ediŢie specialĀ aprilie - legal...

REVISTA PROFESIILOR LIBERALE

legalmagazin.ro

aprilie2014EDIŢIE SPECIALĀ

www.legalmagazin.ro

1WWW.LEGALMAGAZIN.RO EDIŢIE SPECIALĂ APRILIE 2014

EDIT

OR

IAL

FEMEILE FAC LEGEA

espre femei s-au scristomuri întregi.Despre succes

chiar şi mai mult. De-alungul timpului, au apărutnenumărate articole desprefemeile care au dezvoltatafaceri de succes. Nimeniînsă nu s-a concentrat pedoamnele avocat, nu puţinela număr, care au reuşit să-şi construiască o carierăsolidă şi un renume într-oprofesie cunoscută maimult ca fiind apanajulbărbaţilor.Din cei 8.996 de avocaţidefinitivi înscrişi în BaroulBucureşti în martie 2014,5.488 sunt femei, adică 61%.Totodată, din cei 682 deavocaţi stagiari înregistraţiîn cel mai mare baroul alţării, 475 sunt femei.Procentajul de peste 60%este similar în majoritateabarourilor judeţene.Totodată, la nivel intern, încadrul companiilor şi alinstituţiilor de stat,departamentele juridicesunt dominate numeric dedoamne. Acest proces se

înregistrează în majoritateastatelor europene. Dacă urmărim background-ul multor doamne care s-auafirmat în politică –parlamentari, şefi deagenţii, europarlamentari,miniştri etc., observăm căau absolvit facultatea deDrept.Dorinţa de a face dreptate,de a aplica legea a fost şieste foarte mare în rândultinerelor absolvente deliceu care se înscriu lafacultăţile de Drept. Altedouă motive importantepentru care multe doamnealeg cariera de avocat suntîndrumările părinţilor şiimaginea “aristocrată” abreslei.Prin această ediţie specială- LADY LAWYER -, unprodus editorial unic pepiaţa de media dinRomânia, am dorit săomagiem doamnele avocat,stilul lor de leadership şicontribuţia la dezvoltareacabinetelor / societăţilor dincare fac parte. Sperăm căam reuşit. Ediţia următoareva apărea în martie 2015.

MIRCEA FICA, editor coordonator

Prin această ediţie specială -LADY LAWYER -, un produseditorial unic pe piaţa demedia din România, am doritsă omagiem doamneleavocat, stilul lor deleadership şi contribuţia ladezvoltarea cabinetelor /societăţilor din care facparte.

D

2 WWW.LEGALMAGAZIN.RO EDIŢIE SPECIALĂ APRILIE 2014

SUM

AR

16 AM TOATĂ PREŢUIREAPENTRU CEEA CEÎNSEAMNĂ FEMEIA ÎNPROFESIA DE AVOCATInterviu cu Doamna AvocatPAULA IACOB

20 DIN PERSPECTIVĂORGANIZATORICĂ, SUNTMULTE PÂRGHII CARETREBUIE MANEVRATE CUDELICATEŢEInterviu cu ANA DICULESCU-ŞOVA, Partener Senior, NestorNestor Diculescu KingstonPetersen (NNDKP)

22 AVOCATURA, OPROFESIE FEMININĂ ÎNPOFIDA PREJUDECĂŢILORInterviu cu DANA GRUIADUFAUT, avocat în Baroul Parisşi Bucureşti

26 MEMBRII ECHIPEI SUNTMOTIVAȚI SĂ ÎȘIDEPĂȘEASCĂ LIMITELEInterviu cu IRINASTĂNCULESCU, partenerfondator și manager al societăţiiMușetescu, Stănculescu șiAsociaţii

30 O FEMEIE TREBUIE SĂŞTIE SĂ ARMONIZEZEVIAŢA PERSONALĂ CU CEAPROFESIONALĂ, CEEA CEPOATE PRESUPUNE UNELESACRIFICII SAURENUNŢĂRIInterviu cu CRISTIANA I.STOICA, Partener Fondator,STOICA & Asociaţii

32 DENTONS ESTE UNJUCĂTOR INTERNAȚIONALDE TOP 10Interviu cu ANDA TODOR,Managing Partner, DentonsBucurești

34 ESTE IMPORTANT SĂREUŞESC SĂ REPRODUCABILITĂŢILE DE MANAGERŞI ÎN VIAŢA PERSONALĂInterviu cu COSMINA ARON,Partner, Director for Romania,PETERKA & PARTNERS

36 CARIERA DE AVOCATCORPORATE PRESUPUNEANUMITE RIGORI ŞISACRIFICIIInterviu cu NADIA BADEA,Partener, Clifford Chance Badea

38 CLIENȚII PRIVESCLUCRURILE ÎN ACELAȘIMOD CA ȘI NOIInterviu cu IOANA HAȚEGAN,Managing Partner, Haţegan LawOffice

40 FEMEILE SUNT MAIATENTE ȘI MAICONȘTIINCIOASE DECÂTBĂRBAȚIIInterviu cu ROXANA LUPU,Managing Partner, Lupu &Partners

42 ESTE DIFICIL SĂ FIIDEOPOTRIVĂ, AVOCAT CUNORMĂ ÎNTREAGĂ ŞIMANAGERInterviu cu SIMONA MARIAMILOŞ, Partener SMDA,Preşedinte INPPI

44 ELEMENTELE REUŞITEIPENTRU AVOCATELE DINCONSULTANŢA ÎN ENERGIEInterviu cu DELIA VASILIU,Partener, Pachiu & Associates

46 SUCCESUL ÎN PROFESIENU DEPINDE DE GENInterviu cu Ioana Racoţi,Partener Senior şi Fondator,Zamfirescu Racoţi & Partners

47 UN AVOCAT BUN SE IMPUNE INDIFERENTDE GENInterviu cu Ioana Voicu, AvocatPartener, Antonescu & Voicu -Cabinete de Avocat Asociate

48 EVOLUŢIAINVESTIŢIILOR STRĂINE ÎN ROMÂNIA VA FIPRECAUTĂInterviu cu Corina RuxandraPopescu, Partener, Cabinet deAvocat Corina Popescu

51 ANGELICA ENACHECOORDONEAZĂACTIVITATEADEPARTAMENTULUI LITIGIIAL BOGASIU & ASOCIAŢII

52 AM INTRAT ÎNAVOCATURĂ ÎNTR-OPERIOADĂ DE BOOMInterviu cu Georgiana Bădescu,Partener, Voicu & Filipescu

53 TREBUIE SĂ ÎŢI PLACĂSĂ LUCREZI PE PROIECTE DE M&AInterviu cu Anda Rojanschi,Partener, D&B David şi Baias,liderul echipei de tranzacţii


SUM

AR

Publicaţie editată de

Best Legal Media & Consulting SRL

REDACȚIA

Anca Chilom, Senior Editor

[email protected]

Mircea Fica, Senior Editor

[email protected]

Adrian Nuță, Senior Editor

[email protected]

PUBLICITATE

Mihaela Odică, Sales Manager

[email protected]

ABONAMENTE

[email protected]

DTP

Carmen Costescu

[email protected]

ADRESA REDACȚIEI

Calea Victoriei, Nr. 136, Etaj 7, Ap. 59, Sector 1,

București

Telefon - 031.10.12.166

email: [email protected]

www.legalmagazin.ro

Legal Magazin apare cu sprijinul UPLR (Uniunea Profesiilor Liberale din România)

Copyright: Best Legal Media & Consulting SRL Este inter zi să, con form legii, repro du ce rea inte gra lă sau par ția lă – pe orice cale – a con ți nu tu lui revis tei, fără acor dul scris al con du ce rii redac ției și al auto ri -lor, care dețin drep tu ri le de copie re. Apar ți necola bo ra to ri lor, în exclu si vi ta te, res pon sa bi li ta tea pri -vind date le și con si de ra ți i le din tex te le pe care lesemnea ză. Opi ni i le lor nu repre zin tă ins ti tu ți i le și/saufir me le cu care aceș tia au orice fel de rela ții con trac -tua le.

ISSN 2343 – 7375Tiparul: ARTPRINT


legalmagazin.ro

aprilie2014EDIŢIE SPECIALĀ

4/9 LEGAL NEWS10/11 INSTITUŢII10 PROFESIILE DIN DOMENIUL ȘTIINȚELORUMANISTE ȘI SOCIALE SUNT MAI ATRACTIVEPENTRU DOAMNEInterviu cu FLAVIUS BAIAS, Decanul Facultăţii de Drept,Universitatea București

12/15 PORTRET

54/56 LIFESTYLE

65/71 INTERNAŢIONAL

12 SARMIZA BILCESCU-ALIMĂNEŞTIANU, PRIMA FEMEIE DOCTOR ÎN DREPT DIN LUME

14 ELLA NEGRUZZI, PRIMA FEMEIE AVOCAT DINESTUL EUROPEI

57/64 EVENIMENT57 LEGAL MAGAZIN A PREMIATELITA PROFESIILOR LIBERALE JURIDICE ŞI ECONOMICE

54 UN NOU PREMIU PENTRU HOTELUL MARSHAL GARDEN 5*

65 FEMEI REMARCABILE DIN DOMENIUL JURIDIC68 RETENŢIA ȘI PROMOVAREA FEMEILOR ÎN FIRMELE DE AVOCATURĂ DIN SUA

70 FEMEILE AVOCAT ÎN LUMEA ISLAMICĂ


NEW

S

Firma deproprietate

intelectuală a anuluiîn România

NestorNestor

DiculescuKingstonPetersen

(NNDKP) acâştigat

distincţia„Firma de

proprietateintelectuală

a anului înRomânia”

la galapremiilor Managing Intellectual

Property (MIP), ce a avut loc pe 19martie 2014 la Londra. Delia

Belciu (foto), asociat senior înpractica de profil a firmei, a primit

trofeul.Aflată la cea de-a noua ediţie,

ceremonia de decernare apremiilor MIP recunoaşte firmele

din toată lumea ce excelează înactivitatea juridică şi de

consultanţă din această arie. Pelângă distincţiile acordate la nivel

naţional, publicaţia premiază şifirme ce se remarcă la nivel

continental şi global. Câştigătoriisunt aleşi de echipa de cercetătorişi editori MIP, pe baza unui studiu

ce include analiza detaliată afiecărei pieţe şi discuţii cu clienţii

şi competitorii.“Suntem onoraţi că atât clienţii

noştri cât şi competitorii nerecunosc printre cei mai buni dinRomânia în domeniul proprietăţii

intelectuale. Iar faptul că o publicaţie de nivelul

Managing IP remarcă din nouactivitatea bogată şi calitatea

serviciilor într-o arie relativ nişată,e un semn că acest domeniu se

maturizează şi în România”,consideră Ana-Maria Baciu,

Partener şi coordonatorul practiciide IP a NNDKP.

Pe 19 martie 2014, laRoma, s-a semnatContractul de achiziţiepublică dintre InstitutulNaţional de CercetareDezvoltare pentru Fizicăşi Inginerie Nucleară„Horia Hulubei” şiconsorţiul europeancondus de „IstitutoNazionale di FisicaNucleare” din Italia,vizând construcţiainfrastructurii decercetare aferentădezvoltării celui mai marelaser din lume, parte aproiectului european ELI-NPŢuca Zbârcea & Asociaţiia participat, la Roma, laceremonia de semnare aContractului de Inginerie,Achiziţie şi Construcţie

(EPC) pentru proiectarea,fabricarea, livrarea,instalarea, testarea,punerea în funcţiune şimentenanţa pe perioadapunerii în funcţiune aSistemului Fascicul Gama de mare intensitate(GBS) de la Măgurele.Valoarea acestui contracteste de 66,8 milioane deeuro şi provine înintegralitate din fondurieuropene.Firma de avocatură dinRomânia a oferit serviciide asistenţă juridicăinstitutului italian„Istituto Nazionale diFisica Nucleare”, încalitate de lider alconsorţiului europeanEuroGammaS cecolaborează cu

Universitatea „LaSapienza” din Roma şiinstitutele ştiinţificeCNRS Franţa („CentreNational de la RechercheScientifique”) şi STFCMarea Britanie („Scienceand Technology FacilitiesCouncil”).Echipa Ţuca Zbârcea &Asociaţii implicată înacest proiect a fostformată din avocaţi cu obogată experienţă înproceduri de achiziţiepublică, printrecare Şerban Pâslaru,Partener, şi unul dintrecoordonatoriidepartamentului deachiziţii publice; IulianaLeon, Avocat Senior şiRuxandra Frangeti-Ghinea, Avocat.

Clifford Chance Badea îşi consoli deazăechipa prin recruta rea Loredanei Ralea(foto) pe poziţia de Counsel.Cu o experienţă de peste 15 ani la case deavocatură de talie interna ţională,Loredana s-a specializat în dreptcorporativ şi drept comercial. De-a lungulcarierei, a fost implicată în proiecte amplede fuziuni şi achi ziţii, guver na recorporativă, dreptul muncii, reglemen ta -

rea instituţiilor financiare şi în industriaasigurărilor. A acordat asistenţă juridică întran zacţii, precum şi cu privire la aspectevariate legate de activitatea curentă aunor clienţi din industrii importante,incluzând sectorul financiar – bancar,sectorul bunurilor de consum, energie,turism. A absolvit Facultatea de Drept dincadrul Universităţii Bucureşti (1994) şieste membru în Baroul Bucureşti.„În ultimii ani, am avut ocazia să neîntâlnim cu Loredana de cealaltă parte amesei de negocieri, în tranzacţii dereferinţă”, spune Nadia Badea, Partener.„Am apreciat întotdeaunaprofesionalismul şi expertiza de care a datdovadă, iar astăzi ne bucurăm să îi urămbun venit în echipa Clifford Chance Badea.Este, fără îndoială, o recrutare valoroasăpentru casa noastră de avocatură,aducând un plus de experienţă care săconsolideze echipa, dar şi o personalitateputernică, orientată în permanenţă cătrenevoile şi interesele clientului”.

Clifford Chance Badea –un nou Counsel începând cu 1 martie

Ţuca Zbârcea & Asociaţii – asistenţă juridicăpentru dezvoltarea laserului de la Măgurele


Nestor Nestor DiculescuKingston Petersen (NNDKP)a anunţat pe 10martie că Peggy Şuică-Neagu (foto) revine îndepartamentul de litigii alNNDKP în calitate departener. De asemenea,patru avocaţi au fostpromovaţi ca asociaţi seniori,în timp ce trei consultanţifiscali ocupă noi poziţii înstructura de senioritate apracticii de taxe.Un reputat avocat pledant,Peggy Şuică-Neagu, fost

partener al biroului local alunei mari case de avocatură,se realătură NNDKP după ocolaborare anterioară cuechipa firmei (între 1998 –2005). De-a lungul uneicariere de şaisprezece anialături de firme respectatede avocatură şi cea maimare companie petrolierădin România, Peggy s-aspecializat în dispute privindprobleme de drept civil, darşi în arbitraje interne şiinternaţionale.Noii avocaţi seniori – Roxana

Abraşu (dreptul muncii),Monia Hanţig (drept bancarşi finanţări), Anca Mihăilescuşi Mădălina Pancă(corporate, energie şiresurse naturale) – auasistat cu succes importantecompanii locale şiinternaţionale în ariile depractică în care s-auspecializat.Silviu Bădescu şi LucianBarbu au fost promovaţidirectori de taxe, iar SimonaEnescu, manager asistenttaxe.

Zamfirescu Racoţi & Partners –lider în ariile de practică Litigii şi Insolvenţă

Societatea de avocaţi Zamfirescu Racoţi & Partners (ZRP) afost clasată pe prima poziţie în ariile de practică Litigii şiInsolvenţă, cercetate de publi ca ţia juridică internaţionalăChambers and Partners, ediţia globală (Chambers Global)2014. ZRP şi-a păstrat locul în vârful ierarhiei caselor deavocatură pentru al optulea an consecutiv în dome niullitigiilor, iar departa mentul Insol venţă şi-a reconfir matexcelenţa profesională pentru al cincilea an consecutiv.Cele mai multe aprecieri indi viduale au revenit avocaţilor Că -

lin-Andrei Zamfirescu (Asociat Senior) şi Cosmin Vasile(Asociat Coordonator), aceştia primind calificative excelenteîn ceea ce priveşte expertiza în soluţionarea disputelor şiarbitraj internaţional. Călin-Andrei Zamfirescu esteconsiderat o „figură proeminentă în soluţi ona rea disputelor”, iar

Cosmin Vasile este apreciat cafiind un „stra teg desăvârşit şi unlitiga tor întotdeauna pregătit săaccepte noi provocări”. Deaseme nea, în clasamentulindivi dual, Stan Tîrnoveanu(Asociat Senior) ocupă pri mulloc pentru perfor manţa îndomeniul insolvenţei, clien ţiifiind unanim de părere că StanTîrnoveanu (foto) este „primaalegere pentru asistenţa juridică

în dosare de restructurare şi insolvenţă”.Chambers & Partners este una dintre publicaţiile juridice dereper pentru piaţa de avocatură internaţională, ce alcătuieşteanual un clasament al celor mai bune firme de avocaturădintr-o jurisdicţie.

România continuă săprezinte interes pentruinvestitori, susţine DanaGruia Dufaut (foto),managing partner Cabinetde Avocat Gruia Dufaut.Domeniile cu potenţialinvestiţional sunt variate:energie, agricultură, IT,mediu, turism, servicii.“Investiţiile în domeniulenergiei regenerabile au fostmasive în ultimii ani şi încăexistă potenţial investiţionalîn România, având în vedereimpactul schimbărilorclimatice şi sumele puse înjoc. Legislaţia este însă unacomplexă, iar reducereanumărului de certificateverzi acordateproducătorilor a diminuatmomentan ritmul din aniitrecuţi, însă investiţiile îndomeniu continuă. Româniaare apoi un potenţialsemnificativ în ce priveştesectorul IT, datorită uneimâini de lucru înaltcalificate şi facilităţilorfiscale, respectiv scutireaangajaţilor în domeniu de laplata impozitului pe venit.

Pe agricultură se poate mizacu încredere, preţurile suntmici pentru achiziţia deteren de calitate şipotenţialul e mare. Existăînsă anumite riscuri legatede valabilitatea titlurilor deproprietate a terenuriloragricole şi de aceea estenecesar ca investitoriistrăini să aibă alături de eiprofesionişti şi bunicunoscători ai pieţei atuncicând vin în România. Esteun aspect pe care insistcând le vorbesc investitorilorfrancezi”, a mai declaratDana Gruia Dufaut.

Investiţiile în domeniul energieiregenerabile rămân interesante

Peggy Şuică-Neagu revine ca partner la NNDKP

NEW

S

Meseria de avocat

este una supra-reglementată

Casele de avocatură de top dinRomânia consideră că noul

statut al avocaţilor, care trececomunicarea publică la abateri

grave, va afecta atât avocaţiicât şi clienţii acestora. Potrivit

unui studiu, realizat de cătreRogalski Damaschin Public

Relations şi BizLawyer, care ainclus cele mai importante 25

de case de avocatură locale,decizia Uniunii Naţionale a

Barourilor din România(UNBR) de a interzice

avocaţilor să-şi comunicerealizările de ordin financiar

sau succesele profesionale, înscopul câştigării de noi clienţi,

este anticoncurenţială şicontravine dreptului la

informare publică, transpa -renţă şi liberă iniţiativă.80% dintre respondenţi

consideră că noile măsuri leafectează dreptul la imagine,iar peste jumătate spun că le

este lezat dreptul la liberăconcurenţă şi iniţiativă. De

asemenea, trei sferturi dintrecasele de avocatură

intervievate consideră cămăsura afectează transparenţaîn acest domeniu, pentru că eava îngreuna selecţia caselor de

avocatură de către clienţiiacestora, care nu-şi vor mai

putea forma o opinie obiectivădespre reputaţia şi

capacitatatea profesională aavocaţilor în absenţa unor

performanţe comunicate şirecunoscute public. Avocaţii de

top din România spun că celemai recente modificări adusestatutului lor califică această

meserie drept una supra-reglementată, 75% fiind de

părere că actorii ei ar trebui săse manifeste mai liber.

Avocaţii Alina Güler(Miron) (foto), AlinaMovileanu şi RaduCosma au fost promovaţila statutul de parteneriCumpănaşu&Dejescu caurmare a evoluţiilor lorprofesionale remarcabileîn cadrul societăţii.Numărul total departeneri în cadrulsocietăţii ajunge astfel lacinci, fiind pentru primadată când are loc o astfelde numire de partenerialături de fondatoriiLucian Cumpănaşu şiMădălin Dejescu.“Promovarea celor treicolegi la statutul departener este o dovadăde maturitate pe carestructura noastră areuşit să o atingă într-untimp foarte scurt de la

înfiinţare şi reprezintă unact firesc de confirmarea evoluţiei lor meritoriiîn cadrul societăţii.Actuala structurăconferă soliditate,stabilitate şi încredere,atât în ochii clienţilornoştri cât şi ai celor caredecid să ni se alătureprofesional. Nu înultimul rând, ne-am

dorit să arătăm că laCumpănaşu&Dejescuprofesionalismul,devotamentul faţă declient, profesie şi echipăsunt premiate”, adeclarat LucianCumpănaşu, ManagingPartnerCumpănaşu&Dejescu.Societatea civilă deavocaţiCumpănaşu&Dejescu areîn prezent o echipă depeste 20 de avocaţi şicolaboratori, care oferăconsultanţă specializatăîn domenii precumcorporate şi M&A,energie şi resursenaturale, real estate,litigii şi arbitraj,finanţări, infrastructură,achiziţii publice, dreptulmuncii sau IT&C.

În urma evaluărilor anuale, Voicu &Filipescu anunţă promovarea pe poziţia departener a avocatei Georgiana Bădescu,unul dintre cei mai activi membri aipracticilor de concurenţă şi M&A dincadrul firmei.“În ultimii ani, Georgiana şi-a dovedit atâtabilităţile de avocat de business talentat şipe cele de client development, precum şi– foarte important pentru noi –capacitatea de a coordona şi motiva alţi membri ai echipei. Aceste rezultatene-au determinat să o includem înstructura de parteneriat.”, a declarat

Daniel Voicu, partener fondator în cadrulfirmei.Georgiana Bădescu şi-a început carieraprofesională la Voicu & Filipescu în anul2005, iar anterior numirii ca partener afost promovată în ierarhia firmei până lapoziţia de managing associate în 2012 şicea de membru al managing board, foruldecizional al firmei, începând cu 2013.Experienţa ei acoperă în special dreptulconcurenţei, M&A, finanţări, corporate,clienţii pe care îi asistă fiind activi îndomeniul energiei, bancar, asigurări,retail, auto, IT&C, farmaceutice şi serviciimedicale.“Mă bucură recunoaşterea implicăriimele, de pe parcursul ultimilor ani, îndezvoltarea şi consolidarea unor arii depractică importante din cadrul firmei.Preţuiesc încrederea celor care aucontribuit în timp la creşterea meaprofesională, ca şi pe cea acordată prinnumirea ca partener”, a declaratGeorgiana Bădescu.

Un nou partener la Voicu & Filipescu:Georgiana Bădescu

Trei noi parteneri la Cumpănaşu&Dejescu


NEW

S

Firma de avocatură Muşat &Asociaţii a asistat companiaSterling Resources Ltd. înfinalizarea procesului detransfer a participaţiei de65% din perimetrul offshoreMidia XV (Midia Deep), cătreExxonMobil Exploration andProduction Romania şi OMVPetrom SA.În acelaşi proces, companiaPetro Ventures Europe BV atransferat participaţia sa de20% în zona petrolieră MidiaDeep către Exxon şi OMVPetrom. Gas Plus a optatpentru păstrarea

participaţiei sale de 15% înambele zone, de mare şimică adâncime, aleperimetrului Midia XV.„Acesta reprezintă încă unproiect pe care echipa de avocaţi Muşat & Asociaţiiîl încheie cu succes. Pentrunoi a fost o tranzacţieinedită, transferuldrepturilor de explorare şi producţie de hidrocarburicu privire la o zonăpetrolieră a unui perimetruexistent fiind o premierăpentru piaţa românească,ceea ce a generat

numeroase provocări dinpunct de vedere juridic şicomercial”, amenţionat Miruna Suciu(foto) Partener Muşat &Asociaţii, coordonatorulacestui proiect.Muşat & Asociaţii a acordatconsultanţă juridică pe totparcursul tranzacţiei, de lanegocierea şi încheiereacontractului de transfer şiaspecte de natură fiscală,până la obţinerea tuturoraprobărilor din parteaautorităţilor dereglementare.

Conlucrare profesională între casele de avocatură Mareş / Danilescu /Mareş şi Buneci & Buneci

Casele de avocatură Mareş / Danilescu / Mareş şi Buneci &Buneci au anunţat semnarea unui contract de conlucrareprofesională pentru cauzele de criminalitate economică, oarie de practică în plină dezvoltare în România.Semnarea contractului de conlucrare profesională permiteo consolidare a acestei practici aflate la început de drumpentru casele de avocatură de business din România„Aşa cum am promis în 2013 când anunţam dezvoltareaunui departament specializat în drept penal-economic,facem un pas mai departe pentru a oferi clienţilor –oameni de afaceri, oficiali ai statului, corporaţii – acces la oexpertiză specializată şi absolut necesară în litigii de acesttip. În cadrul Mareş / Danilescu / Mareş sunt implicatpersonal în reprezentarea clienţilor noştri în dosarele depenal – economic, continuând să coordonez activitateasocietăţii privind dezvoltarea celorlalte arii de practică,respectiv fuziuni şi achiziţii, litigii şi arbitrajeinternaţionale, energie şi infrastructură”, a declarat MihaiMareş, managing partner al casei de avocatură Mareş /Danilescu / Mareş. „Pentru a consilia clienţii noştri la celmai înalt nivel am încheiat acest contract de conlucrareprofesională cu casa de avocatură Mareş / Danilescu /Mareş. Astfel, ne completăm expertiza reputată pe care oavem cu expertiza solidă din mediul de afaceri a lui MihaiMareş”, a menţionat Petre Buneci, managing partner alcasei de avocatură Buneci & Buneci.

Site-ul a fost dezvoltat decătre compania Maguay, careîn ultimii ani şi-a lărgit paletade servicii atât în direcţiadezvoltării şi implementăriide aplicaţii software, cât şi îndirecţia serviciilor de digitalmarketing şi a dezvoltăriiweb.”Mai modern, optimizat înmaterie de compatibilitate,astfel încât să poată fiaccesat fără erori de pe oricedispozitiv şi bazat pe cele mainoi tehnologii. Astfel putemdefini noulsite www.bogasiu.ro, pe caream avut onoarea să-lreconstruim conform noii

identităţi pe care am dezvol -tat-o împreună”, a declaratCostel Mazilu, Brand Deve -lopment Manager, Maguay.Site-ul conţine detalii despreavocaţii parteneri, principiile,valorile şi ariile de expertizăale fiecăruia, dar şi paleta deservicii şi link-uri utile cătreinstituţii relevante dindomeniul avocaturii şilegislativ, fiind adaptat noilorcerinţe cuprinse în proiectulde lege privind modificarea şicompletarea Legii 51/1995 –Statutul profesiei de avocat,referitoare la publicitateaformelor de exercitare aprofesiei.

Muşat & Asociaţii a asistat compania Sterling Resources Ltd


NEW

S

Bogasiu & Asociaţii –noul site dezvoltat de Maguay

Răzvan Dincă &Asociaţii îşi dezvoltă

echipa cu patru noimembri

Anul 2014 vine cu schimbăriimportante în structura Răzvan

Dincă & Asociaţii, condusăde Răzvan Dincă, Managing

Partner, prin lărgirea echipei cupatru noi membri. Andra

Dumitrescu, până în prezentavocat la SCA Voinea&Asociaţii, şiMădălina Coneţ, anterior avocat la

SCP Popovici, Niţu & Asociaţii,consolidează departamentul de

drept bancar al firmei. În cadrulaceluiaşi departament urmează săse specializeze şi Adrian Baias, învreme ce Marian Bădescu va lucra

în cadrul departamentului delitigii. De asemenea, unul dintre

avocaţii Răzvan Dincă & Asociaţii,Andru Sandu Capră, promovează

în funcţia de Associate.Andra Dumitrescu va ocupa funcţia

de avocat colaborator în cadruldepartamentului de drept bancar.Mădălina Coneţ va lucra în cadrul

Răzvan Dincă & Asociaţii în pozitiade avocat colaborator în cadrul

departamentul de drept bancar.Adrian Baias şi-a câştigat

experienţa activând ca trainee încadrul unor case de avocaturăprecum D&B David & Baias şi

Răzvan Dincă & Asociații. În cadrulechipei Răzvan Dincă & Asociaţii,

Adrian va face parte dindepartamentul de drept bancar.

Marian Bădescu se alăturadepartamentului de litigii, în

poziţia de avocat stagiar, după oexperienţă acumulată ca trainee în

cadrul SCA Stoica şi Asociaţii şiRăzvan Dincă & Asociaţii.

Societatea de AvocaturăLupu&Partners şi-alansat noul site:www.lupupartners.ro.Acesta face parte dintr-oamplă campanie derebranding şicompletează strategia decomunicare şi identitateacompaniei.Noul website al societăţiide avocaturăLupu&Partners seevidenţiază prin interfaţagrafică modernă şi prin

design-ul profesionalcare îl transformă într-uninstrument de promovarea imaginii companiei,încercând în acelaşi timpsă răspundă necesităţiide a atrage şi de ainforma potenţialii clienti.Menit să comunice într-un mod eficientactivitatea tuturordepartamentelorsocietăţii de avocatură,noul site se evidenţiazăprin multitudinea de

informaţii oferitepartenerilor şi clienţiloractuali sau potenţiali,precum şi publicului larg.Tot în cadrul acesteicampanii de rebranding afost dezvăluit şi noul logoal Lupu & Partners, logoce cuprinde şi cuvintelecheie ce definescactivitatea societăţii deavocatură: Law, Life,Loyalty. “Acest mesaj facetrimitere la valorile ce nedefinesc. Un alt elementdefinitoriu al noului logoeste scutul. Am dorit săavem acest elementpentru că, încă din 2005când mi-am începutactivitatea, supremul ţelpentru mine a fost să-miprotejez clientul.Indiferent că a fost vorbade servicii juridice, deservicii de mediere saude optimizare fiscală”, a declarat Roxana Lupu,partener în cadrul Lupu& Partners.

Firmei de avocatură White & Case i s-adecernat premiul pentru „ConsultantulJuridic al Anului 2013 pentru EuropaCentrală şi de Est” în cadrul ceremoniei deacordare a premiilor din domeniulfuziunilor & achiziţiilor pentru Europa,ceremonie ce a fost găzduită de publicaţiaFinancial Times şi de platforma mediamergermarket, cu ocazia unui evenimentorganizat în Londra la data de 12decembrie. Acest premiu reprezintărecunoaşterea rolului White & Case încalitate de consultant juridic în cadrul unortranzacţii majore derulate în Ungaria,Republica Cehă, Polonia, România, Slovaciaşi Slovenia. Ceremonia de premiere pentrucategoria fuziunilor & achiziţiilor pentru

Europa organizată de publicaţia FinancialTimes şi de platforma media mergermarketeste un eveniment anual care celebreazăexcelenţa în domenii precum: dreptcorporatist, capital privat, drept bancar şifuziuni & achiziţii.Grupul de practică din domeniul fuziunilor& achiziţiilor al biroului White & Case dinBucureşti este coordonat de Lucian BondocPartener Co-Executiv. Tranzacţii recente încare echipa din Bucureşti a fost implicatăinclud asistarea Raiffeisen Bank S.A. înlegătură cu achiziţionarea activităţii deretail a Citibank din Romania sau asistareaFondul Proprietatea S.A. cu privire lavânzarea unui număr de 632.482.000 acţiunideţinute în societatea OMV Petrom S.A..

White & Case a fost desemnată consultantuljuridic al anului pentru Europa Centrală şi de Est

Societatea de avocatură Lupu & Partnersanunţă lansarea noului site


NEW

S

WOLF THEISS Bucureşti aacordat consultanţăacţionarilor băncii RomanianInternational Bank înlegătură cu vânzarea întregiiparticipaţii deţinute deaceştia către banca polonezăGetin Holding.Ancuţa Leach (Partener)(foto), asistată de FabiolaMeister (Avocat Senior) aucoordonat această

tranzacţie, care a fostfinalizată cu succes în datade 4 decembrie 2013. Ele aufost asistate, de asemenea,de Bryan W. Jardine,Partener, şi de alţi avocaţidin cadrul departamentelorde fuziuni şi achiziţii şi,respectiv financiar-bancarale biroului din România.Echipa a asiguratconsultanţă vânzătorilor pe

întreaga durată a procesuluide vânzare, prin definireaşi structurarea cadruluicontractual şi prinnegocierea documenteloraferente tranzacţiei.Dificultăţile întâmpinate s-audatorat în mod specialtermenului extrem de scurtimpus pentru finalizarea cusucces a tranzacţiei înaintede sfârşitul anului.

ONV LAW obţine o soluţiedefinitivă în favoarea Consiliului Judeţean BraşovLitigiul privind achiziţiile publice a avut loc în faţaConsiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor şi afost câştigat de echipa de avocaţi din cadrul ONV LAW,coordonată de Alina Bilan (foto), avocat partener şiSînziana Bărbieru, avocat asociat senior.“Am asigurat asistenţă Consiliului Judeţean Braşov înfaţa CNSC, cât şi ulterior, în faza de încheiere acontractului de achiziţie publică asigurând finalizarea cuceleritate a procedurii”, a spus Alina Bilan.“Departamentul nostru de achiziţii publice a crescut.Noii colegi ne întăresc capacitatea de soluţionare acazurilor în care ne susţinem clienţii. Acest nou litigiucâştigat este dovada că munca de echipă este cea carene permite să obţinem cele mai bune soluţii”, acompletat Radu Nemeş, avocat coordonator ONV LAW.În urma procedurii, Consiliul Judeţean Braşov a încheiatcu societatea comercială câştigătoare un acord-cadru defurnizare de produse lactate pe o perioadă de patru anişcolari, cu valoare de peste 23 de milioane de lei.

În luna decembrie 2013societatea GÎLCĂ NEACŞUPALER SCA a fost înfiinţată, înBucureşti, de trei numeimportante de pe piaţa serviciilorjuridice. Avocaţii Costel Gîlcă şiMara Moga Paler împreună cufostul judecător Adrian ToniNeacşu, fost membru al Consi -liului Superior al Magistraturii,au pus bazele unei noi societăţipe piaţa avocaturii de business.Costel Gîlcă este unul dintre ceimai importanţi avocaţi din ţarăspecializaţi pe dreptul muncii,autor a peste 10 cărţi despecialitate şi a câteva sute dearticole ştiinţifice. Portofoliul sauca avocat cuprinde câteva reuşitede senzaţie, inclusiv în cepriveşte procesele colectivelegate de reducerea pensiilor însectorul militar. Din 2008 acoordonat societatea de avocaţicare îi poartă numele.Mara Moga Paler a fost, până întoamna anului trecut, avocat încadrul Clifford Chance Badea,biroul local al celei mai marifirme de avocatură din lume şi,anterior, a ocupat funcţia deDirector Juridic în cadrulMinisterului Comunicaţiilor şiTehnologiei Informaţiei. Cu oexperienţă de mai bine de 13 ani

în domeniul dreptului muncii şi aldreptului societar, Mara a asistatcompanii naţionale şiinternaţionale din diversedomenii de activitate şi fonduride investiţii, fiind implicată întranzacţii de fuziuni şi achiziţii peplan local şi la niveltransfrontalier. De asemenea,Mara a acordat clienţilorconsultanţă în domeniiletelecomunicaţii şi media,proprietate intelectuală, protecţiaconsumatorilor.Adrian Toni Neacşu, unul dintrecei mai cunoscuţi judecători dinRomânia, a intrat în avocatură întoamna anului trecut. Cu oactivitate de instanţă de peste 15ani, a deţinut de asemeneafuncţii administrative la vârfulsistemului judiciar, inclusivfunctia de preşedinte de tribunalori de membru al ConsiliuluiSuperior al Magistraturii. AdrianToni Neacşu este membrufondator al unora dintre cele maiimportante asociaţii profesionaleale judecătorilor, editorul şicoordonatorul mai multorpublicaţii ştiinţifice dar şiiniţiatorul şi promotorul celui maimare program national dejurisprudenţă, cunoscut dreptJurindex.

GÎLCĂ NEACŞU PALER – o nouăcasă de avocatură în Bucureşti

WOLF THEISS a fost consultantul Romanian International Bank


NEW

S


INST

ITU

TIŢI

I

Facultatea de Drept aUniversității București esteprincipala „pepinieră” pentrumarile societăți de avocatură.Din cei 9.000 de avocațidefinitivi înregistrați la BaroulBucurești, peste 5.500 suntfemei. Care sunt, în opiniadumneavoastră, principalelemotive pentru care o doamnădorește să devină avocat?

În general, profesiile dindomeniul științelor umaniste șisociale sunt, se pare, maiatractive pentru doamne decâtpentru domni. Motivele pot fimulte și nu cred că le potidentifica în mod corect pe toate.În orice caz, este o tendință careexistă în multe țări din Europa(cel puțin cele în care cunoscsituația învățământului juridic),iar în România ea s-a înregistratcu încă mulți ani înainte de 1989...

Cu excepția bresleiexecutorilor judecătorești,doamnele sunt majoritare întoate profesiile liberalejuridice și economice. Cât deimportante sunt doamneleavocat pentru economiaromânească?

Doamnele avocat sunt la fel deimportante pentru economianoastră ca profesia de avocat, îngeneral. Fără buni cunoscători aidreptului, economia – cel puțin înziua de azi – nu poate săfuncționeze în mod mulțumitor.Cum și în profesie număruldoamnelor este mult mai maredecât al domnilor, putem spunecă rolul lor este foarte important.

Câți studenți au absolvitFacultatea de Drept în ultimiiani (promoțiile 2008 – 2013)?Ce procentaj din absolvențisunt femei?

PROFESIILE DIN DOMENIULȘTIINȚELOR UMANISTE ȘISOCIALE SUNT MAI ATRACTIVEPENTRU DOAMNEInterviu cu FLAVIUS BAIAS, Decanul Facultății de Drept, Universitatea București


INST

ITU

TIŢI

I

Înainte de a vă răspunde laîntrebare, aș vrea să vă dau unamănunt ... istoric: prima femeielicențiată în drept din Europa afost o româncă, SarmizaBilcescu, care a obținut licența laParis, în anul 1887; tot ea a fost,se pare, prima femeie din lume(sau, în orice caz, din Europa)care a obținut titlul de doctor îndrept, în anul 1890.„Evenimentul” a fost atât deimportant încât este menționat încea mai recentă istorie aFacultății de Drept de la Sorbona,apărută recent...Evident, astăzi situația s-aschimbat fundamental; eu vă daucifrele „absolute” și vă las pedumneavoastră să calculațiprocentajul: între anii 2008-2013au terminat facultatea un numărtotal de 3.683 de absolvenți, dincare 2.703 au fost ... absolvente!

Câte locuri aveți anual pentrucursurile de Masterat șipentru Școala doctorală? Ceprocentaj din absolvenți suntfemei?

Sunt aproximativ 550 de locuri lamaster și 20 de locuri la studiiledoctorale în fiecare anuniversitar. Procentajul de lalicență se păstrează în linii marila studiile de master, în timp cela doctorat se înregistrează o„echilibrare”.

Spre ce se îndreaptă maimult doamnele care terminăFacultatea de Drept aUniversității București? Spreavocatura de consultanță sauspre sectorul de litigii?

La această întrebare nu pot să vădau un răspuns exact: cumdoamnele sunt majoritare înprofesia de avocat, cred că ele„domină” ambele domenii ale

profesiei. Asta pe de o parte; pede alta, zona de „consultanță”este încă mai redusă decât cea a„litigiilor” sau a „avocaturiiclasice”, deci cred că numărulcel mai mare de doamne avocatse regăsește în acest din urmădomeniu.

Pe 25 noiembrie veți aniversa155 de ani de cândfuncționează Facultatea deDrept. Ce strategie dedezvoltare aveți pentruurmătoarea perioadă? Ceevenimente pregătiți cuaceastă ocazie?

Vă mulțumesc pentru că v-ațireamintit „data de naștere” afacultății noastre! Nu vomsărbători un număr care nu este„rotund”, dar – așa cum facem înfiecare an, din 2009 încoace –vom avea un evenimentimportant: o conferință dedicatăîmplinirii a 150 de ani de laintrarea în vigoarea a Coduluicivil „Alexandru Ioan I” („CodulCuza”), în care vom omagia acestmonument legislativ, esențialpentru nașterea societățiiromânești moderne, și vomsublinia continuitatea sa în noulCod civil român, intrat în vigoarela 1 octombrie 2013. Cu acelașiprilej - și aceasta va fi o premieră– vom organiza o expozițiededicată „Codului Cuza”, în carevor fi expuse exemplare rare alecodului, ediția din MonitorulOficial, edițiile oficiale publicateîn volum și alte exponate dinBiblioteca Facultății de Drept șidin colecții particulare.

În ce stadiu este procesul demodernizare a PalatuluiFacultății de Drept?

Vă mulțumesc și pentru aceastăîntrebare! Între ianuarie 2012 și

iulie 2013 am reușit săconsolidăm și să renovăm aripadin față-stânga (cea în care segăsește și biblioteca) a PalatuluiFacultății de Drept, în cadrul unuiproiect finanțat de BancaMondială (prin MinisterulDezvoltării Regionale), deMinisterul Educației Naționale șide ... Facultatea de Drept (care asuportat din fonduri proprii, adicădin taxele plătite de studenți,aproximativ 50% din costurilelucrărilor). Clădirea a fostconsolidată foarte bine, a fostrenovată, toate instalațiile au fostînlocuite, dar am avut grijă săpăstrăm, atât la interior, cât și laexterior, configurația ce seregăsește în proiectul inițial (din1934) al marelui arhitect PetreAntonescu. Ca un omagiu adusacestuia, după terminarealucrărilor, o sală a primit numelesău. Din păcate, ceea ce s-a făcutnu înseamnă decât 20% dinîntreaga clădire (47.00 mp dinaproximativ 20.000!). Continuămcu înlocuirea totală aacoperișului (care va fi dotat cuinstalație de degivrare – cabluriîncălzitoare anti-îngheț- n.r.) –această lucrare urmând a fiterminată până în vară – șiexaminăm posibilitatea deobținere a unor fonduri europenepentru refacerea restului clădirii.Evident, așteptăm în continuarecontribuția foștilor noștristudenți, care pot sponsorizaFundația „Modernizarea PalatuluiFacultății de Drept” sau, în oricecaz, pot dispune virarea a 2% dinimpozit în contul acesteia! Cumdoamnele reprezintă cea maimare parte a absolvenților noștriîn ultimii 50 de ani, ne așteptămca generozitatea lor să seîndrepte și către facultatea încare s-au format!

Mircea Fica

Cum doamnelereprezintă cea maimare parte aabsolvenților noștriîn ultimii 50 de ani,ne așteptăm cagenerozitatea lor săse îndrepte și cătrefacultatea în care s-au format!

În luna noiembrievom organiza oexpoziție dedicată„Codului Cuza”, încare vor fi expuseexemplare rare alecodului, ediția dinMonitorul Oficial,edițiile oficialepublicate în volum șialte exponate dinBiblioteca Facultățiide Drept și dincolecții particulare.


POR

TRET

armiza estedescendentă dinneamul Bil ceş ti lor,dintr-o familie de

mici boieri. Dumitru Bilcescu,tatăl său, a fost unul dintremicii boieri progresişti aiMuscelului, luptând pentrubinele patriei (a tipăritmanifeste, împreună cu fraţiiRoată, în teascurile ascunseîn grădina din Bilceşti).Prieten cu Goleştii, Brătienii,cu familia Rosetti şi IonGhica, tatăl Sarmizeiajunsese şef al controlului laMinisterul de Finanţe, deunde demisionează pentru aputea duce la îndepliniredorinţele Divanului ad-hoc.Alături de Partidul Liberal,luptă pentru întemeiereaRomâniei moderne, el fiind,alături de alţi oameniluminaţi, creatorul BănciiNaţionale. Ulterior, DumitruBilcescu este ales director laBanca Naţională, stareamaterială a familieiîmbunătăţindu-se.Sarmiza şi-a petrecut copilă -ria în tovărăşia copiilor luiIon Brătianu, înfiripându-seo prietenie adevărată, înspecial cu Ion I. C. Brătianu.Şapte ani învaţă acasă, cumarele dascăl Păun, căruiaSarmiza îi atribuie toate

meritele. Primeşte îndrumărichiar de la Spiru Haret şifrecventează câtva timp cole -giul Sf. Sava. La 17 ani era atreia bacalaureată, după celedouă fete ale lui Brătianu.

O DECIZIE CARE I-A SCHIMBAT VIAŢA

Mare iubitor de cultură,Dumitru Bilcescu decide

înscrierea fetei sale laFacultatea de Drept dinParis, într-un moment încare femeia nu însemna preamult pe plan social. MamaSarmizei ar fi vrut ca fiica sasă urmeze Literele, meseriemult mai potrivită, în opiniasa, pentru o fată. Însă chiarşi Sarmiza consideră că ar fimai de folos naţiunii caavocat.

Împreună cu mama sa,Maria, pleacă la Paris, dar seîntoarce repede din cauzaizbucnirii holerei. Întoarsă înţară, a fost înscrisă la Litere,dar nu rămâne mai mult deşase săptămâni. DumitruBilcescu are ultimul cuvânt,fata sa urma să facă dreptul.Înscrierea Sarmizei laFacultatea de Drept din Parisa provocat numeroase reacţiinegative, însă fata ia toateexamenele, ba mai mult, i sepermite ca la cursuri să fieînsoţită de mama sa. Cutoate acestea, profesorii dela Sorbona vedeau înînscrierea primei studente laDrept un act de ostentaţie.Maria Bilcescu îşi însoţeştefiica la Paris şi luptă alăturide ea pentru recunoaştereadrepturilor femeii. A fostmembru fondator alsocietăţii “Regina Elisabeta”.Cinci ani, Maria Bilcescu aînsoţit-o pe fiica sa lacursuri, spunând secreta -rului Facultăţii de Drept,Pikard: „sosesc dintr-o ţarăîndepărtată, unde nu secontestă femeilor dreptul dea-şi face educaţia”... „cum eposibil ca, într-o ţară unde şipe porţile închisorilor scrielibertate, dumneavoastră săîmpiedicaţi o femeie să se

SARMIZA BILCESCU-ALIMĂNEŞTIANU, PRIMA FEMEIE DOCTOR ÎN DREPT DIN LUME

S

Lucrurile remarcabile legate de numele său sunt deja binecunoscute. Prof Ion C. Hiru realizează, pornind de la scrierea intitulată „Viaţaexemplară a unei Românce – Sarmiza Bilcescu Alimăneştianu”, semnată de Mihail Stoica, o biografie detaliată a acestei femei remarcabile, “o mare doamnă a românilor”, cum o numeşte, prima femeie doctor în Drept din lume, prima femeie avocat din Europa.


POR

TRET

instruiască?”. La Paris,locuiau într-un apartamentîn Rue des Fleurs, iar cele„două studente” îşi ocupautimpul doar cu studiul. Dupăprimul an, Sarmiza începe afi respectată. La primulexamen, deşi fără robă, estecopleşită de laudeleprofesorilor. Pe lângăcursurile la Drept, Sarmizadevine eleva celebruluipianist Marmontel. Pentruprima dată în istoriaUniversităţii, pe 12 iunie1890, la Facultatea de Dreptdin Paris, la doar 23 de ani,o femeie îşi susţine teza dedoctorat. Teza sa s-aintitulat „De la conditionlégale de la mère” ("Condițiajuridică a mamei"). Ziarelevremii au consemnat acestlucru la loc de cinste,titrând: „O tânără româncă– doctor al Universităţiipariziene”.

REVENIREA ÎN ŢARĂ

În 1890, Sarmiza se întoarceîn ţară, fiindu-i imediatdeschise toate “porţile” vieţiimondene de la sfârşitulsecolului al XIX-lea. Eraapreciată de doamnele dinînalta societate pentrutalentul său de pianist, fie însaloanele din Bucureşti, fiela Alexandrina Ghica, laGhergani. ProfesorulWachmann, directorulConservatorului, a organizatun concert simfonic, a căruisolistă a fost SarmizaBilcescu. Prinţesa Maria oapreciază, astfel că devinprietene, Sarmiza predându-iore de limba românăviitoarei regine a RomânieiMari. Prietenia lor a duratpână la moartea Sarmizei.

În anul 1891, ca urmare aunei campanii derulate înfavoarea sa de renumituljurist român ConstantinDissescu, Sarmiza Bilcescua fost admisă în Baroul Ilfov(care, la acea vreme,includea și Bucureștiul șiera prezidat de renumitulavocat și om politic TakeIonescu). Cu toate acesteaea înţelege că în Româniaacelor vremi, o femeieavocat nu va avea clienţi.Aşadar, Sarmiza Bilcescu nuva profesa niciodată. În1897, se căsătoreşte cuConstantin Alimăneştianu,un inginer strălucit, carefăcuse Şcoala Superioară deMine din Paris. S-a retrasdin barou – dar a continuatsă fie o prezenţă activă încercurile feministe alevremii – militând pentrudreptul la educaţie alfemeilor.Face tot ceea ce-i stă înputinţă pentru a prezentapozitiv ţara peste hotare.Corespondează cupersonalităţi din străinătate,trimite costume naţionaleunor mari doamne, precumşi tablouri cu imagini dinRomânia. La 18 martie 1894,înfiinţează SocietateaDomnişoarelor Române,având drept scop unitateaculturală a românilor.Cotizaţii, donaţii, colecte,serbări, loterii, toate acesteacădeau în sarcina Sarmizei.Face parte din juriul generalal Expoziţiei Cooperatorilordin ţară, expoziţie patronatăde Alteţele Regale.De asemenea, estepreşedinte executiv alAsociaţiei FemeilorUniversitare (a căreipreşedinte de onoare a fost

Regina Maria) – asociaţiecare a luat fiinţă în anul1925 şi care a militat activpentru drepturile femeilordin România.Sarmiza se implică activ înviaţa societăţii. În 1913, eaconstituie Consiliul Superioral Industriei casnice, cuscopul de a dezvolta la sategustul pentru frumos, pentruarta strămoşească, pentrucostumul naţional, pe care îlpurta împreună cuBrătiencele, la Florica.Creează centre pentru lucrulcostumelor naţionale,ateliere de cusătorie. Lamoartea ei, în 1935, lasă 25de milioane de lei, fonduripentru clădirea PalatuluiIndustriei casnice. La puţintimp, Eliza Brătianu publicăun album cu 180 de iiromâneşti. „DoamnaSarmiza muncea mult, ziuaei era de 18 ceasuri, se sculala 6 dimineaţa şi se culca la12 noaptea”, spuneau ziarelevremii. Două luni pe anducea o viaţă de ţărancă laCăscioarele, în Ilfov, undeavea o casă. Era iubită detoţi, mai ales de ţăranii dinMuscel, cărora le venea în

ajutor, garantându-leîmprumuturile, le sprijineacopiii la şcoală, aşa cum aufost sprijiniţi şi cei doi maridomnişani, Petre IonescuMuscel şi Iosif IonescuMuscel, cu acele burseoferite pentru copiii silitori.De asemenea, organizeazăserviciul de ajutor alprimăriei, iar, împreună cuPia Alimăneştianu lucreazăla înfiinţarea de cămine şicantine pentru studenţi, maiales pentru cei de la Drept.În vremurile acelea derestrişte, ani de refugiu înMoldova, Ionel Brătianufăcea apel la judecataSarmizei, instruită laadevărata şcoală liberală. În vara anului 1935, Sarmizase retrage la ţară, laRomâneşti, Muscel. Estevizitată de Regina Maria,însă urma să fie vacanţamorţii sale. Încetează dinviaţă pe 26 august 1935 şieste îngropată în pământulde la Bilceşti. A fost înmormântată încostum naţional, privegheatăchiar de Patriarh. Alături de fiul său şi defamilie, s-au aflatprietenele: SabinaCantacuzino, Eliza Brătianu,Pia Alimăneştianu sau NadiaDuca. Regina Maria scrie întelegrama pe care o trimitefiului defunctei: „Te rog aprimi cele mai sincerecondoleanţe la moarteavrednicei tale mame, care afost una din cele maidistinse şi mai destoinicedintre femeile române”.Patru mii de ţăranimusceleni, în portul lornaţional, au fost de faţă.

Anca Chilom

Regina Maria


ăscută pe 11septembrie 1876,la Iași, Elena afost fiica

scriitorului și omului politicieșean Leon C. Negruzzi(1840-1890) și sora mai micăa generalului Mihai Negruzzi(1873-1958). Familia sa ajucat un rol extrem deimportant în viața politicăromânească la sfârșitulsecolului al XIX-lea șiînceputul secolului XX. Dinpăcate, tatăl său a decedattimpuriu, ceea ce a făcut caElla și fratele său să fie luațiîn grijă și educați de fratelemai mic al acestuia, acade -micianul Iacob Negruzzi,membru fondator al Socie -tății „Junimea“ și intelectualde prim rang al vremii sale,de două ori președinte alAcademiei Române. Ella Negruzzi a urmatcursurile școlii primare,Externatul Secundar de Fete(actualul Colegiu "MihaiEminescu" din Iași) șicursurile Facultății de Dreptla Iași.

PERSEVERENȚĂ ȘI DETERMINARE

La un an după absolvireastudiilor universitare, în anul

1914, a cerut să fie admisăîn Baroul Iași (orașul în care,pe la 1866, bunicul ei,Costache Negruzzi, fuseseprimar), dar cererea i-a fostrespinsă pe motiv că nu aredrept de vot (fiind femeie) șitrebuia ca avocații să aibă

acest drept. Ella Negruzzi nua renunțat și, după primulrefuz, a urmat a douacerere, apoi a treia. Șipentru fiecare dintrerăspunsurile negativeprimite a luptat chiar cuarmele lor, ale avocaților.

După mai multe procesecare au durat aproape șaseani, Ella Negruzzi a devenitprima femeie avocat dinRomânia. Iată ce scria ziarul Universul,în ianuarie 1914, desprerecursul Ellei Negruzzi: „Seștie că dna Ella Negruzzi,licențiată în drept, a cerutconsiliului de disciplină albaroului de Iași înscriereadumisale în acel barou.Consiliul, în unanimitate,admițând această cerere (einfluența lui Iacob Negruzziaici – n.n.), mai mulți avocațiau făcut apel, care a fostadmis de Curtea din Iași, pemotiv că femeile n-audreptul de a exercitaprofesiunea de advocat.Contra acestei deciziuni, dnaNegruzzi a făcut recurs, cares-a judecat ieri de secția I aCurții de casație. DnaNegruzzi s-a prezentat înpersoană, asistată de dniiadvocați M. Ferechide și N.Polizu. Advocații, care aucontestat dnei Negruzzidreptul de a fi advocat, aufost reprezentați prin dl.advocat C. Xeni. La dezbateri asistă foartemultă lume. (...)Pentru susținerea recursuluia luat mai întâi cuvântul d.Ferechide. Dsa spune că nupoate pricepe ce rațiunejuridică a făcut Curtea dinIași ca să ordoneze ștergereadnei Negruzzi din tablouladvocaților din Iași, întrucâtnici prin legea specială aadvocaților și nici prinConstituție nu se prevede căo femeie n-are dreptul de a fiadvocat, când posedă titlurilecerute de lege. Răpind uneifemei dreptul de a exercita oprofesiune liberă, spune d.

ELLA NEGRUZZI, PRIMA FEMEIE AVOCAT DIN ESTUL EUROPEI

N

Personalitate remarcabilă, Elena Negruzzi s-a remarcat atât ca prima femeie avocat din România, dar șidin Estul Europei, suferind enorm din cauza discriminărilor din acest domeniu, cât și ca o figurăproeminentă în mișcarea femeilor din România, în perioada interbelică, punând bazele AsociațieiEmanciparea Femeii.

POR

TRET


POR

TRET

Ferechide, ar însemna a-icrea o incapacitateneprevăzută nicăieri în lege.În articolul 1 din legeaadvocaților se spune numaică profesiunea de advocat nupoate fi profesată decât deromâni, dar nu prevede căfemeile românce n-au acestdrept. Unde legiuitorul a vrutsă îngrădească capacitateaunei femei, a făcut-o în modexpres. (...) D. Polizu spune că acordareadreptului unei femei de aexercita profesiunea liberăde advocat nu constituie niciun pericol social. Probă că înstatele unde femeile audreptul de a fi advocat, ele seachită de obligațiunile ce șile-au luat față de clienții lor.Arată că acordându-sefemeilor dreptul de a fiadvocat se face un pasînainte și la noi în țară pentruemanciparea femeii. (...)Combaterea recursului - D.Xeni arată că atât textul

formal al legii, cât și tradițiabaroului nu permit femeii săfacă azi parte din barou. (...)Nu contestă cultura șiinteligența femeilor, darcrede că intrarea în barou armicșora prerogativeletradiționale ale baroului, pecare generația de azi edatoare să le transmită celeide azi mărite, iar numicșorate (...)”.Și era abia începutul aceleilupte, care avea să-i aducă,după război, în sfârșit,intrarea în barou. A profesatca avocat în Baroul Covurlui- Galați și, din 1919, înBaroul București.

O FEMINISTĂ CONVINSĂ

Modestă, dar plină deîncredere în forțele proprii,Ella Negruzzi a devenit oapărătoare consecventă acelor oropsiți de soartă. S-aremarcat în perioadainterbelică ca o militantă

pentru drepturile femeilor,punând bazele, împreună cualte două intelectuale, MariaBaiulescu și Elena Meissner,Asociației "Emancipareafemeii", al cărei președinte afost. Asociația a urmăritemanciparea civilă și politicăa femeii prin prismadezvoltării acesteia în toatedomeniile și ocuparea defuncții în raport cupregătirea și capacitatea

fiecăreia. Și-a concentratatenția asupra femeilor de lasate, inițiind cercuriculturale și fondând cămineculturale unde a arătatsătencelor cum să-șiorganizeze gospodăria șicum să-și educe copiii.După instaurareafascismului în Germania,Ella Negruzzi s-a manifestatca o luptătoare împotrivarăzboiului, făcând parte dinorganizația "Grupulavocaților democrați",înființată în 1935. Deasemenea, a înființatorganizația "Frontul feminin"(1936), organizândnumeroase întruniri șiconferințe menite săcontribuie la antrenareafemeilor în acțiunile pentruapărarea drepturilor loreconomice, politice, socialeși culturale.A desfășurat o activitatesusținută și în publicisticavremii. Mai mult, după ceConstituția din 1923conferea femeilor dinRomânia dreptul de vot și dea fi alese, Ella Negruzzi s-aînscris în Partidul NaționalȚărănesc și, în 1929, a fostaleasă consilier local înBucurești, alături de altefeministe precumAlexandrina Cantacuzino șiCalypso Botez. Ella Negruzzi a militat toatăviața pentru emancipareafemeii, pentru promovareaculturii, împotriva războiului.Jurist de seamă șiluptătoare pentruemanciparea femeii înRomânia, Ella Negruzzi s-astins din viață la București,pe 19 decembrie 1948.

Anca Chilom

Costache Negruzzi, bunicul Elenei Negruzzi

Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Ia[i


INTE

RVI

UL

EDIŢ

IEI

Sunteţi unul dintre cei maicunoscuţi avocaţi din România.De ce aţi ales această profesie?

Iniţial, pentru că am stat în preaj manaşilor de botez care erau medici şia verilor tatălui meu, un mareoftal molog şi un internist de excep -ţie, m-am gândit să mă îndreptspre medicină. Dar, este adevăratcă, probabil în firea mea era săvorbesc pentru alţii. Îmi amintesccă, la opt ani, la înmormântareaunei colege, m-am trezit vorbindfiindcă ştiam că la un asemeneamoment se spun câteva cuvinte.Ulterior, am realizat că, în general,doream să ajut oamenii să aleagădintre două opinii pe cea dreaptă,cred că întotdeauna a exis tat unspirit de echitate în fiinţa mea. Dar, de dragul acestor unchi, m-amîndreptat spre medicină şi am datexamen de intrare la facultate. Laun moment dat, tatăl meu mi-aspus că şi-ar dori ca fiica lui săajungă studentă la 15 ani, ca IuliaHaşdeu. Nu am reuşit la 15, ci la 16ani. Am absolvit două clase într-unan, ca să-i dovedesc tatălui meu căşi el poate avea un copil care sărăzbească în viaţă. Aşadar, am datexamen la medicină, numai cămedia mea nu a fost suficient demare pentru a intra în Bucureşti;era după două veri în careînvăţasem mult ca să trec celedouă clase. Abia se înfiinţaseFacultatea de Medicină laTimişoara şi urma să plec acolo.Tatăl meu nu a fost de acord,situaţie în care am spus că, dacănu pot face medicină, vreau săurmez cursurile Facultăţii de Drept.În facultate mi-au plăcut, îngeneral, toate materiile, iar ideeaaceasta de dreptate mi s-a părutextraordinară. Nu am regretatniciodată că n-am urmat medicina. Am făcut foarte mult drept civil,dar, este adevărat, m-a atraspenalul pentru că, în timpul

facultăţii, am avut marea şansă dea face practică în tribunal pe lângăIonel Teodoreanu, care era untumult de pasiune juridică, unvorbitor extraordinar, mult din ceeace am învăţat eu în profesie îidatorez lui şi acelei practici întribunal. De aceea, acum, când îmivin tineri studenţi la practică, măstrăduiesc, atât cât pot eu, să learăt tot ce are frumos aceastăprofesie pentru că, la fel camedicina, nu poţi ajunge un avocatfoarte bun, cum nu poţi ajunge me -dic de excepţie, dacă nu pui într-un

colţ, alături de cunoştinţeleprofesionale şi un strop de suflet. Am avut norocul de a avea şi înavocatură civilişti mari înapropiere. A existat un alt mareavocat care venea tot din Moldovaca şi Ionel Teodoreanu, VintilăGheorghiu, care a îndrumat maimulte generaţii de avocaţi şi toţiam acumulat drept civil într-ofoarte mare măsură. Ar fi, deasemenea, profesorul TudorPopescu. El ne-a dat exemplu deinteligenţă absolut superioară, ne-aînvăţat să gândim juridic, ne-a

Iubesc viaţa, nunumai profesia şi emare lucru, spun eu,că la vârsta pe care oam, fiindcă ploaiaanilor nu iartă penimeni, pentru mineviaţa este o bucurie.

AM TOATĂ PREŢUIREA PENTRUCEEA CE ÎNSEAMNĂ FEMEIA ÎN PROFESIA DE AVOCATInterviu cu Doamna Avocat PAULA IACOB


INTE

RVI

UL

EDIŢ

IEI

învăţat ce este logica juridică. Aufost elemente care m-au făcut săiubesc foarte mult aceastămeserie, astfel încât la o vârstă lacare alte femei stau mai mult lacoadă la medic, eu colind ţara-nlung şi-n lat, şi nu numai ţara. În opinia mea, avocatura este omeserie pe care, dacă o face un omrece şi nepăsător la durerea celorcare apelează la serviciile sale nupoate să aibă succes. De aceeaspun că sunt de iubit toate profe siileaflate în slujba omului. Din păcate,însă, latura mercantilă începe săprimeze peste tot. În timpul tine -reţii mele, al studenţiei şi apoi înprofesia de avocat, toţi ne zbăteamîn primul rând să facem carieră şiapoi venea ideea să aduni un ban.Nu era important. Importantă afost, spun eu, pentru generaţiamea, cariera.

Cea mai mare parte dinactivitatea profesională v-aţipetrecut-o în Tribunal.

Am fost apreciată încă de tânără,am avut o oarecare clientelă, dar,vă spun cinstit, am mâncat tribunalpe pâine. Mi-a plăcut şi am înţelescă viaţa de tribunal şi cea de avocatnu pot trăi decât dacă iubeşti să fiila bară. La bară înseamnă uneorisă stai de dimineaţa până seara întribunal. Şi acum mi se întâmplă,dar niciodată nu simt obosealapentru că satisfacţia sufletească pecare o am în cursul unei zile dejudecată, rezultatele pe care le amuneori nu se pot compara cu niciopereche elegantă de pantofi, cunicio poşetă de la o mare firmă. Bucuria pe care o are un avocatatunci când realizează ceva prinmintea, cunoştinţele şi strădania pecare le demonstrează în faţainstanţei de judecată este imensă.Uneori nu ne înţelegem, avemconflicte cu procurorii, chiarjudecătorii îşi pierd câteodată

răbdarea, nu ne vorbesc poate curespectul de care ar trebui să nebucurăm fiecare dintre noi, dar nucontează. Sunt mult mai maribucuriile faţă de micile neplăcericare trec. E momentul acelaneplăcut, în rest, totul trece.

În România s-au produs schim -bări majore în toate domeniilede activitate. Cum a evoluat sis -temul nostru juridic din mo men -tul în care aţi intrat în aceastăprofesie şi până în prezent?

În afara rigorilor legate de sancţiu -nile care aveau carater politic, pentrucă se urmărea clar distrugereaunei clase, distrugerea ideii depolitică de dreapta, deci în afara atot ce era legat de TribunalulMilitar şi de acel gen de infracţiuni(uneltire contra ordinii sociale etc.),principiile de drept substanţial eraureflectate de Codurile Penal şi Civil,de Codul Familiei. Îmi amintesc căam participat la un Congres alZilelor Justiţiei Germane, unde ceiprezenţi au fost extrem de încântaţide modul în care era reglementatăla noi problema copilului din afaracăsătoriei, care avea drept lamoştenire, în vreme ce foartemulte legislaţii din alte ţări nuprevedeau aşa ceva. Prin urmare, legea în sine nu era olege de care să te plângi, dar, dinpăcate, interpretările erau făcute

de foarte multe ori ţinând seamade lupta de clasă, de interesulclasei muncitoare şi alte elementecare nu respectau deloc ideea dedreptate. După ’89, sistemul juridic a evoluatpozitiv, în sensul că acum există olibertate mai mare de exprimare şigândire, există de multe oriposibilitatea să obţii soluţii în caresă învingă adevărul şi nu neapăratacuzarea, dar, din păcate, în ultimavreme, ne-am cam întors la ideeadosarelor mamut, zeci de volume,pe care apărarea aproape nu aretimp să le citească. Prin urmare,mă tem că nici judecătorul, careare atâtea cauze, nu le poateparcurge şi, se întâmplă uneori să-ţi scape exact un element ceputea soluţiona într-un anumit felcauza. Astfel, ideea acestor dosaremamut este o greşeală şi oîntoarcere spre justiţia trecutului.Nu se pot judeca loturi peste loturi.Omul este cel care greşeşte, unulsingur. Se merge acum foarte multpe ideea de crimă organizată. Euaş merge mai mult pe fapta per so -nală şi pe sancţiunea pe care omerită fiecare om care îşi ames te căgândurile cu modul de comportarenefiresc al unora care comit o faptăinfracţională. Aceasta în penal. În civil, se întâmplă, din păcate,ceea ce discutam mai înainte şianume dorinţa de bani îi împingepe oameni la fapte de o urâţeniemorală care uneori depăşeşte, înopinia mea, chiar ideea de crimă.Se întâmplă lucruri urâte, fraţi carese înşală unii pe alţii, fapte caredemonstrează urâţenia şi micimeasufletului omenesc. Prin urmare,şi în civil trebuie luptat împotriva atot ceea ce e urât, nu numai în penal.

Cum aţi defini profesia deavocat?

Avocatura este o meserie care îţicere o memorie prodigioasă,

Am fost apreciatăîncă de tânără, amavut o oarecareclientelă, dar, văspun cinstit, ammâncat tribunal pepâine. Mi-a plăcut şiam înţeles că viaţade tribunal şi cea deavocat nu pot trăidecât dacă iubeşti să fii la bară. La barăînseamnă uneori săstai de dimineaţapână seara întribunal.


INTE

RVI

UL

EDIŢ

IEI

putere de a improviza, capacitateade a te apleca cu toată putereagândirii tale asupra paginilor“moarte” ale unui dosar, paginicărora tu trebuie să le dai viaţă înfaţa judecătorului şi a procuroruluipentru ca aceştia să înţeleagă dece îl aperi pe acel om, criminal sauun simplu năpăstuit al soartei. Eu,care ştiu foate bine ce adâncimi alegândirii trebuie să cuprindă uneoriprofesia aceasta, o iubesc, o fac cuplăcere. Această profesie liberală care esteavocatura, ar trebui să se bucure înlume de mai multă dragoste,fiindcă avocatura înseamnă şicultură. Marii avocaţi ai acestei ţăriau fost oameni de cultură. Păşimastăzi pe atâtea străzi cu nume dejurişti şi habar nu avem că stradarespectivă poartă numele unui omcare a iubit ideea de drept, idee cecuprinde în ea, spun eu, cele maifrumoase sentimente: dragostefaţă de adevăr şi libertate. Profesia de avocat este profesia încare nu loveşti, ci doar aperi, deaceea o iubesc din tot sufletul şidoresc să aibă tot atâta viaţă cât vaavea lumea.

Ce le-aţi sfătui pe doamnelecare doresc să aleagă aceastăprofesie? Cât de dificil estepentru o femeie să practiceavocatura?

Trebuie să recunosc că femeileavocat au un mic handicap şi mărefer la voce, pentru că voceabărbatului este mai convingătoare,mai ales dacă este o voce barito -nală, care îţi place. Când un bărbatridică puţin vocea, răspândeşteenergie în jurul lui. O femeie careridică glasul te duce aşa puţin spreceva din psihiatrie care se cheamăisterie. Am auzit recent o doamnăavocat care era foarte convinsă deideile sale, dar care, în opinia mea,este o mică soprană.

De aceea spun că glasul esteuneori un dezavantaj la femei. Însă,dacă reuşeşti să-ţi stăpâneştiglasul şi să conduci procesul cucuraj, dispare acest dezavantaj şiau fost situaţii în care am văzutfoarte multe femei avocatînvingând pe plan juridic şi al logiciicare trebuie să cârmuiască oricepledoarie, fiindcă a sări de la o ideela alta, fără a face o legătură logicăeste o mare greşeală. Am văzutfoarte multe femei obţinândrezultate frumoase tocmai datorităacestui mod de a-ţi face meseria. Eu sfătuiesc pe orice tânăr avocatsă meargă şi să citească revistelevechi de drept. Este uluitor ce minţiscânteietoare au avut avocaţii dinanii respectivi.Am toată preţuirea pentru ceea ceînseamnă femeia în profesia deavocat, femeia în viaţa socială, încea de familie. Suntem o parte aomenirii despre care ar trebui să sevorbească mai frumos, mai mult.

V-aţi gândit să vă îndreptaţispre avocatura de business?

Aşa cum înainte nu existaconceptul de supermarket, nuexistau nici aceste mari cabinetede avocatură. Erau birouri mici,foarte puţin specializate; semergea pe avocatură, în general.De aceea, eu personal nu am pututsă merg pe o singură latură aavocaturii, poate şi pentru că suntun om care mă plictisesc repede şinu aş putea să văd în faţă doarcontracte comerciale, după cum nuaş putea să văd numai crime. Îmiplace să mă ocup şi de altceva, undivorţ, un partaj, îmi place şi săaflu dacă un tablou este celoriginal etc. În această profesie este viaţă. Deaceea spun eu, a te îndrepta spretoate aspectele este un mareavantaj. Este adevărat că, acum,modern este să mergem pe ideeasocietăţilor mari de avocatură. Pe

Din păcate, în ultimavreme, ne-am camîntors la ideeadosarelor mamut,zeci de volume, pecare apărareaaproape nu are timpsă le citească.


INTE

RVI

UL

EDIŢ

IEI

undeva, spun şi eu că nu augreşit cei care au spus că„unde-s doi puterea creşte”. Şieu am câţiva colaboratori şiam luat întotdeauna stagiarilângă mine fiindcă am socotitcă, dacă gândim mai mulţi, nuse poate să nu iasă ceva maimult decât dintr-un singurcreier. Şi am avut permanentcopii deosebiţi la cabinet, careşi-au construit apoi o carierăfrumoasă. Ceea ce reproşez eu caselormari de avocatură este căoamenii stau de dimineaţăpână seara la birou, pe cândnoi facem cabinet de două oripe săptămână. Nu vreau săstea omul lipit de cabinet,pentru că astfel eşti cuadevărat liber şi mai puţinfuncţionar. Asta înseamnăprofesie liberală. Mie mi se pare o eroare atimpurilor pe care le trăim căîn cabinete oferă consultanţăjuridică ingineri, mediatori etc.În opinia mea, mediatorultrebuie să fie cunoscător deprincipii juridice, trebuie săaibă o bază de cunoştinţe caresă-i permită să dea sfaturi.

Din “portofoliul” dvs. facparte mai multe cazuriintens mediatizate. Areprezentat acest lucru unavantaj sau un dezavantajpentru cariera avocatuluiPaula Iacob?

Cel care spune că este undezavantaj, nu spuneadevărul. Eu am fost unavocat cunoscut şi înainte de1989, fiindcă, aşa cum am maispus, am fost permanent întribunal. Mediatizarea a venitdupă ce am apărut într-unanume proces. Lui NicuCeauşescu îi datorez mult din

faptul că astăzi sunt atât decunoscută.

V-aţi implicat activ în viaţasocială.

Participarea mea la viaţasocială a fost cevaextraordinar. Am avut noroculcă soţul meu, mare iubitor decălătorii ca şi mine, a înţelescând i-am spus că vreau săparticip la reintrarea avocaturiiromâneşti în Uniunea Interna -ţională a Avocaţilor, organizaţiedin care dispărusem în anii dedictatură. Astfel, am ajuns laStrasbourg. Am participat,apoi, la mai multe congreseale Uniunii Internaţionale aAvocaţilor şi, la unul din acesteevenimente am fost abordatăde două doamne care mi-auspus: „Sunteţi din România,una dintre primele ţări care auînfiinţat FederaţiaInternaţională a Femeilor deCarieră Juridică, de ce nureveniţi la noi? Aţi avut primaavocată româncă, EllaNegruzzi”. Şi aşa am aflat deElla Negruzzi, am citit tot cese putea despre aceastăminune a lumii juridice, primafemeie care a reuşit să spargăzidul baroului şi să pătrundă înlumea avocaturii, după cumprima femeie doctor în dreptde la Sorbona a fost tot oromâncă. Atunci a renăscut AsociaţiaFemeilor de Carieră Juridicădin România şi cred căsuntem una dintre cele maivechi asociaţii non-guvernamentale din ţară. Amrevenit astfel şi pe planinternaţional, iar eu personalam fost aleasă vicepreşedintea Federaţiei Mondiale. Tot datorită acestei aplecăriale mele spre lumea vieţii

sociale, am reuşit să organi -zez, după ce am făcut primulstatut de Club UNESCO dinRomânia, Federaţia Română aAsociaţiilor, Centrelor şiCluburilor UNESCO, al căreipreşedinte fondator sunt. Maimult, datorită nouă, românilor,s-a înfiinţat Federaţia Euro -pea nă a Centrelor UNESCO,am fost prima româncă cufuncţie de conducere, vicepre -şedinte, iar astăzi am bucuriaca Daniela Popescu, expertUNESCO în România să fiepre şedinte al Federaţiei Euro -pe ne şi a unei părţi dinAmerica.

Printre pasiunile dvs. senumără motociclismul şigazetăria.

Din facultate am lucrat înpresă, am fost gazetar sportivşi acei ani mi-au fost de ajutor,în sensul că, discutând cusportivii, luând interviuri, amînvăţat să mă apropii desufletul omului, am învăţat săiubesc şi să preţuiesc omul.Am avut o satisfacţie în plusmergând la meciuri de fotbal,de handbal, iar participarea laviaţa de gazetar mi-a servit şiîn profesie. Şi în acest mo -ment fac parte din colectivulde redacţie al unui ziar nufoarte cunoscut, înfiinţat de unmare gazetar care a fost DicBaboian şi al cărui băiat, KarenBaboian, inginer de profesie, apreluat meseria de gazetar atatălui său şi face aceastărevistă, intitulată DiplomatClub. Este vorba despre unziar de cultu ră. Şi avem atâtanevoie de cul tură şi mai alesde cultură juridică. Cât despre motociclism, încopilăria mea mi-am doritteribil de mult o motocicletă.

Deşi tata mi-a promis că-micumpără, la un moment datchiar vorbise cu cineva, sefăcuse tranzacţia, după care aspus, „nu, eu nu vreau să-mimoară copilul în accident demotocicletă”. Şi atunci amfăcut primul curs de arbitri demotociclism şi automobilismdin această ţară. Am fostarbitru în concursuri naţionaleşi internaţionale, deci am ocalificare în plus. Am fost întâicoechipier într-o motocicletăcu ataş. Am vrut însă săparticip şi eu la cursă, aveam15 ani şi ceva atunci, iarpărinţii nu au ştiut nimic,numai că cineva mi-a spus căar fi văzut-o pe mama înpublic. N-am mai văzut nicicurbă, n-am mai văzut nimic şiastfel s-a terminat şiconcursul meu, exact într-oarătură, dar şi cariera mea demotociclist. Am făcut şi automobilism.Soţul meu participa împreunăcu un prieten pe o maşină şieu pe alta, însă nu amterminat cursa pentru că s-astricat maşina. A trebuit însăsă promit părinţilor că termincu năzbâtiile auto-moto.Iubesc însă şi literatura,muzica. Iubesc tot ceea ceeste frumos în viaţă. Dorescdin toată inima şi sper ca,împreună cu conducereaBaroului Bucureşti şi a UniuniiAvocaţilor să facem ocomemorare a marilor avocaţiromâni, care au reprezentatceva pentru istoria ţăriiromâneşti. Iubesc viaţa, nunumai profesia şi e marelucru, spun eu, că la vârsta pecare o am, fiindcă ploaia anilornu iartă pe nimeni, pentrumine viaţa este o bucurie.

Anca Chilom


MA

NA

GEM

ENT/

LEA

DER

SHIP De cele mai multe ori, un ca bi -

net/o societate de avocatură seconstruieşte pornind de la brandulpersonal al partene rului/partenerilor. Putem vorbidespre celebritate în cazulavocaţilor? Dacă da, cum ar fiaceasta definită, din punctuldumneavoastră de vedere?

Şi în avocatură, pentru a dura,construcţia trebuie să aibă unproiect inspirat, o structurăputernică, un constructor destoinic.Trebuie luciditate şi multă măsură

în viaţa unui avocat pentru a nuconsidera “faima cazului” ca fiindfaima lui. Celebritatea avocatului înseamnărecunoaştere multiplă, repetată şiconstantă cu privire la ceea ce faceîn fiecare caz, în fiecare zi. Nu tepoţi uita în oglindă şi să-ţi spui: azisunt Făt-Frumos sau Zmeulzmeilor... sunt celebru! Bunulnume ţi-l recunosc clienţii,confraţii, autorităţile cărora leadresezi soluţiile / argumentele. Deaceea, timpul care trece şi tepăstrează ca subiect activ este cel

care dă măsură prezenţei taleremarcabile sau nesemnificative înavocatură.

Faceţi parte din managementuluneia dintre cele maiimportante societăţi deavocatură din România. Cât deimportantă este inovaţia îndezvoltarea unei afaceri înacest domeniu?

Un mare proiect are nevoie deatenţia continuă a constructoruluişi de implicarea / creativitatea

Şi în avocatură,pentru a dura,construcţia trebuiesă aibă un proiectinspirat, o structurăputernică, unconstructordestoinic.

DIN PERSPECTIVĂ ORGANIZATORICĂ, SUNT MULTE PÂRGHII CARE TREBUIEMANEVRATE CU DELICATEŢEInterviu cu ANA DICULESCU-ŞOVA, Partener Senior, Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP)


MA

NA

GEM

ENT/

LEA

DER

SHIP

celor atraşi de perspectiva spaţiilorlui generoase. O societate deavocatură fondată pe probitate şiprofesionalism are şi premisa uneidezvoltări aşteptate. Introducerea aceva nou într-un sistem implicăinspiraţie şi responsabilitate. Dacăar fi să exemplific doar dinperspectivă organizatorică, amconstatat că sunt multe pârghiicare trebuie manevrate cudelicateţe pentru ca fiecaremembru al echipei să fie şi să sesimtă pe deplin valorificat. Arta de a delega, dar a şti în acelaşitimp tot ce se întâmplă pentru ainterveni cu un remediu la timpulpotrivit, o deprinzi din încercărilezilnice şi te bucuri când, citind cărţidedicate management-ului,constaţi că eşti validat în ceea ce aifăcut. Noutatea în general, ascutesimţurile, cabrează, iar deseoridupă ce a fost acceptată, suportăconcursul altei noutăţi... Nu trebuieignorat faptul că fiecare decizie /caz reprezintă prilej de inovaţie.

NNDKP este unul dintre celemai apreciate branduri de pepiaţa locală a avocaturii debusiness. Ce înseamnă acestlucru pentru cei care lucreazăîn firmă?

Pentru mine este o mândrie. Spersă fie aşa şi pentru ei!

Sunteţi unul dintre cei mai bunilitigatori din ţară. Care suntparticularităţile acestuidomeniu în comparaţie cu altespecializări ale avocaturii debusiness?

Avocatura este una. Ceea ce se“vede” mult mai mult la un litigatoreste confruntarea directă şi încascadă a ideilor juridice, într-unmediu dat - care ar trebui să fiesolemn - în faţa unui judecător

presupus a fi gata să te asculte şisă te provoace pe loc la dezvoltări /clarificări. Este o confruntare reală şi puter -nică în acelaşi timp a principiilordreptului, într-un cadru în carefiecare caz judecat să echivaleze cuoficierea unei slujbe. Pentru astaroba este un însemn al oficierii, iarsala de judecată (locul pretorului)este altceva decât o sală deconferinţe sau un birou unde au locnegocieri, deşi şi într-un loc şi încelălalt se decid afaceri sau destine. Sigur că unui avocat de litigii zilnic i se verifică şi probează capacitateade a replica rapid, coerent,convingător; la fel de des se vededacă are umor sau ia totul în tragicuitând pentru ce este în instanţă;foarte des îi este solicitatăcapacitatea de adaptare la situaţiineprevăzute în strategia pe care adiscutat-o cu clientul, iar pentruasta trebuie să ştie repede şi binesă reacţioneze pentru a nu periclitacauza. Şi multe alte “detalii” pentrucare ar fi utilă o carte, nu uninterviu.

Ce le-aţi recomandadoamnelor-avocat care dorescsă aleagă această specializare?

Să se gândească şi mult şi binedacă li se potriveşte firii, concepţieide viaţă, aşteptărilor partenerilor lor.

De-a lungul anilor, v-aţiimplicat activ în numeroaseproiecte academice şi de CSR(Corporate SocialResponsibility). Ne puteţi damai multe detalii?

O parte dintre proiecte sunt făcutecu discreţie şi despre ele nu voivorbi. Mă bucur însă să pot evocaun demers pornit din dorinţa de acrea punţi între generaţiile deavocaţi ca oameni ai Cărţii, nunumai ai Legii. Am creat Fundaţia“Avocat Hurmuz Aznavorian” pentrua păstra în actualitate una dintrecele mai spectaculoase figuri alevieţii juridice din perioada inter belică.Am scos o carte-evocare intitulată“Excelenţă a legii”. În lumea juri -dică a avut şi are un bun impact.Dar, pentru că avocatul HurmuzAznavorian a trecut graniţa preo -cupărilor strict legate de profesie şia încurajat oamenii de cultură dinepocă, am decis să creăm suportulpentru apariţia revistei“Bucureştiul literar şi artistic”,revistă care este în al patrulea ande apariţie. Revista este pe mâinilebune ale fondatorilor FlorentinPopescu şi Coman Şova - soţulmeu - şi a unei redacţii redutabile.

Dacă ar fi să o luaţi de la început,aţi alege tot avocatura? De ce?

Pentru că mă face să privesc înainteşi înapoi cu bucurie. Pentru că,respectându-i regulile, este locullibertăţii creatoare. Pentru că “nueste în ceartă” cu alte profesii, cidimpotrivă, se sprijină pe ceea cese întâmplă bine peste tot. Pentrucă mă obligă să fac călătorii în cul tură. Pentru că mi-a creatsentimentul locului potrivit. Pentrucă mă supune înnoirii foarte des,dar şi pentru multele constrângeribinefăcătoare.

Anca Chilom

Ceea ce se «vede»mult mai mult la un litigator esteconfruntarea directăşi în cascadă a ideilorjuridice, într-unmediu dat - care artrebui să fie solemn - în faţa unui judecătorpresupus a fi gata săte asculte şi să teprovoace pe loc ladezvoltări /clarificări.


MA

NA

GEM

ENT/

LEA

DER

SHIP

Pentru mulţi, avocatura rămâ neun apanaj al bărbaţilor. Face astamai dificilă afirmarea fe me ii înprofesie în cele două ţări?

Fără să mă consider o feministă, avorbi despre prezenţa femeii în inte -riorul sistemului judiciar în generaleste extrem de provocator pentru aanaliza diferenţele de gen. Unrecurs la istorie este nu doar util, cişi necesar pentru a înţelege ce s-aschimbat şi cum s-a modelat statutulfemeii în cadrul profesiei de avocat. Spun asta pentru că, într-adevăr, înimaginarul colectiv, avocaturarămâne un domeniu dominat debărbatul în costum întunecat saurobă, cu alură serioasă, severă,chiar gravă, plimbându-se cu oservietă pe holurile instanţei saupledând în faţa unui judecător (pevremuri de multe ori bărbat şi el).Daumier, caricaturist francez dinsecolul al XVIII-lea, a fost cel care asurprins cel mai bine atitudineaunor profesii sau politicieni....Dacă ar fi să mergem pe unexemplu francez, cutuma barourilordin Franţa este că, potrivitdictonului: nu există «sex subrobă», astfel, atunci când o femeiepledează în faţa Curţii este «avocat»şi niciodată «avocată». Dacă, totuşi,termenul de «avocată» este folositîn mod curent în vorbirea liberă,formula de «Maître» (şi nufemininul «maîtresse», care ar aveaun sens ambiguu...) este ataşatănumelui (indiferent că este femeiesau bărbat). În limba română,situaţia este parţial similară. Sefoloseşte titulatura de doamnaavocat şi, neprotocolar, «avocatamea», însă adresarea cu«Maestre», azi puţin uzitată, estefolosită cu predilecţie în cazulbărbaţilor avocaţi.Între Franţa şi România a fostîntotdeauna o strânsă legătură peplan juridic, pentru că ambele auîmbrăţişat acelaşi sistem de drept

continental, având la bază dreptulroman.Parisul şi şcoala franceză de drepta reprezentat şi reprezintă spaţiuluniversitar predilect pentru româniîn procesul de formare în domeniuldreptului. Prima femeie doctor îndrept la nivel mondial a fostromânca Sarmiza BilcescuAlimănişteanu (1867-1935). Ea afost şi prima femeie care a urmatcursurile de drept ale Universităţii

Paris 1 Pantheon-Sorbonna.Sistemul şi prejudecăţile auîmpiedicat-o, însă, să practiceaceastă profesie, după ce Curtea deCasaţie de la Bucureşti i-a refuzatdreptul de a pleda ca avocat.În Franţa, contemporanele sale,OIga Petit (1870-1965), primafemeie avocat din Franţa, şi JeanneChauvin (1862-1926), cea de-a douafemeie avocat din această ţară -între cele două fiind o diferenţă decâteva zile între momentul în care,în decembrie 1900, au primittitulatura de avocat - s-au luptat cuaceleaşi prejudecăţi. Astfel, o primătentativă a lui Chauvin, în 1897, de adepune jurământul şi de a se înscriela Baroul din Paris a fost respinsăde Curtea de Apel din ca pitalaFranţei. Abia din decem brie 1900,Jeanne Chauvin a putut prac ticaprofesia pentru care se pregătise. În România, prima femeie avocat –vorbim acum de o practiciană aprofesiei de avocat - Ella Negruzzi atrăit experienţe similare laînceputul secolului al XX-lea.Cererea sa, depusă la Baroul dinIaşi, în 1914, a provocat stupoareprintre avocaţi, căci, la trei deceniidistanţă de vorbele lui TituMaiorescu: „Cum am putea săîncredinţăm soarta popoarelor pemâna unor fiinţe a căror capacitatecraniană este cu zece la sută maimică?“ – societatea nu seschimbase prea mult.

Fără să mă consider ofeministă, a vorbidespre prezenţafemeii în interiorulsistemului judiciar în general esteextrem deprovocator pentru aanaliza diferenţelede gen.

AVOCATURA, O PROFESIE FEMININĂ ÎN POFIDAPREJUDECĂŢILORLegal Magazin a vrut să dea cuvântul Danei Gruia Dufaut, avocat de peste 25 de ani în Baroul Paris şide peste 10 ani în Baroul Bucureşti, pentru a ne spune cum vede profesia de avocat din prismaexperienţei pe care o are între Franţa şi România...

Interviu cu DANA GRUIA DUFAUT, avocat în Baroul Paris şi Bucureşti


MA

NA

GEM

ENT/

LEA

DER

SHIP

Acceptarea formală a femeii înaceastă profesie, cu toată furtunade misoginism stârnită la aceavreme, nu a însemnat şi sfârşitulprovocărilor pentru femeile care auales a profesa dreptul.

Există o diferenţă de statut afemeii avocat în Româniacomparativ cu Franţa?

În România, “tovărăşia” instituită desistemul comunist şi tradusăprintr-o prozaică egalitate întresexe a facilitat, oarecum, o pătrun -dere mai accelerată a femeilor înprofesiile “rezervate” bărbaţilor,deci şi în avocatură. Să nu uitămînsă că, în decembrie 1989, la căde -rea regimului Ceauşescu, profesiade avocat număra în Bucureşti maipuţin de 500 de avocaţi, în timp ce,la acel moment, numai BaroulParis număra peste 15.000 deavocaţi... În Franţa însă pătrundereafemeilor în profesie are maidegrabă legătură cu mutaţiilesuccesive din cadrul societăţii şi cudobândirea de către acestea dedrepturi egale cu bărbaţii.În prezent, atât în Franţa, cât şi înRomânia, profesia de avocat estedominată numeric de femei. 51%din cei circa 54.000 de avocaţifrancezi sunt femei, iar în Româniaprocentul este, poate, uşor mai mare. Cabinetul tradiţional individual alavocatului cu umeri largi tinde săse transforme tot mai mult într-unulasociat ce oferă, pe lângăreprezentare în instanţă şi serviciide consultanţă juridică, un sistemde management cu abordăriprofesionale, iar femeile seregăsesc printre asociaţi. Totuşi,realitatea este că, cel puţin înFranţa, doar 25% dintre femei suntasociate în cabinete de avocatură şiparticipă la capitalul acestuia, iarsituaţia nu diferă cu mult înRomânia, deşi, în ultimul timp,tendinţa este una pozitivă.

La nivel discursiv, afirmarea femeiiîn avocatură este recunoscută.Periodic apar informaţii, declaraţiisau rapoarte care insistă asupracontribuţiei pe care femeile o aducsistemului judiciar dar, din păcate,toate aceste exprimări traduc, lamodul cel mai vizibil, clişeeleimaginarului colectiv. Se spunedespre femeia-avocat că vine înprofesie cu o anume sensibilitate afemeii-mamă, a femeii-stăpână acăminului, că, pentru a reuşi încarieră, ea «are parte deînţelegerea familiei»… or, de fapt, caîn orice profesie, important este nusexul, ci formarea profesională,puterea de muncă şi abilităţilecomplementare necesare, în cazulacestei profesii: cunoştinţele depsihologie, priceperea de a citioamenii şi de a acţiona în sensulatingerii obiectivelor etc. Aşa privite lucrurile, constatăm căfemeile-avocat sunt puse în faţaaceloraşi provocări în România şi înFranţa, dar diferenţele de statutsunt accentuate de abordărilelocale… dacă am apleca însăurechea la tot ce se spune în stângaşi în dreapta nu am avansa ...Apoi, există o deosebire importantăîntre femeile-avocat din cele douăţări, care ţine de însuşi sistemuleducaţional. În Franţa, accesul înprofesie presupune un curs deformare de 18 luni, care estedeschis, în urma unui examendificil, studenţilorabsolvenţi ai unei facultăţide drept, în principal, darşi ai altor şcoli, de comerţ,de ştiinţe politice sau careau obţinut în SUA unMaster of comparativejurisprudence (MJC) -indispensabil pentru alucra într-un cabinet deafaceri internaţional.Urmând aceste cursuri,elevii-avocat sunt formaţiînainte de toate ca

practicieni. Ei beneficiază de unstagiu de pregătire de şase luniîntr-un cabinet de avocat şi de încăunul, tot de şase luni, pentruelaborarea «unui proiect pedagogicindividual».Asta face ca, la intrarea propriu-zisăîn profesie, vârsta medie să fie unade peste 29 de ani. O vârstă careaduce cu sine mai multă experienţăşi o capacitate mai mare de a pornimai rapid pe propriul drum. Apoi,simbolic vorbind, prin depunereajurământului de credinţă de cătreavocat, acesta este asumat completde sistemul juridic, profesional şicultural. România, care a preluat şi eamodelul depunerii jurământului decătre avocaţi – în paranteză fiespus, în 2002, când am intrat înBaroul Bucureşti, această practicănu exista – gestul se reduce la unulpur formal, avocatul fiind, într-unfel, «aruncat la apă» şi lăsat să sedescurce. Trebuie totuşi să recu -nosc că au început să fie progreseşi pe segmentul de formare. Acum,există şi în România InstitutulNaţional de Pregătire şiPerfecţionare a Avocaţilor, care sedoreşte a fi o «şcoală a barouluifrancez» dar, din păcate, multedintre cursuri sunt prea teoretice şiprea puţin axate pe practică.Asta explică într-un fel, în opiniamea, diferenţa de înţelegere şimodelul diferit de practicare aprofesiei la nivelul celor două ţări.Avocatul francez, şi nu mă referdoar la femei, prin contactulpermanent cu comunitatea căreia îiaparţine, este într-un schimb deexperienţă continuu, este cooptat îngrupuri de lucru, se asociazăpentru realizarea de proiecte, pebază de interese, de sex… deaspiraţii…. În România, schimbareapercepţiei asupra profesiei vine lanivel pur individual. Fiecare seschimbă, ia calea antreprenoria tului,de exemplu, experimentând.

Daumier, caricaturistfrancez din secolul alXVIII-lea, a fost celcare a surprins celmai bine atitudineaunor profesii saupoliticieni....Dacă ar fi să mergempe un exemplufrancez, cutumabarourilor din Franţaeste că, potrivitdictonului: nu există«sex sub robă»,totuşi atunci când ofemeie pledează înfaţa Curţii este«avocat» şi niciodată«avocată».

Daumier - Les Avocats


MA

NA

GEM

ENT/

LEA

DER

SHIP

Sunteţi, într-un fel, excepţiacare confirmă regula: femeie,avocat, antreprenor, manager.Ce v-a determinat să alegeţiaceastă cale?

Paradoxal, femeile - deşi dominănumeric sistemul judiciar, aşa cumam spus – manifestă, încă, o reţinereîn a se afirma, mulţumindu-se cuun timid loc doi. Decizia de a faceun pas în faţă implică apoi, în plusfaţă de formarea profesională, ca li -tăţi antreprenoriale şi manageriale.Atunci când vorbim despre antre -pre noriat în avocatură importantăeste opţiunea, iar aceasta implică,pe lângă o capacitate nativă deindependenţă, şi o natură de«vânzător», capacitatea de a atrageşi de a păstra clientela, prinprofesionalism. Pe de altă parte,managementul înseamnă, pe lângăo bună formare profesională şiprezenţă de spirit, perseverenţă,completată de o doză de sensibili tateşi duritate în acelaşi timp. Femeileau puterea să se impună şi chiar săbată cu aceeaşi forţă cu pumnul înmasă, dacă de asta este nevoie. Intrarea mea în profesie, primadată, în Franţa, a fost una naturală,chiar dacă alegerea în sine a fost,cred, programată genetic, pentrucă, în familia mea, dreptul a fostmagistral servit, practicat de tatălmeu, avocatul Iordan Gruia, şi maiînainte de bunicul meu, AndreiRădulescu, jurist reputat şimagistrat, academician şipreşedinte al Academiei Româneîntre anii 1946-1948 şi preşedinte alÎnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.A fost pentru mine o alegere liberăşi susţinută de familie, deşi părinţiimei nu puteau să nu se gândeascăla greutatea unui parcurs juridicîntr-o ţară de adopţie - Franţa. Cutoate acestea, temperamentul meu- sunt o fire năvalnică şi voluntară -m-a făcut să optez pentru aceastămeserie din toată inima. Am intrat

în Baroul din Paris în 1987 şi amînceput să mă interesez de ceea cenumim dreptul afacerilor, undomeniu extrem de dinamic. A fostalegerea care mi-a deschis caleaantreprenoriatului şi a pionieratuluiîn practicarea dreptului în România.În ’90, am revenit în ţară şi am alessă-mi valorific experienţa şi bunacunoaştere a practicilor juridice şicomerciale ale Franţei. În plus, esteimportant de spus că nimic dindreptul românesc nu îmi eranecunoscut. Codul Civil român afost, la originile sale, puternicinspirat de principiile CoduluiNapoleonian pe care îl studiasem înfacultate, la Sorbona, în timp ceCodul Comercial a fost influenţat deCodul Italian din 1880. În România post-decembristă,avocatura de business ţinea depionierat, puţini aveau experienţapieţei libere. România se angajaseîntr-un proces de trecere de laeconomia centralizată şi monopolulde stat la comerţul privat. Atuncim-am lansat, alături de puţini alţii,într-un formidabil efort de a construişi a pune bazele juridice ale pieţeilibere şi a fost o epocă pasionantă.

Au fost atuurile de început aleCabinetului GRUIA DUFAUT. Laînceput, mi-am asumat misiuneade a acompania societăţilefranceze, răspunzând nevoilor lorcotidiene şi oferindu-le o viziunelargă asupra economiei româneşti.În plus, serviciile s-au bazat pecunoştinţele privind practicilejuridice din Franţa şi din România.Apoi, în paralel cu formarea echipei– pe mulţi dintre avocaţi i-amselectat de pe băncile facultăţii –am început să ne extindemcompetenţele, practică pe care ocontinuăm şi azi. La început,lucram pe privatizări şi achiziţii. Pemăsură ce timpul trecea şi am fostconfruntaţi cu problemele specificeale clienţilor noştri am dezvoltatalte competenţe de dreptul aface ri lor,fuziuni şi achiziţii, dreptul muncii,fiscalitate, litigii etc.

Privind în urmă cum calificaţitoţi aceşti ani de practicare aprofesiei, în România şi Franţa?

Sunt peste 25 de ani de când practicaceastă profesie şi mai mult de 22de ani pasionanţi pe care i-am pe -trecut în România. Nu regret niciozi care mi-a adus noi experienţe,noi provocări. În plus, am şansa dea avea în perma nenţă o dublăperspectivă asupra profesiei, ceeace îmi conferă un avantaj competitivîn raport cu alţi avocaţi. Cred, de asemenea, că firea meacritică mă determină să vreau şi săpot face în permanenţă mai mult.Priorităţile mele au ţinut şi ţin demenţinerea unui standard înalt înavocatură, în selectareacolaboratorilor, fără compromisuride natură etică şi profesională. Esteceva de care în România este marenevoie, inclusiv în profesia noastră,iar asta îmi arată că alegerile meleau fost bune şi au un viitor.

Anca Chilom

Sunt peste 25 de anide când practicaceastă profesie şimai mult de 22 deani pasionanţi pecare i-am petrecut înRomânia. Nu regretnicio zi care mi-aadus noi experienţe,noi provocări. Înplus, am şansa de aavea în permanenţăo dublă perspectivăasupra profesiei,ceea ce îmi conferăun avantajcompetitiv în raportcu alţi avocaţi.


MA

NA

GEM

ENT/

LEA

DER

SHIP

Irina Stănculescu A CONTRIBUIT DECISIV LA EVOLU IA SOCIETĂ II MUȘETESCU, STĂNCULESCU ȘI ASOCIA II

De multe ori, intrând într-o sală dejudecată, m-am întrebat ce, oare, îldefinește pe un avocat mai multdecât pe un altul, ce anume nedetermină să ne punem soarta înmâna unuia, mai mult decât într-aaltuia? Pe Irina Stănculescu am întâlnit-oîn cabinetul său de avoca tură, uncabi net în care, de la intrare, tefasci nea ză, în principal, douăaspecte: rafi na mentul, pe de oparte și atmosfera de lucru intens,pe de alta. Ulterior, am realizat căaceste două aspecte fac parte dincalităţile ce o definesc pe doamnaIrina Stănculescu. Inteligentă și tenace, Irina a înţelesrapid dinamica timpului său și, maiales, modalitatea de a maximizasuccesul - forma rea unei echipecompetitive care să ofere un avantajunic diferenţiat.

Astfel, în urmă cu mai bine de6 ani, Irina Stăn culescu, ală -turi de Arthur Mușetescu, afondat societatea de avo ca - tură Mușetescu, Stăn cu lescu

și Asociații, punând, astfel, lao lal tă atâtcompetența, cât și experiența, de peste

14 ani, a celor doi membri fon datori. Debutând cu un număr de 5 avocați, so cie - tatea Mușetescu, Stănculescu și Aso ciațiis-a impus rapid „on the legal Market”, caun punct de referință, aflân du-se, astăzi,într-o continuă ex pan siune. Dispunând de mai multe departamente


MA

NA

GEM

ENT/

LEA

DER

SHIP

speciali zate în diverse ramuri de drept, atât deconsul tanță cât și de litigii, societatea Mușe -tescu, Stănculescu și Asociații benefi ciază astăzi,de competența a 15 avocați colaboratori șinumeroși experți implicați în diferite proiecte deanvergură. Profesionalismul echipei formate în jurul Irinei șial lui Arthur, se reflectă în creșterile financiareconstante, precum și în dez vol ta rea și extinderearelațiilor cu diverși colabo ratori externi ca execu -tori judecătorești, notari, experți contabili, eva lua - tori, media tori, lichidatori, detectivi și tra du cătoriauto rizati, poziționând, astfel, societatea pe untrend permanent ascendent. Succesul societății este garantat și de va rie tateaserviciile oferite, respectiv de consul tanță specia -lizată, asistență și reprezentare juridică de înaltăcalitate, în domenii precum insolvența, dreptulcivil și dreptul penal, dreptul internațional privat,drept fiscal, dreptul proprietății intelec tuale,dreptul familiei și dreptul muncii.Strategia Irinei nu se oprește, însă, aici. Alături deArthur, și-a propus ca societatea să-și extindă ariaserviciilor oferite, orien tân du-se către sectorularbitrajului inter național și sectorul energieiregenerabile.Doamna avocat Irina Stănculescu, partener fon -dator și manager al societății Mușetescu, Stăn - culescu și Asociații, s-a remarcat prin ex celențăîn conducerea firmei, în coordo na rea echipei și îndezvoltarea relațiilor cu clienții.Irina Stănculescu este, astăzi, o femeie de afaceriîmplinită, care a reușit să îmbine în mod ar monioscariera profesională cu latu ra personală, fiindavocat de succes și mamă dedicată în acelașitimp.

MEMBRII ECHIPEISUNT MOTIVAȚI SĂ ÎȘI DEPĂȘEASCĂLIMITELEInterviu cu IRINA STĂNCULESCU, partener fondator și manager al societățiiMușetescu, Stănculescu și Asociații

Aveți 14 ani de experiență în do me niul juridic, iar în prezentsunteți partener fondator alsocietății de avocaturăMușetescu, Stănculescu șiAsociații. Care a fost drumulprofesional până la acestmoment?

Am debutat, în anul 2000, ca tânăravocat stagiar sub îndrumareadomnului avocat Dumitru Gaze -tovici, fost președinte al SecțieiCivile la Înalta Curte de Casație șiJustiție, o somitate în materie dedrept. Drumul profesional a continuat cușase ani în cadrul SocietățiiNaționale a Petrolului PetromS.A. transformată ulterior înSocietatea Comercială Petrom

S.A., moment în care s-a șidemarat procesul de privatizare acompaniei.Pe parcursul acestor ani amîmbinat experiența profesionalăcu atribuții precum conducereaDepartamentului Juridic, ocupândfuncția de Director, consilier peprobleme juridice al DirectoruluiGeneral, am coordonat departa -mentul de relații cu autoritățile,am făcut parte, în calitate demembru, din comisia cu atribuțiipe Legea 10/2001, membru AGAși în multe Consilii deAdministrație în diverse companiiîn care S.C. Petrom S.A. dețineapachetul majoritar.De asemenea, am reprezentatSocietatea ca membru în cadrulComitetului Național Român al


MA

NA

GEM

ENT/

LEA

DER

SHIP

Consiliului Mondial al Energiei șiam făcut parte din colectivulConsiliului Legislativ din cadrulAgenției Naționale de Reglementăriîn Domeniul Energiei.În cadrul Departamentului juridical Petrom am coordonatprofesional 250 de juriști, atât dinstructura centrală, cât și din cele52 de sucursale, cât dețineasocietatea pe atunci.Experiența de la Petrom, complexi -tatea și diversitatea problemelorjuridice m-au făcut să am o dez -voltare profesională concentrată, oviziune națională de ansamblu apracticii judiciare, o participareactivă la procesul de reglementare,iar toate acestea m-au pregătitpentru provocările concurenței depe piață și în vederea încheieriiunui parteneriat pentru propriamea societate de avocatură.

Ce înseamnă pentru dumnea voas -tră poziția de partener fondator alunei societăți de avocatură?

Poziția de partener fondator repre -zintă pentru mine încununareacunoștințelor profesionale dobân -dite în procesul unei practiciîndelungate și totodată, îndepli -nirea unui vis. Anii de experiență îndomeniul juridic m-au pregătit învederea luării celor mai bunedecizii de business pentru a aducesocietatea pe o poziție de top înpiața de avocatură din România.Înființarea unei societăți deavocatură într-o piață aflată înplină expansiune, cu o concurențăacerbă, a fost bazată pe viziuneade ansamblu la nivel național șiinter na țional. Experiența de lacom pa nia Petrom s-a regăsit și înmana gementul propriei companii,iar diversitatea problemelorjuridice pe care le-am gestionat pepar cur sul carierei juridice aconstituit sur sa de inspirațiepentru dome niile în care activează

societatea Mușe tescu,Stănculescu și Asociații.

Înțeleg, atunci, că suntețimulțumită de rezultat și că văbucurați pe deplin de beneficiile pecare le implică înființarea uneisocietăți de avocatură.

Într-adevar, decizia de a înființasocietatea de avocatură Mușe -tescu, Stănculescu și Asociații,alături de Arthur Mușetescu, a fosto decizie foarte bună. Cea maibună dovadă, în acest sens, estecreșterea rapidă a numărului declienți ai firmei, precum și poten -țialul pe care îl avem în momentulde față pentru a ne extinde și aîncepe noi proiecte. Provocarea șifarmecul carierei mele constau în afi avocat și manager al companieiîn același timp, de a lua decizii laun nivel mai amplu și de a păstra înpermanență o viziune globalăasupra businessului.

Cum se împacă laturaprofesională cu cea de familiepentru o femeie avocat?

Avocatura este o profesie carac -terizată prin dinamism și varietate,iar femeia avocat este obișnuită cuun ritm alert de viață, astfel încâtse împacă foarte bine laturaprofesională cu cea de familie.Copilul meu s-a născut odată cucariera de avocat, iar cele douăplanuri au funcționat de minune. Înesență, familia este principalulsprijin pe care îl am în muncă, sur -sa inepuizabilă care mă impulsio -nea ză în permanență să ating re -zultate extrem de bune și săprogresez.Un aspect important al acestuidublu rol, mamă – avocat, estecapacitatea de a găsi un echilibruîntre cele două, de a reuși săgestionezi timpul de așa manierăîncât să acorzi atenția necesarăatât familiei, cât și dezvoltării uneiafaceri de succes.Consider că succesul într-o carierăpoate fi sărbătorit pe deplin numaialături de familie și prieteni, astfelcă aceste două planuri sunt ab so -lut necesare în viața unei femei.

Care este cultura organizațională asocietății Mușetescu, Stănculescuși Asociații și prin ce se caracte ri -zea ză leadershipul impus dedumneavoastră?

„Respect și promptitudine” estede viza pe care o promovăm în ca -drul societății Mușetescu, Stăncu -les cu și Asociații, iar cultura orga -ni z ați o nală se bazează pecolaborarea în cadrul echipei, peresponsabilitate și profesionalism.Echipa este compusă din avocațispecializați în domenii diverse, careau capacități profesionale remar -ca bile, abilități de integrare și cola -borare în echipă și aptitudini decomunicare foarte bine dezvoltate.

În cadrulDepartamentuluijuridic al Petrom amcoordonatprofesional 250 dejuriști, atât dinstructura centrală,cât și din cele 52 desucursale, câtdeținea societateape atunci.


MA

NA

GEM

ENT/

LEA

DER

SHIP

Leadershipul pe care îl promovezimplică, în primul rând, abilitateade a construi o echipă solidă, aicărei membri sunt tratați cu cole -gialitate, impunând, prin putereaexemplului, un model de înalt pro -fesionalism în domeniul avocaturii.Încerc să impulsionez fiecare avocatsă aibă o dezvoltare personalăarmonioasă, cu îndrumare cătreramurile de drept de care estepasionat și în care demonstreazăaptitudini deosebite. O caracte risti -că esențială a organizării societățiieste faptul că membrii echipei suntmotivați să își depășească limitele,să se implice în proiecte cât maiample, să participe la programe dedezvoltare profesională. În acestfel, fiecare membru al echipeievoluează constant, seresponsabilizează și capătă oviziune globală asupra pieței, fiindîn permanență la curent cu toatenoutățile din domeniul juridic și cusituația economică actuală.

Ce puteți să ne spuneți despreexperiența profesională a doam -nelor avocat din cadrul SocietățiiMușetescu, Stănculescu și Asociații?

Echipa Mușetescu,Stănculescu șiAsociatii estecom pusă majori tardin avocate, fiecareacoperind diversearii de specializare,precum corporate,fuziuni și achiziții,drept interna țio nal,insolvență, dreptpenal, drept admi -nis trativ și fiscal,drept civil șicomer cial.Doamnele avocatdin cadrul socie -tății de avocaturăreprezintă cu succes clienții, atât înfața instanțelor și autorită ților destat, cât și în relațiile contrac tualede business, par ticipă la negocieri,dez voltă strategii pe termen lung înparteneriatele profesionale șidispun de toate resursele necesarepentru a evolua în cariera juridică.Spiritul de echipă este susținut deo comunicare armonioasă șiproductivă, astfel încât avocațiitineri și pasionați, împreună cu ceiavând mai multă experiență în

domeniu, formează echipe foartebine pregătite să ofere cele maibune soluții clienților firmei.

Care este, din punctuldumneavoastră de vedere,importanța femeilor în avocatură?

Perspectiva feminină în acestdomeniu se remarcă prin armoniadintre strategia abordată, rigu ro -zitate, atenția la detalii, abilitățile decomunicare și negociere, pe de oparte, și intuiția, pasiunea șiimaginația, pe de alta. În avocaturăfemeile sunt respectate și apre ciate,întrucât analiza performanței îndomeniul juridic se bazează pevastitatea cunoștințelor juridice, pemodalitatea în care sunt abordateproblematicile și pe strategiiledezvoltate. Consider că nu se poateafirma faptul că există diferențe subaspectul importanței femeilor saubărbaților avocat, iar domeniulavocaturii este unul în care femeileși bărbații ocupă poziții de egalitateși în care succesul este garantat decolaborarea între avocați. În do me -niul juridic femeile ocupă o pozițiemarcantă, iar acest fapt se reflectăîn numărul doamnelor avocat careocupă funcții de conducere înfirmele de avocatură. SocietateaMușetescu, Stănculescu și Asociațiieste compusă dintr-o echipă mixtă,atât la nivelul parteneriatului, cât șial colabo rării, cu un număr apro xi -mativ egal de femei și bărbați, pre -gătirea profesională fiind crite riul înbaza căruia se face aprecierea.Dată fiind importanța femeiloravocat în acest domeniu, idealul arfi ca fiecare femeie care dorește săurmeze o carieră în avocatură săînțeleagă faptul că a avea un planprofesional și unul personal desucces sunt accesibile oricăreipersoane ambițioase și să găseascăcurajul de a întreprinde ceva măreț.

Mircea Fica

Ascultând-o pe Irina Stănculescu am înțeles, poate maimult decât oricând, ceanume înseamnă unavocat de înaltă clasă.Dincolo deprofesionalism,inteligență și ambiție,Irina Stănculescupractică avocaturapăstrându-si valorile sireperele morale,eleganța șirafinamentul, făcând-ocu adevărat unică.


MA

NA

GEM

ENT/

LEA

DER

SHIP

Când aţi conştientizat faptulcă doriţi să deveniţi avocat,în ce context? Cât de multau contat recomandărilefamiliei?Mi-am dorit să fiu avocat încădin liceu, fără ca familia să fiavut vreo influenţă asupramea. Dimpotrivă, mulţi s-ar fiaşteptat să urmez una dintreprofesiile tradiţionale dinfamilia mea - fie farmacia, cabunicul din partea ma mei, fiemedicina, ca tatăl meu. Amavut însă un unchi avocat, carem-a “inspirat” princonversaţiile pe care le purtamcu el. Lectura a jucat, la rândulei, un rol semnificativ, dar nucea marxistă, fireşte. Am intuit că studiul dreptuluiîmi poate oferi cel mai binedeschiderea de care aveamnevoie, din punct de vedereintelectual, potrivit formaţieimele umaniste. La început afost mai mult provocare apoi adevenit plăcere şi pasiune.Dreptul te îndeamnă la studiupermanent, îţi oferă prilejul săînveţi mereu ceva nou, îţi punemintea la treabă şi îţi dezvoltăgândirea. După terminareafacultăţii, am avut şi alte opor -tunităţi profesionale în afaraavocaturii - să fiu judecătorsau consilier în comerţul exte -rior. Nu am avut nicio ezitare -am rămas mereu fidelă profe -siei de avocat. Nu am regretatniciodată alegerea făcută.

Ce model de profesori aţiavut în facultate şi cemodel de avocaţi aţi urmatîn primii ani de carieră?Fac parte dintr-o generaţienorocoasă prin aceea că amavut câţiva profesori de elită,formaţi la şcoala de dreptinterbelică, sau din perioadaimediat următoare celeiinterbelice - profesorulTomulescu la drept roman;profesorul Romulus Ionescu ladrept administrativ; profesorulSavely Zilberstein la procedurăcivilă; profesorii ConstantinStătescu şi Francisc Deak ladrept civil; profesorul SandaGhimpu la dreptul muncii; pro -fesorul Tudor Popescu la drep -

tul comerţului interna ţio nal;profesorul Volonciu la dreptprocesual penal şi profesorulCostică Bulai la drept penal.Am avut şi profesori excepţio -nali din generaţiile următoarecelor dintâi menţionaţi -profesorii Gh. Beleiu, ViorelCiobanu, Corneliu Bârsan, IonMolcuţ, Ioan Muraru, Gh. Mi tra -che şi alţii - oameni extrem devaloroşi, care sunt emblematicipentru reputaţia Facultăţii deDrept a Universităţii Bucureşti,pe care am absolvit-o în 1979. După admiterea în profesia deavocat, am cunoscut jurişti deelită, precum Doru Cosma,Paul Vlahide, Dana Nistor,Constantin Vişinescu, oamenideosebiţi, modele inexistente,din păcate, astăzi în lumea avo -ca turii. De la fiecare, profesorisau avocaţi, am avut de învăţatcâte ceva, fiecare m-a influen ţatîntr-un fel sau altul în carie ramea. I-am respectat şi i-ampreţuit. O importantă contribu ţiela formarea mea profesională,ca jurist, în special în domeniuldreptului comerţului internaţio -nal şi în materie de arbitraj, aavut-o domnul profesor OctavianCăpăţână, un redutabil spe cia -list al dreptului internaţionalprivat, arbitru, cu care amcolaborat mai mulţi ani încadrul Universităţii Bucureşti.Perioada de pregătire a docto -ratului, pe care l-am susţinutsub coordonarea domniei sale,

a fost una dintre cele maiplăcute din cariera mea. De asemenea, un rol deosebitpentru evoluţia mea profe sio na -lă ca avocat l-a avut maestrulmeu, domnul avocat MihailGhica, un civilist de marcă. Amlucrat împreună aproape zeceani, într-o perioadă extrem degrea pentru avocatura dinRomânia: 1980-1989, cândexerciţiul profesiei era destulde limitat în substanţa sa (nuputeam prelua orice cauze,clienţii erau dirijaţi printr-unmecanism administrativsubordonat autorităţii centrale,baroul nu era independent,veniturile erau plafonate şi “seîmpărţeau” cu “colectivitatea”profesională din care eramobligaţi să facem parte). Înurmă cu trei ani, societatea deavocaţi STOICA & Asociaţii i-aacordat domnului Ghicapremiul pentru excelenţă încariera juridică, în semn depreţuire pentru contribuţia saadusă profesiei de avocat.

Aţi avut o contribuţie deci si văîn dezvoltarea socie tăţii deavocaţi STOICA & Asociaţii.Prin ce se caracterizeazăstilul dumneavoastră deleadership? Cât de dificil afost să formaţi o echipă deavocaţi redutabilă?Înfiinţarea societăţii de avocaţiSTOICA & Asociaţii a fostmarcată de o dublă provocare:intrarea în vigoare a legii pri -vind profesia de avocat, dupăani întregi de restricţii adusecaracterului liberal al profe -siei; întemeierea unei structuriprofesionale proprii, cu caracterindependent, dar şi cu respon -sabilităţi specifice. Pasiuneapentru profesia de avocat m-aajutat să înving dificultăţile. Am avut şi o altă şansă, de a

O FEMEIE TREBUIE SĂ ŞTIE SĂ ARMONIZEZE VIAŢA PERSONALĂ CU CEAPROFESIONALĂ, CEEA CE POATE PRESUPUNEUNELE SACRIFICII SAU RENUNŢĂRIInterviu cu CRISTIANA I. STOICA, Partener Fondator, STOICA & Asociaţii

Am rămas mereu fidelă profesieide avocat. Nu am regretatniciodată alegerea făcută


MA

NA

GEM

ENT/

LEA

DER

SHIP

colabora în mod direct laîntemeierea societăţii deavocaţi alături de partenerulmeu de viaţă, Valeriu Stoica.Împreună am trecut mai uşorpeste greutăţi. Însă în perioadacât el a făcut parte din guvernulRomâniei, ca ministru al jus ti -ţiei, eu m-am ocupat singurăde coordonarea societăţii,având însă şi sprijinul unorcolegi mai tineri, fideli atâtinstituţiei, cât şi profesiei. Estevorba, în primul rând, de colegamea, Cătălina Dicu, care ne-afost alături din primul momentşi ne este şi astăzi alături,după 20 de ani. Ca să formezi oechipă nu este uşor. E o muncăpermanentă, cu suişuri şicoborâşuri. Nu toţi oameniisunt la fel de receptivi sau debinevoitori să facă parte dintr-oechipă, sau să înveţe. În timp,cei care sunt dornici să cons tru -iască alături de tine rămân şise pot bucura de rezultateleacestor eforturi comune. Defapt, nu cred că e vorba deleadership în profesia noastră.Contează însă autoritatea pecare o poţi avea asupra celorcu care lucrezi, generată deexperienţa de viaţă şi profesio -nală; este important să te poţibucura de respectul celor caresunt în stare să îl acorde celorde la care au ce învăţa. Şi nu înultimul rând, contează să faciechipă cu cei care gândesc şimuncesc la fel ca tine.Valoarea echipei în ansamblulsău este fundamentală pentrureuşita în profesia de avocat.

Care sunt atuurile STOICA& Asociaţii într-o piaţă atâtde dinamică şi cu un gradridicat de concurenţă?Într-adevăr, avocatura nu maieste aceeaşi nici cu profesia dedinainte de 1989, nici cu profe -

sia din anii 1990-2000. Întrucâtuniversităţile particulare auabsorbit un mare număr deabsolvenţi, am ajuns astăzi săfim în jur de 25.000 de avocaţiîn România. Cum avocaţiiabsolvenţi ai atâtor universităţidin ţară sunt produsul maimultor stiluri academice, esteevident că şi barourile reflectăacest caracter diversificat al for -mării profesionale a avocaţilor. Înainte de a vorbi despre con -curenţă, mai degrabă vorbimde variate moduri de exercitarea profesiei, multe dintre eleuşor distanţate de stilul clasic,documentat teoretic şi juris pru -denţial, fundamentat pe o rela ţieobiectivă cu clientul, în careelementul financiar nu juca unrol primordial. Astăzi, profesiase defineşte altfel. Nu ştiudacă este bine sau rău, ştiudoar că este diferit de ceea ceam învăţat eu de la genera ţiileprecedente de avocaţi că arînsemna profesia de avocat.Cât priveşte concurenţapropriu-zisă, aceasta, cândexistă, este binevenită, numaisă fie loială. Poţi face faţătuturor acestor încercăripromovând un stil consecventca profesionişti ai dreptului,dovedind respect faţă de clientşi faţă de magistraţi ori juriştisau autorităţi, cu aplecarepermanentă către studiu şiinformare. Şi, aşa cum am maispus, promovând spiritul deechipă şi activitatea de grup,poţi să fii mai puternic, deci,mai eficient.

Ce le recomandaţi tinerelorabsolvente de Drept? Ce artrebui să evite? Către ce ariide practică să se îndrepte?Prima recomandare, pe careaş face-o nu numai tinerelorabsol vente ale unei facultăţi de

drept, este următoarea: săpreţuiască week-end-urile nunumai pentru a merge la teatrusau la shopping, dar şi pentrustudiul dreptului sau pentru olec tu ră adiacentă dreptului, -filozofie, artă, istorie.Dezvoltarea intelec tuală a uneiprofesioniste a dreptului poatefi un atu exce lent în cariera sa.În al doilea rând, să eviteinteresul exclusiv financiarpentru profesie; să descoperefrumuseţea acestei profesiifără vreun interes anume;când profesia este stăpânităsuficient de bine şi când aiputerea de a convinge prinargumente subtile de drept,întemeiate pe o cultură juridicăconstruită cu multă răbdare,atunci vor veni şi rezultatelefinanciare. Iar în privinţadomeniilor de practică adreptului, aici e greu să daisfaturi. Depinde de deschidereafiecăruia către un domeniu saualtul. Pot însă spune din capullocului că, dacă mai sunt şiobli gaţii de familie de susţinut,o femeie trebuie să ştie să ar mo -ni zeze viaţa personală cu ceaprofesională, ceea ce poatepresupune unele sacrificii saurenunţări. Nu le poţi împăca petoate. Dar poţi să te bucuri detoa te, dacă eşti răbdător şi înţelept.

STOICA & Asociaţii esterecunoscută pentru spri -jinul constant al artiştilor şipentru programe de CSR.Ce strategie aveţi în acestsens, pentru anii următori? Am învăţat de-a lungultimpului că trebuie să ai grijăşi de cei de lângă tine, alţiidecât familia sau prietenii. Amînvăţat acest lucru în familie şim-am străduit să îi învăţ şi pecolegii mei mai tineri acestlucru. De aceea, trebuie să fim

mereu preocupaţi să sprijinimpe cei în nevoie, oricât de puţin,printr-un gest frumos, priete nosşi constant. De doi ani, suntmembru în board-ul FundaţieiOrange (care este o fundaţie cudimensiune internaţională),bucurându-mă de o experienţăinedită alături de persoane şide personalităţi extraordinaredin România şi din Franţa,pentru că împreună încercămsă promovăm proiecte şi săsusţinem proiecte extrem devaloroase pentru comunitate -susţinerea de proiecte medi -cale pentru copiii cu problemede auz, integrarea persoanelorcu handicap auditiv în mediulsocial, sprijinirea unor instituţiide educaţie şi de cultură în acti -vitatea lor destinată persoa -nelor cu probleme auditive ş.a. De asemenea, societatea deavocaţi STOICA & Asociaţiisusţine constant câteva aso -ciaţii şi fundaţii din Româniacare sunt dedicate proiectelorsociale sau medicale pentrucopii şi persoane în vârstă:Ovidiu.Ro, Little People, SalvaţiCopiii, Hospice ş.a. Mai mult,am ajutat tineri artişti - pictori,sculptori, fotografi, arhitecţi,solişti vocali sau instrumentişti- oferindu-le burse sausponsorizări pentru susţinereaproiectelor lor de afirmareprofesională. Mulţi dintre ei auobţinut rezultate foarte fru -moa se şi îmi place să cred căacest lucru a fost posibil şipentru că au primit din parteanoastră la momentul potrivitajutorul de care aveau nevoiepentru a se lansa. Sperăm ca, încet-încet, o ase me -nea atitudine să devină obişnuităîn România. Până la urmă, estevorba despre o filozofie de viaţă.

Mircea Fica


MA

NA

GEM

ENT/

LEA

DER

SHIP

În anul 2012 ați aniversat 15ani de când Salans a intratpe piața românească deavocatură, dumneavoastrăfiind una dintre puțineledoamne manager ale uneifirme multinaționale. Ce aînsemnat Salans în carieradumneavoastră, dupăexperiențele de la NNDKP șiAltheimer & Gray?

Salans a fost locul de care măleagă unele dintre cele maiimportante realizări din viațaprofesională. În anul 2005 amdevenit primul partener românîntr-o firmă internațională dinRomânia, iar în 2008 am fostnumită managing partner. Pelângă aceasta, două mandatedin cele trei pe care le-am avutca membru al Consiliului deAdministrație al AmCham șiPreședinte al ComitetuluiAmCham de GuvernanțăCorporativă s-au derulat tot înperioada Salans.

Ce a reprezentat pentrudumneavoastră și pentruechipa pe care o conducețitransformarea Salans înDentons? Ce schimbăristructurale au avut loc înangrenajul firmei?

Transformarea nu a venit înurma preluării unei firme deavocatură de către alta, ci a fostrezultatul unificării a trei firmede renume, Salans, FraserMilner Casgrain (Canada) șiSNR Denton. Vorbim de unproces extrem de complex, lacapătul căruia s-a formatDentons, un jucătorinternațional de top 10, cu peste2.600 de avocați în mai mult de75 de birouri în toată lumea.Noul brand și noua structură auavut în spate o muncă asiduă de

DENTONS ESTE UN JUCĂTORINTERNAȚIONAL DE TOP 10Interviu cu ANDA TODOR, Managing Partner, Dentons București


MA

NA

GEM

ENT/

LEA

DER

SHIP

luni de zile.Odată ce lucrurile s-au așezat lanivel global, pot spune că înactivitatea de zi cu zi a birouluidin București nu au intervenitschimbări majore. Dentons s-aintegrat rapid în peisajul piețeiromânești de avocatură și a fostimplicată în proiecte de referințăpe parcursul primului an deactivitate, pe care l-amaniversat în luna aprilie. Printreacestea, unul din cele maiimportante a fost asistareastatului român (prin intermediulDepartamentului de Energie) cuprivire la cea mai mare ofertăpublică pe piața de capital dinRomânia, având ca obiectlistarea companiei naționale degaze naturale Romgaz SA.Acoperirea internațională afirmei Dentons ne oferă acumacces la o și mai bogată gamăde resurse, și de asemenea, laclienți care ar fi fost mult maigreu sau aproape imposibil deabordat în absența unei rețeleatât de puternice. În acestcontext, a crescut semnificativnumărul de cereri privindcontribuția Bucureștiului laoferte pentru panelurile unorfirme multinaționale cuprezență trans-continentală saupentru proiecte regionalederulate în mai multe jurisdicții.

Conduceți Comitetul deGuvernanță Corporativă dincadrul AmCham. Cum perce -peți evoluția instituțională ațării noastre din perspectivaacestei organizații?

AmCham a fost primaorganizație de business care amilitat pentru un dialog activ șitransparent cu instituțiilestatului. Sunt foarte bucuroasăsă amintesc aici, pe lângă Codulde Guvernanță Corporativă pe

care l-am inițiat acum câțivaani, încă un proiect, mai recent,pe care l-am coordonat fiind laDentons, și anume ghidul«Principiile anti-corupție aleAmCham România», care aservit ca document de lucrupentru Strategia de Anti-corupție inițiată de Ministerul deJustiție în anul 2013. Ambeledocumente au fost recomandateîn luna martie a acestui an caghiduri de bună practică decătre Leading PracticeExchange, o platformă decolaborare între ForumulEconomic Mondial și experți dincadrul PACI (Inițiativa departeneriat împotriva corupției).

Cum colaborează doamneleavocat din cadrul birouluiDentons București?

Colaborarea este excelentă,avocatele din firmă lucreazăfoarte bine în echipă și este deremarcat că numărul lor acrescut în ultimii câțiva ani. Ofemeie este mai atentă ladetalii, poate avea o capacitatemai mare de a empatiza și, demulte ori, o mai bună capacitatede a relaționa cu cei din jur. La nivel global, în Dentonsexistă o rețea activă a femeilor,«Cross-Regional Women’sNetwork», al cărei scop este dea facilita comunicarea în rânduldoamnelor avocat și a dezvoltaactivități de dezvoltareprofesională în cadrul firmei,precum și programe deresponsabilitate socială.

Cum percepeți dezvoltareaavocaturii de business dințara noastră, ținând cont deîntețirea concurenței dinaceastă piață extrem dedinamică, precum și deexigențele tot mai ridicate

ale clienților?Evoluția pieței de avocatură seaflă în strânsă legătură cu cea aclimatului economic. Iarclimatul economic este larândul său puternic influențatde investiții. Dacă nu se fac investiții,economia scade sau în cel maibun caz stagnează. Revin lapiața de avocatură - ea s-aredesenat substanțial în ultimii4-5 ani, respectiv de lamomentul declanșării crizeieconomice. Ce mi se pare foarteinteresant de constatat în acestcontext este faptul că în ciudasituației economice dificile șichiar dramatice uneori,majoritatea firmelor deavocatură, fie ele mari sau miciau rezistat. S-au adaptat dinmers, au redus costurile, aucreat noi structuri de onorarii,noi produse și servicii, totulpentru a veni în întâmpinareaclienților.

Cum se împacă viața defamilie cu o activitate demanager și de avocat extremde solicitantă?

Profesia de avocat nu este unacu program fix, iar eu mi-amasumat acest lucru, mai alesatunci când am ales să lucrezîntr-o firmă internațională.Devenind partener, apoi mana -ging partner, bineînțelesresponsabilitățile au crescut,dar am încercat să creez și sămențin un echilibru între viațapersonală și cea profesională.Familia mă înțelege, mă susțineși este mândră de realizărilemele, iar sprijinul lor mă ajutăsă trec mai ușor pesteperioadele în care muncescpână după miezul nopții.

Mircea Fica

Dentons s-a integratrapid în peisajulpieței românești deavocatură și a fostimplicată în proiectede referință peparcursul primului ande activitate, pe carel-am aniversat înluna aprilie.

La nivel global, înDentons există orețea activă afemeilor, «Cross-Regional Women’sNetwork», al căreiscop este de a facilitacomunicarea înrândul doamneloravocat și a dezvoltaactivități dedezvoltareprofesională încadrul firmei,precum și programede responsabilitatesocială.


MA

NA

GEM

ENT/

LEA

DER

SHIP

De ce aţi ales avocatura de business şi de ce societatea de avocaţi PETERKA & PARTNERS?Încă de la începutul carierei amlucrat în avocatura de business şiexperienţa primilor ani deavocatură m-a determinat să îmidoresc o carieră în aceastădirecţie. Este adevărat că, de celemai multe ori, începuturilecarierei de avocat nu îţi oferăsuficiente provocări profesionale,fiind mai mult vorba despre operioadă de acumulare decunoştinţe şi experienţă care,ulterior, se dovedesc a fi extremde utile. Motivul principal pentru care amcontinuat în această ramură estecaracterul complex al avocaturiide business. Acesta presupunesă stăpâneşti mai multe domeniide drept, fiecare constituind unelement important în oriceoperaţiune de business. În plus,fiecare tranzacţie/operaţiune areparticularităţile sale şi necesită oabordare personalizată. Colaborarea cu PETERKA &PARTNERS a însemnat pentrumine revenirea la o structurăinternaţională după trei ani demuncă într-o societate deavocatură locală. Am alesPETERKA & PARTNERS pentrucă era o societate ce urma săintre pe piaţa din România, ceeace pentru mine a constituit oprovocare.

Cât de dificil este manage -men tul unei societăţimultinaţionale de avocatură?Care sunt provocările, dar şiavantajele?

Managerul unei societăţi deavocatură trebuie să îmbinecalităţile unui avocat profesionistcu abilităţile de conducere şiorganizare. În acest context, am

preluat managementul birouluidin România în noiembrie 2012,la doi ani de la începereacolaborării cu PETERKA &PARTNERS.Comparativ cu alte domenii, nuconsider că nivelul de dificultateal managementului unei societăţimultinaţionale de avocatură estemai scăzut sau mai ridicat,întrucât avocatura este, în fond,un business care depindeîntotdeauna de contextuleconomic, oferind unui manageratât provocări cât şi avantaje.Pentru un manager, echipa estefoarte importantă, una dintreprovocări fiind construirea uneiechipe închegate care să fie

capabilă să răspundă cuprofesionalism tuturornecesităţilor unei societăţimultinaţionale de avocatură. Oaltă provocare, este, în viziuneamea, gestionarea unei situaţii decriză precum momentul în careun avocat senior părăseştesocietatea. Aceste cazuri nutrebuie să afecteze în niciun felrelaţia societăţii de avocatură cuclientul şi transferul dosarelortrebuie gestionat cu maximăatenţie şi diplomaţie de cătremanager. Referindu-mă la contextul pieţeiactuale, managementul uneisocietăţi multinaţionale deavocatură reuşeşte să pună

Managerul uneisocietăţi deavocatură trebuie săîmbine calităţileunui avocatprofesionist cuabilităţile deconducere şiorganizare

ESTE IMPORTANT SĂ REUŞESC SĂREPRODUC ABILITĂŢILE DEMANAGER ŞI ÎN VIAŢA PERSONALĂInterviu cu COSMINA ARON, Partner, Director for Romania, PETERKA & PARTNERS


MA

NA

GEM

ENT/

LEA

DER

SHIP

managerul în rolul de strateg,fiind nevoit să aibă capacitatea dea înţelege toate aspecteleafacerilor clienţilor din mediieconomice foarte variate şi de aadapta particularităţile legislaţieidin România în vederea alegeriicelei mai bune variante pentruacestea. Alături de cele menţionate maisus, provocările zilnice suntreprezentate atât de creştereaportofoliului de clienţi, într-oeconomie destul de volatilă şi unmediu de afaceri competitiv pepiaţa avocaturii, precum şipăstrarea relaţiilor cu clienţiiexistenţi nu doar prin oferirea deservicii juridice de calitate ci şiprintr-o abordare personalizatăşi înţelegerea business-uluifiecărui client. Printre avantajele unei poziţii demanagement în cadrul uneisocietăţi multinaţionale deavocatură, aş aminti, apartenenţala o corporaţie cu o structurăorganizaţională bine determinatăcare îţi oferă toate instrumentelenecesare dezvoltării unei cariereprofesionale solide cât şi şansade a-ţi clădi o imagine în concor -danţă cu nivelul profesional atins. Poziţia de manager al PETERKA& PARTNERS România, ca oîncununare a celor zece ani decarieră, îmi oferă o satisfacţieprofesională care reuşeşte să mădetermine să tratez provocărilefiecărei zi la birou într-o notăpozitivă.

Cât de importantă estecreativitatea în cazulmanagementului uneisocietăţi de avocatură?

Când vorbim despre creativitate,de cele mai multe ori, ne gândimla domenii precum media,producţie şi industrie, în generalla acele domenii unde

promovarea este foarteputernică. În ultimii ani, piaţaavocaturii de business a devenitnu doar extrem de competitivă cuprivire la diversitatea şi calitateaserviciilor, dar şi surprinzător deschimbătoare, tranzitând spre unmediu în care inovaţia şicreativitatea fac diferenţa înrelaţia cu clienţii. Din acest punct de vedere,PETERKA & PARTNERS este unmodel de creativitate în rândulsocietăţilor de avocatură din CEE.Concentrată în nouă ţări din sud-estul Europei, PETERKA &PARTNERS promovează unmodel de business unic, fiind osocietate de avocatură completintegrată, cu adevărat regională,complet independentă, activândca o corporaţie cu managementlocal. Pentru clienţi, produsulinovativ PETERKA & PARTNERS

prezintă următoarele avantajeprincipale: structura uniformă deonorarii la nivel de regiune(exceptând cazul particularRusia); un singur avocat capersoană principală de contact şiservicii stabile şi de aceeaşicalitate.

Cât de dificil este pentru unmanager al unei societăţi deavocatură să găseascăechilibrul între viaţaprofesională şi cea personală?

În contextul mediului de afaceriîn care îmi desfăşor activitatea,păstrarea echilibrului dintre viaţaprofesională şi cea personalădevine de cele mai multe ori omisiune greu de îndeplinit. Zilnicsunt nevoită să iau decizii caredezavantajează viaţa personalăsau măcar îngreuneazăîndeplinirea atribuţiilor defamilie. Cu toate acestea, măconsider o persoană care areuşit, mai mult sau mai puţin,să îmbine partea profesională cuviaţa privată, carieraneîmpiedicându-mă să am ofamilie şi activităţiextraprofesionale. Provocările zilnice şi situaţiileneaşteptate care presupuncomplexitatea unei funcţii demanagement sunt, în modevident, factorii care determinăca timpul petrecut în familie săfie limitat. În acest sens, esteimportant să reuşesc săreproduc abilităţile de managerşi în viaţa personală, neprivindacest timp limitat ca pe unminus, ci consumându-l la unnivel mult mai concentrat.Cariera de avocat implică destulde multe sacrificii dar, ca în oricealt domeniu, este important să îţiplacă ceea ce faci.

Anca Chilom

Mă consider opersoană care areuşit, mai mult saumai puţin, să îmbinepartea profesionalăcu viaţa privată,carieraneîmpiedicându-măsă am o familie şiactivităţiextraprofesionale.


MA

NA

GEM

ENT/

LEA

DER

SHIP

În calitate de partener–fondator al firmei, aţi avut şiaveţi mai multeresponsabilităţi, pe lângăcazurile de care a trebuit să văocupaţi. Care sunt acestea?În primul rând, statutul de partenerpresupune responsabilitate în faţaclienţilor. Indiferent care ar fidinamica echipei, contextul de piaţăsau gradul de complexitate al unuimandat, lanţul responsabilităţiiîncepe şi se termină cu Partenerul,pe care clienţii îl vor vedeaîntotdeauna ca fiind garant alcalităţii consultanţei oferite deechipa sa de avocaţi. Partenerii sunt direct responsabilide reputaţia şi profesionalismulcasei de avocatură pe care oreprezintă, aceste două coordonatefiind în strânsă legătură cudezvoltarea business-ului şiconsolidarea portofoliului declienţi. În plus, pentru o casă deavocatură de talie internaţionalăcum este cazul nostru, parteneriitrebuie să aibă mereu în vederealinierea la aşteptările, obiectiveleşi standardele asumate prinafilierea la o reţea globală. În acest context, recrutareaavocaţilor potriviţi este esenţială,pe toate palierele de pregătire - dela nivelul de junior (interni aflaţipoate la primul contact curealitatea profesională şi cuactivitatea unei case de avocaturăde talie internaţională), până laavocaţi seniori (profesionişti cuexperienţă dovedită şi un portofoliupe măsura exigenţelor noastre,care vin să completeze şi să neconsolideze echipa). Pentru un senior, rolul decoordonare pe diverse proiecte şiarii de practică implică într-ooarecare măsură şiresponsabilitatea de a formaoameni - un întreg proces dementoring care presupune atâtdezvoltarea abilităţilor tehnice ale

avocatului, cât şi cultivarea acelorsoft skills extrem de importantepentru parcursul său profesional.Este o responsabilitate foartemare, dar şi un proces permanentde dezvoltare personală. Şi euînvăţ, la rândul meu, de la fiecaredintre colegii mei. De asemenea, încurajez o partedintre iniţiativele sociale pe careClifford Chance Badea le deruleazăîn fiecare an. Avem câteva cauze desuflet pe care le susţinem activ şiîncurajăm acest spirit al dăruirii şiîn interiorul echipei. Unul dintre lucrurile pentru careinsist întotdeauna în discuţiile cucolegii mei este deschiderea cătrepiaţă, indiferent că vorbim de clienţi

activi sau potenţiali. Cu altecuvinte, activitatea de educare şiadaptare la nevoile pieţei. Ca partea unei reţele globale, CliffordChance Badea are acces lapractica şi cazuistica internaţională– elemente atât de relevante încontextul globalizării de astăzi.Încercăm să informăm şi săpregătim jucătorii locali prinîntâlniri sau seminarii tematice pecare le organizez alături de avocaţipe diverse arii de practică. Nu în ultimul rând, statutul dePartener la una dintre cele maiimportante case de avocatură dinRomânia vine şi cu datoria de aveghea la dezvoltarea coerentă şisănătoasă a pieţei de profil.

Ca parte a uneireţele globale,Clifford ChanceBadea are acces lapractica şi cazuisticainternaţională –elemente atât derelevante încontextul globalizării de astăzi.

CARIERA DE AVOCATCORPORATE PRESUPUNEANUMITE RIGORI ŞI SACRIFICIIInterviu cu NADIA BADEA, Partener, Clifford Chance Badea


MA

NA

GEM

ENT/

LEA

DER

SHIP

Contribui, ori de câte ori am ocazia,la iniţiativele lansate în acest sens,alături de alţi colegi de breaslă.

Care sunt avantajele pe care ofirmă internaţională le oferătinerilor avocaţi care dorescsă-şi construiască o carieră înavocatura de business?Clifford Chance Badea este biroullocal al celei mai mari firme deavocatură din lume şi cea maimare firmă internaţională prezentăpe piaţa locală. În portofoliu avemcele mai sofisticate tranzacţii dinregiune, ceea ce presupuneaccesul şi specializarea avocaţilorpe jurisdicţii diferite, cu grad variatde complexitate. Pe lângă aceastăpregătire pe care o asigurămcolegilor noştri, asocierea cu celemai importante nume din piaţă lanivel global este, fără îndoială, unmotiv de mândrie greu de egalat şi,pentru marea lor majoritate, ceamai mare provocare profesională. Pentru unii poate fi o rampă delansare, însă pentru mareamajoritate a avocaţilor cu carelucrăm, Clifford Chance Badeareprezintă mediul în care pot atingemaximum de performanţă încarieră. Dovadă este fluctuaţiafoarte mică de personal pe care oînregistrează firma noastră înultimii ani, atât în rândul avocaţilor,cât şi în departamenteleadministrative.

Coordonaţi departamentele deCorporate/M&A şi Real Estate.De ce aţi ales aceste domenii?Cât de dificil a fost?Aş putea spune că, într-o maremăsură, ariile de practică pe carem-am specializat de-a lungulanilor au în comun expunerea laproiecte de anvergurăinternaţională, care vin cuoportunităţi, dar şi cu provocăriprofesionale. Nu este uşor să administrezi

mandate de o asemeneacomplexitate, să coordonezi relaţiacu mari investitori internaţionalisau autorităţi de reglementare dinalte jurisdicţii, asigurând, înparalel, bunul mers al activităţiibiroului la nivel local. Însă contextul economic din ultimiiani ne impune un ritm atât de alertşi o intensitate la care nicio casă deavocatură de talie internaţională nurezistă prea mult decât dacărămâne în permanenţă conectatăla realitatea şi provocările pieţeiglobale de profil.

Care ar trebui să fie, în opiniadumneavoastră, atributele unuiavocat de business de succes?Depinde de personalitateafiecăruia, însă orice carieră solidăse construieşte prin talent şivocaţie. Cariera de avocatcorporate presupune anumiterigori şi sacrificii pe care numai

cineva dedicat va fi dispus/ă să lefacă. Într-un mediu atât de competitiv şidinamic cum este avocatura, maiales la nivel internaţional, esenţialesunt pregătirea profesională şivalenţele morale ale avocatului încauză. Şi, desigur, pasiunea. Estefoarte important să îţi placă ceeace faci. Indiferent de cât de greupoate fi uneori, doar cu pasiunesinceră poţi obţine performanţă.Fiecare proiect reprezintă oprovocare unică, niciun mandatnou nu seamănă cu cel dinainte,iar în momentul în care închizitranzacţia şi clientul tău estemulţumit, satisfacţia este imensă.

În orice domeniu este deosebitde important să acorzi în egalămăsură timp atât vieţiipersonale, cât şi celeiprofesionale. Dumneavoastrăcum reuşiţi? Cu siguranţă că mulţi oameni deafaceri (doamne şi domni,deopotrivă) pot spune căsatisfacţiile personale şiprofesionale pe care le au înprezent ascund în spate multesacrificii. Pentru mine, regretul celmai mare este că responsabilităţilede la birou mă împiedică să îmipetrec suficient timp alături defamilie.Încerc în permanenţă să găsescechilibrul între viaţa profesională şicea personală şi îi încurajez pecolegii mei să facă acelaşi lucru.Sunt perioade în care proiectele nepot ţine la birou zile la rând, însăcăutăm de fiecare dată sărecuperăm acest timp cu zile liberealături de familie. Nu esteîntotdeauna uşor, dar prindisciplină şi administrareariguroasă a timpului caut să îmiorganizez cât mai eficient viaţa labirou şi acasă.

Anca Chilom

Într-un mediu atâtde competitiv şidinamic cum esteavocatura, mai alesla nivelinternaţional,esenţiale suntpregătireaprofesională şivalenţele morale aleavocatului în cauză.Şi, desigur, pasiunea.


MA

NA

GEM

ENT/

LEA

DER

SHIP

Lucrând de cele maimulte ori cucompanii străine, amavut șansa de a aveaclienți care privesclucrurile în acelașimod ca și noi, și careau urmărit exclusivcalitatea serviciuluijuridic prestat de noi.

Cred că atunci cândformezi o echipă esteimportant să cauțioameni cu care sărezonezi.

Anul acesta Hațegan LawOffice aniversează 10 ani deexistență, ajungând să fieapreciat și respectat declienți, parteneri și adversari.Cât de mult a contat stiluldumneavoastă de leardershipîn evoluția sănătoasă acabinetului?

Cred că a contat mult și spunasta pentru că l-am transformatde vreo trei ori în aceastăperioadă și am constatatadaptarea întregii echipe la el.Cred că am trecut de laînființarea biroului Hațeganprintr-un proces de naștere,creștere și maturizare foartevizibil și mă bucur că am oechipă alături de mine care aînțeles valorile și principiile pecare le-am transmis și le-atranspus în toate acțiunilenoastre, în beneficiul cliențilornoștri. Cred că atunci cândformezi o echipă este importantsă cauți oameni cu care sărezonezi, dar mai ales tineri“deschiși la minte”, care cred căîmpreună facem mai mult decât

de unii singuri, care sărecunoască valoarea unuiserviciu de calitate și să fiedispuși să se dezvolte pentru a-lputea presta. De asemenea, credcă este important ca fiecaremembru al echipei să îșirecunoască limitele și sărecunoască în ceilalți calitățile pe

care el nu le are. Totodată, înultimii ani cred din ce în ce maimult în “acordarea de spațiu”colaboratorilor noștri, pentru ase manifesta pe sine în toatăcreativitatea și potențialul lor,rezultând cam de fiecare datăplusvaloare în tot ceea ce facempentru clienții noștri.

CLIENȚII PRIVESC LUCRURILEÎN ACELAȘI MOD CA ȘI NOIInterviu cu IOANA HAȚEGAN, Managing Partner, Hațegan Law Office


MA

NA

GEM

ENT/

LEA

DER

SHIP

Majoritatea avocaților careactivează în cabinetuldumneavoastră sunt femei.Este mai ușoară colaborareacu doamnele?

Eu nu am intenționat acest lucru.Pur și simplu am găsit avocațifoarte bine pregătiți și de foartebună calitate umană, careîntâmplător sunt în majoritatefemei. Atunci când am recrutat șipromovat colegi în biroulHațegan, am urmărit exclusivcriterii de pregătire profesională,performanță și calitate umană,toate la fel de importante pentrunoi. Pe de altă parte, lucrând decele mai multe ori cu companiistrăine, am avut șansa de a aveaclienți care privesc lucrurile înacelași mod ca și noi, și care auurmărit exclusiv calitateaserviciului juridic prestat de noi.Criteriile au fost cele aleconsecvenței, temeiniciei,empatiei, frumosului, eleganței,rafinamentului, care sunt toateatribute importante pentru unavocat. Cred că aceste trăsăturiprezente la majoritateamembrilor echipei noastre nediferențiază pe piața avocaturii șiconstituie fundamentuldezvoltării sustenabile aorganizației noastre.

Cum vedeți cabinetuldumneavoastră peste 10 ani?

Peste 10 ani ceea ce am construitpână azi va avea o altă imaginedar va păstra cu siguranțăaceleași valori și principii pe carele-am respectat și promovat șipână acum. Cum va arată? Nucred că se mai pot face astfel depredicții în anul 2014. Ritmulvieții este atșt de alert și deimprevizibil încât nu cred că semai pune problema unor proiecțiipe termen atât de lung. Aceasta

este mai degrabă o obișnuință agenerației anterioare, pentrucare ideea de construcție era înstrictă legătură cu perioade detimp prestabilite. Ritmul vieții adevenit mult mai dinamic,tehnologia evoluează șicompaniile au devenit mult maiflexibile și mai conștiente denecesitatea de se adapta repedela acest ritm. Același lucrutrebuie să facem și noi. BiroulHațegan este membru exclusivpentru România al AlfaInternational – Global LegalNetwork, o rețea internaționalăde firme de avocatură prezentă în150 de țări din lume, careorganizează 2-3 conferințeinternaționale în fiecare an,fiecare pe alt continent. Acestaeste barometrul nostru deverificare la nivel mondial, carepână acum a funcționat foartebine. Acolo avem perspectivainternațională asupra lui Încotro?și În cât timp?

Sunteți organizatorul princi -pal al Balului Vienez de laTimișoara, eveniment socialși cultural de anvergură, carese desfășoară în fiecare an.Cum au primit companiile șiinstituțiile din Timișoaraacest eveniment și cesurprize pregătiți pentruediția următoare?

Orașul Timșoara, deși destul dereticent la prima ediție, a devenitdin ce în ce mai atras de a vedeaacest eveniment caritabil ca peun eveniment al orașului, beneficdin punct de vedere cultural,social, educațional, instituțional,diplomatic și desigur și pentrumediul de afaceri local șiinteracțiunile acestuia cu invitațide la București sau din afarațării. Am încheiat parteneriatestrategice cu Primăria Timișoara

și Consiliul Județean, cuInspectoratul Școlar pentrurecrutarea celor 48 de debutanți,cu Aeroportul Timișoara pentruinvitații din afara țării șipromovarea evenimentuluinostru pentru a fi vizibil pentrupasagerii tuturor zborurilorinterne și internaționale, cuAsociația Timișoara CapitalăCulturală Europeană. BalulVienez de la Timișoara este uneveniment caritabil în beneficiulFundației Internaționale UnitedWay, partenerul nostru caritabilși prin această intiațivă amîncercat sa arătăm prin acțiunilenoastre că e important să daiînapoi o parte din ceea ce aiprimit printr-o dezvoltare desucces a activității profesionale.Suntem încrezători că BalulVienez de la Timișoara, ediția aIII-a, va continua în același spiritși sperăm să aducem în orașulnostru oameni din mediulcultural, politic, diplomatic și deafaceri care să constituieadevărate modele de urmatpentru tineri dar și pentru socie -tatea timișoreană, în general.

Cât de mult vă ajută familia încarieră?

Am două fete minunate, Flavia, 8ani, și Alma, 4 ani, care mă ajutăsă îmi găsesc echilibrul necesarunei vieți armonioase. Sunt doicopii minunați cu care încerc săinteracționez permanent pentrua le educa în spiritul unor valorisănătoase care să le ajute sătrăiască viața cât mai frumos. Iarele pe mine mă învață sătransmit mesaje simple, clare,care au o eficiență mult maimare și sunt de natură sădetermine mult mai repede șimai bine rezultatul dorit.

Mircea Fica

Biroul Hațegan estemembru exclusivpentru România alAlfa International –Global LegalNetwork, o rețeainternațională defirme de avocaturăprezentă în 150 dețări din lume, careorganizează 2-3conferințeinternaționale înfiecare an, fiecare pealt continent. Acestaeste barometrulnostru de verificarela nivel mondial, carepână acum afuncționat foartebine.

Suntem încrezătorică Balul vienez de laTimișoara, ediția aIII-a, va continua înacelași spirit șisperăm să aducem înorașul nostru oamenidin mediul cultural,politic, diplomatic șide afaceri care săconstituie adevăratemodele de urmatpentru tineri dar șipentru societateatimișoreană, îngeneral.


MA

NA

GEM

ENT/

LEA

DER

SHIP

FEMEILE SUNT MAI ATENTE ȘI MAICONȘTIINCIOASEDECÂT BĂRBAȚIIInterviu cu ROXANA LUPU, Managing Partner, Lupu & Partners


MA

NA

GEM

ENT/

LEA

DER

SHIP

Societatea dumneavoastră ademarat un proiect ambițios derebranding. Ce obiectiv areacest program și care suntpașii campaniei?

În primul rând, prin acestrebranding, am dorit să reflectămnivelul de dezvoltare atins de SCALupu & Partners. Parte integrantăa unui amplu proces de poziționarepe piața românească de profil,rebrandingul este menit să neconsolideze poziția în zona de topdin “legal” și, nu în ultimul rând, săofere o identitate vizuală unitarăasupra tuturor ramurilor noastrede activitate, fie că este vorba deavocatură, mediere sau deoptimizare fiscală. Totul a începutîn urmă cu jumătate de an când, cuajutorul agenției de marketinginteractiv a Grupului de PresăSemnal (www.semnal.eu), am făcutun research pentru a vedea cum nepercepe piața de legal și care suntașteptările potențialilor clienți.După aceea am stabilit obiectivelecampaniei de rebranding, mesajulprincipal și modul în care vomintegra totul. A urmat lansareanoului nostru site(www.lupupartners.ro) precum șimonitorizarea reacțiilor clienților șicompetitorilor noștri.

Aveți o echipă formată dinavocaţi, contabili şi specialişti,care oferă servicii de avoca -tură, mediere și optimizarefiscală. Cum percepeți mediulde afaceri românesc în anul2014? Care sunt principalelesale probleme?

În general sunt o fire optimistă. Deaceea, 2014 îl percep ca un an plinde provocări, care îi va răsplăti pecei care se vor implica 100%.Mediul de afaceri, din fericirecurățat de falșii manageri (criza aavut și rolul de a face curățenie în

business-ul românesc), a prinsdeja semnalele pozitive ce vindinspre economiile occidentale.Semnale care ne spun clar: “Deșitrebuie să manifestăm încontinuare prudență, este timpulsă apăsăm pedala de accelerație.”Probleme? Ar fi multe de discutatpe această temă dar mămulțumesc să semnalez unasingură: impredictibilitateasistemului fiscal. Toți clienții noștrine-au semnalat acest mareneajuns al mediului de afaceri dințara noastră.

Cu excepția breslei executorilorjudecătorești, doamnele suntmajoritare în toate profesiileliberale juridice și economice.Cât de importante suntdoamnele avocat pentrueconomia românească?

Având în vedere faptul că dominăm(cel puțin numeric) zona de “legal”este clar că suntem foarteimportante. Femeile sunt, îngeneral, mai atente și maiconștiincioase decât bărbații. Faptcare le recomandă pentru toatezonele care implică concentraremaximă.

Care au fostcele maieficiente deciziide businessluate dedumneavoastrăîn ultimii ani șicare au fostprincipalelelecții ale crizeieconomice carea vlăguitRomânia?

Principalelelecții? În primulrând am învățatcă, pentru a trece

cu bine peste perioadele dificile,esențial este să te adaptezi. Și săiei decizii. Și, ca să parafrazez uncunoscut guru al management-ului: “Mai bine iei o decizie greșită,decât să nu iei nici una”. Sprenorocul nostru am reușit să luămdoar decizii bune. Încă de ladebutul acestei crize, era clar căeconomia se va contracta puternicși că esențial va fi să câștigăm ocotă cât mai mare din piața delegal. Una din căile prin careputeam rezolva problema market-share-ului era promovarea. Amdecis ca, printre alte metode depromovare, să mizăm puternic pemediul on-line. Azi, după o muncătitanică, ne putem mândri cu oprezență deosebită pe internet:peste 22 de site-uri, conturi desocial-media pe toate rețelele etc.Un al doilea obiectiv: sădiversificăm și să creștem calitateaserviciilor noastre. Astăzi oferim ogamă largă de servicii integrate:avocatură, mediere și optimizarefiscală, fapt care ne-a permis săintrăm în rândul marilor case deavocatură din București.Bineînțeles că nu am fi reușit toateacestea fără suportul echipeinoastre, care s-a ocupatîntotdeauna, cu promptitudine șiprofesionalism, de toate cazurileclienților. Prin diverse metode (amcrescut onorariile avocațilorcolaboratori și am avut grijă săatragem și să menținemperformerii), am întărit tot timpulechipa, fapt care a condus,inevitabil, la creșterea număruluide clienți și la fidelizarea celorexistenți.Ca o concluzie, pot spune că anul 2014 va fi unul de referințăpentru noi, marcând practicmomentul în care ne-am așezatconfortabil la masa jucătorilor detop din legal-ul românesc.

Mircea Fica

Am întărit tot timpulechipa, fapt care acondus, inevitabil, lacreșterea număruluide clienți și lafidelizarea celorexistenți.

Anul 2014 va fi unulde referință pentrunoi, marcând practicmomentul în carene-am așezatconfortabil la masajucătorilor de top din legal-ulromânesc.


MA

NA

GEM

ENT/

LEA

DER

SHIP

Cât de dificil este pentru ofemeie să-şi construiască ocarieră în avocatura debusiness? Cum au decurslucrurile în cazuldumneavoastră?

Se tot vorbeşte despre conceptediferite: avocatura clasică şi ceade business. În realitate,avocatul rămâne un artist, înesenţă: oratorul, histrionicul.Eu cred că pentru a fi avocat, îţitrebuie chemare, iar pentru aface din avocatură un business,îţi trebuie organizare. Nu sunt împotriva avocaturii debusiness, dar să ne înţelegem:poţi fi un mare avocat şi fără săfii un manager performant, dupăcum poţi fi un managerexcepţional şi să nu excelezi înavocatură. Aşa cum poţi fi unchirurg de excepţie, dar să nu fiiun bun manager de spital.Din păcate, profesia de avocat adevenit o afacere în toatăregula: cu oameni de PR, demarketing, cu preluareaconceptelor de management, custandardizare. Revenind laîntrebarea dumneavoastră, “Cât de dificil este pentru ofemeie să-şi construiască ocarieră în avocatura debusiness?”, eu aş răspunde că într-atât încât să-misfătuiesc fetele să urmeze o cutotul altă profesie dacă nu au însânge dragostea pentruavocatură…Este dificil să fii deopotrivă,avocat cu normă întreagă şimanager. Mai ales ca femeie,când ai şi copii, pentru caretrebuie să îţi rezervi timpul şidisponibilitatea necesare…Personal, nu cred că mi sepotriveşte partea cumanagementul. Am însă ocalitate, de a căuta mereu caleaînţelegerii amiabile şi cred că un

contract bun este cel în caretoate părţile sunt mulţumite.Contractul în care numai unulcâştigă nu este un contract bun.Eu cred în specializare şi înlucrul făcut cu profesionalism.S-ar putea să am stofă de lider,dar cu siguranţă nu ampregătirea necesară, aşa că nupot să îmi asum statutul demanager. Las asta în sarcinaasociaţilor mei.

Care sunt, în opniadumneavoastră,particularităţile unuimanagement performant alunei case de avocatură,comparativ cu cel al firmelorcare activează în altedomenii?Principala diferenţă este cămanagerul unei firme deavocatură trebuie să fie avocat.Nu poţi “importa” un managerprofesionist care să-ţiadministreze societatea deavocatură, aşa cum, de obicei,se întâmplă cu firmele în altedomenii de activitate. De regulă, în discuţiile iniţialecu clientul, vin partenerii. Cu eise negociază, lor li se explicădetaliile cazului, ei stabilesc înlinii mari, strategia, chiar dacăulterior lucrează o echipăconsolidată de avocaţi. Şi cred că o altă diferenţăfundamentală între o firmă deavocatură şi alte companii estelegată de faptul că fiecaremembru al societăţii de avocaţieste selectat pe criterii devaloare şi profesionalism. Într-o altă companie, personalulpoate fi format şi din persoanecare nu se remarcă prinperformanţă câtă vreme brand-ul este legat de firmă, nu depersonalitatea şi pregătireafiecărui angajat în parte.Această particularitate a caselorde avocatură decurge din faptulcă profesia de avocat este una

Am o calitate, de a căuta mereucalea înţelegeriiamiabile şi cred că uncontract bun este celîn care toate părţilesunt mulţumite.Contractul în carenumai unul câştigănu este un contractbun.

ESTE DIFICIL SĂ FII DEOPOTRIVĂ, AVOCAT CU NORMĂÎNTREAGĂ ŞI MANAGERInterviu cu SIMONA MARIA MILOŞ, Partener SMDA, Preşedinte INPPI


MA

NA

GEM

ENT/

LEA

DER

SHIP

intuitu personae. Clientul cautăpersoana, mai puţin firma.

Care trebuie să fie, în opiniadumneavoastră, calităţileunui lider al unei societăţiputernice de avocaţi? Secompletează acestea cu celeale managerului sau sesuprapun perfect?

Orice lider al unei societăţi deavocaţi trebuie să fie, în primulrând, un bun cunoscător alprofesiei. Nu cred că poate firecunoscut drept lider cel ce nua trecut prin toate unghereleprofesiei de avocat. Apoi, trebuiesă aibă o reputaţie solidă. Credcă cele două calităţi suntcomplementare, nu sesuprapun.

Ţinând cont de experienţadumneavoastră, ce altecomponente, alături de

pregătirea profesională şinotorietatea, mai suntnecesare pentru succesulunui avocat specializat peinsolvenţă?

Insolvenţa este domeniul careaduce, la aceeaşi masă,protagonişti cu interesediametral opuse: debitorul,creditorii săi – garantaţi,negarantaţi, instituţii bugetare,furnizori de utilităţi, acţionariidebitorului, fiecare având uninteres propriu, diferit de alcelorlalţi. Cred că talentul de conciliator alavocatului specializat îninsolvenţă este esenţial înexpunerea echilibrată aposibilităţilor pe care legea leprevede în privinţa tuturorparticipanţilor într-o procedurăde insolvenţă.Asemeni oricărui avocat pledantşi celui specializat în insolvenţă

îi trebuie pasiune pentruprofesie: aici nu se poate lucracu jumătăţi de măsură!Avocatura cere dăruire totală,altfel nu faci faţă stresului şidezamăgirilor pe care leîntâlneşti constant în aceastăprofesie.

Este binecunoscutăimplicarea dumneavoastrăîn dezvoltarea INPPI. Caresunt planurile pe termenmediu şi lung pe care vi le-aţi stabilit?

Am luat în serios misiunea ce mi-a fost încredinţată de cătreUniunea Naţională aPracticienilor în Insolvenţă dinRomânia (UNPIR), aceea de acontribui la pregătireaprofesională a practicienilor îninsolvenţă, în calitatea mea depreşedinte al InstitutuluiNaţional de Pregătire aPracticienilor în Insolvenţă dinRomânia (INPPI). Vreau sădezvolt această frumoasămisiune a INPPI, alături deechipa de oameni dedicaţi şientuziaşti pe care îi am alături.Cred că Institutul a debutatfrumos, vreau să cred că muncamea va conduce la o abordareuniformă a înţelesului legii înrândul practicienilor îninsolvenţă, pentru o practicăunitară la nivel naţional.E ceva total diferit de munca deavocat, este locul în care măîncarc spiritual, alături decolegii mei şi de dascălii noştricare au acceptat, cugenerozitate, să ne fie alături înacest demers.Şi mai vreau să petrec mai multtimp cu familia mea, pentru căfără suportul ei nu aş fi reuşitsă ajung aici.

Anca Chilom

Cred că talentul de conciliator al avocatuluispecializat în insolvenţă este esenţial în expunereaechilibrată aposibilităţilor pe care legea le prevedeîn privinţa tuturorparticipanţilor într-o procedură de insolvenţă.


MA

NA

GEM

ENT/

LEA

DER

SHIP

Aţi absolvit Facultatea deDrept a Universităţii de Vestdin Timişoara, instituţie carea evoluat foarte mult, înultimii ani. Când aţi venit înBucureşti şi care au fostprimii paşi ai cariereidumneavoastră?

În primul rând, consider căFacultatea de Drept a Universităţiide Vest din Timişoara a fostdintotdeauna o instituţie deprestigiu, foarte apreciată.Pregătirea profesională oferită deaceastă instituţie dovedindu-se, îndiverse medii juridice, a fi dintrecele mai bune din ţară.Am venit în Bucureşti la scurttimp după terminarea facultăţii şiam intrat în Baroul Bucureşti,imediat începând şi stagiatura laun cabinet de avocatură. Ulterior,am urmat un masterat în dreptulafacerilor şi am început ospecializare în drept comercialinternaţional, odată cu începereastudiilor de doctorat. Cât despre primii paşi în carieră,aceştia au reprezentat o etapăfoarte importantă, fiind operioadă în care am lucrat caavocat pledant în litigiicomerciale. Experienţa acumulatăastfel şi contactul cu instanţelede judecată au avut ulterior oinfluenţă deosebită asupramodului meu de a gândi ca unavocat de consultanţă, specializatîn cele din urmă în domeniulenergiei.

Sectorul energetic esteextrem de reglementat şisofisticat. Ce v-a determinatsă vă specializaţi în acestdomeniu? Ce model(e) aţiavut?

Sectorul energetic este într-adevăr un domeniu foartecomplex, având tangenţe cu maimulte ramuri de drept, precum

dreptul imobilar, comercial saucontractual. Am avut oportunitatea să asist înacest domeniu un client care adezvoltat al doilea cel mai mareparc eolian din România.Dezvoltarea proiectului a începutcu aproximativ un an înainte deapariţia în România a legii ceimplementa schema de sprijinpentru energie din surseregenerabile. În acest context,neexistând la acea datăprecendente în România, amstudiat foarte mult legislaţiainternaţională şi practicaaplicabilă în alte state UE, înconsiderarea faptului că principiilede drept internaţional, precum şilegislaţia europeană în domeniulenergiei, urmau să seimplementeze şi în ţara noastră. Această experienţă frumoasă,precum şi solicitările ulterioarenumeroase din ultimii ani, de aoferi consultanţă, în cele maivariate probleme şi aspecte alesectorului energetic, multe dintreele foarte provocatoare şi de ocomplexitate deosebită, m-audeterminat să mă specializez şimai mult în domeniul energetic,ajungând ca peste 90% dinactivitatea mea juridică să aibă caobiect acest domeniu.Am realizat că activitatea firmeinoastre de avocatură în domeniulenergiei a fost recunoscută peplan european, atunci când amfost invitaţi să reprezentăm în modexclusiv România în AEEC

ELEMENTELE REUŞITEI PENTRU AVOCATELE DIN CONSULTANŢAÎN ENERGIEInterviu cu DELIA VASILIU, Partener, Pachiu & Associates

Pachiu şi Asociaţiieste o firmă deavocatură“boutique”, dintreprimele existente pepiaţa avocaturii dinRomânia.


MA

NA

GEM

ENT/

LEA

DER

SHIP

(Associated European EnergyConsultants), poate cea maide prestigiu asociaţieeuropeană a firmelor deavocatură specializate îndomeniul energiei. AEEC areca membri fondatori cele maide renume firme locale deavocatură, specializate înenergie, din Germania,Austria şi Anglia, iar noi amfost onoraţi să ne alăturămacestora. Ştim că am fostselectaţi să reprezentămRomânia în AEEC datorităconsultanţei susţinute oferitămultor companii de prestigiudin domeniul energetic,aspect care a reprezentat oîncununare a muncii noastreîn acest domeniu. Uitându-mă în urmă, potmenţiona astăzi că am întâlnitîn viaţă multe persoane carem-au inspirat, m-auinfluenţat, m-au determinatsă aleg o anumită cale în viaţăşi în carieră. Consider cătoate aceste persoane au avuto contribuţie la ceea ce suntastăzi, servindu-mi, într-oformă sau alta, ca modele înviaţă. În domeniul energiei, amavut, de asemenea, maimulte modele de avocaţispecialişti, în special dinGermania şi Anglia. Avândocazia unor colaborăriinteresante, aceştia mi-auarătat ce înseamnă a fi unspecialist într-un domeniu dedrept atât de complex, şi m-au făcut să înţeleg cecontribuţie importantă poateavea un avocat bun înlegiferarea unei ramuri dedrept (aspect pe care l-amîntâlnit şi eu ulterior încarieră, în special atunci cândîncercăm, împreună cureprezentanţii unei autorităţi

publice din domeniu, să gă simsoluţii legale unor situaţiifără precedent în România).

Cum colaboraţi cuautorităţile locale şicentrale din sectorulenergetic (ANRM, ANRE,Ministerul Economiei /Departamentul pentruEnergie etc.)? Ce lerecomandaţi autorităţilorsă facă pentru a stimulainvestiţiile în acestdomeniu vital pentruevoluţia economiei?

Colaborarea cu autorităţiledin domeniul energiei a fostdestul de bună, în pofida aceea ce se cunoaşte despreautorităţile publice dinRomânia. Am avut plăcutasurpriză să întâlnesc oamenifoarte bine pregătiţiprofesional, dispuşi să asculteproblemele, dar şi sugestiileinvestitorilor de a îmbunătăţianumite aspecte, precum şide a colabora eficient pentrugăsirea unor soluţii. Dacă ar fi totuşi să numesccea mai mare problemăîntâlnită în relaţia cuautorităţile publice dindomeniu, este aceea cătimpul de reacţie este adeseafoarte îndelungat, iar anumiteproceduri sunt foartebirocratice, ceea ce nucorespunde, desigur, moduluide lucru din domeniul privat.

Cum apreciaţiconcurenţa/competiţiaactuală a societăţilor deavocatură care acordăconsultanţă juridicăcompaniilor energetice?

Este foarte greu de afirmatcă în România există avocaţi

cu adevărat specializaţi pe unanumit domeniu de drept,inclusiv energie. Aceastadeoarece, pe de o parte, piaţade energie din România estefoarte tânără în comparaţiecu cea din alte stateeuropene, iar pe de altăparte, pentru că avocaţii dinRomânia au tendinţa să seconsidere specialişti pe omultitudine de arii de drept.Astfel, majoritatea avocaţilor“specializaţi” între timp îndomeniul energiei, au de faptexperienţă în domeniuldreptului imobiliar, alcontractelor comerciale sauîn alte domenii. În acestcontext, este foarte dificil săapreciez concurenţa dindomeniu la adevăratavaloare. Există, desigur, o competiţiea societăţilor de avocatură ceoferă servicii de consultanţăîn domeniul energiei.Consider că, asemeneasituaţiei din alte domenii aleeconomiei, competiţia estefoarte bună şi stimuleazăspecializarea avocaţilor,diversificarea serviciilor dinacest domeniu, având caefect final o mai bunăperformanţă.

Pachiu şi Asociaţii esteapreciată ca una dintrecele mai importantesocietăţi de avocatură dinRomânia. Ce rol audoamnele avocat înangrenajul societăţii?

Pachiu şi Asociaţii este ofirmă de avocatură“boutique”, dintre primeleexistente pe piaţa avocaturiidin România. Plus-valoareaadusă de aceasta pe piaţaavocaturii, o reprezintă

profesionalismul, tenacitateaşi corectitudinea avocaţilorfondatori şi colaboratori,aspecte care se reflectă înprincipiile şi valorile acesteifirme de avocatură. Dacă luăm în considerarefaptul că managementulfirmei noastre de avocaturăinclude un managing partnerşi trei parteneri, dintre caredoi parteneri sunt femei, esteevident că rolul acestora estefoarte important. Mai mult,femeile sunt majoritare canumăr de avocaţi în cadrulfirmei noastre, ceea ce, dinnou, arată că ele sunt foarteapreciate şi importante înangrenajul societăţii noastrede avocatură.

Ce le sfătuiţi pe tinereledoamne care încep ocarieră în avocatură?

Tinerele doamne care încep ocarieră în avocatură trebuiesă ştie de la început că celpuţin avocatura de afaceri (lafel ca sectorul energetic dinRomânia), este încă undomeniu dominat de bărbaţi.Acest aspect nu reprezintă,bineînţeles, o piedică încariera oricărei femeiambiţioase, care cunoaştemai multe limbi străine, careare o gândire echilibrată,care este dispusă să ascultepărerile celorlalţi, care ştiecă întotdeauna mai are cevade învăţat, şi care, desigur,este foarte bine pregătităprofesional. Consider căacestea sunt calităţile debază pe care o femeie trebuiesă le aibă pentru a avea ocarieră de succes îndomeniul avocaturii.

Mircea Fica


MA

NA

GEM

ENT/

LEA

DER

SHIP

Care sunt principalelecalităţi pe care trebuie săle deţină liderul unei casemari de avocatură debusiness?Ingredientele leadership-uluiîn avocatură sunt excelenţaprofesională, inteligenţaemoţională şi capacitatea de amobiliza idei şi oameni.

În cadrul firmelor mari deavocatură există adeseaindividualităţi puternice. Înaceste condiţii, cum sepoate crea o culturăorganizaţională puternică?Parteneriatul încheiat cuasociaţii mei în urmă cu câţivaani s-a bazat pe un set devalori împărtăşite de toţifondatorii ZRP – integritate,moralitate, dedicare şidragoste de avocatură, la cares-au adăugat profesionalism,experienţă, renume şi muncăasiduă, calităţi pe care fiecaredintre noi le-a adus în firmă. Partenerii promovaţi ulteriordin cadrul echipei ZRP au fostselectaţi şi ei în primul rând înbaza acestor criterii, dincolode rezultate excelente înexercitarea profesiei. Avocatura este o profesie careclădeşte personalităţiputernice şi riguroase, darcare te învaţă în acelaşi timpsă fii flexibil şi creativ. Suntemo echipă cu individualităţicomplementare, compatibile

“cultural”, şi tocmai aceastădiversitate ne-a ajutat să fimuniţi şi să avem o culturăorganizaţională puternică.Suntem o firmă în care, de lasecretară la partener, fiecareare un răspuns la întrebarea“De ce ZRP?” şi un sentimentde apartenenţă care a creat oatmosferă de lucru prietenoa săşi de bună înţelegere.

Mulţi cred că, atunci cândvorbim despre lege,

trebuie să fii extrem deriguros, uneori chiar rigid,în detrimentul creativităţii,al inventivităţii. Cât deadevărată este aceastăpercepţie?Într-adevăr, aplicarea legiireclamă rigurozitate şi atenţie,dar nu inflexibilitate. Legea seaplică nu numai în litera ei, cişi în spiritul ei. Aici, poateinterveni, în funcţie departicularităţile fiecărei speţe,o anume individualizare şiconcretizare a prevederiloraplicabile, ceea ce presupuneun aport creativ.Avocatura este o profesie cu oactivitate creatoare foarteputernică şi, prin aceasta,înţeleg capacitatea de aaborda cât mai ingeniosprobleme juridice, de a creaprecedente, de a oferi soluţiijuridice inovatoare pentrubusiness-ul clientului.

Cât de dificil este pentru ofemeie să-şi construiască ocarieră în avocatura debusiness?Vorbind de România, situaţiaeste mult diferită acum demomentul la care eu amînceput să practic avocatura,sunt firme de renume cuparteneriat preponderentfeminin. Există însă statisticirecente care arată că în multeţări, o femeie avocat are şansemai mici decât un bărbat

avocat cu aceeaşi pregătire şiexperienţă să ajungă partenerîntr-o firmă mare sau săobţină acelaşi câştig.Am fondat Racoţi – Predoiu laînceput de profesie, la vârstade 26 de ani, împreună cuasociatul meu. Analizândretrospectiv ascensiunea meaprofesională, ceea ce a părutla început un act de curaj şiîndrăzneală s-a dovedit a fi unact de inspiraţie, inovaţie şigândire vizionară, prin seriozi -tate, rigoare profesională,adaptabilitate şi capacitatea dea stabili parteneriate durabilecu clienţii. Succesul în profesie nudepinde de gen, competenţa şiexpertiza fiind factorii carerecomandă un avocat, iarpasiunea, viziunea, implicareaşi conduita morală sunt calităţiinerente unui avocat-lider.

Care au fost cele maidificile momente dincarieră?O carieră de avocat presupunemulte momente dificile. Celmai recent este legat de faptulcă fostul meu asociat, CătălinPredoiu, a ales în urmă cu câţivaani un alt drum profe sio nal.Prin decizia lui am pier dut celmai apropiat sfătui tor şiîndrumător în ale dreptului.

Ce le-aţi sfătui pe tinereleabsolvente care aleg săprofeseze în avocatura debusiness?Să fie sigure că avocatura estemeseria pe care îşi doresc săo practice cu pasiune şi, dacărăspunsul este da, să cauteîntotdeauna excelenţaprofesională în activitatea pecare o desfăşoară.

Anca Chilom

SUCCESUL ÎN PROFESIE NU DEPINDE DE GENInterviu cu IOANA RACOŢI, Partener Senior şi Fondator, Zamfirescu Racoţi & Partners

Avocatura este o profesie cu oactivitate creatoare foarteputernică şi, prin aceasta,înţeleg capacitatea de a abordacât mai ingenios problemejuridice, de a crea precedente,de a oferi soluţii juridiceinovatoare pentru business-ulclientului.


MA

NA

GEM

ENT/

LEA

DER

SHIP

Cum apreciaţi dezvoltareaavocaturii de business înPloieşti şi aportul doamnelor laevoluţia acestei bresle?

Existenţa parcurilor industrialeprecum şi numărul mare decompanii din domeniul petroluluiau contribuit la dezvoltareaavocaturii de business în Ploieşti.Dacă, la început, acum câţiva ani,oraşul Ploieşti avea dezavantajulapropierii de Bucureşti, multecompanii preferând alegerea uneifirme de renume din Capitală, înultimii 2-3 ani, lucrurile s-au maischimbat, companiile preferând unparteneriat local. Totodată, având în vedere costurilemai mici, multe societăţicomerciale au ales să-şi mutedefinitiv business-ul în Ploieşti, înparcurile industriale, iar acestlucru a fost şi este beneficcabinetelor de avocatură din zonă,care sunt convinsă că asigurăconsultanţă juridică de calitate. Un avocat bun se impune indiferentde gen, iar calitatea principală pecare ar trebui să o aibă un avocatde business este capacitatea de aempa tiza, de a înţelege nevoileclienţilor, arătând consideraţie.

Antonescu & Voicu - Cabinetede Avocat Asociate este unmodel de asociere şi deeficienţă. De ce are nevoie ofemeie avocat pentru a reuşi?

Pentru a răspunde la aceastăîntrebare, trebuie să pornesc de ladouă dintre principiile care ne ca -rac terizează activitatea: inte gri tateşi profesionalism. Ne-am re marcatprin experienţa şi abordarea rigu roa -să, orientate spre atingerea obiec -tivelor clienţilor noştri, bazându-nepe un real parteneriat cu aceştia. Pentru a reuşi, un avocat, aşa cumam spus mai sus, indiferent de gen,trebuie să aibă o foarte bună

pregătire profesională, răbdare şise riozitate în relaţiile colegiale, cuclienţii, cu toate persoanele cu careintră în contact. În plus, atitudinearespectuoasă este un atu major. Totuşi, o femeie avocat trebuie săîşi păstreze doza de feminitate, înorice situaţie, fie că este vorba de onegociere mai dură sau un schimbde replici în faţa instanţei de judecată.

Care sunt doamnele avocat dela care aţi învăţat cel mai mult /pe care le admiraţi?

Mi-am început cariera de avocatsub îndrumarea partenerei meleactuale, care mi-a fost maestră –un om cu totul deosebit.

Ulterior, pe parcursul evoluţieimele profesionale, am intrat încontact cu numeroase co lege de ofoarte bună calitate, adevărateprofesio niste de la care am avut tottimpul de învăţat. După cum ştiţi, înRomânia sunt foarte multe doam neavocat – profesioniste, care aducun plus de valoare acestei profesii.

Ce le sfătuiţi pe tinereledoamne care doresc să seîndrepte către avocatură saucătre o altă profesie juridică?

În acest moment, apreciez că oricetânăr care doreşte să înceapă ocarieră juridică trebuie să tratezecu foarte multă seriozitate, înprimul rând orele de practică dintimpul facultăţii. Pentru cei carevor să devină avocaţi, este foarteimportant să lucreze pe perioadavacanţelor în diferite cabinete saufirme de avocatură. Sunt adepta specializării avocaţilor,pregătirea profe sio nală trebuie săfie continuă.

Mircea Fica

UN AVOCAT BUN SE IMPUNEINDIFERENT DE GENInterviu cu IOANA VOICU, Avocat Partener, Antonescu & Voicu - Cabinete de Avocat Asociate

ANTONESCU & VOICU - Cabinete de Avocat Asociate

Ploiesti, Str. Stefan cel Mare,Nr. 29, Jud. Prahova

Ploiesti, Str. Ion Maiorescu, Nr. 12, Bl. 33 S1, Et. 5, Ap. 5 D,

Jud. Prahova

Tel/ Fax: 0722 464 148 ; 0244 523 208

E-mail: [email protected]: www.av-legal.ro


DR

EPTU

L PE

NA

L A

L A

FACE

RIL

OR

Sunteţi avocat înscris înBaroul Bucureşti şi în BaroulParis. Cum apreciaţi, dinpunct de vedere juridic,me diul de afaceri din Ro mâ -nia faţă de cel din Franţa ?

Deşi atât România, cât şi Franţaafirmă preeminenţa dreptuluica fiind o caracteristică a patri -moniului comun, realitateaobiectivă românească nu co res -punde, în opinia mea, decla -raţiilor politice şi obliga ţiilorasumate la nivel internaţional.Instabilitatea şi neclaritatealegislativă şi incoerenţa înaplicarea dispoziţiilor legaleconduce în România deseori laprobleme absurde şi inutilepentru investitorii străini şi lamotive fondate pentru orienta -rea către alte medii de afaceri.Deşi şi în Franţa există uneoriprobleme legate de interpre -tarea şi aplicarea dispoziţiilorlegale, totuşi reacţiainstituţiilor publice atunci cândsunt sesizate este promptă, iarargumentele oferite suntpertinente, ceea ce înlăturăsentimentele de insecuritatejuridică şi chiar prejudiciilesuferite de investitori.În acest context, există opercepţie proprie investitorilorfrancofoni, în sensul că mediulde afaceri românesc ar vrea şiar putea să se însănătoşească,însă există piedici care înceti -nesc sau uneori opresc acest

lucru, existând inclusiv teme -rea că aplicarea noilor coduriintrate în vigoare va avea desuferit din cauza unor concep ţiieronate despre statul de drept.

Care sunt tipurile de pro -bleme cu care se confruntăcel mai des investitoriistrăini în România?

În opinia mea, ar fi două cauzecare constituie obstacole

majore în atragerea saumenţinerea investiţiilorstrăine. Pe de o parte,problemele de natură fiscală,iar pe de altă parte cele dedreptul muncii.În ambele materii, deşi faţă dedispoziţiile obligatorii la nivelulUniunii Europene ar trebui săexiste o stabilitate legislativă şio aplicare coerentă, ambeleaspecte lasă de dorit. Faptulcă, de cele mai multe ori,investitorii străini trebuie săajungă sau sunt chemaţi îninstanţă pentru rezolvareaproblemelor fiscale sau dedreptul muncii reprezintă, înopinia mea, una dintre celemai mari probleme actuale înaceastă privinţă. Totodată,faptul că deseori înseşiinstanţele au o jurisprudenţădivergentă, iar, uneori, chiarcontrară principiilor statuluide drept, determină în rândulinvestitorilor străini o reticenţăjustificată în ceea ce priveşteinvestiţiile în România.

Sunteţi unul dintre avocaţiicare a reprezentatreclamantele în cauza pilotMaria Atanasiu şi alţii c.România la CurteaEuropeană a DrepturilorOmului. Cum apreciaţi căs-a repercutat asuprainvestiţiilor străineproblema restituiriiimobilelor preluate abuziv?

Statul Român s-a obligat săasigure tuturor persoaneloraflate sub jurisdicţia sa (indi -ferent de cetăţenie sau naţio -nalitate) drepturile garantatede Convenţia Europeană, ceeace înseamnă nu doar săproclame drepturi teoretice şiiluzorii, ci să ia toate măsurilepentru ca aceste drepturi sădevină concrete şi efective.Lipsa totală de coerenţă aStatului Român în adoptareaunor soluţii pentru rezolvareaproblemei imobilelor preluateabuziv a generat numeroasealte probleme, dintre caremulte au fost resimţite înmediul de afaceri.Legea nr. 165/2013, adoptatăîn executarea obligaţiilorimpuse Statului Român prinhotărârea pronunţată în cauzapilot, este, în opinia mea,având în vedere soluţiilelegislative adoptate, texteledeseori neclare şi punerea saîn aplicare, departe de ceea cear trebui să fie o executareconformă. Fluctuaţiile pieţei imobiliare augenerat deja consecinţenegative în multe alte domenii,conducând la prejudiciiindirecte ale Statului Româncauzate, între altele, de reti -cenţa investitorilor străini cuprivire la investiţiile imobiliare.

În concluzie, cum apreciaţievoluţia investiţiilor străineîn România?

Personal, cunoscând perspec -tiva investitorilor şi realităţileobiective româneşti, sunt destulde rezervată într-o estimareoptimistă. Dacă ar trebui sărăspund într-un singur cuvânt,aş spune că evoluţia va fi precaută.

Anca Chilom

EVOLUŢIA INVESTIŢIILOR STRĂINE ÎN ROMÂNIA VA FI PRECAUTĂInterviu cu CORINA RUXANDRA POPESCU, Partener, Cabinet de Avocat Corina Popescu

Fluctuaţiile pieţei imobiliare augenerat deja consecinţenegative în multe alte domenii,conducând la prejudicii indirecteale Statului Român cauzate,între altele, de reticenţainvestitorilor străini cu privire lainvestiţiile imobiliare.


DR

EPTU

L PE

NA

L A

L A

FACE

RIL

OR

irma deavocaturăBudușan șiAsociații a

cooptat în echipa departeneri doi avocați cuactivitate prolifică îndosarele de criminalitate aafacerilor. Astfel, LianaIacob și FlorentinaFrumușanu ridică la cincinumărul partenerilor șiconsolidează poziția firmeide avocatură Budușan șiAsociații ca principalfurnizor al serviciilor deconsultanță preventivă șiasistență în cauze de dreptpenal al afacerilor.Ceilalți trei parteneri suntOvidiu Budușan (partenerulfondator al societății), MihaiOancea și Gabriel Albu.“Este prima extindere aechipei de parteneri, de laînființarea firmei, în 2008.

Liana Iacob și FlorentinaFrumușanu au fost parte dinechipa Budușan și Asociațiiîncă de la început, iarcontribuția lor ladezvoltarea segmentuluiconsultanței preventive șiasistenței în cauze complexede criminalitate a afacerilora fost considerabilă în toțiacești ani. Promovarea loreste consecința firească aacestei contribuții”, asubliniat Mihail Oancea,Managing Partner laBudușan și Asociații.

În cursul anului 2013,Budușan și Asociațiioperase deja o modificare înstructura operaționalăinternă, prin organizareaDepartamentului deconsultanță și prevenție înpenalul afacerilor, undepartament distinct carenu se regăsește înstructurile de organizareclasice ale firmelor deavocatură. „L-am organizattocmai ca să răspundemnevoilor specifice aleclienților din segmentul

corporate și am încredințatLianei Iacob coordonareaactivității de consultanțăpreventivă a firmei deavocatură Budușan șiAsociații”, a precizat MihailOancea.Atât Liana Iacob cât șiFlorentina Frumușanu augestionat unele dintre celemai complexe cauze decriminalitate a afacerilor dindomenii precum financiar-bancar, finanțări europene,industrie alimentară,energie, real estate. Ariilelor de expertiză includinfracțiuni la regimulfondurilor europene, alachizițiilor publice,infracțiuni de serviciu și decorupție, financiar-bancare,în domeniul asigurărilor șievaziunii fiscale.

Adrian Nuță

BUDUȘAN ȘI ASOCIAȚII S-A ÎNFIINȚAT ÎN ANUL 2008

Budușan și Asociații este singura societate de avocatură de pe piațaromânească specializată în gestionarea cauzelor de criminalitate a afacerilor,atât din perspectiva apărării, cât și din perspectiva protejării intereselorpersoanelor și companiilor vizate de activitatea infracțională.De la înființarea firmei, în anul 2008, societatea a acordat servicii juridice înnumeroase cauze de infracționalitate din domeniul afacerilor, atât în ceea ceprivește asistența în litigii de dreptul penal al afacerilor cât și consultanță șiprevenție în materie de criminalitate specifică afacerilor.

F

LIANA IACOB ȘI FLORENTINA

FRUMUȘANU

AU DEVENITPARTENERE LA BUDUȘAN ȘI ASOCIAȚII

ABONAMENTE

Stimaţi cititori,Pentru a contracta un abonament la revista “Legal Magazin” vă rugăm să contactaţi redacţia la [email protected] abonament pentru revistele din anul 2014 (4 ediţii Legal Magazin și o ediţie specială Lady Lawyer) costa 35 de lei (inclusiv TVA și serviciile de transport). Legal Magazin – revista profesiilor liberale apare trimestrial.

S.C. Best Legal Media & Consulting SRLCalea Victoriei, Nr. 136, Scara A, Etaj 7, Ap. 59, Sector 1, București Înmatriculată la Registrul Comerţului sub nr. J40 / 521 / 2013 Cod Fiscal 31106681 Cont IBAN RO29RNCB 0074 1310 0032 0001, deschis la BCR Sucursala Piaţa Muncii, București

LEGAL MAGAZIN

Revista profesiilor liberale


legalmagazin.ro

ocietatea deavocaţi Bogasiu & Asociaţii îşidesfăşoară

activitatea după un concept tip“boutique law firm”, cu serviciide asis ten ţă juridică perso -nalizate, pentru a satisfacecele mai exigente cerinţe îndomeniul penal-co mer cial.Societatea a fost fondată înurmă cu 20 de ani de cătreavocatul Mihai Bogasiu, care s-a remarcat încă din anii ’90ca un expert în drept penal.Experienţa acumulată în aniide carieră din Procuratură s-aconcretizat începând cu 1992

în casa de avocaţi Bogasiu şiAsociaţii, în care activează şi înprezent, coordonând Depar ta -men tul de Consultanţă Juridi căşi Prevenţie Penală.Angelica Enache, ManagerPartener, este licenţiată aFacultăţii de Drept, absolventăa cursurilor postuniversitaredin cadrul Facultăţii de Drept –specializarea Drept privat,licenţiată a Academiei de StudiiEconomice – Facultatea deManagement şi masterand alFacultăţii de Sociologie şiAsistenţă Socială. Din 1999,este avocat în cadrul BarouluiBucureşti şi co-asociat în

cadrul Societăţii de AvocaţiBogasiu & Asociaţii, în carecoordonează activitatea depar -tamentului litigii. Doamnaavocat Angelica Enache estespecializată în: dreptul penal alafacerilor, dreptul comercial,consultanţă juridică şi fi nan ciarăpentru achiziţii, fuziuni, divizărişi restructurări.Pentru atingerea obiectivelorsale, Bogasiu & Asociaţiicolaborează cu cinci avocaţidefinitivi, cu experienţă depeste şapte ani în domeniuljuridic şi a căror specializareacoperă principalele ramuri dedrept penal, comercial, concu -renţial, proprietate intelec -tuală, precum şi cu experţievaluatori, experţi tehnici şicontabili, mediatori, notari şiexecutori judecătoreşti.“Suntem una dintre cele maivechi societăţi de avocaţi dinRomânia de după 1989, cu unimportant palmares de succe seîn arii extrem de diverse alejuri dicului penal. Tratăm cuegal interes atât cazuisticacompaniilor mari cât şi miciiîntreprinzători, precum şipersoanele private, oferindu-lenu numai servicii, ci şi prietenieşi parteneriat. Înaltul nostrunivel de expertiză, preciziasoluţiilor şi profesio na lismul cucare ne repre zen tăm fiecareclient, sunt doar câteva dintreatuurile pentru care clienţii şipartenerii noştri decid să neînvestească cu cea mai mareîncredere. Avem de parteanoas tră atuurile unei vasteexpe rienţe, dar şi ale unei echi petinere, dinamice, consecvente.Ştim ce facem, cum facem şipentru cine facem. Suntem de ter -minaţi să luptăm pentru succes”,ne-a declarat Angelica Enache.

Mircea Fica

EXPERIENŢA PROFESIONALĂ A DOAMNEI ANGELICA ENACHE

Asistenţă și reprezentare înprocedurile de investigaţie penalăîn procesul penal:

Infracţiuni împotrivapatrimoniului (înșelăciune,delapidare, gestiune frauduloasăetc.);

Infracţiuni de serviciu sau înlegătură cu serviciul (abuz înserviciu contra intereselorpersoanelor, abuz în serviciu prinîngrădirea unor drepturi,neglijenţă în serviciu, purtareabuzivă);

Infracţiuni de corupţie (dare șiluare de mită, primire de foloasenecuvenite, trafic de influenţă,cumpărare de influenţă);

Infracţiuni de spălare a banilor; Evaziune fiscală şi infracţiuni

referitoare la legea contabilităţii; Fraudă financiară în domeniul

bancar; Infracţiuni referitoare la

accesarea fondurilor europene; Infracţiuni privind regimul

achiziţiilor publice; Infracţiuni privind drepturile de

proprietate intelectuală; Infracţiuni privind regimul

vamal; Infracţiuni care împiedică

înfăptuirea justiţiei (favorizareainfractorului, denunţareacalomnioasă, încercarea de adetermina mărturia mincinoasă);

Infracţiuni privind arestareanelegală, cercetarea abuzivă şisupunerea la rele tratamente;

Infracţiuni privindnerespectarea regimului armelorşi muniţiilor.


LITI

GII

S

ANGELICA ENACHECOORDONEAZĂ ACTIVITATEADEPARTAMENTULUI LITIGIIAL BOGASIU & ASOCIAŢII“Motivaţi de nevoile clienţilor noştri. Atenţi la detalii şi precişi înabordare. Încercăm să identificăm cele mai bune soluţii de apărareîn arii extrem de diverse ale juridicului penal. Aceştia suntem noi,Bogasiu & Asociaţii.”

Recent, aţi fost numităpartener în cadrulsocietăţii de avocaturăVoicu & Filipescu. Care afost parcursul dumnea -voastră profesional?

Întreaga mea carierăprofesională este legată deVoicu & Filipescu, având învedere că mi-am începutcolaborarea cu firma încă dela admiterea în Barou, în anul2005. Aici mi-am cunoscutmentorii şi m-am format caavocat şi tot aici am învăţat săgestionez proiecte şi să îicoordonez, la rândul meu, pecolegii mai tineri. Pe măsura dezvoltării expe -rienţei, am parcurs gradualtoate treptele ierarhice dinfirmă, până la poziţia actualăde partener. Includerea înmanaging board m-a pregătitcumva pentru acest rol, prinaceea că mi-a deschisperspectiva asupra roluluimanagerial şi administrativ alavocaţilor care conduc firma.

De ce aţi ales avocatura debusiness?

Am intrat în avocatură într-operioadă de boom, în carecererea de avocaţi specializaţiera mare, iar cei cu adevăratspecializaţi – puţini. Pe acestfond, accesul avocaţilor maitineri la proiecte mari şi variateera ca şi garantat în firmelemari de avocatură, aşa că şansade a mă alătura unei astfel defirme mi s-a părut de neratat. Privind în urmă, îmi pareincredibilă intuiţia care m-adeterminat să fac aceastăalegere, căci, în timp, amajuns să realizez că mă regă -sesc deplin în rolul profesionalde avocat de business.

Sunteţi unul dintre cei maiactivi membri ai practicilorde concurenţă şi M&A dincadrul firmei. Care suntparticularităţile, provocă -rile acestor două arii depractică, în comparaţie cualte specializări aleavocaturii de business?

Cred că în aceste arii de prac -ti că sunt esenţiale buna înţe le -gere a mediului de business şia particularităţilor unor industriicare au propriile mecanismede funcţionare, cunoştinţele

economice şi co merciale, ca şiviziunea specifică asupraactivităţii unui anumit client.Latura tranzacţională (M&A)este extrem de motivantăpentru noi, avocaţii, în specialdatorită faptului că lucrurile seîntâmplă mai mereu pe “fast-foward” şi viteza noastră dereacţie trebuie adaptatăconstant provocărilor careapar în structurarea,negocierea şi finalizarea cusucces a unei tranzacţii. Nu mai puţin motivantă estepractica de concurenţă, care

ne aduce mult mai aproape debusiness-ul de zi cu zi alclienţilor noştri, în care enevoie să intervenim fiepentru a preveni anumitepotenţiale probleme, fiepentru a remedia anumitecomportamente. Suntembucuroşi ori de câte ori contri -buim la creşterea sănătoasă abusiness-ului clienţilor noştri,independent de aria depractică în care îi consiliem.

Este important pentru unavocat aflat la început decarieră să facă parte dinechipa unei mari firme deavocatură? De ce?

Pentru un avocat care vrea săfacă performanţă de vârf înavocatura de business, da şinu. Pe de o parte, firmelemari asigură acces lastructuri organizaţionale binedefinite, în care performanţaeste recompensată în timp şiîn care căile de ascensiuneprofesională sunt clare încăde la început. Totuşi, tocmaidin cauza acestei structuri, oparte importantă dintrefirmele mari de avocatură îiatrag pe unii avocaţi stagiarisau chiar studenţi în capcanaunei specializări premature,care le poate limita acestoraopţiunile viitoare de carieră.Lucrul într-o firmă deavocatură care nu încurajeazăspecializarea la începutulcarierei, sau lucrul într-ostructură mai mică, mai fle -xibilă, sunt poate mai potrivitepentru un stagiar. Cred însăcă, din păcate, puţini tineri facalegeri în cunoştinţă de cauză,cât mai degrabă bazate peîmprejurări sau miraje.

Anca Chilom

AM INTRAT ÎN AVOCATURĂ ÎNTR-O PERIOADĂ DE BOOMInterviu cu GEORGIANA BĂDESCU, Partener, Voicu & Filipescu


M&

A


M&

A

V-aţi alăturat echipei D&BDavid şi Baias încă de laînfiinţare, în 2002. Cum adecurs evoluţia dum nea -voastră profesională?

De fapt, m-am alăturat PwCchiar dinainte de înfiinţareafirmei. Am lucrat pentru câte valuni şi în grupul de avocaţi carecolaborau cu PwC, grup care astat la baza înregistrării D&BDavid şi Baias la 1 iulie 2002. În primii ani, la D&B David şiBaias am lucrat în mai multearii de specializare, în dome -niul societăţilor comerciale, aldreptului muncii, am avut şicâteva dosare de litigii. Apoi,treptat, lucrând în mai multeproiecte de due diligence şiasistând avocaţii mai seniori întranzacţii, am prins gustulproiectelor de tip M&A, caresunt spectaculoase. Este multăadrenalină într-o negociere şi,la finalizarea tranzacţiei, cândclientul este mulţumit, simţică ai contribuit la un eveni -ment important, că muncaintensă a folosit la ceva, a fă cuto diferenţă, a adăugat valoare. În cei 12 ani la D&B David şiBaias am participat la maimult de 50 de tranzacţii înche -iate (şi în multe tranzacţii carenu au ajuns până la stadiulsemnării, fiind abandonate peparcurs) şi din fiecare dintreele am învăţat câte ceva.În timp, am format o echipă de

avocaţi care şi-au dorit să sespecializeze în acest domeniuşi, împreună, am dus la bunsfârşit tranzacţii foarte intere -sante. După câţiva ani, în 2008,am fost invitată, să devin par -te ner al D&B David şi Baias şiam continuat din aceastăpoziţie dezvoltarea practicii deCorporate M&A, lucru de caremă ocup şi în prezent.

Coordonaţi echipa deasistenţă în tranzacţii afirmei. Cât de dificil estepentru o femeie să activezeîn acest domeniu.

Un proiect de M&A este foarteimportant pentru societăţileimplicate şi, de aceea, de multeori, ele sunt reprezentate lanegocieri de conducereaexecutivă a clienţilor, formatăde multe ori din bărbaţi. Este

un mediu destul de dur, pânăla urmă o negociere înseamnăşi o înfruntare. Cu toate acestea, eu am învă ţatîn timp, urmărindu-i pe alţii înnegocieri, dar şi din experienţeproprii, că un avocat bun nueste neapărat cel care vorbeştecel mai tare şi care este capa bilsă se certe, să fie neplăcutfaţă de partea adversă, ci estecel care ajută clientul săfinalizeze o tranzacţie, să oducă până la capăt cu succes.Or, în acest domeniu, cel algăsirii locului comun într-odivergenţă, al înţelegerii unorpuncte de vedere diferite şi alexplicării unor soluţii raţionale,femeile au chiar un avantaj. De asemenea, pentru căaceste proiecte sunt complexe,ele cer din partea participan -ţilor un efort constant mare peparcursul unui termen relativlung – câteva luni. Şi femeilesunt de multe ori maiconstante decât bărbaţii.

Care sunt atributele care,alături de pregătireaprofesională solidă,contribuie la succesul unuiavocat specializat pe M&A?

Aş putea enumera multelucruri de care ai nevoie într-un proiect de M&A: decreativitate pentru a propunesoluţii diferitelor impedimenteidentificate, să ştii să asculţi şi

să înţelegi cealaltă partepentru a putea anticipa luărilede poziţie, să îţi poţi argu men tapunctul de vedere pentru aconvinge, de flexibilitatepentru a accepta soluţiilepropuse de ceilalţi şi… să nuiei lucrurile personal (întimpul negocierilor se spun totfelul de lucruri). Avocaţii carelucrează în acest domeniuînvaţă de la o tranzacţie la altaşi îşi perfecţionează în timpcompetenţele.Este nevoie şi de o capacitatebună de management alproiectului, pentru că suntmulte părţi implicate şi multefluxuri care merg în paralel,pe care trebuie să le gestionezi.Cred însă că cel mai importantlucru este să îţi placă sălucrezi pe proiecte de M&A:aceasta nu este o specializareîn care, dacă ai bilete la teatrusau ai programat o ieşire cuprietenii, poţi întrerupe lucrulpentru a finaliza contractul adoua zi, ci trebuie să îl terminiseara (sau noaptea), pentru caa doua zi dimineaţă să poatăavea loc ceea ce părţile austabilit: semnarea,continuarea negocierii,finalizarea. Se poate întâmplasă ajungi acasă la ora 3-4dimineaţa şi o nouă întâlniresă fie stabilită pentru ora 8dimineaţa, când trebuie să fiila fel de activ şi de implicat. Îngeneral, nu sunt astfel deperioade mai mult de o datăsau de două ori într-un an, darsunt procese foarte intense.Trebuie să îţi placă pentru aputea trece de mai multe ori,ani la rând, prin astfel deexperienţe pentru că altfel,după una sau două tranzacţiivei renunţa, inevitabil.

Anca Chilom

TREBUIE SĂ ÎŢI PLACĂ SĂ LUCREZI PE PROIECTE DE M&AInterviu cu ANDA ROJANSCHI, Partener, D&B David şi Baias, liderul echipei de tranzacţii

PRIMII PAȘI

În anul 1992 și-a începutactivitatea MARSHAL TURISM,care, în foarte scurt timp,devine unul dintre cei maiimportanți Tour Operatori dinRomânia.

Prin natura activității,începând cu această agenție,cei din conducerea sa au fostmereu conectați la noutățilede ultima oră din domeniulturismului și al industrieihoteliere.

Colaborarea cu cei dinindustria hotelieră a însemnatocazia de a cunoaște în celemai mici amănunte nevoileclienților în materie de cazare.

O INVESTIȚIE DE 10 MILIOANE DE EURO

Ideile, sugestiile, dar mai alespropriile concepte, au alcătuitun tot, din care, ușor – ușor, a prins contur imaginea a ceeace este astăzi HOTEL MARSHAL GARDEN 5*.Acesta și-a deschis porțile înluna mai 2012, construcția sadurând doi ani. Investiția a fostde 10 milioane euro, iarrezultatul a fost unulextraordinar. HOTEL MARSHAL GARDEN 5*este situat in inimaBucureștiului, pe CaleaDorobanților nr. 50B, și oferăoaspeților săi cazare în 63 decamere și apartamenteelegante, un rafinat restaurant

cu specific italian, baruri, osuperbă terasă – grădinăsituată la etajul 7, pe acoperiș,spa (masaj, saună, sală defitness), acces internet WiFi,parcare subterană. Cele 63 de camere șiapartamente care oferăoaspeților întreg confortul seimpart astfel:

• camere duble Standard -25 mp • camere duble Superior -30 mp • apartamente (DeLuxe) -45 mp

Prin conectarea unuiapartament și a unei camereduble Superior se obține unFamily Suite. Toate camerelese pot utiliza și în regim desingle.

ORGANIZATORII DE CONFERINȚEAU LA DISPOZIȚIE ȘASE SĂLIMULTIFUNCȚIONALE

Marele avantaj al HoteluluiMarshal Garden 5* îlreprezintă cele șase sălimultifuncționale, dotate cuechipament tehnic modern, cuo capacitate totală de 660locuri în aranjament teatru.Cea mai spectaculoasă dintreele este Sala Panoramic, cu osuprafață de 500 mp, situată laetajul 5 al hotelului.


LIFE

STYL

E

UN NOU PREMIUPENTRU HOTELULMARSHAL GARDEN 5*Hotelul Marshal Garden 5* este câștigătorul premiului Travelers’ Choice 2014 oferit de Tripadvisor lacategoria Luxury and Top Hotels, în România.Este un premiu care onorează managementul hotelului, dar în același timp îl face și mai responsabilfață de oaspeții actuali și viitori. Conducerea hotelului este convinsă că are toate atuurile pentru arămâne mult timp în topul preferințelor călătorilor din lumea întreagă.Anul trecut, hotelul a mai primit un premiu în cadrul categoriei Cea mai bună investiție a anului, laGala Premiilor de Excelență 2013 (Hotel Tourism & Leisure Investment Conference).


LIFE

STYL

E

MAJORITATEA OASPEȚILORPROVINE DIN ZONA DE BUSINESS

Toate dotările hotelului au avutun impact imediat și foarteputernic asupra pieței, iargradul mediu de ocupare acrescut la 63% în ultimul an.Marea parte a oaspețilorprovine din zona de business,dar au fost atrași și turiștiindividuali dornici să-șipetreacă zilele de vacanță înBucurești. „Oaspeții noștri apreciazăconfortul, eleganța, calitateaextraordinară a serviciilor,personalul atent, mâncarearafinată, liniștea, toate acesteala un preț corect”, a subliniatSimona Stamatov, RoomDivision Manager.

AVANTAJELE HOTELULUI PE OPIAȚĂ CONCURENȚIALĂ

HOTELUL MARSHAL GARDEN 5* are numeroaseavantaje, care îl diferențiază pe o piață concurențială. Spațiile de cazare unice, cu un design aparte, au fost astfel conceputepentru a crea confortoaspeților hotelului, apreciate de aceștia. Câteva aspecte capteazăatenția în mod special:suprafața generoasă acamerelor; pereții din sticlă ce oferă lumină naturală din abundență;mochetă cu motive florale,realizată după o idee proprie; patul îmbrăcat într-oțesătură bogat colorată,special creată de un renumitdesigner; baia cu pereți dinsticlă și cu acces separat pebalcon, realizând astfelaerisirea naturală.Restaurantul Danieli reuneșteatât experiența, cât șiadaptarea la trend-urileinternaționale. Situat la etajul6 al hotelului, restaurantuleste o locație privilegiatăpentru cei care vin la un prânz de afaceri, la o cinăromantică sau la un evenimentde gală. Maeștri bucătari îșirăsfață oaspeții cu preparatefine italienești, show-uriculinare live, specialități plinede savoare.

TERASĂ - GRĂDINĂ DE 500 MP

Terasa – grădină situată laetajul 7 este unică înBucurești. Aceasta are osuprafață de 500 mp și abundăde flori și arbuști naturali. Șiaici se organizeazăevenimente dintre cele maidiverse: cocktail-uri rafinate,business breakfast, reuniuniîntre prieteni, BBQ parties...Iar meniul include omultitudine de preparate: dela salate, pește și fructe demare, până la mușchi de vităArgentina pe piatră încinsă.

Nu trebuie să uităm nicibăuturile, care sunt dintre celemai variate, de la sucuri dinfructe proaspete, cocktail-urisofisticate, până la un vinromânesc de tradiție șișampania fină franțuzească.Iubitorilor de dulciuri li sepropune să testeze plăcintacasei de mere, înghețată sau oprăjitură Tiramisu.

ORGANIZAREA DE EVENIMENTE –REUȘITĂ DIN START

Organizarea de evenimentecorporate a fost și a rămasunul dintre principaleleobiective ale celor de laHOTELUL MARSHAL GARDEN 5*.

Pentru a cuceri această piață,la dispoziția oaspeților au fostpuse toate facilitățiledeosebite existente, dar, maiales, au fost oferite spațiiadecvate pentru desfășurareaoptimă a evenimentelor pecare le organizează:workshop-uri, training-uri,târguri, expoziții, lansări deproduse, seminarii, conferințe.

Spațiile sunt generoase, aulumină naturală, mobilieruleste modular și poate fiadaptat oricărui tip dearanjament, iar echipamentultehnic este de ultimăgenerație.

Capacitatea totală a sălilorunde se pot organizaconferințe este de 660 delocuri, iar aceasta se împarteastfel: sala Opal - capacitate30 de persoane (aranjamentteatru), situată la parterulhotelului, sala Topaz -capacitate 30 de persoane(aranjament teatru), situată laparterul hotelului, sala Safir-capacitate de 70 de persoane,

„Oaspeții noștri apreciază confortul, eleganța, calitateaextraordinară a serviciilor, personalul atent, mâncarea rafinată,liniștea, toate acestea la un preț corect.”SIMONA STAMATOV, Room Division Manager


LIFE

STYL

E

situată la parterul hotelului,sala Ametist - capacitate 80 depersoane (aranjament teatru),situată la etajul 6 al hotelului.Evenimentele de anvergură sepot organiza în salaPanoramic, situată la etajul 5 al hotelului, care ocapacitate maximă de 450 depersoane (aranjament teatru).Sala, modern echipată șiutilată, este un spațiu unitarde 500 mp, cu pereții lateralidoar din geamuri și cu accesindividual la o terasăgeneroasă.

“Conduc o echipă dedicată,pasionată și profesionistă.Împreună oferim cliențilornoștri întreg suportul pentru arealiza un eveniment reușit”,ne-a declarat Cristina NICA,Events Manager.

Aceeași dedicare se regăseșteși în organizareaevenimentelor private.Experiența unei nunți, a uneianiversări sau unei petrecerila HOTEL MARSHAL GARDEN 5* este întru totulunică și specială încât “vețipovesti că a fost altfel".

PLANURI PENTRU VIITOR

Întreaga activitate a celor dinconducerea HOTELULUIMARSHAL GARDEN 5* este susținută de marketing.Promovarea online, site-ulpropriu, serviciul periodic denewsletter și înscriereahotelului pe cele maifrecventate portaluri de turismși sisteme de rezervări onlineinternaționale, fiindprincipalele motoare pentruatragerea noilor clienți.

“Nu lipsesc nici aparițiilepublicitare în presa scrisă, laTV, sau publicitatea prin

panouri outdoor, participareala târgurile naționale șiinternaționale de profil”,completează Ana-MariaMOANȚĂ, Marketing Director.

MARSHAL este un brandputernic atât pe piața dinRomânia, cât și pe ceainternațională. Scopulmanagamentul companieieste creșterea gradului derecunoaștere al acestuia. Sedorește menținerea unui nivelde business ridicat, stabil șieficient, iar toate acestea sepot împlini numai dacă se vafolosi experiența,profesionalismul și dragosteapentru acest domeniu atât despecial al ospitalității.

“Conduc o echipă dedicată, pasionată și profesionistă.Împreună oferim clienților noștri întreg suportul pentru arealiza un eveniment reușit.”Cristina NICA, Events Manager

“Nu lipsesc nici aparițiile publicitare în presa scrisă, la TV, saupublicitatea prin panouri outdoor, participarea la târgurilenaționale și internaționale de profil.”Ana-Maria MOANȚĂ, Marketing Director


EVEN

IMEN

T

A PREMIAT ELITA PROFESIILOR LIBERALE JURIDICE ŞI ECONOMICE

Hotelul Howard Johnson dinCapitală a găzduit marţi, 3

decembrie 2013, prima ediţie aGalei Profesiilor Liberale

Juridice şi Economice – LEGAL MAGAZIN AWARDS. La

evenimentul organizat de LegalMagazin şi Business Mark, cusprijinul Uniunii Naţionale a

Profesiilor Liberale (UPLR), auparticipat peste 140 de invitaţi -

preşedinţi de asociaţiiprofesionale, avocaţi, notari,

practicieni în insolvenţă,executori judecătorești,

mediatori, consultanţi fiscali,auditori financiari, consilieri în

proprietate industrială,bancheri, oficialităţi

guvernamentale, presăeconomică.


legalmagazin.ro


venimentul a fost susţinut departenerii ProCredit Bank,Unicredit Leasing, MagazinRobe, Editura Corint, Casa

Panciu, Conta Rădulescu, Sarto,Callessentially Concierge şi Rentrop &Straton. Partenerii media au fost risco.ro,manager.ro şi medierenet.ro.Prezentatorul Galei a fost CosminŞerbănescu, preşedintele Internal ControlInstitute România.“Gala profesiilor liberale juridice şieconomice - LEGAL MAGAZIN AWARDSeste o premieră pe plan naţional, uneveniment care deschide drumuri şisondează efortul comunităţii pentrususţinerea mediului de afaceri în general,dar şi a societăţii, în ansamblul ei.Profesiile liberale trebuie descoperite,înţelese şi susţinute la justa lor valoare,cu atât mai mult cu cât acestea au unaport inegalabil şi determinant în viaţaîntregii ţări, în toate aspectele sale. Noivom organiza Gala în fiecare an, pentru arăsplăti eforturile, tenacitatea şi viziuneaacestor elite vitale pentru societatearomânească, profesiile liberale”, a subli niatMircea Fica, Senior Editor, Legal Magazin.

ASOCIAŢIILE PROFESIONALE MEMBRE UPLRAR TREBUI SĂ COLABOREZE MAI STRÂNS

Evenimentul a debutat cu o masă rotundăcu tema “Importanţa profesiilor liberalepentru economia României”. Principalaconcluzie a dezbaterilor a fost că

asociaţiile profesionale membre UPLR artrebui să colaboreze mai strâns. EmilianRadu, prim- vicepreşedintele UniuniiProfesiilor Liberale din România, aanunţat că la nivelul Uniunii s-a format ungrup de lucru care să cuantifice influenţaprofesiilor liberale asupra economiei şisocietăţii româneşti. El a reamintit căUPRL a devenit anul acesta o voceimportantă prin primirea în cadrulConsiliului Economic şi Social.Decanul Baroului Bucureşti, Ion Ilie-Iordăchescu, a amintit problemele cu carese confruntă breasla avocaţilor. Toni Teau,preşedintele Camerei ConsultanţilorFiscali (CCF), a precizat că asociaţiaprofesională pe care o conduce are peste6.300 de membri, atât persoane fizice câtşi societăți de consultanță fiscală. În 2014,CCF îşi va lărgi aria de cuprindere.Gheorghe Piperea, prim-vicepreşedinteleUniunii Naţionale a Practicienilor înInsolvenţă din România (UNPIR), a definitplastic profesia de practician îninsolvenţă, comparând-o cu o apă ce areun traseu sinuos, dar care, în cele dinurmă, se adună undeva. PreşedinteleConsiliului de Mediere, Dorin ValeriuBădulescu, a amintit că profesia demediator adună în rândurile sale o seriede profesionişti din mai multe activităţiliberale. La finalul Galei, a avut loc unconcert susţinut de un cvartet condus deviolonistul Rene - Cristian Popescu.

Adrian Nuță

E

EVEN

IMEN

T


EVEN

IMEN

T

SECȚIUNEA ASOCIAȚII PROFESIONALE

DOMNUL ARIN OCTAV STĂNESCU,Preşedintele Uniunii Naţionale a Practicienilorîn Insolvenţă din RomâniaDiplomă de excelenţă pentru contribuţia ladezvoltarea profesiei de practician în insolvenţă

DOMNUL ION ILIE-IORDĂCHESCU, DecanulBaroului BucureştiDiplomă de excelenţă pentru contribuţia ladezvoltarea profesiei de avocat

DOMNUL VIOREL MĂNESCU, PreşedinteleUniunii Naţionale a Notarilor Publici dinRomâniaDiplomă de excelenţă pentru contribuţia ladezvoltarea profesiei de notar public

DOMNUL HORIA NEAMŢU, PreşedinteleCamerei Auditorilor FinanciariDiplomă de excelenţă pentru contribuţia ladezvoltarea profesiei de auditor financiar

DOMNUL TONI TEAU, Preşedintele CamereiConsultanţilor FiscaliDiplomă de excelenţă pentru contribuţia ladezvoltarea profesiei de consultant fiscal

DOMNUL CRISTIAN JURCHESCU, PreşedinteleUniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti Diplomă de excelenţă pentru contribuţia ladezvoltarea profesiei de executor judecătoresc

DOMNUL MARIAN PETRE, PreşedinteleAsociaţiei Naţionale a Evaluatorilor Autorizaţidin RomâniaDiplomă de excelenţă pentru contribuţia ladezvoltarea profesiei de evaluator autorizat

DOMNUL DORIN VALERIU BĂDULESCU,Preşedintele Consiliului de MediereDiplomă de excelenţă pentru contribuţia ladezvoltarea profesiei de mediator

DOAMNA RALUCA VASILESCU, PreşedinteleCamerei Naţionale a Consilierilor înProprietate Industrială din RomâniaDiplomă de excelenţă pentru contribuţia ladezvoltarea profesiei de consilier în proprietateindustrială

PREMIANŢII Galei profesiilorliberale juridice şi economice 2013

Cristian Jurchescu,

PreşedinteleUniunii Naţionale

a ExecutorilorJudecătoreşti

Toni Teau, PresedinteleCamereiConsultantilorFiscali

DorinBadulescu, PresedinteleConsiliului de Mediere


EVEN

IMEN

T

SECȚIUNEA EXCELENȚĂ ACADEMICĂ

DOMNUL MIRCEA DUŢU, Directorul Institutuluide Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu”al Academiei RomânePremiul pentru contribuţia adusă ladezvoltarea activităţii Institutului de CercetăriJuridice al Academiei Române

DOAMNA SIMONA MARIA MILOŞ, PreşedinteleInstitutului Naţional pentru PregătireaPracticienilor în InsolvenţăPremiul pentru contribuţia adusă laorganizarea şi dezvoltarea INPPI – instituţia cucel mai fulminant debut

SECȚIUNEA AUDIT FINANCIAR

KPMG AUDIT SRLPremiul pentru rezultate financiare deosebitepe piaţa din România

DELOITTE AUDITPremiul pentru rezultate financiare deosebitepe piaţa din România

PRICEWATERHOUSECOOPERS ROMANIA(PwC) AUDITPremiul pentru rezultate financiare deosebitepe piaţa din România

EY ASSURANCE SERVICES SRLPremiul pentru rezultate financiare deosebitepe piaţa din România

BAKER TILLY KLITOUPremiu special aniversar - 10 ani de activitatepe piaţa de audit din România

SECȚIUNEA TAXE ȘI FISCALITATE

DELOITTE TAXPremiul pentru rezultate financiare deosebitepe piaţa din România

PRICEWATERHOUSECOOPERS ROMANIA(PwC) Premiul pentru rezultate financiare deosebitepe piaţa din România

GheorghePiperea,

Prim-vicepresedintele

UNPIR

Emilian Radu,Preşedintele

UPLR


EVEN

IMEN

T

EY ROMÂNIA Premiul pentru rezultate financiare deosebitepe piaţa din România

KPMG TAX SRLPremiul pentru rezultate financiare deosebitepe piaţa din România

RÖDL & PARTNERPremiu special aniversar - 15 ani de activitatepe piaţa din România

SECȚIUNEA MEDIATORI

COLEGIUL MEDIATORILOR Premiul pentru promovarea medierii înRomânia

UNIUNEA NAŢIONALĂ A MEDIATORILOR DINROMÂNIA Premiul pentru promovarea medierii înRomânia

ASOCIAŢIA PROFESIONALĂ A MEDIATORILORDIN ROMÂNIAPremiul pentru promovarea medierii înRomânia

ASOCIAŢIA MEDIATORILOR BUCUREŞTIPremiul pentru promovarea medierii înRomânia

CENTRUL DE MEDIERE BUZĂUPremiul pentru promovarea medierii înRomânia

SECȚIUNEA NOTARI PUBLICI

DOAMNA DANIELA NEGRILĂ, NotarCoordonator al Societăţii Notariale ConcordiaPremiul pentru activitatea editorială despecialitate juridică

PREMIANŢII Galei profesiilorliberale juridice şi economice 2013

MihaiCernea,

PresedinteleConsiliuluiDirector alCREDIDAM

Rudolf Vizental, ManagingPartner, Casa de InsolventaTransilvania

Mugur Curca , DirectorVanzari,UniCreditLeasing FleetManagement


EVEN

IMEN

T

SOCIETATEA NOTARIALĂ “LAURA BADIU ŞI

LIDIA DRĂGAN”

Premiul pentru contribuţia la dezvoltarea

mediului de afaceri

SECȚIUNEA PRACTICIENI ÎN INSOLVENȚĂ

CASA DE INSOLVENŢĂ TRANSILVANIA

Premiul pentru lansarea Programului

“Redresarea business-urilor aflate în

dificultate”

ROMINSOLV SPRL

Premiul pentru sprijinul acordat firmelor în

dificultate prin intermediul platformei Fairsolve

BDO Business Restructuring SPRL

Premiul pentru soluţionarea cu succes a

dosarului Cefin Real Estate Alpha

RVA INSOLVENCY SPECIALISTS


dosarului Prodlacta

ZRP INSOLVENCY


dosarului Tnuva România Milk

SECȚIUNEA AVOCAȚI

DOMNUL ION NESTOR, Co-Managing Partner

şi Fondator al societăţii de avocatură NNDKP

Premiul pentru Excelenţă în Leadership

DOMNUL GHEORGHE MUŞAT, Senior Partner

şi Fondator al Muşat & Asociaţii

Premiul pentru Excelenţă în Mentorship

DOMNUL SEBASTIAN GUŢIU, Managing

Partner Schoenherr Bucureşti

Premiul pentru Excelenţă în Management

AdrianManolache,

Managing Partner,Cazacu Manolache

Popa

HeribertKailbach,

Director GeneralAdjunct,

ProCredit Bank


EVEN

IMEN

T

ŢUCA ZBÂRCEA & ASOCIAŢII

Premiul pentru implicarea în campanii de CSR

şi activitate Pro Bono

GIDE LOYRETTE NOUEL

Premiu special aniversar – 15 ani de activitate

în România

NOERR

Premiu special aniversar - 15 ani de activitate

în România

BOŞTINĂ ŞI ASOCIAŢII

Premiul pentru cea mai extinsă prezenţă la

nivel naţional

CAZACU MANOLACHE POPA

Premiul pentru start-up

SECȚIUNEA

CONSILIERI ÎN PROPRIETATE

INDUSTRIALĂ

ANDRA MUŞATESCU LAW & INDUSTRIAL

PROPERTY OFFICES

Premiul pentru excelenţă în domeniul

proprietăţii intelectuale

CABINET M. OPROIU

Premiul pentru contribuţia la protejarea

mărcilor unor importante companii

multinaţionale

SECȚIUNEA

PROPRIETATE INTELECTUALĂ

Centrul Român pentru Administrarea

Drepturilor Artiştilor Interpreţi (CREDIDAM)

Premiul pentru implementarea, administrarea

şi protejarea drepturilor artiştilor şi contribuţia

la dezvoltarea acestei bresle

Ion Ilie-Iordachescu, Decanul Baroului Bucuresti

Mircea Dutu,Directorul

Institutului deCerceta ri

Juridice

Senatorul Ioan Chelaru,Presedintele UniuniiJuristilor din Romania


INTE

RN

AŢIO

NA

L

LOUISE ARBOUR

Avocat specializat îndrepturile omului, LouiseArbour a analizat dovezilereferitoare la unele dintrecele mai îngrozitoare crimedin ultimii ani din Iugoslaviași Ruanda, s-a “luptat” cupoliţiștii de frontieră pentrua investiga masacrelepetrecute și a criticat lideriidin Kîrgîzstan și până înSudan pentru abuzurilelegate de drepturile omuluipe care aceștia le-ausăvârșit - și încă luptă. Numită procuror-șef laTribunalul PenalInternațional pentru fostaIugoslavie (TPII), în 1996,avocatul francezo - canadianl-a pus sub acuzare pe fostulpreședinte iugoslav SlobodanMilosevic. În perioada 2004-2008,Louise Arbour a acționat încalitate de înalt comisar alONU pentru drepturileomului și, prin poziţia dură, atulburat apele în ţări precumZimbabwe, China și Israel. A

înfruntat administraţia Bushreferitor la războiul din Irak,pedeapsa cu moartea șieforturile Statelor Unite ale

Americii de combatere aterorismului. Asociaţiile careapără drepturile omului,precum Amnesty

International, au fostimpresionate de refuzul ei dea fi redusă la tăcere. În 2011, Louise Arbourconducea GrupulInternaţional de Criză,organism care continuă sămonitorizeze și să cercetezeconflictele internaţionale,chiar dacă acestea s-austins.

BRENDA HALE

Deschizătoare de drumuri,Brenda Hale a fost primafemeie și cel mai tânărjudecător care a primit titlulde lord, în prezent, fiindsingura femeie judecător dela Curtea Supremă dinMarea Britanie. Atunci cândvorbește despre sine, BrendaHale folosește apelativul defeministă „Softline”. Ea amilitat pentru a creștediversitatea sistemuluijudiciar, a lucrat la proiectulde revizuire a Dreptuluifamiliei, precum și pentruprotecția victimelor violențeiîn familie. În anii '80, a scrisprimul studiu complet aldrepturilor femeilor la loculde muncă, în familie și înstat și a contribuit laintroducerea Legii Copiilor1989 – cea mai importantăparte a legislației din MareaBritanie referitor la protecțiacopiilor .

HELENA KENNEDY

Născută în Glasgow, într-ofamilie modestă, părinţii fiindmuncitori, dar având unputernic spirit catolic șisocialist, BaroneasaKennedy este profundinfluențată de educaţia pecare a primit-o. „Am fost

FEMEIREMARCABILE

DIN DOMENIULJURIDIC

Sub titulatura “Inspiring women”, celebra publicaţie The Guardian a realizat o trecere în revistă adoamnelor care au avut o contribuţie remarcabilă la dezvoltarea domeniului în care lucrează. Cine suntfemeile deosebite din domeniul juridic?

LOUISEARBOUR


INTE

RN

AŢIO

NA

L

crescuți să credem că lucrurile materiale nusunt importante și că oamenii ar trebui săfie apreciaţi pentru ceea ce au făcut pentrualţii”, spune ea. De-a lungul vieții și carierei,ea a respectat acest standard.La vârsta de doar 24 de ani, avocatul radicalHelena Kennedy și-a înființat propriul biroupentru a lucra la cazurile de discriminaresexuală, violență domestică împotrivafemeilor și pentru a apăra femeile care auucis sau au fost agresate de parteneriviolenţi.În anul 1990, împreună cu alţi avocaţispecializaţi în drepturile omului, a înfiinţatbirourile Doughty Street și a lucrat la cazuricare au ţinut prima pagină a ziarelor,precum Guildford Four și procesul spionuluiMichael Bettany.Helena Kennedy a prezidat o anchetăindependentă care recomanda necesitateaunei schimbări radicale în modul în caresunt investigate decesele infantile bruște șia condus diverse organizații, precum BritishCouncil și Comisia Human Genetics. Are, deasemenea, propriile sale fundaţii pentrufinanțarea elevilor defavorizați.

GARETH PEIRCE

Pe această listă, există, probabil, puținioameni mai discreţi decât Gareth Peirce. Înciuda faptului că are una dintre cele mailungi cariere juridice din Marea Britanie, eaevită lumina reflectoarelor. Faima sa derivădoar din cazurile de care s-a ocupat - unparcurs revoluţionar de 30 de ani de lupteîmpotriva erorilor judiciare care au schimbatistoria juridică.În anii ’80, a reprezentat Guildford Four șiBirmingham Six. Mai recent, ea a devenit unarhitect-cheie în lupta împotriva măsurilordraconice de combatere a terorismului, carereprezintă familia lui Jean Charles deMenezes, cel care a fost împușcat mortal la stația de metrou Stockwell, șiMoazzam Begg, care a fost deținut înGuantánamo Bay. Deoarece, prin munca sa,îi apără pe cei care se află la capătul ascuțital puterii de stat, i-a determinat pe mulțiactiviști pentru drepturile omului să descrienumele ei ca fiind „sinonim cu drepturicivile”.

BRENDAHALE

HELENAKENNEDY


INTE

RN

AŢIO

NA

L

JAYSHREE SATPUTE

Anul trecut, o tânără femeie fără adăpost,Laxmi, a murit după ce a născut pe stradă,în centrul orașului Delhi, deși în zonă seaflau mai multe spitale. Nimeni nu a ajutat-o, astfel că a zăcut pe caldarâm timpde patru zile, sute de oameni trecând pelângă ea, iar în final a murit în urma uneiinfecţii. Copilul a fost luat în îngrijire. Avocatspecializat în drepturile omului, JayshreeSatpute a preluat cazul la Înalta Curte dinDelhi, reușind să obţină o hotărâre care adevenit un punct de reper, incidentul fiindconsiderat o încălcare a drepturilor omuluipentru Laxmi. Satpute este hotărâtă să lupte pentru caaceastă hotărâre să fie întâlnită peste tot înIndia și chiar în întreaga regiune, astfel încâtvocile femeilor sărace și marginalizate dinaceastă ţară, care prezintă un risc crescutsă moară la naștere, să poată fi auzite șidrepturile lor respectate.

SONIA SOTOMAYOR

În 2009, când președintele Obama a anunţatnumirea Soniei Sotomayor la CurteaSupremă, a declarat că a „trăit visulamerican”. S-a născut în Bronx, fiica unor imigranți dinPuerto Rico. După moartea tatălui său, cândSotomayor avea nouă ani, ea și fratele săuau fost aduși în proiectele de locuințe decare se ocupa mama sa. Aceasta a pus marevaloare pe educaţia copiilor, cumpărândsingurul set de enciclopedii care se găsea încartier. Sonia Sotomayor a mers mai întâi laPrinceton, pentru ca, mai apoi, să urmezecursurile Facultăţii de Drept de la Yale,unde, acum, opiniile sale pertinente suntpredate studenţilor.În afară de o perioadă în practica privată, înanii '80, Sotomayor a lucrat ani de zile înserviciul public, ca judecător și apoi laCurtea de Apel. Acum, fiind una dintre celetrei femei de la instanța supremă și primuljudecător hispanic, Sonia Sotomayor a îmbinatexperiența din lumea reală cu opiniile salecare respectă cu stricteţe rigorile legii.

Anca Chilom

SONIASOTOMAYOR

JAYSHREESATPUTE

GARETHPEIRCE


a realizareasondajului auparticipat 200dintre cele mai

importante societăţi deavocatură.Rezultatele din acest an aratăcă, deși femeile din firmele deavocatură chestionate auobţinut unele rezultate, înansamblu, ritmul de progresrămâne inacceptabil de lent,femeile continuând să seconfrunte cu aceleași barierecare au fost identificate și încelelalte șapte ediţii alecercetării realizate deFundatia NAWL. Cu toateacestea, există și puncte buneraportate de această anchetă,constituind o sursă deoptimism și demonstrând căprogresul poate fi atins atuncicând în firmele de avocaturăse iau măsurile necesarepentru a se asigura că femeileavocat sunt tratate corect și căacestea beneficiază de oriceocazie pentru a avansa și areuși. De asemenea, esteimportant de subliniat că toţi

clienţii pot și ar trebui să-șiexercite influenţa economicăconsiderabilă pe care o aupentru a se asigura că femeileavocat, care se ocupă deproblemele lor, vor fi remune -ra te/recompensate corect.

CONCLUZIILE EDIŢIEI DIN 2014

Continuă să existe unnumăr disproporţionat de micde femei care avansează pecele mai înalte poziţii înfirmele mari de avocatură - înciuda faptului că, de decenii,promoţiile facultăţilor de dreptsunt formate preponderentdin femei. Încă de la mijloculanilor ’80, mai mult de 40%dintre absolvenţi au fostfemei. Prin urmare, era deașteptat ca, până acum,promovarea femeilor și abărbaţilor în firmele deavocatură să se facă aproapeîn același ritm. Din păcate,astfel de paritate nu s-arealizat, în continuare maipuţin de 20% dintre parte neriidin firme fiind femei.

Angajarea pe orizontală lanivel de partener favorizeazăbărbaţii. Mulţi dintre equitypartneri au fost angajaţi de laalte firme, iar această practicăeste foarte răspândită înrândul societăţilor din AmLaw100. O consecinţă pe termenlung a acestui fapt este căraportul dintre femeile șibărbaţii aflaţi pe poziţii deequity partners va rămâne lafel – o majoritate covârșitoarea bărbaţilor.

Marea majoritate a firmelornu va raporta informaţii cuprivire la politica salarială aavocaţilor, femei și bărbaţi, iarrealizatorii studiului sunt depărere că aceasta se întâmplădin cauză că diferenţa dintreremuneraţia femeilor și cea abărbaţilor continuă să fiesubstanţială.

Reprezentanţii firmelorparticipante la sondajconsideră că există douămotive principale pentrunumărul redus al femeilornumite pe poziţii de equitypartners și anume: lipsa

capacităţii de dezvoltare aafacerilor și gradul ridicat deuzură. Pe de altă parte, spunrealizatorii studiului, nu existănicio îndoială că firmele potavea un impact major asupaperspectivelor pe termen lungpe care femeile le pot avea încadrul unei societăţi deavocatură.

Numărul redus al femeiloravocat care provin dintr-oetnie minoritară și ocupă opoziţie de equity partner esteîn concordanţă cu numărulbărbaţilor care se află peaceeași poziţie. Per total, înfirmele din AmLaw 100,minorităţile de sex femininocupă poziţii de equitypartnerships în proporţie de2%, în timp ce pondereabărbaţilor este ceva mairidicată – 6%. În cazulurmătoarei sute de firmedatele sunt următoarele: 2%femei și 4% bărbaţi. Acestedate evidenţiază dublulobstacol cu care se confruntăfemeile avocat de culoare dinStatele Unite: cel de gen și cellegat de etnie.

Până în prezent, în firmelede avocatură din Statele Unite,planificarea formală legată de“succesiune” nu a fost unscop pentru a identifica șidezvolta femei lider. Chiardacă există o recomandarecare prevede aceastămodalitate de a asiguracontinuitatea pe poziţiile deconducere, firmele mari nu s-au înghesuit să o pună înpractică. Majoritatea

RETENŢIA ȘI PROMOVAREAFEMEILOR ÎN FIRMELE DE AVOCATURĂ DIN SUAÎn acest an, Fundaţia NAWL, componenta caritabilă și de cercetare a Asociaţiei Naţionale a FemeilorAvocat din Statele Unite, a realizat cea de-a opta ediţie a studiului referitor la retenţia și promovareafemeilor în firmele de avocatură. La realizarea sondajului au participat 200 dintre cele mai importantesocietăţi de avocatură.

L

INTE

RN

AŢIO

NA

L


INTE

RN

AŢIO

NA

L

societăţilor de avocatură nuau cuprinsă în strategia dedezvoltare și planificareaformală legată de“succesiune”, iar atunci cândo au, diversitatea de gen nueste un criteriu important.

Avansarea femeilor înpoziţii de parteneri nu este oprioritate pentru firmele deavocatură din AmLaw 200,așa cum ar trebui. Deși separe că unele firme încearcăsă ia măsuri eficiente pentruînlăturarea obstacolelor cucare se confruntă femeile, așacum au fost identificate deacest studiu, dar și de ediţiileanterioare, din păcate, multealtele nu depun niciun efort.Există încă foarte multe firmecare au eșuat în a recunoaștecă facilitarea progresuluifemeilor avocat s-ar reflectași asupra avantajelororganizaţiei în sine, dar, în

aceeași măsură, și asupraclienţilor.

OBSTACOLE ÎN CALEA PROMOVĂRII FEMEILOR

În cadrul studiului din acestan, realizatorii au rugat firme -le participante să numeascăceea ce ar reprezenta pentruele cele mai mari obstacole încalea reţinerii femeilorasociaţi și promovareafemeilor pe poziţii de equitypartners. În mod deliberat,cercetătorii au structurataceastă întrebare, astfel încâtsă permită răspunsurideschise.Doar 6% dintre firmelepartici pante au spus căreţinerea în firmă a femeilorasociate nu este o problemă,în timp ce marea majoritate afirmelor vede cel puţin unmotiv pentru care femeile

pleacă din firmele lor.Aproximativ 38% dintre firmecred că unul dintre obstacoleeste echilibrul dintre carieră șiviaţa perso nală; 22% aumenţionat lipsa oportunităţilorde dezvoltare a afacerilor cafiind cel mai mare obstacol;13% sunt de pă rere căobstacolul ar fi repre zentat delipsa de mentori sau de femeiavocat lideri; 11% au spus căeste vorba despre confuzia saudificultatea legate de ceea cepresupune un parteneriat, iar11% au men ţio nat opţiuniledin afara firmei pentru oslujbă mai bună.Atunci când vine vorba despreimpedimentele legate denumirea femeilor pe poziţii deequity partners, firmele seconcentrează pe patru factorisimilari, însă pondereaacestora este diferită. Astfel,cel mai mare impediment

pentru femei ar fi, așa cum l-au descris 44% dintre firme,lipsa capacităţilor dedezvoltare a afacerilor. Uzura afost un obstacol identificat de31% dintre firmeleparticipante, acest criteriufiind descris ca plecareafemeilor din firmă sau, dacărămân, încetinirea ritmului demuncă. Celelalte douăobstacole comune incluse aufost echilibrul carieră-viaţăpersonală (10%) și mai puţinisponsori și mentori (11%).Doar 4% dintre firme nupercep niciun obstacol în caleapromovării femeilor pe poziţiide equity partners. Aceste impedimente diferitefac parte, desigur, într-oanumită măsură, din strategiade management a firmelor deavocatură: multe dintreacestea solicită un numărexcesiv de ore facturabile, nuoferă acces egal la oportu ni -tăţi de afaceri, nu promoveazăfemeile în funcţii de condu -cere și nu au criterii sau pro -cese de promovare transpa -rente. Rezultatele studiului auarătat, de exemplu, că unnumăr de firme – 12% - nupermit avocaţilor carelucrează în regim part-time săfie avansaţi pe poziţii departeneriat, un impedimentfără nicio justificare încondiţiile actuale de piaţă șicare are un impact dispro -porţionat asupra promovăriifemeilor avocat.Pierderea sistematică a unuinumăr mare de avocaţi senioride sex feminin pune în pericol,pe termen lung, “sănătatea”firmelor, precum și continui -tatea și calitatea serviciilor pecare le oferă clienţilor.

Anca Chilom


INTE

RN

AŢIO

NA

L

entru mai mulţi ani,Dr. MohammedAkram Nadwi acondus un proiect

de amploare prin care sedoreşte descrierea biografiilora mii de femei musulmanecare, de-a lungul istoriei Isla -mului, au avut un rol im portantîn tradiţia hadithurilor. În “Al-Muhaddithat: TheWomen Scholars in Islam”,Oxford Interface Publications,2007 (Femeile savante dinIslam), Dr. Nadwi a rezumatdicţionarul său biografic de 40de volume, dicţionar al femei lormusulmane care au învăţat şipredat hadithuri. El demons trea -ză astfel rolul important al fe -meilor în păs tra rea învăţătu ri lorProfetului (sallalahu aleihi wasalam). Femeile participaudeseori la cursurile moschei -lor şi ale şcolilor, învăţau şipredau şi, de asemenea,călătoreau cu scopul de aînvăţa. Aceste femei aveau unputernic rol în societate. “La început, am crezut că voi

găsi în jur de 20 - 30 de femei,dar până în acest moment s-auadunat 8.000, de acum 1.400de ani”, spune autorul. Printre femeile descrise înacest dicţionar se numără ofemeie jurist din secolul al X-lea, din Bagdad, care acălătorit prin Siria şi Egipt şicare a învăţat alte femei; ofemeie din secolul al XV-leacare a predat în Medina; ofemeie din secolul al 7-lea dinMedina care a primit titlul dejurist academician.

VĂLUL ISLAMIC ÎN TRIBUNALELE DIN TURCIA

Femeile avocat vor putea purtavălul islamic în tribunalele dinTurcia, iar cetăţenii de origine

kurdă vor avea dreptul să-şifolosească limba maternă înrelaţia cu justiţia.Hotărârea referitoare la portulvălului a fost luată de Consiliulde Stat, cea mai înaltăautoritate administrativăjudecătorească din aceastăţară, ca urmare a unei soli -

citări prezentate de un avo catde sex feminin care a susţinutcă este victima unei discrimi -nări religioase, a explicat osursă din domeniul judiciar.Decizia a fost imediat criticatăde partizanii laicităţii. Deexemplu, preşedintelebaroului din Ankara, Metin

Feyzioglu, a apreciat că ofemeie avocat “nu poate să-şiîndeplinească funcţia deapărător al unui acuzatafişându-şi apartenenţareligioasă într-un stat laic”.Vălul islamic nu va putea fipurtat însă de femeileprocuror sau judecător.

PRIMA FEMEIE AVOCAT ÎN ARABIA SAUDITĂ

În Arabia Saudită, femeile auvoie să studieze dreptul din2005, dar abia acum pot să şipractice această meserie. Deaceea, în 2013, Arwa Al-Hujaili, prima femeie avocatdin ţară, a devenit un simbol alunei generaţii şi un exempludemn de urmat.Ea a decis să-şi construiască ocarieră în domeniul dreptului,

P

Dr. Mohammed Akram Nadwi

FEMEILE AVOCAT ÎN LUMEA ISLAMICĂ


INTE

RN

AŢIO

NA

L

sperând să poată fi lăsată săpractice această meserie imediatdupă terminarea cursurilorUniversităţii King Abdulaziz dinJeddah, în 2010. Au trecut însă treiani, pe parcursul cărora Arwa Al-Hujaili a avut titulatura deconsultant legal, fără a fi însărecunoscută ca avocat.Cu voinţă şi perseverenţă, după treiani de cereri adresate MinisteruluiJustiţiei, Arwa Al-Hujaili, în vârstăde 25 de ani, a primit în cele dinurmă permisiunea de a seînregistra drept avocat practicant,devenind prima femeie din ţarăcare a reuşit acest lucru. “Oameniiîmi spun că sunt un pionier şi simtnevoia să mă ridic la nivelulaşteptărilor pe care aceştia le au.Este un sentiment de marerespon sabilitate. De acum înainte,oamenii vor fi atenţi la tot ceea cefac”, a spus tânăra.

SCURT ISTORIC

Universităţile din Arabia Saudită auînceput să primească femei lafacultăţile de drept în 2005, acesteaterminându-şi studiile în 2008. Darentuziasmul lor a fost curmatbrusc, atunci când şi-au dat seamacă nu pot obţine drept de practică.Multe dintre colegele lui Al-Hujaili,nemulţumite de lipsa de progresdin ţară, au ales să plece înstrăinătate ca să poată munci. Cutoate acestea, Arwa Al-Hujaili acontinuat să îşi susţină punctul devedere, depunând nenumăratecereri în acest sens.În acelaşi timp, şi alţii au începutdemersuri pentru schimbare,creând grupuri personalizate peFacebook, intitulate “Eu suntavocat”, campanii pe Twitter şipostări pe Youtube, pentru cafemeile să primească dreptul de apractica avocatura.În cele din urmă, în octombrie anultrecut, după ce a primit o petiţiecare a strâns 3.000 de semnături,organizată de un grup deabsolvente de drept, RegeleAbdulah a anunţat că femeilor artrebui să li se permită să fierecunoscute drept avocate. Cutoate acestea, Ministerul de Justiţiedin Arabia Saudită nu s-a grăbit săsprijine decizia. “Am continuat săfac demersuri, dar nu îmi dădeauabsolut niciun fel de răspuns”, îşiaminteşte Al-Hujaili.

UN GEST DE SOLIDARITATE

O prietenă de-a sa, Hanouf Al-Hazzaa, a scris atunci un articolîntr-un ziar, în care îi cerea Regeluisă intervină. Al-Hazzaa făcea partedin prima generaţie de absolventeale Arabiei Saudite, dar ea alesesesă meargă în Statele Unite aleAmericii pentru a practicaavocatura, fiind dezamăgită de

situaţia de acasă. “Am scris desprecât de deprimantă era situaţia,explicând că multe dintre noisuntem aici, în afara ţării, pentrucă nu avem niciun viitor acasă”,povesteşte Al-Hazzaa.Două zile mai târziu, MinisterulJustiţiei a dat undă verde cererilor,iar cea a lui Al-Hujaili a fost primaacceptată. Acum, ea lucrează caavocat stagiar și, peste doi ani,după ce îşi va finaliza calificarea,speră să urmeze o carieră îndreptul familiei pentru a ajuta altefemei saudite. "Multe femei dinţara asta au într-adevăr nevoie săvorbească cu avocați de sexfeminin și vreau să ajut acele femeipentru a-şi obține drepturile",spune ea. “Aspectul social esteunul care trebuie luat înconsiderare, ca societatea să poatăaccepta femei avocat, pentru căeste ceva nou. Va fi, de asemenea,o provocare şi pentru sistemuljudiciar să ne accepte, dar cred căvom depăşi aceste dificultăţi, dacăne vom dovedi competenţa”, aadăugat Arwa Al-Hujaili.Adam Coogle, cercetător din OrientulMijlociu pe problemele DrepturilorOmului, citat de CNN, este deaceeaşi părere, că există încăprobleme pe care femeile avocat levor întâmpina. “Judecătorii saudiţiau multă libertate şi pot înlătura unavocat dintr-un proces. Judecătoriii-ar putea respinge pledoaria saus-ar putea chiar să-i interzică săvorbească, în special dacă estevorba despre un judecătorconservator, care nu vrea cafemeile să se facă auzite îninstanţă”, spune Coogle.Însă pentru Al-Hujaili, faptul că areuşit să urmeze o carieră îndomeniul juridic a făcut să meriteaşteptarea. “Succesul este unsentiment plăcut, mai ales atuncicând vine după o furtună”, spune ea.

Anca Chilom

Aspectul social esteunul care trebuieluat în considerare,ca societatea săpoată accepta femeiavocat, pentru căeste ceva nou. Va fi,de asemenea, oprovocare şi pentrusistemul judiciar săne accepte, dar credcă vom depăşi acestedificultăţi, dacă nevom dovedicompetenţa.Arwa Al-Hujaili

Judecătorii saudiţi aumultă libertate şi potînlătura un avocatdintr-un proces.Judecătorii i-ar putearespinge pledoariasau s-ar putea chiarsă-i interzică săvorbească, în specialdacă este vorbadespre un judecătorconservator, care nuvrea ca femeile să sefacă auzite îninstanţă.Adam Coogle,cercetător dinOrientul Mijlociu peproblemeleDrepturilor Omului


IND

EX A

VOCA

ŢI

Al-Hujaili Arwa 70, 71

Arbour Louise 65

Aron Cosmina 34, 35

Badea Nina 36, 37

Bădescu Georgiana 6, 52

Bădescu Marian 8

Baias Adrian 8

Baias Flavius 10, 11

Belciu Delia 4

Bilan Alina 9

Bilcescu Alimăneştianu Sarmiza 12,13

Buneci Petre 7

Coneţ Mădălina 8

Cosma Radu 6

Diculescu-Şova Ana 20, 21

Dincă Răzvan 8

Dumitrescu Andra 8

Enache Angelica 51

Frumușanu Florentina 49

Gîlcă Costel 9

Gruia Dufaut Dana 5, 22, 23, 24

Güler (Miron) Alina 6

Hale Brenda 65, 66

Haţegan Ioana 38, 39

Iacob Liana 49

Iacob Paula 16, 17, 18, 19

Kennedy Helena 65, 66

Leach Ancuţa 9

Lupu Roxana 8, 40, 41

Mareş Mihai 7

Miloș Simona Maria 42, 43

Moga Paler Mara 9

Movileanu Alina 6

Neacşu Adrian Toni 9

Negruzzi Elena 14,15

Nemeş Radu 9

Peirce Gareth 66, 67

Popescu Corina 48

Racoţi Ioana 46

Ralea Loredana 4

Rojanschi Anda 53

Satpute Jayshree 67

Sotomayor Sonia 67

Stănculescu Irina 26, 27, 28, 29

Stoica Cristiana 30, 31

Suciu Miruna 7

Şuică-Neagu Peggy 5

Tîrnoveanu Stan 5

Todor Anda 32, 33

Vasiliu Delia 44, 45

Voicu Ioana 47

BUCUREŞTI, str. General Berthelot nr. 41,

Sector 1, Cod poştal 010169Tel./Fax: 004021 312.45.82

E-mail: [email protected] site: www.uplr.ro

Preşedinte: EMILIAN RADU

Secretar General: NICOLAE MIRICĂ

Bucureşti 2014

ediŢie specialĀ aprilie - legal...

Documents