alfabet_ebraic

3
1 Literele alfabetului ebraic Nr Litera ebraică Denumire ebraică Valoarea fonetică Mod de scriere 1 a álef ’ (spirit lin) = aspiraţie lină 2 B b bet b v 3 g ghímel g 4 d dálet d 5 h he h lin 6 w vav v 7 z zain z 8 x het h aspru 9 j tet t 10 y iod i scurt (valoare consonantică) 11 K k % (final de la k) caf c h aspru 12 l lámed l 13 m ~ (final) mem m 14 n ! (final) nun n 15 s sámeh s 16 [ áin ‘ (spirit aspru) = aspiraţie aspră 17 P p @ (final de la p) pe p f 18 c # (final) ţáde ţ 19 q cof c 20 r reş r 21 v f şin sin ş s 22 t tav t 7 octombrie 2006 Alex Mihăilă OBSERVAŢII! Litera he (h) nu se pronunţă la sfârşitul cuvântului, decât dacă are un punct în interior (mapic). Grupul het şi patah (x; ) sau he cu punct în interior (mapic) şi patah (H; ) la sfârşitul cuvântului se pronunţă AH, şi nu HA (patah se numeşte în acest caz patah furtivum).

Upload: ramonaancasv9232

Post on 18-Feb-2016

215 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

gramatica

TRANSCRIPT

Page 1: alfabet_ebraic

1

Literele alfabetului ebraic

Nr Litera ebraică Denumire ebraică

Valoarea fonetică Mod de scriere

1 a álef ’ (spirit lin) = aspiraţie lină 2 B

b bet b

v

3 g ghímel g 4 d dálet d 5 h he h lin 6 w vav v 7 z zain z 8 x het h aspru 9 j tet t 10 y iod i scurt (valoare consonantică) 11 K

k % (final de la k)

caf c h aspru

12 l lámed l 13 m

~ (final) mem m

14 n ! (final)

nun n

15 s sámeh s 16 [ áin ‘ (spirit aspru) = aspiraţie aspră 17 P

p @ (final de la p)

pe p f

18 c # (final)

ţáde ţ

19 q cof c 20 r reş r 21 v

f şin sin

ş s

22 t tav t 7 octombrie 2006 Alex Mihăilă

OBSERVAŢII! Litera he (h) nu se pronunţă la sfârşitul cuvântului, decât dacă are un punct în interior (mapic). Grupul het şi patah (x;) sau he cu punct în interior (mapic) şi patah (H;) la sfârşitul cuvântului se

pronunţă AH, şi nu HA (patah se numeşte în acest caz patah furtivum).

Page 2: alfabet_ebraic

2

Vocalele şi şeva Semnul Ø marchează locul consoanei

Nr. Valoarea fonetică Semnul ebraic faţă de

consoană (= pătrat) Denumirea ebraică

1 ¤; pátah

2 ¤Ø' cámeţ

3

A

¤] hátef-pátah

4 ¤, ségol

5 ¤e ţére

6 ¤. şevá*

7

E

¤/ hátef-ségol

8 ¤i hiréc catón

9 I y¤i hiréc gadól

10 ¤Ø' cámeţ hatúf

11 Aؤ hólem gadól

12 ¤Øo hólem hasér**

13

O

¤Ø\ hátef-cámeţ

14 ¤Øu chibúţ

15 U Wؤ şuréc

7 octombrie 2006 Alex Mihăilă * şeva la început de silabă se pronunţă "e" ("şeva mobil"), dar la sfârşit de silabă nu se pronunţă

("şeva mut" sau "quiescent") ** holem haser este varianta defectivă (prescurtată) a lui holem gadol. OBSERVAŢII! După cum se poate observa, la construirea vocalelor hirec gadol, holem gadol şi şurec se

folosesc şi consoanele iod sau vav. De fapt, hatef-patah, hatef-segol şi hatef-cameţ sunt compuşi ai lui şeva cu patah, segol şi

respectiv cameţ. Semnul " se citeşte "o" (cameţ-hatuf) când se află într-o silabă închisă neaccentuată, în celelalte

cazuri citindu-se "a" (cameţ).

Page 3: alfabet_ebraic

3

Exerciţii de citire:

laeybia] 1

lWav' 2

~h'r'b.a; 3

qx'c.yI 4

yr;f' 5

dywID' 6

laer'f.yI 7

~yIr'p.a, 8

rteS'a, 9

!t'n"Ay 10

laeWtB. 11

~l;iv'Wry> 12

laeWmv. 13

hd'Why> 14

hy"r>k;z> 15

lxer' 16

laYEnID' 17

laeymid>q; 18

hy"r>z:[] 19

laeyrIb.G: 20

#r,P, 21

%l,m,ybia] 22

!Arm.vo 23

hN"v;Av 24

rC;n<d>k;Wbn> 25

qv;yvi 26

!miy"n>Bi 27

!ycir> 28

~r'a] 29

Why"m.r>yI 30

Why"[.v;y> 31

~yqiy"l.a, 32

lae-tyBe 33

ar'z>[, 34

sr'P' 35

~['b.r'y" 36

ynIp.x' 37

ymi[\n" 38

lb,B' 39

bqo[]y: 40

hmol{v. 41

hv,mo 42

jp'v'Ahy> 43

x;nO 44

[;veAh 45

~d'a' 46

WhY"liae 47

hW"x; 48

![;n"K. 49

~yhil{a/ 50

!roh]a; 51

@seAy 52

!Agr>s; 53

rWVa; 54

~yTiv.liP. 55

ssem.[.r; 56

~yIr;c.mi 57

hy"m.x,n> 58

laqez>x,y> 59

l[;B; 60