Fundatia de Ajutor Medical Profilaxis

Scoala Parintilor

Desfiintam mituri/infiintam obiceiuri!

Vitaminele: prieteni sau dusmani?

Fast-food sau camara bunicii?

“Combustibil”pentru cel mic: cand, cum si cat

consuma?

Trucuri pentru”Mofturici”

Obezitatea

Conform unui raport Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), trei milioane de elevi

europeni sunt obezi

x 3 din anii ’80

x 2 in ultimii 8 ani

Copilul pana la 3 ani

Nevoi nutritionale foarte diferite de copiii

mai mari sau adulti

Ratei mari de crestere

Schimbarilor morfologice si

functionale datorate dezvoltarii rapide

Cresterii semnificative a nivelului

activitatii fizice

• x 2 Talia

• x 5 Greutatea

• x 4 Creierul

Growth Standards, OMS, 2006

22

20

18

16

14

12

10

8

6

4

0 – 3 ani Varsta (ani)

g p

e z

i

Adult

* Excluzand perioada adolescentei, anii copilariei mici (1-3 ani) cunosc cel mai mare ritm de crestere

Ritmul de crestere de la nastere pana la varsta adulta

Nutrienti (pe kg corp) Necesar zilnic 1-3 ani Necesar zilnic Adult

Energie 400 (95) kJ (kcal) 147 (35) kJ (kcal)

Proteine 1.17 g 0.75 g

Acizi grasi esentiali

- n-6 PUFA

- n-3 PUFA

0.32 g

0.06 g

0.08 g

0.02 g

Calcium 32 mg 14 mg

Fier* 0.6 mg 0.2 mg

Iod 5.6 µg 1.9 µg

Vitamina D 0.8 µg 0-0.8 µg

Sodiu2 ** 0.04 g 0.02 g

10x

fier, calciu, vitamine

3x Energie

Desfiintam mituri

“Trebuie sa manaci tot din farfurie”

’’Azi ai fost cuminte, asa ca meriti o ciocolata”

“Sanatos=gras, alb si frumos”

“Mancare=dragoste”

“Dragostea trece prin stomac”

“Manca-l-ar mama”

Zaharina Papile gustative

(dulce)

SNC

Secretie de insulina ->SCADE

GLICEMIA

FOAME

Recomandari

Proteinele 10-15% din totalul de calorii, 1 gram de

proteine furnizand 4,1 kcal;

Necesarul de proteine scade de la 1,2 g/kgcorp/zi în

prima copilărie la 1 g/kgcorp/zi în perioada

prepubertară.

2/3 origine animală - lactate 500 ml/zi, carne 50-75 g/zi,

ouă (un ou la 2 zile).

- prin “decompunere” in organism elibereaza

aminoacizi; exista 30 de aminoacizi dintre acestia 8

fiind esentiali ( adica nu pot fi produsi de organism ci

trebuie adusi direct din alimentatie);

Oua de gaina, de 2 ori /saptamana , prepelita 3/zi 10

zile

Fierul si zincul – biodisponibiliate mare in carnea rosie

Vegani- risc deficit de fier, zinc

Proteinele

MIT

Carnea necesara zilnic in

alimentatia copilului

De 3-4 ori /saptamana

pui, curcan, peste, vita, ficat de

pui – 40-60 g /zi

carnea de porc, miel, oaie,

vanatul sunt interzise copiilor

mici, la fel mezelurile si

conservele de tip pate!!!!

Carne

FALS

GLUCIDELE ( hidratii de

carbon )

complexe de tipul

amidonului din cereale -

grau, porumb,orz, ovaz,

secara, orez

leguminoase, cartofi,

banane

simple -lactoza, fructoza si

galactoza

zaharul nu trebuie sa

depaseasca 10 g/zi;

hidratii de carbon cu absorbtie lenta (mentin un nivel constant al glicemiei) de tipul celor care exista in cereale, legume, fructe;

painea - din faina integrala (painea neagra) in cantitate de 2 felii/zi

recomandate cerealele integrale- principiile nutritive in toate straturile bobului

dulciurile (ciocolata, napolitane, sucuri, etc)- sunt usor asimilate, dau o senzatie de bine insa interfera cu apetitul

fructe: potential alergenic crescut (capsuni, fructe de padure, etc

semintelor ( alune, nuci, migdale) in special datorita pericolului de inecare/aspiratie

1g/4,1kcal

Calorii 50-55%

10-12 g

glucide/kg

MIT

Piscoturile si grisinele sunt

mai “usoare”decat painea

Din contra :

-contin mai multe calorii

deoarece nu contin apa, iar

aluatul contine grasimi adaugate

-portiile adecvate din faina

integrala ( copii 3-10 ani 2 portii/zi

o portie= 50g)

Cereale

FALS

Recomandari

Laptele de vaca- proteine cu valoare biologica

ridicata, bogat in lipide, sodiu

Copii - maxim 500 ml/zi, - reduce absorbtia Fe

Portia

2 pahare 200 ml/zi

2-6 ani 30 g branza /zi

6-10 ani 40-60 g branza/zi

Branzeturi consumate de 2-3 ori pe saptamana

150 ml lapte =1 iaurt=60 g branza de vaci

Lactate

30% Calciu

25 % vitamina D

Lapte degresat

Proteine 8 g

Lipide 0 g

90 calorii

Lapte semidegresat 2%

Proteine 8 g

Lipide 5 g

130 calorii

Lapte integral

Proteine 8 g

Lipide 8 g

160 calorii

MIT

Laptele de capra poate inlocui

pe termen lung laptele de

vaca

Contine o cantitate scazuta de

acid folic- anemie

megaloblastica

Lactate FALS

Recomandari

pestele gras ( somon, somn, sardine, ton,

macrou) de 2-3 ori pe saptamana;

pe langa continutul de acizi grasi, are si o mare

cantitate de fosfor, precum si un continut ridicat

de vitamine ( A, D, vitamine B)

O portie

2-6 ani 40-60 g

6-10 ani 70-90 g

Se recomanda consumul de peste de 2-3

ori/saptamana

Peste

MIT

Fosforul Imbunatateste

memoria

Contine acizi omega 3 –6

Antioxidanti

Previne bolile cardiovasculare

reglarea sistemului imun, inflamator,

aparent fosforul fara legatura cu

imbunatatirea functiei mentale

Dar contine proteine nobile si

seleniu- previne imbatranirea

celulara

Peste FALS

Fasole, mazare, naut, linte , soia

Bogate in proteine – 20%, lizina AA esential,

glucide 45%, fibre 15 %, sarace in lipide

exceptie naut si soia

Sarace in metionina, cisteina prezente in

cantitati mari in cereale

Bogate in FIER dar acesta e legat de acidul

fitic fiind greu absorbabil

Biodisponibilitatea fierului din plante este de

10 ori mai mica comparativ cu cea din

alimentele de origine animala datorita

procentului crescut de fitati, taninuri,

polifenoli, fibre.

Leguminoasele

Recomandari

restrictii doar -potential alergenic crescut – seminte mici ( capsuni, fructe de padure, etc);

semintele (alune, nuci, migdale) pericol de inecare/aspiratie;

Fructe galbene- caroten (caise, piersici, pepene)

3 portii de fructe pe zi

o portie =

Citrice, mere, pere – 1 fruct mediu/mare

Capsuni, caise, fructe de padure, struguri, cirese- 100 g

Fructele

MIT

Cauzeaza balonare ar

trebui consumate intre

mese

Din contra :

senzatie de satietate

previn consumarea unor

cantitati mari de

alimente bogate in

calorii

aport VitC la sfarsitul

mesei- absorbtia fierului

Fructele

FALS

Nu produc crestere in greutate-

sarace in calorii, dau senzatie de

satietate pe o perioada mare de timp

Contin multe fibre care reduc

absorbtia colesterolului

Saruri Na/K- controleaza cantitatea de

apa din organism – reglarea TA si

faciliteaza activitatea musculara

Surse de fier /vitamine

Vitamina A – sistem imun, vedere

buna (legume rosii /portocalii)

morcovi, rosii, ardei, dovleac

Legumele

Recomandari

Legumele

3 portii de legume

pe zi dupa 2 ani

o portie = O rosie medie

/2-3 morcovi

/O farfurie mica de legume fierte

/O farfurie de supa de legume

50 g salata

80g legume crude/mixate

100 g legume gatite

• Dovlecel

Morcov

Pastarnac/telina

Fasole verde

Patrunjel

Spanac

5-6 luni

•Rosii

Ceapa

Ardei

Sparanghel

Vinete

Conopida

Gulie

6-8 luni

Recomandari

carbohidratii > 50%

din caloriile zilnice

1-2 portii de

paste/orez

o portie = 3-6 ani – 50 g

6-10 ani – 80 g

Orez/paste

MIT

Orezul cauzeaza constipatie

Orezul este mai slab decat pastele

Este indicat in gastroenterite deoarece

enzimele responsabile de digestia lui sunt

mai rezistente si actioneaza chiar si cand

mucoasa intestinului este afectata

Valoarea calorica este similara , dar

amidonul din orez este mai usor digerat

decat cel din paste

Orez

FALS

Recomandari

Bogati in amidon, K, Cu- sistem

nervos si hematopoeza, Mg –

mineralizarea oaselor

100 g cartofi= 25 g paine

caloric- pot inlocui orezul sau

painea - glucide complexe cu

absorbtie lenta

O portie

3-6 ani =100-150 g

6-10 ani 200 g

Cartofii

MIT

Cartofii prajiti ambalati sunt

similari cu cei facuti acasa

1/3 din greutatea celor

ambalati= grasimi

Suprafata de prajire creste cu

cat e taiat mai subtire=>

cantitatea de ulei absorbit e

mai mare

Uleiuri de prajire daunatoare

Cartofii

FALS

Lipidele

grasimi saturate carne, lapte, smantana, unt

-evitand carnea grasa,

slanina, untura, mezelurile;

laptele, smantana -continut

mediu in grasimi, niciodata

lapte sau iaurt dietetic;

untul

NU margarina

maturarea sistemului nervos

absorbtia unor vitamine (vitaminele

liposolubile: Vit A,D,E,K)

1g/9,1kcal

Calorii 30-35

%

Recomandari

Uleiuri

IDEAL

uleiuri nesaturate

Uleiul de masline- bogat in acid oleic,

mononesaturat, stabil la temperaturi

inalte, scade LDL, creste HDL

colesterolul

Uleiul de floarea soarelui, porumb, soia

– sarace in acid oleic dar bogate in

acid linolenic –omega 6 si linoleic –

omega 3

Exces de acizi omega 3 si omega 6 alterari ale sistemului imun

creste timpul de sangerare

creste riscul bolilor cardiovasculare

recipiente protejate de lumina – nu de

plastic- lumina interfera cu proprietatile

acizilor omega3 -6

Portia/zi 2 linguri= 10 g ulei

MIT

Prajitul in uleiul din seminte este mai

sanatos decat cel in ulei de masline

Uleiurile din seminte – bogate in acizi

omega 3-6 -sunt distrusi la temperaturi

inalte

Acidul oleic din uleiul de masline ramane

stabil la temperaturi inalte

Cel mai potrivit dintre uleiurile de seminte

pentru prajit- ulei de arahide

Uleiuri FALS

MIT pe etichete

Uleiul de palmier si uleiul de nuca

de cocos- ieftine –foarte bogate In

grasimi saturate

PRUDENT-

Daca nu e specificat tipul de ulei

vegetal…

Prajitura de casa cu ulei de

masline/arahide, faina, oua,

marmelada si multa dragoste……..

“Uleiuri vegetale” FALS

Recomandari

Ulei- “smoke point” –temperatura cea mai

mare la care poate fi incalzit fara a-I

distruge proprietatile.=> compusi toxici

Pentru prajeli- recomandate uleiuri cu

smoke point crescut

Majoritatea grasimilor adaugate la

prepararea industriala aduc pana la 50%

calorii- cipsuri

Grasimi

MIT

Vinul in cantitate mica

stimuleaza apetitul copiilor

se pot intoxica foarte usor-

imaturitate enzimatica -risc

convulsii

Bauturi FALS

Evita sucurile carbogazoase si

indulcite- exces caloric-

obezitate, carii dentare

Cafea,cola – bogate in cafeina-

insomnie, anxietate

Bauturi comerciale folosite

regulat-prin continutul de acid

orto- fosforic- pierdere lenta a

calciului din oase

O doza de cola aprox 40 mg

cafeina – o ceasca de cafea

Sucuri

Lipidele din ciocolata de calitate– unt

de cacao- 2/3 grasimi saturate acid

stearic ce se transforma in organism in

acid oleic nesaturat

Evitati ciocolata ce contine grasimi

vegetale –ulei de palmier/cocos calitativ

slab

Contine tiramina- elibereaza histamina-

alergii

ciocolata nu trebuie administrata

sub varsta de 3 ani.

Ciocolata

GATITUL

Creste digestibilitatea proteinelor carne/peste

Ideal pentru prajituri, paine- amidonul –dextrine- mai usor digerabil

Copt

De preferat pe aburi- legume

Fiert

Creste aportul caloric si de toxine

Prajit

Alimentele interzise copil mic

Mezeluri, conserve de carne, peste, pate

Carne de porc, afumaturi, carne de miel, oaie,

vanat

Margarina

Branza topita

Ciocolata

Condimente de tipul vegeta

Laptele de vaca ( macar pana la varsta de 1 an)

Foietaje

“Combustibil” pentru cel mic: cand, cum si

cat consuma?

Nici un aliment singur nu

poate furniza toti nutrientii

esentiali organismului.

Alimente din toate categoriile

vitamine

substante minerale

fibre.

Piramida alimentatiei

Varf RAR

Baza DES

Modificat dupa Kersting et al

Karger Berthold Koletzko “Pediatric Nutrition in practice”

Modificat dupa Kersting et al

Karger Berthold Koletzko “Pediatric Nutrition in practice”

Modificat dupa Kersting et al

Karger Berthold Koletzko “Pediatric Nutrition in practice”

Paine si cereale 1 felie de paine, 1/4 cana cereale uscate, 1/2 cana cereale

fierte, orez sau paste gatite

Verdeturi (legume) 1 cana crude, 1/2 cana gatite, 3/4 cana suc de legume

Fructe 1 mar, portocala, banana, etc. de marime medie, 1/2 cana

fructe din compot sau gatite, 3/4 cana suc de fructe

Lactate 1 cana lapte de vaca, de soia sau iaurt, 50 g branza de

vaci, 45 g telemea

Leguminoase (fasole, soia,

linte, mazare, etc.), nuci,

seminte, oua

1/2 cana leguminoase gatite, 3-4 nuci, 1/4 cana seminte, 1

ou, 2 albusuri

Dulciuri si deserturi 2 linguri de zahar, miere sau dulceata, 2 prajituri mici, 1 felie

de placinta sau tort, 1 pahar de bautura racoritoare.

Grasimi 1 lingura de ulei, unt

O portie =

Meniu 1 - 3 ani

mic dejun -20-25 %

gustarea 1 –10-15%

pranzul – 30%

gustarea 2 – 10-15%

cina -20-25%

grupa I : lactate

grupa II : carne, peste, oua

grupa III : grasimi de origine animala ( carne, peste, unt,etc) si vegetala ( ulei masline, floarea soarelui)

grupa IV : cereale ( grau, secara, porumb, orz, ovaz)

grupaV : fructele si legumele

Nevoi zilnice : 2,5-3 g proteine / kg, 4-5 g lipide / kg, 12g glucide / kg NE (kcal/zi) = 1000 + 100 x vârsta

(ani)

1000 - 1300 calorii pe zi

Nr. mese / zi = 3 + 1-2 gustări

copilul este aşezat la masă şi încurajat să mănânce singur cu linguriţa.

mic dejun :

200-250 ml lapte + o felie de paine cu unt, pasta de branza, unt + dulceata de casa, pate de casa

lapte cu cereale

200-250 ml lapte+ omleta (un ou) + o felie paine

gustarea 1:

fructe proaspete ( 100-150 g) – feliute sau piure de fructe cu 1 biscuiti/piscoturi sau suc proaspat de fructe

iaurt natural ( 100-150 g) cu fructe, cereale adaugate

branza de vaci cu fructe /biscuiti/piscoturi

pranz:

supa de legume, carne de pui, vita, perisoare ( din pui, vita), galuste de gris, paste ( taietei) – 100-150ml

carne ( pui, vita, peste, ficat) – 40-60 g sau 1 ou fiert incorporate in piureul de legume sau alt tip de garnitura ( orez, paste, mamaliguta, sufleu de conopida, cartofi, spanac, musaca, tarte, placinta cu carne, legume)– 100 g ;

salata legume crude: rosii, ardei, salata

desert ( optional): cateva bucati dintr-un fruct, compot de fructe, tarta cu fructe, chec

gustarea 2:

fructe proaspete ( 100-150 g) – feliute sau piure de fructe cu 1-2 biscuiti/piscoturi sau suc proaspat de fructe

iaurt natural ( 100-150 g) cu fructe, cereale adaugate

branza de vaci cu fructe /biscuiti/piscoturi

cina:

mamaliga cu branza si smantana – 100-120 g + lapte 200ml

budinca de macaroane/orez+branza + 200 ml lapte

cereale cu lapte/gris cu lapte + 200 ml lapte

• excesul de lapte

• abandonarea produselor proaspete

• excesul de proteine (printr-un consum exagerat de carne) si glucide (in special bauturile dulci)

• rontaielile intre mese

• indulcirea sucurilor de fructe alimente tip fast-food fortarea copilului sa manance tot din farfurie- anorexie psihogena

Glucide lente (cereale, fainoase, legume, fructe)

Grasimi mono si polinesaturate(uleiuri, peste gras, fructe oleaginoase)

Proteine de calitate superioara ( carne slaba, peste, oua)

Lapte si produse lactate

Glucide rapide- zahar

Grasimi saturate ( carne grasa, mezeluri)

Branzeturi concentrate (cascaval, branza topita)

FAST FOOD

Cauzele obezitatii

factorii genetici

hormonali

aportul excesiv + consum de energie insuficient!

4 din 5 copii nu revin la greutatea normala varstei

Cei mai predispusi elevii ciclul primar/gimnazial

Dar de ce s-au schimbat în ultimul timp obiceiurile alimentare ale oamenilor?

Părinţii au mai puţin timp şi energie să gătească fast-food

Bauturile carbogazoase laptele şi apa

Celulele cresc initial numeric

Aportul> consumul cresc in volum

Aportul >>excesiv in continuare dupa

ce s-au hipertrofiat in volum cresc

din nou numeric

Slabire – celulele adipoase se reduc

ca volum NU ca numar

alimente hipercalorice bogate în carbohidraţi

energia pe care o producem în timpul somnului.

+ ”scade cheful” de exerciţii fizice

supraalimentare creştere în greutate.

Lipsa de odihnă duce la creşterea

producţiei de grelină şi la diminuarea

leptinei, cei doi hormoni care

reglementează senzaţia de foame, şi care

fac să crească pofta de mâncare

„Una dintre cele mai bune modalităţi de a combate excesul de greutate la copii este ca întreaga familie

să aibă o alimentaţie mai sănătoasă şi să facă mai multă mişcare“.

CE POT FACE PĂRINŢII? • Mai multe legume şi fructe decât alimente semipreparate sau tip fast food

(un cheesburger ii ofera 836 de calorii si 54g de grasimi).

• Băuturi carbogazoase, băuturi îndulcite ---------------.>apă sau lapte şi

gustări sănătoase.

• metode de gătit - mai puţine grăsimi

• Daţi-le porţii mai mici.

• Nu folosiţi alimentele pentru a-i răsplăti

• Nu le permiteţi să sară peste micul dejun

• Luati masa in familie dar nu la TV

• Încurajaţi activităţile fizice

• Limitaţi timpul petrecut în faţa televizorului, la calculator şi cu jocurile

video.

• Planificaţi ieşiri în familie;

• Implicati copii in treburi casnice

• Fiţi un bun exemplu în privinţa obiceiurilor alimentare şi a activităţii fizice.

Bisfenolul A - obezitate

Bisfenolul A, prezent îndeosebi în cutiile de conserve şi dozele de

băuturi - creşte riscul greutăţii excesive şi al obezităţii la copii.

copiii cu cele mai înalte niveluri de bisfenol A (BPA) riscă de două

ori mai mult să ajungă obezi decât cei care au concentraţii mai

scăzute.

Obezitatea afecteaza corpul mintea-sufletul

Efecte psihice stari de la tristete, neputinta, neincredere in sine, pana la stigmatizare, marginalizare, izolare si chiar discriminare. Efectele fizice

Alterarea tolerantei la glucoza Dislipidemii (hipercolesterolemie, hipertrigliceridemie, hiperlipoproteinemii combinate). Hipertensiunea arteriala Scaderea tolerantei la efort fizic. -nu mai reuseste sa sustina activitatile fizice similare copiilor de aceeasi

varsta, acest lucru ducand la izolare, marginalizare; acesta isi gaseste tot felul de “prieteni” ca mancatul excesiv, statul in fata televizorului sau a calculatorului fara limita.

Afectiuni ortopedice (atitudine cifoscoliotica, accentuarea lordozei lombare, scolioze), dar si ale membrelor

inferioare (piciorul plat). Probleme respiratorii - obturarea cailor respiratorii superioare Litiaza renala si biliara Avans al varstei osoase

Infiintam obiceiuri

Program fix de masa si somn

Mesele principale si gustarile respectate si nu se mananca intre mese

Puneti-i in farfurie numai putina mancare si asteptati sa mai ceara. Daca nu mai cere,

inseamna ca s-a saturat. Nu-i promiteti dulciuri sau alte minuni ca sa manance. Copilul

va specula orice slabiciune de a parintilor.

Nu-i dati in fiecare zi aceeasi mancare, chiar daca lui ii place.

Portiile de mancare adaptate copilului

Nu-i lasati la indemana dulciurile/bauturile racoritoare dulci, din comert.

Mese cat mai diversificate. O alimentatie bazata numai pe carne si prajeli nu aduce

prea mari beneficii organismului. Acesta are nevoie de fructe, legume, salate, sucuri

naturale, lactate care aduc un aport mare de vitamine.

Obiceiurile pe care i le formati copilului de la varste foarte mici se tin

minte si se respecta, nu se uita niciodata, si copilul va trai exact cum a

fost invatat de parinti si, la randul lui, la maturitate, va face ce stie si ce a

vazut la parinti.

Lasati-l sa se joace afara- activitate fizica – sport minim o ora /zi sa se joace, sa zburde, sa alerge, sa se impiedice si sa-si juleasca genunchii. Nu se intampla nimic daca micutul transpira in timpul jocului.

Limitarea inactivitatii /sedentarismului ( televizor, calculator)

Nu regimuri drastice

Se reduc grasimile animale

Se reduc dulciurile concentrate

Se reduc sucurile

Se indica consumul de fibre, fructe si

legume

Obiectivul realist

Mentinerea greutatii in timp ce copilul

creste

•Copii si adolescenti - activitate fizica

minim 60 minute pe zi, preferabil in

fiecare zi a saptamanii.

Activitatea fizica este o

componenta esentiala a

unui stil de viata

sanatos.

• stimuleaza tonusul si capacitatea mentala;

• scade incidenta tulburarilor de atentie;

• inlatura insomnia;

• creste densitatea osoasa

• scade incidenta constipatiei

• determina cresterea masei musculare

• creste rezistenta la infectii;

• determina o “stare de bine” prin eliberarea de endorfine la nivelul

creierului.

Efortul fizic

Vitaminele:

prieteni sau dusmani?

Vitamine sintetice

• indulcitori periculosi- aspartam

• hrana fortificata cu vitamine + suplimente vitaminice

Doze toxice vitaminice

Excesul de vitamina A - dureri de cap sau

tulburări de vedere prin hipertensiune

intracraniană., tulburari nervoase grave

Excesul de vitamina K -tulburări de coagulare.

Excesul de vitamina D :anorexie ( lipsa poftei de

mancare), hipotonie ( copil moale),

varsaturi, constipatie, polidipsie si

poliurie

NU are nevoie DE

VITAMINE

• creşte în greutate

• alimentatie echilibrata diversificata

• copil activ

Vitamina A ficat, peşte, gălbenuş de ou, morcovi, dovleac, spanac, sfecla, caise

Vitamina D ulei de peşte, unt, gălbenuş, ficat

Vitamina K alune, ulei de floarea soarelui, ulei de măsline, hering, vegetale cu

frunze, gălbenuş

Vitamina E ulei vegetal, germeni de grâu, gălbenuş de ou

Vitamina C citrice, vegetale, ananas, cartofi, varză, ardei verde, kiwi, afine

Vitamina B1

(tiamina)

drojdie, cereale integrale, carne, ficat, nuci, fasole, cartofi

Vitamina B2 lapte, brânză, carne, ouă

Acid nicotinic

(niacina)

drojdie, cereale integrale, carne, ficat, nuci, fasole, cartofi

Vitamina B6 drojdie, cereale integrale, carne, ficat, nuci, fasole, cartofi

Acid folic vegetale cu frunze verzi, fructe, organe, drojdie

Vitamina B12 ficat, carne, ouă, lactate

Biotina ficat, gălbenuş, nuci, legume

Surse de vitamine

Prieteni sau dusmani?

Vitamina D + Calciu

Vitamina A, C, vitamina B12 + Fier

Calciu + Fier

Fier + Zinc

1 – 3 ani 4 – 8 ani 9 – 13 ani Acid folic 150 µg 200 µg 300 µg

Vitamina B1 (tiamina) 0.5 mg 0.6 mg

Vitamina B2 (riboflavina) 0.5 mg 0.6 mg

Vitamina B3 (niacina) 6 mg 8 mg

Vitamina B6 0.5 mg 0.6 mg 1.0 mg

Vitamina C 35 mg 35 mg 40 mg

Fier 7-10 mg 10-12mg 10 mg

Calcium 500 mg 800 mg 1000 - 1300 mg

Zinc 3.0 mg 4 mg 6 mg

Calciul

Necesarul de calciu:

o In primele 6 luni 250mg /zi

o Intre 1 si 3 ani, 500 mg zilnic, 250 ml lapte furnizeaza 300 mg calciu; de aceea si la aceasta varsta se recomanda 400-500 ml de lapte zilnic, pe langa alte produse lactate(iaurt, branza de vaci, telemea,etc).

o Intre 4 si 8 ani, 800 mg pe zi

Cresterea absorbtiei de calciu :

• Vitamina D, A, C, magneziu

• regimuri bogate in proteine

• lactoza (“zaharul” din lapte)

• aciditatea gastrica

Scaderea absorbtiei de calciu

• oxalati ( spanac, sfecla rosie, cacao, ciocolata, cafea)

• fitati ( cereale, soia, linte, alune, nuci, migdale)

• fibrele vegetale

• bauturile carbogazoase

• excesul de grasimi

laptele de mama - nu contine foarte mult calciu dar raportul calciu /fosfor este optim

formulele de lapte praf

produse lactate ( branza, iaurt, sana, chefir, telemeal,unt)

peste ( ton, somon, sardine), oua

soia, lapte de soia,

branza tofu

legume verzi ( brocoli, salata, spanac, varza Bruxelles)

fasole alba, fasole rosie, mazare

alune, nuci, migdale, seminte de floarea soarelui, susan citrice

Deficienţa de fier duce la anemie, afectand

performanta fizica şi cognitiva a copilului.

59.3% dintre copiii varsta de 1 an sufera

de anemie feripriva, cauzata de:

diversificarea mult prea rapida

introducerea timpurie in alimentatie a

laptelui de vaca.

Regula de baza pentru

preintampinarea deficitului latent de

fier si a anemiei prin lipsa de fier este

reprezentata de o alimentatie

echilibrata la orice varsta

Deficienta de fier

Fierul

Cantitatea recomandata de fier 6 mg fier/zi pana la varsta de 6 luni 10 mg fier/zi de la 6 la 12 luni 7-10mg/zi intre 1-3 ani 10-12 mg/zi intre 4 si 9 ani

Cresterea absorbtiei de fier:

• Vitamina C

• Vitamina A

• Cuprul

• aciditatea gastrica

Scaderea absorbtiei de fier

• Tanin, cacao (ciocolata)

• fitati (cereale, soia, linte, alune, nuci, migdale)

• Fosfatii (bauturi carbogazoase)

• calciul

fructe deshidratate: prune, stafide, caise, afine

legume: masline, fasole uscata, soia, linte, mazare uscata

seminte: alune, nuci, susan legume verzi: broccoli, spanac, napi, salata verde, praz

cereale integrale: orez brun, tarate, ovaz, grau.

Absorbtia fierului din vegetale crescuta (de pana la 3 ori) prin combinarea salatelor, fasolei, cu bucati tocate marunt de carne rosie sau de pui.

Profilaxia anemiei feriprive

Alaptare pana la 6 luni

Nu lapte vaca < 1 an

Limitarea consumului de lapte -max 500-600 ml/zi de la 10

luni

Produse de origine animala (ficat, carne pasare,vitel, peste,

galbenus de ou)+ fructe ( vitamina C)

Surse vegetale alternative (spanac, brocoli, fasole,linte,

sfecla,rosii, mei, orez brun)

Cauzele constipatiei

lapte de vaca in exces

dilutie lapte praf necoespunzatoare

schimba habitatul/calatorie/toaleta noua

schimbari in rutina copilului/scoala/gradinita

> 18 luni prea interesati de joaca_ nu “pierd “ timpul

copiii de scoala se tem de lipsa intimitatii/mizerie

asociaza cu o senzatie neplacuta/durere

schimbarile dietei

exces de hidrocarbonati/dulciuri

aport lichidian insuficient

boli/medicamente

Cum il ajutam?

Sugar > 6 luni

Suc de mere,de pere sau prune

alimente bogate in fibre cum sunt mazarea, piersicile, prunele, perele, caisele cereale sau spanacul;

Iaurt

Copii > 1 an

2 x/zi fructe : piersicile, perele, merele, prune uscate, caisele, smochinele

3 x/zi iaurt, legume fasolea uscata si mazarea, broccoli sau conopida. cerealele integrale , painea de graham, orezul brun

o baie calda/fierbinte

nu se administra laxative copiilor inainte de a consulta un medic

se inlatura orice gand negativ cu privire la folosirea toaletei.

dupa ce a mancat, obisnuit sa se meraga la toaleta.

picioarele ii stau sprijinite pe ceva, fie pe podea, fie pe un suport

masaj abdominal /copilul pe spate, cu coapsele flexate pe abdomen se rotesc picioarele copilului in sensul acelor de ceasornic;

Cum il ajutam?

intr-un pahar cu apa -cateva smochine la inmuiat de seara

pana dimineata.

fructe uscate pe stomacul gol

cereale integrale cu lapte

multa miscare, alergare

iaurt cu smochine sau cu germeni de grau/cereale integrale

apa in cantitate suficienta zilnic 1,5 l/zi

2 mere dimineata pe stomacul gol zilnic

morcov+mar+miere

iaurt+ o lingura ulei de masline

Trucuri pentru ”Mofturici”

Refuza fructele- inlocuirea progresiva a sucului proaspat mixat din

acelasi fruct

GUSTURILE – acru, dulce, amar, sarat

Temperaturi diferite

Atmosfera calma, toata familia la masa pe cat posibil

CREATIV

POVESTI cu legume+ rolul lor in organism

PUTEREA EXEMPLULUI

RELATIE SANATOASA COPIL –MANCARE

Apetit variabil de la o zi la alta

Asocieri neplacute- cearta, boala

Implicat in pregatirea/asezarea mesei- detine control asupra dietei

Deschisi “la nou” departe de casa

Trucuri pentru”Mofturici”

IMPUNE- RESPECT- GHIDEAZA

Indopati copilul pana da pe dinafara, nu e gasca!

Rontaieli intre mese

INSISTA anorexie psihogena

MINTI COPILUL – incredere

Amesteca alimente pe care le refuza total

Permiteti “mancatul inconstient” TV, calculator- nu isi

recunoaste propriile semnale referitoare la senzatia de

foame/satietate

Sucuri intre mese

Cumpara alimente pe care vrei sa nu le manance

Oferi DESERTUL ca recompensa- transmiti ca dulciurile

sunt cea mai buna mancare

NU

Nu vreau fructe/legume, mami!

Oferiti-i fructe decojite si taiate cuburi, asezate intr-un bol colorat,

Faceti-i cocteiluri de fructe pasate la blender, dupa modelul shake-urilor.

Amestecati mai multe tipuri de legume, cu o coloristica atragatoare.

Compoturi din mere, pere, piersici

Incurajati copilul sa incerce fructe noi.

Pregatiti-i placinte cu umpluturi de fructe sau prajituri ornate cu varietati de sezon.

Mergeti la piata cu cel mic, pentru a-si putea alege sortimentul dorit de legume.

Copilul depinde de noi.

El nu stie.

Noi stim!

Mary McAleese