Alice în Ţara Minunilor

de Lewis Carroll

Cap. I

1. Alice ia un borcan de pe raft. Ce se află scris pe acesta?2. Care este numele pisicii lui Alice?3. Câte scaune are masa prima dată?4. Ce găseşte Alice pe masă prima dată?5. Ce scrie pe sticlă?6. Ce scrie pe cutia de sub masă?

Activitate: Mănâncă pisicile lilieci? Dar liliecii mănâncă pisici? Află răspunsul. Vei fi surprins.

Cap. II

1. Ce scapă Iepurele Alb când Alice vorbeşte cu el?2. În ce crede Alice că s-a transformat?3. Ce crede Alice că a fost şoarecele?

Activitate:

Priveşte această reclamă la mănuşile pentru copii. Citeşte şi învaţă câteva informaţii despre istoria mănuşilor.

Mănuşile au fost folosite din cele mai vechi timpuri. Încă din preistorie oamenii au folosit materiale făcute din piele de animal care să le protejeze mâinile. Cele mai vechi mănuşi au fost găsite în mormântul lui Tutankhamon (3500 î.H.). Pe lângă semnificaţia practică mănuşile aveau şi una simbolică, cum se întâmpla la ceremonia investiturii sau la acordarea unui demnităţi. Exista chiar obiceiul binecuvântării mănuşilor la investirea regilor Franţei (Favin). Mănuşile erau folosite şi la dueluri: cel care provoca arunca o mănuşă; cel provocat trebuia să ridice mănuşa pentru a accepta duelul. În timpul turnirurilor, cavalerii obişnuiau să poarte la coif mănuşa iubitei în onoarea căreia se luptau. Începând cu a doua jumătate a secolului al XVI-lea mănuşile au devenit tot mai mult folosite, de toate categoriile sociale. Regina Elisabeta I purta mănuşi bogat ornamentate cu dantele şi bijuterii, având obiceiul de a le scoate în timpul audienţelor pentru a evidenţa frumuseţea mâinilor sale. Cea care a impus însă în secolul al XVI-lea moda mănuşilor ornate cu bijuterii a fost regina Elisabeta I a Marii Britanii. Se spune că suverana acorda audienţe purtând mănuşi lungi pe care le scotea cu un gest cochet, pentru a le trage la loc pe mână, atrăgând astfel atenţia asupra frumuseţii mâinilor sale. În cadrul unei ceremonii care a avut loc la Oxford, în 1566, regina a purtat mănuşi lungi de 40 de cm, din piele albă, cu o margine de 5 cm din aur.

În secolul al XVII-lea apare moda mănuşilor confecţionate din piele de pui şi – în Irlanda, în oraşul Limerick – chiar din piele de viţel nenăscut.

Mănuşile dincolo de cot devin un obiect standard al modei în timpul lui Napoleon I, el însuşi mare iubitor al acestor accesorii vestimentare. Se spune că suveranul avea, în 1806, nu mai puţin de 240 de astfel de perechi. La încoronarea sa şi a Josephinei, în 1804, mănuşile ceremoniale costaseră 33 de franci perechea, o sumă considerabilă pentru acele timpuri.

În secolul al XIX-lea, mănuşile primesc o nouă întrebuinţare, începând să fie purtate şi la operă. „Mănuşa de operă” avea între 40 şi 50 de cm lungime, era confecţionată din piele fină şi avea culoarea fildeşului, albă sau neagră, cu o deschidere la încheietură prevăzută cu trei nasturi (deseori perle) sau capse. De multe ori, mănuşa de operă avea trei tighele pe dosul mâinii, iar în Franţa era numită mousquetaire, de fapt o adaptare feminină a vestimentaţiei muschetarilor francezi din secolul al XVII-lea. După ce franţuzoaica Sarah Bernhardt a purtat, la începutul anilor 1880, în timpul unui turneu american, mănuşi mousquetaire, această modă a devenit aproape imediat unanim acceptată în America şi Europa.

Până în secolul al XIX-lea, metoda de confecţionare a mănuşilor suferise puţine modificări. Cel care avea să revoluţioneze această tehnică a fost meşterul francez Xavier Jouvin (1800-1844). El a inventat un sistem de standardizare a măsurilor şi a instrumentelor de tăiere a materialelor. Aceasta pentru că, înainte vreme, mănuşile erau considerate obiecte accesorii şi, pentru a le împerechea pe cele care se potriveau ca mărime şi culoare, trebuia să încerci o sumedenie.

Există şi un sfânt – de fapt o sfântă protectoare a mănuşilor. Aceasta este Sfânta Ana, mama Fecioarei Maria, care îşi câştigase existenţa făcând mănuşi.

Cum şi când să-ţi scoţi mănuşa

Acest accesoriu vestimentar, mănuşa, a fost învestit şi cu o simbolistică aparte. Astfel, era un semn de bună creştere ca, apropiindu-te de o persoană cu mare autoritate, să-ţi dai jos mănuşa de pe mâna dreaptă. Acelaşi lucru era valabil şi la apropierea de altarul unei biserici. O doamnă îşi putea arăta afecţiunea sau prietenia faţă de un bărbat scoţându-şi mănuşa şi oferindu-i mâna.

Pe de altă parte, demnitarii spanioli nu aveau voie să poarte mănuşi în prezenţa papei sau a regelui, în biserică sau la funeralii. De asemenea, se considera o lipsă de respect ca o persoană care are mănuşi să şi le scoată trăgând-le cu dinţii sau să-şi ofere drept ajutor mâna înmânuşată. Un judecător va purta mereu mănuşi la pronunţarea unei sentinţe.

Cap. III

1. Din ce motiv s-au certat Alice şi Lory?2. Ce a găsit arhiepiscopul?3. Cine a câştigat cursa electorală?4. Ce premii oferă Alice?5. Despre ce crede Alice că vorbeşte şoarecele atunci când afirmă „Povestea mea este tristă şi

lungă?”

Activitate: Dodo spunea că cel mai bun mod de a câştiga o cursă electorală este să o realizezi. Faceţi o cursă electorală! Urmaţi instrucţiunile din poveste. Câştigaţi premii la final.

Lewis Carroll se amuza de cursele electorale ale politicienilor. Discută pe această temă!

Cap. IV

1. Ce crede Iepurele că este Alice?2. Cine coboară pe horn?3. Ce crede Pat că face Iepurele?4. Pe ce pune Alice piciorul şi braţul când creşte?

Activităţi:

Cap. V

1. Ce i-a spus Omida lui Alice când a văzut-o prima dată?2. Omida a spus: „O parte te va mări şi cealaltă te va micşora.” Despre ce părţi este vorba?3. Cum o numeşte porumbelul pe Alice?4. Ce „lucru important” trebuie să-i spună omida lui Alice?

Activităţi:

Filmuleţe cu omida.

Ce părere aveţi despre această imagine? Credeţi că este posibil acest fenomen?

Cap. VI

1. Cum arăta primul lacheu?2. Ce invitaţie a făcut regina?3. Ce personaj întâlneşte Alice mai întâi?4. De câte ori dispare pisica?5. În ce se transformă bebeluşul?

Activităţi:

Hainele servitorilor din perioada victoriana:

Vestimentaţia distinctivă este o trăsătură specifică a bărbaţilor care servesc în gospodăriile aristocraţilor de după secolul al XVII-lea. Uniforma era alcătuită din pantaloni şi vestă galbenă şi ajuta la diferenţierea servitorilor de stăpâni.

Despre cricket

Cap. VII

1. Ce a pus iepurele de câmp în ceasul lui Hatter?2. La părul cui se referă Hatter când spune „trebuie tăiat”?3. Unde locuiesc cele trei surori?4. Ceasul lui Hatter era greşit. Cu câte zile?

Activităţi: Petrecerea ceaiului

Cap. VIII

1. Cine a stropit cu vopsea pe Doi?2. De ce a fost Ducesa condamnata la execuţie?3. Câţi copii au regele şi regina?4. Unde a ascuns Alice grădinarii?5. De ce nu a mai putut fi decapitată pisica?6. Ce reprezintă ciocanul de lemn?

Activităţi: Rather than painting flowers to change their color, try this fun science experiment: Get some white carnations at a florist or grocery store. Fill different vases part way with water and then add different food colorings to each vase. Watch what happens to the flowers after a few hours! This process is called "transpiration".

Cap. IX

1. Ce a spus Alice că se întâmplă în a 11-a zi?2. Cum este preparată Supa din broască ţestoasă sfidătoare?

Activităţi: Realizează o planşă în care să prezinţi tipologia grifonului.

Ducesei îi place să spună proverbe. Prezintă câteva şi specifică ce reprezintă fiecare.

Cap. X

1. Ce ai arunca în mare dacă ai putea?

Activităţi: http://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=3JPrMGiGJdo#!

Adevăratul Quadrille este un dans din secolul XIX şi nu implică aruncarea homarilor. Urmăriţi o demonstraţie a dansului Quadrille.

Cap. XI

1. Cine stă în faţa în faţa regelui şi a reginei în lanţuri?2. Cum şi-a dat seama Alice că regele este judecătorul?3. Câţi juraţi erau acolo?

Cap. XII

1. Care este regula 42?2. Când a agitat Alice globul cu peştele auriu?3. Ce a aruncat regina şopârlei?

1. Completează cu numele corect.Regina, Alice, Iepurele de câmp, Grădinarii, Valetul de inimă, Pălărierul cel nebun, Iepurele Alb, Pisicaa. .........................................are un ceas foarte ciudat.b. .........................................îşi pune ceasul în ceai.c. .........................................transformă florile albe în roşu.d. .........................................îi place să spună „Tăiaţi-i capul!”e. ........................................mută grădinarii cu piciorul.f. ........................................pune grădinarii în spatele copacilor.g. ........................................îi spune lui Alice că Ducesa îşi va pierde capul.h. ........................................nu îl agreează pe Rege!