Cine a introdus alfabetul latin in tara noastra. Rugaciunea ,,Tatal nostru", primul text scris in limba romana cu litere latine

Borcea Stefan,

In trecut, limba romana a avut parte de doua alfabete, cel chirilic si cel latin, introducerea oficiala a acestuia din urma avand loc in timpul domnitorului Al. I. Cuza.

Dupa 1521, de cand dateaza Scrisoarea lui Neacsu din Campulung catre judele Brasovului Hanas Begner, cunoscut ca primul text romanesc scris cu alfabet chirilic, timp de mai bine de trei secole romanii au folosit in scrierea lor alfabetul chirilic. Practic, era limba oficiala care se folosea peste tot, in administratie, scoala sau biserica.

Dar, potrivit specialistilor in istorie, primul cuvant asa zis romanesc, dar scris in alfabet grecesc il gasim in ,,Istoriile lui Theophylactus Simocatta", opera scrisa de cronicarul bizantin pe la anul 630, in care apar cuvintele ,,Torna, Torna", elemente care au constituit obiectul unei indelungate controverse.

Dupa cum se stie, imprejurarea in care au fost rostite cuvintele in discutie o reprezinta o expeditie din anul 587 a armatei bizantine impotriva avarilor, condusa de generalul Comentiolus in muntii Haemus (Tracia) sau mai cunoscutii Balcani din Bulgaria.

La aproape doua secole dupa Theophylactus, aceeasi intamplare e relatata mai concentrat de un alt cronicar

bizantin, Theophanes Confessor, in textul numit Chronographia, scrisa pe la 810-814) unde apare ", , , , .

editeze carti cu litere latine, chiar daca asemenea tipografii au functionat sporadic, in Transilvania, la sfarsitul secolului al XVIII-lea. Pana in anul 1779, cand aparea o prima lucrare a Scolii Ardelene, in domeniul ortografiei limbii romane cu caractere latine, istoria limbii noastre literare notase si alte texte scrise cu litere latinesti. Mult timp, rugaciunea Tatal nostru, realizata de boierul Luca Stroici, in Moldova, la 1593 si descoperita de Bogdan Petriceicu Hasdeu, a fost considerata primul text romanesc scris cu litere latine", este de parere conferentiarul universitar Dumitru Draica, care a scris un amplu material pe acest subiect in Revista de lingvistica si cultura romaneasca.

Inlocuirea alfabetului chirilic cu cel latin a fost decretata oficial dupa anul 1860 de catre Domnitorul Alexandru Ioan Cuza cu toate ca in scolile din Muntenia fusese introdus cu 10 ani mai devreme, iar din 1830 si mai ales dupa 1840 in toate teritoriile locuite de romani fusese adoptat neoficial un alfabet de tranzitie in care caracterele chirilice erau amestecate cu cele latine. Fostul principat al Moldovei a renuntat la scrierea chirilica abia in anul 1862, iar biserica de aici ceva mai tarziu .

,,In 1858 si 1859 au decis Eforiile Scolilor din Muntenia si Moldova introducerea generala, in scoala, a alfabetului latin. In Muntenia, in anul 1860, la 8 februarie, Ion Ghica a publicat, in Monitorul oficial, ordinul prin care alfabetul latin era introdus in administratie si in invatamant, din 1860 si in Transilvania a devenit oficial si general sistemul ortografic acceptat de Comisia filologica de la Sibiu, iar in 1862, in Moldova, a fost introdus alfabetul latin printr-un ordin dat de V. A. Urechia, ministru al Instructiunii. Astfel, dupa Unirea din 1859, a fost introdus alfabetul latin, ca forma oficiala de scriere a limbii romane, in toate provinciile romanesti. Trecerea spre alfabetul latin s-a facut, asadar, treptat in tipografii, procesul de inlocuire a alfabetului chirilic cu cel latin nu a fost unul usor, lipsit de dispute, adesea, aprige, adoptarea scrierii cu alfabet latin a limbii romane a insemnat depasirea unor mari obstacole", mai spune Dumitru Draica.

Limba romana trebuie sa treaca testul timpului Au trecut sute de ani de la aparitia graiului romanesc pana la slefuirea, inchegarea si reprezentarea lui in slove chirilice sau semne grafice latine si dobandirea formei actuale, atat fonetica cat si etimologica.

,,Oare, in viitorul nu foarte indepartat va rezista limba noastra asaltului cuvintelor straine, in special englezesti, avand in vedere ca multe dintre ele au intrat inutil in fondul lexical romanesc. Sa speram ca vorbirea noastra va trece testul timpului, pentru ca si in trecut a rezistat asaltului slav, avand in vedere ca 20% din limba romana e de aceasta origine. La fel, otomanii ne-au stapanit vreo 500 de ani si ne-au lasat zestre foarte multi termeni, da si influenta franceza din sec al XIX-lea cand nu erai considerat educat daca nu conversai o romana amestecata cu frantuzisme. Cu toate acestea, limba noastra a rezistat probei timpului. Mai mult, chiar a romanizat toate aceste imprumuturi, astfel incat nimeni azi nu le mai simte straine sau nepotrivite", mai spune Florin Dirdala.