofesii liberale. Cum apreciaţinivelul acestor colaborări?

Apreciez ca pozitivă interacțiuneaprofesiei de executor judecătoresc curestul profesiilor liberale cu careaceasta este în strânsăinterdependență, și mă refer acum laprofesiile: avocați, experți contabili,experți evaluatori, practicieni îninsolvență etc. mircea Fica

în activitatea sa, executoruljudecătoresc din românia se confruntă, în primul rând, cu recalcitranțadebitorilor,uneori și acreditorilor, care nu înțelegîntotdeauna ce anumepresupuneprofesia deexecutorjudecătorescsau care suntlimitele decompetență ale acesteia, cu accesul dificilla informațiivitale ducerii la îndeplinire a procesului de recuperare a debitelor și cu birocrația.


oPiNia sPeCiaLisTULUi

Dacă ne gândim doar la câtevaposibile situaţii din sferalitigiilor comerciale, să zicemlitigii între acţionari pe temainvestiţiilor făcute sau adespăgubirilor pe care uniitrebuie să le primească şimergând apoi în zona de litigiifiscale legate dedeductibilitatea tVA sau acheltuielilor pentru calculareaimpozitului pe profit, încheindîn zona conflictelor de muncăîntre acţionariat şimanagement, așteptărileclienţilor vizează faptul caavocatul să facă faţă tuturorprovocărilor cerute pentrurecunoaşterea dreptăţii departea lor.În aceste situaţii, cei mai bunişi experimentaţi dintremembrii barourilor înţeleg căşansele pentru câştigarea uneiastfel de cauze rezidă în modulîn care îşi construiesc nu atâtstrategia şi probele, cât maiales echipa de experţi care vaghida desfăşurarea procedurii.

„echipa avocat – experți – ca unsistem de navigaţie fluvială”

Din punctul acesta de vedere,îmi imaginez echipa avocat –experți ca un sistem denavigaţie fluvială: avocatul epilotul care ştie să mânuiascăcu măiestrie comenzileambarcaţiunii, iar experţii suntsistemul de faruri care aduclumină, orientare şi precizie înmodul în care pilotul îşi facetreaba.Echipa avocat – expert îşidemonstrează raţiunea de aexista atunci când cei doireușesc împreună săconstruiască o structură pecare concluziile experţilornumiţi de instanţă să vină să osprijine și să o confirme însensul validării solicitărilor,afirmațiilor sau acțiunilorderulate care au condus ladeclasarea conflictului juridic.Unul dintre momentele-cheieale desfăşurării proceselorcomerciale sau fiscale este

administrarea probelor cuajutorul experţilor. Pentru aputea susţine afirmaţiile şipledoaria avocaţilor,rezultatele expertizelor deorice fel trebuie să fiefocalizate cu claritate cătreacele puncte care trebuieelucidate sau demonstrate.Aici cred că este momentul încare un bun expert-asistent îşipoate aduce aportulsubstanţial, prin modul încare reuşeşte să formuleze,împreună cu avocatul,solicitările şi obiectiveleexpertizelor înaintate cătrejudecători. Dar, pentruaceasta, e nevoie ca expertul-asistent să fie implicat încă dinaceastă fază în cunoaştereaspeței şi a tuturorinformaţiilor din dosar, pentrua putea filtra, analiza prinprisma expertizei şiexperienţei lui dateledisponibile şi, respectiv, aformula cât mai exact scopulmuncii pentru expertul numit.

„Tandemul avocat – expert poate declasa cu succes conflictele de ordin juridic”de aDriaN PoPa-BoCHiș, maa, mriCs, senior Partner în cadrul Darian Drs

e adevărat că un avocat bine pregătit şi cu experienţă poate „dirija” drumul unui proces în direcţia câştigătoare, dar, mai ales în spețele comerciale, unde nivelul informaţiilor de prelucrat abundă nu doar cantitativ, ci şi din punct de vedere al multitudinii dedomenii la care ele se referă, prezenţa unui expert sau a mai multor experţi poate aducelumina şi claritatea de care pledoaria şi strategia avocatului are nevoie.



„expertiză de nivel înalt şideontologie de nivel înalt”Există două elemente absolutnecesare pentru ca acesttandem, avocat – expert, săfuncţioneze. Primul esteselectarea corectă a ariei deexpertiză. Este foarte importantsă fie implicată corect aria deexpertiză pentru a putea aveaîntrebările corecte şi obiectivelecorecte. De prea multe ori amvăzut obiective legate decadastru cerute experţilorevaluatori, obiective deevaluare de afaceri sau defiscalitate cerute experţilorcontabili sau, din altăperspectivă, am văzut cerându-se obiective de estimare devaloare, când esenţa speței erademonstrarea existenţei fizice,a cantităţilor sau a lipsei unorelemente din componenţa uneiclădiri nou construite.Al doilea element absolutnecesar: definirea şiconcentrarea unor profesiiliberale, pe arii de expertiză câtmai clar definite, care, maideparte, să poată generaexpertiză de nivel înalt şideontologie de nivel înalt. Dacăprofesiile liberale reuşesc săcreeze cele două atribute, elese bucură de recunoaştere şirespect. Atunci se va puteavorbi despre o mai bunăcolaborare în echipa de carevorbim: avocat – expert.Experţii evaluatori estimeazăvalori, ei nu au în aria decalificare expertizarea din punctde vedere tehnic a bunurilorsau expertizarea contabilă acompaniilor. Dar experţiievaluatori pot estima valoareabunurilor imobile sau mobile,afacerilor, părţilor din afaceri,liniilor de activitate,elementelor de proprietateintelectuale sau activelor

intangibile. Şi, foarte important,pot să verifice rapoarte deevaluare sau expertize realizatede alţi evaluatori.toate acestea sunt realizate înbaza unui set de standarde deevaluare, care îndrumă şirecomandă în baza celor maibune practici internaţionale.Acest set de standarde, care afost creat la nivel internaţionalde către IVSC, a fost preluat şiadaptat (cu relativ puţinemodificări) realităţii economieiromâneşti de către autoritateacare reglementează activitateade evaluare a bunurilor înRomânia, ANEVAR. La nivelul întregii ţări, cu o masăde aproximativ 4.000 demembri persoane fizice şiaproximativ 500 de membricorporativi societăţi comerciale,cu o estimare personală căaproximativ 2.000 de membri,cei mai mulţi grupaţi în cele 500de societăţi care sunt membricorporativi, sunt cei care trăiescefectiv din această profesieliberală, nivelul de expertiză şiexperienţa sunt destul de inegalîmpărţite atât georgrafic, cât şiîn interiorul unui anumit areal,lucru absolut normal pentru oprofesie liberală carefuncţionează ca un organismviu: apar membri noi (stagiari),se specializează membri titulari(creştere – dezvoltare), obţintitulatura de membri acreditaţi(maturizare) şi se retrag labătrâneţe.

„membrii acreditați aNeVar,cei mai potriviți pentruechipele mixte”

Pentru a putea da soluţii şisusţine eficient clienţii însituaţiile speciale în care segăsesc aproape întotdeaunacând vine vorba de litigii, estenevoie de aportul acelor

experţi cu specializare înaltă şiexperienţă semnificativă.ANEVAR a implementat demultă vreme un sistem deformare profesională şipregătire continuă. În acestsens, Asociația recunoaştecelor mai calificaţi şiexperimentaţi evaluatoricalitatea de Membru AcreditatANEVAR (mAA) în urma unuiexamen ce trebuie promovatdupă cel puţin 5 ani deexperienţă ca evaluatorautorizat, cu reacreditare tot înurma promovării unui examenla fiecare 5 ani. Din experienţapersonală, spun că acestexamen nu a fost niciodatăunul simplu, şi-a respectatcartea de vizită de poartă deacces spre zona de excelență.membrii Areditați pot fi, înopinia mea, cei mairecomandaţi să participe înaceastă echipă mixtă de profesiiliberale alături de avocaţi,experţi fiscali, experţi tehnici şiexperţi contabili. Acreditarea evaluatorilorautorizaţi a fost gândită ca otreaptă de calificare superioară,astfel încât să existe odiferenţiere pe care atât clienţii,cât şi utilizatorii de rapoarte săo poată percepe şi accesa lanevoie. Implicarea unuievaluator acreditat în rol deexpert-parte/expert-asistent, înechipă cu avocaţii părţii şi alţiprofesionişti liberali, e opremisă esențială pentru unserviciu de calitate, care săajute în soluţionarea cauzei.Un aspect poate mai puţincunoscut, încă, de mediuleconomic şi implicit şi de celjudiciar este posibilitateaverificării unui raport deevaluare deja existent. Aceastăsoluţie poate fi una care săgrăbească procesul de

soluţionare a cauzelor, acolounde speţa se bazează pe oevaluare sau o expertizăjuridică în materia evaluăriibunurilor. E mult mai simplu săse facă verificarea raportuluiexistent, cu o concluziereferitoare la modul derespectare a cerinţelor legale înîntocmirea lui (aşa-numitulobiectiv simplu al verificării), şidoar în condiţiile în care segăsesc neconformităţi majore,care să influenţeze valoareaestimată în raportul/expertizainiţială, să se procedeze laestimarea unei noi valori(obiectiv extins al verificării). Există un corp de verificatori,evaluatori cu experienţă de celpuţin 5 ani, asemeni membriloracreditaţi, care au dobânditcalificarea de verificatori derapoarte de evaluare în urmapromovării unui examen la felde selectiv. Alături de experţii evaluatori,mai ales în litigiile fiscale, un rolimportant în echipa construităpentru a susţine cauza unuiclient l-ar putea avea și unconsultant fiscal. Deşi pare căpractica uzuală este de a solicitaexperţi contabili în tot ceea ceeste legat de viaţa economică asocietăţilor comerciale, înspețele unde miza este legatăde taxe şi impozite specializareaconsultanţilor fiscali îi califică peaceştia cu prioritate îninterpretarea precizărilor dinlegislaţia fiscală şi transpunereaîntr-un mod mult mai clar șipentru specialiştii din domeniuljuridic (avocaţi sau judecători) aevenimentelor şi documentelorfinanciar-contabile, şi, în acelaşitimp, le dă posibilitatea săexplice şi celor cu formareeconomică mecanismele şirezultatele din punct de vederefiscal.



Avocaţii care îşi desfăşoarăprofesia în cadrul cabinetelorindividuale, precum şi cei caresunt asociaţi în societăţileprofesionale au o poziţiefiscală remarcabil deincoerentă. Legea avocaturii afost adoptată acum peste 25de ani şi nu a fost vreodatămodificată semnificativ. Eapleacă de la premisa căavocatul desfăşoară oactivitate nobilă şi nu unacomercială. În perspectivalegii, avocaţii nu suntprestatori de servicii, cipersoane care reprezintăinteresele clienţilor, care audreptul la un onorariu pentrumunca prestată. munca esteprivită ca una de interespublic, la nivelul „cetăţii”, iaronorariul este o simplărecompensare a acestei munci,nu preţul pentru un serviciuprestat. Drept consecinţă, avocaţiiplătesc contribuţiile la sistemulpropriu de asigurări socialeprin raportare la venituri, nu laprofituri, pentru că avocaţii nufac profit în această viziune.Dacă un avocat are într-o lunăvenituri de 20.000 lei şicheltuieli de 20.000, va plăticontribuţiile de asigurări

sociale prin raportare la cei20.000 lei încasaţi, pentru că einu vând servicii, ci primesc orecompensă financiară pentrumunca lor. De aceea,societăţile profesionale civilenu au personalitate juridică(deşi încheie contracte în numepropriu) fiind oarecum similareunor asociaţii în participaţiune.tot de aceea, avocaţii nu pot ficomercianţi. E drept că nicicomercianţii nu pot fi avocaţi.Legea fiscală, pe de altă parte,are o altă viziune. Dupăaceastă lege, avocaţii vând unserviciu, în consecinţă trebuiesă plătească taxele ca oricecomerciant care îşi vindeserviciile. Dacă vânzările saledepăşesc pragul legal, avocatulindividual sau societatea deavocaţi devine plătitor de tVA.În egală măsură însă, legeafiscală nu a uitat faptul căavocatul nu este comerciant, înconsecinţă societăţile civile nusunt contribuabil dinperspectiva impozitului peprofit şi, implicit, nicisocietăţile civile şi nici avocatulindividual nu pot opta pentruplata impozitului pe veniturilemicroîntreprinderilor, întrucâtnu sunt societăţi comerciale.În mod similar, situaţia

confuză la nivelul statutuluijuridic al avocatului seregăseşte şi atunci cândvorbim despre cheltuielilenecesare exercitării profesiei.Întrucât legea avocaturii nu îlpriveşte pe avocat drept uncomerciant de servicii, ci îltransformă într-o făpturănobilă, deasuprapragmatismului financiar şifiscal, legea nu cuprinde nicioprevedere privitoare la regimulcheltuielilor avocatului.Avocatul independent sausocietăţile profesionalecheltuie sume semnificativepentru a-şi asiguradesfăşurarea activităţilor.mulţi plătesc chirie pentruspaţiul în care îşi desfăşoarăactivitatea sau investesc încumpărarea unui spaţiu debirou. mulţi avocaţi plătescpersonal administrativ,onorarii avocaţilorcolaboratori, autoturisme,bilete de avion, combustibil,logistică It, servicii decontabilitate sau altele etc.Cuantumul acestora este demulte ori semnificativ şi nucadrează cu o lege a profesieicare pleacă de la premisa căavocatul nu cheltuie nimicpentru serviciile pe care le

Taxarea muncii avocaţilorde raDU CHiriță, avocat coordonator, societatea de avocați „Chiriță și asociații”

Taxarea muncii prestate de avocaţi e problemă prea puţin discutată. Nici măcar în interiorul profesiei nu se aud decât eventuale voci răzleţe, care indică unele revendicări de această natură, iar în exteriorul său problema nu există.Pentru avocaţi, modul în care le sunt taxate veniturile este un „dat” cu care te obişnuieşti indiferent dacă vrei sau nu, iar pentru cei din exteriorul profesiei avocaţii sunt un fel de moguli care au suficient de mulţi bani încât să nu se punăproblema taxelor.



aduce societăţii.Legea fiscală şi autorităţile dindomeniu au sesizat oportunitateaşi, profitând de lipsa unui statutjuridic cert şi clar al avocaţilor, auinstituit reguli de deductibilitate acheltuielilor prea depărtate desituaţia reală din teren. Exemplesunt multe, de la considerareacheltuielilor de deplasarerefacturate clientului ca fiind venitdin exercitarea profesiei, până laimposibilitatea acordării de diurnecătre avocaţii colaboratori.Rezultatul este, din punctul meu devedere, o suprataxare a avocaţilorprin raportare la alţi prestatori deservicii, de la medici la consultanţi.E cel puţin suprinzător că avocaţii,care luptă pentru drepturileclienţilor lor inclusiv atunci cândaceştia sunt într-o situaţie dediscriminare fiscală, par să ignoreapărarea propriilor interese denatura fiscală. E firesc ca avocaţii săplătească taxe şi impozite. E la felde firesc însă să le plătească înaceleaşi condiţii ca şi consultanţiifiscali sau consultanţii în afacericare desfăşoară activitate similarădin punct de vedere al naturii sale.Cred că este momentul ca legeaavocaturii, precum şi normelefiscale incidente să fiecompatibilizate, prin modificareade substanţă a legii avocaturii înprimul rând. Concepţia din 1995trebuie abandonată, întrucât de laacea dată până astăzi lumeaeconomică şi a avocaturii s-aschimbat radical. Nu le putemreproşa redactorilor de atunci ailegii situaţia de astăzi. Nu puteau în1995 să îşi imagineze că avocaţiivor ajunge plătitori de tVA, astfelîncât să regleze acest lucru. Nucred că şi-au putut imagina atuncică vom ajunge să avem societăţi cuzeci de avocaţi, cu cheltuieli uriaşede funcţionare şi care nu pot fipuse pe persoană fizică.Putem însă reproşa UNbR tăcerea

asurzitoare de acum în acestdomeniu. Sigur că nu intră încompetenţele UNbR adoptareaunei noi legi. Însă UNbR trebuie sădemareze un dialog cu ANAFpentru a încerca să stabileascănişte reguli clare şi fireşti dededucere a cheltuielilor avocaţilor,pentru că nu pot să îi cer unuipotenţial client să îmi semnezeordine de deplasare atunci când măduc până la el să discutăm unpotenţial contract de asistenţăjuridică. ANAF trebuie să înţeleagăcă roba nu este un obiect deîmbrăcăminte, că nu mă duc cu eala cină, ci este o cheltuială înexercitarea profesiei, ca să iau unexemplu simplu.Pe de altă parte, beneficiind şi deun număr de avocaţi care au şicalitatea de parlamentari, UNbRtrebuie să demareze un efort demodificare a legii avocaturii. Nudoar prin raportare la situaţiafiscală a avocaţilor. Şi prevederilelegale de publicitate, şi statutulincert al avocaţilor care lucrează însocietăţi cu zeci de avocaţi, şi alteaspecte trebuie aduse la nivelulrealităţii din viaţa de zi cu zi. Legeatrebuie să stabilească de o manierăclară şi coerentă cu cea fiscală cesuntem: comercianţi de servicii cutot ce presupune fiscal asta sau

nobili purtători de vorbe. Legea trebuie să stabilească careeste valoarea adăugată a serviciilordin avocatură, pentru a aveareprezentarea clară a ceea cetaxăm ca taxă pe valoareaadăugată. Noi nu cumpărăm bunuripe care să le modificăm,adăugându-le valoare taxabilă, aşacă ar trebui să ştim exact ce taxăm.Altfel, vom continua să plătim tVApentru cheltuieli de deplasare doarparţial deductibile din punct devedere al tVA sau pentru că amplătit în numele clientului o taxă laoNRC. În egală măsură, dacăsuntem comercianţi de servicii,atunci legea trebuie să ne permităsă alegem între impozitul pevenitul microîntreprinderilor şiimpozitul pe profit, astfel cum secalculează el comercianţilor. Dacănu suntem comercianţi, atunci vatrebui să stabilim de ce plătimimpozite şi care sunt acelea.o conducere nouă a UNbR are şansaca, între altele, să înceapă să lucrezepe această problemă. Iar dacă nureuşeşte să obţină nimic, suntemavocaţi. Ar trebui să ne apărămsinguri interesele cu la fel de multăpasiune şi forţă cum o facem pentruclienţii noştri. Chiar dacă pentru noio să o facem pro bono.

e firesc caavocaţii săplătească taxe şi impozite. e la fel de firescînsă să leplătească înaceleaşi condiţiica şi consultanţiifiscali sauconsultanţii în afaceri caredesfăşoarăactivitatesimilară dinpunct de vedereal naturii sale.



Domnule conferențiar, suntețiun specialist recunoscut îndomeniul dreptului protecțieidatelor. Ce s-a schimbat însistemul de drept europeandupă 25 mai 2018?

Poate ar trebui să începem olectură mai lungă, inauguratăde anul 1949, când autorulbritanic Eric Arthur blairpublica, sub pseudonimulliterar George orwell, cartea„1984”. Căderea regimurilorsocialiste și nevoia de „bigbrother”, cum numește orwellsistemul de supravegherevideo, au creionat o lume încare riscul folosirii datelorpersonale în alte scopuri decâtcele pentru care au fostcolectate devine o realitateprezentă îngrijorătoare. Dupărecomandări, decizii șidirective, în 25 mai 2018 aintrat în vigoare cea maiimportantă schimbare privindreglementareaconfidențialității datelorpersoanelor fizice dininteriorul Uniunii Europene,anume Regulamentul2016/679, denumit genericGDPR (în engleză, „GeneralData Protection Regulation”),privind protecția persoanelorfizice în ceea ce privește

prelucrarea datelor cu caracterpersonal, afectând toatecompaniile și profesiileliberale. Sancțiunile prevăzute de noulRegulament reprezintă ocomponentă principală,deoarece acestea prevăd oamendă de 20 de milioane deeuro sau 4% din cifra deafaceri pe grup pentrunerespectarea sauneadaptarea procedurilorinterne la cerinţele noiilegislaţii. Deja autoritatea desupraveghere din Franța a datprima amendă de 50 demilioane de euro grupuluiGoogle. Regulamentuldefinește „datele personale”ca fiind orice informații privindo persoană fizică identificatăsau identificabilă, denumităpersoană vizată. o persoanăfizică identificabilă este opersoană care poate fiidentificată, direct sau indirect,în special prin referire la unelement de identificare, cumar fi un nume, un număr deidentificare, date de localizare,un identificator online, sau launul sau mai multe elementespecifice, proprii identitățiisale fizice, fiziologice, genetice,psihice, economice, culturalesau sociale.

astfel, profesioniștii careprelucrează datele cu caracterpersonal ar trebui să seadapteze noilor realități. Caresunt condițiile în care acestedate pot fi prelucrate legal?

În cadrul articolului 6 dinRegulament sunt prevăzutecazurile în care prelucrareadatelor cu caracter personaleste considerată legală: (1)persoana vizată și-a datconsimțământul; (2) estenecesară prelucrarea pentruexecutarea unui contract încare persoana vizată esteparte; (3) este necesarăpentru respectarea uneiobligații legale; (4) estenecesar să se protejezeinteresul vital al persoaneivizate sau al altei persoanefizice; (5) este necesar pentruîndeplinirea unei sarcini îninteres public; (6) estenecesar, în scopul intereselorlegitime urmărite de operatorsau de un terț. Astfel, avempaliere diferite de interespentru companii și profesiiliberale și aș îndrăzni să spuncă și în cadrul profesiilorliberale sunt diferențesemnificative între diferiteordine profesionale. Fiecare profesionist,

indiferent de dimensiuneaacestuia, este obligat sărealizeze o implementareGDPR care va implica anumiteproceduri care să clarificemodalitatea de utilizare adatelor în conformitate cunoile reguli (procedura deverificare a conflictului deinterese, procedura video,procedura de arhivare,procedura de ștergere dateetc.), registre noi pentruprelucrarea datelor cucaracter personal şidocumente standard adaptatepotrivit cerinţelor GDPR (fişăconsimțământ prelucrare datela notari, de exemplu). Pentrua respecta cerințelemenționate în regulament,profesioniștii trebuie săelaboreze modalităţi decartografiere a datelor cucaracter personal adaptate cuplanul de management aloperatorului.

sunt profesiile liberalepregătite pentru aceastăprovocare la un an de laadoptarea acestorregulamente?

Profesioniștii din domeniu vorfi nevoiți să investească însoluții de securitate pentru

„românia, printre ultimele țări din perspectivagradului de conformare voluntară la GDPr; la amenzi, între primele 8 state europene!”interviu cu av. CiPriaN PăUN, coordonator în cadrul Casei de avocatură „Păun Ciprian și asociații” din Cluj



criptarea datelor, asigurareaconfidențialității, detectareaposibilelor amenințări șigestionarea răspunsurilor cătrepersoanele vizate (clienți).Dosarele în format fizic sauînregistrările audio-video trebuiesă răspundă unor obiective saufinalități specifice, explicite șilegitime. Datele colectate însistemul juridic (date despre părți,acte de stare civilă, contracte desocietate etc.) cu privire la cliențitrebuie să fie păstrate pentru odurată care nu depășește timpulnecesar utilizării dacă nu există oprevedere legală în vigoare care săimpună o anumită durată de

păstrare. Sigur, aici intervinespecificitatea fiecărei profesii. Avocații implicați în proceduri dedue-dilligence imobiliare vor aveaobligația de stocare a datelor șiarhivare până la prescriereaobligațiilor clienților. Notariipublici au obligații de arhivarestabilite de către Uniune. Cu toateacestea, este obligația fiecăruiprofesionist să își implementezepropriile sisteme de protecție adatelor pentru a evita riscuri deneconformare. Noi amimplementat soluții GDPR și lanivelul barourilor și pot spune cămodul de prelucrare a datelor înaceste organizații a devenit mult

mai profesionist. Am implementatsoluții și la diferiți notari sauexecutori judecătorești, dar și înzona societăților de insolvență.Există o cerere foarte mare dinpiață și sunt mulți ofertanți înaceastă zonă de interes.

Pentru profesioniștii din zonaprofesiilor liberale este necesară numirea unui responsabil cuProtecția Datelor?

În ceea ce priveşte numirea unuiResponsabil cu Protecţia Datelor(DPo), cât timp nu se prelucreazădate pe scară largă, nu estenecesară numirea unui DPo. Cutoate acestea, în cazul în care, dincauza activității specifice aveți de-a face cu date personale pe scarălargă, trebuie sa fie desemnat unastfel de responsabil la nivelintern sau se pot solicita serviciileunui DPo din mediul extern.menţionăm faptul că termenul de„scară largă” nu este definit înGDPR. Cu toate acestea, Grupul delucru în GDPR, un organismconsultativ al Comisiei Europeneprivind chestiunile legate deprotecția datelor, format dinreprezentanți ai autoritățilorprivind protecția datelor fiecăruistat membru, a emis anumiteorientări în acest sens. Grupul delucru recomandă să se analizezeurmătorii factori atunci când sestabilește dacă prelucrarea sedesfășoară pe o scară largă:l Numărul de persoane vizate –

fie ca număr specific, fie ca oproporție a populațieirelevante.

lVolumul de date și/sau gamade elemente de date diferite caresunt procesate.lDurata sau permanențaactivității de prelucrare adatelor.lExtinderea geografică aactivității de prelucrare.

Noi amimplementatsoluții GDPr și la nivelulBarourilor și potspune că modulde prelucrare adatelor în acesteorganizații adevenit mult mai profesionist.



Astfel, prelucrarea poate ficonsiderată pe scară largă încazul în care implică o gamălargă sau un volum mare dedate cu caracter personal, încazul în care se întâlneșteîntr-o zonă geografică mare,unde un număr mare depersoane sunt afectate sauunde este extinsă sau areefecte pe o lungă durată, ceeace duce automat la obligaţiade a numi un DPo. Numireaacestuia se stabileşte în urmaunui audit al organizaţiei,deoarece poate fi necesaratât într-un cabinet de avocatextrem de mic, cât şi într-ocompanie de insolvență lascară mare. Spre exemplu, o societate deinsolvență care este implicatăîn falimentul unei societăți deasigurări și care gestioneazămilioane de date are obligațiade a avea un DPo.

Pentru profesioniștii cu cifre de afaceri de până la 100.000 euro pe an, acest efort financiar deconformare poate păreafoarte costisitor. Ce părere aveți?

Adaptarea la normele GDPRnu trebuie privită ca avândimplicații negative asupraplanului financiar alentităților. Profesioniștii potfolosi această ocazie pentru aproiecta și implementa ostrategie eficientă degestionare a datelor și pentrua se îndrepta către ogestionare bazată petransparență și pentru aobține un echilibru eficientîntre rezultatele juridice șiobiectivele de business.Aceste măsuri reprezintăpentru consumatorii de

servicii/bunuri, adică pentrupersoaneleidentificate/identificabile omăsură suplimentară deprotecție, iar pentru sistemuljuridic conturează omodalitate de a identificariscurile prelucrăriineconforme a datelor.

autoritatea de supravegheredin românia a dat deja patruamenzi? Unde ne situăm înanaliza europeană?

Dacă privim din perspectivagradului de conformarevoluntară, suntem printreultimele țări din Europa. Dacădiscutăm despre amenzi,suntem în primele 8 stateeuropene. Noi suntem încontact permanent cuAsociația germană de drept alinformației și cu cei mai bunispecialiști din Germania îndomeniul GDPR. organizămîmpreună cu profesorulJuergen taeger anual uncolocviu româno-german dedrept al informației la Cluj-Napoca. Astfel, putem spunecă suntem în permanențăracordați la evoluțiileeuropene. Germania are unsistem de acte normativesubsecvente GDPR carecomplinesc un drept alprotecției datelorextraordinar de bine pus lapunct. Noi suntem la început.La nivel european, avem dince în ce mai multe cauzependinte, cum sunt C-439/19,C-272/19 etc., care analizeazăaplicabilitatea Regulamentuluiîn statele membre.

Cu ce ar trebui să înceapăimplementarea GDPr uncabinet de avocatură cu treiavocați colaboratori?

În primul rând, cu răbdare!Procesul de implementare anormelor GDPR trebuie săînceapă cu un audit cu privirela datele prelucrate, care estetemeiul de drept în bazacăruia sunt prelucrate datele,unde sunt stocate datele, câttimp sunt stocate aceste dateși care este modalitatea decartografiere a datelor înbirou. Apoi, ar trebui făcută oschemă cu o simulare afluxului documentar înCabinet. După ce se răspundeacestor evaluări, seredactează raportul de auditși se trece la faza a doua deimplementare a procedurilorîn cadrul formei de exercitarea profesiei. Se va țineobligatoriu seama de sistemulde stocare a datelor peservere – indicându-semecanismele de protecție șicontrol și se va securizasistemul de arhivare adosarelor vechi prin scanare șisalvare pe suporți externi sautransfer în zone de protecțieexclusivă. Dacă există opagină web și/sau facebookautorizate de barou, trebuieactivate măsurile de protecțieși control, precum șiprocedurile specifice acestortipuri de date.

Una din problematicile noiaduse de GDPr este legatăde posibilitatea clientului dea-și retrage consimțământul.Domnule avocat, cum secorelează acest drept cuobligația de păstrare șistocare a datelor de cătreunele profesii liberale?

Potrivit noului regulament,consumatorii vor putearetrage consimțământulpentru prelucrarea datelor,

solicita o copie a tuturordatelor lor sau invoca dreptulla portabilitatea datelor:persoanele au dreptul de aprimi datele lor cu caracterpersonal într-un formatstructurat, utilizat în modobișnuit și standardizat, și audreptul de a transmite acestedate către un alt furnizor deservicii; persoanele au dreptulde a fi uitate – în cazul în carenu există motive legitimepentru păstrarea datelor,consumatorii au dreptul de aobține ștergerea datelor cucaracter personal, fărăîntârzieri nejustificate;persoanele au dreptul de a fiinformate cu privire laîncălcarea securității datelorcu caracter personal, fărăîntârzieri nejustificate și cudrept de contestațieUnul din drepturile extinse alepersoanelor vizate subliniatede GDPR este dreptulacestora de a obține de laoperatorul de dateconfirmarea dacă datelepersonale ce le privesc suntprelucrate sau nu, unde și înce scop. În plus, operatorulfurnizează gratuit o copie adatelor cu caracter personalîntr-un format electronic. Această modificare reprezintăo schimbare dramatică atransparenței datelor și aresponsabilizării persoanelorvizate. Sigur, cum am precizatanterior, în situația în care nuexistă motive legitime pentrupăstrarea datelor, clienții audreptul de a cere ștergereadatelor. Astfel, este foarteimportantă reglementareasectorială ce prevede obligațiide stocare a datelor pentruoperatori.

Cristian Pavel

comunitatea juridică din cluj aniversează centenarullegalmagazin.ro/revista_tiparita/lm25.pdf ·...

Documents