alexandru_papiu-ilariannte_istorice_pentru_românia_-

395
TESAURU DE MONUMENrrE . ISTORICE PENTRU ROMANIA ATÂTU DIN VECHIU TIPARITE CÂTU SI MANUSCRIPTE CEA MAI MARE PARTE S1RAINE ADUNATE PUBLICATE CU PREFATIUNI SI NOTE ILLUSTRATE D: A. PAPIU ILARIANU TOMU II "_ e'.' '.'I'. BUOURESOI TIPOGRAFIA NATIONALE A LUI STEFANU RASIDESCU 186 3

Upload: raluca-drb

Post on 27-Nov-2015

205 views

Category:

Documents


1 download

DESCRIPTION

Istorie

TRANSCRIPT

Page 1: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

TESAURU DE

MONUMENrrE . ISTORICE PENTRU

ROMANIA

ATÂTU DIN VECHIU TIPARITE CÂTU SI MANUSCRIPTE

CEA MAI MARE PARTE S1RAINE

ADUNATE PUBLICATE CU PREFATIUNI SI NOTE ILLUSTRATE

DI::

A. PAPIU ILARIANU

TOMU II

"_ .. e'.' ••••• '.'I'.

BUOURESOI

TIPOGRAFIA NATIONALE A LUI STEFANU RASIDESCU

186 3

Page 2: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

TESAURU

DE

MONUMENTE ISTORICE

Page 3: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

IOPPECOURT SI BARET

Dupa, mortea lift Irimia si Simeon Val (1608, 1611), grele turburari se esca-rg, in Moldavia, din causa sucesiunei la tont, mai antaiii intre fiii lift Simeon si a!lui Trim* apoi, intre acesti din urma, sustinuti de cumnatii lort din Polonia, siintre Stefant Tomsia, tramist de Sultanult. Turburarile si hiptele acestea tinurapans la anult 1617.

Ioppecourt, nobilii din Lotaringia, lua, parte la aceste lupte pre Maga princi-pii poloni, patronil familiei Movilesci. Intorcendu-se dupa aceea, din Moldavia siPolonia, in Paris, fact cunoscintia cu Baret, advocatii in parlamenti'', in casa unuiamid.' alit acestuia, si incept sa, le nareze cele mai insemnate lucruri petrecute inanil trecuti in Moldavia si in Constantinopoli. Toti cu placere asculta interesanta na-ratiune a hi! Ioppecourt. In urma, ft intrebatt, cI-ci nu da la lumina lucruri deatata importantig. Ioppecourt r6spunse cu Vita modestia ca nu ear simti capabiltde a face asemine lucru, ca cell ce se ocupti mai multii cu armele decatti cu lite-rele, apoi limbs francese inca nu ! -e pre-familiare, si in fine, preste mint are sa,piece din Francia spre a insoci pre ducele d'Angouleme intru o ambasadd a sa,precumt intru adevert Id si insoci. Atuncl patronult case! unde se afla, 'I pro-puse sa incredintieze memoriele sale ht! Baret, spre a le redige in forma, de isto-ria. Ioppecourt se invol, sub conditiune ca numele set sa figureze in fruntea ear-til. Baret acepta, si apoi la anulii 1620 publics, istoria ce compuse dupg, memo-riele lu! Ioppecourt, dedicandu-o conteluI de Chombert, guvernatoriult si loct-tiito-riulii generalt alt regelui in Marca de sust si de giosii, si superintendintele finan-cielorii Franciel. Dice Baret in precuventarea sa ca, numai stilult si dispositiuneamateriel 'lt privescil pre densult, era lipsele istoriel, pre autorulii memorielort ca-re ell dealtmintrea le comunica cu o persona insemnate ce cunoscea bine aceleturburari.

Asa istoria e impartita in 77 capete; e tiparitl in 8 °; are 374 pagine ; afa-rg, de acestea, la inceputii 12 fol, fail paginatiune, cuprindil titlult, dedicatiunea,prefatiunea etc.; era la fine, sumariult capetelort in 9 fol.

Cartea acesta remase necunoscuta istoricilort nostri pans in momentuld de fa-cia. Celt de anta,iii despre care aflaramt ca, o mentioneza, este Ch. HendrEich, in

Page 4: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

6

Pandectele set Biblioteca sa, tiparita la 1699'); dupit aceea, Zwittinger la 17112);o insemnezI si Ioecher, si Zed ler, in lesiconele lort ; o descrie in versuri poloneZaluski in Biblioteca sa3); era Haner, amagitti prin memoratele lesicone, credea. caIoppecourt si Baret sunt done cart! deosebite'); tat in acesta erOre remase siEnge15).

Acesta descriere pentru noi e de mare interest", fiindti-ca, plinesce marl lacu-ne in istoria Movilescilort. Polonii, Piaseciti, Lubienski, Kobierzicki, sunt mai sin-gurele fantane de care se folosira intru descrierea acestorti eveneminte, ma! MA'AMinsusi Miron, apoi Engel si Sincai. Baret descrie aceste eveneminte mai cu de a-meruntult, si dupa memoriele marturu care lua parte la tote turburarile de-scrise. Mai are descrierea nOstra si unit altti interest. Aceste eveneminte, precuintscimti5), le atinge in scurtti si unti altu contimpuranti, mitropolitult Mateiti. Era inMoldavia pre acelt timpti (Mile particle: partida boiarilorti pamenteni care tinea enMovilescil, sustinuti de Poloni; si partida grecesca care lingusia patimele populariesi tinea cu Tomsia, sustinutil de Tura Dad Mateiti scrie in favorea acestel dinurma particle, apoi Ioppecourt represinta pre cea de Mita.

Din cartea lul Baret se afla cate unu esemplariti, in biblioteca din Paris, dinPetroburgti, din Odesa, si in biblioteca gimnasiului augustant din Brasiovii ; biblio-teca din Iasi, audimu ca si-ar fi &cat o copia manuscripts dupa esemplariult dinOdesa; biblioteca subscrisului inch* posede, de acumt sunt tree an!, nut" esemplarit pre-frumosti care, dupa o notitia scristi en mama pre kola titularia, pare a fi fostti altmu profesoril de pre atunci din Sorbona ; in acestfi esemplariti, erorile tipograficestint indreptate de unti condeiti contimpurant, pote de cliiarti condeiulti autorulul.

Fiindii acesta carte atatti de rant, necunoscuta si nefolosita inch de istoriciinostri, o publicamti intrega. Partea istorica e tradusa de 'no! ; era ceea-lalta partece trateza despre caderea in servitute a Alesandrinel, fife! Irina Voda, si a bar-batului ei, principelul Correcki, o traduse amiculti nostru poetulti G. Sion.

In Note, vomit comunica si cateva docuininte polone, din acesta epoch, copia-te din originalele ce se pastreza in biblioteca Dzialynskiana.

Bucaresct, 10 Septemvre 1863.

I)

J)

A. P. I.

Hendreich Chr., Pandectae Brandeburgieae, continentes bibliotheeam, seu magnam auctorurn impressorum etmanuscriptorum partem. Berolini 1699. in fol. Ident, Notitia bibliothecae. Berol. 1687. 4e.Czoittinger, Specimen 1Iungariae Literat,ae, la pagina 75 a bibliotecei scriitorilorti unguresci, dice: BarettiHistoria niobium Moldanicorum (quae pronincia olirn Rogues guogue Hungariae Majestatetu contiter coluit)Parisiis, 1620. 8. gallice.

Baret Ian, francuz, wydal Histoire sommaireZ Karola de Ioppincourt pisem pozostalich,Opisanie multanskiej H olny z Polakami,I ksiecia Koreckiego stamtad wybawienie.

Zaluski, Biblioteca historik6v etc. pag. 85 ; lucratA la 1752, si editata de Muczkowski, in Cracovia la 1832,4°. Zaleski mull la 1774; era la 1795 biblioteca sa f6 transportatA dela Varsavia la Petroburgil. AstinotitiA despre Zaluski ni o comunica D. Holdall.Haney, De scriptorihus rerum Hungariearum et Transsilvanicarum saeculi XVII. Opus posthurnum. Cibinii1798. 80. la pagina 54, despre Ioppecourt, era la pagina 61 despre Baret. Despre Ioppecourt dice, dupAloecher, ea ar fi scrisa o relatiune despre luerurile intemplate in Moldavia de la anulii 1602 Orli la 1617.Engel. pag. 79.Tesauru de monumente, tom. I. pag. 335-342.

until

u-

2)

6)

lei

Page 5: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

11B76.321 iDT114111411

DES CHOSES

PLUS MEMORABLES

ADVENVES AUX

DEMERS TROUBLES DE MOLIMUIE.

OU SONT DESCRITES

PLUSIEURS BATAILLES

GAIGNEES TANT PAR

LES PRINCES POLONOIS, CRIB PAR LES 'TICS, ET TARTA RES:

ENSEMBLE

L'EVASION ADMIRABLE DU PRINCE CORRECKY DES TOURSNOIRES DU GRAND TURC, PAR L'INUENTIO N

ET ASSISTANCE D'VN PARISIEN.

Campos 6e

par ya. 3).13.z. PIT P.

SUR LES MEMOIRES DE

CHARLES DE IOPPECOURTGENTILBOMME LORRAIN, QUI PORTOIT LES ARMES DURANT CES

TROUBLES A LA SUITTE DES PRINCES POLONOIS.

A PARIS.CHEZ TOUSSAINCT DV BRAY,

rue S. lacques , aux Epics-meurs: Et en sa boutiqueau Palais en la gallerie des prison:tiers.

M. DC. XX.AVEC PRIUILEGE DU ROY.

antaina 4)aa MinTA CELORIT MAI

MEMORABILE LUCRURI

INTEMPLATE IN

TURBURARILE DIN URMA ALE MOLDAVIEl.

UNDE SUNT DESCRISE

MAI MUTE BATALIECASTIGATE ATAITU DB

PRINCIPII POLONI, cATr SI DE TUVE, SI TATARI:

PRECUMU SI

MINUNATA SCAPARE A PRINCIPELUI CORECKY DIN TUR-NURILE NEGRE ALE SULTANULUI, PRIN NASCOCIREA

SI AJUTORIULU UNIT' PARISIANU.

Cornpiisa

deg, 1. in p.PUPA MEMORIELE LEI

CARLII DE IOPPECOURTNOBILU DIN LOTARINGIA, CARE SE LUPTA IN CURSULU ACI'STORt-

TURBURARI PRE LANGA PRINCIPII POI.ONI.

PARIS.LA TOUSSAINCT DU BRAY,

strada S. lacobu, la Spicele mature: Si in libraria sala palatu in galeria captiviloru.

M. DC. XX.CU PRIVILEGIULU REGELUI.

31. XI.

Page 6: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

A Monseignevr

MONSEIGNEVR LE COMTE DE CHOMBERT, CHEUALIER DES ORDRES DU ROY, GOIXERNEUR ETLIEUTENANT GENERAL POUR SA MAJESTE ES PAiS DE LA HAUTE ET BAsSE MARCHE, ET

sUPERINTENDANT DES FINANCES DE FRANCE

MONSEIGNEVR,

Nous lisons dans l'histoire natiurelle de Fibre, qu'..4ppelles pour wipteri la cvnois-sauce et l'amitie de Protoyenes, qui excelloit en son art par dessus tons les Peintres de sonsiecle, se rontenta de lay faire voir vn seal traict de son pinceau; A limitation (lapel de-sirant aiwi l'honneur d'estre recognit pour l'vu de vos tees humbles sentiteurs, i wy entreprisde tracer ceste petite Histoire, et de la mettre en lumiere sous le sauf-condnit de vostre WOW,et de vostre authorite. Geste histoire, dy -ic, quoy que sontmaie, contient des choses asse,v me-nwrables; et entr'autes, trois on quatre batailles ranyees, dont le succedv a este quelquesfoisis l'«nantage des infideles. et quelquesfois is leer ronfusimi, scion qu'il a plat au vray .Dieudes (mums en disposer; 11 s'y void anssi des duels signalev de personnages remarquables powleur extraction et generositil. Dc plus. i'y represents la captiuite de trois Princes Polonois, etde deux Princesses, dont in constance a este grandement difftrente en la perseuerance de leurfog. Et si vos seieuses et continuelles occupations vous peuttent perntettre d'en voir la cata-strophe, volts y recognoistre.: des effects merneilleux de la Providence diuine en la deliuranceadmirable dot Prince autant yenereux. qdaffectionne is restat present des affaires de laOrestiente; pour l'euasion duquel rot de vos plus thers antis mist count, fortune de sa vie,si in bonte du Protecteur des fiddles ne l'eust preserve, .se voulant seruir de lay aux myste-res sacrez, qui s'administrent iournellement en son S. Oratoire, on it West depuis pea resigns.Comme done le commencement de ceste petite Histoire traitte des troubles, et de divers euene-melds de la guerre, elle aboutit, et se termine par les effects de la Providence diuine, fauo-risant vne pieuse et charitable intention; en Vim et l'autre desquels exercices, nostre Roy tres-iudicienx vous ayant recognen autant experiments qu'aucun =tire Seigneur de ce 1-toyaunte,vous a pendant les derniers monuments donne la conclude de I'vne de ses arniees: en pinyvous l'auez si fidellement et henwnsentent seruy, que depuis la paix it a commis entre Dosmains l'enticre direction de ses plus importans affaires. Ce qui me fait esperer, Monseigneur,que vous 2wendrez, en bonne part l'adresse que ie vous faits de ces promices de ones labeurs,attendant que ie me rende plus capable de vous faire paroistre par quelque autre ceunre deplus longue haleine, combien vos vertus, et desire domeuer le rest(' de ma vie,

Monseignevr,Vostre tres-humble et tres-

obeIssant serviteur

I. BARET.2

Phonon,

Page 7: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

10 TESAURIT DE MONUMENTE 1STORICE

An Lectevr!

AMY Lectevr, 11 y a quelques iottrs que m'estant rencontre en la maison d'vn de mesantis, it y smuint vn Gentil-homme Lorrain, lequel apres nous auoir fait part des nouuellesqu'il auoit recentement receties d' Allemagne, nous entretint des choses plus memorables qu'ildisoit estre aduenues partie en Moldauie, et partie it Constantinople, depuis Pan 1608, ius-ques en Fan 1619. A quoi nous primes si grand plaisir, que nous y passasmes le res-te de l'apresdinee , et lily frit demande par nostre amy common, s'il n'auoit point volontede dormer ceste Histoire au public, comme it luy sembloit qu'elle meritoit. A quoy le Gen-tillionime respondit fort modestement, qu'il ne se sentoit capable de ce faire, attendu qu'ils'estoit beaucoup plus adonne aux exercices de Mars, que de Minerue, et d'ailleurs n'a-uoit pas la langue Francoise bien familiere, pour le peu de demeure qu'il auoit faict en cepals, d'oa it estoit prest de partir pour accompagner Monsieur le Due d'Angoulesme en sonAmbassade, comme de fait it s'y est depuis achemine. Ce qui meut le maistre de la maisonoft nous estions, de luy dire de son propre mouuement, que s'il me vouloit mettrcentre lesmains ses memoires concernans les troubles de Moldauie, ie les redigerois en forme d'His-toire, s'asseurant que ie ne Pen voudrois pas refuser, s'il m'en requeroit. Le Gentilhommeen estant demeure cl'acord, a la charge que son nom y fust insere en teste, ie m'en voulusexcuser, tart sur mon insuffisance, que sur ines petites occupations: mais en vain, car cemien amy ne cessa de m'en prier et coniurer, iusqu'a ce que ie fuse engage de pro-messe. Deslors ie leur dits, que ie prevoyois que nous pourrions dormer sujet a quelqueIovial. de faire la mesme rencontre sur nous, qu'auoit fait autresfois vn Pate ancien, ayantyen vn Aueugle qui portoit sur ses fortes espaules vn estropiat, et leur recitay rlipigrammeque ce Poete en auoit faict, laquelle i'ay bien voulu tourner en nostre langue. cowrie elleauoit desia este translatee de Grec en Latin par Ausone.

Mt mute qui estoit des sa tendre ietmessePar vu ens fortuit du corps estropie.Ne se pouuant cyder de I'vn ny l'autreUlm Aueugle bien fort tira ceste promesse:

Qu'il porteroit son tronc bisques a sa vieillesseSur son dos recourbe, soit de bas, snit de haut,Et luy prendroit le soing de leur commune adresse,Suhuenant par ainsi chacuu A son defaut.

II n'y a reniede, me repliqua rainy, vous en serez estime d'auantage de quelques-vns,n'a} ant voulu attribuer a vans seul rhonneur qui procedera de vostre common labeur, et sivows encourez quelque blasme, it se partagera aussi entre vous deux, et ce faisant sera plusfacile a supporter. C'est (amy Lecteur) la priere que ie te veux faire auant que de passerplus aunt, assauoir que tu demeure comme Arbitre entre nous deux, rejettant sur l'autheurdes memoires, ce que tu remarqueras de manquement en l'Histoire, a vn personnage signale,ayant eu cognoissance particuliere d.esdits troubles de Moldauie. Et pour ce qui est du styleet de la disposition, tu m'en donne le blame, si bon te semble, m'estant desia dispose a re-ceuoir to correction en bonne part, attendu que ie n'ay autre intention que de me preparerpar ce premier essay a faire mieux vne autre fois, si l'occasion s'en presente. Au reste, ie teveux bien advertir, que lors que tu seras parvenu a l'endroit ou ie faits mention des vertuset proprietez singulieres d'vne certaine pierre, de laquelle la Princese Correcky se seruitson grand besoin, taut a la conseruation et guarison des maladies de son cher fils, que pourfaire deliurer vn soldat Polonois qui estoit captif auec elle, a fin gull moyennast sa deli-urance; tu ne fasse pas comme font ordinairement les ignorans, lesquels entendans parler,voire mesme voyant quelques effects merueilleux de Fart, ou de Nature , stupassant leur ca-pacite, les tiennent pour fables, ou pour illusions: car outre les exemples singuliers que i'ayrapportez au theme endroit de plusieurs pierces que ie Kay auoir des vertus specifiquesguarir certaines maladies, voire des plus desesperees. tu y pourras encore adiottster pour

m'y

pie.

a

a

Page 8: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

BARET HISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAUIE 11

plus grande confirmation, ce que recite Heliodore en son Histoire Aetiopicque, de la Pan- I.1-Wieder° I. S.tarbe, qui a ceste propriete de presenter ceux qui la portent de combustion. Commeleh 5aussi ce que nous lisons dans la Republique de Platon, et dans Ciceron en ses officest Psalatorepub! de

de l'Aneau dont Giges se seruit autrefois pour se rendre invisible, et de la pierce 1. 3. detor, que Milon Crotoniate portoit tousiours avec soy, ayant experiments qu'elle lily r,tu ft. 37 .augmentoit ses forces et son courage, en sorte qu'il ne peut iamais estre vaincu d'aucun 101

ch,

de ceux qui eurent affaire a lily aux jeux Olympiques. Que si to me deinande le nom de cestepierre taut souueraine, et taut estimee en ceste Histoire, ie ne te le puis dire a la verite,ne l'ayant trouue dans ces memoires qui m'ont este baillez: Mais ayant egard a la diuersitede ses effects et vertus, i'ay quelque opinion que ce seroit vne Panthaure pareillea celle du grand Apolonius Theaneus, que Marcile Ficin, auteur fort celebre , diet a-uoir la faculte de joindre a soy toutes les plus excellentes pierres qu'on aproche d'elle,comme l'Aymant attire a soy le fer, et vn autre Philosophe asseure qu'elle contientaussi en soy toutes les vertus et couleurs qui se remarquent en plusieurs autres pier-res tres-rares. Comme entre les herbes it y en a vne appellee des Latins Theobrotium,de laquelle les Roys de Perse se seruoient contre toutes sortes de maladies, taut de l'espritque du corps, selon le tesinoignage de Pline, liure vingtquatre, chapitre dixsept, de son His-toire naturelle ; et le Dodecatheos ou Moly,, dont Homere fait mention, faisoit les mesmeseffects. C'est ce que j'auois encores a te declarer sur ce suject, remettant le surplus:a tonbon iugement: Adieu.

Marc. Fi-cin. I. 3de vitaeoelitus.

Mere.Corrigiens

en sontraits qu'iIadresse anPape Iule.

DE MOLDAVIA VARIJS TUMULTIBUS IACTATA, TYRANNOQUE OTTOMANO TANDEM MANCIPATA, ADOMINO BARETIO SUMMAR CURIAE PATRONO EXCERPTA HISTORIA. FIDE, ET EXSCRIPTA.

Qvis te feliccm quis te Moldauia iactet,Quum videat durum colla subire iugum ?

Quis te quis miserarn versa vice dicere possit,Virtutis cernens tot monuments tuae?

In duris virtus, at non in mollibus aeque

Svnt in alueolis apicularumGrata nectarei fluenta mellis,Anrnm quae rutilo exprimunt colore,Lotos quae cupido excitant saporeFlores quae rapio exciunt odore :Sed quae Baretkj fluunt LabellisEt puri et nitidi fluenta mellis,

Spectator, lauros sanguine et vague rigat.Ne dubites tibi palms frequens, tibi laurea multa

Surgit, et est landis plurima parts aeges.Qui pressam narrat multo molimine, demum

Ex facili clatros rumpere posse monet..

All EVNDEM.

NANCEL1VS.

Sen Martis canat impios furores,Sen magnatum Asiae inscios timores,Sen castos referat piorum amores,

Vineunt auriferum in fanis colorem,klotorum auidum in cibis saporem,

Et forum rapidum in satis odorem.

L. D'ORLEANS, haec ludebat. an. aet. 74.

VERSION DU PREMIER EPIGR.

Qui te pent dire hereuse, o pauure Moldauie !Voyant ton chef presse sons le joug d'vn Tiran?Ou qui ne porters it ton bon-heur enuie

a

Lisant tea beaux exploits contre l'ost Ottoman?La sonde vertu esclatte danantage

Dans les aduersitez, que parmy les plaisirs,

Alec-i Cie.

Page 9: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

12 'FEMUR!: DE MONUMENI'E 1STORICE

Aussi bet, orris lauriers ent In sang en partageEt l'bonnenr immortal, non les sales desirs.

Ne crains done desormais que la palms bier dent;A to rare Vertu tiestrisse dans ton camp,Car M gloire it jatnais sera et relent, :

Comme ousel des Hero qui out conduit ton camp.Pourtnnt Oelay qui t'a d'espeinte toute nue,

A cause des grands biens que l'ennerny t'a pris,De joyous et lanriers t a subtil reuestne.Pour to fake gagner en to perte le prix.

SONNET A L'AUTHEUR DE CEsTE HISTO1RE.

Comme on Need au Printemps Ia thesnagere AbeilleSuccotter sur les Hears la douceur qui du CielDistille, et dans son lane In connertir en miel.Qui nous sert en apses de mantle non pareille:

Ainsi ton rare esprit dont In mien s'esmerneille.A sounent euit4 le gracious sommeil,Pour tracer maint sujet agreable a nostre oeil,Tout parseme de fleurs, et remply de merueille.

STANCES A

BASET l'heur et l'honneur des lilies de memoire.Qui de mine couleurs esmaillent ton Histoire.Taut de dinersitez donnent jour a nos yeux :Combats, amours, prisons. ioiiets de la fortune.

ont voir que le destiu en sa course importune.N'espargne Ia grandeur, ny les enfans des Dios.

Mais atteun ne m'a pleu offline fait ceste Histoire,Desetinant les combats tres-dignes de memoire,

Des Princes Polouois, et du Ture enrage.

Car Fy Mg a la fois des fuites, des vietoires.Plusiettrs emprisonnez. et saucer. des Tours Noires,Des Arnauts trauersez, et l'Ageut desgagt.

II. I,. It

LEI -DIES:311..

Vu prince sans pareil, inuincible en sea artnes.n soleil de l'Ainour siege de mine charities.

Donnent lustre hetes chants, animent tes escrits:Mais sur tout la N Niu d'vne pierre incognitt:.Tres-preeieux joyau ombrage de In nue,Que. subtil. Ist depeints, enellantent not (-sprits.

ODE

SUR LE MESME SUJEC T.

Les sages de l'autiquiteVoulans que Ia posteriteEast cognoissance de leur gloire.Firent cognoistre a leurs NepueusCeux qui ne poutioient estre veusQue par le molten de I'Histoire.

De combien de races esprisEstoit enseuely le pris.S'ils ne nous etissent par leurs i einesEt par le !aheur de leurs mainsFaict veoir des Grecs et des Rom:tinsLes triomplies. et les merneilles?

Que de grands Robs, et grands GuerriersEusseut ten anemic leurs lattriers.Par qui Minerne est animee:

AN1. DE COVIWENAY.

He que leurs exploit+, eeroient vainsSi la plume -des EscrivainsN'en cyst garde Is renommee.

Les faicts de leurs races vertusPar le temps seroient abbatus,Si ceste plume coustumiereUe reparer ce qu it destruitNe les east ostez In mktPour les donner it In lnmiere.

Que seruiroit tie triumpherPar in vain:Ince, et par le ft r.Qui ties plus goads le droiet :.qecoude,Si is Muses, et leers enfantsProtecteurs des faicts triomphansNe lea eelebroiefil dins in monde?

leer

it

Page 10: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

BARET HISTOIRE DES TROIJBLES DE MOLDAUIE 13

Sans leur fauorable secoursLes honneurs n'auroient point de cours.El les en conseruent les tiltres.Afin que (a posterit6En puisse voir la verWDans leers memorables registres.

Saxs r, ces Princes estranger:,Qui dans les perilleux dangersContre le Tare portent leer vie,Par ton labeur nous sont eognus.Et sous ta guide sont vein'sEn France. de la Moldauie.

Et bien to sontils obligezDes lauriers dont ils sont charger.,Par qui ton bel esprit s'allnme:Lesquels periroient mice eux.Si leers beaux aetes courageuxN'estoient traeez avec ta plume.

Malgre le temps et le desiin.Lear nom n'aura jamais de fiu.Et la gloire estant tem. partage,That a la honte du Croissant,Que pour l'honneur du Tout-puissant,Its revivront dans. ton -mirage.

- D-..,---

Iii NERVEZE.

Page 11: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

14 TESAUTU DE DIONUDIENTE ISTORICE

EXTRAICT DU PRIUILEGE DU ROY.

Le Roy par ses lettres patentee dattdes du septiesme four d'Aoust 1620, scellees du grand sceau de cirejaune, et signees par In Roy en son Conseil, Renoilard : A permis it Tovssainct du Bray, Machand Libraire litrea Paris, d'imprimer ou faire imprimer, vendre et distribuer par tout son Royaume, pays, terres, et seigneuries,vn Liure intituld, Histoire sem/naive des choses plus memorables aduenues aux derniers troubles de Moldauie,composes par M. 1. Baret, ilduocat en Parlement: sur les memoires de Charles de loppecourt, Gentilhomme Lor-rain, qui pormit les armes durant les troubles a la suitte des Princes Polonois. Et defences sont faites a tonsautres Libraires et Imprimeurs de ce Royaume, de les imprimer, ou faire imprimer, sans le congd et consen-tement dudit du Bray, pendant le temps et terme de dix ans entiers et accomplis, a peine de confiscation des im-pressions qui en seront trouuees contrefaites, et de quinze tens hares tournois d'amende applicable moitie auRoy, et l'autre audit du Bray, auec tons ses deepens, dommages et interests, ainsi qua plus amplement est con -tenu et declare esdites lettres de Priuilege.

Page 12: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

HISTOIRE SOMMAIRE ET VERITABLE

DES CHOSES PLUS MEMORABLES, ADUENUES AUX DERNIERS TROUBLES DE MOLDAUIE.

CHAPITRE I.

Contenant la situation et con fins de la Moldauie, et la &con que ce pays a este youuerne,tant par le passé, que depuis qu'il a este sousmis a la domination du litre, pour faciliter

l'intelligence de l'histoire suyuante.

A Moldauie a pour ses confins du coste d'Orient le Pont-Euxin, autrement dit lamerMajeur ou Noire; du coste d'Occident elle est bornee de la Transsiluauie, et des monts Car-petens ; au midy elle est separee de la Valachie par la riuiere de Sirette: et du coste deSeptentrion la Moldauie est distinguee de la Podolie par le fleuve de Niestre. Et se trouveque tout ce pays contient enuiron six vingt lieues Frangoises de longueur, et cent dix lieu-es de largeur. II y a une autre riuiere appellee la Proute, qui diuise la Moldauie en deuxparties presque esgales, dont le coste qui tend vers le Septentrion s'appelle la haute, et ce-luy qui est plus Meridional, est dit la basse Moldauie, qui sont comme deux prouinces, aus-quelles le Prince a de coustume de mettre deux Gouuerneurs particuliers, appellez en languedu pays Vuornices. La principale Ale de la Principaute en laquelle le Prince, ou Vayuode,

ISTORIA SCURTA SI ADEVERATA

A Cli:LORU MAI MEMORABILE LUCRURI INTEMPLATE IN TURBURARILE DIN URMA ALE MOLDAVIEL

CAPU I.

Cuprinde situatiunea si confiniele Dloldaviei, si moduli in care s'a guvernatii acestd herd,atatii in trecutii, cdtii si decdndd s'a supus4 domniei turcesci, spre a facility intiele-

yerea istoriei urnidtorie.

OLDAVIA se marginesce, la resaritu, cu Marea-Negra; la apusa, cu Transilvania si mun-tit Carpati ; la, media-di se desparte de Tiera-Romanesca prin nula Sireta; si la media-nopte,de Podolia, prin Nistru. Tota tiera acesta are la 120 lege francese in lungime, si 110 inlargime. Are Moldavia unit altit ria ce se chiama Pruta, care imparte tiera in dOue parti e-gale : partea de media-nOpte se &iamb', Moldavia-de-susa; cea de media-di, Moldavia-de-

Aceste date Ora stint ca doue provincie in fruntea carora principele are datina de .aasiedia doi guvernatori caril in limba tierei se chiama Vornici. Cela mai de frunte orasmalit principatului, resiedintia ordinaria a curter domnesci, se numesce Iasi, in distantia nu-mai de o jumetate de legs dela riulu Pruta ; nu are murl, precuma nu ad nicl celelalte o-rasie si sate ale tierei; astfeliu iucictii, cell -ce se' face domna preste campia, usioru pote sa

giosu.

Page 13: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

Ili TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

till,,api-1 tient ordinairement sit Cour, se nomme Yas , qui West distaste de la riviere detale. , 1 Prute que de demie lieu, elle n'est enceinte d'auctmes murailles, non plus que les

autres citez, et villes du pals: de sorte que quiconque est maistre de la campagne, disposefaeilement de tout l'Estat a sa volonte. C'est en ceste vine d'Yas que le Metropolit GrecSic,,e du Metro -11 tient son siege, la religion et croyance duquel n'est beaucoup differente de la Ca-1t°1" Gree- 1 tholique et Romaine, ninon en quelques ceremonies, et aussi qu'il ne recognoistpour superieur nostre sainct Pere le Pape, ains le Patriarche de Constantinople, d'oh vientque cam tie la religion Grecque ne sont aucunement contraires et n'empeschent l'exercice

Religion Catholique en Moldauie, yen mesmes qu'en la Cite de CodnardLa Religion Ca-1 detitoligne est fibre,

Moldauie. y a vn Euesque, et des Religieux de l'ordre sainct Francois, qui administrentles Sacremeuts alt defaut (Padres Pasteurs.rertilitedescam -I Les campagnes de la, Moldauie sont fort grasses, et en plusieurs endroitsNW" ell bleds1 arrousees (le belles fontaines et ruisseaux, qui les rendent tres-fertiles. (.11 bled,froment, orges, auoynes, millets et foings, qui est cause que les habitat's du plat pays nour-rissent grande quantite, de bestail (le toutes especes, et mesmes des bullies, desquels ils se

seruent au lieu de boeufs on chevaux, a la culture de la terse, ce qui est vray-semblable-Bullies mice leclinent la cause pour laquelle y a fEUX armes du pays vne teste de bid& couron-quos on labottre.Purquoy out esttltnee comme anciennement les Egyptiens s'approprierent du boeuf, gulls appelloient A-rnie dans les ar-tiles de Molda!tieit1S, et gulls reueroient a cause de son vtilite. On void aussi en ce mesme pays quantiteConstant. fertiles1en ins. ide constaux tort agreables, et si abondans en vins que non settlement la, Moldauie en estsuffisamment fournie, mais encores on en transporte en Podolie, et autres pays circonuoisins,yin gni brasle. I et ne puffs obmettre qu'il se recucille du yin pres de la ville de Vasseloye, quiest sitnee en la haute Moldauie, lequel s'entlarne tout ainsi que de bonne eau de Vie; dontla raison est, a mon advis, qu'il se rencontre en cest endroit quelques veines de terms en-souffrees, et neantmoins les habitat's du pays en vsent aussi librement que d'autre, sans queleur sante en soit ancunement alteree. Entre les Moldaves, it ne se remarque principa1e-ment que trois sortes de professions, assanoir les Boers on Boyars, qui sont les nobles, por-tans les armes, et demenrent ordinairement en la campagne: les ;nitres sont on laboureurs,

dispuna de tOta ti6ra dupa burnt sa placere. Aici in Iasi este scaunulu Mitropolitulut Gre-cescu, a mut religiune si credintia nu multu se deosebesce de cea Catolica-Romana, afarade orecare cerintome, si ca, nu reminisce pre santulu nostru Parinte dela Roma, ci pre Pa-triarculu dela Constantinopoli : de aci vine ea, cei de religiunea grecesca nit stint contrarIreligiunei catolice, nice impedeca esercitiulu in Moldavia ; ce e mai multti , in orasiulitCotnari este unit Episcopu, si Calugari de Ordinea S. Franciscit, cant administra sacramen-tele in lipsa altoru preoti.

Campiele Moldaviet sunt forte mamise, si in 'unite locuri udate de fantail]. si riuri fru-'nose care face de acestii pamentu produce forte multii graft, secara , ordiu , ovesu , mein siMitt, de unde apoi locuitorii dela siesu cultiva mare catime de vite de Ott speciea, precumitsi bivoli cu carii se servescu, in locu de boi si cal, la cultura pamentulul ; si 'rote, acesta

tilt causa di in sterna tierei se afla nun capit de bivolir incoronath, Kemal. in vechimeEg,iptenif si-apropriara capulu de bou pre care -lit munia Apis, venera din causa utili-tatil sale. Se mat vedu in acesta tiers coline pre-frumose si atatu de abundante in vinuri, ineatunu numai Moldavia se indestuleza, dar se transporta si in Podolia si in alte tieri vecine ; siaci nu potu sit lasu neatinsu ca aprope de orasiulti Vasluia care e situatu in Moldavia-de-susti, se face unit feliu de vinu care se aprinde intocmai ca vinarsulu celti bunii ; si causa,dupa parerea mea, este ca in acesta parte se gasesch orecare vine de pamentu insulfurate ;si cu tote acestea, locuitorii 'lu ben cu tots libertatea, fara ea siinetatea lord sit suferia ce-va grin acesta. La Moldoveni se observa cu deosebire trei feliuri de profesinth adecit, Bo-iaril carii stint nobiliI, ei porta arme, si petrecti de ordinariti la tiers; ceialalti stint seu cul-tivatorT de pruneritu sett negutiaton. Incattl pentru preoti, stmt pre-pucinI, si nici unit dere-getoriii de justitiii, pentru aceea procese' nu stint, ca-ci el nit acea datina derma de landil,

laen

it

nit-I

sa

1r

it

Page 14: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

BARET HISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAUIE 17

ou Marchands. Quant aux Ecclesiastiques, it y en a fort peu, et point du tout d'Officiers deIustice, aussi n'y a-t'il point de procez, car ils out ceste loiiable coustume de V11,1Point de procez.

der leurs differends par l'aduis de leurs amis, ou par le iugement du Vayuode, auquel ilsobeyssent, comme a un Oracle. Ce qui rendoit ce peuple infiniment heureux, et tranquileauant leurs derniers troubles.

Pour ce qui conceive le gouuernement, auant que la Moldauie se fut sous- cloenaure roiednaturemise h la domination du Turc, elle estoit paisiblement regie par vn Duc, ou Prin- liquiappartenolt.ce qui s'appeloit Hospodar, a present Vayuode, qui signifie Gouverneur, ou Bailif lequel es-toit prins et choisi d'entre les Boers; Et au moyen de l'estroitte alliance que les Moldauesauoient avec le Roy de Pologne, ils se maintenoient contre toutes sortes d'ennemis ; Maisdepuis que le Dragon insatiable, et ennemy hire de la Chrestiente a estendu ses grilles etsa domination sur eux, it lour a donne tel Prince que bon luy a semble, ou [plus- rn'ariquplZeztost a ses auares Bachats, qui soot d'ordinaire pratiques par les dons immerses pour obtenir lade ceux qui aspirent ceste principaute, d'oU soot principalement procedez les 7.,:uirsiteti,guonetnau

troubles derniers de la Moldauie, qui seront cy apres descrits.

CHAPITRE II.

Commencement de l'Histoire depuis le dem* du Prince Hieremie Mohyla, aduenu en l'an1608. lequel esleut le P. Symeon son frere, pour garder la principaute de .Moldauie a ses

enfans qui estoient en bas-aage, et la mort dudit Symeon.

Novs commencerons done ceste Histoire depuis le dee& de Hieremie Mo-1 initetoctyra.iere-

hyla, lequel aduint en l'an 1608, au grand regret de tous les Moldaues, lesquels it auoitgouuernez fort paisiblement, et au contentement d'vn chacun par l'espace de 14. ans : Illaissa trois enfans masles, dont l'aisne s'appeloit Constantin, le puisne Alexandre,0: enfans mas-

de-si impach tote diferintiele prin intrevenirea amiciloru, au prin judecata Voivodultii ch-ruia se supunti ca unui oraclu. De unde, poporulti acesta petrecea in mare fericire si linisceinnainte de turburarile din urma.

Ce se tine de guvernamentii : Moldavia, phnil a nu se supune Turculul, se guvernh in pa-ce decatra un Duce seta Principe care se chiama Hospodarti , acumu Voivodit , care insem-neza ; elti se alegeh dintre boiari ; si prin midi - locirea unei strinse alian-tie in care se afla cu regele Poloniei, Moldovenii se sustineh incontra tuturoruEra, de Candi diavolulit celti nesaturatit, neimpacatulit inimicfi alit Crestinetatel, si-a intinstighiarele si domnia asupra lorit, WI le dote principe pre tine I-a placutia lui sett mai bi-ne Pasilorit lui celorti avari pre carii de ordinariti 'I castiga prin nemesuratele lorit daruricei-ce aspira la domnia acestul principatia; de unde apoi mai cu soma ati urmatit turburariledin urma ale Moldaviel, care se vorti descrie mai la vale.

CAPU II.

Inceputula Istoriel dela martea principelui Irimid Movilei, la anula 1608, care lasci pre Ira-tele sea, principele Simeon, ca sd guverne principatula Moldavia, in locula fiilora

sei card era inCei mid; si despre mortea numitulul Simeon.

Vomu incepe asth istoria dela mOrtea lui Irimid Movila, care se intemplh in anulti 1608,spre marea intristare a tuturorti Moldovenilorti pre caril 'I guvernase in multa linisce, si spremultiamirea fia-chruia, in cur' de 14 anl. lash trei copfI de parte bArbatesch celit maimare se chihma Constantin'; doilea, Alesandru; si celti mai micu, Bogdan', toll trel inch

3

a

inimicilorti.

Elualit

Guvernaton

Page 15: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

18 TESAURU DE MONUMENTE [STORICE

See (Mee et leurelet le plus jeune Bougdan, tous encores fort jeunes, car l'aisne n'auoit lors atteint quemark. 18. ou neuf ans. Il auoit aussi trois filles, l'aisnee desquelles it maria auant que mou-rn. an Seigneur Potosky, la puisnee au Prince Visinouisky, et la plus jeune qui s'appelleAlexandrine demeura en la garde et tutelle de la Princesse sa mere, qui l'a depuis donneeen mariage an Prince Corresky, tous trois Polonois, et genereux, comme leurs actes signa-lez feront cognoistre cy apres.Simeon entre at, Or ce P. Hieremie estant atteint de la maladie dont it deceda, desesperantgottnernement a-pros le tie( es de de sa sante, pria le Prince Simeon son frere, de se charger du gouuernement deson rere, et a la Moldauie, attendant que Constantin son fils aisne eust aage competant pour gou-(incite condition.neuter luy mesme l'Estat et s'y maintenir. Ce que Simeon accepta volontiers, et le feit a-gree'. an grand Seigneur, qui estoit Achmet.Deces de Simeont De sorte gouuerna ladite principaute sans aucun empeschement, ius-ran 1611. ques en Fan 1611. qu'il passa de ceste vie en l'eternelle.

CHAPITRE III.

Comme le Prince Constantin fils aisne de Mohyla, s'ingera d'entrer au gouuernement parle conseil de sa mere, sans le faire agreer au grand Seigneur, qui en pourueut vn nomme

Stephane.

APRES le decedz du Prince Simeon, le jeune Prince Constantin son nepueu despourueude bon conseil, se laissa facilement persuader par la Princesse sa mere, qu'il se pouuoit intro-duke en toute assettrance au gouuernement de l'Estat de Moldauie, sans attendre la confir-mation du grand Seigneur, se faisant accroire qtt'elle n'estoit point necessaire, puis que lePrince Symeon n'en avoit iouy que comme tuteur de son nepueu, et que cela avoit este

forte mid, pentru ca celii mai mare dinteinsii de abia implinise 8, 9 ani. Ela aveh si treifete: pre cea mai mare o mhritase, pan' a nu mud, duph domnulti Potocki, pre a (lona dupeprincipele Visnioviecki, si cea mai tenerii, care se chiama Alesandriva, remase sub ingrigirea situtela Principeset, maicei sale, care o nuarita apoi dupe principele Corecki, toti trel Poloni,si barbati valorosi, precumu se va vede mat giosh din faptele loru cele stralucite.

Dect, principele Irimia, lovitu de bola, de care apoi si murl, ne mai avendtt sperantiade a scapa, ruga pre principele Simeon, fratele sett, ca sa se instircineze cu guvernamentulitMoldaviel, pana ce Constantino, fiiulu seu celu mai mare, ar ajunge in etatea de a pate sin-guru guverna. Simeon priimi insarcinarea cu bucurih, si castiga invoirea Sultanului care preatunct era Achmeth.

Astfeliu guverna principatulu fare de nict o pedech pinta la antat 1611 chuff' treatdin acesta vietia in cea eterna.

CAPU

Ounal principele Constantinfi, fiiulO celO mai mare ahl lui Movild, lud frenele guvernuluidin consiliulei nzaicet sale, fdrd a cere invoirea Sultanului, care investi cu Domnia

tierei pe unit anume Stefan u.

DUPA mortea principelui Simeon, nepotuitt sett, tenerula principe Constantintt, lipsith desfaturi bune, se Ilia cu usiurintia dupe consiliele principesei maicei sale, ca elft ar pute intracu totesigurontia in domnia Statului Moldaviei, fare a mai ascepth intarirea sultanului, facendu-se acrede ca intarirea n'ar fi necesaria, fiindtt-ca principele Simeon n'a guvernatil dechttt numaica tutoriu alu nepotultti sett, si ca sultanulh ce domnia atunci a incuviintiattt acesta. Cu tote

qu'ili

Page 16: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

BARET EISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAUIE 19

agree par le Turc qui regnoit lors. Mais neantmoins si Constantin eust este bien rn ne faut ianutisconseille, it n'eust delaisse pour cela d'enuoyer vers le grand Seigneur, pour ob- ' cm:gime:aFare'

tenir de luy vne confirmation, et luy faire de sa part les submissions et reco- ison suporieur.gnoissances accoustumees.

Cependant vn nomme Estienne, ou Stephane, qui estoit lors a Constantinople, et qui delongue main auoit pratique la faueur d'vn des Vizirs nomme Mehemet Georgien Nos onnemia seEunuque, qui lors estoit Kaimakam, et de quelques Bachatz, tant par argent, que sucaro iern(ti eb 'neon; reef:

par autres artifices, se scent bien preualoir de ces manquemens dont it estoit fauts.deuement aduerty, et supposant faussement qu'il estoit fils d'vn defunct Prince Supposition d'Es-Aaron, qui auoit este Vayuode de Moldauie, auant le deffunct Prince Hieremie, tuiroecuiniller..feit taut par ses menees, gull fut admis a la Principaute par le grand Seigneur: mars et': tin

temps,

et sur ce qu'il luy fit entendre par le Vezir que Constantin auoit este si tune- reedit iniierablo.rake que de s'instaler de luy-mesme au gouuernement, et qu'il ne vouloit aucunement re-cognoistre le grand Seigneur pour son Souuerain, ny luy payer le tribut mmuel, qui estoitde quarante mille squins. Il fit commander a Housseyen, Aga, c'est a dire Gene- el Aur

?PHad:lir:letral d'armee, de se transporter promptement en Moldauie, auec de grandes forces ),faueurd'Eitienue.

pour instaler Estienne, et le faire procla]ner, Vayuode malgre tons ceux qui s'y voudroyentopposer. Suyuant ce commandement, l'Aga et Estienne paitirent (le Constantinople, auec vnearmee de vingt mille hommes Tures, Vallacqs, et Tartares, et douze canons, sans aucune-ment publier leur dessein, pour ne dormer le loisir a Constantin d'appeller du secours, et dese tenir sur ses gardes : Done le Prince Constantin n'ayant eu la nouuelle de Iconstantin sanel'acheminement dudit Aga, et de son armee enuoyee pour le dechasser, iusques ale°"' ' pout.ce gulls furent h trois ou quatre iournees d'Yas ; tout ce gull peat faire fut d'assemblerenuiron dix mille hommes, taut de pied que de cheual, auec lesquels neantmoins it print re-solution par le conseil du Seigneur Potosky de se deffendre. II luy eust toutesfois beau-coup mieux valu, si attrempant son courage de prudence, it se fust retire en Po- La precipitationlogne, iusques a ce que l'armee Turquesque s'en fust retournee. Car pour s'estre e:at szulnittuem -pre cipi te it luy succeda fort mal, comme it se cognoistra par l'euenement. succez.

acestea hist, deed Constantino era mai bine sfittuitti, elu n' ar fi intardiata a trail-lite la sultanula sprea castigh dela elu intarirea, si spre a-la asigura dupit dating depand actual, despre supunerea sa.

Intr'aceea, unit anume Stefano care se add atuncl in Constantinopoli, si care prinbani si alte mitestril 'si castigase faverea unuia din vezid, a eunucului Mehemet Georgia-fluid, care atunci era Caimaeamti, precunni si a catorti-va Pasi, -insciintiata despre tote, sciaa se folosi de gresielile comise de Constantinti, si pretindienda ca, chi ar fi fiitt aid repau-satului Aron, care, inainte de Ieremit stetuse Domnu alu Moldaviei, isbuti prin intrigele sale,si fa numita de sultanula Domnit aid tierei. Si dupa ce Stefanti areta Sultanului prin Veziruluca cutediarea lul Constantinti merse pant acolo de se instal& elu singurd de sine in dom-nia tierei, si ca pre sultanultt nu va nici de cuing sa-lit rectmosca, de suveranit alit sett, nicisa-i respundia, tributula anualti, care era de 40 mii galbeni: sultanulti dote ordine Jul Htt-seien Aga, ca numal de catti sit treed in Moldavia, cu este mare, spre a instals pre Stefanusi a-la proclama de Voivodit contra tuturora acelora ce art vol a i se opune. Conformu a-cestei ordine, Aga si Stefano plecard din Constantinopoli, cu o armatt de 20 mil Turd, Ro-mani si Mari, si 12 tunuri, fart a face in vreuniz chipti, cunoscutti de mai inainte planululore, spre a nu da timpti lui Constantind, de a chitima ajutoriti, si de a se pazi. Deci, prin-cipele Constantintt neavenda cunoscintia despre plecarea lui Aga si a armatei lui ce aveitsa-la gonesct, pant in momentula ce se aflara in apropiare de tree patru dile de Iasi, totece putt face fit de a aduna vreo diece mii omeni, pedestri si cirlarl, cu carii, din consiliulalui Potocki, se detise a se aperk. Cu tote acestea, era cu mita mai bine pentru deed'si stompers curagiulu si se retragea in Polonia, pant ce armata turcescii s'ar fi intorsa in-dereta. Ca-ci asia precuma s'a precipitata, i s a intOmplatti forte Oa, precurnd se va vededin cele ce urmart.

le

slit,

e

Page 17: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

20 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

CHAPITRE IV.

L'enuoy que fit le grand Seigneur de Housseyen Aga, auec vne puissante armee pour instalerStephane en la principaute de Moldauie, et pour en Masser Constantin.

CE jeune Prince trop desireux de faire monstre de sa valeur, et pour tesmoigner a sesennemis qu'il ne les redoutoit point, bien qu'ils fussent inegaux en forces, leur alla au de-uant iusques a la riuiere de Prate, et campa en certain endroit par ou it scauoit qu'ils de-uoient passer: it s'estoit muny de six pieces de canon moyennes, lesquelles it fit ranger sur vnpetit tertre qui se rencontra assez a propos, pour endommager d'abord ses ennemis. Ce fait,it depescha vne trouppe de cinq tens cheuaux legers, pour les aller recognoistre; Mais ayanseste descouuerts, ils furent poursuiuis d'vn gros de milk Tartares qui cherchoient auanture, les-House We Aga en- quels contraignirent les Bens de Constantin de se retirer promptement, voyantuoyestantin

vers Con-pour luy que la partie n'estoit pas esgale. Le lendemain Housseyen Aga, enuoya vers le

declarer is char- Prince Constantin, pour luy faire scauoir la charge qu'il auoit de son maistre,ge qu'il *milt cen-tre luy. et entre autres choses pour luy denoncer que s'il vouloit empescher qu'Estiennene fut proclame Vayuode de Moldauie , et ne luy quittoit is Cite d'Yas libre , it luy passe-roit sur le ventre dans 24 heures. A quoy Constantin fit response par l'aduis du Prince Potoskyiyaprettenoanni son beau-frere, que le grand Seigneur auoit este surprins, pource que s'il eustsea hates deffen- entendu que son predecesseur auoit accorde au deffunct Prince Hyeremie sontee contreenne.

Esti- pere, et encores au Prince Simeon son oncle, qu'il succederoit a sondit pere augouuernement de ladite Principaute: Il n'estoit pas croyable qu'il l'eust voulu faire deposse-der de force sans l'ouyr, et pour faire instaler en sa place vn incogneu , qui auoit fausse-ment suppose qu'il estoit fils d'vn Prince de Moldauic; Que d'ailleurs, it ne se trouueroitpoint qu'il eust refuse de recognoistre le grand Seigneur pour son Prince Souuerain, ny deluy continuer le mesme tribut que ses deffuncts pere et oncle luy auoient paye, ce qu'il of-froit encores de faire, et continuer a l'aduenir : Mais que si ledit Aga vouloit passer outre sans

CAPU IV.

Tratniterea lui Husein Aga cu o armata putinte, spre a instals pre Stefanzi in principatuliiMoldavia, si spre a scote pre Constantino.

ACESTII tenera 'Principe, plinti de dorintia de a-s' area valOrea, si a da probe inimi-ciloru se' ca elit nu se teme de densii cu tote ca sunta mat multi la numerti, le est inna-inte pang la 'lull Prutil, si se asiedia la una loco pre uncle sciea, ca avea sa treca ; elitavea siese tumid de midi-loct care le puse pre o movilitia pre-potrivitil spre a aduce strica-tiune inimicilora. Dupe aceea, espedi o trupa de cinci sute calareti usiorl, ca sa merga, sitrecunosca pre inimica ; el insa fura persecutati de unit corpit de o miie de Mari ce esi-sera la prada, si constrinsi de a se retrage cu grabire, vedienda ca lupta nu era sa fie e-gala. In dioa urmatoria, Husein Aga, tramise la Constantino ca sit-I spuna ca elit, Aga, in-tre altele, are insarcinare dela Sultanula, a-I face cunoscuta ca, de va impedeca proclama-rea lui Stefano de Voivodit alit Moldaviei, si nu va parasi las', are sa merge, sa -lit supuna in24 ore Constantinti 'I respunse, dupe sfatulti ce-I dete cumnatu-seti Potocki, ca Sultan ultifa amagita , ea-el dad Oa Oil mina predecesorulit sea incuviintiase principelui Irimia ,

tatalui sea, precumit si principelui Simeon, unchiului sett, ca dupit tatalti sea, ela, Constan-Unit, it urmeze in domnia tierei : nu se pote credo ca sultanulti ar mai fi voitti a -lit satecu puterea fart a-la asculta, si a instalh, in locula sea pre unit necunoscutit care falsti pre-tinde ca ar fi fiiula unui Principe de Moldavia ; ca, de alta parte, nu e adev6ratti ca elit arfi refusatil de a recunesce pre sultanula de suveranti alit set, si de a-I continua tributula ce-Irespundea repausatula sod parinte si unchiti; ca densulii hid', e gata a face acesta. Insit, dacitAga va urma innainte fart a lila in privire remonstrantiele si ofertele sale, elit spend ca, Dum-

Page 18: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

BARET HISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAUIE 21

auoir esgard a ses remonstrances et offres, it esperoit que le vray Dieu des Armes, le main-tiendroit en sa juste deffence, et qu'il ne permettroit iamais qu'un vsurpateur tel qu'Esti-enne, eust l'aduantage sur vn Prince legitime desia recogneu, et appelle de la plus part desMoldaues.

CHAPITRE V.

La disposition des deux armees et la deffaicte de Constantin, sa prinse, sa tort, et la alp-Mate du Prince Potoscky.

HOVSSEYEN Aga, qui n'auoit point charge du grand Seigneur de capituler co. qui sontin.ree gram,.

fermentanent le Prince Constantin, et qui estoit preuenu des presens et promesses d'Es-tienne, n'eut aucun esgard ces remonstrances, quoy qu'elles fussent fort consi- Cor:Vancaeusxquroe;derables; ains des le soir mesme it fist aduertir tous les chefs et Capitaines de son quetres-iiistesarmee, qu'ils se tinssent prests pour partir le lendemain a la pointe du iour, affin de sedisposer a la bataille, ce qui fut ainsi execute, et fut son armee rangee dans vne grandecampagne, fort proche de la riuiere de Prute, a in vette de celle de Constantin, et de si pres,que les vns et les autres se pouuoient offencer de letirs canons. Constantin remit toute ladisposition de son armee au Seigneur Potosky, lequel diuisa toute sa cauallerie Gotoseky disposeen trois gros, et mit en teste telly des Cosacqs, qui sont gens fort belliqueuxistautine.

de Con-

et accoustumez a combatre contre les Turcs, et Tartares, car c'est leur principale profession.Vn pen plus derriere it placa les Boers de Moldauie, qui estoient enuiron deux mille cinqtens: et le troisiesme gros estoit de deux mille lanciers, taut Polonois qu'autres; quant a l'in-fanterie elle fut destinee pour la deffence du canon, et fut rengee aux enuirons d'iceluy,dans vn petit retranchement qui auoit este fait le iour precedent. La caualerie Turquesqueestoit en plusieurs scadrons, et toute l'annee fut disposee en forme de Croissant, Ir Di rt% uee.

a la come droite duquel furent mis lesdits Tartares, et a la gauche les Vallacqs, sque.

nedieulti armeloril va sustine intru aperarea sa, si ca nu va permite nici odata ca, unitusurpatoriti ca Stefanti, sa castige asupra until principe deja recunoscuth si chiamatti la dorn-nia de cea mai mare parte a Moldovenilorti.

CAPU V.

Dispositiunea ambelorii armate, si comic fit beitutel Constantinfi, si prinsii, precumil si des-pre mortea sa, si captivitatea principeluf Potocki.

HUSEIN Aga, neavendil dela sultauulti insarcinare 'de a capitula cu principele Constan-tinti, de alta, parte, prevenitil prin presentele si promisiunile lui Stefanti, nu lua in privire a-ceste remonstrantie, cu tote ca era, forte considerabile ; ci inca de cu sera fad' cunoscutt1capitanilora armatei sale ca sa stea gata de plecare pentru dioa urn-Italia desu-de-diminetia,ca sii, incepa bataia: aceea ce se si faeu. Armata sea fa asiediata pre unit Mesa intinsti,langh Pruth, in facia armatel lui Constantink si atati1 de aprope, incatti se pita atingenull pre alti1 prin tunurile lore. Costantinti incredintia lui Potocki tots dispositiunea ar-mate1 sale. Potocki imparti tea calarimea in trei corpurl : in frunte asiedia pre (Azad ca-Iii omens forte belicosl, si deprinst a se lupta, cu Turcil si Tatarff, pentruca acesta eprofesiunea lord principals. In ore-care distantia puse pre boiaril de Moldavia carii era inHumeri"' ca de chine mil cinci sute. Alu treilea corpti era de doue mil lanced, Poloni si al-tit Infanteria fit insarcinata cu aperarea tunurilorti, si fa asiediata in giurulti acestora, in-tr'o mica fosata facuta in dioa precedinte. Calarimea turcesca era impartita in mai multe sca-drone, si tota annata era dispusa in forma de semiluna: Mani furs asiediati la aripa drepta,

les

a(

'la

sunt

Page 19: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

22 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

et quelques Moldaues. Quant aux Turcs, ils se reseruerent l'arriere garde ou le centre duCroissant , comme ils out accoustume : et quant l'infanterie, qui estoit de 9 ou dizmille homilies, elle fut aussi rangee a l'entour de l'artilerie. Apres que ces deux annees sefluent salftees de quelques canonnades tirees de part et d' autre, Pot,sky recogneut que sesgens commencoient a s'estonner pour le grand effect de Partillerie de Pennemy, ce qui lemeut de commander au gros des Cosacqs de charger les Tartares qui estoient a la pointePremiere cuoite dudit Croissant, et s'estoient desia auancez, n'ayans accoustume de combatredee Cosacqe ourtee Tartaree. d'ordre, ains a la debendade, aussi bien que les Cosacqs, qui ruerent sur euxd'vne telle impetuosite et farm-, qu'en peu de temps it en tomba plus de Sept ou huicttens par terre, et eussent este lsesdits Tartares bientost taillez en pieces, si le gros des Va-lacqs ne les eussent promptement secomms ; Ce que Potosky voyant, it commanda au gros deses Moldaues, d'aller au rencontre de ce renfort, ce gulls feirent autant courageusement qu'ilse pent dire : mais presque au mesme temps on fit debusquer de Pannee Turquesque vnnouueau scadron de deux mille cheuaux Tures, et autres qui renuerserent par terre ce quirestoit des Moldaues, desja fatiguez du combat rendu contre les Vallacqs. Alors Potoskyrecognoissant bien qu'il luy estoit du tout impossible de resister a vne si puissante armee,et qu'il ne pouuoit esperer qu'vne tres-mauuaise issue de la bataille, pria instamment lePrince Constantin de se saucer sans faire bruit, et de luy laisser paracheuer le reste : maistant s'en faut que ce ieune Prince se laissast emporter a telle persuasion, qu'au contrairecela l'anima dauantage a ctemeurer, et attendre constamment l'euenement de la bataille ; etau mesme temps ils partirent tous deux auec ce qui leur restoit de cavallerie, sur ce Ber-nier renfort des ennemis qui combatoient encores, et en defireut vne grande partie auantque d'autres les peussent secourir. Ce qu'estant arriue contre l'esperance de Houssine Aga,it enuoya Estienne, qui ne s'y fust pas volontiers offert, estaut de son naturel fort poltron(comme sont ordinairement les ames cruelles, suyuant le dire de l'Empereti Philippes) par-lant de Phocas.)

Ces Princes voyant Estienne approcher auec vne trouppe de plus de deux mille elle-

Romanii si cati-va Moldoveni la aripa stanga; era Turcii, dupa, datina, ocupara centrulti.Infanteria care era de nOue sea diece mil omeni, fa asiediatii, in giurulit artileriei. Dupa,ce aste done armate se salutary prin cateva loviri de tuning trase si de o parte si de alta,Potocki observa ca omenii sel incepura', a se uimi de efeptulti cell" mare alit artileriei ini-mice, acesta faca se. dea ordine Cazacilorti ca sa traga asupra Tatarilorti caril se aiia dea drepta semilundl, si deja si innaintasera, nefiindit ei deprinsi a se lupta in ordine, ci inmodu neregulatit. Candi se repedira asupra lora cu atitta violintia si furia, incatit indataca'diura la &anal preste siepte opal sute de Tatari, si era sa-i taie atuncl pre toti, datacorpulti Romanilora nu le venia curendit intr'ajutoriu. Acesta vediendu Potocki, comandacorpului Moldavit, sit merga intru intimpinarea acestui ajutoriu alit inimicului: aceea ce Mol-dovenil si facura cu cell." mai mare curagia ce se pOte spume ; insa, mai totit intru acelatimpil, yell din armata turcesca unit altu scadronti de done mil calareti, Turd si altil, ca-rii resturnara la pamentu pre eel ce mai remasera din Moldoveni, osteniti prin lupta ce avuracontra Romanilorit. Atunci Potocki, incredintiandu-se ca nu mai e prin putintia de a stafade. cit o armata, atatu de tare, si ea nu se mai 'mite ascepta de cata unit pre-trista resul-tatu, rugs cu stantintia pre principele Costantinit de a se salva fart sgomotu, si pentru ceeace mai remane a face, se. -lit lase pre densulti ; insa acestit tenerit principe. departe dea urma unit asemine consilia, acesta din contra '111 fad' si mai multi ca sa stea pre

si sit ascepte cu constantia resultatulit bataliei. Si tote. intru acelti timpit plecara a-inendot cu calarimea ce le mai reinasese, asupra celui din urrnit ajutoriti alit inimicilorit cese lupta inert, si fransera o mare parte innainte de a-I pute altii ajuta. Ne asceptandu-seHusein Aga la una ca acesta, tramise pre Stefanfi, care dealtmintrea de hula void nu s'arfi °feria, fiindu din natura sa forte poltronit, precuma sunt de ordinaria tote inimele celeerudele, dudit cumil dice imperatula Filipa vorbinda de Foca.

it

Page 20: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

BARET HISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAUIE 23

uaux, qui n'auoient point encores combattu, et qu'ils ne pouuoient plus esperer de secoursde leurs gens, furent contraints de ceder a la force, et de se rendre a la mercy de leurs ennemis.

Le Prince Constantin demeura en partage aux Tartares, d'autant qu'il auoit este Dinsprisonnier par aucuns d'entre eux, ou leur fut baffle par Houssine Aga, pour en Constantin em-ra;

,n'enfirer rancon et leur tenir lieu de solde. Mais ils firent pas leur profit, car 1 tares,se noye.

comme ils l'emmenoient, et luy faisoient passer le Niestre , on dit qu'il se precipita dedans,pensant par aduenture se sauuer a la nage, ou ne voulant suruiure apres son des- Multos la sum=astre; et quant au Prince Potosky, it fut eminene a Constantinople, et consti- pericula misfit

venters timer iptue prisonnier dans les tours de la mer Noire, qui est la prison destinee pour les se mall.prisonniers de grande consequence, oil it a este detenu et garde soigneusement iusques aumois de millet de l'annee mil six tens seize, qu'il fut demands an grand Seigneur, par Gas-par Grayraui Create, lors trafiqueur de rachapt d'Esclaues.

CHAPITRE VI.

L'instalation d'Estienne en la PrincipautO, et les cruantez par luy exercees sm. les Nobles,et leur relate.

LE bruit de ceste bataille perdue par Constantin, et de sa capture, donna vn tel es-pouuentement aux Moldaues, et a tous ses amis. qu' aucun ne s'osa plus opposer a la puis-sance du Turc, si bien que Houssine Aga paracheua d'executer sa charge, en fai-lnstaia tetioAirdlas -sant proclamer Estienne Vayuode et Prince de Moldauie clans la cite d'Yas, puis ittie.congedia pantie de son armee, mesmes lesdits Tartares, et s'en retourna a Constantinople,comme nous auons dit. Et le Vayuode Estienne ne se veid pas plustost instals, que prefe-rant la cruante a la clemence, et irritant test autre tyran, qui disoit outterte- tcatt:701feeiTnntment qu'il ne se donnoit peine d'estre ayme de ses sujects , pourueu qu'ils le dum metuant.

Principil, yediendt pre Stefanu ca se apropih cu o trupa de mai bine de done miireti cart inch nu luasera parte la bataid, si ca el nu potit spera dela at lord nisi unit aju-torid, fury constrins1 a se snpune forties, si discretiunel inimicilort lord.

Principele Constantinti eadit in manile Thtarilorii, set pentruch el mat anthill puseserhmana pre densulii, set ca Husein Aga 'lit dete lord, cu scopu ca pretiult rescumperarei luisit le servesca dreptit 16fa. Dar nu se folosira, pentruch, dueendu-lu eat sine, se dice eh precandit 'Id trecea Nistrult, eld se armica, in apit, crediendit ca va schpa prin nuotu, ad poteeh nu vol sa mai trhiesch dupit unit asemine desastru. Matt pentru principele Potocki, eldfit dust la Constantinopoli. si asiediatu in turnuile mares-negre, care e prinsoria destinatapentru captivii cel mai de frunte ; aici fit detinutit cu multa paza pana in luna lulitt 1616,candit fit cerutd prin Casparii Gratiand Croatulit care pre atunci trafiea cu resetunperarea sclaviloru.

CAPU VI.

Instalatiunea lui Stefano in domnia tieret, crudfmile lei fricute asupra hoiarilortl, si rerol-ta acestora.

FAIMA ce se hid despre acesta batalirt nehorocith pentru at nostri, si despre captivi-tatea lei Constantinu, de athta spaima cuprinse pre tots Moldovenii, incatit nime nu cutediaa se mai opune puterei turcesci, asia in Mit Husein Aga putit sa aducit la indeplinire in-shrcinarea ce avea, proclamandit pre Stefanit, in Iasi, de Voivodit si Domnd alit Moldaviei;apoi dimise o parte a armatei sale, cbiart si pre Mari, si se inturna la Constantinopoli,preening emit dist. Era Stefanit Voda, de abia, se vediit asiediatil in scaunulu tierei, si

chid-

Page 21: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

24 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

Meschants &sae- redoutassent, ll projetta d'extirper la plus part des Bogers, et les plus puissansins d'Estienne quile rendront enfln du pays, taut pource qu'ils auoient fauorise les armes de Constantin contre luy,miserable que pour la defiance perpetuelle qu'il auoit d'eux , estans les plus capables deresister a ses tyranniques desseins , ioinct que c'est l'ordinaire de ceux qui vsurpent quel-ques Principautez par mauuais artifices, d'estre tousiours en crainte qu'on ne les despoiiille,Le Seignecapit4eurBo- et qu'on ne les traite salon qu'ils meritent; comenca done par le Seigneur Bo-toenapar le common- tochan, frere de la Princesse, vefue de Ieremie, lequel it fit inhumainement em-dement du ty -ran. paller, atiec deux autres notables Boers, comme s'ils eussent este quelques in-

Item signes voleurs, etet quince Bo- 11011 contant de ceste premiere saignee, it fit bien tost apres sai-ers. sir tout d'vn coup soixante et quinze autres Boers, ausquels it fit soudain tren-che la teste, sans vouloir pardonner a vn seul, quelque instance qui luy en fust fade parleurs parens, leur imposant qu'ils auoient conspire contre luy, quoy qu'il n'en eust aucunepreuue. Mais tant s'en faut que ces cruautez flechissent les coeurs du reste des Boers, com-Commencement me Estienne s'estoit persuade, qu'au contraire ils en furent dauantage animez,des reuoltes con- et plusieurs d'entre eux prindrent ouuertement les armes contre luy an com-tre Estlenne, en1615. mencement de l'an mil six tens quinze, et deslors ils se fussent emparez deluy, et eussent prins vengeance de ses cruautez, et mis le pays en liberte, qui n'eust pointeste ruyne, comme it a este depuis, s'il n'eust este assiste par les citadins d'Yas, qu'il con-jura de le seconder en ceste occasion; letr promettant immunite de tons subsides, s'ils lefaisoient: moyennant laquelle promesse, ces miserables preferant leur proffit particulier ansalut et bien public, se porterent du tout au seruice de ce tyran, et s'estans armez le suiuirentLes Boers en ar- tant a pied, qu' a cheual, et combatirent vaillamment contre lesdits Boers, quimes contre Es. estoient uenus inuestir Estienne dans ladite cite d'Yas lesquels Boers ayans re-ti enne, et repous-804. cogneu que leurs ennemis estoient mieux assistez n'auoient peu preuoir:Mort de plusie-kapres auoir rendu quelque leger combat, firent retraicte le mieux qu'ils purent,nurt:r8B.oers prison- j et furent plusieurs d'entr'eux prins prisonniers, lesquels le tyran fit tuer de sangfroid, cu empaller pour donner terreur aux autres.

preferindii a fi mai bine crudela decatil ertatoriti, si imitanda pre acela tiranti care o spuneapre facia ca elti nu each a fi iubitti ci temutti de supusi! sal, 'si propuse a stirpi pre ceamal mare parte a boiarilora si fruntasilorti tierel, atatti pentruca tinura parte lui Constan-tino incontra sa, cat(' si pentru neincrederea perpetua ce avea catra densil, fiinda ei eel malcapabili de a resists planuilora sale celorti tiranice ; adaoge a este o dating ordinaria acelorti ce usurps domnia unei tier! prin maestrii culpabile, de a se teme fara incetare, casa nu-1 despoie eras' si sa-I trateze dupa cuinti merits. Eli, deci, incepa dela boiariulaBotosianu, fratele Domnel, veduvei lui Irimia ; pre acesta, dempreuna cu alt1 dol boiari defrunte, I puse in cepa, ca pre nisce hot! de ce! marl. Nemultiamita cu acesta versare desinge, Stefan(' pugina dupa aceea puse mina de o (lath,' pre siepte died si einci de boiari,carora le tail', capula la toti faia sa erte macarti pre unulti, pre langa tote rugatiunile ce-I A-curt consangenii lord, acusandu-1 ca conspira incontra sa, cu tote ea nu avea nicl o proba.Ceialaltl boiari insa, de parte de a se fi inspaimentata de aceste cruclimi, precuma credeaStefan ('; dincontra, ei se incuragiara si ma! multit, si multi dintr'insil apucara armele in-contra lui cu inceputulti anulu! 1615, si fi si prins(' atuncI pre Stefano, si s'arti fi re's-bunatti de crudimile lui, si tiara o-arti fi liberatti, fail a se ruins precuma se intempla dupaaceea, dee& nu 1-ara fi stata inteajutoria ceatianii din Iasi, pre earn' Stefan(' '1 conjura casa, nu-la parasesca in acesta ocasiune, pentruca el(' are sa.-I scutesca de tote darile decd -1volt remane credinciosi ; prin aceste promisiuni, miserabilii, pretiuinda ma! multu folosulalore particularia dealt' salutea si binele publicti, se pusera in servitiula tiranului, si intr'ar-mandu-se urmara atata pedestri catti si calari, si se batura vitejesce incontra boiariloracalif venisera sa incungiure pre Stefan(' in Iasi. Boiaril incredintiandu-se Ca inimicula e mat taredecumit puteit el sa prevedia, dupg, o lupta usiora se retrasera cum(' putura, multi din et cadiuraprins!, pre car!! tiranulti 'I omori pre toti cu singe rece, sea '1 incepa, spre a bagh groza si in

Fara

II

I

;

quills

altil.

Page 22: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

BARET HISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAUIE 25

CHAPITRE VII.

La resolution du Prince Alexandre, et de ses beaux freres, de leuer vne armee pour courirsus at Traguode Estienne.

LES Boers qui eschaperent de la susdite defaite, scachans bien qu'ils ne deuoient es-perer de misericorde de la part d'Estienne, qui estoit extremement vindicatif, ny par con-sequent de seurete en la Moldauie, pendant qu'il y gouuerneroit, s'auiserent d'al- Les Boers outler touue la, Princesse vefite de Hieremie, qui s'estoit sauuee en Pologne au enocuergs. a lean

mesme temps qu'elle recent la nouvelle de la prinse de son fils Constantin. Pologne.

Ceste Princesse ayaut entendu par la. boodle des Boers, le miserable gouuernementd'Estienne, et que la plus part des Moldaues estoient fort disposez a secoiier le jougde sa tyrannie, et qu'en son lieu ils eussent bien desire auoir le Prince Alexandre, se res-souuenans des bons traitemens du deffunct Prince Hieremie son pere, ces considerations(disje) ioinctes a rappetit de commander sottbz le nom de son fils, lily seruirent pour se per-suader, puffs audit Alexandre, quoy qu'il ne fust Tors ange que de quinze a seize ans, d'em-brasser ceste occasion, et en communiquerent ensemble au Prince Visuouiesky, gendre de laPrincesse, et au Prince Correstky, lequel aspiroit deslors a espouser sa plus ieune fille, les-quels n'aproutterent pas settlement le dessein, mais s'offrirent fort volontiers d'accompagner lePrince Alexandre en Moldauie, et de prendre tout le soin de la conduite de son armee.

La resolution n'en fa pas plustost prinse entre eux qu'ils se mirent tons en deuoirde leuer des gens de guerre de toutes parts oft leur credit s'estendoit, de sorte qu'en mornsde deux mois ils mirent sus pieds, et assemblerent dix ou douze mille hommes taut de pied,que de cheual, partie Polonnois, partie Cosacqs et Transsiluains. Dequoy le Vayuode Estien-ne ayaut receu Nods, it leua de son ceste tout ce gull put de Moldaues, Tartares, et Val-lacqs, dont it composa atissi vn corps d'armee de pt.& de vingt mille hommes, lesquels itfit tenir aux enuirons de la cite crYas, oh it se resolut d'attendre de pied ferme les Prin-ces Polonnois.

CAPU VII.

Resolutiunea principelui Alesandru si a cumnatilora lug, de a ridica o armata si a mergeasupra lui Stefani

BOIARII ce schparit, din acesta biitaia, sciindil pre-bine eh el n'ati de a spera milh laStefano care era forte vindicative, prin urmare, nicl sigurantirt in Moldavia in elan thnpit eluva domni, se socotira sa mergh la Domna, veduva lui Irimiit, care, dupii ce priimi scireadespre chderea in captivitate a fiiului sett Constantinti, se retrasese in Polonia.

Asth, Dolma, aflandti din guru boiariloro. moduli celit miserabilti de guvernare a haStefano, si ca cea mai mare parte din boiart stint pre-dispusi a scutura jugulii tirAniei lui,si eh, aducendtu-si ei aminte de purtarea cea bunh a lilt Iritnia Voda, iii loculit lilt Stefanitart dorl a pune domnti pre principele Alesandru; aceste consideratium, in ttnire cu poftace aveh de a domni ea sub rtumele fiittlui et, o induplecara pre ea, apoi pre Alesandru, cutote ca acesta nu aveh atunci mat multu de 15-16 ant, de a nu lash sa treat nefolosita a-semine outshine. Acestii plant mersera impreunit comunicarA principelui Visnioviecki,ginerele Domnet, si principelui Corecki care de atunct aspirh a se citsatori en him et ceamai tenerh. Principit Poloni, nu nurnai cii aprobarh planulu, ci se oferira de a. insocl preAlesandru in Moldavia cu tots bucuria, si a purth tom grigea conduceret armatel lui.

Indath ce luarit acesta decisiune, se si apticara cu totil a aduna Omni de este dintote phrtile pre untie aveh trecere, aria inchtti in mat puchtil de chine luni de dile puserain piciere 10 papa in 12 mil pedestri si cabin, parte Poloni, parte Cazaci si Transilvani.Aflandri de acesta Stefanu Voda, se apnea si elfi de aduna totu ce putit, Moldoveni, Thtarisi Romani, din mil compose unit corpit tie armata aprope de done-died mu, asiediAimpregiurulit lasilortt, uncle se determinh ascepth nemiscatit pre principit Poloni.

4

rodri.

a

Page 23: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

26 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

CHAPITRE VIII.

La reddition de la forteresse de Cochine par le Capitaine d'icelle qui se reuolta eontre leVayuode Estienne, a cause de ses cruautez.

L'ARMEE elli Prince Alexandre s'estant aduancee a deux lieues Fes de la cite de Ca-Catatul.hr. iminithe en Podolie, se trouuoit fort etnpesche a passer la riuiere de Niestre , quifait la separation d'entre la Moldauie et la Podolie, et redoutoit la forteresse de Cochine, enlaquelle y atmit vne bonne garrison de Moldaues, auec du canon pour garder le passage deIndite riuiere: mais it aduint heureusement pour le Prince Alexandre, que le Capitaine quiy commandoit se sentant grandement offence des cruautez du Vayuode Estienne, de son pro-pre mounement se viut rendre an seruice d'Alexandre, avec ses soldats, et luy apporta lesclefs de ladite forteresse, la remettant du tout en sa disposition, de sorte que facilementl'annee passa en Moldauie, et en signe de resiouyssance furent tirees plusieurs canonnades,ce qui augmenta dautant plus la defiance qu'auoit Estienne, de l'affection des Moldaues enson endroit, et luy fit ressentir des syndereses dans sa conscience, qui n'abandonnent iamaisles tyrans et vsurpateurs.

CHAPITRE IX.

La defaite de piny erns Tartares du party d'Estienne, et la deputation de quelquesdunes vers le Prince Alexandre, pour scauoir son dessein.

Toys ces preparatifs et acheminemens, se firent depuis le mois de Mit, iusques attsixiesme d'Octobre mil six tens seize, que le Prince Alexandre fit partir son armee de Co-chine pour s'acheminer deuers in cite toutesfois pour ce premier iour elle ne s'aduanca

CAPU VIII.

Supunerea forkiretiel llotinului din partea Capitanului el, care se revolta. incontra lui Ste-fang Yodel' din causa crudimilorg

OSTEA principelm Alesandru innaintandit pan' la done lege in apropiarea Camenitiet inPodolia, ad era forte impedecata de a trece Nistrulti, care desparte Moldavia de Podolia,temendu-se de fortaretia Hotinulut in care se afia o Nina garnisona de Moldoveni, si tunuripentru a pazl trecerea rittlui; insa, din norocire pentru principele Alesandru, se intempla cacomandantele cetatel simtindu-se forte ofensatil prin crudimile In! Stefana Voda, de bunavoia sa se supuse lul Alesandru, impreuna eu soldatit set, si aducendtt-I cheile fortaretiei, oprise la tota disposititmea ha, asia incatu armata trecit usioru in Moldavia, si in semnii debucurfa se trasera mai multe tunurt. Prin acesta crescit si mat multti neincrederea In! Ste-fanu catra MoldoveniT ce se atia impregiurulti si simti mustrarile cugetultn, care nisi o-data nu parasescit pre tirani si usurpatorl.

CAPU IX.

Bdtaia re suferitii 15 sute Tatari de ai lul Stefana, si deputatiwnea unorii MoldovenIcatra principele Alesandru, spre a Oa planu7i lid.

TcYrF. preparativele acestea se facurti dela luna Iuniic, pima la 16 Optovre 1616, canduprincipele Alesandru pled din Hotinu cu armata sa, spre a merge la fast; tar in actista di

Mol-

d'Yas,

tut.

lnl,

azi

Page 24: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

BARU B1STOIRE DES TROUBLES DE MOLDAUJE 27

que de quatre Reties seulement. Or comme ils furent arriuez a demie iournee d'Yas, le Prin-ce Alexandre enuoya huict cons Cosacqs choisis d'vn plus grand nombre, pour idler recog-noistre quelle contenance faisoit l'arrnee de l'ennemy Mais ils ne furent pas loin, qu'ils fi-rent reucontre de quinze cons Tartares, enuoyez aussi de la, part d'Estienne, pour recognoi-stre et donncr quelque charge sur les Polonois. Et iacoit quo cos Cosacqs fussent en beau-coup moindre nombre; toutesfois voyans quo lesdits Tartans estoient en des- zn:Lani 4earlatui en;

ordre, ils ne feignirent point de se ruer brusquement sur eux, et auec telle ye- tpar IC9 Cosaeqs.hemence qu'ils en defirent vne grande partie, et mirent le reste en deroute; puis ayans pa-rachetze d'executer leur dessein, rapporterent au Prince Alexandre, que l'armec d'Estiennepouuoit estre d'euuiron quinze mil hommes : mais quo c'estoient pour la plus grande partgens ramassez . au pals, qui n'estoient dressez ny accoustumez comme eux au fait de la guer-re, et qui s'y portoient plustost par contrainte, que de bonne volonte, an moyen de quoy itne les falloit pas beaucoup redouter.

L'heureux succeds de ceste rencontre, et le rapport faict par lesdits Cosacqs encoura-gerent grandement les gens d'Alexandre, lesquel3 d'ailleurs estoient beaucoup auimez contreEstienne, pour des lettres qu'il auoit escrites a leur Prince, pleines de menasses, comme si de-sia it les eust tenus en sa disposition, ce qui ne seruit que pour encourager d'auantage lesPolonois, et a les faire resoudre de murk tous en combattant, plustost que de Com-ber entre les mains cruelles de ce Tyran. Ce mesme four it vint vers le Prince Moldaues depu-Alexandre quelques deputez des Moldaues, an desceu toutesfois d'Estieune, pour tam= erpinocuerscanoir d'Alexandre quel estoit son dessein, et lc supplier qu'il eust du acauoir a 'quell.°pals de Moldauie, qui estoit menace d'estre bien-tost mine, si les troubles et mytceztuilinvosr"

guerres y continuoicnt d'auantage. A quoy le Prince fit responce, Que son in- danie.

teution n'estoit pas d'oppresser la Moldauie, mais de la deliurer de la tyrannie d'Estienne,comme it y auoit este connie par vu bon nombre de Boyers, qui l'estoient alle trouuer ins -qu'en Pologue pour cet effect, et lay auoient donne asseurance que c'estoit le commun de-sir des Moldaues: Que stir ceste confiance it s'estoit achemine auec ce qu'il auoit peu retinir

innainttt numai patru lege. Deci, indati ce se attara in apropiare de o jtunetate de di deIasi, principele Alesandru tritmise o sad de Ciizaci ales', ca sit inergii sit atle care era atitu-dinea ostei inimicului. Dar nu mersera departe, si intelnirh' o mile cinci sate de Tatall, pre ca-ril de aseminca 'I tramisese Stefand ca sa cerceteze de Poloni si sa dea cateva lovituri a-supra lord. Si cu tote ca Cazacii era cu multi mai pucitri la numerd, yediendu ins ca Tit-tarii sunt in disordine, se repedird pre neasceptate asupra loru si cu atata yeementiii, incatuo mare parte dinteinsil culeara la pamentii, era pre ceialalti pusera in fuga. Apot, inde-plinindu-si insdrcinarea ce aveh, se intorserk si raportara inincipelm Alesandru. ea armataltti Stefand putea sit fief de vr'o cinci spre diece mit de einem ; dear ca cea mat mare partestint einem adunati de prin tierd,nedisciplinati si nedepring ca Mush in trebile resbelului, si tit villala luptit mai multd tie sild, decatd de blind void, inchtd nu e de a purth multit fried de densii.

Norocituld sucesit ald acestet intimpinan, si raportuld ce flicura dish Cazaci, incurd-giant'', forte multd &tea tut Alesandru, care si de altminterea era forte atitiata asupra lut Ste-fand, din causa unoru scrisort ce tramisese acesta lui Alesandru, pline de anierintitui, ca si mittar fi avutti deja in manile sale pre Omenii acestuia, ceea ce nu servi decatit spre a incuragia simai multit pre Poloni, si a-i face a se decide ca mai bine sa merit tots in luptit &dalsit cads in manile crudele ale Tiranului. Toth intro acestd, di venire la principele Alesan-dru coal -va deputati Moldoveni, insa bird de scirea hit Stefand, ca sit, atie debt Alesandru ccplant"' are, si sa-lt rege sa aiba mild de tiers, care e amenintiatd de o totala ruing, de volttine multu turburarile si resbelele. Le respunse principele, cd, ctigetulti sett nu este de aapesit Moldavia, ci de a o scapit de Urania lm Stefanie; cit old vine chittinatti de and insein-natfi nuinerti do boiari , cavil veinserit In &multi in Polunia spre acestu scopu, asiguran-du-lu ca acesta e dorintia comuna a Moldoveniloru; cit intenteiatu in acestit incredere, plech.cu aria numeru de einem de resbeht ce putu sat attune, si ca, decd va isbtlti ju planik scu,

t

pita;

'I

Page 25: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

28 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

de Bens de guerre, et que s'il venoit an dessus de ses desseins, comme it se promettoitmoyennant leur assistance, it ne les gouuerneroit pas moins doucement qu'auoit fait le def-funct Prince Hicremie, duquel it estoit fils et legitime successeur.

Les deputez s'en retournerent fort satisfaits de ceste responce, et l'ayant publice endiners endroits, cela fut cause que plusieurs Moldaues se vindrent joindre a l'armee duPrince, et l'assisterent fidelement en ceste occasion.

Le neufiesme four d'Octobre, le Prince Alexandre fit encores auancer sou armee enui-ron trois lieues, et s'arresta dans vne fort belle campagne, oa fl y auoit de bonnes eaux. quise trouuerent bien a point pour se rafraichir, pendant que le Prince Alexandre fit assemblerson Conseil de guerre, pour deliberer de l'ordre qu'on tiendroit, et du four qu'il seroit plusa propos d'attirer Pennemy au combat.

CHAPITRE X.

Raport falet par les Cosacqs, de l'estat de l'arrnee d'Estienne.

EN mesme temps fut derechef enuoyd vne trouppe de Cosacqs, pour aller recognoistreen quelle disposition se tenoit Parmee de l'ennemy, et fut rapporte que ladicte armee estoitrangee en bataille, et gulls auoient vingt canons tons ',rests a faire execution, cc qui n'es-Le General do l tonna pas beaucoup le Prince Alexandre, d'autant que le General de l'Artillerie

l'arti 1erio d'Eeti-eune, resole do ( d'Estienne auoit quelques Touts auparauant enuoye vers ley, pour Passeurer cluele trahir. s'il doniioit bataille, ii n'offenceroit ses gees que le moins pourroit, ayantdesir de seruir ledit Prince, et au contraire se vauger eu telle occasion d'Estienne, lequelauoit fait traucher la teste it vn SiCll bean-frere, pour vn matmais soupcon auoit con-ceu centre luy, quoy qu'il en lust innocent. Ce qui doit aduertir les Princes, que rien neleur suscite taut d'ennemis secrets, que fait la cruaute, et que tost ou tard ceux inesmes

precutnu sperit en ajutoriulit lord, elu an are sa -i guverne cu mai pucina bung-vointia decumti 'I guvernase repausatultt Irina Votlit, earth' fiiii si legitimii sucesoria e amnia.

Deputatii se intorserii pre-multiamiti de acesta respunsti, si publicandu-la in mai multeparti, multi Moldoveni alergarii, de se unird cu Ustea principelul, servindu-lit cu credintia inacestit ocasiune.

La 9 ale lid Optovre , principele Alesandru mat inuainth inca', cu estea sa veo treelege, si se opri intr'o campia pre-fhtmOsh, nude gitsirit ain't bung, de care simtia Inuit&nevoid. Aci principele aduna consiliulu sett de resbeln, spre a delibera asupra ordinei ce arave sa Mud, si asupra dilel in care ar fi mai bine a trage pre ininticti la luptii.

CAPU X.

Raportalti Cazacilorti despre .ctarea armatel tat Stefano.

ToTu intru acelit timpa se trilmise din nod o ttupa de Cimaci, sit merge sa. atle dispositiunea(SAO inimice; si raportara ca Ustea Minded e push, in ordine de bhtaia, di are 20 tunuri, deasemine dispuse tote pentru bataiii. Acosta insii nu insphimenth multi' pre Alesandru, fi-inda-ch, generariulti artileriei inimice, en chteva dile mai innainte, 'lit insciintiase, asiguran-du-la ca elfi are sit-I crutie omenii cant va pute mai multti, dorinda a servi pre principeleAlesandru, si a-si resbunh en acesth ocasiune de Stamm, care tainse copula mini cumnattialit lui, dintr'unu prepusu reit ce avea asuprit-I, cu tote ca era innocinte. Servesca acestade invetiiiturit priucipilortt, ca prin nituicu nu-si facti el athti iniiuicl ca prin crudinil, si camai curendu au mai tarditt, chiarti aceiasi carom mai multi' se incredtt, se revelth incoutra

aid

chiard

I quit

qu'll

Page 26: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

BARET HISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAUIE 29

ausquels ils se confient d'auantage, se reuolterit contr'eux lors que moins ils y peusent. LeVaynode Estienne voulant aussi faire recognoistre pour la seconde fois Parinee du Prince,y enuoya douze cents Tartares, et deux ou trois cents Moldaues, lesquels estans descouuertsd'assez loing, a cause qu'ils estoicut dans vne campagne raze, le Prince leur enuoya h larencontre cinq cents Cosacqs, auec 400 lanciers Polonois ce qu'ayant este aperceu des Tar-tares, ils kignirent au commencement de se vouloir retiree, pour esloigner peu a peu lesennemis de leur camp ; et comme ils en furent distans d'enuiron vne lieue, ils firent feriae,n'estimant pas que les poursuivans cussent la hardiesse de les ioindre mais ils Seeoude deifaitehunt bien troinpez, car lesdits Polonnois et Cosacqs, qui scauent mieux combattre que (r.:tionudso,rparruser, se ruerent si furieusement sur les Tartares, qu'ils en taillerent en pieces vne partie, 108 eosa".et ne s'en sauna que cinq ou six tens, lesquels se retirant dans leur camp, y apporterentbeaucoup d'espouuente. Et au contraire l'armee du Prince en fut d'autant plus encouragee,et s'augmentoit de four en four, car c'est chose ordinaire, mesmes aux guerres ciuiles, queceux qui ont les premiers de l'auautage sur leurs enneniis, sont volontiers suiuis des plustardifs t prendre party, s'imagivant que la bonne fortune sera tousiours du mesme costa,quoy que les anus soient iournalieres.

CHAPITRE XI.

Autre delaite de male elteuaux du party d'Estienue, par vu brace stratageme.

LE dixiesine du mesme moil, le Prince voulant encores faire auaucer son armee versle camp de Pennemy, son auantgarde fut arrestee par vn gros de mille cheuaux, qui s'es-toient la nuict precedente emparez (Din passage assez estroit, entre vn estang et vn marais,par oil ils scauoient que Parmee des Polonnois deuoit passer: mais rest obstacle fut bientost leud, par rauis que donnerent quelques Moldaues, d'enuoyer des gens de cheual par vn

lora atunci canda mai puginu si-aducti aminte de una ca acesta. Stefanti Vodii, voindii deaseminea sa se mai incredintieze odatii despre staea armatei principelui, tramise doue-spre-diece sute de Mari, si vreo clone-trei sae de Moldoveni ; fiindti insit ca el se atia pre siesti,al nostri 'I cunoscura din departare, si principele tramise intru intimpinarea lora rind sutede Cazacl, cu patru sute de lanciari polom ; observandu acesta Tatarii, la inceputa se prefa-mina ca si mina arc vre sa se retraga, cu scopil de a 'nisch pre al nostri din positiunea loru ;si indata cc se atiaril, in distantia ca de o lega, se opt irii, neinchipuindu-si el ca persecuto-rii wird ave curagiulu do a-1 atach; da inultii se amagira, pentruca munitii Polonl si Ca-zaci, carii mai bine se pricepa la bataia decatti la insichitiune, se repedira asupra Tatarilorucu atata furia incatil taiarh in bucati o parte si de abut scapara cinci au sicsesute, caril, intorcendu-se in castre, multi groza bagara intal lora. Era &tea principelui cuatata se incuragia mai nnrltu, si se inunulta din di in di, pentruca asih se intampla de or-dinariu, chiarti si in resbelele civile, ca celorit ce mai antaiti castiga asupra inimicului, sale urmeze apol de bona voia si cei ce smith mai tardil intru a ltia, parte, imaginandu- si canorocula totdeauna are sa fit de partea acesta, cu tote ca sOrtea armelora este schimbatoria.

CA PU XI

Alta perdpre de o naiie Galardi, de w ltat Stefano, prise o brava stratagenta.

LA 10 ale acelciasi luni, principcle voindu a pond erasi inintinte arivata asupra cas-treloru irliuiicultti, avangarda sa unu corpu do calareti in nunieru de o mile, ca-ul iu noptea precedinte ocupasera o trecetoria krte strimta, nitre unu lacti si o

in:inipinamocirla,

Page 27: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

30 TE8AURU DE MONUIIIENTE ISTORICE

petit sentier, qui estoit incogneu aux ennemis, et que par ce moyen on les pourroit surpren-dre par le derriere, aunt qu'ils sen peussent aperceuoir, a cause d'vnc coline, du long delaquelle ceux qui seroient enuoyez se pourroient glisser a couuert, et miner au lieu mesmeoh les ennemis faisoient empeschement.Dofaite d'vn grog On donna encores l'execution de ce stratageme aux Cosaeqs, lesquels s'yde mille ebetuunt porterent en toute diligence, auec quelques Moldaues pour les guider; et arriuezd'Estienue par

los Coastal& qu'ils furent a cinquante pas des ennemis sans estre apperceus, -firma sonnercertaines flutes, dont ils se seruent au lieu de trompettes, et en mesme temps chargerentsans recognoistre sur les ennemis, a quoy ils furent bier a propos secondez par leur aunt-garde, qui estoit de l'autre coste tenue en eschec, et fat ceste charge si rude, que desditsmille cheuaux, it ne s'eu retourna pas plus de cinquante en leur camp, pour y porter lesnouuelles de lettr mauuaise auanture.

CHAPITRE XII.

Closture et rempart laid par les yens d'Alexandre, pour camper la nuict, et se tenir prestspour donner bataille le lendenzain.

L'ARMEE du Prince Alexandre ayant heureusement fauce test obstacle, et approche deIa voice du canon le camp d'Estienne, le Seigneur Visnouiesky fttt d'auis que l'on fist commevne espece de rempart et closture, auec tons les chariots de bagage et autres, afin de lo-ger auec plus de seurete durant la nuict, et qu'au besoin on s'en peat seruir comme d'vnfort, tfayant aucun lieu de retraicte aux enuirons, ny a plus de dix lieues ; ce qu'ayant esterecogueu de la part d'Estienne, it fit tirer sur le soir quelques vollees de canon tout au tra-uers dudict fort, dont it y eut quelques soldats tuez, et quelques autres estropiez : comme aus-si on ne s'oublia pas de renuoyer en contr'eschange quelques canonnades du camp du

sciindu ca pre ad aveit sit trecit armata polka; acesta pedeca- insit curendO fit ridicata, ea-ci niscarl Moldoveni 'I invetiara ca sit tramita omen] calarl pre o mica carare care inimitilnu o cunosceh , si ca cu modulo acesta aro pute sa -I surprinda pre din Urea", innainte dea putt.: el prinde de veste, din causa tmel coline pre Ia polele citreia ar pate innainta neobser-vati pawl chiarit la loculu untie le stit in tale inimicii.

Esecutiunea acestel stratageme inch lb incredintiata Cazacilorti, (Aril si plecarit acolocu tots diligintia, condusi de cats -va Moldoveni, si inclata ce ajunsera la 50 de past de ini-mid fara a ti observati, incepura, sa suite din Orecare fluere, cu care se servescii el in locode trambitie ; si totu odata, flit a mat recunosce pre inemicii, navalira asupra-i; intru a-cesta fury secundatl de avangarda lout ce se atlit de ceealalta parte; si atata de aspra fitacesta lovire, incatil din acea o mile de chlareti, de abia se inturnara in castre vreo 50 nisispre a duce scirea acestel nenorociri.

CAI'U XII.

Inyradirca st parcanele fdcule de enzenii lui Alesandru, pentru mass noptca, si spre a fipretpititi de bataid pentru dioa urmatorici.

AIIMATA principelut Alesandru invingendu cu noroeire acesta petted, si apropiandu-Seca de o loviturit de tutu de castrele lut Stefano, principele Visnioviecki fit de parere ca safaca unu feliu de ingradire en tote carele de bagagiu si altele, spre a pute sat preste nop-te in mai multi sigurantia, si spre a se pute serve de acesta ingradire ca de o intaritura.netiindu impregiurti, Oita in distantia de diece lege, nict unit locu de retragere ; Stefanit insit, observandit acesta, trase in de cu sera chteva loviturI de trial asupra tlisei intarituri :cats -va soldatt cadiura morti, altit fora vulnerati; atunci se trasera in sehimbu cateva loviturt

Page 28: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

BARET HISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAL'IE 31

Prince, sans toutesfois grand effect, a cause que la nuict suruint, ioinct aussi n'auoitque huict pieces assez simples, et de petit calibre.

Partie de In nuict suyuante hit employee par Visnouesky, It encourager les gens deguerre, leur remonstrant entre autres choses, qu'il ne falloit point qu'ils s'estonnassent pourvoir lettrs ennemis en plus grand nombre qu'eux, parce que la plus part n'estoient que desbrutaux et paysans mal instruicts a la guerre, et qui ne s'estoient iamais trouuez en ba-taille rangee, comme its auoient pen recognoistre en plusieurs rencontres qui s'estoient faites,ausquelles its auoient este tousiours vainqueurs des ennemis, ores qu'ils fussent inegaux ennombre : que c'estoient autant de tesmoignages et asseurances que Dieu combatoit pour eux,et s'en vouloit seruir pour chastier les tyrannies d'Estienne, et ses cruautez a l'endroit des No-bles de Moldauie ; qu'il ne cesseroit lanais d'exercer iusques a ce qu'il en fust chaste. Aureste, s'ils estoient vainqueurs, comme its n'en deuoient point douter en faisant leur deuoir,it n'y aurcut vn seul d'entre eux, qui ne s'en retournast charge de fort bonnes despoiiilles,et des recompenses que le Prince Alexandre leur feroit. Laquelle exhortation anima telle-ment les courages des gens de guerre, qu'ils protesterent tons d'vne voix, de mourir plustost que de manquer a leur deuoir, et qu'ils attendroient nun impatience que la nuict fustpassee, pour venir aux mains min les ennemis.

Outre cela, les Princes firent scauoir en particulier aux Colonels et Capitaines, l'intel-ligence qu'ils auoient auec le General de l'artillerie d'Estienne, et min plusieurs autres quise declareroient en temps opportun, dont ils furent aussi beaucoup confortez.

CHAPITItE XIII.

La disposition de l'vne at de l'autre armee, la bataille gaignee par Alexandre, at la finite dotlairtode Estienne.

LE lendemain vnziesme four d'Octobre, le soleil ne pant pas plustost stir nostre ho-rizon, qu'on commenca de part et d'autre It se ranger et disposer a la bataille, et cependant

si din castrele principelui, dar fara multu efepta, din caush ea innoptase, si afara de acestanu aveh mai multu de optu tunuri simple, si acestea inch de unit mica calibre.

0 parte din nOptea urmateria Visnioviecki se ocupa incuragiandu pre soldati, si are-tandu-le intre altele, ca O. nu se tenth vedienda ca inimicii sunt in numeru mai mare, ca-ctcea mai mare parte dinteinsii nu sunt decatii nisce tierani prosti neinvetiati la resbelit,caril nice o data n'ait fosta in vreo batalia regulata , asia prectnna s'ait pututit incredintiadin mai multe lupte ce avura deg', in care densii, en tote ca era mai mini la numeru decatit acesti inimici, totdeauna invinsera: ca tote acestea sunt probe incredintiatorie ca Dtim-nediea se lupta pentru densii, si ca vie a se servi 'de densii sere a pedepsi tiraniele tutStefanie asupra boiarilora Moldaviei, flail-111 de care nu are sa se lase pana ce nu va fi alun-gata din tiera. Dealtmintrea, dupe invingere, si de acesta sa nu se indo6sca deed 'si vaplinl fig -care datoria sa, nu va remane lid macartt unulu dintrinsii care sa nu se intereitincarcata de pradi avute, si de recompensele ce au sa priimesca dela principele Alesandru.Asta cuventare innaltia forte curagiulu ostasiloru, each tote cu o gura strigara ca stint maigata a muri decatu a lipsi dela datoria lore, si Ca aseeptii cu nerabdare sa treca noptea sisa atace pre inimica.

Mara de acesta, principii incunoseintiara in particularia pre Colonel' si pre Capitani,despre intielegerea ce nit cu generalulii de artileria alit ha Stefanit, precumil si cu altii maimulti curie au sa se dechiare la timpit oportunu, de care him cu totit 'mita se intarira ininima lore.

CAPU XIII.

Di.sposihunea ambelorli armate, lintalia eastigatcf de Alesandru, si foga loci Stefanie Vothi.IN dioa. urmateria, 11 Optovre, sorele de abia resarise pe orisontu, candu si o parte si

qu'il

Page 29: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

32 TESAURU DE MONUMENTE WORM:

se fluent quelques escarmouches et duels, qui succedoient quasi tous a l'auantage du partyd'Alexandre, de sorte qu'il sembloit que c'estoient autant de presages du bon -heat qui leurdeuoit ce mesme iour adttenir.

Voicy comme l'arniee dudit Prince fut disposee par le Seigneur Visnouiesky, lequel fai-soit la charge de General. Le Prince Alexandre s'en estant du tout rends a, Illy, commeen estant ties-capable, s'estant &came a d'autres batailles, ausquelles it auoit rendu assezde preutte de sa suffisance et valeur. Ce general ayant done obserue que la caualerie d'Es-tienne estoit partie en trois gros , ou scadrons, et que celuy des Tartares estoit le plus a-uance, it destina les Cosacqs, pour les contrepointer et combattre ; ce qui etoit fort indici-eusement fait, car les vns et les autres se portent librement a la charge, sans estre con-liens cl'aucunes armes, ains seulernent de quelques pelissons de peaux de moutons, d'ours,de loops, et d'autres bestes sauuages, dont its se resident les plus effroyables qu'ils peuuent,ne gardant aucun ordre en leur combat, auquel its se iettent a corps perdu, vsant de crisespouuentables a ceux qui ne les ont accoustumez ; et depuis qu'vne fois leur escadron estrompu, rarement its se r'alient pour retourner a la charge.

Les lanciers Polonois appellez en leur langue Houssarsky. faisoient le second gros ducoste d'Alexandre, et estoient enuiron quinze tens bien armez , et conduits par le PrinceCorresky, et furent placez a la main droite, vis 3 vis d'vn gros de catiallerie Tartares, Val-lacqs, et Moldaues, qui faisoient enuiron trois mille. L'infanterie Hongroise, qui se pouuoitmonter a trois mil homilies au plus, fut rangee an milieu de toute l'armee du Prince Ale-xandre auec le canon, qui fut esleue sur vn petit tertre assez auantageusement, et a la maingauche estoit tout le surplus de la caualerie conduite par les Princes Alexandre, et Vis-nouisky son beaufrere; et quant au bagage, it estoit enuiron cent pas derriere l'infanterie,dans l'enclos oit l'armee auoit camps la mkt precedente. Le tyran Estienne f Disposition de

ayant pareillement dispose toute son armee en diners scadrons, commenca sur Ineartnee d' len

les neuf heures du matin a faire kilter son canon sur l'armee d'Alexandre, qui recogneutbien tost que le General de l'artillerie limy tenoit promesse, car la plus part des balles pas-

si alta se gatea de Nitta, ba si urmara orecare incercan de lupta mai tote in faverea omeniloralui Alesandru, asia incatu acestea pared a fi ea tota atate presagie de norocirea ce avehasle aduca acesta di.

Eta cumit Visnioviecki care avea sarcina de generalu, dispuse armata principelul, ca-ciprincipele Alesandru lasase totulit la disposititmea lui, fiincht-ca era Visnioviecki forte capabilit,ca unulu ce fusese in mat multe alte batalii in care (recluse proba, de capacitate si valOre.Acestu generalit deci, observandit ca calarimea lut Stefanu era impartita in trei scadrone, sica seadromilit Tatarilora era asiediatu in frunte, puse pre Camel ca sa le stea in facia, siacesta cu multi intieleptiune se Rica, pentruca si unit si alth stint forte sprintenl ht navala,fara a purta alta armittura, afara numai de cateva harsh de pet de Ole, de um, de lupi, side alte fere selbatice, pun care se facts catu se pote mai infioratort ; in bataia nu observanicl o ordine, ci se repedu orbesce, dandu strigate infricosiate pentru cei ce nu stint deprinsicu el; er din momentulit ce ceta lore e Sparta, a rare on se mai reunescit spre a cla o adelta navala.

Lanciaril poloni carii in limba lorit se chiamit Hussarsky, era alu doilea corpit de par-tea lui Alesandru, si era cam o miie cinci sate insi, bine armati, si coudusi de principeleCorecki; acestia furii asiediati In aripa dreptit, facia in facia, cu unit corpu de calarime, corn-pusu de Tatan , Romani si Molclavi , in muneru ca de trel miT. Infanteria unguresca careputea sit ha multu de trel mit, fit asiediata in midi- loculu intregei armate a principelut A-lesandru, en artileria care se asiedia pre o mica colina intent-in moda forte potrivitu; la aripa stitn-ga era totu restulu calarimet conduse de principit Alesandru, si Visnioviecki cumnatulit seti:in fine, bagagiulu era ca la o seta past inderetultt infanteriet, in intitritura uncle titbarise ar-mata in noptea precedinte. Tiranulu Stefanu dispuindu-si deaseminea toot armata in di-verse seadrone, pre la none Ore de diminetia incepit a bate din tunurile sale asupra ()stet

Page 30: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

BARET HISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAUIE 33

solent par dessus ses gens sans les offencer, sur laquelle confiance fut commando aux Cosacqsde donner la premiere charge sur le scadron des Tartares, qui s'estoit auance, et fut bientost thine en pieces. Au mesme temps on fit debusquer vn gros de deux mine cheuaux le-gers, pour donner sur l'infanterie Hongroise, qui gardoit le canon, ce qu'ils executerent sicourageusement, qu'en peu de temps partie de ladite infanterie fut renuersee par terre, et lereste mit les armes basses : de sorte que les gens d'Alexandre se rendirent facilement parce moyen maistres du canon d'Estienne.

Pendant ce combat, ce tyran ayant recognu que son infanterie s'en alloit (Waite, etpar consequent que son canon estoit perdu, il fit auancer pour la secourir ce gros de caua-lerie que nous auons dit estre compose d'enuiron trois mille Vallacqs et Moldaues, lesquelseusseut reprins sans doute ledit canon: mais le genereux Prince Corestky auec Effect du Princeses lanciers Polonois, leur coupa chemin, et les choqua si rudement qu'il en de- ger trclewk

rn,doer.

meura plus de la moictie sur la place, et le surplus fut mis en desroute. A cest tance.

escadron vn autre succeda incontinent, lequel estant aperceu dudit P. Corestky, it fit pru-demment retraite vers son camp, voyant bien que ses gens s'etoient tenement lassez et fa-tiguez a tuer les ennemis, qu'ils n'estoient plus capables de rentrer au combat, qu'au pre-alable ils ne se fussent reposez.

Ce fut lors que les Princes Alexandre, et Visnouiesky son fidele conducteur, s'achemi-nerent auec tout le reste de leur caualerie pour combattre ce dernier gros de l'ennemy,quoy ils se porterent d'auiant plus virilement, qu'on les auoit asseurez que le Vaiuode Es-tienne y estoit; ce qui se trouua faux : et toutesfois tel aduis ne leur fut inutile: car celales encourages encorens dauantage au combat qui dura plus d'vn quart-d'heure, pendant le-quel temps le Prince Corestky eut le loysir de reprendre halaine, et de r'allier tout ce qu'ilpent de ceux de son party pour secourir ceux qui combattoient, lesquels n'en pouuoientquasi plus: mesme le Prince Alexandre qui se trouua grandement engage: mais comme itveid approcher ledit secours inespere, cela luy fit reprendre ses forces et a tous ses gens,

lul Alesandru, care observe indata ca generalulti artileriel se tine de cuventti, pentruca ceamai mare parte a bombelorti trecea pre de asupra omenilora sea, fare sa-I atinga; in acestaincredere, se dete ordine Cazacilorti ca mai antaiti sa lovesca. scadronulti Tatarilorti care pa-sise innainte, si indata si taiara in bucati. Tota intru acela timpti se comanda until corptide done mil calarime usiord, ca sh, atace infanteria care pazih tunurile, si calarimea esecutaordinea cu atata curagia incata in scurtti timpti o parte din disa infanteria fa culcata la pa-

ceialalti pusera armele giosti; astfelia, omenii lul Alesandru usiorti putura sa apucetunurile lul Stefanii.

In nest& bataia, tiranula vediendu-si infanteria nimicita, si prin urmare tunurile per-dute, tramise in ajutoriu -i corpula de calareti, celiz compusa, precurna aretaramii, din vro treimil Romani si Moldovenl, cut fara indoela era sa si iea inapol tunurile; insa generosuluprincipe Corecky cu lh,nciarii sei Poloni le taut drumula si-I lovi atata de aspru incata maibine de jumetate remasera pre loci', era ceialalti furl pusi in fug& Acestui scadrona urmaindata unit altula pre care observandu-la Pr. Correcky, intieleptiesce se retrase spre castrelesale, bine vedienda ca omenii intru atata se ostenisera tilianda la inimici, incatti nu mai erain stare de a incepe lupta de not fara a se odihni mai anthill

Atunci principil Alesandru, si credinciosulti sett conducetoria Visnioviecki, innaintara cutote restula calarimei spre a combate acesta din urma corpa alit inimicului; si cu atata maibarbatesce se luptara incontra lora, fiindb-ca era asigurati ca Stefana Voda inca ar luhYpar-te la bataia ; dar mai in urma se aft ca nu era adeveratti ; cu tote acestea , asta scire nule fit nefolositeria, ca-ci 'I incuragia inch, si mai multi la lupta care tint mai bine de unitcarte de Ora; in care timpa principele Corecki suit indemanare de a respire si de a rea-duna pre tat cats putt din al sel, spre a ajutora pre cel ce se Welt si caril era de,* apro-pe de a nu mai pute tine bh,taia: insusl principele Alesandru, incaierata forte cu inimiculti,

5

'ld

menta,

a

Page 31: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

34 TESAURU DE MONUMENTE 1STORICE

et an contraire estonna de telle sorte ses ennemys, que tout ce qui restoit en vie se mit enfuitte et desordre.

Quant a Estienne, ne voulant aller aux coups qu'il apprehendoit naturellement, it s'es-toit retire parmy le reste de son infanterie, qui n'auoit point encores rendu de combat, etfaisoit mine de vouloir mourir la, plustost que de se sauuer ; Mais voyant Fissile de ce der-nier combat, et sadite caualerie du tout en desroute, it print bien tost resolution de se sau-Faitte d'Estienne uer ley mesme par la fuitte, sans auoir donne vn seul coup d'espee en toute ceste)

bataille; ce que voyant ladite infanterie, qui pouuoit encores faire vn grand effort,attendu qu'elle restoit en nombre de pres de 4 mille hommes tons fraiz, se rendit sans faireaucune resistance a la discretion des vainqueurs, et tons d'vne voix commencerent a crier,Vine Alexandre Vayuode de Moldauie. Les gens duquel Prince estoient tellement acharnezau combat, qu'on ne les pouuoit retenir de tuer ceux mesmes qui se rendoient, jusques ace gulls entendirent qu'on sonna les trompettes pour rendre graces a Dieu tout sur le champ,de la victoire qu'il auoit donnee au Prince Alexandre, contre toute apparence humaine, lesvaincus estans en beaucoup plus grand nombre que les vainqueurs.

CHAPITRE XIIII.

L'entree solennzelle du Prince Alexandre en la cite d' Yas, et comme it futproclame Vayuode.

LE mesme four de la victoire, qui fut obtenue sur les dix ou vnze heures du matin, lePrince Alexandre fit son entrée dans la cite d'Yas, ayant les Princes Visnouiesky et Corres-ky a ses costez, apres lesquels suiuoient immediatement soixante Caualiers Francois, armezde toutes pieces, dont le Capitaine s'appelloit Montespin, lesquels auoient remit' de Brandstesmoignages de leur vertu et courage en ladite bataille. La caualerie Polonoise, et les Boers

de abia, mai putek tine lupta; dar indata ce vedia apropiandu - se acestti ajutoria nea-sceptatti, 'si reculese de nott puterile si elf' si omenil sei; era inimicil ast-feliti se ingroziraincite toti cats mai era in vietia apucaia fuga in disordine.

Incata pentru Stefanti, elti, nevrendil a merge in facia loviturilora, fiindti fricosti delanature, se retrasese in midi-loculii infanteriei ce-I mai remasese si care inca nu luase partela Maid, si se prefaces ea ar fi mai gate a mud dealu a sap& prin fuga. Vedienda ins&resultatula acestei din urma lupte, si tote calarimea desfacuta, se decise indata a-si datascaparea in fuga, fare a fi scosa sabia de loco in tota acesta batalia; atunci infanteria lui,care putea sa fad inca o frumOsa, incercare, fiindti-ca era in numeru aprope de 4 mil ()-meld, toti neatinsi inca de focti, se supuse fare nici o resistintia la discretiunea invingetori-lora, si totl cu o voce incepura sa, strige : Sa traiesca Alesandru Domnulti Moldaviel. Eraomenil principelui atatti era de inviersiunati, incata nu-I putea retire de a ucide chiartisi pre aceia carii se supunea, papa ce audira sunandii trambitiele ca sa aduca indata mul-tiamita lui Dumnedieti, pentru invingerea ce dete principelui Alesandru, incontra a tots pre-vederea ominesca, fiindil cei invinsi cu multu mal numerosi decatti invingetorii.

CAPU XIIII.

Intrarea solemnci a principelui Alesandru in Iasi, si cumti fu prochicimatii Domna.

Teat intru acea di a invingerel care se castiga pre la diece-unsprediece ore de dimi-netia,, principele Alesandru intra in Iasi, mergencla alaturea cu densulti principil Visniovieckysi Corecky, unmediatil dupo, acestia urma cinci-dieci cavaleri francesi, in complete armature,alit carorti capitand se numia Montespin, si caril dedesera in acesta batalia marl probe de

Page 32: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

BARET HISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAUIE 35

de Moldauie marchoient apres peslemesle, et les Cosacqs, moins cupides d'honneur que debutin entrerent les derniers de tons les Bens de cheual, ayans encores leurs pelissons hi-deux a voir, et quasi tous ensanglantez du sang des ennemis, dont ils faisoient gloire. Endernier lieu, l'infanterie suiuoit auec le canon, et tout l'attirail, ce qui dura plus de troisheures a passer.

Comme le Prince approcha du Chasteau, toutes les trompettes, flustes, et tambours corn-meneerent a faire vne chamarre en signe de rejoitissance par l'espace d'vne demie heure. Ce-pendant le Prince Alexandre suiuy des plus grands Seigneurs de son armee entra dans vnegrande salle bien paree, oii it y auoit vne chaise assez haut esleuee et couuerte de veloursincarnadin, ol it s'assit, et la fut salad et proclame par tous les grands Seigneurs, puis parles Boyards ou Nobles, Prince et Vayuode de Moldauie, ce qu'il n'auoit iusques alors vouluaccepter. Apres ceste proclamation, Alexandre conuia les principaux a souper, et se rejotiirauec luy, a quoy ils passerent vne partie de la nuict, puis chacun se logea le mieux qu'ilpent dans la cite, qui estoit abandonnee de tous ses Citadins.

CHAPITRE XV.

Comme le Prince Alexandre enuoya querir les habitans de la cite d' Yas, et depescha des Am-bassadeurs vers le grand Seigneur, qui furent pris et executez a mort par le comman-

dement du Tyran.

LE lendemain le Prince Alexandre avant sgeu que plusieurs des principaux habitansd'Yas s'en estoient enfuis dans les montagnes et forests du pals, en attendant l'issue de cestroubles, enuoya quelques Boers vers eux pour les conuier de retourner en toute asseuranceen leurs maisons, et afin de leur faire place, vne partie de l'armee sortit de la cite, a laquel-le on fit tenir la campagne a deux ou trois lieties a l'entour, et fut enuoye quinze tens

virtute si curagiti. Cavaleria polka: si boiarii moldoveni merges in urma acestora, amestecati;era Muhl cArora mai multti le era aminte de prada decatti de onOre, intrara cel din urmadintre toff calaretil, imbracati in coj6cele lorti urite la vedere si mai tote pline inca de san-gele inimiculul, lucru cu care se 'Ana. In urma venia infanteria, urmatA de artileril, si detote carele; si tinit acesta intrare mai bine de trel ore.

Indata ce principele se apropia de casteliz, incepurA in semnti de bucuria, a resuna intimpti de o jumetate de ors tote trambitiele, flautele si tobele. Intr'aceea, principele Ale -sandru, urmatti de cel mai de frunte al Ostei sale, intra intr'o sal/ mare bine gatitl, undese afla unit trout innaltil ridicatit si acoperitil cu catifea, in care se puse de siedift; acifit salutatit si prochilmatil decatra toti cei mal marl, apol decatrA boiari, de Domnti si Voi-vodit alit Moldaviei, titlu ce panl atunci nu voise a acesta. Dupi acesta prochilmare, Ale-sandru pofti la masa pre cel mai de frunte ca sa ospeteze si sl-si petred impreuna cu den-sulti ; aci petrecura o parte din nopte ; dupa aceea se duse fil-care sä mail unde a pututtimal bine in cetate, care era Orbit/ de toti cetatianii.

CAPU XV.

Clang principele Alesandru trdmise sa' chime acasci pre locuitorii din Iasi; si trdmiseam-basadori la sultanulic, carii furl prinsi si ucisi din ordinea Tiranului.

Ix diva urmatoril, principele Alesandru aftandti ca mai multi din locuitorii de frunteal Iasilorti, se retraserl in muntii si padurile tierel, asceptandl resultatull turburarilorti, tra-mise cats -va boiari la densil, ca sa -1 poftesca a se inturna in tots sigurantia la casele lint;si spre a le face loctl, o parte din Oste est din omit si se asiedia in castre in distantilde doue -trei lege impregiuril; apol se espedira la Vasluiti, o mile cinci sute omeni pedestri,

Page 33: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

36 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

hommes de pied, et cinq tens cheuaux conduits par le Prince Correcky en la cite de Vas-seloye, parce que c'estoit par la qu' Estienne s'en estoit enfuy, et qu'il pouuoit retourner enMoldauie. Quanta l'artillerie, partie fut menee en Pologne, et partie fut conduite en la for-teresse de Cochiue, qui est comme l'Arsenac de la Moldauie.

Au mesme temps, le Prince Alexandre sgacbant bien qu'il n'y a pas moms de gloirea conseruer que d'acquerir, assembla tous les plus grands et plus experimentes Seigneursde sa Cour, pour aduiser ce qu'il luy conuenoit faire pour se maintenir en cet Estat, qu'ilauoit fraischement acquis a la pointe de l'espee. Il fut resolu entre autres theses, gull fa-loit promptement enuoyer des Ambassadeurs vers le grand Seigneur, pour luy faire enten-dre, que ce n'auoit iamais este ]'intention du Prince Alexandre de prendre les armes contresa Majeste, ny de soustraire la Moldauie de son obeissance, mais qu'il auoit este recherchéet inuitd a ce faire iusques en Pologne, par les Boyars de Moldauie, pour les cruautez in-audites du Vayuode Estienne, lequel auoit resolu d'extirper entierement la noblesse duditpais, en ayant fait inhumainement mourir vn grand nombre et des plus signalez, sans luy enauoir donne aucun iuste subject. C'estoit aussi pour remonstrer audit grand Seigneur, queTors que sa Majeste auoit pourueu et nomme ledit Estienne Vayuode de Moldauie, it auoitsuppose faussement qu'il estoit fils d'vn Prince de Moldauie, et qu'il n'auoit pas este ad-uerty par ses Bachatz et Conseillers, que son predecesseur auoit accorde et promis au def-funct Pere dudit Prince Alexandre, et au Prince Simeon son oncle. Qu'apres son deeds sesenfans masles luy succederoient audit Estat, moyennant qu'ils ne s'en rendissent point indignes,et qu'ils luy aquittassent tousiours le tribut annuel de quarante mille squins, la continuationduquel tribut depuis la m ort de Hieremie auoit este offert par le Prince Costantin son filsaisne, a Houssine Aga, lors qu'il fut enuoye pour establir ledit Estienne, comme encores le-dit Prince Alexandre promettoit de le payer a l'aduenir, et s'il estoit besoin, bailleroit bePrince Bougdan, son frere, pour plege et caution de ]'execution de ses promesses, pendantla premiere annee.

Ces instructions ayans este mises entre les mains des Ambassadeurs esleus par ledit

si tint). sute calareti condusi de principele Corecky, fiindii-ca Stefanie pre acolo fugise, si pa-tea sa se intorca erasi. Ce se tine de tunurl, acestea, parte se tramisera in Polonia, partein fortaretia Hotinului care se with privi ca unit arsenalit alit Moldaviei.

Tat intru acelit timpt, principele Alesandru, bine sciindii ca nu e mai mica gloria aconservh dealt a chstigh , adunh pre ton eel mai marl si mai esperimentati al curteisale, spre a se consulth, ce este de fiicutit spre a se pate sustine in tiera ce acumt o c'as-tigase cu ascutitult sabiei sale. Intre altele se decise ca, numal dechtti sa se tra,mitA solila sultanulti spre a -lit face sa intielega ca nici odata principele Alesandru n'a mitt cugetitsa ridice arms incontra maiestatel sale, nici sa scota Moldavia de sub ascultarea sa, ci caboiaril Moldaviei at venitt la densulti pans in Polonia, de Pat poftitt sa vina, din causaneauditelorti crudimi ce laza Stefant Voda, care-si propusese sa stirpesca de totit pre toteboiarii tierei, omorindu dintr'insil unit mare numerti, din cei mai insemnati, fart ca sa -I fitdatit vreo justa causa. Tat de odata sa arete sultanului, ca atunci chndt maiestatea saa numitu pre Stefant de Voivodit alit Moldaviei, a presupusii cu gresiela ca el i ar fi flitde Domnit; si ca Pasii si Consiliarif see nu l'ati facutt luatoriti aminte ca predecesoriulit seta fostti acordatt si promist repausatului Irimia, parintele, precumt si repausatului Simeon,uncbiulti principele). Alesandru, ca, dupa mortea lui Irimia Voda, fiii acestuia alt sa urmezepre tronulti Moldaviei, nurnai sa nu se fact nedemni de acesta, si sa respunda sultanuluitotdeauna tributult anualit de patrudiecl mil de galbinl, care tributti, dupa mortea lui Iri-miA se si oferise dealt% flit -set celti mai mare, principele Constantine, lui Husein Aga, care fu-sese tramisu ca sa asiedie in scaunti pre munitult Stefanti; precumt si principele Alesandrurota promite a-lie respunde de ace innainte ; si cl6ca s'ar cere, elti, dreptti sigurantia a pro-misiunilorii sale, va tramite ostaticu pentru anulti anthiu, pre fratele set, principele Bogdant.

Nadu-se aceste instructiuni in mhnile solilort alesi de principele Alesandru, el si

Page 34: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

BARET HISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAUIE 3T

Prince Alexandre, ils s'acheminerent promptement vers Constantinople : mais au lieu de pas-ser par la Trace qui estoit le chemin plus court, et plus droit, ils furent necessitez d'allerpar la Transsiluanie, de crainte d'estre empeschez par les Bens de guerre, qui lors trou-bloient toute la Trace. Estans arriuez a l3ude, ils allerent faire la reuerence au Bacha, quilors -y commandoit, lequel estant amy particulier d'Estienne, retint du commencement les-dits Ambassadeurs prisonniers, en violant le droit des Gens, gardez par les plus barbaresnations; et depuis les fit conduire a Braille, oit ledit tyran s'estoit refugie. L'on dit qu'ildonna quinze mine squins de recompense audit Bacha, et pour se vanger en quel- Execution desque sorte du Prince Alexandre en la personne de ses Ambassadeurs, leur fit Ambassadeurs

Alexandre, partrencher la teste vn soir apres soupper, et jetter leurs corps dans le Danube. le commande-La mort de ces Ambassadeurs fut de tres-grande importance au Prince meat d'Estienne.

Alexandre; car cela fut cause que le grand Seigneur ne fut pas aduerty au vray de ce quis'estoit passé en la Moldauie, et de ce qu'il ne remit pas les compliments, offres et sous-missions, de la part d'Alexandre, dont il fut tenement irrite contre luy, qu'il iura sa ruyne,comme il sera monstre par cy apres.

CH APrPRE XVI.

Estienne reuient en Moldauie avec nouttelles forces: la rebellion et deffaite deshabitans de Horreoua, par le Seigneur Visnouisky.

DEPVIS Estienne ayant ioint 4000 Vallaqs, que le Prince de Vallachie, append Migna,luy enuoya pour le secourir, et ramasse tout ce qu'il peut du reste de ceux qui l'auoientsuiuy, il reprint le chemin de la Moldauie; dequoy le Prince Alexandre aduerty, il enuoyale Prince Correcky auec six mille cheuaux , partie Polonois , et partie Cosaqs a Ticouhc,qui est vne ville frontiere assez bonne, pour l'attendre au passage. Et quant au Prince

plecara numal decatti la Constantinopoli ; dare in loci' sa trdca prin Tracia pre unde era(humid cela mai scurta si mai dreptil, furs nevoiti a merge prin Transilvania, temendu-sesa nu fie impedecati in drumula lorti decatra soldatil ce turbura atunci tote Tracia. Ajun-gendti la Buda, mersera sa complimenteze pre Pasia, dar acesta flinch"' arnica lui Stefanti,mat antaia '1 puse la inchisoria, violandit dreptula gintilora care -lit observe si poporele celemai barbare; era dupa aceea '1 tramise la Braila unde fugise tiranulti Stefanit. Se dice caacesta tramise numitului Pasia, o recompense de cinci-spre-diece mil galbini; si spre a-siresbuna intr'unit moda ore-care de principele Alesandru in persona solilora hit, intr'o seradupa dna puse de le taia capulit, si le arunca trupurile in Dunare.

Mortea acestorti soli ava grele urmari pentru principele Alesandru, pentruca de adurm'a ea, sultanula nu putit sa die adeverulti asupra celorti ce se petrecura in Moldavia, sica nu putts priimi complimentele si inchinatiunile lui Alesandru, pentru care luau asia seint6rita incontra lui, indta jury pierderea lui, precumti se va areta mat la vale.

CAPU XVI.

Stefanti se intOrce in Moldavia cu none puteK: rebeliunea si suptcnerea locuitorilorii dinOrhei, pe writ 1 invinge Visnioviecky.

Dupa, aceea Stefanit luandii langa sine patru mii de Romani ce-i tramise intriajutoriti MichneaDomnulu Tieret-Rontanesci, si adunandii tail ce-i mai remasese din ostea de mat inainte,lua erasidrumulit Moldaviel. Insciintiata de acesta principele Alesandru, tramise pre principele Corecky cusiese mil calareti, parte Poloni si parte Mad, ca sa -lit ascepte In Tecuci, care este unit pre-bunit

Page 35: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

38 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

Alexandre, it demeura a Yas auec Visnouiesky: et le reste de son armee pour la conseruationdu pays, et empescher qu'il ne se fist quelques nouueaux remuemens en faueur d'Estienne,Sonlenement des qui auoit encores des intelligences. Et de fait ledit Prince recent nouuelle peuhabitans de Hor- de iours apres, que les habitans de Horreoua (qui est vne contree en Moldauie,reona, gni sentdeffatta en partie laquelle contient enuiron quinze ou seize lieues francoises de tour) s

,estoient mis

auec les Tartares. en armes, et ioinct auec vne grosse trouppe de Tartares pour le venir attaquer,scachant Bien que le Prince Correcky estoit empesche ailleurs, auec partie de l'armee polo-noise. Alexandre n'attendit pas que ces reuoltes le vinssent inuestir dans Indite Cite d'Yas;ains enuoya au deuant Visnouiestky son beaufrere, auec ce qu'il peut ramasser de gens, tautde pied que de cheual. Its se rencontrerent a deux lieues seulement de ladite Cite, et d'a-bord se firent quelques escarmouches asses viues, puis ledit Visnouiestki, .auec sa troupe degens de cheual fort bien armez, alla fondre sur l'escadron des Tartares; auec vne telle vi-gueur, en demeura plus de la moitie estendus sur la place, et les autres s'enfuyrent,ou furent prins prisonniers, ensemble tons ces pauures habitans de Horreoua, lesquels fu-rent amenez en la Cite d'Yas en forme de triomphe : les morts ayans este contes, it s'entrouua bien huict tens, taut Tartares, qu'autres, et des Polonois, cinquante seulement, et quel-que centaine de blessez.

Le Prince Alexandre ayant au mesme temps receu la nouuelle de ceste deffaite, enfut extremement ioyeux, et monsta a cheual auec sa compagnie Francoise, qu it auoit seule-ment reseruee pres de luy, et fut au deuant dudit Visnouiestky, qui n'estoit plus qu'a vnquart de ilea de ladite Cite d'Yas, affin de le congratuler et toute sa suite, de l'heureusevictoire qu'ils auoient remportee sur les ennemis. Ce qu'ayant fait, auec mille complimentset embrassades de part et d'autre, it jetta l'oeil sur ces pauures habitans de Horreoua qu'onamenoit comme vne trouppe de moutons, et en eut telle commiseration, qu'au mesme tempsit les renuoya apres leur auoir fait faire serment de fidelite, esperant que cela seruiroit pourramener a son obeyssance ceux qui luy estoient encores contTaires ; qui est vne tres-bonnemaxime, attendu qu'il n'y a rien qui oblige taut les coeurs des peuples a aimer leur Seigneur,

orasid de margine. Incatti pentru principele Alesandru, elu remase la Iasi impreuna cu Visniovieckysi cu restuld armatei, pentru a-si conserva tiera, si a impedeca sa nu se faca nescareva turburariin favorea lui Stefanie carele avea inca legaturi in dell,. Si intru adevert, Cate -va dile dupaaceea , principele priiml scire cumca locuitorii din Orhei (unit tinutti alit Moldaviei de vro15-16 lege francese) se inarmasera, si unindu-se cu o trupd, mare de Mari venia sa ata-ce pe principele, bine sciindu ca Corecky era ocupatii aiurea cu o parte a ostei polone. Ale-sandru nu ascepta, ca resculatii sa vind sa-ld incungiure in Iasi, ci tramise innaintea lore precumnatu-see Visnioviecky, cu cat! omen! putii sa adune, pedestri si calari. Se intelnird la(Mile lege de disuld orasid, si mai antaid urmard orecare mid atacuri forte viie, dupa careVisnioviecky, cu corpuld calarilord se! forte bine inarmati, Waal asupra- Tatarilord, cu atatavigore, incatti mai bine de jumetate dintr'insii remasera culcati la ph,mentd, ceialalti apucardfuga, see cadiura, prinsi, dempreuna cu toti acei sermani locuitori din Orhei, caril furs adusila Iasi in forma de triumfii. Numerandu-se ces morti, se gasira optii sute Mari si altii;era Poloni, numai cinci-dieci morti, si vro suta vulnerati.

Principele Alesandru priimindd scirea acestel invingeri, se bucura forte multit, si in-calecandd pre cald impreuna cu compania sa francese care singura o tinuse pre rang sine,est intru intimpinarea lui Visnioviecky care nu mai era decatt in departare de unit carte delega dela Iasi, spre a-I gratula cu totii de fericita invingere ce castiga asupra inimicilorit.Facendu-se acesta cu o miie de complimente si imbragisiari de o parte si alta, principelesi-arunca ochil asupra bietilord locuitori din Orhei, pre carii-i aducea ca o turma de o!,si atata compatimire cuprinse, inatti puindu-i sa jure credintia, numai de CAM 'I lashsa merga liberi la ale sale, sperandt ea acesta va servl sa intorca la supunere si ascultaresi pre ceialalti ce-I mai era contrail; si acesta e o masima pre -bona, pentruca nimica nucastiga mai multd inimele popOrelord spre a iubi pre Domnitoriuld lord , ca dementia si

qu'il

Page 36: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

BARE! HISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAUIE 39

que la clemence et debonnairete: mesmement apres qu'ils ont esprouud les rigueurs et ve-xations d'vn Prince cruel, et inhumain comme estoit Estienne.

CHAPITRE XVII,

Seconde deffaiete d'Estienne par le Prince Correcky, et sa fuitte.

APRES que le Prince Alexandre eut rendu graces a Dieu de ceste nouuelle et inopineevictoire, et fait tirer en signe de recognoissance tous les canons qu'il auoit retenus, itdepescha vn G-entilhomme a, Ticouhc vers le Prince Correcky, pour luy annoncer ces bon-nes nouuelles, dont it fut extremement aise: it estoit au mesme temps empesche a. disposerses gens de guerre, pour aller au deuant d'Estienne qui retournoit en la Mol-i Rencontre dudauie, auec les trouppes que le Princes Michna lui auoit enuoyees, comme nous nee: gCeonrsr edcgauonsdit cy dessus ; La rencontre se fit en vne campagne bornee d'vn coste del banns.

la riuiere de Sirette, qui separe la Moldauie de la Valachie. Ils commencerent a s'escar-moucher de part et d'autre, des les dix heures du matin, et continuerent iusques sur lemidy, auec pareil aduantage ; mais le Prince Correcky ayant eu aduis qu'Estienne estoit aumilieu d'vn gros de caualerie, qui estoit distant d'enuiron deux cens pas de lui, ioignit a, satrouppe quatre cens Gerbeys fort bien armez et conduits par vu fort valeureux Capitaine,du nom duquel it ne me souuient pas, et auec eux s'auanca an grand trot vers Charge furieuseledit gros, et le chargea d'vne telle impetuosite, gull fut contrainct de reculer du Prince Cor-reeky sur ses en-plus de cent pas en arriere, combattant neantmoins en sorte que l'euenement nemys.

en estoit fort douteux ; ce qu'estant recogneu par vu autre des Capitaines dudit Prince, quiconduisoit vne compagnie de cinq cens cheuaux legers, it courut au secours dudit Prince sia propos, qu'Estienne et ce qui luy restoit de gens de cheual, furent contraincts de tournerle dos, et furent poursuiuis plus d'vne lime, taillant tousiours en pieces ceux{

d'Estiennequi demeuroient derriere. Cependant Estienne gaigna le haut auec le gros qu'il auoit

bunetatea, mai alesti dupa asprimea si apesarea unui principe crudit si neomenosa precumit e-ra Stefantl.

CAPU XVII.

Stefanie invinsd a doua ors de principele Corecky, si pusei in facia.

DUPA ce principele Alesandru aduse multiamita lui Dumnediet pentru acesta nOua sineasceptata invingere,.si intru semnti de recunoscintia puse de trasera cu tote tunurile ceavelt, apoi tramise unit omit de frunte la Tecuci la principele Corecky, pentruca sa-I anun-cie aceste sciri bune, de care principele se bucura forte. Tait intru acelti timpit Coreckyera ocupatit cu dispunerea ostasilorit set, spre a merge intru intimpinarea lui Stefano carese intorcea in Moldavia, cu ajutoriulit ce-i tramisese principele Michnea, precumit aretaramamai susit. Intelnirea urma pre o campia ce se marginesce de o parte cu Siretulit, care des-parte Moldavia de Tiera-Romanesca. Sca'rmanarile incepura de o parte si alta, dela diece6re de diminetia, si continuara pans catra amediadi, cu asemine sucesit pentru ambe partile.Atunci principele Corecky, insciintiandu-se ca Stefano se afia in midi-locula unui corgi decavaleria ce era in distantia de vreo done sute past, .lua pre Maga, trupa sa, patru sute deGerbey forte bine armati si condusi de 'anti capitana pre-valorosa de alit carui nume nu-miaducit aminte, si innainta cu acestia in mare tropotit spre acela corpit alit lui Stefanti, si -lit lovicu atata furia, incata fa silitti a se retrage mai multi' de o suta de past inderetti, lup-tandu-se insa astfelia incatti resultatulit era la indoela; acesta observandit unit OW capitantialt principelui, care conducek o ceta de cinci sute calari usiori, curse la timpit intea-jutoriula principelui, asia incatti Stefanit si calarii ce-i mai remasera, furl constrinsi a in-three spatele, si persecutati mai bine de o legs, Cada Watt in bucati tots cati remand. mai

Page 37: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

40 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

retenu pour la conseruation de sa personne, plustost que pour combatre. Au retour de lachasse des ennemis, le Prince Correcky fit conter les worts de coste et d'autre, et se trouuaque de la part d'Estienne it estoit demeure sur le champ pres de trois mil quatre censhommes, sans les blessez et prisonniers, et de son coste trois cens cinquante seulement.

CHAP1TRE

Comme le Prince Correcky mit hyuerner ses trouppes en diuerses citez, et s'en retournaYas, oe4 it fut parle de le marier auec la Princesse Alexandrine.

LE mesme four de la victoire obtenue, qui estoit le douziesme Nouembre, le PrinceCorrecky retourna auec la plus-part de son armee a Ticouhc, ou ils rendirent graces a Dieu,et fit rafraichir ses gens deux ou trois loin's; et d'a utant qu'il commencoit de faire fortfroid, it mit hyuerner ses gens de guerre aux citez de Ticouhc, la Berlade, Romanatirgou,et Vasseloye, et s'en retourna auec cent cinquante cheuaux seulement a Yas, ou it fut re-ceu du Prince Alexandre, et de tous les Seigneurs de sa Cour, auec l'accueil et l'honneur quiestoit deu a son excellence, et a sa valeur.

La Princesse qui estoit encores en Pologne, estant aduertie de tous ces heureux suc-cez, retourna en la cite d'Yas, et y amena auec elle le Prince Bougdan son plus ieune fils,et la Princesse Alexandrina sa fille, qui restoit encores a marier. On ne scauroit imaginercombien de conplimens et de bons accueils se iirent de part et d'autre, a leur =Wee enladite cite d'Yas ; ce ne furent que festins et rejouyssances, tart en publicq qu'en particu-her, l'on y commenca a traiter du mariage d'entre le Prince Correcky, et la Princesse Ale-xandrina et cut este ledit mariage bien tost accomply, si Bellonne ne s'y fust opposee, ensuscitant de nouuelles armees encores plus puissantes que les precedentes , pour exercerderechef les vertus et courages desdits Princes, et la patience de ces deux Amants qui

in urma. Intr'acestea Stefani1 ajunse pre o colina, cu trupa ce pastrase pre Fang sine nu a-tata pentru a se lupta catil pentru scaparea personei sale. Intorcendu-se dela Om inimi-cului, principele Corecky, puse sa numere mortis de o, parte si de alta, si se afla ea dinpartea lui Stefanit remasesera pre campulii de lupta aprope trei mil patru sute, afara de ceivulnerati Si de cei prinsi ; era din partea sa, numai trei sute cinci-died.

CAPU XVIII.

Cumil principele Corecky trdmise trupele sa erneze in mai multe cetdtt; end densulil se in-turnd la Iasi, unde se fcicit vorbd de cciseitori cu principesa Alesandrina.

IN dioa invingerei, care era, dioa de 12 Nouemvre, principele Corecky se intorse laTecuci cu cea mai mare parte a ostei sale, unde multiamindu lui Dumnedieii, lass pre os-tasi sa odichnesca vro doue-trei dile ; apoi, incepuse a fi forte frigii, '1 tramise saerneze la Tecuci, Berladii, Romani si Vasluiu, si se intOrse la Iasi numai cu o suta cinci-died calari ; ael fa priimitil de principele Alesandru si de mai marii curtii sale, cu onoreace se cuvenia unut barbatit atatil de escelentil si valorosii.

Principesa ce se afia inca in Polonia, insciintiata despre tote aceste fericite sucese, seintorse la Iasi, si aduse cu sine pre principele Bogdanii, fiiulii sea celii mai tenerti, si prefiia-sa principesa Alesandrina care avea inca sa o marite. Nu-si 'Ate cineva imaging prii-mirile si complimtntele ce se facura de o parte si alta, la sosirea lore in Iasi: festinele sipetrecerile, publice si private, nu mai ayea capetii. Atunci incepura a trata si despre casa-toria intre principele Corecky si principesa Alesandrina; si acesta casatoria era sa se si faca,decd alta n'ar fi fostti voia Belonei, ridicandil none armate, mai putinti inca si de catti celede mai innainte , spre a pune din nou la proba virtutile si cura.giulii disiloru principi , si

XVIII.

a-la

fiinda-ca

Page 38: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

BARET HISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAIIIk. 41

s'aymoient reciproquement l'vn l'autre, des leur plus tendre ieunesse, et ne desiroient rien plusque l'accomplissement de leers chastes desirs, par l'estroict lien d'vn sainct Hymenee.

CHAPITRE XIX.

L'enuoy que fit le grand Seigneur Hebrein Bacha, vers Hie lina Prince de Val lachie, et Es-tienne, pour leur porter des Caphtanes, et comme l'Ambassadeur d'Alexandrie fut retenu

prisonnier par ledit Bacha, et enuoye aux galeres,

POUR done continuer la deduction des nouuelles affaires qui suruindrent et troublerentle repos desdits Princes plus que iamais, it conuient scauoir que sur la fin dudit mois deNouembre mil six tens seize, iN eurent aduis que Michna Prince de Vallachie,

Nouembre 1616.auec vn Bacha nomme Hebrein les venoit trouuer auec vn armee de quarantemille hommes, partie Tures, partie Tartares et Vallacqs, pour secourir le Vayuode Estien-ne ; et de plus, que Betleen Gabor Prince de Trassiluanie, auoit aussi charge du grand Sei-gneur d'armer contre eux, et leur courir sus, qui estoit en effect vile fausse al- ramie al:trinelame; car ledit Bacha auoit bien este enuoye par le grand Seigneur, pour ap-porter des Caphtanes (ce sont des robbes de drap d'or que le grand Seigneur enuoye auxPrinces qui sont sous sa domination, par grande faueur) taut audit Michna, qu'audit Estien-ne, qu'il estimoit estre paisible possesseur de la Moldauie mais Lon pas auec vne armee,ny en intention de faire la guerre contre lesdits Princes : car it ignoroit encores ce qui s'es-toit passé contre Estienne. Et neantmoins lesdits Princes estimans que cet aduis fist vray,assemblerent le Conseil, oir se trouuerent tons les plus grands seigneurs de la Cour, Pt y futresolu, Qu'il seroit enuoye vn Ambassadeur en torte diligence vers le Prince Michna, tartpour scauoir quel estoit son dessein, que pour recognoistre au vray s'il s'acheminoit vers InMoldauie, et auec quelles forces. La charge de ceste Atubassade fut donnec a vn braueGentilhomme Polonois nomme Boyarstky, lequel partit incontinent de la cite d'Yas, et ne flit

rabdarea acestora dot amantt cant se iubia imprumutatu din prima loru junetia. si ardea dedorula cela casta de a se vette odata intrunitr prin legatura cea sacra a casittoriet.

CAPU XIX.

Sultanulti triimite pre Ibraim Pasia la lllichnea. Bomnulii Tierei-Romeinesci, si la Stefanie,ca so- le adueti caftane; si C101171 acestii Pasia prime pre «mbasatoriulgi m i Alesandru

treimise la galere.SPRE a continua espunerea intemplariloru ce urmara si turbutara repausulu principi-

lora mai multi decata vercandii, se cuvine a sci ca, pre la finele lin Nouenivre 1616, prii-scire ca Michnea Donmulu Tieret-Romanescr, impreuna cu unu Pasia, anurne Ibraini,

avea, sa vine asupra lori si intr'ajutoriuli lul Stefan(' Voda, cu o armata de patrudiecl mil,parte Turd, parte Mart si Romani; si mat multu, ca Betlen Gabor principele Transilva-niei, deaseminea era insarcinatu din partea sultanulul, ca sa se intrarmeze si sa se ridice in-contra loru. Acesta scire insa era falsa, pentruca disula Pasia de si era tramisu intru a-devert1 de sultanuli, insa cu scopa de a aduce cattane (acestea stint vestminte de panuraintraurita, care sultanula le tramite principilora ce stau sub puterea sa, in semnil de marefavore) atatti lut Michnea, catu si lei Stefana despre care credea ca donntesce in pace inMoldavia; dar nu era tramisu cu oste, Ind cu scopu de a face resbeli disilori principi, ca-etinca nu aflase de cele ce se petrecusera asupra lin Stefaua Voda'. Si cu tote acestea dish prin-cipi, credienda cumca acea scire ar fi adeverata, convocard consiliulu in care se atla tots 0-menii eel mat marl at curtei, si se decise ca, numai decatu sa tramita unit solu la MichneaVoda, atata spre a afla care era planulti hut, cata si spre a set decd intru adevera plea a-supra Moldaviel, si cu cc puterl. Cu acesta solid fd insarcinatu unit bravu nobilu polonu,

6

doixiiinueedra,.A1 -

mira

Page 39: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

42 TESAUltU DE MONUMENTE ISTORICE

pas beaucoup auant en la Valachie, qu'il scent que le Prince Michna estoit lors en sa villede Bouza, qui n'est distante des frontieres de Moldauie que de 20 lieues Francoises au plus.Ledit Ambassadeur estant arriue a Bouza, et poursuivant son audience deuant Michna, futpar luy renuoye audit Bacha, lequel demanda d'abord a l'Ambassadeur, sans entendre le su-jet de son Ambassade, Qui auoit fait son maistre Alexandre si hardy, que de prendre et

Retention de porter les acmes sur les terres dudict grand Seigneur sans son pouuoir ? dont itmbassadeu: ,send .chastie tost ou tard, et ceux qui luy prestoient ayde et confort: etd'Alexandre par

Ebrahin !tuella. finstant commanda qu'on lui mit les fors aux pieds et aux mains, comme s'ileut este quelque voleur, ou quelque miserable captif. Les seruiteurs de l'Ambassadeur vo-yans qu'on traittoit de telle sorte leur maistre, s'euaderent le mieux gulls peurent, de peurqu'on ne leur en fist autant, et s'en retournerent a Yas pour denoncer au Prince Alexandrece qui estoit urine a l'Ambassadeur, et asseurerent que Michna n'auoit point de corps d'ar-mee, et ne pensoit pour lors d'aller en Moldauie. L6 Bacha desdaignttnt de parler d'auan-tage audit Ambassadeur, donna charge a quelqu'vn de ses officiers de l'interroger bien par -ticulierement de tout ce qui se passoit pres d'Alexaudre, et combien it auoit de gens deguerre: et peu de iours apres s'en retourna a Constantinople, et emmena auec luy ledit Am-bassadeur. Arriuez qu'lls furent audit lieu, on enuoya l'Ambassadeur au Divan, c'est a direau Parlement, of ayant este derechef interroge par vn Veyzir, it fut en fin condanme parluy aux galeres

desperpetuelles. Voila comme ces barbares tiennent peu de compte de violer

le droict Gens, principalement a l'endroit des Chrestiens, presumant que tout le mondedoit flecltir sous eux, comme s'ils estoient Dieux en terre.

CHAPITRE XX.

Ambassadeur enuoye par le Prince Alexandre vers Betleen Gabor Prince de Transsiluanie:et la responce qu'il luy fit.

ON auoit aussi depesche de la part du Prince Alexandre vn autre Ambassadeur vers

anume Boyarstky, care si plech din Iasi numal dechtit, si de abia, intrh in pamentulti Tierei-Romanesci, si atia. ca Michnea Voda era deja la Buzeft, in departure multit de dou6diecl delege dela marginile Moldaviel. Numitulfi solu ajungendft la Buzet, starui sa capete audi-intia la Michnea Voda, care 'lit tramise la Pasia; era acesta, Lira sa asculte scopulu solietsale, innainte de tote '1u intreba: tine a &cat' pre domnu-seu Alesandru atatil de cutedi'a-toriu ca sa apuce arme si sa porte resbelft pre panentulft marelui sultana fara, vreo porun-ca din partea acestuia pentru care cutediare 'si va luit pedepsa mat curendil as ma! Car-din si elft si aceia call! 'I Merl lama de ajutorift. Si indath poronci ca sa-z punh fere la maulsi la piciore, ea la unit telhariu seu ca la unii vat captivii Vediendit acesta emenil solulul,scaph care cumu putt, de tenth sa nu patiesca si ci tail asia, si se intorsera la Iasi, sprea areth principelui Alesandru ce a patitiz' ei asigura ca Michnea nu avea este cu si-ne, nice avea, de gandil sit vina asupra Moldaviel. Era Pasia crediendft mai pre giost desine a vorbi eta insusi cu solulu, insarcina pre nimbi din omenii sei, ca sa-lu intrebe cudeameruntulti despre totu ce se petreceit impregiurulti lul Alesandru, si cata este are; sipreste pucine dile se intorse la Constantinopoli, Wanda cu sine si pre numitulti soli'. In-data ce ajunsera in Constantinopoli, tramise pre solu in Divanti uncle de nos fa supusii lacercetare prin Vezirti, si in fine fit condamnatu la galere pre vietift. Eta emit acesti bar-bar! raft intro nimicti a viola dreptulu gintilorfi, mai alesti in privirea Crestinilorti, credienditca tots lumen deve sa se inchine lora ca si cumu ei alit fi Die! pre acesta pamentit.

CAPU XX.Principele Alesandru trdmite soli la Betlen Gabor principele Transilvanief, si respunsula

ce -I dote acesta.DE aseminea se tramise unit soli' din partea lul Alesandru catra Betlen Gabor principele

a

solulat,

Page 40: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

BARET HISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAUIE 43

Bet leen Gabor Prince de Transsiluanie , lequel estoit lors en sa vine de Fureuar, appelleedes Latins, Alba lulia en laquelle ledit Prince tient ordinairement sa Court, il receut leditAmbassadeur fort humainement, lequel luy remonstra, que le sujet de son Ambassade estoit,Que le Prince Alexandre son maistre auoit este aduerty qu'il faisoit quelque leuee de geesde guerre pour aller se joindre auec Michna Prince de Valachie, afin de luy faire la guerre, ce qu'ilne pouuoit facilement se persuader, attendu que de longue-main it auoit fait profession d'a-mitie auec son feu pere, de laquelle it n'estimoit pas lui auoir donne occasion de se depar-tir, le priant et conjurant de ne s'entremettre point des affaires auoit a demesler auecMichna, et qu'en recompence, s'il se presentoit suject de le seruir, it s'y employroit de toutson pouuoir; et comme ledit Ambassadeur eut acheue sa harangue, il presenta audit Princeles lettres que son maistre luy escriuoit sur le mesme suject. La responce dudit BetleenGabor ne fut mitre sinon, Qu'il n'auoit iamais projette de leuer les acmes, ny d'entrepreu-dre aucune chose contre le Prince Alexandre, le pere duquel estoit de vray son amy, et netiendroit iamais en luy, que ceste amitie ne fust tousiours continuee entre. ettx, dont il luyrendroit preuue en toute occasion, mesme au suject qui se presentoit. Ledit Ambassadeur futfort ioyeux et satisfait de ceste responce, qui fut encores confirmee par lettres, dont il futporteur. Et neautmoins it amena depuis des forces contre Alexandre: mais it ne se peat io-indre a l'armee de Michna, qui n'en eut aussi besoin.

CHAPITRE XXI.

Ambassade du Prince Michna vers le Prince Alexandre, pour excuser le manuais traitementfait par le Bacha a son Ambassadeur.

POUR reprendre le fil de nostre histoire que nuos aeons vn pee quite pour parler des-dits Ambassades, incontinent apres que le Bacha Hebrein fut party de Ticouhc, pour s'enretourner a Constantinople, ainsi que nous avons dit, le Prince Michna depescha vn Ambassadeur

Transilvaniei , care atuncl se afla in Alba-Iulia , resiedintia sa ordinaria. Betlen priimisolulu cu multi umanitate, era acesta areta ca scopulu solid sale era ca principele Ale-sandru, domnulti sea, priimise scire ca elu, Mien, ar fi ridicanda este spre a se intruni cuMichnea Domnulti Tierei-Romanesci, si a-I face resbelti, care lucre nu usiora pote sa-la cu-prinda, de ora-ce elf', Betlen, inca de demulta train in amicitia cu repausatulti sett parinte,si nu crede sa-I fi data densulti ocasiune de a rumpe acea amicitia, rugandua si con-jurandu-lu sa nu se amestece in trebile sale en Michnea voda, si dreptii recompense, va cer-ca din tote puterile servesca, presentandu-i-se ocasiune. Terminandti solulu ocasiuneasa, dete disului principe cartea ce-I scriea domnula sea asupra acestei cause. Respunsultinumitulul Betlen Gabor fil: ca ela nici o data n'a cugetata a ridich arme nici a intreprin-de ceva incontra principelul Alesandru alit caruI parinte 'I era intru adevAra arnica, si ca dinparte-I nu va da ocasiune nici odata pentru ca acesta amicitia sa nu continue de a puru-rea, despre care 'I va da probe cu tots, ocasiunea, chiarti si in casulti de facia. Solula remaseforte multiamita de acesta respunsa care fit repetitit si prin scrisoria ce priiml pentru dom-nulti sea. Si cu tote acestea, elf', in urma, aduse osti incontra lei Alesandru, dar nu se pu-tit uni cu Michnea care nici nu ava nevoid de densulu.

CAPU XXI.

Solia lei Afichnea Vodd ceitra principele Alesandru, pentru a escusa purtarea ccarea a lei Pasia ccitrit solulu see.

Si apucamu erasi firula istoriei nostre, intrerupta pentru unit momenta, vorbinda des-pre acele soli[. Indata ce Ibraim pasia pled. din Tecuci spre a se inttirce In Constantinopoli,asia precuma aretarama, principele Michnea trlimise soli cats principele Alesandru, cu scrisorl

sa-I

quit

Page 41: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

44 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

au Prince Alexandre, auec lettres par lesquelles it s'excusoit du traitetnent qu'auoit faitledit Bacha a son Ambassadeur, dont it protestoit estre bien fasche, et que ce n'estoitpoint de son consentement qu'il l'auoit emmene auec luy, et qu'il feroit tout ce luy se-roit possible pour moyenner sa deliurance, scauoit l'authorite et puissance qu'auoit surluy le grand Seigneur, auquel it ne pouuoit pas resister, ny par consequent a ses Bachatz ;qu'il n'auoit point d'armee sur pieds, comme on luy auoit fait entendre, et que son desseinn'estoit point de leuer les acmes contre lust, pour soustenir le party du Vayuode Estienne,s'il n'y estoit force par le commandement du dit G. S. Et quant a ce qu'il l'auoit prig deluy mettre entre les mains ledit Estienne son ennemy, que c'estoit chose qu'il ne pouuoitet ne deuoit faire, attendu qu'il s'estoit retire vers luy, comme son ancien amy; que ce se-roit en effect violer tout droit d'hospitalite, de le liurer a son ennemy, au lieu de le con-senter, ioinct que s'il l'auoit fait, it encourroit sans doute ]'indignation dudict grand Sei-gneur, et courroit fortune d'estre despoiiille ltty mesme de son Estat, n'estant bastant pourse maintenir contre vne si grande puissance.

Le Prince Alexandre ayant .ouy cet Ambassadeur enuoye par Michna, et veu la res-ponce du Prince de Transsiluanie, qui luy fut apportee an mesme temps, it assembla son Con-seil, pour auiser ce luy conuenoit faire sur ces occurrences, it y fut resole, Qu'il fal-loit congedier toute l'infanterie et partie des Cosacqs, apres leur auoir faict quelques presens,et les auoir remerciez de leurs bons et agreables services, les priant (le demeurer tousioursamis du Prince. et s'il auoit besoin d'eux, qu'il les en aduertiroit. Cela fait, chacun se re-tira en son pass, pour y cooler be reste de l'hyuer, et ne resta pres du Prince que cinqsix mine hommes, qui passerent tont be mois de Decembre a Yas, faisant fort bonne there.Car nonobstant les guerres et les degats faits par les armees, it y attoit des viures en gran -de abondance, et stir tout du bestial, lequel y estoit a si bon conte, qu'on auoit vn boeufpour quinze sols. et vn bon mouton pour deux sols, vray est que cela prouenoit aussi desBrands preparatifs que l'on auoit faits sur l'opinion qu'on auoit -eue, qu'il faudroit entrete-nir toute l'armee pendant l'hyuer, en ladite cite d'Yas.

prin care se apes de purtarea numitului pasia catra solulu seu, dicenda ca, acesta pur-tare '1u supers forte, si nici decuma n'a fosta cu invoirea sa ca l'a luata cu sine, si caelf" va face tutu ce -1 va fi prin putintia spre tt midi-loci scaparea lui ; ca elu, Alesandru,cunosce puterea ce are Sultanulti asupra sa, putere careia densultt nu se pOte opune, prin urmarenici Pasilorti lui, ca on are ridicata nici o oste, precuma rev a fosta insciintiata, si ea pla-unlit sett nu era nici de cumu a ridich urine in contra lul, spre a ajuta pre Stefano, deednu era fortiatu la acesta prin ordinea sultanulul. Incatit pentru cererea ce-I face de a-i dain ;an pre Stefand, inimiculu sett, acesta nu pate, nici i se cade a o face, de ors -ce Ste-fanu a veuitu la densulti ca la unu vecltiti alit sett smith, si ar insemna a viola dreptula os-pitalitatii, cleat in loci' de a-la priimi Par da in 'Millie inimicului sett; apoi deca, faces (launa ca acesta, era in periclu, de a ridica asupra sa mania sultanulul, si de a fi scosti chiaradin domnia, nefiinda in stare a se mantine in contra unei puteri atatit de marl.

Principele Alesandru, dupa ce asculta tramisti de Michnea Voda, vediendu sirespunsulti principelm de Transilvania, care i se aduse toot intru acelu timpu, aduna con-siliula sett, spre a vede, ce c de facutil in asemint impregiurari, si se decise. ca sa dimitytota infanteria si o parte din Cazaci, dupa ce le va imparti darurl, si le va multiarni pentru bu-uele servitie, rugandu-1 ca sa remand amid de a pururea at principelui, si ca avendu nevoiade densii 't va insciintia. Dupa acesta, se retrase fia-care in tiera sa, ca sa petreca restuliterne?, era pre MITA principele nu remasera decata vro cinct-siese mil omen], carii petre-cura in Iasi tota lima Deceinvre trainda forte bine, ca-ci pre MHO tota resbeluld si strica-tiunile facute din partea ostiloru, viptualile era in mare abondautia, si mai cu sema vite eramulte, care atatu era de eftine incatu unit boa se putea cumpara pre cinci-spre-diece soldi,si o Oie bung pre dot soldt; adeverata ca acesta urma si din pregatirile cele man ce se fit-cusera crediendu ca va fi nevoia de a intretine in Iasi preste erns tots ostea.

qu'il

ca

golula

qu'il

a

Page 42: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

BARET HISTOIRE DES ThOUBLES DE MOLDAUIE 45

CHAPITRE XXII.

Empoisonnement du Prince Visnouiesky par vn Prestre Grec, et comme it era futseuerement puny.

EN test endroit ie ne pals passer soubz silence vne des plus maudites et detestablesimpietez, et sacrileges tout ensemble, qui furent oncques perpetrez : C'est a scauoir que lePrince Visnouiesky, qui estoit de la religion qu' observent les Chrestiens Grecs, s'estant pre-pare a la feste de Noel, pour se communier a leur facon, le Prestre dont it auoit accous-tume de se seruir en telle deuotion, ayant este pratique et gagne a force d'ar- !Quid non mar-gent par ses ennemis, empoisonna le pain sans leuaiu, dont ils vsent au lieu ItgVa,,,g`stora. ciao:

d'Hostie, et fut amsi receu par ledict Prince, lequel pea apres se trouua extre- men.

mement malade, et ses douleurs augmenterent en sorte, que le lendemain it deceda apresauoir endure de fort grands tourments.

La promptitude et violence de ceste maladie suiuie de la mort, fit soupconner qu'ilfalloit que ledit Prince eust este empoisonne en la facon que nous auons dit, de sorte qu'onse saisit soudain dudit Prestre Grec, lequel aduoiia aussi tost qu'il en estoit coulpable, etqu'il auoit este prouoque a ce faire par les ennemis dudit deffunct.

Or conime ce crime estoit d'autant plus grand et horrible, qu'il auoit este commis parvn homme de ladite qualite Sacerdotale, qui s'estoit seruy d'vn si Auguste Sacrenient, pourempoisonner vn Prince qui estoit ayme d'vn chacun pour ses tares vertus, et singulierementdu Prince Alexandre son beau frere , duquel it estoit le vray tuteur et conducteur ; Aussil'autheur bien tost apres puny d'vn supplice fort seuere, et qui fat de longue duree,c'est a scauoir : Qu'on fit faire expres vne grande chaise de fin darichal, dans iSuppliee extra-laqttelle on fit seoir ledit criminel, et estant bien lie de tons costez on fit vn )MI=8=1:feu tout autour, de telle distance, que plus de douze henres apres fut entendu puny.

criant effroyablement, et se desesperant pour les douleurs insupportables qu'il enduroit

CAPU XXII.

Inveninarea principelui Visnioviecky prin unu preotii yrecti, si severitatea cu carefit pedepsitei acelu preotli.

LA acesta locu nu potu lash in tacere una din cele mai afurisite si mai detestabileimpietati si faradelegi ce se comiserh vieodath. Principele Visnioviecky, care era de reli-guinea cresting grecesca, vrenda dup. datina lora sa se cuminece in dioa de Craciunii ; pre-otulu cu care se servia in asemine devotiune, fa cumphrata cu haul' decatra inimicii princi-pelul, si hwenina panea cea dospita cu care se servesca el' in loca de hostia, si principeleo priimi asia inveninata; dar indata dupa acesta se bolnitvi asia de tare, incata a &ma di'si dete sufletula intre cele mai marl dureri.

lutimea si violintia acestei hole unnate de morte, descepta prepusulti ca a trebuita safig inveninata dupa culnil ar6taraina. Astfeliti, numai de cart" puserh mana pre disulapreotu greet, care si marturisi indata ca elu e culpabilulii, si ca inimicii rApausatului l'ati in-vitatil sa faca acesta.

Deci, fiinda acesta ctztna cu atatii mai mare si mai infricosiata, ca era comic de opreotiesch care 'se servise do unit sacrament" atata de august', sere a invenina pre mit

principe iubitil de toff pentru rarele sale virtuti, iubita cu deosebire de principele Alesan-dru pentru care era unu tutoriu adeveratii si conducetoriu: asia autorula crimel fa supusiiunel pedepse forte aspre si incetil esecutate, adech : se gab anume una scauna mare desirma, in care se puse sa siedia criminalulii, si legandu-la bine de tote partile, se lam apoifocii giuru impregiura, in asia, distantia, incatu dupa ma' bine de dou6-spre-diece ore 'se audistrigandu inteunt mod' infioratoriu, si vaietandu-se in desperare, tie durerile infricosiate ce

I

fut-il

it

fa-cia

Page 43: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

46 TESAURU DE MONIIMENTE ISTORICE

auant que de mourir. C'est ainsi que doiuent estre chastiez tous ceux qui portent leurs mainssanglantes et inhumaines, sur la personne sacree des Princes: mais principalement quand ilsdressent; leurs embusches dans les chores sainctes et sacrees, dont personne ne se scauroitgarder.

CHAPITRE XXIII.

Surprise et defaite de la garnison de la Berlade par les gens d'Estienne, defaicts apres parles Cosacqs.

APEES que le Prince Alexandre et toute sa Cour, eut rendu les derniers honneurs au-dit deffunct, au mieux qu'il fut possible, on fit embaumer son corps, et iceluy porter en Po-logne, on la Princesse sa femme estoit lors, laquelle pensa mourir de tristesse et d'ennuy enle recevant, et se fit razer les cheueux en signe que iamais elle ne se remariroit..

Comme tonte la Cour du Prince Alexandre estoit encores en dueil et en larmes, pource funeste et inopine accident, arriva vn espion qui auoit este enuoye en Valachie , pourprendre garde aux actions du Prince Michna, lequel espion rapporta estoit arrine au-dit lien vn Bacha nomme Skincler, auec vne grande et puissante armee, pour restablir Es-tienne, qui y estoit pareillement, et les solicitoit sans cesse de s'acheminer en Moldauie ; etpour commencer enuoya deuant- quatre cens cheuaux pour surprendre la cite de la Berlade,on le Prince Correcky auoit laisse partie de ses gens en garnison pendant 1'Hyuer; commenous auons dit, lesquels faisans fort matmaise garde, furent surpris et taillez en pieces, onquoy que soit, la plus grande partie ; ce qui enfla tellement l'orgueil dudit Estienne, qu'ilse promettoit desia qu'il viendroit aussi facilement a bout de tout le reste.

Mais sa presomption fut bien test 1.aualee, car a l'instant que le Prince Alexandre futaduerty de ceste defaite, it fit partir quatre cens Cosacqs, qu'il auoit retenus pres de luy,qui firent tel!e diligence, que trois iours apres ils arriuerent an Soleil Leuant en ladite cite

suferi innainte de a-si da. sufletull Asia se cuvine a fi pedepsiti, toti cei ce-si ridica ma-nile lorfi sangerose si neominesci asupra personei celei sacrate a principiloril, mai vertositcandfi cutedia a-si pregati laginrile in cele sante de care nimene nu se pote feri de ajunsfi.

CAPU XXIII.

Cundi fit surprirtsei si tdiatd garnisona dela Berlada decdtrd innenif luX Stefano, si apoiacestia decdtrd CeizacX.

DUPA ce principele Alesandru si Wta curtea sa, detera repausatului onorile cele dinurma, cumit s'a pututfi mai frtunosti, apoi corpulfi lui se inbalsama si se tramise in Poloniauncle se afla atunci principesa femeea sa, care dupii, priimi sta s& morn, de intristaresi de until, si-si rase perulfi in semnu ca, n'are sa se mai marite nici odata.

Pre candil totA curtea principelui Alesandru se afla inca in doliti si in lacremt din ca-usa acestei nenorociri si neasceptate intempltui, sosi unn spionu care fusese tramisfi in Tie-ra-Romanesca ca sa iea serna la tote lucrarile principelui Michnea. Spionulu raporta ca a a-junsfi acolo unit Pasia anume Schender, cu o mare si putinte armata, ca 'sa restabilesca preStetanfi care inch se aft' acolo, si sta de densii fara incetare ca sa piece in Moldavia ; sise si tramisera, innainte patru sute calareti, ca sa surprinda Berladulfi uncle principele Coreckylasase in garnisona, preste ern& o parte din ennenii sei, precumfi amu disti; acestia insa pri-veghiandfi forte reti, funk surprinst si Wad in bucati, cea mai mare parte dintr'insii: de intern-plarea acesta Stefanu astfelifi se inganfa, incatfi credea ca acumfi tote asia, de usiorfi are sa-Imerge pant in capetti.

Mandria lui insa, nu multu Unit, pentru ca indata ce afla principele Alesandru de acestaperdere, espedi patru sute de Cazaci pre carii tinuse pre langa sine, si acestia mersera'1

qu'il

ce-la

Page 44: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

BARET FILSTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAUIE 47

de la Berlade, qui nest point renfermee, non plus que les autres, et ayant mis le feu enplusieurs endroits d'icelle, contraignirent les gens d'Estienne de sortir au dehors, Defaite des gee

paret a mesure qu'ils sortoient on les tailloit en pieces, et ceux qui s'opiniastrerent d'Estieane

de ne point sortir furent bruslez, en telle sorte que desdits quatre cens, it n'en lee Cosacco.

echappa que cinq ou six, qui en porterent les tristes nouuelles a leu maistre, lequel en futb a(rt. ndement afflige, par ce que c'estoit presque tout ce qui luy restoit de gens de guerre.

CHAPITRE

Autre defaite des trouppes conduites par le fils de Skinder Bacha a Vasseloye, oft sonconducteur fut tue.

Av mesme temps que lesdicts Cosacqs furent enuoyez a ceste expedition, le Prince Co-reeky voulant aussi auoir sa reuanche de la defaite de ses gens, print auec luy deux millecinq cens cheuaux d'elite, et s'alla promptement ietter dans Vesseloye, craignant que les gens

y auoit laisse en garnison ne fussent parcillement surpris; dequoy le Bacha ayant esteaduerty par quelques gens du pays, it y euuoya son fils qui estoit seulement aage de douzeou treze ans, et luy donna pour conducteur vn vieil Capitaine Turc, fort experiments, a-uec sept mile hommes, estimant que c'estoit vne bonne occasion pour acqueri de la repu-tation a sondit fils. Le Prince Corecky ayant eu aduis de son acheminement par quelquesMoldaues, et mesmes que les ennemis deuoient arriuer d'vn fort grand matin, et qu'il falloitde necessite qu'ils passassent par dessus vu pont de bois qui est sur la riuiere, qui flue lelong de ladite cite de Vassloye, it disposa ses gens de telle sorte, qu'il estoit fort difficileaux ennemis de les decouurir, car ils estoient en partie dedaus la cite, et en partie a l'abryd'vne petite montagne, qui est tout attenant.

Comme done les Tures eurent en partie passe ledit pont, deux des esca- Defaitm des Turesdrons commencerent a sortir de la cite, et a charger si rudement sur l'auantgarde a vasaeloye.

atata de repede incatii in trey dile pre la ra'saritulit sorelui era in Barladu, care nu e intarita,precumii nu sunt nici alte orasie ale dere', si dandu-I foal in mai multe locum, constrinserapre (mein' lui Stefano si esa afara, si pre care cum esia talk in bucati, era ceI ce nuvoira sa esa fiira arsi, astfeliti incata din ace' patu sute ai lui Stefanu, de abia scapara cinciau siese insi caril sa, duca trista noutate la cunoscintia doinnului loru, de care acesta seintrista forte, pentruca, era mai singurii omens de acme ce-i renasesera.

CAPU

Alta perdere a trupelora conduse de fiiuld lui Schender-Pasia la Vasluia, unde A oznoritaconducetoriulu lord.

IN timpa ce (Hsi' Cazaci furs tramisi in acesta espeditiune, principele Corecky voindasi ela a-si resbuna, de perderea omeniloa ses, lira cu sine done mil cinci sute calaeti a-lest, si alerga curenda la Vasluia, de frica sa nu-I surprinda cumva si ostasii ce lasase a-colo in garnisena,. Pasia aflandit de acesta dela unit omeni ai tierei , tramise pre fiiu-seacare atunci nu avea mai multi de doi-spre-diece ail trei-spre-diece ani, si-I dete de con-ducetoria unit vechia capitanti Tuna, forte cercatii, cu siepte mil Omni, credienda Ca aces-ta ar fi o buns ocasiune de a castiga nume disului sea fiia. Principele Corecky insciintiatade acesta prin orecari Moldoveni, si auume, ca inimicil avea sa ajunga forte de diminetia,si ca ei cauta sa treca unu podu de lemuu cc se afla pre riula ce curge pre langa Vac -lulu, dispuse ()menu' seI astfeliii incata inimicil forte cu grew putea descoperia, ca-ciparte era in laintula orasiulul, parte dupa unu midi dela langa orasia.

Pre canda deei o parte din Turd trecuse podula, incepua sa esa din orasia c160

1

%%1111.

sit -I

XXIUI.

qu'il

Page 45: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

48 TESAURU DE MONUMENTE 1STORICE

qu'ils les firent presque tous passer par le fil de l'espee , et entre autres le eonduc-Prime du con-} tear de ladite trouppe, ce qui fut la verite d'autant plus facile a executer, que

ducteur. lesdits Tures qui auoient chemine presque toute la nuict, pour arriuer de grandmatin audit lieu, estoient a demy transis, pour l'extreme froid qu'ils auoient endure; le restedesdits Tures qui n'estoient encores passez, oyans le bruit de ceste chaude alarme, n'eurentiamais la hardiesse de passer plus outre, ains retournerent sus leurs pas, craignant parauan-ture que le fils dudit Bacha y demeurast aussi Wen que son conducteur. Le Prince Correckyles poursuluit iusques a vn village, qui est distant de quatre lieues de Vasseloye, tuant tousceux qu'il rencOntra en chemin, ou les prenant prisonniers.P rinse d'vn des Entre lesquels prisonniers it s'en trouua vn, qui se declara estre parentpumas du Bache. proche dudit Bacha, lequel fut amend an Prince Alexandre, qui le recent fort

Renuoy dudit humainement, et luy fit donner vn habit digne de luy, an lieu du sien, dont itprisounier. auoit estd desia despoilille, it luy donna aussi vn cheual, puis le renuoya avec

seure garde audit Bacha, auec vne lettre, par laquelle it le supplioit de ne passer plus outrepour le sujet dudict Estienne, promettant que si le grand Seigneur le vouloit laisser pai-siblement iouyr de la Moldauie, it luy seroit tres-fidele a l'auenir, et qu'il luy payeroit letribut annuel et accoustunid, dequoy ledit Bacha ne tint pas grand conte, car it estoit ex-tremement outré du manuals succez qu'auoit eu son fils en ceste entreprise, et aussi de lamort dudit Capitaine Turc.

CHAPITRE XXV.

Defaite de huict cens hommes du party d'Alexandre, par leurs hostes iustementirritez, pour les violemens de leurs femmes, et attires vexations.

LE mesme four de ceste victoire, le Prince Alexandre auoit enuoye quinze cens born-mes de renfort an Prince Correcky, dont it en fit conduire huict tens en certain bourg, qui

escadrOne, si atatfi de aspru navalira asttpra avaugardei Turcilorti, incatil pre mal toti tre-curl prin ascutitulti sabiei, si intre altii pre insusi conducetoriulfi disd trupe ; si intru ade-Orli ca nici nu era grefi sa faca acesta, pentruca Turcii, ca sa ajunga desfi-de-diminetia,venisera tots noptea, si era mai amortiti de frigult ce suferisera ; ceialalti Turd ce Incan'apucasera a trece podulfi, audIndil sgomotulii acestel infricosiate alarme, nu cutediara a mer-ge mal innainte, ci se intorsera inapoi , temendu-se nucumva sa cadia si fiiulu lul Pasiaca si conducetoriulfi sett Principele Corecky 'I persecutil pane la unti sate, in distantia depatru lege de Vasluifi, taiandu see robindil pre toti call intelnia in drumulli set.

Intre cei prinst se aft Intuit" care spuse ca e rude de aprope a lei Pasia; elu fu dustla principele Alesandru, care '1u pribul forte omenesce, si vediendu-lu despoiatu de halue,'1 dete imbracaminte demna de ell, '1 dete si und old; apoI tramise inapoi la Pasiac sublama paza, cu o scrisoria prin care '1fi nigh sii nu mai amble in causa lu1 Stefanit, ca-c1Lied '14 va lash sultanulti in pace in Moldavia, elu 'I promite a-1 remane forte crediniosiiin viitorifi, si a-1 respunde dupe dating tributuhl anualfi ; Pasia insa nu tuna socotela de R-asta, pentruca era forte superatil de reulfi sucesil ce ash fiitt-see in acesta intreprindere, pre-emit si de inOrtea. disului capitanfi

CAPU XXV.

Cumi perird optii sute omeni, de ai, lul Alesandru, prin ospetii, lorit vet interitatl, pentrucale rusina fenuile. si le faces si alte asupriri.

CFHARti in dioa acestd invingerl, principele Alesandru tramise principelul Cm ecky unuajutorifi de 1500 timed, din carii elu asiedia optii sute intr'unfi butyl ce nu era mai departe

turd".

h.

I

'I

Page 46: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

BARET HISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAUIE 49

n'estoit qu'a six lieues de Ticouhc, oa ledit Bacha estoit auec Michna, et le gros de leurarmee, qui estoit encores d'enuiron vingt et cinq mille hommes. Ces huict cens hommes es-tans audict bourg, au lieu de se tenir sur leurs gardes, ne faisoient autre chose qu'yuron-gner, et molester leers hostes, par toutes sortes d'insolences et violemens de leurs femmeset fines ; ce qui leur fit prendre resolution de s'en venger, et pour test effect ils appelle-rent a leur ayde quelques Boyers du pals, et tous ensemble prindrent si bien leur temps,qu'ils couperent in gorge a toute ceste racaille, comme ils estoient endormis, et pour la pluspart enyurez. Ce qui doit seruir d'auertissement aux gens de guerre de n'vser iamais de tel-les insolences et barbaries a l'endroit de leurs hostes, de crainte de les mettre au deses-poir, et d'en receuoir pareil chastiment.

CHAPITRE XXVI.

Betraite du Prince Alexandre a Cochine, et le retour de Michna, d'Estienne, etd'vn Bacha a Yas, auec vne grosse armee.

LE vingt-troisiesme iour de Feurier de ladicte annee mil six cens dix-sept, le Prince Alexandre assembla le Conseil general oii la Princesse sa mere, Feurier :ear.

le Prince Correcky, et tons les principaux Seigneurs et Capitaines assisterent, pour auisers'ils deuoient faire plus long sejour en la cite d'Yas, et y fut resolu qu'il se falloit retirerit Cochine, qui en estoit distaute de trente cinq lieues Francoises, comme estant la place laplus forte, et la mieux munie de toute la Moldauie, ioinct que c'estoit pour s'esloigner tou-siours d'autant des ennemis, et s'aprocher de la Pologne. Suivant ceste resolution, le PrinceAlexandre partit d6s le lendemain, auec toute son armee de ladite cite d'Yas, et se rendi-rent a Cochine en quatre iournees, par la plus grande froidure qunn puisse imaginer: arriuezgulls furent, on logea l'infanterie dans la ville, et la caualerie aux villages circonuoisins,

de siese lege dela Tecuci unde se aft Pasia si Michnea cu armata lord in numerg de 25,000. A-cesti optic sute ce era in dtsula burgs, in Iocti sa priveghieze, et nu Wes alt dechtg seimbeta, si asupria pre ospetit lora prin tote feliula de insolentie, si rusina femeile si fete-le lora. Omenii ne mat putenda suferl, se determinara a -si resbuna, si claimed inteajutorig sipre oreearil boiart de prin pregiura, si totl impreuna, asia de bine sciura a-st alege timpula,incatg odata pre &Ida durmia, cea mat mare parte beti, le taiara gatula la tat acesti ement denimica Si acesta sa servesca de invetiatura omenilora de resbelti, ca nici °data sa nu co-mitt asemint insolentie si barbaril catra &petit lord, ca sa nu-I aduca la desperare, si sa -siiea apoi resplata preening si -o luara acestia.

CAPU XXVI.

.Retragerea principelui Alesandru la Hotinfi, si reintorcerea lora, Michnea, Stefano si Pasia,la lad, cu o mare armatei.

LA 23 Februaria 1617, principele Alesandru aduca consiliulg generalg, la care asistaraprincipdsa maica-sa , principele Corecki, si toti cet mat de frunte nobilt si capitani, sa ye-dia decd e bine sa mat remana in Iasi, si se decise ca sa se retraga la Hoting, departarede trel-diect lege francese, fiinda Hotinulti cea mat bine intarita cetate a Moldaviel, si fiindti-ca, cu chipula acesta, pre catti se departs de inimicti, pre atatg se apropia de Polonia. Con-forma acestet decisiuni, principele Alesandru pled chiara de a china di cu tots armata sa,si ajunsera la noting in patru dile , pre cela mat mare gerg ce se like inchipul. Indatace sosira, infanteria se asiedia in cetate, era calarimea in satele dimpregiuru , afara de

7

Page 47: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

50 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

fors les Boers et la compagnie des Francois, qui fut aussi logee en ladite vine. Ce fait, les-dits Princes depescherent des Gentilshommes de toutes parts vers leurs amis et confederez,pour les coniurer de venir promptement a leur secours, et cependant on donna ordre a faireprouision de viures, et de toutes choses necessaires pour la nourriture de l'armee.

Si tost que le Bacha fut aduerty de ceste retraite, it se mit en chemin auec lesditsLe retour de alichna et Estienne pouraller a Yas, nonobstant la rigueur du froid, qui estoit

kliekna,et d'Estt-,,..icline a Yas. J tel que plusieurs moururent en cheminant, ce qui fut cause qu'ils ne passerent pas

plus outre, iusques a ce que le temps se fust vn peu adoucy.

Arriuee de Tie Vers le commencement du mois de Mars le Seigneur Tischeuich vint trou-ehalpl,earovon.e uer le Prince Alexandre, et amena auec luy trois mil cinq cens Cosacqs fort de-

neg.. liberez, et peu de iours apres arriva le Seigneur Potocky, neueu de celuy quiL'arriuse du ieu-1 fut prins a la premiere bataille, par nous descrite, et qui fut emmene prison-

ne Potocky. 1 vier a Constantinople; lequel amena vne trouppe de quinze cens cheuaux Polo-nois, fort bien armez, it en vint encores d'autres endroits, si bien que dedans la fin duditmois, l'armee des Princes estoit de dix a vnze mine hommes, tant de pied que de cheual.

CHAPITRE XXVII.

Defaite de 'Wile cheuaux, et d'vne compagnie de cavaliers Francois, par lesTures et Tartares.

LE Prince Alexandre enuoya vne trouppe de mine cheuaux, auec sa compagnie de Ca-ualiers Francois, pour aller recognoistre l'armee de l'ennemy, qui estoit en chemin pour ve-nir a Cochine, et comme its se furent arrestez pour repaistre a demie Retie de la cite

boiarl, si de compania francese care asemine fit asiediata in cetate. Dupa, acesta numitii prin-cipi tramisera omens de frunte in tote partile pre in mulch si confederatil lora, spre a-I con-jura sa le vina ctuendti in ajutoria, si totdeodata se Bede ordine sa se adune de ale man-caret si tote celelalte Maui necesarie pentru armata.

Pasia indata ce fit insciintiata de acesta retragere, pleca cu disii Michnea si StefantO. se duca la Iasi, cu tota rigore.a frigului care era atata de cumplitti ca mai multi murirain tale, ceea ce-I impedeca de a merge mai departe pans a se mai indulci timpulti.

Catra inceputuld lune! lui Martin, domnulu Tyszkiewicz veni sa afle pe principeleAlesandru, si aduse cu sine tret mit cinci sute Cazaci forte resoluti; si pugine dile dupaaceea ajunse si domnulu Potocky, nepota alu celui ce fit prinsa la antaia bataia, de no! de-scrisa , si care fit dusii in prinsOria la Constantinopole : acesta aduse o trupa de una miiecinci sute calareti poloni, forte bine armati ; de acestia mai venira si din alto parti; ast-felacrt, pe la finele disci inn', armata Principilora era dela diece In unsprediece mit de omen!atatti pedestri cata si calari.

CAPU XXVII.

CUWil TlurciI si Mara ninaicira o trupa" de una miie calareti, si o companici de cavalerifrancesf.

PRINCIPELE Alesandru tramise o trupa de una miie calareti cu compania sa de cavalerifrancesi, pentru ca sa recunOsca armata inimica care venia, la Hotina, si fiinda-ca ei se po-prisera sa manance la o jumetate lega dela Stefanesci, unde era Tatarii lum Michnea, fura

Page 48: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

BARET HISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAUIE 51

d'Estapanocha, on estoient les Tartares de Michna, ils furent descouuerts, et bien tost inuestisde toutes parts, taut par lesdits Tartares, que d'vne grande trouppe de Tures, et jagoit qu'il

y eut apparence du monde de resister a vne si grande multitude; toutesfois les gens du-dit Alexandre, et lesdits Caualiers Francois, qui auoient accoustume d'estre tousiours vain-queurs, se porterent au combat fort courageusement, aymans mieux mourir, que de se ren-dre lascehment sans auoir rendu preuue de leur generosite. Ce combat dura depuis dix heu-res, iusques a la nuict, et de toute ladite trouppe, it ne s'en sauna que douze, scauoir septPolonois, et cinq desdits Francois, tons les autres ayans este tuez ou prins prisonniers, en-tre lesquels prisonniers se trouua le Capitaine desdicts Francois, nomme Montespin, qu'onvouloit enuoyer auec les autres aux galeres du grand Seigneur: mais Estienne l'en garantit,sur la promesse que ledit Montespin luy fit, de luy rendre de bons seruices a l'aduenir.

Ce fut en test endroit que la fortune qui auoit iusques alors este fauorable au PrinceAlexandre, commenga de luy tesmoigner qu'elle se plaist a l'inconstance, et partant qu'il nese faut fier en elle que de bonne sorte, et qu'il ne se faut precipiter dans les hazards te-merairement, sous ombre qu'on a remporte quelque fois de l'auantage stir ses ennemis.

CHAPITRE XXVIII.

Le Prince Michna intimitU par vn devin, craint de venir aux mains aucc les Polonois, etquitte Estienne, et fait trencher la teste a ses Conseillers.

CESTE defaite enfla le courage audit Bacha, et audit Estienne, mais non pas a Michna,lequel ayant sgeu que les Princes les attendoient a Cochine, en bonne resolution de se biendefendre, se ressouuint qu'vn certain Italien faisant profession de predire les choses futures,luy auoit autresfois dit, Que s'il venoit iamais aux mains contre les Polonois, it y courroit

descoperiti si fara intardiare incundurati de tote partile atatiz' de disil Tatari catii si de omare trupa de Turd, si de si nu era chipit a resista la o asia mare multime, totusi erne-nii Lai Alesandru si disil cavaleri francesi, ce era deprinsi a fi in totdeauna invingetori, aler-gar& la lupta forte curagiosi, fiindil mat gata a muri decatti a se (la ca nisce Iasi, farafi data Nproba de valorea lore. Acesta lupta dtua de pe la diece ore 'Ana in nopte, si dintots acea trupa n'aii scapatti decatft doisprediece insi, si anume siepte Poloni si cinci Fran-cesi; toti ceialalti au fostii ucisi sea pnnsi, intre can captivi se afla si Capitanulii disiloruFrancesi, numitti Montespin, pe care voia trimita impreuna cu ceialalti la galerele Sul-tanului: dar Stefanti scuti de acesta, dupa fagaduintia ce-I dete numitulu Montespin ca-Iva face bune servitie in viitoriti.

In acestii loco, fortuna care panii atunci fusese favorabila principelui Alesandru, incepua-I areta, catit este ea de scliimbatoria, ca nu e bine a se increde cineva inteensa si in sorts,nici a se precipita cu cutediare in voia intemplarilora, sub cuventiz a a repurtatit ate odata orecare avantagiil asupra inimiciloru sei.

CAPU XXVIII.

Principele Michnea inspeiimentatei de ung diving, se tense a se in&iiera cu Polonii, si pei-rcisesce pe Stefano, si taut capttlg consiliarilorti set.

ACESTA invingere impin de mandria pe disulu Pasta si pe Stefanil, dar nu si pe Mich-nea carele, sciindu ca Principii 'I ascepta la Hotinii tare decisi a se apara, 'si aduse aminteeh, unit Orecare Italianu ce avea profesiunea de a predire lucrurile viiterie, i -a fostO spusti,alta data, ca de se va dusmanl vre °data cu Polonii, vietia hu va fi in periclii, r6spandi.

a

Page 49: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

52 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

fortune de la vie, feignit par l'auis de son Chancelier, et d'vn maistre de Camp, append Spa-tarleca, qu'il auoit receu nouuelles d'vn sien Lieutenant, qu'il estoit arriue en Valachie vngrand nombre de Tartans, qui rauageoient tout, et sur ce pretexte, print conga du Bacha;et s'en retourna, laissant tons ses gens de guerre en l'armee, fors cent cheuaux qu'il se re-serua pour l'accompagner. Arriue qu'il flit en Valachie, Estienne luy escriuit, qu'il auoit gai-gne vne bataille contre les Polonois, oii it estoit demeure six mine hommes sur la place,et prins vn grand nombre de prisonniers, qu'ils deuoient enuoyer au grand Seigneur, qui es-toit vne pure fourbe inuentee a plaisir, pour se moquer dudit Michna, et luy faire regretterde s'en estre ale sans auoir este de la partie: Et de fait ledit Michna en eut vn tel des-plaisir, qu'il fit trencher la teste a sondit Chancelier, et a Spatarleca, pour luy auoir donnece mauuais Conseil, leur imposant qu'ils auoient des intelligences secrettes auec lesdits Po-lonois, encores qu'ils n'y eussent iamais pense: II eut ce me semble mieux fait s'il eut de-scharge sa colere sur ce beau pronostiqueur, car aussi bien luy, et tons ceux de ceste pro-fession ne sont que des pipeurs, qui bien souuent font faire de lourdes fautes aux Princes,qui adioustent foy a leurs illusions.

CHAPITRE XXIX.

Disposition des deux armees, et la bataille gagnee par les Princes Polonois a Cochin, en-semble la fuitte du Bacha, et d'Estienne le Tyran.

SVR la fin du mois de Mars, le Bacha auec ledit Estienne, et in Prince Tartare ap-pelle Monoza, resolurent de s'anancer auec toute leur armee,- qui estoit de vingt mille hom-mes vers Cochine, et n'en estant plus qu' a deux limes, firent alte l'espace d'vn iour, pourdormer le loisir a leurs gens de se reposer vn pen. Cependant les Princes rangerent leur ar-mee en bataille dans vne petite plaine, qui nestoit qu'h vn petit quart de lieue de Cochine,

vorba, duph sfatulfi ce-I dede cancelariulti seii si unit magistru de campii, numitii SpatariiiLeca, ca elu priimise dela unulti din locotenintil set scire cumch in Tiara -Romanesca ar fiintratu unti mare numerii de Tatati cad! devasta totulii ; si sub acesta pretestil, lua conge-diii dela Pasia si se interne acasa, lasandti pre tot! omenii sel de resbelii in armata, afarade luta suta chlareti pe carii si-I reserve, spre a-lii inso0. Cumil ajunse in Tiara-Romanesta, Ste-fanu 'I scrise eh ar fi castigatii o bataih incontra Poloniloril, in care a thiatiisiese mil de Poloni, si afacntu o mare multime de prinsi pe caril avea sa -I trimith Sultanulul : ceea ce era o min-ciuna curate, sternith pentru plhcerea de a-si ride de disulii Michne, si face sa -I parsred ca s'a dust fare a fi luatti si elu parte. Si in adeverii chi Michnea a si simtitu atatadesplacere, inchtil a poruncitti sa taie capuld cancelariului sett, si sphtarului Leca, pen-truch-lu consiliasera atatti de reit, imputandu-le eh aveh intielegerI secrete cu Polonil, desi cinicI cugetaserh la acesta. Mie mi se pare ca ar fi facutii multi mal bine de-si descarchmania asupra profetulul sett, ca-ci si acesta si totI cel de o meserla cu densulii, nu sentdecatii nisce insielatorl caril facu adese cadia in grele ratecirI acel Principi ce dailci ediare la astfeliti (le illusiuni.

CAPU XXIX.

Dispositiunea ambelorti (innate, si bataia castigate do Principii Poloni la Mann"; precumasi fuga led Pasia si a lid Stefana Tiranuta.

CATRA Miele lunei Martin, Pasia cu Stefanii si unit principe Tatarii, numitu Monoza,decisera sa mergh innainte cu tots armata loru, care era de 20 mil omen!, Med, Hotinti, sicandu au fostu departe de cetate tale numai de done lege, au poposita o di pentru a dittimpu omenilorti sei de a se ma! repaush. Cu tote acestea, Principii asiediarh armata lortiin linia de bataia, intru unit midi siesti care nu era departe de Hotinti decatii unii mica

a-lti

saorl

Page 50: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

BARET II1STOIRE DES TROUBLES DE MOLDAUJE 53

et laisserent mille cheuaux d'eslite dedans la ville, lesquels deuoient estre conduits oar lePrince Correcky, ce qu'ils firent a dessein, se doutant bien que les Tures ne manqueroientde se camper entre ladite ville et l'armee des Princes, affin que s'ils auoient du pis ils nese. peussent retirer dans la forteresse, tenue pour imprenable. Its firent sortir huict piecesde canon de ladicte forteresse, lequel fut range dans vn lieu retranche expres, et qui estoitvn peu couuert de bois, ce qui seruit grandement, comme it sera dit cy apres, it en restaencores suffisamment dans ladite forteresse pour la deffendre, si elle eut este assiegee.

Le Bach, d'autre coste qui pensoit desia tenir lesdits Princes en sa disposition, es-taut bien aduerty qu'ils n'auoient pas la moitie taut de gens que luy, d'vn grand matin fitmarcher son armee en bonne ordonnance, laquelle arriva pres de Cochine enuiron sur lessept heures, et ayant fait faire alte quelque peu de temps, pour se Bonner le loisir de re-cognoistre l'armee des Princes, ne faillit pas de s'aller camper entre icelle et Cochine, com-me it auoit este preueu. Puis ses gens furent disposez par le maistre de Camp, en la fagenqu'ils deuoient combatre. Les Tartares qui auoient vne extreme enuie d'auoir I

Bataille .leur reuanche des Cosacqs qui les auoient deffaits en plusieurs rencontres cy deuant Idescrites, prierent qu'on leur donnast la pointe, ce qui leur fut accorde, et si tost que les Um-pettes eurent commence de sonner, ils s'auancerent vers la part oh ils auoient apergeu legros desdicts Cosacqs, sans aucunement se defier du canon qui estoit place de ce mesmecoste, et ne se voyoit point. Et comme on vid qu'ils en estoient assez pres pour les pou-uoir atteindre, on fit delascher ledict canon, qui estoit charge de balles ramees, si a pro-pos qu'il renueruersa par term vne grande partie desdits Tartares, et espouuenta tout lereste. Ce qu'estant apergeu par le gros des Cosacqs, ils s'eslancerent sur eux si furieuse-ment, qu'ils acheuerent de les tallier en pieces, et aussi tost lesdits Cosacqs se retirerentvers leur armee, voyant venir a eux vn autre escadron de Valacqs et Moldaues, qui accou-reit au secours desdits Tartares : mais vn peu trop tard, car ils estoient expediez. Le Sei-gneur Tischeuisch, auec sa troupe de quinze a seize tens cheuaux bien armez, s'alla opposer

patrarih de legs; si lasara una mile ctlareti alesi in orasiti, caril avea sa fit condusi de priuci-pele Corecki, ceea ce ei au facut'o cu scopt, indoinduse forte et Turcii nu volt Mari in-tre orasiu si armata principilord, astfeliu ca acestia, la o nevoid, sa nu se pot& retrage in fortare-tia, care avea faima de cetate neinvinsa. El scOsert din cetate optu bucati de tunuri, ca-re furs asiediate intru unit loch siantiuitu intradinsh si cam phdurosii, ceea ce le ajuta Mite

cumil vomil vede. In cetate mai remasera tunuri de ajunsil pentru a o apart la cashde a fi .incungiurath.

De alit parte, Pasia carele credeh eh a prinsii in ghiarele sale pe Principi, fiindii bi-ne informath ca el n'aveh nici catu jumetate din omenil sal, puse in miscare armatasa, in bung, regula , intr'o di desh-de-diminetia, si ajunse laugh, Hotint pe la siepte Ore,si poprindu-se pucinit timpii pentru a recunosce armata principilorit, apol intru adeverhsi-asiedia castrele intre acesta armata si intre Retina, asia, precumit se prevediuse. Duptaceea , magistrulii de camph. dispuse pre omenl in ordinea in care avea sa combat& Ta-tarii cavil avea o nespust pofth de resbunare asupra Ctzaciloru, cavil 1-ati fostu risipitil inmai multe intelniri mai sust descrise, se rugart sit fit pusi ei innainte , ceea ce li s'a siacordatii si de indatt ce incepurt a resuna trambitiele, ei innaintart spre partea in ca-re ztrirt corpulit Cazacilorii, fart a se sfil de tunuri care era asiediate chianti despre aceaparte, dar nu se vedea nici de cumii. Principii vddiendh et era indestulit de aprope pentrua-i pute ajunge, descArcart tunurile ce era inctrcate cu glOntie ascutite, atatil de nimeritit,Math resturnart la ptmentit o mare parte din Mari, insptimentandii pre toff ceialalti. Ob-servandfi acesta Cazacii, se aruncart asupra lore cu asia knit, incatil Wart in bucati, siapol se retrasert indatt catra armata lorii, fiindh-ca vediura veninda catrt densil unit esca-dront de Munteni si Moldoveni caril alerga in ajutoriulit dar cam tardiii, ca -ciacumil era espediti. Domnulii Tyszkiewicz cu trupa sa de cinci-spre-diece pant la siese-spre-diece

'I

Tatariloriz :

mitt,

Page 51: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

54 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

audit escadron, qui s'auancoit assez brusquement vers le canon des Princes, et comba-tirent fort long-temps deuant qu'on peust cognoistre qui auroit dauantage, qui fut cause quele maistre de Camp de l'armee Turquesque enuoya encores au secours des siens vne troup-pe de trois mille Tures. Et de la part des Princes, l'on fit auancer aussi vn autre escadronde Cosacqs et Moldaues, qui n'auoient encores rendu combat, a quoy ils se porterent auectaut d'impetuosite et valeur, qu'ils contraignirent les Tures de reculer plus de cent pas enarriere. Alors le Prince Alexandre commenca de s'escrier, Allons mes compagnons, voyla lesennemis en desordre, donnons dedans courageusement, et la victoire nous sera toute asseu-ree. Ce disant, it debusqua auec tout le reste de son armee, et commanda qu'on tirastdeux coups de canon tout ensemble, pour seruir de signal au Prince Correcky, qu'il partitde Cochine, pour venir fondre sur Parriere-garde du Turc, comme ils auoient auise: mais itn'auoit pas attendu ce signal, ains estoit desia auance de plus de trois tens pas, craignantque la partie ne s'acheuast sans luy, ou qu'il ne manquast au besoin. Le Bacha s'aperce-uant de ce stratageme, dont it ne s'estoit point doute, et du mauuais succez qu'auoient de-sia eu tous ceux qu'il auoit enuoyez au combat, et qu'il estoit attaque par deuant et parderriere, commenca a, s'estonner, et ayant fait encores auancer vn escadron de Tures et Va-lacqs, qui estoit d'enuiron deux mille cheuaux, pour renforcer les siens, it se tira a quartierauec Estienne, qui n'auoit pas moins peur que luy, et le surplus de sa caualerie Turques-que, pour voir quel seroit Peuenement de la bataille, sans s'y engager dauantage. Il ne sevid iamais vn plus furieux combat, ny chose plus horrible, qu'il fut veu durant l'espace dedeux heures que dura ceste double charge, car outre que tout l'air d'allentom estoit ob-scurcy de flumes espoisses et entremeslees de feta, procedans des harquebusades et canon-nudes. On entendoit des cris, ou plustost des hurlemens fort espouuentables desdicts Tures,qui perdirent en fin courage, ne voyant plus venir de secours ; au lieu que s'ils eussent veuledit Bacha, et ce couard tyran d'Estienne, s'aprocher et se ioindre auec eux, ils eussentsans doute renforce leur courage, et renouuelle leurs forces, et vray semblablement emportela bataille qu'ils perdirent, contre toute apparence humaine. Ce qui doit faire croire que

sute calareti, bine armati, merse sa se opuna acelui escadronti, care innainta lard' de nicio socotela in gura tunuriloru principiloru, si se batura multu timpu innainte de a se putesci, in care parte e biruintia, din care causa magistrulu de campu alu armatei turcesci, maitrimise in ajutorhilii omeniloru sei o trupa de trei mil Turd. De aseminea se trimise si dinpartea Principiloru unit non escadronii de Cazaci si Moldovem, earn iota nu luasera partela bataia, in care apoi intrard, cu atata furl& si valore incatii aii silitil pe Turd a se retra-ge mai multu de una seta pasi inapoi. Atunci principele Alesandru incept" a striga: Hai-demu socii mei, eta inimiculii in desordine, in ei cu curagin, si invingerea va fi a 'Astra. Di-cendii acestea, elii se misca cu toff' restulu armatei sale, si comanda ga se traga de odatadone lovituri de tunn, pentru a servi de semnaln principelui Corecki, ca sa piece din Ho-tint' si sa villa sa navalesca asupra arier-guardei turcesci, dupa cumti facusera planulu; darelu nu asceptase acestn semnalu, ci si innaintase deja mai multu de trel sute pasi, temen-du-se ca nu cumva treba sa se mantuia fain de densuln, sea ca sa nu lipsesca in casn denevoia. Pasia observandii stratagema acesta de care nu s'a fostit indoitn nici de cumd, pre-cling" si reuld sucesd ce avura toti cel ce-i trimisese in bated, si ca era atacatd si in fa-cia si in dost", incept" a se uimi, si dupA ce mai tramise inca 'Ind escadrond de Turd siMunteni, calareti, in numerd aprope de (limo mii, spre a intaii pre at sei, elA se trase inquartird impreuna cu Stefand, care nu avea mai pucina, frica decattl densuhi, si cu prisosuldcavaleriei sale celei turcesci, spre a observa, care va fi resultatuln bataliei, fdra sa se ames-tece singurii mai multi". Nu s'ail v6diutd nici o diniora, o lupta mai furiosa, nici lucru maiingrozitoriti de catti aceld ce se vedia in timpuld de doue ore catti dull acesta in-doita isbire, ca-ci tota atmosfera de prin pregiurd se intunecase de fumulti Mil demi si a-mestecatti cu foculd senetilord si alu tunurilorti, se audia strigatele, sed mai bine dicendd,urletele cele infricosiate ale Turcilord, caril perdura in cele depe urma curagiuld, vediendd

Page 52: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

BARET HISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAUIE 55

Dieu assistoit particulierement lesdits Princes, contre ces barbares de Turcs, et leurs asso-ciez qui ne valoient pas mieux, bien qu'ils fussent Chrestiens. Comme done lesdits Bachaet Estienne virent que tout ce que restoit de leurs gens estoient en deroute, et qu'il n'yauoit aucun moyen de les r'alier, ils commencerent a faire la retraite auec plus de deux mil-Fuitte du Bathe, he cheuaux, qui n'auoient point encores rendu de combat. Cependant les Princeset d'ERtielme 1Tischeuich et Corecky, comme deux foudres de guerre, acheuoient de tailler enpieces tons ceux qui se pensoient reioindre, iusques a ce que le champ de bataille leur (le-meura sans aucune resistance, et de crainte que les fuyards ne reuinssent de nouueau a lacharge, comme ils pouuoient faire s'ils eussent eu tant soit peu de courage et d'honneur.Legdits princes r'alierent tous lens gens a eux, et firent ferme encores quelque temps, deuantque de permettre le pillage, ce qu'ils firent du depuis, ayant eu asseurance que les enne-mis se retiroient au grand trot, pensant tousiours auoir lesdits Princes a leurs talons. Commeaussi n'eussent-ils pas manqué de les poursuiure s'ils n'eussent recogneu que la plus partde leurs gens et cheuaux ne pouuoient plus quasi se soustenir pour les grands efforts qu'ilsauoient faits a tuer et mettre en desroute vn si grand nombre d'ennemys, dont les mortsse trouuerent monter plus de douze mille, sans les blessez et les prisonniers;

CHAPITRE XXX.

Resioursances publiques et actions de grace, pour la victoire obtenue par lesPrinces Polonois, ensemble l'accomplissement du 2nariage the Prince Cor-

reeky, auec la Princesse Alexandrine.

LE Prince Alexandre estant retourne a Cochine auec les autres Princes et Seigneurs

ca, nu le mai vine ajutoria ; pe canda de arii fi vediutit pe Pasia si pe tiranulit de Stefanilapropiandu-se si unindu-se cu densii, negresita ca si-aru fi infanta curagiulu, si reinnoitit pu-terile, si nu se 'Ate dice ca n'aru fi clistigatil si bataia, perduta in contra a OM prevedereaomenesca. Ceea ce deve a ne face sa credemil ca Dumnedieil ajuth cu deosebire pe Prin-cipi, incontra acestora barbari de Turd, si a socilora lora cant nu era mai de treba, de siera crestini. Asia-dar, Pasia si Stefanit indata ce vediura ca tofu ce remasese din omenii lont, fugiain tote partile, si a nu mai era, nici una midi -loci' de a-i stringe la unit loci', au inceputit a seretrage cu mai multu de done mil de chianti, carii fosta intrata in bataia nici decumil.Intre acestea, principit Tyszkiewicz si Corecky, ca doue fulgere de resbelu, taia in buck' petoti aces ce cerca sa se reunesca, pans ce cuprinsera that campula de bataia fara vro im-protivire din partea cuiva; si temendu-se, nu cumva eel ce fugia, sa revina la o noun isbire,cuma aru fi si putut'o face, de aru fi avuta CAW de puginit curagia si onore, Principii austring" pre toff ()meal loril la unit loci, si au stata asia inca pre loci' cattl-va timpil, maiinnainte de a-I lash la prada, ceea ce facura, apoi, indata ce se asigurara ca inimicii se re-tragea in fuga mare, credienda ca sunt urmariti neincetatit de biruitori. Si in adeveraacestia nici aril fi racuta altfelii, de n'aril fi bagatii de sem& ca cea mai mare parte din Omenil sitail lora, era osteniti de tail, din causa marilorit silintie ce-si dedesera, taiandit si puinda infuga unit asia mare numera de inimici, ai droll morti, se suilt la mai multi' de doue-spre-diece mil, fag a numera pre eel raniti si pre cei prinsi.

CAPU XXX.Serbciri publice si multicintite aduse lui Dumnedieii. pentru invingerea dobdnditd de Princi-

pil Polonl; precuin si asatoria principelui Corecky cu principesa Alesandrina.INTURNANDUSE la Hotinit principele Alesandru cu ceilalti principi si domni, ait adusit

n'ati

Page 53: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

56 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

rendit graces a Dieu, et furent faicts des feux de bye pour l'heureuse victoire qu'il leur a-uoit donee contre les Turcs, et leurs confederez, qui ne se promettoient pas moil's que deles emmener captifs an grand Seigneur, s'ils fussent venus a bout de leurs desseins. Ce faitils commencerent a se resiouyr auec la Princesse, et toutes les Dames qui s'estoient reti-rees en la forteresse, attendant 'Issue de la bataille, n'ayant iamais voulu quitter leurs ma-ris et parens, et s'en retourner en Pologne, quoy que l'armee Turquesque lust arriuee.

Quant an Prince Correcky, il mouroit de desir de receuoir sa maistresse, qu'il aymoitplus que sa propre vie, et qui estoit l'vnique guerdon qu'il demandoit pour recompence desbons et signalez seruices qu'il auoit rendus au Prince Alexandre et a toute sa maison : aussiestoit-ce vne tres-digne et tres-ample recompence, car c'estoit vne des plus belles et plussages Princesses de de Pologne. Comme done ledit Prince Correcky eut fait la reuerencea la Princesse et a la Dame de son coeur, it print son temps de luy demander l'accomplis-sement de ce qui luy auoit este prornis, c'est a dire de leur maHage, qu'on auoit differe ius-ques apres que la guerre seroit cessee, comme nous auons remarque. Le Prince Alexandrene le desiroit pas moms que luy; mais la Princesse mere faisoit quelque scrupule sur letemps de Caresme, auquel on estoit lors, et desiroit qu'on differast encores iusques apres lafeste de Pasques, d'autant que les nopces sont prohibees entr'eux, comme parmy nous ius-ques apres la Quasimodo. Mais le Prince Correcky fit response, que s'il n'y auoit autre dif-ficulte, it se faisoit fort d'en obtenir la dispence du Patriarche, lequel de bonne rencontres'estoit retire auec eux a Cochine. A quoy ladite Princesse se condescendit, et s'employaelle mesme pour obtenir ladite dispence. Le Patriarche l'ayant accordee, les espousa luymesme le Dimanche suivant, qui fut le deuxjesme lour apres la victoire. De sorte que Marset Cupido triomphereiit en mesme temps a l'enuy l'vn de l'autre ; donnant en fin a ces deuxAmants l'entier accomplissement de leurs chastes amours, qui fut aussi vn redoublement dejoye a toute la Cour, car it n'y auoit vn seul qui n'aymast et n'honorast ledit Prince Con-reeky, taut pour sa grande valeur, que pour les autres vertus signalees qui Paccompagnent.

hada lui Dumnedieti, si arsera focuri artificiale pentru fericita invingere ce le-a daruita incontra Turciloni si a confederatilorti loll, carii nu-si promiteb, mai puginti deck(' a-I ducecaptivi sultanului de si -are fi ajunsii scopulii. Dupti acesta incepurti serbarile cu principesasi tote celelalte dame ce se retraserd in fortaretiii, asceptandii aci resultatulii batail, nevrendtia parasi nici de cum(' pe socii si rudele lord si a se duce in Polonia, de si venise armata turcesca.

CAW despre principele Corecky, elu nu mai putea de dorult" amantei sale pe care o in-bia mai multii decatii vietia sa, si care era uniculti darii ce cerch elu, sere resplatirea bune-loru si insemnatorielorii servitie ce fa' cuse principelui Alesandru si intregel sale case Acestasi era o delimit si indestulatoria respliitire, ca-ci ea era una din cele mai frumose si intie-lepte principese ale Poloniei. Asiadara indata ce principele Corecki fad, salutarile sele a-cestei princese iubite inimei sale, se ocupa a-i cere indeplinirea faga'duintiei ce i se dedese,adeca casatoria lori", ce s'a fosta amanatil pans dupa incetarea resbelului, cum(' am mai ob-servatii. Principele Alesandru nu doria, acesta mai pucimi decatii densulii, dara principesamums mai faces ore-care greutati, in privire ca era postuli" mare, si doria a se mai ambitlucrulii pang dupa serbatorile pascilorii, fiindii-ca nuntile sunt poprite la ei precumil suntsi la not pans dupa Quasimodo. Dar principele Corecki, respunse ca, data nu e altii greuta-te, elil se indatoreza a capata invoirea patriarchului carele s'a fostii retrasii impreuna cu ella Hotina. La acestea, principesa nu mai avii ce respunde, si se puse singura sa dobandescadorita bine-cuventare a patriarchului. Patriarchulii invoindii, 'I cununtt elu insusi in dumi-nica urmatoria, care fa a douediecea di dupa invingere. Ast-felii, Marte si Cupido se intre-cea triunfandii in acelasi timpil si unulii si altulti, dandii, in fine, acestorti doi amanti deplinasatisfacere a castului lore amore, care fil si pentru intrega curte o indoita bucuria, ca-ci nuera unulii care sä nu fi iubitti si onoratu pe principele Corecky, atatil pentru marea lui va-lore catu si pentru celelalte virtuti insemnate de care era inzestratii.

Page 54: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

BARET FIISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAUIE

CHAPITRE XXXI

57

La retraicte d'Estienne en Vallachie, pour implorer le secours de Michna,apres auoir brusle Yas.

PENDANT que ces Princes commencoient a iouyr des fruicts de leurs victoires dont ilsfurent bien-tost priuez, le Bacha et le miserable Estienne arriuerent en la Cite d'Yas, ohne se trouuant pas bien asseurez, ils en partirent bien-tost apres, pour s'eschapper l'vn d'vncoste, et l'autre d'vn autre: scauoirle Bacha a Constantinople, et le tyran en Vallachie,pour y trouuer le Prince Michna, qui estoit son seul recours, encores qu'il se fut moque a-pertement de luy, comme dit est. Mais auaut que ce mal-hen reux sortist d'Yas, n'esperantpas d'y retourner iamais, i1 y fit mettre le feu tqz plusieurs endroits ; si bien que de vinE,rt etdeux mille maisons dont elle estoit composee, it n'en resta pas six cens entieres. Dont les-dits Princes ayans eu aduis au commencement du mois d'Auril, ils s'acheminerent pronate-ment en ladite Cite, laquelle ayant vette ainsi desolee, ils se resolurent de poursuyure leditEstienne iusques en Vallachie, et tascher de le prendre iusques, entre les bras de Michna pouren tirer la raison, et le punir selon ses demerites. Suivant laquelle resolution, des le len-demain ils prindrent le chemin de la Vallachie, et leur conuint passer la riuiere de la Si-rette, au deli de laquelle it y a vn gros bourg oft ledit Michna auoit quatre cens hommesen garnison pour garder ses confins. Lesdits Princes animus a ce bourg, les- Dcfraite de qua-dits quatre cens hommes se voulurent d'abord mettre en deffence, mais ils tie

decens hommes

furent bien-tost forcez et mis en pieces sans qu'il en rechapast vn tout seul: " "`h " "'

et quant aux habitans dudit bourg, on ne leur fit aucun desplaisir. car ils ne firent aussiaucune resistance, et hayssoient ledit Michna pour les vexations glens receuoient de laditegarnison. Ayres que l'armee se tut reposee audit bourg seulenient trois heures, on la fitpasser outre, et aduancer tant qu'il fut possible vers In cite de Bonza, oh estoit lors Mich-na et le mal-heureux Estienne, qui ne pensoient qu'a, faire grande there. .comme l'armeee

CAPU XXXI.

Stefano, dupd ce arde Iasii, se retrage in Tiera-Romeinesca, pentru a cere ajutoriu111lui Michnea.

PRECANDU Pnncipii incepusert a culege fruptele itivingerilorti, de care incurendit furtlipsiti, Pasia si miberabiluld Stefanii, venire in Iasi, uncle neafiandu-se in bunt sigurantia, ple-can't indatA de ad ca sit scape, unulii intr'o parte, altuld iii alta, adect Pasia spre Con-stantinopole, era,' tira,nuld. in Tiera-Romanescii, ca sit afie acolo pre Domnulii Michnea, singu-rulti sett spriginil, de si si-a fast(' risu de densulu, cumil am spustl. Dar mat inuainte de aest nenonorocituld din Iasi, ne mal avendii sperantit a se mai intorce acolo, puse de-1 de-ter& focd din mat multe part!, asia incatu din doue-diet!-si-doue mil case care compunehorasiulit, n'ao remasil siese sute intregi. Afiandu Principii despre acesta, prela inceputult In-net Aprile, plecart cu grab& catra Iasi, pe care vediendu-lii atatil de desolatil; se decisert aurmtrl pe Stefanil pant in Tiera-Romanesca, silindu-se prinde chiaru si in braciele lulMichnea, pentru a-I cere socotelt si pedepsi dupt emit merits. In urmarea acestei o-ttrirl, de a d6ua di si apucart drumulit Tierei-Romanesci, in care alma de trecutd riulit Si-retului, dincolo de care, este unit mare burgd, unde Michnea, aveh o garnisont de patru suteomen! pentru paza marginilorit. Ajungendii acolo Principii, eel patru sute omen! a! hit Mich-nea, voira sa se punt in stare de aptrare, dar furs supusl in curendti si ttiatI in bucati,fart st scape ratcaril si catii despre locuitorii acelui burgii, nu li se Med nici unitreit, pentruct nici el nu racusert nici o resistintit, si unit pe Michnea pentru aptsarile cesuferia dela garnisona lul. Dupt, ce se odichni armata numal trel ore in acelit burg', otrecurt mai departe, innaintandii catit fh cu putintit, catrA Buzeit uncle se aflh, atunci Mich-nea si nenorocitulii acela de Stefano, mil nu ga,ndia la altt decatu la mancare si beuturt.

8

a-1u

unulii;

a -It

Page 55: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

58 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

fut =Wee a vn grande campagne raze qui est a vne lime de Bonza, elle fut descouuertepar quelques gens du pays, qui coururent en aduertir leur Prince, luy disant, qu'il se sau-bruits cadunt In- uast promptement, et qu'ils auoient veu venir l'armee des Polonois, qui estoitter caliccro su- fort proche de ladite cite. Alors ledit Prince Michna se mettoit table, et auoitpremaque labra. conuie Estienne de disner auec luy, et mesmes ladicte table estoit fort bien cou-nerte de viandes, encores que ce fust a vn Vendredy, la coustume de ce pays estant demanger de la viande tons les iours, depuis Pasques iusques a 1'Ascension.

Faitte de Mich- Le Prince Michna fut tellement effraye de ceste venue inopinee desditsna, et d'Estien-ne qupenserent Princes, qu'il courut luy-mesme a son escurie, et monta sur le premier cheuhlestrc urpris

m qu it7.1y contra, sans se donner seulement le loisir qu'il fust selle , et ainsi

print le chemin de Tergouist, oil it fut suiuy de fort peu de ses gens, dont l'vn luy donnason cheual, qui estoit vn pen mieux equippe. Et quant audit Estienne, ayant luy mesmeBelle son cheual sans attendre ses gens, it s'enfuit tout seul vers Nicopolis.

CHAPITRE XXXII.

Comma les Princes Polonois entrerent en la Cite d'Yas, laquelle fut pillee, at les faminesviolees: at onme Alexandre refusa de demeurer en Vallathie, y estant connie.

LES Princes estans arriuez a Bonza sans aucune resistance, furent infiniment faschezde n'y auoir plus troutie Estienne, qui estoit leur seul dessein, et de ce que le Prince Michnaauquel ils ne vouloient point de mal, auoit prins l'espouuente: toutesfois cela ne les em-pescha pas de 4e mettre a table, et de faire grande there du festin auquel ils n'auoient pas

Ajungendii armata intermit camp(' mare si large, ce este o legs dela Buzeit, ea fn desco-perita de catra cati-va tierani, carii alergara sa incunosciintieze pe Principele dicen-du-i sa fuga cmuu va pute mai curendit, ca-ci an vediutu viindu armata Polonilorti, care eraforte aprope de Buzeit. Michnea atunci se puma la masa, si poftise pe Stefan(' sa pran-diesca en densulit; si in adeveru a acea masa era forte incarcata de carnuri, de si era vi-nen, obiceiulit tierei fiindu de a se Winch came in tote dilele dela Pasci pant la Innaltiare.

Principele Michnea atatii de tare se insphimenta de acesta venire neasceptata a disi-lorit Principe, incatu alerga insusi la grajdu, si se arunca pe celu antaiit calu ce apnea, fa' IAsa ascepte mitcarti sa-1 punt sieua, si asia lea calea Tergovistel , urmatfi de cati-va dinomenii sel, dintre carii apoi unulu '1 dede calulu sett care era ceva mai bine gatitu. Ste-fan(' insielandu-si singuru calulu, fait a ascepta pre omenit sei, o rupse de fuga singureliiinspre Nicopole.

CAPU XXXII.

Cumi ail intratii Principii Poloni in cetatea Tasilord care fit prddatd, si femeile violate;si mond Alesandru, fCiindu poftitti set remand in Tiera-Rorncinescei, refusd.

AJUNGENDU Principii la Buzeit fail de nici o resistintia, furs amarii necajiti caapucatii aci pe Stefantl, care era singurulit lorti scopit, si ca a cuprinsti atata spaima preMichnea caruia ei nu voia sa-1 fact nici unit reit ; totusi, acesta nu-1 impiedeca de a se pune

aBo

loin,

I

Page 56: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

BARET HiSTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAUIE 59

este conuiez. Ce qui leur vint bien a. propos, car ils estoient tous affamez, a cause de lalongue traicte qu'ils auoient faite sans aucunement se reposer.

L'armee arriva cependant, laquelle pilla d'abord ladite Cite, sans que lesdits Princes lepeussent empescher, ny mesmes le violement de plusieurs femmes et tiles, qui a este vray-semblablement In cause de tons les malheurs que lesdits Princes ont depuis encourus. 11 yeut mesmes quelques soldats, lesquels se souuenant de l'iucendie faicte a Yas, auoient desiamis le feu en quelques maisons: mais lesdicts Princes le firent soudain esteindre, commeaussi n'y auoit it point d'apparence de le souffrir, attendu que le Prince Melina, ny les Val-lacqs n'estoient aucunement autheurs dudict incendie, aius settlement Estienne, comme nousauons dict cy deuant.

Pendant le sejour que firent ces Princes a Bonza pour rafraichir leurs gens, plusieursBoyers du pays, desirant secotier le ioug de la domination du Prince Michna, qui les mal-traitoit, vindrent trouuer le Prince Alexandre, et le supplierent de vouloir demeurer en Va-lachie, promettant que toute la Noblesse luy rendroit volontiers toute sorte d'obeissance etde fidelite ; mais comme ce n'estoit nullement l'intention (indict Prince, de despoiiiller le Prin-ce Michna de son Estat, it les remercia de leur bonne volonte ; ce que voyant lesdits Bo-yers, ils luy tieclarerent, qu'a son refus ils eussent bien desire que le Prince Cherbanne (le-quel auoit este leur Vayuode auant Michna et auoit este dechasse de Valachie par BatteryGabor, et contrainct de se retirer vers l'Empereur en Alemagne lust retourne en Valachie,pour reprendre le gouuernement d'icelle, et que pour faciliter son retour, it voulust luy Bon-ner passage par la Moldauie, s'il se presentoit; ce que ledit Prince Alexandre leur accordavolontiers, car it eut este bien ayse que ledit Prince Cherbanne se first remis en la Vala-chie, et qu'il en eut chasse du tout ledit Michna, qui fauorisoit son ennemy, et auoit des-sein luy mesme sur l'Estat de Moldauie, qu'il obtint a la fin.

la masa si a se vesell la festinulu la care nu fusers invitati de niminea. Acesta toe-mai nu le caditt red, ca-ci era forte flamandi, din causa lungului drums it ce facuse lard a serepaosa catu de pucintl.

Intre acestea, ajunse si armata, si prada mat antaiu disulu orasid, fara ca sa pots im-piedeca Principii prada si violarea mai multorti femei si fete, cat a au fostti apoi adeveratacausa a tuturorti nefericirilorti pe care le-ad incercatti de act innainte Principii. Ba incaera cats -va soldati, carii, amintindu-si foculu din Iasi, ad fostu pusti focu si aicea la cite -vacase; dara Principit deters ordine a se stinge indata, pentruca intru adeverti n'avea nici unitcuventil de a-lit ingadul, ca-ci nici Michnea, nici Muntenii lul, nu era nici de mutt autorii a-celui incendin, ci num' Stefanti, cuinti mud aretatti mat sust.

In timpulit catti aft static Principii la Buzeii, spre a restauth puterile ostei, mai multiboiari painenteni, dorindil a scutura jugulti doinnirei lui Michnea, ce-1 maltrata, venire laprincipele Alesandru cu rugaminte, sa priimesca a remane in Tiera-Romanesca, fagaduindu-ica Vita boerimea 'I va dh tau felulu de ascultare si credintia; dar, ash), precunid intentiuneaPrincipelui nu era nici decumii de a rapt Statuld lut Michnea, chi le multiiimi de buna vo-intia ; ceea ce vediendu bolitril, 1-ati declaratu ca, dad. refusa elu, ei forte and doti ca prin-cipele SierbanO, carele fusese Voevodulu lord innaintea lui Michnea, era dupa aceea, seesudin tea de Batory Gabor, se retrasese la Imperatorulti in Germania, sa se reintorne a-cuinti in tiers spre a lua drasi domnia; si pentru a-1 facilita intorcerea, dea vela Ale-sandru a trece prin Moldavia, data ar cere ; ceea ce principele Alesandru le incuviintia dintots inima, ca-ci elu ar fi fostit forte bucurosti ca disuhl principe Sierbanti sa intre mrallomanesca, si sa isgonesca Cu totuld pe Michnea, care favoria pe inemiculti sett, si a-rea insusi planurl asupra Domniel Moldaviei, care a si dobandit'o in cele depe urma.

sa-I

Tie-

.

Page 57: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

60 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

CHAPITRE %XXIII.

Ambassade de Michna au Prince Alexandre, lequel luy renuoya tous ses meubles precieuxauoit conserue du pillage.

LE Prince Michna estant arriue en la cite de Ia ,Playa, qui est entre Bonza, d'oir itestoit party si brusquement, et Tergouist, it s'y arresta quelques iours, attendant ses Bensqui n'auoient este si diligens que luy, et manda promptement a sa femme, qui estoit a Ter-gouist, qu'elle s'en allast en toute diligence a Nicopolis, craignant encores que lesdits Prin-ces se voulussent emparer d'eux, et de leur Estat, comme its eussent fort bien fait, s'ils ens -

Ambasaadeur sent pen preuoir ce qui leur arriva depuis. Et comme ledit Michna se fut ren-enuoydpar Mich- eut it Tergouist, depescha soudain vn Ambassadeur vers le Prince Alexandre pourna au Prince

Alexandre. scauoir a quel dessein it estoit entre en la Valachie auec vne armee, n'estimant pasluy en auoir donne sujet; ains au contraire qu'il luy auoit assez tesmoigne qu'il estoit son amy, ence qu'il n'auoit voulu assister le Bacha et ledit Estienne, lors qu'ils le poursuiuirent a Cochine,encores qu'en apparence its fussent bien plus forts que luy. Que si son intention estoit seu-lement de s'emparer d'Estienne, l'asseuroit qu'il n'estoit auec luy, ains s'en estoit enfuyd'vn autre coste, et lity promettoit que si iamais it le pouuoit attraper, qu'il luy mettroitentre ses mains : le priant au reste de se retirer de son Estat, sans permettre que son armeele rauagea,st d'auantage, et qu'ils demeurassent amis it l'aduenir. Cest Ambassadeur fat re-ceu fort courtoisement du Prince Alexandre, lequel ayant entendu le sujet de sa legation, luyfit response, qu'il auoit des le four precedent enuoye vers son maistre pour l'informer deson intention, qui n'estoit point d'attenter aucune chose sur sa personne, ny sur son Estat;mais settlement de poursuiure Estienne, qui auoit mis le feu en la Cite d'Yas artant que d'enMeublea preti- partir; et que pour tesmoigner audit Michna qu'il ne luy vouloit faire aucuneux renuoyez

par in Prince

dtort, ny s'enrichir de ce qui luy appartenoit, luy auoit renuoye sa vaisselle

lexandre Mich-d'argentargent auec toes ses autres meubles precieux, sans en auoir retenu aucune chose

CAPU %XXIII.

Ambasada lui Michnea ccitrei principele Alesandru, carele-i trdmise tote pretiosele salemobile pe care le ap6rase de prada".

PRINCIPELE Michnea, ajungendii la Ploesci, care este intre Buzeil de unde plecase at:1Wde fart veste, si intre Tergoviste, se popri acolea cite -va dile, spre a ascepta, pre Omenilsei carii nu se grabih asih tare ca densultt, si scrise Math feineel sale care se alit In Ter-goviste, ca sa piece cati1 mai curendil Ia Nicopole, de terra ca nu cum-va Principil sa vreaa pune mane pre densii si tronulii loru, asia precumit era sa si fact forte bine, (Idea puteaci sit prevedirt ceea ce li se intempla de ad innainte. Si mat ajunse Michnea la Tergovis-te, tramise pe data liar ambasadorti catra principele Alesandru, spre a aflh, cu ce scopil intease elii cu armele in Tiera-Romtnescil, nesciindit st-I fit datti vreo cause, ci ca din contra,

datii dovada ca-1 era arnica, prin aceea ca n'a voitO sa ajute pre Pasia si pre Stefantl,pre candii acestia persecute in Hotinii, de si pares a fi cu multi' mai tad decatil den-suld ; ca, decit cugetulti sea e numai de a prinde pe Stefanii, apoi asigurit ca nu se a-lit la elu, ci a fugittl intealtit parte; '1 promite hist, cit, de-lit va apnea vreodatt la sine, a-re sit MO des pre maul; rugandu-lit, in fine, ca st est din tier* fart a permite armatelde a mai face prada, si sa remana amid in viitoriti. Acestii ambasadord lit priimitil de prin-cipele Alesandru forte ontenesce, care, dupt asculta, 'I respunse ca, cu o di mat in-nainte insciintiase pe principele Michnea, ca cugetulti sea e departe de a se atinge catusi depucinii de persOna au de tiers lui, ci curatil numai de a urrntrl pre Stefanti care a aprinsitIasii innainte de a plech; si spre a da dovada numitului Michnea ca nu-I void nici unit reit,nici a se inavuti din ceea ce este a lui, i-a tramist a casa argiuttria si tote celelalte mobilescumpe, fart a fi tinutu ceva pentru sine. Ambasadoruhl lui Michnea multiamindu principelul

qu'il

qu'il

it..

1-a'Iti

'Iti

ce-la

it

1I

II

Page 58: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

BARET HISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAUIE GI

L'ambassadeur de Michna ayant remercie le Prince Alexandre s'en retourna a Tergouist,et recogneut par effect ce qui luy auoit este dit. Cela asseura ledit Michna, et l'empeschade passer outre, comme it auoit proieete, si lesdits Princes ne s'en fussent bientost retour-nez en Moldauie, ainsi qu'ils firent.

CHAPITRE %XXIV.

Comment le Prince Alexandre enuoya le siege Troianosky apres Estienne: ensemble la def-faite de quinze cens Tartares.

AVANT que de partir dudit Bonza, le Prince Alexandre enuoya le Seigneur Troianoskyauec deux mile cheuaux pour poursuiure Estienne la part qu'il auoit tourne: mais ce futsans effect, car it se trouua qu'il auoit desia passé le Danube auec sa femme, et fort peude suite. Au mesme temps vne trouppe de quinze cens Tartares, ayans este aduertis queles Polonois poursuiuoient Estienne auec mille cheuaux seulement, et qu'ils estoient tous haras-sez pour les longues traictes qu'ils auoient faites, s'aduanca pour leur courre sus: mais cene fut pas auec tel succes que lesdits Tartares s'estoient promis. Car ledit Seigneur Tro-ianosky les ayant descouuerts d'assez loing dans vne grande campagne rase, it Deffaitte de 1500.eut le loisir de disposer ses deux mille cheuaux en quatre escadrons, et atten- Tartans, pardit de pied ferme ses poursuivans, lesquels estans approchez d'assez pres pour Troianosky.

recognoistre le nombre des Polonois, eussent bien voulu s'en retourner sur leurs pas sanscoup ferir, mais it n'estoit plus temps: Car ledit Seigneur fit soudain commandment a deuxde ses escadrons de les charger, et furent en moins d'vn quart d'heure deffaicts, et en de-meura plus de quatre cens sur le champ, et le surplus se sauna a la fuitte du mesme cos -td qu'ils estoient venus, et ne fut We desdits Polonois, que vingt-quatre ou vingt-cinq auplus, et enuiron cinquante de blessez.

Alesandru, se inturna la Tergoviste, si se incredintia prin fapta, de ceea ce i se spusedin gura. Acesta linisci pre numitula Michnea, si-la impiedeca de a merge innainte, alma'si propusese la cast"' candy Principil nu s'ara fi reinturnata indat& in Moldavia, asia, pre-ening facurA.

CAPU XXXIV.

Cum? principele Alesandru treimise in urma lui Stefanie pre domnul4 Troianoski; si cumifit sfermatei o cad de una miie eineI sute Tcitarl.

INNAINTE de a plea, din Buzet, principele Alesandru tramise pre domnula Troianos-ki cu done mil de caldreti, ca sa, urmaresca. pre Stefang in partea pre unde scapase ; darindesiertti, pentrue& Oa apucase acumil a trece DwArea, impreunit cu femeea si cu pre-pu-cini pre Tanga sine. Toth intru acela timpa, o trupa de una miie and sute Tatari, insciin-tiandu-se ca. Polonii persecute pre Stefang nunial cu una miie calaretl, si c& era forte sdro-biti de drumula cela lungti ce facusera, le venia innainte sa -1 atace; dar nu le sucese, pre-cuma spera. Pent/me& numitula domnii Troianoski, zarindu-I din depArtare pre o templeintinsa, avii timpa sA dispuna, pre eel done mil de calAreti al sei in patru scadrone, si a-scepta pre locii pe prigonitorii seT, cariT, apropiandu-se forte tare, spre a recunesce numerulaPolonilorg, are fi fosta pre-bucurosi a se intorce inapoi far& a cla o lovitura, dar acuma erapre-tardia : pentruc& numitulti Troianoski comanda indatA la done din escadrOnale sale, casa, nAvalesch asupra Tatarilora, si le sparser& ceta in mai pugina de unit patraiia de ore :mai bine de patru sute Wined pre campula de lupta, restulti scApa fuginda in partea deunde venise; era din Poloni, multa decA cadiura vro doue-diecl-si-patru au doue-dieci-si-cinci,si se ra,nira vro cincl- died insi,

Page 59: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

62 TESAURU DE MONTJMENTE ISTORICE

CHAPITRE XXXV.

Seconde reuolte des habitans de Horreoua, contre Alexandre, appaisee par le Prince Cor-reeky, enuoyee pour les combatre: et comme it meit le siege decant Bialigro.

RETOURNONS maintenant a Bonza, oil nous auons laisse lesdits Princes, qui prindrentensemble resolution de se retirer de la Valachie, et fluent faire deffences auant que d'enpartir a tous les CapitaineS et soldats, sur peine de la vie, d'amener aucuns Vallacqs, soitd'vn ou d'autre sexe, parce qu'ils estoient aduertis que plusieurs d'entr'eux. s'en estoient em-parez, et faisoient estat de les amener pour en tirer rancon. Ce fait ils se mirent en che-min, et ne fluent pas loing qu'ils receurent aduis, que les habitans de Horreoua s'estoientderechef sousleuez et mis en armes, ne voulant recognoistre le Prince Alexandre ny luypayer le tribut accoustume, qu'il ne leur fit paroistre d'estre confirme par le grand Seigneur.Le Prince Correcky y fut enuoye auec cinq mille hommes, la venue duquel les espouuentatenement qu'ils firent ioug sans aucune resistance. Ledit Prince ne voulant perdre tempsassiegea la ville et forteresse de Bialigrout assise sur la riuiere de Bohm, et qui estoit occu-pee par les Tartares Preocopites, en laquelle forteresse y auoit vne garnison de Ianissaires,et plusieurs Boyers de Moldauie qui s'y estoient retirez, lesquels se deffendirent courageu-sement, et firent plusieurs sorties ou ils tuerent plus de trois tens des gens dudit Prince,et luy mesme y pensa estre prins, s'il n'eust este promptement secouru par le SeigneurTischeuich et sa trouppe, lesquels se ruerent si viuement sur les Ianissaires, qu'ils les contrai-gnirent de faire retraicte, laissant plusieurs d'entr'eux morts sur la place. Ce que voyan t le-dit Prince, et qu'il n'y auoit esperance de les auoir sans canon : it leua le siege et s'en re-tourna a Yas, oa estoit le Prince Alexandre.

CAPU XXXV.

A. clOua revolts a locuitorilorei din Orhet incontra lui Alesandrn, apa",satci de principeleKorecki care fusese tramisu sa -i supunci; si cumit impresurd acesta Cetatea-Albci.

Acuiu sa ne intOrceinti la Buzeti unde lasaramil pre disii Principi, carii se deciseraimpreuna de a se retrage din Tiera-Romanesca, si innainte de a plea publicara porunci as-pre tuturora capitanilorti si soldatilort, ca sa nu cutedie careva, sub pedepsa de morte, alua cu sine vreunti Romant, fit barbatil flit femeia; si acesta o facura Principii, fiindti-ca afla-sera ca, unit dinteensii prinsesera mai multi Romani, voindil a-i duce cu sine, pentruca a-poi mai in urma, sa se bucure de pretiulti rescumperarei lorti. Dupa acesta, plecarti cu to-tii, si nu era departe Cana prilmira scire cumcit locuitoril din Orhei erasi se resculara siapucara armele, nevrendu a recunosce pe principele Alesandru nici a-I respunde tributnlitpant ce nu le va area ca este intaritu de Sultanult. Principele Korecki fit tramisti asu-pra lora cu cinci mil de emelt., a ca,rui venire atata spaima bags inteensii, incatil se supu-sera indata fart vreo resistintia. Numitult Principe, sere a nu perde timpult, ataca Ceta-tea-Alba care este asiediatt la lazuli' Ovidului, si era ocupata de Tatarii din Bugiacti, incare cetate se afla o garnisona de IaniciarI , si mai multi boiari moldoveni carii se retrit-sesera acolea, acestia se aperara cu curagit, si nitvalindti din cetate in mai multe randuri,taiara.. mai bine de trel sute din omenii dIsului Principe, si era pre ad sa cadit prinsu sielt insusi, de nu-I venia, curendii in ajutorit domnulii Tyszkiewicz cu trupa sa, care cu atatavigore se arunca asupra Ianiciarilorti incatti 'I constrinsera a se retrage, lasandt mai multimorti pre local de lupta. Vediendti acesta numitulti Principe, si ca, fart de tunurl, nu erachipt de a lua, cetatea, ridica asediult, si se intorse la Iasi unde se Oa, principele Alesaudru.

Page 60: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

BARET HISTOIRE DEB TROUBLES DE MOLDAUIE 63

CHAPITRE %XXVI.

Lettre d'Hebrein Bacha, au Prince Alexandre, et comme le Turc print en fin Estienne enhaine, et le despoiiilla tant de son Gouuernement que de ses biens.

BIEN-TOST apres Hebrein Bacha escriuit au Prince Alexandre, et luy manda, commes'il cost este son amy, qu'il seroit desonnais paisible en Moldauie, d'autant que le Lieute-nant General du grand Seigneur qu'on appelle le Vezir, duquel Estienne auoit tousiours tireson principal support, auoit este disgracie, promettant audit Prince de s'employer pour luy vers sonmaistre, ce qu'il fit vray-semblablement, afin que ledit Prince ne se tint plus sur ses gardes, ou pourtirer de luy quelque recompense, s'il aduenoit que le grand Seigneur le confirmast en InditePrincipaute de Moldauie, comme it y auoit apparence qu'il deuoit faire, puis que ledit Es-tienne s'en estoit du tout rendu indigne, tant par sa fuitte, que par ses mautfais deportemens, qui lerendirent en fin tellement odieux audit grand Seigneur, qu'il se resolut de le perdre. Et de fait pende temps apres on eust aduis que le grand Seigneur auoit commande audit Bacha, de s'aller saisirdudit Estienne, qui s'estoit retire a Brahile, et de luy amener wort ou vif, nee toute ce qui se trou-ueroit luy appartenir: ce qui fut execute en ceste sorte. Ledit Bacha s'achemina en toutediligence vers Brahile, et mena auec luy vn Chahouh, et comme ils en furent a quatre ou cinqlieues Ares, ledit Bacha enuoya vn des siens aduertir Estienne de sa venue, et que le len-demain it faisoit estat Waller disner auec luy ; Estienne qui ne se deffioit de rien, et croyoitque ledit Bacha Illy fast encores amy, partit le lendemain de grand ma tin pour aller audeuant dudit Bacha. et Papa rencontre descendit de cheual pour luy faire la reverence,comme fut aussi le Bacha, puis ayans quelque peu parle ensemble, le Bacha tira de son seinla commission qu'il auoit de se saisir de sa personne, et de ]'amener a Constantinople; ce quevoyant ledit Estienne, it se tourna vers ses gens, et leur dit gulls se sauuassent, et qu'ilvoyoit bien alloit mourir. Ses gens retirez, le Chahouh qui auoit en main son marteaud'armes, luy en donna vn coup entre les espaules, puis luy fit her pieds ('t mains, et le fit

CAPU XXXVI.

ScrisOria lul Ibraim-pasia catrci principele Alesandru, si cumil Stefami didiit, in fine, inura Turcului care-la despoil si de domnia si de bunurile sale.

PUCINU dupa acesta, Ibraim-pasia scrise principeluI Alesandru, insciintiandu-la, ca si,emit i -ar fi fostil amicu, di de aci innainte are sa fia in pace in Moldavia, fiindii-ca locti-tiitoriulA generalti alu sultanului, pre care-lii chiama Veziril, care totdeauna era spriginulAmiff mat de capetenia alii lul Stefanii, a cadiutu in disgratia ; apol, promite numitului prin-cipe, ea are sa se intrepuna pentru densulti la sultanulii, aceea ce va fi si facutil cu toutprobabilitatea, cu scopti ca Principele sa nu se pazesca, on pentru ca sa capete vreunii dariidela densulA, in cast ca sultanultI Par confirma, in domnia Moldaviel, precumit se credea caare sa se intemple, de ura -ce Stefanii se Meuse de tart nedemnit, atatti prin fuga, catu siprin reoa sea purtare, pentru care in fine la atata ura cadia innaintea sultanului, incata a-cesta decise sa-lii perda. Si intru adeverit ca preste puginu veni scire ca, sultanulii dedeseordine numitului Pasia, sa mergA sa prinda pre Stefanti care se retrasese la Braila, si sai -lu aduca mortii ati viii, impreuna, cu tote ce va fi avendit alit sett, aceea ce se si esecutain modulo unnatoriii. Pasia pled indata spre Braila, luandu cu sine unit Ciausig, si cumitajunsera aprope la vro patru-tint] lege, numitula Pasia tramise Stefanil pre unulil din alsel, ca insciintieze de venirea sea, si ca mane-di spent ca voril prandi impreuna. Ste-fani1 care nu avea nici unit prepusii, ba inca credea ca Pasia 'I este totii arnica, in dioa ur-mAtoria pleca, desii-de-difninetia intru intimpinarea numitului Pasia, si descinsede pre calA spre a-I face inchinatiunile sale, asia precumA fad" si Pasia ; dupA, aceea schim-bandit pucine cuvinte impreuna, Pasia scOse din siml insarcinarea ce avea, de prinde siduce la Constantinopole. Stefano vediendii acesta, se intorse spre omeniI sei, si le disc sa

lasa -It

intelnindu-It,

a-lit

qu'il

a-lil

Page 61: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

64 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

jetter en ceste fawn sur vn chariot tire de quatre bons cheuaux, et ainsi l'amenerent a Con-Estionne est ren- stantinople, ou estans arriuez, pour euiter qu'on ne le chastiast commie il me-dit a pauurettl, ritoit, it se fit Renegat, et depuis on l'a veu reduit a fort peu de chose. Car aucomma vn autreDenys le Tyran. mesme temps qu'il fust prins , le Bacha enuoya saisir et enleuer tout ceBe, bions sant auoit a Brahile, et aussi a Nicopolis ou estoit sa femme, si bien qu'il ne luy

prins et mills. restoit plus rien sinon que le remors de sa conscience, qui le rongeoit sans cesse,quez auSeigneur.

grandpour les cruautez et barbaries qu'il auoit pratiquees en Moldauie, lesquelles sont

en beaucoup plus grand timbre que nous n'auons represent& Aucuns de ses Bens s'en re-tournerent a Yas, et y publierent ce qui estoit arriue audit Estienne en leur presence, dontvn chacun lotioit Dieu, et en furent faites des resiotiissances publiques.

CHAPITHE XXXVII.

Resiougssances faites a Yas, pour la disgrace d'Estienne. Michna nomme Vaguode ensa place, et installe par Scander Bacha.

ON recent nouuelles que le grand Seigneur auoit nomme le Prince Michna, pour suc-ceder audit Estienne en la Principaute de Moldauie, qui vaut beaucoup mieux que ,celle deValachie, et qu'il enuoyoit Skinder Bacha General de 1'Europe, auec vne puissante armee pourestablir ledit Michna, et chasser Alexandre du pays. Ce qui se trouua si veritable, que le

vingt-cinquiesme four de Juin mil six tens seize, ledit Bacha arriva a TergouistJu(n I oil l'attendoit le P. Michna, auec de Brands preparatifs, tant pour le hien re-ceuoir, que pour nourrir et rafraischir son armee. Ledit Bacha faisant son entree a Tergo-uist, auoit entre autres choses de remarque, trente ou quarante Musiciens a cheual, iouantsde certains instruments qui sont quasi a la facon de guiterres, qui faisoient vne musique telle

scape fiesi-care, ca elu vede bine ea are sa moth. Omenii lui se retrasera, era ciausiulti careavea in mans unu baltagti, '1 dete o lovitura intre umeri, dupa aceea puse de-1 leg& ma-nile si piciorele, si astfeliti arunch inteunti care trasti de patru cal buni; duserala Constantinopole, unde ajungendti, se cacti Renegatti, pentruca sa *scape de ped6psa ce me-rita ; dupa aceea se vedia cadiuta in mare seracia, pentruca tote atunci canda Pasia 'hiprinse, tramise sa-I ridice si tots averea ce avea in Braila, precumti si in Nicopole undeera femeia sea, asia incatu nu-1 remase aka nimicu, fira numai mustrarile cugetului, care -Idrodea, fara incetare, pentru crudimile si barbariele ce Meuse in Moldavia, care sunt cu mulatmai multe de acele ce aretaramit noi. Unii din omenii sei se intorsera apoi la Iasi, si spa-nea cele ce s'ati intemplatti lul Stefanu in fiintia lore de facia ; si lama toti pre Duinnedieti,si de bucuria se Mont serbari publice.

CAM XXXVII.

Serbeirile felcute in lag pentru disgratia lug Stefanii. Michnea se numesce Voevodei in lo-culei lug, si se instalezei prin Skender-Pasia.

SE priimi apoi scire ea sultanulti a numitii in loculti lui Stefanti pre principele Michneain domnia Moldaviei, carea cu multa e mei insemnata decatti domnia Tierel-Romanesci, si eaa tramisti pre Skender-pasia, generalulti phrtilorti Europei, cu o armata putinte, ca sa a-siedie in scaunti pre numitubi Michnea, si sa scotia din tiers, pre Alesandru. Acesta atattiera de adeveratti, ca la 25 Iuniti 1616, numitulti Pasia ajunse in Tergoviste uncle-hi asceptitprincipele Michnea, care Meuse marl pregatiri de priimire, atatil pentru Pasia catti si pen-tru ostea la Multi Pasih intranda in Tergoviste, avea, intre alte litcruri mai de insemnatd,

IIGIG.

.

quit

asia-la

Page 62: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

BARET HISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAUIE 65

quelle. I1 auoit aussi quantite de pages couuerts au lieu de mauteaux, de peaux de leopards,de lions, et de tigres, comme s'ils eussent voulu espouuenter le monde. Et son armee es-toit d'enuiron vingt mile hommes, partie Tures, partie Tartares, a laquelle ledit Michna joi-gnit la sienne qui estoit de dix mile hommes, taut de pied que de cheual, qu'il auoit tireztant de Valachie, que des pays circonuoisins.

Arriue que fut ledit Bacha a Pentree du Chasteau oil le Prince Michna l'attendoit, iI descenditde cheual, et apres plusieurs compliments, its entrerent dans vne grande salle bien preparee, oitledit Bacha presenta les patentes, -et les Caftanes que son maistre enuoyoit au- aftrinTici,PnPa°,

reidit Michna, dont it le reuestit en presence de tous les Seigneurs de la Cour, son instatementet le fit proclamer Prince et Vayuode de Moldauie, auec tout plein d'autres ce- an V; jaoyloudrede

remonies qui seroient trop longues a reciter. Ce fait, le Prince Michna conduisit ledit Ba-cha dans vne autre grande salle oil le festin estoit prepare, taut pour luy que pour ceuxqu'il luy plairoit admettre a, sa table ; et ledit Michna s'offrit luy-mesme pour seruir leditBacha, qui ne le voulut iamais permettre , ains fit asseoir ledit Michna visa vis de luyet passerent ainsi tout le reste de la iournee en grande liesse et resiotiissance, 2 Millet 1616.et contiuuerent iusqu'au deuxiesme iour de Juillet, qu'ils partirent de Tergouist, Achominementet s'acheminerent en Moldauie, dont les Princes Polonois furent bien aduertis : de Michna.

mais la Princesse soustenoit tousiours opiniastrement que ledit Bacha venoit exprez pour ap-porter les patentes de la part du grand Seigneur, an Prince Alexandre son fils, et deffendoittaut qu'elle pouuoit qu'on en parlast autrement par la cite d'Yas, et en l'armee : Il faitdangereuxet ce qui lay auoit plus imprime ceste pernicieuse opinion en l'esprit, estoit les trZ:Zittedlgrailettres qu'Ebrein Bacha auoit escrites audit Alexandre, dont nous auons cy-dessus et ses ennemi s.fait mention, ne considerant pas que tel aduis venoit de la part d'un Turc son ennemy hire,et partant qu'il n'y auoit point d'apparence d'y adiouster foy, et principalement en chosede telle importance, qu'elle fut cause de leur entiere perte et ruyne, comme it se cognois-tra cy apres.

vro trei-died au patru-di eel de musicanti Carl, calif canta, din Orecare instrutninte in forma chita-relorg, care produces ung feliti de musics. Aseminea avea o multime de pagi, imbritcati, in loci" demantele, cu pet de leopardt, de lei si de tigri, ca si cuing aria fi vrutu sA, inspaimente lumen prin aces-ta. Ostea sea era in numerti de vro 20 mit, cucare impreuna si Michnea pre a sea in numerti de vrodiece mit, pedestri si calart, pre carit-I adunase Matti din Tiera-RomanescA, daft si din tierile vecine.

IndatA ce ajunse Pasia la intrarea castelulul unde-10. ascepta principele Michnea, des-caeca, si dupit mat multe complimente, intrarl intr'o sal& mare bine pregittitd, unde nurni-tulft Pula. presinta lut Michnea scrisorile si caftanele ce-I tramitea Sultanulg, imbrachin presintia tuturoril boiarilorti dela curte, apol 'Iii proclaim de Domng si Voevodg aluMoldaviei, cu multe cerimonie care ar fi pre-lungti a le insira pre tote. Dupft aceea, prin-cipele Michnea conduse pre numitulg Pasia intr'o alta, salt mare, mule era pregatitit masa,atatti pentru Pasia catti si pentru aceia pre cant acesta ar binevol a-I poftl la mass; si nu-

Michnea se imbitt eltt insusi sa servesca, pre Pasia, dun acesta nu vol Met de cumg,ci facii s. siedia numitulg Michnea facia in facia cu densulti, si astfeliti petrecurii tom dioain cea mai mare veselia , preening si dilele urmatOrie , pans la a doua di de lulig dutch"'plecarA din Tergoviste, si luara drumulti sere Moldavia, despre care lucru Principit polonifiu.s pre-bine insciintiatt; era Principesa sustinea mereg cu incapatinare ca. numitulg Pasiavenia a name pentru ca sa aducA fermang din partea Sultanulut catrA principele Alesandrufiiulu sett, si din tote puterile nu ingaduia a se vorbi felu prin fast si prin ostire ;si ceea ce-I intiparise mat cu sema in spiritti acesta opiniune periculosa, era scrisorile ce I-braim-Basia scrisese nurnitulut Alesandru, despre care amii vorbitti mat susti, fara a MO.de sepia, ca venia din partea until Tureg, iuimiculu seti juratg, si ca prin urmare nu se cu-venia s. dea crediementg , mat alesti in lucru de asia, importantia , care apot a fostii cau-sa perderel si ruinel lorti totale, precumit se 'va vede mat departe.

9

si-la

mitulit

intealta

Page 63: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

66 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

CHAPITRE

Meschante invention du General de Pologne, pour affoiblir l'armee du Prince Alexandre,pour son profit particulier, et a l'aduantage du Turc: ensemble la trahison du General

de l'armee d'Alexandre.

ENUIRON ce temps, le General de Parmee du Roy de Pologne nomme Zolkelchy, enuy-eux de l'honneu que lesdits Princes auoient desia acquis par les victoires qu'ils auoient rem-pollees sur leurs ennemis, et d'ailleurs meu de son profit particulier; escriuit sous-main auPrince Michna et au Bacha, que s'ils luy vouloient promettre de faire pouruoir par le grandSeigneur, le fils aisne du deffunct Prince Simeon, qui s'estoit retire pres de luy, de la Prin-cipaute de Valachie, dont son pere auoit este autrefois Vayuode, it affoibliroit tenement l'ar-mee des Princes, qu'ils seroient contraints de succomber ou de s'enfuyr: et de fait ce qu'ildemandoit luy ayant este facilement accorde, ce traistre escriuit aux Capitaines des Co-sacqs qu'il cognoissoit, qu'ils quitassent incontinent l'arrnee desdits Princes pour se. rendreen toute diligence en Pologne, pour accompagner Vladislaus fils du Roy, leque4 auoit esteesleu Duc de Moscouie, et neantmoins y auoit encores quelque empeschement, a raison de-quoy it luy conuenoit d'y aller, auec vne armee, et qu'ils seroient par luy trqbien recom-pensez. Les Cosacqs qui despondent du Royaume de Pologne, et qui volontiers suiuent ceuxMutinerie des leur promettent le plus, commencerent a se mutiner, et dire tout haut, quesag

lirp quitterAlexandre. si on ne leur donnoit de l'argent bien tost, ils se retireroient en leurs pals, ce-

lant qu'ils eussent este appellez ailleurs, et sans attendee beaucoup, partirent d'vn grandmatin enuiron huict mille, emmenant auec eux grande quantite de boeufs, moutons, et autrebestail , auec tout ce qu'ils auoient butine aux victoires precedentes , oil ils s'estoient fortenrichis de la despoiiille des ennemis, faisant leur deuoir. A leur imitation le General deplitean o l'armee nonune Bicho , soit qu'il eut aussi este practique , ou qu'il eut apre-xandre, lc quitte hension de ceste puissante armee qui venoit fondre sur eux, se retira aussi clan-

CAPU %XXVIII.

Reutaciosa inventiune a Generalului Polon'% ca sei sleibOsed armata principelul Alesandrupentru folosul4 sec particularize si pentru avantagiulei Turcului, precumli si trddarea

Generalului armatei lui Alesandru.

PE timpulit acela, Generaluld armatel Regelul Poloniei, numitu Zolkievski, invidiosii deonorea ce numitil Principi chpetaserd, prin victoriele repurtate asupra inimicilorii lord, mis-catu totu deodath de inteesulit seu particularil, sense pe sub mana, principelul Michnea sinumitulul Basih", ca, de-1 voril promite a midi-loci la Sultanulii ca sh pupa la domnfa Tierei-Romanesci pe fiiulu cell mai mare alt. reposatului Simeond ce fusese Domnii mat innaintelelu va slabi athtii de tare armata Principilorii, in catil and fi siliti ad sh se supunh ad shfugh. Si intru adevedi acordandu-i-se indata, ceea ce ceruse, tradhtoriulti acela sense capi-tanilou de Chad pe can-I cunoscea, sa, phrasesch de indath armata numitilord Principi, sish mergh indath in Polonia sh" insociesch pe Vladislau fiiulti Regelul, carele fusese alesti Du-ce alu Moscoviei, dar cu tote acestea av6 inch orecare pedice pentru care simtia necesitate de oarmata, promitendu eh vord fi pre-bine recompensati de densult. Cazacil cant depindil deregatuld Poloniei, si carii se clued bucurosi dupa cei ce le promitu mai multi!, incepura ainumura si a dice in gura mare ca, de nu le voril dh bani de indath, el se volt intorce lavetrele lord, thinuindil ca -I chihmh aiurea ; si fora a ascepth mai multi", plecarh intr'o di-

aprope ca la optil mil, luandu cu sine multiple de bol, 01, si alte vite, cu tote pra-dile ce mai facuseh in victoriele precedente , in care se inavutisera forte din spoliele ini-miciloril, fhcendu-si datofa. Duph esempluld lord, Generaluld armatel lui Alesandru, numituBuciocu, sat ca si Ott era chstigatii, sett ca avea temere de acesth putinte ostire ce venia

XXXVIII.

qui

Mafia

Page 64: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

BARET HISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAUIE 67

destinement vers Michna, et desbauchabien deux mine cheuaux qui le suiuirent. Ce f Lu tn: eirxqui estonna, auec suject, le reste de l'armee des Princes ; et neantmoins comme i cheuaux.

s'ils eussent este preuenus de quelques charmes, ils ne se pouuoient resoudre de faire retraite,ainsi qu'ils eussent peu faire sans se mettre en peril, attendant que ceste grande armee sefust dissipee, ou que le secours que leur amenoient le Prince Cherbanne, et le Seigneur Bossyles eut ioincts.

CHAPITRE %XXIX,

Comme les Princes Polonois ficrent contraints de quitter Yas, et de la charge qui s'y fit, oftle ieune Potocky fut tare.

IL n'y eut pas iusques an Prince Michna, qui escrigit au Prince Alexandre, qu'il Icy con-seilloit de se retirer en Pologne , auant que son armee fust plus proche de Yas, ce qu'ilfaisoit de crainte luy aduint, comme it lay auoit este predit par son faux deuin , ainsique nous aeons cy dessus remarque. Surquoy le Prince Alexandre, assembla derechef son Con-seil le 25 de Iuillet, pour scauoir ce seroit a propos de faire, et ne s'y pent

illet 1616.encores resoudre aucune chose, pour le grand discord qui estoit entre les gensde guerre, la plus part desquels demandoient estre payez du passe, si non qu'ils ne ren-droient aucun combat. Ce qu'ils prenoient pour pretexte de la retraicte gulls vouloient faire.Cependant les Tartares , qui faisoient l'auant-garde de l'armee du Prince Michna, s'aprocherentde si pres , qu'ils poursuiuirent vn iour des gens d'Alexandre iusques dans Yas, ce qui fit re-soudre en fin lesdits Princes de faire partir leur armee pour s'acheminer vers trosizsripqm pc-Co chine : mais cela ne se peut executer si secrettement que lesdits Tartares n'en Yee, pours'ache-fassent aduertis ; et pour leur donner sur la queud passerent tout au trauers uunercarse. Co

de ladite cite d'Yas , la se trouua Georges Potocky neueu de celuy qui fut prins Mort du ieuneauec Constantin, lequel apres auoir violemment combatu contre les dits Tartares,l Potocky.

calce, se retrase pe furisitt la Michnea, luaudu cu sine si cloud ma calareti. Acosta cudreptii cuventii demoralise ostirea Principilorti ; si cu tote acestea, ca si candii aril fi fostrifermecati, ei nu se puteb, decide a se retrage, ceea ce ar fi pututii face fart sa se punt inpericlu; ci art asceptatti ca armata lord cea mare sa se risipesch, innainte de a le veni a-jutoruat ce le aducea, priucipele Sierbang si domnulti Bossy.

CAPU XXXIX.

CUMil Principii Polonl furs nevoiti a pdrdsi IasU, si de lovirea ce a urrnatti , in care seucise junele Potocici.

PANA si Principele Michnea scrise Principelui Alesandru, consultandu-Iii sa se retragli,in Polonia innainte de a se apropia armata sa de Iasi : aceea ce chi flicea de frict sa, nu ise intemple cele predise de mincinosulti see vriijitorig , asia preening amt insemnatii mai

Dupa, acestea, Principele Alesandru aduna din not consiliulti sett la 25 Iulid, pentru casa scia ce sa Jac& ; dar nu se puta resolvi nimica , finial ea,' era mare neintielegere in ar-matt, cea mai mare parte din ostasi cerendii sit li se platesca restantiele lefei, dicendd caaltfelig nu se vorg mai bate. Si acesta era pretestulg retragerel lord din oste. Intr'aceea,Mara ce facet avangarda armatei Principelui Michnea, venisert atatii de aprope, in catiiIntel) di urmarirt pe Omenii lui Alesandru pant in Iasi, ceea ce facii in fine ca numitiiPrincipi sa se decide a porni armata catrt Hoting; dar acesta nu se plait esecuta atatit desecrete in cats 'Mara sa nu sinatia ; si pentru ca st-i calce, trecurt dreptil de a curmezisuliiorastului .Iasi. Acolo se afla Giorgig Potocki, nepotulii celui ce fusese prinsii cu Constantinii,

qu'il

qu'il

suds.

Re.

sa-I

Page 65: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

68 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

et tue plusieurs de sa propre main, eut le corps transperce d'vne fleche dont it mourut sur lechamp. Le Seigneur Tischeuich aduerty de ceste charge, y accourut auec vne trouppe de Co-Mat ulna Tarts -1I sacqs qu'il auoit retenus, et donna si furieusement sur lesdits Tartares, qu'il enres deffaits pres

d'Yes. I tomba huict tens sur la place, et mit tout le reste a vau-de-route. Le corps du-dit Potocky ayant este recognu entre les worts, fat emmene en l'armee, et depuis embaume

CHAPITRE XL.

Response faite par le Prince Alexandre, aux lettres du Prince Michna, et la prinse des gensdu Chancelier du Prince Cherbanne.

l'ORMETTOIS quasi a dire, qu'auant que de partir d'Yas, Alexandre fit responce a la let-tre que luy auoit escrite Michna, contenant en substance; Que contre la promesse qu'il luyauoit faite d'estre a l'auenir son amy, et de ne prendre iamais les armes contre luy, it auoitimplore les forces du Turc, pour s'efforcer de le deposseder de la Moldauie, en laquelle sespredecesseurs n'auoient iamais rien pretendu, et ne pouuoient aussi, suivant les loix fonda-mentales du pais, et les conuentions accordees par le grand Seigneur, lors que les Moldauess'estoient sousmis a sa domination, par lesquelles nul ne peut estre Vayuode .de Moldauie,qui ne soit du pays, mesmes qu'il se deuoit sonuenir qu'il auoit este en sa puissance de ledespottiller entierement de la Valachie, lors qu'il entra dans Bonza auec toute son armee,en poursuivant Estienne, ce qu'il n'auoit pas voulu faire, ny retenir aucune chose de sesmeubles precieux qu'il lay auoit conseruez et renuoyez ; que s'il abusoit de la puissance qu'ilauoit lors en main, it en seroit tost ou tard chastie, aussi Wen que ledit Estienne; et queDieu ne permettroit iamais qu'vne telle ingratitude et vsurpation demeurast impunie ; et ja-colt que son armee lust de beaucoup inegale a la sienne, toutesfois s'il passoit outre, il luy

carele, dupa ce s'a luptatti vitejesce cu Mara, ucidendti mai multi chiaril cu mama sa, avOcorpulti strapunsO cu o sageta de care muri indata. Domnulti Tyszkievicz, insciintiatti de a-cesta lovire, alerga acolo cu o trupa de Cazaci ce mai oprise, si lovi cu atata furia pe nu-mitil Tatars, in cats aft cadiutti opal sate pe loci', er pe ceilalti i-a risipitit pre tots. Cor-pulti numitului Potocki cunoscendu-se intre morti, fit adusti in armata, si balsamatit.

CAPU XL.

Respunsulti Principelui Alesandru la scrisorile Principelui Michnea, si cumi ail prinsii preOnienii Cancelariului Principelui Sierbanti.

ERAM cats pe acs sa uitti a spune ca, innainte de a pled din Iasi, Alesandru respunsela scrisoria ce-I trimisese Michnea, aretandu-I in scurtit ca, in contra promisiunei ce-I de-dese ca sa-I fia amicu si sa nu ridice armele in contra sa, elti ceruse ajutorulti Turcului,pentru ca sa-lit silesca a est din Moldova, asupra careia predecesoril ses nici °data, nu a-vusesera pretensiune, si nici ca, putea, dupa, legile fundamental! ale tierei si dupa convert-tiunile acordate de Sultanulti, decandti Moldovenii se supusera dominatiunei sale, si dupa ca-re nimene nu pote fi Domnft alit Moldaviel dad nu va fi din tiers; si ca trebuia, sa-si aducaaminte ca era in puterea sa sa -lit despoie cu totulil de Tiara-Romanesca, candti a intratit inBuzeit cu tots armata sa, gonindit pe Stefand ; dar acesta n'a void' s'o faca, nici sa-I o-presca ceva din mobilele pretiose, care i le conservase si i le trimisese ; eh dad va abusa, deputerea ce avea acumti in maul, mai curendu sea mai tarditi va fi pedepsitti, precumit afostO si Stefanit, si ca Ddieit nu va permite nici o data sa remana nepedepsita o asemineingratitudine si usurpatiune ; si cu tote ca armata sa era multi' mai mica de cats a lui, to-

Page 66: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

BARET HISTOIRE DES TROT:BLEB DE MOLDAUIE 69

feroit paroistre ne craignoit ny luy ny les Bachatz qui l'accompagnoient, ayant sa prin-cipale confiance en l'assistance du tout Puissant, qui s'estoit desia seruy d'eux en plusieursoccasions, pour r'abaisser l'orgueil des Tures, qu'il deuroit auoir en horreur s'il estoit vrayChrestien, plustost que de se ioindre auec eux, pour assouuir son ambition.

Ces lettres furent receues par le Prince Michna, estant encores dans la cite d'Yas, etles ayant leues, it les enuoya a l'heure mesme a Skinder Bacha, qui estoit le General de l'armeeTurquesque, lequel en fut tellement offence, qu'aussi tost it commanda a son Lieutenant deprendre douze mille hommes d'elite, et de poursuiure les Polonois qui estoient lors a Cot-nard, entre Yas et Cochine : of t ledit Lieutenant s'achemina le lendemain, dont le Prince A-lexandre ayant este aduerty, it fit soudain auancer son armee vers la forteresse de Cochine.Aduint au mesme temps que le Chancelier du Prince Cherbanne, qui venoit auec cent cin-quante cheuaux trouuer ledit Alexandre, pour l'asseurer que son maistre venoit La prime desauec cinq a six milk hommes pour le secourir, fut couru par les Tures a de- gene chance.

mie lieue d'Yas, ou it estimoit trouuer encore ledit Prince, et n'y cut que luy Cherbanne.

et vn autre de toute sa trouppe, qui se sauuerent a la fuitte, ce qui fut cause que leditPrince ne recent point nouuelle asseuree de in part dudit Cherbanne: aucuns de ladite troup-pe s'offrirent de porter les acmes pour le Prince Michna, a quoy ils furent receus, apres luyauoir fait le serment de fidelite, et ceux qui ne s'y voulurent renger, furent enuoyez aux ga-leres du grand Seigneur, auec d'autres gulls auoient prins a la sortie d'Yas.

CHAPITRE XLJ.

.Rencontre faite par le Prince Correcky, des Tures et Tartares, qu'il defit en partie, et commeit y fist blesse de deux coups de fleche.

LE Prince Correcky, lequel estoit demeure auec deux mine cinq tens cheuaux a deux

tusi, de va trece innainte, va area ca nu se teme nici de elii nici de Basil' ce-lii insocia,avenda tots increderea in ajutoriulti celui a Totti-putinte, carele s'a servith deja de densiiin mai multe ocasiuni ca sa umilesca mandria Turcilorti, pe carii s'ar cade sa -l' uresca, dacaera build crestinti, de chat sa se unesca cu el, ca sa -si indestuleze ambitiunea.

Scrisorile acestea le priimi Principele Michnea pe Candu se afla inca in Iasi, si dupace le ceti le trimise indata la Skender-Basia, carele era Generalula armatei turcesci. Acestase supers atatti de tare, in chat indata, ordina locotenintelui set, sa iea doue-spre-diecede Omeni alesi, si sa merga dupa Poloni carii se afla atunci la Cotnari, intre Iasi si Ho-tinti. Numitulti locoteninte plea a delta di. Dar principele Alesandru insciintiandu-se, a innain-tatti indata armata sa catra cetatea Hotinulul. Se intempla totti de odata ca, Cancelariultiprincipelui Sierbana, carele venia cu una suta calareti sa afle pe numitulti Ale-sandru, pentru ca sa-la incredintieze ca Domnulti sett venia cu cinci siese mil' de omeni sa -l'dea ajutorti, fa ajunsa de Turd la jumetate de mils dela Iasi, unde spera sa ghsesca inchpe numitula Principe; si a scapata cu fuga numai elti si inca unulti din OM trupa sa, ceeace fit causa ca numitulti Principe nu priimi scire positiva din partea numitului Sierbana.Cati-va din acesta trupa se oferira a pinta armele pentru Principele Michnea, si furs prii-miti, duph ce aft facuta juramenta de fidelitate, el'' aces ce n'att voitd sa merga, lard trimisila galerele Sultanului , impreuna cu altii pe cari-i prinsesera la esirea din Iasi.

CAPU

Intelnirea Principeldt Korecki cu Turcii si cu Tatarii, pe cari i-a invinsu in parte, si comica fostu rdnitii de doted' scigeti.

PRINCIPELE Korecki, carele rema'sese cu (MO mil cinci sute calareti, dime mile departe

du

'1

mil

cinci -dieci

%LI.

qu'il

Page 67: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

70 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

lieues de Cotnard, fut aussi rencontre par vn grand nombre de Tures et Tartares, qui neparoissoient pas, d'autant qu'ils estoient couuerts d'vne petite montagne, et si tost qu'vnepartie d'eux fut aperceue par ledit Prince, it les chargea sans d'auantage les recognoistre:mais voyant qu'a mesure qu'il en defaisoit, d'autres succedoient en leur place, qui estoienttous frais, it fut contrainct de faire retraite auec test auantage, qu'il y eut pies de six mil-le des ennemis qui furent tuez, et des siens enuiron de deux tens cinquante seulement. Vray estque c'estoient des plus valeureux, et determinez gens-d'armes de toute l'armee Polonoise.Ledit Prince y receut deux coups de fleche dans vne cuisse, et dans l'eschine, qui fut vntres-grand malheu pour luy et pour toute l'armee, comme it se cognoistra cy apreS.

Le chef qui conduisoit ceste trouppe de Tures, r'alia ses gens, tout estonne de cesteinopinee rencontre, et se ioignirent auec luy quiuze mine homilies qui lily furent enuoyezpar le Bacha qui estoit encores a Yas auec le Prince Michna, et ce faict aprocha son ar-mee a vn quart de lieue pres de celle des Polonois, ou apres auoir encourage ses gens tantqu'il peut, it leur declara, que pour leur monstrer de quelle affection it estoit porte au ser-uice du grand Seigneur, en l'occasion qui se presentoit, it auoit resolu d'enuoyer le Cartelde deify au Prince Correcky, qu'il aduotioit estre le plus vaillant de toute l'armee Polonoise,et a, rheum mesme fit partir vn de ses Capitaines pour aller trouue ledit Prince, et l'ap-peller de la part de son General.

CHAPITRE XLII.

Appel de la part d'vn chef des Tures, atlresse an Prince Correcky, indispose et accepte parle Seigneur Tischeuich.

LE Capitaine arritie au Camp d'Alexandre, demanda de parley an Prince Correcky, etayant este conduit an lieu oil it estoit, luy declara la charge qu'il auoit de son General, en-

de Cotnarl, fit asemine intimpinatit de unit mare num6rit de Turd si Tatari, earn nu se ye-dea din causa unui munticela carele-1 coperia ; si indata ce o parte din ei se aretara, numi-tula Principe '1 ataca fara a ascepta sa-I recunosca ; dar vediendit ca, in loculit acelorit pe ca-ri-I invingea, venia merea altii prospeti in loculit lord, fit gait a se retrage cu acesta avan-tagia ea aprope de siese mu furs ucisi, era din ai see numai ca dOue sute cinci-dieci. In a-devera acestia era, cei mai viteji si mai determinate omeni din OM armata polka. Numi-tula Principe cap6ta china sageti intr'o pulps si in osula spinarii, ceea ce fit o mare neno-rocire atatii pentru ela catii si pentru too, armata, precumii se va vede mai la vale.

Comandantele ce conducea, trupa Turcilort, uimitit de acesta intelnire neasceptata, 'sireaduna omenii, si mai impreunandu-se cu cinci-spre-diece mil ce-1 trimisese Basia carele seafla inca la Iasi cu Principele Michnea , dupa acesta 'si apropia armata ca unit patrariitde mils Tanga armata Polonilorit, unde dupa ce a insufletita pe emenii sel eau puts, le de-clara, ca, pentru ca sa le arete cats afectiune avea pentru servitiula Sultanulul, cu ocasiuneace se presinta, s'a determinata sa trill-Ina carte de provocare Principelta Korecki, pe care-litrecunoscea ca celit mai viteza din tots armata polona, si de indata porni pe unulit din Ca-pitanii sei sa gasesca pe numitula Principe si sa-la chiame din partea Generalului sea.

CAPU XLII.

Provocarea din partea unui comandanta Turco, adresata Principeltd Korecki, care era bol-nava, si aceptata de Donmula Tyszkievico.

CAPITANULU sosita la tabara lui Alesandru, cent sa vorbesca Principelui Korecki, sifiinda condusit la locula unde se anal 'I spuse insarcinarea ce avea dela Generalula sea ;

Page 68: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

BARET HISTOIRE DES TROUBLES DES MOLDAIHE 71

cores qu'il l'eust troutie en tel estat, n'eust sgeu se tenir ny a pied, ny a cheual, acause desdites blesseures : Nonobstant lesquelles ledit Prince vouloit accepter a toute forcele Cartel, et desia s'y vouloit disposer, sans que le Prince Alexandre et tons les plus grandsSeigneurs de l'armee le coniurerent de s'en excuser sur son indisposition: luy remonstrantque l'euenement d'vn tel combat ne luy importoit pas seulement, mais a tons ceux de sonparty, qui auoient sa principale esperance en luy. A quoy les Princesses joignirent aussi leur;instantes prieres, et entre toutes, sa there espouse qui desia estoit tellement affligee de sesblesseures, que cela luy faisoit oublier l'extremite od elle et toute l'armee se voyoit reduitescar it ne se pent imaginer vne plus parfaite amitie qu'ils se portoient l'vn a l'autre, qui sem-bloit se renforcer de plus en plus par les trauerses et afflictions qui leur suruenoient.

Le Seigneur Tischeuich braue et courageux, s'il en fut oncques, estant aussi lk pre-sent, pria le Prince Alexandre de trouuer bon qu'il acceptast le Cartel an lieu dudit PrinceCorrecky son cousin, ce qui fut trouue fort a propos ; si bien enuoya vn Gentilhommeauec ledit Capitaine Turc, pour sgauoir si le General y voudroit condescendre, comme it fitvolontiers, n'ignorant pas la qualite et valeur dudit Seigneur Tischeuich. Et fut accorde quece combat se feroit entre les deux armees, qui estoient dans vne asset belle campagne raze,et distantes seulement d'enuiron vn quart de Retie, auec promesse aussi qu'aucun ne les as-sisteroit de part ny d'autre.

CHAPITRE

Duel du Seigneur Tischeuic, et du General Turc, qu'il deffit en presence des deux armees,et emporta sa teste au Prince Alexandre.

CES deux genereux guerriers apres auoir pries conge de leurs amis, ne faillirent pas dese trouuer bientost apres au lieu assigne, a la vette desdites armees qui s'approchoient suf-

si cu tote aflase incd in asia stare ca nu §e putea tine nici in piciOre nicl calare, dincausa diselord rane, Cu tote acestea numituld Principe void sa priimesca in tau casuld pro-vocarea, si era gata chiarti sit se stole, data principele Alesandru si toti eel mai marl domnial armatel nu l'ard fi conjuratd sa se scuse cu indispositiunea sa, demonstrandu-I urma-rile unel asemine lupte privia numal pe densulu ci pe toti din partituld sett, caril aveatOta, sperantia inteinsulti. Pe langd acestea, Principesele adaogard staruitoriele lord rugd-minti, si mal alesti iubita sa sogia care era atatii de ingrigita pentru ranele sale, in 614 ui-tase estremitatea in care ea si Vita armata se vedea redusd; ca-ci nu se pote imaging o iu-bire mal adeverata de catti aceea ce avea unuld pentru altulti, iubire ce pared a se reintarimai multi prin nenorocirile si superarile ce-I lova

Domnuld Tyszkievicz, bravii si curagiosii, precumd altuld n'a mal fostit, affandu-se aco-lo de facia, rugs pe Principele Alesandru ca sa -I dea void sa priimesca elti provocarea in lo-cult" Principelui Korecki verulti sett, ceea ce se gAsi forte cu cale; dup. care a si trimistiunti gentilomti cu numitulti cApitanti turd, ca sa, afle data Generalulu ar vol sa. priimesca.Acesta priimi bucurosti, fiindu-I cunoscutd calitatea si vitejia numitului domnil Tyszkievicz.Dupl care se determine ca lupta sa urmeze in midi- loculd ambelori armate, care se ail peo campid frumosh si neteda, departe una de alta ca unit piltrarit de mild, cu legaturd canimene sa, nu asiste nicl pe unulti nici pe

CAPU XLIII.Duelulic Domnulul Tyszkievicz cu Generalulii Tung, pe care-111 invinse in presintia ambe-

lora armate, duse capulii la Principele Alesandru.Acesti doi viteji bArbati de arme, dupA ce si-ati Matti dioa Mina dela amicii lord, nu

lipsn.A de a se afla indatd la loculti insemnatii, in vederea numitelord ostiri care se mal

qu'il

ca-lit

altuld.

si -4

LLB'.

nu-lt

Page 69: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

72 TESAURET DE MONUMENTE ISTORICE

fisamment pour voir l'issue du combat: le General Turc estant esloigne de son armee d'enuironsuucerem

itieonies, ds }cinquante pas, fit apporter de l'eau claire de laquelle it se laua soigneusement la bouche,perstuseGeneral Turc. les yeux, les narines, les oreilles, et les genitoires, croyant selon sa loy, que ce lauement

luy seruiroit d'vne entiere purification; puis se tournant vers le Leuant, y adressa sa priere,laquelle acheuee , it retroussa ses bras iusqu'au coude , et monta sur vn tres-beau cheualbay, dont be harnois estoit merueilleusement enrichy de pierreries de grand prix, pour sesarmes qui n'estoient point prescrites, II print en sa main droite vn jauelot, ou dard, et en-cores vn arc auec be carquois, qui estoit aussi presque tout couuert de pierreries, et lequelit pendit a sa ceinture auec son cimeterre. Et en cet estat s'achemina au petit pas vers leSeigneur Tischeuich, lequel apres auoir fait sa priere succinctement sans vser de taut de ce-remonies supersticieuses, estoit monte sur vn fort bon cheual de guerre, ayant en sa maingauche son arc et vne fleche, et huit autres autour de son col, sans celles qu'il auoit enson carquois. Outre ce, it attacha vne carrabine a sa bandoliere, en la facon qu'on les pos-te a present. Et comme le General Turc commengoit de s'aduancer vers luy, Tischeuich luyalla a la rencontre, et n'estant plus qu'enuiron de cinquante pas distans l'vn de l'autre,le Turc fit vne saillie sur ledit Tischeuich, lui pensant lancer son dard dans la poictrinecomme it eust faict, si Tischeuich n'eust subtilement esquiue, et au mesme temps fit vn es-cart de douze ou quinze pas, comme s'il s'en fust fuy ; mais c'estoit pour se donner le loi-sir d'assener son ennemy a coups de fleches, comme fit aussi le Turc, sans toutesfois qu'ilss'offengassent, ains seulement leurs cheuaux qui en furent atteints en diuers endroits. Et

(voyant ledit Tischeuich qu'il n'auoit plus de flesches, it eut recours a sa carrabine, dontMort du Turc. fil donna vu coup au trauers du corps du Turc qui en tomba par terre, et se mettant en ef-fort de s'en releuer, Tischeuich fit passer son cheual par dessus luy, et luy donna de soncoutelas vne taillade sur lebras droit, duquel ledit Turc s'efforcoit de desgainer son cimeter-re, et d'vn autre coup l'acheua de tuer. Ce fait Tischeuich sauta habilement a terse, etcoupa la teste de son ennemy, et la ficha dans son Cimeterre, et ainsi l'emporta en son

apropiart indestulfl pentru ca sa vedia capetula luptei. Generalulii Turcu, dupa ce s'a depar-tatil de ostirea sa ca chid -died de pasi, dise de-I adusera apa limpede cu care 's1 spala bi-ne gura , ochii , narile , urechile si genitalele, credienda in legea lui ca, acesta spalare 'I vaservi de purificare completa ; apoi, inturnandu-se spre Resarita 'si faca rugatiunea, dupa ca-re, sumetendu-si manecile pant la cote, incaleca pe una old frumosa murgu, a carui siea eraminunatfl inavutita cu petre scumpe; era drepta arme, care nu era prescrise, Iua in manadrepta o sulitia, si unu arca cu cucura de sageti, care aseminea era coperite cu petrescumpe si aternate de brag impreuna cu iataganula. Si in asih stare merse la pail catraDomnula Tyszkievicz, carele dupa ce-si facia rugatiunea lute fart multe ceremonie supersti-tiose a incalecata pe unit cala bunii de resbela, luanda in maim stanga arcula sea si o sa-geta, si vreo opta sageti impregiurult gatului , afara de acele ce avea in cucura. Ma-ra de acesta, ela mat anina, o carabina dupa umera, as t-felia prectuna se porta acuma. CandaGeneralula Turca inainth spre densula, Tyszkievicz mergeh spre intelnirea lui, si canda atajunsa la pinci-died pasi unula de altula, Turcula Rica o miscare asupra numitului Tyszki-evicz, cugetanda st-la lovesca cu sulitia in pepta ; acesta ar fi si facut'o, data Tyszkievicznu s'ar fi ferita cu maiestria, dandu-se in laturi cu doi-spre-diece sea cinci-spre-diece pasi,ca si canda ar fi voita sa fuga de el" ; dar acesta a fosta pentru ca st se pita, indemanasit lovesed pe inimicula sea cu sagetile, ceea ce si acesta facu, fart insa a se atinge dedal tail lora in cite -va locust. Numitula Tyszkievicz vedienda ca nu mai avea sageti, pusemana pe carabina, cu care dete o lovitura ce petrunse corpula Turcului, in cats a cadiutala pamenta, unde-si da silintia sa se stole. Tyszkievicz treca Cu calula peste densula, si-Idete o lovitura cu cutitula peste mana drepta tocmai calla Turcula void sa, scotia, iataga-nula, si cu o alts lovitura omori de tail. Dupa acesta Tyszkievicz sari lute de petaut capula inimicului set, si puindu-lit in verfula cutitului sea, 'It duse in tabard si-la

inch;

'hi WO,

Page 70: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

BARET FEMME DESVROUBLES DE MOLDAUIE 73

camp, et la presenta au Prince Alexandre. Quant au cheual du Turc, si tost que son mai-stre fut hors de dessus it print l'effroy, et s'en retourna la part d'oh it estoit venu, telle-ment que les Tures s'en saisirent, et se cuiderent batre a qui l'auroit.

CHAPITRE XLIIII.

Comment les Princes Polonois et le reste de leur armee furent enuironnez de toutes partsde leurs ennemis.

On d'autant que l'armee des Polonois fut remplie de joye et d'allegresse, pour l'heu-reux succes de ce signale duel, d'autant au contraire les Tures en furent affligez et espouuen-tez, et principalement ceux qui en auoient este spectateurs, lesquels donnerent promtementaduis au Bacha eta Michna de ce qui estoit aduenu, et qu'il estoit necessaire qu'ils vins-sent eux-mesmes auec le reste de leur armee, et fissent amener le canon s'ils vouloient a-uoir la raison des Polonois, la valeur et courage desquels leur estoit de four en autre d'a-uantage cogneue par les effects. Cependant le traistre Bicho qui auoit abandonne le Prince Alexan-dre, comme it a este dit, auec vne troupe de deux ruffle Tartares et Moldaues par luy desbauchez,trouuerent moyen de deuancer l'armee des Polonois, et de luy cooper chernin entre Cotnardet la vile de Bothocan, qui sont distantes de six lieues. Les Valacqs et Transsiluains con-duits par le General de l'armee de Michna, les bloquerent aussi du coste d'vne campagnequi estoit a la main droite, et le Bros de l'armee Turquesque suiuoit par derriere ; si bienqu'il ne restoit plus que le coste gauche a inuestir, ofi it y auoit vn bois de haute futayeassez fauorable et aduantageux aux Polonois, pour s'y retirer a couuert.

Sjiinder Bacha ayant entendu le succes de ce duel, et ce qui luy auoit este mantle parles Chefs de l'armee, en fat tellement fasche et inite, qu'a l'instant mesme, qui estoit sur les

infacisia Principelui Alesandru. Era calulti Turcului, indata ce Win pe domnulti sea cadiuta,se spaimenta, si se inturna. de uncle venise, dupii care Turcil prindiC,,ndu-la incepura a sebate intre 0, care de care sit -la aiba.

CAPU %LIM.

Cumii Principii Poloni si restulli armatei lore furci incongiurati de tote pcirtile delor4.

PRE catfi armata Polonilorfi se umplit de bucuria si de veselia pentru fericitula resul-tatil ala acestui dueln, cu atata mai multu Turcil se intristara si se inspaimentara, Si mai a-lesa aceI ce fusesera privitori. Acestia deters indata scire lui Basia si lot Michnea despreceea ce se intempla, si propusera ca trebuia sit vina el insii cu restula armatei loru, si sitaduca tunurile pentru ca sit -si resbune de Poloni, de a carora vitejia si curagia din di indi tau mai multa se incredintia. Intr'aceea, tradatoriulti Buciocti carele abandonase Pe Prin-cipele Alesandru, precuma s'a disa, cu o trupa de doue mil 'Mari si Moldoveni amagiti dedensula, aflara midi -loci a apuca pe de nainte armata Polonilorfi, si a-I taia calea intre Cot-nari si Botosiani, care sunt departe unula de altula tale de siese mile. Muntenii si Ardele-raI, condusi de GeneraIula armatei lui Michnea, 'I blocara aseminea despre o campfa cc erala maim stanga, si puterea armatei turcesci venia pe din dereta; si astfelia nu rernanek decau partea stanga deschisa, uncle era. o padure mare destulti de favorabile si avantagiosiiPolonilort, pentru ca sit se petit retrage.

Skender Basia audindti de resultatula duelului, dtipa insciintiarile capilora armatei, fuatata de superata si turburata, in cata de indata, chiara in momentula acela, care era pe

10

iaxonnicie

Page 71: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

74 TESAURU DE MONIJMENTE ISTORICE

huict heures du soir, it fit aduertir tous les chefs et Capitaines, qu'ils fissent tenir leurs gensLe 93 ions lout prests pour partir le lendemain matin, qui estoit le vingt-troisiesme du mois d'Aoust

d,A0u9t. 1616. mil six tens seize, ce qui fut execute, et firent partir aussi auec eux quinze ouseize pieces de canon.

CHAPITRE

Arriuee des Bachatz et du Prince Michna an camp, et comme les Princes Polonois furentcontraincts de se remparer de leurs chariots.

COMNIE les Princes virent qu'ils etoient ainsi enuironnez d'vn si grand nombre d'enne-mis, fors d'vn coste seulement, ils s'aniserent de se remparer de leurs chariots et charrettesde bagage, auec resolution de se defendre iusqu'a l'extremite, encores qu'il n'y eust aucuneapparence, n'estans que cinq on six mine combattans, contre vingt deux ou vingt trois millepour le mains; vray est qu'ils esperoint tousiours que le Prince Cherbanne, et le SeigneurBossy viendroient les secourir, comme de fait, ils n'estoient plus qu'a deux iournees, et a-menoient dix ou douze mille hommes auec eux. Ce qui fit aussi haster les Bachatz et Mich-na de venir, pour forcer les Polonois ou de se rendre, ou de dormer au combat. Arrivantpt.& du camp des Polonois, et les voyant bouc]ez de toutes parts fors du caste du bois, ilsy enuoyerent vne pantie de leurs gens, et firent aussi aprocher leurs canons, qui estoientseuls sufisans pour foudroyer tons leurs ennemis mais ce n'estoit leur dessein, ains plus-tost d'auoir les Princes et Princesses, et les emmener prisonniers auec les principaux Sei-

L'armee des gneurs ; et de faict, ils enuoyerent quelques trompettes, pour sommer l'armee Po-do se rendre. I lonoise, de leur mettre entre les mains lesdicts Princes et Seigneurs, et qu'ils

permettroient h tout le reste de se retirer bagues sauues ; a quoy aucun ne voulut enten-

la optu ore de sera, facia. cunoscutit tuturortt comandantilorti si chpitanilorti, ca sit-si tintOmenii gata de plecare pe a d6ua di diminetia, care era done-died si trel ale lunel lui Au-gustfi una miie siese sute siese-spre-diece ; acesta se si puse in lucrare, si luara cu densiltotti-odata si cinci- spre -diece sou siese-spre-diece tunuri.

CAPU %LP.

Sosirea Basilorzi si a Principelui Michnea in tabard, si cunni Principif Poloni Turd nevo-id a se ascunde duped carele lorg.

PRINCIPII vediendu-se incougiurati de unit numerit asia mare de inimici, afara numalde o parte se chibzuira a-si face zidit de aperare cu carele si cu carutiele lorti de bags-

cu hotarire a se apera pana In estremitate, de si nu era nici unit chipti, in privire case aflit numal chid siese mil de luptAtorl in contra a doue-died-si-doi sett deue-dieci-si-treide mil cent pucinti. In adevern el tote spera ca Principele Sierbanil si Domnuln Bossy vortivein in ajutoriuln lore, sciindu ca se afla numai cale ca de done dile, si aducea cu sine die-ce sett doue-spre-diece mil de omenl. Acosta facit pe Basi si pe Michnea sa se grabesca aveni sa silesca pe Poloni sett a se supune sett a se lupta. Sosindit aprope de tabhra Polo-nilorti si vediendu-1 ocolitl din tote partile, afartt despre partea padurei, all trimisti o partedin Omenil lore, si an apropiatil tunurile, care singure era de ajunsil ca sa fulgere pe totiinimicil. Dar planulti lorti nu era acesta, ci mai cu soma era ca sa punt mina pe Principlsi pe Principese, si sa-I ditch captivi impreuna cu domnii col mai de frunte ; de aceea all sitrimistl cite -va trompete, ca sa provoce armata polona sa le dea in mans pe numitil Prin-clif si domni, pentru ca sa le pennita celorti-lalti a se retrage liberl ; nici unulti hist% n'a

XIS.

I

S

meeP..es min

gin,

Page 72: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

BARET HISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAUIE 75

dre; ains declarerent tous d'vne voix, qu'ils mourroient plustost que de commet-Couratre vne telle laschete et perfidie. Ce qu'ayant este rapporte aux Bachatz et au solution

Prince Michna, ils commanderent qu'on chargeast partie du canon de balles ra- I d'Alesandre

mees, et qu'on le tirast tout au trailers de l'armee Polonoise; ce qui fut faict, et y en outgrand nombre de tuez et de blessez. Il fut aussi tire quelques canonnades de la part desPrinces, qui n'auoient que six pieces moyennes, qui ne firent pas grand effect, ioinct qu'ilsn'auoient plus de boulets, et bien pen de poudres, a cause que par hazard it en auoit estebrule vne partie quelques lours auparauant, de sorte qu'il sembloit que touter choses pro-nostiquoient leur prochain desastre. Le Seigneur Tischeuich ayant iudicieusement recogmique demeurant en ceste enceinte, it ne pouuoit euiter la mort, on du moins la captiuite, seresolut de prendre auec luy cinq tens cheuaux Polonois des plus valeureux, et de passertout an trauers de trois ou quatre escadrons , qui gardoient que rien n'eschapast du costedu bois, qui leur estoit le plus suspect. Ce qu'ils executerent d'vne si grande furie , quetous ceux qui se trouuerent au rencontre furent renuersez par terre, monstrant liurzePtit set,nrce:qu'il faict tres-dangereux s'oposer a ceux qui sont reduits a vaincre, ou a mou- 1 u TischeuiC.h.rir. Le Prince Correcky n'eust pas manqué d'en faire autant, et d'emmener le Prince Ale-xandre auec luy : mais it ne se pouuoit aucunement tenir a cheual, a cause de ses blessu-res, ioinct qu'il eust autant ayme mourir, que de laisser sa femme en telle extremite. Toutson dernier refuge fut de. se desguiser le mieux qu'il peut, et de faire publier qu'il Le Prince Correc-s'estoit esuade auec Tischeuich, affin de tascher de passer pour vn simple soldat, ky se desguise,

si les prisonniers estoient mis a rancon. Pareillement les Princesses se des- et lea 1 nacesses.

guiserent le mieux qu'elles peurent, a mesme intention.

CHAPITRE XLVI.Comment les Princes et leur armee se rendirent en fin a la discretion des ennemis. et de

quelle fawn ils furent pries et emmenez prisonniers.APRES done que le canon du Turc out encores tire quelques coups, et bouluerse plu-

voittt sa asculte; ci toti declarara intr'o voce ca mai curendii vorti muri de arta sa comityo asemine las:itate si perfidia. Acestea facendu-se cunoscute Basilorit si Principeliii Michnea,ei comandara sa incarce tunurile cu bombe merunte si sa tragh asupra armatei polone; a-cesta facendu-se, au cadiutil rnultime de ucisi si de 'Truitt. S'au trasfi cite -va canonade si dinpartea Principilorti, caril nu aveh de catti siese tunurl de dar n'ai'l facutti mare e-feptii, fiindli ca nici bombe nu mai aveh si apoi nici chiarti. &bit de pusca, ca-ci cu cute -vachile mai nainte, din intemplare le arsese prilfaria, m catu 'Area ca tote lucrurile prediceanenorocirea loru viitoria. Domnulti Tyszkievicz incredintiandu-se ca pe cattt va sty in acestu°cold nu puteh evith mortea sett celti puOnti captivitatea, se decise a luh cu sine cincl sutede calareti poloni din eel mai viteji, si a- resbate printre trei sett patru scadrone care pa-zih sa nu tree& nimene despre partea padurei, care le era mai suspects. Acosta o si ese-cutara cu atata furih, in catti toti cel ce le era in tale furs resturnati la pamentil, simtindirchat este de periculosu a se opune la omens ce sunt redusi a nivinge sou a muri. Princi-pele Korecki era si elit sa fad tottt asia, si sa dud, pe Principele A lesandru cu elu, dar nuse pates. tine nici de cumii pe calf" din causa ranelorfi, si pe langa acestea mai curendfi arfi preferitfi sa mirk de catti sa-si use soda in asemine estremitate. Singura si ultima samantuire ffi idea de a se schimbh in vestininte catil se 'rote mai bine, si a respandi vorbaca a scapatti Tyszkievicz, pentru ca sa treca, dreptti simplu soldatti, dacit captivil s'ara punela rescumpe'rare. Principesele aseminea 'si schimbara vestmintele catti putura mai bine, totucu asemine intentiune.

CAPU XLVI.Cumei Principit si ostirilt, lorli in fine s'aei predatit in voice ininticilorei, si mind furci luatt

si dust in prinsorui.DuPI ce tunuIti Turcului a mai trasfi cateva loviturl si a mai resturnatti cateva din

midi-loci',

Page 73: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

76 TESAURU DE MONIIMENTE ISTORICE

sieurs de ces chariots qui seruoient de rempart, vn scadron de Tartares, et vn autre deTures se presenterent pour se ruer par deux diners endroits sur le camp des Polonois, les-quels voyant qu'il n'y auoit plus d'apparence de resister, poserent les acmes bas, criant ahaute voix, qu'ils se rendoient, dont les ennemis furent tres-aises, ne demandant pas mi-eux que de prendre ces Princes prisonniers, et de disposer de tout le reste a leur volonte.Les Princes Alexandre et Bougdan furent liurez auec leur mere a Skinder Bacha, lequel lesemmena a Constantinople, et bien-tost apres se renierent pour euiter la prison perpetuelle,de laquelle ils estoient menacez, dont Bougdan fut promptement puny: car s'estant fait cir-con cir, suivant la loy de Mahomet, it en mourut, et la Princesse sa mere fut confinee au vi-eil Serrail. Quant an Prince Correcky, il s'estoit si bien desguise, qu'il ne fut recognu ducorn mencement, et fut emmene prisonnier auec les simples soldats dans la cite d'Yas, od itfut depuis decele par l'vn de son party, lequel obtint sa deliurance par ceste insigne des-loyaute. Le Capitaine Turc qui tenoit ce Prince, ayant sceu sa qualite par le moyen pre-dit, le mena a Skinder Bacha son General, lequel l'en recompensa fort bien, et luy fit fairede grinds serments, et au soldat qui l'auoit decele, de n'en parler a aucun: car ii auoit en-uie de tirer de ce Prince quelque grande rancon, et le remettre en sa premiere liberte,cestoit mus. 1 sgachant bien que s'il le menoit a Constantinople, le grand Seigneur le confine-

tapha. roit dans ses prisons, et par ce moyen qu'il n'en profiteroit aucunement: maisit aduint que quelqu'autre en aduertit Michna, qui en fut tellement jaloux, qu'il trauersa etrenuersa du tout ce bon dessein de Skinder: luy ayant dit tout hautement en presence deplusieurs, qu'il sgauoit assettrement que le Prince Correcky estoit entre ses Esclaues, et qu'ilprint garde qu'il ne s'duadast, parce que le grand Seigneur s'en prendroit A lay. Le Ge-neral respondit, qu'il eust bien desire que cela eust este, mais qu'il n'en auoit encores eucognoissance, et remercia Michna de son bon aduis.

Cependant ledit General craignant que s'il executoit son' intention, laissant aller bePrince Correcky moyennant rangon, le grand Seigneur n'en eust cognoissance, et qu'il n'en

carele ce inchidea barierele taberei, and scadron de Tatari si unulti de Turd venird de seanincarA pe din done OM asupra taberei Polonilord, caril, vediendti ca nu mai avea midi-locu de a resiste, pusera armele giosd, strigandti a se predati. Inimicil se bucurarA, mul-tiamindu-se a face servi pe acesti Principi , si a dispune de tote in bona voia. PrincipilAlesandru si Bogdanu fora dal impreuna cu mama lord MI Skender-Basia, carele-i duse laConstantinopole. Acolo el se turcirh, ca sa scape de inchisoria pe vietia la care era ame-nintiati. Dar pentru acesta, Bogdanit in curendit 'si luA resplata: ea-el, dupa ce s'a thiattiimpregiurd dupA legea lui Mohamed, a muritti, si nturna-sa Domna fit inchisa in seraiuld cellvechid. Era Principele Korecki, atatit de bine se schimbase, in chat la inceputu nu fit re-cunoscutu, si fit dusd captivu cu soldatil ces ordinart in cetatea Iasii. Acolo, unuld din aisea '1u descoperi, si pentru acesta ticalosA tradare 'si capeta libertatea. Capitanuld Turcticarele tin& pe Principele acesta, indatl ce a aflatit tine este, prin midi-loculd ar6tatii, l'adusu la Skender-Basia generaluld sett. Acesta-lu resplati forte bine, si-ld puse sa faca marljurAminte, precumu si soldatului care-ld tradase, ca sa nu spuna nimerui despre acesta: ca-ciavea poftA sa tragA dela acesta Principe nun mare pretid pentru ca sa -Id libereze, sciinditca data Para duce la Constantinopole, Sultanulu Par arunch in inchisorile sale, si astfelittnu s'ar folosi cu nimica. Dar se intempla ca and altuld orecare dete de scire despre acestalui Michnea, carele de gelosia r6sturna cu totuld acesta bond proieptd alit lut Skender, spu-indu-i in gura mare de facia cu altii ca elf scieit cu sigurantia ch. Principele Korecki era intreprinsit set, si sa bage de sena a nu-lu sail* fiindu ca Sultanuld I-ar cere socotela. Ge-neralulu response Ca ar fi dorittt ca acesta O. fia, dar Ca inca nu sciea nimica, si multirt-mi lut Michnea de insciintiarea ce 1-a datu.

Inteaceea, numitulu Generald temendu-se CA data si-ar fi implinitd scopulit, liberanditpe principele Korecki prin rescumperare, Sultanuld ar fi auditit si l'ar fi pedepsitit sett l'ar

Page 74: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

BARET HISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAUIE 77

fust puny ou disgracie, it declara le lendemain tout ouuertement que l'aduis que luy auoitdonne le Prince Michna estoit veritable, et que le Prince Correcky s'estoit troutie despiseentre ses autres prissonniers, et qu'il le vouloit luy mesme presenter a son maistre, auec lesPrinces Alexandre et Bougdan, comme it fit depuis, ainsi que nous dirons plus particulie-rement cy apres, lors que nous reciterons Ia fagon de laquelle ce Prince a aste deliure deceste captiuite par vn manifeste secours de Dieu.

CHAPITRE XLVII.

Cowrie la Princesse Correcky fut entmenee par les Tartares a Bialigrot, sans estrerecegnue.

LA ieune Princesse Correcky s'estant aussi desguisee, et mesme defigure sa belle facetent qu'elle auoit peu a l'ayde de ses ongles, et par tous autres artifices dont elle se pentaduiser, elle tomba entre les mains d'vn Capitaine Tartare auec plusieurs autres qu'il em-mena en la vine de Bialigrod, oit este Dame fut fort inhumainement traictee nonobstant sagrossesse, et mesme pendant ses couches, qui aduindrent cinq ou six mois apres sa captu-re : pendant lesquelles couches, elle s'auisa d'vn moyen qui luy seruit grandement pour l'ac-celeration de sa deliurance; et d'vn soldat Polonois appelle Iacques, qui estoit aussi prison-nier du mesme Tartare, et qui auoit porte les armes soubs le Prince Correcky ; en conside-ration dequoy, bien qu'il recognust ceste Princesse, et qu'il eust peu obtenir sa liberte enla decelant, toutesfois it ne le uoulut iamais faire , dont bien lay prient : car Ia captiueayant experiments sa fidelite, luy donna vn expedient par le quel it fut delieure, et elle enfin, a sa solicitation et dilligence. Un iour done que le Tartare estoit absent de son logis,la prisonniere print l'occasion de parler a Jaques le Polonois, et luy dit, Que l'ayant reco-gneu fidele en son endroit, elle luy vouloit declarer et donner vn expedient qu'elle esperoit

fi urgisitit, declara a duea di in gura mare ch scirea ce 1-0 dedese principele Michnea eraadeverata, el principele Korecki s'a fostil gasitil schimbatil la haine.intre ceilalti-captivi, Sica void sa -lii dud singuru la Sultanulti, impreunh cu principil Alesandru si Bogdan!, A-cesta a si ficut'o preening vomit spune aicea mal pre larp, calla vomit nara midi-locultiprin care acest Principe a schpatit de acesta servitute prin o adeverata putere de ajutoriitdumnediescg.

CAPU XLVII.

Cionei Principesa Koreai fit dusi de Teitati la Cetatea-Alba, fdrd sd piaeunoseutei.

RNA Principesa Korecki schimbandu-se astfelit, si chiarti desfigurandit frumosa sa fa-cia prin sgariiturile unghielorti si prin tote midi-locele artificiale ce si-a inchipuitti, cadittin manile unui Ciipitang Turd., care impreunh cu alti captivi o duse la Cetatea-Albh. A-colo, dame acesta fit tratatit forte neomenesce, cu tote eh era grea, si chiard in timpulit fa-cerei, care a urmatu cinci seu siese hint dup. caderea sa in servitute. Pe audit ea se a-fla grea, a Attu unit midi-loci:1 prin care a grabit liberarea sa preening si a unui soldatupolonti numitit Iacobit, carele cadiuse prinsit totu la a celg read!, si carele fusese in &teaprincipelul Korecki. Acestti soldatti , cu tote el recunoscea pe Principesa si ar fi pututttscapa din servitute dach o denungia, cu tote acestea n'a voitii O. fach una ca acesta, si bi-ne i-a prinsti: ca-ci captiva cereandit fidelitatea MI, '1 area unit midi-10dt prin care scapasi ell si ea. Intr'o di candti Tatarttlit nu era acasa, Principesa trase la o parte pe IacobtiPolonulti si-I dise eh, asia preening l'a cunosentg credinciosa in privintia el, ea voesce a -i

Page 75: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

78 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

luy deuoir seruir pour le redimer de sa captivite, moyennant qu'il fist de poinct en poinctce qu'elle luy prescriroit. Et apres que Jacques eut promis et hire d'executer soigneuse-ment tout ce que ceste Dame lily ordonneroit, quand mesme ii iroit de sa vie; alors laditePrincesse reprenant la parole: Vous sgauez (luy dit-elle) que le Tartare duquel nous som-mes captifs, a son frere aisne, homme fort riche, lequel depuis quelque temps en ca estdeuenu aueugle, et sourd par le moyen d'un grand catharre qui luy est tombe sur les yeuxet les oreilles, dequoy son frere semble porter beaucoup d'affliction ; or i'ay vne bague quemon bon seigneur et mary me donna lors de nos fiangailles, laquelle i'ay tousiours soigneusement&ape sub attritaigardee, la cachant tantost dans mes cheueux, et quelquesfois dans ces vieux hail-latet sapientia

vests. dont i'ay tousiours este reuestue depuis ffia captiuite: et ce qui m'a donne sujetde la preferer a plusieurs autres de grand prix que i'ay perdues, c'est que mon tres-cher espoux m'a-uoit asseuree que la pierre qui- est enchassee dans le chaton de ceste bague auoit de gran-des et singulieres vertus, mesmes pour la fecondite des femmes qui la portent, et pour con-seruer leer fruict quand elks sont enceintes, a quoy elle m'a grandement seruy, car ie nepense pas que sans elle i'eusse pee porter mon fruict a terme et perfection, attendu lesmiseres que i'ay souffertes. Outre ces proprietez, i'ay encores ouy dire it mon cher sei-gneur, que celuy qui luy auoit fait present de ceste excellente pierre, l'auoit asseure qu'elleauoit aussi la vertu d'esclaircir, voire de restituer is vette lors qu'on l'auoit perdue par flu-xion, et de guarir la surdite, pourueu qu'elle ne fust naturelle, ou trop inueteree. Or ie suisd'auis de tirer ceste pierre de son chaton (car aussi bien l'or nuiroit plustost, qu'il ne ser-uiroit a l'augmentation de ses facultez) et de te la bailler apres que tu auras sonde nos-tre Tartare, et recognu s'il te voudroit mettre en liberte apres auoir guary son frere de sesinfirmitez, et moyennant aussi qu'il te iure fort solemnellement de ne point retenir In pier-re, sins te permettre de l'emporter, afin que tu me la rende, sans qu'il le scathe. Le Polo-nois sur ce luy dit, Madame, ie trouue ce moyen tres-bon, et ne faits aucun doubte que sivostre pierre peut effectuer cc que vous dites, que le Tartare ne me donne volontiers la H-ind& Mais vous mettrez cc precieux joyau en fort grand hazard, car vne chose si rare et

descoperi si a-I areta unit midi -loci cu care spent st scape din servitute, ntunai sa fact dinpuntit in puntit ceea cc i-ar prescrie. Si dupa cc Iacobit a promisti si a juratu ca va facetag cc dama acesta 'I va spune, chiarit de l'ar costa, vietia, Principesa, reluandit cuventulti,'I dise: scii ca TAtarulti carele ne-a robitit are unit frate mai mare, carele de catii-va timptiincoce a orbitit si a surditg dupa o grea bolt ce i-a cadiutt la ochi si In urechi, si pentrucare frate-seg pare a fi forte superatit. Eti am unit melt cc mi l'a data la logodna, dom-nulti si sogiulti met, si pe care l'am pastratti cu ing,rigire; ascundiendu-lit candit in perulti meg,canal in sdrentiele cu care am fostit totdeauna imbrAcatii, de candti am cadiutit robs. Ceeacc m'a Eaten ca se preterit inelulu acesta innaintea altorit scule mai scumpe cc am perdutti,este ca pre-scumpuld met sogiti m'a incredintiatti ca petra care este in acestit melt are marlsi deosebite puteri, chianti pentru feconditatea femeilorit care-lit porta, st pentru ca sa con-serve fruptulti lore candit sunt grele ; pentru acesta, elt mi-a prinsti forte bine, ca-ci nucredit ca fart tilt asia fi pututit purta copilulit pant Ia terming. si bine, dupa chinurile ca-te am suferitti. Afars de acestea, sciti ca scumpulit met domnit spunea ca, edit ce-I &-raise acesta petra minunatVlit incredintiase ca aveit puterea de a lumina, vederea acelorg ccvorti fi perdut'o, si de a vindeca surdimea, numai de nu cumva e naturale set forte vechia.Asia-dar en sunt de parere sa scott petra acesta din inelt (ca -ci chianti asia aurulit 'itemai multi smintesce de catfi adaoge facultatile sale) si sa ti-o dad tie dupt cc vel cerch peTatarulit nostru si dupt cc vei vale ca ar vol sa te libereze data vel vindeca, pe frate-seade infirmitatile sale, si dupt ce-ti va face juramentti cu solemnitate ca nu va opri petra ci-tiva da-o inderetti , pentru ca si tu sa mi-o dal mie , fart sit scia tilt. Polonulti la acesteadise : DOmnt, mi se pare ca acestit midi -loci' este pre -bums, si nu me indoiescit ca, dadpant Dtale p6te sa, fact ceea cc didi, Tatarulti va sa, me libereze cu inultitmire. Dar puiin mare periculti acesta, scula pretiost, ; ca-ci unit lucru asia de rug si asia de minunatit

lions

Page 76: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

BABET HISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAUIE 79

si excellente excite incontinent l'enuie de ceux qui en voyent les effects : vray est que i'ayrecogneu que depuis que le Tartare iure par son grand Dieu, qu'il fera quelque chose, met-taut la main sur sa poictrine, it n'y manque iamais; de sorte ne faudra rien commen-cer, qu'il Wait confirme sa promesse par ce serment solemnel. C'est fort Mien aduise, dit laDame: mais it faudra aussi que tu demande au malade, te donne vn cheval et quel-que argent pour Vert retourner auec passe ports en ton pais, afin que tu t'y achemine promp-tement pour scauoir des nouuelles de mon cher espoux, et railer frontier la part qu'il serapour luy faire tenir de mes lettres, et me raporter responce, s'il est possible, car c'est toutceque ie desire pour le present, plus que la conseruation de ma propre vie. Le Polonoisayant derechef promis et jure d'executer de point en point tout ce que ceste Dame luy a-uoit prescrit, si tost qu'il seroit mis en liberte ; la Princesse tira sa bague qui estoit lorscachee dans ses cheueux, et auec grande peine ils osterent la pierre de son chaton, laquel-le ladite Dame baisa plusieurs fois, puis la bailla au Polonois, qui la recent tres-humble-ment, iurant derechef de la rendre aussi tost qu'il en auroit fait, si elle ne luy estoit osteepar violence.

CHAPITRE XLVIII.

Comte le Polonois fit entendre au Tartare, qu'il pouuoit guarir son frere craueuglenient etde surdite, s'il luy vouloit donner liberte sans payer rayon.

LE Polonois estant nanty de ceste pierre, attendoit auec impatience que le Tartare vinta parley de la maladie de son frere, et comme vn iour it s'en atiligeoit , le Polonois printocasion de luy dire, qu'il scauoit vn moyen fort asseure pour guarir l'vne et l'autre infit-mite de son frere, sans luy faire aucun mal, ny mesme luy faire prendre aucune chose parla bouche; Ie n'en troy rien, luy repliqua le Tartare, car les medecins de ce pays ne l'ontpeu faire: mais si taut estoit que tu peusses effectuer ton dire, ie te promets de to renuoyer

atitia invidia celora cavil Veda efeptele. Este adevera ca Tatarula data jura pe Ddieulasett cal mare sa face ceva, punenda mina pe peptulu sea, nu-sI calca cuventulti; de aceea nicitrebue sa incepema ceva, innainte de a -sI incredintia elm promisiunea sa prin acestajuramentasolemna. Forte bine a-I gandit'o, dise dama; dar tottt odata trebue sa ceri bolnavului casa-ti dea mitt calti si cati-va bani ca sa te intorcl cu pasaporta in tiera ta, pentru ca samergi mai curendtt sa afli sciri despre scumpula mat sociii, sa-I duci scrisorile mele, si sa-mladuci respunsti, dad, se 'Ate; ca-ci nutria atata dorescti de o caradata mai multi de cattipastrarea vietii mele. Polonulti promitendu-I erasi cu juramentii ea va face din puntti in puntuceea ce dama acesta i-a fosta prescrisa, indata ce va capeta libertatea, Principesa scose i-nelula sea pe care atunci avea ascunsti in perula sett, si cu Orecare greutate scOse petradin elm, pe care o saruth de mai multe ori , apoi o incredintia Polonului , carele o luh cumare respecta , juranda erasi a 1-o da indaretti indata ce va termini, data nu i se va luaprin

CAPU XLVIII.

Cundi Polonulu facie pe Tcitarii sit intielegcl ed pote sa vindece pe frate-sett de orbire si desurdire, va da libertatea fare(' reseumpe'rare.

POLONULU, dupe ce a Matti petra, ascepta cu nerabdare ca Manila sit' desehida vor-ba despre bola fratelul sea. Asia-dar audindu-lit intr'o di emit se plangeh, lua indemnulasi-I dise ca Ott scie unit midi-locti forte sigura ca sa vindece an-161160 infirmitatile frate-lul sett, MIA' sa-I fad nici unit reti, si fare miicara sa-1 dea ceva de beutti. Nu credit, diseTatarula, ca-ci doftorii din tiera asta nu rail pututtt vindece; dar dad, tu al pute face ceea

dczed-i

qu'il

qu'il

silk.

Page 77: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

80 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

Promesso qui fat sans payer aucune rangon, et en outre te donneray dequoy te reconduire en ton pais.faits pox le Tar- C'est la recompense que ie faisois estat de vous demander, dit le prisonnier, et que voustare, it fealties le

P°1°11C.". me iuriez pas vostre grand Dieu de ne manquer pas de satisfaire a vostre promesse,quand i'auray effectue la mienne, et de ne retenir, ny permettre que d'autres m'ostent la chose dontie me seruiray a I'effect de la cure de ces maladies. Ce que le Tartare ayant promis et iur6par son serment solemnel , posant la main droite sur son coeur, , le prisonnier luy dit, sui-uant l'instruction que sa Dame luy auoit donnee, qu'il demandoit delay d'vne semaine, tautpour faire quelques preparations necessaires, que pour attendre le renouuellement de la Lune,ce que le Tartare estima estre vne pure defaite , n'estant pas capable de comprendre, queles Astres, et principalement ces deux grands luminaires, le Soleil et la Lune, infusent leursvertus dans les corps d'icy bas plus abondamment en vn temps, qu'en l'autre, bien qu'il se re-cognoisse ainsi par ceux qui y prennent garde vn peu curieusement, non seulement aux a-De la pierre (lite nimaux, et vegetaux, mais encores aux mineraux, et aux pierres, comme entreChelonia, Plinelib. 97. cap. 10 autres, on a remarque de la pierre appellee Chelonia, qui rend ses effects plusde son hist. nat. ou MOins admirables, selon le temps Von la met en vsage; et la Selenite posteapparemment vne figure de Lune sur sa face, laquelle croist, ou decroist suivant la Celeste,i: Ten! 2 eioiruerse dont on peut induire et iuger asseurement que l'vne regoit les mouuemens deet an second de l'autre. Ce qui est aussi conforme a 1'Axiome du Philosophe, qui dit, que lesla gener. et car-

rep, choses terrestres soot regies et gouuernees par les corps Celestes, dont i'aybien voulu toucher vn mot en passant, de crainte que ceux qui liront cecy, n'estimassent quei'eusse mesle des choses fabuleuses, pour enfler ceste Histoire.

CHAPITRE XLIX.

Comme lacques le Polonois se fit reiterer les promesses que le Tartare luy auoit faites, enpresence du malade.

OR jagoit que le Tartare ne se peust persuader que ce nouueau Medecin deust operer

ce did, %I promitg a-ti dh drumulti fat% nici o rescumperare, si inca a-ti inlesni midi-lOcelecu care sa te intorci in tiera ta. Acesta resplatire gandiam sa -ti certt si et., dise captivulti;dar sa-mi juri pe Ddieulu tett celti mare, ca-ti vei indeplini promisiunea Candtt si eti voiuindeplini pe a mea, si ca nu vei opfi nici vei da voig' la altil ca sa-mi iea lucrultt prin ca-re voiu vindech aceste bole. Dupg ce Mamba'. a promisti si a jurattt cu jugmentulti settcelg solemnii, punendii maim dreptg pe inima sa, captivulti dise, dupg invetiatura ce-1 dedeseDOmna sa, ca sa-1 dea terming de o septemhna, atatu pentru ca sa faca orecare preparativenecesarie, cad si pentru ca s'ascepte rennoirea lunei. Acesta propunere puse la mare in-

pe Tatarti, nefiindti in stare sa intielega cumil stelele, si mai alesti aceste done marlluminatorie, Sorele si Luna, potg sA aiba influintig asupra corpurilorti pamentesci mai cu a-bundantig inteunti timpti de cabu intr'altultt; cu tote ca acesta este recunoscutil de catra eelce observa mai cu petrundere, nu numai la animale si la vegetale, dar chiarti si la minera-le si la petre, preening intre altele s'a bagatti de shag' petra numith Chelonia, care are e-fepte mai multti si mai puging admirabile, duph timpultt canal se intrebuintieza ; si Selenitapare Ca are o figura de lung pre facia sa, care cresce si decresce ca si luna cea ceresca, dupgcare se p6te conchide ca una priimesce mischrile celeilalte. Acesta este totil deodata con-forma cu asioma Filosofulul care dice, ca lucrurile pamentesci sunt guvernate de catra cor-purile ceresci, despre care amt. voittt sa spunti ung cuventti in trecatil, de tema ca aces cevolt ceti aicea, sfi, nu creda ca am amestecatit lucruri fabulose, pentru ca sg facg acesta is-toria mai inflata.

CAPU XLIX.Curet lacobil Polonulti a feicuta pe Teitarti ca sa repetcl promisiunile sale, in facia cu

bolnavulti.DE si Tatarulti nu se puteh incredintia ca acestfi nog medics putea sa fad ceea ce

doled

Page 78: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

BARET HMO= DES TROUBLES DE MOLDAUIE 81

ce dont it s'estoit jade; toutesfois it ne delaissa d'en alter faire 10 recit a son frere le-quel desireux de recouurer les sens desquels it estoit priue, pria sondit frere de ne negligerpoint cest offre, attendu mesmement que l'essay ne luy en pourroit causer aucune incommo-dite, puis qu'il ne falloit rien prendre par la boudte, ny souffrir auctm mat, comme auoit as-seure le Polonois ; promettant au reste le malade de dedommager sondit frere, tart de larancon qu'il pouuoit esperer de son prisonnier, que de tout ce qu'il lily bailleroit.

Done to delay requis par ce nouueau Medecin estant expire, et la Lune arriuee an pointde sa conjonction auec l'oeil du monde ; le Tartare ne manqua pas d'interpeller son prison-nier, de l'execution de sa promesse, lequel fit response, qu'il estoit tout West de s'achemi-ner auec luy chez son frere, pour venir a l'operation taut attendue et desiree de part etd'autre; et pour cest effect, it print entre ses mains vn verre dans lequel ladite Dame auoitmis tremper sa pierre, auec du jus exprime de violettes de Mars, et de quelques autresfleurs printanieres, pendant le delay requis, et partit auec le Tartare pour aller chez le ma-lade, oit estans, arriuez, le Polonois fit reIterer encores an Tartare les prommesses qu'il luyauoit faites, apres qu'il auroit entierement guery son frere, et crioit bien haul, alfin que lepatient l'entendist, et qu'il en fust tesmoiug ; ce que le dit patient ayant a quelque peineentendu, it diet au Polonois, Qu'outre la promesse que son frere luy auoit faite, PromeseeduTar-

il luy donneroit vn cheual, et cinquante squins, pour faciliter son retour en son ilacrgeu ems aolnut la

pays. Vous me donuez courage de vous bien guerir, dit le Polonois mais it iibertL.

faut que vous me promettiez et iuriez encores vne chose, comme a faict vostre frere; C'estqu'apres que ie vous auray rendu les facultez de la veue, et de Pottye, vous ne m'osterezpoint, ny souffrirez qu'on m'oste la chose dont ie me seruiray en ceste cure: Ce que le Tar-tare iura volontiers, ne songeant lors qu'a sa sante.

CITAPITRE L.

Dc quelle fac072 le Polonois proceda a la gwarison des yeux du Tartare.COMME le Tartare eut von tirer par le Polonois sa pierre medicinale, de la composi-

propuneh, en tote acestea s'a dusit sit spun& fratelul sed celuf bolnavit. Acesta 'Irt raga custhruintit ca sit priimesa propunerea, cu attar' mai ales(' ct, nu putea, st-I fact Mel o ne-placere, fiindti ea nu avea de luatti 'rimier' in gura, nisi aveh de suferitit vre o durere, pre -cumd asigurase Polonuld; promitendit bolnavulti de a-ld desphgubi atilt(' de rescurnperareace puteh spent dela servulft sed, chat si de on ce 1 -ar mat fi cerutft.

Indatt ce a trecutd terminuld cerutd de nould medicit, indatt ce luna ajunse In pun -tuld conjuntiunel sale cu ochiulit lumel; Tataruld nu lipsi de a chihmt pe sierbuld sea si a-Idice ca s& -st implineset, promisiunea. Acesta response c& era si gata a merge cu eld la fra-tele set, ca sit incept operatiunea atatti de multd dorita de o parte si de alta ; si pentru a-cesta, eld mut in rnant und pilchard in care numita damt pusese petricica sa, cu zamh stersadin viorelele lul Matti si din alte fort de primavera, in timpuld terminutul cerutii, si pled,cu Marti% cart bolnava. Acolo sosindu, Polonuld filed pe Tatar(' ca sit mat repett pro-misiunile facute, dupt ce ar vindect en totuld pe fratele sett, si striga cu von mare pentruen bolnavult sa-ld audit si sit fit marturd. Bolnavulti audindd cu mare gred, a dist" Polo-nuluI ca, afart de ceea, ce 1-a promise frate-sed, chit '1 va da und cat(' si cinci-dieci de gal-binl, pentru ca sit se petit intOrce in tiera sa. 'Mt dal curagiuld ca sit to vindech cumit secade, dise Polonula; dar trebue sit -ml promiti ca si fratele Dtale, si sit jut ca densuld, cd,dupt ce-tt void da vederile si audiuld, nu -mi vet lua si nisi vet suferi ca cineva sit -mi iealucruld cu care me void servi la cura acesta. Tttarulti jury bucurosti, negarulindu-se atuncide dal la stnetatea sa.

CAPU L.Candi Poloaaulii procese la vindecarea oeltilorit Tfitarulul.

TATARULU, cum(' a vediutil pe Polond et scote petra medicinalit din compositiunea in care11

Da

:

Page 79: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

82 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

tion ou it Pauoit mise tremper, ainsi gull a este predit, et icelle appliquer sur l'vn des yeuxde son frere, auec vn bandeau pour l'y tenir ferrnement par l'espace de sept heures, it doutaencores plus que deuant, de l'effect qui luy auoit este promis, car aussi ceste pierre auoitplus de vertu, que d'esclat. Ce qui fut cause qu'il sortit de la maison de son frere assezbrusquement, disant, qu'il s'alloit promener, attendant cest interualle de temps passer, etpensoit desia, comme confessa depuis, h bien frotter ce noutteau Medecin, si son opera-tion eut mal succede. Mais comme it fut retourne, et qu'il eut veu leuer le bandeau, et la-Onartgon d'rn uer l'oeil medicaments auec de l'eau de fontaine, et qu'il entendit que son frere

oBoeniln

ee n

dula

Tar- s escri a qu'il voyoit fort bien, alors it en eut vne telle allegresse, et le maladetare. aussi, qu'ils ne scauoient quelle there et caresse faire a ce Medecin; et pour

commencer h le festoyer, , firent aporter le disner qui estoit prest, remettant la cure de l'au-tre oeil pour l'apresdinee. Pendant le disner, leur eutretien ne fut autre que de l'admira-ble et specifique propriety de ceste pierre, et de l'affliction que recoiuent en l'ame ceux quisont priuez de la vette, principalement pour ne pouttoir plus iouyr de la douce et agreablelumiere, et contempler le bal des Astres.

A l'effect de quoy le Createur de toutes choses a voulu que l'homme eut le chef es-leue, et les yeux placez en iceluy, Min de mieux contempler le lieu d'ott son ame a prinsorigine, et oft elle doit en fin retommer; ils s'entretindrent aussi des loftanges de In vrayeMedecine, par les reigles et preceptes de laquelle le genre humain est souuentes fois sou -lags en ses infirmitez. Mais le malade qui auoit este traicte de diuers medecins, sans enauoir ressenty attain soulagement regrettoit la despense qu'il y auoit faite, et disoit que s'ileust eu Pauthor;t6 de faire des loix en son pays, it eust ordonne entr'autres choses, Que lesmedecins ne sOoient payez de leurs salaires qu'apres auoir guary leers malades, a fin de lesrendre plus sttidieux et plus soigueux qu'ils ne sont, leur estant quasi indifferend que les-diets malades meurent, ou qu'ils guarissent.

A l'issue de table, le Polonois appliqua sa pierre medicinale sur l'autre oeil, comme

o bitgase, si o pune pe unulit din ochii fratelul see, cu o legaturit care sa o tint acolo lipi-pe timpii de siepte ore, veni la mal mare indoela de cat innainte despre efeptulft ce-I

promisese, neputendit crede ca acesta petrt avet in sine mai multd putere de cad straluci-re. De aceea Ott es,1 din casa fratelul set rapede, dicendii ca se duce sa se plimbe pantva trece acesta intervalii de timpti, si aveh de gandu , precumit a marturisit'o pe urma, sitdea o bunt frecttura medicului, dad, operatiunea sa nu va reesi. Dar dupt ce s'a intorsitsi a vediutti ct ridicase legittura de pe ochiti , si ca spalh ochiulti cu apt de Mutant,si a auditt pe frate-set strigandit ca vedea forte bine, atuncia s'a umplutu de atata bu-curia, atatu elt cats si bolnavuld, ca in mai scieh ce multiamire St mai fact acestui

si pentru ca sit incept a-lit serbttori , a adusti prandiulit carele era gata , amenanduearn celui-laltit °chid pe dupt mast. In timpulti prandiului, n'a fostti altit convorbire de catsdespre admirabila si specifica proprietate a acestei petre, si despre intristarea ce ports insufletif acel ce-si perdu vederea, mai alesti flinch et nu potti sit se bucure de dulcea si pit -cuta huninit, si sit contemple valulti stelelorti.

Pentru acesta Creatorulti tuturorit lucrurilorit a voitit ca omult sit aibt capulit ridicatitsi ochii asiediati in elti astfeliit in cats sa contemple mai bine loculit de uncle suffetulti seta luatti originea sa, si uncle trebue in fine sit se reintorne. El vorbira aseminea despre lau-dele adeve'ratei medicine, dupft ale direia, regule si precepte genulit omenescil este adese onmangtiatu in infirmitatile sale. Dar bolnavulti, carele fusese tratatt de diferiti medici fartsit fit simtitti nici unit folosit, se plangeh de spesele ce Meuse, si diced et de ar fi avuttiputerea sit fact legi in tiera sa, ar fi ordinate intre altele, ca medicil sit in fit plaid de catsdept ce ar vindech pe bolnavii lore, pentru ca sa -I fact mai studiosi si mai ingrigitori, cit-ciastfeliti cumit sunt, pucinti le past dact bolnavii molt set se vindect

Ridicandu-se de la mast, Polonulit a aplicatit petra sa medicinalit si pe

ait

ta

me-dica;

celt-lalta

Page 80: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

BARET HISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAUIE 83

it auoit fait le matin, et ainsi la vette fut entierement restituee an Tartar°, lequel ne desi-roit rien taut que d'esprouuer ce mesme remede sur ses oreilles sourdes, laquelle operationfut remise au lendemain, h cause que la nuict suruint.

CHAPITRE LI.

De quelle facon le Polonois proceda a la cure de la su/rdite du Tartare, et fit promettreau Capitaine qui tenoit la Princesse captiue de la traicter nbienx a l'aduenir, l'aduoilant

estre sa parente.

LE iour ne parut pas plustost le lendemain, que le Tartare attendoit auec impatienceson frere, auec son bon Medecin, pour paracheuer de le guarir, ainsi qu'il s'estoit oblige defaire, ce qui fut fait fort heureusement, par l'aplication de ceste Pierre dans chacune des o-reilles assourdies, en l'y laissant autant de temps qu'on auoit employe le iour precedentla guerison des yeux, puis faisant injection dedans, de quelques gouttes de la composition enlaquelle la dicte Pierre auoit trempe , it est difficile de dire lequel de ces trois, resentcoup pros le plus de contentement de ces belles experiences et cures ; car outre que le Po-lonois obtenoit par ce moyen sa, liberte, it estoit extremement wise d'auoir veu ces admira-bles effects operez par ces mains, et dont it estoit recogneu comme s'il en eut este Pau-theur. Le Tartare qui l'auoit mend et adresse a son frere qu'il aimoit vniquement, ne recentiamais plus de contentement que de luy auoir procure ce bien, dont son aisne se sentoitgrandement oblige vers luy ; et quant l'autre Tartare, qui auoit recouuert ses deux sens,par la privation desquels l'homme semble estre de Aire condition que les bestes, it pensoitrenaistre au monde, et pour en recompenser son Medecin, outre paya sa rancon h sonfrere, it luy donna encores un bon cheuaI, cinquante squills, et vn coutelas de Damas.

prectund facuse de diminetia; si astfelitt se indrepta cu totuld vederea Tatarultd, care-le acuma nu mai doria, alts de catti sa cerce acelasi remedid asupra urechilorti sale asur-dite, operatiune care se amen& pe a deua di fiindti ca innoptase.

CAPU LI.

Cumii Polonulu procese la cura surdirel Teitarului, si cumli 'la faeic sit prontiki cd va tra-tec ma bine pe Principesa eaptivd, aretcinclu-f di este nail cu

AMA se aretase serele a china di, si Tataruld ascepth cu nerabdare pe fratele sett, endoftorulti celu bunu, pentru ca vindece cu totulti, asia precuinti se indatorase. Acestase si Med cu fericire, aplicandu-1 petra in fia-care din urechile asurdite, si lasand'o attadtimpti precatil o lasase in dioa precedinte la vindecarea ochiloru ; pe mud, picandu-1 inla-intru cite -va picaturi din compositiunea in care fusese muiata, este gred de spusfi care dinacesti trei simti mai mare bucuria, din aceste frumose esperiinte si cure; ca-ci Polonuld, prinacesti capeta, nu numai libertatea sa, dar si o bucuria nespusit vediendii acesteminunate efepte operate prin netne,le sale, si sciindti ca era recunoscutd ca autoriti alitlord; Tataruld care-ld adusese la frate-seti celti pre-iubitu , nu simti nisi odata mai marebucuria de chtti aceea de a-i fi facutu asemine bine pentru care frate-sett se siintiit forte in-datoratti catra densulti; si catit despre celalaltd Tatard, carele-si recapetase simtiurile, yecare candii nu le are omulu pare a fi in conditiune mai presta de daft vitele, credea ca senasce de a dotta-era in lunie , si pentru ca sa resplatesca pe mediculd sea, nu numat ca,a platitd fratelui set rescumperarea, dar inch i-a dattx twit cald bunti, cinci-dieci de gal-bini si unit cutitd de Damas.

qu'il

°chat,

elti.

sa-ld

eltt

a

a

u

Page 81: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

84 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

Le Polonois voyant ces deux Tartares si rauis et contens de luy, pour auoir si bienaccomply ce qu'il auoit promis, it print occasion de dire a son hoste, qu'il auoit vne chose

Le Po lonois a h luy declarer, et vne requeste a luy faire, C'est a sgauoi, que la Polonoise, quisoing de sa Dame,et stipule du Tar- estoit aussi sa prisonniere, estoit sa parente proche, et qu'il le prioit en consi-taro de la mieux deration des bons offices qu'il auoit rendus a son frere, qu'elle fust desormais ettraiter, comma es-tant sa parente. pendant son absence, mieux traitee et son petit enfant, qu'ils n'auoient este iusquesaloes, et qu'aussi tost qu'il seoit de retour en sou pays, it moyenneroit le payement de sarangon, voire qu'il pourroit reuenir luy mesme pour l'apporter et In reconduire en Pologne;a. l'effect dequoy les Tartares luy fluent obtenir des passeports du Gouuerneur, sans lesquelsit luy eust este presque impossible de sortir du pays. Attendabt l'expedition de ses passe-ports , le Polonois demeura tousiour en la maison du Tartare , non comme son prisonnier,mais plustost comme son intime amy, , mangeaut a sa table, et en sa consideration Ia diteDame, qui auoit tousiours este iusqu'a bon traitee en pauure esclaue , commenga d'estre as-sez humainement nourrie auec son petit enfant; it leur flit aussi loisible de parler et con-uerser librement ensemble, de sorte que le Polonois raconta a sa Dame de point en pointce qui s'estoit passé en la curation du frere de leur hoste auec sa pierre, qu'il luy renditfidelement, comme it auoit promis.

CHAPITRE LII.

La Princesse captive est acluertie de ce qui s'estoit passé a la guarison du Tartare, et de-manda permission d'escrire a ses parens par Iacques le Polonois.

LL Princesse prisonniere fut infiniment aise d'entendre que son dessein auoit iusquesl'a si heuresement succede , ce qui luy donna bonne esperance pour l'aueni, et voyant quele Polonois n'attendoit plus que ses passeports pour partir, elle demanda permission au Tar-tare d'escrire a, quelques-vns de ses parens, pour les conjurer de la retiree, et payer sa ran-

Polonulti, vediendti pe acesti clot Tittari atatii de multitmiti de densult, fiindil-ct in-deplinise ceea ce promisese, gasi ocasiune a spune ospelui set, ca aveh sa -1 declare unit lu-cru si 4-1 fact o rugaminte , adect et PolOna care era serva la elt, era ruda a sa de a-prom si ca l'ar rugh in privirea servitielort ce facuse fratelul sett, sa fit pre catit timpt valipsi elti mai bine tratata impreunt cu copilasiult sett de catii innainte, si et indata ce se vaintOrce in tiera sa et va face chipt ca sit o rescumpere, si ea va veni singurt cu pretiultiel pentru ca sa o iea si sit o reconduct in Polonia. Pupa acesta, TAtaril '1 scosert pasaportedin partea guvernatorulul, fart de care 1-ar fi fostii cu neputintit ca sa est din tiert. Pantsit-1 scat pasaportele, Polonult siedit tail in casa Tatarului, inst nu ca unit servii ci caunit arnica intimu, mancandti Ia masa sa; era numita DamA, care pant atunci fusese tratattca o bietit rat, incept a fi nutritt mai omenesce impreunt cu copilulti el; tail Matt le ftpermisti la amendoi ca sa vorbesch in libertate impreunt ; si astfelift Polonulu '1 spuse cude a merruitulti tat ce se petrecuse cu cura fratelui ospelui lord en petra sa, pe care 1-0 deteinderett precumt '1 promisese.

CAPU LII.

Principesa captivd Old de celc petrecute in vindecarea Tcitarului, si cere void a scrie rude-lord sale loin Iacobei Polonulii.

PRINCIPESA captivA fit forte voiost sa audit ca planult set a isbutitti atatti de bine,si acesta '1 dete bunt sperantiit pentru viitoriti. Vediendt ca Polonulti aseeptit numai pasa-*tele sale pentru ca sit piece, ea cerit voit Tatarului ca O. snit cuiva din rudele salesi siti-I rege ca sa platescil rescumperarea sa pentru ca sa o mantuiii. Acesta voit i se a-corda cu usiurintih. Din tote scrisoile acestea, n'am pututti piistrit de catit pe aceea ce ea

Page 82: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

BARET HISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDATJIE 85

con, ce qui luy fat accord facilement. De toutes ces lettres, ie n'ay peu recouurer que cel-le qu'elle escriuit au Prince Correcky, que i'ay fait translates de Polonois en nostre langue,affin d'en faire part aux Lecteurs.

LETTRE DE LA PRINCESSE CORRECKY CAPTIUE, A SON MARY, PRISONNIER DU TURC.

Depuis l'heure mal-heureuse que la fortune, ott pour mieux dire la providence divinepermit que vos victoires, et nos communes felicites fussent changees en desastres et calamitez,et que moy, chetiue, apres auoir veu en mesme instant reduire sous la captiuite du Turc matres-chere mere, mes deux tres-aymez freres, et vous mesme (mon tres-honore mart' et sei-gneur) je demeuray en partage auec plusieurs de nostre party, entre les mains inhumainesdes Tartares: Il m'a este du tout impossible de rencontrer vne seule occasion de vous fairescauoir de mes tristes nouuelles iusqu,'a present, que la cliuine bonte commenpnt a destrem-per la rigueur de sa justice dans la douceur de sa misericorde, m'a inspire un moyen ines-pere an fort de mes miseres, pour faire deliurer ce soldat et messager de nostre com-mune prison, lequel i'ay oblige par ce bon office de vous alter trouuer en quelque partque puissiez estre, (si tant est que vous restiez encores entre les vivants) et m'en rap-porter quelque certitude; car c'est la seule esperance, bien que tres-douteuse, qui a retenuinsques icy mon ame sur les leures de son corps infortune, ou plustost dans sa double pri-son; Vray est que le Tout puissant, qui n'abandonne iamais les siens au besoin, sans wi-pe consolation, m'a fait ceste grace particuliere, que le fruict dont ie commengois d'estreenceinte lors de nostre grand mat -heur, est en fin parvenu a sa maturite, et en ay este de-tiuree auec asses d'heur (si toutesfois ie puis appeller hem- d'auoir porte et mis sur terre vnpauvre innocent, qui a sued toutes sorter d'angoisses, avant le laict de sa miserable mere,et n'a plustost senty Pair common, n'ait ressenty la dissette et necessite de ses parens ;et de plus a este barbarement enroolle an nombre des captifs de la nation, hors de laquelleit est nay, comme si en naissant it fast deuenu ennemy des Tartares, et en ceste qualite de-

a scrisii Principelul Korecki si pe care am tradus'o din limba polon5, pentru ca s'o facii cu-noscuta cetitorilorit

SCRISORIA PRINCIPESEI KORECKE DIN CAPTIVITATE, CATRA SOCIULU El CAPTIVE] ALU TURCULUI.Din ora nenorocitei de candy ursita, sea mai bine diet, Provedintia ca vip-

toriele si comunele nostre fericiri sci se schimbe in nenorociri si calamitati, de ccincla am ye-diuta de o data cddienda sub robia Turcului pe pre-scumpa mea mums, dotfratf, si chiara pre tine, pre-onoratula mea socia si dolma, ea sermana am rentasti, impre-'mei etc mai multi din of nostri, in mdnele neomenesci ale Tatarilora. fosta en totulapeste putintici ca set gdsesca macara o singurd ocasiune facet cunoscute tristele malesari pawl acuma. Dar buncitatea dumnedieescci incependa a immuia asprimea justitiei salein dulcetia misericordief sale, mi-a insuflata unit' neasceptata in ticcilosiele mete celegrele, ca sei scapa pe acesta soldata si anunficitoria ala comunei nostre inchisort, pre carel'am indatorata sa merges set to gdsescci ors in ce parte vei fi (numai data vei remasaincd intre cei si sci-ma aduca vre o scire siguret ; ca -ci acesta este singura mea speran-tici, de si forte indoiesei, care a tinuta pcinci acuma sufletula meu pe bueele corpulta sea ne-norocita, sea mai bine in indoita sa inchisorid. Adevera este ad a Tota-putintele, carele nuparcisesce nisi °data' pe of sei la nevoid fare", Orecare mcingetiare, mi-a Pula acestei gratidparticularci, ca fruptula cu care incepusem sa fili grea cancla s'a intemplata nenoromrea nOstry, a ajunsa in fine la mcduritate, si m'am usinrata en destulci fericire (data se pOte numlfericire, fiinda ca am purtata si am pusa pe pdmenta una bieta innocents, carele a suptatots feliula de dureri innainte de laptele peccitosei sale mum, si carele, innainte de a sintti,aerula .comuna, a resimtita miseries si lipsa pcirintilora sei; Si ce e ntai multi, nascuta a-turd dot stnit14 natiunei, a fosta mtbarbarici inrolata in nunte'rula captivtlora ef, ca si arida

diving usee

pre-iubitii md

3/1-asa -ti

fi

gaeil

naidf-losei

Mt),

Page 83: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

86 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

dare de bonne prinse). Mais nonobstant toutes ces tristes considerations, et les autresincommoditez que cet enfancon et moy souffrons a toes moments, ce m'est, ie le confesse,vn incroyable contentement et consolation, Quand viens a remarquer en son visage enfan-tin les traicts racourcis du vostre, que .i'honore sans cesse en mon imagination. Et puis quecent' enfant est nostre par indiuis, aussi est-il bien raisonnable qu'il vous serue, ainsi peamoy, de reconfort au fort de vos ennuis. C'est, mon tres-cher Espoux, toutes les bonnes nott-uelles que ie vous puis escrire, votes suppliant de les receuoir en tesmoignage de la conti-nuation de ma fidelite en vostre endroit, at en asseurance que le vray Protecteur des. Chre-stiens, qui nous twit reserue ceste faueur singuliere en temps si opportun, ne per»tettra pointque nous terminions le reste de nos iours en captittite (si tant est que vous y soya encore,comma ie crams), ains plustost geed nous deliurera, quand it iugera que ce soit nostre bien,ainsi qu'il a fait autrefois a rendroit de ses sainets: iacoit que nous ne leur soyons en riensemblables, sinon en ce que nous portons le mesme caractere, at que nous sommes captifs ataffligeo comme ils oat este, pour la profession que nous faisons d'estre du nombre des fideles.Ie le prieray done, mon tres-ayme at tres-cher Espoux, qu'il nous vueille tousiours =lute-tar en. ceste saincte at constante resolution de prendre patience a son imitation en toutes oc-currences, at de viure ou mourtr, s'il l'a ainsi determine, prolessant at exaltant iusqu'au der-;tier souspir, son sainet Nom, affin, qu'vn iour nous soyons trottua dignes de participer au_Royaum eternal, qu'il a acquis a ses esleus par ses incontparables souffrances. ADIEU.

CHAPITRE LIII.

L'heetreuse rencontre qua fit Jacques d'vn Polonois eschappe de la captiuite du Titre, lequelluy dit oft estoit le Prince Correcky, at du moyen qu'il luy donna pour luy faire tenir

les lettres de sa femme.

LE soldat Polonois ayant ses lettres et passeports, sur Passeurance desquels it pouuoit

s'ar fa feicutei dela nascere ini»ticuld Tatarilorni, si in acestd calitate cleclaratti de bungprinsti). Dar afarei de tote aceste triste consideratiuni si celelalte nepleiceri care acestd co-pilasiti si ed antic suferitd in tote momentele, sinttiii, o mcirturisescd, o multicimire si o mdn-gdiare necrediutd, ccindti prtvescli pe facia sa copilcirescd &aurae chipului Dtale, pe carele adorei totdeauna in imaginatiunea mea. Si fiindti ca aceste copild este ald nostru nedes-pcirtitti, de aceea este rationabild ca set ne servescci la atnendoi, de intarire la greutatea ne-cazurilorti. Acestea sunt, pre-scumpulti meal sociti, tote bunele sciri, ce potei sd-ti scrid, ru-gcinclet-te sd le priimesci, ca o dovadd de neincetarea fidelitdtii mele cdtrci tine, si an incre-dintiare ad adeveratuld Protectord al Crestinilord, carele ne-a pdstrata o sorts atatd de es-traordinard, nu va permite sd terminamti

siestulti dilelord nostre in servitute (dacd cumva Si

tan iescrota captive, precuntd me,' tenni), cd mai eterenda ne va liberd, va socot' cdva fa pentru binele nostru, precumei a leicutei odiniord en scintii set; cu tote ad nu ne ase-mencitnei intro nimica en et, afttrci numal, cci purtd»tzi acelasi caracterd si suntemti servi siantariti cuing an fostu ei, pentelted mcirturisimti cd sunte»tet din numerulti aredinciosilorti.Eai '111 void ruga, pre-itebituld Si pre-seumpula mea sods, ca sd se inclure a ne tine totdea-una in acestii scintd si constante resolutinne sci avemei reibdwea sa la tote nevoile, si sd trd-lend, sett sd neurimel clued astfeltei a decisd aid, necirturisindi ,si pre-innaltianda pawl la sus -pinuld edit din urnal, santulii sea Nunte, pentru ca infra di sit ne afkinta demni" de a fa-ce paste din imperatia eternd, pe care a dobandit'o prin neasentenatele sale suferintie. AD1O.

CAPU LIII.

Fericiia intelnire a lei Iacobei cif and Montt scapula din servitettea Tnnrculaai, carelespusa uncle se afla principele Korecki, si cumii Indust sei-X dea scrisorile soviet sale.

SOLDATULU P01011ii, luandd cartile si pasaportele, cu care putea sa umble prin tote tie

ie

condo

l-tc

Page 84: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

BARET HISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAUTE 87

aller et uenir par tons les pays de la domination du grand Seigneur, it print conge des deuxfreres Tartares, et de sadite Dame, qui le fit iurer derechef de ne faillir d'aller trouuerson mary en quelque lieu qu'il lust, pour luy dormer ses lettres, et luy en rapporter la res-ponce ; ce fait, it s'achemina du coste de la Pologne: mais it rencontra en chemin vn siencompatriote, qui retournoit de Constantinople, oft it auoit aussi este merle prisonnier auecle Prince Alexandre, et s'estoit subtilement euade ; ces deux Polonois s'estants descouttertslibrement, et raconte l'vn a l'autre leurs aduentures, Jacques s'enquist soigneusement ce qu'es-toient deuenus les Princes qui auoient este emmenez prisonniers a Constantinople par Skin-der Bacha, et particulierement le Prince Correcky, et ayant entendu qu'il estoit detenu pri-sonnier aux prisons de la Mer Noire, qui sont a cinq lieues de Constantinople, it demandspar quel moyen it pourroit parler a ce Prince, on du moins luy faire tenir des lettres qu'ilauoit pour luy dormer. A quoy lity hit respondu, que c'estoit chose tres-malaisee, d'autantque ledit Prince estoit fort estroitement garde : mais qu'il cubit entendu que l'Ambassadeurde France auoit permission de l'enuoyer quelquesfois visiter aux susdictes prisons, et qu'ils'en pourroit plus particulierement informer de ses sgens. Jacques n'oublia pas test auis, ets'en scent fort bien seruir, comme nous dirons. II requist aussi son compatriote de vou-loir porter , et distribuer en toute seurete les lettres que la Princesse luy auoit baillees,pour distribuer a quelques siens parens, ce qu'il promit d'effectuer volontiers ; ce fait itsprindrent conge l'vn de l'autre, et s'en alrent chacun de son coste.

CHAPITRE

L'arriuee de Iacques le Polonois, a Pera, et comma it accosta l'vn des domestiques du sieurde Sancy, Ambassadeur de France, lesquels furent ensemble visits). le Prince Correcky.

LORS que Jacques le Polonois fut arriue a Constantinople, it s'alla loger a Pera assez

rile de sub dominatiunea mareltd Sultanti, si-a luatti dioa bund, dela eel dot fratl Tatarl si delaDama sa, care l'a facutit din nod. sh jure ea numal de chat sh gasesch pe sociuld et on nu-de s'ar afla, ca sh-I dea scrisorile si aduca respunsii. Duph acesta, elti a luatit calea ca-tra Polonia ; dar in tale a intelnitd finial din compatriotit set, carele se inturnd dela Con-stantinopole, unde fusese dusil ca robit impreunh cu principele Alesandru si de uncle scapasecu iscusintia. AmendoI Polonii descoperindu-se unulti catra altuld si spuindu-si unuld altuiaaventurele lord, Jacobd cerceta cu ingrigire ce se Meuse cu Principit pe cari-I dusese robila Constantinopole Skender-Pasia, si mat alesit despre principele Korecki; si audindit eh seafla, inch inchisd in temnitiele Mdrei-Negre, ce sunt duct lege departe de Constantinopole,a intrebatit prin ce modit ar pute vorbi acestul Principe, sett macard sh-I trimitd scrisorilece aveh sh-I dea. La acesta i s'a respunsit ca era lucre pre-greil, fiindd eh numituld Prin-cipe era pre de aprope pdzitti; dar eh audise cumcd ambasadoruld Franciel avelt void de avisits cateodath aceste temnitie, si ca despre acesta s'ar pute informs dela omenit set. Ia-cobit nu uita acesta parere, si sal sa se servesch de ea forte bine, precumd vomit spune-o.Elti mai nigh pe compatriotulit sett ca sit duch si sa impartid, cu tots sigurantia scrisorilece-I dedese Principesa catrd uncle din rudele sale, ceea ce-i promise a face bucurosii. Pupaacesta si-a luatit dioa buna ninth"' dela altulti, si fid -care a apucatil calea sa.

CAPU LIV.

Sosirea lul Iacobfi Polonulii la Pera si intelnirea sa cu unulu din servitorii domnului deSacy, ambasadoruM Franciet, si cumi amenda arm visitati pe Principele Korecki.

SOSINDU la Constantinopole, Iacobu Polonulti a trail la Pera, uncle in apropiare era

sh-I

Page 85: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

88 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

proche de 1'Hostel du sieur Ambassadeur de France, affin d'auoir plus de commodite d'a-coster quelqu'vn de ses Bens, a l'effect que nous auons diet. Ce qui luy fut d'autant plusfacile qu'il parloit assez intelligiblement Francois, et qu'il estoit Catholique, ioinct que ledit Sieur Ambassadeur portoit vne affection particuliere a ce Prince, a cause de ses meri-tes, et sgachant qu'il estoit fort mal traite, luy enuoyoit par fois de l'argent par ses domes-tiques, pour faire acheter ce qui luy faisoit besoing ; charite d'autant plus digne de recom-mendation, qu'elle estoit iudicieusement employee, et sans esperance d'en estre iamais re-compence par celuy qui la receuoit , qu'on n'esperoit lors" ne deuoir iamais sortir des pri-sons Noires, et neantmoins ce fut par le moyen de ceste bonne oeuure que le Prince fistdepuis deliure, comme il sera diet cy apres.

II arriva done fort heureusement que celuy mesme des seruiteurs du sieur Ambassa-deur, auquel le Polonois s'adressa, estoit quelquesfois enuoye vers ledict Prince, ce qu'a-yant este descouuert par le Polonois, il le pria instamment de Paduertir Ions qu'il iroit aus-dictes prisons, de la part de son maistre, afin de luy faire compagnie, et pour tascherde donner luy mesme ses lettres, ou les faire bailler par son compagnon, si la porte luy es-toit refusee, lequel seruiteur ayant accorde ce que le Polonois desiroit, ne faillit pas de l'ad-uertir trois ou quatre iours apres, qu'il deuoit aller visiter le Prince, et luy porter quelquepresent, et conuindrent ensemble du iour, et de l'heure qu'ils deuoient partir, et afin que lePolonois eust plus de moyen de s'introduire auec son conducteur dans les prisons, il fit pro-uision de quelques vaisseaux pleins de bon vin, et d'autres bons bruuages, et de fruicts lesplus exquis qui se purent trouuer en la saison, et ainsi se mirent en chemin ; arriuezqu'ils furent aux prisons, il se presenterent pour y entrer, a quoy ils furent admis sans au-cune difflculte, d'autant que les gardes cognoissoient fort bien Phomme de l'Ambassadeur,et croyoient que son compagnon fast enuoye de la mesme part. Comtne le Prince veid en-trer ces deux visiteurs auec les presens qu'ils luy portoient, it pensa incontinent que celane se faisoit sans dessein, et se ressouuint d'auoir veu autrefois ce Polonois a sa suitte.Or ledit Polonois s'estoit aussi aduise de mettre ses lettres a tout hazard an fonds du coffin

otelult domnului Ambasadorit alit Franciet, pentru ca sa pots intelni pe vre unulit din Ome-nil seT, pentru treba ce am dist. Acosta 'I fit forte lesne , fiindti ca vorbia, limba francesasi era totodatt si Catolicu. Elu afla et domnultt Ambasadoril avea o afectiune particular&pentru acestti Principe, in privirea meritelort sale; si sciindit ca era forte ret tratatii, 'I tri-mita. cate °data bani prin servitorii seT, pentru ca sii-si compere cele de trebuintia , caritatecu atatt mai demna de lauda , cu catt o intrebuintia fart sperantit de a mai fi vreodataresplatitil de acela ce o priimilt, ca unulu ce nu mai spent st, est vre odatt din inchisorileNegre. Dar .cu tote acestea, tote prin acestit omit Principele a scapatt mai tarditt, precumitse va spune mai la vale.

Se nemeri din fericire ca servitorulti Ambasadorului catra care Polonulti se adresa, erachianti unulii din aceia pe care -lit trimitea cite ()data la numitulti Principe. Acosta aflan-du-o Polonulti, rugs cu staruintiit ca insciintieze chuff" se va mai duce la areta-tele inchisori din partea domnului set, si sa-lii iea cu (Mitsui(' ca duct scrisorile, setsa i le trimita prin companionulti set in cast candti usiele i s'aril refusa. Numitulti servi-tor(' acordandit dorintia Polonului, peste trei patru dile l'a si insciintiatti ca avea sit mergt,ca st visiteze pe Principele si duct orecare presente. Dupa acesta, intielegendu-se a-mendoi despre dioa si ora candit avek sa se duct, Polonulti, pentru ca sit se Ott introducemai usiort Cu conducetorult set in inchisori, a facutit provisiune de mai multe ulciore plinecu vino bunt, cu mai multe alte beuturi si frupte alese ce se putea giisi in acelit timpti, siastfelt plecara. Sosindti la inchisori, cerura ca sa intre, si furt priimitt fart nici o dificul-tate, fiindii ca pazitorii cunoscea forte bine pe omulti ambasadorului, si credea ca companio-nulti set era trimisti toto de acolo. Principele vediendil ca intra acesti dot servitori cu pre-sentele ce-I aducea, intielese indata ca acesta se facet, cu orecare plant, si-si aduse aminteca pe acestil Polont vediuse odata intre omenii seT. Numitult Polon(' s'a priceputt ase-

sa-litsa-I

sh-I

'It

Page 86: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

BARET HISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAUIE 89

of estoient lesdits fruicts, afin que s'il ne pouuoit parler au Prince, qu'il les trouvast enles tirant. Le Prince ayant demande au Polonois, s'il n'auoit point ouy des nouuelles de safemme, it l'asseura en son langage, qu'elle se portoit assez bien, quanta sa personne , etqu'il,n'y auoit pas trois mois qu'il l'auoit vette a Bialigro en Tartaric, chez vit Capitaine quin'attendoit que sa rancon, pour la renuoyer en son pays. Alors le Prince ne se pent te-nir de faire paroistre Ia lop, et le contentement qu'il receuoit de ces bonnes nouuelles, qu'ilauoit si longuement attendues ; et afin de rendre ses gardes plus fauorables , et qu'ils seretirassent de la chambre, it leur distribua partie des presens qui luy auoient este apportez,lesquels lesdites gardes allerent manger en vn autre lieu, apres auoir ferme In porte de lachambre a clef, suivant la priere que le Prince leur en fit, pour auoir moyen de communi-quer plus librement auec le Polonois.

CHAPITRE LV.

La resiouyssance indicible du Prince Correcky, et comme lisant les lettres de sa femme, itse pensa pasmer d'ayse, ayant cogncu qu'elle estoit acconchee d'vn fils.

LES gardes s'estans retirees, et ayans fenne la porte de la chambre du Prince, quin'auoit plus auec lui que ces messagers et bons pouruoyeurs, auec le Capitaine Francoisqu'on luy auoit donne pour camarade, it ne se peut exprimer combien its se resiouyrent en-semble de ces bonnes nouuelles, et combien its eu remercierent Dieu de bon coeur; stir toutapres que le Prince eut trouue dans le fonds du coffin lee lettres de sa femme, bien queI'adresse n'y fast pas, ny le nom de la Dame qui les auoit escrites de sa propre main.Or comme le Prince lisant ces lettres, fut urine a l'endroit qui faisoit mention de Penfant,dont sa there moictie estoit heureusement accouchee, ce que le Polonois n'auoit ose luy di-re en presence des gardes, alors it fut ratty en telle extase, qu'il demeura plus d'vn quart

minea ca sa, puia pentru Vita intemplarea scrisorile sale in fundula cosiulul cu frupte, pen-tru ca, data n'ar fi pututti vorbi cu Principele, sa le gasesca scotiendule. Principele intre-Wanda pe Polona data sciea ceva despre femeea sa, ela 'la ineredintia in limba sa ert erasanetosa, si ca nu sunt treI luni de dtch" o vediuse la Cetatea-Alba in Tartaria , In umCapitana. carele ascepta pretiula rescumperarh pentru ca sit-I dea drumulii in Wm sa. A-Wad Principele nu se putt' stapani de a nu areta, bucuria si multiarnirea pentru aceste bo-ne scirl ce le asceptase atata de demulta ; si pentru ca sit fad' pe pazitorit sei mai favo-rabili si faca a se retrage din camera, elti le distribui parte din presentele ce i se a-dusese care s'ait si dusu ca sit le manance in alta parte, dupa ce alt inchisa usia camerelcu cheea, dupa rugaciunea ce Principele le facuse, pentril ca sit pea vorbi cu Polonulti mailiberu.

CAPU LV.

Nespusa bucurici a Principelui Korecki, si ennui lesind de bucuriei afkindu din scrisorilesocIe sale ca ea a niiscutn uni`i

PAZIT01111 retragendu-se si inchidientlii usia camerel Principelui, si acesta remilinda numaicu acesti buni anunciittori si cu capitanulu francesti ce-i dedesera de cantaradii, nu se pote spu-ne dal se but urarit impreunii de aceste butte scirt, si cant multiamira lui D-diet din totaIrma; mai alesit candit Principele a gasitit in fundula cosiulul scrisorile socfei sale, cu toteca nu era adresa pe ele, nici numele Daniel care le scrisese Cu propria sa Juana. Principe-le cetmdit scrisorile acestea, candit a ajunsit acolo unde se spuneit despre copilit, ceea cePolonulti nu euteza a-I spune de facia cu pazitorisi, a cadiuta in astfelii de estase, itt dal aremasit mai multi' de unit patraria de Ora faro sit petit vorbi, si pie' putt, merge mai de-

12

sit-1

flit'''.

Page 87: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

90 TESAURU DE MONUMENTE IEITORICE

d'heure sans pouuoir parler, ni mesme sans pouuoir paracheuer de les' lire; car it sortit deses yeux comme deux viues sources de larmes, excitees partie de ioye, et partie de compas-sion, qui les priuerent quasi de leur faculte naturelle, de sort qu'il fut contraint de se fet-ter sur son lict, et de dormer ses lettres a son fidele camarade pour en continuer la lectu-re. Il trouua dans ces mesmes lettres un filet assez long, sur level sa fidele espouse auoitsubtilement escrit ce qu'elle luy vouloit faire entendre de plus secret, ce qu'il dechiffra aprestout a loisir, par la correspondance qu'ils auoient ensemble, laquelle inuention m'a sembleautresfois estre impossible: mais i'en ay depuis aprins la &con, d'vn personnage bien verseen telles subtilitez. Apres que ces gardes eurent vuide les vaisseaux, et dettore les presensque le Prince leur auoit distribuez, ils retournerent assez soudain pour voir que faisoient lesprisonniers, deux desquels princirent conge, a leur grand regret, des deux autres, qu'ils ens-sent bien voulu emmener : mais l'heure n'en estoit encores venue.

CHAPITRE LVI

Comte le Polonois et son conducteur retournerent pour la seconde fois aux Tours Noires,et porterent de nouueaux presens an Prince Correcky, lequel donna ses lettres au Polonois.

Nous laisserons pour vn pen de temps ces prisonniers en leurs agreables deuis, pourreuenir a nostre messager Polonois, lequel, entretint son bon amy et conducteur par le cite-min, de ce qui s'estoit passé auec les Tartares, et notamment du moyen par lequel sa cha-ritable Dame l'auoit delittre sans payer ration, a quoy it print vn singulier plaisir, encoresqu'il eust beaucoup de peine it le croire, (comme auront tous ceux qui ne sont pas instruicts entelles mertteilles de Nature et de l'art) cela le reedit encores d'auantage affectionne a, l'en-droit du Prince, et desireux de le serail: en tout ce qui luy seroit possible, comme aussi lePolonois, lequel it ne faillit pas d'aduertir it la httictaine ensuivant, qu'il eut encores char-

parte cu cetirea ; ca -ci nit esitit din °chit set ca dOue vie. isvore de lacrime, pornite pastede bucttit si parte de compatimire, care le luara facultatea cea naturala, in catil fa silitti sitse arunce pe patulit sett si sa des scrisorile in fidelula seu camaradti ca sit cetesca mai in-colo. In aceste scrisorl elti a gasitit si o fasia destulit de lungs, pe care credinciosa sa so-da cu multi maiestria ceea ce void sa -1 spina mai secrete, pe care du a desci-frat'o, dupa cunoscintia ce aveit dela corespundintiele urinate mat innainte intre (Mush, in-ventiune care paua atunci mi se pared cu neputintia ; dar dupa aceea am aflatti metodulitdela o persona forte invetiata in asentim maiestrii. Pazitoril dupa ce au desiertatu ulcio-rele si an mancatu presentele ce Principele le dedese, s'ati inturnatit fart de veste ca sit\reel, ce facea arestatil; dar atunci et nu vediurt shit decata ca eel doi veniti 'si lua dioabunt cu multa parere de reu, dela eel-Ian' dot, pe cart art fi doritu sa-1 lea en densil ;dar Ora Inca nu venise.

CAPU LVI.

Czrnrza Polonulu Si cu conducetorulu seu venire de a doua oret la Turnwile .`ogre, si adu-sera vouii presente privcipelui Korecki; carele dote scrisori Polonulni.

Vomu last pentru pucinit timpti pe captivi in placutele lore impresiuni, pentru ca sarevenimu la mesagerula uostru Polonit. Acesta spuse bunulut seu arnica si conducetora ce-le ce petrecuse la Mari, si mai en seta, prin care caritabila sa daunt 'lit man-tuise farit sit platesca rescumperare, pentru care acesta stud o bucuria nespusa, en tote ca-Ivenia greit sa credit (precumu le vine tuturoru acelora cant nu aft idea despre minunile Na-tures si ale artet); ncesta 'In faca ca sa iubesca mat multa pe Principele si sit caute a-ltiservl in ort-ce 1-ar fi en putintia. De aceea elu nu sctipa din vedere peste optti dile a in-

smisese

Page 88: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

BARET HISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAUIE 91

ge de son maistre, d'aller visiter le Prince, lequel attendant leur retour auoit dresse la res-ponce aux lettres de sa there moictie, qu'il auoit mille et mille fois leues, y trouuant, celuy sembloit, tousiours quelque nouuelle consolation et contentement. Ceste responce es-,toit conceue en langage Polonois, que i'ay aussi faict translater mot pour mot, afin que LesFrancois qui prendront la peine de lire ceste petite Histoire, ayent le plaisir de l'entendre.

RESPONCE DU PRINCE CORRECKY, A LA LETTRE QUE LA PRINCESSE SA FEMME LUY AUDITESCRITE, ESTANT ENCORES ENTRE LES MAINS DES TARTARES.

L'excez des plaisirs et contentements que i'ay ressentis par la lecture des lettres que cepresent porteur m'a soigneusenzent rendues de vostre part, (o ma tres-chere et tres-fidele moi-tie) a este tel, que n'eust este tempere par l'indicible douleur, dont mon esprit fut aumesme instant atteint, it m'eust este du tout impossible de m'aquitter de ce deuoir: Car corn-me d'vn coste mon ame fut presque mule de son corps infortune, en recognoissant l'estat devostre sauté, et vostre heureuse deliurance du fits, qu'il a plea au Tout puissant nous Bonner,pour aucunement soulager et adoucir nos communes miseres, elle fut d'autre part comblee detaut d'ennuis au seul penser de vostre captivite, et de vos souffrances, que si l'cxemple, quevous auez sainctement insert sur la fin de vos agreables lettres, ne l'eust retenue comme enesgqlle balance, elle se lust deliuree sans doute de sa naturelle prison. Ce qui me fait a bondroit esperer, que le mesme Seigneur, qui a prins vn soin si particulier de nostre conserna-tion parmy nos calamitez, et taut de dicers accidents, n'en antra pas moms pour nous en af-franchir du tout mind it ht.?' plaira, moyennant pre nous perseuerions en la confiance quei'ay, ainsi que vous, en sa bode infinie. Surquoy ie m'estendrois d'auantage, si ie n'auoisrecogneu tant par vos sainctes conceptions, que par tous vos loiiables deportements, combienvous estes instruite et accoustumee en la pratique des vertus Chrestiennes, avant d'vn cou-rage plus que masle, patiemment supporte tant et tant d'accidents qui nous sont suruenus

cunosciintia, pe Polonulu ca era insarcinatu de staphulti sef sa merga sit visiteze erhsi pePrincipele. Acesta asceptandil intorcerea lorti, facuse respunsu la scrisorile scumpel sale so-cie, pe care le cetise de mil si mu de oil, fiinclttt ca ghsia in ele totdeauna ore-care mart-

si multiamire. Acestfl respunsu este compusu in limba polona, si eu l'amti tradustidin cuventu in cuventii, pentru ca eel ce-st voru da ostenela a ceti ac6sta istoriorti sa aibamultamirea a o intielege.

RESPUNSULU PRINCIPELUI KORECKI LA SCRISOIIIA CE PRINCIPESA SOQIA SA 'I SCRISESE,FIINDU INCA IN MANELE TATARILORU.

Nenicirginita pldcere si multidmire ce am sinitita prin cetirea serisorilorg ce aduceto-riula de f.aoid ink& adusa eu ingrigire din partea ta, o pre-scumpa si pre-credinciOsa measoda! au fosta nteita do mare, in ccita de nu era stemperata de durerea, care total deoda-tit' a cuprinsa ,mintea si inima mea, mf -ar fi fosta en totula poste putintid a-zni indepliaiaacestcl datoria 44-ci precuts de o parte inima mea a fostarcipita din miserabilulu sea corpa,.lucinda seire: 67,t9sin:e scinetatea ta si despre nascerea copilului ce a voita edit a Iota Putintca ne da pentru a mangclia si a indulei comunele nostre pe de alts parte, ea s'aumpluta de -aMareciune cugetanda la captivitatea si la suferintiele tale, in Mtn daeci esent-pinta cc creserisa eu santitate in plcieutele tale scrisori nu ar fi tinut'o ca intr'o egalcibalancia, fdrd indoelci s'ar fi mcintuitil de naturala sa inchisorid. Ceca ce me face cu drepteicuventa sd spera eci aeelasi D-died care a ingrigita cacita de mita de eonservarea nostreintre atdte acidente si calanaitati, va aye iota aceeast grige ca sd ne libereze de totu eanda'1 va place, numai sit staruima si not in consciintia ce avenni despre bunetatea sa cea ne-marginita. Asupra acestora m'asiii intinde mai multi, dace fi recunoseuta atatu du-pa santele tele conceptiuni, ccita si dupci laudabiluta tea devotamenta, cdta esci de invctiata

s'il

gaiare

ticcilosii;

rat

n'asid

Page 89: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

92 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

l'vn sur l'autre, ie dis plus que masle, auec raison, car vous n'aues pas fait, graces a Dieu,comme les Princes vos freres, et la Princesse vostre mere, qui ont lachement renie le Chris-tianisme pour embrasser la fausse by de Mahomet, pour crainte d'estre confines auec moy,dans les prisons Noires, ou pour l'esperance de quelque bien transitoire, que vous desdaignesa bon droit, n'aspirant qu'a l'Etenzite. Crest pourquoy it ne me reste que de souhaitter lacontinuation de vostre constance, attendant vostre sortie de prison, que ie me promets deuoiraduenir bien-tost, puis qu'elle ne despencl que de Pap& de vostre rancon, pour laquelle ac-celerer, i'ay escrit et enuoye pouuoir an Prince Charles, mon Mar frere, de tronuer en toutediligence des deniers sur ce qui me reste de biens en Pologne, voice s'il en est besoing, deles y employer tons; car outre que ie n'en ay plus affaire, le Turc ayant refuse de me met-tre a rancon, Tors qu'il en a este sollicite par l'Ambassadeur de France, mon intime amy,it ne srauroient iaznais estre employes en mcilleure occasion, ny qui m'apporte plus de sou-lagement en vies liens. Vines- done (ma ties -there espouse) en ceste bonne esperance, et mo-derez, twit qu'il vous sera possible, vos cuisants ennuis, taut pour l'amour de moy, que pourne manquer an besoing a cc pauure enfant, duquel vous estes doublement mere, puis quevous l'alaicte,z de vos propres mamelles.

ADIEU.

Outre ces lettres, le Prince en escriuit troib ou quatre autres a ses amis plus particu-liers de Pologne, et sur tout au Prince Charles son frere, par lesquelles it he conjuroit defaire tout son effort de retirer le plus promtement pourroit sa femme, et le fils que Dieuluy auoit donne, des mains du Tartare, de crainte n'eust cognoissance de leur qualiteet condition, qu'il auoit ignoree iusques alors, et qu'a test effect it n'espargnast le reste deses biens. Ce qu'il executa soigneusement, comme nous dirons cy apres.

si de deprinsd in practica virtzttilord crestine, suferindti cu ung curagid mai multd de cdtdbcirbdteseti atdte si atate nenorociri, ce ne -ad venitzi una peste alta ; died mai multd de cattibar' dtescd, eu cuventil, cei-c' n'al fcleutet,laudd Domnului, ca Principii fratii tei,si ca Prin-cipesa mama ta, tariff ad leipedatu en lasitate Crestinismuld pentru ca sa imbrcicisieselegeacea mincinosci a lui Illohaniet, de terra ca sd nu fid inchisi ca mine in inchisorile Negre,sezi in sperantia vre unui bine trecetorig, pe care-la respingi en dreptd manta, ca una cenu aspiri de ecitil la Eternitate. Pentru acesta nu -mi renicine de catd a dorsi ca sd stciruesciin constantia ta, asceptcindzi sd esi din inaisOrici, care sperti ed va fi in curencla, fiindd cdnu depinde de eatu dela trimiterea T'eSCIeStperciriz, pentru grdbirea careia. am scrisd si amautorisatd pe Principele Garin, itzbitillei meat frate, sd afle catzt mai curendei bani pe avereace mai am in Polonia, chiard vendiendu-se MN de va ft trebuintici; ca -ei dupd ce Tur-euld a refusatti sa pund nun pretid pentru rescumperarea mea, in urma midi-locirilora Am-basadoridui Franciel, intianulzi mezi anzieu, averile mele nu potei fa nisi °data intrebuintiatela mai buna ocasiune, niei sa -mi Mucci mai multi mcingciiare in lanciurile in care me aflu.Truesce car, pre-seumpa mea social in acOstci bunci sperantici, si moderesci, precdtii vet pull,ardietoriele talc necasurt, atcitei pentru amoruld mea, cdtd si pentru vietia acestui bietdpilii, a cciruia escl de (Mlle on munici, nutresel en propriele tale titie. ADIO.

Mara 0 scrisoria acebta, Principele a mai scrisu vre o treT selu patru pentru ainiciiset eel mai de aprope din Polonia, si mai alesti Principelm Carlii, fratelul sett, grin care-ldconjurh a face tote chipurile sa scape cad mai curendu pe soda sa; si pe fiiulu ce'1 dedese, din mhnele Tatarului, innainte de a afla calitatea si conditiuuea loru, si pentru a-cesta sit nu crutie restulii averilorii sale; ceea ce elu esecuta cu ingrigire, precumu vomfiarea mai la vale.

co-fiindd cd-tic

D-diefi

quit

Page 90: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

RARET nisToraa DES TROUBLES DE MOLDAUIE

CHAPITRE LVII.

93

Comme le Prince Correcky interrogea le Polonois sur plusieurs saiects, dont it ne s'estoitanise a la premiere visite.

LE domestique du sieur Ambassadeur de France, et l'Agent Polonois estans retourneza la huictaine aux prisons de la Mer Noire, chargez de presens plus que deuant, ils furentauec pareille facilite introduits en la chambre du Prince que in premiere fois, et encoresmieux receus; car les gardes les voyans bien munis de viures, se promirent aussi tost qu'ilss'en ressentiroient, et en ceste esperance leur permirent de parler tent que bon leur sem-bla au Prince Correcky. lequel s'estoit prepare a faire plusieurs demandes. a son Agent, dontit ne s'estoit pas anise in premiere fois. Apres done que les presens eurent este offerts, etreceus du Prince, auec mille actions de grace. it ne faillit d'en distribuer vne partie auxgardes, qui ne pensoient gra cela. et qui furent par cest allechement rendus fort traitables.

Par ce moyen done le Prince eut tout loisir et pouuoir de s'enquerir du Polonois detout ce qu'il luy pleut; car les gardes se retirerent de la chambre comme ils auoient faictla premiere fois, pour aller manger leur part des presens, et entre autres choses, le Princeinterrogea ledit Polonois, comment sa femme auoit pen faire pour le tirer de prison, veuqu'elle estoit desnuee de toutes commoditez pour s'en deliurer elle mesme, et leur petit en-fant. A quoy satisfaisant le Polonois, it luy fit l'entiere deduction des merueilleuses cures

auoit faites en la personae du frere du Tartare , duquel ils estoient prisonniers , laPrincesse et luy, par le moyen d'vne pierre que ladicte Princesse auoit tiree d'vne bague.qu'autresfois luy-mesme luy auoit donnee. 0 diuine bonte! s'escria le Prince, que vostreprovidence agit par de secrets ressorts ! Qui eut iamais pense que ceste pierre eust deu ser-uir a tel effect, et que ma there espouse l'eust peu conseruer iusques icy, ayant este des-poiiillee de tous autres biens, et reduite h telle extremite qu'elle est: puis se tent, pour lais-

CAPU LVII.

Cumei Principele Korecki intelni pe Polonu despre mai matte lucruri, despre care nu-i ve-nise in minte la cea rintdid visite'.

SERVITORULU dourmului Ambasadord alit Franciel si agentuld Polona intorcendu-se dupd,optic dile la inchisorile Marei-Negre, indircati de dame mai multd de cats innainte, bird, enaceeasi inlesnire introdusl in camera Principelul ca si prima data, si inch mai bine priimiti;ca-ci pazitoril vediendu-I bine cdpuiti cu de ale mandril, 'si promisera indatd ca din aces-tea si ei aveh sd-si aibd partea lord, si in acesta sperantia le deters void sd, vorbesca chatyard pofti cu Principele Korecki. Acesta se pregritise sa lac& chte-va intrebhri Agentului sed,care nu-1 veniserd /in minte prima datd. Asia dar dupa ce s'ad oferitO presentele Principe-

impreund cu mil de cuvinte frinnose, eld n'a lipsita de a distribui o parte la pazitori ca-rd' nu cugeth de catii la acestea, si carii, astfelid, se Menra char se pate de omenosi.

Prin acestd midi -locd Principele avu tots indemanarea ca sa se pots inform& dela Po-long despre tot(' ce -i place, ca -ci pazitorii se retraseserd din camera ca la prima data, sprea merge se manhnce partea lord de presente. Intre alte lucruri, Principele intreba pe numi-tuld Polond, cumd a pututd soda sa scape din inchiserid fiindu lipsita de tot(' feliuldde midi -lace pentru ca sa fi pututd scaph ea insasi, cu copiluld ce aveh. Spre indestulaPolonuld. 'I spuse pre largil minunatele cure ce facuse asupra persenei fratelui Tatarului, lacare era servi elti si Principesa, prin unel petre ce scosese dintfunti ineld, (lathde elf' de mai nainte. 0 bunetate ceresca I strigh Principele, cumd Provedintia to lucrezi inchipuri secrete ! Cine ar fi crediutil vreodata ca acestd petra ar fi servitti la asemine efeptilsi ca scumpa mea soda sa o fi conservatti pin& acuma, dupd, ce a fostit despoiatd de tote

qu'il

lul,

sa -lita -lit

midi-locula

Page 91: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

94 TESAIJRU DE MONUMENTE ISTORICE

ser paracheuer le discours encommence par Iacques , lequel reprenant la parole, diet som-mairement, que le Tartare auoit este guary d'aueuglement et de sottrdesse, par la vertu etl'application de ceste admirable pierce, et qu'en recompence de cela, it n'auoit point payede rangon: mais au contraire, qu'on luy auoit donne vn cheual, et de l'argent pour s'en re-tourner, comme auons dit, lequel cheual et argent luy auoient este ostez par des brigands,qui s'estoient saisis de luy dans vn bois, lesquels it auoit si bien aueuglez et si bien en-dormis, qu'il s'estoit euade d'eux, emmenant l'vn de leurs cheuaux, qui estoit beaucoup meil-leur que le sien. Alors le Prince luy dit, qu'il desiroit sgauoir de quelle fagon it s'y estoitcomporte, apres toutesfois qu'ils auroient faict vne legere collation, et ben les vns aux au-tres du vin mesme qu'ils auoient apporte.

CHAPITRE LVIII.

Histoire plaisante de l'euasion de lacques Polonois, de la spelonque et prison des voleurs.

LA collation faite, le Prince Correcky interpella derechef le Polonois, de luy raconterce qui s'estoit passe entre luy et les voleurs, qui auoient interrompu le tours de son voyagepar deux mois entiers; it quoy it satisfit fort volontiers, comme it ensuit. Vous deuez sga-uoir, Monseigneur, qu'en venant de Bialligrot It Constantinople , ie fus necessite de passerpar dedans vne forest fort longue et affreuse, dans laquelle ie fis rencontre de trois bri-gands, lesquels estans plus auantageusement montez que moy, m'attrapperent facilement, etm'emmenerent auec eux dans vne vieille maison, ou plustost spelonque, assez voisine de la-dite forest, oil estans arriuez, ils commencerent de m'acueillir,, comme si i'eusse este leuramy, puis s'enquirent qui i'estois, et oit j'allois, et ayans appris par ma responce, et parautres remarques, que ie faisois profession de porter les acmes, ils m'offritent que si ie vou-lois m'associer auec eux, ie C0111T0iS mesme fortune, et participerois a tout ce que nous pour-

bunurile celelalte si a fosta redusa la estremitatea in care se afia Apol tacit, spre a lashpe Iacoba sa-si termine discursulit inceputa. Acesta, reluanda cuventula, spuse pe scurtuca Manila a fosta vindecata de orbise si de surdire prin puterea si aplicarea acestel mi-nunate pietre, si ca spre resplatire a fosta liberate fara rescumperare, si ca I -a fosta datuinca si unit eau si bani sa se intorca, precumit am mai disu; ca calula si banii fostaluau de nisce hoti prinsera intr'o padure, si ca pe hot' 'I orbise si-I adormise asia debine, in calu a scapatil dela densii, luanda unulu din tail lora, mai Wait de cals fusesealit sea. Atuncea Principele 'I spuse ca doresce sa afle ce a mai facutit, dupa ce insa voruface o gustare usiora, si voru be unit cu altii din vinulti ce adusesera.

CAPU

Istoria pldcutd a scapdrii lui Iaeobu Polonul2i din spelunca si inehisoria hotilorti.

PUPA mancare, Principele Korecki intreba, din nou pe Polonit, sa-I sputa ce s'a petre-cutu intre elt si hotil caril intrerupsesera caletorfa sa doue luni intregi, la care ela a res-punsu forte bucurostl, precumit urmeza. Cat& sti, scil, Domnula mat, ca venindit dela Ceta-tea-Alba, la Constantinopole, urma trebuintia sa treca printr'o padure forte lunga si grozava,in care am intelnitit trei hoti; acestia, avenda cal mai buns de cata alit meii, me prinseracu usiurintia, si me dusera cu ei intr'o cash vechia, sea mai bine spelunca, destula de ve-cina cu dlsa padure. Dupa ce amit sosita acolo, el incepura a se purth cu mine ca cu unitarnica; apoi se infonnara tine cram si uncle mergeam; dupa, care aflanda din respunsurilemele, si din alte observatiunl, c& ea aveam meseria de a purta arme, 'ml propusera ca, devoid sit me insociesca cu el, asia pute aye acelasi noroca si parte din ceea ce amt prada

I

I -adce-la

LVIII.

Page 92: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

BARET HISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAUIE 95

rions butiner ensemble: mais ayans senty que ie n'estois de leur humeur, et qu'il leur es-toit impossible de m'attirer a ce detestable exercice, ils m'osterent mon cheual, ma bource,mes armes, et qui pis est, me renfermerent en vne assez meschante chambre, a defaut d'vnemeilleure prison, en attendant qu'ils trouuassent l'occasion de me vendre, comme si i'eusseeste leur esclaue, et a defaut de trouuer marchand et argent de moy, ils me retindrent parl'espace de deux mois entiers me faisant ieusner an pain et a l'eau, sans que i'en eussedeuotion.

Or comme la necessite faict trouuer bien souuent d'estranges inuentions, dont on nese souuiendroit iamais en pleine prosperite; ie me resolus de faire essay stir ces voleurs a lapremiere occasion, d'vne certaine graine que i'auois curieusement recueillie au jardin duTartare, qui m'auoit detenu prisonnier, et que i'auois soigneusement gardee, pounce que i'auoisentendu dire a vu Arboriste, qu'elle auoit la force de faire promptement endormir ceux quien prenoient dans du yin, ou dans du bouillon, voire qu'elle les assoupissoit de telle sorte,qu'il estoit presque impossible de les reueiller qu'apres vingt quatre heures. Comme doneces brigands m'eurent vn soir tire de ma geole pour aprester leur soupper, ie trouuay moy-en,pendant qu'ils s'amusoient apres leurs armes et cheuaux, de mettre de ladite graine reduiteen poudre Bien menue, dans le pot oil leur viaude cuisoit (car ils n'auoient pour lors de yin,et n'en beuuoient que fort rarement) ce qui fit vn tel effect stir eux , apres qu'ils eurentmange de ceste composition, qu'a 1 instant, et sans se pouuoir seulement leuer de leans pla-ces, ils demeurerent comme esuanotiys, si 'bien estoit en moy de les egorger comme desveaux, si bon m'eust semble: mais ie ne voulus pas, et me contentay seulement de netts-seurer d'eux, en leur liant les bras, et les jambes auec des cordes, en sorte qu'ils ne s'eneussent peu cyder, quand ils eussent este reueillez. Et sur ceste asseurance, ie me ietaystir un bane qui estoit dans la mesme chambre, ou ie me reposay legerement iusques aupoint du jour, lequel ne commenca plus tort a poindre, que ie m'esquippay de tout ce quime faisoit besoin, sans oublier la bourse commune, dans laquelle la mienne auoit este vui-dee, puffs ayant faict choix du meilleur de leurs cheuaux an lieu du mien, ie couppay les jar-

impreunh: dar simtindu eh nu cram de trempa loru, si ca nu Puteh sa me atragh, la acestascarbosh meseria, luarh calulu, punga, amide ; si dupA tote acestea, me inchisera intr.()camera forte prosta, in lipsh de inchisoria niai bung, liana candg vorit gasi ocasiune sit mevendh, ca si audit asitt fi fostu sclavulu loru ; si fiindg ca n'ati gasitu neg-utifito tariff sa ledeft ban' pentru mine, me tinurh inchisu done lust intregt, dandtt-ini de mancare numal pa-ne cu apa, fara sit fiu avail pofta de a posti.

Dar precuniti nevoia adese on face descoperirile cele mai stranie, care Hitt vinti cuivain minte candu se atia in fericire, me decisei ca la cea antaiA ocasiune sit fug cercare a-supra acestorti hoti, cu orecare semintia ce adunasem de curiositate din grifilina Thfitruligce me tinuse sclavu,' si pe care o pastrasent cu ingrigire, fiindu ca audisem dela unit ar-boristg eh ea aveh puterea de a adormi indata pe eel ce o-artt Ina in vino, sea in ferturii,si ca -I ametiesce astfeliti, in catti le este peste putintia a se descepth innainte de doue-diecisi patru ore. Asia-dar intr'o sera, hoth scotendurne din inchiseria ca sit le preghtescti cina,am &Hu pe candu el se ocupa cu allude lord si cu call, ca sit punu numitasemintiA preracuth in praft prospetu in ola in care ferbeh carnea lord de mancare (ch-ciatunci nu aveh vinu, si bea, forte rart1). Dupt ce ail mancatu, a fAcutti asupra lora astfelitide efeptfi compositiunea acesta, in dal pe momenta, fart sit se path mhcarti sculh de pelocurile lore, aft remasti ca lesinati, in chat puteam sh-I gatuescfi ca pe nisce vitiel, dadvoiam. Dar n'am voitg, ci m'am multiamitit numai sit m'asigurezti despre el, legandu-lemanile si picierele cu fraught' in catti sit nu se petit ajuth unultt pe altulu, chiarii de s'artifi desceptatti. Duph acesta asigurare, m'am aruncatti pe o lavitia ce era in aceeasl camera,si dormit binisiorg pant in diori de diet. Atunci lual totit ce -ml era de trebuintih,fart a uita punga comunh, in care se versase banii mel ; apol alegendu -mi unulu din cel maibunt cal in loculg calului meti, am Matti pedecele la ceilalti, si am plecatti, lasandtt usiele

qu'il

'ml

ml

Page 93: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

96 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

rets aux autres, et m'acheminay en test equipage, laissant les portes toutes ouuertes, afinque les bestes sauuages de la prochaine forest fussent les bourreaux de telles canailles, commeie suis asseure qu'il sera bien tost apres auenu.

be Prince et les autres de sa compagnie se prirent si fort a rire de ceste plaisanteinuention, que les gardes qui n'estoient pas loing en furent esmeues, et accoururent pourvoir que c'estoit: et toutesfois it eut encores assez de loisir auant que la porte fust ou-uerte, de dormer au Polonois le mesme coffin auquel it auoit apporte des fruicts, au fondsduquel it fut aduerty qu'il trouueroit vn paquet contenant la responce du Prince aux lettresde sa femme, et d'autres qu'il escriuoit a ses parents en Pologne, et tira vne bague d'vnde ses doigts, qu'il bailla aussi au Polonois, pour porter de sa part a la Princesse, atten-dant sa deliurance. Ce fait, le (lit Polonois et son conducteur prindrent conge, et s'en re-tournerent a Pera.

CHAPITRE LIX.

Commie lacques le Polonois se resolut de retourner a Bialigrot, vers la Princesse Correcky,et bailla ses autres lettres a vn Gentilhomme, pour porter aux paresis du Prince en Pologne.

CES bons vivandiers et charitables visiteurs s'en retournerent fort contens, voyant que leur des-sein auoit este execute a souhait, et ne furent gueres loing des prisons que le Polonois foaillant anfonds du coffin, y trouua le paquet du Prince Correcky, la couuerture duquel ayant leuee, it veidqu'outre la response adressee a la Dame captiue, it y auoit d'autres lettres pour quelquesSeigneurs de Pologne, ce qui l'empescha fort de prime face; car it eust Bien voulu estreporteur des vnes et des autres, s'il luv eust este possible; de quoy s'estant conseille a sonconducteur affide, ils resolurent ensemble pour le plus expedient, qu'il retourneroit a Bia-ligrot, taut pour porter lay mesme la response a la Princesse, que pour lui racompter par-

tote deschise,, pentru ca ferele selbatece din padurea vecinit sit se fact carneficii unora ase-minI ticalosI, preening sunt sigura ca nu tardig s'a si intemplata.

Principele si ceilalti din compania sa incepura a ride atata de tare, ascultanda acestafrumosa istoria, in catu pazitorii ce nu era departe au auditg si au alergatti sa vedia ceera: si cu tote acestea elu avg inca destulg timpti, innainte de a se deschide usia, sit deaPolonului cosiuletiulu in care adusese fruptele, dandu-I de scire ca la fundulg seti va gasiunu pachetti cuprindienda respunsulu Principelui la scrisorile sociei sale, si allele ce scri-sese la rudele sale in Polonia; si scose din degetele sale unit inelu, pe care-lti dete 4e,minea Polonului, ca sa-lit duca din partea sa Principesei, asceptanda mantuirea sa. Dupitacestea, numitulti Polona si conducetorulu sea 'Si luarri dioa bunk si se inturnara, la Pera.

CAPU

Cami Iacoba Polonulei se decisc a sP intorce la Cetatea-Illbei,la PrincipOsa Korecla, si cumadete celelalte scrisori, la unii nobila, pentru ca sa le ducci la rudele Principelui in Polonia.

Burnt vivandieri se inturnara pre-multiamiti, vediendu ca planula lout se esecutase (hipdorintia. Abia se departasera de inchisori, si Polonula, cautanda in fundulti cosiuletiulut,gasi pachetulti Principelui Korecki, si cetincla adresa vedig ca, afar& de respunsulti adresatitDarnel captive, mai era si alte scrisori catra cats -va nobill din Polonia, ceea ce-lit cam in-curd, de o camdata ; ca-cl elu ar fi voitu bucurosti sa, le duca si pe unele si pe allele, dad,ar fi fosta cu putintia ; de aceea consultandu-se cu credinciosulti set conducetora, au ho-taritti amendoi it e mat bine sa se intorca la Cetatea-Alba, atata pentru ca sa duct insusi

tax.

Page 94: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

BARET HISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAUIE 97

ticulierement tout ce qui s'estoit passé en son voyage, et aussi pour conuenir de sa rangonauec le Tartare; et que pour les lettres qu'il falloit enuoyer en Pologne, ils chercheroientquelque voye bien asseuree lors qu'ils seroient de retotu. a Pera, ou a defaut qu'il s'en pre-sentast, ils depescheroient homme expres. S'estant done mis en queste de quelque commodite, it se rencontra fort a propos vn Gentil-homme Polonois, qui auoit aussi este prins pri-sonnier auec ces Princes, et auoit paye sa rangon: de sorte qu'il estoit sur le point de par-tir, et s'en retourner en son pays. Dont l'Agent fut d'autant plus aise, que par ceste bon-ne rencontre, it s'exempta de beaucoup de frais qu'il luy eust conuenu faire, envoyant hom-me expres en Pologne. Au reste, it fut tres-asseure que ce Gentil-homme qui receut de luytres-volontiers lesdites lettres, ne manqueroit de les distribuer, attendu qu'elles venoient dela part du Prince Correcky, qu'il honoroit grandement, taut pour ses merites, que pour a-uoir autrefois porte les armes sous luy.

CHAPITRE LX.

Le retour de Iacpes Polonois a Bialigrot, oit it lust receu par la Princesse captiue, en l'ab-sence du Capitaine Tartare, et comme it lug donna les lettres du Prince Correcky, et vne

bague de sa part.

APRES que l'Agent Polonois eust confie ses lettres entre les mains de ce Gentil-homme, sans perdre temps it monta a cheual pour s'en retourner a Bialigrot, mais it se gardabien de repasser par l'hostelerie od it auoit este retenu deux mois entiers, sgachant bienque s'il eust este reprins, it n'eust pas este quitte pour payer sa despence, et le lotiage ducheual, qu'il auoit si subtilement vole a ces voleurs. Arrive qti it fut en la maison du Tar-tare, soubs l'asseurance de ses passeports, qu'il auoit tousjours soigneusement garden, de

respunsuld catra Principesa, catti si pentru ca sa-1 spunk in persona OW ce i s'a intemplattiin caletoria, precumil si pentru ca sit se intielega cu Tataruld despre rescumperarea sa;si catd pentru scrisorile ce trebuia sa tramitd in Polonia, sit caute o .tale mai sigura Canase volt inturna la Pera, sed data va fi o nevoid, sit trimita unit omit inadinst. Asia darcautandit vre unit midt-locit pentru acesta, se nemeri tocmai la timpu unit nobilitcarele fusese aseminea prinsd robit cu Priuciph acestia si platise rescumperarea sa, in catitera gata sh plece si sit se intOrca in tiera sa. Atunci Agentuld fit cu atatu mai multid-mitd, ca prin acesta bunt intelnire elit se scutia de multe cheltuele ce ar fi avutit sit fad,de ar fi fostd sit trimita unit omit inadinsd la Polonia. Pe laugh acestea elu fit forte in-credintiatil ca acestil Nobilii, care a priimitd dela elti atatti de bucurosil scrisorile, nu valips1 de a le distribui, asia precumti era din partea Principelui Korecki, pe care 'lit onoraforte, atatit pentru meritele sale, cad si pentru ca purtase armele sub densuld.

CAPU LX.

Inturnarea lui Iacobei Polonulei la Cetatea Alba undo A priimitii de Principesa robd, inlipsa CaPitan2dui Tatarei, si cumei dete scrisorile Principelui Korecki, si unit incl

din partea sa.

DUPA ce Agentuld Polond a incredintiatd scrisorile sale in manele acelui Nobild, farta perde timpuld a incalecatit ca sa se intOrne la Cetatea-AlbA; dar s'a fern de a se oprila ospetarla unde fusese opritd doue luni intregi , sciindit ca de Para mai fi prinsti odata nus'ar fi scapatd numai cu plata eheltuelei, si cu china calului ce furase cu atata dibaciii, de-la hoti. Dup. ce a sositti la casa Tatarului, sub sigurantia pasaportelord sale, pe care le

13

Poloniti

'I

Page 95: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

98 TESAIIRU DE MONUMENTE ISTORICE

bonne fortune it ne l'y rencontra pas, car it estoit le mesme four alle en vne sienne ferme,ffistante de cinq ou six lieues de Bialigrot, et y auoit nine tous ses seruiteurs pour luyayder a chasser, n'ayant laisse pour la garde de son logis qu'vne esclaue, qui estoit au lictmalade, et indite Dame, laquelle fit elle mesme in reception de soil fidele messager, lequelayant sgeu l'absence du Tartare, et ce qui restoit au logis, pria la Princesse qu'ils se reti-rassent en la chambre ou estoit son petit enfant, assez esloignee du lieu oil l'esclaue repo-soit. Comme ils s'y furent transportez, et qu'ils se furent rendus mine complimens reel-proques, le Polonois commenga a rendre raison de point en point de sa negotiation, et descauses qui en auoient retards si long-temps l'execution, qu'il sgauoit auoir este grandementennuyeuse a sa Liberatrice, laquelle luy ayant demands s'il n'auoit point de response, ittira de son seing ses lettres, et la bague qu'il luy presenta de la part de son cher espoux,dont la seule vette luy fut si agreable, qu'elle pensa pasmer a l'instant. Deuant que d'ou-urir ces lettres, la Princesse les baisa cent et cent fois, aussi bien que la bague qu'elle seressouuint auoir veu a son mary, apres auoir considers que c'estoit vne fort belle Onice detrois couleurs, scauoir, noire, blanche, et rouge, dans laquelle estoit insculpe fort artiste-ment vn petit Poisson appelle Remore, congnu de peu de personnes, et qu'on diet auoir laforce et pouuoir d'arrester vn nauire voguant sur la mer, grand mesme it seroit agite de latempeste, pourueu qu'il s'y puisse accrocher, et de ceste Onice rare, le Prince se seruoit or-dinairement a cacheter ses lettres. En suitte de cela, in Princesse fit plusieurs demandesa son fidele messager, qu'elle pensoit luy deuoir eschappgr a tout moment, et a la fin vo-yant qu'il auoit grand besoing de se refraischir, n'ayant mange depuis qu'il estoit party desa derniere hostellerie iusqu'enuiron le midy estoit urine, elle luy alla querir quelquesviures qu'il mangea dans ceste mesme chambre, dont bien print a ceste Dame, comme nousdirons cy apres.

pastrase totdeauna cu mare ingrigire, din norocire nu-le 081 , ce-ci chiare in dioa aceease dusese la o mosia ce avea in distantia de cinci see siese mile de la Cetatea-Alba, si du-sese cu sine pe toti servitorii sei ca se, face venAtOrie , nelesandil acase de cats o robe, ceera bolnave in pate, si numita Dania care singura a priimite pe credinciosule set. trimise.Acesta afianda de lipsa Tatarului si de tine remasese a case , rug& pe Principesa ca se seretraga in camera unde era copilasiule , care era destula de departate, de locule unde robezacea. Ducendu-se acolo, dupe ce si -au Acute complimentele reciproce unula altuia , Polo-null' incepit a de seine din punts in puntii despre insarcinarea sa, si despre causele care-la Men-sera sa intardie atata de tare; sciinde cats de nerabdatorie era liberatoria sa. Dupe, a-cestea, ea intrebandu-le de nu avea respunse, ele a scost din sine scrisorile si inelulu, pecare i le-a presintatti din partea iubitului ei sogie; pe care vediendu-le numal, a simatil a-tate de mare bucuria in cats indate era se lesine. lnnainte de a deschide scrisorile, Prin-cipesa le-a slirutatd de sute si sute de ori , precume si inelulti, pe care si-a aduse amintece-le vediuse la sogiule el, dupe ce a 'Agate de seine ca era o forte frumOse Onice trico-lore, 'Agra, alba si rosin, in care era sepate cu multa arte unit pescisiore numita Remore,cunoscute de pugine persOne, si care se dice ca are puterea de a oprl o corabie din mer-sula ei pe mare, chiara dude ar fi isbite de furtuna , ntunai se se pOts agetia de ea, inelucu care principele se servie adeseori a-si sigile scrisorile. Dupe acesta, Principesa fedi maimulte intrebari credinciosului see mesagera, pe care credea scape din ochi in totemomentulii, si in fine, vediendii ca avea mare nevoid ca sa se ospeteze, ca unule ce nu man -case dela cea din urma ospeteria pane la amedie,-di canal sosise , ea s'a duse sa-I cauteorecare merinde, pe care ele o-a mancate tote in camera aceea, care a servite spre bineacestei dame, precum vomit spune mai la vale.

ca-lii

quit

Page 96: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

BARET HISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDATHE

CHAPITRE LXL

99

Comme la Princesse lent les lettres de son espoux, et les lamentations qu'elle fit sur le suiectde la captiwite de son naary, avant entendu que le grand Seigneur auoit refuse de la

mettre a rancon.

CEPENDANT que le Polonois disnoit, la Princesse qui auoit reserve la lecture de ses let-tres a bonne bouche, se mit a les lire, et en les lisant, Iacques le Polonois remarquoit qu'ellesousrioit et sanglotoit tout ensemble, selon que les (litters sujects y contenus, faisoient attein-te sur les facultez de son ame. Ayant acheue de les lire, elle se ietta a genoux, et touthaut rendit graces a Dieu, de ce luy auoit pleu maintenir en sante son cher espoux,depuis sa captiuite, et de ce qu'elle en auoit receu de si certaines nouuelles Mais, diet elleen leuant les yeux vers le Ciel, o pere de misericorde est-il determine par l'arrest de tonConseil estroit, que ton fidele et tres-zele seruiteur soit detenn le reste de ses iours dans lesprisons affreuses de c6 grand Corsaire du monde, pour ne t'auoir voulu renier comme cestrois miserables, lesquels ie ne puis plus appeller mere, et eres, puis qu'ils t'ont desaduouepour Pere, et pour Reclempteur? Non, non, ie ne le croyray iamais, et si contre ma cro-yance, ce mien espoux auoit d'auanture merite une si seuere et longue punition pour quelquesienne offence, ie te supplie, mon Sauueur, de te vouloir contenter de la grandeur et multi-plicite des peines ja souffertes, tant par nous, que par ce petit innocent, et si elles ne sontsuffisantes, que ie sois receue a y satisfaire, taut que mes forces corporelles le pourrontsupporter; aussi bien suis-je inutile au monde: mais ley, Seigneur, pourra encores sacrifiera tes autels sacrez des milliers d'infideles, et enseigner it son fils, quand it en sera capable,de n'espargner son sang pour toy, mon Dieu, qui as si volontiers respandu le tien la,derniere goutte pour la redemption du genre humain. Puffs, se tournant vers son cher et vniquesurjon, Pauure enfant, dict-elle, malheureux auant to naissance, et qui depuis six mois que

CAPU

Cumei Principesa ceti scrisorile sogiulaa et, si phinsetele el asupra robiet lei, audindei casultanulei a refusatti de a-lei plane la rescumperare.

PRE amid Polonuld manta, Principesa care reservase cetirea scrisorilord pentru pof-ta de mancare, se puse a le citi, si cetindu-le, Iacobti Polonuld WO de sema ca ea surideasi suspina tottt deodath, dupd impresiunea ce cliversele subiepte cuprinse in ele produced a-supra facultatilord sufletului sett Dupd ce le-a cetitti , ea se puse in genuchi, si cu vocemare lauds pe Ddied pentru ca a tinutti siinetosti pe sogiuld et de canal a cad iutit in servi-tute, si pentru cd, a priimitti sciri atatit de sigure. Dar, dices ea, ridicandti ochii la ceruri,o pdrinte alit misericordiel! este ore decisd in consilittlii tett ca credinciosuld si multi ze-losuld tett servitord sa fie tinutti pentru tad restuld vietii sale in fiorosele inchisori ale a-cestui mare Corsarid alit lumei, findit ca n'a voitit sit se lapede de tine ca cei trei misera-bill, pe carii nu-i mai potii numl mama si frati , si carii nu mai credit cd, to esci Tatalitsi Mantuitoruld? Nu, nu, nu void crede nici o data, si dacd contra credintiei mele acestiisocid alit mat a meritatti o osindd, atatti de aspra si grea pentru o gresiela a sa, te rogitMantuitorul mat, sii te multitunesci cu mdrimea si multimea chinurilorit ce a suferitit pAnitacuma a WA pentru not catti si pentru acestil mitt nevinovatd; si dacd nu stint de ajunsit,sa fit et priimita a le indeplini, precatil puterile mele corporale volt pate suferi; ca-ci titsunt nefolositoriii in lutne; dar elf, Dumnedieule, va putt hid sacrifice sacrelord tale alta-re mil de necredinciosi, si a invetia pe fluid sett, candit va fi in stare, sit nu-si crutie situ-gele pentru tine, Winne, carele atatti de voiosd ai respanditti pe alit tett pan& la ultimapicdtura pentru mantuirea genului omenescti. Apol intorcendu-se catra iubituld si uniculit

Mogul

LXL

Page 97: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

100 TESAURU DE MONUMENTE IBTORICE

tu es nay, as esprouue en ton foible corps les plus estranges maladies dont les humains puis-sent estre mattez, faut-il qu'a mesure que l'age te donnera de la cognoissance, tu entendeestre nay d'vn pere vaillant et genereux qui soft vivant, et neantmoins que tu ne le puissevoir: estant detenu dans les prisons d'vn tyran, pour y passer le reste de sa vie, sans quetoy, ni moy chetifue, ayons le pouuoir de Fen retirer ? au moins si l'eternelle Bonte eut per-mis que nous fussions ensemble decedez, lors qu'en me deliurant de toy, ie t'ay plonge etliure aux miseres du monde, et qu'a defaut d'assistance, ie t'ondoyay, moy-mesme au sainctnom de Jesus, nostre seine esperance, nous eussions des lors este desgagez des calamitez quinous heurtent de toutes parts, et serious purs deuant le throsne du Tout-puissant, oft sanscesse, moy, comme sa there moictie, et toy, comme vn autre luy-mesme, prierions pour la deli-urance de ce tres-ayine. et tres-redoute Seigneur ; ie dis tres-redoute, car c'est la seule con-sideration pour laquelle le Turc inhumain lie le vent mettre a rangon , qui n'auroit pointaussi de prix, si on le iugeoit a l'esgal de ses vertus, et de sa valeur. Acheuant lesquellesparoles, elle inclina sa face pasle et defaite, sur le beau et clair visage de son petit enfant,qui reposoit pres d'elle fort doucement, et l'ayant baigne de ses pleurs argentines, se pas-ma en le baisaut.

CHAPITRE LXII.

Comme la Princesse Correa!' pensa estoufer son enfant sans y penser, et comme avant estesecouriie par Jacques, elk luy raconta la vision en esprit qu'elle auoit efie pendant sa

pamoyson.

LE Polonois n'estoit pas si ententif a son repas, qu'il ne prit garde aussi a ce que disoitet faisoit sa pieuse Dame, et s'estant aperceu qu'elle ne disoit plus mot, et que sa teste estoittousiours penchante sur son enfant, it y count et veld qu'elle suffocquoit innocemment de

sett descendinte : sermane copilu, dise ea, nenorocitii hinainte de a te nasce , care de sieseluni de candu te-a! nascutu ai suferitii in corpulit tea cele mal cumplite bole ce muritorilas pututa sa, sibs, cade-se ore ca treptata cu cunoscintia ce-t1 va da etatea sa intielegi catu esci nascutti dinteunti parinte valorosti .si generosil, carele traesce, si cu tote acestea nu-lapotl vede, fiindu tinuta in inchisorile unui tirana pentru Oat vietia sa, fara ca nici tu, niciea, sa aveing puterea de a-lit scote? Daca celti pucina Bunatatea eterna ar fi voita sit Jimamuritti amenduoi, si tu si eft, canda, nascAndu-te, te-am cufundatil si te-am lasatft viptimamiserieloru lumel, si in lipsa de boteza data eu insunal sautuld nume de Isus, sin-gura nostra sperantiii; noI de atunci ainu fi fostu mantuitt de calamitatile care ne isbescadin tote partile, si arna fi fostu curati innaintea trouului celui a totit putinte, unde fart in-cetare, atatu iubita sa socia catti si tu, care-lit represiuti pe elti, amit fi rugata pentru man-tuirea acestul pre-iubitu si infricosiatti Domnit; diet infricosiata, flinch ca singura consi-deratiune, pentru care neemenosulti Turcu nu voesce a-la pune la rescumperare, este cit chinu ar aye pretia, judecandu-la dupa virtutile si dupa vitejia sa. Terminanda aceste cuvin-te, ea pleca facia sa palida si desfacuta pe facia frumosa si senina a copilasiului sea, caredormia langd ea forte liniscitu, si scaldaudu-lu in lacrimele sale argintine , a lesinata sa-

CA PU LXII.

Cum principesa Korecki era sa-g nabusiesca copilulu fara sa vrea, si cundi ajutata de Ia-coba, dupa cc s'a desceptata, sines visiunea ce a avatit pre eatei timpii a fosta lesinata.

POLONULC nu era atatu de preocupatu cu mancarea sa, &WI sa nu bage de semi la ceeace dices si faces piosa sa DOmna; si vediendu ca nu mai dicea o vorba, ci sta cu

rutandu-lu.

tt-ansti

Mel

Page 98: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

BARET HISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAUJE 101

son propre poids ce pauure innocent: ce qui fust bien-tost auenu s'il ne l'en eust retiree,car elle n'auoit aucun sentiment pour lors, et fallut que son fidele seruiteur luy jettast parplusieursfois de l'eau fraische an visage pour rappeller ses esprits qui sembloient auoir aban-donne son foible corps, en quoy it print beaucoup de soing et de peine, luy rendant en cedeuoir particulier vne ample recompense de la liberte qu'elle luy auoit procuree par sa ce-leste et merueilleuse pierre. Or comme la Dame eut repris ses esprits euaporez pour vntemps, son bon administrateur luy fit vne assez rude remonstrance, luy disant, Quoy, Madame,est-ce ainsi que vous faites vostre profit, et vous rejouissez des lettres que ie vous ay auectaut de soing et de hazard apportees ? y auez-vous rencontre quelque chose qui vous doiuetaut esmouuoir, que vous ne trouuies point de consolation en taut de choses qui vous sontquasi miraculeusement aduenues, et qui vous tesmoignent que l'Eternel a vn soing parti-culier de vous, et de tout ce qui vous concerne ? Que ne practiquez-vous ces belles conso-lations que vous auez escrites, par moy a vostre bien-ayme seigneur, ainsi qu'il m'a dit?Gardez, Madame, que Dieu ne vous punisse de ceste tristesse et impatience demesuree, alaquelle vous vous estes laissee tellement emporter, que si ie n'eusse este prompt a vous secourir,vous fussiez sans doute morte homicide de vous, et de vostre cher enfant ; ayez au nom deDieu, encores vn peu de patience, et me donnez le loisir d'aller querir vostre rancon enPologne, apres que ie l'auray arrestee auec le Tartare, car c'est le principal sujet qui m'afait retourner icy.

Alors la Princesse ayant reprins haleine, dit a Jacques en souspirant, Ie te remerciemon fidele support, du secours que tu m'as donna, et particulierement a ce pauure enfant,lequel autrement eust- --peu- estre estouffe par moy, sans toutesfois en estre coulpable; maisie veux que tu scathes qu'en si peu de temps que i'ay este detenue en ceste pamoyson monesprit a receu des contentements que ie ne te puis exprimer de paroles, ayant eu ce bon-heurque d'estre conso!ee par vne grande Dame, qui a eu pita de moy pour l'auoir parauanturesouuent inuoquee, et medita en elle au fort de mes miseres Elle m'a en outre fait voir enidee mon cher Espoux, descendant auec vn autre d'vne haute tour, a, l'ayde d'vne eschelle

capulti plecatti asupra copilului, ela alerga si vedia ca ea nabusia pe nesciute cu greutateasa nevinovatulti mititelti: ceea ce s'ar fi intemplatti pre-curenda data elu n'ar fi ridicat'o,ca-d n'avea nici o simtire in momentula acela, si a trebuitti ca credinciosulti sea servitorasa-1 arunce mai de multe on apa prospeta pe facia pentru ca sa-i readuca simtirile cerea ca parasisera slabula sea corpti, pentru care si-a data multa ostenela si" grige, dandu-1prin acesta datorla particularia o deplina recompense pentru libertatea ce ea 'I procuraseprin ceresca sa petit. Dupa ce Dama si-a revenitti in simtIrl, bunula set administratora 'Ifacii o mustrare forte viia, dicandu-1: ce feliu, DOmna, astfelii te folosesci D-ta si te bumfde scrisorile ce ti adusti cu atata grige si nevoia? Gasit'al pote in ele ceva care tre-

sa te turbure atatti de tare, in dal sa nu potl afla mangaiare in atate lucrtui care ti-ativenial ca prin minune, si care-ti dovedesca ca, celti Eterat are o grige particulars de D-ta,si de tad ce te privesce? De ce nu pui in lucrare frumosele precepte ce ai fosta scrisu prinmine pre-iubitului D-tale socia, asia precuma mi-a spusa? Cana, DOmna, sa nu te pedepsasca,D-dieti de acesta intistare si nerabdare nemesurata, care ai lasatti sa te rapasca pana, iuasia graft in cat' de nu-ti veniam rapede in ajutora, negresita ca al fi muritti, facendu-teomoritoria chiartl a copihilui D-tale; pentru numele Iui D-diett, mai aibi pugina rabdare, sida-mi ragaza ca sa merge in Polonia se cautti rescumporarea D-tale, dupe ce me voiti in-tielege cu Tatarula, ca-ci mai cu sem& pentru acesta am venitti erasi aicea.

Atunci Principesa resuflandu-se, dise lui Iacoba suspinanda: 'TI multiamesca , credin-ciosulti met' razima, de ajutorula ce mi-ai data, si mai alesti din partea acestui Meta copilticarele an fi fosta nabusitti de mine, fare sa flu culpabila; dar volt' ca sa scii ca, inpucinulti timpti cats am fostti lesinata, spiritula mea a avutti nisce multiamiri care nu lepotti esprime prin cuvinte, ca-ci am avutti fericirea a fi consolata de o dams mare, careia1-a fost4 Ina de mine, finidii ca in nenorocirile mele totdeauna m'am rugatfi in ea si mi-am

pa-

le-amabuia

a

Page 99: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

102 TESAURU DE MONUMENTS ISTOR10E

de corde qu'vn Prestre habille a la Grecque luy auoit fait tenir par ie ne stay quelle sub-Wile, et ce Prestre sembloit les attendre an pied de la tour, affin de les emmener ; ce queie ne puis reputer pour vn songe commun, ains plustost i'en attendray desormais l'evene-ment comme d'vne saincte reuelation, qui ne pent manquer.

Mais it faut que ie to racompte aussi pendant que l'occasion nous est opportune, leseffets merueilleux que i'ay encores experimentez de ma pierre medecinale, pendant ton ab-sence. Ce pauure enfangon que tu vois maintenant en si bonne sante, graces a Dieu, aeste atteint du had mal, qu'on appelle autrement la maladie Royale, laquelle lui prouint,comme i'estime, des frayeurs que i'auois ordinairement au temps de sa conception, et quim'ont este continuelles iusques a sa naissance. Pour remeclier auquel mal, ie fits diuine-ment inspiree de recueillir vne bonne quantite de fleurs de piuoines, et autres dans le iar-din de ceaus, lesquelles ayant bien pilees, i'en exprimay quelque pen de jus, auquel ie mistremper ma celeste pierre dans vn verre, que i'exposay en vn certain endroit affin de lesfaire infuser ensemble a la chaleur du Soleil, n'osant l'approcher du feu, de crainte quemon dessein fust descouuert, et que mon precieux joyau, desia cogneu au Tartare, me lustpar luy rauy. Ce fait, i'y adioustay encores quelque per de mon laict, phis ayant retiremadite pierre, ie fis prendre par quelques matins consecutifs de ceste composition a monpetit malade, qui ne s'est pas depuis ressenty de ce mal, que plusieurs ignorans tiennentpour incurable.

L'Auditeur estimaut que sa Dame eust acheue tout ce qu'elle luy vouloit reciter, l'in-terrompit pour lotier Dieu de ceste cure si extraordinaire et merueilleuse: mais la Princessereprit aussi tost la parole, et luy diet, que ce n'estoit qu'vne partie de ce qui luy estoit ad-uenu, et b. son cher enfant, et qu'il eust patience s'il desiroit entendre le surplus, gull netreuueroit pas moins admirable, puis qu'ils rendroient graces de tout ensemble it l'Autheurde telles merueilles.

fostii pusti tots sperantia in ea; pe langt altele ea mY-a aretatt in idea pe scumpulti metsogiti coborindu-se dintr'un turnti innaltil, pe o scant de falughit ce unit preotti imbracatfigrecesce 1-0 tined, si Cie acesta preotti Ora ca ascepth la picierele turnului pentru caiea de acolo ; acesta nu potti creole cit este un visii de randfi, ci o santit revelatiune careme face a ascepth implinirea faptel fart smintelh. Dar trebue sa -ti spunit erasl, pre Wutimpulti ne erta, efeptele minunate produse de petra mea medicinale, de druid al lipsitt tu.Copilasiulfi care -lit vedi, laudh lui D-died, acuma Matti de stnatosii, fusese lovitii de bola ceamare, care altfeliti se dice bolt regesca, care credit ca 1-a venit din spaimele ce am avutilpe catt timpti cram grea, si care n'a incetatti pftna ce l'am ntscutti. Pentru ca yin-decti de acesta bolt, am fostit de D-dieti inspirath ca st culegti mai multe florl de ualba sialtele din gradina de aicea, pe care storcendu-le, am storsti pugint zemt intr'unti pachatt siam muiatti intr'insa petra mea cerescii, apoi le am pusti la sere ca sa se Mita impreunt,temendu-me, a le apropia de focti ca sit nu se descoperia planuld met si ca nu cumva Ta-t:unlit carele cunoscea pretiosa mea petit, sit nu-o rtipescii. Dup'acesta am picatti si pugintidin laptele ineti, si apoi scotendit petra, am data micului men bolnavit ca sit bea din ace-stii, compositiunea chteva diminetie de-a randulti, dupt care nu 1-a mai venitti bola acesta,care mai multi nesciutori o credit necurabile.

Ascultatorulti, crediendti et Dama sa terminase ce aveh de spusti, o intrerupse ca Samultiamesch, lui D-diet de acesta curt atatt de estraordinart si minunatit; dar Principesarelit& indatt cuventulti si-I disc ca acesta a fostii =nal o parte din cele ce i s'ati intemplattiel Si iubitulul sat copilfi, si st hibt rabdare ca sa asculte restulti, care i se va pare maiminunate, si apoi pentru tote impreunt sit multiamesch, Autorttlul unorit asia ruinuni.

saga.

sa-la

Page 100: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

BARET HISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAUIE 103

CHAPITRE LXIII.

Recit faict par la Princesse d'vne autre maladie gu'eut son enfant, et comme elle roilguarantit a l'ayde de sa pierre medecinale.

A ceste facheuse maladie (dict la Princesse) succeda bien tost vne autre non moins pe-rilleuse, mais a la verite plus commune, mesme aux petits enfans: c'est a scauoir, que lecorps tendre et delicat de ce paulue patient deuint tout couuert de petite verole, procedantd'vn sang fort corrompu, qui luy causoit vne si grande demangaison qu'il ne cessoit de crierfour et nuict, ce qui m'apporta vne double affliction: l'vne, pour le voir en ce miserableestat, et l'autre pour les tounnents que me donnoit le Tartare a ceste occasion, si bien queie fus contrainte d'oster mon petit patient de ceste chambre, afin qu'il n'eust plus la testerompue de ses gemissements continuels, et me retiray auec luy dans vn coing de l'escuriede ceans, oft it y auoit vn tas de fumier couuert d'vne vieille natte, et m'y tins auec luyvne semaine entiere, pendant laquelle ie priay taut la diuine Bonte, qu'elle eut pitie demoy, et m'inspira derechef a faire le remede suivant. Ie cueillis dans le mesme iardin del'herbe nommee Capillaire, a laquelle i'adjoustay bonne quantite de roses taut Cest ce qu'on ap-blanches que rouges, qui estoient Tors en leur force, des lys, et encore des fle- pelle Capilli ve-urs d'Heliotrope, vulgairement append Soucie. De toutes lesquelles herbes et nods en Latin.

fleurs lauees dans ceste claire fontaine qui est en ce iardin, i'en tiray auec grande peine etpatience vne assez bonne quantite de substance, en laquelle ie mis tremper ma susdite pi-erre, et expose le tout au Soleil, comme auparauant, puis en fis prendre vne partie a monmalade, et du reste ie luy en frottay son corps impur, et comme lepreux, qui des he pre-mier km fut garanty de l'excessiue ardeur qui le tounnentoit au dedans, et ne luy donnoitaucun repos, puis sa verole se desseicha peu a peu, et en fin se separa d'ellemesme auec toute la peau de ce pauure enfant, qui deuint puis apres mile fois vtartt:spienrifinzur.i.

plus blanc et plus net qu'il n'estoit auparauant. le l'ay bien recogneu, dit le

CAPU LXIII.

Naratiunea Principesel desire o alts bold ce avis copilutii cl, si cumii l'a sccipatil grinpetra sa medicinale.

PUPA acesta bola superatoria, disc Principesa, 1-a venita in curenda o alta bOlii numai pugina periculOsa, dar in adevera mai comuna, clilarii la copii adech, ca corpulufrageda si delicata ale acestul mica bolnavti s'a coperita de coriu, carele vine din corumpe-rea sangelui, si-i face& o mancarime asia de mare incata Mph dioa si *tea, ceea ce-micause o indoita durere: lanai fiinda ca-la vedeam in starea acea miserabila, si alta, fiinda caManila silitti ca sa scotti copilulti afara din camera asta, pentru ca sa nu-la superegemetele lui neincetate, si m'am fosta retrasti cu ela inteunti coltiu alu grajdului, nude erao gramada de lingua coperitti cu o vechia rogojina, si am state acolo o septemana intrega;in care timpti me rugai atilt(' de multa Bunetatii divine, in cab& avu mila de mine, si-miinspire erasi sa fact' lecula unnatoria. Culesei tota din grading erba numita Capilare, langacare adaogai cate-va rose galbene si rosie, care era atunce in putere, si cate-va fort de

numitti de poporti Vanilia. Din tote aceste erbi si fort spalate in fantana ceaImpede din grading, cu mare greutate si rabdare scosei o cantitate de substantia, in caremuial petra si o pusel grasi la sore ca mai innainte, pe urma dedei o parte copilului sa bea,era cu ceealalta '1 frecai corpulu ce semana, a fi plina de lepra, si chart din dioa cea deantaiti l'a slabitti mancarimea cea mare care-la chinuia si nu-lu litsa nici decurna sa se re-pause; dupe acesta, bubulitiele se uscara cu incetulti si in fine se deslipira singure de pepielea bietului copilti, care apoi remase de o mite de on mai alba si mai frumosa de cuma

m'a

Heliotrope,

mict:

Page 101: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

104 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

Polonois, a la seule inspection de son visage, dont le teint est deuenu infiniment clair etvermeil, depuis que ie ne l'auois veu, come encores cela s'apercoit a ses mains enfanti-nes, la blancheur desquelles surpasse les lys, et les roses, dont vous vous estes senile enceste derniere medecine. Et partant lotions, sans plus differer, le Pere de lumiere, et toutela tour Celeste, car c'est de la, et non d'ailleurs que prouient et se fait tout ce qui se voidde meilleur, et de plus merueilleux sur la term. C'est bien a propos, repliqua la Princesse:Mais, mon bon amy, it faut que vous vous donniez la patience que ie vous fasse aussi re-.cit de ce qui est encores aduenu en la personae de cost infortune enfant, que ne trouuerezmoins estrange, et digne d'admiration que tout ce qu'auez desia entendu.

CHAPITRE LXIV.

Read d'un autre accident qui arriva au petit Correcky, aupres duquel furent trouuez deuxserpens, et comment it en fist deliure par sa mere.

LA Princesse reprenant son discours, que le Polonois auoit interrompu, luy recita cequi ensuit : Lors que ce mien petit enfant commenga a se hien porter de sa derniere mala-die, pendant laquelle i'auois este contraincte de le retirer dans l'escurie de ceans, pour eui-ter les crieries du Tartare, it lily arriva vn autre accident fort extraordinaire, et qui mesemble luy promettre quelque chose de grand a l'auenir, apres tant de douleurs et de mise-res par luy souffertes des le berceau. C'est qu'ayant laisse ce pauure enfant sur vn peu depaille, dans un recoin de ceste escurie, pendant que i'allay querir de l'eau a la fontaine dujardin pour lauer quelques siennes enueloppes et drapelets, comme i'en retournay, i'aperceudeux serpens assez gros aux costez de ce pauure innocent, lesquels sembloient regarder fixe-ment son visage enfantin, non pas d'vne facon furieuse, mais plustost aplaudissante et sansaucunement tirer leurs langues, comme ils ont accoustume. Et encores que test enfangon

era mal innainte. Am cunoscut'o ea acesta, disc Polonulti, de la prima data canal 1-amvediuta fagia, ca-ci pelitia s'a fa cutti multi mal curata si mai rumena, din ceea ce -lit sci-am, era manusitiele lui intrecti in albetia crinil si rosele, cu care to -al fosta servita in astadin 'Irma tamaduire. De aceea, sa laudama, fare pregeta, pe-Parintele luminel, si tote cur-tea cea ceresca, ca-ci de acolo si nu aiurea vine si se face tau ce se vede mai buna simai minunatti pe parnenta. Ai OM dreptatea, replica Principesa; dar, bunulti meg arnica,cata sa mai aibi rabdare ca sa-ti spuna ce s'a mai intemplatu acestui nenorocitil copal, lu-cru ce o sa ti se pare nu mai pugina straniti, si mai demua de admiratiune de catil ceeace at ascultata.

CAPU LXIV.

Naratiunea despre o aitc`i inte2nplare ce a venitti junelui Korecki, langa care s'ait geisitadot sierpl, si l'a mcintuitii maicci-sa.

PRINCIPESA reluandu-si cuventulti, intrerumpta de Polonulti, 'I recita cele urmaterie. Dupece copilasiula se &it sanetosa de cea din urma, boa, pentru care fusesem silita a-la tinein grajda, pentru ca sa scapa de racnetele Tatarului, vent o alta intemplare forte estraor-dinaria, si care credit ca-I promite unit viitoriti mare, dupe atate dureri si ticalosil ce a su-feritti din leganulti sea. Lasandu-lit intr'o di pe paie , inteuna coltia alit grajdului, si du-cendu-me sit aduca ape dela lantana, ca sa-1 spela rufusiorele, canda m'am intorsa, am ye-diuta doi sierpi destulti de marl Tanga densula, ce 'Area ca se uita drepta iii ochii-i, insa nucu aerula amenintiatoriti, ci mai cu semo, mangaititoriti, flinch) ca nu-si scotea limbele, dupedatina lora; copilula intindea delicatele sale maini asupra lora, ca si canda parch ca voesce

easel

Page 102: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

BARET HISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAU1E 105

eust ie ne soy comment porto ses delicates mains sur ces serpens, cothme s'il eust eu in-tention de les arrester, ils ne s'efforcoient pourtant en aucitne fagon de luy mal faire ; a quoitoutefois ie ne me voulu aucunement fier, sgachant bien que le serpent est naturellement en-nemy de thomme, depuis le premier peche, et fus inspiree d'auoir encores recours en cestenecessite a ma veitueuse pierre, que mon tres-ayme mary m'auoit dit auoir aussi la vertude chasser les bestes veneneuses, et mesmes de guarir des morsures d'icelles (ainsi que faitla pierre de S. Paul, qu'on apporte de Malte) la quelle pierre ie mis temper daus ceste eauque i'auois tout recentement apportee de la fontaine, et auec vu rameau de myrthe, que ietrouuay a l'entree du iardin de ceans, ie iettay de ladite eau taut sur mon enfant que surces serpens, l'vn desquels creua sur le champ, et de son ventre fecond sortit vn nombre in-fini de serpenteaux, lesquels fureut tout aussi-tost deuorez par l'autre serpent, qui en deuiutextremement enfle; et apres s'estre bien debatu, et fait plusieurs bonds en l'air, tomba enfin comme mort, bien qu'il ne le fust pas en effect, ainsi que ie cognus bien depuis : Carestant allee querir quelqu'vn du logis pour luy faire voir cet estrange spectacle ie ne trou-uay plus sur le lieu ny l'vn, ny l'autre: Ce qui me fait croire que ce u'estoit qu'vne pureillusion, an presage de quelque chose d'extraordinaire qui doit vn iour arriuer a ce petitPrince. Alors le Polonois plus estonne que deuaut, dit, Vous aucz, Madame, tres-grand sujetde presager par ceste vision, que vostre cher fils sera vn iour quelque grand personnage,comme on prejugea autrefois des l'enfance d'Hercule, deuoit estre un grand guerrier,et le destructeur des monstres de son temps, pour auoir estrangle de ses mains eufantinesdeux serpens qui s'estoient aussi approches de son berceau: Surquois la Princesse leuantles yeux vers le Ciel, fit vn souhait en ces termes : Ie te pric, mon Dieu, que s'il est ainsiqu'il te plaise dormer de la force et valeur a ce petit Prince, comme to as fait a son in-fortune pere, qu'il l'employe entierement h purger le monde des infideles Tures qui sort beau-coup plus pernicieux h la Chrestiente, que tous ces monstres (Waits par l'inuincible Hercule,n'estoient dommageables au genre humaine.

Au reste, dit-elle, puis que le Tartare ne vient point encores, it faut que ie te fasse

sa -Y apuce, cu tote acestea, el parea eh nu volt sä-I &eh reit. Eti lush nu vofi sit me in-credit, sciindit ca sierpele este din naturh, inimiculu omului, dela celti antaih pecatti, si fuiinspirath ca sit am erasI recursit pentru acesth nevoid la para mea facetoria de minuni, fi-indii ca pre-iubitulti mai sogiu 'ml spusese, canal mi-a dat'o, cit are si puterea de a gonlbestiele veranose si chiarti se, vindece muscatui ile lorit (precumil e petra lul Paula, care oaduch din Malta). Atunci am push petra in apa ce aduceam dela fat-Italia, si cu o ramu-rica de mirth ce am gdsitu din intemplare la intrarea gradinei am stropitu cu disa apa a-Vaal copilulti cad si sierpii. Atunci unulti din sierpi a crepatil indata, si din burta lug aesith o multime de sierpusiorl mititeI, pe caril celalalth sierpe indata 1-a mancatil, si s'a in-flatu forte ; si dupii ce s'a tavalitu cats -va, a facutti cateva sarituri in aeru si in fine a ca-diuth giosit ca mortu, de si in adeverti nu murise, precumg m'am incredintiath mai pe urma;ducendu-me sa chemil pe cineva din cash ca sa-I aretti acesth spectacolii straniti, n'am gh-sitti pe loch, nicl pe unulu nici pe altulii. Acesta nie face sit credit ca nu fiisese de dalo curath illusiune, sett predicere ca o sa se intemple ceva estraordinarti aeestiu midi Prin-cipe. Atuncl Polonuld, coprinsti de mirare mai multh de eau innainte, a disu : Al pre-marecuventti, Domnd, sa predici dupa acesth visiune ca fiiulu D-tale pOte sit ajunga odath unitomit mare, precumit s'a predish din copilhrfti lul Ercule c'o sit fiit unit mare omit de resbelhsi ucigetorti alit monstrurilorti timpului sett, fiindti ca strinsese de gatti in mainele sale co-pilaresci dot sierpi ce se apropiaserh de leganulti sett La aceste vorbe, Principesa , ridi-Candi ochil spre ceriit, filch o rughciune in terminil acestia : Te rogit, Dumnedieulti meti,dad buna to vointia este sit dal putere si vitejia acestul mica Principe, ca nenorocitulul setparinte, fa sa le intrebuintieze in totulti spre curatirea lumei de Turcil necredinciosi carilsunt mai strichciosi pentru Crestinetate, de WA monstrurile nimicite de Ercule celd neinvinsit.

In cele din Urrlla, dise ea, fiindti ca Tatarulti inch n'a venitit, catii sit -ti mat narezil14

Page 103: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

106 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

aussi le recit de ce qui m'est aduenu sur la fin du mois de May dernier; apres toutesfoisque i'auray vn peu visite ceste pauure esclaue qui est malade, et qu'on m'a donnee en charge,car elle m'a tousiours secourue en tout ce qu'elle a peu. Le Polonois s'enquist de quellemaladie estoit malade ladite esclaue, et ayant sceu que c'estoit de la suffocation de matrice,it fut chercher promptement dans le jardin du logis, vn petit animal, cle la teste duquel ittira vne pierrette, laquelle ayant faict aualler a ceste pauure malade, elle fut presque a l'in-stant guarie en presence de la Princesse, qui en fut fort aise.

CHAPITRE LXV.

Comme la Princesse perdit son laict, dont son enfant pensa mourir, et du remede qu'ellepratiqua pour le faire reuenir abondamment.

APRES que la Princesse et le Polonois eurent fait ceste charitable visite, ils retourne-rent en la chambre oft estoit Pedant, et lors elle recommenca a discourir de ses accidentsen ceste sorte: Ie pins taut de peine, dit-elle, a veiller mon pauure patient de four et denuict, pendant qu'il estoit ainsi tourmente des susdictes maladies, que i'en deuins toute seicheet aride, si bien que mes mammelles furent taries, et n'y auois non plus de laict qu'vne pu-celle ; Pour lequel deffaut mon enfant deuint tout allangoury, et ce qui est presque incro-Comme Moyse yable, it refusa de prendre les mammelles de quelques autres Nourrices qui luyrefuse de letterlee nourriees E- furent presentees, et fust sans doute bien-tost mort en cest estat , si ie ne me

gyptiennes. fosse ressouuenue vn matin que l'Aurore commencoit encore a se leuer, que i'a-uois autrefois ouy dire a vn Philosophe et aledecin de. nostre pays, grand rechercheur dessecrets de nature, Que la rosee du moys de May oil nous estions, auoit de fort grandes ver-tus et proprietez, voire que c'estoit comme le commun laict de la nature, qui faisoit croistreet augmenter toutes choses en ce temps, beaucoup plus qu'en aucune autre saison ; Ce quim'excita de ramasser soigneusement de ceste celeste liqueur taut str les herbes, que sur les

ce mi s'a intemplata pe la capetula lui Maid trecutti; dar mai antaiti sa me duce sa maivedia pe bieta sclava care zace si care este data in, ingrigirea mea, mai alesti fiindti ca eatotdeauna m'a ajutata in OW ce a pututa. Polonulti intreba, de ce bola suferia sclava, sispuindu-i ca patimia de o inflamatiune la matrice, se duse indata in gradina si ga'sinda unamica animalti, scose din capula sett o petricica, pe care o dete de o inghiti bolnava, dupacare se facia indata sanetesa in presentia Principesei, care a fostu forte multiamtta.

CAPU LXV.

CUM(4 Principesa perdi6 laptele, de care crediti cd copilulzi o sit mord, si ce Mac carevind laptele cu abundantid.

DUPA ce Principesa si Polonulti facura acesta visit& cantabile, se inturnara in cameraunde era copilulti, si amnia ea reincepa a spune intemplarile sale in chipula urmatoria o-bosisem atata de tare, dise ea, ingriginda bietultt mea bolnava dioa si nOptea, pe canal e-ra chinuita de susnumitele bole, in catu me uscasem cu totula si titiele mele se stirpirade lapte ca la o fats mare. Pentru acesta copilula inea cadiuse in la,ngedire, si ceea ce emai de necrediuta, ca refusa de a lua titiele altorti putrid ce i se da, si far& indoela ca arfi muritu in starea acesta, dad intr'o diminetia pe calldd aurora incepea a se ridica, nu -miaduceam aminte ca audisem dela unit filosofti si medial din tiera 'Astra, mare observatoryalit secretelora natures, ca rOua din luna Jul Maid in care ne aflamit, area marl virtuti si in-susiri ca una ce e ca laptele comunit alit natures ce facea sa cresca si sa sporesca tote lu-crurile in timpula acela, mai multit de cat"' aka data; acesta m'a indemnatit sa aduna cuingrigire din acesta ceresca hare, atata de pe erburi cats si de pe florile din gradinb., din

sci-f

Page 104: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

BARET HISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAUIE 107

fleurs du jardin de ceans, et en remplis plusieurs vaisseaux, ausquels ie mis tremper d'or-dre ma precieuse pierre, que ie tiens pour certain auoir la vertu d'accroistre les faculteznaturelles de toutes les substances ausquelles on l'a joint, ainsi que ie l'ay cy-deuant ex-periments en faisant les compositions susdites. Ayant done encores tenu par quelque tempsces vaisseaux au Soleil, et iceux couuerts, i'en prins vn grand traict pour en faire l'essay,puis en donnay librement a mon petit patient, lequel me fit bien paroistre que tel bruuageluy estoit naturel et agreable : car it l'aualloit si auidement, que ie ne pouuois quasi four-nir a luy en donner, de sorte que i'estois deliberee de recueillir encores de ceste naturellesubstance, pour subuenir a moyi defaut, si des le sour mesme, ie ne me fusse aperceue quele laict remontoit a foison en mes mammelles , qui en regorgoient auant le retour de lanuict, et en ay depuis si bien nourry et substante ce mien petit mignon, qu'il est tonsioursengraisse et profits a veue d'oell, voire tenement embelly, que le maistre de ceans, qui n'ay-me pas beaucoup de son naturel les enfans, non plus que les femmes, ne se pent tenir dele caresser, et de souhaitter d'en auoir vn pareil, ce qui me fait infiniment aprehender qu'ilne le vueille retenir, ou que cela ne l'excite a demander dauantage pour nostre

Le Polonois estant tout rauy d'auoir entendu ces merueilles, ne se peut tenir de faireencores vne remonstrance a Indite Princesse ; de ce qu'apres auoir receu tant de faueurs ex-traordinaires du Ciel, qui luy tesmuignoient manifestement que le Souuerain auoit vn soingparticulier d'elle et de son fill, elle ne delaissoit neantmoins de s'affliger demesurement,comme si elle eust este destituee de tout secours taut diuin, qu'humain, la conjurant d'es-tre d'oresnauant plus constante en ses afflictions, s'il luy en arriuoit encore d'autres : Ce queladite Dame lui promit, et ce fait, rendirent ensemble graces a 1'Eternel de toutes ses fauo-rabies assistances.

care am' umplutti cateva sticlutie, in care am muiatii pretiosa mea petal, care sciam cusigurantia ca, are puterea de a cresce facultatile naturale ale tuturorti substantielorii cu carese impreuna, precumti o cercasem mai innainte facenda compositiunile mai susti dise. Asiadar tinendii sticlutiele acele cat' -va timpil in sore, si coperite, am beutti o lung& inghititu-ra de cercare, apoi am data si copilului ca sa bea ; atuncl brtgai de soma ca acea beutura'I places si -i Ora naturale, ca-ci o inghitia cu atata nesatia, in dt& nu puteam sa-1 pro-cult de ajunsa si eram silita sa culega merea din acesta naturals substantia; dar chianti indioa aceea am bagatti de soma ca laptele se urea cu abundantia la titiele mele care se um-plusera innainte de a innopta ; dupa aceea am nutritti atattl de bine pe mititelulti mea, inca' s'a ingrasiata vediendil cu ochil; si s'a facuta atatit de frumosti ca stapanula de aice,de si de feliulti sea nu pre iubesce copiii nici muierile, nu se pote opri de desmierda si dea dorl ca sa aibrt si elti unula ca acesta, ceea ce me face sa me ingrigesca ca nu cumvasa voesca a-l' opri, sea a cere mai mare pretiii pentru rescumperarea nostra.

Polonulti, incantatil de audirea acestora minuni, nu se puts tine de a face erasi o mus-trare numitei Principese ; ela '1 dise ca dupa ce a vediutti atate favori estraordinarie din par-tea Ceriuluf, care-1 area vederatti ca Dumnediea avea o ingrigire particulars de ea si de fiiulaei, face& reti de se intrista, atatii de tare, ca si canda s'ar vede parasita de on ce ajutoritidumnedieesca si omenesca, conjurand'o a fi de ad 'nainte cu mai multi incredere si spe-rantia, in casti de a-I veni si alte nenorociri. Acosta protnitendu-I numita Dama., amendoideter& lauda celul Eterna despre favorabilele sale ajutorie.

rancon.

a -lit

Page 105: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

108 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

CHAPITRE LXVI.

Auis que donna la Princesse au Polonois, de ce quit deuoit dire au Tartare, en traitantauec luy de sa rayon pour reparer sa faute.

TOLITES ces choses passecs, la Princesse aduertit son fidele Agent, Que depuis futparty, vn des esclaues du Tartare luy auoit dict, qu'il pourroit bien tirer vne meilleure ran-con d'elle, et de son enfant, qu'il ne s'estoit promis, d'autant auoit ouy dire an Polo-nois, lors des couches d'icelle Dame, que si ledit Tartare eut sceu sa qualite, it ne l'eut siinhwnainement traitee comme it faisoit, n'ayant pour lict qu'vne simple paillasse, et le plussouuent que du pain bien noir, et de l'eau pour sa nourriture. Ce qui auroit donne sujecta ce Tartare de s'enquerir depuis de sa prisonniere, qui estoit son mary, et ses parens, etquels bieus ils possedoient : A quoy elle auoit respondu , qu'elle estoit a la verite femmed'vn Capitaine, qui auoit este prins prisonnier a la suitte du Prince Alexandre, et emmeneauec luy en Turquie ; et quanta ses autres parens, ils estoient tons gens de guerre, qui auoi-ent este ruinez pendant les troubles de Moldauie, dont ladite Dole pria le Polonois de sebien souuenir, affin de n'estre trouuez en diversite de paroles, lors que le Tartare s'informe-roit a luy des mesmes choses, et gulls traiteroient ensemble de la rancon de ceste prison-Accneil que fit niere. Pen de temps apres le Tartare retournant des champs, trouua inopine-10 Tax-tare auPolonois it son ment Iacques le Polonois de retour en sa maison, auquel it fit tres-bon accueil,

retour. tant pour le ressentiment qu'il auoit encore des bons offices qu'il auoit rendusson frere ; que pour l'esperance, qu'il congeut de receuoir bien tost la rancon de sa prison-niere, se ressouuenant que Iaques luy auoit dit en partant, qu'il pourroit luy-mesme appor-ter sa rancon, a cause qu'elle estoit sa parente. Et ne furent pas longuement ensemble, quece fidele Agent luy demanda ce qu'il desiroit tirer de rancon de la prisonniere Polonoise;

CAPU LXVI.

Pcirerea ce a datii Principesa Polonulul, despre ceea ce trebuia sd died Tatarului) tratcindilcu elii despre rescumperarea sa, pentru ca see si indrepte gresiela.

DLPA ce s'aa petrecuta aceste lucrurl, Princip6sa fad cunoscutti credinciosului sea A-gentu, ca dupa plecarea lui unulu din sclavil Tatarului 'I spusese cumca elu Vote sa tra-ga, o rescumperare mai mare pentru ea si pentru copilula ei , peste ceea ce promisese , inprivire ca elu audise pre Polona dicendu cancla a nascutti acesta Dama , ca dad numitultiTataru ar fi sciuta calitatea sa, nu ar fi tratat'o atatti de neomenesce , dandu-i pentru as-ternutu numai paie, pentru mancare numai paine aged, si pentru beutura numai apa. A-costa indemnase pe 'Mara mai pe urma a se informs despre captiva sa, tine era barbatulasi rudele sale si ce avert posedea ; la care ea respunsese ca era in adeverti femeea unuicapitantt ce fusese prinsa robs in ostea Principelui Alesandru, si dusil cu elti in Turcia: sicats despre cele-lalte rude, ca, era toti ostasi, caril perdutti in timpula turburarilortidin Moldova. De aceea numita Dama rugs pe Polon(' sa-si aduca. aminte , pentru ca sa nuvina in diversitate de vorbe, canal Tatarulu 'la va intreba despre lucrurile acestea, si chucluvon) trata impreuna despre rescumperarea acestei sclave. Nu tardiu dupa, aceea, Ta,tarulti,intorcendu-se dela tiers, gasi pe neasceptate pe Iacoba Polonulti in casa sa; priimi for-te bine, fiinda recunoscetoria atata pentru Wilde sevitie ce facuse fratelui set, si sperandittotu o data ca elu va fi adusti rescumperarea sclavel sale, aducendu-si aminte ca Iacobaspuse la plecare ca pote va aduce insusi pretiulti rescumperarii sale , fiinda ca era ruda.Dupa pucine vorbe credinciosula Agentu intreba ce doria sa capete pentru Polka cap -tiva; elti '1 respunse ca voesce sa sibs siese mil de galbeni , pentru ea si pentru fiiula ei,

s'aa

'la

'I'I

qu'il

qu'il

I

Page 106: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

BARET HISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAUIE 109

a quoy fut respondu par le Tartare, qu'il vouloit auoir six mil ,squins taut pour elle, quepour son fils, si mieux it n'aymoit luy donner sa pierre, de laquelle it auoit guary sonfrere. Ce qu'entendant le Polonois, it repliqua, Que pour la pierre it n'en fallcit point par-ler, d'autant qu'elle n'estoit point en sa disposition, l'ayant rendue a vn Seigneur qu'il sui-uoit lors qu'il auoit este prins prisonnier, et qui luy auoit baillee en garde; estimant qu'ilne seroit pas si tost fotiille que luy. Et quant au prix qu'il demandoit pour la rancon desa prisonniere, et son petit enfant, qu'il excedoit la valeur de ses moyens , et de toute saparente; qu'il deuoit considerer qu'elle estoit femme d'vn Capitaine, qui auoit este aussi faitprisonnier des Tures, a la defaite d'Alexandre, et a faute de bien estoit encores captif. Sur-quoy le Tartare 1:interrompit, et luy dict, Qu'il auoit sceu de quelque part, qu'elle estoit denoble extraction, et qu'elle auoit des parens fort riches, qui ne permettroient pas qu'elle etson enfant demeurassent le reste de leur vie captifs. Ie vous aduoue , dit in Polonois,qu'elle est issue de parens nobles : mais ils se sort ruinez pour auoir suiuy a leurs despensle party d'Alexandre, depuis le commencement des troubles de Moldauie, si bien que sivous ne luy faites bonne composition de sa rangon, vous pouuez faire estat, qu'elle et sonenfant, vous demeureront a iamais sur les bras ; a quoy it adiousta, qu'il ne fust retournes'il eust estime qu'il luy eut demande plus de mille squins , qu'il luy offroit, In priant deles accepter en consideration qu'elle estoit sa parente, et de bons offices qu'il auoit rendusa son frerc. Vous en auez este satisfait , repliqua le Tar tare, et n'auez pas sujet de vousen plaindre mais si vous eussiez rapporte vostre pierre, et que me l'eussiez voulu baffler,ie m'en fusse contente: car outre les effects que i'en ay veus, ie ne vous celeray pas, quei'en ay fait recit a vn docte Medecin Arabe, qui m'a assiste et guary d'vne fievre quarte,dont i'ay ressenty quelques accez depths vostre partement, lequel Medecin m'a dit,en donneroit volontiers les six mille squins que ie demande, et m'a fort prig que si vousretourniez, ie vous fisse conferer avec luy, ce que ie luy ay promis. Ce seroit chose inu-tile, diet le Polonois, attendu que ie n'ay plus ladite pierre , mais neantmoins si vous ledesirez, nous l'irons voir, it fin qu'il ne puisse dire que vous luy ayez manqué de promesse:

sett dea petra cu care a vindecatti pe fratele sell. Ascultandii Polonulti acestea, res-punse ca cad pentru petrh nici sa vorbesca, cu atatti mai alesti ca ea nu mat era in dis-positiunea sa, findh ca, o dedese indoreth unul domnti pe MO care se aflh chnclit l'a fostfirobitti, si carele I-0 dedese spre phstrare, crediendh ca nu va fi cautata asia cu deamerun-tulti ca densulti. Erh despre pretiulti ce cerea pentru rescumperarea captivel sale si a co-pilului ei, elti 'I dise ca treceh peste puterea midi-loceloril sale si a tuturori rudelorti ei ;ca-ci trebuia sa, considere eh ea era femeea mai chpitantt ce erasi chdiuse robti la TurdCandi' all invinsh pe Alesandru, si carele fiindh seracti n'a mai pututti scaph de robin. Laacestea Manila intrerupse, dicendu-I, ca elti aflase winch ea este de o nobila vitia, sieh are rude forte avute, care nu vorti lash-o, pe ea si pe copilulh ei, robi pentru tots, vie-tia lore. 'TI marturisesch, dise Polonula , ca se trage din phrinti nobili , dar rudele sales'ati viritti in partitulti Jul Alesandru, dela inceputulti turburarilorti din Moldova ; si dada nuvel cere unit pretitt mai moderath pentru rescumperarea ei si a copilulul ei, fil sigurh cavolt remane pentru totdeauna in sarcina dtale ; dupa care adhogh ca nicl s'ar fi intorsti da-ch ar fi sciutil va cere mai multh de o miie galbini, pe caril I -a si adusti, rugandu-litsa -I priimesch in privire ca -I era ruda si in privirea servitielorti facute fratelui seu. Pen-tru acesta ai fosth respletitti, respunse Tatarulti, si nu mai al cuventh de a te plhnge dardach, al fi adustt petra dtale si mi-al fi datu-o, m'asiti fi multia,mith ; ca-cl afara de efeptele elce amt vediutti, nu-ti void ascunde ca am vorbitti despre ea cu unit medial Arabu, carem'a vindecath de nisce frigurl rele de care am suferitt dupa ce aI plecatil dta , si acelttmedial mi-a spuso eh ar da bucurost acele siese mil galbeni ce cat; si toth o data m'arugatil forte ca de te vel intorce, sa te duce sa vorbesci cu elti , ceea ce 1-am Si promish.Ar fi de prisosti, dise Polonuld, fiindti ca nu mai am petra care o scii; cu tote acestea, da-c voesci, sa mergemti vedemti, ca sa, nu dica" ca nu ti-al implinitd promisiunea; pen-

,

sa-I

s4-14

quit

'lft

ca -I

Page 107: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

110 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

ce gulls remirent d'executer le lendemain, et aussi d'aller voir le Tartare qu'il auoit guaryet employerent cependant le reste de la soiree a faire sa bien-venue , dont la prisonniere seressentit.

CHAPITRE LXVII.

Comment le Polonois fat mane par le Tartare au logis de son Medecin, pour varier auecluy de la pierre nzedecinale.

LE jour suivant, le Tartare ne faillit pas des le matin a mener le Polonois au logis deson medecin Arabe, qui fut infiniment aise de voir ce Lapidaire de retour, esperant qu'a quel-que prix que ce fast it achepteroit ceste souueraine pierre, qui estoit tant convenable asa profession. 11 interpella done au commencement le Polonois de luy monster sa pierce,dont it auoit guary le frere de son conducteur, de la sourdesse, et de l'aueuglement: maisayant entendu qu'elle n'estoit plus en sa possession, it ne peat s'empecher qu'il ne fist pa-roistre combien it en auoit de regret, d'autant, ce disoit-il, qu'il auoit este toute sa vie fortcurieux de rechercher des pierres qui eussent quelques proprietez specifiques a guarir desmaladies, dont it auoit vn bon nombre: mais qu'a la verite 11 n'en auoit point rencontre quieussent ces deux facultez tout ensemble. Le Polonois prenant la parole, dist, que la pierredont it s'estoit seruy a guarir le Tartare auoit d'autres vertus, et qu'il auoit ouy dire a ce-luy auquel it l'auoit rendue, n'y auoit quasi sorte de maladie qu'elle ne guarist par-faictement, pourueu qu'elle fust mise temper dans quelques liqueurs propres et conuenablesaux inflrmitez ausquelles on desiroit remedier ; et entre autres, qu'on en auoit Iacques recite enguary de haut mal, de la grauelle, de la petite verolle, de flux de sang, qu'elle (zit, eatri

sprigaydoit aussi les femmes a porter leurs enfans a terme, et a s'en deliurer faci- dcta namelement, voice mesme qu'elle augmentoit leur laict, et s'il aduenoit qu'elles eus- de an pierre.

sent de trop grandes vuidanges de sang mesme pierre apliquee sur le nombril, le

tru acesta ei 'si deters cuventa pentru a dOua di, ca sa maga sa vedia si pe Tatarulti pecare-la vindecase, si intrebuintiaras restulti serei a-I face onorile de buns venire, cu care ró-ba 'si dete cea mai mare parte de ostenela.

CAPU LXVII.

Cunul Polonulk fu dusk de Teitarei la casa medicului seal, ca sd vorbesal cu elai desprepetra inedicinale.

A dotia di, Tataiula nu face smintela de a duce de diminetia pe Polonti la casa medicu-lui sea Arabi', carele fit forte multiamita de a-lti vede, sperandti ca cu on ce pretiti elk vacumpera petra aceea suveranti, ce era atatti de potrivita pentru profesiunea sa. Eli' rugsde indata pe Polonti a-I area petra cu care vindecase pe fratele conducetorului sea de sur-dire si de orbire: dar audinda ca nu o mai are, nu se punt opri de a-I spune eau pa-rer de real, flinch"' ca dicea ca in tOta vietia sa elk fusese curiosu de a cauta petre cu in-sushi specifice de a vindeca bole, si de care avea cateva , dar ca in adevera nu gasise deacele care sa aiba amendoue aceste facultati de o data. Polonulti, luandu cuventula, diseca petra cu care vindecase pe Tatara mai avea, si alte virtuti, si ca audise vorbinda pe a-cela caruia I-o intorsese ca nu e nici o bola pe care sa nu o vindece cu totulti; numai sao moie in Orecare zemuri proprie si potrivite cu infirmitatile ce voesce cineva sa vindece ;si intre altele di a vindecatti cu ea bola cea mare, pojarulu, curgerea sangelui, ca ajutafemeilorti a purta, copiii pang la termini' si a nasce cu usiurintia, ca le adaoge laptele, sidad se intempla ca, ele sa aiba pre-multi scurgere de singe, petra acesta aplicata pe bu-

w

ceste

gull

Page 108: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

BARET HISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAUIE 111

retenoit dans ses veines, et qui plus est, qu'elle guarissoit parfaictement de la goutte, dequelque qualite qu'elle peust estre.

Le Medecin qui escoutoit fort soigneusement ces choses, haussant quelque fois les es-paules, soit d'admiration , ou de desplaisir qu'il auoit de ne pouuoir plus voir ny achepterceste merueille pierreuse, dist, qu'h la verite it n'auoit iamais veu pierre qui eut taut devertus et proprietez jointes ensemble : mais qu'il y en auoit aucunes entre les siennes dontit auoit fait diuerses experiences, et guary la pluspart des maladies cy dessus mentionnees,n'ayant iusques alors recognu plus d'vne, ou deux vertus au plus en chacune comme pourla veu quand elle estoit offusquee de quelque fluxion chaude, it se seruoit de la pierre ce-leste, dont it auoit veu d'assez heureux succez, et aussi de celle dont on a escrit que lesHirondelles se scauent jnaturellement ayder quand leurs poussins ont la vette offencee. Pourle haut mal, it en auoit recouuert vne, laquelle portee sur le coeur en guarissoit parfaic-tement, mais que le nom luy en estoit encore incognu. Qu'il en auoit aussi vne autre quipreseruoit les enfans de la petite verole, estant suspendue a leur col; qu'il n'ignoroit pas,ains auoit esprouue que la pierre Nephreticque faisoit vuider le sable des reins y estant ap-pliquee, ou sur le poignet du bras gauche : comme encores la pierre Iudaique preparee etbeue auec jus de citron auoit pareil effect. Que la Selenite appliquee sur le front arrestoitpromptement le sang, et la teinture de Corail vermeil guarissoit veritablement du fluxhepathique. Que c'estoit chose assez notoire et vulgait e que la pierre d'Aigle appliqueesous l'aisselle d'vne femme grosse aydoit a faire porter son fruict a terme, et si on l'atta-choit a sa cuisse, fauorisoit la deliurance de Pedant. Que pour faire augmenter le laict desnoun-ices, it scauuit bien qu'il n'y auoit rien meilleur que des perles ou mar- La pierce Paean-guerites reduictes en liqueur laicteuse, et que pour les vuidanges extraordinaires tZecluilint=1de sang, it faisoit vser aux femmes du syrop susdit de corail, auec l'application mdoeineoweade tarissi

de la pierre Ematite sur le nombril. Et quant 41a guarison de la surdite, it recognoissoit quo Solin a: eserit.qu'elle luy estoit incognue par l'application -de quelque pierre, mais ouy Bien d'vn animalqui se trouue le plus souuent entre les pierces et masures. Et pour ce qui estoit de la

rice, 'lit opresce in vinele sale, ca ea vindeca forte bine reumatismulit, de on ce fella ar fi.

Medicula carele asculth cu multi blgare de semi lucrurile acestea, audit uneori dintuneri, cuprinsil sett de mirare seti de necaza ea nu puteh sa vedia sett sit cumpere acestapetra minunata , dIse ca,' in adevera nu vediuse petra care si aiba atatea virtuti si insusIriimpreunate tad deodata ; dar ca intre petrele sale era cateva cu care facuse esperiintie sivindecase multe din bolele mentionate de elti, si eh' pans atunci nu recunoscuse ca, o petrapOte sa aiba, de cat(' celtt multi' pand la dOue virtuti asia, pentru vedere, candit era atacatade vre o scurgere calda, el(' se set-via, cu petra ceresca, dupd care vediuse destule sucese fe-ricite, precumil si de aceea de care se scrie ca rundunelele sell.' din nattu-a a se servi, aridapull lorti au vederea turburata; pentru bola cea mare, elti a descoperitit una care vindeca puindu-o peinima celui ce sufere, dar numele ei inca 'I era necunoscutti; ca mai era una care aperd, pe copiide pojarti, tinendu-o atirnata de &tat lora ; ca a mai cercatu petra numita Nephreticacare storce nisipulti din vine, aplicand'o pe ptunnulti braciului Wang* precuma si petra Iu-daica preparata si beuta cu zoma de lamae, care produce acelasi efeptil ; ca. Selenita, apli-catA pe frunte, opresce de indata, saugele ; ca tintura de Coraliti rosin vindeed in adeverdcurgerea hepathica ; ca e lucru pre-cunoscuta si populara cit petra Vulturului aplicata pe sie-lele unei fernel grele o ajuta a parta fruptulu se(' pand la termini', era aplicata pe pulpe oajuta a se usiurh de copild ; ca pentru ea sa adaoga laptele nutricelorti, scieh eh' nu e nimi-cd mai bun(' de att.]. perle salt rnargarite reduse in zema, laptosa ; si ca pentru curgerile es-traordinare de singe, dh femeilorti siropti din numitulti coralid, aplicandu-I pe buried petranumita Emalita. f'dr cat(' pentru vindecarea surdirei, marturisia ca nu cunosce nici o petracu asemine virtute, dar ca scie unit animal(' care se gasesce mar adeseori printre petre si

:

Page 109: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

112 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

guarison de la goutte, it aduodoit aussi ingenueme4t qu'il n'y voyoit goutte pour ses diuer-sitez et bisarreries.

A quoy ce Medecin adjousta, qu'encores que par le moyen des pierres predictes, itpeust faire toutes les cures particulieres dont auoit este parle. Toutesfois sa curiosite leportoit iusques la, que si on luy vouloit vendre ceste pierre dont le Tartare auoit este gua-ry, it en donneroit volontiers cinq mille squins. A quoy le Polonois respondit, qu'il ne s'ydeuoit point attendre, par ce que celuy qui auoit ceste pierre medecinale ne manquoit demoyens, ains faisoit beaucoup plus d'estat de la sante, que de l'or, ny de l'argent, qui sootinutiles sans icelle.

CHAPITRE LXVIII.

La monstre que feit le Medecin de ses pierres. Medecinales au Polonois et au Tartare.

LE Tartare qui estoit la present, et qui auoit escoute fort attentiuement tout ce qui a-uoit este dit taut par le Medecin, que par le Polonois, desireux de voir les pierres que leditMedecin, auoit asseure auoir curieusement ramassees, luy dist, que s'il les vouloit faire voir,paraduentue qu'il s'en trouueroit quelqu'vne entre icelles qui seroit semblable en forme eten vertus a celle dont on auoit guary son frere, ce que le Polonois et luy scauroient fortbien cognoistre au premier aspect, ayant veu et consider6 assez de fois ceste pierre mede-cinale, pour la scauoir discerner d'auec mille autres, si taut y en auoit ensemble: a quoy leMedecin condescendant, it tira soudain de son cabinet sa Dactyliotechque, c'est a dire, saboestte aux pierreries, et leur monstra an commencement toutes celles dont it auoit pule,puis passa aux autres, sans aucunement confondre le bel ordre, suivant lequel elles estoi-ent placees et anangees, scauoir est, en forme d'vne enseigne ronde, qui auoit diuers con-

bordee. Pentru vindecarea podagrei, mArturisia asemine ca nu cunoscea nicl una remedid.Duph, acestea Mediculd adaoga Ca prin midi-loculd petrelord predise, ela putea face to-

te curele particolare despre care se vorbise. Cu tote acestea curiositatea lul merged pantacolo, ea data ar fi voitti sit -I vendt petra cu care se vindecase Tataruld, ar fi data bucurosdcinci mil de galbini. Muni Polonuld respunse, ca, nu trebuia sa ascepte una ca acesta, fi-indd et celd ce aye& acesta peta, medicinale nu era omit fart midi-loce, si ca mai multitined la sanetate de catd la aunt set la argintil, care sunt nefolositorie fart de ea.

CAPU LX VIII.

Omit' Mediculti a aretatei petrele sale medicinale Polonului si Tatandut.

TATARUIA carele era de facia., si carele ascultase cu mita luare aminte tots ce sevorbise atatil de cart Medici dal si de cats. Polonii, doritorid de a vede petrele ce nwni-tula Medicd spusese ca le adusese, 'I dise a dad, ar vol sit i le arete, Vote din intemplaresit se &act vre una intre ele care sit aibt forma si virtutile petrel cu care se vindecasefrate-sea; ca -ci Polonuld si cu deusulii ar puts -o cunosce pre-bine dela prima vedere, fi-indii ca vediuse de multe on acea petra, medicinale si ar puts -o cunosce dintre o miie al-tele, numai dad s'ar gasi. Mediculd consimtIndil la acesta, scose indata din cabinetd Dac-tilioteca sa, adecit cuthia cu petrele, si mai anthill le areta tote acelea despre care vorbise, a-poi treed la altele, fart hut a sminti buna oranduela dupt care era puse si asiediate, ade-ca in forma de unit insemnd rotunda, care avea diferite conturnuri set cercuri. In celd an-taid cercil era petrele cele mai terestre ; in alit doilea cele de apt; in alit treilea aereele,

Page 110: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

BARET HISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAUIE 113

tours ou cercles. Au premier desquels estoient les pierres plus terrestres, au deuxiesme lesAquees, i'entends celles qui se tronuent ordinairement dans les eaux ; au troisiesme les A6-rees, c'est a dire qui tiennent de la nature et couleur de l'air, au quatriesme orbe estoientcolloquees les Ignees, ie veux dire, celles qui semblent auoir plus de la couleur et de l'es-clat de feu, comme les escarboucles, et celles aussi qui ne se bruslent point, ou qui empe-schent la combustion, comme la Pantharbe, dont Heliodore faict mention en son histoire E-thiopique, declarant de quelle facon la belle Chariclea s'en seroit a son grand besoing, aussibien que la Princesse Correcky de la sienne. Et finalement toutes les pierres Planetaires,c'est a dire, qui tireut leur lustre et propriete speciale de quelques vnes des Planetes y es-toient aussi disposees selon l'ordre que les Astrologues constituent les Planettes au dessous dufirmament, ce qui estoit fort industrieux et plaisant a In vette. Mais le tout hien considerset examine, la pierre taut desiree et estimee par le Medecin Arabe, ne s'y trouua point,dont it fut si cache, qu'il protesta de ne cesser iamais d'en faire perquisition, iusqu'a cequ'il l'eust trouuee, pour u'auoir oncques ouy parler de chose si digne d'admiration ; et ladessus ils prindrent conge les vns des autres.

Du logis de ce Medecin le Tartare mena le Polonois voir son frere, qu'il n'auoit pasencores visite depuis son retour, lequel receut vne ioye indicible, ayant recogneu son bonamy, et Medecin tout ensemble, et s'estant informs de luy du suject de son voyage, luy fitentendre que c'estoit pour composer de la rancon d'vne sienne pauure parente qui estoitcaptiue entre les mains de son frere, lequel demandoit six mine squins pour elle et pour son petitenfant, jacoit qu'ils n'eussent pas vaillant le quart de ceste somme, de sort qu'il voyoit bienqu'il seroit contrainct de s'en retourner sans rien faire. Alors le Tartare qui auoit esteguary, dit a son frere, qu'il le prioit de contenter en ce qu'il pourroit son bon Medecin, au-quel it estoit infiniment oblige, pour l'auoir si bien guary; ce qui fut cause que sondit frerese relascha a trois mille squins, a quoy la rancon de la Dame captiue fut arrestee sur lechamp, dont le fidele Agent donna promptement auis au Prince Charles, frere du PrinceCorrecky, lequel luy enuoya ceste somme conuenue le plus diligemment qu'il luy fat pos-

adech care tine de natura si colOrea aerulm; in alit patrulea era asiediate igneele, adech,acele ce semena a ave mat multu din colorea si stralucirea foculut, precumtt Escarbucle-le, si acele care nu se mitt sea acele ce impedeca topirea prin foci, precuma Pantharba,despre care Eliodorti vorbesce in istoria sa Etiopica, spunenda cuma frumosa Chariclea s'aservita cu ea la marea sa nevoid, precwna si principesa Korecki la a sa. Si in fine totepetrele planetare, adeca care tragu lustrultt si proprietatea lora speciale din unele din pla-nete, era asiediate dupti ordinea in care Astrologii asiedia planetele sub firmaments, ceea ceera forte industriosa si plticutu la vedere. Dar dupa ce s'ati cautatu si s'ati esaminatu totecu deamenuntulti, patra aceea attatt de dorita si stimath de mediculu araba nu se gasi, sifu atatti de nectijitil in catti jurtt ca nu va inceta nici °data de a o chuth, Oita vafinula ca n'a mai auditu inch vorbindu-se despre unti lucru aka de admirabilii. Dupe aces-tea 'si luara dioa blind unit dela altil.

Dela casa medicului, Tatarula duse pe Polona sa vedia pe frate -sett, pe care nu-ltt vi-sitase de candtt se intorsese, carele 'lu priimi cu o bucuria nespusk recunoscenda pe bunulasett amid' si medics totdeodata. Acesta intrebandu-la despre motivulti caletoriei sale, Po-lonula 'I spuse ea a venita ca sa compunh' rescumperarea unei biete rude a sa ce era robala frate -sett, ca acesta cerea siese mil galbini pentru ea si pentru copilulu et, eh et nu aveamci a patra parte din acesta soma, si cii se vedea nevoitti a se intorce rani a face ceva.Atunci Tatarula care se vindecase dise fratelui sea ca-la roga sa multiamesca pe cart va putepe bunulti sett medico, caruia '1 era pre-multu indatoratk fiinda ca vindecase asia de bi-ne. Acesta rughminte filch ca numitula frate scadift inch trel mil galbini, si astfelu desprig,ubireadarnel captive se determine de indata. Credinciosulti Agenta atunci dete de scire curenda

Carla, fratele Jul Korecki, carele-I tramiSe suma pentru care se tocmise egg, Sc putumai curendil ; si astfelu Principesa cu sea scapara din servitute Si se intorsera in

15

'la

Princi-pelta

gasi-o,

ropilulu

Page 111: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

114 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

Bible; et ainsi furent la Princesse et son petit enfant rachetez de captiuite, et remenez enleur pays de Pologne, par leur fidele soliciteur. Au reste, ceste Dame ne fut pas plustostarriuee a son pays qu'elle depescha homme expres vers le Prince, auquel elle escriuit lalettre suyuante, a la suitte de laquelle nous auons insere la responce.

CHAPITRE LXIX.

LETTRE DE LA PRINCESSE CORRECKY, ESCRITE DEPUIS SA DELIURANCE A SON MARY,ENCORE CAPTIF.

Si le vray Dieu me vouloit permettre (mon tres-cher Seigneur et Espoux) qu'au lieuque la fabuleuse antiquite feignoit que Jupiter s'estoit autresfois change en pluye d'or, pourse glisser au tracers de la tour qui retenoit sans cause la belle Dana sa bien-aymee, ie mepeusse toute resoudre et liquefier en pleurs, et les faire porter sur l'aille de mes souspirs dansla geole noire qui vows detient injustement, ie le ferois volontiers, et ne me reuancherois pasencore suffisanzment des particulieres obligations que ie vous ay, pour auoir dans vos lienssi soigneusement procure ma liberte. Mais ne pouuant, a mon grand regret, vous enuoyerautre chose que des paroles d'vne persone my-morte en consideration des afflictions de la vostre,et de laquelle l'esprit est plus captif qu'il ne fut iamais: receuez s'il vous plaist, dans cepapier tout lane de mes larmes, mes dereglees et vagantes conceptions, qui sont telles,. quequand ie viens a penser que vous mon liberateur et mary, estes encore dans les ceps, et quemoy chetiue, qui parauanture vous ay cause ce malheur, suis en nostre commun pays de re-tour auec nostre fils unique, ie suis confuse en moy-mesnze, et ressens plus de yesnes en moname, que ie n'esprouuay iamais de douleurs en mon corps pendant ma captiuite. Si bien quetaut s'en faut que ma deliurance Wait apporte quelque repos, qu'au contraire elle me sertcomme de nouuelle matiere pour entretenir et augmenter les soings bruslans, qui de four et de

tiera for il in Polonia , prin credinciosula lora solicitatorii. Dar nest& dams abia, ajunse intiera sa, si trimise nal omit inadinsil la Principele cu scrisoria urmatoria, dupes, care ama tre-cuta si respunsula mat la vale.

CAPU LXIX.

SCRISORIA PRINCIPESEI KORECKI, SCRISA DUPA CE A SCAPATU DIN ROBIA CATRA BARBATULUSEU INCA ROBU.

Daces- adsveratulti Dzonnediet mi-ar permute, pre-scumpult met Donznii si soeiii ! pre-cumti anticitatea fabulosci credea ca Joie se schimbase odiniorci in piaci de aura ca sit sestrcicore in tturnult uncle era inchisci frumosa Danae pre-ittbita sa, sit me potu topI in la-crime si sit le rcipedt pe aripele suspinelort mele la inchisoria negra in care cu nedreptultto afli inthiszi, ash's' face-o cu placere si totti nu m'asiti plciti incci indestult de obligatiunileparticulare cu care-ti sunt datoria, pentru ca din lanciwrile in care te afli ai ingrigitt a -miprocures libertatea. Dar nepute'zidt, cu marea mea parere de reit, a-ti trimite altu ceva deccitt vorbele unei persone jumetate morte in consideratiunea necazurilort tale, si cat caresspiritt este mai robes' de aita totdeauna, priimesce, te rout, in acesta charthiii spcilatci de la-crimele mole neregulatele si rateicitele mole conceptiuni, care sunt astfeliuc inecitti eclat 'nzivine sit me gcindesal cei tu, liberatorult si consortele met, esci incci in inchisorici, si cei et,debila, care din intemplare ti-a causatt acestei nefericire, m'am intoret in tiera nOstrci comuna cuunicula nostru flit, me turburt si sinstit mai multit necazt in ininza mea de ccitti durerea eatsa suferitii corpult met in timpult robiei ; asia in aitt scaparea nzea in beet sit -mi procurevre unit repaosu, din contra 'ml serve de nktci materici de a intretine si a immulti grigeleardietOrie care dioa si noptea consume/ Si suedes din urmit alit m6duvel mele. Dar uncle

Page 112: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

BARET HISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAUIE 115

nuict consument ce qui reste d'humide radical en mes moltelles. Mais oil me porte mon af-fliction? Cest bien loing (mon cher Espoux) d'effectuer ce que auois propose en prenant laplume, scauoir, de vous tracer quelque sorte de consolation, laquelle ne pouwant faire issirde moy, qui ne suis qu'vn pur sujet de misere, en quelque estat et lieu que ie me trouue, iifaut que ie l'emprunte de ce cher gage qui me reste de vous, que fait baptizer depuispen du nom de Theodoze ou Corban scion les Hebreux, qui luy est d'autant plus propre, quec'est vn vray don de Dieu, soit que l'on considere le temps auquel it a etc conceit, et lesmerueilles que la diuine bonte a desia fait paroistre en sa personne, soit qu'on jette seule-ment Poeil sur son visage enfantin, qui est si beau et si clair, que l'on diroit ale voir,seroit ysst6 du Soleil, comme on a escrit du diuin Achille, et du fidele Theagene, dont ielis quelques fois les histoires, pour tromper, ou destremper plustost les amertuntes de mesennugs. Fasse done le Ciel que comme vous attez desia acquis autant de gloire que le pre-mier de ceux-la par vostre valour, volts receuiez, apres taut d'accidens et de peines, autantde contentement qu'eut enfin le dernier, ayant este non seulement deliure des prisons, mailrendu et conjoint par mariage a sa belle et vertueuse Chariclea, pour passer, comme its fi-rent, lc reste de nos jours auec nostre comma?, Surjon, jouyssans des plaisirs que les fide-les Espoux scauent recueillir dans laws paisibles et gracieux menages. Ce que ie me pro-mets deuoir acluenir quelque four, si la reuelation que fen ay eue en l'vn de mes extazesn'est illusoire: vous suppliant de vous entretenir tousiours, ainsi que ie faits, en ceste bonneesperance. ADIEU.

CHAP1TRE LXX.

RESPONCE DU PRINCE CORRECKY, ENCORE PRISONNIER, A SA FEMME, ESTANT EN LIBERTA.

Si le vray Ittpiter auoit permis a mon Ange gardien de m'en leuer par l'vn de mescheueux de ceste noire prison, comme fist autrefois vn des Prophetes pour porter le repels a

me duce intristarea mea? Departe sunt, scumpuld melt sociii, de a pune in lucrare ceeace -mt propusesem candil am tomtit pena, adecd, de a ve adresa vre o consolatiune, pe careneputend'o da din parte-mi, care nu sunt de ccitg unoi curatg subieptg, de miserici, in art,ce stare si locti on'asig afla, catci set o imprumutd dela aceld scumpti odor ce mi-arentastidela tine, pe care Pamg botezatti puttendui numele Teodosig seg Corband dupd Evrei, nu-me ce-i convine cu atcitoi mai multd, pentru cd este und adeveratg darti aid loci Dumnedied,sod in privirea timpulta, ccinclg a fostg conceputd si a minunilorg ce bunetatea divind a a-retatti catrd persona sa, sett in privirea trcisurilorg chipulut sell, ce este ateitg de fruntostisi de setting, in ccitti vediendu-lg cinema ar dice cd se trage din Sore, precumg s'a scristidespre divinulll Achile si despre credinciosulg Theagene, ale atrord istorie le citescg cote odata, pentru ca sd insielll seal sd domolesed am'dreciunile necazurilorg mete. Emit dar Ce-rulg ca precumil at ccipetatti pcinci acuona atdta glorid, cdtd si celll dntdiii din et prin vi-tejiele tale, sd capett, dupd (chile nenorociri si necaturi, tote dale multicimirt pre ate a a-vutd celg din urmd, carele nu numal cd a scdpatti din inchisort, clan s'a si insocitti prinaiscitorici en frumosa si virtuosa sa Chariclea, pentru ca set petrecemg, ea ei, restuld dile-lord nostre impreunci en copiluld nostru, bucurcindu-ne de plcicerile care socii, cot credinciostscid sd culefici in cciscitoriele lord cele pacifice si gratiose. Acosta spent' cd o sd se reali-seze intr'o di, daat visiunea ce am avutot in una din estasele mole nu va fi illusorid. Ru-gdndu-te a fi totdeauna, ca mine, in acestd bond sperantid. ADIO.

CAPU LXX.RESPUNSULU PRINCIPELUI KORECKI, INCA ROBU, CATRA SOCIA SA, CARE S'A LIBERATU.

Dacci adeveratuld Joe ar fi permisa Angerulut met pcizitorig ca sd ridice de undpent alit capulut meg din aceVii inchisOrici negrci, precamii odiniord s'a facutii cu anutli din

j'ay

qu'il

me"

Page 113: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

116 TESATTEU DE MONUMENTE ISTORICE

Daniel, et qu'il me transportast pres de vous, pour y denteurer seulement vat ioter, o ma therenzoitie, ie me repaistrois, ce me semble, non d'vn metz corporel, mais outs bien de ceste clairerosee que vous faites sans cesse distiller de vos beaux yeux, comme de deux viues sources,en ma consideration; laquelle rosee ne me seroit pas mans agreable que l'ambrosie que lafille de lunon, Hebe, auoit en garde polo en seruir les Dieux, auant qu'elle se fust impru-demment laisse tontber et respandu ceste diuine liqueur : Mais ne meritant pas que tant d'heurm'arriue, it fact que ie me contente de ces deuces larmes dent auez arrose si fort vos lettres,que i'ay cu grand peine a y recognoistre vos belles, mais trop melancholiques conceptions ;lesquelles ie vous prie en tattle affection de temperer, et de croire que depuis que i'ay scatvostre deliurance, ie ne pense quasi plus estre captif, et coanmencerois a conceuoir quelquebonne esperance de ma liberte, si vous vouliez employer non vos pleurs, qui ne font que ternirvostre beau feint, mais vos prieres et souspirs, pour implorer auec moy l'ayde dta Tout-puis-sant, duquel la main n'est point racourcie pour me deliurer quand it luy plaira, de mesaffreuzes prisons, plus veritablement que ne fut autrefois Thesee du labyrinthe du Roy Mi-nos, a l'ayde du fits d'Ariadne. Que si le Ciel me combloit quelque four de tant d'heur, etque ie me pelisse reuoire encore vne fois reuny auec vous (6 ma fidele Ariadne) et ce cherenfant que iudicieusement vous auez fait nommer Theodose, ou Dieu -donne : iamais aucuneconsideration ne m'en separeroit, deussay-je me desguiser en habit de femme, ainsi que fitle pretax Achile, pour passer le reste de nos iours en ceste triple vnion et tranquilite d'es-prit, a l'imitation de ces deux fameux Amants Theagene et Chariclea, dont vous faites men-tion par vos agreables lettres, les afflictions et souffrances desquels ne furent iamais a coin-parer aux nostres, ny les douccurs aussi que nous spurious bien recueillir et sauourer aprestant d'amertume.s, si l'exercice nous en estoit permis, voulant croire quc la revelation quevous en auez eiie ne sera point mine, ains plustost qu'elle est infaillible, comme procedantede l'Auteur de toes biens, en la volonte duquel ie me con fie, et resigne entierement.

ADIEU.

Profeti pentru ca sd ducd de mcincare lui Daniilet, si sd me transporte ldngei tine ca setstag' numat o di, o pre-scumpa mea fume:tate, inclestulet, mi se pare, nu numai de opleicere trupescit dar si de acea limpede rouci care fad sd cadet' neincetatti din frumosii te',ochi, ca din aotte sorginti vile in consideratiunea mea ; care roux mi-ar place ca si ambro-sia pe care Ilebe, fiica Itozonel, o peizia ca sd o tome Dieilord, innainte de a eel de ca onesocotitd si a versa acestd divind beuturci. Dar nenteritcindd ca vind atdta fericire,card sd me multicIntescii cu dulcile lacrinte cu care c% stropitig atcittl de multti scrisorile tale,in &it'd cu greet am pututd recunosce fruntosele, dar pre-inelancolicele tale conceptiuni, pecare to rogit forte ca sei le domolesci, si sei credi cei de ccinclig am aflatii despre mdintuireata, nu mat cuyetei cei sunt rolt, si asia incepe a spera la libertatea mea, dacd ai vo'i sd in-trebuintiezi, nu lacrimele care taunica vescediescit frumosa ta facia, ci rugdciunile si suspi-nele, pentru ca sd implori impreund cu mine ajutoriuli celui a Totti-putinte, alit ectruia bra-cid nu s'a scurtatti pentru ca sei me paid nad ccindei va vol din, cumplitele mete inchi-sort, mai positivti de cumit a sccipatti Tesett din Labirintuld Begelta Minos, prin ajutoriuldfiiului Ariadnet. Dacd Ceriulu m'ar cultnina vre odatei cu atdta fericire, ca sei me mai, ye-did odatd cm tine, o credinciosa mea Ariadne, si cu pre-iubituld copilii pe care cu multclintieleptiune l' at Ituntitti Teodositi, sett de-Ddied -datti, nici odatei dupei nici o consideratiu-ne nu m'asid mai despdrti, chiarti de m'asid schimbet in vestminte de muiere, ca vitezulei A-chille, ca sd petrecenut restulu dilelord nostre in intreita unire si linisce de spiritei, in carepetrece4 faimosii amanti Teagene, si Chariclea, dcspre cari vorbesct in pleicutele tale scri-sort, ale cdrora necazurt si suferintie nu se pottl asemenet nici odatei cu ale nostre, dar nidmealtiatnirile ce anut sal sci: gustcimil dupei atdte ameireciunt, dacd esercitiulti ne ar fi fostd permisd,voincla a crede cei visiunea ce ai avut'o nu va fi desiertel, ci infalibilci, ca una ce a provenitd delaAutoruld tutor bunurilord, in a ceiruia bunetate me incredd si me lases at totuld. Arno 1

m'asid

sd -mi

Page 114: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

BARET HISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAUIE 117

CHAPITRE LXXI.

La description du lieu o'i le Prince Correcky estoit prisonnier, et comme le Turc ne le von-lul mettre a rancon, redoutant sa valeur.

REUENONS maintenant au Prince Correcky, pour voir de quelle facon it fut en fin de-Hurd des prisons Noires, oil le Turc l'auoit confine pour toute sa vie. Nous auons cy de-uant dit, que lors que ce Prince fut emmen6 par Skinder Bacha, a Constantinople, le grandSeigneur en recent vn extreme contentement, pour estre estime mesme par ses ennemis, pourl'vn des plus valeureux et redoutez Princes de la Chrestiente, en consideration dequoy it futenuoye prisonnier, et confine aux tours de la Mer Noire, qui soot a cinq Relies de Constan-tinople, lieu destine pour la garde des prisonniers de grande importance, tel que cestuy-cy.On le reserra auec vn Capitaine Francois, nomme Rigaut, dans vne petite chambre qui es-toit au plus haute estage de l'vne de ces Tours, en laquelle chambre it y auoit vne fenestreassez ample pour y passer vn homme, et toutesfois n'estoit aucunement barree, dautant quela hauteur du lieu le rendoit hors de tout soupcon: Ce Prince ne manqua pas d'estre soli-cite de la part du Turc, de se faire Renegat, aussi bien que les Princes Alexandre, et Boug-dan, ses beaux freres, a quoy it resista courageusement, se resoluant de mourir plustost enceste facheuse captiuite, que de commettre vn acte si lathe contre Dieu, et sa conscience.Ce qu'ayant este sceu par le Roy de Pologne, cela l'esmeut d'en auoir compassion, et futcause qu'il escriuit a l'Ambassadeur de France, et le pria de tacker de faire mettre a ran-con cc Prince, pour le retirer de captiuite, a quelque prix que ce fust; ce que ledit Am-bassadeur n'oza entreprendre, encores qu'il l'eust bien desire, d'autant qu'il n'en auoit estechargé du Roy son maistre. L'Ambassadeur de l'Empereur y fit tout son possible, scachantcombien la liberte de ce Prince pourroit encores seruir a la Chrestiente: pour lesquelles con-

CAPU LXXI.

Descriptiunea loczclaci, uncle Principele Korecki era robe, si alma Turculu nu vol sa-la Fu-nd la rescumperare, temendu-se de vitejia sa.

Sa, ne intOrcema acuma la principele Korecki, ca sa vedemit cumil in fine a scapata din in-chisorile cele Negre unde Turculii osindise pentru tote vietia. Am mai spusii Ca, canduPrincipele acesta a fostii dusti de Skinder Basia la Constantinopole, Sultanula s'a bucuratii for-te, tiinda ca acesta era stimata thiara de inimicii set ca unulti din cei mai viteji barbatide resbela dintre Principil Crestinetatii. Pentru acesta, ela a lostti trimisa serva Si inchisilin Turnurile Marei Negre, care sunt cinci lege departe de Costautinopole, loch destinatu pen-tru paza robilorit celora mai insemnati alma era acesta. ghemuira impreuna cu nail Ca-pitanit francesa, a nume Rigaut, intr'o camerutia ce era in gradulu cela mai de susu alit unuiadin aceste Turnurl. Acea camera avea o ferestra destula de larga pentru ca sa treca unitomit prin ea, si nu avea nici o zabrea, fiinda ea innaltimea locului o scotea din on ce ba-nuela. Principele fd invitatit din partea Turcului sa se faca Renegatii, ca si Principil Ale-sandru si Bogdana, cumnatii lui, dar acesta a resistatit cu multit curagiii, decisa ca mai binesa moil in asta trista captivitate, de catil sa comita unit actit atatii de lasiii incontra lutD-dieu si a consciintiei sale. Regele Poloniei, audindit de acesta, fa forte miscatu si com-patimitort pentru sortea lui, in catti scrise Ambasadorului Franciei rugaminte ca sa midi-locesca a regula rescumperarea acestui Principe, pentru ea scota din captivitate, ma-cart cu on ce pretiit. Numitulit Ambasadorit nu cuteza, sa intreprindia inca Mel o lucrare,de si avea tota placerea, fiinda ca nu fusese insarcinata de regele set. Ambasadorula Impe-ratului faca tau NM de midi-locirl, sciinda ca libertatea acestui Principe putea sa fia in-

'In

'La

sa-ld

Page 115: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

118 TESAURU DE MONUMENTE 1STORICE

siderations, le Turc n'y voulut aucunement entendre, de sorte que les amis de ce Prince per-dirent toute esperance de le reuoir iamais hors de prison : mais c'est ordinairement en tellesextremitez, que le Tout-puissant fait jolter les secrets ressorts de sa diuine prouidence, etqu'il donne de l'assistance aux siens, d'od ils ne la pouuoient aucunement preuoir ny espe-rer, ainsi qu'on peut remarquer en ce suject, autant qu'en aucun autre, dont les Histoiresfassent mention.

CHAPITRE LXXII.

Comme vn nomnui Martin Secretaire du sieur de Sancy , Ambassadeur de France, eut lacoynoissance d'vne Dame Podoliene et de sa fille captittes, de laquelle fille it deuint amou-

reux, et papa leur rancon, en esperance de l'espouser.

IL y aouit au niesme temps vne Dame nommee Ludiuisca, laquelle auoit este enleuee en Podolie,auec vne sienne fille forte belle, et aagee de dixsept a dixhuict ans seulement, et encores vneseruante de leurs suitte par des Tartares, qui les auoient vendues toutes trois en la vine deCaphet a un Turc, faisant ordinairement de tels trafficqs , et les auoit depuis ameneesConstantinople pour les reuendre et en tirer profit. Ceste Dame qui estoit Chrestienne, n'ay-ant eu aucunes nouuelles de son mary , par l'espace de neuf mois, s'auisa vn lour de sefaire conduire auec sa fille et seruante, a l'hostel de l'Ambassadeur de France, qui estoit a,Pera, afin d'implorer son secours, et de ley cyder a se redimer, comme it a faict a plu-sieurs autres pendant son Ambassade : La elle fut veue de bonheur par vn nomme Martin Pa-risien, et Secretaire du dict Ambassadeur, lequel Secretaire s'estant curieusement enquis deces Dames du suject qui les menoit, et de leur condition, fut aussi-tost touché de compas-sion, et d'amour enuers ces Dames, et leur promit de s'employer fort volontiers pour ellesen tout ce qui luy seroit possible ; et depuis les estant alle visiter par diuerses fois , son

ca, multu folositeria pentru crestinetate. Dar tocmai pentru aceste consideratiuni, Turculd nuvol sa, se induplece, in dad mica Principelui perdu& onl ce sperantia de vede scostidin inchisoria. Ins& chiaru in a sia impregiurari estreme, celti a Totd-Putinte jeca secretele u-nelte ale divine; sale provedintie, si tramite ajutoriti la a seI, tocmai de acolo de unde nuprevedd nici spera ceva, precumti se pote observa in acesta impregiurare, preening si in altele despre care istoricil fad' mentiune.

CAPU LXXII.

Cumii unulti Juanita Martinet' secretariti alii domnultd de Sacy, Ambasadorulii Franciel, a-vi cunoscintia unel dame Podoliene si a flied, sale robe, de care faki inamorandu-se, plan

rescumperarea lore, in sperantici de a o

SE afla in acelesi inchisori o Dama numita Ludovica, pe care o prinsesera rob& in Po-dolia, impreuna cu o fata a sa pre-frumosh, in etate ca de siepte-sprediece, optd-sprediece ant,si hid o servitOria a lora. Tataril ce le-ad fostd robittl, le vendusera pe eke trele in ora-siuld Caphet la and Turcti, carele faced, asemine comercid, si care le adusese la Constanti-nopole ca sa le revenda si sa castige ceva. Acesta Dania, care era cresting, neavendit nicio scire despre sociulti el in curse de none luni , avid idea a se duce half() di impreuna cufiia-sa si cu serviteria, la oteluld Ambasadorulul Franciel, carele era la Pera, ca sa imploreajutoriuld see, si sa-I ajute a se rescumpera, precumil facuse si cu alte persOne in timpulgambasadei sale. Acolo din fericire o vedid unii Parisiand numitii Martinu, carele era secre-tariti alit Ambahadoruhu; acesta atiandu despre motivulti ce le aduse acolo, preening si despreconditiunea lord, fd cuprinsu indata de compatimire si de amore pentru ele, si le promise ase pune la servitiulu lord pentru tote ce 1-ar fi prin putintia. Dupa, aceea mergendti ca sa

a-lit

a

Page 116: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

BARET HISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAUIE 119

affection s'augmenta de telle sorte, qu'il se resolut de porter parole a la mere , que si elleluy vouloit promettre de luy faire espouser sa fille, et que ladite fille y voulust aussi con-descendre, it s'efforceroit de les retirer de captivite, encores que le Turc demandast trois milleescus pour leur rangon. Ce que les dictes Dame ayant tres-volontiers accorde , et mesmesdonne leur promesse par escrit au Secretaire ; it composa auec le Turc de leur rangon ,

deux mille cinq tens escus, et peu de jours apres, it renuoya ces Dames auec leur seruan-te, et conduite en leur pays , oil estans arriuees , et ayans fait entendre a leurs parens dequelle fagon dies auoient este retirees de leur captiuite, par ce Secretaire de l'Ambassadeurde France, a la charge et condition dudit manage conuenu entre eux : le pee de la fillene trouua pas bon ce mariage, d'autant que Martin n'estoit pas noble, et qu'il n'auoit as-sez de biens pour entretenir sa fille scion sa qualite. Dont la mere donna aduis a Martinquelque temps apres, protestant qu'il ne tenoit nullement a elle, ains seulement a son ma-ry : et quant l'argent qu'il auoit fourny pour leur rangon , on luy feroit tenir s'il vouloita Constantinople, auec l'interest.

CHAPITRE LXXIII.

LETTRE DU SIEVR MARTIN A SA MAISTRESSE, APRES AUOIR ENTENDU PAR CELLES DE SA MERELES DIFFICULTEZ QU'ON LUY FAISOIT DE CONSENTIR SON MARIAGE, DEPUIS QU'ELLES

FURENT DELIUREES, ET DE RETOUR EN LEUR PAYS.

Comae it m'est du tout impossible de vous representer la moindre partie des joyes quePay ressenties en mon oeur, lors que i'ay entendu par les lettres de Madame vostre mere,l'heureux succeo de vostre voyage (o ma there Julia) aussi it me seroit ties-difficile de vouspouuoir exprimer combien i'ay recut d'ennuy et de trouble en mon ame, ayant yea a la su-itte, qu'au lieu de me comfier a vous alley trouicer pour accomplir nostre mariage, on sesert de pretextes du tout impertinents pour rendre nos promesses illusoires, violant tout en-

le visiteze de cateva afectiunea sa crescd atatti de multi, in catil s'a decisd a adreshcuventulu chted, muma, si a-I spune ca dach-1 promite a-I da pe tiid-sa de sogia, si dad, siea va consimti, eld 'si va pune silintia a le scaph din captivitate, de si Turculd cereh trei mitde scude pentru rescumperarea lord. A.cestd, propunere primind'o damele cu bucuria, si auditsecretariulul promisiunea lord chiard in scrisu, eh"' se intielese cu Turculti si, cu doue mii ductsate de scudo terming rescumperarea loru. Duph pugine dile, aceste dame impreunh cu ser-vitoria, intorcendu-se in tidra lord, spusera rudelord lord mind au scapatil din servitute prinsecretariulu Ambasadorulul Franciel, precumd si conditiunea de chsatoria in care se invoira.Tattild fetel nu an cu tale acesth chsatoria, in privire ca Martina nu era Nobild, si nici a-yea destuld, stare ca sa intretinh pe fiica-sa duph calitatea sa. Dupa, acesta, muma peste pu-gind timed wise lui Martina, protestandd ca acesth afacere nu depinde de ea, ci numal desogiulu sett; si chtd despre banii ce eld dedese pentru rescumperarea lord, puteittih la Constautinopole, cu dobenda lord.

CAPU LXXIII

SCRISORIA DOMNULUI MARTINU CATRA AMANTA SA. DUPA CE A INTIELESU DIN SCRISORILE MU-MEI SALE DIFICULTATILE CE-I FACEA DE A CONSIMTi LA CASATORIA SA, DUPA CE ELE

AU SCAPATU SI S'AU INTURNATU IN TIERA LORU.

Pre ccitii 'ml este cu neputintiei a-ti descrie cea mai mica parte din bucuriele ce amresimfitif, in inima mea aficindii din scrisorile Domnei mumel Dtale, fericitulti sucesii alzaccilcitoriei vostre, o scumpa mea Julia! pre atcita mi-ar fi pre-grmi a-ti putt esprime ceittim'am superatil si m'am turburatit in inima mea, vediendii in cele din urnui, ca in loch sanee vediti chiematii ca sei viii pentru ca sa facenui cciscitoria nosh* vedia din contra niscarlpreteste forte impertinente spre a face promisiunile nostre illusorie, violcindu totdeodatei ere

a

orl,

sa-I tried-

h

Page 117: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

120 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

semble lafoy dont i'estimois les auoir si bien cimentees qu'elles seroient du tout initiolablesCes beaux pretextes sont, Que monsieur vostre pere, et quelques autres de vos plus proches

parens, ayans sgeu que ie n'estois d'extraction noble, et que ie n'auois asset de biens pourvous entretenir scion vostre qualite, ids ne pouuoient aucunentent agreer, ny consentir nosconventions reciproques, qu'ils reprouvent aussi pour auoir este faites sans leur consentement,pour a gutty satin faire du mesme ordre, ie dis, qu'encores que ie ne sois issu de parents no-bles d'extraction, toutesfois que la vraye Noblesse consistant principalement en la vertu:ces miens parens ne peuvent estre tenses ignobles, mon deffunct pere ayant eu cet honneurd'estre .11tedecin du Roy Henry le Gland, corium estant estinte pour l'vn des premiers de sonsiecle en ceste profession honorable, en laquelle it a rendu taut de beaux effects de sa sci-ence, qu'il nest ,heure au four qu'il ne soit regrette, non settlement du common, mais desPrinces et plus qualifies Seigneurs de France: A. quoy ie ne pense pas auoir desroge en laqualite que i'ay cue pres Monseigneur de Sancy, Ambassadewr en Leuant, qui me donna

premierement vostre cognoissance, et alto lequel i'ay gaigne par mon industrie dequoy vousrachepter d'esclauage; par lequel acte ie puis dire sans reproche, vous auoir tesmoigne quei'ay le coeur noble et assis en bon lieu, ayant scruy a vostre mere de ce que deuoit fairevn fidele 'nary, et a vous (ma chore Maistresse) de ce que la nature obligeoit vn pere, nontel que le vostre a la verite, qui vous a laissee l'espace de neuf 2nois en captiuite sans vousratheter, quoy qu'il en eust les nzoycns; C'est pourquoy it luy est fort mat scant d'opposerses grands biens a mes petites facultez, puis que les Liens ne meritent d'estre ainsi appel-les, ains plustost maux, estant entre les mains de personnes qui n'en sgauent pas bien user,principalentent en telles et si vrgents necessitez : Pay monstre an contraire, que ie faits pend'estat de l'or et de l'argent, quand ie trouue occasion de les employer en quelque acte ge-nereux et charitable. Or ne pouuois ie pas rencontrer iamais vn meilleur subject pour pra-tiquer ceste vertu que le vostre, Lien qu'il semble que Von recherche auiourdhuy toutes sor-tes de moyens pour me frustrer du fruict que ie Wen promettois, qui ne consiste pas a In'a-querir de plus grandes possessions que celles que i'ay: mais seulement do iouyr a iamais

dintia en care le cimentaseml Wahl de bine in call le credeaml inviolabile. Aceste frumo-se preteste sunt, ca Domnull tatcill Dtale, si cati-va din rudele cede mai apropiate, aflandiica n'asizc fi de vitid nobila si ca n'asiii ave destuld avere pentru ca ses to intretinii dupd ca-litatea Dtale, n'arii voi nice de cum( sci priimeseci ni u sci consimtd conventiumile nostre re-ciproce, si pe langcl acesta, cci fostl fcicute farce consimtiententull lord. Pentru ca sci res-pundit dupd aceeasi ordine, died ca de si nu me tragic din rude de nobile vitid, de si ade-verata nobletid costa mai at senzci in virtute, totusi pdrintii mei nu se potti socoti ca neno-bill, eci-ei rtposatull tatalii meal a avutti onOrea a fi Medicull .Regelui Enrich cell mare,ca ell era consideratii ca unull din omenii eel mart al seclulul sea in acesta onorabile pro-fesiune, in care prin sciintia sa a fdcutd frumose lucruri, astfell in ccitl dioa si noptea '11tanguesel nu num) poporulu, dar si Principil, si cei mai insemnati Nobili ai Franciei. Pelcingd acestea, tread ca nu nt'am abdtutd din datoriele melt in postulti ce am pe langcldomnull de Saoy, Ambasadorull din Levantl, prin carele am facial mai antciil cuno-scintia Dvostrci, si pe kiwi care am ccistigatti prin talentull melt midi-lOcele ca sd ye res-cumperti din sclavia; si prim acesta faptd, potzi sci died farce a me lauda sell a me mcindri,v'am doveditd cci am inima nobile si bine asiediata, cci-ci am fdcutd pentru mama Dtaleceea ce ar fi fdcutd and sogil cedinciosei, si pentru Dta, scumpa mea amantci, ceea ce na-tura obliges pe Una pdrinte, in adeverii mu ca aid dtale, carele to -a lcisatti none luni in ro-bid, cu tote al avea midi-lOce ca sci to rescunzpere ; pentru acesta credl cci-i siede forte redca ses opund averile sale cede marl facultatiloru mele celord mice, fiindl ca averile nu me-rits a se Mani astfelil precatl se afia in. mainele unord persone care mu scil ses to intre-buintieze, mat aleszi in necessitdtt &all de urginti, era el din contra am demustratd ca meuitti pre-puginii la aura si la argintti, canal ficisesel ocasiune a le intrebuintia intr'o faptclgencrosci si caritabile. Asia-dar, eu nu puteam gdsi nici °data pentru ca sci punii in

sic

in-

Page 118: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

BARET HISTOIRE DES TROUBLES DE KOLDAUIE 121

auec yowl (ma belle Ittlia) des fruicts d'un saint et chaste Hymenee, auec le contentementet la bienvueillance de toes ceux a qui vous appartenez : car si i'eusse eu autre intention,vous scauez et vostre mere aussi, qu'il estoit en moy de m'asseurer en telle sorte, qu'il n'eustpas etc au pouuoir de vostre pere d'y mettre empechement, ny de vostre mere de s'en des-partir, ny de vous mesnws de vous en desgager: mais ayant prefers l'honneur et le respect amon propre contentement, et a mes asseurances imfaillibles, is me voy aniourcthwsp reduit ace point, dont vn autre moitzs scrupuleux se repentiroit, lest assauoir, de n'attoir commencepar l'execution, dest l'vne des considerations que vostre pere et vos autres parens eleuroientauoir pour m'aymer, oyant que ie les ay respectez auant que les cognoistre : e'est aussice qui vous oblige (ma belle) a m'aymer dauantage que la liberte mesme que ie vows ay ae-guise si volontiers, car commie ie vous ay recogneue tres-prudente, votes deuce renwttre sou-?tent en vostre imagination, que ie vous ay cordialement et sinceremcn t aylnee, puffs que i'ayeu tant de soing, non seulement de vostre corps, qui pouuoit estre a toute heure force, scionles moutlemens du Ture, qui vous tenoit captiu e: mais qui plus est, ie n'ay pas voulu que.Dieu, ny les hommes vous peussent reprocher, non plus qu'et moy, d'attoir manqué en vn seulpoint, ie ne diray pas de la conscience, mais de la bien-seance; de sorte que faut quepour vous auoir este trop loyal, ie doiue ressentir les effects dyne si desloyalle ingratitude,i'auray suject d'esperer que le Ciel m'en vengera tost ou tard, non pas de vous (ma fidele)qui perseuerez constamment en vostre affection, ainsi que i'ay apris par les mesmes lettres,mais de ces ions parens, qui n'ayans eu aueun soing de vous deliurer de captivity, s'efforcentde m'y confiner a iamais, ne pouvant estre libre qu'en iouissant auec vous de laliberte vsiteeentre deux fideles et bien affectionnez espoux.

ADIEU.

crare acestd virtute o persend mai bun de cdhi von, de si vedii cd astddi se cautd tea fe-liuld de midi-loce ca sd mi se rcipeseci fruptuld ce-mi propuneam, care nu consistscdpdta posesiuni mad man de catii acele ce ant, ci numai de a me bucura pentru totdectunaimpreund cu dta, (frumosa Inca India) de fruptele unet sante si caste cdscitorie, cu consim-tiementuld si buna-vointici a tuturord celord ce te azi ; eci-ci de aveam o and intentiune, dtasi mama dtale sciti, cd erain liberd a me asigwra de astfeliti, in ccitd nnn as fi foshi in pu-tintia, tatcilui dtale de a pune vre o pedicci, nice a mumei dtale de a se desists, laid a dtalede a to desface: dar preferindzi onorea si respectuld catra chiard multidmirea mea si catntdasigurdrile mole infalibile, astddi nzc vedid reditsd la puntulti acela, in ecitil und altazi maipurind scrupuloszi s'ar A edilei, adecd pentru cd n'a incepuld etc punerea in lucrare. Acostaeste o consideration care tateild dtale si ceklalte rude treIntia s'o aibd pentru ca sd mte iu-bescei, vediendzi cd respectatd innainte de ct-1, cunosce: acesta asemine trebue sd te ob-lige si pe dta, frumosa mea, ca sd nzc iubesci mat multzi de ceitti Miami libertatea ce ti-amdeo cu attita bunci-vointid, cd-ci precuntli adese trebue sit -ti inchipuesci cd te-am iubitti encordialitate si cu sinceritate, pentru cd amii avithi atata gripe nu nuntai pentru conserect-rea corpului dtale, carele in told ora pitted ft sfortiatd, dupd vointia Turcitlui ce to avearad; dar ce e mai multd, eft n'am voitei ca sea onzenii sd -ft pout impute, (kalesed mie de a fi ceacatti in vrc and puntd, void dice consciintia dar bunt cuviinhe i; inccitd dacd ar trebui ca pentru lealitatea mea sei resinditi efeptelo unit ingratitudine atdtii depucinii leale, semi aye motive ca sd sperti cet ecriuld curendd sod mai tardid nze va resbuna,nu asupra dtale, credinciesa mea, care stdruesel C26 constantid in afectiunea dtale, precumiiam tntklesii din acelesi scrisori, ci asupra acelord Lune rude, care dupd ce n'ati (mufti grz.pea a te secipa din robid, se silescd a me relega si a nu ft nici odatd liberdspre a me int-curet impreund cu dta de libertatea usitatd imtre dot soot credinciosi si afectionati. Arno.

16

s'il

D-diednu

Page 119: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

122 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

CHAPITRE LXXIIII.

RESPONCE DE IULIA, A MARTIN SON SERUITEUR.

MONSIEUR, ie recognois ingenuement que vous auez trey juste occasion de vous plaindredes traverses que l'on vous donne, pour empecher l'accomplissement des pronzesses que ma tres-honoree mere et moy vous auons faites, lors que nous estions encor en la captiuite du Turc,et que nous vous auons depuis nostre liberte plusieurs fois reiterees et con firmees de ser-mens solemnels. Mais vous n'auez iusque icy suject d'accuser celles qui out ressenty prin-cipalement les effects de vostre charitable secours, ny d'ingratitude, ny de perfidie, ayant peuvoir par les lettres que vous awes receues, qu'il IM tient a ma mere, ny a moy aussi, quevous ne recueilliez le contentment que vous vous estes promis, et que vous auez a si bon tiltre me-rite, voire d'auantage que vous n'en pouuez attendre de nostre part. Le temps et la per-seuerance facilitent bien souuent les Moses qui semblent les plus difficiles d'abord, et n'es-tes pas le premier Arrant qui a este traverse en telles occasions, et qui a surmonte par sapatience d'aussi grandes difficultez que celles que l'on oppose a vos desseins. Il est bien vrayque mon pere at mes plus proches parens Wont voulu agreer encore nostre traicte de mariage,se fondans sur les raisons qui vous out este representees, n'ayans pas les ressentimens qu'ilsdeuroient auoir des obligations que vous auez acquises sur nous, qui s'esgallent a celles quela Nature leur a donnees sun moy. .Mais nous esperons qu'auec le temps nous les pour-rows flechir, taut par nos prieres, que par nos larmes continuelles : at sur tout lors que monpere cognoistra ma resolution, qui est telle, que i'espouserois plustost le tembeau, que de vousfausser la foy promise, tant que vous perseuererez de vostre coste a m'aymer, ne m'arres-taut nullenzent a ces considerations humaines de vostre extraction, ny de vos moyens, estanttres-amplement satisfaite de l'vn et de l'autre, par les mesmes raisons que vous m'en auezdeduites par vos lettres; car ie n'estime pas qu'il y ait homme au monde qui soit cloiie d'uncomr plus noble, at plus genereux qua vous; et quant aux biers, ie me promets que vostre

CAPU LXxim.

RESPUNSULU IULIEI, CATRA MARTINET SERVITORULU El.

DOMNULE, recunosca cu franchetia ca ai mare dreptate sic to tanguesei desprepiedecelece intimpini, spre implinirea promisiunilora cepre-onorata mea mums si eei ti-anza data cicadane aflame% in robia Turcului, si pe care le-amti repetita si le-amii confirmata Cu juramintesolemne in mai multe rcinduri chiarei dupe libertatea nostrci. Dar pe personele care as sim-titiz caritabilelui dtale ajutoria nu ai ouventa a le acusa nici de ingratitudine, nicide perfidia, fiindic cei din scrisorile ce ai priimita ai pututil vede ca nu depinde nici delamums -mea, nici dela mine, pedica de a gusts fericirea ce ti-ca promise, si care cu drepte tit-1214 ai ozeritaro, precuma nici ajutorula cc ascepti din partea nostrci. Timpula si skint-intia inlesnesca adeseori lucrurile ce de °data- pare a fi cele, mai grele ; si dta nu esci cellantciia amanhi carele a avuta pedeci in asemine ocasiuni, si carele prin ritbdare a invinseigreutciti asia de marl ca acele ce le opunei planurilorti dtale. Este pre-adeverata ca tatcileimeet si rudele cele mai de aprope n'ael voitu sa priimescci sues cascitoria nostra, fonddndu-se pe cuvintele care ti-aei fosta aretate, ne vrenda a simti, obligatiunile ce ai ecipetata asupranostril, si care sunt egale cu acele ce natura le-a data asupra mea. Dare spercinza cci cutimpula 'I vonta piste indupleca, atcita prin rugcimintele cats si prin lacrimele nostre neince-tate: si mai alesI candy tatcila mea se va incredintia ca sent decisci mai curenda a me in-soci cu mormentula de ccita a minti credintia promisci, preccita si dta vei starui in amoruladtale, fare a me opri nici de cuma de consideratiunile omenilorei asupra originei seei avereidtale, fiincla cu totula multiamita si de /ma si de alta, pentru acelesi cuvinte aretate prinserisoria dtale, ca-ci nze credei sa fie oriel pe lame dotatd ere o inimd mai nobile si mai ge-

efectele

Page 120: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

BARET HISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAUIE 123

bel esprit, et vos merites ne vous en laisseront iamais tenement despourueu, que vous n'enayes tousiours a suffire, pour entretenir vne personne qui se sentira tout lc reste de sa vieasses heureuse, si elle a l'honneur d' estre vn iour vostre Espouse auec telle fortune qu'il plairaau Tout-puissant nous departir. ADIEU.

CHAPITRE LXXV.

Comment le Secretaire :Martin alla visiter le Prince Correck,y dans les prisons Noires, pourluy faire ses plaintes contre les Dames Podolienes, cognoissoit, et l'inu,ention qu'il trou-

uca de deliurer ce Prince, en esperance qu'il le secoureroit en son mariage.

CET infortune Arrant fut comble d'ennuy et de tristesse et pour en faire ses doleances,et prendre conseil de ce qu'il deuoit faire, it fut visiter le Prince Correcky aux prisons noi-res, feignant d'y aller de la part de son maistre, et de luy porter argent, comme i1 auoitfait plusieurs fois ; auquel Prince ayaut fait entendre sa desconuenue, parce qu'il cognoissoitces Podolienes, et auoit auparauant approuue la recherche que Martin auoit faite de cestefille, it luy dit pour le consoler, Que s'il pouuoit sorrir de captiuite, it suppleeroit fortvo-lontiers aux defauts qu'on luy obiectoit, et le maintiendroit enuers et contre tons ceux quis'opposoient a l'accomplissement de ses desirs. Ce que Martin ne negligea pas, ains com-menca de bander tous ses esprits pour trouuer quelque moyen de deliurer ce Prince, affinde l'obliger a le secourir quand it seroit en liberte. Or 1'Amour, qui est souuent autheurdes plus belles inuentions, luy en suggera une non moins subtile, que difficile it executer.C'est a scauoir, de faire tenir au Prince Correcky dans vn petit paste qu'il luy enuoya auecd'autres viures, vne botte de fisselle, laquelle it luy donna auis par escrit, de laisser coulerpendant certaine nuict arrestee entr'eux, par la fenestre de sa chambre, afin qu'on y atta-chast vne eschelle de corde, par laquelle it se peust descendre de la tour: ce qui fut de

nerosa de ccita a dtale; era cake despre avere,dtale nu to vorii last nici °data in atcitasonic' care se va simti destula de fericitci a fi ocella Atota-putinte a ne da.

stoat incredintiatci ca spirituld si meritelein critic sit nu aib) cu ce intretine o per-data soda dtale, cu orl ce avere va place

Amo !

CAPU LXXV.

Ova secretariula Martin4 merse sa visiteze pe Principele Korecki pentru ea sa se plcinyciincontra damelora Podoliane, pe care elf& le cunoscea; si chipula ce a inventata ca set' sca-

pe pe Principe, spercindii va ajuta la cascitoria sa.

ACESTU nefericitii amantit se. umpla de necazii si de intristare, si pentru ca sa se tan-guesca si sa cera unit consilifi despre ceea ce trebuia sa fact, elit se duse sa visiteze pePrincipele Korecki in inchisorile negre, pretestandti ca merge din partea Ambasadorului casa-i duct ceva bani, precumii Meuse si alta data. Mergendfi dart in Principele si spunen-du-I pesuld seit, elu, carele cunoscea pe Podoliene si carele mat innainte aprobase alegereace facuse Martini' in acesta fata, spuse pentru ca mangaie, ca, dad ar puts scaphdin inchisoria, l'ar puts ajuta la pedecele ce i se punea, si l'ar sustine incontra tuturorii ce-lorti ce se opunea la indeplinirea dorintielorii sale. Martina, audindfi de acesta, incepii a-sifrementa spiritulti ca st gasesca, vre unit midi -locti de mautuire pentru acestil Principe, pen-tru ca oblige a-lit ajuta canal va fi Ebert. Amorulfi, carele este adese on autorulu ce-lorii mai frunthe inventiuni, 'I inspira o idea forte ingeniosa, dar forte grea de esecutatii.Asia-dar elu trimise Priucipelul Korecki, impreuna, cu alte lucruri de a le mancarei, o pia-cinta, in care puse o legatura de sfora',, insciiutiandu.-10. printr'uuit biletii ca sa o slobeda pe

qu'il

sa-la

sa-la

Upset,

ca-la

'I

Page 121: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

124 TESAURG DE MONUMENTE 'STOWE

point en point execute depuis, non par Martin, mais par vn Prestre Grec, demeurantConstantinople, aliquot it auoit communique son entreprise, et l'y auoit faict engager, soubzl'esperance d'en receuoir vne ample recompense de la part du Prince. Cepeudant Martin quise doutoit bien qu'on le soupgonneroit d'auoir trame ceste evasion, s'en alla, et print congede son maistre, anquel it fit entendre, lily estoit necessaire de s'en retourner en Fran-ce, et en pliant remit l'execution de son dessein au Prestre Grec, qui ne manqua a pointnomme de faire tout ce qui luy auoit este prescrit par le Secretaire. Comm done le Prin-ce eut attire a lily l'eschelle de corde, a l'ayde de ladicte fisselle, et gull fut descendu aupied de la tour twee son camarade, it trouua ce Prestre Grec, qui lui dit auoir charge. deMartin de les conduire dans vne certaine cauerne, qui estoit dans va grand rather a vnelieue tie la, et gull falloit qu'ils y passassent tout le four, puts ne manqueroit sur lesvespres, de leur apporter habits semblables aux siens, afin qu'estans ainsi desguisez, it les

L1311 prisonniera peust inener en son lops a Constantinople , et les y receler , tant qu'ils iuge-mane', dam oneBe

vacauerne pour roient estre necessaire. Ce qu'ils trounerent fort a propos, et suyuant ceste pro-metier tont

tour. position ils s'achemiuerent tons trois very ladicte cauerne, oil les deux camara-des ike eacherent, et le Prestre s'en retourna en sa maison.

CHAPITRE LXXVI.

L'euasion du Prince Correekg, et coma e Ze Seigneur de Saucy et toes ses domestiques fu-rent emprisonnez pour ce suject, et leur deliurance, moyenntant vingt-cing mille escus.

Now:Bunke 1l;t74 LE four venu, qui estoit le vingt-troisiesme de Nonembre mil six tens dix-septs, quelques-vns des gardes estans entrez en la chambre des prisonuiers, re-

cognurent facileinent qu'ils estoient euadez, ayans encores trouue l'eschelle de corde clout ilss'estoient semis, attachee a. la fenestre, ce qui les espouuenta fort, sgachans bien qu'ils en

ferestra camerel sate intr'o illipte candii se mil intielege, si prin aces stern '1 va dk o'scariide frangliA, prin care sit' se cohere din turn'. Acesta se puse in lucrare intocmal, insi nude Martini', ci de unit preota Greet" din Constantinopole, cu carele se intielesese, pramiten-clu-I ca va primi o buns recompense din partea Principelui. Cu tote acestea, Martini' carelese ingrigia sa nu fin 'Antall de autord alit acestei manopere, lua congediii de la superiorult"seu sub motivit ca avea neaperata trebuintia sa, se intorca in Francia, si plecanda less, cuesecutarea proieptuluT set' pe Preotulii Grecii, carele urma fare smintela cele ce-I prescrisesesecretariulii. Astfeliti Principele, tragendu la sine scara de frangbia, prin ajutorulti aretateisfori, s'a coboitO la polele Turnulul impreunA cu camaradulii seu, si acolo gasi pe PreotultiGreed, careleI spuse ea Martini" insarcinase sa -I duce intr'o spelunca, ce era intr'o ma-re stand, in departare de unit mill de acolo, si sa ascepte acolo tote dioa pima in sera,cand4 le va aduce vestminte intocmal ca ale sale, pentru ca sa, se schimbe si sa se pad du-ce la Constantinopole, unde sa-I ascunda, pe cat' timpt1 volt :Judea ea este de trebuintia.Acesta parere o afiara pre-nimerita, si astfeliti se dusera Me' trel la aretata, spelunca,unde ceI dol camaradi se ascunserA, era Preotula se inturna la casa sa.

CAPU LXXVI.

Scdparea Principelut .Korecki, sa cum' Domnulti de Sacy cu tots servitorii seg ford arestattpentru adsta, si mantuirecs loan prin dour-diecf-si-cinci mil de scude.

FACENDU-SE dioa, care era duoe-diecl-si-trel Noeinvre una miie siese sute siepte-spre-ditce,unit din pazitorl intrandti in camera arestatilorti, recunosc,ura indatA ca el fugiserA, fiindagasira inca legati de ferestra scara de fraughia cu care s'a fosttt servitu. Acesta, 'I inspki-

a.

ca

qui]

Page 122: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

BARET HISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAUIE 125

patiroient, et neantmoins celuy qui commandoit aux prisons, enuoya promptement a Cons-tantinople, pour adnertir de ce qui estoit urine. Au mesme temps que ceste nouuelle futscene, on depescha gens de toutes parts pour faire perqttisition de ces fugitifs, et principa-lenient aux ports et passages, a fin qu'on print soigneusement garde a tons ceux qui se pre-senteroient, s'il y en auroit point quelqu'vn qui eust le petit doigt de la main droite reti-re, comme auoit le Prince Correcky, Wylie blesseure par luy recene en ceste part. Quelquesiours apres on fut saisir tons les domestiques (indict Sieur de Sancy Ambassadeur, a deuxdes quels on donna la question extraordivaire a leur facon, qui est de coucher le patienttout de son long stir vile table, et lay Bonner trois on quatre tens coups de baston, taut pardessous Ia plante des pieds, que sur le gras des jambes et des fesses, ce qui ne put leurfaire declarer anemic chose qui chargeast leur maistre, comme ces bourreaux de Tures es-perotent. Non contents de ce, ils en firent mama vu paunre Turc, tisseran de son mes-tier, lequel estoit voysin de l'Ai»bassn deur, et pennant aussi le forcer par ceste cradle tor-ture, a deposer faussement, qu'il auoit yen le Secretaire Martin, aller et venir an logis deson maistre, iusques an temps de l'etiasion des prisonniers. Mais Dien ne permit pas quele Tisseran deposast autre chose que la verite, pour tons les tourmens qu'on lay fit souf-frir. Ce qui est digne de remarque, attendu que la pluspart des Tures hayssent mortelle-ment les Chrestiens, et se resiouyssent de leers desastres: Et pour le regard des gardesdes Tours, fis furent partie empallez, et partie pilez dans de grands mortiers de fer, oti lionbat ordinairement le ris, pour le reduire en %rine.

Trois iours apres, le Chahoutz Bassy eut charge de s'aller saisir de la personae mes-me du sieur de Saucy Ambassadeur, ce executa fort setterement, et sans auoir aucunesgard a sa qualite, l'ayant pries ledit Clialioutz, le mesa an Divan, c'est a dire it la Jus-tice Souueraine, comme est le Parlement, oft apres auoir este interroge stir plusieurs eir-constances touchant l'euasion du Prince Correcky, ils le laisserent comme prisonnier, entreles mains du mesme Chahoutz, oil it fut l'espace de trois iours ; pendant ce temps, leditsieur Ambassadeur desirant escrire a quelques-vns de ses amis, et aussi de parler au Muf-

menta forte, sciindti ca aft sa piitimesch reit; comandantulti inchisorilorti trimise indata laConstantinopole, ca sh insciintieze cele intempla e. Indata ce a venial acesta scire, all tri-misu ement in tote *tile ca sa caute pe fugari, si mai alesti Ia porti si la trecetori, ca sacaute cu Mare aminte pe toti cei ce s'arti infacisia, de se va gasi vre unulti cu degetuhl eel&micti dela mama drepta taiatti, precumii avea Principele Korecki, in urma und rane ce prii-mise la acesta parte. Dupa cateva dile arestara pe toti servitorii domnulut de Sacy Am-basadorula, si la doi din et le aplicara cestiunea cea estraordinara dupa metodulti turcesdi,care este a culca, pe patientti de alungulti pe o masa, si a-I dit trei patru sate de lovituri debetie, atatti pe talpile picierelorti, cat* si pe pulpe; dar cu acesta nu-I putura face a declaraceva care sa villa in sarcina Domnulut lora, precuma spent calaii de Turd. Nemultiamiti ciiacesta, et batura de asemine pe unit bietti Turcii, panzariu de meseria, carele era vecinti alitAmbasadorulut, sperandti ca prin acesta crud& tortura vora face a dg, marturia falsa caar fi vediuta pe Martin l. secretariulti, mergendti si viindu la casa superiorului sea, pang, petimpula scaparel arestantilora. Dar D-dieti nu permise bietului panzaria a marturisi de cattiadeverulti, dupa tote muncile facia sa suferia: ceea ce este forte remarcabilii, fiinda ca cea maimare parte din Turd urescit pe crestini de !date si se bucura de nenorocirile lord. Cattidespre pazitoril Turnurilorti, pe unit 'I pusera in cepa, era pe altil 'I pisara in piva de ferti,in care pisezh orezulti pentru ca prefaca in faint.

Duph trel dile, Ciausitt-Basia fu insareinata sa maga sa puna, maim chiarti pe perso-na domnulut de Sacy Ambasadorulti, si acesta o esecuta cu multa asprime, si fart nici oconsideratiune catra calitatea sa. Numitulti Ciausia prindiendu duse la divanti, adeca laJustitia Suprema, precuinti este Parlamentulti, uncle dupa ce l'ati intrebatit despre mai multeimpregiurari atingetorie de scaparea Principelut Korecki, lasara in manele uumitulul Cia-

carele tine inchisti trel dile. In timpulti acesta numitulti Ainbasadorg, dorinda sa

a

ce-Iii

IA

qu'il

sa-la

'lb

Page 123: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

126 TESAURII DE MONIIMENTE ISTORICE

fety, qui est le grand Pouffe des Tures, pour luy faire entendre ses iustes doleances, it n'enpeat obtenir in permission, que moyennant la somme de deux mille escus, gull donna a son Geolier;vray est que ce present fat cause que le Chahoutz aduertit le sieur Ambassadeur, que s'il vou-loit obtenir quelque faueur du Muffety, it falloit qu'il gaignast aussi a force d'argent sa fem-me, et son fils, suivant lequel auis, it leer donna la valeur de trois on quatre mille escus,et moyennant ce, le Muffety fat rendu assez traitable, et fit entendre au grand Seigneur quiestoit Mustafa, II. fils de Mahomet troisiesme, les iustes plaintes du sieur Ambassadeur, etde quelle importance estoit sa detention, attendu mesinement qu'il ne se trouuoit aucune-ment chargé d'auoir fanorise l'euasion du Prince Correcky, comme on lily imputoit, et queson Secretaire qui l'auoit tramee, pour en obtenir quelque profit particulier, s'estoit retired'auec son maistre, plus de dix ou douze iours auaut ladicte euasion, luy ayant fait acroirequ'il s'en vouloit retourner en France: bref qu'on lay reprocheroit d'auoir viole le droit desGens, et qu'aucun Prince Chrestien ny autre, ne se voudroit desormais fier en lay, et fina-lenient y auoit danger que tous ensemble ne se ioignissent pour lay faire la guerre:et de fait, tous les Ambassadeurs taut de l'Empereur, que du Roy d'Angleterre, et des Pays-bas, se forinalisoient grandemeut du traictement qu'on auoit fait a celuy de France, et pro-testoient tout hautement, que si on ne le remettoit bien tost en liberte, qu'ils se retireroi-ent chacun en son pays, toutes lesquelles considerations re presentees par ce Muffety, meu-rent le grand Seigneur de commander que ledict sieur de Saucy fast renuoye en sa maison,sans qu'il luy fast faict aucun desplaisir: mais neantmoins it fat necessite pour retirer sesdomestiques de prison, de payer pour eux, vingt et deux ou vingt-trois mille escus, car au-trement ils eussent este tellement tourmentez, qu'ils eussent couru fortune d'y perdre la viecomme on les en menacoit.

Quelque temps apres, Mustaffa ayant este depose de 1'Empire d'Orient, et Osseman filsd'Acmeth, estably en sa place, taut s'en faut qu'il approuuast l'iniustice faite taut au sieurde Saucy, qu'a ses domestiques par son predecesseur, qu'au contraire ledict Osseman en-

stria la unil din midi sei si totti-odata sa vorbesca cu Mufti, carele este marele Pontificeale Ttucilore, ca se, -1 arete justele plangeri, nu putt" capeta permisitmea de eke prin douemil de scude ce a data pazitorultu iuchisorii. Dupe, ce a date presente, Ciausiulit lace cunos-cutu Ambasadorului cii, data voesce sa capete yre o favere de la Mufti, cats sa cumpere cubani mai antaie favor-ea ferneei sale si a fiiului see. Dupe, acesta propunere, ele be dete va-lorea de trel see patru mil de scude, dupe care Mufti se areta cu multa buns-vointia, si su-puse Sultanulul, carele era Mustafa II fiittlii lei Mahomet III, tanguirile domnului Ambasa-doru; elu espuse insemnetatea arestari1 sale, di dupii impregiuran nu se gasia culpabiliide a fi favorisatii scaparea Principelul Korecki, precume i se impute,, si ca secretariulti seecarele o urdise, pentru ca se,, trage, vre unit folose particulariti, se retrasese dela superio-rale see en diece dotte-spre-diece dile innainte de aretata scapare, spunendu-i ca avea ne-cesitate sa se intarca in Francia; elti '1 spuse in fine ca," I-ar pute impute, ce a violate drep-tulti Gintilorti, si ca nici unu Principe Cresting nu va mai aye incredere in chi.; si in celedin urma ca toti impreune, se volt uni ca sa-1 declare resbelti ; si ca in adeverti toti Am-basadoril, atatti ale Imperatului cite si ale Regelui Angliei si alti s'attformalisatu forte despre insulta adusa, Ambasadorului Franciel, si ca toti protesteza si de-dart ca, de nu-le volt libera indata, se yore retrage fie-care in tiera sa. Dupa observatiu-nile acestea representate de Mufti, Sultanule ordina indata ca numitule domne de Sacy safie, indata liberate, fara se, -I mai fact vre o nemultiamire; cu tote acestea, pentru ca sa see -ta servitoril sel de in inchisoria, a trebuite se, dea doue-dieci-si-deu6 sett doue-died-si-trei mil de scude ; ca-ci altfelie are fi foste inca chinuiti,paua sa-si perda vietia, precume. 'Iamenintia.

Dupa catu-va timpu, Mustafa fiindti destituitu dela Imperiulti Orientulul si in loculeset asiediandu- se fiiulti set Osmanli, acesta nu numal ca descuviintia nedreptatea facu-

Tierilorti-de-giosti,

pe

qu'il

Page 124: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

BARET HISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAUIE 127

noya detnier mil six tens dix-neuf, vers le Roy, Vreiur Chahoutz, pour luy An 1619.en faire des excuses, et pour le prier que cela n'alterast point leur alliance, ouplustost leur tresue, laquelle it desire infiniment d'entretenir, redoutant que sa Majeste n'ar-me quelque four contre luy, et qu'il n'acomplisse les anciennes Propheties, portant, que 1'Em-pire du Tura sera en fin subiugue par vn Roy de France, issu de la tige du grand sainctLouys, qui estoit de son temps la terreur des infidelles.

CHAPITRE LXXVII.

ET DERNIER.

Comore le Prince Correcky, et le Capitaine Rigaut furenc caches dans Constantinople l'espa-ce de deux mois, dies le Prestre Grec, et le chemin qu'il tindrent pour s'en

retourner en Pologne.

REUENONS maintenant au Prince Correcky. lequel nous auons laisse auec le Capitaine Rigaut, aulogis du Prestre Grec, a Constantinople, oil ils se tindrent cachez l'espace de deux mois, et iusquesce que leur bon poste obtint permission du Patriarche d'Alexandrie, tant pour luy, que pourdeux mitres, qu'il disoit estre ses confreres, d'aller se confiner aux deserts des Archipelles,auec plusieurs Hermites qui y viuent, a la facon des anciens Anachorettes. Ayant doneobtenu ceste permission et passeport, ils s'embarquercnt a Constantinople, estans desguisezen habit Sacerdotal, et arriuerent ainsi a Etchut, qui est vn port de mer du coste des Ar-chipelles, oil ils trouuerent a point nomme vn nauire Anglois, qui estoit prest a partir, pouraller a Messine en Sicile, de la ils s'acheminerent par terre a Naples, oil le Prince Correckyse fit recognoistre a l'Ambassadeur du Roy de Pologne, qui fut infiniment ioyeux de le voiren liberte; cest Ambassadeur le mena auec sa compagnie.au Duc d'Ossone, qui estoit lors Vice-Roy de Naples, lequel le receut autant courtoisement qu'il se peut imaginer; et ayant en-tendu que ce Prince desiroit faire le voyage de Rome, pour voir nostre sainct Pere le Pape,

to domnului de Sacy si Omenilorit sei, dar Mc& trimise, in anulti espiratti 1619, la Re-gele pe numitulit Ciausiti ca sa -si cab', sense, si ca acesta sa nu smintesca alian-tia Joni, sett paces dintre et, pe care doresce forte multit sa o intrettna, temendu-se ca Ma-iestatea sa sa nu se mole o data incontra lui, si sit nu se indeplinesca vechiele profetiecare dial ca imperatia Turculut se va subjugh in fine de unit Rege alit Franciet, coboritorifidin vitia mareluT San-Ludovicti carele pe timpulit sell era terorea necredinciosilorti.

CAPU

SI CELU DIN UIIMA.Cuing Principele Korecki si Capitanuki Rigaut siediurci ascunsi, la Preotida Grecg in Con-

stantinopole, si cuing apucarei drumulg spre Polonia.

SA ne intorcemit acuma mule arnit lasatit pe Principele Korecki cu Capitanulti Rigaut,la casa Preotulut Greet' la Constantinopole. El sieditul acolo ascunsi done luni intregi. Bunultilora ospetlitorit cent permisiune dela Patriarculfi dela Alesandria, ca sa m6rga, impreuna cu alti dot,ce dices ca sunt confrati at sei, sa vietiuesca in desiertele Archipelagului cu alti eremiti ca-rit traescil dupa esemplulti vechilorti Anachoreti. Capetandir voia si pasaporte, ei se imbar-cart la Constantinopole, schimbati in vestminte calugaresci, si sosira la Etchut, ce este unitportu de mare despre costa Archipelagului. Acolo gitsira o corabia englesa, gata sa, plece laMesina in Sicilia ; de acolo luara calea pe uscatit la Neapole, uncle Principele Korecki se du-se la Ambasadorulti Regelui Poloniei cu care se cunoscea. Acesta fa forte fericiat de a-lit ye-de in libertate duse la Ducele de Osone, carele atund era Vice-rege alu Nea,polet, sicare lit priiml cu cea mai mare cordialitate ce -si 'tote inchipul cineva; si audindti ca acestitPrincipe doria sa tracrga la Roma, ca sit vedia pe santulti nostru Parinte Papa, si sit capete

ran I

sa-lft rtige

LXXVII.

si-lit

I

is

Page 125: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

128 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

et receuoir sa benediction, it luy donna toutes sortes de commoditez auec escorte. Arriutiqu'il fut a Rome, it alla faire la reuerence a sa Saintete, qui recent vn indicible contente-ment de le voir, et d'eutendre de sa propre bouche ses estranges et merueilleuses auantures.Depuis ce Prince s'achemina a Vienne en Austriche, oit it fut aussi receu de l'Empereur se-lon ses merites ; et apres y auoir sejourne quelque temps, it fit en fin retraite en sa maison,comble comme vn second Vlysse d'honneur et de gloire, acquire par sa proilesse, et par saconstance en ses aduersitez.

Ie laisse a penser aux Lecteurs, les conteutemens que ce Prince, et sa there moitieressentirent a son arriuee, car ne faut pas douter que d'autant qu'ils auoient souffert d'af-flictions en leurs captiuitez, d'autant ils eurent de ioyes et de plaisirs, s'en voyans sireusement et inesperement deliurez; et la seule consideration de ce bel enfant, que Dieu leurauoit donne au fort de leurs afflictions, leur en effagoit entierement la memoire. Mais laiouyssance de ces contentemens fut bientost interrompue, par le deceds de ceste belle etvertueuse Princesse, dont son cher et fidelle espoux a taut porte d'ennuy, qu'il l'eust suiuieit y a long-temps, si in divine Bonte ne l'auoit voulu reseruer apres tant d'encombres, pourse seruir de luy en quelques grandes occasions, qui meriteront vn plus capable et plus di-sert Historien que moy, pour les raconter a la posterite.

FIN.

binecuventarea sa, eld 't dete tote feliulu de inlesniri si escortii. Sosindil In Roma, elf" liter-se sa se inchine santithtii sale, carele se bucurh forte vediendu-1f" si asculthnditi din insasIgum sa straniele si ininunatele sale aventure. De acolo Principele se duse la Irina in Au-stria, wide fit erasI priimitti de imperatulti dupii meritele sale ; si (WO ce a siediutti acolocateva dile, se duse in fine la casa sa, culminath ca unit alit doilea Odiseti (le once si de glo-rift, capetath prin vitejia sa, si prin constantia sa in nenorocia

Lasti pe lectori sa-si inchipuesch multitunirile ce acestti Principe, si scumpa sa so-da, resinitira dupa sosirea sa, ch-cI nu trebue sit se 'ndoiescit di pre craft suferiserh neca-zuri in robiele lorti, pre atata avurti bucurit si placed, vediendu-se liberati cu atata fericiresi pe neasceptate ; si numai iubirea copilulul, ce Dumnedieti le dedese in culmea necazuri-lora lortt, 'I Leek sa le uite pe tote. Dar bucuria acestoril multiiimiri fu in curendtt intre-rupta prin mortea frumoseI si virtuosei Principese, duph care inbitulu si credinciosultt seusociti a fostu athth de amitirith, in MA dligt1 curendu duph ea, dad, bunetatea divinaiii ar fi voititi a-lu reserva dupa athte pedice, sa se serviti de elti in alte impregiurarl maImarl, care vol.(' merits anti istorica maI capabilu si mai elocinte de catti mine, ca sa lespuna posteritatel.

FINE.

hen-

s'ar fi

it-

Page 126: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

AD ILLVSTRISSIMVAI INVICTISSIMMIVE

PRINCIPEM CORRECKIUM A CORREOK.

Heroum soboles, Manors quo vindice, TurcasContudit, et versa bellorum sorte, coegit

Regnatorem Asiae, perfusas sanguine lauros,

Inuictumque caput vultu laudare tumenti.

Non his Musa mouet, diuino numine majorMena mouet, et meritas animum compellit in iras;

Quo Christi sit sponsa loco, quibus ilia procellis

Imp Herta, et quantis Erebi circumdata flannels

Ipse vides sacra Imperij diademate fulta.Hoc nutante timet, vires armata prophanas

Ilmresis intendit, fideique illudit auitce.

Debentur haec monstra, tibi, tibi feta rebellem

Dant Rhenum fraenare menu, quin aspire mitesConuersos, morosque virum via lumine sedet

Religio, fcedata genes, lacerata capillos,

Foue Bleu miseram, victriciaque agmina lunge:

Hue optatus ades, stigio satiata venenoHidra furit, datus Alcides qui perdere possin,

Sic potis es aeon Christo pensare latebras,Cum captiuus, inops, et turribus abditus altis

Tandem impune licet custodum fallere deatras ;Sic bellator ouaus sceptro potiere pereuni,

Aeternumque decus patrio fulgebis olimpo.

11

Page 127: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

SOMMAIRE

DES

CHAPITRES DE L'HISTOIRE DE MOLDAUIE.(cifrele din perenteee inseninda paging edidunei originale)

CHAPITRE I.

Ce chapitre contient la situation et confins de la Moldauie, et la facon que ce pays a este gonuerne, tautpar le passe, que depuis well a este swamis b. la domination du Tare, le tout pour faciliter ('intelligence de I'his-toire snynante. page 15 (1).

CHAPITRE II.

An 2 chapitre commence I'Histoire depnis le deceds du Prince Hieremie Mohila, aduenn en 1608. lequeleslettt le Prince Simeon son frere, pour gartler la Principaute it see enfaus, qui estoient encores lora en fort basaage, et comme ledit Simeon mount trois aus apses estre entre en ce gonuernernent. p. 17 (9).

CHAPITRE III.

Comme le Prince Costantin file sane de Mohyla, s'ingera d'entrer an gonnernement, par le conseil de laPrincesse sa mere, sans le faire agreer an grand Seigneur, qui en pourneut vn nornme Estienne on Stephane,soy disant faussement file d'vn V aynode. p. 18 (11),

CHAPITRE (III.

De l'enuoy que fit le grand Seigneur de Housseyen Aga, anec vne pnissante armee, pour instaler Estienne20 (16).en dicte Principante, et en cliasser Constantin qui pensoit y estre Wen fontle. p.

CHAPITRE V.

La disposition des deux armees , et la Waite de Constantin, sa prinse, sa mort, et In captiuite de Po-toschy son beaufrere et conducteur, qui fut emmene prisonnier h Constantinople. p. 21 (20).

CHAPITRE VI.

L'installatiou d'Estienne en la Prineipante de Moldanie, et les cruautez par lay exercees Bur les nobles, etlenr renolte. p. 23 (28).

CHAPITRE VII.

Le resolution que print le Prince Alexandre, second ills de Mohyla, et see beaux-freres, de conrir sue aEstienne, et comme ils lenerent vne armee en Pologne it cet effect. p, 25 (33).

CHAPITRE VIII.

La reddition de In forteresse de Cochine, par le Capitaine qui se reuolta contre Estienne, en haine deBPS cruantez. p. 26 (36).

CHAPITRE IX.

La Waite de quInze cents Tartares du party d'Estienne, par lee Cosaeqs du Prince Alexandre, et la de-putation de quelques Moldaues vers ce Prince pour scauoir quel estoit son dessein. p. 26 (38).

Page 128: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

BARET HISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAUIE 131

CHAPITRE X.

Raport fait par les Cosacqs de l'estat de Parmee d'Estienne, son General de l'artillerie se rend a la de.notion d'Alexandre, et la seconde (Waite des Tartares par les Cosacqs. p. 28 (44).

CHAPITRE

Autre Waite de mille cheuaux du party d'Estienne par les mesmes Cosacqs, par vn brave stratagemede guerre. p. 29 (48).

CHAPITRE XII.

La closture et rcmpart fait par les gene d'Alexandre pour camper la nuict et se tenir prests a combatrele lendemain, ensemble la harangue du seigneur Visinouiecky aux soldats. p. 30 (51).

CHAPITRE XILI.

Lo disposition de l'vne et de l'autre armee, la bataille gaignee par Alexandre, et la fuitte honteused'Estienne. p. 31 (55).

CHAPITRE XIV.

L'entree sollemnelle du Prince Alexandre en la cite d'Yas, et comme it fut proclam6 Vayuode deMoldanie. p. 34 (65).

CHAPITRE XV.

Comme le Prince Alexandre enuoya querir les citadins d'Yas, qui s'estoient retirez dans les montagnes etforests, it cause des troubles, et depescha par aduis de Conseil des Ambassadeurs yore le Turc lenrs instructions,leur prinse et execution, par le commandement d'Estienne le tyran. p. 35 (68).

CHAPITRE XVI.

Estienne remet sus pieds des forces, lee habitans de Horreoua se sousleuent centre le Prince Alexandre ensa faueur, et sont defaits tame vne tronppe de Tartares, par Visnioniecky, an deuant duquel le Prince Alexan-dre s'achemina pour le recouoir. et pardonna ausdits habitans prins prisonniers. p. 37 (75).

CHAPITRE XVII.

Seconde defaite des trouppes ramassees par Estienne, executee par le Prince Correcky, , et la fuitted'Estienne. p. 39 (80).

CHAPITRE XVIII.

Comme le Prince Correc y mit hyuerner sea trouppes en diuerses citez, et s'en retourna a Yas, ou flitparle de son manage auee la Princess° Alexandrine soeur d'Alexandre. p. 40 (83).

CHAPITRE XIX..

L'enuoy que lit to grand Seigneur de Hebrein Bacha, vers Michna Prince de Vallachie, et Estienne, pourleur porter des Caphtanes, dont le Prince Alexandre eut vne fausse allarme, et enuoya vu Ambassadeur versMichna, qui fut retenu prisonnier par le Bacha, et depuis enuoye aux galeres. p. 41 (86).

CHAPITRE XX.

Ambassadeur depescho par Alexandre vers Betleen Gabor Prince de 'I'ranssiluanie, et la responce qu'il fitaux Iettres d'Alexandre. p. 42 (92).

CHAPITRE XXI.

Enuoy fait par le Prince Michna d'vn Ambassadeur, vers le Prince Alexandre, pour s'excuser du manualstraitement fait par le Bacha it son Ambassadeur. p. 43 (95).

XL

Page 129: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

132 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

CHAPITRE XXII.

Empoisonnement et mort du Prince Vieniouicky, par vn Prestre Grec en vne Float le, et comme it en futseuerement puny. p. 46 (99).

CHAPITRE XXIII.

Surprise et defaite de la garnison de la Ber lade, par lee gens d'Estienne, qui furent pen de iours aprestaillez en pieces par lee Cosacqs. p. 46 (103).

CHAPITRE XXIIH.

Antic defaite des troupes conduites par le file de Skiuder Bacha, pensant surprendre le Prince Cor-recky a Vaseeloye, oft son conducteur fut tue, et Fyn des parene du Bacha prins prisonnier, et renuoye sansrancon. p. 47 (107),

CHAPITRE XXV.

Defaite de huict ems hommes d'Alexandre par leers hostel, qu'ils mollestoient , violant leurs femmeset lilies. p. 48 (112).

CHAPITRE XXVI.

Retraite du Prince Alexandre it Cochin, et le retour d'Estienne, de Michna, et d'vn Bacha it Yas, auec vnegrosse armee. p. 49 (114).

CHAPITRE XXVII.

Defaite de mille cheuaux, et d'vne compagnie de Francois par lee Tures, et Tartares. p. 50 (117).

CHAPITRE XXVHI.

Le Prince Michna intimidd par vn Deuin, craint de venir aux mains auec lee Polonois, et quite Estienneet le Bacha, fait punir son Chancelier et vn autre, pour luy auoir persuade de faire retraite. p. 51 (120).

CHAPITRE XXIX.

Disposition des deux armees, et la bataille gagnee par lee Princes Polonois k Cochin, ensemble la fuittedu Bacha et d'Estienne. p. 52 (123).

CHAPITRE XXX.

Resiouyssances publiques (aides k Cochin, entre lee Princes Polonois et toute leur armee apres la vie-toire, ensemble Paccomplissement de mariage du Prince Correcky, auee la belle Alexandrine, pendant le Ca-resme. p. 55 (134).

CHAPITRE XXXI.

La retraite d'Estienne en Valachie, pour implorer l'ayde de Michna, et l'incendie de la cite d'Yas, parle commandement de ee Tyran desesperd, lequel fut viuement ponrsuiuy par lee Princes, ensemble la defaitede 400 hommes de Michna trouuez sur le chemin, et la fuite de Michna et d'Estienne, qui penserent estresurpris. p. 57 (138),

CHAPITRE XXXII.

Comment lea Princes Polonois entrerent en in cite de Bonza, laquelle Cut entierement piles par leurs gene,qui commirent plusieurs violements, pendant que lee Chefs s'amusoient a banqueter, Alexandre fut conuid dedemeurer en Valachie par lee Boers, dont it s'excusa. p. 68 (143).

CHAPITRE %XXIII.

Ambassade de Michna an Prince Alexandre, lequel luy renuoya tons see menbles precieux , qu'il auoitconsernd du pillage. p. 60 (147).

CHAPITRE %XXIII'.

Comment le Prince Alexandre enuoya le seigneur Troianonisky apres le tyran Estienne, qui se sauna, etla rencontre et (Waite de quinze cents Tartares. p. 61 (151).

Page 130: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

BARET HISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAUIE 133

CHAPITRE XXXV.

Seconde reuolte des habitans de Horreoua contre le Prince Alexandre, laquelle fut appaisee par le Prin-ce Correcky enuoyd pour lea combatre: lequel mit le siege deuant la forteresse de Bialigrout, qu'il fut con-traint de leuer apres y auoir perdu beaucoup de sea gene. p. 62 (154).

CHAPITRE XXXVI.

Comment Hebrein Bascha escriuit au Prince Alexandre comme s'il eust voulu fauoriser desormais sonparty, et comme le Turc print en fin le tyran Estienne en haine , et l'enuoya prendre prisonnier et amener itConstantinople, l'ayaut demis de son Gouuernement, et fait despoiiiller de toua biens. p. 63 (157).

CHAITRE X XXVII.

Comment le Prince Michna fut nomme Vayuode de Moldauie par le grand seigneur, lequel enuoya Skin-der Bascha auec vne puissante armee pour ]'installer et luy apporter les Caphtanes de sa part. p. 64 (162).

CHAPITRE XXXVIII.

Comme partie des gens du Prince Alexandre furent desbauchez de son service par le General de l'armeePolonoise, par vne supposition, en faueur de Michna et du Turc, et la perfidie et trahison du General de Fra-me d'Alexandre. p. 66 (167).

CHAPITRE XXXIX.

Comme lea Princes Polonois furent contraints de quitter Yas, et de la charge qui s'y fit, oh le ieune Potos-Icy fut tue par les Tartares. p. 67 (171).

CHAPITRE XL.

Responce faite par le Prince Alexandre aux lettres de Michna, par lesq !wiles it luy reproche le manque-ment de ses promesses, et la prinse des gens du Chaneelier du Prince Cherbane, qui venoit trouuer Ale-xandre. p. 68 (174).

CHAPITRE XLI.

Reneontre faits par le Prince Correcky d'vne grande troupe de Tures et Tartares qu'il deflt en partie, etcomme ledict Prince y fut blesse de deux coups de fleche. p. 69 (179).

CHAPITRE XLII.

Comment l'vn des chefs de l'armee Turquesque enuoya le cartel de defy an Prince Correcky, lequel futempeche de ]'accepter a cause de son indisposition et comme le seigneur Tiskieuic print sa place. p. 70 (182).

CHAPITRE /MU.

Comment le seigneur Tiskieuic combatit seul Is sent contre le General Turc, et le deflt en presence desdeux armees, et emporta sa testa au Prince Alexandre. p. 71 (185).

CHAPITRE XLIV.

Comment les Princes Polonois et le reste de leur armee furent enuironnez de toutes parte de leurs en-nemis, mesme par le traistre Biccho, qui leur couppa chemin. p. 73 (190).

CHAPITRE. XLV.

Comme les Bachatz, et le Prince Michna , se vindrent ioindre Is leur camp, et y firent amener leur ar-tillerie, puis firent sommer l'armee d'Alexandre de se rendre et leur liuvrer les Princes, ce qui fut refuse coura-geusement par les soldats, ensemble la sortie et retraite du braue Tischeuich. p. 74 (193).

CHAPITRE XLVI.

Comme les Princes Polonois et leur armee furent enfin contraints de se rendre et de qnelle facon les en-

Page 131: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

134 TE8AURU DE MONUMENTE ISTORICE

nemis en disposerent. Le Prince Correcky desguise, apres quelques ionrs est declare par I'vn de sea gens,et mene auec lea autrea a Constantinople. p. 75 (198).

CHAPITRE XLVII.

Comme la Princesse Correcky n'eatant recognue, fut emmenee par vn Capitaine Tartare a Bialigrot, anecd'autres prisonniera, et du moyen dont elle se sernit pour delinrer vn soldat Polonois sans payer rangon,l'ayde cf'vne admirable pierre, quo son mary lui anoit donnee. p. 77 (203).

CHAP1TRE XLVIII.

Comme le Polonois fit entendre an Capitaine Tartare. qu'il pouuoit guarir son frere de l'auenlement etde la surdite, qui luy estoient suruenues, en luy donnant liberte , et con firme sa proposition par exemples, etautoritez. p. 79 (211).

CHAPITRE XLIX.

Comme le Polonois se fit relterer les promesses que le Tartare, duquel i1 estoit prisonnier, lay auoit Mi-tes, lesquelles furent encores augmentees par le frere malade. p. 80 (216).

CHAPITRE L.

De quelle fagon le Polonois proceda it la guarison des yeux du Tartare, ou it est parte en passant de laMedecine commune dont it se plaint, n'en ayant pen receuoir alma soulagement. p. 81 (219).

CH1TRE LI.

De quelle fagon le Polonois proceda a la cure de la svrdite du Tartare, et fit promettre a cel ay qui letenoit prisonnier, qu'il traiteroit sa Dame mien qu'il n'auoit faict, l'aduouant estre sa proche parente. p. 83 (223).

CHAPITRE LII.

La lettre escrite par la Princesse captiue du Tartare, an Prince Correcky prisonnier du Tare. laquelletettre luy fat portee par Jacques le Polonois. p. 84 (228).

CHAPITRE LIII.

De l'heureuse rencontre que fit Jacques, d'vn Polonois eschappe de Constantinople , lequel lui dit oil es-toit le Prince Corracky, et du moyen qui luy fat enseigne pour faire tenir sea lettres andict Prince , dans lesprisons Noires. p. 86 (234).

CHAPITRE LIII I.

L'arriuee de laques a Pera, et de l'accointance qu'il fit auec I'vn des domestiques de l'Ambassadeur deFrance, lesquels furent visitor ensemble le Prince Correeky, et My porterent des presens , oil est aussi remar-quee !a °barite recommandable dudit sieur Ambassadeur, dont proceda en suitte la deliurance du Prince. p. 87 (238).

CHAPITRE LV.

La resionyssauce indicible du Prince, et de ces visiteurs , pendant que lee gardes allerent vuider partiedes vaisseaux et viurea qu'il lour donna pour les laisser seals , et comma lisant sea lettres it pensa se paemerd'ayse, ayant cogneu que sa femme estoit acconchee d'vn fill chez le Tartare qui In detenoit sans auoir esterecognud. p. 89 (244).

CHAPITRE LVI.

Comme to Polonois et son conducteut s'acheminerent a Pera , et retoninerent huict iours apres aux ToursNoires, et porterent au Prince d'autres presens, lequel donna sa response a Jacques pour la porter it sa fem-me en Tartarie, ensemble la teneur de ladite responce. p. 90 (247).

CHAPITRE LVII.

Comme le Prince Correcky gagna sea gardes, pour auoir moyen de parler librement au Polonois. ets'enquerir de lui de plusieurs particularitez dont it ne s'estoit auise Lora de la premiere visite. p. 93 (255).

a

Page 132: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

BARET HISTOIRE DES TROUBLES DE MOLDAUIE 135

CHAPITRE LVIII.

Recit fait par Jacques le Polonois an Prince, de la favor) qu'il s'estoit eschappe des mains de certains vo-leurs qui l'auoient prins en chemin , par vne invention fort plaisante, et emmena le meilleur de leer cheuaux,auec tout I'equipage qui lily estoit necessaire. p. 94 (259).

CH APITRE LIX.

Comme Jacques le Polonois se resolut de retourner a Bialigrot vers sa Dame, et bailla les lettres que lePrince eserinoit it ees parens a vn Gentilhomme Polonois qui s'en retournoit en son pays. p. 96 (266).

CHAPITRE LX.

Le retour du Polonois a Bialigrot, ou ii fut receu par la Princesse, en l'absence du Tartare, a laquelleit donna lea lettres du Prince, et vile bagne de sa part. (p. 97 270).

CHAP1TRE LXI.

Comme la Princesse lent les lettres de son Espoux , pendant que Jacques disnoit en la mesme ehambre,et comme elle s'esuanoilyt en faisant sea regrets et lamentations stir la captinite du Prince. p. 99 (274).

CHAPITRE LXII.

Comme la Princesse pensa estouffer innoeemment son enfant, si elle n'eust este promptement secomuepar Jacques, qui lily fit vne assez aigre reprimende, apres laquelle la Princesse lily raconta la vision en esprit qu'elleanoit eue pendant an pamoyson, qui lily donna esperance de la delinranee de son mary, et comme son enfantfut guary du limit mal. p. 100 (280).

CHAPITRE LXIII.

Recit d'vne autre maladie qu'eut le petit enfant, et comme it en frit guary par sa mere it I'ayde de sa pierremedecinale. p. 103 (288).

CHAPITRE LXIIII.

Recit d'vn autre accident qui arriva a cest enfant, aupres dnquel fluent trounez denx serpent), et comment it en fut deliurd par ('invention de sa mere. p. 104 (292).

CHAPITRE LXV.

Comme la Princesse captiue fat tellement affligee, qu'elle en perdit son laiet, et ]'enfant en ceste neees-refuse de prendre les tetins des autres nourrices, le moyen dont la mere se emit pour faire reuenir ledit

laict, beaueoup plus abondamment qu'auparatiant. p. 106 (299).

CHAPITRE LXVI.

Aduis que donna la Princesse captiue h Jacques le Polonois, de ce qu'il dwelt dire an Tartare, en traitantde sa !snail, pour reparer la faute quail anoit faicte sans y penser. p. 108 (304).

CHAPITRE LXVII.

Comment le Polonois fut mend par le Tartare an logis de son Medeein, Arabe de nation, pour parlor a-nec lui de In pierre medecinale, et les propos qu'ils tindrent sur le suiect d'icelle, mesmes des experiences qui enauoient este faites sur d'autres sujects de maladie: Item vn discours fait par le dit Medecin, des vertus particu-lieres de quelques pierres quail auoit experimentees. p. 110 (311).

CHAPITRE LXV1TI.

La monstre que fit le Medecin Arabe de sesdites pierres, qui estoient fort indastrieusement arrangees danssa Dactyliotechque, pour voir par Is Polonois si entre icelles, it n'y en anroit point quelqu'vne qui lust sembla-ble a celle dont it s'estoit seruy a faire lesditea cures. p. 112 (319).

sib;

Page 133: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

136 TESAIIRII DE MONIIMENTE ISTORICE

CHAPITRE LXIX.

Lea lettres escrites par la Princesse Correcky, estant en liberte, an Prince son mary, estant encores cap-tif aux Tours Noires. p. 114 (325).

CHAPITRE LXX.

La response du Prince aux lettres de la Princesse sa femme. p. 115 (330).

CHAPITRE

Le description du lieu oil le Prince Correcky estoit prisonnier, comme it fat solicite de se faire Renegatainsi tine ses beaux freres et sa belle mere, a quoy it resiata fort constamment, et comme le Turc ne le voulutiamais mettre a rangon. p. 117 (333).

CHAPITRE LXXII.

Comme vn nomme Martin Secretaire de l'Ambassadeur de France, eut In cognoissance d'vne Dame Po-doliene et de sa fillecaptiues, de Iaquelle fille ii deuint amoureux, et comme it paya leur rangon moyennant lapromesse qu'il espouseroit sa maistresse, et ce qui I'empescha d'y parnir. p. 118 (337).

CHAPITRE LXXIII.

Lettre du Secretaire Martin, escrite a sa maistresse, qui estoit en Podolie. p. 119 (342).

CHAPITRE LXXIV.

Responce de la Damoiselle Podoliene aux lettres de Martin son seruiteur. p. 122 (249).

CHAPITRE LXXV.

Comme le Secretaire Martin ally voir le Prince Correcky aux Tours Noires. pour luy faire sea plaintescentre lea Podolienes cognoissoit, et de in promesse que luy fit le Prince de l'assister s'il pouuoit estre de-Hurd, ce que ledit Secretaire entreprint, et fit relissir henreusement, it l'ayde d'vn Prestre Grec. p. 123 (353).

CHAPITRE LXXVI.

L'euasion du Prince Correcky publiee a Constantinople, la prinse. du Mew de Saucy Ambassadeur, et desea gens, et de quelle fagon ils furent traitez dana les prisons, et en fin rachetez. p. 124 (358).

CHAPITRE LXXVII.

Comme le Prince Correcky et le Capitaine F. furent emmenez hors de Constantinople par leur conduc-teur Grec, et furent par luy deguiaez d'habits de Prestre. Comment Martin a este fait noble en Pologne, parla fauenr du Prince Correcky.

IJXXI.

gull

Page 134: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

LUGUBRE MONUMENTUM *)

'Ti promisesem, amice Shine, cite 'mg articlu istoricn pentru Revista Carpatilorl Mevet scusa, ca, dup. unpregiurarl care nu me erta a face mat deocamdata triraitil,nu ung articlu istoricn, ci numat mat fragmentu din istoria domnelorg Moldovei.

Dad rai-at da void, tie asi dori sa inchinu acestit fragmentii. Nu to vet uita la pu-cina lul importantia, ci vet considers amid! priimescii dela amid, intru aducere amin-te, ver-ce lucru, de pretig ver-catg de mica.

Durere, ca cu acesta ocasiune, n'avul fericirea de a mi se presinta matrone mai illustreprin virtutile

Istoria insa infacisidza esemple nu numal de imitatti, ci si de incungiuratti. Era cc! in-tieleptl nici aceste din urma nu le 'treat cu vederea farit a le considera in uritiunea lore,si eit spent ca, pOte nici chiaru monumentulg de gele ce vo trimitti, nu-111 volt lege fart in-terest' si fart vre-ung folosti.

I.

Acestti monumentg mai de multi' 'mt &lig in man!: done fol tiparite in 4° s. 1. et a.Tag cuprinsulg lorti sunt urmatoriele versurt latine impreuna cu traducerea long germana:

(pagina 1.)

LUGUBRE

MONUMENTUM

D LICISS2E REGNICAPULARIS ANUS

Acesta articlu, scrisii pre canda an cnnosceam inca pre Ioppecourt, a fosta publican-1 in Revista Carpatilorit(1860, Avgusta), inchinata arniculni men, G. Sion. In loca de Note la loppecourt, reprodncemii acesta ar-ticlu; vomfi estrage apol din Okolski ceea ce insemna chi despre Movilesci; si in fine, voma da la luminasiepte corespondintie relative la evenemintele dela 1616, copiate de mine la 1860, din originalele ce posedebiblioteca din Kornica a de curenda repansatului comite Dzialynski. Epoca Movilescilora e f6rte slabstratata de croniearii si istorieii nostri. Alta data voma face estrasedin mai multe fantani rare, pucina seanici de cnmil consultate de scriitorii nostri; precuma aunt: contimpuranii Poloni, Lubienaki, Piasecki, Ko-blerzicki, acesta din urma interesanta pentru politica ce pazia Polonia in privirea principateloril nastre; apolcontimpuranula Banana conte Bisaccioni in Vile e lath d'alcuni imperatori Ottomani ; Sagredo in Memoriede Monarchi Ottomani, intdresanta pentru scaparea lni Korecki ; apoi Chronica lui Fuchs, Analele WI Weissetc. Cu asemini fintani s'ar pute face o mai buns descriere a epocei Movilesciloru.

18

multg,

ca.

lore.

Page 135: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

138 TESAURCI DE MONUMENTE ISTORICE

(pagina 2.)

ANNA MAD-YLOW-NA.GENERE WALACHA, FIDE ET MORIBUS GRAECA,

A LECTO POLONA,TRIUM MARITORUM UXOR, QUARTI DOMINA,

FILII NOVERCA;ILLICITAE CONDEANAE ELECTIONIS OBSTETRIX,

IMPIAE OPPRESSIONIS LIBERTATUM POLONIAE NUTRIX,CIVILTS INCENDII FOMES, EREBI PABULUM,

IN HA C TERRA OSSA DEPOSUIT,MARITO SUO, VITIORUM SUORUM EX ASSE HEREDI,

PRJETER ARTES VIRTUTESQUE VEXANDI REMPUBLICAM,IN VITA NIL SVASIT, POST MORTEM NIL RELIQUIT.

OMIT ANNO REPARATAE MUNDI SALUTIS MDCLXVI.REPARATAE POLONIAE SALUTIS ANNO SECUNDO.

I0 PATRIA!QUAM CITO ET FELICITER RESPIRARES.

SI TALIA MONSTRA SAEPIUS EXSPIRARENT!

(pagina 3.)

ANNA MADY-LOWNA_.

gtadj ber 63eburt ein Salacitt, mid) be Religion unb (itten ein Oried)in,Racl9 ber eine i3olaclin,

Zret)er l)etniintter Veil), be bierbten (3ebieterin,`deg Solrag Stieffmutter ;

Zer unrcoOntiffigen onbeanifthen Salg ?ini,eberin ;Zer 65ottlofen Unterbacfung 13olnifclyr ateif)eit Unterf)alterin,

Zeg biirgerlicen Tranbeg Sutter, ber iitte Oernt4rung,5)at in bleier ,Grbe il)re 05ebeine niebergeleget:

at t)entanne, ber if)rer Rafter oUtiger &be bedteibet,9luffer bet: St iinfte nub Zugenben, bah genteine efen 3« oqiren,

Stn &ben niff)tg gcrati)en, and) nicf)tg ttadj bent Zobe l)interlaffen;Unb ift geftorben int 34r naci) @ebuct MDCLXVI.

3m anbern 3ar)re bc toieber ernetocrten 5.Polnifcign Thblitanbeg.eel) tuftig, o litheg 93aterlaub !

el), toie balb nub giiiclfidj Witrinft hu mieber 3u bir felbft foramen,1Benn fol*n Ungetptoren i;ffter itjre eeelen angfafiren fatten.

*

*

f)e

if)rera

Cbrifti

Page 136: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

LUGUBRE MONUMENTUM 139

Romcinesce:

MONUMENTU

LUGUBRE

LA MORMENTULU BA.BEIDUCESEI TIEREI

AN.A_MOVILESCA.Romans de vitia, Greed de credintia si purtare,

Polka de casatoria,Femee a trel barbati, Domna celui de alit patrulea,

Vitrega copilului;Mosia alegerel condeiane celei neertate,

Nutricea apasarii cei impie a libertatilord Poloniei,In acestil Wit 'si depuse osamintele sale ;

Barbatului sett, adeveratului erede alit vitielord sale,In vietia nimicit alts nu-i sfiitui dupa morte nimicii alts nu-I lass,

Afars de maiestriele si virtutile de a vecsa republica.Muri la anuld 1666 alit mantuirel lumei,Anuld alit doilea alit mantuirei Poloniei.

Salta Patria!0! calf' de curendd si catil de fericita al resufla,

Daca atari monstre mai adesit aril espira!

II.

Multi" si indesiertd 'mi batusem capulti la inceputit, sä aflu tine ar puts fi oast& An-na Madylowna, asia o numesce monumentuld latind ; candd, ocupfindu-me mai deunadicu traducerea ore-carord manuscripte polone despre evenimentele cele fatali ale Movilesci-lord si ale Romanilorti de pre la anii 1595-1618, eta ajungit la unit documentti de pre laanuld 1616, subscrisit de Zolkievski supremuld beliduce alit Poloniel de atunci. In acestii acttise condamna in facia tierei cumnatii Movilescilord , Wisniowiecki si Korecki, precumii si altiPoloni de frunte, carii, fara de voia si Ara de scirea, ba chiard in contra vointiel regelui sia dietel Poloniei, intreprinsesera. la indemnulu Domnei Jul Irimia Voda, si in favorea co-pilulul ei Alexandrutiti, asupra lui Tomsia si a Turcilord, espeditiuni atatd de nefericitepentru ambele tieri si pentru el insisi.

Cu acesta ocasiune, aducendu-mi aminte de fetele lui Irimia Movila cele maritate du-pa Poloni; cram curiosti a set nu cumva semenati cu muma lord, pe care chronicaril 'testio descrid ca pe o «femee pea, rapitorid',si de frica lui departatel, de vreme ce sipecumnatu-sea Simeomi Vodd ea l'ar fi dara mai cu soma doriam a scl, nu cumvaAna nostra este fata aceleiasi, si nu cumva conumele Madilowna nu este de catil Mohilaseii Movila , pronunciatii red de Polond, si scristi reu in forma de adieptivii latinii de ge-unlit femeescii.

Spre a me incredintia deplind de tote acestea, deschidd cartea lui Niesiecki. In aces-ta carte la litera M. sta cumca Irimia Mohila, Domnuld Moldovei, uriciosuld servit ald Po-

si inemiculd de mOrte alu lui Michaiu Vitezulit, a avutti patru fete, tote patru ma-ritate dupa cei mai illustri magnati si cel de antaid demnitari al Poloniel de atunci, si anume:

Regina, maritata la 25 Maid 16031) dupa Michaid Wisniowiecki, starostele de Obruci,

Acesta o acid dintr'o scrisOria originale a luf Irimia vocII catri regele Poloniel Sigismundil III, data dinIasi 4 Febr. 1603. Irimia invitil in acea scriseria pe regele Sigistnundd III la Snciava la nunta fiiceI salecu principele Wisniowiecki pre 25 mai c. n. Originalnla scrisil in limba polona se gig in biblioteca co-mitelni Dzialynski in Kornik in Posnania.

ca-ci

otrciviti i;.D-died

lonilorn,

i)

Page 137: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

140 TESAUEU DE MONUMENTE ISTORICE

care apol la a. 1616, sub cursulti espeditiunei ce intreprinsese pentru cumnatu-seti Alexan-drutiti, '81 gasi mormentulti in tiera Moldove!. Din acesta familia se alese la a. 1689, de re-ge alt Poloniei Michaiti Toma Wisniowiecki.

Marie, se marita mai antaiti dupa Stefan(' Potocki, voevodula de Braldavia 1). Irimiapuse la tale acesta casatoria, cu scopti de a oblega si mai pe Poloni in favOrea fra-te-sea Simeonti, care aspira la tronulti Romania, mai antaiti in locula lui Michaiii Vitezulti, a-pol in loculti lui Radtila Sierbana.

Ioanti, fratele lul Stefanti Potocki, e renumita de pe la a. 1595 incoce in espeditiu-nile Moldo Romane intreprinse cu asemine scopuri. Incercarile Polonilora si ale Movilesci-lora fur& ruslnate prin barbatia lul Sierbana si a Ramanilora

Evenemintele acestel epode, de o nespusa importantia atatti pentru Romani cata si pen-tru Poloni, au remasti pb,na acuma pre-pucintit cunoscute istoriciloru. Era eti posed(' o mul-time de documente polone manuscripte asupra acestora intemplari istorice pans in cele maimidi detaie ; intre altele, raporturile oficiall ce facet, din Romania si Moldavia catra regelePoloniei, atata Irimia si Simeon(' Movila , chat si Zamoiski , Potocki , si cei-l-alti coman-dant! poloni. Liberalitatii comitelui Dzialynski multiamesca aceste documinte de atata im-portantia istorica.

Ce se tine anume de Stefanti Potocki , barbatula Marie!, ela fa sufletulti .espeditiuneYde la a. 1612 pentru cumnatu-sett Costantinit 211ovila asupra lul Tomsia. 'Arena Potocki si-metift, dice Mironii, cu isbandile ce facusera fratii lui inteaceste tier!, improtiva luI Raz-vanti Voda, si apa improtiva lul Michailasiu Voda. Insa Tomsia, cu ajutoriti tataresca,rama de tail &tea polka si movilesca. Constantino cadia in mA.nile Tatarilora, si per! inCrimea, de frigti si de fume. Reg. Stefanii Potocki , cumnatula si patronula lul, fa teritain captivitate turdsca , in edicula Constantinopolel , si regele Poloniei nu cuteza a punevorba pentru scaparea luf, sa nu creda cumva Turcii ca turburarile moldovene art urmacu scirea si voia sa.

Maria se 'aria de alit doilea dupt. Firlei, voevodula de Sendomiria.Catarina, fu maritata dui-A Samuilti Korecki. Acesta denpreuna cu Wisniowiecki , a-

tltiati, precuma se atinse mai susti, de domna lul Irimia Voda, irrumpti de noii in Moldaviala a. 1616, in favorea cumnatulul lora Alexandru. WisniOwiecki, barbatula Reginel, more, pre-cumti se spuse , sub cursulti espeditiunel. Era Korecki, vitezula Korecki, sea cumu-lanumesce Mirona 'Uvula sumetiti si fart, crierl se last, la o lupta Deegan, cu ostea lui Sken-der-Pasia, cade in rpanile accstuia, de asemine si bieta (Minna cu coconi1 sei Alecsandra siBogdan(' VodA. Transportandu-se la Constantinopole, Korecki se arunca in aceeasiprinsore incare zacea Stefanti Potocki. Domna cadia apol , dice Mironti , dupa unit Aga turca pant,la mortea el. Bogdan(' muri in legea turcesca.

In fine :Ana, se marita mai anthill dupa Max. Przerebski, voevodula de Lencici.Ala doile, dupt, loan Szedziwoj Czarnkowski, castelanulti de Lencici.Ala treile, dupa Vlad. Myskowski. voevodulti de Krakovia.All patrule, dupa Stanislav Potocki, mai in urma beliduce alit Polonie12).Si Rasta Ant Ducesa a Poloniei, baba rea , muiere a tre1 barbati , &Vona caul' de

alt, patrule acesta este Anna Madilowna adeca MovilOsca , ca'reia suns monumentula degele, adeca pamfletula ce-1 scrise unit anonimit polona.

I)

Nu scifi In ce and se tarn Maria, si datuld ar fi de interesd , apre a cundsce deplind legaturile familiarlale Movilesciloril Cu Polonil, legaturf ee esereitara atfita influintia asupra intemplfirilord nestre din acea e-poca celebre. Engel, citfindil pre Bethlen, pune casAtolia acesta in a. 1603. Eld lima se insidld, adecaeonfunda datuld casItorlei Mariei cc a Reginel; Bethlen In localil citatil de Engel (V, 323) me-morfindd casfitoria fetei lul Irimia en and Polond de frunte (summo et potenti viro) an anumesce nisi prefatA Mei pre Polond, si an incape indodla ca vorba e de Regina si Wisniowiecki.Clue vre a cundsce mal de aprope pre tots acesti principi poloni cull dui fetele lui Irimia Movild, n'a-re de Cad a lege, pre langa istoricil poloni, Korona Polska de Niesiechi, si Orbis Polonus de Okolski. Mul-te notitie interesante pentru Romani, are si gisesca in aceste cfirti.

multa

In!.

sfa-

Nicolau

fiinda-ca

Page 138: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

LUGUBRE MONUMENTUM 141

Familia Movilescilora era una din cele mal stralucite ce aspire pe acele timpuri la-ambe tronurile principateloru romane. Am inainte-mi unit documentil manuscrist , adeciinstructiune secret& a scaunului Romel pentru nunciula sea trimis(' in Polonia la a. 15961).In acesta instructiune se dice intre altele despre Irimia Movila: drimia Movila e din casaregesca, barbatti de valore si de virtute, descinde din casa flavia, a Imperatorilora de Con-stantinopole2)., 01 fatalitate 1 astadi de abia la cOrnele aratrului vets gasi cele mai vechi,cele mai renumite si mai frumose &milli ale Romanilora 1. .

Movilescii Mak pe langA tots nobilitatea familiei lora , nu numai Portil Otomane eraneplacuti, ci era nesuferiti chiara si Romanilorti insisi , din causa ca era dati cu totula in-tereselorti Poloniei, cu marea scadere a intereselora si a libertatilora tierei. Movila res-pundea nu numai Turciloril tributula ordinaria, ci afar& de acesta, lucru ce pana acuma r6-mase necunoscuta istoricilorti Poloni si Romani, respundea pe subta mans tributa si lui Si-gismunda precumu se vede din mai multe epistole ale sale cat% regele Poloniei, epi-stole ce pan' astadi stetera nefolosite de cineva. Afars de acesta, gratificatiunile ce fa,ceaMovilescii comandantilorti Poloni, Mel ajungea, data nu intrecea p6te tributulti eels as-cunst. Despre acesta rota posede biblioteca comitelui Dzialynski o .Relatione del Regno diPolonia ms. in care, intre altele, se dice despre renumitula Zamoiski ca: gnu numai pre-sente de vite ci si de bani priimesce pe tot& multi de la Irimia. Si nu mai pucina folosai-ar ti urniatil si dela Simeonti &audit s'ar fi pututti asiedia acesta in Romania, ca-ci afarade aceea ca se promitea erariului publica mai multe mii fiorini, multi creda ca eta (Za-moiski) rocs ar fi trasa o pensiune privatit din aces tiers. Si din acesta causa e necajitilca a ocupata altula (adeca Radulti) scaunulti acelei tieri3).

Polonii lucre pe acele timpuri din tote puterile ca. de o parte, sa amagesca pe Ro-mani la unirea cu beserica Romel; era, de alta, sa prefaca principatele, sea cal pucinti Mol-davia, in Palatinate polone4). Movilescii era instrumente la tote aceste planuri polone.

Dera crima cea grea a Movilescilora este ca as servita de unelta Polonilorti in con-tra planului cela mare alit eroululMiChaiti, de a unire pe tots Romanii inteunt corpti poli-tico. Polonii, cars, aseminea Austriei, cerca sa inghita, pe Romani, era cei mai inversiunatimimici ai lul Michaiti si ai idealelui Romanti. In mal susti-citata relatiune italiauk se spu-ne despre Michaiti Vitezula, cum(' insciintiase pe Poloni ca peste pugina are sa-si imbracevoinicil in Leopali, si sa-1 platesca in Zamoscia. Si Michaia era barbatula care avea sasi fact acesta, dad. nu era altulti decretulti ursitel lui si a Romanilora. Sub tota cursulaluptelora celora marl ale lui, Irimia era adeveratula spionti alit lui Sigismunda III,precumase vede din raporturile diurne ce-1 facea despre tote miscarile lui Michaia5).

11)

I)

Vedi aid V-le fascicola aid manuscriptelora mele italiane in 4°, copiate, in parte . din cele 48 volumenide manuscripte ale biblioteceI regie din Berlina, cunoscnte sub titlulfi de .Informations Superiori-lora aceetel bibliotecl , si maI alesii domnulul cuatode D-r Gosche nu pots 11 de ajunsd recunoseeloriii,pentru amabilitatea en care 'ml comunicara acestf tesauri.Hieremia Mohila di casa reale , care per opinione di valore et di virtu, et per merito di nobiltd descenden-do dalla casa flavia degl' Imperatori di Constantinopoli...

si tieno anco senza i presenti di bovi ed altro, fattigli ogni anno da Geremia, cavi non poca utilith didanari per la particolare protettione di et di quello della Valacehia. No minor guadaguo per avventuragli saria success°, se avesse potato fermarsi Simeone nell' altra Valacchia, perche sebene all'erario publicodel Regno si promettevano ogn'anno melte migliaja di forini, vien da molti creduto che egli fosse per Lira-re da quella provincia una privata pensione, e perci6 gli prema tanto, che altri I'habbia occupata.. Acu-te, precuma si alte asemini manuscripte despre Zamoiski, de mare interesd si pentru Romani, are sa ledea la lumina peste pucina comitele Dzialynski, si la rugarea mea promise si bibliotecei din Bucnresci do-n. esemplarie.Despre acesta am si o It instructiune secret. a Pape! pentru nunciula sea din Polonia; precuma si in-structinnea secrets data de regele Poloniel la 6 Wirt 1600, lit! Adriana Rembovski , ambasadora trimisa laSultanuld. Acesta din urtna instructiune a fosta cunoseuta si istorieului polona Heidenstein, si in istoria eane si da euprinsulfi el. Er. ea o am copiatl intrega din originale.Vol. II. si III. Ms. Poldne.

III.

politiche..

In!

DL

s)

Page 139: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

142 TESAURII DE MONIIMENTE ISTORICE

Principatele dupa mortea ajunsera la starea cea mai miserabile prin pla-nurile cele ambitiose ale Polonilora, si cele marsiave ale Movilescilorit. Domnfele Movile-scilort, in tote respectele, se potii numtrh intre cele mai triste periode ale istorieiprincipa-telora. Mirona nu scie ce dice canda, luandu-se dupa istoricil Poloni , imparte orecare lau-de lui Irimia.

Iv.

Acurnii sa ne intorcema erasi la Ana.Ana, cat(' era de betrana, avea inima destula de tare, spre a atitia cele mai infiora-

torie &call si mai sangerose discordil civill in Polonia : monumentula nostru o numescemOsia alegerei condeiane cad neertate , nutricea apdsdri impie a libertcitilora Poloni-el, isca Barbatu-set era beliduce, cal uia in vietiet nimic' alts nu sfeituia,flier dupei ',torte alts afard de meiestriele si virtutile de a vecsa republica.

Spre a intielege mai bine acesta monuments, e bine a deschide pucina istoria Poloniei.Rege alit Poloniei era pe atunci Ioan liasimirt. Cu acesta avea sa se stinga.casa iage-

lonica in linia femeiesca, fiindii-ca regele era fara copil. Instigate mai ales(' de regina, re-gele Inca din tote puterile, ca, fiinda el(' inca in vikia, sa se recunosca de urmatoria al('sea, Principele de Coudea. 0 parte din mai maril republicel, intieleg'enda de acesta , si in-vocandit dreptula liberei alegeri, determine a se opune thiara si cu mina armata planu-lui ce fauna curtea regesca.

Intre cele-l-alte libertati, prin alit carorit abuse se stinse apol nu numal libertatea, ciinsasl esistintia republicel polOne, era si sinucigetoria libertate de a se confedera intre sine.Drepta-ce, oponentil se confedera subta conducerea lei 4G. Lubomirski care cu puma mainainte fusese condamnata ca public(' (in fapta, ca amica alit liberal alegeri) la per-derea capulul, (morel si a bunurilora sale.

Erumpe resbelula civile. Curs(' de doul and se saga republic& Confederatii, apera-torii alegerel libere, inimicii alegerei condeiane, castigh invingeri in tote luptele cate avuracu ostile regesci. La anul 1666, iea capeta resbelula civile. Lubomirski se ".6rta. Regalerectinosce dreptula liberei alegeri. Acesta drepta se confirm& prin o 'lona lege in comitieleanulul urmatoria.

La acesta anti, 1666, more Ana smOsia alegerei condeianc;* anul(' alit duoilea ale man-tuirei Poloniel numesce monumental(' nostru, socotinda farm indodla dela inceputula res-belului civil(' (1664) '). In ora mortii, Ana se facuse Catolica.

Y.

Ma a lost(' in vikia Ana, pans In cele mai adanci bkranetie n'a incetata de a in-curd trebile Poloniel si ale principatelora romane. Celii pucina bArbatil ei, figureza, pre-cuma vtdiumii, in tote evenemintele cele triste de atunci ale principatelora. Tote incerca-rile lore, tote maestrfele lore, in principate ca si in Polonia, au fosta indesiertit; tote si tota-deauna incependu de mai nainte de 1600 incoce, ail conjurata cele mai infricosiate tempes-tati, interne si esterne, cazacesci si turcesci, asupra Principatelora si asupra Poloniei.

Pe la anula 1602, Candi se lupta Polonii ca sit asiedie pe Simeon(' Movila pe tronulaRomaniel, atata era de pradata tiara, in cat(' Sobieski comandantele, intr o scrisore catrarege, data din castrele dela Pruta 18 Septemvre 1602, as6mena Moldavia cu o stanch in

') Cu inceputulii =dui urrnAtoriti, more si regina, care pani ce -si dote sufletulii, nu inceta de a instigb. Fe re-gele asupra alegerel libere. .Regina foemina virilis animi... electionis vivente rege auctor, sui propositiadeo pervicax, at et post ultimata legem, de successore agitaret, curamque hanc demum cum spiritu poneret..Lengnich Historia Poloniae amplior. p. 241.

Toll la acesta anti (1667) marl si Stanislail Potocki, anpremuld Duce alit (Sate polone, bArbatulti And.La anulii urrnitoriii 166R, abdica regele, si Polonii slags sucesoriii pe Toma Wisniowiecki.

lui Micbaia,

ceIflee& rilora civile..

inimica

>4-1 tried,

Page 140: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

LUGUBRE MONUMENTUM 143

care nu mal pote subsiste 6stea polona. Era despre locuitori spune ca se tragii ca selbateciila paduri de unde nu yard sa esa, numai ca sa n'aiba de a face cu soldatii poloni. InsusiIrimia era satulil de patronil si proteptorii sel. Intr'o scrisOre catra rege data din SuciavaOctobre 1602, r6ga sa nu-I mai trimita ostl, ca-ci in Wts tiera nu mai e nicl sate nicl o-rasie care sa nu fie pradatil si jacuitii. Pe timpulii acesta, prada tiera infricosiatir soldatiimercenarl din Polonia, mil se luptara pentru Simeonti in Romania, si furl batuti de Sier-band. EI 's1 pretindea, lefa tocmita. Bietulii Simeonfi nu puteh, Irimia nu vreh sa platesca.Mercenarii 'sl resbuna asupra tierel, asupra locuitorilorti1).

Dupa mortea lui Irimia si a lui Sirneonti, nOue turburari si lupte pentru domnia tierel,se escara intre feciorii lul Irimia si al lul Simeonti Voda. Potocescii , Wisniowicescii, Co-recienii Wart parte si la acestea2).

Pe la anulir 1611, trecea prin Iasi unit Neruda, mime Wilden, care siepte ani petrecusein captivitate turcesca, era acumii scapandii, se intorceh prin tierile romane si prin Poloniacatra cast. Spune Wilden in caratoria sa: cuunti ambe tierile se jafuih de Tatari. Ajungenddla Iasi dice: arrei dile am petrecutti in Iasi. Iasii sgmend, cu unti orasie tiercinesmi, nu aremuri impregiurulti sett, are 'Joni castelti reii in care siede principele tierei. Locuitorii suntUnti poporti tiranicu, pe told momentulti sunt amenintiati de Tatari, bietii tierani pcir dsesctisatele din tote pdrtile, si petrecti in pcidstri,3). Principele tierei de atunci era Constantino

se guverna prin consiliele cumnatilorii sei, Potocki si Korecki, Polonii eel fartcriers, cuing I-ar mums Mironti. Porta depuse la anulti 1612, pe Constantino, si numi in lo-cu-1 pe Tomsia. Atunci incepura, si tinned apoi pant la 1618, luptele cele nefericite ale a-cestorti Poloni si ale Movilescilorit cu Tomsia si cu Tataril si cu Turcil, precumil se atinsemal

Sub cursuld acestorti lupte fart capA , astfeliii se pradase tiera , incatu nu mai ga-siai in Moldova nicl sate si orasie care era, prefacute in cenusie, nits locuitori tra'a inpaduri, ci numai unit infioratoriii desiertii de morminte, morminte romane si polone, in carezaceh si din barbatii fetelorti lul Irimia. Kobierzicki narandil aceste tragedil numesce Mol-davia mormentulti Polonilorii 4).

Montalband. scriitoriti contimpuranii, dice intre altele: (Inainte de acesta cu tints -diedde ani, tiera romdnescd, afarci de cetdti si orasie, nuntera mai bine de patru-dieci mti*) desate. Erci Moldavia cu multi tnai multe. Insd acunta, din causa multorti resbele, si a de-

rebeliuni ale principilora si ale indigeniloni, atcitti mit de devastate inceitti de abiamai remase jumetate din locuitorii tiereiD. Jodi dice ca, atcitti sunt de apcisati lo-cuitorii tierei, in ccitii cu multi mai de suferitti le-ar fi sortea stcind2i de a dreptulti subtajugulti TurciloriP).

Eta la ce ajunsera tierile prin nesaturata pofta, de domnia a Movilescilorii, prin ne-buna sumetia a Poloniloril, prin crudimea Turcilord si a Tatarilorii.

Elsa nu aid e loculd acestorti triste istoril.Scopulii nostru era de a comenth numai cel i monumentii de gele alt And Movila. Bu-

nulii lectorti ne va era data ne-amti abatutti puginit la Movilesci in generabi, si la patro-nil lora.

I)

3)

Despre acesti mecenail poloni al ltfi Simeonii, inca zilcura pang acumil nefolosite o multime de coreapon-dintie °Wall, in biblioteca din Kornik.Engel nu cundsce aceste luptc. Mironti ni le spume dupa istoricii Poloni.Wilden, Neue Reysbeschreibung etc, Nurnberg. 1613. 4. pag. 254.Non ahs re quispiam Valachiam (asia numescii Polonii Moldavia) Polonorum tumulum appellarit. pag. 663.P6te numai patru, dr' nu patrudieci.

Quinquaginta ab hint annis Vallachia Transalpina praeter oppida et civitates, quadraginta (?) et amplius mille pagis constabat ; Moldaviaque tamquam dimidio major, longe pluribus repleta erat; nuns autem ob multabells, crebrasque principum una cum indigenis rebelliones, devastatae aunt adeo, ut dimidiam mcblarum par-tem non habeant. etc. etc. etc. MontaManus, de Turcarum moribus commentarius. Montalbanil scriea ace-stea came dupa snail' 1620. Carticica lui a rdmasii necunoscuta istoriciloril romans. Eld aerie cu multil in-teresu despre tierile Romane, si cu multk cunoseintia a lucruriloril ca unula ce, precumii spune inane, Odium

'IA

Movila. Eld

susd.

card

soloedIntealta

a)

a)

Page 141: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

144 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

SA incheiemS deci, rugandfi Geniuld Romani lora, sA,4 fericesca cu matrone cu spiritsinaltil si activii, precumil pare a fi fostti si Ana Movila, ins& cu inima de Romane ca Cor-neliele strAbuniloril nostri, cu matr6ne mal demne de memoria posterititiil

Berlina, Dumineea Tomer, 1860.

.444-+.

A. Papiu Ilarianu.

aceste tier!. Elu promite a intr'o alts lucrare a sa are sit descrie principatele Romfine mal cu deam&untu16.Nu min insa dace si -a plinitti promisiunea. Cu o alts ocasiune am A me %tont.' la Montalbanii, precumdsi la alti asemini autorl mai pintail cunoscuti.

Page 142: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

OKOLSKI, DESPRE MOVILESCI

Carta lui Okolski (Orbis Polonus, in quo antique Sarntatarum gentilitia... praemia el arms speci ficantur el re-lucent. Craconiae, 1641. fol. 3 vol.), pre cats de rara, pre atata e de important° si pentru Romani. In

tomula II, la pag. 226-232, dupd ea deserie sterna falafel' Movila (dupa elu, Mohila),done" sable asiediate crueler, apoi urmezi:

LINEA FAMILIAE MOIIILORUM.

Mutius, hic ex _Romano Imperio primus in Graecorum Imperiurn bellan do deuenit, cu-ius post modum posteritas in Transyluania, Moldauia, et Dacia consedit. Et quia Mutio-rum familia Bomae quae fuerat norma amantium. patriae, M. Scevola, in Tesseram gentili-tiorum duas claztas Herculeas defert, sicut tradidit et Petra Santa in Tesseris gentilitiis:ille tanquam alterius gentis incola, ne clauis videatur antecedere gentem, ad ipsorum consue-tudinem clauas in frameas conuertit, et pro gentilitiis recepit. Extant tantae origini literaein pargamenb Italico idiomate conscriptae in Architto Illustrissimi Duds Samuelis Korecki,qni filiam Hieremiae Mohila Palatini Valachiae in consortem tenuit. Hoc etiam ipsa Rom:familia affirmat. Mohila, cognomen nobilitatis acquisitunz in Bessarabia vel Dacia, vhi Scla-uonicae linguae vsus manet, significat autenz Mohila cipum sub quo occisorum hostium velbellatorum cadauera conduntur. Et quia descendens ex familia Mutiorum magna et supremaMartis tentando plurimos patriae hostes gladio demetierat, atque sua virtute bellica tumulishostium ripas Danubij repleuerat, cognomen Mohila accepit. Ioannes Mohila hic nominis suigloriam in Hungarta ita plurimum belli moderanzine dilatauerat, et Huniadis familiae amoret decor extiterat, ut filiam Despotij in coniugem ipsi obtulerit. Hic vtriusque Valachiac fuitadministrator perpetuus sub Alexandro Principe Yalachiae, cue etiam ex Despotiis coniunxfuerat, nam debilitate oculorum et corporis consumebatur. .Reliquit hos filios. Hieremias pri-

LINIA FAMILIEI MOVILESCILORU.

Mutid, in urmarea resbelelord la care lua parte. cell de antaid a trecutd din impe-riuld romand in celd grecescd. Urmasii lui se asiediara dupa aceea in Transilvania, Mol-davia si Romania. Si fiinclii-ca in Boma familia Mutiilord alit card modeld in iubirea depatria era M Scevola, are de sterna gentilitia clorte" meciuci erculiane, prectund arata PetraSanta in stemele gentilitie: aceld Maid, intrandd acumit in sinuld unei alte ginti, stramutd,dupci datina acesteia, meciuca in sabia, pentru ca sa nu pars a sta in fruntea ginta inputerea nalciucei. In archivuld pre-stralucitulvi duce Samuel Korecici care avea de tnuierepre o files a lut Irimia, domnuld Moldavia, se pastrjza documente scrise in limba italianapre pergamenci despre inalta origine a acestei familie. Movila, conumele nobilitatif lord,castigatd in Basarabia uncle e in use limba slavonci insemneza movila in care se asiedicicadavrele inimicilord sod ostenilord ccidiuti in resbeld. Si fiindu-ca Mutsu, ca adearateidescendinte din familia Mutiilord, in luptele sele eroice taiase o mare multinze de inimiciai patriei incad impluse de ntovile ripele Dunara, conumele de Movila. Loan Mo-vita atata glories castigate in Ungaria grin faptcle sele de resbeld, si atatd era de iubitti sionoratd de familia Huniadi, inccitti acesta oferi de mitre pre fiia lei Despotic. Acestaadmznistrci Oa Moldavia sub donznia let Alexandru roda care inca avea muiere din fa-milia Despotilord, si suferia de °chi si de trupd. Acestia era fiii luI Loan. Irimia, antaiuld

19

priimi

'1

Page 143: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

146 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

mus filius Palatinus Valachiae. Hic tantum declarabat in .Regnum Poloniae affectum, utetiam mori pro Regno non denegarit. Ob cuius maiorem declarationenz, indigenatum petijtet inter nobiles Regni computari voluit, quern ad sua nobilitatis arma Ioannes Zamoyski Su-premus Cancellarius et Exercituum Regni Dux, et Philippus Padniewski Episcopus Cracovien.et dux Seueriae admiserunt. Demum ut effunderet animi sui candorem, filias suas omnesmagnis nobilibus et prinzatibus Bussiae et Regni in matrimonij vinculum, opulentissime con-cessit. Verum ne verbis ipsis tanta res proposili censuram teneret, in medium liceat priui-legium hoc adducere.

IN NOMJNE DOMINI, AMEN.

SIGISMUNDUS III. Dei Gratia Rex Poloniae etc. Ad perpetuam futurorum temporum me-moriam, significamus praesentibus literis nostris quibus interest vniuersis. Cum proximeprateritis annis Moldauia quam Valachiam vulgo dicunt, iniquissimo peregrini hominis op-pressa dominatu, et domesticis ac externis malis misere laboraret, et de state protinus de-iecta in extremo pene discrimine versaretur, neque vero nos, aut illius Prouinciae periculanegligenda, aut tot homiuum salutem deserendam aequum putaremus, atque adeo felicissimisauspicijs adducto in earn nostro exercitu MURIA prudentia ac animi maguitudine praeclara Illus-tris ac Magni fici Ioannis de Zamoscie Regni nostri Cancellarii atque Copiarum supremi Du-cis, earn ab extremo interitu vindicassemus : saluamque conseruassemus; authoritate nostra,ipsisque Moldauiae incolis petentibus et volentibus a supra nominato supremo Duce nos-tro exercitus, Praefectus illi fuit Maguificus Hiereinias Mohila, vetustissima splendidissimaquefamilia ac gestis maximis, honoribus percelebri, ibidem natus, ac iure quoque nobilitatis ciui-tateque iam pridem in Regno nostro oh spectatam in eo virtutem donatus, ita quod iam an-tea ratum et gratum habutmus, possessionem ipsius Palatinatus et ius, peculiari quoque di-plomate nostro confirmandum ratificandumque (Mims, atque hoc praesenti confirmamus etratificamus. Habebitque et tenebit eum Palatinatum Moldauiae praedictus Magnilicus Mohilaad extrema vitae suae tempora, et post mortem ems liberos ipsius masculos ad eandem Pala-

ndscuta, f u donne ale Moldavia, , acesta cu atdta iubire se purta cdtrd Polonia incdta nuse indoia, a-s8 pune si vietia pentru acesta tierd Si spre mai mullet dovadd, a cerutei in-digenatuld, dorindd a fi numeratzi intre nobilil Polonia; Loan Zamoiski, cancelariula; si FilipaPadniewski, episcopula de Cracovia, priimirei in a. mole nobilitatis lore. In fine, ca sdarete si mca multa sinceritatea inimel sale, tote fiicele sale le mei Ma dupd principi din Ru-sia si Polonia. Si acs punemei urmdtoriulu privilegia.

IN NUMELE DODINCLUI, AMIN.

SIGISMUNDO III, din gratia rege ale Poloniel etc. Intru de apururea aducereaminte, facemil cunoscutt tuturoru cut se cuvine cu acesta carte a nostra. In anii de cu-renal trecuti, Moldavia, festunata din starea sa de mar nainte, aflandu-se aprope de peireprin domnirea unui omit veneticu si prin atate iele din laintru si dinafarh, not negasindiide cuviintia a o parasi in asemine periclu, anal si scapatio prin fericitulit sucesh alit ostei no-stre, multiarnita intieleptiunei si marinuniei strzilucitulut si maritului loan Zamoiski cance-lariu si duce supreme ale ostiloril ; si apol, atatti prin vointia nostra, cilta si la cererea ceau facutil locuitoril tierei card num.tulti duce supremil ale ostei, domnia tierel se incredintiamaritului domnit Irimia Movila, nascutil in acea tiera din cea mat vechia si mar luminata fa-milia, si carele in consideratiunea virtutiloru sale inch mai de demulth castigase dreptulti decetatianti si nobieu polunu ; deci, aceea ce inch atunci cu plhcere incuviintiaramti, gasiramacu tale de a-lti inthri in domnia si prin acesta peculiare diploma. Asiadara va aye si va tinedomnia Moldaviel marituld Movila pans la finitulit dilelorti sale, era dupa mortea sa pre-

lei D-diet

Page 144: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

OKOLSRI, MOHILA. 147

tinatus dignitatem promouebimus. Prouincia ipsa Moldauia cum suis territorijs in limitibussuis manere et conseruari debet, legibusque et institutis pristinis regetur et administrabitur,vectigalia illius Prouinciae administrabuntur, dispensabuntur, et erogabuntur a Palatino, in-primis ad utilitatem publicam et statum illius Prouinciae et securitatem tuendam et conser-uandam. ludicia etiam ad normam in illa receptam et usitatam tractabuntur, usum religionisGraecae liberum intactumque habere debent. Dignitates et officia Palatinatus bene meritisdistribuet. Monetae etiam cudendae illi facultatem concedimus, ad instar monetae Polonicae,ut aeque sit proba, et aequalis grano, pondere, et numero numismatum, ut in Polonia cae-terisque dominiis nostris recipi possit. Ut illa prouincia ab hostibus secura sit et tranquil-.litate ac pace fruatur curabiums, Amicitiam et pacem inter nos ac Serenissimum TurcarumImperatorem, is idem Palatinus et posteri eius curabunt et propagabunt, tutumque ac secu-rum transitum ultro citroque in Turciam Legatis Nuntiis nostris, ac mercatoribus Regni etdominiorum nostrorum praestabunt. Conditiones etiam reliquas dum ab Illustri et Magnif:Joanne de Zamoscie Cancell : et Generali exercituum Regni nostri, Palatinus Moldauiae au-ctoritate nostra constituetur, pactas et iuratas ipse ac eius posteri praestabunt et explebunt.Quibus praesentibus literis nostris nihil derogatum volumus, in cuius rei fidem praesentesmanu nostra subscripsimus, sigilloque Regni consignari mandauimus. Datum Varsauiae, dievigesima quinta Mensis Martij. Ann6 Dni. Millesimo Quingentesimo Nonagesimo septimo,Regnorum nostrorum Poloniae decimo, Sueciae quarto.

SIGISMUND US REX. Laurentius Gebicki Secret. Major.

His ex priuilegiis, et genus et officium, affectus atque merita in Regnum, lute clariusIeremiae Mohyla demonstrantur. Habuit in coniugem ex Palatinatu Transiluaniae Pam exSenatoribus primi de familia Ciamartorum Elizabetham, ex qua suscepit filios et filias, erantarma nobilitatis ipsius duae lunae mediae iunctae ad inuicem extrentitatibus concauitatum,et supra eas crux non tangens tunas. Habent quandam conformitatem ad arma Ostoia. Ge-orgius alter filius Ioannis qui ad dignitatem nobilitatis Polonae 1596. receptus fuit. Et cum

urmatorii sei de partea barbat6sca '1 vomit innaltia la acea domnia. Moldavia va 'Astramarginile sale, se va guverna dupa vechile sale leg! si institute, darile se vorti administrade Domnulti, care, mai pre susti de tote, va aye in vedere folosula si securitatea tierel. Ju-decatile se vorti face dupa usulii pazitti din vechime. Legea grecesd se va pazi neatinsa.Demnitatile si diregetoriele tierei le va impart!' la eel ce le vorti merits. I dam4 si voiade a bate ban!, insa dupa forma monetel polone, adech de aceeasi proba, marime, m6sura,si de acelasi numerti, ca sa pbta Arnblh in Polonia si in celelalte tier! ale nostre. Vomitpurta grige de siguritatea dinafarA a tierei, si de liniscea si pacea Era insusl Voda, siurmatoril lui vorti nezul la tinerea pace! si amicitie! intre noi si pre-lurninatulti imperatti.alit Turcilorti, ingrigindil si de sigura trecere si intorcere a solilorti si negutiatorilorti nostriin Turcia. Deasemine va pazi si va implini elu si urinatorii se! si celelalte conditiuni fa-cute si jurate, dupa ce stralucitulti si maritultt Ioan Zamoiski cancelariulti si ducele supremilalit Poloniel, 'lit va instals prin autoritatea nostra in domnfa Moldaviei. Acosta carte anostra, din care nimicil nu voilmu sa se stadia, spre mai multa credintia o subscriserannlcu mama nostra, si poroncirama sa se insemneze cu sigilulti tierei. Data in Varsavia, 25Martin, 1597, anulti alit diecelea alit domulei nostre din Polonia, si din Svecia alit patrulea.

SIGISMUNDU REGE. Laurentiu Gebicki Mare Secretariti.

Din acestti privilegiti se vede destulii de luminatii genula si demnitatea, precumti sziubirea si meritele lui Irimid Mo vile& card Polonia. Muu'rea Elisaveta Ciomartai,era fiia unuia din eel de (Media magnati din Transilvania, cu care avii feciori si fete. Georgififit alit doile fZiu alit lui _loan; acesta capeta nobilitatea poland la 1596, si fiindli-ca era de

el.

lu

Page 145: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

148 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

vitam spiritualem ritus Graeci elegisset, Metropolita Terrarum Moldauiae electus et con-firmatus est. Bic, dum correctio Calendarij in Romana Ecclesia recepta, approbata et promul-gata in Christianitate fait, particulare priuilegium ut Catholici in Valachia existentes iuxtaantigaum Calendariutn festa celebrent, ob tranquilliorem vitam inter Graecos a Sede Romana ob-tinuit. Extant literae Cardinaltum Eminentissimorum amicabiles ad ipsum in Mohy lorum, °ur-chin so. Sendanus sive Simeon. ut in Constitutionibus Regni-indigenatus illius vocatur, SupremusExercituum vtriusque Moldauiae fait. Demum, ob heroicum robur in bello, et splendida facta incastris et Palatinatu Valathico, a 31ultanis et Othomanica potestate, in Palatinum Multanorumsea Bessarabiae creatus et constitutus fuit. Portabat plenum affectum in Regem et Bempub: et me-diis conuenientibus id declarabat. Reliquit filios et nobiles Regno. Constantinus Mitts primus Hie-rerniae, gum Reg ia manus per Ioannena Potocki Generalem Podoliae et Capitaneum Camenecen-sem fusis viginti guingue millibus hostium ad Stepanowce, in Palatinum Moldauiae deduxit etconstituit. Alexander alter filius, et iste successerat in dominium Moldauicum, multa constan-tia contra rebellisantes pugnando. Bochdanus tertius illius, gui in curia Othomanica obse-guia reddendo, ibidem occubuit. Filiae vero Hieremiae fuerant Regina Michaelis Ducis inVisniowiec Korybuth consors. Ex hac superest filius Hieremias in Repub: ornatissimus et

fidelissimus ciuis, in castris vero perpetuus et naczximus miles, superest et ilia cum specio-sitate formae virtutum specimine lucens, Capitanei Lublinensis coniunx. Maria altera filia/los virginum ob pulchritudinis venustatem, decor matronarum, ob morum grauitatem, eratprimo matrimonij foedere iuncta Stephan° Potocki, Palatino Bracluvien: Generali Podoliae,Notario Exercituum Regni Zelinen. Camenenen: Laticouien, Litinen: Praefecto, et reliquit inornamentum patriae filios et alias. Secundo matrimonio fait consors Nicolai Fierley Pala-tini Sendomirien : Lubl inen: Casimirien: etc. Praefecti. Haec una cum sorore germana, AnnaCastellani Sieradien: consorte Viennana descenderat, ut in cornitatu, Serenissimae Reginae Ce-ciliae Renatae Vladislai IV. ad Begnum Poloniae, fieret iurata et sincerissima ductrix.liae illius sunt Radz,kailij Succamerarij Supremi M. D. Lit: coniunx, et altera Notarij Cam-pestris Bohuslauien: etc Praefect. Filios sub farads Pilava considerabis. Catharina quamipse maritus moribus grauem, virtutibus insignem declarauit. Brat namque consors illius bel-

legea greased, se alese si se. intati de tnitropolitzi ald Moldaviet. Acesta, dupd ce se priimi, inbeserica Rome indreptarea carindariului, ccistiga dela scaunuld Boma uni privilegiu parti-cularizi pentru catolicii din Moldavia, ca acestia sa Una serbatorile dupci carindariuld celdvechid, pentru a petrece mat nestaperatt intre eel de legea greased. In archivulii Movile-scilord se pastreza scrisorl amicabile de ale cardinarilord tetra densuld. Simeon, a fostumat -marele ()stet moldovenesci. In, urnza pentru faptele lul cele strcilucite in resbeld Boma-nit si Tureit fcicurci domnu ala Tieret-Roincinesci. Se purta cu multa iubire cdtrci regele si re-publica Poloniel. A las& a flu si nobili Poloniei. Constantino, cintciiuld nciscutd all lulintrci in domnia Moldavia cu ajutoriuld regelul dupci cc Loan Potocki Generaluld Podolia sicapitanuld de Camenitia, frdnse la Stefcinesci ostea inimicci de 25 mil. Alexandra alit doilesi acesta urmd in domnia Moldavia, luptandu se cu multa constantici incontra rebelilord.Bogdan() alit &rile fiifi care servindzi, la Porta turcesca acolo si muri. Era fetele lui Irimiafurs, Regina, consorta tut Michaid Korybuth ducelul de TiFisniowiec. Fiiuld el Irimicie illustrucetatianu si ostasii ; era fiict sa, consorta ccipitanulut de Lublinti, stralucesce prin frumusetiasi virtutile sale. Maria, ceealaltci fats, florea verginilord prin frumsetia sa, decorea ma-trdneloru prin gravitatea purtard sale ; mat antaiii era mciritata dupci Stefano Potocki, pa-latinulzi de Braclavia, generalulii Podoliet s. cl. , ldsd dupci sine in ornamentuld patriel flusi files; in a clOua cascitorici fit consorta bat Nicolad Fierley, palatinuld de Sendomiria scl.Acesta, imnreunci cu soru -sa Ana, consorta castelanulul de Sieradia, mersese la Viena casa aducci pre Serenitatea sa regina Cecilia Renata a lul Vladislati IV; fiicele el sunt, unanevasta lul Radzivil sueamerariului supremil alit marelul ducatii alit Litvaniei, si ceealaltda prefectulul de Bouslavia scl. Pre Catharina insusi bcirbatu-sea o dechiarci strcilucita prinpurtarea si virtutile sale; ea era consorta vitezului Samuel Korecki ale cciruf fapte si tri-

Irimici,

fiid,

Pi-

Page 146: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

OKOLSKI, MOERLA 149

licosissimi Ducis Samuelis Korecky, cuius res et Triumphi aeternitate vigent, reliquerat filiamLesczinscij coniugem. Anna ultima filia Ilieremiae Maximiliani Przerebscij ante .Ca-stellani Sieradien: turn Palat: Lencicien. .Mastice: Medicen: Litinen etc. Praefecti consors,reliquerat filios duos sed maiorern invida mors vigesimum tangentem, annum eripuit, remanetmagnae expectationis filius Carolus Sigismundus. Postmodum erat Ianusij Czarnkowski Co-mitis de Slopa Castellani et Praefecti Drahimen. censors. In illius curia dum vice quadamNuntius Apostolicus in Regno, nunc Cardinalis Eminentissimus Santa Crucius fuisset, retulitBlustrissimo quod frameae istae in crucem dispositae in Dacia, quae pro insig ni reperiuntur de-scendat a clauis Herculeis _Romanis Mutiorum familiae, unus enim illorum illinc descenderatet hanc commutationem armorurn fecerat. Michael filius primus Simeonis Palatinus 111uita-norun2,. Gabriel alter filius etiam Palatinus Multanorum, eius corpus sepultum in Szoczawa.Petrus 3. filius Archimandrita Piecariensis, _Metropolita Ruthenorum Kiiouien. Halicien. Schis-maticorunt, reformauit Eccl.,S. Sophiae et clerum aliquatenus in moribus. Ioannes 4. filius,qui totam vitam suam militaribus trophaeis in Hungaria obligauit at co mmisit : Crescit virtusin immensum dum pro Christi nomine prompte defertur. Moyses ultimus filius. Hic vicibusalternis Palatinus Moldauiae denunciatus, dum sedem occupat, inconstanti Senatorum iu-dicio turbatus, deposuit cum summo detrimento propriae substantiae regimen et Palatinatum,manet in Russiae Palatinatu haeres in TVielkooczy, nobili Polonorum libertate tantum ga-udens ob securitatem vitae, quantum ob dominium leui de causa variabili Yalachicum nongauderet.

-.4911**4---

unfurl in eterna vorl fi celebrate; fiici -sea se mdritd. dupd Lescinski. Ana, fata cea maitenerci a lui Irimici, consorta lui Illasimilianl Przerebski mai &dial castelanii de, Sieradia,apoi palatinl de Lencic scl. , ldsd da fii, pre cell de cintclil 14 rcipi mortea in etate de.20 ani, all doile Carlti Sigismundl trciesce plinl de sperantid. Dupes aceea se mdritddupa Lanus Czarnkowski, comite de Slopa, castelanl si prefectl de Drahim. In curtea a-cestuia afldndu -se odiniora, Santa &mil , nuncio apostolicl, care dupd aceea se fcicic car-dinall, spunea ea acele sabie dispuse in truce, insemne ale Movilescilorl in Dacia, se tragicdela meciucile erculiane cele romane ale families 3futiilorl, pentrucd unull din acestia tre-cuse aici, si fdc acestci schimbare de arme. Michail cintcliull ndscutl all lui Simeon fiedomnl all Tierei-Romcinesci. Gavril all doilea fiiic, deaseminea all Tierei-Romcinesci, seingropd in Suciava. Petru all treile lie, fit archimandritl de Piecaria, si mitropolitl allRutenilorl in Kiovia, acesta indreptci biserica S. Sofie si clerull. Loan all patrulea fill,tots vietia si-o petreclz in arme in Ungaria, cet -ci virtutea cresce preste mesurci luptdndu -sepentru Cristl. Moise, cell din urmd fail. Acesta de doue on fit numitl domnl all Mol-daviei ; turburatl prin inconstantia boiarilorit pcircisi scaunul '4 dom,niei cu multci perdere aaverei sale, acuml se atici in palatinatull .Rusid in Wielkooczy, bucurcindu-se in siguran-bei de libertatea polonci, preccitl nu se bucurd de domnia romdnd cea schimba'torid.

--6441111+.4--

Page 147: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

DOCUMENTE MS. DIN BIBLIOTECA DIN KORNIK*).

Iasnie wielmozny Mseziwy Panie Woewodo moy Mscziwy Panic.

nie masz innych nowin ieno thesz z Woloch, co ie Wm. memu M. Palau napisze. Cobylo slychac o Tomszy ze go wzieto do Turek, thedy nie, na Brailowie iesth, y z zona; pzep-raktykowano kozaki Zaporoskie y posli z Woloch bo im nie maia czym placic, Wolosza niepzystala do Alexandrzyka; Hawrilowka sie napieraia, y swem oszobnem obozem leza; Alexan-drzykowi nie chcieli dac dani, odzywaiac sie nato azby choragiew mial, y tych co byli poslalidani wybierac do dwuseth wybili. Thusza iednak ze poslano dani Cesarzowi Tureckiemu.Zechuragiew dadzo, ba wziawszy oni szescdziesiath tysiacy czerwonych zlotych !dani, naydasobie lada pzyczynke y drugiego na Hospodarstwo posla, a dan iusz poslano Cesarzowi Tu-reczkiemu. Tym sie thesz barzo Wolosza urazila, ze Kozaczy odchodzac Uriowski powiath ydrugi ale go nie pomne pzezwiska zdarli. Xiaze Wisniowieczkie mieszka w Iassiech z Alex-andrzykiem, ma do osmi tysieczy ludzi, ale barzo podlych, to Test barzo ubogich, poszarpa-nych. Xiaze Koreczkie nie ma wiecci dwu tysiaczu ludzi, ale then ma ludzie dobre y lezy o-

(I). Pre - laminate si pre-indurate domnule Voevode.am acuma sciri pr6spete numai despre Moldova: Ceea ce s'a auditu despre Tom-

sia ca Vara fi luata Turcii, nu e adeverata , ca-ci elii se afla la Braila impreuna cu Domna-sa. Cazacil Zaporogeni s'aa retrasil din Moldova din lips'a simbriei.. Moldovenii nu volt sapriimesca pre Alexandrutiti, si tot(' dna cu Gavrilasia cu care stall in tabara osebita. LulAlexandrutia n'ati vrutu sa respundia darile, dicenda ca nu e intarita in domnia, ba inca auucisa aprope done sute de eel trimisi pentru stringerea darilora. Sperantia lord este ca elau trimisa sultanului turcesca haracia de 60,00,0' galbeni, pentruca sa le trimita stega dedomnia ca sa -si pits pune unu altfi domna dupa voia lord. Moldovenii s'ati intaritata fortemita, aflanda ca Cazacii au pradata in retragerea lord tinutula Orheiulul, si inca, nut tInutace nu-mi mai aduca aminte. Principele Wisniowiecki siede in Iasi cu Alexandrutia, are pa-na la 8000 Omen!, insa pre-ticalosi, adeca semi trentiarosi. Principele Korecki nu are decata 2000 omen!, dar bun! voinici , Si se afia cu tabara lul la Tecuci langa marginile mun-

Aceste documente le avemii copiate dupd ehiard originalele ce se pastrdza in biblioteca contelui Dal&lyneki din Kornik in Posnania. Acdsti biblioteca cuprinde tesaurt necercetatt inch pentru istoria udatra. Celdee aerie acestea, canal se afla in Prusia la 1860, facendii cnnoscintia Cu ernditnlii conte care pre atanci era mem-tan aid parlamentulut din Berlinii, multe mannseripte si cart! rare a copiatd din pre-avuta sa biblioteca dinKornik. Cele mai interesante din acestea, si care preate pucind voril vede lamina, sunt corespondintiele, in ori-ginald, ale tut Michaid V. si Iritnia Movila eu Sigismundit III regele Poloniei, precumil si Acta Tomiciana dincare contele, catil fit in vidtia, publics 8 volumeni in folio. Contele Dzialynski, invdtintnlit, umanuld al adevd-ratuld patriotd polontl, marl la inceputuld anulu! 1861, planed de Poloni si de toff numgrosii set amict in istoria.

Traducerea acestord siepte documente poldne o datoreacd binevointiet domnului B. P. ilajafia, pdteuniculdSlaviatu ce avemd in Romania.

(I).

Page 148: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

DIN BIBLIOTECA DIN KORNIEC 151

bozem w Tykuczu na granicach Multanskich w mieysczu takiem ze woyska nie moga go mi-nac skadkolwiek zastapia nan. Xiaze Wisniowiczkie ieno w tey potrzebie byl pierwszey, a Xia-zeciem Koreczkiem horaie. Pierwszy error sie stal, ze zaraz w pogonia nie puscili sie po Tom-szy, bo ieno w poltrzeciu mil noczowal po bitwie, mogli go doysc, bo we trzechseth koni u-chodzil y uyrzawszy tylko ze Wolosza ucieka z bydly mniemaiac ze pogonia pouciekali od niegoieno ich osmdziesiath zostalo przynim. Xiaze Koreczkie potey pierwszey potrzebie cztery krocmial potrzebe z Turki i Tatary, w ktorych potrzebach potrzykroc byl sam Tomsza, sam ucho-dzil z bitwy, ale zlaski Bozey sczesliwie gromili porazal the ludzie Xiaze Koreczkie, a tha iuszostatnia potrzeba tak sczesliwa bela nastapielo woysko Tatarskie, o ktorych wiedzac. Xiaze Ko-reczkie ruszel sie pzeciwko nim, ale kalauza zlego mial, ze sie minal z Tatary, y Tatarowiew obozie tylko czury zastawszy, to iesth szynkarze a kuchciki, zastali tesz y potrzeby co jestco pic, y powiazali tych co tam byli, sami sie rozgoscili, popieli, ktos iednak ztamtego o-bozu szlakiem tym znaczac sie po kowanych koniech puscil sie za Xciem Koreczkiem w piacimilach iusz pogonil Xcia Koreczkiego, kiedy dal sprawe ze wzieto oboz, uprosil Xiaze Ko-reczkie swych ludzi choc spraczowanych ze powrocili znim, y pzyszedl nadedniem na Tatarywpadl na straz y na oney strazy zaraz w oboz, ztaka pretkoscia ze y do koni Tatarowie niepzyszli, malo ich co uszlo, y ma wieznie znaczne. Wiecz dostalby byl Tomsze, ale woie wodaMultanski zwlokl go do trzeciego dnia traktatami, asz sedziak przyszedl s tysiacem Koni,y u-wiodl Tomsze do Brailowa. A zwlokl tym ksztaltem: Prosil aby do ziemie iego nie wcho-dzil z takiem woiskiem, obiecuiac poimac Tomsze i wydac go. Brailow ten zamek iesth ktoryTurczy trzymaia nad Dunaiem y fortecza jest dobra tamze na nim iesth Tomsza y Tomszyna,skarby tam mial, ale ten sedziak wszytkie skarby pobral od niego y poslal Cesarzowi Tu-reczkiemu. Iesth tesz tam drugi zamek co Turczy tzymaia na tamze strone Dunaiu, ytho iuszpewna iesth, ze matheriey na most siela nagotowali iusz, ytak wiadomosci siegaia ze in Mar-

tenesci, astfeliti incatti dusmanil nu pail trece nici dintr'o parte filed a se intelni cu elii.Principele Wisniowiecki a fostii facia in cea de anthill batalia. Era in celelalte tote numaiprincipele Korecki. A fostii o mare gresiela ca nu s'a urmarita fugariulii Tomsia care amasii in departare numal de dou6 mile si jumetate dela campultt bataliei , si pre care alnostri Part fi pututti ajunge candtt ela fugia numal cu 300 calareti, din caril apol eel ma!multi parasitii de frica , remainda numal cu opta-dieci. Principele Korecki dupa acd-sta. de Antall"' batalia a ma! avutii alte patru batalii cu Turcil si cu Tatarii , si in trei dinele a fosta facia Tomsia, si s'a fugaritti cu ajutoriulti noroculti fiinda de parteaprincipelul Korecki. Batalia cea de pe urma a fostii ma! en sema norocosa. Selina. caTatarii se apropia, principele Korecki le-a esitti la intimpinare, dar avea unti

netrebnicti, n'a pututti sa-1 intelnesca, incata Tatarii (lanai preste tabara, si gasindu inea numal servitor!, adeca marchitanti si bucatari, legatil pre tot! acestia, si attinceputii ase imbuiba in mancari si in beuturl. Totusi unit servitoriti din tabara a scanata cu fuga,si pov6tiuindu-se de urmele lasate de copitele cailorti, a ajunsit pe principele Korecki in de-&tare de cinci mile, i-a povestitti intemplarea indupleca ca sa se intorca cu du intabara, de si omenii era truditi. Reveninda in spre dioa, principele a navalitti de antaiiiasupra veghiel tataresci, si apol asupra taberel, cu asia repediune , incatii Tataril nu avuradada sa apuce nici macarii cail, pucini scapara, cu fuga, multi ca.diurk prinsi. Precumtiam spusa, principele putea sa prinda pe Tomsia, sa nu fi fostti amanatii pana a treia dlprin Suciturile Domnului muntenescii, pana ce a sositit Sangiaculii cu o mile de calltreti, sia dusg pre Tomsia la Braila. Amanarea s'a facutti asia: Muntenulti rugs pe principelenu intre in tiera lei cu atata oste, promitendu-I va da, prinsti pre Tomsia. CetateaBrailel, pe care o tine Turd! pre Dunare si in care se AI Tomsia cu Domna lei, ca-ci vis-

l'aa

fiindii-ca ca-lauzii

i-au

si-la

saca i-la

lul D-dien,

Page 149: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

152 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

tio maia sie woiska Tureczkie przeprawowac. Galga thesz ze czterdziesta tysieczy lezy podczarnem lasem, a pod Bialogrodem Car Krymski z siedmadziesiath tysieczy ludzi. Z War-szawy slychac ze tham zawsze dobra mysl, triumphy stad ze pan Bog dal czorke Krolowey JeyMci, ustawne Maszkary, tan cze, bo znacz y Xieza w Maszkary ubieraia, y powiadaia ze yPiatkom nie pzepuszczaia. Przyiachal ongi wprawdzice pacholik, ale zapewne to twierdzi zeco Piatkowy dzien kilkadziesiat par w Maszkarach sli na zamek. Ieszli to iakiego fortelupokuszaia, coby Turki straszyc isz to nova inwentia raczei watpic o tym niezby dobrze tu-szyc. Wiecz na gotowe ludzi dopiero seymowac nie wiem iezli wczas... W Stobnicy die 10Februarli 1616.

Wm. mego MCZIWEGO PANA zawzdi uprzeimie HETLIWI sluga STAN Z TARNOWA,Cas. Sedomir

Jasnie wielmoznemu Ponu Panu Zbygniewowi z Ossolina OssolinskienzuWoiewodzi Sendomirskiemu memu Mcziwemu panu.

Jasnie Wielmozny Milosciwy Panie Hetmanie Coronny.

Unizone sluzby mole oddaie w laske Wmlci mego Mlcziwego pana. Oznaimuie Wmlcimemu Mlcziwemu panu is Thomsa znowu stolicze Woloska w Jassiech osiadl. Sktorim iakopowiedaia Test Basa Silistriski i Radul woiewoda Multanski, thakze Thatarow dziesiecz thisie-czy ktorim dal swe pieniadze. Kusil sie ote woiska X. Coreczky po dwa krocz czatamypodiezdzaiacz, zdarziJo mu. sie, ze ich uriwal y gromil nie zle daliei strzimacz moczi ich nie-mogl ustapil ku graniczy pod Hoczim. thamze obozem stanal, spodziwaiacz sie ratunku skadzaczim granicza woloska do kupi sie zbira chczacz pustoszicz Pokucie a mianowiczie Sniatinmsczacz sie swych szkod dlia czego iako sniatin thakze pograniczne wsi y Pokuczie wsitkoustapili do zamkow y miest obronich poschodzili. Prose thedy milosciwy panic, raczcieWmec. obmisliwacz iako bi wstret temu nieprzyacielowi uczinicz y iego zamislom zabiezecz ;

teriea loru tots a luat'o Sangiacula si a trimis-o Sultanului , e bine intarita. Mai ail Tur-cil alts cetate din colo de Dunare, si se scie cu sigurantia ca au pregatitti o multime dematerialil pentru a face podu, ca sa pot& trece Dunarea in luna lul Martiti. Calga cu 40mil omeni se afla langa Codru-negru, si Hanula Crimeel cu 70 mil de omeni, langa Ceta-tea-alba. Din Varsavia se audti vests bune, triunfuri, mascarade, dantiuri, chiaru preotii nuse °preseu de a se masdri, pana si vinerile tote astea, pentruca regma a nascutil o fats.Baiatulti care mi-a adusti acesta scire incredintieza ea in dioa de vineri s'a vediutti in pa-latulti regescii la 20 seu 30 parechi mascate. Pe semne acesta este o noun inventiune pen-tru a sparib, pre Turd. PuginA sperantia Stobnicza 10 Febr. 1616.

STAN1SLAU TARNOVSKICastelanulit Sendomiriel

Ccitret Sbignev Ossolinski, voevodulei Sendomiriei.

(II). Cdtrci Stanisl. Zolkiewski, Voevodulii, Chioviei, Hetmanuig CoronaYe insciintieza ca Tomsia a cuprinsu erasi scaunulti Moldovei, Iasii, avendii cu sine,

cumii se dice, pre Pasia Silistriel, si pre Radulu domnulti muntenesca, asemine 10. mii deTatarl. Principele Korecki s'a incercatti in done randuri contra acestel osti, navalindil asu-pra-I pre neasceptate; i s'a prilegitu a-I ingrozi binisiort", dar n'a fosta in stare sa se luptemai multu cu atata ostime, si s'a trail la frontiers sub notina uncle a statutti cu tabara inasceptarea vreunui ajutoriu. Moldovenil dela margine se aduna cu scopti de a prada Pocu-tia, si mai cu soma Sniatinulu, pentruca sa-s1 resbune perderile; de aceea locuitoril Snia-tinului, precumit si satenii de pre la marginile Pocutiei all fugitu in cetati si locuri intarite.

(II).

o

Page 150: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

DIN BIBLIOTECA DIN KORNIK 153

bo iako sam dais znacz zeby mial na czala zime thatary swe na pokuczie obroczicz, kthorychsie czo godzina spodziewamy, daliey iako pan Bog pokaze nie omieskam dacz znacz wmtczimemu mlcziwemu panu. .... Dan Sniatina 16 Februarii roku 1616.

Z IGMONTH ZEBROWSKI

pods. Sniat. reka swa.

Jasnie Wielmoznemu Panu Jeo Msci. Panu Stanislawowi ZolkiewskiemuWoiewodzie Kijowskiemu Hetmanowi Coronnemu Panu nine Milosciwemu.

(III). Jasnie wielmozny Msciwy Panie Woiewodo Sendomirski, moy Msciwy Panie.

Za to occurentia pisania do Wmsci mego M. pana przez Iego Msc pana Buczynskiegonicz do oznaymienia swierszego nie mam, tylko ze pewnie Czausz przeminal od CesarzaTureckiego do Krola Jeo Msci. Contentow poselstwa tego ktoz moze wiedziec : mimo gdyie iusz odprawi, bo doswiadczali tego Hethmani y upominkami chczacz wyczerpnacz, inneim powierzali a in re ipsa inne krolowi Jeo Mosci sprawowali. Jeslize prawda , tho od nichwe Lwowie wyczerpniono, ze s thym iedzie, by krol Je Msc koniecznie the liudzie zwiodl zWoloch, a Tomsze wraczaiacz pogrozkami, chciec go znowu nassadzic na panstwo. Sue czKoreczkiemu Xciu posczesczela sie ze zasz wielka victoria wygral, ale sam barzo rannyW Stopnicy die 26 Februarii 1616.

STAN s TARNOWA Cas. Sedomirski.

Asia-dar ye roge a ye gandi la respingerea acestui dusmane, care singure se lama ca vatrimite la, ernaticti in Pocutia pre Tatari, ceea ce ne ingrigesce din ore in ora. Me voidgrabi a ye insciintia despre cele urmatorie... Sniatine, 16 Febr. 1616.

SIGMUNDII ZEBROWSEI

substolnict de Sniatint.

(III). Cdtrd Voevodulti Sendomiriei.

Cu asta ocasiune scriindu-ve prin d. Bucinsky n'am nimice alto mai prospeta de co-municate, afara numal de trecerea Ciausiulul dela Sultanule la Regele. Cuprinsule solid nuse pote afla. Hetma,nii noscri s'aa nevoite si prin darer] a afia ceva, dar altele le spunelt,altele ducea regelul. Dec& este adeveratil aceea ce spusera in Lemberg, misiunea lore estede a face ca regele sä retraga pre Poloni din Moldova, era pre Tomsia care se reintorcela domnia se nu-le mal supere, de frica amenintiarilore turcesci. Lui Korecki i se intern-,pla norocule de a castiga o mare victoria, dar e ranite forte gree.... Stobnicza, 26 Febr.1616.

STANISLAU TARNOVSKI.

20

.

Page 151: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

154 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

(IV). Jnie Wielmozny Mcwy Panie Woiewodo Sendomirsky mnie wielcze Msciwy Panicy Stryiu.

Jako zawzdy tak y teraz wielka mam w lascze Wm meo Mczego Pana ufnosc, nie wa-tpie, ze mi pomozesz mego utrapienia. Mialem Jesieni przeszlei wielkie przesz Tatary sko-dy : ale terasz mie Woloskiego zaciagu Kozaczy prawie obrocili wniwecz : tak zem ledwienie wszystkich maietnosci moich odzalowal, Prosze racz Wm moy Mczy Pan na seimikutamtym to proponowac sprawe: niechai my starozytna slachta dla Indigenatow Woloskichy Swagrow ich nieniszczeiemy. Idzie y o Rzeczpospolita, idzie y o nas ktorzy ten ponosie-my niewczasz. Niewatpie ze Wm to za ieden z Woiewodztwa swego Articul wlozycie. Dogodziszmoy Mczy Pan y naszym zniszczonym kraiom, et publicae orasz libertati: y nasz zaciagiemWoloskiem utrapionych, wielcze sobie obowiazesz , a mnie przed inszemi. W Podhaiczach28. Lutego Roku 1616.

STAN LANCKORONSKI, Woi. Podol. Star. Ploskirowski.

(V). Jasnie Wielmozny Mscziwi Panie, Woiewodo Sendomirski moi M. Panie.

Nowini przed Seimikiem nowomieskim tim mial, ze Wolosza i s tatarami odnios-la bila victoria takiem sposobem na kozakach, ze stanowszy za niestrem we 7 milach obo-zem 500 koni wiprawili zrozumiewacz sie z X. Koreczkim i z ospodarem zaskoczyli ie wolo-chy z tatary, sbili ze nee nuncius cladis nie uszedl , s timi horagwiami wpadli na ten obuztich Kozakow rano pod mgla a onielnieni horagwiami naszemi kozaczy nieprzisli do sprawy,uderzyli tatarowie, bill, gonili do njestru, liedwo spultora tisiacza uslo tick kozakow, zas nadrugi oboz kosakow w poltora mil od hoczimia czata ze 16000 Turkow tatarow wolochowmultanow napadlo woisko tomzine i 6 godzin moczno dobiwali i iusbi byli wzieli, boszkoczili barzo i dwa razi wpadali w oboz, lecz nasi ie po oba razi wiparli, a wthem s hu-sarzmi X Jeo M koreczkie s hoczimia przisedszi sparl Turki Kosaczi Tatari , zathim gonili

(IV). Ceitrei Voevodulei Sendomiriei.

. . . . Ca totdeauna asia si astadi am mare incredere in gratia vostra, si nu me indo-iesce. ca me vet! ajuta in nevoia mea. Tomna trecuta am suferita marl pagube dela Tatary,insa acuratt am patitti si mai reit cu Cazacii ce se aft' in soldula moldovenesca, astfeliti incata pota dice ca, am remasa lipita pamentului. Asia-dar ye roga ca in adunarea voievo-dial sa facet! propunerea ca no!, nobilimea cea vechia, sa nu fimti nimiciti pentru haterulaindigenatilora moldovenesci si alit cumnatilorti lore... Nu me indoesca ca yeti pune acestaintre celelalte article pregittite pentru camera din partea VoevodIel. In acesta chipa vet! in-datora si tinuturile nostre cele Ante, si libertatea calcata de cited simbriasii moldovenl, simai cu semi pre mine. Podhaicza 28 Febr. 1616.

STANISLAII LANCKORONSKI, Voevodulti Podoliei.

(V). Cdtrd Voevodulti Sendomiria

.... Din adunarea provinciale dela Novemiasto avema sciri Ca Moldovenii cu Tatarilau batuta pre Cazacl in urmatoriula chipa. Cazacil asiediandu-se cu tabara dincOce pre-ste Nistru, in departare ca de siepte mile, trimisera cincl sute calareti pentru a se intie-lege cu principele Korecki si cu voda". Moldovenil si Tatarii navalira asupra lora pre nea-sceptate si astfelia 'I isbira, incata unula macara nu scapa via. Si apol luandti stegurilecelorti batuti, navalira asupra tabard Cazacilorti in diori de di pre negura, si ama-giti prin aspectula stegurilora, nu se mai improtivira lovirei Tatarilorti, furs batuti, fugariti

Cazacii,

Page 152: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

DIN BIBLIOTECA DIN KORNIK 155

ich mile, ze gesto trup na trupie liezal , nocz zasla ze ich sila uszlo , i do 300 wiezniowznacznich ma X Je m koreczkie Turkow Tatarow, woloszi nieziwia, potim ius zadney pono-wy niemam. Czi iezykowie powiadaia, zebi szie bilo posczesczilo zebrzicz thi liudie ze nie-telko wpokuckie dalieko iscz, iecz i ku warsawie , bo o posilki im laczfiei , sila turkow zadunaiem. Ta szczesliva z iaroslawia nowina W Stobnicy 8 Aprilis 1616.

STAN S TARNOWA, Cas. Sedomirski.

(VI). Stanislaw Zolkiewszki Woiewoda K...wski. Hetman Coronny Barski Kamo-nayski rosta.

Jasnie wielmoznem, urodzonem Ich M. PP. Senatorom , Dignitarzom, Urzednikom Ziem-scim, y wszystkiemu Rycerstwu Corony Polskiey, swim Mciwym Panem y Braciey Wielmoz-nim, a wszistkiey niemal Coronie wyadomo Test, iakom sie opponowal swawolnem postemp-kom, ktore za szoba zacziagali lamanie pact od dawnych czasow od przodkow Jeo K. M.postanowionych, y przez. Jeo Kro. M. Pana naszego Mciwego z teraznieyszym Czeszarzem Tu-reczkim, potwierdzonych; zem temu niemogl rady dacz, nikomu nima bydz dziwno, poniewaztich nieszczesnych czasow, nietilko powaga Urzednikow ponizona, ale y prawa, instituta chwa-lebne Recziptey, wladza y zwierhcznoscz Jeo K. M. P. naszego Mciweo, ktory tych swawol-nych postempkow, surowie kazal zakazowacz , lekcze powazona. Podawaly szie przesz JeoKrol. M. na Seymiki, a potim y na Seym przestrogi z roznych miescz, do roznich oszob przy-

pan' la Nistru, si abia vro 1500 scapara cu dtlele. 0 alts tabard a Cazacilorti, asiediata la11/2 milli dela Hotinft, fa atacata de armata lul Tomsia, compusa din 16 mil Turd TatadMoldoveni si Munteni, si dupa, unit asaltti vigorosu in curse de siese ore catt pre ad erasa o iea, ea-el o stricara multu, si in done randuri si intrara in ea, dar de amend6u6 orilefurs respinsi de catra al nostri. Nemerindu-se chiarti atuncl si sosirea principelul Koreckicu husaril dela Hotinti, elu bate pre Turd, era Candi pre Mari, alungandu-1 cale de unitmile, asia incatti cadavrele zacea preste olalta, dar n6ptea scapa o multime din el. Trelsute cadiura pring in manile lul Korecki, omen1 insemnati. Afars de asta nu am alts scire.Esploratorii spunfi ca sa nu fia avuta norocti a-1 bate, el era sa merga departe in Pocutia,si chiarti la Varsavia, fad grige de ajutorie, fiindh-ca o multime de Turd se afla preste Du-nare. Acesta fericita scire a venial dela Iaroslav Stobnicza, 8 Aprile 1616.

STANISLAU TARNOVSKI.

(VI). Stanislaii Zolkiewski, Voevodulii Kievei, Hatmani Poloniei, Staroste de Bar etc.Pre-luminatilorti, nobililoru, domnilorii senatorl, demnitarl, deregetorl al tierel, si intre-

gel armate a Coronel Poloniel, gratiosiloril mei domni si frati, si preste totfi, regatulul po-lonft intregh este cunoscutil, cumti m'am opusti eft aceloril fapte nebune urmate prin calca-rea tratateloril ce din vechifi era asiediate de predecesoril maiestatii sale regesci, si inta-rite cu sultanulfi actualti decatra maiestatea sa regele. Deca nu mi-a fostti prin putintiade a pune lucrulti la cale, de acesta nime sa nu se mire, ea-el in aceste nenorocite ale no-stre timpuri, nu numal respectulti pentru deregetorl e cadiutd, ci chiara legile si institutiu-nile cele laudate ale republicel, autoritatea si superioritatea maestatil sale gratiosulul no-stru rege care aspru a °Kitt' Marl urmarl fare de capil, sunt pucina considerate. Atatu

Page 153: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

t56 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

noszone, szam ukazowal, ze to bela niepodobna rzecz, aby ten Poganin, odiecziem i zlupie-them dwu Prowincyi, tylom krzywd y kozaczkiemi tesz incursiami irritowany mysl tego za-niodbac sczierpiec lisz ktorzy bell autorami tego swawolnego do woloch naiazdu, przesz swefautory, tak na Seymikach, iako i na Seymie extenuowali , przestrogom prawdziwym wia-uimywali, udaiacz ze Czesarz Tureczki Perska woyna zabawiony, niemcze sie za to bractze Czar Tatarski do Persiey na woyne idzie, ze iusz Alexandrikowi od Porty choragiew nie-sza, a lacno to belo ludziom do wierzenia udacz , bo iako ono powiedziano facile creditur,quod desideratur, zatem stalo sie ze te placentia pocieszne rzeczy udaiacych, prawdziwe Rpteyochronie, y bespieczenstwa sluzacze, przestrogi zatlwnione, y nicz solide na tym Seymieniepostanowilo sie, coby sluszylo do zabiegania, y dania ndporu gwaltowi , ktory iusz teraszna Rpto nastempuie... Nawed y strony ordinarium przyidzie, to Test zolnierza Quarcianegoiakoby myal bydz chowan za uporna contradictia kilku oszob, nicz nieiest publice definitum,i ieszli kto niewyedzial z seymu tego, mogl sie dostatecznie kazdy informowac, iako z occa-siey constituciey, ktore samem niepodobienswem podnoszo przez pieniactwa y calumnie zol-nierz tesz yesth od sluzby Rptey odrazon. Terasz iusz do tego przychodzi, ze te niebespie-czenstwa, o ktorych jeo K. M. Pan nasz M. Rpta prestrzegal, o ktorych y is dosycz glosnoniemogacz y tez zatrzymac, opowiadal, rzecza sie pewna okaza, zbieraia y gromadza sie Wo-yska Wielkie Tureczkie y czar Tatarski, ktory prawda Test belo na tym ze myal iscz doPersiey, ale uporne popierane rzeczy ludzi, ktorzy swa.wolnie do woloch weszli, naiazd y wo-iowanie ziemie Multanskiey, to sprawil, ze czar Tatarski woyne to obracza, y Turczy tym po-tezniey do woyny sie armuia. Mam z Constantinopola swieza przestroge ze w woloszech mia-sto Hospodara Baba ma urzadowac, y daley czego sie spodziewacz, do iakiego niebespie-czenstwa Rpta Test pzywiedziona, kazdy laczno, szam prresz sie moze rozumiecz y wiedziec,A isz iakom wyszey wspomnial nic solide na seymie sie nie postanowilo, czymby sie tako-wemu gwaltowi takowemu niebespieczenstwu moglo zabiegacz, na szamey laszcze Bozey, a uro-dzoney milosczi, y checiach Wmciow, do zatrzymania czalosczi miley oyczizny wszytko zawi-slo. 0 dwye rzeczy Wmciow meth M. PP. y Braciey przez miloscz oyczizny spolney proszeiedna zebysczie wm, kto moze bydz sam sposobny, kto syny, albo powinne ma potemu,

scirile priimite din diferite locuri de catrit' diferite persone, si supuse de maiestatea sa re-gele adunarilora provinciali si adunarei generale, cata si mintea cea sanetose aret. Tur-cula nu va pute suferi incursiunile si insultele cazacesci, luarea si predarea a &we provin-cie. Totusi aceia carii au fostii autorii acelei navaliri nebunesci in Moldova, cu ajutoriulainstrumenteloril lora, si in adunari provincial) si in adunarea generale micsiore, importantialucrulul, nu dedea crediementa luarilora aminte celora sincere, facendu-se a crede ca sul-tanula ocupata cu resbelula persiand, nu-I de, mana a se amesteca in acestai ca hanuldtaresca piece la resbelula persiana, ca lul Alexandrutia dbl. pre ad va sa-I educe, stegulfidela porta; tote acestea era usiora de a se crede dupe, proverbiula: facile creditur, quod,desideratur; de unde a urmata ca prin atari prefaceturi ma'ngaiatorie s'aa inlaturata luarileaminte ce avea de scopa conservarea si securitatea statului, si in adunarea generale nu s'a re-gulate nimica seriosa pentru a preveni si respinge periclula care amenintia deja statula. Chi-aril Matti privesce &tea ordinaria care trebuia a fi pregatita, din causa neintielegerel maimultora persone nu s'a regulatil nimicu prin lege. Si chiara (led cineva n'a fosta faciain adunarea generale, lesne putea sa se informeze de sensula constitutiunel in care rabuli-stica si caluraniele ocupa tote, era soldatulii se pune in imposibilitatea de a servi statula.In dal a ajunsa la aceea ca periclele despre care prevenia, maiestatea sa regele, si desprecare am marturisita eti singura fare. a le pute opri, se realiseza: marl armate turcesci seaduna si se concentre , era hanuld tAtaresca care in adevera era sa merge in Persia, 'sischimba cugetulu,- vedienda navalirea si pustiirea Moldovei si Tierel- Romanesci decatra aceomens neastemperati in nebuniele lora , si acuma Tataril impreuna cu Turcil cu ateta maicu putere se ridica in contra nostra. Mi-a venita scire prospete din Constantinopoli, curate,in Moldova in loci' de Domini are se, domnesca o baba, in cats ori-si-tine lesne pote se in-

ca.

ta-

Page 154: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

DIN BIBLIOTECA DIN KORNIK 157

yzbysczie sie wm do tego y ich wiedli, zeby patri d familias obeymowali sie sluzby Rp-tey, y wtym gwalczie sluzic oycziznie chczieli. Sa pieniadze quarciana, ktore zwyczaiemwedle dawney constituciey zachowalem ex Senatus consilio, za roskazaniem Jeo K. M. bedadane. Bedzicie tak wm pewnieyszy Rptey nizli zeby sluzba oyczizny na Iudzie lekliwe, kto-rych ani my ani oycowie naszi nieznali y ktorzy dosyc dobrze swiezo dali sie tiara znac,miala pzychodzic. Tak przodkowie naszi czynili, nie przez substituti, sami przesie oyczyzniesluzacz tak kwitnaca ozdobna Dam zostawili. Druga moia prozba lest iz wtych czasziechz uchwaly Seymu przeslego, w wielu woiewodztwach main win miecz okazowania, zebyscieVIM z okazowemi i zarasz do ratunku od zginienia oyczizny stawili pie, iako czas y potrzebaokaze. Day Boze by nasz iedno. gotowosczia nieprziaciel nie poprzedzil , gdysz iakom to ws-pomnial po P. Bogu w reku wm bespieczenstwo czalosci y zdrowie oyczizny zostaye. Jo iszwe Lwowskiey ziemi, mam moie domicilium pod Glinany iako sie na Seymie postanowilo, sta-wie sie z iakimkolwiek ziemienskim pocztem tamze y zolnierze , ile ich betide mogl zebraczgromadze. Zolniezom spowinnosci urzedu mego Hetmanem betide z Jchm P. P. obywatelimWoiewodztwa Kijowskiego, iako Woiewoda porozuniiawszy, y niewatpie ze na checi y ochociejch Mci. P. P. y Braciey po wszistkiey Connie, ktokolwiek Test, co salum cupit Remp. ze-bys czie sie do dania odporu temezgwaltowi iako na gwalt sposobiali. Nlepr ydzie nikt z cud-zei ziemie coby nasz chczial ratowacz alho bronic, ieszli sie sami, co etiam iure uaturaedebetur, bronic niebedziem. Datum w zoikwi 25 Junii Ao. 1616.

STAN ZOLKIEWSKI, Voi Kiiowski s).

tielega si se, vedia ce viitorie ne ascepta, si la ce pericle e aduse statulti. Si fiinde-ca,precume am mentionatit mat susa , in adunarea generale nu s'a decisit nimicti , spre a sepute prevent asemine periclu, de aceea tots mantuirea patriel depinde dela bunetatea luiD-died si patriotisrnule. vostru. De doue lucrurl mat cu semi invocti iubirea de patria co-mune, a vostra, domnil met si fratt, anthill ca, d-vostra, seu in persona, sed prin fill si ser-vitoril vostri, ca pariutt si capt de familia, se, ye oferitt servitiulul patriel. Banit de ostedupe, multi constitutiunel celel vecht cu consiliula senatulul si ordinea maiestatil sale rege-lut, i-am conservate pentru a ye plat], flinch"' d-vostra mat sigurt pentru steal decatfi omenileel vilt, necunoscuti parintilorfi nostri, era none cunoscuti nuanat din partea cea rea. Ast-fellu faces strabunit nostri, si servinda patriel in persona era nu prin altil, ne-a lasatia sta-tuld atate. de frumosil si infloritti. A Ilona rugaminte este ca, in acesti timpt, dupe. deci-siunea sesiunel trecute, d-vostra in mat multe voivodate raven a ye esercita in arme ; de a-ceea odata cu eel esercitati se, ye grebitt a vent spre salvarea patriel la timpulfi ()portal&Dea Dommilit ca dusmanula se, nu fie, gata innainte de not. Si de aceea, precume am distl,conservarea intregimel si salutel patriel, sta in manile D died si a d vostra. Ea singurfi,precumu s'a decise in adunarea generale, me voiti afia cu domiciliulta in Gliniani in jude-caulia Leopold, cu o eke de eat va at met, si cu call soldati voiti pute stringe. Cu soldatalvole fi dupe datoria mea ca hetmanti; cu d-vostra, cetatiant at voivodatulul chieviane , ca.

voevodti me voie intielege, si nu me indoiescii ca nu va lipsi fratiesca dorintia si vointia, in totesregatulti, de a me ajuta in respingerea acestut periclu vercine doresce mantuirea statulul.Dan strainatate nime nu va veal sa ne gelesce, si se, ne apere, (led not insine, precumti ne.ordona insast nature., an ne vomit apere,. Scrisa in Zolkiew 25 hinie 1616.

STAN. ZOLKIEVSKI, Voevodulti Kioviel.

(L.

Mt'

Page 155: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

158 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

(VII). Jasnie wielmozny _Binary Panie Woiewodo Sendomirski moy Msewy Panie.

Dotad nie ozwalem sie listem swem Wmci memu M. panu , born czekal certitudinem-novin : ale dotad chocz mi ich siela naniesiono, wielkiey differentiey iako sa pisze. Pan Hetmanma rniec oboz pod Smotryczem do ktorego iutro tydzien iako z Zolkwie wyiechal. Z wiezniaz Tatarzyna the noviny u pana Hetmana, ze 130 tysieczy woiska Tatarskiego popisanego, aSkanderbassa y z Imbraimbassa s szescia dziesiath tysieczy Turkow iusz w Multaniech. Pos-lednieysze novine the sa, ze Skandrebassa z woyskiem Tureczkiem pospolu y z Radulem przy.szedszy moca wielka do Woloch nie wyparli, ale prawie starli naszych, y Radule tarn osa-dzili, ktory tym sobie laske ziednal, ze Tomsze y z skarbami odeslal do Cesarza Tureczkie-go, a Tomsze na haku zawieszono. Pod Smotryczem dlia tego sie polozel Hetman ze wczias-nem mieysczu miedzy rzekami. U Pana Hetmana to nowiny sa. Ze Dumne y z Hospodarczy-kami dwiema y Xiezne Koreczka poimali Turczy; o Xciu Koreczkim nie masz pewnei wia-domosci iezli uszedl. Tyszkiewic ten uszedl pewnie do Jaroszowa. Czauszowie biezeli z tymdo Krola Jeo Msci aby kozaki zniosl, sprawiedliwosc z nich uczynil, miasta the zniosl gdziemieszkaia. Wolosza wszytke aby wydal z zonami y z dziecmi co thu w Poscze sa. Do JeoMci pana Podczaszego zas the nowiny przyszly ze Dumna y Hospodarczykowie na Chocimuszli, a Xiaze Koreczkie do Kamienca y ze s tego pogromu do piaci tysiecy ludzi zebralosie do niego, y poslal znowu po Zaporozce y chcze sie kusic znowu kusic o tego Basze.Trzecie nowiny mi pisza ktorych iusz listowi nie godzi sie powierzac. Za thym iusz na tenczas w Msciwa laske Wm mego Mciwego Pana zalecam sie . We Zborowie dwie godzime wnocz d. 16 Augusti 1616. OTWINOWSKI wyszedl s Turek przesz Siedmiogroczke ziemiaprzyszedl.

STAN 8 TARNOWA, Cas. Sendomir.

--.44-)114-44-"

(VII). Cdtr'd Voevodulfi Sendomirei.

Nu v'am scristi pane acumti, asceptandii scirl none si sigure ; si cltiaru acuma, de siam adunatit pre-multe sciri, totusi ele inca pre-puginfi se potrivesdi unele cu altele. Hat-manulfi care de o septemana de dile a plecatii din Zolkwia se dice a s'ar fi aflandfi cu ta-bara sub Smotric. Unit Teta& prinsu ar fi merturisitir Hatmanului cumea Titaril aru fi con-scrisfi 190 mil este, si Skender-pasia cu Ibraim-pasia ar fi trecutti in Tiera-muntenesca cu60 mil Turd. Scirile cele mal prospete incredintieza ca Skender-pasia impreuna numai cuRadult voda navalindil cu osti marl in Moldova aril fi respinsti ba inci si nimicitir pre Po-loni, asiediandu-se in domnia Radulti, si trimitiendii pre Tomsia la sultanultl turcescii, carea poroncitti se se spenzure pre carligu. Hatmanulit s'a asiediatil lenge Smotricu, fiindfi unuloco strimptii intre done ape. Eli' me incredintieza ca Minna cu amendol domnisiorii si cuprincipesa Korecki cadiutti in manele Turciloril ; despre principele Korecki nu se scie cusigurantia decd a fugitit sett ba. Tiszkiewic a fugitit de burl seine la Iarosov. Ciausi so-sire la regele, rugandu-lti a desfiintia cazecimea, a-I pedepsi, a derinta orasiele lortt, a rein-torce pagubele Turcilorti, si a estrada pre tots Moldoventi fugiti in Polonia, cu femei cu co-pil cu tau. tre domnulti Supiatnic a priimitti scire ca, Domna cu domnisioril, au scapatula Hotinti, era principele Korecki la Camenitia unde se adunara impregiuru- I ca la 5000 din&tea cea risipite, afarX de care mai trimise la Mad, pregatindu-se a mai face o incercare.contra Pasiel. Mal sunt si alte sciri care nu merits a fi repetite. Asia -darn remain cu ple-caciune. Scristi in Sborov, la &Sue ore dupe mediulu noptii, 16 Augusta. 1616.

STAN. TARNOVSKi. CaStelallUla-640.41K-*-

as

Sendomiriel.

Page 156: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

CHRONOGRAFULU

TIEREIRUMANESCIDELA 1764 PANA LA 1815.

8C111817 DE

DIONISIE ECLISIARCULIILA ANULU 1814°).

INSEIVFNARE.

Aflat'am scristi intr'o cartiulfe tiparita, cumca unsprediece milione, si cinci sute de milde sfinti mucenici, fitcutd de catre imp6ratil tirani si inchmatoril de idoll, gasindu-sescristi in condicile Romei, pana la imperatulti Costandinti celit mare, candy au incetatti sigona besericil, si muceniile stintilo.11. Si incatd ad imp6ratitil 40 de ani au fostii in liniscesi in pace sfintele beserici, si archierei, si tots ceta preotiesca si calugaresca i si totl cres-tinii. Dart' dupace a reposatti intru fericire acestti sfantti imperatil, erasi s'ati inceputil aface mucenici de care imperatii Tiarigradului. Si indata imperatulti Costandie fiiulfi re-posatului sfantului Costandind imperatti remaindii moscenitorti si imperatil, s'ati abatutd laeresulti Arianilorti si au surghiunitti archiereil besericil, si a-I inchide in temnitie.

Inca si pre Zotica Magist: flinch"' cu boerfea, carele era hranitoriuld de s6racil cel ceera scosi afara din cetatea Tiarigradului, l'ati facutti mucenicti, ca au poruncitti de iati le-gatti piciorele de codele cailord zvapaiati, si tragendu-hi preste locurl cu pietri iau sfUra-matti totil trupuld.

Dart' ce vomit dice si de alti imperati carii muncia pre archierel si preoti pentru in-chinarea sfintelorti icone. ca sa nu se inchine lord, si alte eresurl silia sa priimesca sfintiilui Dumnedieti, precumii arata la prologele Mineeloril bisericesci, ea eel mai multi era cu-prinsi de eresuri. Deci asia merandti imp6ratfea Tiarigradului inverstata candti cu pacecandit cu gona si cu muncl. pana la imperatuld Loan Paleologulfi carele acesta au prihnitila fi bunt' optulea soboiti dela Florentia, fiindti amagitt de Papa ce att fostii pe aceavrerne pentru marirea cea desierta, si dogmele acelui soborti papistasilorhi,

*) Manuscriptuld e in 4°, fara fdia titularia, titluld de susu e pusil de noT. Atari de 6 foi nepaginate carecnprindil Insemnarea si Scars, are 147 for seri''e cu glove dc insasi mans autorului. Cine era Dionisie EL:li-mn:Wu, nu puttwarnii afla. Din uncle pasagie ale ronicei. pare a fi fest(' de peste Oltii. Manuscriptuld e pro-prietatea domuultd loan Petrariu din Rdinnicu-Valcei, elevd din clasa VI a gimnasiulni Stu-Sava, care avil ama-bilitatea de a ni lit comunica. Ecliaiarcutu Dionisie nu e mai invi:tiatil de eat(' ceialalti cronicari ai Tierei-Ruma-nese". Elu uresce pre Turd, ride de Netntl, si tine Cu Muscalii. Neesactitudinile Jul asupra lui Napoleon nu auntlard interest'''.

alitalti

Wad

at iscalitii

,

Page 157: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

160 TESAURU DE MONUMENTE STORICE

priimindit numitula Paleo loga, sa le tie si beserica Resaritulul, si la acela soboril s'aft pre-lestita multi si din archierei grecil de aft iscalitti acele dogme. Si imperatult aft trimisuporunci imperatesci in tote eparchiile, sa priimesca archierei) si preotil dogmele acelui so-borti papistasiesca, si asia multi priimia, si cei ce priimia era a fi in pace, era eel ce nupriimia 'I chinuia de-I bates si-I [Aga in inchisori grele. Mers'aa si papa la Tiarigradu, siaft oranduita archierei si gardinari, de aft slugttil prin besericile crestinesci, si pre cei cenu priimia dogmele papel 'I muncih de-I faces mucenici.

Mers'atl papa si la Sfeta-gora si ne priimindit caluga'rii dogmele, i -au muncitti de i-aufacutti mucenici Asih-dara au scurtata Dumnediea vietia imperatului loan Paleologil, sidupa densulti s'aft purl imperatit frate-sea Costandint Paleologii. Acesta imperatil ail vrutasa remaie soborula dela Florentia desierttl, si sa se tfie legea si credintia crestinesca dupaasiediAmentula a siepte sobora. precuma s'aft Unlit(' de mai nainte , si aft scrisa porunciimperatesci pela tote eparchiile, sa remaie giosti poruncile lul Ioan Paleologa si sa se tfielegea cea adeverata. Dart multi nu s'i t intorsti la credintia cea adeverata ci aft remastidejghinatl de catre beserica abatenda la beserica apusului , dela lumina prave-laviei, la intunereculti eresuriloril papistasiloru : liindft-ca papistasil si-aft alesa si si -au fa-cuta lore lege desfrenata, si firea omului este lesne abatetore spre cele desfrenate si slobodetrupesci. vets vediencla Dumnedieti acesta resvratire a legii pravoslavnice, si sciindit ceeace va sa fie inamte, adeca much pre inceta, inceta, va sa abata crestinil la acea lege des-frenata si va stick pravoslavnica credintia, aft rodicata imperatia Grecilora si au dat'o Tur-cilora , cant nu cauta sa strice legea crestinilorti, si va imperati pana, canda va vol Dum-

celd ce leaft data a imperati, ca Dumnediea inaltia si smeresce, si pre cei ce iube-sce certa siI miluesce.

Dart si de catre Jidovi multi mucenici s'au facutft , incependa mucenfea lore de laantaiula mucenici archidiaconulti Stefano, si Inca dupa piffle lore ce Ora pe crestini beim-peratil cei de de multi, multa noroda all data mortis, facendu-I mucenici, caril si pans as-tad' au pisma pe crestini, ca nisce vrajtuasi al ha Dumnedieti cuventult.

nedied

rAdritolui

Page 158: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

CHRONOGRAFU.

CUVENTU

CATRE 1UBITORII DE CETIRE.

Cu dulcetia este oresi-cumii, a povesti cinevasi de patria sa, si a istori de cele ce s'artintemplatt nemulul set, atatil din anil trecuti, cat' si in diastima vremil vietil sale, caretote dupa voia a tote puternicului Dumnedieil se fact]. , unele cu slobodirea sa, era altele(kin departarea sa, pentru reutatile nostre, ped epsindil si miluinda precumit insusi du-pa dreptele judecatile sale. Pentru care si sfantulu prorocti David', la psalmulti sett 77povestesce de norodulii lui Israilu amnia seu, si dice Spune-voiii cate am audit', si ca-te am cunoscutu cele din inceputil, si cate ne-ail povestitii none parintii nostri, poruncindu-ne ca sh, le aretamil Holt sei, si aceia sa spuie fiiloru celortt ce se volt nasce dintr'en-sit Apoi istorisesce de imperatulil Egipetului Faraon, cate all patimitil pentru invortosia-rea inimil sale, nevrendii sa asculte porunca lui Dumnedieil; Si spune si de nemulli lulls -rail' curet Dumnedieu din robiea Egipetulul si trecutit prin marea Rosie preuscatii, si cumu i -au hranittii in pustfe , 40 de ant cu mans. Si apol celelalte pre rand',ate au piitimitil si el era pentru neascultarea poruncil lui Dumnediet. Deci avendii siet revna de a istori de acesta patrie a Valachiei ce i s'aii intemplatil in diastima vremil,dela 55 de ani incoce, cate am audit' dela eel betrani , si cate 'ml sunt prin sciintia indilele staril vietil mele. Dar neavendd practice istorici a irapodobi povesti-rea cu cuvinte ritoricesci, nie cuceresct celorii ce volt ceti acestii Chronografti , sa fie prii-mite cele ce suntil istorisite dupa aplotita mea. Si atitaiii, cercandii a Ina sciintia mai lu-minatil din Chronografurile tieril acesteia ; in cele vechi scriincli1 pentru Domniltieril caril all fostit dupa vremi, unnlii dupa altultl, dela descalecarea celul dintaiu DomnilRadu Voevodii, ce Negru Voda, pans la Domnulii Alexandru Scarlatti Ghica Voe-vodi1 la letu 7276 (1768), carele luatii de Muscali , din scaunult Bucuresciloril, si po-vestesce mai multi' de resboiele ce au avutil intr'acele vremi. Era de atunci incoce n'am pu-tutu gag in scrist1 curd' s'aii urmatti si care dupa care Domnil au fostii sta,panitorit tierilacesteia, si ce s'aii intemplatil, all bine all reil, inteacesta tiers in domnfea loril. Era dese va fi si indemnatil cineva a istori in scrisil de atuncea incoce, nu all esitti acele chrono-grafuri la vilegu, sa fie sciute de obRce, ci pote va fi Cate vre pela cel maimarl. Si mAcaril de va dice cineva ca chronografurile nu sunt sfanta scripturh sa le aiba

21

s,:e,

i -au scoot

lhudatilort

gasit'amt

i- at discs'at

unult tfnutu

Page 159: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

162 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

cineva a ceti spre folosii; respundemd: cA erA sfantuld prorocii Davidd intaresce cuventareasa, si dice: sä se spue Hord ce se vord nasce, cele ce s'ad intemplatd phrintilord lord, sAnu uite lucrurile lul Dumnedied, sa pAzescl asiediamentuld, si poruncile lui sA le fad.. Cu-noscutd este dar luminatd din graiurile sfantului prorocii , ca tote cele ce se intempla ase face in lumea acesta, sunt prin scirea lul Dumnedied lasate spre indreptarea omulul, casA le alba ca oglinda inainte, si pilda spre a se pd.zl de red, si a face bine, ca sA lacuie-sca in vecula vecului, cumii amil dice indreptarea celul pre-inaltd, spre viOtia de veci.

Tuturorti plecatil,

DIONISIE ECLISIARCU.

1814.

Page 160: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

ETA DAR

ca vomit urma a istorl dela Alecsandru Ipsilantit voevoda, carele, dupa resmiritia Muscalilonlfacendu-se pace, ail statuta Domnti acestel tier!. Dar cu cuviintia este a spune si pricinaresmiritid Muscalilorti, in ce chipti s'aii pornitii asupra imperatfel turcesci, de ai calcatilsi acestA tiera.

La letulti 1764. Facendu-se turburare in tiera Panoniel, intre lahtllil cei marl, adecaintre boeril cei marl al tieril lesiesci, si zeraislindu neunire intre densil, nici supuindu-secraiulul lore lul Buntovski, ci dejghinandu-se, o parte dna numal cu craiult, era alts partese inchinase Muscalilort, ca sa fie suptti a loru ocrotire, alts parte se osebise singuri desine, cerendU ajutoriti dela Nemti si dela Brandiburti, adeca dela craiulti Prusiel. Decl asiainveluindu-se si interitandu-se unil asupra altora, au pornitti resboiti intre ei, adeca craiula Bun-tovski cu ostile sale asupra partilorignesupuse, era cei plecatl Muscalilora au redicatt osti musca-lesci, si interitatti resboiii mare intre densil, si facendu-se cateva MAE marl, s'ait bi-ruitti craiulu cu ostile sale de catre Muscali, si vediendu-se biruitu au mersil la Tiarigraditsi s'au incbinatti imperatutui turcescit cu tote tierile Lechiei, stapAnirea lui, sa fie supusilportil, si sa -1 dea osti sa bats resboiti cu Muscalil. Imperatulti turcescit priimindit bucurosaail poruncitil Vezirulai, si Pasilorii, ca sa redice osti grele asupra Muscalilorti, si imprennacu Buntovski craiulti Lesilorti sa fad isbanda, cu cuventit ca. Panoniea adeca Lechiea este aimperatfel Tiarigradulul inchinata, si va sa o apere de catre vrajmasi. Era imperatesa E-caterina, dupa ce au facuta biruintia asupra Lesilord, si craiulti Lesilorit fugindu la Turd,au impaciuita pe Lesi, si leati pusit alto craiu, sa fie suptit ascultarea si povetiuirea impe-ratfel Rosiel. Si at luatil suptti stapanirea imperatfel Rosiel, a treia parte din Lechiea, sicraiulul celui noti i-au data alts a treia parte suptil stapanirea lul. Era alts a treia parteau luat'o Nemtii jumetate, si PrusulU jumetate. Asia-dar au remasti tiera lesiesca ciopli-ta si barduitit de o cam data cu pace.

Si indata imperatesa Ecaterina au poruncitil sa se adune osti grele, si mare resboiaasupra Turcilorti, pe mare si pe uscatil, randuindii feltmasiarti pe Galitzin preste ostile cucorabiile pe apa, si pe Romantzow feltmasiarit preste ostile pe uscatil, si alti multi coman-dirl generarl cu puterl de osti si cu =Rime de tunurl si gephanale, si asia pornindu-se gres-nicu si infricosiatil resboiii despre amendOue partile, si facendu-se loviri batalionuri, s'ail in-ceputu a fi biruintia Muscalilott, spargendii cetati si casteluri, si luandii orasie, si °strovepe marl, si all cuprinsft si aceste doue tiers, Moldova si Tiera-Rumanesca, insa nu cu puginitresboil

Intr'acea vreme, s'ati aretatti pe ceriti o comita mare si luminosa de catre resaritd, precarea norodulti din nesciintia o-au numitu stea cu coda. Acesta comita resaria de cu serala unit cesti din nopte despre resaritti, si merge!, spre amedia-di, si se vedea pans la mie-

noptil, si apoi nu se mai vedea, si au tinutu multa vreme, si era, de minune pentrumarimea ei si infocarea ce o avea, ca se vedea ca o vapae mare de foal, tragendu-se pe se-muire, ca la o 10 sea 15 cot!, si era cu spaima a o vede ca unit semnu neobicinuitti, eraTurcilorit era de mirare si cu grige, socotindti nu cum-va sa fie semi' de pierdiarea impe-ratfel lore.

Intfacea vreme, era acesta tiera cuprinsa de Turd, ca luase mosil boieresci si mana-stiresci, care era lorii voia, si da arenda, catu vrea el pe ele, mai nimicit, si sills pe ome-nil satelorii de le lucre, adeca clacuia, si faces negustorfe in silnicfe, plata catti vrea ei,on vite, on miere, si until si altele, si-si luase mueri rumance, si faces copii cu ele, Sicea silnicfe copiilorii si feteloril, si pe unit din Omen! face& scAunasi la trebile lore, si a_

s'ag

fa_'I

Page 161: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

164 TESAURII DE MONIIMENTE ISTORICE

cel sciunasi ce era slug! turcesci, faces mare nevoe 6menilorti, facendu-se mal rel de cattiTurcii, si da Turcil banil cu dobandi asuprite, de intrecea pand la unit and sda dot doba,ndape capete. Mare nevoe era pe acesta tier& si niminea nu &Ida ca va mai scApa de acestaimpresurare mare a Turcilort; dar slujbasii domnesci si boieresci, ce trAgeal val de maica

ca de-1 gAsia prin satele lora, fraigea cebucile de el, era pe preoti si pe calugaXi in-tru nimica nu-1 socotia, avendu-I de batjocuri, si unora le tdia barbele, si le minta ce aveala casele lora totti, neplatinda nimica.

tra ochiula lui Dumnedieti, vOdiendil suspinurile seracilora si patimile lora, s'aa mi-lostivita asupra norodului sea eels ce crede intru numele lui. Si danda putere ostilorti mus-diesel si biruintiA, as intrata in tiers cu mare resboia. Si viinda in Bucuresci noptea far&de veste Stupa!, (aprindienda cu foci cate-va case la marginea orasiului pentni spaima Tur-cilord) carora le era cdpetenie una polcovnica Ilie, si una Nazarie bragadiiu, si archiman-dritukt Argesiana, si cu egumenula Vierosianu, mit acesti egumenl as Wadi mandstirile lora,si s'aa dusft la Muscall, si acestia era povatia Muscalilord aid in tierd, pe caril avea Mus-calif la mare cinste, dandu-le imperAtesa si cavaleril, crud cu pietri scumpe si cu aura fe-recate.

Deci intranda cum am dist' nOptea in orasiii cu mare sgomota si strigare si cu (wed-care sunetti. Era &tea turcescd prindienda de veste s'aa spAimentatti, socotinda ca este mareputere de oste muscalesca, si as fugita dad. din orasia la Vacaresci, si acolo ascepta sAvadid ce va sd fie, era polcovnicu Ilie si cu Nazarie au siediuta in scaunuld domnescti, sipe Grigorie von. l'ati Wadi in chipa de robti, cu iconomfe despre Turd, si in data l'aa tri-misti la ordiea cea mare a Muscalilorti, care venia in urma sä intre in Bucuresci; acesta asvoita si voda a scape de Turd la Muscall, Or stupail intr'acea nopte as inceputa a jefulcasele omenilora. A cloud di diminetil vedienda Turcil ca sunt Turd multi, Or stupail suntnisce gAinari cu arme chilome, land, giumege, si cu cate o pusca ruginita, si la altula fat%otiele, la altula cate mit pistols ca una picionl de porch la brat, s'aa g&tita sa intre in o-rasia sa tae stupail si sA-I gonesca. Dar aft sosita si unit maiora, cu unit poles de ostece-1 numia verdisiorl, si lovindu-se cu Turcil n'ati remasti nici unula via, ca i -all biruita Tur-cii si tdiatti pe tot! fiinda Turd multi; in urma as sositti osti muscalesci putere, si asgonad pe Turd peste Dunare, si lead siTicata tote ceflicurile, si ah stdpanitA acesta tierssiepte an!, Or pe voda care Pat fosta. Math ca pre unit roba trimisa la Moscovia; dartinsciintiandu-se impOratulti turcesca de luarea lui voda din scauna, as trimisd fermana sicaftans de Domnie lui Manual Roseta a fi Domna, fiinda-ca se afla, intr'acea vreme caima-c,amti in Craiova, si umblandd cu Turcii in resbOie, intemplandu-se in Ramnica, si sosindiiunit maiora polcovnicti cu vreo patru cinci sute Muscall, si cu o sums de stupai, si cu pa-tru tunuri, au indreptata tunurile de peste Oita in orasia si dandu-la foes, Manuilt vodas'aa spAimentata, si s'ait apucata de sanetosa numai cu fesu in capti, si emit as pututtias fugita peste muntl in tiera ungurescA, Or' Turcil in urma ah racuta resboia, dart i-atibiruitti Muscali!, si call at rOmasit vii at intorsa spatele catre tunuri, apucandu-se de fuga,perit'ati la acesta lovire multi stupai si catane de tiers. Decl s'afi intinsa Muscalil in totstiOra, si as facuta multe resboie in multe locuri cu Turcii, si nu asia, in data i-aa scosadin tierd, ca -cI era multime de Turd.

Galitzin feldmasiaxa hick faces mare biruintia cu corabiile pe mare, si cuprindea o-strOve si cetati, incA si drumula Tiarigradului celti de pe mare l'ati fosta inchist de at fostainceputa a muri Omenil de Mute in Tiarigrada. Decl vediendu-se Turcii strimtoratl si biruitide Muscall, alt trimisa impOratulti soli la craiula Svegiei, cu multA sums de aura, si cu ru-gaciune, sd, se sole sa-si string osti, sa pornescA rOsboift asupra Muscalilorti, sd se scot*de supta stApanirea lora, sa-si iea tierile si scaunula ce i l'aa fosta luatit Muscalii mai na-inte, si pe ela fosta supusa. Svedula s'aa bucurata, si de grabti ah lacuta gAtire, stnn-gendu multime de oste, si ah pornitti resboia iute asupra Muscalilorti; si fiindti-cd, eraostile muscalesci impartite asupra Turcilorti, cu pugini parte n'arti fi pututa sta in potrivd-i.Si vOdiendd imperatesa, ca Svedu s'ati interitatt tare, si cu hraborfe mare vine asupra Petr-burgului, scaunuld imperatescti sa-la iea (care scauna impOrAtesca at fosta alit lord mai na-

lord,

Pad

Pad

fi

Page 162: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

CHRONOGRAFU DE DIONISIE ECLISIARCULU 165

inte) all scrist feltmasiarilort, sa fad pace cu Turcii, si ce va pute sa iea. dela Turd, O.iea, er' sa nu mat merga innainte, ca Svedu va sa iea Petreburgu, si sa pornesca ostileasupra vrajmasiului. Deci feltmasiaril dupa porunca imperatesit, au data in buns Turci-lord sa faca pace, Turcii au fosti" bucurosi si leaf' parutit bine, si ajungendu-se la sfatiifeltmasiarii cu vezirulti au incheiatil pace, insa cu castiguld Muscaliloril, ca au remasti Cri-multi adeca ti6ra Maraca jumetate suptu stapanirea Muscalilorit, er' alts jumetate dupa.pace o-at rescumperatu dela sultanu tatarescii, cu multe milione de ruble, pentru care vomitistorl inainte. Si imperatia Giurgiulul o-ati sloboditil din roblea ce au fostii audit fetemart pe alesti, si copii in tot(' anulii cate imperatului turceseti la Tiarigradti, si haraciuce-1 da, si de alte greutatt iau isbavitti. Er' Tiera-Rumanesca si Moldova, o-ati la'sati" er'intru stapanirea Turcilort pentru Critud si alte cetati, care era forte impotrivA, la resboieleMuscalilort. Insa, cu asiediamentn, ca Turcii sa nu mai siedia cu casele lord in Tiera-Ru-manesca, nicl mosit set bMti FA nu fie slobodt a tine, ci numal neguston't sa facA, sit cum-pere cu ban' ce le va trebui, cu pretiurt ce se volt pute ajunge cu vendiatorii, si Domnultisa fie alesti de boeril tieret din pamentenl, din leniea si neraulii domnescil, si aretandu-lii.imperatului faca Domnit cu fermand dupa obiceiu, si sa domnesca 7 ant in pace, apol

mazilesca, si er' asemene sa puie pe altulit Er' intemplandu-se a face vreo vina mare,atunci si cu scirea imperatiei rusesci sa fie scosu si pedepsitit

Intielepta imperatesa Ecaterina, mdcarti ca poruncise feltmasiarilort, sa faca, cusi sa se intorca ostile asupra vrajmasiloril Svedl, dar nu all asceptatil Oita a veni o-

stile cele departate, ci adunandii osti din tierile din pregiuril, si au datti resboitl cumplititasupra Svedului, si cu adjutoriulti lei Dumnedieu biruitt minunatt si i-ati spartt totsputerea ostilorti lei, si l'au gonitil din tinuturile imperatiei rusesci, mai luandu-I tier' si ce-Cat. Si dupa biruintiA, in data all scrist cu curieriti stafeta forte grabnicA la feltmasiari,facendu-le scire ca au biruitu pe vrajmasiult svedu, sa nu fad pace cu Turcii, ci sa spore-sca inainte cu 'ostile asupra Turcilorit Dar pana a nu sosl stafeta cu curieriulti, all fostiiapucatti de all incheiatti pacea, si ponturile pacit, cu &me trey dile inainte, al-tit spin& ca cu fret cesurl inainte in dioa aceea in care all sositti stafeta. Bite ca asia avrutti Dumnediell, ca sa mat remaie stapanirea imperatfei turcesci pana la o vreme, cutote ca scAdiutit Muscalii multi putere, si fall indatoratil de all platitu si tots cheltu-zela resboiului, milione de ruble, ca unit pricinuitoriti de resboiii. Si la acesta resmiritia ceau avutti Muscalii cu Turcii, au datil ajutorti. Frangiozil Turcilorti, tunari cu tunuri si cu cep-hanale, datu-le-ail si Nemtil, grau, ordifi, sare, barutil, insa cu bani; statut'au si inprotivaMuscaliloril, sa faca pace cu Turcii all se va scula si ei cure sboiti asupra lore, dar nailpututti strica nimicu ca acestea Muscalilort.

Asia-dar incheiandu-se pacea dupa cumit am dist", si redicandu-se stapanirea Mus-cahlorti din tiers, au remast boeril tierit, cel marl divanisti in Bucuresci, si incependit a sesfa' tui pe tine sa alegA Dom(' si sa-111 arate la porta: Dect unit dices sa alega din boeriiBrancovenit, altil dices, din Ghica, altil dices din Racovitia, Or' altil in potriva sta si alma,sa nu fie dintr'aceia, ci din putare naafi, si neunindu-se intre densil s'ait prelungitti vremea.Dahl mat la urma all fostt alesti pe vorniculti Stefanil Parscoveanuld, si Marta gatire, alltrimisii dot sell trey boeri de at tierii, soli la ports cu alegerea de Domnil; si 'Ana a alegeei Domnit Great la Tiarigradd all pripitu, si prin multi dare de sums de pungi cu bantla vezirit si la rigiale, s'aU putt Domnil Alecsandrii yob.' Ypsilanti' (a caruia 'I vomit aretasi sfirsitul(' vietit inainte). Boerii solil sosindu la Tiarigradti all gasitu pe Ypsilanti' voda.Zcutti Domnu Tieril-Rumh,nesci de imperatulti turcescii, si el all remasti cu buzele umflatemergendil cu mare grige si sfiela la Domnu Ypsilanti' de i s'ati inchinatu, si sarutatii.mina.

Era la Moldova voit'at Muscalii si au asiediatii Domnit pre Grigorie voda, ffindit-caluase rob(' din Bucurescl, bra cu fermanil dela sultanulil Tiarigradului; Si trecendit

multi vreme, au trim.sil dela pOrta imperatulti capigiti si taiatti capulit pismuindu-I ca.ca unit hainu, ati fugitti la Muscall de voia sa.

sa-lit

paceTurcil,

s'at iscalitt

i -all

'It nu.i-ail

sa -It

Fat

i-at

Page 163: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

166 TESAURC DE MONUMENT ISTORICE

Domniea luI Alecsandru Ypsilanti Voevocki a Gospodarit.

La letuld 1775, venit'ati Domnti tieril dela p6rta Alecsandru Ypsilantd, cu mare pom-pa, cu cud, si cu tuid imperatescit, dupa obiceiuld turcescd, si intrandti in Bucuresci cumare halaid, si siedienthi in scaund, i s'ati inchinatd tots boerimea vrendd nevrendd. Ace-stil Boma" fiindit omit intieleptd si cu minte inalta, au pus(' tote trebile tieril cu randuidlibunt' si ad asiediatd boerfile, atatd la Bucurescl catti si la Craiova. Si era intru adeverdpe aces vreme, daruld si mila lit Dumnedied inteacesta tiers, cu linisce mare, si cu paceadenca, deschidiendu-se tote schelile hotarelord impregiurti, si de catre Turd nici o supe-rare nu era, boerimea sporia intru slujbele lord, negutiatorit se latih cu alisverisiurile lordla castigii, mestesiugaretil sporih in lucrarea sa, tieranit 'SI lucra, pamenturile lord, nesupe-rat cu greutate de dajdi, toll se bucurh, si Ara grige petrecea, eftindtatea era la marfurtsi la dobitoce, boil, vacile, oile, caprele cu pugind pretid, bucatele mat cu pucind pretid.Si pentru ca sa fie sciutd si .sa lie de mirare celord ce se Volt afla dupa not audindd, vomitscrie cevasi din parte, bou de jugd 10 let, 12, 15 celd alesu, vacs 6 lei cu lapte, calu,carlanti de trey ant 8 let , 10, calf' blind de calarime 20 let, alesd 25, dr' Wit boerescdtelegard, pretiulti celd mat mare 40 let, oia cu mield 1 led, capra cu iedd 1 slotil, carneaocaoa 1 para, sat multd 2, vinu vadra 10 parale pe alesd, ocaoa de vino la cArciume 2parale, gaina 2 sett 3 parale, puiu una sea doue parale, oua diece de o para, gasca 6, 7,8 parale, curca 10 parale, curcanuld celd mare 15, faina de grad 1 para, candu era matscumpa o para si o lascaie, faina de porumbd unit band sed multi o lascaie; cu lipugint but'si faces °multi atunci imbracaminte, era si indestulare rodurilord pamentului, and vdcd fe-ricitt era, care potd dice ca nu va mat fi nici o data, era si pescele berechett, morunuprospetil la Dunare ocaoa 4 parale, la tergti la scaune ocaoa 8 parale, crapu, somnu 5 pa-rale, si 4, ocaoa, cosacu si altd pesce meruntd, era o para ocaoa, si nici luhcineva,cl 20 de o para, icre tescuite de morund 30 parale ocaoa, de cele prospete 20 parale ocaoa,fasolea, lintea, mazerea 1-2 par. ocaoa, zaharu ocaoa 2 let de Mil blind, dr' eel(' mat prostu2 zloti, cafeoa 2 zloti, untu de lemnti 20 par. ocaoa, tamaia 50 par. ocaoa, untu de vacs 6par. ocaoa, Or' mat scumpti 8 par. ocaoa. Dart sa insemnamd si pentru marfurt oresce,postavuld de Eclitera bung, era cotu 8 let, multi diece let, saita 7 let cotu, siaiu 4 let si jume-tate, multi 5 let cotu, tropaoru 2 let si jumetate, postavu mat de giosil 2 zlott cotu, siunit led cotu, siamalagiaoa de cele bune 10 let sat 12, mat giosli 8 let, ghermesutu 1 ledcotu, multi 50 par. cotu, nefelele de vulpi parechea 22 let pe alesu, vulpile era una 1 led,si altele tote celea era eftine.

Moneta banilord turcesci era pe acea vreme, ortitia, ortl, leitie, zloti, let, caragrost dedot zloti, si altil de dot let, si altil de dot let si jumetate, era si galbint in multe felurt. Ermoneta banilord nemtiescl, era, grosttia de MO parale, petaci in 5 parale, mafiosi in 10par., zfanttcl in 13 pold, parale, si juMetate de zfantici, zeneri le clic* Or' leitiele era incornuri, caragrosil in dot let, ce le clima talerl sat ruble, era si de cite unit let, dr' galbi-nil imperatesct era 4 let si 8 creitiarl, olandezl 4 let, i 15 creitiarl, veneticil 4 let si 20creitiarl, er suirea lord la pretid vomit insemna inainte, precumd si pentru celelalte vomdinsemna, pentru sa scie eel ce vord fi in urma.

Asia Domnuld Ipsilantu domnia si stapania tidra cu intieleptiune si cu pace desprestaphnirea pasilort de pe langa Dunare, si nu era cu tiranfe, nici pedepsia gred, si eratidra ertata de biruld haraciulul in 3 ant, dela imperatulti Tiarigradulul,e pentru greutatilesi pagubile ce ad suferitti in resmiritia lacuitorii. Insa voda Ipsilantii, tuatara ca puneh katpe lacuitort cu alte numirl, dar dajdea haraciulul numat and and n'ad pust pe lacuitort,apol n'aii mat pututd suferl, ci au inceputd a pune si acea dajde pe tiers, cugetandd ca, adremastt lacuitorilorft multi !Ant dela Muscall, pote ca si boieril va fi indemnatti, ca saledea si lord left mart. lush' n'ait pre ingreuiatil dajdile, temendu-se sa nu se dovedesca laporta, si si cadia in lagiuld gatului. Sarguitus'ad mArfea sa de ad pusii la buns orandudlajudecatoril tieril, sa judece pricinile lacuitorilorfi ce vord aye, la trel start, adeca la trel di-vanurl, pre eel cu pricinile de hotfe la judecata de cremenaliont, Or' celelalte pricini, la

ra-

'Id

'lit

Page 164: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

CHRONOGRAFU DE DIONISIE ECLISIARCULU 167

judecata depertamentului, si a treilea, la divanulti velitiloru boerl, si nemultiamindu-se vre-unt geluitorill dupa judecata acestorti judecatori, cu anaforaoa aceii judecatl, facendil ape-latie prin jalba, esia amendoud partile in divanulti mariii sale lul voda, inaintea domnululsi a velitilorti boeri, si se hdtaria judecata. Acosta oranduiela a judecatilorti on de ce

aft poruncitil marlea sa de aft datti in tiparti pre largti, condica pravilnicesca numindu-o,scosg, din pravila; dar judecatoril au pravili, cu foile de piele, si in cotro voiesce, intr'acoloo intinde sa, idsa haul.

Acesta Domnil art fostti datti voe, lacuitorilorti tieril, ca on tine ar scl ca sunt nude-va banl ingropatl in pamentti, sg, sape si gasindti cevasi sa arate la Domnie, si i se deasi aceluia parte, din care voe S'ati pornitti lumea de si -au ruptd osele resturnandti pa'mentultisi ziduri vechl. Spunea unit ta si &jai bani pe alocuri.

Si au domnitii acestu Domnu cu pace 7 ani, dupa cumtt era la pontuld pacil incheiattSi i-a venitti mazilfe dela Porta.

Domnia lui Nicolae Caragea Voevoclii.

La leatulti 1781, a venitil domnti tieril, Nicolae Caragea voevodii, trimisti dela porta deimperatukt turcescti cu cuca imperatesca, cu caftanti si cu tuiti , dupa obiceiuld portil, siintrandti in Bucuresci cu pompl mare si cu halaiu, si siediendti in staunuld domnescti, ye-nirati tots boerimea de i s'ati inchinatii si i-ad sarutattt maim, si puindu tote trebile tierilsi boerfile cu oranduiela bunk tra linisce si bivsiagu, si effinatatea tote era la tote. Ace-stti Domini era omit bdtranti si din fire buml, stapanit'att tiera cu pace patru ani, si i-advenitu mazilie dela porta.

Domnia .Mariel, sale Michaiti Sutiulu Voevochi i Gospodarti.

La Multi 1784, au venitti Domnti tierii, Michailu Sutiu voevodti, trimisti dela porta o-tomanicesca cu pomp& si Cu semnele imperatesci de Domnie, dupa obiceiuld imperatiel tur-cesci, si intrandtt in Bucurescl cu halaiu, ad siediutg in scaunti, si i s'ati inchinatti totsboerimea sarutandu-I mana. Acestil Domini fiindit omit betrantt ad stapanitti si au domnitticu linisce tiera patru ani, si i-ad venitu mazilie dela Tiarigradti, si s'ati redicatti din Bucu-resci cu pace. Eftinatatea tote era la tote.

Domnia luI Mavrogeni Voevodei.

La Idtulti 1786, venit'ati Domna tierii, Ion Nicolae Petru Mavrogeni Voevodit, trimistidela imperatulti Tiarigradului. Acesa.]. Domini cu mare pompa si cu strajnicie ad intrattiin. Bucuresci, avendu cuca imperatesca si &Slid tuiuri, semnulu puterii imperatesci. AcestaDomnti fiindu ciracti alit unul capitanti-pasia ald ostilorti de pe marl, fost'att mai pre sustide catti alti Domni, care acestti capitand-pasia era gatitti cu mare putere de osti cu ga-hone pre marl si pre uscatil asupra Muscalilora cu porunca Sultanulul, si ca sa aiba pe Ma-vrogeni ciraculti sett Domnii aid in tier& cu ostile, ad gasitu prilegitt la imperatulti de Paufacutti Domnii; si dupa ce au intratil in Bucurescl, aft venitu cu totu halaiulu la besericadomndsca, intru care i s'at. cetitu Molitva dela Mitropolitulti pentru rddicarea la Domnie dupaobiceiti, poruncit'ail marfa sa atunci, de ail facutti dascalultt domnesca logos, adeca cuventii,catre tota, adunarea norodului in beserica, ca fiesce-carele sa se grigdsca a petrece bine sicu fapte bune, ca-ci celu ce se va prinde in vinovatie, i se va resplati de catre marfa sa cupeddpsa grea in lumea acesta, de nu-I va remane remg,sitia a lua, rdsplatire in ceealalta lumedela Dumnediett. Si de aci mergendil la casele domnesci, avea dupa densulti dol gelati im-bracati in camesi de zale, si elu era omit inalti uscativti la obrazil si strajnicti. Si siediendtiin scaunulu domnescit, i s'au inchinatti tota boerimea sarutandu-I mana A &ilia di, au chic-matti pe Mitropolitulu Grigorie si pe Filaretu Episcopult Ramnicului si pe Cosma EpiscopultiBuzeului la masa domndsca de i-au ospetatti, cinstindu -1 si imbracandu-I cu haine imblanite

'sa

s'au

pri-cing,

Page 165: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

168 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

scumpe domnesci. Pr' a atreia di an chiematti pe boeril cel mart de i -au ospetatd la masadomnesca, cinstindu-1 si boerindu -1, dandu-le slujbele divanulul donmescit. A patra di, at pushsatara de banl, pe Mitropolituln si pe Episcopi, si pe boerl, inert, si pe negutiatoril cel marl,sa dea, care, 60 pungl de bani, care 50, care 40, care 30, 20, 10, care 5; asemenea si peboeril craiovenl at push, cu cuventn, ca va marfea Sa, BA innoesca si sa drega casele dom-nesci ca este si rusine polithiei a fi casele domnescl in mijloculii orasiului surpate, de nu aremarls, sa unde sa siddia, si cumn mar% sa are cheltuela grea, decl boeril n'an avuth ce face,cu voe fara voe, an (lath ce li s'at cerutn de catre maria sa, cadiendu-le ospetarea stumps,

Apoi au inceputti a judech tine ce avea pricina inaintea lui, fiindit si boeril divanistl,si Mitropolituld une oil, si Episcopil, alte orl fiindn si singunl, insa elu judech elil hothriasi insusl elu poruncia de pedepsa pe celn ce i se phrea a fi vinoaatd cu grea Mae la scars;nu mai randuilt la velitl boerl set"' la depertamentil sa cerceteze pricina geluitorilord, ci ma-rfa sa hotaria judecata pe turcfe.

Poruncit'au ca niminea in Bucuresci, sa nu-si inchidia portile ale casii sale nici dioa nicinoptea, si de se va intempla vreo paguba casnicilorti .de furtisiagu sen on -ce, va implini ma-rfa sa din vistierfea lui, si au inceputii a umblh dioa si noptea, pre ulitia si prin curtileboeresci, une on diptilu alte oil de facia, canal. calare dada pe giosD, cu dol, trel arna-utl dupa Oft, si cercandii care cumn se afla pela casele lord, facee, cercari si la cel ce vin-dea pane, si alte bucate, si pela back% cumparAndii caste ceva, si de-I gasia cu vendiarerea, 'I redich si-I pedepsia, forte reu si le hie, globit

Er' pe furl de-I gasih seri 'I arath altil, numal de catit poruncia gelatiloru gelatilduph elti) de-I spendiura in ulitia de o prajina in fuel, si-I lash de sta, spendiurati Cate odi, apol 'I lug de-i scoteh ciganil afara si-I ingroph, si se flea. mare frica tuturorn. Sebrach une orl Mavrogeni Voda in haine popesci, alte on se imbrach cu rash, si podcapetuchlugaresce, si merge& pe la besericl de cerca cumu slugescii preotil si pre ce vreme sever-siescu Poruncise a fi pururea la tote besericile usile deschise, dioa si noptea, si pre-otulti celn de Ana sit se afle nelipsitit in beserica, peste tots vremea, cu cuventn ca ontine va trece pe langa beserica sa intre sa se inchine, sen sa-si facia paraclian, si de cusera sa se slugesca utreniea impreuna cu vecerniea cu cuventii ca diminetia nu poll"'veni omeniI la beserica mergendu la lucru, er la dile de serbatori, cu mien cu mare tot!sa vie la beserica, ca Mit ce nu va merge la beserica se va bate reu fat% milh. Si asia,se umpleh besericile de Omeni de frica poruncii, dr nu pentru dragostea lui Dumnediell,Poruncit'au la 4 boerl marl a! Craiovel si la altil din Bucuresci, sa umble prin tiera, sajudece pricinile lacuitorilorti de prin sate ce vorn ave fara mita de ban!, numal conacil sh,le faca, Or dovedindu ca volt face mancatorfe, in ocna volt putredI, si sa dovedesca hotilpe unde volt fi si sa -1 prindia. Poruncit'au acestn Domnu tuturorn zapcfilorii de prin ju-decie si tuturoril phrcalabilorn de prin sate, in tots tiera, de an facutti tiepi , de dot sten-gin!, puindu-le la tote besericile din nainte in sush, scriindit pe densele (vediendit si en cuochil) ca pe omenil furl si pe telhari si pre eel ce '81 jury parintii si-I va bate, si pre eelce va injury preutil si legea si beserica si crucea, si pre eel ce nu vorn veni la rugaciunela beserica, sa-I intiape fara de nici o judecata: pe atunci nu era a vede sea a audicevindu-se omenii in sate sen a se ucide, si nu se audia nume de hoti undeva, si calatoriaomenil si negutiatopii ori unde fara frica, Or la beserica venia Omenii si fara voe. Si eraacestii Domnit milostivn si bunii asupra raeliloru, Or asupra boerilorn era cumplitti, si-Ipradh de fiece viva, si inca data s'an inceputn resmiritia, au surghiunitn pre tot', boeril eelmarl din Bucuresci si pre eel din Craiova in tiera turcesca prin cetati cu mare paza,ca sa nu pots face corospondentie cu Nemtil sdu cu Muscalii , puindu pazh si la Mitropo-

si la Episcopl. Dec! dupa ce an teen-tit unit ann, au inceputil si resmiritia, ca se gatiseTura Er' eftinatate tote era, si dajdile raelilorn nu pre era grele. Er' resmiritia ac,estaa dOua inteacestasi chipu s'aft scornitti si s'an atitiatti.

Mudd

i111-

slujba.

Rule

gal-

Page 166: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

CHRONOGRAFII DE DIONTS14 ECIASIARCULU 169

Restniritia a clOua, er Muscali cu Tuna

Slavita imperatesa Ecaterina a tag Rosiea, dupa ce ati Matti Crimu (precumu am scristi)adeca tiera tataresca jumetate cu resboiti de suptit stapanirea imperatului turcesca alit Tia-rigradulul, incheinduse si in ponturile ph,cil ; Leealalta jumetate ce se stapania de sultanulti,fratele celuilalta sultana ce i -au Matti tiera, s'ati invoita imperatesa cu sultanulti acelasa-la multiamesca cu multe milidne de ruble, si sa-Iii aiba pre elti la Rosiea in mare cinsteca pre unit sultana, dandu-I si o cetate spre a lacul inteensa, in cele mat alese saraiuri a-deca palaturi, si sa-1 oranduiescit unit generala cu 12000 de ostasl, adeca 6G00 pedestrasi,3000 calareti dragoni, 3000 calareti husari, cu ofigirii lora, ca totdeauna sa -lit parigorise-sea si sa -lit veselesch, cu totti feliulti de musice si mustrele ostasiescl, si cu geremonii impe-Wesel, si deosebita sa-1 dea si cateva milione de ruble, sa cheltuiesch on la ce va vol,si sa remaie si partea lul din Crimu tutu au sthpanitil supta stapanirea Rosiel. Dec1 sul-tanulit amagita si ati priimitit, simfonindu-se, Wendt' si contracta adeca zapisa. Si pentruca BA nu simtia sea sa pricepa Turcil, si marzacil tathresci, elit sit fie fhra grige, ca vatrimite osti,si fara veste vora lua, sh. socotesca Tura si rahrzacii ca l'aa luta roba. Asia -dare tocmindu-se lucru as venial unit generara mare chibzuita la ostire, cu o sums de osti, si incungiuranda sara-iurile sultanulul noptea cu mare cumpatare si MA, veste ati lovitu pe mhrzacil sultanulul, si risi-.pindu-1 au luatii pe sultanulti cu mare cinste in carets imperatesch, si l'ait dusti la Petruburg laimperatesa, in urma Muscalil ati umplutir tiera Crimului si ati intarita stapanirea cuprin-diOnda tote ceatile si castelurile. Ecaterina imperatesa, ati implinitti sultanulul milionele deruble dupa zapist, Si i-a ortmduita ceea ce i -au fa'ghduitil cu tota slava si pomba lui, asie-dandu-lit in cetatea cea oranduita cu Ostea cea oranduita cu generara. Deci sultanulacela petrecendit asib, dol trel ani, ati inceputa a tanji, pentru imperatiea ce vendut'o,si all caventata la imperatesa, cumca '1 pare reit si se caiesce de imperatiea ce si-aa dat'o,ca era staphnitora, er acuma se vede ca unit supusa. Imperatesa i-a disti: nu to machni ma-riea ta, ea de voiesci stapanire, al tierile mosiului si stramosiului tett sa le staphnescl. Sul-tanula all intrebata, care sunt tierile mosilora midi? Imperatesa i-a spusti, cumca tots tie-ra unguresca cea de susit si cea de giosa, pans in Dunare, ati fosta supta stapanirea WA-rescului craiti Atila, mina si Tiera-Rumanesca si Vera Moldovel, si Basarabiea ; ci ma-riea ta sa le ceri dela imperatulti Tiarigradulul aceste trel tier), (fiinda-ca tiera unguresca,este suptit stapanirea Nemtilorti) sa ti le dea intru stAphnire, er nevrenda 'ti voiti da estemare, si le vel lub, cu r6sboiti. Sultanulti daca au audita asia, s'ait bucurata, si au scristila imperatula turcesca sa-1 dea tierile mosiu-sea intru stapanire, all se va sculh cu resboitimare asupra lui. Imperatula i -au scrisa cu insielaciune, ca i le va da bucurosti, ci sa se re-dice cu totulit dela Muscall, si sa merge la Tiarigrada sa fie er' sultana si ocrotita de im-peratie.

Sultanulti vedienda cele ce scrie imperatulti, socotinda a scrie adeverulit s'au amagitti,si redicatit de s'ati dusa la Tiarigradti, si insciintihndu-se imperatula de venirea sulta-nulul, ati poruncitti vezirului de rail intimpinata cu mare halaia si cu pompa imperatesca,asiediandu-Iii in saraia imperatesca cu mare cinste. Apoi ati poruncita vezirului, de ail pusacu prilegia de vreme si i -au Waal capula.

Imperatesa Ecaterina, avendii intru stapanire totti CrImula tataresca, au poftitti sa seincoruneze spre a se numi imperatesa si a Crimului, si mergendu la Crimu, au scrisa si aupoftitti pe toti imperatii sh, se iscalesca la cererea el, si sit vie la Crimu, la incorunareael, in o veselie pre-slavita si negraita. Deci imperatii si trail apusului au iscalitii titulu-siulti a se numl imperatesa Ecaterina imperatesa si a Crimului, si la vremea cea orandtuth,au mersa insist si s'au adunatti la Crimu, ducenda fiesce care poclonu adeca daruri imperatesci im-peratesil Ecaterinii, duph mutt all obiceiti imperatii. Si tine va pute povesti, cu ce ceremo-,nil si cu ce halaiuri, si cu ce cinste si dragoste i-au intimpinata imperattisa, Si cu saruta-re imbragisihndu-I, ca pre uisce prietini si imperatl. Er' imperatula Tiarigradului, macartieh iscalitura titulusiului imperatesil ail data dupa cerere si nefiindu-I voia, vedienda catotl ceilaltl imperatl all iscalita, ca MAP de partea Crimului jumetate ce au cumparat'o

22

s'au

sl-ad

Want

'lb

a-

Page 167: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

170 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

imperAtesa cu amagire dela sultanulti pe carele fat" taiga. Irma elu n'ati priimitti nici sAaudiA, necumil sa mergA la incorunatie, numindu-se pre sine imperatuld imperatilorti, si sta-panulti tuturorti, si cumca tot imperatft lumil, din pre-multA a lul milostivire, '1 ingadue, desunt si ei imperatorl stapanitorI er nu imperati. Dar oresi-cumti, ca cumd nu art' sci, all porun-citti unul Reis-afendi din cel 00,1 de all mersd cu peschesiuri scumpe imperatesci la CrImd sile dea imperatesii in adunare si A fie la incorunatie. Dec1 sosindd reis-efendi la Crlinti, siinsciintiandu-se impe'ratesa cu ceilaltl imOratl de venirea lul, nici o intimpinare set' halaidnu i-ad racutd, si vrendti sA merga la imperatesa si la adunarea impdratilord cu poclonele ,n'ail fostd priimitu, nici eld nicl poclonele lui, dandu-i-se respunstt atatil de catre imperatesa E-caterina calft" si de catre tots impdrati1 eel adunati, cumch nu este priimitti intre adunareaimperatilord, eh eld este slugs imperatulul set", si la corunatie se adunis de facia insusi

er nu slugile impdratilord, si asia reis-efendi cu aceld respunsd rusinatil s'ati in-torsi" la Tiarigradll, spuindil imperatulul rusInea ce i-ail facutti Impdratuld audIndt" s'ail mani-atil forte, si all chiematti pe veziruld si pe cApitanii-pasia, si cu grOzti mare le-ail poruncittl,sA iea haul din haznalele imperatesci, sa, adune osti grele, si sA pornescA resboid cumplitdpe mare si pe uscatt asupra Muscalilorti, sa iea CrImulti inapol din stApanirea lord. Atuncicapitand-pasia cu trufie Wad lAudatt" inaintea imperatulul, ca va prinde pe imperAtesa Ecate-rina si o va educe vie la imperatuld si va lua si Crirnulti.

ImperAtesa Ecaterina dupe' ce s'ad incorunatll imporatesa a Crimulul, all siediutil laCrimii o vreme, ca la 'mu and si mai multi'', in Scaunulti Crimulul, puindd trebile tierel lastare bunk er imperatil Wad intorsd caresi la scaunuld sell, cu mare cinste.

Era Iosifd imperatuld Nemtilord atunci six(' unitd cu imperAtesa Ecaterina, ca deschi-diendu-se resboit asupra Turcilord sa se redice si elti, cautandu-si cu Turcil pricina ce oare cu resboiuld sell, si de va face trebuintia sa dea ajutord unuld altuia, si au intArittiparole. Atuncea incredintiatil imperatesa Ecaterina aceste doue tiers crestinesci, sa leocrotesca si sa le pazescl cu ostile sale, sa nu le strice Turcil sou sA le robescl, fiindd invecindtate cu tierile imperAtfei lul.

Yes fruit' si capitand-pasia, dupA porunca imperatulul, all strinsti multIme multA nenumdratade osti alese, cAlArime si pedestrime, platindu-le left marl, gaffed si tunuri infricosiate marl si

si tog pasil cu ostile sale s'ail &Rd, spunti unit ca ostile cele adunate de capitanti-pasia side vezirult, osti alese culefea, sa fie fost unt miliond, gall de ostile pasilord. Er Domnului Mavro-geni, dupa cererea stapanului set" capitand-pasia, trimisd imperatuld caftanll imperAtescii,si cu ferment' facutil sA fie si sarascher-pasiA, si randuitd o sutd, de mil de Turdoste cAlArime si pedestrime si cu tunuri, sa aiba de paza Tierif-RumanescI de catre Nemti,si de se va sculh Nemtil cu r6sboid, se' le stea inpotriva si alt" cu resboid si sA nu-1 lasea lark in tiara, si asia all venial Turcil in tiers. Veziruld si capitand-pasia, au pornitdostile past' pamentului pe mare si pe uscatii, si capitanil-pasia fiindu chititu si maestrula resboid si vitezd si cu hrAborie la lovire, au plecatd cn ostile pe mare in corabii, fe,cendd°colt" pe de parte, si esindil cu greutatea ostilord, tocmal la tiara Giurgiulul, si intrandil intierile impel-Mkt Giurgiulul cu navala, mAcarch i-ad statutti Giurgiuld inpotrivA cu o sutade mie de oste si cu tunuri, dar n'atl folositd nimicu, cd. OVA ostea sied pierdutd, si multt-mea Turcilord ad trecutd prm tiara lord, ardiendil, prAdandti, si taindii, si pe unde au trecutdau remasd numai pimentuld gold. Deci imperatulti Giurgiulul data all vediutil asia, cumtiall pututti mat ingrabd all trimisti curierid la CrImt, de all vestitil imperAtesil de multimeaostilort turcescl, si cumti prApaditti tierile si nu le-ad pututti sta in potrivA, si cumilvind asupra Crimulul cu mare ingrozire.

Imperatesa dad. ad luatti acesta insciintiare, s'at' r6dicatil din Crlinti si s'ati dust' laPetruburgil, si indatA au poruncitt generarilord sa, adune ostile f6rte ingrabti ca Turcil vinticu mare nA,vala la Crimu, si papa se aduna, ostile muscalesci , capitand-pasia cu tots pute-rea ostilorti au intratti in hotarele Crimulul. Er comandird-generald ce all fostil pe atunciin Crimti vestindu-i-se ca Turcil intratil in hotarele Crimulul de grabd s'all gatitti cuostile cate le avea in Crlind ca la 70,000, Si cu ceilaltl general; , si cu tunurile ce le a-yea, si all mersil intru intimpinarea si lovindu-se cu vitejfe nimica n'ad pututti

im-peratil,

ati

Turcilord,

i-adl'ad

i -ad

Page 168: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

CHRONOGRAFU DE DIONIBIE ECLISIARCULU 171

folosi, ca, ostile muscalescI se inneca in ostile turcesci, ca era ca frundia si ca erba , si secolesia inteensele macarca da cu tunurile si omoria Turcii, si calarimea 'I taia Turcil pe-destrimea da naval& cu chiote marl, si ianicerii se slobodia ca zmei cu cal macarca ca-dea si peria, dar nu bag& de shah si asia, impresura Turcil pe Muscall si nu mai putek sta.in potriva. Deci vediendu asia comandiru, au insciintiatit imperatesii cu grabnicit curieriu,cumii merge lucru.

Imperatesa data au intielesii ca nu e modit a se isbavi de multimea Turciloru, si Tur-cil daft naval& sa iea CrImulit cu mare grabire, indata, au poruncitit de all scosti secreturile,cu ostile ce era gatite, si cu mare grabire dioa si noptea merge& sa ajungit la Crimii, simai sosindit osti muscalesci au tlnutit resboiit cu Turcil, de n'aii lasatti pe Turd sa se mairedice de uncle taba'rise, si sosindit si secreturile cu ostile loru, Turcil era tabariti intr'o va-le lata ce era intre nisce deluri marl, er inginirti-generarii cu comandiril ostilorti facendiimare cercare, si uitandu-se cu ochianulti sa vadia cumil stab. ostile turcescl tabarite, si deunde aril veni bine a da cu tunurile cele marl, ce le tragil cu cate 40 de bol, de suet cabutea, si cumii aril pute slobodi si secreturile inteensii, si dupa, chibzuirea ce au facutil auasiediatii secreturile, 4, si dello tunuri ca butea, in gura acel val inteunii delii cam mic-siorii, indreptandu-le pe acelorti deluri marl, si all asiediatti si ostile pedestrimea sicalarimea cu buns oranduiela, asiedi'andit si alte tunuri, (pentru tunurile cele marl spusu-mi-auunit ipochimenti vrednicit de crediutii, ca ar fi fostit de facia, candit s'ati intemplatil de ausloboditii Muscalii aceste tunuri in ordiea turas* ca de mare trasnetti, i-au cadiutti calulupantece josu , si lul i luatii audiult, si pentru umplutu tunurilorti, spunea ca bag&antaiii unit sh'culetid de barutil, si apoi torna cu banitia felurl de ghiulele, si intregi si sparte,si sparturi de tunuri turcesci si potcOve de cal, tocite si orl ce, si candii le slobode in or-die face campti catii cuprinde, insa died ca numai o data le slobOde, neavendii vreme sale mai umple, facendu-se zabava) ; deci noptea despre data candii odihnia Turcil, au ince-put(' Muscalii a da cu tunurile forte lute si cumplitd, sfararnandurile corturile si pe el. Dart'Turcil macarca fara veste i-au lovitti ne fiindit gatitl, dar n'ail data dosulti nici s'ati spai-mentatit, ci tota multimea all saritd, si in data s'aii gatitil de resboiii, si ail inceputit a dasi el cu tunurile. Apol chiotindit groznicti, all datit navala% calarimea si pedestrimea asupraMuscalilorii, sa-1 impresore, facendu-se mare sgomotii, ragnindit ca leii, alah, alah, dicendii. trintieleptulit comandird, vediendii navala Turcilorii, si multimea nenumerata ca s'ait apropiattide ei, degrabil all poruncitit de all sloboditii secreturile inteensil, si intemplandu-se, (cu voialul Dumnedieu) de ail suflatu ventuld asupra lord pe acelti slat, au mersil fumulit secre-turilorii de au intratii pe narile si guile Turcilorli si a cailorti lora, si fiindit aceld fumitforte otravitii, cat' l'ait mirositit tots au muritti, sbierandu tail si omenii, cadiendit ca snopil,perit'ati si din Muscalii cats au ajunsii de ail mirositu acelti fumit. Dec' perindil tote ostileturcescl mirosindit aceld fumii otravitoriit prin ventulit celit de Dumnedieii poruncitti a su-fla, si murindii el si tail lord cu grabnica mOrte, vediendit capitand-pasia peireaca sa ajunga si pe elu acelti fumil otravitii, all datil dosulti, si cu pucini Turc au sca-patii, tote lasAndit si napustindii ; Muscalii in urnia au luatit haznalele turcescl si zaherelelesi tunurile si vitele, dandii vole ostasilorit de ail cotelitil pre cei mortl, luandit tat ce atgasitti, lasandu-1 goi in piele, si trupuriloril focii sa nu se faca putare; si s'ati in-destulatii Muscalii de pradl ; in cetatea Crimulul au dust' haznalele, armele, tunurile, pe se-ma imperatesca.

Aicea sci areteindi pentru isvodirea seereturilorii.

Asia spunil ca acele secreturl, dOue sett precumil spunit mail pattu Or nu mai multe,cumcitaii fostit pe aced vreme, unit FrangiozU, mesterti forte iscusitii la facere de tunuri, sicerendit dela imperatulit multe felurl de metalurl le-a bagatii in topitere, amestecandu-le sicu multe felurl de otravuri iuti impreunandu-le, si fierbendu-le cu focii lute; dup& ce s'ati to-plat tote materiile, versatii in tiparti, esindit tunuri nu pre-marl, cu gura ca de somnii,si apoi au adunatil otravurl fOrLe iuti, si, scumpe forte, de pe la spitieriile imperatesci dela

sleuld

s'ad

lostilord,nu-lt

le-ad data

le -all

Page 169: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

172 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

Hindiea, FranQia , Englitera, i proci, amestec'andu-le Si colesindu-le cu pravurl iuti, si cu altematerii veninosei si facendu-le barutti cumd au sciutt; au facutti si mesura cu cumpana cattsa bage inteunuld la o umpletura, si cercandule, splint ca mare trasnetu fact, si numai fumtiese dinteensele, ca ghiulele set altti ceva nu bags in ele, si fumuld acela resfirandu-se, tine

va mirosi more indata si de neprazna, on omit on dobitocd, si tine multe cesuri aceaputore lute. Deci poftindti imperatult sa dea inscristi pre anume materiile si otravurile cumdse numescti, si sa arate facerea barutului si mesura umplutulul secreturilorti, si i se va da,mare cinste si plata, Franciozuld at datt. tote in scrist, imperatuld rat cinstitd cu cavale-rle, si cu Idea mare, si cu tOts cheltuiela imperatesca Pat tinutt pang la mortea lui, insacu mare paza, ne mai laSandu-lti nici de cumit sa fie singurd, set sa esa din loculd celd o-randuitt, nici sa scrie cuiva ceva, ca nu care cumva sa mai faca de acestd fend de tunurila alte imperatfl. Si aceste tunurl sunt oprite a nu da cu ele nici decumt, cu mare legaturasi porunca, pentru ca-ci pre -multi omoru face, si nu numai vrajmasil atunci cadd cu mode,ci si Muscalii cats void ajunge mirosulti fumului aceluia, si cu mare theltuiela se face aceldbarutd alt secreturilord, cu milione de ruble, si cumca cu anevoe se ge.sesct acele otra-vuri, fare numai candu va fi mare nevoie, ca sa nu se rapesca imperatfea, atuncea sa le slo-bodia, adeca sa dea cu ele numai °data, er mai multi nu; spund cumca tunarii si cel ceasiedia secreturile, cu mestesiugt sunt legati la gura si la nast candd le slobode, er uniI spundca au besIci de sticla cristalt, si bag. capu in ele, incheindu-le cu mestesiugu la gatt. Praltil pentru acestti Franciort iscusitt spunt, ca dupa ce at ispravitit tote lucruld secretu-riloru, ar fi poruncitti imperatulti de i-au taiatti copula dela trupd, ca sit nu mai faca la al-ta, imperatie, de acestti fend de tunuri. Dart nu e de crediutt acesta spunere, sa, °mot%pe unit facetoriti de bine imperatlel, ca de nu art ave Muscalii acestd feat de tunuri, in multeranduri s'ar fi premejduitti imperatfa Rosiel, cumd s'at intemplatd la navala Svedului, saiea Petruburgu, si cumt s'att intemplatit, precumit scrist, navala Turcilord la Ceuta,a de lua CrImult , art fi navalitd si la Petruburgt , vediondu ca art fi isbanditti. Ase-menea cumt. Wad intemplatt si navala Franciozului In Moscva, ca de isbandia, mergeh si laPetruburgt. S'at mai isvoditt de s'at facutt si nisce tunuri de dad cu ele umplendu-lecu barutt si cu smOla, si slobodindu-le , smola se aprinde cu foci"' dela barutt , si impros-candd cade pe Turd cu iutime, si se lipesce de haine si arde, si cade pe cal de ardeer coil incept a fugi in tote partite, de nu-I potti tine Turcii, si dad cu piciorele, si tren-tescti pe Turd giosti, si-I calca caii cu piciOrele, si asia se sparge ordiea Turcilort, mil seduct in lume sbierandu, si Turcii cadiuti tipandt, aman, aman.

DecI dupa cumti amt aretatt, intr'acestti chipt at ispravitt bataliea capitand-pasia cuMuscalii, Or corabiile au remasd gOle pe mare, unele le -at innecatt, si altele le-at sparttiMuscalii.

Audindu imperatult de intemplarea si isprava lui capitant-pasia, forte s'ad scarbitti sis'au turburatt, si chiamandd pe capitant-pasia la Tiarigradt, vrurat sa-1 taie capult, dartall mijlocitt unii din regiale prietinii lui si muftult de Pat ertatt, fiindt omit vestitit sitezt, si l'at lasatti sa siedia in Tiarigradt, dar s'ati intrebatti de imperatuld prin Muftuld saspue cumti de n'ad pututd face biruintia asupra vrajmasilorti, precumd s'ad Pagaduitu inain-tea imperatfei lui, Respuns'au capitant-pasia , cumca elt forte multi. nevoitt , si intot(' chipuld s'ad silitu, si in hotarele Crimului au intratt, si resboid mare at facutt, si devreme ce n'ad pututt birui acumt pre Muscali cu atata multime de 6ste ale* nu se vordmai birui nici °data, ci puternica imperatfe sa-I lase in pace pre ghiaurl.

Audindd imporatu asia, forte s'ati maniatti, si cu suflare groznica at poruncitt vezi-rului, cu tots puterea imperatesca sa bate resboit cu vrajmasil sa iea Crimult, at '1 va ta-ih capult.

Scris'ati fermanti si in craiuld lesiesct inteacestil chipt. Et pre-puterniculti infperattalt Otomanilorti, imperatuld tuturort imperatilorti, salt tie craiule alit PanonieT, cu boeril tel,pace. Vet sci ca amt poruncitii in tots credinciosil si povetiuitorii, si la tote capetEniile atuturord ostilort pre-puternicil ilnperatfei mele cel nebiruite, sa, se stole cu tote puterilesi cu mare resboiti de vitejfe, sa bats si sa supue stapanirea ghiauriloru Muscali, si sit ides.

'lit

s'at

call,

s'ad

vi-

Page 170: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

CHRONOGRAFU DE DIONISIE ECUSIARCULU 173

radecineze acestil nemA neniultiamitoriti din pamenturile si tierile in care se afla, asterneit-du-1 suptil piciorele pre-puterniclei si marimei mele. Deci acumil ai bunt mijlocire sa to scollsi to cu ostile tale, sa dal resboiti ghiaurului, sa-ti scoti tierile care ti le-ati luatu cu

si st fii singurti stApanitorit avendii si dela pre-puternica si nebiruita este imperatielmele ajutoriu cu indestulare, si fil sanetosti.

Craiulu cu boerii sei priimindd fermanulti si vediendil cele ce-I scrieh imperatulti Tia-rigradulul, se indoia cu cugetulti, inteunti chipti poftia ca sa pornesca resboiti sa-si lea par-tea de Lechia ce o au luat'o Muscalii, er intr'altti chipti se temea sit nu perdia si partea ceo are suptii a lul obladuire, si sa patimesca ca camila, cAndil au mersti sa se potcovesca sisi-ail pierdutti si urechile, precumti s'ail si intemplatti craiului, dar l'ail induplecatit ministrilsa porhesca resboiti asupra Muscalilora , deci stringendil osti catti ail pututil si cu cele ceau avutti, all inceputti resboiti. Er imperatesa Rosiel Ecaterina, luandti scire all poruncitti luicomandiril-generard carele se afla cu ostile muscalesci in partea loll din Lechia, sa dearesboiii cu Lesil, si incependti a se lovl ostile au tinutti ca la vreo siese sell siepte Juni,si fa,cendu-se pace intre porta Tiarigradului si intre Rosiea, au tabaritti ostile Muscalilordpe Lesi, si in trei luni resboindu-se amendoue partile, au biruitu Muscalii, luandtt cetatea era-iesca cu tote tunurile si barutanele, supuindii de totti pe craiulti cu ostile ce au mai remasuvii, luandit si partea Lechiei ce all avut'o craiulti, in stapanirea Rosiel, si altd craiti nu all puttci au oranduitti administratie, adeca Divanu.

Sa venimu er la cuventulu ce ne este inainte.Vezirulti gatindu-se au pornitti putere mare de osti cu multime de tunuri, calarime si

pedestrime, ca frundia si ca erba, si au umplutti Basarabiea si Moldaviea asupra Crimulul.Acumil sa dicemu ceva si de Nemtl.Iosifft imperatulil Nemtilorti dupit invoirea ce all avutti cu imperatesa Ecaterina, all

redicatil ostile sale, randuindti geuerarl si comandiri, pe la tote cheile, cu tunuri multime,si osti amestecate, calarime si pedestrime ca lacustele despre hotarele Turcilorti, incependudespre hotarele Bosnei, apol despre hotarulti Beligradulul, a tieril Serviantiloril si despre ho-tarulti Diiului, si alit Crainei, si despre Tiera-Rumanesca la Mehediea, de catre aceste cincijudegie ale Craiovel. Si in Transilvania, adeca in Ardelti pe la tote cheile, despre tidra degiosti rumanesca, pant la Moldaviea unde au stapanire trei judegie. Si asih impartindti siranduindti ostile sale, pus'ati feltmasiarti, pe intieleptult1 barbatti Laudonti care acesta era sicu hraborie si cu vitejie ',arta si comendiruia ostile spre isbanda vrajmasilorti, si era chitititla resboit, facutus'ait si Iosifu imperatulti insusi comandirti preste o sums de osti, si asia(lanai resboire de catre Bosna antaiii, si de Mil Serbiea, dupt ce au biruitu pe Turd la Bos-na au dattl resboitt mare la Beligradii, cetatea din Serbiea, si cu mutt versare de sAnge,si morte de ostasi, faramandil si cetatea o-au luatii, ca era tare si vestal de tariea ei, cu-prindiendii si umplendii tots Serbiea de osti, luat'ati si o parte din Bosna de catre hots-rulti nemtiescu. Er ostile din Banatti si din Ardelti pazia hotarulil pe margine de dare Va-lachiea ; apoi s'ati inceputti a intinde in tiera pe marginl, cercandti intrarea mai in adencti,perit'ati si multime de Turd.

Er Domnulti Mavrogeni inca all pusil oste strap pe marginea tieril Turd be*111, cu cApeteniibe§111 agate si odabasi, si cu ostea din tiers, ca facuse capitanil cu steguri frumose zugra-vita cu sfinti, imbracandil capitanil cu capoduri domnesci, dandu-le si left, numindti eapith-nfea lul Sti Georgie si a lui Sti Dimitrie si a lui Sti Teodorti tironti, si a altoril Sfinti,era si capitanil de Arnauti ell Turcil amestecati.

Asia dar Nemtii

Intrandti pe margine in tiers s'ati lovitu cu Turcil ce era, la Timaua strap, si lovindu-se cu ei biruindu-1, cati au pututti scapit all fugitti, Nemtii aft intratil in mstire, in ziduri ti-indu-se la metereze cu tunuri mai mid; asemenea si la mstirea Coziea all fa' cutil, si er allapucatti si acolo inlauntru Cu meterezi, si dincolo de Oltii ail apucatil mstirea Campu-Lungt.Si se slobodih dela strajile nemtiesci volintiti, &maul, Aruba, Serbi, prin satele tieril pe

vicle-singt,

Page 171: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

174 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

margine, de jacmania vite, cal, boi, vacs, haine, bani, ce gasia, si:fugia inapol ca hotii, si eraeel mai multi volintiri nemtiesci, 'iambi din tiera fugiti la Nemtl, care Ikea multa reutatetieril.

Domnulil Mavrogeni, au trimisti oste amestecata precumtt am diet, ca sa scotia peNemtl din mstiri si n'aii pututtt, si asia lovindu-se strajile turcesci cu cele nemtiescl, pra-da satele raiaoa. Apol Turcil si ArnAutii si catanele prindeb, omenii de prin satele de mar-ginl, pre caril 'I prada, si le lua totti ce gasia, dicendti ca suet haini si gazde hotilorti vo-

nemtiesci, si pe unil 'I taik luandu-le capetele de le arata la saraschertl, &Audit castint Nemtl ca sa le dea bacsisitt.

Yodel Mavrogeni

Puna, satarale de 6 ant pe boerl marl si midl, si pe cumpanil si pe toti breslasil, si perafeturile tuturortl, si boeria cu. sila pe eel ce afia ca au ceva banl, le trimitea caftane sicarts domnesci cu ciohodari, si on pe uncle '1 afia '1 imbrach si le lug, bani, er care nu sesupunea, si nu priimia, 'I ducea Arnautil la nazitt si la dervisitt-aga caril era caimacaml, si-1punea la grosuld vartel in putore, si asia nevrendil, priimia caftanele de pan* si dg, la bani,cu cuventti ca trebue lul \rob% sa dea left la ostl, er birurile, podvodele, zaharelele, nu malinceta depe lacuitorii tierii, vinericiulti, oeritulti, 16, indoitti si intreitii. Valsi amaril de tiera, ce era atuncia. Si all tinutil asia hartiuire, si loviri unit cu altil, mai trelani, si nu coboria Nemtii mai inlauntru in flab. Vizirulti au %cuff' resboie marl cu Mu-scalii intr'acesta diastima de vreme, aprope trel ant, si groznice batahl s'ati facuttl la careall peritu si Muscall multi, dar Turd au peritil ne mai sciindu-li-se numerultt, si ne cumitsa iea Turcil Crimuld, ci all mai luatii. Alumni dela Turd cetati, Hotinu, Benderu si Chili-chia cu sarhatele lora. Vezirulti vediendil biruintia Muscalilorti de o parte, si a Nemtilortlde alts parte, se intrista ca, imperatuld '1 va taia, capulti, dar '1 era mare necazti pe Nemti,fiindft-ca, au avutti pace cu densii, si el s'ati sculatti preste sorocti, cu resboiti asuprale.

Decl veziruld ajunsti cu feltmasiaru Potemkin de all facutti aliantie, adeca, conte-nire de arme in trel luni, si indata all pornitti tote ostile turcesci asupra Nemtiloril ; spunuunit ca ar fi (lath veziru lul Potemkin mita milione de galbini mai ingadue acele trelluni, ca sa-si isbandesca pe Nemti, si dicu cumca, Potenki au avutd necazil asupra impe-ratulul Iosifu, si cercandil prin iscode, au gasitti loci' mai slabil, unde nu era oste multanemtiesca, mal susd de Du ll, dreptd schela nemtiesca ce se numesce Palanca, care este siorasiti, si trecendii Dunarea all data navala Turcil pe acolo, si taiandil &tea ce au gasittiacolo au intratil in tiera Banatulul, si all robitil, all thiatii, all pradatti trel judegie, Palanca,Beserica-Alba, Panciova, orasie marl si frumose, cu cate trel sett patru mil de case, si to-te satele acestord judegie, si dobitoce multime, si acolo n'att avutil cut sa le vendia,ci la trecerea in hotarele Turcilorti, vendutti, bou 50 parale, vaca unit lett, 6ea, capra,po 10 parale, o vas si amard ce au fostit cadiutti pe tiera Banatului, si au fostit ajunsilpang, la orasiulti Versietittlil, ca la bite cesuri numai ce nu all intratti in orasiii uncle estealtti jtidegiti, si artt fi prapaditti si aceld mare si slavitu orasiti cu case frumose einci sellsiese mie, ci all pripitti unit generaltt serbd cu corposubl lul de oste SerbI si cu cats -va ca-larime dragoni, si usarl, si standule in potriva vitejesce au statutti Turcil pe dar do-Buhl n'aii data, ca so cotia veziruld sa razime cu ostile la cetatea Temisvarului, dar ce fo-losti ca nu i-au pututti intOrce sa-1 treca Dunarea, ci dOue sell trei septemitni (precumil spu-

unil, au statutti Turcil pe loch) si surpa ziduri, si ardek casele orasianilorti, si resturnapamentultt cautandu bani, robii 'I tines legati, ars'ati si mstirea Voilovitia de laugh Pancio-va, si alte d6u6 mstirI mai mici, si clopotele di prin clopotnitiele beserecilorti, marlsi

Er despre Tiera-Rumanesca sculatus'ati sarascherulti Diiului cu multime de osti dupaporunca vezirului, si mergenchl cu ostile prin povatia, pe plaiult1 Mehedintiulul, si stracuran-du-se diva si noptea printre muntil pietrosi pe o poteca fOrte cu anevoe, si apropiindu-sede orasiuld Mehediea, ce este Tanga hotard, si aprope de Rusiava, unde gasindil drumtl mai

lintirilora

dijmaritult

s'aii

sa-la

luat'aa

loci',

Stead

le-ad

nd

Page 172: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

C'IllthNOGRAFU DE DIONISIE ECLISIARCULU 176

largti cevasi, ail pogoritti dreptti la orasiu, terinduse pe tiermurile delurilorfi ce sunt desingart petra gola veneta negra coltiurosa, loci' forte tare, care loci' cu orasiu l'amti ye-diutt si ea, si asia intr'o diminetia, in versatt de diori, s'aii pomenitil Nemtil cu Turcil inspinare, si fiindt acolea unt polcovnicti adeca oberstert si unti maiort cu cevasi este a-mestecata, ca la o mie de ostasi, si negatiti de lovire, Turcil at datt navala mare, si macartca le-at stetutil Nemtii in potriva, dar n'ati pututt folosi nimicti, ca at biruitt Turcil si atpra'paditti acea este si au arse orasiu, robindii si t5,iandti, luat'ati si tunuri i prafarfi si za-hereoa tote ce at gasitti, Wendt aci °tact trei, patru dile, legandti robi si pradandt, o a-mart de bietil crestini. De aci nestandu-le niminea in potriva, dupa ce ail istovitt jude-Oulu Mehedil au trasit la Caravan-Sebesit, orasiu mare sliivitti, cam intre (Lauri, ars'ati, pra-dat'ati, robit'ail si pre acelti orasiu si tote satele acelui judeciii. Apoi at merst inainte sis'ati apropiatti de orasiuld Log* altil judeciu, omit mare cu multime de lacuitorl bogati,negutiatori, ca la 4 set 5 mie de case, curge si o apa mare prin mijlocult orasiului, ce senumesce Temisiti. Dinteacesta apa au despArtitu Nemtil unti canald, adeca siantia, set gar-la mare, de i-at indreptatti curgerea la cetatea Temisuarului, pe care nume de apa, se nu-mesce si cetatea, pe acesta apa merge la cetate lemne de foci si herestea set binale, si al-tele, si curge de umple siantiurile cetatii ce sunt impregiurt, si totil dinteacesta apa esteluata de curge pe urloe in cetate, in cinci locuri cismele, apt' buns de beutt, si de aci de-la cetate merge dreptil pe °chianti pant da in Dunare, la cetatea Petruvarodint, unde estesi unt orasiu ce se numesce Sianatiti, cu multime de case forte frumost, unde acolo sosesctsieicile si luntrile cele marl ce vinti pe Dunare dela Viena si dela Pesta cu marfuri fatde feat, inca si buti cu vint bunt rosin dela Buda, si le indrepteza pe acelt malt setsiantift, de vint tote pe apt pant la zidurile cetatii Temisiorei, tiindii-ca sunt la Buda multevii, si aducti si rachiti, spiral aducti, si vast de pamentii de cele bune din Viena, vinti 61e,urciore, cratitie.

Deci sa venimti Or la istoriea ce ne este cuventulti. Sarascher pasia cu ostile n'ati in-tratti in orasiuld celt mai susti dist Logojt, ca-ci ca -I era temt de venirea Neintilorti, ci attabaritti cu ostile in campult until satti ce se numesce Logojelti, aflandil loci' intinsti si buntde lovirea resboiului, 4 cesuri pant la orasiulti Logojti; Turcil se rumpea din ordie, cetecete, si fugia noptea cu prada si cu robii ce -i prinsese in tierile lorti, si sarascheru nu pu-tea sa le fact zaptti, si asia slabia ordiea turcesca din di in di.

Iosifti imperatult, stringendii multime de este cu tunuri, si calarimea imbracata cufieril, ce se nwnescti reitari si husari voinici si cu hraborfe, si mergendil intru intimpina-rea Turcilort, at data resboiti iute, er Turcil standu barbatesce, si da si el resboiti tare sicu tunurile nu da dosulti, si tiindti resboiulti o di pant in nopte, despartindu-i intunerecult,cadiendt multe trupuri de amendoue partile. A doua di Or s'at apucatti de resboit forteiute, si mai in de sara at datt navala calarimea Nemtilort, si at resbitti pe Turd, si Tur-cil at datt dosult, cadiendil multi Turd, prins'at Nemtii si robi multi, Nemtil inbarbatandu-se i-at gonitti pant la Mehediea, si pant i-at trecutt Dunarea, dar Turcil at avutt vremede at trecutt Dunarea cu tote pradile si robii, trecendti pe la Mehedinti pe la Cerneti, sivindea robii cumil se putea ajunge cu cumparatorii; at rescumparatti si boeril tieril pe multisi i-at sloboditil, spunea unit din omenil eel de crediutii, ca prin catastihult vezirului 30,000de 6meni si mueri si copil i fete at robitil din Banatti, afara de eel ce at fugitt Turcil cuei pe alaturea, Sarascheru at intratti in Plitt si ostile tote at trecutt Dunarea. Tail atun-ci canal at pornitt saraschertilti ostile in Banatti, at pornitti unt haiant cu o sums deTurd, o mie set deue, sa merga si intre in tiera unguresca, haianu dupa porunca s'ati gatitti, siat plecatt cu 6stea sa, si Or cu povatia at merst pe plaiult Vulcanului, si s'at stracuratuprin ripele muntilorti esindt la Hatiegt in tiera unguresca, si nefiindil osti nemtiesci acolosa le stea in potriva, at robitti si at pradatt siese-spre-diece sate, pe multi at si Matti,ardiendti casele omenilorti, si besericile, si pant a veni Nemtii cu este asupra-le, ei at in-torst inapol cu fuga cu prada ce at apucatti, ca lupil cu oile, candt le gasesce fart pas-tori, si s'at dust mil la DM, altil in alte parti pela tierile lorti.

Laudont feltmasiarult nemtiescil , vediendt ea ostile vezirului at intratti in Banatil ,

Page 173: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

176 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

ajungendii pans aprope d6ue trey cdsuri la Versietii, facendil mare prapadenie tieril, in dataat a,siediatil osti spre paza cetatii Beligradului, carea o luase in Serbiea, si trecendii Duna-rea in Banatti, pornindti si osti cu elf', si impreunandu-le cu celelalte osti, ce era de sthin potriva Turcilord, si nu vie la Versietid, s'ati facutti mare Oste pedestrime si calarime cumulte tunuri, si cu mare vitejie aft mersti facia de s'ad lovitd cu ordiea vezirului, si dinddresboid cumplitti cu tote feliuld de mestesiugd ostasiescd, ati tinutil resboiu OM diva si a-bia i-ad despartitd intuneeculd noptil, fiindil-ca Turcil sth en vitejie, si ail pedal intr'aceadi multime de Turd, asemenea si Nemti nu pugini. Adoua di dr lovindu-se ostile forte taresi despre o parte si despre alta, si incependd a slabl Turcii ati data dosuld, si gonindu-1Nemtil i -au trecutti Dunarea, multi s'ati innecatil in Dunare imbuldindu-se cu cal cu tote, siad cadiutil morti cu mfile, dar si din ostile nemtiesci ati cadiutti morti, si multi amid; Tur-cii OM prada si robii i -au trecutil Dunarea mai nainte, ca ad avutd vreme doue septemanisiediendil in Banatil.

Deci, dupa ce an scosil Nemtil pe Turd din tidra Banatulul, cu a lord mare paguba,prapadindu-se atata lume, ad asiediatil ostile pe marginea hotarului cu mare tide, cu tu-null si cu calarime, dragoni si husari. Imperatuld turcesd ail vrutti sa tae capuli vezi-rului, vinovatindu-1f', de ce n'ail stapanitil cats ail cuprinsu dela Nemti tiera in Banatd, ciad datil dosuld, dar standil rigialele si muftuld cu rugaciune la imperatuld Pad ertatti, ins&l'aii mazilitd si .ad facutti pe sarascheruld dela Dili"' veziri, Spunil unii cumea ad insciin-tiatd imperatulti Iosifil pe imperatesa Ecaterina, pentru prapadenia si stricaciunea tieril Ba-natulul ce ad facuttl Turcii, facendil Potemkin feldmasiard contenire de arme cu Turcii,indemanandii Turcilord vreme cu prilegiti, ci nimicil n'ati pututti stria lul Potemkin, simacard i -au venittt imputaciune dela imperatesa, dar elf' s'ad indreptatti cumd ad sci-uti. Spud unit ca acestil Potemkin feldmasiarti fiindil mild frumosti la chip!) si la state,ar fi fostil ibovnicu imporatesil, Ecaterinei, si s'ail fostd purtandil forte impodobiti cu haineimperatesci, si cu cavalerfile cele mai inalte, si ail fostil iimblandd in carets imperatesciforte impodobita cu lucruri de multi pretii, cu zugd 8 cal telegarl imperatesci, hamurilecailord si frdnele, in loci de curele de piele, si chingile, tiesute sireturi late de matasa, sicusute cu flori de firu, si gintele pe hamurl tote de aura cu pietri scumpe. Dar ce folostidata ad fostd omit muritoriti, si tote ail remasti de eld, si i-ail fostil vidtia ca unit visit

Domnulti Mavrogeni, aid in tiers sth pe loci' cu ostile 14 randuit'ail la Craiova peund Turnagfil si pe unit devisiti-aga sa fie la scaund sa judece pricinile tieril, on ce s'arntempla, si pe Cara-mustafa haianuld Diiului sa fie cu ostile mai mare comandirti adeci po-vetiuitorid si pouncitorid ostiloril; si caimacamil ati pus(' pe und Ionitia Papucu vtor-clu-ceril, care acestil ciocohl amts la naziri si la dervisid-aga cu foe pe ci sea ca are banl, de-Iboeria cu sila si le luh bani, si-I puma la grosil, adeca la oprdla dad nu vrea Si priimdscacaftan(' sett carte domndsca, asia necijia pe o semi, de omen. Vediendd Mavrogeni ca Nem-til s'au imputernicitti, si au intorsil ostile turcesci inapoi din mergerea lord cu mare vitejiesi cu biruintia, s'ai ingrijuratti, si all poruncitti lul Cara-mustafa sa face ordie mare in po-triva Nemtilord, care ail si facutd, adunandii este mare, Turd Arnauti Serbi si catane Ru-maul din tiers, ca la diece sal doue-spre-diece mie, si ail asiediatti ordiea la hotard eeldices Porceni aprope de terguld Jiiului, ca la 4 cdsuri, si ail facutd metereze marl, si le duce('tidra acolo zaherea si tote ce le trebuia, vacile si oile nu li se mai precurmh, era Oste siin erasiti la terguld Mului si in Craiova si la Ithrenicil, pusese si preste Oita ordiemare la schela in protiva Brasiovulul, ca la 20,000 de Turd i Arnauti, si la Bucuresciera multime multi de Turd, si fiindil-ca all fostfi fugitti Nemtil din mstirea Tismana sidin mstirea Coziea, canal intrase Turcii in Banatti precumii am scrisi, all poruncitti ITO-.di, sa merga, Turcii cu sarahori, si cu ciocanasii ocnel din Maglasiti Si strice o partede zidurile manastirilord din pregiurd, sa nu se mai pita inchide Nemtil inteensele. ErTurcii n'ail faramatti numal o parte de ziduri, ci tote zidurile cu chiliile din pregiurii, siall arse si bisericile si clopotnitiele, si in Coziea all gasitii vistierfea mstirii si ad pradaro,argintariea i sfitele cele scumpe, evangelii ferecate cu argintd, si crucile cele ferecate cuargintil si cu aura si cu margaritarud i cu pietri scumpe, si alte multe od6re ce alt. fostii

Page 174: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

CHRONOGRAFU DE DIONISIE ECLISIARCULE 177

facute si date de- domnulu ctitoru mstiril, ca nu le-aft fostii dusii in tiera unguresca, siinca au gasita Turcil si sine de aura si de arginta pe care domnulu ctitorula le pusesein zidulft clopotnitil, ca dupa vreml, data se va strict mstirea, sit aiba cu ce o zidi, er vraj-masil de cigant caril 'I avea mstirea credinciosi, au aretatii Turcilord de art spartir acolo, sile-ad luata prada, luat'aft si portile mstirilord, ca era captusite cu fiera preste totu, dele-ad dusit peste Duntire la Diid in cetate, scriinda Turcil la Tiarigradu, cumca ail faramatitcetatile Tierii-Rumanesci, scotiendit pe Nemti din ele, asia lauds mincinOsa au scrisa casit insiele pe imperatula, amagindu-la sa le dea bacsisia adeca daruri, precuma sidata.

Adoilea and venit'ait void-Ain't nemtiesci cu cati-va husari de air priidatu orasiula Ram-niculii si ocna cea mare, si satele, lOnda butile cu virtu silindit pe raja de le-ail dusft cucarele, si sare mita si marfun ce au glisitit, si pe tine prindea, 'lit desbrach, luat'au sivitele Omeniloru, cal, bol, vacl, ol, si ce gasia, si pans a veni este turcesca , el ad fugitticu pradile, remaindu-le nisce butt cu vinii pe drumft, pe la cheile muntiloril , neputendu-lesul de grabti, ca le stria in susu cite cu 40 de bol, er' data au venitit este , Turcil si Ar-nautil si gente de catane cu sardariulu lora Bojoreanu Preda, ei prods er' pe rain, MIAs-tuindu-I ea stint gazde de hotil volintin, o pre-milostive Bourne , ce patimia acesta tiera 1Decl trecendit trei luta la mijlocit si implinindu-se soroculu contenirii de arme ce au fostitfacutu Muscalil cu Turcil, s'au apucatu de resboiu, si redieandu-se vezirulu cu tots pute-rea ostiloru sale, facut'au resboe marl si grOznice cu Muscalil, si aft peritu multime ntultade Turd, inca si Muscall nu puc,in1, dar totu biruintia Muscaliloru la urma remanea, si ne-cumu sa iea vezirulu Crimulu dela Muscali, precurnu 'I era gondola, ci inca au pierdutacinci cetati man, ca le-au luatu Mastoid cu vitejie , adeca, Hotinu , Benderu , Kilikiea , siBasarabiea, si aft venial suptu zidurile cetatit Ismaili'. De care isprava , vediendu impera-tulu turcescu, ca nimicu nu p6te folosi sit birui6sca pe Muscali, au scrisu la eraiulu lesiescusa se stole cu resboiu asupra Muscalilorit, ch. -I va da si eld ajutora sa-s1 scotia tierile carei le -au luata Muscalil, si i-ad trimisu bans milione de caragrosi ajutoriu. Si la acestu alutreilea anu s'aft sculatu crainla lesiescu cu resbodi asupra Muscaliloru , si facendu resboiun'au folositu nimicu, ca ostile muscalesci au fostu gatite in partea Lechiei muscalesci, si-I in-frangea cu mode, era Lesil nu se lash de resbodi.

Intr'a treilea anti, Nemtil s'au gatita sa intre cu tote ostile prin tote schelele in tiera si aft in-ceputt a se lovi cu ordiile turcesci, ce le puseseDomnulu Mavrogeni, si lovindu-se cu ordiea ce eradincolo de Ploiescl in potriva Brasiovulul, o-aft spartd si s'au risipita Turcil cei remast intote portile, si nu s'au mai strinsu ordie acolo. Lovitu-s'au si cu ordiea lul Cara-mustafa.la Porcent si o-ad spartu, Cara-mustafa cu cats -va Turd ail venitti la Craiova , fescelitl siplini de noroiti, si cei mai multi au trecuta Dunarea. Er' eel mortl dupa ce i- aft cotelitiiNemtil, le -au data foci' cu lernne, er' o semi de Oste , Turd si mai multi Arnauti ce era,se asiediase in meterezurl, si da de acolo cu sisinelele barbatesce in Neinti, si-1 strips reit,si nu esia afara din siantiuri; fiinda dar acolo obersteru Craiu cu pedestriruea , poruneit'ausaldatilorft, de aft data iurisi, adeca navala inteensii in launtrula siantiului numaI cu pan-ganeturile in pusd, si asia intiepandu-i i-aft scosu din siantiurl si luandu-I in sabii, pre-pu-cini aft scapatii, si acolo ordie nu s'aft mai adunatft.

Turcil se gatise sa robesch tiera, si au venitit un pasia mare cu &tea lul, din aden-culd tierii turcesci, si adusese sad arari plini cu streangurl si cu ele si langiuri, sa lege robil,si mai multi' Bucuresccii '1 era aminte, Dar Dom nula Mavrogeni cu mare mestesiugh si eumtare,taiga pe acelu pasia, pe Dunare, si l'au aruncatu in awl, nesciindit niminea din Tunt ce s'au facutitacelu pasia. Dccl MaVrogeni prin cercetare vediendit cumca. Nemtii, fart apestire vora saintro in tiera, si ordil de 6ste a niaI face nu putea, ca Turcil se spaimentase de poparaNerntiloru, s'au apucata de san6tosa, macarca-1 era cam rusine , dar rusinea au dat'o An-te() parte, si au trecutft Dunarea, si acolo poruncia Turcilora sa stea cu resboiu asupraNemtiloru, sit nu-1 lase sit intre in tiers,, dar Turcil N'Odielldu CO,' Si eld ad data d.esulu 4eau ftigita din tiera, nu-lit mai baggy, in sena Scriea Mavrogeni si boerilord tierii . cantlasa-se cainiacaml la scaunuM Domnfel, ca data von"' veni Nemtil in Bucuresci, sa fie supusi

23

le-a0

ad

'la

4

Page 175: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

178 TE8AURU DE MONUMENTE LSTORICE

sa le dea zaherea, si sa ocrotesca tiera , precumii si mariea sa s'ad nevoitii de all scapat'ode roble.

Nemtil dad s'aii implinitil trei ant, au intratil in teed de °data pe la tote scheleleintr'o di, ca asia, 'si tocmise sfaturile intre densii, si pringid Cobord au intratii in Bucuresci,cu generalii si cu ostile lord, cuprindiendil tots tiera preste Oltd, si nu i-at' statute nimineainprotiva; la Craiova all venitit in dioa de Sti Dimitrie, Octom. 26, pringid Henzerberg, cu ober-stenl Craid si cu obersteru husarilord unguri, cu polcurile calarimii, si generariuld drago-niloril cu polcurile lui, si cu multe tunuri marl. Er' la Cerneti all venitil dot generarl cuosti pedestrime si calarime cu multe tunuri, venit'ad si regementulii militarilord Rumani cele died Fratuti, iuti la resboiti. Er feltmasiaru Laudon, ad intarite hotaruld Banatulul des-pre Turd dela Beligraduld Serbiel, pans la cetatea Diiubnt, randuindd ostile tad pe margi-nea Dunarii, si ele all venitil de all intratil in Craina cu alte osti, si ad luatii Negotinuldsi Sfetislamu, orasie vestite cu trel judecie, pre care le stapania oberkinejil Serbiel, ffindiitotd Serbi intr'acea tiers Craina, si apoi all venitii la Cladova cetatea Crainel, si audit cutunuri marl sa sfarame zidule cetatii, aruncandil din avant' topii si gumbarale in cetate, au ne-meritil barutana adeca prafariea, si aprindiendu-se barutuld s'ail fa,' cutd mare si grozniciltrasnetil, si pre multi i-at' °modal iutlmea foculul ad aruncatii zidurile prafariii intote partile, si zidurile cetatii spartd si all cadiutil de multi sila a barutulul.

Dupd aceea Laudon feltmasiaru poruncitil de all asiediatu tunurile in Muffle cesent in prejma cetatil ostrovului din cold de Dunare, si pazia strajile forte tare drumuld Du-

si adese se uita, inginirii cu ochianurile, si on ce vast.' sell caicd vedea ca merge lacetate, see ca esia dela cetate, da cu tunurile in chi de-Ill sfdrama si se inneca in Dunare,asia tiindd cetatea pand, in vary inchisa. perindd Turcil de Dime, mancandu-si si cail, all des-chisii portile si s'ail inchinatti. Nemtii le-ail luatd armele si i-ail sloboditil de s'ail dust.' cupace unde ad voitii el prin tierile turcesci.

Nemtii dupa ce asiediatil in .Bucuresci si in Craiova, apucatil de musics sidebaluri, dupa obiceiuld lord, si nu pre grigia de resboid , insa asiediase straji pe margineaDunarii la tote schelele, osti regulate si volintiri &maul Serbi Arnauti, si iubia si boeril,mai vertosil muerile, musicile si balurile nemtiesci, cd, se aduna cu el la cele veselitore.

Sa povestimd ceva si de fuga Turcilord din Craiova. Dupa ce le-ad spartil Nemtii or-diea dela Porceni, risipindu-se Turcil in tote partile cei ce scapatit vii, Cara-mustafa co-mandiru lord viindd la Craiova scdpatil, all mai adunatil remasitiuri de Turd si cu catane deRumani ca la o ruse see multd &Sue, si siedea in orasie asceptandil sa vadia ce ad ganddNemtil. Dar cu o lung mai nainte de venirea Nemtilord, le-ad venite veste ca Nemtii so-sescd la orasie, deci Turcil gustandil popara Nemtiloril la Porceni, cuprinsi de friea fiindit,dioa pela prandia all datil fuga, neputendil de frica mare, nici sa-si pue sieile pe cal, ci u-nil incaleca pc fara de siea , altuld de grabii nu apuca, sa-si deslege calulil si incalecape ele, altil lass told si da fuga, Or altii 'si tragea numai caluld de capestru cu nimice pe

altuld cu traista in capu calului, si unit fiindd pela barbieri sa se radii, mind se aflape jumetate rase, se apuch de fuga, si asia la and sfertii set' multd jumetate de test' niciunuld n'ad remasii in orasie, si fugindil pad. la mstirea Jitieanu, unde este pod]. mare sta-tatorid pe apa Jiiului, acolo all stotutii sa vadia ce se face, si all trimisit naziru si Cara-mustara pe trei patru Turd la orasid sa vadia ce e, si s. cerceteze cumd este vremea, si111141dt-1 scire, ca Nemtil n'aii venitil, nicl s'ad miscatii dela hotard, intorsil Turcil inapolla orasie, si banuindu-si pe boeri ca el all pricinuitd spaima lord, all chematii pe tots bo-eril, si juratil sa tie credintia cu el, si sa he spue adeveruld canal se va intempla savie Nemtil, si le-ad poruncitd de s'ail schimbatd si s'ad imbracatit in haine turcesci, lape-dandu-si i§licile si puinde caciult negre lungl in capd, si all poruncitil naziru cu Cara-mus-tafa si cu dervisid-aga de all junghiatd and boll intru spurcata lord jertfa jurandil pe boeri,si frigendulil intregil, ad datii la Turd de mancatii, mancat'aii si Rumanil de voia lord din -tr'acea jertfa, si asiediatil steajl pe alocurl, randuindil la tote strajile sa fie si cite andboiertl. Apol trecendii, mind am dist', ca o luna, ad pornitd Nemtii cu tots puterea si allvenitit la Craiova, sl luande Turcil adeverata veste ca sositd Nemtii, aprope cale de pa-

fiindil-cas'ad

au

s'all

aft

call

s'ail

allall

au

narl,

s'ad

i-al

Page 176: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

CHRONOGRAFU DE DIONIS1E ECLISTARCULU 179

tru cesuri de omit, forte cu mare sicletti au cerutti dela boeri Cara-mustafa, cu naziru sicu dervisiii-aga sä le dea 70 pungi de ban!, sa dea lefile Turcilortt, Or' de nu volt da, va.da voe Turcilorti, sa prade orasiu, si in data au randuitti mumbas! Turd, spre implinire cumare zorti. Dec! vediendit boeril si negustoril cel mart asia, au datit ban! la Turd, de nitimplinitu suma in patru cinci cesuri, si in urma i-ati pusti pe flea, si i -au scosti boeril cuprisosti, si in dioa aceea sera la unii cesil din n6pte, s'ati intemplatti a ploa f6rte tare sirepede de versa ca din sghiaburi apa, Turcil nimicti mal asceptandit, au plecatit pe aceaplOe mare neracendii nimuriti nici unit reit, flinch:I-ea Cara-mustafa pazia tiera de ca-tre Turd ca i s'ait datil ce all cerutd, si au merstt Turcii de all trecutti Jiiulu, si acolo printr'acea versare de apa tOta nOptea aceea ail petrecutti pans a doua di sa vadia ce se face,candit intr'acea di pe la 6 cesuri din di, audindii Turcii clopotele tragendit in orasiu pen-tru venires Nemtilorti, s'ati apucatil de sanetosa la fuga, ne mai standti de a se impotrivi curesboiti.

Nemtii au sositit si au intratti in orasiu cu pace, esindule inainte boeril schimbatl inhaine boerescl, si intimpinandu-1 cu rugaciune i-au poftitti de all venitti la episcopfe, esindu-le inainte cu litanie besericesca, adeca preotil cu s. evangelie si cu sfanta truce in pridvo-rulti besericil, uncle obersterti Craid cu ofigieril lui (care acestit obersterti era venial inainteaostilorti cu pioata pedestrime si cu volintirii) si sarutandil sfintele, ail intratit in besericatot!, cantanduli-se axionu, dicendu-se de diaconu ecteniea pentru biruintia impretivnicilorti,pomenindit pe imperatulit Iosifu, si li s'ati facutit masa mare in episcopfe decatre boerl, os-petandu-1 bine, mai vertosti boeril Bibescu, flinch"' unuld din ei la Nemti, pre carele indatafacutit ispravnicii, apoi au sositil si generarl cu multe osti calarime, si cu multe ortale deostasl cu tunurl, si s'ati veselitu crestinil vediendu-se atunci isba,viti de Turd. Asia-dar,cum amil istoritit mai susd, s'ati asiediatti Nemtil in tiera si au inceputti a-si pune trebile laranduiela asiedandu-se cu stapanirea.

Er Domnulit Mavrogeni, i-au remasd domnfea, insa all domnitti Valachiea, unit and cupace, si doi an! cu resmiritia, si s'all inceputti a face scumpatate la tote, dar nu pre, ban!multi nemtiescl esindu.

La letuld 1789, incependu-se stapanirea Nemtilorti, si trecendti dela Octomv. 26, pa-ng la Genarie 15, Turcil s'ad gatitti de resboiti, si all trecutii Dunarea dincoce in tiera laCalafatd, si all facutit si metereze, insa Nemtii i-au lasatll int'adinsd s& treca, boerilorti sinegustorilorti le era frica, rapscindti asupra Nemtilorti ca nu stall de resboiti, ci stall detractirl la balurl, apol si Nemtil si au mersti asupra Turcilorti, si era unit gerticumplitd si zapada, insa noptea pe luna cu putere de osti, si cu tunuri, si lovindu-se cuTur-cil biruitti, si i-au bagatit in Dunare, sa se scalde si sä bea apa, prins'ad si vii rob!, siau luatti si cateva tunuri dela Turd, Or pe cei morti cotelitit Nemtii, si ce all ga.sititat luatu, si i-au aruncatfi saraholii in Dunare. La acestii resboiti all fostit si Voda Mavro-geni cu Turcil, si avea si careta lul cu sine, ca-ci avea gandit sa scape dela Turd la Nemtl,dar n'ad pututit ca priceputti Turd!, si lua aminte Pasii de elf", inca i-ail imputatti caail venitu la resboid cu careta ca muerile, Or nu calare ca voinicil, si careta cu telegariirapit'o in resboitt ostasii nemtiesci. Dupe acesta au mersti obersterti Craiu, cu vre doue treisvadrone de oste si cu cateva tunurl pe Dunare la cetatea Turnu , care este inteunii o-strovii de Dunare, nu departe de Diiii, si impregiurandit cetatea cu oste, all tinut'o cats -vavreme inchisa, pad. au mancatit Duch zahereoa ce au avut'o in launtru, aruncandii si ca-teva ghiulele intrensa, Turcil s'all inchinatt si all deschisll porta cetatil, obersterit CraiU auporuncitit si au luatti armele Turcilorti, si pe el i-au sloboditti de s'ati dusit uncle all sciuttiin tiera lorti. Atunci imperatulit nemtiescii au facutti pe obersterti Crain, Generalit. Acestacetatiue ce este in ostrovulil Dunaril este scapare Turcilorti, pentruca la resbOele ce allTurcil din cote de Dunare, all cu Nemtil, all cu Muscalil , dup. vremi, candit se biruescaTurcii, si dad dosulit , de imbuldirea ce li se face, el dad in Dunare cu cal innotandil, sitrage dreptti la acdsta cetatiue, si care ad cal bun! scape, Or' calif all cal mai slab! si o-bosescil el se inneca, ca Faraotinenii in marea rosie.

Mal trecendit vreme pan& la luna lui Maiii sett Iunie, Pincitt Cobor, la Bucuresci, Or'

gatittt

I'd

s'ad

i-ad

sail

Page 177: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

180 TESAURU MONIIMENTE STORICE

nu grigia de resboift, ci sta de balurl, dr' Turcii din cetatea Giurgiovult, vddiendit pe Nemtinegrigiulivi Si zabavnici la resboit, el s'ati gntitu sa-1 lovesca fail de veste, i Asia in-tr'una de dile, flinch."' ostile nemtiescl la loagart afara in carnpti cu corturile, si negatiti der6sboit, si tail calarimel priponiti la pasiune, avea si multe mueri cu el dupa obicciulti nem-tiescit, unele ale ostasilort, altele cu ostile se tint, de spala rufe, si curvescil cu tine pof-tesce, ca acestil lucru este la Nemtl fara de nici o sfielli, si Muscalii inca o aft acdsta faraperdea, avea Nemtil cu el si vaci, si capre , pentru lapte, si acelt lapte era pentru gene-rarI si ofigierl bea, cu cafea, avea posadnice, si slujnice take cel mai marl. Decie-sit'at Turcil taxa de veste din cetate, ca la vreo trei patru sute, si i -au isbitti acolo la la-garft, uncle fiindti si Principu cu tots oficirimea si eland(' navala in Nemti i -au i,nceputit asecera cu sabiile si cu iataganele ca pe verdie. si cumplitit 'I taia de rAndt, dr' muerile sicopfil tipa, ostasil striga ajutorit si se vaeta , Princiti Coborti cu generaril tremura si stri-ga, husari, husarl, arnautu, arnautt , ca nu sciea ce sa fats de frica mare, cA-si perdusecumpetu. Decl husaril Unguril fiindti logaru lord osebitti de alt Nemtilort pedestrasi, fl-inch"' mal iuti de resboiti, au saritn si indata s'aft gatitit incalecandit pe cal, fiindil cu el siunii arnautt anume Mavrodinti biin-basis, pe carele 'Iii facnse Nemtii maiorti, fiindit omit vi-tezu, si cu unit fedora aid lul dr' vitdzti si hraborti, carele intra in Ostea Turcilort cu mareindrasnela si vitejfe, si avendit maiorti Mavrodinti o ceta de arnauti suptit stapanirea lul culeft imperatescl, acestia impreuna cu husarii, indata ati plecatt inpotriva Turcilort, si n'atimersti dreptti la Turd, ci au alergatti anthill la portile cetatii, si de acolo au esitt Turci-lora inainte ca sa nu scape in cetate, ca-cl Turcii luase si tunurile Nemtilorit si gephanale-le cu barutulti, si carele imperatesci cu boil si cu zahereoa ostilort, si era sa le bage in ce-tate, deci husaril si arnautil intimpinandu-I n'ait lasatti pe Turd sa intre in cetate cu pra-da si cu robil ce -i luase, numal mueri, ci au datt resboiti cu Turcil si biruindu -1 ati scositdela el tunurile si cephanalele si robil mueri, dar cu multe aft scapatti Turcii si pans unasi alta au taiatft Turcii 6000 de Nemti pedestrasi. Asia aft desceptatti Turcil pe princiu Co-bor. Spunit unit ca mesa stricaciune s'an pricinuitti Nemtilort decatre unit maiort nem-tiescit, fiindt-ca acestul maiorti i-ar' fi venitil randulti, ca dupa slujba si vredniciea lul, sa-lt sue la trepti mai mare de ofichie, si cumca princiu Cobor n'aft vrutt, ci at innaltiatt peo rudenie a lul, Si pe elit Pak data inapoi, si acelti maiorn maniindu-se au tugitii la Turdin cetatea Giurgiovu, si ar fi povetiuitti pe Turd de ail taiatit pe Nemtl, inca diet unit cas'ar fi si turcitit acestit maiord, pentru care periciune a ostasilort insciintiandu-se impera-tult Iosift, spunt ca l'ar fi redicatt pe PrinOulti cu porunca imp6ratesca din cinstea lui capre unft nevrednict.

Vezirult edit noti s'ati gatitt cu tot& puterea si sila ostilorti turcesci asupra Nemtilortisa dea resboift mare, si de va birul pe Nemti sa robdsca Bucurescil si tote tidra, dar pre-milostivulti Durnnediet n'ait lasatti acdsta mare ispita sa cadia pe crestini, ci at stricatt sfa-

protivnicilort inteacestit chipti, ca boeril cel marl intieleptI, cu mitropolitu si cu arhie-reil tieril, prin iscodire intielegendit de ceea ce au pusil gamin reit' Turcii, s'ait sfatuitt cutotil, si aft scrist la generaru Suvaro, flinchu mai aprope la Ismaili cetate, ce era comandiritmare ostilort muscalescl, si cu mare rugaciune Pat poftitd, sa vie maria sa inteajutort cuostile sale, ca-ci ca Turcii au pusit gandit cu hotarire sa robesca tidra, si de istovil sa o pu-stiesca. Suvaro generarti at data respunst boierilorn Si archiereilort, ca nu are porunca delaimpdratesa, dar pentru crestinatate va vent. Si indata all poruncitit ostilorn sale de s'aft ga-tiff' unit corposti cu tae tac'amult a ostiril, si intre celelalte tunuri at luatit si cloud tunurimarl forte, in care bags, cu banitia ghiulele mai micsiore ca merele si ca nucile, si franturide tunuri turcesci stricate si franturi de potcOve de fiert si franturi de ghiulele sparte, si auporuncitt generarilorit sa se apropie de ordiea vezirului, dr elti aft venitt in Bucurescl cuolacti la princit Cobot, si intre celelalte ce ati vorbitit cu densulti an dist si acdsta, frate, to temide Turd cu atatia voinici ce al, si asiediandu-se intre el prin sfatu, cumti vorn da resboiti,amendou6 bataliOnele s'ait dust, si candt ati fostn dioa cea ora'nduita, fart smintela, in vet.-satt de diori s'at lovitti cu ordiea vezirului, Muscalil despre o parte si Nemtil despre altaparte, si all resbitil pe Turd, dandii dosulti Turcii, dada li s'ait spartil ordiea, si an lasatit

tulil

IIE

de-ld

Page 178: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

CHRONOdRAFU DE DIONISIE ECLISIARCULU 181

tote. 4M1 spunea unit logofetielii la Bucuresci, cumca la acelti resbold all fpsttit facie filnduslugs pe acea vreme la maiorulft Mavrodinil, =Ica din porunca lul comandirti Suvaro allWatt'. de s'aii apropiatil Turcil, dlltu sit pita vede puterea ostilorti incotro este, si indrep-th'ndt1 cu ochianulti acele doue tunuri marl, le-ati sloboditti unulti duph altulti in ordiea, tur-Os*. Si ail ivediutfi ca s'ail %cab. intr'acea data campft in ordie, cadiendit mulltxne de Turdcu lore, asia spunea ca trAsnitil mare s'at facutft, catti tail de suptd densii aft

pe panteee, Or tail cei inv6tiati la 6ste n'ati cadiutti, si dices cii si Nemtil all avuttiunfi tunti Mare, dar s'ati nor oitil intend. locit mlAcosft, si nu pututti trage sit dee, cue1U, si spunea ca tunurile cele marl (blue ale Muscalilorti le trAgea cu 40 de boi, pi rOteletunurilorit intrit in -pamentii uscatti de o palmA, si forte le pAziA de noroie , la acestil xes-boiu au peritti multime nenumerata de Turd, luarati Muscalil si Nemtil multa pra4a, tunurI,cephAnale, cal% cu zaherea, arme, vite, boi, vacl, °I, sad cu urezti, si bani multi de pela Turcileel morti.

Si asia all isbAvitt Dumnedied tiera de peire, Drepta to Domne all sfartimatfi capetelevrajmasilorft, si afi surpatit sprincena cea inalta. Decl dupa acosta isbanda, all venitti $n-varo generarti-cdmandirit cu ostile in Bucuresci, boeril cel marl si archie-reil cu mare cinste, facendu-1 oratie pentru vitejfe, si biruintia, si petreceudil Muscalil caluny de dile in Bucurescl, se veselia si dna si bee, si impreunandu -se soldatil Muscalil cuNemtil pela carciume, si dupa ce se imbeta si unil si altil, se batch pe poduri, si Muscalilresbia pe Nemtl, ca '1 lovih la Mei cu pumnil, si -1 da giosti, pentru care s'ati geluitil Nemtilla ofigiril lorft, si ofigiril all aretatil princiului , si pringipu aft cuventatil catre Suvaro, erSuvaro ati disu, lasA-1 sit se lupte ca nisce voinici.

Decl nu multa vreme trecendil, a,u muritfi imperatulti turcescti, si Mit ce s'ati pusiiimperatil dupA acela, all poftitt sh, fact pace cu Muscalil, si Or peste pucina vreme all mu-ritti si Iosifit imperatulit Nemtilorti, si puindu-se imperatti frate-seft Leopoldit, indatA all pof-titu faca pace cu Turcil, murit'ati si vestitulti feltmasiarti alit Nemtilorti Laudon, mud-

feldmasiarulft celtit mare si slavittl Potemkin alti Muscalilorti, carele se purta maiinnaltft de tabu unit imperatti. tr pe Domnulti Mavrogeni l'atl Watu vezirulti cu fermanilimperatescti, dar n'ad fostil fermand facutti cu scirea imperatulul, ci cu viclesiugu au pusilveziruld pe capicheheiaoa lul de all putt pecetea imperatului, avendii vezirulti pisma pe elti,inca de thud'. era sarascherft la Dill, ca atunci 'I poruncia lui, Mavrogeni, sh, maga la 6stesa nu siklia in cetate, si in urml all facutit Daum lui Mavrogeni davit la imperatulti cuharzovalil, cumcA domnulti el all fostft credinciosti imperatiei, si all slugitti cu dreptate in os-tire, imperatulti au poruncitt de all Matti capulfi vezirului, invinovAtindu-lti ca all taiatft peMavrogeni cu fermanil viclenfi; si s'ati sloboditft si boeril tieril carii era surghiuniti de Ma-vrogeni prin cetatile tieril turcescl, si au venitil la ale sale.

Acesta intemplare a mortil imp6ratilort all fostu cu voia lul Dumnediett ca sit se facapace, sit se mai usiureze crestinil de greutatile si de necazurile ce le era, pe capit, pentrupecatele nOstre cele multe. Asia-dar poftindti acesti dol imperati sit Lea pace intreall priimita si Muscalil sA tie congresti pentru asiediAmentulti pacii.

Si stringendu-se soul si vechilii imperAtesci, la saraiulti celii oranduitil inadinsit pen-tru congresti peste Dunare; Or Suvaro comandirti-generarit au venitti cu tote corpusuld sett,la cetatea Ismailu, si asiediandii ostile impregiurulti cetatil, au inceputil a bate cetatea detote pArtile cu tuning marl, si arunca, si cumbarale in cetate din havantopuri, sell piole, sicu mare Mtge phzia cetatea, nicl sit intre cineva cu ceva, nicl sit 6sa cineva dinteensa , dar

pututft lua cetatea cu bAtaia ziduriloril din dell , nici Turcil n'ati esitil sit faca bhpafarA din cetate, ci da si el vertosti din cetate cu tunurile si cif sisinelele, dar nu pu-

tea staid pe Muscall, fiindti ostile supuse suptu zidurile cetAtil, Si treceh ghiulele tiumnlorututtesci pi-eft& (IMO de parte. Si vediendil Suvaro, ea nu 'Ate lua cetatea in pripA, pentrumare tariea el, all poruncitti de at facutti multiple de schei, si afi astup,atit siantiurile ceta-til snopl'dd padure tide Si aft facutft poduri cu lest, si ispravindll totA, gatirea uitr'o n.o-pte, Wit &tea all datd nh'va15, dd fAcutti podurile si scArile, de tote phrtilepe cetatil, si afi ineeputti a se sul pe scan ca furnigile, numaY cu sabiea gola in

tail ti ca-diutu

Paal

intimpinAndu-lit

sitVaal si

densil,

realtalie

ctiaft au r6dicatii,

zidutile

Page 179: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

182 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

masa, er Turcil prindiendd de veste s'ait desceptatii tots, si suindu-se pe ziduri de, necur-matt cu sisinele in Muscall, si chdea giost Muscalil ca snopil de pe scar', morti impuscati,dar macarca dela Muscalil morti, alt! era la spatele in loct, ca poezise ca furnigile canduse suie pe copaci primavara, si Suvaro racnia ca unit leu, sa iea cetatea macaril de aril pe-rt tot!, Muscalil striga, Stupai na pred, pomagai nam Bog ; adeca, inainte sa mergemil, aju-tandu-ne Dumnediet. Dec! asia Muscalil unit suindil altil cadiendii, at apucatil de at in-tratil in cetate peste ziduri ca vreo trel patru sute, aperandu-se cu sabiile si taiandii pe cat!putea, si calif din cotro intrase at trast tot! la port!; Turcil data aft vediutt pe Muscall incetate, au inceputt a chioti cu sgomott mare, si facendu-se turburare ail mai slabitt focu-rile de pe ziduri; Muscalil mai sporindt cu suirea s'at mai immultitil in cetate si au datil na-vala la port! taindt. Turcil, au deschist portile cetatil, er 6stea de afara ce era gatiti destd la port!, at (lath navala si at intratit iu cetate, si au inceputt a taia lard, mild si'cum-

si pe mare si pe mica, betrani si tineri, muerl, fete, copil, de randt, necrutiandt, sinealegendt pe nimenea, pane s'aii facutii dloa, si obosindii ostasiimuscali, si poruncindu co-mandiru sa strige cu trambitiele si cu tobele sa, se opresca si sa inceteze a taia, si intrandiiSuvaro in cetate au &It voe la tot! ostasil sa prade pe toll cetatianil in doue cesurl, si aufostii inclust Muscalil portile data intratt in launtru, sa nu scape niminea afara din Turd;spunt, dar am si vediutu o insemnare cat! aft peritu inteacelii resboit la luarea cetatil, Turd,Armen', Ovrel, 60,000, perit'aii si din Muscali 5000, si oficieri 60, si doi polcovnici si unitgeneraril, apoi Muscalil pe cc! ce ail remast vii iaii luatt rob!, si marfuri forte multe, denu avea ce sa le mai face, urezt, cafea, zachart, until de lemnil, bumbact, de le vindea pefietece, urezil 4 ocaoa, cafeoa 10-15 parale ocaoa, until de lemnt asemenea, bumbact 20 par.ocaoa, dar alagele si siamalagele si alte marfuri, de nu avea cine sa le cumpere, dar baniinenumerati dela past, si dela agale, si dela eel ce s'aii Watt, sume nenumerate, de s'aii in-destulatil Muscalii de avutfe; spunii ea au fostil eland]. Suvaro cu pumnil galbini la ofigierisi la ostasl, inteacestil chipu Muscalil all isbanditt de au luatt cetatea Ismailu cu mareversare de sange.

Acesta au neat Suvaro inteadinsii de all luatii cetatea placard si cu peire de oste,si apoi au pust de an sfaramatt zidurile cetatil cu barutti, inerbarindu-le si dandu-leca sä ingrozesca pe Turd, si sa priimesca impaciuirea, dupe ponturile ce se va sere de ch,-tre Muscali, ca -c! ca Turcil totii nu vrea O. lase CrImult tote suptii stapanireaci (Ikea la congrest, sa remaie pe jumetate Crimulii intru stapanirea Rosiel, catt at fostitluatt cu resboitt in trecuta resmiritia, er alta jumetate ce o aft cumperat'o dela sultanultcu ban!, precumil amt aretatil mai susil, dicea sa fie a stapanirii Turcilort, si va intorce ba-nii cumparatorel dela imperatfe, er Muscalii nu ingaduia acesta cerere a Turcilort. Si ace-sta cerere a Turcilort, spunt unii ca si ceilalti soli imperatesci, o gasia a fi cu tale, en dadveni veste in scrist la congrest, cumca Suvaro at luatii cetatea Ismailii, si ail si spart'o cuprafarfe, si au pradat'o, si pe tot! cetatianii i -au pusu suptii ascutitult sabiel cu nemilosti-vire, si audindil acesta reis-efeudi carele era in congrest, s'at miratu si s'at intristatil, a-pucanduse cu mana de barba, dicendil ca nu aft fi nicl ganditt de a pute lua, Muscalii a-cea nebiruita cetate, sciindu-I thrfea ei, er ceilalti art fi cartitii (Mend' ca de ceasceptatii Suvaro cu contenire de arme. pans s'art fi isbranitii de catre congrest lttcrulti

Suvaro n'aii vrutil sa, scie, ci aft facutt cuint au sciutu elf spre folosult imperatfel Ro-sii; cu tote acestea at slabitii cererea Turciloril pentru Cern% dad, at vediutil ca Muscaliiat luatt si cetatea Ismailu, si se gatesce Suvaro spre mai mare intindere in partile turcesci,si au lasatt sa remaie CrImult tuft intru stapanirea Muscalilorti, si alte cereri de ban! pen-tru cheltuela ce s'at facutii la acestii resboil

r Nemtil nu s'aii alest cu nimicii castigt, ca imperatuld Leopoldt au dist sä laseTurcilorii tau ce au luatil inapoi, si au luatt dela Turd 6resce cheltuiela resmiritil ban!,si nisce peschesiuri imperatesci, si le-aii datil Tiera Rumanesch inapoi si tiera Serviei cu Be-ligradu, si Craina cu cetatea Cladovei si cu cetatea ostrovulil, numal ce cerutO nisceparti din Bosna, ce este pe laugh hotarele Nemtilort, unde au pricina totdeauna acolo laDunare, si i le-at data cu pontu sa fie suptit stapanirea nemtiesca, apoi dupe pace all vrutti

plitti,

all

Muscalilorti,

Waft

fool,

soil

dr

Page 180: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

CHRONOGRAFEr DE DIONISIE ECLISIARCULU 183

Nemtii se, le sthpanesca, dar nu i -au ingaduitU Pasil din Bosna, si insciintihndii la impera-tulil turcescu de nesupunerea Bosnecilorii, ail datil respunsit imperatulii turcescu Nemtiloril,se stapanesca acele partl duph leghtura pacil ce au 'Idutd in puterea imperatfiloril, er dach.nu 'ite, elu nu se va bate cu amnia lul, pentru acesta madea. Leopoldii imperatuld dach auvediutii asia, s'aft Watu a mai chuta cevasl, nicl a ma! porni resboiu, (Men& eh are tieridestule si are cu ce teal, eh, ce au folositit frate-seil Iosifil imperatulit, de au inceputt res-

si au desiertatii vistieriile imperatescI de banl, si si -au pierdutil si vietia. Si asiaseversindu-se congresu. incheiath pacea, remaindil Crimulu tiera Maresca se.' fie cu tofusupttl staphnirea imperatfel Rosiel, priimindu imperatulit turcescu 0, fie imperatesa Ecate-rina si a Crimulul Maresca imperatesh. Apol au mersu ostile imperatescl ale Muscaliloriila Lechiea precumil serial inapol, dr ostile Nemtilorii s'aft redicatit din tierh sidusil batendtt tobele cu buzele mnfiate.

SA mar istorimu cevasI de Nemti, ca duph ce all venitii cu isbandh aid in tierd si asie-diandu-se stapanitorI, fiindii-ca Turcii in trel ant thbariti fiindil in tier& au mancatit oile sivacile crestinilord, de n'ail mar remasii, all thbari in pord, si le dg, sainurl carnurI de porcil,si lord placendu-le slanina, mance, soldatil slanina crude'. cu profiantil de alii lore, si beg, ape,rece, ca venirea lord era la inceperea tomnel, si lovitil lungorea, si muria de se stin-gea aid in Craiova si prin sate unde era, de le aducea tofu cu carele, armele si hainele situlbele cu pelarfile, si cat! se bolnavia in orasiti, aducea la spitald, si dada muria, ince-puse antaiu a-I ingropa cu ceremonii, petrecendu-I cu Cate unit polcil de soldati tau in randapang, la besericA cu preotit, si-I slugia, apol ingropa, si soldatil faced o mustrh, si apoi pleala quartiru lord, si-I ducea cu patru soldati pe nosila, si punea peste cosciugil postavii negru,er dace, au inceputit a muri in greil, lasatit de ceremoniI, ci-I incarca noptea in car&imperhtescl cu patru cal, dela spitalil golf in piele, nicl camesile nu le lasa pe el, si-I du-ce& afara din °mill, unde era siantiuri marl de saraholi sapate adencI, si-I arunca din cardin siantiii ca pe nisce snopi sett buciuml, asia mat in tote noptile care, din spitalii, si sa-raholii trAgea, pamentil peste el; er Unguril husaril nu muria, eh mance. slhnina si bea vino, nicImilitaril Rumani ungureni nu pre muria, numal nevoiasil de Nemtl era biruiti mat red deacesta bola, 'I duce& si la Ramnicti la spitaliz, cu socotelh ca este acolo aeril de munte matsanetosii si se volt insanetosia, si nimicti folosia, inch mai red eh recia si indath muria; a-devera unit' ofiqieril cresting cunoscutit mie, eA 20,000 de °stag all muritil de lungore aid!in Tierh-Rumanesch de bola lungoril, dar si orasianil panh a nu yell Nemtii au mtuitii de s'at.stinsil remaindu-le casele pusthil. Er TurciI Oita all fostii aid, nici decumii murittide lungore.

Domniea a atm a lug Miclaaizi Vodd Sutiulti.

La letil 1792. all venitu Domnil dela porta Michaiil Sutiulu voevodil, si intrandfi inBucuresci cu halairt mare, duph obiceiulu domnescii, fiindu si unit pasil mare trimisil delaimperatulti Tiarigradulul, se, asiedie pe Domnii in scaunil, si se, vadia de biota tiers cumiiail remasil dupd resmiritia Nemtilorii; si dupa ce au siediutil voclA in scaunil, au venitil totsboerimea de all shratatil mina lul von, dr' pasiel shrutatil pOla hainel, facendu-I oratieca until Domnil betranil si imperatesculul trimisti pasiel, laudandit pre-puternica imperhtfeca all potolitil resboiele si au liniscitu tiera cu impaciuire. Dec! a Gila df all oranduitilboerfile Divanului duph obiceiti, puindil si trebile tieril la randuield bunh, si all domnitil cupace trel an!, si i-ail venitu mazilfe dela Tiarigradil. Intr'acestl treI an! all mal resuflatiitiera de greutatile si necazurile cele nenumerate ale resmiritiloril.

Domniea lui, Alecsandru Moruzi Voevochl.

La letula 1795. all Venitil Domnii tieril Alecsandru Moruzi voevodii trimisil dela pOr-th, cu cinste imperatesca, cu caftanil si cu cud, si intra'ndil in Bucurescl cu halaiu dom-nescu dupa obiceiu, si asiedandu-se in scaunii, mers'ail tots boerimea de i sii-ail shrutatt mina, si puindu la oranduiela boerfile si trebile tieril era pace in tierh. A-

s'ati

s'ati s'atit

i -au

s'ati

'I

n'ati

s'atl inchinatu,

miritia,

'I

i-at

Page 181: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

184 TESAURU DE MONUMENTE isplucp

cestil Domnu se vedea iscusitu la trebile tierii, adeca a Domniei socotintia, cis era stracurimthicinOariulti si inghitIndu camila, era si cam strajnicil si aspru tcu fost'ail in dilele a-cetdia Domnu mare °mom de ciuma", murindii in Bucuresci diece mil de omens, barbati,muerl, betrani si tined, dupa aretarea cu catastisie de titre vatasii ciocliloril, asemene sila Craiova au muritu ca la (Mire trel mil, si se intinsese bola ciumil prin tote orasiele si sa-tele tierii. Venit'ail in vary si lacustele in tiera, de ail facutil mare stricaciune in bucate;foseatt si seceta de au pricinuitil lipsa de bucate, din cote de Oltu in partea campului maimultu. 1 r domnulu MoruZi au gasittt prilegiii, cum sa castige banl, ca nul era destulilvenitulu domnier, si stringendu multu grail de zaherea de pe unde gasia, platindu siepte leichila, apoi vindea in Bucurescl la pitari cu 40 10 chila, fiindu-ca oprise sa nu se cumpe-re din alta parte grail, mural dela magaziea domnesca sa se cumpere de a face pane inBucuresci; si cu porumbu inch facet negustorie, inch au luatil si bani de pe la tote mstirilecele marl din tiera cu cuventu de imprumutare, sa cumpere porumbil sit dea la amenii cellipsiti de bucate, insa porumbu au cumparatu, si l'au vendutu emeniloru cu banl indoiti si in-treitl, si banii manastiriloru nu i- ail mai datu nice dectimit, ci inghititu eh). Acestii Domnii auporuncitu de afi ziditu spitalu mare la marginea Buduresciloril, cu finite hodai, si ail facutii si bese-rica in mijloculil curtil spitalului, si pre eel bolnavi de ciuma scotea cioclir din orasia, si-I duceade-I baga acolo ; luat'au trel manastiri marl sa fie inchinate la spitalu ciumel, adeca, Tis-mana, Coziea si Carnpulu-lungu, si od6ra bisericesci dela aceste manastiri, de le-ailpusu in beserica spitalului, (Ca nu avea voda pe ce sa le faca) adeca 22 sfite, candele deargintl, si sfinte vast, si cruel ferecate cu argiutu, crirti si altele, pus'au boeri marl patru epi-tropi spitalului, si aceia au pusu ciocor epistati pe la mstiri sa strings veniturile mstiriloru,si adunandii bani sa-I dea la epitropi, si epitropii sa-e cheltuiesca pe cele trebuinciese la spitalti,dar si ei voril fi intrebuintiatu dintr'acei bani la ale lord, cumu spunea, unii. Fost'aii facutil a-cestu Domnu fabrics de charthie la Afumati nu de parte de Bucuresci, si candu i-ail venitilmazilie au pus'o in spinarea mitropoliei, de i au datu sums de pungi de buil geremea, di-cendu ca au cheltuitu marlea sa dela densulu de 0-01 facutii, si mitropoliii 'I este de trebuintia,sa faca charthie pentru tipografie. Scumpetea sporia, si se innaltia tote la pretiu, si banilse suit, banil nemtiescl si cei turcesci, eel mai m6runti adunattt toti, topindu-i si pre-facendu-I. Domnindil acestil voda Moruzi, trei ani seu patru, venitu mazilie, sidusu cu adunare multi de avutie, fiindu forte maestri' a stringe ban', ingreuindil si dajdileraieleloril.

A Ilona Donnie a ha Alecsandru Vodci Ipsilana

La letulti 1798. all venitu a doilea randu Domnil tierii Alecsandru Ipsilantti voevodil,trimisu dela Porta, b6tranti albtl ca Oea, si dupa ce au intratil in Bucurescl cu obicinuitultrhalaiu, asiediatil in scaunulu domniei, s'au adunatil boerimea si i s'au inchinatti sarutan-dui maim., si puindu trebile tierii la oranduiela si facendii boerfile divanulul, au inceputit sadoinnesca, dar nurnai siese luni au doninitti, si i-au venitu mazilie, si unil dicea ca elm si -aucerutit mazilie, dar acesta n'au fostu de crediutu, ca tine si-ar lash domnlea calla abia auapucat'o peste atatia am deli imporatie prin multi dare de ; or' altil dicel ca, o-multi daca imbetranesce 'si ese din mint! si nu scie ce face, si de aceea s'au ma,zilitu, darsi acesta este o cuventare desierta a omenilora si o barfire. Ci au fostu alta pricing lamijlocu, si ell n'ar fi voitu sa -lit scotia din domnie, ci l'aii nos(' fart de voia lui, ca sa seincepa, alta nevoe pe seraca de tiera, cumu vomit istori inainte pe largtt pricirm.

Domniea ha Georgie llangerliti.

La letulu 1798. all venitu Domnil tierii Georgie Hangerlfil voevodil, trimisti, dela pu-ternica porta. a Tiarigradulul, si intrandu in Bucurescl cu halaiu dupa obiceiultiall mersil la casele domnescl, si siediendil in scaunti, tots boerimea a s'au incbivattl si sa-rutatilmana. Acestit domnil au fostil ciracil a unul capitanti-pasia, si acehl capitand-pasia era iubitil

bogril,

'lit

i-au

'1

luat'au

Waits'au

s'au

domnilorit,i-au

i -au

Page 182: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

CHRONOGRAFU DE DIONISIE ECLISIARCULU 185

de imperatulti, ca on ce cerea dela imperatulti i se da, si on ce cuventa la imperatulii i se ascultacuventultl, si in fapta se implinia, pentru ca-ci ca cadana lui era posadnica imperatului, adecacurvia cu densa, precumti multi din cel alesi spunea, si cerendu capitanti-pasia la imperatulu safad, domnu acestii tiers pe Hanger liti ciraculu adeca sluga lui, si l'ati Acuff'. Deci randu-,indil boerfile si asiediAndti trebile tierii, au inceputti indata a face gatire de osti, audit po-runca pela tote ispravnicfile sa scrie bucatele omenilorti, si sa stringa zaherea, grafi, orditi,vacs, oi, until, si altele ce trebuesce ostilortl, si au inceputt a vent osti asupra cetatiiDiiului, ca sa scOtia pe Pasvandoglu din cetate cu resboiti, si sa bath, cetatea sa o sfarame,fiindti-ca se racuse in puterea lilt ca unit pasia, si luase cetatea in stapanirea lui, hainindu-se decatre imperatull

Dar sa cuventamtl de inceputulti Pasvandoglului. AcestilPasvandoglu era ostasiti diiantitl, odabasia intre ostasii turd, si era in resmiritia Nemtiloril suptd stapanirea lui Mavro-geni cu lefeoa sa, si dupa ce s'ati facutil pace, aflandu-se in cetate, au inceputti a se aretamai mare ca o aga intre ceilalti cetatieni agale, si a se inaltia cu fires, si unindu-se cu aga-lele cetatii trasfi pe toti a-I fi gbioldasi si a-I urma dupa, gandulti si socotela lui, sifiindu maestru si chititti la minte, peste pugina vreme au amagitil pe toti, a-I priiml sfatultsi a-lit ave pre ell mai mare si fruntasiti intre tote agalele. Deci flindil in cetate pasia asie-diatti de imperatie, Pasvandoglu au inceputti a -i sta. inpotriva la trebile si poruncile pasiesci,dicendti ca cele ce este sa Lica pasia si sa poruncesca in cetate si in tote sarbatulil, sahe si cu scirea lui, ca este cetatianti vechitt de mosie, si este aga cinstitu de tote agalele.Asia-dar pasiei nu-I "area bine de impotrivirea Pasvandoglului si se scarbia, si au pusti inghat sa molt. pe Pasvandu ca pe uuu vrajmasiti si inprotivitort lui, curmeze vietia.Dar Pasvandoglo forte cu luare aminte se pazia si strinsti cati-va be lfi pentru paza,dandu-le left bune, si era tote agalele la unit gandil si la unil daft cu ell. Pasia dataprilegiti cumu ar face sa taie sett sa impusce pe Pasvandu, si ()data,' s'att sculattt pasia siesindti din saraiu sa se primble prin cetate cu pasialiii lui, si umblandil prin cetate pre uli-tie intr'o parte si intr'alta, fa'cutu-si-au tale sa trecA pe MITA casa Pasvandului, si canals'ail apropiatti de casa-I, s'at repedltil diece, cinci-spre-diece Turd pasialii inarmati, dandttnavala sa intre in casa sa °more pe Pasvandu, dar Pasvandu au strigatil sa dea be§liii cufoal din sinele si cu pistOlele spre aperare, si incependu besliii a da foal s'atltrast Turcii pasiiinapoi, n'ati pututti pasia sa-si implinesca pofta, si s'au intorsil la saraiulti. lui, Or' Pasvan-doglu dad all vediutil asia, all esltti din cetate si s'att dusti afara la unit satil la mosiea luinu departe de cetate ca la unit cesfi mica, unde si casa avendil, si de loco s'ail dusu laarnautchitt, de si-au strinsti oste, Turci, Arnaud, ca 500 voinici alesi de resboiti, dandu-lelefea mare, si siediendti Pasvandu acolo cats -va vreme, pasia socotindit ca acolo la satti vapute omori pe Pasvandu mai cu lesnire, fiindu afara de cetate, si esindil din cetate cu maimulti Turci pasialii, si mergendil la satulti Pasvandului, au trimistl inainte vestitori sa spuelui Pasvandu ca pasia vine in primblare la dumnealui, si este poftesca la zeefetultcare va fad. Pasvandu indatil s'ati gatitil cu &tea lui si au esitti intru intimpinareapasiel, inarmati si gatiti de a da focit. Er pasia vediendil ca Pasvandu au esftu inainteicu putere de ostasi inarmati, si nu va pute ispravi nimica la socotela lui, all heretisitil pePasvandu en viclesiugt si l'att poftittl la zeefetti, Pasvandu au respunsti pasii, ca, multiame-sce pentru chemare la zeefetil, insa mariea sa nu cauta sa -lit ospeteze la zeefetu, ci cauta

(nava ; Pasia data aft auditu asia, au strigafft sa dea foci pasialfii ca don vaimpusca; Pasvandu, flinchu ga,Aiti toff al lui, inch all data focti, Pasia s'ati trasti mai inapoi, si lo-vindu-se unil cu altii at cadiutil multi de amendoue partile, si biruindu-se pasialiii au (lath.dosuhl; Turcii Pasvandului gonitt pang, bagatA in cetate, Pasia mai nainte all in-tratil in cetate, si Pasvandu all scapatu via nevetemattl, si mai stringendu Este cu toff cala o mie, si cu prilegitt de vreme prin insciintiarea agalilortl ghioldasiloru lui intratti incetate si s'ati dusti la casa lui, si in data. s'aU apucatit de si-ail facutti Male impregiuru deparmaci grosl, facelift. si metereze, si mai sfatuindu-se cn agalelele prietinff lui, facendu-se unacu Pasvandu, at priimitti de a se numi si a fi Pasvandu haianti. cetatii Diiului; deci Pasvan-doglu numindu-se haianu au impregiurattl saraiulti pasii cu ostasi de at lui, puindu strait

24

i -au

sa -1

st-lii

sa -ia 'IA

au

i-as

Page 183: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

186 TESAURU MONUMENTE ISTORICE

cu Carle la porti sa nu 68a niminea acara, dr' care va indrasni sa esa sa-la taie. Pasia in-sciintiandu-se de inchiderea lul in saraiu, ail scristi pitacti la Pasvandulit: Bre, ce este a-cdsta zurba ce o fad tu. Pasvandoglu i -au data respunsii cumca zurba mariea ta fact decauti sa me moll, dr' ca am pu' paznicl saraiului mariel tale, sa te odichnesci sa manancisi sa bel, fail de grige, in linisce si in pace, si lefeao ti se va da, dr' pentru trebile ce-tatil si ale sarbatului, void purta et" grigea ca unit haiana alit cetatil. Pasia vedienda asia, s'atiscarbita si s'a." intristata, si peste cite -va dile dr' ait trimisu pitacti Pasvandoglulul, sa-1 rediceTurcil lul dela saraiu, ca, va sa esa la primblare. Pasvandoglu i -au data respunsit ca -lit va'Asa pentru hatera, er' nu pentru vrajmasie, sa esa BA se primble, insa 11111lliti cu dol seatrel Turd fail de arme, pentru ascultare, si asia esinda pasia cu porunca Pasvandogluluicute odata la primblare prin cetate slobodindu- lit strajile , odin;ora s'ail intimpinatt cuPasvandu pe o ulitia in cetate calari fiindu, si standa cevasi intrebanduse de sanetate, Pas-vandu au disc, mariea ta babalicti al esitti in primblare. Pasia at" respunsti, asia fiule do-Huai sa te vedia, si apropiandu-se pasia de ela avenda sabiea Bola suptu haina aternata debrae, far& de veste ail tras'o, si cu iuttme ail data sa tale pe Pasvandu, (dicenda, nu pociamal multi" suferi pe cainele acesta), dar nu all pututit nemeresca, ca Pasvandu iutetragenda armesariulit inapol cu freula, nu l'ati pututu ajunge, ci flinch" alAturea unit buliucil-basia alit Pasvandului pentru paza cea de apt ope, ajunsti pe ela si Fait Watt" in (MObucati, atundl s'ait repedita Turcii Pasvandului shrift iea pe pasia in iatagane, dar Pasvan-du ait strigata: Durd bre, sa omoriti, ci sa-lit iea din areal inchidih dr insaraiu, si cu th,rie sa -lit pazesca sa nu mai esa afarii. Si dr sratuindu-se cu agalele ait scristila imporatula de tots curgerea pricinil, mina pasia au vruta omora in &Sue trel randuri,nefacendu-i nits o viva, si cumca, cu sfatti de obsce i-au facuta inchidere in saraiula imperatescaunde pasii ait conacit, si cumca pentru cetate, si pentru trebile cetatil si a sarhatului, va fi elitpurtatoria de grige ca unit haiana alit cetatil, si va fi ascultatoria si supusa poruncilora im-peratesci, si haraciula raelilorti va trimite la imperatie, trimitinda si o swat de pungi dehaul, la ore-care din rigiale marl, sa pue cuventa bunt" la imperatula pentru densula, scri-indit si lora asemenea de curgerea pricinil cu pasia: Apucat'ait si pasia pe supta cumpettide ait scrisil la imperatuld pentru Pasvandu, cumca s'ati facuta haina, si s'ait numitil sin-guru de sine haiana, si cum(' i-au facutit rusine de rail inchisa in saraiu, impregiuranda sa-raiula Cu carjaliii lui de nu -lit lass afara.

Imperatula data a vediutit si a unuia si a altuia insciintiare s'ati mirata, regialele W-anda bani all indreptata pe Pasvandu, cumca este pamentena vechid si credinciosit imp&ratiel, si all aperata cetatea cu resboia asupra Nemtilord in resmiritia trecuta, si estevrednica de a se cinsti de catre imperatie pentru slujba lui, si cumca este asuprita de pa-sia. Imperatula as poruncitit 85, scrie fermand catre Pasvandoglu inteacestit : Eu Os-manli, sultana alit Tiarigradulul, imperatula tuturorti imperatilora phmentului, dela resarita pa-ns la apusit, poruncesca tie, cea mai mica slugs decata tote slugile pre-putenicil imperatiamele, Pasvandule, in vreme ce teal fauna singing" de sine ca unit hamu, baianti cetatil meleDiiulul, pentru pre-inalta si pre-sfanta crescetula melt team ertatii, si din pre -multi mi-lostivirea mea team daruitti cu acesta cinste, sa fit haiana cetatil Diiulul, si sa flu supusaimperatescit mele mariri, si cinstitului pasil, si sa-la lasi slobodii pe pasia sa nu te mal a-tingi de ciustea lui, si sa traits amendol cu pace; dr de nu vet urma pre-inaltiatetorti melesi sfintelorti porunci, cumplita sabiea imperatiei mele te va mind. Asemenea au scrim"' Sipasil fermana sa se aiba bine cu Pasvandoglu, si sa-la aibi haiana cetatil. Pasvandoglu dad'i s'ait cetittl fermanulit inaintea tuturorit agalelora cetatil, s'aa bucurata, si data i datacapigiula imperatesca, ela luandu-la sarutatil, si atinsa de capui, aretanda supu-nere, si danda chipu de a cinsti fermanula, si ospetanda pe capigia dupa obiceid, i au (la-raj' unit call" bunt" armesara impodobitti cu rafturi de argintu, si i-au data si 2C0 gal -bini, petrecendu-lit cu mare cinste cu agalele pang la saraiula pasil. Capigiula s'at dust"la Tiarigrada; Pasia cu Pasvandu nu s'atl impacatii, Pasvandu Pasil nu s'ait supusa, totetrebile le -au luatil ca unit haiauti asupra Jul, pasialfilorit turd le poruncia ell", si le dalefeao, si tote supta riptu lui le-ad supusa; Pasia era numal in saraiu lul sloboda, cu

DE

sa-la

nu-la sa-la

multi

Fall

Pita

sa-le

Vet l'aft

Page 184: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

CIIRONOGRAFU DE MONISM EcLisLARCULU 187

pucinel Turd de ascultare, neavendil nici o treba la mans, et cele trebuinciose pasiei si6menilord lul, '1 db. Pasvandu, si la tots luna 'I trimitea si lefeaoa pasii. Asia nu multivreme trecendu ca in unti anti, scris'ail Pasvandoglu er la imperatula inteacestuEti Pasvandoglu haianti cetatil Diinlul, sluga pre- puternicil imperatfel tale, supusti sunt siascultatoriti pre-inalteloril si sfintelorit porunci ale puternicil imperatiel tale, dar pe pa-sia din Diiti nu -lit pociti suferi, ca cauta in totti chipulti sa me lipsesca de vietia, ci sa lip-sesca elti din cetate, si eti pentru tote ale cetatii voiu purta grigea, si tote veniturile imp&ratesci din sarhatt le void implini far cusurti Pe de alts parte scris'ati si pasia de ail a-retatit era pentru nesupunerea Pasvandoglulul, si mica ca unit pasia tote trebile cetatil siale sarhatulul le-ati luatu suptit zaptulti lul. Imperatulti vediendil insciintiatile si a unuia sia altuia s'att machnitil. Pasia vediendti ca va pute stapani Diiulu invrajbindu-se cu Pas-vandulfi, si mal vertosti ca i-ad Wahl si tote treburile din wank si agalele tote tinu cu Pas-vandu, s'all esa din cetate, si gasindii vreme, tocmindti si caicti intr'una de dileforte de diminetik esindu cu Onnnif luf la Dunare sa intre in caicti, si pornindii calabaltcu-rile, Or' Pasvandoglu se insciintiase dela cei ce era randuiti de elf" a pazi pe pasia, in-data all poruncitti. in 50 de beslil de ai lui sa pazesca forte bine, si canal volt vede capasia cobore la Dunare, de grab(' si fara veste sa lit incungiure si sa iea totu ce va gasila elf" bani, si alte argintarit si armesarii, sa-1 lase numai bainele si cebucele, nefacenduialtii reu intru nimicti, si asia au si facutti ca i-au Matti totti ce au avutu, bani acme scalesi alte argint5ril, si catl va armesari, spuindu-i ca asia au poruncita mariea sa Pasvando-glu. Pasia all intratil in caicti usiuratil de calabalicil si rezmato la Rusciucti, si de acoloall scristi la Tiarigradti. imperatului. Imperatulii data all intielesit asia, forte s'ail moniatii.Pasvandu data dusit pasia, ail impreunatti pe toti Turcil ostasil cetatii cu al lust, adu-nandu-se ca la done mie si mai bine, si poftindit pe tote agalele cetatil in conaculd lust,le-af" facuttl zeefetil cu scumpa, tati de zahricale, si sfatuindu-se cu el, sa fie toti uniti si launit cuventti cu chi hioldasl si prieteni, si elii 'I va aye la mare ipolipsis, si tote lucrurilecate va face, va fi Cu sfatuld lorii impreuna, si fagaduise agalele la tote cite va pofti volt fipriimitorl si el, si asia cu voia tuturorti agalelorit s'ati nunaitti pe sine Pasia, alit Diiului, sipe Cara-tnustafa imbracatti cu caftantl, haianti cetatil Diiului, poruncindtl deall data cu tunurile pe cetate de asupra, facendu-se veselie mare, strigandii tot : sa traie-sea mariea sa Pasvandoglu in multi ant.

Dupa aceea Pasvandu s'ati apucatti de mai marl lucrurl, si indata au inceputti a maistringe oste in cetate si a asiedia tunurile cu tocinela buns pe zidurile cetatil, si au adusiltunarl iscusitl, si au push multime de salahorl din sarhatuhl Diiului si din tiers de ail fa-call unit siantiti mare si adenca in pregiuruld varosiulul, facendu-I portl cu tarfe, scris'atisi ispravnicilorti din tiers sa-1 dea zaherea pentru ascherlii, grail, orditi, until, si in-grozitii ea de nit -I va da, va trimite la el de-I va, pone la pedepsa insingiru, si si data,inca si sare multa datti, si din di in di intaria cetatea pe alocurl, si tote la oranduielade resboiti le punea, gatindu- se ca de-1 va vent de catre cineva cu resboitz sa fie gata ase apera, fost'ait cerutti si dela Moruzi voda ban1 sa-1 dea, cu cuventil ca are trebuintia debani sa dea left la ascherlii, si i -all si datti vrendii nevrendl

Imperatulti audindil de acestea tote urmari ale Pasvandului, insciintiandulti vodi sipasil rnarginasi, imperatulil au mai suferitit, si au mai ingaduitil sa vadia incotro apuca Pas-vandu cu mintea sa cea trufasia; scrisu-i-ati si ferment!. sit fie supusti imperatfei ca willhaianti alit cetatii, si dupa, ce all venita capigiu imperatescii la elu cu fermatul, Pau

cu cinste. si dandu I fermanu, all poruneitti tettergiului de i citita, insii la iataculul, si sarutandu-lit l'ati bagatti in sine, si ospetand u-16 bine, si intre alte cuvinte ce allvorbitil amendol capigiu, ca de ce s'arata cu nesupunere imperatului, si au facuttizaptil cetatii fara scirea si porunca imperatului. Pasvandoglu dad, au auditil s'ati marnatuforte, si cautandil la elti grOznicii, i-ail disc: Ell am socotitti ca esci omit cu mate

ca unit omit imporatescii, dar to bre sa-ini graescl de acestu fella de cuvinte, me o-presce cinstea imperatulul, dar acumil to -asia face tutu bucati cu insusl mina si sabiea

Simea. racnindii au strigatit catre pasvanglif luati-lit aruncatl in inchisore, ca nu este

chipt:

gatitu sa

s'ail

l'ag numindu -lit

i-aui -au

mita

i-ag &it

lithe-lepta,

si -lit

nn

al

prii-

lot:

Page 185: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

188 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

vrednicti domuzuld acesta de masa mea, si indati ca nisce let Pad apucatd si l'ad dust' cunecinste impingendu-lii de l'ati bagata la inchisere. Si indata au scrisd cu olacti la Tiari-graft insciintiandd la regiale prietinil lui, trimitiendu-le si cite -va pungi de banl, ca Sa mij-locesce, la imperatuld de a-Iii face Pasia Diiulul. Bed rigialile ad stetutil la imperatuldmijlocitorI, insa imperatuld mat tarditt er' scristi fermand, se. fie supusti poruncilotti im-peratescl, si cu vreme va face si Pasia, si viindti alto capigfii cu fermand, ati poruncitdla odabasi, buliucbast cu ortale lord, sa esa cu halal% trimitiendti si &me agale cu arme-saru impodobitd, si intimpinandu pe capigiti la p6rta cetatil, Pad luau agalele de suptiorl,si cu cinste mare l'ail redicatti de ad incalecatft pe armesard, si aducendu-lit cu laid la di-vand-saraid si suindu.-lii susu in gala, i -au disti agalele: porunca marfei sale Pasvandoglu a-vemd, sa te desbracamii pe dumneata, sa cautamti sa nu cumd-va at la sine niscal armetainuite, sett niscareva lucrurt otravitore. tr' capig-fu pe mine omit imperatescii sicredinciosti sa me desbracatl? Agalele dr' ati disd, de nu to -t lash a te desbrack nu vetvede facia made' sale. Capigiulti vediendft asia, s'aii lasatti de rad desbracatti si Pad cautatdsi pe suptd camasia, si negasindti nimicd lucru inpotrive., er' l'ad imbracatti agalele si l'aftpoftitil pe saltea, dandu-I cafea, cibuctt si dulatia. Si mergendii agalele cu halaiii la sa-raiuld Pasvandului, i-ati spusti de isprava ce ad facutti. A dOua di la cloud cesuri din di,s'ad gatitti Pasvandu cu halaid mare si cu multe agale, de ad merstt la divanti-saraiii, undeera capigiuld. Dar Turcit si Arnautii Pasvandului, odobasil, bulucbasil, baraictarii, binba-sil si cu agalele, impodobindu-se numal in argintii si same, si cu rafturi pe cal, si pe lin-ga Pasvandu merges agale pe de o parte si pe de alta cu mare pomba, si descalecindft lascare., s'ati suitti pe trepte tiindu-lii agalele de suptiorl, si intandii in divand cu mare tru-fie ad siediutti pe saltea de osebi, si ati facutil cu mina salamalichiuld sett heretisma ci-tre capigfti, si cu unti cuventd aft dist' sa scotia capigfulti fermanuld in divand inaintea tu-turorti agalelorti, si poruncindft tefterdariului de l'aii cetitd in audiuld tuturorti, apol l'atiluau si rad sarutattt bagandu-lii in shift; si aft poruncitti tefterdariului sa scrie respunstila imperatulti ca eld este supusti imperatfei, si haraciultt raelelord '11.1 trimite, si cetatea opazesce, ci trimitia Witt si fermanti de pasialicti, ca aft fostii credinciosti si ad sevir-sitii slujbe marl imperatescl, si cetatea pazitti de vrajmasi cu versare de singe prin.resboie. Si sculandu-se s'ati dust' saraiultt lul dr' cu halaid, pe capigiti Pad daruitti cu o sutade galbini, si intorcendii capigiuld le Tiarigradd aft data scrisorea Pasvandulul la drago-manti, aft sloboditti si pre celaltti capigitt dela inchis6re prin rugaciunea htt Cara-mustafa, siducendu-se la Tiarigradd ad avutti ce spune. Deci dragomanulti cetindti scrisorea Pasvan-dului in audiuld imperatului, imperatuld dad ad auditti s'aii miratii, spus'aa capigiuld laregiale, cuing se porta Pasvandu, si cumil l'ati priimitti si ce cinste i-ati data, si cumil l'ad.desbracatit de rad cautatft intaiii, si s'aft miratti toti data ati auditti, er' prietinil lur regia-lii l'ail laudatti. Mat trecendft asia vreme la mijlocii, au trimisti imperatuld pasia cetatilDiiulul cu fermanti, si viindii la Diid, nu l'ati priimitti Pasvandu, Bid Pad Wad se. intre incetate, incuindii portile cetatii si luandtt cheile la elit Pasiel '1 dices surlele si-I batehtobele din afara de cetate de &a, si luandii insciintiare ca nu este priimitti sa fie pasianicl 'lft lasa sa intre in cetate, s'ad intorsti inapol cu rusine, si ad mersti la Rusciucti, side acolo au scristi la imperatulti. Si dace, s'ati insciintiatti imperatulti de impotrivrea lui, sivediendti ca Pasvandoglu s'ati la'cutft hainu, forte red s'ati maniatii, si chiemandtt pe veziruad poruncitft se. scrie fermanti lul Lett-pasia se. merge. cu &tea lul sa iea cetatea Diiululsuptil zaptuld imperatiel, si pe Pasvandu ca pre unit hair& sett yid cu trupula se. -Ii prin-die., set' capuld fire, trupd se. -lti trimitia la imperatie, si se va cinsti Led-pasia de catreimperatfe cu vezirlicti. Scris'ad, si lul Voda Hangerliti fermand sa caute sa dea zahereasi ort ce ar trebul ostilortt cu care vine Leti-pasia asupra Diiulul de a sc6te Pe hainu Pas-vandu din cetate. Led-pasia priimindft fermanu imperatescd parutti bine si s'ati bu-curatil ca. Id are imperatuld la ipolipsis, fiindii fostd si elti mar nainte, hainti mat red si ne-supusil imperatului, si Math' au poruncitu Turcilord set sa se gatesca de resboid, aduninddCa la patru-diecl de mie de Turd si cu tumid, dar nu e de crediutu sa alba, unti Pasii40,000 ostasl, ci unti pasia are cite o mie set' multd dike mie, Or Canal va merge la res-

i-ad

ad

sa-Io-ad

i -ad

'Id

dist:

Page 186: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

CHRONOGRAFU DE DIONISIE ECLISIARCULU 189

boid i se dA 6ste imperAtdsch 5 sett 6 mie suptti a lui pov6tiuire. Asia Leti-pasia por-nindii cu Ostea au venial' la Diiu si au tabaritti impregiurulti Diiului, si indata au scristiPasvandului mehtupu sa, &A din cetate afara dupl porunca imp6ratultd, sat '1 va da res-boiti si prindiendu-lit '1 va lua capuld. Scris'at si lui voda, Bela Hangerli, multi sanetatedela mine ca dela unti prietinii, eta ca et am sositti la cetatea Diiului, cu ostile mele, sprea mote din cerate pe Pasvandu hainu imperatului, ci sA, cauti sl poruncescI la toti isprav-nicil tierii de prin judecie sh ne indestuleze cu zaherele, fAini, orditi, ol, vaci, unto, sare,si on ce ar trebui, sa nu tanjesa ostile, si ma' pentru treba si ascultarea ostiril, si flu sA-n6tosa. Voda, au trimisti porunci pela toti ispravnicil cu strajnicie, O. se fad &ire dalmai curendti, sa pornesca zaherelele, la schela Diiulul, la Calafatti, o vai de tiers! ce nevoei s'ati pusil in spinare, ca slujbasii cu asuprA 'I silik de implinia mai multi de alit aveaporund, si se prada lacuitoril cu asupra. Pasvandu dad an luatti pitaculti, cetindu-lit auzimbitti a ride pucintelii, si au dist" Care agalele lui, sa cercamii MAW' mintea JulLeti-pasia, poruncindtt teftendariului de att scristi r6spunsti catre Lett-pasia inteacesttichipti: Amu priimitti pre-cinstitti pitaculti mariii tale, si m'am bucuratu de venireamariii tale la cetatea nostra Diiulti, sciindti pe slavimea mariii tale ca escl cu inaltAintielepciune si milostivu, si pentru ct 'ml poruncescl a esi din cetate ca unit hainti alitimporatului, eu hainu nu sunt, ea ce este a imperatului am dattt imperatului. Er pentruesirea mea din cetate me rogti mAriii tale si-mi dal vreme cu sorocti de trei sept6mani, sam6 &emit cu ale mele, si void esi dupa. porund. Si trimisei slAvimel tale dela nol acestidol armesari cu tacamulu lora, precumti s'ati aflatti la noi, si aceste 2 blane de samurd po-cloud dupa cuviintia slavimii tale, ne rugamii sa fie priimite, si sunt alit mariei tale mai midiIrate plecatu, Pasvandoglu. Si poruncindti la diece beslii voinici imbracati in argintii si a-lesi, de au luatti armesari impodobitl cu rafturi scumpe de argintii i cu aura poleite, si cuhasialele de catifea cusute cu flori de Barn* si cu ciucurasi de aura impregiurn, si darlogiifreului de matasa tiesuti, deci invelindu armesaril peste totti cu postavti rosin, au merstila Leti-pasia, si inchinandu-i-se i-au data mehtupu impreuna cu poclonele. Leti-pasia cetindumehtupu si descoperindu-1 arm6sarii, dad i-au v6diutii s'ati miratii de asia lucruri scumpesi frumose, si i-ati panda bine, daruindu besliilord o suta de galbini turcesci, si au scristiPasvandului ca i s'aii priimitu cererea.

Pasvandu dad au luatti respunsu dela Leti-pasia, au chiematti agalele si le-au spusu:Leil-pasia s'ati amagittt si are minte usiora, putema aduce dupa voia nostra ; si de locoall trimisu trel agale cu multi bani de au mai strinsti Oste ales& totil voinici, Turd si Ar-nauti, si au mai adusti si tunuri si tunari, unii spunti cA dela Nemti luatti cu haul, siasia cu cumpetare n6ptea si tunurile si ostasil bagatti in cetate, strajuindu-se cu marepriveghiare, plAtindii. Turcilorti left marl.

Er in tied, din eke de Oita intr'aceste cinci judecie s'ati fAcutil mare turburare, maireit dealu o r6smiritia, ca slujbasii apuch pe lacuitori pentru zaherele si podvode, er Tur-cii pe margined, Dunk-a, rapid ce gasia, de le lua tote, o matt de bietil lacuitoril tierei !

Deci implinindu-se soroculti Pasvandului de trel sept'emanl, er i-au scrisfi Leti-pasiasa esa din cetate sa se duct cu pace unde va sci.

Pasvandu au data r6spunsti, ca mariea sa Lett-pasia sa fact bine sa -la mai ingAduediece dile, cA, ind nu si -au isprAvitti lucrurile ce le are pre la mosil si cu unii altii, si ne-gresitti va est dupa porund, trimitiendu-1 poclone cafea multi, si orezit, vutd, zacharti, sialte zaharicale. Leit-pasia er priimitii, si ingaduitil si acelu sorodi de diece dile.Deci asia purtandfi Pasvandu pe Leu- pasia, cu vorbe si cu momele prin daruri, ca unit ma-estru dupa fire, prelungindu vremea, catre regialele imp6ratescl la Tiarigradti er nu incetaa le 'scrie, trimitiendu-le si haul poclone ca la prieteni.

Er capitanil-pasia de care am scristi inainte afiandu-se la imperatulti cu mare ipolipsis,si neputAndti regialele a face lucrarea lord la imperatulu dupi tractamentuld divanululca-cu li se Web, impedecare si z6ticnire de dare capitanii-pasia, fiiindu-ca orl ce dice& elkaceea facet imperatult, au gAsitti dar regialele prilegiti, cumti salfi urneze de acolo, si cu-ventA,ndu regialele catre imperatulti cumca nu Se pOte lua, Diiulu intealtti chip, ci sa tri-

a-lii

i-ail

le -ail l'aa

lord,

besliil

le-at

Page 187: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

190 TESAURU DE MONUMENTE 1STORICE

mita pe capitanti-pasia, ca unulti ce este mai mare preste pasi, cu fermand strajnicutre tots pasiI marginasi, si-I attune cu ostile lorti la cetate, si impregiurandil cetatea sadea resboit mare cu tots, ca cetatea este tare, si nu va folosI nimict numai Lett pasia, siasia se va birul hainuld, si se va face linisce imperatfel.

Imperatulti all priimitu sfatulti regialilorti, si au poruncitti lul capitanti-pasia sa mere'la cetatea Diiulul, si cu putere imperatesca prin fermand sA faca pe toti pasii sa dea res-boil.'" tare cetatil, sa o iea cu faramare, sa prindia hainulti sea capultt sit trimitia la im-Wage, l'agaduindu lul capitant-pasia va face vezirt mare de va ispravi lucrulti in fapta.

Capitant-pasia in data at scrist tuturorti pasiloru margineni sa se attune caress cuOstea lui la cetatea Diiulul, si sa o inchidia vertosti cu ostile impregiurti, ca, vine si marfeasa cu pre-inaltit fermand sa se iea cetatea suptu zaptulti imperatfel dela unit hotiti si hainttcare s'ati facutit de sinesl stapanitoriti cetatil.

De acesta insciintiandu-se Lett Pasia, ca vine capitanti-pasia mal mare preste eau, fortes'ati scarbitti, si vorbindil cu o aga credinciosti alit lul, au dist": sa vie capitantt-pasia si vomitvede cumit va lua Diiulti. r Pasvandulul i as scrisit mehtupti inteacestii chipti: Dela minevestitulti si slavitulu Lett- pasia, catre tine haianulti Diiulul Pasvandogru, sa.netate. De acumftinainte sA scil ca vel petrece in pace de catre mine si sa fii fara grige, ca slugitti no-rocult multu si plecaciunea ta catre mine, si nici capulti nu to va dure, ca, 'ti volt' fi caunit hioldasit asupra celorti ce vorti sa vie asupra ta, si fit sanetosti, trimitemi ceva baca,-

Decl mergendii unit biinbasia dela Leti-pasia cu mehtupuld si cu densulti vreo dieceTurd pasialff la Pasvandulti in cetate, Pad priimitti cu mare cinste, si dandu-1 mehtupulti si

Pasvandu au zimbitti a ride, si atingendu-lit de frunte bagatti in shift, si pebiin-basia Patt ospetatti bine si daruitil 100 de galbini, si au trimisit de tots feliulti deMeant( din destulti lul Lett-pasia, si orezti multu, facendu si prin scrisore mare multiamire,pentru prietesiugulit ce i s'ad fagaduitti ; apol petrecendt" pe biin-basia beslfif Pasvandulul,at chematd Pasvandoglu pe tote agalele cetatil la divanti-sarait, si sfatuindu-se cu el, leatidisti Pasvandu : vediut'att, ca lucrarea nostra s'ati aretatti si in fapta, ca este buna chibzui-rea ce ama facutil, si eta, celti ce ne era vrajmasid, ni s'af" facutil prietind, si asia socotescuca si de acumii inainte va merge lucruld spre bine. Si sevirsindii cuventulti, dust fiesce-care la ale sale, laudandu agalele pe Pasvandu ca este omit intieleptu si vrednicti de pasie,ffindtt cu minte inalta, si este chitin la ale ostiril ocarmuiri, er Pasvandu cu mare ihalaitis'ati dust*" la saraiulti lul, purtandii grige de strajuirea si paza cetatil, si a fi multiamitl os-tasil cu de tote, si au adunatd in cetate oste, precumil spunea unit ipochimentt vrednicti decrediutil, mai multll de diece mil de ostasi alesi si tunurl multe, 80 marl, si mal mid pur-taretie 50. S'ail insciintiatti Pasvandu si dela prietenil lul dela Tiarigradtt pentru venirealul capitanti-pasia.

dupa porunca s'ati adunatti cu ostile lore la cetatea Diiulul, spun(' sa fie fosttimultime de osti ca la 100,000, dr din tiers nu se mai curma dioa si noptea a le duce celecerute.

Capitanit-pasia fare zabava ail plecatii dela Tiarigradti, grabindu-lit eel ce nu poftia a-colo sa fie, si apropiindu se de voda Hangerlfti inainte la Rusciucti spre intimpinare cu catl-va din boleti, inchinandu-i- se si sarutandu-1 mana ca until stapant, bucu-randu-se de venirea lul, si odichnindti capitanti-pasia la Rusciucti trel dile, all imbracatti pevoda cu caftan(' si i-au poruncitd sa saute sa chivernisesca ostile cu cele trebuinciose si SAscotia banl din tiers pentru lefile ascherlfiloril, si au plecatii. Dec! sosindit la Diiu, shin-su-s'au totl pasil la cortuld sell conaculd lul, catuia facendu-I heretismosti pentru buna ve-nirea lul, viindti si Leti-pasia cu geremonie i-au facutti heretismosulti, era dela inima 'I co,cek turta. Capitana-pasia respunsu, bine team gasitti babalicti, si dupa heretismosit si in-trebarea calatorfeI, pasil au intorsil cares! la otacu lul. Adoua di chiemandit capitanti-pasiape Let -pasia la cortuld MI au inceputd a se sfatui cu eau ffindii omit betra,nti si vestitti laresboie, dupa, altele disti : babalicti, sa, punemit treba in lucrare, sa vedemil de hainultiacela, si de luarea cetatil, spre a implini porunca imperatuluf. LeU-pasia aft respunsd, o-dichnesce slavimea marfel tale trel patru dile, si vomit pune la randuiela lucru ce ne sta ins-

ti-

i-ld

ti-at

nfl.

citindu-ldi-ad

Pasii

Mid, esitu-i-ad

i -au

ca -II

Pita

s au

i-aa

Page 188: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

CHRONOGRAPH DE DIONISIE ECLISIARCULU 191

inte. Pasvandoglu au gatitti untt armesarti forte bunt" de Misiru, si impodobindu-lit cu raf-tun scumpe si forte frumose, de minune, si invelindu-lit cu zabrea de ibrisinh peste tote, rahtrimish la capitand-pasia poclonh cu patru ciohdari imbracati in haine cu sarma si cu ar-gintarii, poleite tau cu aunt, scriindu-i pitach cu rugaciune sa fie priimith, si sa laza bine si-Idea soroch de date septemani, sa se gatesca, si sa se redice cu ale sale, sa esa din cetatecu ale sale dupa porunca.

Capitanti-pasia au chematil pe Leh-pasia si i -au spud' cererea Pasvandului. Lett pasiaau dist: de vreme ce se pled Pasvandu si va sa esa de voia lui din cetate, sa i se ascultecererea de slavimea sa. Deci capitantt-pasia au datii respunsu Pasvandului, ca va ascepta,si au °pH-VI armesariulti.

Pasvandu data au vediutti ca si cApitanh-pasia s'ati amagitil, i au parutti bine, sisend' si Leil-pasia pe taina, cumil partinitil la intrebarea lui capitanti-pasia, sidish : nu to teme pans voitt fi aid. Pasvandulit au chiematti pe agale la saraiii-divaniisi le-ati aretatil mehtupu capitanti-pasil si a lui dicendh catre densii: vedeti mudmerge lucru, nu ye ingrigiurati, numal unire intre not sit tie, si va fi biruintia mist* si s'atidust" caresi la ale sale. Si implinindu-se soroculti Pasvandului de doue septemani, si ye-diendit capitanti-pasia amagith de catre Pasvandu s'ait maniatti. si chiemandit er' peLen-pasia, all dish catre densulti : vedi baLalicu ca hainu Pasvandu ne amagesce, sit nu maiasceptamh nimicti, ci sa Omit resboin si sa batemit cetatea cu tunurile. Lett-pasia all dish:sa poruncesci pasiei Rumele-valis, sa merga mariea sa inainte, ca este pasia mai mare, siare si este multi, si apoi vomit merge si noi. Dee! dupa ce s'ail dusii Led-pasia, authematti pe pasia Rumele-valis, dicendu-I sa bath* cetatea cu ostile lui inainte. Rumele-valisall respunsit, sa-I dea ban! sa platesca lefile ostasilorti, apol va da resboiil. Capitaml-pasia alldish : marfea to cu ostile tale n'ai facuth pans acuma nici o lovire, si emu sit ceremit noidela imperatulii lefile. Rumele-valis all respundt, sa mergh Leti-pasia ca siede aid de doneinn!, de mananca cu ostile lul zaherea, si s'ati sculath de s'ail dust" la cortulit

Chemat'ati capitanti-pasia si pe ceilalti pasi si le-au dish sa dea resboiu sa bath ce-tatea, er' ei all respunsti sa merga cu totil sa, dea resboiti, er' nu chuff" unulit candu altulit,si s'ati dust" la corturile lore. Deci dach au mai trecuth cateva dile, vediendiisia ca nu se unesch pasii, au scristi la imperatulti insciintiare pentru neunirea lore. ErLeti-pasia on ce se faces, scriea Pasvandului pe fain&

Imperatult au trimish fermanit la capitanti-pasia cu putere a ave, ca on can! din pasinu se va unl si nu va merge sa bath cetatea, sa-I taie capuld si s& -lit trimitia la imperatulti.Capitanti-pasia er' au chiemath la cortuld kit pe toti pasil, si le-at dish sh, se unesca cutotil sa bath cetatea. Er' Leil-pasia au respunsti, sa merga Rumele-valis inainte. Er' Rume-li-valis au dish catre Lett-pasia : Bre, haine, siedi aid de o jumetate de anti de canal a! ye-nith, pentruce nu mergi sa bat! cetatea, cumu ti s'ati poruncith dela imperatulii. Er Leh-pa-sia au respunsii catre Rumele-valis : Bre, domurti, to sa-mi poruncesci mie ; si asia prigo-nindu-se s'ati cares! si la cortulti lui.

Er arnautil-pasia a della di s'ati gatith cu &tea lui, si au mersh de ail Naattvarosidlit cetatii Diinlui , ce este pe laugh cetate din afar& , si dandti cu tunurile allPara:math porta, si intrandu in varositi, vertost si vitejesce s'aii lovith cu Tared Pasvandu-

si faces biruintia, ca au impuscatti si agale de ale Pasvandului, si era sit apuce si laportile cetatii. Dar ceilalti Past, vediendit biruintia lui arnauth-pasia, n'att vrutit sa-1 ajutecu ostile lora, pimmindu-I, ca sa nu iea cetatea elti sa, fie gravid' pentru biruintia. Macardca nu ar fi pututal lua numat elii cetatea, ea-ci mai la urma esindu din cetate oste asupraostasilorti arnauth-pasia, s'aii lovitil iute si biruindh scosu din varosiit afara, Si aft Ca-thug' vreo cinci siese sute de Turd despre amendoue partile. Pasia Rumele-valis all cerutudela capitanti-pasia lefile ascherlfflorti lui, si nedaudu-i, s'ati redicatt cu tad ostea lul, sis'ati dust' la Rumele cetatea lul. Dar ail cautath capitanti-pasia vreme cu prilegid sa taiepe pasia Rumele-valis, dar nu au pututti; asemenea si arnautd-pasia s'ati sculatit cu tota os-tea lui, si s'ati dust" la arna.utchiulit lui, audu respunsit ch si -at". &cut(' randulit la resbolti.Deci asia trecendit unit anti si mai bine, si neispravindii capitanti-pasia cu Diiu nimich,

Er'

i-aui-au

euLeti-pasil,

ca s'au

lui.

cApitanti-pa-

dust'

lul,

'It

i-au

tie-

Page 189: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

192 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

ra se prapadia, danda el, vacl, si unto, si Mina, si card cu boi la slujba ostiloril, ca boil nuse mai intorcea dela cant', ca 6menii de pe la car', de mare nevoe turcesca, lass si taro siboil si fugia de Napa, er slujbasii lua boil si-1 faces ciradd caimacanesch sea boeresca,set" '1 mistuia el, er cantle le farama de lea ferulti de pe ele, vendiendu-la Pe ban! sa ductcaste' la casa lei.

Vodd Hangerlfu cu capitana-pasia au facuta de aducea zaherea si din tiera Moldovii,istovincla Tiera-Rumanesca. Dar ce folosu, di era faina adunata la ordie peste Dunare, nu insad sea in fiscal hambare puss, ci pe pamentula golf' turnata, facuta moghili in sust, simultIme de vite, of si vacs, inca cel ce era cu acea treba le si vindea. tr slujbasil nu maiinceta danda zora lacuitorilora d1cenda ado, ado. Voda Hangerlfu erasi nu mai inceta ascote day% cu cuventa pentru lefile ascherlfilorti (si cate si mat cate) luat'ati vinericiula sioeritulil indoita, si manastirilord nu numal ca le-ati oprita mila vinericiului, ci inca au apu-cata pe mandstirl de ail platitti si vinericia pe vinurile din viele manastirilord, si au datd01, vaci. ore', gran, si bani satara. Dar bietil preoti ce tragea, mal grea dealt" lacuitorii,ca-ct ca puneh pe ei zaherele si dari de ban! indoitit si intreita, o vai de tiers era, mai ver-tosa pe aceste cinci judecie din eke de Ohl

Re a doilea anti voda Hangerlla aa pusti pe tot! lacuitorii tieril sa dea dajde pe vite,adeca vacant'', si chiemanda boerii veliti, si pe mitropolitulu cu episcopil eparchiei, li s'ad

anafora domnesca, dicendule sa o iscalesca, ca sa faca porunci, sa, se scotia dajde deban! pentru lefile ascherlfilorti celorti adunati la cetatea Diiului, ca-ci a i se cerea dela ca.pitana-pasia, si asia s'ail gasitti cu tale a se face.

Dar mitropolitulu cu episcopil si cu boeril au respunsti: cumca acesta dajde grea va-caritu a pune pe tier& oprita cu mare blestema si cu groznica afurisanie, cu cartl pa-triersiescl, si cu chrisove domnesci, de mai nainte vreme, care cartl si chrisove se gasescilis mitropolfe, si nu indrasnesca a iscall a se pune acesta dajde pe teed. Voda au dist" (fi-inda de altil adapatil) ca nu cu nume de vacant'. O. se pue dajdea, ci cu nume de gorsci-narita. Mitropolituld si boerii s'ati aperata, si in dioa aceea au remasti lucrula giosii. Han-gerlfu voda au said' la patriarchuld Tiarigradului cu grabnicti olacil, cumca i se da" marezord de ban! pentru lefile ascherlfilora ce sunt adunati la cetatea Diiului de catre capitana-pasia si de catre ceilaltl past, trimitia blagoslovenie mitropolitului si boerilora prin carte,ca sa priimesca a iscall de a se pune dajde pe tided dupa vite cu o analogie ushira, fiinda-ca fara blagosloveniea pre-sfintfel tale se sfiescti de a iscall, si i -au scristi sa priimesca delacheheiaoa ce o are la Tiarigrada 50 de pungi de bani, ploconti pentru ostenela pre-sfintfeisale. Patriarchulti cetinda scrisorea Hangerliulul n'all mai socotita blestemulti altora patri-arsi intru nimicil, nici greutatea seraciloril si a veduvilora ce vora sa patimesca, ci lace-mina la ban! s'at bucurata si indata ail poruncita de at scristi carte calve mitropolitulusi ate episcopi si catre boeri, sa, se iscalesca la cererea lui von, cu blagoslovenie, fiincla-ca are trebuintia de ban! a da ostilorti lefile. Voda Hangerlfu data i -au venni' scrisorea de-la patriarchuld s'ati bucurata, si aretanda mitropolitulu], au respunsa ca elf' nu indrasnescea iscall fiinda legatura si blestemti de multi patriarsl dr' nu de unula, er' marfea sa sa facacum(' '1 va fi voia, si dust la ale sale. Voda all chiematti pe vreo cat! -va din boerileel marl pre caril all doveditil ca sunt mai lacoml la banl, si aretandu-le cartea patriarchu-lui, ad &it: boeril miel, priimitl a iscall ca vet fi cinstiti de catre domnfea mea, si sa prii-mit din vistierfea domniel mele unult cate 20 piing! de ban! mils domnesca. Boeril lacomin-tlu-se la ban!, spunti unit ca patru boerl marl all iscalita, banuld Nicolae Brancoveanula siCornescu si alt! dol. Era voda s'ati bucurata, (n'ati socotitil ca duprt acesta bucurie va sit-1-sosesca mare intristare si curmarea vietil, precumu obicinuesce lumea acesta de lucreza cueel ce face voiea lumil desierti si amagitore). Decl ne mai indemnanda si pe alt1 boeri sase iscalesca, ci indati au poruncittl de s'ati facuta porunci pe la toti ispravnicii judegielord

sa randuiesca slujbasi in plasile judegielorti scrie tote vitele &pennon"' de prin totesatele sa nu remaie nici una nescrisa; nu mai vitiel sa nu-1 scrie, si de grabu sa trimitikcatastisiele la domnfe, randuinclii mumbastri neprasnici asupra-le, o I vai de tell.

Dec! fiincla inteacela and ern& grea, si zapada mare, de 5 palme mare, incependti a

ce-titil

s'ail

s,

s'ad

tieril, sa

Page 190: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

CHRONOGRAFIT DE DIONISIE ECLISIARCULU 193

ninge dela Dekemvr. 5, tare till minte ca abia s'all luatii pans la blagovestenii , si scriindu-se vitele pe la Genara pututti bietil crestini sa scape nici unit capu de vita 6.14 demidi, de marimea zapedil, ci vitele se afla ale fiesce-caruia in batetura casil naintea usil.Scris'ag si vitele manastirilon si ale boerilorll, cu cuventil sa dea si hoedl vacaritg, dar de-la el nu s'aii cerutii nimicu, era rnanastirile all plhtitil. Si fan zabava ispravindil scrisuluviteloril, au trimisu catastisiele la vistierfe. si all aretatil lul voda.; si vediendiivoila suma vitelon mil peste mil s'ail bucuratii, nesatiosulii; si totit nu-si aducea amiute deblestemele si lacremile ticalosilorii de seracl, ca va sh, vie pe capulg lul; si indata au randu-

tacsindari, si all trimist poruncl strajnice la ispravnici, sa randuiesca slujbasl, catii ma!ingrabil sä stringh dela omen! banil vhcaritultil, de mpg de vita dot zloti din eke de Oltgintr'aceste cinci judegie, er' din cob de Oltil cate do! lel de vita, si randuindil dela dorn-,nfe mumbasiri preste slujbasl, Turd, Arnauti, si pe alt! ciocol, si macard de era slujbasil simumbasiril si crestini, era ma! re! de egg Turcil, si ca sa, nu scape cineva cu eke vreo vita.au adusa tacsindarii gedule, adeca rivasie pecetluite cu rosiu, pecetea gcspodu, dupa catastisiefiesce-care omit cu numele lul si cu cate vite are, si platindu 'I da pecetluitu, si catastisieleunele era la vist:, altele assemene la ispravnici, si altele asemene in slujbasl. Dec! presfi-randu-se slujbasil cu bucurfe si cu mumbasiri prin plasile judegielorii, si mergenda prin sateca nisce lupi flamandi si ca nisce holtel de cainl lesinatl, sa fie vediutii cineva nemilobtivi-rea loru, si ce faces cu crestinil, ca -I apuca de a implini banil, si dandii zon cumu al dicein diece tint! -spre-diece dile sa se istovesca dajdea vacaritului, omenii nu pre avea ban!, fi-indil in mijlocult ernii, targurile Ana nu era sa vendia Omni' vite, vremea de cosa, si desap, nu era sa lucreze sa castige ban! sa se platesch, bucate inca nu pre era sa vendia, cinumal o semh de Omen! care mal avea putere se platia. Er' slujbasil inchidea omeni si mu-erl prin cosier!, si-I innech cu fumuri de gunoid si cu ardeiin afuma, tines inclrisl diva sinoptea fiamendi sa dea ban!, pe 'I legs cu manile in areal, si cu spatele de gardurl,si-1 bated cu bicele, pre alti! legatl 'I bags cu piciorele Ole in zapada gensa, asia chinuikpe crestinl, o amarii de bietil crestini ca plangea si se vaeta, si seracele veduve tips degen, dar nu era milostivire la varvaril de slujbasl, ca avea urechile astupate ca aspidele, siea vrasmasil ucidea omen% Inca preste Ong au si omoritii mumbasiri) turd pre multi, dincare pre unult rudele lui dusil in Bucurescl si bagatil cu carulii in curtea dom-!Ascii arate voda, si insciintiandu-se voda, all (Usti, sa dea banI ca nu-I va omoriniminea. Er' nu i s'aii facutd mil& sa poruncesca slujbasilorg sa mal slabesca pre crestinl,ci dicea s& dea banl ca nu-1 va omori niminea, o val de sufletu lui nesatiosului doinnir, si nusciea ca peste pugina vreme nu va fi mils nicl lul D dieu nici norodulul de eli1 tichlosulg,si vomit spune si sfersitulii nesatiosului domnu, ca dupa ce au inceputil a duce la vistierfealul banI cu carale multime multh, Oil se bucura. Er' boeril unil si gelepiI cumph."r1 vite depp la Omen! pe fie-ce, de fiicea ciredl sa castige bani sangerati, si lua bo! cate 10 sell 12lei bou alesu mare, vacile cate 4, 5 lei alese, Or' mal de giosil vite ate 2 le! ski 3, incasi date 2 zloti juninci, ca omenii nu avea cul sa be vendia erna, precumil am disu, ci le da,de mare nevoie ca-I muncia tiranil.

Asia dar dela Dekemv. pans la Fevruarie 15, cu iutime si mud' grele mal istovise daj-dea vhca'ritului slujbasil cu mumbasiril, si trimitea, bauil is vistierfe necurmatg dioa si noptea,de prin tote judegele, ca yenta dela domnfe cu poruncl mumbasiri prestemumbasiri, si slujbasil sefiilia ca sa esa banl sa castige si el, sit manance cane de cresting, si macarca au fostu porun-ea voda, sa se tea vaoaritil si de beer!, marl si midi, si dela slujbasl, dar Mad de-la el, of numal dela lacuitoril tieril si dela manastiri, precumil am spusit inainte, ca porun6ca all fostil tagiarnica, ca necumt sh iea dela boerI vacaritil, ci inca si datti ban! dindajdea vhcaritulul, ca nu cumil-va sa se unesch boeril si sa dea arzovalu la imperatulii pen. -tru elu, st fiesce-caruia boerilorii celorti marl eel din Bucurescl si celon din Craiova leantrimisti, chnia care o pungh de ban!, altuia &ire, si la unil inca ma! multi, precumg amsi irediutu cu ochil, cu cuventil eh li se da mils domnesca. 0 Domne, multa este rabdareatasi indelungt , nu resplatescl in grabil acesta nedreptate , ca domnulti celii nedreptii iea de-la semi ban! chimundu-I si omorindu-I, si daruiesce pre cel bogati si indestulatl; dice scrip-

25

n'ail

vel-vistieriulti

itt

si-Ialtil

lul

In! n'ati

le-aU

Part l'adsa-ld

Page 191: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

194 TESAIIRU DE DIONUMENTE ISTORICE

tura ca ll-diell este milostivil, si adeveratti ca este, dar este si dreptil judecatorifisi respla-titoritt binelui si reului.

Asia-dar in diastima vremil vacaritului dela Dekemvrie 5 pans la Fevruar. 15, Greciidela Tiarigradit n'att incetatti a areta prin regiale si prin alte obraze marl la imperatultipen-tru voda Hangerliti, ca au pradattl tiera cu luarea zaherelorti in bani si in nature, peste o-randuiela si preste mesurg, si n'ail mai remasti nimicti in tiera, si au pusti si vacaritti deall seracitti de istovti raiaoa, si au desiertatti cheleru imperatescti, de nici vite nici bucatenici bent n'ati mai remasti la omen' in tiera, si all remasti raiaoa O. se hranesca ca sapede lemnil, si imperatiea n'are ce sa mai scOtia din tiera; audit Grecii si ban' multi la di-vanistil imperatului sa scotia pe voda Hangerliu din scaunit, sa se pue vre unulti din el

si aretandil imperatului de urmarea beiulul Hangerluu, mina si a lui capitanti-pa-sia, inch pliroforisindfi pe imperatulti ca dajdea vacaritului este oprita si de imperatil celmai denainte al Tiarigradulul cu fermanurl, ca sa nu seracesca tiera si raiaoa de istovii,precumd au serdcit'o beiulti Hangerliti si capitanti-pasia, all scosti fermanu imperh.tescil cuinsielaciune dela imperatulti sa pue pe raia dajde yacht-jai. Imperatulti audindit asia,Vedi venires maniatti forte ref', dar au mat ingaduitti pentru hateru cadinil lul

capitanfi- asia fiindil voda ciracu lui capitanti-pasia. Deci intr'acea vreme all venialidaeP

in Bu-omega. capitantl-pasia/ en agalele lui in Bucuresci, Si acolo petrecendit doue septemani,

facutu-iail voda zeefeturi, si all dist capitanti-pasia lui voda, sa chieme pe boerii cel marlcu coconele lorti la zeefetg, si chiemandu voda boerii, au venitti dupa porunca fare cocone.Voda vediendii ca n'ati venitil cu muerile lorti, nu iail silitti, ci all trimisti pe postelniculdcal mare si pe eamerasiu de all adusti muerl podarese curve, si carciumhrese, insa all alestimuerl mai chipesie si mai frumOse, si lead imbracatti cu haine frumose din camera luivoda, fagaduindule darurl domnescl sa fad tots voia lul capitantl-pasia si agaleloril lul, sisa se slobodia la chefurl. Dec! la vremea mesil lean poftitil la mash sa siedia cu boeril,si aducendule velpost., leati numitu ca sunt coconele boeriloru, aretandii: eta acesta e Bran-covenca, acesta Golesca, acesta e Cornesca, acesta e cutare, si acesta e cutare Filipesca.Capitanti-pasia vediendule s'ati bucuratfi, si siediendil tote la masa cu boeril si voda si ca-pitanti -pasia cu agalele, dicendule musicile la masa, si dupa ce au mancatti s'ati sculatti, siredicandti masa ail poruncitti capitand-pasia sa joce boeril cu coconele lore, si au si jucatil,si tiindii jocuri pans sera, si drag puindil masa, si dupa mash jucandti pans in puterea nop-til si incetandll, au &it capitaral-pasia lui voda, sa-I opresca pe una mai alesa pentru cul-care, ca scie ca sunt Bucurescencele iubitore de impreunari, si asia s'att si %tutu, sicelelalte leati datil la paturile agaleloril. Si boeril s'ail dusti la casele lore, poruncindti vo-da postelnicului sa spue muerilorti sa le fie cu voie. Er diminetia au daruitit Turcii pe mu-ell bine, socotindit ca sunt coconele boerilorti, si leati sloboditu. Apol camarasiu leaf' des-bracatti de hainele cu care lead fostii imbracatti, si leati dad' drumu, si mal trecendti vreodOue trel dile, capitantl-pasia all plecatti in si sosindil la ordie au chiematt pe Led-pasia, si iau disti: babalicii, ce sa facemti, ca nimicti nu ispravimii cu Dfiulti, dupa porunsace o avemil, si voia cede in primejdie de vietia de catre imperatulti. Leti-pasia all disti,sa-ml dal ban! sa platescu lefile ascherlfiloril, si apol sa ne sa mergemti, cachipu agalele nu voril sa maga. Capitauti-pasia data all vediuttl asia, ca pricinuesce Lett-pasia, iau datti o suta de pungi de banl sa dea lefile in ascherlii; Leti-pasia au luatil ban'!,si all poruncitti agalelorti sa se gatesca cu Turcii de resboiti, si au scrisu si Pasvanduluipe taina, sa se gatesca bine si sa esa cu tots puterea asupra lui capitanA-pasia in cutarenopte fare de veste, si sa -iii lovesca de tote pantile fare nici o frica, ca se va scula si elf'cu 6stea lul ca cumii ar fi ajutoril lui chpitanA-pasia, dar Turcii lul sunt povetiuiti sadea si el navala sa taie pe Turcii lul capitanti-pasia. Asia-dar sfatuindu-se Lefi-pasia cu ca-pitaml-pasia, puindu sorocu si dl in care vonu porn', insa sa. maga &tea slavimel tale ina-inte frunte (ail disil Leti-pasia) ca sa nu pismuiesca ostasilor4 midi, cumca ei sunt cel maide pe urma. Deci capitanti pasia amaginduse au poruncitti agaleloru, ca la dioa soroculuisa pornesca si sa maga el cu ostile inainte ca o oste alesa a lul si cu tunurile. Deci Pas-vandu sciindti soroculti, all poruncitti agalelorti, tot! sa fie gate, si cu o di done mai nainte

domna,

s'ad

elf'

Diia,

gatimil intealtd

capitanii-

Page 192: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

CHRONOGRAFU DE DIONISIE ECLISIARCULU 195

de sorocil au deschisft portile cetatil forte cu linisce, si esindg ostea Pasvandului alest voi-nicl, calarime, si intr'o nopte ca nisce ler aft isbitu ostile lui capitanu-pasia fart veste, si dandaiute resboift, ostea lui capitanti-pasia siati perdutti cumpetu, si pant a se gati, pasvangliiiau luatti in gong taindui si impuscandui cu sisinele. Left -pasia au strigatit ostilord sale sitmergt st dea ajutorft lui capitanfi-pasia, el au rnersii si au data ajutoril Pasvandulul, cumtitit fostti invetiati, si au datil cu Pasvangfil navalt de aft stricatt reit ostea capitanti-pasia, de aft cAdiutti multtme Watt si impuscatl, si goninduse s'ail risipitil care incotro auNediutil cu ochil, si aft remasti tunurile si calabalicurile lul capitanft-pasia, si prafarIea , sidad. s'aft luminatft de dioa au cotelitu pe Turcii cel morti , luandule armele si hainele sibans ce au gasitit, si pasvanzil aft carat de all bagatil tote in cetate, si zahereoa tots, si vi-tele of si vacl, tunurile si barutuld i ghiulelele. Si spunft cA Mina ce ail fostil acolo fAcuttmoghile calcatil de cal de ail fostft umblandit cail ca prin noroiti pin faina. Rr capi-tanti-pasia in noptea aceea abil aft sct'patti de aft fugitti cu vreo. 20 de Turd la Oreoava, side snare frica si groza s'aii bolnavitft sA more; ostea lul Pasvandu s'aft Watt' er in cetatecu multu castigu umplenduse de tote; ostea lui Left pasia, s'aft asiediatti Or la otaculft lord;Left -pasia siedea, la cortulti sett; si ce ail mai fostfi Oste dela alti past data ail vediutft asiaCA s'aft risipittt puterea Jul capitanil-pasia, el fugitfi care de unde au venitu, unil s'att dusilla Pasvandu.

Capitant-pasia dad, s'ati mai indreptatti din bolnAvirea ce i s'ati pricinuitu, dovedinclitca, tots neunirea Pasilorti la resboiti aft fostitresvratitoriti tuturoril Lefi-pasia, si povatia Pas-

Tgiarea lni vandului fosti, de ial spartl ostea si Pall gonitt Si luati tote, aft scrisf im-Led-pasia. largft de tote, imperatultii forte sail maniatil si aft scristi fermanti la capi-

tanti-pasia, ca clef cumft va pate sa taie capulil In! Leil-pasia. Si dupt ce au mai trecutit catevadile, au scrisft capitanti-pasia Jul Leti-pasia pitacU: /dun sanetate si dragoste mane! tale ba-bandit, eta ca mai dandumi in de bine din bolnavirea ce mi s'ati intemplatil de catre hainuPasvandu, poftescu pe slitvimea ta babaltcu, sa iei ostenela sa vii aid la mine, O. mai sie-demit de vorbit, a me parigorisi cu slAvimea ta, si a ne mai sfatui ce sa facemil cu Diiu,Or de nu ye! pute veni, st viii ell la mark ta. Leti-pasia cetindft mehtupulii s'ati amagitusi iau deb respunsd inteacestil chipti : Priimindti pre-cinstitult mehtupulil slavimel talem'am bucuratil cA este marfei tale mai binisiorft si to -al mai indreptatti, si findti incA zaifftsa nu vii maria ta la mine, ci peste clOue trei dile voitt veni eft la marfa ta, si ne vomitparigorisI unulit cu altulu. Capitanti-pasia luandtt acesta insciintiare i-au parutt bine, sichiemandil pe patru ianiciari de ai lul ales! si voinici, sa fie gata, cu armele grigite, si seracalla va siede cu Leti-pasia de vorba si le va face semnu, sa dea navalt mod, sa.nu scape vitt, ca este fermant la mijlocit si le va cla darurl marl, si-I va face si agale du-

vorii omorl. Ciohdarii s'aii lagaduitft ca-I va implinI voia si va area slujba si infapta. Deci viindft Leti-pasia l'at priimita capitanii-pasia cu mare cinste, intimpinandulti a-fart din iatacti, si intrandti amendoi in iatacil, iau datil dulcetia, cafea, cebucg, si alte za-haricale , apol jail facutil ospetare la masa cu feliuri de feliuri bucate scumpe , si facen-dusi vole bunt cu ca sa nu se pricept de ceea ce i se gAtesce, si siediendti sera la vor-ba multu cesil, nimicft banuindui de ceea ce i s'ati intemplatti de catre Pasvandu, si tre-cella]. (tette septemani, Leil-pasia vrendft st intorcA la ordiea Jul, capitanti-pasia i-aubabalicii, mai siedl o di (Ike sA me sfatuesci cumti sa mai serif' la imperatulil pentru Du ll.Left-pasia l'au ascultatft, Or in dioa aceea deca s'afl facutil sera, dupt mast au siediutftmultA vreme la vorba, si ca sa vadit la cate cesuri este, O. se odichnesca, aft scosit si unuldsi altulu cesornicele, si vediendii ca este vremea tarditi in nepte, era sit se sae Leti-pasiasA plece la iatacul4 Jul, capitanu-pasia au strigatil sa aprindia, felinarele, Or celorti randuitileaft fiicutti semnu, fiindii-ca era in cast de asculta si strajuia lucrulu, si indata ce vediurtca le face semnu, stria toti patru fart de veste in spinarea lui Leti-pasia, si antaiti au datacu pistolele, de Fart ciuruitft gauri cu glontiele, apoi au infiptu hangerele in pantece, pusu-tad si langiil de gatti, si asia omoritti de naprasna, si a dem di iau jupuitti capulti siumplendti pielea en bumbacil Pau trimist indata la Tiarigradti la imperatulA , Or trupulft iTaft aruncatii in Duntre, si ee aft gasitti la ell ban!, haine, arme, cesornice, leaft Matti ace!

luI

s'ati

ell ailf Oratulul pe

pa ce-Iii

ell

(Hsu:

iad

sl-la

Pad

Page 193: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

196 TESAURIT MONLTMENTE ISTORICE

omoritt, si iati Scutt capitanti-pasia agale. Er Turd' lul Leil-pasia de fried n'atiaciutti care incotro au fugitil, scris'ati capitanii-pasia la agalele lul Let-pasia la ordie, cum-

pe pasia lore Pat omoritit ca pre unit viclenti alit imperatfel cu fermanu imperatului, erel sa stea pe locu cu ostea, pans va lua a doilea porunca ce sa fad, dar aft fugitt Turcilmai tots, dacd, at auditt ca au °morn pe pasia aid lord.

Er voda Hanger lift nu curma trimitiendil porunci strajnice si mumbasirl preste mum-basiri pela ispravnicil judegielorti, sa dea zoril slujbasilort sa istovesca dajdea vacaritulul,er slujbasil nu inceta a munci pe crestini sa dea bani, lacuitorit nu mat avea de unde samat dea, ca le ajunsese cutitulft la ost, si vitele nu avea cut sa le vendia, ca si caril cum -pars, cauth, sa le iea pe nimicti, precumt mai susit am serial.

Er la Tiarigradti inca nu inceta Grail a areta ce e pe tiers, ca sa mazilesca pe Han-gerlfu, sa incapa vre unuld din et domnft.

Deci pre-milostivulti Dumnedied audinda strigarea seracilort si necazurile lord vediendt,si a veduvilord plangere si tanguire, n'au mai pututt suferi pre nesatiosult si nemilostivult&mut, carele at dist in inima lui ca, nu este Dumnediet sa resplatesca. Dat'ati gandtimperatului sa-I curme vietia, si indatti ad chiematt pe vezirult, si iau poruncitti cu straj-nide sa, se scrie ferma,nd si sa trimitia capigid imperatescii sa merga sa taie pe voda sa-I aducacapu la imperatie, pentru pre-multa reutate si seracie ce au facutt raialilort imperatescidin Valachia. Si de grabt vezirulti ad poruncitt unui capigfit iscusitu si maestru a taiape cei marl cu cumpatare, si iau dist vezirult, eta fermanu imperatului, cu putere mare, sicu strajnica porunca, lealti si mergi la Valachia de taia capuld beiului de acolo, si-lii adospre a-lt vede pre-puterniculti nostru imperatt, ca este nevrednict a fi beiu, si de nu vetimplini porunca, capult ti-lt void taia. Capigfult luandti fermanu s'ati inchinatt vezirulul, sigatinduse au plecatd luandt cu elu unit harapti groznicft la chipti si mare, cu indrasnela laucidere, buzatAl la gura, si viindt pe drumti pre la, hanurile de beilicuri nu spunearut unde merge si cu ce treba este trimist, ci cu cumpatare din conact in conact merged,cu grabire, pentruca domnil tterii au omeni Turd hangfi de le da plata, bani multi, deispitesct pe cei ce treed dela imperatie la Bucuresci, si dad dovedescii ca mergt la voda,cu porunci on de bine on de red, cu mare grabire mergt inainte si spuat lul voda, ca sa sepazesca, si kat bacsIsiurl marl de bani. Deci sosindit capigfult la Bucuresci, at merst lahanu lui beilicului dupa obiceit, si siediendti la hand trei dile at spust ca merge la Mid lacapitand-pasia, si la Ostrovt, cu porunci imperatesci, si lul voda er asemenea jail spustedit ce au fostil trimist de at cercetata pentru venirea capigfului. DecI capigfult gatindu-se cu at lul, au incalecatii si at merst de at intratt in curtea domnesca, si au descale-catii la scars, si intrandt in casa la logofetfe, at dist O. faca aretare beiului, ca are a vor-bi cu marfa sa din gura cuventt de taint)", dela dragomanulu mallet sale dela Tiarigradt,si este calatorit de nu 'Ate zebovi, si ducendt pe capigfa la vel-postel, si spuindti si lui,au mersti post: la voda si iau spusti; voda an dist, lasalt sä vie; postelniculti at dist:ba sa-1 spunemt ca escl marfa to zaifd, ca are cu elt si unit arapti groznict; voda alldist, asia an obiceit capigiii de ieat cu ei cate unit omit groznict pentru raandrfe, ci savie sa vedemt ce-mi va spune dela dragomanu. Postel: ad mat ispititu pe capigiii si at distcrt, marfa sa este acumti cam zaift, ci la intercerea sa va veal dr pe la Bucuresci, si vaafla vreme de va vorbi cu marfa sa. Capigiult fit dist: eu avendii fermanuri catre cap-ta,nt-pasia pentru turburarea Pasvandului si pentru alte trebi imperatesci, si void sa mergtsi la Ostrovd la haianu, si de acolo nu intordi pe aid, ca-ci pe aid am venitti inteadinstsa-1 spuit cele CO !Mat spusa dragomanuld mariei sale. ci void sa vorbesdi cu maria sacinci sie se cuvinte, si sa plect ca nu pociii zebovi. Postel: mergendd dr la voda, si maispuindui disele capigiului, iad dist, sa vie sa-mi spue. Deci postel: at dish capigfului: topoftesce marfa sa, si mergendt capigiult cu arapuld all intratt in iatacil la, voda, si fiatparutt bine ca ad apucatt inlauntru, si facendul capigiult obicinuita inchinaciune cu manadupa obiceiult turcescg, asemene si voda atre capigfu, rat poftitt sa siedia, si au sie-diutt in patt pe saltea Tanga voda,, er arapulti at siediutd pe lavitia set pe scaunti; dat'aticapigiului cafea si cebucti, dr harapu si incependt a vorbi unulti cu

ce

ca

ninn)-

n'aii priimitd,

UE

lad

Page 194: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

CHRONOGRAFU DE DIONISIE ECLISIARCULU 197

intrebA,ndd vodl pe capigid de cele ce sunt la imperatie, capigiuld iad spusti cele ce aftsciutti, si infioranduse voda de vederea harapulul, voda au facutti semnd postelnicului samal chieme ciohodail in casa graindul franciozesce, si esindti post: afara., harapu au sarititrepede in spinarea lui voda, puindui laciuld in gatd, capigiulu aft sloboditti amendoue pi-stole °data in pantecele lul voda; harapuld sugruma cu laqiuld, tragendti cu amen-done mainile giosti din pad, si fiindit si voda cu vertute de se svarcolia, capigiuld ad in-fiptd hangeruld in pantecel, de iad versatti sangele ; harapu siedea pe eld si -1 frangea gru-mazil, er cebuciu si peschergiu ad ceputt a tips, si amid ad sloboditti pistcilele ad sarititciohdaril si au sositd postel: cu el, dar capigiu au strigatil: dull bre, ferrnand; si aftstatute tots, n'ait indrasnitti sa face nimicti, dad ad audit! de fermand. Harapuld au Va..lath capulti lul voda inca isbinduse voda vie si tavalinduse in singe; si puindui strianguldin piciore, iad trasd trupuld pe scam giosii in curte, si desbriteanduld aft luatti banil, ce-sornicu si inelele harapu, si trupuld rad lasatii in mijloculd curtel gold. Er (Minna Han-gerliulul cu fetele el si cu copil tips si saria pe ferestri dal% de trick ca se temea sa nu

taie si pe ea si pe copiii el. Deci stringenduse eel ce s'ad aflatti in curte si boeril, lis'att dad fermanu, si audindti toff s'ad infricosiatit. Er boerii eel marl divanisti data adauclitd ad esitti pe afara la mosil temenduse nu cum-va va aye osebitil fermand sa taie sipe vre unuld din el. Asia seversinduse omorirea, macarca postel: ad sfatuitil pe voda,sa nu lase pe capigid, ca are arapit groznied, si pe semuire se va intempla cevasi, dardvoda s'aft induplecatil cu mintea, socotindit ca-1 va spune cevasi pentru elti ce se face la

Dumnedieti slobodindti sa cadia in ispita. Si lasandit acolo trupuld dupe porun-ca, au &sit harapuld: Eta cainele cell ce au manna! raiaoa imperatului. Si zacendil pana.a &ilia di, niminea nu indrasnia sa died see sa intrebe ceva. Harapulft ad jupuitit capultilul voda, si spalandd pielea de singe fad umplutti cu bumbacd. Capigiu aft poruncitil sa viedomna cu copfil ei in mai, ca nu are porunea a le face vre unit red, si sa nu ail:A meio frica; postel: ad mersd (la ad chiemat'o, si o aft adusu la irstacu el; harapuld au pus!capuld lul voda pe o tava si rat dusti la dolma de rad pus! pe o masa sa se uite la

ditendul: Eta capuld barbatului tett Acesta aft faeutd ca mai mare jale sa dea dom-tel, si copiilorti sa dea la bani sa-ld redice. Domna se jeluia, cu tipetti si cu copiil i fe-tele ei. Deci aft chiematd capigiu pe vel-postel: i pe vel-camarasid, si pe vel-vistierd,audit sa nu se toms ea nu le va face nisi unu red, si abia au venitd cu mare frica, te-menduse sa nut tae, si lad intrebatft unde sunt tescherelele cele pecetluite ce lead facutt,ca sa le dea la raele dupe vitele ce au avutd, vrendft sa iea birulti dela densii pe acelea.Er camarasiu si post: si vist: au aretatt de fried, si scotiendule din camara, spun! ca, aftfostil trei sapeturi de pecetluituri, si au disti capigiu de lead dusu in mijloculd curtil undeera trupuld let voda, porancindd harapului sa, le pue tote pe trupulu lui voda gramada,sa le aprindia cu focti sa ardia pe trupuld lei, si au poruncitti sa strige telarl pe uliti& sastring& noroduld sa vadia. Deci vediendii asia postel: i vist: i camarasiulti at cadiutti lapiciorele capigiului cu rugaciune, sa, nu se fad, una ca acesta, ci sa se milostivesca sa lasetrupuld lul voda ingrOpe, si pecetluiturile sa le ardia deosebitt, si sit le dea o setade pawl de banl. Capigiu vediendil ca le chi multi bans, au data vole sa redice trupulumut voda sa-lti ingrope, si pecetluiturile lead arse in mijloculti curt!". Si spun! unit carauingropatt cu preoti facendul pogrebaniea, si aft luatti si capuld lul voda din casa domnel.Si indata ad poruncitti capigiu boerilord, ca dupe fermanu imperatescti, sa scrie la tots fs-pravnicil judegielord sa remaie vacaritu giosti sa nu se mai supere raialele de acea dajde, stluandu Wulff dela vist: i camarasiti i post: i dela d6mna tot! galbinl, aft plecatti la hart-grad! cu capuld lul voda, si ducenduld la imperatuld s'au facutti mare cercetare de s'au do:veditti prin marturil el este adeveratti acela capuld Hangerliului. Er atunci candu au esituporunci in tiers sa remaie vacaritu giosti, care pe unde s'ad intemplatil banl adunati, ladopritt boeril ispravnicil, si cu zarafil lord, si tacsindaril i slujbasil i zapciil cu mumbaszni,si pe drumurl caril 'I ducea 't 'Apia boeril, ta'inuindd si dicenchl ca nu s'ati gasitd bani struts'ch,ndft aft sositti poruncile. Si asia s'ati umplutd de banl boeril si slujbasil, or raiahle allremasti sera& Si asia au domnitit Hangerlit dot ant si mai bine.

o

Tiarigradd,

si

sa-ld

di-

Page 195: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

198 TESALTRU DE MONUMENTE ISTORICE

A doua domnie a lug Alexandru Moruzi voevodil, la leg 1800.

Duph thiarea Hangerlfului, ad pusd imperatulii domnd tieril er pe Moruzi, si intrandilin Bucuresci cu halaid mare dupA obiceiu domnilord, si siediendii in scaunuld domnescii, is'aii inchinatti MO, boerimea, serutandut mane, si randuindd boerfile divanulul dupa obiceid,s'ad liniscitu cate-ya dile, apol au inceputii a cAuta treba pentru ostile dela Diiii, ca-cl ch-pitand-pasia, clad ail Math. pe Leii-pasia, s'aii intorsil la Diiii, si au impreunatii cats -va sumade este sA bath Diiu, si poruncia lei yoda Moruzi, sa porte de grigea ostilorii cu zaherele,cu vite, cif cars de este, si altele ce trebuesce. Er imperatuhl turcescil vediendd ca cu Turcilnu va puts nimica sip fad, nici va pate sa scotia hainu din cetate, si intielegendu ea Pas-vandu s'aii unite cu carjalfii, si face marl turburari imperatfel, ca-ci carjalfii prida orasie sisate prin tiera turcesca, si le ardea cu fool de remanea pamentuld gold, si hasnalele impe-ratesci le rApia de pe drumurile Tiarigradului, si tea avutfea o dudes in cetatea Diiului laPasvandu, ca le era cetatea coned', si Pasvandu gazda, avea mai marele lord si pove-tiuitord. Si inc, era statuld lord s, redice pe Pasvandu sa-ltl face imperatil in cetatea 0-driiulul, unde ad fostil mai de nainte scaund imperatescil. Asia-der dovedindt imperatuliide acestea de tote, socotitti cumil va puts birui pe nesupusil imperatfel, si cumii va puts

sfarame cetatea sa strice cuibulii carjalfiloril si aid Pasvandolul. Deci porunci-Vail la divanistil regialile sfatulul imperatescd, ca impreuna cu marele mumftu, patriarchuliiturcescii, si cu vezirulii, s& face divantl, fiindd si insusi imperatuld in divanti. Decl strin-genduse totl , si facendil divand, unult dices una, altuld dicea alta, er altuld intealtd chipt,adeca, unit (Ikea ca s, aducA este frangiuzesce cu tunuri, sa sparga cetatea, altulu (Ikea sapoftescA pe Isiemti ca sunt vecini, s& bath cetatea impreuna cu Turcil, er altil dicea, sa pof-tesca pe Muscall ca ei sunt mai resboinici si vord face biruintia mai curendd. Er impera-tuhl siedea dupA perdeaoa divanulul, precumii este obiceiuld imperatilort turcesci, ca sa nui se vadia facia, si asculta tine ce graiesce. Si seversinduse divanulii, s'ad dust"' imperatuldIntrarea France

Paveld, fiiuld imparatesii Ecaterinii, fiindd-ca imperatesa Ecaterina repo-la iataculii Si ceilalti la ale sale. Deci intr'acea vreme s'aii facutii imperatii Rosiel

,23;17LV:1,;=sate intru fericire, si avendu imperatfea turcesca resboiii cu Frangiosii, fiinda-ca Frangiosil adstricatt paces, cu el intr'acea vreme, ca aflase prilegid ca ostile turcesci s'ad adunath la Dal,si ei intrase in Misird de cuprinsese teta stapanirea Misirulul, si se intinsese de intrase siin Palestina, adeca, in partile lerusalimului. Frangiosii pe atuncea nu avea craiu, ca 'si ta-iase pe craiuld lord, si se asiediase 12 ministri de ocarmuia crate si judecii, tiers. Er Bo-naparte era voevodii ostilorU, adeca feltmasiard, si eld intrase cu ostile in AIWA, eh cA-uta Franciosil sa cuprindiA aceste tierl cu stapanirea lord, sa.-si deschidia driunt printeen-sele mai dreptil la America, tiera cea noun unde au si el parte de stApanescd. Si impera-tuld Tiarigradulul vediendd ca Franciosil ad intratii in stapanirea imperatfel lei, au poftitilpe imperatuld Rosiel Paveld sA-1 dea este ajutord asupra Franciosului, si iau si data o Bata,de mie, ch nul era voia nici imperatului Paveld sa se latiesch Franciosil in tierile tur-cesci, si apol mai la urmA sa se intindia si la Crimil in stapanirea Muscalilord, precumii lesi era ganduld Franciosilord. Asia-dar imperatuld turcescil, dupe' cumii ad aflatti divanistillul s, fad, ad chiematii indata pe veziruld, si lad poruncitti sA chieme pe elcfu muscalescusa-1 cuvinteze despre partea imperatului, ca sa scrie la imperatuld Pavelit, fiindii-c& era inprietenfe si in pace cu eld, sa-1 trimitiA este muscalescu sa batA cetatea Diiulul s& o slaprame, sa scotiA pe hainu imperatfel Pasvandu, carele au turburatil tote imperatfea, si viinduelcfu la vezirulu si spuindul vezirulii disele imperatului, elcfu ad dad' cuventd, el va

cu stafetA pe imperatuld la Petruburgii, si pane in diece dile va veal respunsii , si indata cu curierd ad insciintiatd imperatului Pavelii, cererea imperatului turcescil; si viindd cu-rieru cu respunsu, au aretatd respunsuld vezirulul, cumca de va multiami pe imperatuld Pa-veld cu aceste (Moue pringipaturi midi, Valachia si Moldavia, de a fi suptil stapanirea Ro-siel, va orandul unit comandirii-generalii cu 12 mie este ales& cu tunurl marl, si cu ajuto-riuld lui Damnedied, in 24 de cesuri va sfarama cetatea de nu va remane petit pesi nu numal pe Pasvandu va da in inana imperatfel sale, ci si pe ceilalti haini si tabu-

s'adsit

lui.au

ca-cl

petrA,

si-le

Dealt!,

ineci-intia

'la

Page 196: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

CERONOGRAFO DE DIONISIE ECLISIARCULU 199

ratoril imperatfei va supune, si va face linisce si pace imperatfei sale. Vezirulu mergendilla imperatult jail aretatti cele ce iau spusti elciu muscalescti. Imperatulti au priimita bu-curosti, si all (Hsu ca mai bine este sa dea aceste &Sue tierl Muscalilorti, ca sa supuie vraj-masii si turburatoriI imperatfei, sa imperatiesca cu pace si in linisce, de catu sa pierdia ira-peratiea. Vezina all dist asia este pre-puternice imperate. Si all poruncitu imperatult ye-zirului, sa spue elciulul, sa scrie imperatului set, ca priimesce cererea si-I va da aceste &atetieri, ci sa randuiesca osti catti mai ingrabti sa inergi la Dint, sa sfarame cetatea, cuibulthotilortt si alit hainilorti. Si spuincla vezirulu elciului, elciu at disu sa fats imperatuld son-tracta adeca, zapistz, trimitia impreuna cu insciintiarea la imperatulti, er catti pentruosti, sunt gatite, si aprope unde se ostescii, la locultt, cu Frangiozil, si de acolo dupe poruucase va desparti unit corposti, cu tote ale resboiulul, si va veni la Dfiu cu grabire. Vezirultiaretandu imperatului disele elcfulul, imperatulti indata au poruncitti sa fad, contractii; careles'ati si facutti, si dandulti elciului l'att trimisti la imperatulti Pavelti la Petruburgii.

Pavelti imperatulti Rosiel all scristi stafeta prin grabnicti corierti, poruncindil. lui So-voro generalA, comandirulti celti mare, sa,' oranduiesca generari cu corposti de 1200 ostasi,piota si husari, cazaci calarime. cu tunuri marl, cugephanale si cu avantopii, cu gumbarale,sa arunce in cetate, si cu cartace, si cu tots silintia sa sfarame zidurile cetatil Diiulul, sisa o risipesca cu putere din temelie, a nu mai fi cetate. Care osti s'ati fostii si oranduitusi all fosta si plecatti a veni asupra Diiului.

imperatulii Tiarigradului si lui voda Morurti, sa faca, tota, gatirea ostilorti mus-zaherele si fenuri, ordia, si conace, cu on ce va trebui, ca este sa vie pe aid prin

tiers, la Dfiti, sa, sfarame cetatea. Moruzu voda vediendit fermanulti imperatului, au fostudatu porunca, ispravnicilora judegielort, sa scrie fenurile omenilorti si zaherea, grail, orditi,vite, ce se va mai afia in tiers. Dahl fiindii la mare intristare intielegendu ca imperatuldall data. aceste &tie pringipaturl, Valachia si Moldavia, intru stapanirea Muscalilorti, bo-lindU cu inima, ca va sa se scape de chivernisela vietii ce o avei dintr'aceste tierl amid('Grecilord, eau putt si au serial. la regiale, divanistil impera'tesci, trimitiendule si o sumsmare de pungl de bani, sa stea si sa mijlocesca la imperatuld sa nu dea aceste tieri Mus-calilorti, ci sa le dea alte cetati si ostrave in alte parti, ca aceste cloud tierl sunt ca niscecamarl pline cu de tote imperatfei spre folosii. Si de va lua Muscalil aceste tierl, peste pu-

vreme se va pomeni imperatiea cu ei la Rumele ; sett macarft sa dea imparatulti, Nem-Wort, aceste 5 judecie numal, din cote de Oita, si sa-I poftesca, ca si el all este regulate,si vortt priiml sa bate cetatea Diiulti si sa o. sfarame.

Deci regialele fiindti interesate all mijlocitti la imperatulti, si imperatuld all priimittisfatulti regialilord, si all poruncitti 'vezirului sa spue elcffiul muscalescti, ca de va priimialte cetati sea °strove, sa, remae aceste tieri, ca sunt trebuinciese pe sema imperatfei, pre-cumil arata regialele divanisci. Vezirulti aretandu elciului, elciulti au respunsti dicendii : canu priimesce imperatiea Rosiel casteluri, ca are destule de acelea, ci pentru hatarultt impe-ratului all priimitu aceste tierisiore, ca sa-I fad odichna, si sa imperatiesca cu linisce. Siasia, fostii data zapisu pe acestti asiediamentti, n'ati pututti sa faca a priimiMuscalil alte cetati.

Er yob', Moruzu insciintanduse ea nu eau pututtt a se schimbh lucrultt, fiindii maestruau facutti alts mestesiugire, si puindu de all facutu barzovalti, adeca jalba cake imperatuludespre partea tieril, cu mare plangere si tanguire, si au iscalitti pe toti boeril tieril, marl simid, si pe toff breslasil si cumpanasii, geluincla Si ticalosinduse ca all seracitti si s'attpra4;aditil totti ce all avutti cu resmiritia Pasvandului, atata multime de esti fiindti pe capuld

si all remasu de n'att ce manta, si moru de fame cu muerl cu copii cu totti, ca rae-lele mananca coje de copaci si teritia, si ni ci haraciult. imperalescii nu au de unde sa maidea, si cu sape de lemmi, incalgiatl in opincl de coje de copaci prin alte tierl se hranescii,pentru care cu lacremi fierbintl se raga sa se milostivesca pre-puterniculii imperatti asupraseracilorti raelele acestel tieri, sa ierte pe Pasvandoglu, sa nu mai vie si ostile Muscalilorit,ca nu mai all nits ostilorti imperatesci sa," le dea zaherele, si Dumnedieti sa to tie in multi

sa -lit

Wesel,

cina

fiindii-ca au

ii

lord,

Scris'ati

Page 197: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

200 TESAIJEU DE MONIIMENTE ISTORICE

ant sä imperatiesci, pre-plecati robil din Valachia al pre-puternicit imp6ratiel tale, Si W.(mitiendit voda Moruzil jalba cu olacti grabnicil la capicheheiaoa lug la Tiarigradtl, scrtin,-dui sa o dea dragomanulut, si sa-1 numere si o suta de pungl de haul. Dragomanultiluandtjalba dela capicheheiaoa lug voda cu bang dinpreuni, mergendit in imOratulti iau citit'o,intru audit de randt WA. Imparatuld intielegendil si audindti de ticalosiea raelelorti Vala-chiel, s'ati milostivitti si au ertatu pe Pasvandu, scriindul fermant, cumca pentru rugaciuneas6racilorti de raele din Valachia 'ill iorta, macarca nu e vrednicti ertaciune, si.lu cinstescecu pasialiculti Diiulul, si iail trimist (lout tuiurl imperatesci de stapanirea pasialiculul, sicaftanti imperatescii de samurl Dect viindu capigiu dela Tiarigradit cu tuiurile si cu caf-tanu, si viindu la porta cetatit, insciintianduse Pasvandu de venirea lug el este dela impe-ratulti trimisit cu veste buns, at poruncitit Pasvandu sa-1 trimitia antaiti fermanu, sa vaditce scrie imperatult, si de va fi bine, va lash si pe elu de va intra, in cetate, si se vainvrednici a vede si faQia slavimet sale. Era de nut va trimite fermanu, sä se duca de aci,ea va porunci de -lit va face in doue bucati. Capigiu all data fermanu la unit biinbasia, siducOndulti la Pasvandulti, au poruncita teftendariulul de i Pait cetitti, si vediendu ca raft fa-cutti imperatulti pasia mare s'at bucuratti, si indata au poruncitti la patru agale mart cu o-do-bast, cu bulug-basi, si ciausi-bast cu baraictarl, sa maga cu o suta de pasialit Turd alest im-bracatl frumosti, impodobiti cu argintarie, si cu dot armesart impodobiti cu rafturl de serma,cu aura, si sa aduca pe capigiu cu cinste mare la saraiii-divant. Dect mergendil agalele cu

si deschidienduse porta cetatit, dupa salamalichiulti ce jet facutti, Pat luatti agalelede suptiorl, si Pat incalecatti pe unit armesariti, si aducendulti. hi divant-saraiti, l'ati cinstittldupa obiceit, cu dulcdtia, cafea, cebucti, si odichnindulu unit cesti dime aci, Pat luatti aga-lele de Pat incalecatil pe celalaltt armesarti, si cu tote halaiulti Pau dust la saraiulti Pas -vandolul. Acolo intrandu in iatacti unde era Pasvanduhl, pucintelq s'aft miscatti Pasvandulitde jail facutit cinste, si aducendil cafea si cebucti cinstitti. Apol all pust masa, si Patospetatti bine, fiindii si cute -va agale marl si betranl la masa cu tail at cetatil fruntasi,asemene si a dolts di. Era a treia di, all poruncitti Pasvandu de s'ati adunatti tote agalelecetatit cu haianu Cara-mustafa si cu tote ostea, si au facutti zeefetil mare, insi s'atl cetitt,antaiu fermanu imperatulut de pasialicti, imbracandulti capigiu cu caftanti imperatescit, si dandttuiurile la baraictaril Pasvandulut sa le tie, poruncindu de at datil cu tunurile multi cesti,apol au strigatti tots ostasil, hale, halh, cu glasti mare, sa, traiesca imperatuhl si maria sapasia Pasvandoglu, si apol as siediutti la masa cu toti, si all ospetatil. Er a patra dl allimbracatti Pasvandoglu pe capigiti cu caftanit dela elti, si iati daruitti o ink de galbini siunu armesarit impodobittit cu rafturl, si all trimisti in imperatulti carte de multiamire, sica va fi cu supunere. Scris'ati ski lug voda Moruzi ca '1 multiamesce ca unut prietent, si seva ave bine cu elti. Si asia, dupa porunca imperatulut, capitaml-pasia cu ostile lug s'ati dustla Tiarigradit, luandit multe pungl de Wag dela Moruzi voda poclontl, asemenea si ceilaltipast ce au mat fostil cu ostile lore, s'ail dust caress in sarhatubl lorit. Si ostile muscalesciinca s'aft opritil de a veni la Dal, pentruca, imperatulti turcesdi data au ertatti pe Pasvandu,de loci au trimisti jalba Tieril-Ruma'nesci la Petruburgil la imperatulti Pavelit sa o vadia,si jail scrisu ca au remasti giosu cererea si legatura ce au fostil facutti pentru Diiu, ca sanu mat patimesca raelele.

Imperatulti Pavelti vediendti jalba tieril, au caitti pe seraca de tiers, si au scristi co-mandirulul sa opresca ostile de mergerea la Dal sit stea de rasboiti asupra Frangesilorti,precumt ail si statute, ca biruindul iati scosti din Misird si din Palastina, si au lasattl ce-tatile dr intru stapanirea Turcilord. Si intr'acea vreme mare usiurare avea cresting si pacedespre Turd, pentru ajutoriult ce at fieutti impe'ratulti Pavelt imperatiet turcesel asupraFran giozilorit

Era pasia Diiului Pasvandu, vedianduse pre sine tare si mare, nu s'ati liniscitii a fi cupace, ci au inceputti sa supuie orasie si cetati intr'a lug stapanire, Beligradu, Nisiu. Os-trovulti, Cladova, Oreoava, inca si Rusciucu, si at &cuff' si resboitt cu Trastaninoglo, haianuRusciuculul, dar n'ati pututu folosi nimicii, ea nu i supusti. Er dela voda Mo' uzil allinceputti a cere bait cu cuventii ca are trebuintia sa dea left la °stag. Voda yediendil ea

'lit

Fad

s'au

halait,

Page 198: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

CHRONOGRAFO DE DIONISIE ECLISIARCULU 201

nu va pute domn1 in pace dad nu-I va da bani, fait data in cate-va randuri, audit 40, candit50, de pungi de banl, apoi au inceputti a cere zaherea, grati, orditi, until, miere, set., ma,-card, i se da, intreiela dupa obiceiulti cetatii Diiulul, dar Pasvandu nu se multiamia cuintreiela, si trimitea, Turd de prindea zapciii, si inca pe doi iau si si peboeri ispravnici, si-I arta, la Diiti inchisi, pana canal. da cate 40 sea 50 de pungi de bani,apol scapa cu capu a mana. Voda, Morurti vediendit asia, au insciintiatti la imperatie. Ceru-

si salahori si bile sa tae din Wuxi, sa i le duel la Diiti sa intaresca cetatea, si carsmulte, si Bare multa, sa umple magazine in cetate, inca, cerea si ocna tots sa fie a lui, cucuventit ca mosiu -sell ar fi stapanit'o in vechime, si lui 'voda (dices) ca I ajunge ocnele depeste Oltu, si dulgheri, lemnari, si masted de fierii Qiganl, carii dacA audia, de frica fugiain padurl, inca, si zugravi, de-I zugravia saraiurile, si le poleia cu aura si cu argintit, apolcerea er dela voda bani sa platesca. lucratorilorit Voda 'I da si de nevoie, ca se laud's ca vatrimite Turd de va prada orasiulti Bucuresci. Deci all venni' lui voda dela imperatulit fer-manti, sa dea Pasvandului numai intreiela, er alt& ceva nirnicd. Scris'ait imperatulti fermantisi Pasvandului, sa-s1 iea intreiela si sa lase tiera si pe voda in pace. Dar Pasvandu ca unitchine, mai reit s'ad interitatu si s'ati maniatti, trimitiendd cuventil la caimacamu si la boerildivanisti, ca, de nut va da cererile lui, va prada, orasiulit Craiova, si pe boeri 'I va tail inbucati. Boerii si negustoril audindti asia, sat' inceputit a infricosia, si mai trecendit numull& vreme, au simtitit boeril si doveditti ca cuvintele Pasvandului va sa fie si infapta, si au inceputti a-si redid calabalicurile si haremulti, trimitiendule pe la marta-stirile dela munte, altii in alte part!, si negustoril eel marl redicandusi marfurile , darnu se spartigase orasiulit, si trecendfi asia mai unit anti, fiindit vremea cam in ierna, farede veste au venitti Cara-Mustafa cu o mina' de Turd, si all calcatit orasiulti, pradandusi jefuindil pravaliile si pe negustori , si casele boeresci , si pe tot! orasianii , pe tineapuch , spargendit pimnitiele si pravalffle , si prada ban!, marfuri , er omenil orasianif 'silass totit si fugia tots in tote partile. Voda insciintianduse all trimisti Turd impera-tescl dela Rusciucti , si Art:anti, sa le stea in potriva, , si dada all sositll all inceputit ada cu sisinelele in vesduchti, ca cumit s'arit bate cu Turcil Pasvandului, si mai la urma s'at'unit& cu tot!, apoi prada mare ce all facutti, de n'aii mai remasit nimicti in omit, ca nu-mai ei remasese in orasiu, panA si umblatorile le data ca sa gasesca ban!, curnti au sigasitti; si mai sosindit Turd imperatesci, Cara-Mustafa cu Turcii lul, dad, s'ati implinitu do-ue umplenduse de banl si de odors si de marfirri, all incarcatit pe cal si in Ca-rl, si s'ati redicatil din orasiu, si mergendit la manastirea Siegarcea au randuitit Turd mum-basirl, mergendit prin sate si apucandti pe lacuitori, de all data zaherea, si incarcanduo incarale emenilort o trimitea la Diiu, si dacit s'ati indestulatti s'at' redicatil cu ton, si rrecendtiDunarea, dust' la Diiu, si multa bogatie au dust' la Pasvandu. Tamil imperatescimerges si ei dupa. Cara-Mustafa, si dices ca-lit gonesce din tier* si dad all trecutti Cara-Mustafa Dunarea, all intorsti Turcii imperatesci la omit'', cerendusi lefile dela boeri, ca allgonitit pe vrajmast, o vai de tiers

Dupe acesta mai potolinduse oresce Pasvandu, s'ati Wang carjaliii sa, intre in tier*er voda prindiendit de veste, all scristi la imperatie, imp eratulti au randuitit unit naziril sialte agale cu o sena de Turd si cu tunurl sa pazesca tiera. Iconomisit'at si boeril cu cai-macamu de all trimisit luI Manaf-ibraimit la Diiii, care era capulit carjaliiloru, daruri scum-pe, ca sa-I fie mill de fle', dar nirnicit n'au pututti folosi, ca Manafulti au priimitti daruhl,si nu s'au uitatit la rugaciune, si antaiti all pradatt Cernetiuld si tota judeciulti, si au W-aal si rob' trimitendu-I la Dull la Pasvandu, si aco vindea pe bani la eel ce vat sa-Irescumpere, si dupa ce all arse orasiulit Cernetiulti au venitti la targulti Jiului, si asemeneaFat istovitit cu focit si cu prada si robli, si aceste cete de carjalii au apncatll pola muntelui. Eralts sums de carja111 cu pasvandi amestecati, au venitu in Craiova, si au prAdata ce all malLa. tem 1800. ) gasitu dupa prada lul Cara-Mustafa, si au aprinsu orasiulti de tote partile , de au

arsll pana in facia pamentului ; alts MA all esitti la Caracalti, si ail arse orasiu pana in pa-mentti, duptt ce Pau pradatil si l'ati robitll. Er naziruld se tines dupa, ei, si dupa ce 'sl lamacarjaliii sema Lora, sosia si naziruld dandii cu tunurile in vesduchti , si pe niminea nu o-

26

ti.iatu, prins'ail

Vati

all

septemani,

s'ad Er

Page 199: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

202 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

moria, cu cuventu ca-1 gonesce, si pita. si Turcil imperAtesci satele si Omenil pe unde tre-e* dicendil a chrjalfii prada er nu ei, o vat de crestini ce trAgeh 1 di nu era destulti ca-Iprada , ci unora le Ma urechile, altora nasulti, altora buzele, de I slutih, er pe altii 'I im-pusch , pe altii 'I Milt de tau, vediut'arn si ell cu ochil Omni slutitl. Er ceta carjaliilorhcare apucase pola muntelui, au venittl pela manastirea Polit-vragi, si all ars'o cu fool detat, remhindu zidurile surpate, apol all venitti hotiesce noptea la orasiulti Ocnei, si aci marereutate au &cad, el all omoritil multi omeni, si all slutitli pe mai multi, si an arse ora-siulit cu focil si tote besericile, ca si Craiova, si aci all siediuth chrjaliii doue septemhni deall prAdatil si all prinsa robi. Er azirulti sosindil mai thrditi cu Turcil lul, au tabarltd indelu Titireciulul, ca o jumetate cestt de Ocna, si da cite unti tuna spre Ocna in. vesduchti.Er chrjalia dad. s'att umplutil de pradl, mai vertosil de bani, ca Ewa fiete-care cite dol setttrel cal incarcati de pradi, all plecatit in pace nestandule nazIrulti nimicit in potriva, ci s'auluatti si elu dupa ei pana la Caracalti, ca cumti iar gonl. Si dupA ce all trecutu Dunarea,de s'aU dust. la DM, CA acolo era cuibulti lord, si la Pasvandu stringeh tote pradile si a-vutfile ce rap* si robil acolo 'I vindea, si intorcenduse naziruhl la Craiova, (Ikea el allscosti pe chrjalii din tiers, si jail gonitil peste DunAre. Fost'aft prinstt chrjaliii si pre untiboeriil Bibescu cu sogiea lui robl in targulti Clenovu, si mare nevoie au trash pana all sea-path, insa dandu bani pe la alti Turd, de jail racutil tale cu chibzuire sä scape. Fost'aitvenitti si voda, dela Bucuresci la orasiulit Slating preste Oltil, si siediendit in orasiii, all in-demnatil pe nazIrulit si pe alte capetenil ce era, sä stea sä gonesca chrjaliii. Decl cumtiam scrisii, dui-A ce dust! chrjaliii din tiers peste Dunare la Dila de bunA voia lord, sis'ait potolitit focurile si Idea, all inceputii a vent omenil pe la casele lord, insa satenil lacui-torl , fiindit-ca se spArsese tots tiera, Or boeril ca tote familiile lord, si negutiatorimea, e-gumenil mAnAstirilortt, si episcopii cu mitropolitulit, si cel mai puternicl de bans, umplusetiera unguresca, de all inbogatItti pe Nemtl, cheltuindu acolo in scumpAtate mare. Er vodaMoruzi all scristi imperatului la giarigradd ca all scosu pe hotil de chrjalil din dell. Imp&ratului iatt parutti bine si s'ail bucurattl, trimitiendti lui voda si nazirulul caftane si alte da-rad imperAtesci scumpe si cite -va pungl de banl nazirulul. Decl von, Moruzi fiindti maestru,socotitti ca nucumva sa dovedesch imperatulu stricatil tiera red, si all ant carjaliii to-te orasiele, si mai vertosit Craiova, polithie mare, si vinovatiesca si sa cadia la urgieimperAtescA, au scrisit la imperatulit cu mare rugaciune sa se milostivesca ierte de amai slugl imperatiei in domnie, sa merge la ale sale, sa se odichnesca de multele nevol sinecazuri si greuthti ce all trash cu Pasvandu si cu carjaliii, pA,ng, iau scosit din tiers, si atttrimisti multe pungl de banl la capicheheiaoa lul la Qiarigradu sa dea la regiale si la dra-

1802, lgomanuld, si asia, mestesiugindit iau venal"' mazilie, si all scapatt cu pace si cuNoemvre 14. rcinste si cu avutie multi. In domniea acestul domnii alt. doilea anti s'ail cutre-muratil pamentulti forte tare, de all cadiutti tote turlele besericiloril din Bucuresci, si do-potnitiele, si alte case inalte s'ati sfaramatii, si clopotnitia cea vestita de inaltA, care era po-d6ba orasiului cu cesornicii, au cAdiutti si s'ait sfarAmatil, si era atunci mare fried.

Si all domnittt Moruzil voda in domniea a data 3 anl.Imperatulil ciarigradului au trimisil fermanil lui Costandinil voda Sutiulti, fiindit atunci

(lomat la Moldova (nepottt lul Michaiil yob: Sutiulti) ca sa fie domnit Tierii-Rumhnesci, siviindti in Bucuresci all scrisil porunci in tell, sa se string totl lacuitoril din pribegie caressla casele lord, scris'ati si boerilorti in tiera unguresca, sa vie fiesce-care la casele lore;dar boeril vrutil sa vie, pentruca sratuinduse Ned' cei marl din Bucuresci cu boerilcei din Craiova, impreunA si cu mitropolitu si cu episcopii si archimandritil si igumenil ma-nastiriloru si uninduse tots la unit cuventti all facutil mare jalba tetra imperatulti Rosiei,marele Pavelii, cu mare tinguire all aretatA ca sunt fugarl de reulu Turciloril, si au pribe-'gitil in alte tied lasandusl casele pustil si cheltuinduse all serAcitti, vendiendusl mosfile siacareturile sale, si Turcil au arse orasiele tote si besericile cu focti, si all pradatil tots tiera,omorIndit si tainclit multi crestini, si slutindui taindule nasulti urechile si buzele sa le deabanl, si pre multi iau luatil de iaii dusit robl, ruganduse imperatului sa se milostivescA caand crestinil asupra crestinAtatil, sa faca inteunit chipu cu tiera acesta ca sa fie in pace de

s'au

ca s'ati

sa-lti

s'aii

sa -it

n'ad

Page 200: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

CHRONOGRAFU DE DIONISIE ECLISIARCULU 203

catre Turd, ca -cl ci n'at la ce sit mail intOrca in tiera, si domnt sa fie tieril pe care 'Itivord alege boerii si archiereil tieril, si iscalindu toff jalba ad trimis'o cu dol been soli laPetreburgt sA o dea imperatulul. Si mergeadt boeril la Petruburgt au data jalba la im-peratulti, si imperatult cetinduo si intielegendt de patimirea tieril si a boerilort, at cait'o,decl au poruncitt ca toff solil imperatilorti ce se afia la Petreburgt, 0, vie la divanult im-p6rAtescii, si adunanduse inteuna de di, fiindu si imperatulti de facia, au poruncitt sA secitesca jalba Valachiel in audiult tuturort, si dupa ce au cetit'o, au intrebatt imperatultpe soli: ce diceti dumneavOstra la acesta? Solii au facutii. Imperatult intrebatti, ca-de-se impel-Wei mele a ajuta si a apera acesta tiera cresting, at nu? Sail au respunst case cade a ocroti Valachia dupa dreptate de napastile ce-I vint asuprA. At intrebatil si peelciu turcesdr, cumu gasesce cu tale ? at respunst: ca celui ce patimesce se cuvine a i seda ajutoriti. Imperatulii Pavelti au poruncitt secretariului imperatesct sA scrie imperatuluiturcescti, sa caute sa faca zapti1 Turcilort de asupra acestort dou6 Valachia si Mol-davia, sA nu o mai ardiA si sa o prade si sA o robescA, gonindii pe toti lAcuitoril tieril intied strAine si seracindil boerimea, ardiendil orasiele si bisericile crestinilort, sA aiba tierapace dupA ponturile pacii care s'aii asiediatt la impaciuire in vremea trecuta, si sipue domniitieril pe care It va alege boerii tierii, ci de nu va fi tiera in pace cu lAcuitoril ei, va striaprietesiugu cu imperAtiea sa, si ostile Rosiel care sunt randuite asupra Francezilorti cu re s-boiti, le va porn) cu resboit asupra imp6rAtfei sale, si va face zaptt Turcilorti. Au scrist sielciu turcescti ce va fi vrutu. Deci curieriult sosindt la giarigradt au datil scrisorea la el-ciu Rosiel, trimitiendui si lui deosebitA scrisore ca sa scie pricina. Elciu numal de catti s'atdust la dragomanult imperatescti, si dAndui scrisorea, dragomanult au merst la imp6ratultide fail citit'o de randt. Imperatult s'ail turburatti data ail auditti de patima tieril, ne-sciindt elf' de acesta, si at vrutil sa tae capult lul Moruzii voda, elti au scristimp6ratului ca at scost carjallil din tiers, si nu kit lAsatti sa facA reit in tiers, si cumcatiera este in pace, si Part fi si Watt, dar regialele fiindii luatu bani dela elt at statutti deall imblanditil pe imperatulti sA null tae, eh' se va scarbi imp6ratult Pavelit mai reit, si 'itea va porni resboit, si asia, jail ertatil imperatulti vidtia, insa rat facutti surghiumt, de atpatimitfi Moruzit multa vreme. Si indatA au poruncitt imperatulti de all scrist ferrnanurila toti pasii marginei Dunaril, sA se feresca de Tiera-RumanescA, sa dea pace raelelott, ne-superA.ndui intru nimicu, sA-si vie cares! la casa lul, si pe carjalil sa-I prindia si si-1 in-tiape pe marginea Dunarii, ca de se va mai insciintia ca, nu este Valachia in pace, sabiea'I va manta. Si macarcA s'aii fostil scArbitt imp6ratult si pe boeril tieril, eh de ce nu atinsciintiatti imperatiel de relele ce intemplatti de catre pasvandl si de catre cArjalii,ci at geluitti irnperatiel Rosiel, dar n'at avutt ce sa le facA, fiindit fostt tot! la unit cuventt,insa all trimist fermanil boerilorti in tiera unguresca, sa vie toti cares! la casa lui in dell,ca vorti aye pace si nu va mai patimi nici unit ref], ca imp6ratiea lul n'ati sciutti de cele,ce s'at intemplatt in Valachia. Si eta ca v'am oranduitt beit pe Sutiulti Costandint.

Boeril si archiereil priimindu fermanult imperatescii, au insciintiatt imperatiel ca suntsupusi si urmAtori poruncilort pre-puternicii imperAtil, si sunt doritorl si bucurosi a venila casele kat in tiera sa, dar papa nu li se va orandul de catre imp6ritie donint pe Cos-tandint Ipsilantu dupa cererea lort, nu vorti vett in tiera, ca Sutiulti voda este omit reit sineprasnicii, si le este temere ca voril patiml de ell ca si de Mavrogeni. Dar ea-11dt s'ail fostttrimist fermanulti la boeri, au fostll scrist Alexandru Ipsilantti boerilort si archiereilorn sA&CA cerere dela imperatie pe fiiu -sell Costandint sa le fie domnti, ea le va fi bine cusi ell le va naravi la tote, si-I va multiami pe toti cu boerii si cu venituri din tiers,este malt intieleptu si blandii, si ind va sfatui si marfea sa spre urmarile cele bune; siboeril pentru acesta rat cerutii dela imperAtfe sa le fie demnt. Imperatult all priimitt ce-rerea boerilorti, si at facutt domnu pe Costandint Ipsilantu, imbracandult in caftant imp6-rAtesct dupit obiceiti, dandul si cud, de manual i proci. Er lul Costandint Multi viindui ma-zilie dust la Tiarigradll scarbitt, insa au pusll gandll de resplatire Ipsilantt, ca sa-Icoca turta catti va puts, si asia all si facutti cumt vomit scrie inainte.

Era Manaft-lbrainat cu carjalf iI lui au trecutt erns dela Diiii la Rusciuct pen tiera

er' i -aft

tier!

li s'ati

elt,c.

s'at lot

Page 201: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

204 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

pe marginea Dunarii, jefuindit satele ce au mai gasitit, si nu lead statute niminea in pertrivi, macarci ad fostti porunca imperatesca, eh Turd" la Turd" nu face nici unit red pen-tru oil ce red va face la crestini.

Scumpetea tot(' sporia si se inaltia la pretid tote celea.La letulii 1804. ad venitu domnd in tie' Costandinti Ypsilanti' voevodil, trimisit

dela Qiarigradu cu fermand imperatescii, si intrandii in Bucuresci cu halaid mare dupidomnilort, siediut'ati in scaunuld domniel, si au venitu toll boeril de i s'ati inchi-

natti si iati sarutatti mans, bucuranduse de venirea ma'riei sale. Voda, randuindti boerfiledivanulul, si asiedandd trebile tieril, era in grige si iconomisesca de a fi tiera in linisce siin stare buns, dupa porunca ce i s'ati datit dela imperatuld, si s'ail facutil linisce mare in

incependd boeril si negutiitorii si toll orasianil a-si face casele si curtile ce leadarsu carjaliil si a se drege sfintele beserici.

Pasvandu inca iau scristi: Multi sanatate prietine beiule, m'am bucuratti de venireamariel tale. Voda inca iati scristi cu geremonie multiamindui de cercetare. Si nu multivreme trecendit, Pasvandit au inceputil a cere dela voda de tote ca si dela Moruzi, maivertosti bani. Voda iau datti, ca si domni in pace.

In domnia acestul domnii, intru a doilea and la 1806, s'aii intemplatti in Bucurescila o spigerie ce era in mijlocult orasiului, din lucrarea cu foal a doftorfilord, s'ard fi a-prinsti unsorile sett spirturile, si luandil spigeriea cu doftorfile, au inceputd a arde foci'groznicit, si suflandil unit vent(' despre resaritti s'ad inceputd a aprinde si site case, si iu-andi putere mare foculti nu putea folosi niminea s& -lit -sting', innaltianduse flacara focululin vesduchti forte groznied, si sporindil foculd dela casa la cask ad sositti la paviliile cumarfuri si la bicanil in puterea targului, si atunci mai groznicti imputernicinduse foculd,cA-ci se invilvita din butile cu until de lemnii, si din butile cu rachiuri spirtd, si din pra-furl cat(' mart tresnete se ficea, si sgomotd mare era; dar tine pote spune tipetelesi strigarile omenilorti si a muerilorti, ca-si lua copiii in bragie si de mans, si fugia tipandil,si nu sciea incotro sa fug' de fumii si de dogorirea foculul. 0! vai ce jale! ca nu erafoci' ardiendti o casa sett &filo, micarit si diece, ci tad targuld care s'ad mistuitd, 5, 6 sutede case, spun(' ca s'att fostii vediendti foculti tale de 6 cesuri. Marfurile negustorilorti setavalia prin piciorele omenilorti, er arniutil si chtanele domnesci si spatiresci si ale agii,care avea porunca sa dea si, sting& foculti, el se incarch de postavuri si alte mate-ril si matasuri, si fugia fiindu nopte, ca foculd s'ati aprinsti dioa la siepte cesuri din dl, siall tinutti pana a &ilia di Or pana la 7 cesuri, duff' milostivuld Dumnedieil all poruncitacu minune unui norisiorti ce era de supra foculul, de au ploatu si au statute si ventuld, sis'ati mai muiatil flacara focului, si ajungendii foculd la zidurile hanulul Sierbanti-voda, seopria foculit cu flacara in zidti. Deci mai sporindil a ploa mai tare, si aruncandii ape si dintulumbe, fait potolitti. Dar tau au fumegatit din temeliile caselorti foculd o septemana, siam vediutit cu ()chit miei, lucru jalnicu si vrednicti de plangere, care cuprinde pre omit mi-rare, ca si parii sett tiepile podulul de pe Dambovitia ce all fostii, all arsti pans in faciaape. 0 dome pre-milostive, indrasnescii a dice ca este mare mila ta, dar adaogil a gral caeste mai mare mania si urgia ta, pentru pecatele nostre cele multe.

Voda in urma foculul au facutu si eld ajutorid.orasiului cu herestea, macarci o pia-tia orasianii omenilorit din Hera ce o aducea dupa domnesca porunci, dar numai mai usiortiin naafi si face' inlesnire omenilorti la facerea caselorti, si esia insusi maria sa la targd,si impack omenil la pricinile ce le avea pentru locurile caselorti celord arse, si poruncia safa' casele dreptii in rancid. sa esa ulitiele drepte, nu siuvaite si casele una mai afar' sialta mai inliuntru, ca mai nainte, de astupa, una pe alta. Si s'aii ficutit pana la unit andmai frumosti orasiuld targului cu ulitie drepte, si mirk sa au ficutit tote podurile ce arse-Vech trecere so-lse, inca si cele ce era vechi si putrede lead preca'cutd. Er la alit patrulea antilului franciozUla clarlgradd. all domniel sale, trecendti soluld Frangezilord la ciarigradd, si viindii prin Bu-curesci, voda Fad priimitil cu cinste mare si cu halaiti ca pre unit sold impel-Mend, ran-duindui si case boerescl conacit dupa cuviintia. Acestit solo spunea unit ca uu foga fratelei Bonaparte, altil dice& ca, este alta rudenie. Deci a &ma di si a treia di mergendil in dom-

o-biceiulti

Vita

foal

barutti,

naval&

tier*

Page 202: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

CHRONOGRAFU DE DIONISIE ECLISIARCULU 205

nfe, voda iau facutd zeefetil osp6tandd pe toti, fiinchl-cA era cu eld si madama lul, si mai erasi alte persone marl cu madamele lord, calabalicti multb. avea. Deci elu fiindti pismasiti lulvoda, luat'ail sema ce e prin curtea lui voda, si vediendti ciohdari, arnAuti, panduri, si ca-tane caliira,s1 cu masdrace cazacesci, n'au distl nimerui nimica, si mai ospetanduld si boeriltel marl inca clout trel dile, ad plecatti la ciarigradti, petrecendulti boeril cu halaid dupa po-runca lul voda; inca d'aruitti voda cu cal donmesci armesari, si cu galbini multi de chel-ttnela, asemenea si boeril cel marl. Deci dad ati sositti la Qiarigradu, Sutiulti-vocla. Cos-tandind ati &it(' vreme cu prilegid, si mergendii de locii la solu, chip& heritismosulti ce aiifa,' cutti solulul, au desehistt cuventii pentru trecerea lui prin. Bucuresci si pentru priimirealui la domnie, si au piritti pe voda, cumca tine cu Muscalil, si altele ce va fi sciutti. So-lulu la veziruhl la heritismosti, intre altele ce au vorbitil cu vezirulti, iati spustica beiulu Valachiel este haind irnperatiel Ca are este muscalesca la delimit" si tunuri marl;pOte ca va fi spusd ceva si boeril la &Auld. Vezirulti audindii asia dela soluld, mergendula imperatulti si spuindui de venirea solulul franciuzescti in ciarigradti, iau spusit si pentruvodA cumcA solulu l'atz cunoscutti cA este haint imperatiei si are este muscalesca. si tunuri.Imperatulu audindil asia, s'ati aprinsd de mane, si ad poruncitti vezirulul, cu fermanti satrimitiA sA tae capulti lui voda. Er capicheheiaoa lul voda ce o are la ciarigradti de stra-juesce forte cu luare aminte dioa si noptea de cele ce se vorbesce si se lucreza la impe-ratie de voda, intielegendii de acesta, au scrisu lul voda cu olacil de tote aceste, sa se pa-zesca, CA va sA-1 curme Turcil vietia. Voda luandil acesta insciintiare dela capicheheiaoa luis'ati intristatu, insa n'ati dunnitii ci au scristi la tote capicheheialele ce le are pe la ceta-tile turcesci peste DunAre, care sunt in drumuld ciarigradului, sa pazesca forte cu privighie-re, candil va veni capigfil imperdtesci pe la hanurile beilicului, sä randuiesea cercetatori, saiscodesca, cu ce trebA, vino la Bucuresci, si pe care va dovedi ca vine asupra domniel sale,sA pue pe Turcil beilicului cu dare de bani, ca noptea cu cumpatare sa taie pe aceltt ca-pigia, si sA-1 iea fermanulti BA i-lu timid& pe taina, er trupulti capigiului bagandulti in sactisA-1u arunce in Dunare. De acesta lucrare afiandume et in Bucuresci la mitropolfe , asia,am audittt dela ipochimeni vrednici de crediuttl. Deci asia unnandil capicheheialile, spuntica aril fi topitii pe vreo dol trel capigfi, si neintorcendd la imperatie nici unulti, s'ati mirattiimperatulit, si poruncindtt vezirulul sa se cerceteze, vezirulti ati scristi pasilorti si haianilortide pre la cetati, sa cerceteze si sA-111. insciintieze. Pasil si haianil, all poruncitu la nisceodabasi ca forte cu ameruntulii, pe taina si cu cumpAtare subtire, si cu fagaduintie de Wiltcatre cel ce se afla la hanuri purtatori de grige , si prin hangft, sa dovedesca lucruld; sicercetanduse, ar fi aretatti unit hanglti, ca viindd unit capigiu sera la conacti, diminetia nus'ati vediutti, socotindtt hangfu ca au plecatti noptea pe taina. Asia-dar dovedinduse lucra-rea lul Ipsilantti, pasil ati insciintiatti vezirulul, er vezirulti au aretatti imperatulul; impera-tuld s'ati incredintatti ca vodA este hainti, dupa curati au aretatil solulti franciuzescii. ErCostandind Sutiulti voda nu inceta de asupra lul Ipsilantii, aretandii pe la regiale si solululcA este hainti, si prada tiera, si trimite avutiea la alte imperatil.

Imperatulti maniinduse si mal reit, ati scristi fermanti la TrAstAninoglu haianu Rusciu,culul, sa se stole cu este EA incungiure pre Ipsilantil beiulti Valachiel, ca-ci ca s'ati dove-ditti ca este haintl, si prindia viii pe elf" si pe toll feciorii lui, si totti haremult1 lul,sa-1 trimitia in obedi si in lanciurl la imperatie. Trimis'ati si la boeril cel marl fermanti,sa pazesca pe voda sa, nu fuga. Er Ipsilantti spriginindir fermanulti., nu l'ati dattiboerilorti, ciI'ati &tit focului. Capicheheiaoa dela Tiarigradti au scristi lul voda cu grabnici °Mean' turddandule multi haul sA merga forte lute la beitild cu insciintiare, scriindul de tote, si sA fa-ca cumti va face sa scape cu vietia. Tata-seti. Alexandra voda Ipsilantti inca iau scristi ,cumca s'ati hotaritti sa-1 iea vietia, ci sa caute on curd"' va pute sa scape cu capu a mana.Capicheheiaoa dela Rusciucti simtindti ce se lucreza pentru voda, inca jail scristi ca Trasta-ninbglu se gatesce, ca fara de veste sa -lit cuprindia cu este, ci sa fugA cu capuld a mana,ca nu va remane din nemulti lui nici piciord.

Voda Ipsilanttl luandU aceste insciintiari de odata, forte s'ati intristatu, si indata auporuncitil sA inchidia portile curtil domnesci cu Utile si cu mare pazA, si de locti ail Dorm-

sa-Iii

Dad

mergdndit

Page 203: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

206 TESAIIRII DE MONEMENTE ISTORICE

citt d6mnei, ca ingrabA si se gatesca si sa string tote ale easel de drumt , asemenea altporuncitu si celorti din casa sa string tote de grabil, si st le asiedie de drumii. Aii po-runcitu si la gineril lui, ingrabil cu totulti BA se gatesca de drumt. Poruncit'au si postel-nicului i camarasiulul, sa adune tote ale camaril, puindule in lath sa le incarce in cars mo-canes& Poruncit'at vatasiloril de curte, ingrabt sa aduca cart mocanesci sa incarce Ca-labalicurile. Poruncit'aii lui buliug-basiloril baraictarilort, tunarilort, capita-nilorit de panduri, capitanilora de calarasi, de grabt sa se gatesca caresi cu ceta lui si cuarmele sale, toti 0, fie gata de resboiii, spre paza si petrecerea mariel sale. Asia-dar lu-Andu toll grabnica porunca a made' sale, in trel set patru cesuri tots gatirea s'at facutil.

r boeril cel marl prindiendt de veste, -ca voda pled cu tots casa lul, s'at adunatil la curteadomnesca si au intratu la voda, graindul: Marfa ta, vedemt ca vel sa pled din scaunula domnescucu ton casa mariei tale, si nos remaindt vomu cade in primejdie si in urgie imperatesca. Voda audim"' catre densii : Aveti fermanil imperatescil sa me opriti? Boeril au respunsil, nu exult'. Vodaau Dad, nu avetl fermanil sa nu avetl Wel o grige, ca nu yeti patimi nimicu, or de voiti res-bout cu mine, sabie si topuzil este in mina mea, poftimii. Si or leat (Esti: Acumit me dual unclescitl , si fart zAbava void intorce , ci dumneavostra ss cautati de trebile domnesci , ale veni-tului din tiers, precumii este randuitt de domnfa mea, si sa urmati ca cumit asiu fi insumi dom-nfa mea de facia, si sa me insciintiati neincetatil de tote, si eu inca void scrie Dv. si voitiporund cumu sa urmati, si sa remineti sanetosi. Si la 6 cesuri din di, au plecatti AnthiAtotil calabalfculu, si haremulu cu gineril lui, or marla sa dad au ispravitu cuventarea cuboeril in scurtii, au suitti in caret& (si s'ail apucatil de sanetosa , precumt se vorbesce in-tre omens, ct fuga este rusinosa , dar este sanetosa,) si cu oste areauti ciohdarl , cazacirumini borvati, si cazaci rurnini , si panduril, si tunaril cu tunurile, si forte cu iutime si cugrabire ail menatti, avendu frica mare sa, ajunga Turcil Trastaninoglului, si ajungendilla hotarulti tieril unguresci, la schela adeca contromacia Brasiovului , i s'ail mai potolittifrica, dar nu de tote, temenduse ca nu cumil-va volt da Nemtil in mina Turcilorl Siau intorsii Vita &tea si tunurile inapoi la domnfe, scriindu voda boerilorft caimacami sa ledea lefile si sa nu se risipescd. A doua di aft intratu in Brasiovit , si o di siediendit acisa-si mai vie in fire, si de aci au plecatil si au intratu in tiera lesiesca , acolo fiindu sta-panirea Muscaliloru jail esltu frica dela inima, dar grigea lipsitil, si odichnindu trel pa-tru dile ail plecattit la Petreburgd la imperatfe. Er in Bucuresci, remainda boeril caimacamidivanisti, ispravia lucrurile si trebile tieril cu divant. Pasvandu insciintianduse de lipsirealui voda din Kauai, indata all trimisu scrisore boerilorti caimacami, sa-1 trimitia o sutt depungi de haul, ca are trebuintia sa dea lefile Turcilora pasialil , ca de nu -i va da, va tri-mite oste de va pradh orasiull Trastaninoglu asemenea au trimisu la boeri sa-I dea bani,ca de nui va da, nu va fi in pace. La aceste cereri miratii boeril ce volt face, si auscrist lui voda cu oladi grabnict. Voda au scrisd boerilorii sa fact iconomfe, sa dea si u-nuia si altuia mai cite pucini bani, pant va veni elu. Boerii avutti cumii face, ci cumulti rugaciune abii iau impacatii cu o sums de but Er panduril si alte catane, nedin-dule boeril lefile, toff aft fugitt si s'au risipitu, numai Arnautii, ce le dicti Horvatii, iau o-pritii boerii si lead datil left, sa fie de paza orasiulul. Costandint Sutiulu voda, data auluatu scire de lipsirea lul Ipsilantu din scaunii, aft alergatil la solult Frangezilort, si iau fift-gaduitu suma mare de ban' ca-I va da, sa mijlocesca emu va sci, sa-b1 fact imperatulddomnii in Valachia, Ipsilantii au fugitt ca ung hainil. Eldu vorbindt cu vezirulusi cu alte regiale pentru Sutiu, mitt va fi sciutt, el at aretatil imperatului, ca de vremece all fugitu hainu , dupa dreptate se cuvine sa fact beitt in loculti lul pe Sutiulu, fiindufostu randuitu si mai nainte , si Pat zaticnitu Ipsilantu cu viclesiugt. Imperatulit at prii-

si Pat facutd domml dupt obiceiulti imperatescl Sutiuld dad facutii domml ,indata au trimisu caimacamului la scaunulii domniel , scriinda si boeriloril divanisti, ca dindiva carea facutu domnt, ss se adune venitulii tieril pe soma domnfel sale, si asia 8'4si urmatu.

Ipsilanta voda ajungenda la Petruburgt, indata au gtsitu vreme, si all intratu la im-peratult Alexandru Pavlovicl, (fiindil-ca Pavelil tats -sea au fostu reposatit de damblh), era

bast-ciohodarii,

nu-lii

n'aii

s'ail

n'aft

fiindii-ca

mitt), s'ad

s'ail

did:

Page 204: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

CHRONOGRAFU DE DIONISIE ECLISIARCULU 207

unit spunt ca omoritil ministril cu viclesiugii, mergendti nOptea la iataculA lui, cu cu-ventil ca au sa vorbescA taina imperatesca, si spunti ca nu all fostu priimindti sfatulti mi-

pentru ocarmuirea imp6ratiel, nits au vrutil sa urmeze testamenturilorti imperati-lorti Rosiel, nici randuelii ce au avutti imperAtesa Ecaterina maica-sa, si spunil ca pe multiministri iau data mortil. Apo' si et cu sfatti de obsce Fat. lipsitu de vietia.) Spus'ati sis'at geluitti Ipsilantii de tote imperatului, cumti am scristi istoriea, si cumca au nezuitu lamilostivirea imp6rAtiei crestinesci, abia sal:Audit cu capu a mans. Imperatu Alexandru all

imperatului turcescti, ca, farA dreptate s'ati pornitti asupra beiului Ipsilantii, nefiindtivinovatti imperatiel sale, ci solulu frangiozescil iau pismuitti si aretatil la imperatiea ta

si fiindtica l'ai invinovatitti mortis, dupA ar6tarea solului cea mincinosA, eld aufugittide frica din scaunulti set. la imperAtlea nostrA sa-si scape vietia ca unu omti, er Sutiultiggsindu vreme de a-s' isbandi asupra lui, pentru reutatea sa, prin mijlociri l'al facutti im-Oradea ta beiti.

Imperatulti turcescti prin veziril all porunictii elciului muscalescit sa scrie imperatu-lui Alexaudru, ca in vreme ce beiulu Ipsilanta de bung voia lui all fugitti dela scaunultilui, au pusti domnit pe altulu ca min imperata ce este, precumil si in loculti lui Moruziibeiu Moldaviel, fiindtt-ca elu insusi siati ceruta mazilie, oranduitil altula in loculiisi de acesta 0, nu se mAchnesca imperatiea lui.

Imperatuhl Alexandru er all scristi imperatului turcescti, mind la Moldavia cu caleall fostii s& oranduiesca altu domnti, fiindii-ca Morurti de bunA voie siati cerutti mazilie, e-ra Ipsilantii all fugitti din scaunula sell de frica mortis, si de era chi vinovata mortil, seaxle& a fi si prin scirea imperatiel nostre Rosiel, dupl cumti este legAtura pacii prin poll-turf, ci pentru acesta se orinduiesch imperatiea sa a fi er Ipsilantti beiti Valachiel. Aces-tea s'ati lucratti prin scrisori intre imperati. Er Sutiulu voda panA a se gati sa vie delagiarigradti la scaunti in Bucuresci, au trecutil trei luni.

Inteacesta, diastina de vreme a trei luni, imperatulti Alexandru all scristi imp6ratululturcescti, ca are resboiti cu Frangezil, sa binevoiesca a da, fermanu ca sa treca prin 'Artieimperatiel sale cu trei sute de mil de ostasi, pentruca Frangiozii siau pusti imperatti in-sisi de sine pe Bonaparte, far& scirea si iscalitura acestoralalti imperati, neurmandu tes-tamenturiloru imperatiloru, si s'atl apucattl de resboiti cu Nemtii de jail calcatti imperatiea,si face turburare in tots Evropa.

Imperatulti turcescii all data fermant si all scristi la toti pasii. Alexandru imp6rattiall poruncitil generarilorti sa piece cu ostile sa vie pe aid prin tiers. Er' pasii de prin ceta-tile de pe marginea DunArii simtina. ce se lucrezA, all umplutti Bucurescil de Turd, ca sIstea Muscalilorti in potrivA, si fiindti-c& era, porunca prin fermanii ca boeril caimacami sagatescA conacuri si zaherea pentru trecerea Muscalilorti, Turcil all gasitti tote gata.

Voda Sutiulti inc6, au sositti dela ciarigrada, si au tabaritti cu tote angarliculft la VA-caresci dupa obiceiulti domnilortt, Ca, duff]. va intrit in Bucuresci se intre cu halaiu, si sie-diendti aci vre-o diece dile, intr'una de dile s'ati gAtitti tots boerimea si tote breslele sA eracu halaiu sa aduca pe voda in scaunfi. Pristavii strigh. cu glast. mare, O. pornesca halaiu,si era, ca la 4 cesurl din di, Apo! vedi intemplare, audit all fostii sa, piece halaiulti, in-teacelti cesti au sositti unu capigitt cu mare grabire dela giarigradti cu fermanti imperAtesctide maziliea lui Sutiu voda, si totti venitultt tieril ce va fi luatti Sutiulu vodA, dea Ma-poi MI Ipsilantn vod5., fiindti oranduitti de imp6rAtie a fi er' elti domnti Valachiel.

Ipsilanta voda all scrisil boerilorti divanisti, BA, apuce pe caimacamu Sutiului sa deatots venitulti tieril ce rat luatti panil la o para., si sI spue Sutiului gasescA aci, cai se va tail capult. Boerii all merst la Sutiulti, si iau aretatti cele ce scrie Ipsilantu, sil'att apucatti de at intorsil toti banil ce au fostii luatil dela vistierie, si ce nu s'all ajunstiau data argintariile ce all avutti, de all implinitti, si in scaunti n'ati intratti, ci cu mare in-tristare au plecatti. Dar plangerea domnei si a beizadelelorti, si tinguirea celorti ce nad6j-dull a till pe Tanga densii, tine va pute se o spue. 01 lume desierta si insielatore, cumuinalti pe omu la slava, si apol lag desierta. Adeveratti ci este lumea acesta desierta-eiunea desiertAciunilortl, precumil dice sfinta scripturA.

nistrilora,

scrisafail

s'ati lui,

sa-la

sit nu-lit

'la

rad

Mina,

Page 205: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

20S TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

Ipsilantii inthria si indrepta tote lucrurile si trebile lul prin scrisori catre boerT, si ve-nia cu Muscalil. Ostile muscalesci sosindit la cetatea Benderti, si la Hotinti, si la Chiliea,aretandir Generalit-Comandirit fermanulit imporatului turcescti, el eat inchinatil Cu pace are-tanduse supusl. Muscalii au umplutti cetatile de osti, si leer luatu suptit zaptulit lore, sialte ostl merges inainte, cuprins'ail si Moldova preste totit si Basarabia, si neffindu domnitin Moldova, iiindti-ch, Moruzit se mazilise, si dusti is ciarigradii, sciindit ca Ipsilantit vasit vie cu Muscalil, Ipsilantil cu comandirti-generald au asiediatll divanll cu boeri divanisti,adeca sa fie administratie, urmandil la tote dupe, porunca lul Ipsilantil, si au remasil in Mol-dova osti multe muscalesel cu putere de tunurl si generari, asemenea si in Basarabia. Ip-silantit au poruncitit divanistilorir boeri, sa string& este din tiera Moldovil diece mil, im-bracandul cu haine verdi de postavit, si cu coifuri in capit, numindui dragoni machedoni. Mus-calii sosindit la cetatea Braila, s'ail fostti inchinatii cetatienii, si au fostti intratti Muscalii inlauntru, dar apoi viindu alt! Turd mai din launtru au scosti pe Muscall, si apoi er' mai laurma au luat'o Muscalii cu resboid, asemenea si Ismailu.

Deci intrandit Muscalii in hotarele Tieril-Rumanesci, pasia care era in Bucuresci alltrimisti o sema de este sa stea Muscalilorti in potrtva, si intimpinandui ca la 6 cesurl delaBucuresci, all cerutil Tamil sa vadia fermanu imperatescit, si aretandu-i-lit, data cetitit,all disc pasia ca acelil fermand este vechill, ci altulu mai not"' sa arate dach, are, generaruau poruncitit spue c& are si fermanu noti, si au inceputit Muscalil a da cu tunurile inTurd, dicendu, acesta este fermanu noir, si onaorindit multi Turd all (lata spatele, si s'ati a-pucatti de sanetosa in fug, si viindd in Bucuresci carii au scapatil cu capu a mans si multifitramatl de tunurl, dar pasil data all vediutit asia, s'air luatit de grige ce sa nick si sfatu-induse sa aduca mai multa este, n'ait avutir vreme fiindu Muscalii aprope si sosesch, sa je-fuesca, orasiulit si sa robesca sell sa -lti aprindia cu focu nu le da mana , Cl orasianil nuera risipiti, ci era gatiti tots cu mare cu mica cu arme, ea nul lasase boerii sa se risipesch,orasianil, si era si consululit muscaleseit si alit Englezulul in Bucuresci, er' alit Frangezilordall fugitu ne mai uitandu-se inapol; avea si boerii fiesce-care emeni cu arme, Arnauti, Serb!,Rumba sa fie gata de resboitl, si pe la hanurile cele marl era cate o suta sell done sute,si la manastirea Radu-voda era Arnhuti, Horvati, vre o trel sute, si asia se strajuia orasiulti.

Turcil siati alesil data sA mai ascepte sa vadia ce urmeza Muscalii, si vediendii ca Mus-calii all gandit sa intre in orasitl, si nu vorti sh, treed alaturea sa merga inainte, precurnitle scrie fermanu, el sa se apuce de fuga, sa intorca spatele catre tunurile Muscalilorti, pre-cumil all et obiceiu. Dec! mai apropiinduse Muscalii, si audindil tunurile Muscaliloru trAs-nindit (fiindti-ca Muscalil da cu tunurile nadinst ca sa se infricosieze Turcil sa esa din o-rasid, ca nu cumil-va sa strice pre crestini, sell sa aprindia orasiulti,) ei s'ail strinsti tot!in Multi mitropoliel si in curtea mitropoliei, de sta ca canepa de desl, atunci in mitropolleall jefuitit pe tine all prinsll mitropolid, si au sprat camari si beciuri, de ati luatudi prin ladi ce au &jai. Dar in beserica intratit sa jefuesca ca era pote o mie si maibine de lath si sepeturl si tencuri, calabaliculti orasianiloru, asemenea era si la hanurile celemarl calabalicuri forte multe inlauntru, in beserici, precumti in Sfeti-Georgie, la Sierbanti-voda, la Coltia, la Radu-voda, la Michaiu-voda. Macaril de aril fi vrutll Turcii sa stea sa maljefuesca, dar nu avea vreme, ca -I inbuldia Muscalii. Asia-dar dach all sositil Muscalii la Co-lintina, vedienduse di prin clopotnitia, au inceputd a trage clopotele cele marl despre aceaparte de orasiti, Turd! audindil si clopotele si tunurile, all inceputti a fugl, nefacendit nime-rut nici unit ret, numai all Iuatti cu el pe eonsululit muscalescii de rail dusti in Rusciuct,era sa lea si pe mitropolitu, dar thinuitti si au schpatil. Deel sosindir inainte cazacii mus-diesel calarT, ca ulil eel iutI sa prindia venatil, au incungiurattl Bueurescil pe din afarA, siluandti pe Turd la gong, si repedinduse cat! -va pe la hanuri unde era, arnauti si horvati,dandule veste sa esh, si ei la gem Turcilorit, si insoginduse si aceia, inch facenduse cete deSerb! mahalagli, dat'ait lute gong Turcilorti, si pre multi all ajunsti, taindul si intiepandui cumasdraceley mal vertosil horvatil, fiindule tail odichniti, cu vitejie all facutit gone, si prestetrel patru cesuri au intorsu la Radu-voda (unde le era conaculti) fiesce-care cu cate (Iketrel capete de Turd legate la oblanculti sieil (carele learn vediutti si ell), Si intiepandule in

s'ati

dinYain'ait

s'afi

lad

si-t

Page 206: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

CHRONOGRAFU DE DIONISIE ECLISIARCOLU 209

par! lean pusti la ulitia spre vederea omenilorti, si as castigata multe cele dela Turd, incasi banil. Asia-dar piota Muscalilora cu tunurile in dioa aceea s'all asiediata in orasia, er ca-,zacii cu caltrimea de husarl as gonitil Turcil pant la Giurgiovii, si s'ati intorsa la orasia.

La letulii 1808 Dekenivrie 12.

GenerariI odichnincla cu ostile fret' patru dile, apol au venita cu tote ostile si cu tu-nurile la sfanta mitropolie, adunanduse si totl boeril cel marl, si intrandti in beserica, cumitropolitult si cu totl archiereil i archimandritii si egumenil cel marl, tot! all luata si s'ail im-bracata in mandil i omofort i odajdil, facenda sfantula paraclisit cela de multiamire catreDumnedieti, pentru biruintia ce all flicuta asupra vrajmasilorit Dula, sevirsire, generaril si cu aced'si boeril cel marl esinda din beserica, merWait cu mitropolitult si cu archiereil in sala cea mare,si fail ospetatti cu dulcetit, cafea, pocinct, vutct si pesmetti; er tunurile all data ca la ojumetate de cesa, si atata trAsnetti era, cata asurdia norodula cel ce era mal aprope de tu-nun!, ct. OM norodula Bucurescilora se adunase la mitropolie st vadit ceromoniile ostilora,si atata imbuldire era catit aka unulti pe altulti, si facenduse mustra de catre utast dedseversinduse acestt oranduiela a ostilora, s'ati dusa tots pe la cfartirurile lord, si trecendiidoue trei dile, as pornita o semt de osti, piota cu tunurile cu barutanele, calarime cazaci,husari, dragon!, si cu tett gatirea la Duutre, asiedianduse corposulti acela pen satele de pemarginea Duntril, dr' in Bucurescl ati sosita alth 6ste ce era in urnit. Sosit'aa si domnuIpsilanta peste cate-va dile, intimpinandula boerimea cu halaia, ftcendul cinste mare, dat'aiisi cu tunurile din porunca generarilorti in sera aceea unit cesil si maI bine, intru cinsteaprincipului,

Mtriea sa odichninda trei patru dile indatt all poruncita sit se adune este cu left. Dec!all data naval& norodula din tote partile de se scriea ostast portmcit'ati voda la tota feliulade mestesiugared cu viitAsie de faces haine, caciuh, cisme, arme, adunase cal, sic!, sabil,masdrace, si o ordie se Meuse, cazaci imbracati in albastru calarime, cu numele lul Ipsilantape pantelire cu slove de alamt, en pecetea lui voda pe pieptit, alit este era pedestrime dele dices arntutl, alit este era de le clima pandurl, dr pedestri, alta este era dragoniI, eeldin Moldova adunatl, care si pecetea Moldovei avea pe coifuri, intr'aceste ostl era felt defeliti de limb!, Arntuti, Greet Serb!, Rumani de tied, Nemti, Ungurl, facutus'aa si alte et-pitanil cu osebite stegurl, ca -cl di da ntvalt, precumil am disti, pentru left. Vodt, la ostilecele adunate le oranduise capitani si ofigiert Muscall, Nemtl, Serb! din Banatti, inct si Un-gurl, dar tota Muscali se numia, si iau pug! peste polcurl cate doue sute sett mal multula o capittinie, si iatt inceputa al invetia mustra osttsiesca, si le dh pe spate cu latula sa-bid, si dad. au mai deprinsti, mergeb, si el cu polcurile lora la resboiu cu Muscalii, si fa-ult isbanda, apoi at inceputa unii a fugl, si dad, 'I prindea, bdtal ce puneh pe el, muria bi-tendulti, inct si morta 'la bat* sa se implinesci numerula hottrirel, se spAriase Rumaniicare era de tiers, ci unit 'si lasase mueri.le si copiil de se facuse °stag. Era si unti polcade ostast care (lima et este polcult WI Cara-George, si acestt capitanie avea stegula el,zugdwita pe Sfeti-Nicolae in piciore, tiinda intr'o mane evangelia, si intr'alta find sabiagout, care am vediutti si ea cu ochii, dar cu ce intielegere all zugravita pe Sfeti-Nicolaecu sabia in mai* n'am doveditit.

Generarii in erna aceea ce venise, sta pe locti cu este la strajl pe marginea Dui-aril,i3i el s'aa apucata de balurl si de tractamenturl, a-si petrece vreme cu music! dupe obice---iulti ostasiesca, si era chuff' la unula canda la altula zeefeturl.

Domnula Ipsilanta inct se aduna cu generaril la zeefeturi, si mariea sa inct le fAceazeefeturt si asia se bucura si se trufia et este domnit de doue tied, si avea voe bunt cugeneraril pururea. Dar maI ingtdue, o slavite Ipsilante, st yeti' acestt bucurfe ce o al,cumti-va peste pining st ti se interca intru scarba.

Imperatula threes& insciintianduse dela pasil duntrinti de urmarile Muscalilora, mulctnu-si cauta calatoriea a trece la Franciuzi dupt slobozeniea ce li s'ati data prin fermana,ci all cuprinsit cetati si tier! suptil -stapinirea lortt, si din di in di sporesca osti si se in-

27

Page 207: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

210 TESAURCI DE 1110NUMENTE ISTORICE

tindd cu stdpanirea, si inca ad fAcutti lovire cu ostile imperatesci in hotarelenescl, si au cuprinsd si orasiuld Bucuresci, de care lucrare a Muscalilord ce cu mestesiugdau scosd fermand, forte s'ail maniatit imperatuld.

(Dar acesta Muscalil au facutd iconomfe, ca sa cuprindid tierile crestinescl, a nu simtlTurcii, de. care cumd-va si le robesci,) si indatd au poruncitil vezirulul si tuturord pasi-lord prin fermanurl, si se redice cu ostl grele sa stea in potriva Muscalilord, si sa -I scotiddin tierile ce lead cuprinsd, sa -I gonescd inapol.

Domnuld Ipsilantu insciintianduse dela capicheheiaoa Jul din giarigradd si dela tata-sett s'aii inceputil a scarbi, dar tote sta, cu generaril sa intaresci a fi Dunarea hotard, si sainchidid schelele ne mal Wanda pe Turd din eke de Dundre a trece.

Pasvandogld, dacd ad venitii von. in Bucuresci, jail trimisd scrisore in care iau scristlasia: Dela slAvimea 'Astra, marele pasid alt Diiulul, Pasvandoglu, titre tine beiule Vla-chi', prietinuld mien, multi sdnetate, audindil ca al venial sanetost m'am bucuratd, to pof-tescd sa -ml trimitl 70 de pungi de banl, ca 'ml trebuescd; si pentru Muscall si -ml scrilclad sums de ostasi sunt, si fil sdnetosil. Voila cetindil scrisorea ail aretat'o lul comandird-generard, si i s'ad facutil respunsuld dupa invetiatura comandirulul inteacestd chipit: Multisanetate inchint slasimel tale pre- indltiate pasid Pasvandoglule, ald mat iubitu prietine,am vediutil cele ce -ml seri', si ca, teal bucuratil ca me aflu sdnetosil, si eft asemenea m'ambucuratil ca esci si mdriea ta, sanetosd, er ca me poftesci sa-tI trimitil ban!, va fi ceva in-gaduintid pans void aduna si er pentru cats oste muscAlesca este, ye! vecle-o candy vaveni acfea in partea loculul, si sa fil marfea ta sanetosd. Pasvandu cetindii cartea, s'ad

si au poruncitil sa, se adune ostea Jul depe afard in cetate si varosiu, sa fie gata deresboid asupra Muscalilord, si au inceputd a stringe zaherea din flea, grau, ordid, mein,Bare, until, set CAM ad pututd rdpi dintr'aceste cinci judegie , bagandii in cetate de ad umplutilculele. Si ma; trecendil ceva vreme vreo clout luni, ad scrisd Ipsilantd-vodd la Pasvanduinteacestil chipd: Dela beiuld Valachiei si ald Moldaviei multi sdnetate 'add tale, slavitepasid ald Diiulul, Pasvandoglu, vechiului mien prietind ; poftescil pe mdrfea ta sa-mi trimitlo suti, pungl de banl care tf iau datti mdrfel tale boeril tierii, banl domnesci, ca-mi trebu-escd, si sd flu marfea ta sdnetosd. Si cartea an trimis'o pe und Rumand in-drisnetiii, dAndui din vistierfe tl: 50 ; ciausiuld sosindd la Calafatd, au aretatii capitanululde margine treba, si trecutii Dundrea, si mergendii cu cdpitanu la capicheheiaoa caima-macamultd ce s'ad aflatil la Mid, ad data capicheheiaoa scrisorea la molaoa ce era, credin-ciosuld Pasvandulul, ca unit pop'a. turcescd. Molaoa aretandil Pasvandulul, au poruncitd sio citescd, si cetindu-o ad scarsnitil cu dintil, dad au auditt, si indatd ail poruncitd sa taepe capicheheiaoa si pe cdpitand. Dec! capicheheiaoa ad scdpatii cu capu a mans, en pe eh-pitand l'ad taiatu, dr ciausiulul nu iad facutti nimicu, ci ad poruncitil la agale si -ld intrebede Muscali, catl sunt si ce gandil au, si cite tuuuri ad, si intrebanduld agalele, ciausiuldau spusii cumii ad sciutd, si pe cumil '111 von fi invotiatd la domnfe. Si slobodinduld, is'ail data respunsuld sa nu mal vie cu acestd felid de scrisore va tdia capuld. Ciausiuldintorcendd la Bucuresci au spusd lui voda ce at vediutii si ce ad auditii. Si mal trecendanu multi vreme Pasvandu bolndvitii de multi mdchnire pentru venirea Muscalilord, so-cotinduse ca nu va pute sa o scotid la tale treba ca cu domnil tierii, nicl va pute invertilucruld ca cu cdpitand-pasia. Si din pantecelui celd de aspida, iau esitii in pieptu ca obested cu veninu, catti o nuts, si chiemandd pe doftoruld Jul, iail poruncitd sa o taie, si sipue plasturl vindece. Doftoruld ad tdiat'o puindul plasturd, dar inzedard cd, i s'adveninatd trupuld, nefolosindul plasturile, si slAbindil. ad crepatil ca und. cline spurcatil, scd-panda tiera si domnil de acestd belaurd mare.

Asia scie Dumnedied birui pre cel puternici, ca pe acestd belaurd nu Pad pututd bi-nd ostile turqscl imperitescl, Or o bubd rad biruitii. Si dad, ail peritii pomenirea Pasvan-dulul cu sunetii, molaoa lad luatit muierea, si s'aft facutu eta pasid in loculd Pasvandulul,cu fermand imperatescil, si ad fostil omil mai domold si mal bund cu boeril Craiovei; dartotu Turcil vrajmasid crestinilord.

Sa venimil la cuventuld ce ne sty a istorisi.

ea;

deli-ciausia

ci-I

s'aa

Tieril-Ruma-

ail

sa -It

Page 208: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

CHRONOGRAPU DE DIONISIE ECLISIARCULU 211

Comandira-generala Mitristona au scrisu feltmasiarulul Prozorovski de randula Turci-lora. Feltmasiaru as insciintiata imperatulul Alexandru, cumd Turcii stringii si se gitesca cugrele osti, si cauta si fad ostilora imperAteseI nazadt adecA indereta. Imperatula au po-runeitil sti. tfe Dunirea hotara, si pre cAta cuprinsil sA se stApanescA de principula

si va mat trimite osti spre intArire si spre impotrivire.Era asupra Francezilora, fiindii-ca era trehuintil a trimite imperatula Alexandru osti,

au poruncita sA se adune in Lechfea unde ma! era ost ®a muscAlesd.Dar se cade a fi cu cuviintiA de a face istorie si pentru Bonaparte.Bonaparte, spuna uniI d au fosta fecioril de nema greco-romeos, si in copilArfea

In! au trecutii in legea papistAsiescA, si fAcendtzse ostasia all ajunsa ofigieril la imperAtieaNemtilora, si apoi cApitana mare, si fiindu istetia purtata bine in ostire, decl cdutandua i se da mai mare ofichie, inteaceeasi datA nu i s'aq data. Ela scarbinduse s'ail dust! laFrangezl, si priimindulit Francezil, si preste pucinA vreme all ajunsu din treptA in treptAprin istetimea lui de Tau fAcutti oberstera, aded email e la Muscall polcovnica mare.

Dec! intr'acea vreme era mare turburare la Francia, ca-c1 craiula franciuzesca vreasa-si oranduiescA crafea a ave din tote tierile ostI regulate ca la imperatiea Nemtiloru, darboeril cel marl care avea sate multe iobagi, aded rumani, nu ingAduia, si uninduse tot!boeril Franciel au insocitu si pe ministril critiescl, si facendii sfaturl si divanurl in multerandurl, mal la urmA gAsita cu tale sA taie capita crainlui lore, ca alii unuia ce ascautatti sA striee obiceiurile si stapanirile Franciel, si cu divans rail data mortis, si pe fe-ciorii lul, ind si pe et-Mesa lul, fiinda fata imperAtesil Nemtilort Maria-Teresia, sore cuIosifu imperatulu si cu Leopoltus, si atuncl scApanda una pruncsiorti alii craiulul, pitulan-duhl, Pat dust la imperAtesa Ecaterina a Rosiel sa crescA acolo.

Ministrii si boeril tieril, dupi ce au Matti pe craiula lore, cu sfatii de obsce, siaa a-lesfi lora sa fie 12 judecAtorl divanistl, sA judece si sA ocarmuiescA tots Francia, er maimulti crag' sa nu fie, si sail si asiediatii. Dec! intr'acesta chipu stApaninduse Francia, darnu multi vreme ci do! trel an!, apoi scociorltil alts turburare intre boerime si intreace! 12 judecAtorl divanisti si ministri, cumci sA nu ma! fie rumanie, supusi ca nisce rob!unit la altil, fiinda unit nema, ci sA, fie slobodi, numinduse unula cu altulu frati, si SA se u-nescA asupra vrAjmasilora tot! la unit euventa.

Acesta spuna unil ca au isvodit'o Bonaparte, si sfAtuinduse si cu unii si cu altii, in-tArindil sA se fad treba in faptA, si fiinda-ca acesta data era plAcuta la tail norodula ceera run:ILA ca sA fie slobodI, °data tote multImea norodulul sculatti si s'au adunatt lapalaturile de judecatorfe, cu unt glasa toll at! cerutit slobozenie de rumanie, sea va pornizurba asupra boeriloru. Apoi n'ati avuta cuma sA fad boeril ai ave implant ma! multi, cis'ail Acuff' deslegare si slobozenie rumanfei Franciel, (ca si odiniorl rumAniel Tierii-Ruma-neseY), dandule decreturl tipArite dela judedtorfe. Pentru care lucru ca Watt isprAvitilau ajunsa Bonaparte mare, iubindula tot! boeril Franciel, si marl si midi, ma! vertosa no-rodula pentru buna a lui intielepciune si binele ce au racutii la totI de obsce.

Dec! socotinduse ocarmuitorii ministril Franqiel pentru sta'panirea lore ce o are inA-merica, cuma ar fi cu putintia a face sA deschidia, drumil mat dreptii, sA le fie cu inlesnireamerge acolo, fiindii-ca merges forte cu °colt, si cu zabava, si la sfatula lord era chematasi Bonaparte, fiinda oberstera mare alt ostiril. Bonaparte au dish: Dan mie dicce mil deostasi, este alesa, cu tunurl si en tote cele ce trebuesca ordiel, si haznale de left, si euvoid deschide druma prin partite tierilora turcescl, arethdule pe unde sA intre, si pe undesa deschidiA drum! la America. Francezilora lean plAcuta sfatula lul Bonaparte, si indatil'aa &cat voevoda ostilora, si au randuitil pe sema lul diece mil de °stag en tote cele cetrebuescti, si fart zabava au %cuff' gatirea, si luandusi dioa bunt dela cel mat mar!, allplecatti cu ostile, si cu tumpAtare au intratii fait de veste in Misiru, pomeninduse Tur-cii cu el in spinare. Dec! Turcii au strinst ostl sa le stea inpotrivii sA-I scOtiA din Misirt,si facenda resboia cu el, nimica folositti, crt s'ad biruitti Turcii, si at fosta luata Bo-naparte Misiru intru stApanire.

Apoi intinst Francezil in partite Palastinel, aded lerusalimulul, Imperatulul turcescu

s'ad

s'ad

s'ad

asia,

s'ad

1p-

At

Watt

Page 209: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

212 TESAITRII DE MONITMENTE JSTORICE

alt ciarigradulul insciintianduse ca au intratti Frangezil in Palastina, si ostile lui, fiindti-ca se a-dunase la Diiu asupra Pasvandului, n'ati avutti ce face, ci au cerutti ajutorit la imperatulti Pa-velti alt Rosie sit -1 dea osti asupra Francezilorti, ca-ci Frangezil va sit cuprindia tota..Tur-chia. Imperatulti Pavel(' socotindti ca nu cumti-va Frangezil calcandii pe Turd se va in-tinde si asupra tierilorti muscalesci, all trimisti unit corposti de osti, 40,000, cu generarii lorasi cu tunuri si gephanale cu barutit, ghiulele, si alte tote cute trebuesce ostilorti, si danditresboiti iute asupra Frangezilorti, iafi biruitu si iait scosit de pin cetatile ce le luase delaTurd, asemene si din Misirit scosti, gonindul pang, la Italia. Si de nu art ft statutti inpotriva Muscalii Frangezilorti, Bonaparte ar fi ispravitt ceea ce iau fostti gandulti, si multiFrangezi at peritti in resboiti. Bonaparte s'ati intorsit la Frangia, spuindit ministrilorti caelti s'ati purtatti cu biruintia asupra Turcilort, si de nu iarti fi statutil inpotriva Muscalii,cu ostile lore, despre partea Turcilorti, nu numal drumit la America ar fi deschisti, ci arcuprinsti multe tiers si cetati turcesci.

Deci Leopoldit imperatulti nemtiescii, vrendii sit resplatesca Frangiuzilorti pentru taiareacumnatului sell ce at fostil craiu Frangiei, si pentru taiarea sororil sale ce at fostil craiesacraiului si a Holt lui, data au facutit pace cu Turcii, au pornitil tote ostile asupra Fran-giuzilord, avendit pricing, ea el si pentru Italia, partea ce o are Nemtii acolo , si lovinduseeu resboiti asuprale nimicti n'aii pututiz folosi, numal ce all prapaditti multime de osti, siru-gandit pe imperatulti Pavelti alit Rosiei sit -1 dea ajutorit, leati datit40,000, cu tots randu-iela ostirii, cu comandiru Sovaro, si facendit batalie cu densii, iau inceputti a birth si algoni din Italia, perinclit multi Frangezi, si mai la urma imperatulit Pavelit at statutti de leatifacutil pace, ma luandii Frangiozil ore -care parte din Italia, partea Nemtilord. Si fiindttBonaparte cap(' ostilorti, i s'ati maritit numele ca este biruitoriii la resboiti, si cu minte in-alta se porta.

Apoi mai trecendti ceva vreme la mijlocti, Bonaparte er s'ati mestesiugitti ca unit ma-estri', de all intratti cumu amil dice pe suptii pielea tuturorti ministrilorti si a tuturorti bo-erilorti marl al Frangiei, sfatuinduse canal. cu unit audit cu altii, ca este bine sit -si pueimperatti, si imperatulit ca unit capit mai mare,. cu trupurile Frangiel, adeca cu ministrii

sfatti, va ocarmul imperatiea bine, si va sta cu putere mare asupra vrajmasilorit Sicurnca se cuvine a ave Frangia titulit de a se numi imperatie, ca este cell mai mare truptialit partil Evropil. Deci ministrii si boeril eel marl sfatuinduse, si fiindil amagiti de cu-vintele lul Bonaparte, all alesit pe Bonaparte a le fi imperatii, dicendit ca este cu minte inal-ta, si scie ocarmul ostile la resbeie asupra vrajmasilorti si face biruintia. Si asia cu sfattide obsce at redicatit Frangezil pe Bonaparte a le fi imperatti, fart scirea imperatilorit Ev-ropii.

Bonaparte dad. l'ati redicatit Frangezii imperatii, all poftitit pe Frangiscus imperatulu Nem-tacit sit iscalesca si elti la diploma imperatesca, dandu-1 titulusiti de imperatti alt Frangiei.Frangiscus n'att priiimitit, dicendti cumca Frangia nu este imperatie, ci este craie, si ell nus'ati incorunatit cu scirea cestoralalti imperati al Evropei. Asemenea at poftitti si pe impe-ratulti Rosiel Alexandru sit -i dea titulusiti de imperatti, si n'atl priimitit nici Alexandru im-perattl, fart numai numitit capti alit Frangezilorti. Asemenea n'au priimitu nici Prusula.adeca craiulti Brandiburult, nici craiulit Sfetil, nici craiulit Hispanii, nici craiulit Portugalii,nici craiulti Italii, nici Papa all Romil, nici Raguzu, nici Englezulit.

Dec! dupe ce at muritti Leopoldil imperatulti Nemtiloru, puinduse imperatit Frangiscus,nepotti lul Leopoldiz, s'ati redicatit si elti cu resboiti asupra Frangezilorti, ca sit -si scotia I-talia ce iau luat'o Bonaparte fart dreg Late, si pornindti putere de osti, dar ce folosti, ca ge-neralii Nemtilorti sunt forte mitarnici, si generaril Frangeziloril dati si mituescii cu bani, casit li se deschidia drumti de resboiit. Insa Frangiscus imperatit all rauduitil generaril cu os-tile si cu tunurl, pela tote locurile unde era trebuintiit a se lovi cu vrajmasil lui.

Dar Bonaparte ce au facutit? fiindti-ca in vreme ce Wait priimitti imperatii Evropil aiscitl spre a se numi si elti imperatti, indata at datii porunca cu iutime , da a se adunaosti multe, si gittinduse cu mare unire a generarilorii si a tote ostile de resboiti, nesuferindua remane rusinatt, de a nu -lit numi imperatit, ca sa.si isbandesca, laudanduse ca de n'ait

i-au

l'at

ii

ti-indu

Page 210: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

CHRONOGRAFIJ DE DIONISIE ECLISIARCULIT 213

vrutti imp6ratil Evropil a -lit numl imp6ratft de voia lore, voril priimi si fare de votevortt numI imparatti. Si pornindti cu Nemtil resboiti. despre o parte da lovire cu ostile sa-le asupra ostilort nemtiesci, si mituindii generalii nemtiesci, dela unit randft de vreme allinceputil a se calcsa Nemtii, er despre alts parte aft pornitit o semi de osti cu generali is-teti si cu tunuri multe, si leati poruncitti sa intre prin partile si hotarele Prusulul, si samerge dreptil la Viena, si de vord sta niscai osti de ale Prusului cu inpotrivire, vitejescesa dea rasboil sa-si deschidift drum% ca despre acele parti nu era osti nemtiesci. Asia-dar generaril lui Bonaparte (avendil feltmasiart pe Vandon, mare vitezu si istetiti la ostire),all intratil in partile stapaniril Prusului, aded a Brandiburului, si macarca era osti pru-Beset la acele hotare spre paza de catre Frangiozi, dar ostile franciuzesci cu iutime mare leadcalcatti, si deschidiendusi drumil, fare veste au sositti la Viena si au incungiuratft cetateaen osti de tote partile, si pomeninduse Frangiscus inchisft in cetate, se mire ce sa, face,osti in cetate nu avea de ajunsu ca sa stea de resboitt sa gonesca pe vrajmasl, fiindil-ca eraostile adunate spre *tile Italiet. Ce sa face dar? vediendii nevoia, au esitil din cetate pesepta cumpattl cumti all pututti, si all apucatit san6tosa de all rasmato la cetatea Budauncle au fostit scaunuhl crafei ungurescl, unde sunt palaturile let Mateiasift craiulii Unguri-loni, forte frumose si minunate zidiri pe laugh', apa Dunarii in lungii, inalte cu ferestri treyranduri in susti, spre Dunare, pre care palaturi learn vediuttl cu ochii mei, acolo salasluindu-se Frangiscus. Er cetatienii din Viena, data au esitti imp6ratultl, au deschist portile, si auintratit ostile frangiuzesci cu pace, de n'aft pradatit pe niminea in cetate, numal cele inape-rAtesci au jafaitu, si haznele imp6ratesci, aura, argintil, si alte acareturi, cumil si marfuriledin fabricile imperatescr leati luatti ce au gasitti (spunti unit ca Franciscus all esita din ce-tate ca sa nu se strice cetatea de Franciozi, ci sa o lase deschisa) ; se 'Ate si acesta a cre-de, ca vine cuventulti cu asemenare, dar si chipti vine cuventulti a dice, ca sa nuincapa robil in mina Francezilorti, si apol sa-I iea imperatfea.

Deci Franciscus ga'sinduse la Buda, ostile frangiuzesci luatti dupa, elti, dar Fran-ciscus all adunatil osti din Ungaria, calarime, si arida resboitt vitejesce Ungurii, fiindii voi-nici la rosboit, si lovinduse cu Franciuzii iat infrantii de n'ati pututti lea Frangiozil ceta-tea Buda, si s'ati intorsil Frangiozil la Viena.

Franciscus vedienduse strimtoratd si gonitil din scaunult1 imperatescii, au cadiutti curugaciune catre imperatulti Alexandru alti Rosiei sa-I dea ajutorti asupra vrajmasilort. deFranciozi, ca jail luatti scaunulti. imperatesca. Alexandrulti bunulti si crestinulti imperatil aupriunitu rugaciunea let Franciscus, si avendti osti in Lechfea unde se afla si marfea sa in-susi, au poruncitii generarilorit sa, se redice cu 70,000, asupra Francezilorti dela Viena. DarFrancezil s'ati mai inputernicitti, mai sosindti ostile lore la Viena ind ca la 30,000, cu. totulti80,000. Alexandru imp6ratti au scrisu lei Fraciscus la Buda, ca cererea lul de ajutorti asu-pra vrajmasilort. all priimitA pentru fratiesca dragoste, si sa nu se tem& nici sa slabesca,ci sa se gAt6sca si elti cu ostile sale, si impreuna cu ostile imperatfel sale, cu ajutoriultilul Dumnedieti, va birul pe vrajmasl, si-I va scote din Viena. Generarii muscalesci au ple-eatti cu ostile la Viena, si sosindtt, ail facutti batalfe mare cu Franciozil, insa batutu inparte, n'ati fostit biruintia cea de pe urma, nits a Muscalilorknici a Frangezilorti, ci dupespunerea gazeturilortl, au peritft Franciozi ca la 40,000, si Muscali cu Nemti ca la 30,000,si ar fi fostii. biruintia Muscalilorti cu a Nemtilorti, dar smintOla aft fostit ca trel generarlnemtiesci, interesati fiindit de Franciozi n'ati data resboift cu ostile lord canal. aft facutft Mus-calif ci s'aa trash cu ostile intealta, parte. Alexandra imperatti vediendil asia, auporuncitti sa, mai vie osti muscalesci, si impreunanduse cu Frangiscus all vorbitii de imtem-plarea resboiului, si dovedinduse ca all veclenitti generaril nemtiesci, spunti ca iau adusti,si aril fi judecatit imperatii de iaft omoritti cu grele munci. Deci mai sosindu osti musca-lescl, venit'ati si Costandinti fratele imperatului Alexandru, fiindu voevodu adeca domnumare peste osti si facenduse batalfe mare si groznica de amendou6 partile, si spunt ca ve-ma ghiulele ca plOia de catre Franciozi, fiindit cu mare istetime la slobodirea tunurilorua puscilorti, Or' Costandinit fiindti in batalie, spunu unit ca incalecase pe tunurl, si racntaca unit let asupra tunarilorti, sa slobodia tunurile cu iutime, si did unit ca. au Waft (Al.

s'ail

s'ail

batalia,

si

side

intealtu

Page 211: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

214 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

maim lul pe dot tunarY, si de multa iutlmea foculuI spunil ca fostit topindu si tunurile.Si asia tindu resboiulil cwmplitit de amendOue partile, vediendu generaril vitejfea si indres-nela tut Costandinit, ca sa nu piee de ghiulele tunurilort dela vrajmas1, rugatU ca s4esa din batalfe ca -si va pierde vietia, ea-el ea cadea ostasil de amendoue partile ca snopil,si nevrendiz Costandinu, Pau luatil generaril de subtiori, si dust la cortuhl lui si cam Bra voe.Er ostile n'att incetatil si despre o parte si despre alta a da resboiit cumplitti, si au tinuta37 de cesurl, si mal la urma sosindil o aripit de oste muscalesca de cazaci, si isbindui dinUrea' cu dragonl cu husari, all fostii biruintia Muscaliloru, dar au penal Muscali cu Nemtl25 de mie, si Frangioz1 40 mie. Imperatulti Franciscus all inceputil a 814b1 cu firea si ase spairnenta, Muscalil au mai facutit si a treia batalfe cu Franciozil, si era sa dea dosulitFranciozil, dar ostile nemtiescl n'ait data resboiti la a treia batalfe, ci all fostil resboiulAin parte, fiindti-c5, Franciscus all alergatil la Bonaparte la Viena, si au cadiutti la pace cuelu, inchinandu-i-se si plecandu-i-se, si iau datti siese tiers, adeca domnfl sett principatur1,cumit este principatulti si acesteI tiers Valachia, ins& tiers bogate, care leati fosta cuprinsuFranciozil cu luarea Vine, datuiat si teat Italia cu cetatea Mantova, partea ce all fostu aNemtilorti, si iau datil si multe milione de galbinI cheltuela resmiritil.

Muscalil seversindit si a treia batalfe in parte cu Franciozil, si vediendii imperatuliiAlexandru ca Frangiscus s'ati plecatu lui Bonaparte si all facutit pace cu elti cu mare sea-dere si paguba imperatfel lus, si fara scirea marries sale, siait redicatil mana de pe Nemtl,si all poruncitit de s'ati intorst tote ostile muscalesci la Lechfea. Er' Bonaparte at porun-citit de s'ait adunatil tote ostile lul in Prusia, ca all datil resboiit de all supusu pe Braude-burulil de iati luatil si scaunulit crates, si in Lechfea partea ce all avut'o Prusu, asiediandiiostile acolo in Lechfea Prusului. Er' cetatea Viena o-ail lasatu drag s& fie a Nemtilonl, siall data Franciscus contractit adeca zapisti de stapanirea a siese principatur1 si de Italia, sicumca nu se va mat scull cu resboitt asupra Franciei, puindil si tiera Hungaria chiezesie sizalog-ii.

Imperatulti Alexandru all porunciai tuturoril domnilorti tieriloril sa dea omen! de este,si spunn null ca all adunatit unit milionti, si aceste osti le all facutti trel trupurl marl, adecatrel part!, si o parte, cu Nita randuiela ostiril au randuitti asupra Persilort, avendil resboiasi cu imperatulil persescil, alta parte asupra imperatfei ciarigradulul, avenditresboit cu Tur-ciI, si acesta parte s'ai1 impartial pe mare cu corabiile, si all maI venial si aid in Valachiasi in Moldavia si in Basarabia, la Hotintl, la Benderil, la Chilia, la Ismailit, la Silistra, laBraila i proci, a treia parte all oranduit'o asupra Frangezilorti, si s'ail maI immultitit in Le-chfea, all remasit galceva Nemtilora in spinarea Muscalilonl, si cauta sa se alega launit feliii, spunea, unit ipochim curl omit de asia, de crediutti, ca si Bonaparte all gatitu es-te, siepte-dieci de mie.

Dect &incluse si o .parte si alta, au inceputit resboiti groznicit si infricosiatit forte, carenu s'ail mat pomenitii, si lovinduse batalionurile adeca ordiea Francezilort cu ordiea Mus-calilorti, era groznica, vederea.

Dar tine pate spune trasnetulti tunurilorit si alit pusciloni si sgomotulit calarimeiresboiulti cute 24 cesurl, alte ors dime trel dile, de lesIna Francezil si de Mule, er Mus-

calil ma! vortosl fiindit, suferia fomea mai multu. Deci biruintia era inverstata, une off bi-MuscaliI, alte or! Francezil, si la tote batalfile au fostit cadiendii morti cite deue-diecl

de mss sett trel-died dintr'o parte, asemenea si dinteaceealalta parte, si osti nu inceta aveni in local celoril morti, si dela Muscall, si dela Franciod, ca sa nu slabesca ordiile sia unuia si a altuia, si unii spunea cumca Francezil all fostil apncatil pe de altii parte samergit la Petreburgil, er ca nits o palmit de locti n'aii pututu calca Franciozil dinLechfea Prusului in hotareleCostandind vo- Cu tote acestea, fiindit Costandint fratele imperatului Alexandru, cu ostile la a-

m° pace. Lesteresbeie, si vediendit ca la tote batalfile pieru multime de ostasl, si se face atatamare si multa versare de sange, si se cheltuiesce imperatiea din pricina Nemtilorti, intimpi-nata cu Bonaparte, si o, all disu, indestulti este atata periciune de omen! nevinovati si atata vergarede sange, poftimil sa mergemu la frate-mien imperatult la Petruburgii, sa facema pace. Si

s'ati

Pail

Pall

fiindil-ca

ti-indil

milt

altil [limaMuscalilorti.

s'at

Page 212: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

CHRONOGRAFU DE DIONISIE ECLISIARCULU 215

luanda pe Bonaparte all mersu amendol Ia Petruburgii, si facenduse contenire de arme, os-tile Watt odichnitti in pace, de amendoue partile, mergenda unit la altil, bucuranduse de pace.Acolo priimitti Bonaparte cu cinste mare si cu geremonil imperatesci, si heretisinduseimperatii dupti obiceiulti imperatesci' si ospetanduse cite -va dile, apol all facutti pace intreel, fiindti Costandinti mijlocitorii path, si dandii mina unulit cu altula at strigatti pace veci-nica sa fie intre el, si all incorunatil pe Bonaparte sa fie imperatti Frangiei, incheindil pa-cea in scristi, si cele ce au Matt dela Nemtl all remasil bune Mate, er Prusulul Tai' lasatuunti pringipatti in care sa se numesca tutu craiti, cu ostile sale oresce, insa supusti Frangieisi dajnicti sums de aura.

Bonaparte s'ati intorsa la Frangia cu mare bucurie, pentruca s'ati inco.runatfi imperatii,de imperatuln eel!'" ce n'ati voitti sa fie impel-a* Frangiozilorti tuturorti le all parutil bine,si tninistrii cu tots boerimea raft slavitu cu marl laude, pentru isbandirea ce au facutti.

Dar mal ascepta, o Bonaparte, sa-ti vedi si to sfersftulu, ca Dumnediea celora man-dri si inalti cu mintea le sta impotriva, ca prin cell" ce teat' inaltiatu, printr'acela va sa tosurpe din scaunultt tell, precuma scrie: Pogorl-vei pre cei puternicl de pre scaune, i proci.

Craiula Engliteril, fiinchl-ca era una cu Muscalil asupra Francezilorti forte s'aii mani-atti pe imperatultz Alexandru, ca-ci au facutti pace cu Frangiozif cei ce sunt vrajmasi En-gliterii. Asemenea si ministrilord Rosiel nu leati fostii cu vointia a face imperatulti pacecu Frangiozil (precumu spunti unil), gasindii cu cale ca mai bine ar fi fosta sä. faca pacecu Turcii, si sa dea resboia cu Frangezil caril sunt vrajmasl imperatiei Rosiei. Dar aces-ta fa' cuttt iconomfe pan la o vreme.

Deci trecendti una anti la mijlocti, Bonaparte all asupritti pe craiulti Ispaniei a res-punde mai multi' decatti ce avea legatura cu Frangia din vechime. Spanioru nesupuinduse s'auscocioritu neunire si galceva, intre densil, si s'au redicata cu resboiti unula asupra altuia.Deci Spanioru avencla ajutorti pre craiula Portucalii, s'ati inpotriyitti tare Frangezilorti, siera biruitorti Spanioru. Frangiscus imperatulti Nemtilorti data au vadiutu ca este biruito-riti Spanioru, s'ati unita cu densulti, si insoginduse la inpotrivirea lui Bonaparte, s'all scu-latti si ehf' cu resboiti asupra lui Bonaparte, ca dora volt birul sa-si scotia tierile cei leaf' luattl. Bonaparte, precumtl spuna unii, au redicatil 300,000 de oste, si dandti resboilicu Spanioru si cu Nemtil, au biruitti puterea lord. Deci Spanioru cadiendil la pace cu su-punere la Bonaparte, si all incheiattt pacea cu scaderea Ispaniei.

Deci Bonaparte all poruncitti 1111 Vandon feltmasiarti, sa oranduiesca ostile asupra Nem-tilorti, si sa merga oresi-caril generall alesi sa incungiure cetatea Viena si sa o iea cu resboiti,si tota avutfea lacuitorilorti cetatienl sa fie de prada ostasilorti, numai vistierfea imperatesci,adeca aurula argintulti si charthfele adeca bancele, si marfurile din fabricile imperatesci safie pe sema imperatfei sale.

Generalif eel orandulti de Vandon feltmasiarulti porninclii ostile all plecatti asupra Vie-nil dupa porunca cu mare indrasnire, si macarca era ostile nemtiescl in potriva, dar siati&schist. drumil de resboitl inteensii, si trecendti cu vitejfe au trasti dreptii Ia Viena, (splint'uniI ca si atunci iiindii generalil nemtiescl mituitl, nu leaf' statutti. in potriva, ci leaf' fa-cuta cale), si sosindti la Viena fara veste au incungiurata cetatea Cu osti si cu tunurl. ErFrangiscus imperatil pomeniduse cu el in spinare, se mina ce sa faca. Frangiozii mal asceptata'Arnica alta, ci au inceputti a bate cetatea de tote pantile. Nemtil inca all inceputti si eia se apera din cetate. dandti cu tunurile, standti Frangiscus barbatesce asupra vrajmasilorti,dar n'au pututti sa se isbavesca de ei, ca tindu resboiu 20 dile, mai la urma all biruitti Fran-

ca sfaramandii zidurile cetatii si intranda in cetate cu resboiti au pradatti pe totl ce-tatianiI, umplenduse de bogatfe, si cele imperatesci lean luatu pe sema lui Bonaparte, si maisosindti osti frangiozescl au umplutti cetatea si all luat'o supta zaptulti lora, si pe Francis-ens luandulti ca pre unu robtl, l'au pusti la paza mare. Deci tine 'Ate spune catti aura,argintit si bance din vistierfile Vienii au gasitti si all luata tote. Bonaparte sosindil si elf'la Viena, all poruncita de all facuta din aurula vistierfeloril Vienil, galbini pe numele sichipulti lui, si s'ati si facutti; precumil se vedti galbinii pe turaoa Frangiel.

Frangiscus vediendii ca all cadiutti in robfe, ati cadiutti la piciorele lui Bonaparte sa-la

s'atl

Wall

CeZil,.

Page 213: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

216 TESADRU DE MONIJMENTE ISTORICE

erte, si s faca pace, si sa -1 dea sc,aunulti imperatescit Viena, sa, fie si imperatt, erBonaparte sA stApinescA tierile ce i lean (lath, si sA-I dea si haraciti pe totu anulti, eke osumA de cantare de au/ft si argintil. Bonaparte at cerutt zapisu sa -i dea si Ungariabah, dad se va mai redid, cu resboiti, si sit nu alba voie nimicti a face fart scirea lui, sisa fie supust Franciel la cote i se va porunci, si (lanai contractti Frangiscus cu legaturhla tete cererile lui Bonaparte, puindti si acesta, ca Viena sA fie ca orasiu, sa sfaramezidurile din pregiurti sa nu se mai numesci cetate.

Bonaparte s'aft intorsu la scaunit in Parisi]. cu mare bucurie ca unit biruitork siredicatti ostile franciuzesci dela Viena, in Italia o seraa, si la Prusia in Lechiea Prusului, siprin tierile care. leaf' luatil dela Nemti.

SA venimil dar la istoria ce ne este inainte.Generarii muschlesci dupa porunch pazia, tiera despre Turd, si all facutu gatire sa

merga la Giurgiovti st iea cetatea, fiindti Giurgiovu din eke de DunAre, si mergendu all cal-catil numal varosiu, si trasil inapoi, ca, nu era de ajunsti osti muscalesci BA pita lugcetatea, ca nici din eke de Olth nu cuprinsese Muscalii aceste 5 judecie cu Craiova.Turcil vediendil ca nu sunt Muscali multi, se slobodia din cote de DunAre ate 2 3 sute,si WA, strajile Muscalilortl, si prada satele ce puteh op* bucate si vite, si pang a se strin-ge Muscalii sA le stea in potriva, el trecea Dunarea inapoi, si strica ref' pe Muscall, caaducea totti cu carale raniti la Bucuresci. Er din eke de Oltil nefiindti Muscali nici decumu, au venita Turd dela Dull, dela Oreoava, dela Necopoia, si dela Ostrovil, si dela Cla-dova, si au cuprinsu aceste cinci judecie, puiudu ei ispravnici si zapcii, si s'at facutA elmumbasiri, si all apucatil pe latuitorii sateloru de zaherea, si au strinsil chat au vrutil, detote, pus'ati si analogie de bani,. de casa, s6tt de unit lude, cite 40 de lei, si pe tine prin-dea prada, apucat'ati si thanAstirile, si cu siluicie leaf' prAdatti, decl s'ati sparticath ace-ste 5 judecie, care incotro putek scapa din maim, Turciloril si a slugitorilorti, dar boeril,gumenii, negustoril, au fugitil in tiera ungurescA, si s'aii fostil insocitil si panduril ce aufostil al curtil domnescI de prada cu Turd' ostroveni, si acestia mai ref' prada, telharescesi °morn, Omenil in partea muntelui, asia Turcil stapania din eke de Oltt, si prada o tri-mita peste Dunare in cetatile lore. t

Dar mai sosindti osti muscAlesci la Bucuresci, domnulti Ipsilantil vediendu el Turcilau cuprinsti tiera de suse. si au prb.dat'o, s'ail sfatuitu cu generaru -comandiril Mitristont, siau orA,nduitti comandiril pe Isaia generaru cu corposult1 lui, si cu tunuri, si chti-va husari,si cazaci, si dragoni pedestri de Moldova, si cazaci rumA,n1 de al lui Ipsilantti, si altocete si capitAnil de Serb', de Arnauti, cumu am aretatti inapoi, adunandnse .de o cam datavreo 6000 cu toti, si trecendil Isaia cu &tea Oltu, Turcil dad all luatit veste de venireaMuscalilorti s'an trasu inapoi si au trecutil Dunarea, er data au sosith Isaia s'ati asiediattiin orasiu Craiova, si au oranduittl ostile pe marginea Dunarii sa pazescA, tiera de Turd.

Isaia generaru all fosta orail bunti si intielepth, crestinti cu adeveratil, si intieleptti, cusciintia bung a chibzul ostile la resboill cu Turcil, si pazia bine tiera, si face& dreptate ce-lora ce se geluia de superarea ostasilorti, era, si milostivti de faces milt, si toti era mul-tiamitl cu maria sa. Deci uninduse si cu Serbil lui Cara-Georgie all trecutti Dunarea des'au lovitu cu Turcil, si multe biruintie si isbande au facuta asupra Turcilorti, precum am maiaretattl inainte.

Er in Bucuresci domnulil Ipsilantu sth de generari sa batA cetatea Giurgiovu sä o ieasa ramble Dunarea hotarti. Deci Mitristonti comandirulu all randuitti o sema de oste cuunq generaru sa mergA sit bath cetatea, si mergendil all data resboiti, dar cumu s'ati intem-plata n'aft folositu nimictl, ca au peritti multi Muscall, si aceIti generalil all cAdiutti impu-scatil de Turd, si all remast Muscalil fora ispravii. Si spun(' unil ca pricina ail fostA delacomandiru ca au trimisti 6stea fart tumul, altii erA,s1 intealtti chipti

Mitristoml cu Miloradovici generaru au poftitt dela principulti Ipsilantu prinarate maria sa celibilicu, de a-I multiami cu 70 sea 80 de pungl de bani pentru oste-

nela lore, precumti iail multiamitu si boeril Moldaviei. Velu-vistierti au spustl lui vodA, 6rinAria sa n'aft voitii sa dea nimicti. Vel-vistierti ar fi &sit, bine ar fi maria to sa -I multia-

elti

s'ag

s'aft

(Ikea.vel-vistiertt,

sa-si

I

'111

i-

Page 214: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

CHRONOGRAFU DE DIONISIE ECLISIARCULU 217

mime cu ce vei socoti. Voda au respunsti : cauta-ti treba. Si intrebanduse vel-vistierti decatre comandiru, ati dist' ca nu iati datti voda respunsil. comandiru all cunoscutti ca vodanu voiesce a-I multiami cu ceea ce au cerutti, si au intratil uriciune si pisma

Ptut vodi.tlbs:

tre el. Insa au tacutti generaril a mai dice ceva de bani, asemenea si voda siaulfacutu uitare.

Deci despre primavara, all mai grititd voda comandirului Mitristond st randuiesca ostispre luarea cetatii Giurgiovului. Mitristoml iad respunsti, ca niaria sa nu este poruncitorilgenerarilord si ostirei, ci este imperatulfi, si nu vorti scie intre ostirea loril mai ma-re, ci ca unit principit alit tieril, sa-si caute trebile tieril, si sa le dea ce i s'ad poruncitu de-la imperatuld.

Voda s'ail scarbitil si all scrisu la Petruburgit imperatului mica generarii stall nu-mai de baluri si de tractatil, si all lasatit pe Turd de treed Dunarea si prada raiaoa, si Mi-loradovici umb la sa se insure cu fete de boeri, si numai de mueri sta.

Imperatulti all scrisu comandirului Mitristonti forte cu imputaciune, mustrandul de ne-harnicia lord, asemenea si lui Miloradovici, sa se parasesca de mueri, si st stea de resbohl.Generaril cetindit cartea imperatului, si vediendit ea le imputeza si-I mustreza ca sunt ne-harnici, umplutit de manic, si all scrisu si ei la imperatuld cumca urmeza poruncilortiimperatesci , si Turd nu treed Dunarea, er pentru a bate cetatea Giurgiovulu allmai facutti contenire, ca Turcit siatt pusu some(' sa esa din cetate cu pace, si sa o dea far&resboitt, si este inchisa cu ostile imperatiel sale impregiuril. Er principulti Ipsilantti, ca unitGreeit mandru, se socotesce in mintea lui ,ca alma ar fi ca unit imperatd. Asemenea au scrisucomandiru si feltmasiarului Prozorovski, pentru voda, si pentru randuld ostiril. Scris'auMitristonil si Turcilorit la Rusciucti si la Giurgiovil si la Braila, cumca va da pe mina lordpe beiulit Ipsilantd, ca pe unit resvratitonl, carele au pricinuittl turburare si resmiritia in-tre (160 imperatil.

Pasii priimindii scrisOrea comandirului, si vediendti ce lead scrisu comandiru, s'ait bu-curatii, trirnitiendti poclond lui Mitristont suma de galbini, rugandulti ca sa le mai naravescasi sa-I ingaduie a-si stringe semenaturile si fenurile ce le all ale loll dincoce de Dunare. Siasia au si facutil, ca in primavara, a cincea septemana, din postultt pascilorit, au poruncitude s'ait trasil tote ostile muscalescI dela Dunare inapol, si all intratit in Bucuresci. Er sa-telorti au poruncitil sa se redice de pe marginea Dunarit catre munte spre Tergovisce.

Ipsilantt dovedindti ca vord generaril dea pe mina Turcilorti, fOrtei yed!, Barbsred s'ail scarbitit, Si 'timid'. mai asceptandt, ci degrabit s'ati gatita cu tote cala- huminladnattiir

baliculu, si s'aft apucatti de sanetosa, ca intr'o nopte all razmato tocmai la apa Buzeului,dupe, cumt spunti ca este in dreptuld Brailei. Mitristonti simtindil de ducerea lui voda,inca all scrisu Turcilord dela Braila, sa-I tie calea sa -lit prindia. Dar Ipsilantd, ca cell cugrigea, n'att zabovitti acolo mai multil decatit o jumetate de cestl, de at mai resutlatU call,si au plecatu, si trecendit apa Buzeului all scapatit din maim Turcilorii, ca Turcil inca, ausositil dupe, plecarea lui voda' la o jumetate de cesit, insa doue cart mocanesci care all fosttmai in urma cu calabaliculit lui voda, leati spriginittt Turcii, si lead luatti cu tote.

Principulit Ipsilantit lass principatuld Valachiei, si ajungendtl la Petruburgit, mergendilla imperatultk all spust tote pricinile si urmarile lui Mitristoml si ale lul Miloradovici, sis'ait geluitt cumit au fostit sa -lit dea pe mina Turcilort. Imperatuld Alexandru all scrisustafeta cu grabnicil curieril lui Mitristonti, sa merge la imperatie sa respundia la cele ce vafi intrebatti.

Mitristonil vediendt1 ca pirisie 'I vorti fi faptele la imperatulit, s va cede in urgie im-peratesca, adapatit cu salepuld mortis si au muritit, fiindit papistasitt dr nu Muscalit.Imperatulit all facutti pe Miloradovici mare comandirti, fiindit omulti lui Costandina frateleimperatului, macarca invinovatitu si pe elti, dar elu s'au indreptatt, ca Mitristonti aufosttl comandinl si poruncitord mai mare. Er la scaunulti domniei s'att oranduitd de catreimperatie a fi divanit, si boeril divanisti sa ocarmuiesca trebile tieril, si o vreme s'at tinuttdivanult urmandu dupe porunca lui voda, si lua si marfa sa din venitulti tieril. Apol in-cependu boeril a scrie lui voda, ct nu se ajunge venituld tieril a da lefile la ostile

28

sa -lit

s'ati

sa-la

s'ad

rau

imp6rA-

Page 215: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

218 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

tesci si la alte cheltuieli ce se &ea dupa porunca, si nu aft de dude sa dea, si marfei salebani. Er voda s'ati scarbita forte, si spuna cumca aft mersti la imperatulti Alexandru, siaft inchinata tiera sa fie a imperatlei Rosiet, si sa se iea venitula pe sema imperatiei, si pemaria sa sa-la miluiesca imperatlea cuma va socoti. Imperatula au trimisa pe unit generartisä fie in loca de domna, vechilti imparatescii, capa mai mare alit divanului, si fart de den-suit"' nimica sa nu se fact de boerii divanisti, si elf' sa insciintieze la imparatula lucrurilecele marl ce se cuvine a sci imperatiet Er pricinile ce se voru intempla intre orasianl siintre ostasi sa se judece la judecata ce se numesce politie. Er Jul Ipsilantti iau data 80de sate de rumani adeca iobagl din satele Iavrel Chievopecerski, fiindti ca acea manastireare multime de sate iobagi, sa fie lui voda venitu dela acele sate, precumti ieati dela ru-ma.ni si alti domni cant au sate, dupa obiceiulft si oranduiela ce este pe la acele tieri.Si iau data si unit saraia de lacuiutia, spina unit ca tar fi oranduita sa i se dea si cate-va mil de ruble in tott 'anula dela vistiena impera.tesca. Si asia Ipsilanta siaa Wata dioabuna dela domnia Tierii-Rumanesci, audit von, si unit feciora alit lul sa slugesca impe-ratului, pe care raft incinsft cu sabie de lots.

Miloradovici remainda comandira, nezaticninduld niminea, s'au insurata si au luatti pefata banulut Filipescu, ca si mai nainte aft avuta a face cu casa Filipesculul prietesiugti,si se robise cu pofta mueresca, si sta numai de baluri si tractatil Er Turcii s'ait adunatumultime multi, si aft facuta ordie din con de Dunare, aprepe de Bucuresci (Mud cesuri,gatinduse st dea navala in orasiu, si lovinduse cu Muscalii, de-I va birui, sa robesca orasiulitcu mica cu mare, si caselonl sa le dea foal de ,tote partile. Boeril vedienda ca Turcii s'atistrinsu multi, si ail facuta ordie aprope de orasiti, si vedienda ea Muscalii sunt pucinl, si nuvoru pute sta in potriva Turcilora, ca ostile era adunate la Lechia asupra Francezilora, cainca nu facuse pace, aft mersa la Miloradovici si gait ceruta voie sa scotia calabalicurile afaradin °mai si harernurile. Miloradovici lead datft voie. Si mai trecenda cite -va dile, aftdisti boeril ca voru sit esa si el afara din orasia. Miloradovici ail dist' sa, esa daca l'e fricaon care va vre, numal sa remaie cei ce sunt randuiti a a ostilora cele ce le trebuesce,si luanda acesta respunsa boeril, s'ati redicata de au plecatu din orasiti. Era orasianii dataaft vecliutil ca fuga boeril si mitropolitu cu episcopil, s'ati spartii tote orasiulii, fugindii tottin tote partile unde leaf' vediutii ochii de frica. Dar boeril, si mitropolitu cu episcopil, 1-gumenii, archimandritil, negustoril, si eel cu putere, aft intrata in tiera unguresca de aft ura-pluta tote orasiele. Si sa fie vadiuta cineva spaima si fuga, ca nu era drumulfi numai plinade cart, ci era cite trei patru sireguri alaturea, er la locuri strimtorate si la podurl da na-vala care sa apuce inainte, si se incurch, carale, carutiele, butcile, de nu putea sa treca, o,mare era frica, cuma tar fi gonita cineva, insa Turcii sta pe locu. Deci Miloradovici ve-dienda ca Turcil s'ait si mai apropiata de Bucuresci, temenduse, ca de va intra in ()raga, voltstria orasiulti si va stria, si Ostea si voru pert cu totulti si se va invinovatt de catre im-peratula, asia-dar aft lasatti tote chefurile si all poruncitit tuturorti tisturilorit, in grab&sa se gatesca de resboift, si gatinduse ostile cu totti tacamula si cu tunurile, dar nu scieanimini din orasianii ce mai remasese, unde va sa merga &tea, ca sa nu afle iscodele

si inter) di la apusula sorelui aft plecata cu tote ostile din orasiti spre Colintina, sitsinda Muscalii, emenil dices ca fugit de frica Turcilorti, si dad an esita ostile la campti,Miloradovicl an impartita ostile in doue parti, si lead randuita care pe unde sa merga, sicazacit cu ceealalta calarime iau randuita pe de alts parte, si mergendft in noptea aceea cutacere si cu povatia de iscOde, si in versatil de diori aft lovita ordia Turcilora si aft inceputaa da cu tunurile, si apropiinduse piota danda cu puscile groznicii, si lovindul de doue par -ti, cazacil inca iau lovita de alts parte, au turburatti pe Turd, inst Turcii n'ati data do-suit, fiinda multime, ci sta de resboiti si da si ei cu tunurile si cu sisinele, si calarimea seslobodia in pion, de Muscali, dar piota s'aft facuta ca unit zida indreptanda puscile cupanganeturile de se intiepa tail Turcilora, si cu tunurile neincetata da foca lute. Asia-dartiinda resboiula siese cesuri cumplita, nebiruinduse nici o pane, cadiendu ostasil si dentr'oparte si dintr'alta , si mai in de sera, dat'ati navala dragonii husarii cazacii athauti ceera cu sabiile, in Turd, si resbindul, aft inceputa a dh Turcil dosulti, fuginda spre Dunare,

Tur-cilord,

Page 216: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

CIIRONOGRAFU DE DIONISIE ECLISIARCULU 219

si au fostit isbanda Muscalilorti, perindti Turcl, spunt, 6000, si diet ca au fostit ordiea Tur-cilorti de 20,000, er Muscali spunti ca at fostti de tots 8000, si ati peritti si din Muscali1500, si la urma Muscalii au cotelitil pe Turcil cei morti, si ati castigatti din destulit pen-tru rachiitia si vinitia. Si in tomna s'ati adunatti ofasiult, liindit-ca Muscalil au facutti pacecu Francezii, si at venitti este muscalesca din destulti. (si s'att implinitt unit anti.)

Feltmasiaru Prozorovski mai in erns at venial dela Iasi in Bucuresci , si siedienditcate-va dile, facut'at o tractatie mare si slavita, si cu 24 de musicanti, si ospetandil cu tot'generaril, intr'alte cuvinte all imputatt generarilort ca nu sunt sarguitori asupra Turcilortisa, faca biruintia si isbanda, avendt atatia ostasi vitejl, si apoi at plecatit pe marginea Du-naril, sit vadia hotaru Tierii-Rumanesci, si all merst panit la Calafatti in prejma Diiului, side acolo intorcendit s'ati dust la Iasi in Moldova unde 'I era conacu , si bolnavinduse aumuritti, fiindu si betranti.

Apo' ati venitti in loculti lui Prozarovski feltmasiarit set vechilti, Pangrationt. Acestas'ati purtatti cu vitejfe asupra Turcilorti, ca cu venirea lui ati mai venitti si este, Muscali siCazaci, si indata au incungiuratit cu osti cetatea Braila, si indreptandu tunurile cele ma'marl asupra cetatil at daft in ziduri, si faramandil zidulu pe &Sue locuri, ati intratti cu os-tile in cetate, si pe toff Turcii cei ce venise din lituntru de at fostit scost pe Muscali, pe-cumti am scristi inapoi, jai' pust subt4 sabie, pe nici unult n'ati lasatt vie. Era pe ceta-tianii pamenteni dupa multi a lore rugaciune si dare de multi galbini iati ertatt. Musca-lii at cotelitt pre cei omortti si at castigatti destult de vinitia, asemenea si pe cetatianliait pradatt &tea muscalesca. Apol ati poruncitti Pangrationt de at inerbatil zidurile ceta-til cu barutt, si aprindiendit leati sfaramatil din facia pamentului, sa nu mai aiba. Turciilocti a se inchide inteensa, era varosiulti cetatil prefacutt cu foci in cenusie.

Era Ismailu cetatea, fiindti cu mare tarfe, avendtt siantiuri impregiurt ca sa nn sepierdia ostile n'ail batut'o, ci au inchis'o cu osti impregiurt, sa nu 'ita Turcii a est afarapana volt first zahereaoa, sa-I scotiii en fomea, er varosiuliz Pat arsti cu foci", si viindulporunca dela imperatulti s'ati dust' Pangrationt la Lechfea. Isaia generarti imputernicindu-se cu osti mai sosindii la Craiova, au deft resboit forte tare cu impreunanduse presteDunare, si ati luatti cetatea Cladova, si au opritti drumulii Dunarii, si multe sieicl de mar-furl at luatt, si Ostrovulti iat inchist calea la cetate, si au luatti cut resboiti Sfeti-slamil, siat pradatit orasiu. Facurat resboiti Cu Turcii si la Negotinti, si biruindtt Pat luatti si Patpradatt, si alte multe isbande all ra'cutti, si pe multime de Turd iati datti mortil.

Deci dada all plecatt Pangrationt at venitti feldmasiarti mare, Kamenski, care in lim-ba rumandsca va sa dica, ale pietrii, set pietrariulti, acesta cu adeveratti s'aii numitt cu unitnume ca acela care si en fapta si cu lucrarea l'ati aretatii, cit-ci ca cu o piked vertosa. ausfaramatil pre vrajmasi, si cu vitejfea si biruintiele lui at ingrozitti pe vrajmasi, atatil cattsi de numele lui audinclii vrajmasi' ca sosesce se infricosia. Fost'at Kamenski omit inaltticu mintea, si nu iubia desfetarile, pugint manta, pucinit durmia, une or' rezmatil in scauntlea pucintelt somnii, chibzuitt la resboiti, grigiulivil forte, pe generari iau opritti de a matgout balurile, poruticindule sa stea de resboiti , infricosiandul cu pedepsit imperatesca , ase-menea si pre boeri iau opritti dela baluri, si musicile leati opritti de tofu, cu butcile nimi-nea A, nu umble pe podurl fara numai generarii si boeril eel marl si betrani sa merga cucaretele lore unde volt aye treba, MO. in pasulti cailort ca sa nu se faca sgomotil pe u-litia. Poruncit'ad si ostilorti ca sa nu supere pe lacuitori mai multit de cat(' le este porun-ca. Si a pururea umbla Kamenski pe giosti pe ulitie cu unult set dol soldatl dupa elit,de lua soma ce se face prin orasiti, si mai multit pentru aceea oprise butcile ca sa-1 fie slo-bodil umblarea pe podurl.

St spunemti si de urmarile feltmasiarului Kamenski, ca dupa cercetarea si pliroforface au luatti, cum(' au merst resboiult, Iiinelti-ca se facuse pace cu Franciozil, precumil amdist, at venitti multime de osti muscalesci, de era ca lacustele. Mers'at la cetateasi vadiendit ca cetatea este tare, si de va face navala preste ziduri, se prapadesce multi es-te, ci all mai intaritti incungiurarea cetatil cu este, mai immultindti &tea carea o pusese Pan-grationt de inchidere, insa at poruncitti de at atuncatti in cetate cite -va cumbarale din a-

Skbii

Pat

Ismaili",

Page 217: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

220 TESAURU DE 'MONUMENTS ISTORICE

vaztopuri, si all facutti Carhmare inkluntru, dar n'ail pututti nimeri barutana adeca prafarieaprecumt 'I era socotela, ca data va nemeri prafariea si luandit foal se vat sparge zidurilecetatil, si lasandti cetatea Ismaili inchisa cu osti irnpregiuril liners(' cu o sema, de ostila cetatea Silistra, ce se numesce Darsetord. Acfea la Silistra asiediandil corposulu ostilorti,si macarca era cetatea dincolo de Dunare, pe costa until delft, dar au data resboiti cuTurcil si din eke si din colo de Dunare, trel patru batalft marl, si biruindit mat la, urmape Turd, all spartu cetatea cu tunurile, si au perita multi Turd, 15,000 de Turd all pedal,ai din Muscali inca all peritft, prins'aft vitt pe unit pasia si pe unit Pelivanti-aga, ce as fostavestitti la resboie, inca si pe unit voda ce au fostti °data domml la Moldova, Cbilimachti,ca si domni umbla. cu Turcil la resboiti pentru left si ca sa, se hranesca, precemti si Cos-tandinti Sutiulu au umblatti; luat'aft si orasiulii Dobritia, si viindu la Turtucaia, orasiti ma-re veatitti, cu resboiii, luat'ati Tarnovulft call mare si Gabrovulii, si Lovtia si Ghi-atropulO, si Rasgracu adeca Arnautchiu, si Provatu si GhenipazarA, si Ischitiuma, si Osman-pazarti, si Pazargicu, si Cavarna si Sistofu. Aceste orasie si cetati cu resboitt leat. luattiKamenski cu ostile muscalesci. Si all peritil multi Muscat, dar si Turd far& numerft allpent& Rr Necopoia, Turin", Cladova, Ostrovult, Sfetislamu, si a]tele, leat luatti Isaia cuSerb'' insocinduse, precumti mai susu am istorisitil.

Deci Kamenski facendit podurl pe Dunare pe trei locurl trecea ostile muscalescl si intr'o par-,to si intr'alta ca furnigile. 'MI spunea unit archimandritii, parinte betranft cinstitft, ca ar fi trecutftpreste unit putt"' avea Muscat' asiediatt preste fol de vite boi si vac' si bivoli, cu mare mes-tesiugft incheiatti, si nu numal ostile ca trecea, preste ell, ci si tunurile cu rotele lorti si cu cal tramgendule tree* si spunea ca mergendft pe ell on -ce greutate, se cufunda podu cu fob in apa de esiaapa de o palma in podu, asia inainte se cufunda, si din derail se redica si se scura apa, lucru mi-nunatti cu intielepciune facutit. Dec' venit'aft si is cetatea Rusciucu, si in date ra,ndun eland' tareresboiu si cu tunurile Wendt cetatea n'aft pututu birui, ca Turcil forte tare all statutftin potriva, dandu depe tabiile zidurilort si el cu tunuri si cu pusci, de all umplutti sian-tiurile cetatil de Muscali. Deci Kamenski nu s'ati lasatu, ci peste pucine dile s'ati &WI cuosti, si au pust1 tunurile cele marl in prejma zidurilorti cetatil, si au data cumplitit resboitia treia ora, si incependft a &rata. zidurile despre o parte, si dandu navala ostasil au intrat4in cetate, si all f5.cutii mare versare de sange in Turd, poruncindit Kamenski sa le respla-tesca sange pentru sange, si potolinduse resboiulft all pradatti cetatea, si avutfile cetatiani-lora, de s'ati umplutft Muscali' de bogatle si de scule argintarfl, dar marfun si bacanli, spuntica Kamenski tu peleriea impertia galbinil la oficieri, er Muscalil vindea cele ce pradase pefie-ce, era si arama multi pe 20 par. ocaoa, incatti Muscalil cerea, is marchitanti o pane sio oca de vinti, si-I arunca, unit galbinti. Dar Kamenski nenumerata sum& de galbini ati luatudela Bosneag-pasia de Pau ertatil cu vietia, si trecendulti pe suptii sabie raft sloboditd. DeciKamenski all poruncitti de all inerbatit zidurile cetatil cu barutti si leaft datt. focti de s'ailrisipitti din facia pamentulul, ars'aft impregiurti varosiulti, multime de case, de lean prefacuttiin cenusie, si s'aft mistuitil de foal' cite si cite marfurl feat de fen, inca si jitnitiele cubucate. Spunti unit ca aft fostti insciintiatti Kamenski la imperatuld Alexandru pentru stn-caciunea ostilorti la bataia cetatil Rusciuculft, si iar fi scristi imperatulti, sa bata cetatea sisa o sf5xame sa sparga cuibulu Turcilorii, ca imperatlea are mt. din destulii, precumft siera, ca-cl cat' peril alti venia is loci, si nu se impucinit ostile Muscalilorfi.

tra pasia dela Giurgiovil vedienda ca s'ati luatu cetatea Rusciucu de Muscali, ce eraspriginela Giurgiovulul, nail mal statutti in potriva, ci all deschisil cetatea si s'ati inchinatticu tote agalele, lul Kamenski, cu poclonti puindu pe o tava chieile cetatil si plina de gal-bini, dandit si ostilorti o sums de ruble turcescl pentru vinitia. Dat'aft generarilorti cite unitarmesarift, impodobiti cu rafturl, asemenea si lul Kamenski iau data ce all poftitu. DeciKamenski all lasat4 pe Turcil din Giurgiovu Si pe pasia cu tote agalele, de s'ail dusti cupace uncle all von, si cetatea n'ati stricat'o ci all luat'o suptil zaptu. Pasia din cetateaIsmailft cu Turcil n'ati mai pututti suferi fomea, ca all foal muritti multiple de Turd in ce-tate de Rime, si slan mancatu si coif in locil de came de 6e cu urezti, do' ani si maibine all fostil inchisl cu osti impregiuni, aft deschisu cetatea si s'ati inchinatil generariloril,

au

WahlPat

ce-la

hinda-ca

Page 218: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

CHRONOGRAFLI fE DIONISIE ECLISIARCULU 22

dandule multh boghtie de haul, si armAsari impodobitl de ACME-A, ea el nu-1 strice, si aitmultiAmita si ostile, si iad Fasatd de s'au dusti cu pace, si ait intratti Muscalil de ad um-'plutd cetatea.

Dec1 insciinti'andii Kamenski pe imperatuld Alexandra pentru biruintiele ce s'au ficutd,si pentru eetatile i orasiele ce s'au luatd dela Turd, cu ajutoriulu celtz de susd, prin vite-jfea ostilord imperhtiel sale. imperatuld s'ad bueuratil si au trimisd. lui Kamenski cavalerieimperatescrt de multu pretit, si cu laude l'ait incununatii ca pre unit vitezt si biruitorti sianthiuld feltmasiartf, scriindul, stupai napred, adech, sit mergh inainte.

Era Isaia generard, luat'ati cetati si orasie, precumti am scristi, precumd si Ostrovultltiinduld inchisti pang ati esittl Turcil de Mine, insa nu s'ati bagatti Muscalil in cetate, ne a-vendtt la cc, si Tnrcil n'ati mat indrasnittt sit intre sh patimesch Rime, macarca n'ad matpututd, fiindd drurhuld inchisti alit Dunarii de osti Muscali si Serbi.

Era cetatea Diiulu fiindu vestith de thriea el, nu s'ati apucatii Isaia a o bate ca sA ntise pierdia oste multa, ci ad incungiurat'o si hit incbis'o cu putere de oste Muscali si Serbi,insh au esitit Turcil dientil la resboitt de facia Ana a nu fi inchisa, si s'au lovitit cu Mus-calil si cu Serbl, dar biruiti fiindii, ad cadiutd multi, si cat1 au remasti vii au schpatu incetate, er pre eel morti duph ce iau cotelitd ostile Isaii, iau aruncatti in Dunare sa se scal-de. Apo! Mola-pasia au trimisti la Isaia cu cheheiaoa lul mare poclond galbini, si ru-gatti sa, nu bath cetatea, ca de' va r6m'ane biruintia si stapanirea imperatiel Rosiei, elu va fiplecatd si va respunde on ce se va cere, si Turcil din cetate nu va mai est la resboid. Asia-dar Isaia cu ostile lui si cu Serbil lui Cara-George &cella resboie asupra Turcilorti, si bi-ruindui, au cuprinst si acea phrcea de tiers ce se numesce Craina cu tote orasiele el si cucetatea Cladova intru sthpanirea sa, in care Crain& sunt trel judegie marl tote Serbl, sth-paninduse de trei oberkineji, si el le iea birulu si -lit trimite la imperatuld la ciarigradd,si el judeca tote pricinile tieril, ins& este si unit Turcit judecatoriti, ce-1 dice voevoda, Ca unitbe§li-aga, si candtt are vreun.d. Serbt cu Turcil pricinh judech voevoda cu oberkinejii.

Decl trecendd trei ant dela venires Muscalilorit, Isaia se facuse cu bunetatile lul inCraiova ca unit phment6nti, dandii tuturorit boerilord cuviinciOsh cinste, si cu ostile era bunit,si le da left marl, insA, la Arnhutl i Serbl si celord strain!, Or Muscalilorit le da dupA, o-randuiela impera'tesca, si celorti ce i se geluia de nedreptate '1 mangaia si le face& dreptatecu indestulare, si timid Dunarea cu paza dela Dal panh la Ostrovd, intiercase pe Turd denu putea, trece nici in Tiera-Rum'anOsca nici in Craina nici la Ostrovit.

Era odiniora intemplanduise a trece Dunarea spre cercetarea ostilord, si intr'o di fiinddla masa cu oficierii lul si ospetandii (asia s'att doveditil) iau trimisti nisce agale din Diiti sell'tote fi dela pasia, poclond o baclava forte frumOsa si cu gitstit bunit si mirositOre, inch sizaharicale, in care all fostil bagatti Turcil otrava, candd all facut'o, si priiminduse au pus'oin mass. Isaia vedienduo eh este bunit la vedere si dulce la gustare au mancatti dinteen-sa, inch si dol oficieri au mancatt, si indath bolnhvinduse dupi scularea dela mash, ad ye-nitd la Craiova, si cautanduld deftorii sh-1 ajute, jail mai prelungitil vietia ca,te-va dile, Si'all muritti, asemenea si acel dol oficieri all muritti eel ce au mancatt baclava. Asia ati fostasfirsituld generarti Isaii.

Eli in urma duph mortea Isaii generalti, ad venitti in loculd lul Zasti generalit, careacesta flinchu omit reti, spunit unit tit n'ait fostd. Muscat' crestint, ci ait fostil papistasiti, settluteranti, orl calvint, si au facutti multu valti tieril, nechjindd lacuitoril tierel si pe orhsianI.Acesta au nascocitt sit fach siantiu mare impregiuruld orasiulul pentru ostire, precumti auSi faced dup& mind se vede. Dar tine pote spune nevoile si necazurile si chinurile ce autrash si au phtimitd bietil crestini, ca poruncindtt ispravnicilorti dintr'aceste cinci judegie deau adusii multime de omen! salahorl de lad push la saparea siantiulul, si fiindU vreme deerna, dioa sapa la siantiu, pazindui si silindul saldatil muscali dup.& porunch, era sera'! in-chide& prin beseric1 si prin curtile besericilorit in zidurl, si flinch"' bietil omenl udl de Din-sere si plol red, si fIhmendi, si farh focti, muria de gent si de Mine, si nu pucinl all murittt,inch si saldatil eel ce-1 phzia nOptea degera. Asia cu nemilostivire acestd generar6 au elsnitii omen!, si l'ati blestematit tiera si totit norodulit.

Into

Page 219: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

222 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

tra vitozulu Kamenski, dupi ce au facutii marl biruintie, si aft luatu cetati si orasiepeste Dunare, precumil mai start am aretatt, au pornitil ostile inainte, si cate orasie i ca-steluri leatt fosttl in drumit, tote leail sparta si leaf' pradat4 ostasil, apol lean datt. focii, eraTurcii nu se mai opria fugindit, tote lasandu de Inca, ca-I ingrozia numele lui Kamenski;mare paguba si prApadenie se faces Turcilort. Deci sosindt ostile la Cogea-valtact, adecamuntele celii mare, all tabaritil acolo suptii pola muntelui, si s'at push. la oranduiela totecorpusurile cu tunurile si gephanalele lortt, pentruca acesta munte nu are drumii sa-lii trecacu caru, ci numal poteca de piciorti si calulu sa-111 traga dupa si se aducea zahereaostilorti din tote partile acolo.

Spusu-mi-al unit, caril dices ca all vediutti si cu ochil, cumca au fostti venitii la Bu-curesci o oste ce leaf' fosttl &condi' Calmuci, cu masdrace si alte arme totil ca ale Cazaci-lord, si Watt in starea trupulul scundateci si grosi, cu capu mare, si fruntea Iata,, si obra-zuhl mare, Or ochii si urechile mid. Acestii nemii de omens spunea toff ca n'ait nicl o le-ge si nu credit nicl inteunii chipti, numai de porunca imperatului asculta si se supunti. A-cestia spunu ca manta on -ce vedea si le esie inainte, si dobitoce necurate, si jiganii, nualegea nimicil, inca si crudti si golf' fara pane sett malaiu, inca si came de omit all fostalmancaudii, pentruca la venirea lora all fostti dattt porunca Kamenski sa-si pazesca omenilcopiii si fetele de catre el, dar ei dovedindti ulitiele pe unde lacuescu Ovrei, merges pe po-

repede cu tail, si data vedea vreunti copilii sett fetisiora de Ovrei, se slobodia ca uliultiplecanduse de pe calf', adeca de calare 'I rapia bags in traista calulul ce o avea la o-blancti si fugia, si estndit afara la ordie, noptea frig& intregii manta cu tovarasilce-I avea. Deci geluinduse Ovreii ca le mananca copiii, si dandtt bani multi lui Kamenski,sae redicatil din Bucuresci, si iau trimist la ordiea dela Cogea-valtacti, acolo asiedianduse, Cazaciisi cu acestia Calmuci se scula cate o suta si mai bine, 'ite si date sute, si se ducea nop-tea, insa diva trecea muntele si se tainuia, prin paduri pan in seratii, apol pogoria fara vestein orasie si in sate turcesci ce era dincolo pe suptii munte, si da navala cu masdracele in Turd,si rapia prada ori-ce gasia, si lua tail, mai vertosii vite ca sa manance la ordie, Or Cal -mucil aducea disagiti pe cal fete si copii de Turd si-i manta, a Ore 'friptura, a ore rasolit,si bea horelca dela marchitani, macarti sa fie fostii ocaoa unit galbinii , dar era cu indes-tulare la marchitani de tote, ca faces mare negustorie ca la unit belciii mare, si castigh baniin greii. Turcil dad, ail vediutii ca le mananca copiii si fetele Calmucil, jail cuprinsit mi-rare, de all fostti dtcendtt, anasini-sactim, ce legheone de omeni all adusti ghiaurti muscaliisa ne manance copiil, si tare s'ati ingrozitt de Muscall vediendit ca all sositu si all tabarittica lacuste la acelii loch.. Spunea unit de acesti Calmuci, ca la drumtt data gasesce on calf'on omit cadiutti mortti de resboie, taie pecini de came din armurii din napol, si le asternesupte siea in keg de ebanca, stringendii tare cu chinga, de se colesiesce calmsuptii siea, apoi o lua si o mance, ca pastramaoa de giarigradil sett ca ghiudenu, si incagola une on candil nu i se intempla sainu, si be horelca, apol incepe a cants si a-si facevoie bunt.

Imperatulti turcescti all scrisil In Bonaparte ca de ce all facutti pace cu ghiaurulti,nu vede ca va sa supue imperatia lui, adech a ciarigradului, apoi elf' cumit va pute sa re-male in pace, ci sa se stole cu resboitt asupra Muscaliloril.

Rr pe de alts parte vediendil ca cetatile dela Dunare s'at luatti si s'ati fara'matii totede Muscall, si tote orasiele lean pradatil si leaf' pustiitti prefacendule in cenusie, si nu maipotil sta inpotriva ostilorii muscalesci, ca-ci ca all slabitti faramandulise puterea de feltmasia-ra ce are nume pietra; all poruncitti vezirului sa deschidia cuventii catre Kamenski pentrupace, si sa pue in lucrare trebuintia

Bonaparte all stricatil pacea, si s'ail sculatit Or cu resboiii asupra Muscalilorii ca unitvrajmasitt nestemperatt.

Imperatulu Alexandru alit Rosiel all tinutil sfatil cu ministril lui, pentru Francezi, ce vafaces Ministrii all gasitti cu tale ca imperatulii sa priimesca a face pace cu Turcil cu catttinterest]. adeci castigii se va pute de o cam data, Si sa pornesca resboiti asupra Francezi,

elf',

dudsi-lit

Hindu 'elf'

pacii.

'Ill

Page 220: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

CHRONOGRAFU DE DIONISIE ECLISIARCULU 223

tort. sa sfArame capulft reutatilorii, si cu imperatulil Otomanilorit mai la urma 'si va dudade nu se va potoli de asupra imperatiei Rosiei.

Alexandru imperath au graft(' catre ministri, cumca asupra Frangeziloril trebueseft osti'nuke, era ministrii aft dish catre imperatulft: to temi marfa to de unit unehiasift betrant ;osti vomit respunde cu tots knejii de obsce, si nu vei aye imperatia to lipsa de ostasi. ti-sia-dar s'ati data porunci pe la toff knejil, adect, domnii, ca fiesce-care din pringipatulft lui,adeca din tiera lui, sa respundia 6meni de oste, insa omen' alesi, sanetosi, vertosi si

si sa, se fact, &ire de tote cute trebuesch de resboitt mare asupra Frangezilorh.Era Turcilorft (lath respunsulti prin feltmasiaru Kamenski prin carele au deschish

vezirulft cuventh de inpAciuire, cumet, si imperatia Rosiel este voitore de pace. Kamenskipe acea vreme s'aft bolnavith de lungore, si au repose', si imperatu Alexandru forte s'adintristath si iau paruth reh de mortea lui Kamenski. Er Turcil s'aft bucurath ca aft sea-path de pietra cea vertosa came ref" lett sfaramattit. Dar inca odata s'ati thuta congresupentru pace candd era Prozorovski feltinasiarh, si cerenduse de catre imperatia Rosiei, sadea porta ciarigradului aceste done tierl Valachia si Moldavia cu pace, si sa intorea tots a-vutlea casil lui Alexandra Voda Ipsilanth ce iau luat'o fall" dreptate, si sA platesca eheltu-iela resboiului de candh s'aft inceputd. Er vezirii-pasia care era la congresh au ceruth caaceste &Sue tied st, remae or supth stapanirea porta, si sa dea Museald si Crimultt inapoi.Prozorovski audindft de Crimii, aft dish catre vezirti-pasia : Crimuld ceri ebitvoiu mater ; sispun' ca Para fi seosh pe vezirh-pasia cu rusine din gongrest.

SA spunemh si de mortea betranului Alexandru voda Ipsilanth, ca dupa Cel Vedi de morteas'aft insciintiatft imperatulh turcescii cumca au dath scire si invetiatura fiiu-1 luiset Costandinh Ipsilantit vode, ca sa fuga din Bueuresci sit scape la Muscall, si cumca fu-gindh la Muscall aft scociorith resmiritia asupra portil, aft poruncith imperatulft luganiciarii-agash de au mersh cu o mie sett &me. de ianiciari, si fart veste au ineungiurath caseleIpsilanth, si prindiendh pe voda Ipsilanti" left push langiu de gall, si la piciorti catusi si o-bedi de fierd, si l'aft inchisit in temnitia ce-I dice edicula, luandii atunel dupa porunca im-peratulu' tout avutiea ce au gasith in casele lui de prada, lasandu numai zidurile Ole. A-po' peste cite -va dile Pau scosii la meidanil, adeca la loch de privelisce, si stand' vezirultide facia, aft poruncitti la gelatl de fait inceputh a taut din tote incheeturile, adeca dela de-getele mainilorh pant, la umere, care sunt siepte-spre-diece incheeturi la o mans pant la u-mere, asemene si la alts mama er siepte-spre-diece, si la piciore er dela degete pant la in-cheeturile armurilorti la trupil, 13 incheeturi la unit piciorfi, si alte 13 la aid" piciorft, carefad. de tote incheeturi GO, si remaindui numai trupulft tavalinduse in sange iau Wadi peurma capulu. Acestft china au suferith betranulii Ipsilanth dela nemilostivult tiranh, invino-vAtindulft ca elf' fostft pricinuitoriulft resmiritii intre imperati.

Era pacea lutes cestri incheiatt. Collgresu nu s'ail facuth, ci numai impe-refit prin scrisori nnulu catre altula s'aft intielesu si s'ati invoitti la toemela pacil, trimitien-duse scrisorile prin curled imperatesei legate dupe' °bleed'.

Si aft dad" porta imperatiei Rosiel sa stapanesca patru cetati, adeca, Hotinu, Benderu,Chilia sett' Chilichia, si Ismailu, si trei judegie din Moldova, si Basarabia, er Musealii au la-sad' Valachia si Moldavia ce aft mai remasii, (fiindii-ea stapanesch si Nemtil trei judeciedin Moldova), sa fie era supth stapanirea giarigradului, si spun' ca aft dath porta si chel-tuiela resmiritil la Muscall, si legatuinduse pacea cu ponturi, ca sa nu mai fact Turcil cre-stiniloru reit seh vreo asuprela, ei cu bani si cu tocmela sa cumpere ce volt vol dela lacu-itord tieril, cum' se volt pute ajunge, si sa nu mai prade tiera dupa cum' ail pradat'o car -jalfil si pasvangfii, si dela domnulti peril sa iea hareciulti cell" oranduith, si sa nu-litsesca din doinniea tieril fart scirea imperatiei Rosiei, macaril sa fie si in vinovatie, si asias'aft redicath ostile musetilesci din dell, si dupeste Dunare. Er acolo la Cogea-valtact un-de era corposurile ostilorii in pole muntelui incA candft aft acolo an poruncith Ka-menski de aft cioplith intr'unti stein de pietra iuchipuindu sell alegendh inteensulh unt stalpunetedh, pe care stalpii aft serial cu slove cioplite in pietra inteacesth chip': Cu ajutoriulftlul Dumniedieh pant aid aft biruith armele puternicil imperatiel n6stre Rosiel, fiindt cur-

li s'ati

lui

s'ait

hp:

sositt

voi-teem,

ele

china

Page 221: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

224 TESAURU liE MONUMENTE 1f3TORIC

14t lets. ) gerea anilorit letil 1812, inchipuindit si gripsorii in pietra, pecetea imperittescA.Inteacesth diastima de vreme a resmiritil s'au facutd o nespusa si nepovestith scumpete ca-

re n'at mai fostd nici odath in lume, pentru care sfi, insemnarod din parte ca sa remaie de a set fiileel ce se volt nasce. l'hina de grad 24 lel suta, malaiu 13 lel suta de oca, vinu panA, la 50 par. ocaoas'ad suite, racbiu prostu 70 par. ocaoa, er anasond 3 lel si 4 ocaoa, gAina 50 par, si 60, and at 6par. si 8, curcanu 4, 5 lel, er la .Bucurescl 8 lel, pescele morund prospetu dol lel si jume-tate ocaoa, crapu somnu 2 lel, a ore dol zlotl, cosacu meruntu care era o pars ocaoa s'atisuite unit led ocaoa, er icrele rosil 4 lel ocaoa, dr negre 5 lei si 6, until de lemnit 5 lei si6 ocaoa, lemnele caru 5 lei si 6, er la Bucuresci 10 lel caru, si 12 lei. Er vitele, call pro-stti 100 lei, er mai bend 200 si 300, inch si unit calu, vaca cu mal de giosii 40,60 lei, si 70 lei vacs Mina, bol de jugil 100 lel parechea, mai buns 120, 150, si 170 de frunteparechea. Dar marfurile ce vomd dice, alagiaoa prosth 12 lel, siamalagiaoa 25 lei si 30 lel bu-cata, postavu, tropaorit 10 lel cotu, siaiu 16 lei cotu, saita 24, asemenea si bumbacu, astaru,ibrisimu si gditanurile, inch si ghermesuturile, tote cele, s'ad mitt la pretid intreitit si in-sieptitil. Asemenea si banil suite cu pretiuld mare, acumtl la acestil letii 1815, lee tur-tescit de eel nol 50 par., caragrosiu ce au fostd dol lel, acumit 2 lel si 25 par., caragrosiu ceau fostd 2 lei si jurnetate, acumit 3 lel 15 par. Acestl banl lad suite negutiatoril la pretit,.ca -I adunh si-I dud la Nemtl de-1 topescii si fact' caragrosi nemtiescl forte frumosi cu scireaimperittiei, platindit havaetu la tarapanaoa imperatesca. Era banil nemtiescl, grositia 4 par.,petacu 10 par., mariasiu 20 par., zvantiu 1 led, galbini 14 lei, care era in resmiritia Nem-tilord 5 lei, era teleru era 2 lel si 10 par., acumit este cincl lel si unit zlotii, Or crontaleru6 lel. Asemenea si galbinil turcescl s'ati suite la pretid, stambolu 8 Id, misiru 7 lei, fun-ducliu 11 lel, si eel mai mid asemene lad redicatit la pretiti, si de ce merge tote se suedin di, si papa canal nu se scie.

Asia-dar imperatiea Rosiei imputernicinduse si larginduse cu voia lui D-died, fiindu-cheste cresting, si diva ce aft incheiatd pacea cu Turcil, precurad mai sued s'ad scrisd, s'adredicatu ostile asupra vrajmasilord Franciozi. Si ad stapanitt acesta tiers dela lett' 1808 De-Icemv. 12, pana la letuld 1813 April(' 15.

Era pentru resbOiele ce au fa" cutit Muscalil asupra Franeezilord ad esitd istoria filth-rita la Viena pe larg,t1 rumanesce, eel(' ce are pofth a scl, sh citesca, ins(' sa scriemit oresi-ce din parte, precumit am cetitd in istorie.

Rdeboiuld on lush numai pentru Moscva spunemii, er pentru celelalte lovirl si luarlFrancium! alddoilea. I de cetatl, le lasamti pentru lungimea vorbei. Imperatuld Alexandru ghtindit o-

stile cu tote cele ce sunt trebuinciose ostirii, adech tunuri si barutd, ghiulele, zahereleMoacva }proci, 170,000. Erb. Bonaparte inch s'ati &ad, duph aunt scrie istoria, cu 500,000, Si

au intratd140.000. cu multime de tunuri, 1500; si ad pornitti ostile dreptd la Moscva, polithie forte mare si

scaunu vechid imper Atescii, scriindd Bonaparte catre imperatuld Alexandru, cumch are pofth shbea pocincu in Moscovia. Er Alekandru iad data respunsit, sh vii shnetost ca to vomit a-scepta si-ti void slugl, apoi void veni si et' de void be pocincu in Parise, Dec1 porun-cit'ad imperatulti Alexandru, sh esh tots lacuitorii cu mare cu mica din orasid, si sh-siscot& tote averile lord, sh rontaie numal zidurile adeca casele gole, asemene si sateleden imprugiurd, si sh se dephrteze uncle li s'ad poruncitd, si s'ad trasu si ostile intr'o

-parte si intr'alta, facendit tale sett drumti deschisti, nestandd in potriva ca sh intre ostilefrangiuzesci in Moscva. Decl sosindit ostile franciuzesci, si vediendit ch ostile muschlesclnu le std in potriva, ad socotitit ca de frich au dositti, si intrandti Bonaparte cu tote ostilein Moscva, si asiedianduse prin case, ostile muschlesci inch s'ad adunatd si all thbhritti detote partile impregiuruld Moscvei. Decl Bonaparte cu ostile lui, vediendil eh se strimtarezii,una ca gasitil zaherea in Moscva, si ceea ce ad avut'o adusa ad rdancat'o , si deafar(' din ties nu putea sa, aduch, ca nu rasa Muscalil, nici ei Franciozil nu putea a esi a-far(' din orasid, ca si ce ad fostd cateva magazie de bucate in Moscva, lead data foci Mu-scalil de ad arse nadinsit, ca sh nu le iea vrajrnasii, alta fiindti vreme de era., si in par-tea loculul acolo se face gad iute si cumplitti, si Franciozil bifida slabs la frig(', nu caMuscalil vertosl si obicinuitl la frign, pentru ca la Franeia nu stint gerurl iutl, vrut'a0

vitielii

sa

i

nail

560

earl

a.

Page 222: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

CHRONOGRAFU DE DIONISIE ECLISIARCULU 225

dupa voia lul sa fad pace aci in Moscva sa incheie pacea, ca cumii ar fi biruitU impera-tfea Rosiel, si sa supue pe Muscall ca pe Nemti, dar nemeritti, ca-ci s'ati inaltiatti premultil en mandrie socotindii sa supue tots Evropa, si Dumnediet celii ce surpa pre cei pu-ternici de pre scaune. va sa -lit surpe si pe elf' si smeresca. Si trimitiendet Bona,parte pe craiulti Italiei care II avea cu la principulti care era capulti celu mai mare alAostiloritmuscalesci, si pe feltmasiaru Vandont la generaru Miloradovici care era comandirti pesteostile cazacesci si husari, de an deschisti cuvinte de pace, dar au data respunsiz numitilorii,ca nicl sa audia nu voesct cuventti de pace, ci sunt gata de resboiti, ca-ci Muscalil cuunu cuventa voiescti a se face jertfa pentru patria FranOozii, emu, all nu ye-deti ca, not ca nisce bifnitori Amu Matti jurnetate imperatiea Rosiei, si astadI suntemil inMoscva, scaunti imperatescii. Respunsuleati principu si Miloradovici : nol v'amti lasatti de atlintratii in Moscva, si resboiti voimil a face macarti sa innotamti in singe. Frangiozil eraall &A: dar calla. se von lovi arteleirile nostre cele biruitere, multi voinici va sa pie-& Muscalil all respunsti: lovinduse °stile vomit vede. Asia s'ati intorsii trimisil la Bona-parte fbra isprava, er Bonaparte, fiindu-ca mal era osti frangiozescl si pe alte locuri mal departe de Moscva, clack all auditti ca lead biruitt cazacil -si-husaril, all poruncitil sn', dea

si cel din Moscva, dar ce folost, ca ostile lul slabise de Mule si de genii, si Muscalil da'Ayala in ei, mai vertosti cazacii, si in tote dilelp multime de Franciozi cadea de resboiu, si-I luaMuscalil totil polcuri vii din derett ca pe of de-I ducea robl. Bonaparte yediendii ca pier-de ostile, si la resboiti all slabitti, ca-ci cadea si de Mine si de genii, all dist cAtre gene-ran' : void sa esti afara sa, ye gasescil cvartiruri, adeca conace, case cu omens, sa, fie cufoci si cu zaherea, si pe taina s'at schimbatti in haine, si numai cu comisulii MI de calareall esitti din Moscva, si au apucatti spre Viena, apol scrie istoria ca au gasitti unit Ovreiticu o chibitca si cu unti calf', de rail dusti cu chirie, nesciindu ca este elf' imperatulti Bo-naparte. Deci generaril franciuzesci neputendu nits a se apera de Muscali dar necumti sadea resboiii seri a fad, vreo biruintia, all inceputti a se trage inapol si a da dosulti; darcine 'I lash sa scape, ca Muscalil celorti din nainte le sta in potriva cu resboiii, era pe celdin urma incungiura de-I lun, rob' cu tumid cu gephanale cu toff', ca era o mare nevoiepe capulti Francezilorti, cA unit Muscalti prindea diece, si diece Muscali prindea o mie, de-I ducatrobi sea 'I tale., ca-cl ca Franciozil dela o vreme all lapedatil si armele, all lasatit si tunurilesi gephanale si alte cars cu calabalicuri, pentruca nice ei nu putea merge de Mine si defrigii genii lute, si mergendii cadea lesinati si muria, si ce gAsia man* si pe ce punea maimse inveluia de genii, desbracandit pe celu ce ca,dee, sa se invelesca, si rogojinile de pela ca-labalicuri le lua de se invelia si alte tersini, si manca on -ce gasia, pans si scaune de omitmanta, tail lord cadea, de suptii el de Mine, si ei de pe cal Wee, ca snopil, .Icnil cel cetrageb, tunurile cad* tunurile remanea, o vas de ei I Deci asia cats all scapatti de all a-junsil la o apa ce-I dice Borontina, apa mare si adanca, acolo all fostii peirea lorti cea maimare, ca cazacil 'I gonia din deretti, de-I prapadia cu masdracele si cu sabiile, si la podulu-apel 'I bulzia de se calca unit peste altil, si insusl si ei se omoria unulti pe altulti ca satreca, si nu putea, cA se inghesuise gramedi morti pe podii cadiendil morti, Or unis o semide polcurl dandil sa tree& peste ghiacia, s'aii ruptii cu ei ghiacia, si s'aii afundatti pe suptiighiacia, o val de el, si periciunea lorfi de istovii. Decl asia intorcendt precumii nu siaiiadusil aminte, de nu se mai numia cine este soldatti sea tine ofigiert seu generalii, scrie is-toria ca dintr'o suta si patru-dieci de mie all intorsit scapati siepte mil trenciosi si goi, Or50 de generari ceilalti au perita toll de resboiti si de Mule si de gat, Or ca all remasti si rob'

Irobi. vil nu scrie, ca iartlfi taiatti petoti Muscalil, insli scrie ca, 50 degenerari vii tau prinsiirobi, si tau dusti la Petruburgii, si-I arata tofu anume, si in ce stare a randuielii ostirii all fostil,scrie ca si tunuri care remase adeca lasate si cite all luatu peste tote 1134, Or de celelalte arme

nu e numerti, dar si altele, inca si bani multi all dobanditti Muscalil ca nisce voinici. Asia-dar scotiendii pe Franciozi din Moscva si din hotarele tierilorti muscalesci, all poruncitti im-peratulti Alexandra sa. merga ostile inainte sa scotia pe vrajmasi si din Lechiea, ca o cuprin-sese peste totti, si anal resboit Muscalil cu Franciozii ce se afla inLechiea tau biruitt, Siegg au remasti vii au datit dosuld. Deci craiulfi prusu s'ati sculatfi si elf' cu cats este ma,

29

eft,

lora.

ell

Wad

ad -Id

Dis'ati

res-boid

Page 223: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

226 TESAURC DE MONUMENTE ISTORICE

si Wad facutil and trupti cu si dandil resboiti au biruitil si au scosd pe Frangioz1si din Prusia care o luase, adeca tierile Brandibtumlui, si gonindui inainte iau scosti si dinHispania care o supusese, insa, dupa curd" scrie istoria, de prin tote locurile iau scosd thatcu resboie si cu versarl de sa.nge, (ca si Franciozil au fa,cutti mare paguba Muscalilort, canalau mersti in Moscovia, de all arse orasie si sate, si inca si in Moscva au data focit orasiululcandil au fosttl intrattl,) precumit scrie istoria,cu tote aceste scotiendui si gonindui .din totelocurile all intrattt ostile a impreunatel stapanirl (adeca a Muscalilord si a Brandeburulul) inhotarele Frangiei, si ne mai putenda. a sta Franciozii de resboie, fiindti biruitl si goniti detote partile, all sositti ostile a impreunatelord stapanirl la Parisu, si tabarindd impregiuruldcetatil, au scristi imperatulti Alexandru ministrilorti si boerilorti celord marl aI cetatil Parisululintr'acestasl chipti: Vol mal marilord cetatiani at Parisulul, cetatea Francief, scaunulti imperatielvostre, vedeti ca ostile impreunatel stapanirl ad incugiuratti cetatea vostra, si de voiti binele vostrusi ala. patriel vostre, sa ve inchinati puteril nostre, si sa aveti pace si milostivire dela not, ca-cl noIvoimu pacea vested, si nu ye invinovatimit pre vol. Frangezil pentru reuld si paguba imperatiel no-stre ce att facutu, ci ne este invinovatitil multi imperatuld vostru Bonaparte, carele neffindit nemdde Frangioza. ca unit vrajmasiti au turburatd, nu numal Francia tots, ci si tots Evropa, au adus'o,la nepaciuire si la turburare, pricinuindii periciune si vorsarI de sange intre imperatff, siin mijloculd imperatiel mele all intratit, si atata periciune nemului vostru all pricinuitti caunit nestimperatti si fara de minte, cariI voi firesce sunteti datori a ocroti si a liniscl no-multi vostru ca nisce capete ale trupurilorit Franciet. Er de nu vetI asculta de povetiui-rea nostra, voi vets vede cu ochil vostri stricaciunea \rostra si a cetatii vostre, si Sa ne in-sciintiatl in sorocit de 8 dile. Dec! cetatianii ParisuluI cu ministrii ad cititit cartea imp&ratulul Alexandru la tote divanurile cetatii, si ait tractirui tit disele ace! cart!, adeca au U-ntil sfatil cu divan, si au gasitti cu tale ca sa deschidia cetatea si sa se inchine impe-ratulul, si aa. data respunsti ca sunt supusl. Er lead scrisil imparatulti Alexandru intr'acestasl chipu(a doilea): 0! vol cetatienilord si impreuna cu ostasi! Franciei, aducetive aminte, ce atI pa-timitil suptil tiraniea lul Bonaparte, ca nu de multd atI fostit la and miliond puternicl, sieta ca mal totl au perittt in imperatiea nested, fara hrana si fara spitaluri mal totI all fostd.dati sabiel ostilorti nostre, si de Mute si de gerd all muritti, si acumit ne este gele a pustiipartile vostre cele frumose ale tieril vostre; dreptit acesta not nu voimu pe Bonaparte sedpre vre unlit din familia lul a ti imparatti Frangiel de acurnit inainte, ci voimii sa fie Fran-cia cu intregimea el pe cumil au fostit mat nainte suptd stapanirea craiel, calif in pace ovord lash, pentruca Bonaparte nefiindd Frangiorti, numele Franciozilorit la tote nernurilefacutti until, si blogorodia \rostra are fi pierdut'o. Deci senatulit frangiozescd, adeca diva -nulu, ail tuturord in scire, si au (lath inscrisil mina Napoleona. Bonaparte din sca-unlit imperatiel e lapedatil, si dreptatea moscenirii familiel lul care era sa o aiba, de tade rupta, si nemuld franciozescd de juramenturile si credintia ce ad avutil spre Bonapartede tote se deslega.

Apol intrandit in cetate in Parise, imperatulti Alexandru si cu craiulti Prusula., si a-siedianduse in oranduitele palaturI, asemene si ostile, ministril stapanira eel impreunate, cuplenepotentiarii Napoleon Bonaparte, prin divan hotarescd asia : Napoleon Bonapartecell ce ad fostd imperatil alit Frangiozilorti se lapeda de corona franciozesca si de cea 1-talienesca, si se trimite in ostrovulti anume insula Elba, ca acolo sa petreca pane la sfirsituldvietil lul, impreuna cu tote 'Anna lul, si i se va orandul pensionti, adeca lefa pentru hranavietil, si acesta hotarire all intariro si senatuld franciozescil.Vedi envintele Imperatuld Alexandru candit au intratil in Paristi, acestea ad graitil catrelei Alexandrakapiiratfi din boerii eel marI aI cetatil, caril venise de s'ati inchinatit market sale : S6rta res-+atorie tipgritL boiului pans aicea m'ad adusit, imperatuld vostru all fostti cu mine unite si impre-unatt, insa de trel orI m'au insielatd, elu all intratti in mijloculd imperatiel mele, si neno-rocirea lul ce i s'ail internplatil in multi. anl se va vede, drepta scutire m'ad adusti pana2.1d, Si ed nu cugetd a face resplatire si isbanda asupra relelord ce min facutd Francia,eil mitt cu dreptate, ea. seal ca nu sunt Franciozii pricina, ca el sunt prietinil miel; dre-ptti aceea le void areta lord, cumca am venitil bund pentru red, adeca a le face bine, Na-

Muscalil,

facutil

lul

l'afi

Page 224: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

CHRONOGRAFU DE DIONISIE ECLISIARCULU 227

poleonti Bonaparte cid singurd e vrajmasiuld mica, ceta.til vostre Parisu ragaduiescd osebitaa mea scutire, si tote instituturile cele publice intregi le void tine, vette este trebuintift deasia stapanire care voile si la tota Evropa va da, pace. Si altele ad gr&itu bunulti Alexan-dru cu blandetie catre cetatieni.

DecT imperatulti Alexandru cu sfatu de obsce si cu vointia tuturorti cetatienilord leadincorunatt craid pe feciorulti craiulul care l'ail taiatti Franciozil in anil trecuti, Iiindti mo-scenitord crafei franciuzesci, si ad incheiatti pacea intre toti imperatil, si tote tierile ce le-ad fostti hrapitil Bonaparte, lead sloboditil a fi dr suptii stapanirea crailorti si imperatilorda carora aft fostil, adeca, a Nemtilorti, a Spaniorului, a Portugalulul si a Brandeburului, sicraiuld franciozescd sa-si stapanesca Francia cu tote tinuturile el, si pace au legatil intretoti ea mid unuld dintre cral sa nu se mai stole cu resboiti asupra altuia, sa-si stapand-sea fiesce-care tinuturile lul care le at din vechime. Era pe Bonaparte si pe familia lul ladpetrecutil cei oranduiti si iatt dusd de jail asiediatil acolo, la ostrovulti Elba, cu randuidlace li s'aft hotaritt pentru cele trebuinciose ale vietii, ostile muscalesd s'aft invertejitil laLechiea, si ale Brandiburulul la Prusia.

Cetatea Parisu este scaunulul crafei frangiuzesci, si scrie la istorie ca are 25,000 decase, si 875 de ulitie, si 550,000 de suflete lacuescd inteensa, si beserici sunt 300, si 45 decapele, adeca paradise, beserici mid, si 3 beserici luteranesci. Bonaparte pan& Pad por-nitit la Elba ostrovd, s'aft aflatti in Fontenoblot incungiuratit de paznici.

Facut'ad imperatuld Alexandru multe asiediamenturi de folosti intre craft si intre im-peratii apusului, si toti ad pe marfea sa mg mare intre densii, priimindil a se numi impe-ratiea Rosiel mat mare.

Si splint' unit din cei vrednicl de crediutti ca imperatulit Nemtilord Franciscus, pen-truca i s'ati sloboditti tierile ce i lead fostti luatil Frangiozii, prin biruintia Muscalilorti, aftinchinatti partea lul din Lechiea sa fie intru stapanirea imperatfei Rosii, asemenea si cra-iuld Prusiel, fiindti-ca siati castigatil drag cralea lui prin. imperatuld Alexandru, au inchi-natti si eld partea lut din Lechiea drag sa fie intru stapanirea Rosiei, care Lechie fost'aftcritic cu multe principaturi inainte vreme, si dupa vreml aft impartit'o imperatil in patruparti, precumil am istorisitti mai la inceputd. Acumii dar se vede ca ail venitti tote partilede s'aft facutti era und trupti, insa suptti obladuire Or nu de sinew cu crate ca mai nainte.

Alexandru imperatuld Rosiel, dupa biruintia ce i s'ati datti dela Dumnedied ca unul im-peratit crestinft, facuta prin vitejfea ostilord marirei sale, si scotiendit pre vrajmasii Fran-ciozi din stapanirea imper'atiel sale, insusi cu toti ministril si cu totl generaliT, mers'ati insobornicesca si imperatesca beserica de ad Acuff' multiamire cu totl archiereil catre Dum-nediett pentru isbanda asupra vrajmasilort.

Dupa acesta socotit'ad cu intielepciunea sa, sa se alcatuesca unit semnd intru im-peratiea sa in Moscva, din tunurile franciozesci ce s'att luatu cu resboid, precumu este o-biceiulti imperatilorti, a fi spre pomenire si aducere aminte de biruintia ce s'ati facutti, cumuarata istoriile ca se afla la Roma si la ciarigradd, facute de imperatil cei din vechime. Deciporuncit'au marirea sa, sa se zidesca o piramida dintr'acele tunurl, adeca unit tura. (in mij-loculd Moscvei) inaintea caselord imperatesci. Deci inginiril aft inchipuith aceld turnit pecharthie cu mare intielepciune, cumit sa se faca turnuld, si cumit s& alcittuesca acele tunurlla acea piramida adeca turnti, si adunanduse si alte materil ce au trebuitti, s'ad adunatti po-vetiuitoril mesterilorii, cei marl iscusiti la mestesiugurile de tad feliuld de materil, incepen-duse lucru zidirif.

Aid scriemii cumil este oiditcl piramida, clupei cumii am vediut'o ougreivitd cu inchipuireain istoria et cea tipdritd la Moscva.

Temelfa et pans in facia pamentului va fi zidita de pietra see caramida, era pesteacea temelfe este pardosita cu lespedi de marmura rosie cu indestulare de largime impre-giurti, si peste acea pardoselta aka pardosela mg inalta facenduse trepta, tote de marmora,si pe acea pardosea divaintea piramidel, sunt facuti patru stalpsiori ca de o jumetate de

Page 225: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

228 TESAURII DE MONITMENTE ISTORICE

stenjini inalti, tote de marmura, si pe aces stilpl stair pe fiesce-care cite o sgripsura cu unacapti, de marmura facutti, si legate cu lanciuri de fierti de gatti una de alto tote patru, careacesta inchipaire insemneza ca este legata puterea frangiuzesca, fiinda-ca acele sgripsure suntpecetea stapaniril Franciel, de pe acea a doilea trepta a pardoselii este zidita piramida, si tu-nurile asiediate in facia zidului, alaturate unulti langa altulti, in susti redicate cu capetaiuliice are gura tunului randii impregiurulti piramidei , apoi peste acelti randit, altti ranch"' a-siediatit era in soil cu eapulft, adeci bagate cu coda ce are tunuld la capuld celti grosu ingura tunurilord celoru asiediate randulti dintaiti, si asia tote randurile sunt asiediate cum&amu dice bagate unulti in altulit capetalele pe facia zidului, forte cu mestesiugii minunatti,deci la mijlocti este facutil bran frumosil si minunatii de marmura albastru, de care se gATsesce acolo in partea locului (precumil scrie istoria), care brae este fa,' cutti peste capetiteletuutuilorti ca o legatura, si preste acelti brit' asiediate cite (Vale tunuri cu rotele lora, carerote se vedti jumetate esite afara din zidire in facia, si jumetate asiediate in zidulti pirami-del, de tine tunurile intinse pe ele, in patru parti cite dime, de minune, si spunti unii capiramida are locti pe din launtru de se sue pans mil °mull Er dela brauld din mij-loci). Or se incepe in susu rindii de taunt.' tots in capetal puse si asiediate unulti insi asia, mergti randurile pana la alt' doilea brad ce este Or' de marmura, cu care Or' incheecapetaile tunurilortl, si dela acelti ale doilea brati Or' tunurile puse randu unulti in altultiin capetaie "Ana la alt' treilea brill care si acelli bran tots de marmura legs capetaile tu-nurilorit, si peste acelti brill este fa' cutti and foisiorit pe patru stalpi de marmura, si desu-pra foisiorului facial) in susit verfulit piramidei forte frumosti, si in verfulti piramidel estesgripsorii de aura Cu dOue capete, semnulti imperatiei si a stapaniril Rosiei. Si este acestapiramida, adeca, turnti, inaltimea de 14 stenjini Or' urme 84, si latimea sett grosulti ei sten-jini 6 si urme 4, care acesta piramida de tunuri alcatuita, pre cel ce o vedit '1 aduce in mi-rare, si socotescil cu mintea de biruintia cea mare a crestinului imperatti si vrajmasiloril in-fricosiatti, nemului frangiozesca, si tuturorti celorti ce viclenescl

Resboiulti acesta au contenitti la letulii 1814, canal si pacea s'ati incheiatii in cetateaParisului a Franciei, partea Evropii.

Turnulti sett piramida are 8 randuri de tunuri, si brine 7; Or' urmele se socotescit 6urme intr'unti stenjinti.

Era la letulfi 1813, dupa Sfeti-Georgie au venitd domnii tierii Ioanti Georgie Carageavoevodil (carele acesta all fostii mai nainte caimacamil scaunului Craiovel, si se iscalia la po-runci si la atresiade la titulusiti Iancu), trimisii dela porta ciarigradului cu fermanii impe-ratescii, si intrandil in Bucurescl cu halaiti mare dupa obiceiulu domnilorti, au siediutil inscam* si viindii testa boerimea i s'ati inchinatii si iaii s'arutatti mina chip& obiceiti.

Maria sa dupa ce au odichnitil cevasi (14%6 trei dile, au oranduitil boeriile divanuluidomnescii, si au asiediate trebile tierii. s'ati facutu oresi-care linisce in tiers, dupa ce s'advediutti lacuitoril isbaviti de greotatile si necazurile ostilorti muscalesci, card poezise ca la-custele de nu le mai ajungea case ski her a hick* superandti forte greti cu mancarea pelacuitorl, ca asia '1 oranduise dela domnie hrauesea lacuitorii tierii, si nut mai puteasatura, si inca si fura, tot(' ce gasia, o vas ce patimia tots locuitorii de obsce. Insa puginavreme trecendit, si s'att facutti 6resi-care turburare de care Serb1, tote inteacestii anti, califera peste Dunare in Craina, tail de ai lui Cara-Georgie. Si fiindti-ca si Serbil s'ati ames-tecatii cu Miscall la resboiele ce facutti asupra Turcilorti intfa.cesta trecutai r6smiritia,ne cauta a is tori de (Musa oresce, pentru sciintia celorti ce nu va fi sciindii stares lord ince chip este.

Deci nemulti si limba Serbilorti, este osebitti de nemulti si limba Bolgarilorl Si Bol-garii au avutti imperatie in vechime, si au facutti marl resbOie asupra Turcilorti mai de de-multti, inch, canal nu era ei crestini, dar mai vertosti asupra imperatiloru greel ai ciarigra-dului au facutti re0s136ie, dupi cuma se gasesce la chronografuri si scrie ca si birui-tori au in multe randurI, si le da Grecii haracitt, ca nu le putea std in potriva varva-rotitel lorti.

Era Serbil melt si et mai nainte cafe si despotic, si se st'apania de trail si despotil

altultit,

sa-1

s'au

salsa,fostil

Page 226: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

CHRONOGRAFU DE DIONISIE ECLISIARCULU 229

lord trei tieri, adeca, Serbia, Sremulti, Bacica, si fiindti-ca aceste trey tieri sunt peste Dunarede se hotaria, cu tierile turcesci, pururea avea resbeie cu Turcii, de 'si ape'ra tierile lord,fiindti-ct Turcil cluta sä-1 supue suptft juguld lora, dr' mai la urma in dilele lui Stefanti despot*., avenchl resboift Serbii cu Turcii, multi din Turd au peritti, inst fiindu multime de Turdadunati (la pole Cosovo), adeca, la unit locti ce se numesce eampulii Cosovei, unde acolo mareresboitt au facutil Serbil cu Turcii, si macarca aorea era biruintia Serbilorti , dar ce folosti,ca Tdrcil nu da dosulti, ci dandil navala in Serbi i taia cumplitu si far, mill. Deci vedienduStefaml despot*. navala Turciloru, si periciunea Serbilord, insusi cu al sea eel alesi aft intrattiIn tabara turcesca, si cumplit4 iati fostii Mind! insusi cu mana lui, ca O. isbandesca sangelecrestinesol, era Turcil vediendii ca este craiulti Serbilort1 in este au &cut* chiotti si sgo-motti mare spre navala, si impresurandtt pe Stefanti despot*, raft taiatti, si aft biruittl peSerbi, si au peritd aci tote &tea Serbilorft, si au Matti Turcii tierile suptii a lorti stapa-nire, si stapanindil multi ani, apol s'ati redicatti Turcii cu resboiti asupra Ungurilorti, si dupamultele resbeie ce aft avutil unit cu altii, in cea dupa urma aft biruitil Turcil pe Unguri, siaft luatti tote tierile unguresci pans la Viena, ca pana acolo cuprinde Ungaria, si Vienaeste la hotarti, scaunulft imperatfel Nemtilord. Turcil supuindti si crtlea Ungurilorti au asie-diatil in scaunuhl crafei unguresci pasia, er' scaunulti lorti au fostil la Buda peste Dunare,thud' Dunarea acolo tota intr'acea vreme in hotarulti Ungariei, er' acumft este in stapanireaNemtilorti. Asia-dar stapanindft Turcil 60 de an' craia Ungariei si craia Serbilortt, s'adsculatti cu osti grele sa iea si Viena, sa supue si pe Nemti, si au tabarfttl vezirulit cu ostilelung, zidurile cetatil Viena. Nemtii vediendti asia, aft amagittl pe vezirulti trimitiendui poclonescumpe si galbini multi, scriindui cumca se inching a fi supusi, cerendusi sorocti sa ea dincetate. Vezirulti au priimitu, si lead datil &god' de o lung, precumil scrie la chronografulATieril-RumaneSci, si fiindti si Sierbaml voda atunci cu &tea sa, cu Turcii, dupa porunca Un-peratului turcescti, multti aft povetiuitti pe Nemti prin scrisori pe taint, cumti sa se porteNemtil spre ostire, fiindul mil& de crestinetate. Nemtii avendil atunci feltmasiarti pe prin,cipult1 Evgenie, omit intieleptft si chibzuitord la ostire, dupft povetiuirea lui Sierbanit voda,in diastima vremii sorocului ce au pus*. cu Turcil, aft alergatti la Lechfa (fiindti pe acea vremeputernica) si au cerutu de la craiulft lesiescd, sa-I dea este inteajutortl. Craiulu, dupa ru-gaciunea lui, iaft data este din destulti, si impreunandil cu acele osti si ostea nemtiesca, aufa' cutti gatire, si candti ad fostU la sorocti, insciintianduse dela Sierbanft voda =ma Turciinu sunt gatiti de resboiti, ci numai ta'bariti fart grige, atunci princift Evgenie pornindu os-tile neptea sad limit* fart veste, intr'o diminetia in versatti de diori, Turcil nefiindti &idde resboie s'aft turburatt, si nesciindti ce sa fact aft dattl dosultr si au inceputti a fugi lasandtitote giosti, tunurile si gephanalele, zaherelele, si altele ce aft avutti, principulu cu ostile vi-tejesce iau gonittl inapoi pant la Buda, mamma aft mai statute Turcil intr'unit locti de res-bout, darti au remasti si acolo biruiti, si dr' au datti dosult. Si la Buda erasi aft statuteTurcil de resboiti, si er' iau biruitft Nemtil, ca avea ostile lesiesci inteajutorift, si Lesil era,hrabori la resboiti. Vezirult trasti inapoi la Serbia , la cetatea Beligradti. Nemtii in-puternicinduse, aft scosti pe Turd din Ungaria si din doue tee ale Serbiloril din Bacicasi din Sremtl, si din Banatti, si din Ardelti, si apol au facutil pace cu Turcii, remaindit Ser-bia cu cetatea Beligradu suptu staphirea Turcilort, dr' Nemtii au luatti tote tierile ungu-resci, adeca craia Ungariei si acele dime tieri ale Serbiloril, adeca Bacica si Sremulti, suptils lorti stapanire.

Deci porta giarigradului ad stapanitti acea tiera Serbia cu cetatea Beligradu care aufostb. a Serbilorti de atunci dela acea pace multi ani, !pana in resmiritia Nemtilord testadupe urma, in pace si cu raiaoa Serbfel, candti atunci Iosifu imperatulil Neintilord o as fosttiluatti cu rftboiti dela Turd, Wet si Craina, si acesta tied, Valachia, era data au facutit pace,au remasu er suptil stapanirea Turcilorti, precumil Serbia Serbilorti, asia si acesta Valachie,precumu e ar6tatti mai susti.

Er la letulli 1804, s'ati sculatti agalele Turcil din cetatea Beligradu ce este in Serbiatiera Serbilott, asupra pasil de acolo, ca sa nu mai poruncesca el*. la trebile cetatii, nici latrebile tieril, nici sa judece pe niminea, nici la d'ajdile tierii sa, nu se mai amestece, ci ca.

er'

s'ad

Page 227: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

230 TESAURU DE MONUMENTE 1STORICE

unu pasia sa siedia in saraiula lui cu pace, si sa-I dea lefea, sa si-o aiba de cheltuiela, ur-mina aceste agale ca si Pasvandoglu. Deci pasia si nevrendti s'ati prostitt, adeci s'ati ma-

si insciintlandit la ciarigradil imperatului, nimicu n'ati folositti. Agalele sfatuinduse,au alesu dinteensii sa fie patru agale mai marl dipetenie cetatil si tieril in locult1 pasil, sitote trebile cetatii si a tieril el O. le seversiesca cu daft de obsce. Asia-dar acele agale lu-audit tart stapanirea, au oranduitu colgii si subasi, adeca ca nisce zapcfl si polcovnicei, insaTurd, sa umble prin tiers sä scotia dhjdile dela raele, si sa implinesca tote zaherele \si al-tele ce trebuescti cetatii, si esIndti Turcil slujbasi in .tiers, aft inceputu a necaji pre seraceleraele. Deci inteacesta au venitti si fermauti dela imperatulfi catre agale, ca sä. nu stea in-potrivh pasiel, sh-lu lase sa fie poruncitorti si mai mare, duph cumil s'au orhnduitit delaimperatie. Dar agalele n'at1 ascultatti porunca irnperatului, dicendti ca lora se cade a fi malmarii, si judechtori si poruncitori tieril a fi, ca-ci ca sunt cetatieni betrani si pamenteni.Slujbasil cu mare zorit cerea dela raele dajdi marl si grele, preste randuiela ce li &au fostit facuttidela pasia, si aft inceputti a bate raiaoa, si a da cu pistole inteensil, legandit parcalabii, sichinuindul, si fat:Audit silnicii muerilorti, si stricandti copiii s1 fetele lacuitorilorti, mancandit sibendit, si cu sila Wanda ce le era voia, preotilorti le taia barbele si-I batjocoria si-I pradasi nu -i Iasi sit slugesca in beserica, ca si. besericile le inchidea. &MAI raelele, vediendit asiasi intielegendu ca pe pasia fait lipsitti din starea lul, aft mersu parcalabil de s'ati geluitti laacele agale cumca patimesdi reit de chtre slujbasil turd, dar nu li s'ati data ascultare nicidreptate, mergendti si la pasia si spuindui necazurile ce tragti, pasia leati data respunsit canici o putere nu are sa le pots ajuta,. Turcil slujbasii, de ce trecea vreme, mai reit. 'I ne-chjia, si all poruncitit acele agale slujbasilortl, de all luatit tote armele ce au gasitti la Serbi,pusci. pistole, on -ce, si leati dusit cu carale la cetate, ca sit nu alba Serbii vreo putere ale sta in protiva. Deci trecenchl asia unit anti sell dos, u'ait mai pututti Serbii a suferl rh-utatile Turcilorti, mai vertosti silnicfile mueriloril si a copfilort si a feteloril ce le avea, cis'att inceputti a sfatui ce volt face parcalabil si cu ceilalti fruntasi al satelort, deci at in-ceputit a se uni, cete, cete, cite diece doue-dieci la unit parcalabti, ca audit voru venl sluj-basil turd, si facendule r6utati, sa le stea in potriva, dar ce folosu, ca nu avea nici unuarme, ci cu topore si cu giumage le sta in potriva. Vediendu Turcil ca Serbii au inceputila le sta in potriva la rapirile lorti, au vast' agalelorti. Agalele all randuitit Turd mai multisa prindih, pe cei ce le va sta in potrivh, si legandui sa-I aduca la cetate ; si facendit Turcilcumii li s'ati poruncitti, inca si mai retl, ca nisce vrajmasl al crestinilorit, s'ati inceputu a faceturburare in WA tiera, si sculanduse Serbii sa se adune si el mai chte multi in cats, si cusate cevasi arme, Turcil sculatti cu resboiti asupra lore. Serbii vediendil asia, s'ati sfatu-itti cu capitanii cetelorti, sa alega dintre densii a le fi capt, adeca mal mare povetiuitoria inresboiti, si sciindit pe Cara-Georgie omit vertosti si indrasnetiti la resboiti, poftitit cu totlsa le fie mai mare peste tote cetele, adeca capeteniiloril si parcalabiloril Er Cara-Geor-gie, dad. raft alesti mai mare, all poruncitit de s'ail adunatil vre 500 de Serbi alesi voi-nici, si au chibzuitit vreme de all mersil intr'o n6pte la unu hanit de beilicu, la unu orasiti,unde era acolo &Sue trel sate de Turd adunati, si aprindiendti hanulti din dark fara vesteau intratti la Turd cu ce au avuttl in mains, sape topore lance dose furcl de fierti ciume-ge marl, si au data naval& inteensii, Turcil nefiindit gatiti de resboiti, vediendit si hanultiaprinsit, s'ati spaimentatit, mai vertosti si de navala Serbilora, si nu avea prilegiu nici descapare nici de resboiti, ci iait omoritit Serbii pe toti cats alt fostil intr'acelti hanti, si leadluatti armele banil si on -ce all gasitti, si asia, siati mai gastigatti Serbii arme de aperare.Deci insciintianduse in cetate agalele de omorirea acelorti Turci, sfatuinduse au trimisii, bfin-basi, buliuc-basi, oda-basi, afara la arnautchiti, sa adune este cu left, Turd, Arnauti, Chrjalff,asupra Serbiloru. Er Cara-Georgie inch, all poruncitu de s'ati adunatal Serbi ca la o miesi mai bine, si puindule si capetenie pe la cete omeni alesl, ati inceputti a lovi orasiele sihanurile turcescl, si cu mare vitejfe omoria Turcil, si le lua armele si bans si cal si baine,si le impartia la ostasi. Strinsus'ail si Turd, ostire mare, si facendit resboie unit cu altii n'atipututti birui pe Serbi, liindii-ca s'afl fostit imputernicitti Serbil cu arme, si cu hraborfe soresboia cu Turcil, si macarca all perith si Serbi, dar Turd fart numera all peritti.

s'ait

Asia.

Page 228: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

CHRONOGRAFU DE DIONISIE ECLISTARCULU 231

dar ca sa nu lungima istoria, facenduse resbOie intre amendeme partile, Serbii ad scost petots Turcil din tiera lord, luandii tote orasiele suptd stapanirea lord, indestulanduse cut detote dela Turd ce ad trebuitt la ostire, mai aducendd si din parti tunurl si barutd, si tre-cendd mai dol alit, ad ineungiuratd si cetatea Beligradu cu oste si cu tunurl, fiindd-ca s'adfostA immultltd este la Serbi, viindd si din alte parti omens cu arme pentru castigd. Deciad tinutd pe Turd inchisi in cetate trel anl, (ca nici era putere la &MA sa bata cetatea),si dm& n'ad mai avutd Turcil ce manta, au esitti Turd'. dart, si lasandd ceta-tea pe sdma Serbilord. Era Cara-Georgie ad umplutd cetatea de oste, adunanduse de totepartile ostasi cu left, dnpa cumd spunea unit ca au avutd 50,000 de ostasi, si vitejesce stade resboid cu Turcil.

Insciintianduse imperatuld de luarea cetatil Beligradu de suptd stapanirea portil, auscrisd fermand pasil dela Bosna si pasil dela Nisid i pasii dela Diiu, nortmcindule O. se see-le cu osti sa bats pe &kV sa supue pe hainu Cara-Georgie. Pasii dupa porunca s'ad scu-lati osti, si au facutd marl resboie cu Serbi'., insa s'ad biruitd Turcil, ca-ci cumii amdist", s'ad fostd imputernicitu tare Serbii, si au fostii cuprinst in Bosna Ores! cate-va orasiejudecie, si din Nisid de ad luatti zaherea si bird pentru ostasi.

Deci asia, cu vitejle, ducenduo Cara-Georgie aperandusI tiera pans la letuld 1808,candd atuncea viindd si Muscalil, cu voda Ipsilantu, deci ad unite cu el si pe Cara-Georgiecu SWAY, sa fie impreuna asupra Turcilord, (fiindd-ca nu sosise ostile muscalesci sa fie deajunsd precumd am scristi), trimitiendui voda si bani sa mai stringa este si altele ce maitrebuescd la ostire. Si iad trimisd imperatuld Alexandra decretd (fermand pe turcie) destapanirea pringipatulul Serbiei, si cavalerie, trimitiendd si unit generald pe Rodofinix cu omie de ostasi si cu tunurl si prafarie, adeca cu tacamulu unui generaliletd ale ostirei, castfie ajutorid cetatil Beligradult, sa fie in cetate si sa invetie si pe Serbl regula ostasiesca.Er Cara-Georgie mai stringendd oste si impreunandd oste serbesca cu ostile muscalesci cele avea Isaia generard, all facutd marl resboie si isbandi asupra Turcilord, (precumd s'adscrisd), si intrandd Serbii in partile Rumeli mai in Mantra in Turchia, multa stricAciunesi paguba lead facutd, pradandil, ardiendd si taindit, pentruca &MAI avea porunca dela dom-nuld lord Cara-Georgie, sa nu iea robi nici macard pe unit Turcd, mare fiindd see midi (a-deca capetenie sett ostasid), ci pe tots sa-I pue in ascutituld sabiel pe cats '1 va prinde vii.

Cu tote acestea, facendii Alumni pace cu Turcil, pentruca sa rumps piedeca cea za-Bonaparte ail Iticnitore, la ponturile ce s'ad asiediatd in scrisd, s'ad pusti pontit si pentru Ser-Costa Piedica* , de o ca data sa aiba Serbii ctpetenia lord, si sa -si dea haraciuld la Aor-

ta giarigradului, si sa judece pricinile tieril, adect ce se va intempla intre raele si intreTurd, judecatori din Serbi impreun5, cu judecatord Turci, Or nefiindu pricing cu vreuntTimed, atunci sa nu aiba voie judecatoru turcescd a judece, pe crestind, ci sa judece cape-teniile Serbilord, adeca senatuld, judecata orasiulul acelui ispravnicatA; si la scoterea daj-dilord sed podvoze sell zaherele Bed macard ce, Turcil sa nu fat', amestecd, ci parcalabiisatelord tote sa le implindsca, si sa se faca teslimatd prin zabitii crestini, si nicl o asu-prela sa nu fact Turcil la cumperaturi de on -ce in tied., ci cumd se volt pute tocmi cucrestinil, asia sa platesca, si haul cu sila la negutiatorie pe miere pe until si altele sa nuaiba putere Tamil a d'a cui-va, fart numal celui ce va vol sa iea, sa-1 adune marfa cu in-voire in scrisd, asemenea si altele sa se urmeze cu bunt pace.

Er in cetate in Beligradd sa siedia unit pasia cu cati-va Turd, spund unit di 1000 deTurd, spre paza cetatil, cu bunt pace, si crestinii cetatienii, negutiatoril, si altil, sa nu ai-ba nici o superare.

Decl cu venirea made! sale In voda in scaund, all venitd si unit sarascherd-pasia la ce-tatea Diiului, trimisd dela imporatulu ciarigradulul sa asiedie pe Serbi cu fermand. AcelApasia au scrisu la Cara-Georgie ca sa vie la Mid sa i se arate si sa-I spue ceea ce po-runcesce imperatuld prin fermand pentru asiediamentuld tieril serbesci. Cara-Georgie alltrimisd dol din cel ales! capetenie la pasia, sa vadia, ce are pasia sa le spue. Pasia addisd, Imperatuld poruncesce sa fiti raia supusi la tote poruncile imperatesci, si sa contentsde resboie, sa ye dati haraciuld, si in cetate s'at oranduitd sa sled% unit pasia cu o semi

dust',

cu

s'ati

Page 229: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

232 TESAURU DE MONUMENTE JSTORICE

de ostasi pentru paza cetatii si a tieril, si vets ave bun& pace si mil& dela imperatie. So-lis Cara-Georgie all respunsii titre pasia, asia spunu unit ca at (Hsu 'el pe pasiacu Turd nu-lit priimescu in cetate, nici tiera nu o mai las& in stapanirea Turcilorti, er ha-raciulti volt da, si cu supunere volt fi, ca cu versare de singe siat scosit tiera din ro-be, si candit nu o va puts stapani, er prin versare de singe o va da, er chipt nuva fi.

Pasia audindit asia, s'ait apucatil cu mina de barb& a o netedi, si au tacutt. Solii s'aiidusil de all spustt lui Cara-Georgie. Er pasia all insciintiatii imperatului la ciarigradd res.punsulit Serbilorii pentru tiers. Imperatula dad ail auditt asia, turburatil , si clue-mandu pe vezirulti, cu manse all poruncitit s& redice osti asupra Serbilorti. Vezirulit allscristi pasilorti de pe la cetatile de law& Dunare si merge cu ostile lorit asupra Serbilortisa -1 supue, er nesupuinduse si standit cu impotrivire de resboiii, sa -1 supue suptii sabie sisa robesca tot& tiera. 0 vas de bietii crestini, ce li sail gatitit I Deci strinsus'ati multi:mede Turd dincolo de Dunare, trecendii si pe aid pin Craiovo, mergendti la Dunare asupracelorit ce era in Craina, si lovinduse unit cu altil, int/Juni' randu at cam biruitii Turcil peSerbs, dar si Serbii eel din Craina all WW1 biruintid in Turd, de care era east& tier& dinace de Oltii er ingrijatii si despre Turd si despre Serbi, a era fric& mare de prad& si derobie, despre amendeue. partile, dar in cea dupe urmit, all biruitit multimea Turcilortt peSerbi, si all intratii in Serbia. Apoi cesti din Craina erasi au slabitu, si luandui Turcii ingen& it& risipitti. Spunti ore-caril ca nu s'arti fi biruitii Serbil de catre Turd, de nu s'arti fiintemplatii oresi-cumii impArtire, imparechere, de ostile Serbilorti, neadunanduse uncle era multi-mea Turcilort sa le stea inpotriva. Cara-Georgie vediendit c& au intratit Turd in tiera loru, sinu va puts sta la resboiti, au desiertatii cetatea de tunuri si barutii si ghiulele, puindule incard, si cu o sem& de este, ca 10,000, all trecutti Dunarea la Nemti. Turcii au robitit tiera,incArcandu familiile Serbilorit in car& de leaii dusti in Turchia, er o sem& de osti ca 40,000cu capeteniile lord si cu tunurile i barutu i cu ghiulele, s'ati trasit la muntil lorit unde allavutii meterezuri, palanca, de copaci claditi unuld pe altulti, si era acolo ca o cetate, locotare, thud' acolo si multe familii de Serbi adunate, au scapatii acolo, ca,' nu s'aU pututil a-propia Turcii de aceld locu cu desime de copaci de pAdure si de frica tunurilord. Deci es-tea Serbilord cu capeteniile lord s'ati impreunatti cu ostile Nemtilora si ale Muscalilorti &-supra Franciozilorti dup& porunca imperatului Alexandru, er pe Cara-Georgie invinovatinduldimperatuld Alexandru, pentru ce n'ait urmatit ponturilora pacii s& se asiedie cu Turcii, ci au(lath pricin& de aft prapaditit Turcil tiera, si au robit'o, put pe maria sa la oprela incetatea Gratiti, adeca surghiunt Tuna au luatit tiera Serbia intru stapanire, si all intrattiin cetate. 6stea serbescA din palanca lorti all esitii pe la luna lui Iunie inteacestii and 1814,si cu vitejie mare all clatti naval& er in Turd, si au taiatit multi Turd, si er intorsrtinapoi, si mai agonisindusi de cheltuielit si zaherea, siedea acolo, neputendule strica Turcii

si-si aducea si dela Nemti ce le trebuia cu bani.Deci biruinduse Franciozii, si fAcencluse pace nitre imperatii apusului , precumu am

scristi, imperatulit Alexandru lasatit Serbia in voia Turcilord a o stapani, fiindit tierscu crestini, ci all scristi imperatului la ciarigradti, ca Serbia sit-si aib& randuiela sa dupeponturile pica, spre a nu se mai face turburare. Si intr'acestti anti, pe la Septemvrie 1815,iau impaciuitii si iau pusii la oranduielA dup& ponturile pacei, insA 12 omens fruntasi ai tie-ril, jab luatit la imperAtie, ca nisce chezasi de paciuire, sa siedia la giarigradit zalogl unit

si implininduse anulti sa se chimbe s& vie altil in loculti acelorti, &Ana credinti& im.pergtfei, cit nu se vorii mai inpotrivi cu arme asupra stApaniril imperatesci, si asiatolitt tote inprotivirile, si urmeza acumii cu pace.

Er Cara-Georgie s'ait indreptattl, nefiindii eld pricinuitoriulii stricaciunii tierii, ca-ci casolii eel trimisi de elii all interitatit pe pasia, si nu cu porunca lui, si imperatula Alexan-dru s'au milostivitu si ertatii si Fait chiematit la imperatie. Eta inteacestit chipti esteistoria Serbilorn.

SA mai spunemil ceva pentru Cara-Geogie. Spusumiaii unit ipochiment vrednicit decrediutt, precumil Cara-Georgie au fostil omit' viteza, si cu mare indrasnire la resboit, in.

lul

s'ati

l'ad

s'ad

nail

and,s'atipo-

l'ad

sole:

'15intealtd

Page 230: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

CHRONOGRAFU DE DIONISIE ECLISIARCULU 233

fricosiatil la vedere, si groznicti celord vicleni, dreptd judecatord, resplatitorit celord rei sinesupusi ; splint" unii ca avendii elf unu frate care acela slad lasatti sogia lui si se tinea cualta strains si cauta a se cununa cu ea, iar fi poruncitd Cara-Georgie mai antaiii, sa para-sesca muerea strains si sa-si tie sogia lui sa nu face pre-curvie , si nevrendti frate-sedasculte porunca, adusti la judecatd, unde final si alte capetenil, si iar fi dish asia: Devreme ce not ne versamd sangele nostru asupra vrajmasilorti pentru sä ne pazimii legea, erto fad calcare de lege, si nu vei sa to parasesci , vrednicu esci de morte. Si indata allporuncitil de iati Watt' capulu inaintea Er unit spund ca, insusi elti, rivnitorid !Endalegit, cu mama lei l'ad taiatii, care este indoire de a crede cumcit insusi elti l'ar fi taiatti.

SA venimil la ceea ce ne era inainte, a istori intemplarile anulul.La lettail 1814, in dilele acestul domnii hand Caragea, intemplatil bola ciurnii,

si in era, ad inceputti a muri omenii aid in Craiova, insa nu pre multi, dar de frica mor-tis au fugitti toff in tote partile, si s'ad spartti orasiu, remaindii casele pnstii, numal ciocliisi trail podurilord le tercets, mal vertosti pimnitiele. cu butile le lua sema, er in Bucuresciau murita multiple de norodd , acolo era bucuria cea mai mare a cioclilora si a crailorddupe ulitie. Si peste Dunare nenumeratll norodd de omen) au muritu, de all remasti ora-sie si sate de tote pustil, si pana in primavara pela Aprilie s'ati milostivita celil ce purureaeste milostivd Dumnedieu de all poruncitti bold neprasnice de all incetatti a nu mai muri.

Dupe acesta, la letulu 1815, la Genarie , s'ad facutd mare turburare de catre Turcildin cetatea Ostrovului intr'aceste 5 judegie, pricinuindd ca nu li se da si cetatil lord zahere-le si sare, precumti se da cetatil Diiulul, si alte pricine gasindti, si esindii el din cetate, osums de Turd, as cuprinsd doue judegie, Mehedintiu si Gorjii, puincld el ispravnicl si zap-elf, sa le strings zaherea, si sa o duca, in cetate, si fiindule ganduld cu hotarire sit vie si inorasiuld Craiovel, sit prade pe boeri si pe negutiatori, si viindu Turcil pana la Strahaia, a-colo la manastire tabarindti, au luatit aid manastirii tad ce au gasitd. Orasianii insciin-tianduse de acesta mare nevoie turcesca , all fugitit toti in tote partite, cu much cu mare,scotiendusi boeril calabalicurile si familiile, si negustoril marfurile, de s'ail presfiratil in tie-ra si peste Oltd, ca era si porunca domnului caimacamil sit se redice orasianil sit fuga, siasia spartit orasiu, remaindd casele gole, en crailord le Ora bine. Si insciintiandusemaria sa voda de spargerea orasiului si de incutropirea judegielorti an scrisd pasil dela Diiiisi haianului Oreovel, ca mai in pripa sit trimitia oste sit stea Turcilorti ostroveni inprotiva,si ad si venial de lead esitd inainte, si all inceputd a face resboid cu densil de lad zatic-nitil a nu pute veni sit prade orasiu; dar liana a veni Turcil mai multi sa-i gonesca si sa-Iscotia din tiera, ostrovenii au pradatti lacuitorii intr'acele doue judegie, de all luta grad,orza, miere, until, si vite den destulti, .si lead bagatti in cetate, apoi ei ad statute de res-boid multe dile, si biruinduse de catre cesti lalti, s'ati trash inapol. Er de alta parte, pa-timia lacuitorii din partea muntelui, de panduril rumaui, ca se facuse boll, si °morn, si ar-dea, oamenl si-i prade, si all pradatti si manastirile muntelui, dar pe multi aft prinsd Tur-ell, si ducendui la Diid spund ca lad taiatti pasia, si pe multi iati trimish la Bucuresci. Eraintr'acea vreme o mare nevoie, mai red decatil in resmiritia. Dar inca ce tragea bietil cres-tinl in vreme de erns pe genii de le ducea zaherea in Mehedintl si aid in orasiu, faina, orztt, lemne,fend, si altele. Cu tote acestea, neinpaciuinduse ostrovenil Turd cu una cu done, canu cumd-va sit se premejduiesca orasiu, si sit nu se mal prade tiera, all scristi maria sa vo-da la imperatuld la ciarigradd pentru stricaciunea tieril si nepaciuirea raialilord, si impe-ratuld o ad caitu pe tiera, si indata au poruncitti cu fermand , unui haiand, omit blind siintieleptd, sit vie did cu o send de este sit siedia in orasiu spre paza polithiei, si alta se-ma de oste sit fie la margine pe Tanga Dunare sit apere tiera de ace) vritjmasi. Si dupeporunca all venitti haianu, si &tea ah prisfirat'o prin casele orasianilord, si asia cu supera-re cam strimtoranduse orasianii pentru cvartirurl, si lacuitoril satelord pentru zaherele, andand ah petrecutti Turcil in orasiu, si acolo la margine, apoi milostiviat imperatuld deall ertatd pe aceld haiand regeptii aid cetatil Ostrovului, si s'ad facutil pace, si s'ail redicattihaianu din Craiova cu 6stea ce all avut'o, si ad remasti orasiu in linisce. 1815, la Dekem-vrie 22, ad plecatit

30

sitl'ati

ha.

s'ad

s'ad

s'ad

Page 231: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

234 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

SA venimii cu istoria er pentru Bonaparte, ca dupa ce dust' is ostrovulti Elba instapinirea Engliteril, nu s'ati fostii implinitti nici anulk si ajungenduse cu Ore-carit din bo-erit cel mat marl at Franciel, pe taina au scapatii de acolo, si aft venitii er in Parisi', si aufostu adunatti oste, unit spunii 60,000, si s'ait gatitil erast de resboiii, er craiulit celti ce Faitfostil incorunatti stapanirile cele impreuuate au esitti din Parisi." danduse intr'o parte. Dect&AA imp6ratulit Alexandra alit Rosiel au redicatu osti asupra 1M cu Prusulti impreunk sisosindti is Parisi'', au data r6sboie marl si tart, si s'att biruitti ostile tut Bonaparte. ApolBonaparte s'au trasti la Italia, si goninduld ostile rail impresuratit si acolo, si biruinduse sila Italia, s'ati tainuitti Bonaparte, si intrandu intr'o corabie, au vrutii sa merge pe marl sascape la America, unde are si Francia staphoire, ci n'att pututil, ca ratt opritti strAjile En-glezulul, si prinsit ca pe und fugaritt dupa porunca, si dupa judecata imperatilorti l'atidust' dr la aceld osttovti, puinduld suptil mare pazk sa nu mat OM scapa, si lila ca sa nuse mat fad, vreo turburare in Francia dintr'o vreo povetiuire, oil de catre Bonaparte, widecatre altil, au lasatd este muscalesca si prusesca in Parisi', sa fie statatore acolo, spre pa-za, 25,000, er altil spunk 75,000, si &fist au facutii pace. Er pentru cel ce au fostil par-tinitti lut Bonaparte de rati trasti din ostrovti si fait past' la cal sa se redice er cu resboiti,spud' ore-care ca dupa judecata imperatilorti iarii fi data mortis, Septemvr. 1315.

Er scumpetea se tote inaltia cu mare pretia, din di in di, is tote celea, mat vertostibath' se redice tofu cu adaosfi.

l'ati

l'aa

Page 232: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

SCARAList.

Pentra neunirea Lesilorn si r6smiritia intre el, si pentru partea ce inchinath Muscalllord, pornindulen asboth asnprale 163

Pentru inceperea rllsmiritii Mnscalilord en Turd' din pricina Lesilord 163Pentra stares Tierer-Rumfineset, cum(' erk mai nainte cuprinsi de Turci 163Pentra pacea care s'all flea d intro imperatta Rosier si a ciarigradulur, cu ponturile er 165Domnia Alexandru voda Ipailantil, daps pace 166Domnia tel Nicolae voda Caragea 167Domnia lui Michard voda Satin lit 167Domnia lul Nicolae voda Mavrogeni 167Pentra a ddua r6smiritia a Musca Mord cn Tamil 169Pentru incorunarea imperatesii Ecaterinil la Crimil 169Pentru isvodirea si facerea secreturilord muitchleser si pentru lucrarea lord In ostire 171Istoria pentru Nemtl, rldictInduse si ei cu reamuitid asnpra Turcilord 173Pentru boerfile care le Meek Mavrogeni in silniere 174Pentru intrarea Turcilorfi in tiera NemtiescA, si mind ail robit'o 174Caimachtnia in Craiova a Jul Turuagi -aga si a Jul Dervisi -aga si a Jai Ionitil Papua de boeria en sila 176Intrarea Nemtilord in TietaRumanesert en resboill 178Petntru rhsboiuld Nemtilord en Turcir la Calatattl 179Navala Turrcilord din Giurgiovil asupra Netntilord Marti din Bucuresci 180lthsbolulti Muscalilorti imprenna cu Nemtil asupra ordiei vezirulur dupi rughcinnea boerilord, eS era si

robesci Hera 180Pentru =fortes imperatilorti si a feltmasiarilord 181Pentra Wares With Ismaili-1 de Suvaro generard, audit s'ail tbautti si congresti de os'ail incheiatd pacea 181Domnia ad6ua a lui Miebaid Sutiu vodi dupl. pace 183Domnfa lur Alexandru Morurti voevodfi 183Domnia a d6ua a NI Alexandra votirt Ipsilantd 184Domnia a Jul Georgie vodi Hanger lift, si inceperea ostiril asupra Pasvandnlui, si re'sbdiele ce s'ail fleutd 184Pentru vicaritu ce au pawl voda Hanger lid pe tiers, si pentru Mama capului seil in scannd in Bucuresci 192Pentra mergerea rut capitanti pasia in Bucuresel 194Pentru tiliarea capulni Led pasta partinindit Pasvandnlui 195Cumil s'ad mesteaingitil eapigiu de ad Matti pe voda Hangerlid 196A delta domnie a lui Moruzil vodi, si pentru Pasvandu, si pentru intrarea Franeezilord in Misird si in Pa-

lastina, si cumil erk sa vie Masad' 85 bald cetatea Diiirld 198Pentru prada ce ad fricutil Cara-Mustara cu Turcii orasiulul Craiovel, si pentru venirea carjalitlord in tiers,

si pentru arderea Craiovel si alto orasie 201Pentra domnia Jul Costandind vocll Satin, si pentrn jalba ce o ad dattl toti boerir si archioreii la imp6r5tia Rosier. 202Pentru cererea boerilord In porta giarigradului sa vie domuft tieril Costandind vodd Ipsilantd 203Domnia Jul Costantind vodi Ipsilantd, si pentru arderea tergult.I Bueuresciloril 204Trecerea solului franginzesed prin Bucuresci la ciarigradii, si emit Pail pinto la imp6ratie pe von Ipsilantd 204Pentru fuga lui Ipsilantd vodft la Museali 206Venires Sutiului vodA Costandind la Vihresci, si n'ad apueatti ad intro in Bucuresci 207Venirea Mnscalilord en Ipsilantd voda in Bucuresci, si cumil ad strinsd voda date .. 208Serisorea pasier Pasvandnlui catre voda, si curaft i s'ad intemplath m6tea 210-

Wad

matt

.....................

Page 233: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

236 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

List-

Istoria pentru Bonaparte, si tliarea craiuluf Frangief 211emu all Wail Frangiozif pe Bonaparte imperatii, si cumfi all Wahl cetatea Viena scaunuld imperatiei Nemtiloril 212Rugacinnea imperatulni neintiesed sii-I dea imperatuld muscalescil Este ajutorii asupra Frangezilord, si pen-

tru resbefuld ce s'afi inceped intre Museali si Frangiozi 213Cum(' all mijlocitfi Costandind fratele impdratului Alexandra de all facutd pace en Bonaparte, si raii in-

corunatil imperatil 214Pentra resboiula Spaniorului en Bonaparte. pornindil si Nemtii resboifi, si cam &Oaf a doilea all hiatd Fran-

ciozif Viena, supuindil pe imperatu Nemtilorii! 215Incutrupirea acestorfi 5 judecie de Turd, si prada lord, si venirea Muscalilorti din Bucuresci in Craiova 216InvrAjbirea lul Ipsilantfi voda ea generarii musalesci, si fuga lui la Petruburgii 216Spargerea Bucuresciloril si fuga de frica 'rurciloril, si pentru isbanda cu resbohl ce all facutil Miloradovici

asupra Turcilord de lead spartil ordiea 218Venirea feltmasiarulul Bamenski in Bncuresci, si pentru rdsbdiele ce all facutil cu Turcii 319Pentru rdsbdiele lui Iaaia generaru, si pentru inlemplarea mortii lui 221Zasfi generalii, cumil all chinnitd tidra de all facutti siantiu inpregiuruld orasialui Craiovei 221Bonaparte all stricatii pacea cu Muacalii, dr Muscalif all facutil pace Cu Turcii, si s'ail apucatil de resboid

en Frangiozii 222Pentrn mortea Jul Alexandru Ipsilantd voevodd, cum(' rad muncitd Turcii, si alma s'afi incheiatil pacea 223Pentru intrarea Frangeziloru in Moscva, si curd(' s'ail prapaditil ostile lord, si cumd all fugitil Bonaparte 224Pentru Marisa Parisului, scaunuld craief frangiozesci, si pentru lipsirea Jul Bonaparte de impliratie 226Cuvintele lul Alexandru impdratii eatre boeril Parisulni, si pentru marimea eetiltii Parini, si cite case siulitie si biserici are 226Pentru zidirea piramidef ce o au facut'o in Moscva din tunurile frangiozesel spre semnii de biruintii 227Domnla Jul Ioan Georgie Caragea voevodd, dung pace, si turburarea cea de catre Serbi 228Istoria pentru starea Serbiloril, si pentru resbOiele ce au facutii en Turcii, si cumit Mail pierdutii cilia lord 228Pentrn ostirea Jul Cara Georgie 230Pentrn spargerea orasiului de ciuma 233Pentru spargerea orasinlul Craiovei de frica Turcilord din cetatea Ostrovului 233Eris! pentru Bonaparte, cupid all scapatfi din oatrovil Elba, si driisi Wad redicatd en resboid 234

--..141+.4411444+1.--

Page 234: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

ISTORIEA

PREPUTERNICILORU INPERATI OTHOIYIANI

ADUNATA SI ALCATUITA PE SCURTU

DB Di:TUMULI:Tr

Lynam vaaauntalaDIKEOFYLAX A BISERICII CEI MARI A RESARITULUI SI SPATARU ALU VALLCHIEI

oVlat2-.

IN CEPENDUSE

IN VREMEA PREPUTERNICULUI INPERATU SIILTANII ABDWL HAMM I LA VELEATU DIJRETU 1202 SI MANTUITORIU 1788

IN NICOPOL1 BULGARIET, 81 8' 8EVIIMITU

IN DILELE PREPUTERNIOULUI INPERATU SULTANIT HIDER III LA VELEATU 1794 SI 1208 IN LUNA LUI SIEVALU

Page 235: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

IANACHE VACARESCULU

Manuscriptuld ce publicamti, acumti pentru antaiasi data, 'lit multilmimti bine-vaintii si liberalitatii domnalui Stefand Grecianu in a cdruia posesiune se aft& Elegatti in done mid volume in 40: in cell de Antall"' se afig partea (tomuld) I, siinceputulti partel II; in celti de alit doilea urmezd partea II, intreruptg, la pagina277. Scrisoria e forte legibile, si se vede a fi din altd mina, er versurile inter-calate si unele din note pe marginT sunt scrise de mana autorulul, mu& se vede(dice d. Odobescu) din asemenarea lord cu testulit originalti alit Gramatice!, ce erb,in posesiunea de curendil eepausatului Ioanti Vadrescull

Totd ce nor n'amit fi sciutti, nici amn fi pututti dice atatit de frumosti, despre.VIcaresci, si anume despre Ianache VacIresculti, autoruld M0E1E:I PRE-PUTERNIC1-LORU INPERATI OTHOMANI, a dish innaintea nostra, invetiatulti nostru arnica, d. 0-dobescu, in interesantulti sell articlu, Poetii Vdedresei, tipfiritd in .Revista Rom' Ind,(vol. 1, pag. 481-532). Nu ne lipsesce de dal voia de a imprumuta dela dum-nealui*).

Familia Vficarescilorti, una din cele mar vechl si mar stralucite familie ale tie -reT, are rara fericire de a fi data patriei patru generatiuni de literati si poeti,carii, intermit timpti pe candti cultuld Nationalitatil Ora a fi amortitit pentru tot-deauna pe pAmOntulti Romitniei, eT visa timpulti de aunt candti

Acestil bietfi corbit sermantstr aquild s'ar face,SI-or ce Romani' ar fi Romani','Mare 'n resboifi si 'n pace.

Intr'o epoca tristd pre audit limba romans, ca totfi ce era, romitnescft, era a-Mit de despretiuiti, pre la 1787, dupd 1681 de anT dela Traianii, in care amarilde timpti, se mird Ianache ecumit de nu se afia, vre unit omit ca sa grigescl sa, cu-prindid starea limbei nostre prin mijloculit vreuneI Gramatice, a limbel patriei rmstre,gen care cuventamii, cu care ne inchinamd, cu care cuventandit petrecemit vietiui-area acestap etc. ; in desiertulti unei epoce atiltit de triste, dial, este dulce si fru-most a intelni unit adeveratit boiariu romanti ocupatti cu alcatuirea uneia din cele

*) Insemnaunl din capuld locnlni, ed a dese on in eursuld acestul article, vonid impumnta, vomil copia chiard,pre d. Odobescu, Gird a -Id city totdeauna.

Page 236: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

240 TESAURIIDE MONUMENTE ISTORICE

de anthill gramatice ale limbel nOstre. Si tine nu va admira, acel memorabilt te-statnentti in versuri alt lui Ianache, celti mai nobilt legatt. ce putea lash unit Ro-mama de genii' posteritatii sale :

Urmasiloril mei Vacaresci,Lasu wine moscenire:Crescerea limbel romanesci,

Si-a patriei cinstire!

Si ad, Ardelianil ce sunt de nascere, cu tote ca intre Romani' si Romani' nusciti face deosebire pre tots facia pamentului romanescii, nu petit totusi sa-mi as-cundti slabiciunea ce am de o secrets multiamire, considerandt ca si acesta frumOsa fa-milia a Vacarescilort, familia* de literati, ce punt limba si originile romane mai presusii de tote, e inch o familia romans originaria din centrult Daciel lui Traiant,din Ardelti. Last ca condeiulti domnului Odobescu sa ne arete credintia traditio-nale ce avea Va,carescil despre originea lorti. aSe dice ca, pe candt Radu Negruldevoda, fugindti din Arden pentru persecutiunile Ungurilorti Catholici, 'si gasi scapa-area pe ptlele meridionali ale Carpatilord, si scoborindti printre ripele pietrOse aleeflambovicitrer, descaleca si-si asiedia scaunult in lunca inverdita ce-i dise Cam-

cu densulti mai multi soci de acme, cavaleri Romani purtandt aquila(cresting, pe coifult lorti de fent, venira, caute o sOrte mai pacinica intr'acea nOua,(Tatra napustita in timpil urgisiti al potopelort barbare, de colonii, strabunii lort.Astfelti odinitra, Teucru, eroult Salaminel, cerca, pe luctult marilorti, cu confratil

esei de vitejie, o patrie mai ferice. Printre tovarasii lui Negru voda, se dice ca ar(fi fOStil si junele Negoitia, domnescti cocont alt lui Dan", voevoduln Fagarasiului,esi nepotti de soil, alt capeteniei Romanilort ; acesta intemeia sate si bisericl done-e spre-diece pe malurile Dilmbovitiei coprinse de Unsulti; ela evil siese fete si doiefeciori, Radult si Sierbanil, carora le lasa, moscenire, cu numele de Vacaresci, scu-etulti parintescti, ce Firth, gravatt pe densult Cetatea Fagarasiului, pe care falfaego aquild alba, emblema, de immaculate putere, si prapuruld purpuria cu dicereaeVIRTus scrisa in litere de aunt.'

E de mare interest a observe in cursult istoriel romane, ca de abia, se intern-ceva mare si frumost in vietia vreunei parti a Romanimei, fat% ca Romanil din

celelalte Ord sa nu -si alba la acesta si ei partea lorti, mai mare at mai mica, demerit". Pre candti Transilvania se perde pentru Romani pe unt lungil silt de secle,Romanil ei, in momentulti caderei loft, se potti lauds a fi pus" ei, prin Negru siDragosit al loft ntuole fundamente a done State Romane. Acestti punt" din is-toria vietil nostre, e plinti de marl invetiaturi si consecintie, si demnii de seritsemeditatiunl!

D. Odobescu ne di' o repede idea despre mai multi barbati illustri din fami-lia Vacarescilort. Nol insemnamti din acestia, pe Ianache actiresculti, vistiariultiBrancovenului, bunult lui Ianache ahl nostru, care la Augusta 15, anult 1716,candu se petrect la palatult de pe mare, Geali-chiosct, dinaintea ochilorti sulta-nului Achmedtt II, acea infioratoria scent a ucideril Brancovenilort, cadit cela deantait sub sabia gelatulul, ca spre pedepsa, pentru drepta credintia ce pastrase

cpult-lungti,sit

phi

ca-

Page 237: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

VACARESCU, ISTORIA INPERATILORU OTHOMANI 241

tic nenorocitula sell domnll. Unu lti din fill acestuia, Stefanti, bArbatit invetiata inliterele eline si in legile imperatesci, e tatala lui Ianache alti nostru.

Acesta .Ianache, fiiii alit lui Stefanti, caruia 'I era data de sOrte a intrece inmerite pe tots strabunii set, si a lash, numele sea laudata viitorimei, se nasca pela anulti 1740.

Educatiunea lui fa dela inceputa pre-ingrigiti. Neofitti celti betrantt Causocalivitula Iti initia la thesaurele Umbel. retoricel, si istoriel eline ; unit Germano, anu-me Weber, 'I esplica regulele limbei latine ; alti profesori 'lli invetiara italianesce,francesce, si hogii turd la familiarizara cu limba si literatura otomana pe care inurma le cunoscea forte bine. Thera inca, elti fa nevoita sa, se dedea cu necazurilesi sa-si formeze unit sufleta tare si rabdatora, spre a nu fi sdrobitti si nimicitti, cacel mai multi, in necurmatele smacinari ce turbura epoca de anarchic si de nelegiuiriin care sortea la menise sa tritiesca.

Pre la 1763, ferosulti Constantino Racovitia, voevodit, neputenda suferi spiri-tula staruitora de nationalitate ce mena pe unit din boeri, si mai alest pe Vitca-resci, sacrifice pe Stefanti, pentru credintia sa catra tiers, inveninandula inteunamode delimit de marsiava viclenia a Fanariotilora.

Dupe o asia groznica perdere a parintelui sea, Ianachitili, Vacarescula se dusesit caute in Constantinopoli sea resbunare sett mangaiare. Spirits active si setosade cunoscintie, ela scia sa traga, unit folosa din tote, profiti de petrecerea sa in Con-stantinopoli, si leganduse in amicitia, cu Halilti Hamidti, omit forte invetiata, si seri-Roil la calemula (secretariulti) divanului imperatesca, alaturatti pre langa capiche-haialele tierei nostre, invetia dela densula theoria gramaticale a limbei turcesci ce sedice sarfu. Peste trei ani insi, la 1767, Alexandra Scarlatii von. Ghia Iii chiama la innalte dregetorii, incredintiandui vistieria tierel.

La 1769 urmeza ocupatiunea rusesca. Catti tint' acesta ocupatiune, adeca,pans la 1744, Ianache, credinciosa legaturilora secularie cu porta, cu pucina in-credere si inclinare Weft' Rusi, petrece tota prin stra,inetate. Rea la Septemvre1744, priimindti cu bucuria scirea came& pacea s'a incheiata la 4 Iuliti in Cainargi,parasesce Brasiovulii, si trece indata la Constantinopoli, spre a se intim& cu noultidomnit Alexandra Ypsilanti la Bucuresci.

Aci incepe unit nos perioda in esistintia acestul omit eminenta, periods de a-ctivitate, de .productiune, in care inteligintia sa via si sporitoria, se desvolta prin fa-pte si prin scrieri, se respandesce, in cursula unei domnii mai paciuite si mai la-minate, asupra administratiund, a legiuirilorti si a culturel morale a tierel. Numitapentru a treia Ora vistieria, si apol la 1780, spatariti, ela se ocupa, in parte, aregufa soma acestora dregetorii, si in generalti, a da, putintele sea ajutoria domni-torului in tote reformele ce se sin a face. Elit fa unula din cel mai de frunteredactori ai Pravilnicescii condice a domnului Alexandru Ion Ypsilantli voevodii,cea de antaiii schitia de condica chile promulgata oficialit in Romania. Era la1781, intemplanduse sa fuga fiii domnului Ypsilanti, nu numai din curtea parinte-sea, dar si din Tiera-Romanesca, in Ardelti, Ianache fit alesa solti catra imperatulaIosifil II, ca sa cera trimiterea inderetti a beizadelelora. Minunatti descrie Ianacheinsusi acesta solid si resultatula ei. Una simtiementa de multiamire, dice d. Odo-

31

Page 238: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

242 TESAURC DE 3101,TUAIENTE ISTORICE

bescu, trebue sa coprindia inima ori-carui Romanti, vaiendti ca odiniora tiera saa fostii asia de bine represintatd in strainetate, si totti de °data o parere de reti, caasia omeni demni n'ati traita intr'o epoca cu interese mai innalte : ce aperatoriputernicT si maestreti aril fi gasitti drepturile tierei, adormite pe atunci in pulbereaumilireT. Inteadevera Idnachitia Vacaresculti avea tote calitatile uuui adencil diplo-mat(' ; invetiatti, fiat si eloquenta, ela stilt sa fig, in tail felulu amabila.

Sub urmatorii domni, Caragea si Sutiu, ela servesce ca spatariti si vistieria.Era la 1786, numinduse domni" tierei talmaciulti Nicolae Mavrogheni ce fuse-

se unit simplu pescaria in insula Poros, Ianache Vacarescula, de si numita indatd,din vistierti, dvornica, ela insa nu 'mite suferi pe acesta coma prosta si la fire sila gandire si la simtirea.

Sub asta domnia neplacutd, Ianache se ocupa mai multa cu literele. La 1787,publica gramatica sa. Cu siepte ani mai innainte, Ia 1780, se publicase in VienaGramatica cu litere latine a lul Klein-Sincai. Acesta e epoca desceptarel litereloraromane. Ineeperea se face in Transilvania, prin nemuritoril Klein, Sincai si Maior ;si Romania inca lea parte la acesta mare miscare prin Ianache Vadresculti.

Intr'aceea desgustula si mania Vacarescului, de domnia luT Mavrogheni, ajungapan' Ia desperare. Descuragiatti si machnitti, Ia 1788, dupa inceperea resbeluluf tar-cescti cu Austriacif si cut Rusii, 'attache cere dela domnulti retragerea sa din fun-tiuni si din tiera. Eli" merse la Nicopoli, unde impreuna cu densula se esilara sialti boiarf de frunte aT tierei. Aid siedia dela Martiti pan' la Octovre.

In regazulti monotona ale esiliuluf, activitatea lul Ianache nu pate& sa se im-m6ie : lipsitti de trebile politice, de multidmirile sufletesci ce ocupaserd vietia sa, elacauta mangaiarea intr'o lucrare seriosa, si incepe scrierea ce (lama acuma la lumi-mina, adeca ISTORIA PREPUTERNICILORU INPERATI OTHOMANI etc.

Dupli, precuventare, in care aratd, cu ce indemnti si mijloce compuse acesta carte,eV" urmeza indata danda o prescurtare, unu Breviaria, de vietile Sultanilora, cu in-cepere dela Moameth ; si dupa fia-care din acele vieti, resume caracterulti si faptelepadisiachuluf descristi, in cate-va versurI care 'si schimba a desea nfesura si tonulti.Erg la margin! in note face chronologia domnilora Tierei-Romanesci. Astfelaprocede in Vita partea antaid care e de 131 fegie manuscripte. A (lona parte sedeschide cu vietia sultanuluT Mahmuda I (1730) sub a carat' imperatia autorulti auvediutzl lumina lumei. De ad incolo evenimentele impe'ratiel se amested cu ale tie-rei, si mai alesti cu intemplarile vietiel scriitorului, de aceea si interesula cresce.inmarl proportiunf, cetinda memorialulti until barbata ce jOca unit rola eminenta pnn-tre contimporanif seT, si ale cdrui fapte politice stint alternate cu lucrari literarieasia de folositore. Memorialula urmeza innainte pan la multi 1791, dada Arad,-rescula, dupa doi and de esilia la Rodos unde fusese trimisa dela Nicopoli, fiindaliberate, priimesce ao emriname a preinnaltiatului vezira Hasanti-pasia, prin care ise poruncia ca numal de cata sa se sae sa merga la ordie la Rusciucti". Petre-cerea Vg,carescului in castrele vezirului dela Rusciucti, e privitd de densula ca o epoca destralucire, ca-ci se bucura de WO, increderea rigialiloru turd, si, mai alesa dupa taiarea ca-pului lui voda Mavrogheni, pregathia reinturnarea ordinel anteriore in tiera, ocupata acumade Austriaci ; ela dobb,ndesce cu fermana inperatesca plinti de lauda, void de a merge la

Page 239: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

VACARESCII, ISTORIA INPERATILORU OTHOMANI 243

Andrianopoli si a petrece acolo erna, onoratit siiubita de toti pasii turd ; in primavara ur-matOria, pregatesce in secrete poduri pe apele tierei pentru Turd; in fine, servesce ca in-teligintia, cu credintia, portii ; dar nu scia pentru ce simtimit, &emit si noi impre-una cu d. Odobescu, o taints multiamire de a Tea manuscriptult intrerupta illmijlocula naratiunel acestoriz servile servitie pe care near pare mai bine a le ye-& implinite de alti omen!, demi de a send er nu de a comanda. Paginele dinurma ale manuscriptului se citesca cu neplacere, ca-ci ele destainuiesca o slabi-tiune intermit caracterit asia bine conformata. Far de a incerca sa-lit disculpama,sa plangema totusi trista stare de lucruri, in care se afla tiera atunci, si care su-punea la ingiosire si chiaru sufletele cele mai nobile.

Eta manuscriptula ce presintamii lectorilorit nostri.Vacaresculti, cumit aura vediutil, intreprinse scrierea acesta istorica in esiliula

dela Nicopoli, si de ad innainte o urma mai multu ca unit jurnalit alit sea privatt,vorbindit mai multi) de cele ce s'ait intemplata lui si celora ce -lit incongiura. D.Stefano Grecianu, posesorult acestui pretiosa manuscriptii, crede ca, cu ocasiunea,inturnarii in tiera a vornicese! Elena Grecenca, dela Nicopoli, unde era esilata VI-carescula impreuna cu alt! boiari, se aduse aid si manuscriptulit, care all fostit ur-math mai tardia de catra autorii, remainda in casa Grecianilort.

SA dicema unit cuventa si de limba si stilula in care scrie Vacarescula. Lim-ba lui se deosebesce cu totult de limba cea simply a cronicarilora nostri. Vaca-rescu e unit literate, versata in literele clasice, cunoscetoria alit celora mai culti-vate limb! moderne si cu deosebire alit limbei italiane. Curmsce si limba turcesca.In scrierea lui se ivesce pretutinde, influintia deosebitelorit limb! ce cunoscea. Cu-noscetoria alit clasicitatii, ela, ca tot! Vacarescii, face o inadinsa cercare de a con-stringe slabitiunile limbei romane, in formele mai nervOse si mai concise, de a su-pune structura el inca siovainda, la inversiunile maestrite dar anevoiose, ale lim-belora clasice. Cunoscintia limbei italiane 'lit ajuta de a forma cuing se cuvine, cu-vintele noue ce adopts. Intru o scriere din seclula trecutt, ne place a ceti cuvintesi forme ca urmatoriele: refugid si scapare. sucesori! lui Moameth. conditione. pro-tetione. rebelionea enicerilorii. deci rap! acesta ocasione mai cu favore. eroe. media-tord. acomodamentd. garante la pacea. asaltd. nobletid. politetiti. asediu. fortetiti. con-siliuld de ministri. sterna imperiului Romanilorii. si dicherard pe Tekela domnit. seimpatronirti Rusi! de Moldavia. In fine, intrebuintieza o multime de cuvinte turce-sci, scrise precumit le pronuncia Turci!.

Manuscriptula e scristi, firesce, cu ortografia ciriliana. Nol &karat cu calea -Ms, tiparl cu litere latine, remainda de altmintrea intru tote catit se puta mai fi-deli originalulu!. Numal in loci' de : din, di, uiste, !maps, si alte asemini, mascrisii de, din, peste, pentru.

Atata despre acesth manuscripta.SA insemnamil inca despre Va'carescu Ca, in caletoriile sale prin Turcia si mai

alesil in desele sale petreceri la Constantinopoli, ela isbutise a suite din condicileimperatesci, copii dupa documentele atingetorie de tiera nostrA. Fotino ne spuna a intrebuintiata acesta colectiune. Acumit find, durere, e perduta.

Page 240: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

244 TESAL'RU DE MONUMENTE ISTORICE

Pre la 1793-6, gdsimti pe banulti Vacarescu in rivalitate cu domnuld Alexan-dru Moruzu. Eld rlipausa in cc! din ulna an! ai seclului trecutti, scapandti p6teastfeld de resbunarea cu care amenintia acestu domnli.

0 vietil nu atatn lung& catt piing, de fapte si de lucriri folositorie a insem-path acestul nobild barbatti unti locd neperitorti in analele romanesci ; faptele-i in-s sa all r6masd legate de epocha in care elti a &ARA, epoch& trista pentru poi, ta-bloti intunecosd si umilitord in care ne place totusi a intrevede umbra lui maiclemna si mai maretia, ; dar lucrarile sale in cerculti literariti, acelea volt remaneca petre unghiulare pe care s'ati asiediatii temeliile literature! n6stre. Gramaticasa, informli, necompleth,, imperfecta, este ins& antaia cercetare a regulilort limbei ;

4versurile sale, pucine la numlirti si restrinse in mici proportiuni, sunt ins intaielemodele de o perfectiune poeticA; istoria sultanilord sett mai bine memorialuld sette o opera preti6sA in neaverea nostra istorica ; in sfirsitti, dictionariuld romanescd,,culegerea de documente, deed, leamti aye, artt fi pentru noi alte scumpe isv6re.IsTu putemd dar tagadul marile merite ale acestu! barbatti.1)

A. P. I.

Bucuresci, 10 Iuliu, 1864.

1) Odobescu.

'Ill

Page 241: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

A ISTORLEI OTHOMANESCI, A PRE-PUTERNICILORU SI MARILORUINPERATI, CE S'A ALCATUITU DE DUMNEALUI

SPATARULU IANACHE VACARESCULU.

TOMII I.

PROIMION.

1TLTI din eel ce aft vrutit se. scrie istorii dupe'. vremi, sail mai vertosii din eel ce atirivnita a innoi cele scrise de altil mai dinnainte, fiindii indestulati de darurile [sciintiel, slat"'inpodobitii condeiulii cu infrumusetiate alcatuiri, stralucite si de furme ritoricesci si de me-stesiugurl grammaticesci, si prin mijlocula acestora ail putudi a birul, si firesca inlenevirecea spre citanie a celorii mai multi, a add& si pohta cea de multe sciintie a celorti mailaudati, si cu acesta pe toti 'I all indemnata a le citi de indesIte ori, si a le afla eurgerilecu deadinsulii, si a dobandi folosirile cele ce se nascii din istorii. tr et aflandume des-bracatii de vesimenturile darurilord sciintil, si condeiuli1 melt fiindti nume abia pututa ase tine in degetele nedestoiniciei mele, nicl se cuvenia se. -lii povetiuiescii spre a inpleti al-catuiri departate de dulcetia aceea, fare. care istoriile scriinduse, deosebi ca nu pricinuiesciuvreo folosire, supers inca si audiulii, si mai vertosti a celoru ce firesce nu sunt statornicla suferi cu rabdare prelungirea citaniei. Insa acumu la veletulti 1788, aflandume stranau-tatii cu lacuintia spre vreme in cetatea Nicopolii din craia BulgarilorU, de lumescile furtuniale intemplarilorii, si de multele feluri de resboie ce desevirsitii au turburatil tota linisceapatriel mele, unde si despre o parte aflandume lipsitu de tote trecerile de vreme cele ve-selitorie de suflett, si afundatii in valurile intristarilord, si pentru patimile ce sufere iubitilmid simpatrioti, neputendii afla efi acumil vreunft mijlocii spre a le tamadul, despre altaparte, fiindil si de multe on intrebatii de unit de aici, ce inperata all suppusil Bulgaria siNicopoli, la sangiacult1 othomanicescif ; fara, vrednicfe m'am indemnatu a scrie o adunare is-tornica, a pre-puterniciloril inperati othomani. pe scurtil alcatuita, aretandii, de calla si cuce mijlocil au luatil acesta stapanire inceperea ei, si crescerea, si starea, si urmarile cele-lake pana astadi, ca prin:scurtarea povestiril se.' pita afla, fail multa ostenela, veri-cine is_toria othomanicescil inperatil, er mai vertosii, ca sa, mangaiii cu acesta ostenela, si petrece-rea vremil cei turburate intru care me aflu. fta dati incepere, nedejduindii ca fara zabava.se. -I aratu si sevirsitulii la obsce.

Page 242: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

246 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

Multi sunt scriitorii Tevarihurilort sail Analelorti turcesci, mai vertosti CA la puternicaacesta inperatie, este si mansupti deosebita sad dregetorie, carele este oranduitA, numaipentru a scrie Tevarihurile inperatilort, sail Vizandida turdscA, care se numesce Vacanuisadeca scriitorti de cele intemplatOre, si la acestit oficiu se punt"' de a pururea Omeni inpo-dobiti cu procopsela, si acestit Vacanuis totdeauna este datorii, a se intelni cu invetiatifUlemali, si cu toti luminatil Rigiall, si mai vertosu cu Kephudai-Sadri-Azem, si cu Reizul-Kitabu, spre a cerceta tote vestirile, pricinile si scrisorile ce mergii si vint la inperdtie, ca0, iea sciintia de tote curgerile loll, si sA, le asterna in alcatuirile istoriilorti inperatesci,ce se scriti de densulti, si toti numitif rigiall sunt datorl sA le arate tote, fail pregetti sitAinuire. Dinteacesti istornici, trel mi s'ad intemplatit a vede si a citi, pe Naima, pe Hasid,si pe Subht, carii aft scrisii cu atAtea frumose tejnisiurl si istilehuri, sail metafore si idio-tisme si potriviri la cuvinte si la diceri in periode ce le numesca Turcii cafiele dupa obi-ceiulit limbii loll, istoriile multord inperatl dupa vremi; precumii si alti innaintea acestora,si in urma pani acumii, cumil si astAdi este scriitord slAvitulit Eiveri-Efendi. Nu cu mai pu-

iehiforL Zo- ...

ginunara, Laonicfi, gustii aft alcatuitA istorhle turcesci, Si multi alti istornici greci, latini, frau-il'devuonefita, ra'n-Nezi, si Hall, dintru ale crtrora istorii, cu multi bAgare de sema FacendA o adu-k7:1:0:7ihaIntgl flare, aretii pe scurtti tote cite aril pute da, o idee pe deplinii, la cititori, decurgerea, starea, si otcarmuirea inperatilorti othomani.

Page 243: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

OAMETH datatorultt, satt asiediatorulii si intemeitorula legit si credintil moamethice-set, dupa aretarea unorti istornici, s'ati nascuta. la 560, er dupa deslusireo. altora na-scut" la veletula 571, Maie 5, la Meca in Arabia, din nemula lui Ismaili", precurna Ile tette.credit Moamethanit. Ismailteni, Agarineni, si Saraceni, s'att numitti tot aces cet Ladvocat.

s'ati twit din nemulti lut dicenduse Ismailteni dup5, Ismaili, Agarineni dupa Agarmums -sa, si Saraceni dupa Sara stapana muma-set, acesta insa fara caveat", neavenda nimictia face nutrtele Saril cu Ismaili". Tot acestia dupa Ismaili' Oita la Moameth era idolatri, sail si dealte legI ce era atunci ia lumina. Abdalah tats -sett, si murna-sa Emine era si el idolatri. Elu inversta mica sia pierdutil parintil, si unchiu-sett Abutaleb a avatu grigea crescent lat. Ace-sta l'a past' in slujba Hatigit sad Hatige, vedavei de unit bogatil negutiatorti ce se negutiatoria la Sy-ria. Mal susti-numita stapana-sa s'a prinsti de dragoste asupra lui, si s'a maritatu cu densula.Moameth ava dinteensa tret fit cart murk& midi, avit si patru fete carele se maritara cumdestulare. Intru acestea, mergenda elu adesea pela Palestina si aiurea, si intelninduse cuJudel, si cu Crestini, si luanda sciintia de tote scripturile, si de inmultitele lora talmacirt,si din tote facenda o adunare a scoposulut sett Mut politicesca, a alcatuitti Curanulti. sau Alcuranalua acaruia coprindere o void area pre scurta mat innainte. A adeverita la omenii cast sale,ca, are intelaire cu archangelula Gavriila in vremile ce areta ca este cuprinsu de videnit, sift' fart z'abava de tot acestia cunoscuta de Proorocti. Stapanitorit dela Meca luanda insci-intiare de aceste discorsuri, si avenda temere de apacaturile numitulat Prooroca, isgo-nit" de acolo, si asia dosinda s'a twit la Mediae, cu tot' at set. Dela acesta fuga a luiMoameth care s'a intemplatu la 16 ale lui Iulie in di Vineri, la veletula 622 dela Chr., nu-mera Moamethanil ant' Eghiril, adeca Hijret-tarihi, carit dupa cursula nurnerulut lore, adecadupa alit lunii, sunt acuma ant 1202, si s'a intemplata la alit 13 anti a inporatiet lul Ira-

Vilna la Medine se Elmira multi urinatori propoveduirilora, si stapanirit sale, si des-coperindust cugetulti catre unchiu-sea Hamza, 'I dote stegptlti stapanirit sale, (care si panaastadi se aft la puternica inperatie othomanica, numinduse Sangiag-Sierif, adeca stantulastega, ce dinpreuna si cu alte stegurt ale Chalifiloru, si cu hircaoa sau vesimentula proo-rocului, sunt renaase dela chalifi in haznelele pre-puternicil inperatil), si trimise sa facadobandit. Deci dupa alte multe urmart, la leta 630, s'a facuta. stapanitorti Si mecaza, asiadespre o parte cu slobozenia legit, care herezesce credinciosilorti el, tote bunetatile ceresci,fara departarea placerilora lumesci, inch' si aceste bunetati ceresci aretate cu inlesnita lute-legere si la cet fart simtire, si despre aka parte, cu stega si cu arme, adeca cu stapanire,s'a intinsa si legea, pant a fi siese part Musulmant, din trel-dieci part de Omen' ce s'atisocotitu ca sunt in lume, si inparatia in trel part ale pamentulul, precuma se vede, in Asia,Africa, si Evropa.

Ismaili,

Pah

cite.

Si

s'aii

'Id

Page 244: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

248 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

Dupit ce deci 'I a muritii soda, si a moscenitti si multa avutfe a el, si a facutil si altemarl dobandiri, intitritd in putere, si a adunatil si multi urmatori si suppusl, si a sta-panitu multe locuri si polithil si ale romaicescilord schiptrurl, si lasandd sucesord ale seaantaiii, pe Abubekir, a muritii la letulfi 633, in Medine a Arabiel.

Stichei :

Moameth staff' 'n lame, omu forte minunatii,Ca ci s'areta din &ugh, proorocii Si inp6ratii,

Si ditatoriii d'o lege, ce dupi ce-o 'ntocrol,In trei parti ale limit de multi se priiml.

CHALIFI.

Sucesorii sei s'ad Iiumitu Chalifi, adeca epitropi, precurnd este si se nuinesce si pant',astAdi puterniculd nostru inperatt, Erchalifesa, sad Chalifei rui zemin, si va sit dice epitropdpe facia pamentului.

Stapanirea Chalifilord a fostii la Damascii vreo cats -va vreme, apol la Bagdatd, si atinutd ca la 690 de ani, candit dupa ce Alach Tataruld °morbid' pe Musta-agi-chalifu, asuppusd si Bagdatuliz, atunci s'a sevirsitii acestii mijlocii aid stapanirii chalifilord, si dupa a-cdsta a inceputd filii acel othomanicesci peste pugina vreme.

Deci dug' Abubekir a remasil diadochd Umart, care a suppusu Damascu, prin mijlocultlul Abuavirt, si Egy, petuld ,prin Umered, si Persia prin Abdila.

CIIRANII.

Coprinderea Curanului in perilipsis este acesta. A crede and Dumnedied facetorid atuturd, intr'o facia, necoprinsii, fare inceputd si sevirsftd, resplatitord celord bone si rele.A aduce la acestii Dumnedied cinci namazuri, sad inchinAtiuni, pe di. A-si spela mainile sipiciorile cu ape, innaintea inchinatiunii, care spelare o numesct abdestu, si credd a fi cu-ratitorid de-pecate. A nu be vied. A nu mama vite necurate sad cu unghia necrepata, sad cegnu rumega, si sit nu fie innecatA si mortaciune. Toibe, adeca pArasire de pecatuld celit spelatii in

}abdestd. A crede pe mantuitoruld nostru Chr., nu Dumnedied nici flit a lul DumDela Ade. nedied, ci proorocd nascutu din dumnedie6sca suflare, si din feciora Mariam, si in-

naltiatil la ceruri pane a nu se restigni, si fostd de a vent, ca sa judece la divanult celd dupaurma faptele tuturord. Insd, antaid sa adevereze pe Moameth pentru a caruia venire died ca arfi proorocitd, si inca are sa vie Antall" la Damascu inteund sierifu a unil minarele. A credoBiblia, Psaltirea, Evangelia, si Curanuld, ca-ci dintr'aceste trel de mai susd se face aduna-rea alcatuiril Curanului, cu deosibite talmaciri, ca-ci din biblie credu zidirea si facerea lu-mil, angerilord, omulul, cAderea diavolulul, pe Avramil, ca-ci a datd taiarea inpregiurd, si anascutd pe Ismaili" din Agar, si inca, credit ca jertva cea din porunca nu era sa se face lulhand, ci lul Ismaili', din care se trage Moameth, si acesta este pricina Curban-bairamului,si fiescesi-ce Musulmand, este datord sa jnnghe berbece la acesta di, urmandd lui Avraamil,si insusi puterniculd inperatd se indatoreza sa iea cu o mans berbecele, si cu alta cutituld,si apol sa, le dea in altuld ca sa face jungherea, mai vertosii ca in curand se arata Ca elurmeza credintii lui Avraamd care a fostii innaintea si a legit vechl si a legil none. TAia-rea inpregiurd nu urmdza a o face la optd dile precumil a fostd porunca, ci dela alit 13 andde calf". era Ismaili' ca,ndd s'au datit porunca. Din psaltirie &Ad lead cantarile mariril dum-nedieesci. Din evangelic, intre altele, si proorocia ce diet ca pentru Moameth s'a disd, dr dadava veni mantuitoruld, si judecata viitore, si raiuld, si iaduld. Er curanuld a crede ca l'atrimisd Dumnedied din cend cu archangeluld Gavriilii, pentru cA- ci cei ce credea biblia,psaltiria, si evangelia, le inviclenisera si le amestecasera, si nu le lasasera cumil s'aii datad'inceputd, si dupa aceea ca sa se descopere adeveruld cumil ad fostii acestea mai innainte,s'a trimisd curanuld cu coprinderea acestord carti indreptate, pentru acesta postescu si ra-

s'ad

Page 245: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

VACARESCU, ISTORIA INPERATILORU OTHOMANI 249

mazanulg, ca-cl la bairamulti acesta s'a data curanula. Rain la credit datatorti de bune-tatile ce aducit intielegere la simtirile trupesci, ca sä nu mat did acel ce-la voni crede, canu pots sit -la intieldga, preening dice dascalult Micbiatii. Er iadula 'lit credit cu sevirsire,adeca unit musulmang ce a crediutit curanulti si pe Moameth, trimisa de Dumnediet, nu estecu putintia a se mund in 'eel, macara vert-ce pecate ar aye necuratite prin abdestil, si ne-parasite, ci credit ca acele pecate ardienduse la iada in vreme, si musulmanula remainducuratita, merge la raja in pace. Pentru acesta pricina mi s'ait intemplatit si disputa cu in-naltiatula vezira, Varcali zade Selima-pasia, ce se afla inteacesta vreme oranduitg Nighebolisi Cule muhafizi, Efleacu si Tuca sevahili bast-bogu. Viinda vorba intr'o sera pentru iadil,m'a intrebata: cumg credema not iadulit?* lam respunst, ca Hazreti Jsa, catil pentru altelegi, cu unit en-yenta ne arata, a nu pute vale raiulu , dicenda ca, edit ce nu va trece prinape si prin duchit, nu va intra in rail Er iadulti desevirsitil none crestinilora ne-lit both-resce, canda vomit calca poruncile sale, si nu ne vomit pocal, si acesta de yea muncitoria,si fax% sevirsita. Mia disc apol, ca-CI credeti evangelia numat, ce folost ye remane ? Am res-punsit: Not canda nu vomit urine. a face cele ce ne poruncesce evangelia, cuing si musulmanitaudit nu vora urma cele ce le dice curanulit, se cunosce ca nu le credemil, ca-ct de learntcrede cu deadinsula, n'ama calca poruncile. M'a mat intrebata, dar ce dreptate este pentruunit pecatit ce are pugina dobandire si dulatia, sit se pedepsesca nescine de yea in muncaiadulut ?* Am respunsii, ca atotit acea dreptate, ce pentru puging bine ce va face, sat nu-mat pentru ca-ci n'a tentt reit, are sit -la inveselesca de vect in rain.* Apol l'am intrebata,tail unit feliti trebue sit se pedepsesca unit musulmana, canda me ma necinsti pe mine, sipe innaltimea to unit vezira, tote cu unit fella de necinste? Ba.,* mia respunsa. 'Dar candava necinsti pe inperatula asemenea? ce i se cuvine aceluia?» Mia dist, trebue sit -si pierdiacapulti. Dar canda va indrasnl a nu cinstl pe Dumnediet, nu trebue sit -si pierdia sufletult?fiindii-ca necinstea nu se socotesce, catit este de mare in graiurile si faptele ce se dice sise face, ci in ipochimenula la care se did' si se fact, si ce face alta, canda mica poruncalui Dumnediea nescine? si de vreme ce cumil Dumnediet n'are sfirsita, Ind pedepsa acelutindrasnetia nu se cuvine a aye sfirsita, fie crestina fie musulmanit, ca-ci catit este Dumne-diet de mare, atata este de mare si fiescesi -ce calcare a poruncilora sale, si cumil nu aresevirsitit Dumnediet, acesta feliti nici pedepsa acelul pecatosa, nu se cade dupa dreptate aaye sevirsita. A zimbitil a ride, si a intrata in alta vorba.

St venimil drast la prochimenti. Ethica, in curant, intru care se coprinda faptele celebine-placute, este, a tine cu slobozenie patru socit dupa lege cu nichehil in vidtia lui, tineva aye mijloct, si Cate robe deosebi va pute a robt sail a cumpera, sit la aibit fart pecatuca si sociele cu nichehti; si copiii sit n'aiba despartire la moscenire; acesta vole avenda a-pot sit nu curvesca; as'jderea si femeea in tots vietia et, unit barbata sit nu-1 lipsesca,

datore a vecluvi hint fret numai. Cine va omori vrajmasiula, si se ma omorl de vraj-masia, este mucenica, si dilonorna raiului. A posti la ramazang dile 30, dioa numal, insasi de ape si de mirosuri, nefiinda musulmanulti bolnavit si caletoria. Er sera si noptea amina si carne si verl-ce, si a dobandl tote pohtele trupesci, cele fart pecatil. Si altele multecute latiescu legea si inmultiesct credinciosit et, fart ostendla multa de propoveduirt. Creditin cea dupa urma, egelula salt mucaderult, adeca proorismu, sail mat innainte hotarirea, arldi-canda avtexusion si de sinesi stapanirea omulut, si apol nu stilt ce cuventil '1 indatoreza ase infacisia, la judecata de apol. Cinstesca pe toti proorocii, pana la Moameth, si la Win-darele lore sunt asiediati la dilele ce sunt oranduite si la not, ins& fart a le pritznui, ca-dnu praznuesca cu a nu lucre nici bairamula. Cinstesca si multi sfintl at nostri, Or mijlo-citorl cote Dumnediet nut credit a fi. hone nu sufere nicl a vede, nici sapate (Dela iconomaehinici zugravite ; si altele care pre scurtit nu le pocia areta.

Eft la acesta istorie ce serif' in limba rumanesca, am gasitit cu tale, a cla, idee si deMoameth si de legea moamethanit, cititorilora, pentruca sit aiba &est-care scire de ethicacredintil a stapaniril cariia povestesca istoria.

Dect dela ldta 1300 dela Chr., si 700 dela Moameth, a luatil inceperea el , stapani-32

fi-inda

'14

Page 246: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

250 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

rea othomanicesca, dupa ce mai nainte cu vro 20 de ani, scotienduse si isgoninduse din Persia,siachti Suleimanti, stapanitoruld Osuzfilora turd, fiiulti-sea Ortugluli, a mersti catre Aladintisultanulti Iconiei, pe langa care linguslnduse cu multe mijloce, is datti anthitt Carageadaga he-redire, in coprinsulii AngyriI. Deci elti fiindil omit dreptil, s'a aretatti cu slujbe credinciosecatre Aladinu, si l'a pornitti cu dragoste asupra sa, atata in catti facendulti epitropil in tot&cuprinsulti stipanirei sale, si capil tuturord ostilorti sale, fara zabava au dupa ce ailfacutil si multe dobandiri de locurl si de tierl, precumti au luatd si Chiutaia dela Greci, si'eau adaosil tote la stapanirea lul

Dreptatea Ortugluli i-aduse stapanire,Cd-ci Aladind se'ndatori faca rnultiamire,

D'aceea vechild pe ale sale tote,Si cu'deadinsu ne ar'eta, dreptatea ce multu pdte.

Indata Aladinii, dupa mortea lul Ortugluli, au chematti pe fiiulti sea Otmand, si iatielate tots puterea in mains, si Pau facutil epitropu in loculti tatane-seti Ortugluli, care cuintielepciune si vrednicie, facendti bune otcarmuirI, si multe dobandiri, era iubitti si acestaforte multti de Aladinti. Intre acestea insa o ruptura mita de Mail gazanieni navalindii inlocurile stapaniril lul Aladinti la 699 veletulti hijretti, si 1299 dela Chr., pringipii si col maimarl din tierile lui Aladinfi, socotira ca o norocire a lord, scaderea domnulul lort Aladinti,si se arldicard a doua Ora cu epanastasis asupra lui toti. Aladinu si temenduse ca nui vamai pute suppune suptti stdpanirea sa, lasandii tote, ail fugitti pe taina, catre Michailii Pale-ologuld, inperatuld Grecilorti, insa intr'unti zadarti, ca in vreme ce socothia sä afle de acoloscapare si ajutorti, gasi o inchisore de a pururea, intru care si murl, la veletulti 703 hijretti,si 1303 dela Chr.

INPERATIA LUI SULTANU OSMANU I, CE S'A NUMITU SI ALI-OSMANU SI OSMANGICU.

°Remind I. I Deci la mai susti-disulti veleta, adeca la 700 hijretti, si 1300 dela Chr., unitlanti dupa fuga lul Aladinu, Otmanti, ce pentru vrednicia sa, si pentru ypolipsis,

si putere, si bogatie, thick rangulti celti d'antaiti intre pringipit ce era suppusi la Aladinti, sefacd de a se cunosce stapanitoril a tote inperatfei lui Aladint , de catre toti col mai susuaretati suppusi al lul Alading , pe unii dobandindui cu lagaduell , pe altii silindul cu in-Rada vod8 Ne- fricosiarI, all trasti suppunerea dela fiescesi-care, dupa trebuintia ce avea, verl-caregru dela 1290, ndollen desealictl- din ei de protectia sa. Deci mai susil numitulti sultanti Osmanli, ce s'ati numitttore, erk d"nnil si Osmangict, si Ali-Osmanti, din spigia a caruia se tagic toti pre-puternicil in-Tieril-Rum-

'wad. perati Osmanlil, vediendu-se pe sinesi stapanitorti, unit inperatil ce pote o a-scepta, de multa vreme, si numinduse si cunoscenduse sultana si inperatil, dup. ce s'atiasiediatil scaunuld la Carahisarti, a oranduitti gubernaturi sail chivernisitoil eparchiilonlce stapania, pe fiil seI, Orchanti, caruia iati si datti socie pe Olofira, fiica pringipului Mi-

Grecult11), din partile locului , din care Orchanti au dobanditu dos fil, pe sul-tanit Suleimanti , si pe sultanti Murata, ce au fostti si moscenitorl in urma. Deci lulOrchanti, UMW sangiaculti dela Caragea-daga, si lul Ghiunduzalebil sangiaculti -dela 4-chisehri, si lul Aiubalebti sangiaculd dela Ainonghi, si lui Husanalebti, acelfi dela Iarhizarti, siLa 1318, Dunghiunalebti, acelti dela Ainaghiolti, si lui Aladinti, acelti dela Bileziki, M-U, sin Negru

vodit ceputti a face dobandiri, stapanindtt inteacelti anti si Kiuprihisarti, si all mutatescaunulti imperatiel la Enghisiehri, si facenda biruintie marl, si suppunerl de multe tierl, laveleta 726 hijretii, si 1326 dela Chr., au stapanitti si cetatea Brusil, capitalulti Vithinii,prinfit -sell sultana Orchanti, ce -lit trimisese serascherii, cu sum& multa de oste, si cu tote caOrnus sail Onorius cubernatulfl greet' alit acestil cetati avea si oste din destulti in cetate,si zaherele, dar fa poruncitti de insusl inperatulti Micllailu, sa dea cetatea, si asia se sta-

') Michailii a Pleat(' poduld d e pieta din Odriid, ce se dice Michal Kiopru.

natutti,

Aladinti.

In!sa-I

ffica

1

chailti

ati

Acestil

Page 247: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

VACARESCU, ISTORIA INPERATILORU OTHOMANI 251

pani de catre sultand Osmanti, care si la veletuld 726 htjretti, si 1326 dela Chr., trecentit inceealalth lume, au lasatu moscenitord inperatfel pe sultand Orchand, pe care si in-naintea mortil sale chemanduld, fail sfatuita antaid cu multa intieleptiune, in 0 chipd secuvine, si sa vietiasca, si sh. inperAtiesc5,.

D'a se numl Eroe in lame cineva,Osmanli trebue ad fie dar nu ddr alto ceva.

Pied LRAM stapanirea, apel s'a aretatuFara resboiil si in grabi, chalifd si inp6rata.

Si adioga devletu cu tieri, si se WitIncepere si parinte 'npe"ratSloru d'act.

PENTRU ORANDUIELA OTCARMUIRD INPERATESCI OTHOMANICE.

Sthpanirea othomanesca este legata la legea moamethanh, ca si faptele omenescl, ade-c5. ethica credintil, inst. dela Moameth, ce ad fostii si stapanitord sat inperatd, si prooroctisi datAtord de lege. Deci in sieri-sierifti adica in pravila turcesca ce este alchtuita dupa co-prinderea curanului, nu sunt fetfale numai pentru pricinile ethice, ale faptelorti omenesci, cimai vertosil si pentru tote mijlocele otcarmuiril inpera'tesci ale politicescilord pricini, ca-cinici cerere de dajdl, Did rhsboid, nici pace, nici nimict nu se poruncesce fara fetfa , adicafarA de a scrie pravila, si fail de a se areta cu capti de pravilA de care pre-intieleptuld Muf-thiu adech Sieich-Islamti, cuviintia pentru care se da, porunca, si se arata. Asia s'ad urmatdsi in vremea stapaniril chalifilord, si dela sultand Osmanil ce s'ad aretatti duph, chaff, sipadisiachil adech ingratd, si chalifei rui zemin, adica epitropd pe facia pamentului, si se ur-mezi intocmal si pan& astadi, si Turcii adica Moamethanii sunt datori sa fie suppusi legii, siporuncilord ce se dad dupa, lege, de aceea si fara coprinderea legii porunch, nu se da, pen-tru nici o pricina.

Stichei:

Coprinsuld stdpfiniril acesti othominesel,E'npdratitil de lege ca faptel'omenesel,

Pravila se intreba, apol se dais pornnei,Si asih resboid sad pace, tote se facd gullet;

Cana nu slob6de legea nimied nu e urmatii,Fetfb. &Ida nu se eerie, totil lueru-I nelucratd.

INPERATIA I.UI SULTANU ORCHANU 1.

Sultand Orchand, la lett. 1326 crestinescii, si 726 othomanicescd, suinduse{ °I'hanti I.

in tahtulti parintescti si inperatescti, la Enghisiehri, si rivnindd a-sI hitt laturile stapaniril,suppuse Nicomidia, si mutt tahtuld inp6ratescii la Brusa, bAta si moneda in numele set, sipuindusi ostile in buns oranduiela , stapani si Nichea , si dete porunca, ca ostasii sei, sa leasocft pe veduvele Grecilord, si vhdiendd ca in Asia, slabise puterea romaicesch, facit a tre-ce ostile sale in Evropa, oranduindil serascherd pe iiiulii sell Suleiman* care si trech cu'iota sa ce avea la dOue porturi ale marii, si indata suppuse Calipoli, si Malgara si Ypsala.Sultanti Orchand porni si pe iiiuld set Muratti in Evropa puinduld in capuld unit ostirl nonece ghtise, care si intre alte cetati stapani si cetatea Ciorlu. Suleimand in mij- 1392. Alexan-loculd isbandelord sale, 's1 pierda vietia, cadiendii duph, unit cal* si intristarea Miehaila veil&

dru %TA sin

moral lul Suleimanii se face chlauza Wane-se* lui Orchand spre mormentti, ca 1343, VAdislaviivedfi, bringre si dupa cloud luni treca in ceealalth lume de ani 70, inOratindii ani 35, Era Negro vods.mad iubitortl de invetiAtura, ca -ci dupa ce au fa' cut(' si stole multe, pohthia sit se! '11,:,3=si sfatuesch pentru veri-ce pricing a stapaniril sale, cu omens procopsiti. Aratakxandrumichaila

fii-set

Page 248: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

252 TBSAURD DE MONUMENTE ISTORICE

unit ca ar fi luata in urma in casatorie si pe fiica lul Ioanu Cantacuzino, inperatuld Greci-loni, Theodora sail Maria, insa din istornicil crestini er nu din turd.

Stichil :

'n Evropa antaias1 data'npdratii, Orchana s'arata

Din eel' othominesaThrachii in RomaniaSi in Machedonia

Priimesca aceste yeah-.

INPERATIA LU1 SULTANU MURATU 1.

Murata I. La 1360 dela mantuire, si 761 hijretti , sultana Murata edit d'antaid, u-1362, Dand °° -inula dintre eel mai marl inperati othomani, in versta de ani 41, mosceni si tah-"'sin Negm Hula Sivocid. darurile bunetatilora tatane-sea. Acesta atatti era iubitora de lege, in-

cab). 'ld numira, Hudavencherti, adeca lucratord de Dumnedieti, sail cu totuld data la Dum-nedieti. Indata suppuse si stapani Anghira in Asia si tota inteacesta and, adica in anula d'an-

pornl pe Atabeghi siachInti Lan, in Evropa, sa lovesca Andrianupoli, dupa care treca siinperatula ; insa pans a nu sosi inperatula, Andrianupoli se lua de vezirula, la asaltuld sailiurusiu celu d'antaia. De acesta vestinduse inporatula se intorse la Brusa, si indata numi

pe Hagi Ornuzbeghi, si 'I porunci, ca sa tree& in Thrachi, care si sup-puse Filippopoli, si Eschizagara, si tote cetatile acestora inprejmuiri. Dupa acesta a asiediattibresla nod, de ostasi, pe caril Hagi-bectasiti prooroculti 'I a numita Eniceri, blagoslovindula fi pururea birintori. Dupa, acesta Hagi-bectasia, Si oranduiela dervisiloril bectasil iea nu-mirea el, patru fiindd oranduielile dervisiloril, bectasfii, mevleviil, cadri, si seiah. Acestl e-nicerl dar in grabti, la 766, stApAnira Batha in Asia. si Zagara , si Ghiumurgina in Evropa,1386, 2dircea }si Lala-siachinti face zaptil Ischenderie, si Darma, si Cavala, asijderea Machedo-vocIA, sin Itadu sisivocli Albania, priimira si acestia lege dela biruitoril musulmanl. La 788 stApaniZichna, Caraferia, si manastirea. Inperatula Cacti la Andrianupoli gemia, ce se numesce Mu-radie, faca si la Brusa una in ulitia ce se numesce Caplue, si stapani si atatea eparchil inAsia, incepuse si resboiulti asupra Bulgarilora si Serbilorti, rugatti fiindti de Andronicil Pa-leologula inperatuld Grecilord, ca-cI avea, superare de densii. Decl in tote partile aduceaisbande asupra lord, facendil. 39 de Wall Er la veletula 1389 mantuitoril, si 791 hijretil,Lazard craiula serbescd puinduse in capuld ostilord a norodelora confederate de atuncl, ceera Unguri, Bulgari, Serbl, Valachii, Tryvalil, si Dalmatil, ad purcesa asupra sa. Drepta a-ceea insusi sultanuld mergenda in potriva lord, s'ati intimpinatti la Casovia in Servia, unclesi fAcenduse una sangerosil resboia , pentru ca-d aft zabovita biruintia a se cunosce la ceparte spenzura, in cea dupa urma, se induplecara crestinil si se fad" prigioniera craiuld La-zard, ceialalti se trecura supta sabie, multi ad si fugitits si asia remase isbanda a Turcilora,ca-el a desfacutil armada crestinesca. DupA batalie merse inperatula sa faca visitor campu-lui bataliel, si sa cunosca mortil, si mergendii se intorse si dise vezirului : ce mirare , canici unuld n'are barbs. Vezirula respunse : acei cu barbs ad minte, si nu se indrasnesca ase inpotrivi armelorti celora nebiruite ale Othomanilort Aceea ce-mi pare mai minunata,mai disc inperatulil vezirului: scii ce este; ca dupa visula ce am visatil asta nopte, ea as-tadl sa flu lovita de o mana, de vrajmasia. Nu sevirst vorba bine, si una soldatiltryvala ce era ascunsa in trupurl de frica, socotindti ca a venitil vremea sa-si mantuiescapatria, vedienda pe inperatula aprope de unde era ela, se scula plind de manic, si lovi peinperatula cu dull cutitti pin vintre. Decl acesta fa in grabii facutil in buctiti, dar si inpe-ratulil pan' in done cesuri trecti in ceealalta lume, de ani 71, inperatindd ani 30, la 1390veletu mantuitoril, si hIjretil 792.

WU,

Rumeli-beilerbeghi

ma

trebuia

Page 249: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

VACARESCU, ISTORTA 1NPERATILORU OTHOMANI 253

Stichti:

Murata peri la paceEr nu candy se batch,

Ci gar Minerva') tareEr Marte2) tutu putell

Striga la tett sA erediaCA e slivitd.

Si eumtl perl, tots vadiiCA-I de vrajmasiii Myatt

INPERATIA LUI SULTANU BAIAZIDU I.

Celli mat midi fiiti a lul sultana Muratti, ce se numia, Baiazidu, mosceni scaunulA{ Baiardti I.

inperatescii, si indata taia capulu craiului Lazart, ce era prinsti in resboia, ca -cl aft fostilpri-cina mortil Wane-sett Acestil inperatti era iute si grabnict la sevirstrile hotaririloru sale,in catti pentru desele trecerl din Asia in Evropa, si pentru grabnicile resbOie si marile bi-ruintie ce faces, 'I deter& numire de ildaramii, adeca Fulgerti. Deci pentruca sa se arate canu este mai giosti decatti tats -sea, la darulti vredniciei, indata sta'pani in Evropa, Caratova,si Iseibulti, si in Asia Aidinuld, Sarihanulti, Carzult, si Montesiulti. Ati facutil unit resboittasupra Moldovenilora, si ia biruitti 'antaiu, dar in urma fit biruitti de cake Moldoveni. Biruipe Caramanoglu si stapani locurile in Asia. Trecit erasi in Evropa, si lua Nicopoli, Sisto-vult, Rusciuculti, Silistra, si tots marginea Dunaril. Apol trecendii la Brusa, pentru pricinttrebuinciOse alg inperatiei, lua vestire ca Sigismondu , craiulti ungurescii, unlie si cu aidprincipl crestini, au trecutt Dunarea cu maresialu Novai, si viindu aid la Nicopoli au i4-chis'o cu incungiurare prin sums multa de oste, numal decatti tredi in Evropa, si adunandUin grabil ca 60 mil de oste, au sositit fara zabava la Nicopoe, si aft batutit pe Unguri, in-andule si tots ordia, zaherelile, si sums mare de bani, cu caril au si facutti gemia dela An-drianopoli cu darusifa, si medrise. Peri si conte Nevei :in resboiti. Sigismondit abia ascapatit la ciarigradq, si pe Marea-Negra intorsa sa-si gasesca tierile. Baiazidu si nu-mal decatti se atla innaintea ciarigradulul cu o oste grea, fa'condulit muhasere Si hotarindu

iea cu asaltti , atuncl vezirulft lua indrasnelti si merse la inperatulti, Si dise: Zavistianorodelorti nu to slobode sa iei acumu cetatea ciarigradulul, in vreme ce tiai latitti atatade multA inperatfa, si in Evropa, si in Asia, si in vreme ce la tots crestinil numal acestaau remasii a fi ca o mangaiare a tururorti locurilorti ce aft pierdutit, si acea zavistie poteface pe totl sa se adune asupratl; ci fa cereri de o cam data prin care sa poll aye suppusupe inperatulu greet, si cu vreme lea si cetatea daca vomit intemeia, cute amil stapanitil Faplacutit acestil sfatit la inperatulit, si indata porunci sa merge soil in ciarigradit, caril simergendit inchisera pace cu Paleologulti inperatuld Grecilorti, asia: Sa platesca Grecii laTurd, 10 mil filuri akin, adica galbent de aunt pa anti; sa fad, Turcil g6mie la ciarigradt,sa aiba mehcheme si cadift. Si asia se aridity inperatulti cu ostile, si merse la Odriiti.

Intr'acea vreme Tamerlanti, craiulti Scythilorti, care din omit prostti ajunse prin vred-nide si minte, cu mijloca tyranescii, a stapanl tots India, Persia, si cea mal mita. parte inAsia, infloria in puterea armeloril sale. La acesta at navalitti Paleologulti inperatulit Gre-

plangenduse de necinstea si nedreptatea ce ia Menai Baiazidit, si Taringt1-beiult. A-semenea s'aii plansu si alti principl din Asia, si s'aii rugatit imperatulti Grecilorit sa -lit scapede Baiazidit, si-1 fagaduesce ca sa-I fie suppusil lul. Ia respunsti ea protectia sa o va ave, darnu o schimba cu darurl, nici voesce a-lit ave suppust, ca-cl nu rIvnesce la binele altora.

Decl Tamerlanti aridicanduse asupra lui Baiazidii, cu unit milionti de oste, raft intim-pinatu si Baiazidti cu cincl sute de mil de oste, unit dicil la Anghira, altil dicti aprope deBrusa, si s'ait fa'cutti mare resboitt incatd au muritu 350 mil de oste. Mustafa, siach-zade a.

') Safi Palas, dumnediedica a intielepeiuniI si a sciintielorii.2) Dumnedieu re'sbdielord si a vitejiei.

sI -ace

'I

s'ati

'IA

sa-lt

cilora,

Page 250: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

254 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

lui sultana Baiazida, peri in resboiti, cadill prigionierit si inperatula Baiazidu, pe care Ta-merlanti inchise intr'o colivfe de fierit, unde si ne mai putendu suferl tyranfa, s'at omo-Atli singurd la lett 1401, si 704.

Stich it :

Slava id dobandire, la inprati e fire,Si stint indatorati

Pururea as le oda, pan' roacard sit plea,Si atunci aunt landati.

Si Fulgerulti se trece, neseine ce sit cerceNn -i lucru necrediutd,

Si Baiazida de plere, cinetea Jul asia cere,De facia e vfidiutil.

CELE CE S'AU URMATU INTRE Fill LUI SULTANU BAIAZIDU.

Suleimand Celebi fliu lui Baiazidti, trecendti in Evropa cu Ali-pasia veziruld tiitane-sea,se sul la Andrianopoli in scaunula inperitescit. Tamerlanti dupa isbanda intra irk Brusa, sigasi cu cale sa trimitia sold ca sa cheretisesca pe Suleimanti de inperatfe, Si sa-1 dIca el Oil aftuitata ea au fostt vrajmasiti lui Baiazida, si acumti voiesce a se afla ca unti. *hate cop&lord lui, si cumca elti se multiamesce pe lucrurile stApaniril sale, si din stapanirile lui Ba-iazidti, nu va sa se inpartesidsca nimicti. Suleimand aft respunsti ca elf]. nu p6te uith ca aftavutit unit parinte care aft data lege in lume ; si facutil cinstea cea cuviinciosa solilort,lei. Tamerlanti dupa tota dreptatea s'a;a turburatt, si aft adust pe siach-zade Musa Celebi-fratele lui Suleimanti, si inperatittl in locula tatane-sea in Brusa, dicendul: o inima a-deverata inperatesca scie stapanesca locuri, si in urma sa le &druids& Si asia aft pur-cesti la tiera lui, si Musa ati remasit inperata in Asia. Dup.& purcederea lui Tamerlanti, Su-leimana mergendii in Asia cu este grea, aft isgonitti pe Musa de acolo. Musa fugindu inEvropa, aft nezuitd la not in Valachia, unde flindll bine priimita de Rumanl, si ela si ostilesale, i s'ati data ajutord si este rumanesca, si mergenda la Andrianopoli, au luat'o in sta-pantrea sa. Suleimand adunandti este in Asia, all venial asupra lei Musa, si &Ad Fait is-gonitti. Musa all navalitti erasi in tiara 'Astra cu al sel, si luandii de isnova ajutorti, all mersitsi all isgonitti pe frate-seti din Odrfit, si l'aft si omorfte, prindiendult intre Odrfiti si clad-gradti, si multi socotesca ca la Ciorlu.

Celebi sultana Mehmeda, frate-seft, ce era frate bunt. si de muma cu Suleimand, ce seafla atunci la Amasia, nesuferindit mortea fratine-sea, s'aft sculata asupra lui Musa. Musatemenduse sa nulti isgonesca si din Odrliti, all trimist sold la sultana Mehmedil, rugandulasa inpartia inperatfa si sa stapanesca Asia, si elu sa stapanesca partile din Evropa. Sul-tanulti Mehmedit au priimita atunci. Musa dupa acesta all fa' cutti unit sefera asupra Moreil,si all suppusit Peraverdulti si Matruna. Dupa acdsta a mersti asupra Ungurilorti, si au suppusftSeniendria, si at prapadita pe ostile Ungurilort, in all numal unit omit au scapatt si all dustvestirea la craiult, eniceril s'ait umplutd de bogittfe, si sultana Musa cu banii ce all luatade acolo, all facutit o gemfe ce s'ati numitil gemiatica. Dupa acesta sultana Mehmedti, ne-gasindit a fi cu cale sa remaie inperatfa inpartita, 'Ate luanda pilda dela Greci sail Ro-mani, all purcesa cu grea este asupra fratine-sell Musa, si all trecutti prin ciarigradd, undeau fosta priimitti de imperatula Grecilorti cu multi cinste, si viindti asupra Odriiului, multidin pasi si rigiali al fratine-sell dosinda au mersa spre intimpinarei. Deci lovinduse ostilefratilora, remase biruita sultana Musa, care dosindil spre Servia, l'a prinsit unit ostasit, siaducendula via la ate-seti, Pau omorittl, si all remasti singurd inperata in Vita stapanireaothomanicesca si din Evropa si din Asia sultana Mehmedit la 1413 crestinescti si 816 turcescit.

Istornicil tots pe acesti doi, Suleimand si Musa, nui numescit inperati, si pricina este can'au stapanitti nici unuld tota inperatfa, ci c5.ndti unuld candu altula pe cite jumetate. Deaceea si dupa m6rtea lui BaiazidU, stria istoria lui sultand Mehmeda 1.

n'ad

Padsa

'Id

Page 251: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

VACARESCU, ISTORIA INPERATILORU OTHOMANI

1NPERATIA LUI SULTANU MEHMEDU I.

255

Sultana Mehmedu cela d'anth'id, la letil 1413 mantuitoria, si 816 hijreta, fabledde ani 39, s'ati propoveduitt inperata a tote othomanicescil inperatft in Andria- 1414, Iliac% vo-nopoli, si atata pentru bunetatile sale, CAM si pentru dreptatea ce cu inulta scum- Wisr:411petate o pazia, si pentru multa rtvna ce avek O. se tie de cuventa nesilitu, si sa nu-si stra-mute parola si hotaririle, a data multi ypolipsis la opsce. Deci fa de toti cunoscuta de in-perata. Suppusese Pontulti si Cappadochia mat nainte. Dupa acesta trecenda erasi in Asiaasupra lui Caramana-oglu, ce se aridicase inpotriva higratiel, ad venita elt insusi infricosian-duse si s'ati inchinatil la inperatula. Si intocminda trebile inperatiei in Asia, at trecutain Evropa, si facenchl gatire de r6sboit, a purcest asupra Valachiei, si trecendti Duntrea oparte de oste pela Mehedinti, au stapanita Turnu-Severinului, alts parte trecenda pe la Ru-sciuct a luatti Giurgiuva. Rumanii ad adunatil osti si s'aft diafendevsitti in tote partile

dupa datoria firii si a slobozeniel, si mai vertosu avenda temere de superarea legel.Dar in cea dupa urma, vediendd ca inperatula s'aa aretatil purtatora de biruintia, si auintemeiatti si Giurgiuva cu unit garnizona nu de pucind numeru, intieleptiesce s'ad socotita,ca de volt inching tiera la stapanirea othomanicesca fara resboiti, vorti dobandl privelegiilece n6dejduia, si de care se 'nveselescti si astadi ; er inpotrivinduse si remaindii suppusi rinbiruintia, vora fi urmate cele inpotriva, sciinda ca-ci capula plecata, dupa, parimie, de sabieun va fi Watt. Au hotaritil si cu sfata de obsce la letti 1418, si 820, domnulti cut eshna va -`boeril au inchinata Tiera-Rumanesca fart resboit la inperatula Mehmedit celat lachia.

d'antaia, si s'aa facutil tributaril, si priirniti fiinda cu bucurie la inperatulit, lead/ Merriettertfacutti multa cinste, atatti domnulul, dandui cabanitia sad chlamidd inperatesca, silcuca, si sangiacti, si date tuiuri, paia de trei, ca-ci are voie a face tote ale pompel , cutefact cei cu trei tuiuri, adica noue calcanuri, noue dauluri, siese satari, ciausl gavazi si altele,inca mai multe, de vreme ce is data si peici inperatesci, cuma da numai hanulul, si divanaciausi, capigii , si mecterhane inperatesca , si tali cu divanti-tacami, si hal ahirlii; cumasi pe boeri, inbracandui cu caftane, lead hereditti tote privelegiile, aclica, a remane la totepritnipatula, cuma au fostti si pant atunci, cu obiceiurile si oranduielile sale cele d'inceputa,si cu a nu se pute face macartt o gemie in tell., si cu de va si veni vre unit pamentendla legea turcesca, sa-si pierdia patria, robil si tote cele nemisicatorie, si acela sa est dintided, si tiera sa-si dea numal tributula sat dajdea, care atunci s'a legatt a fi pe ant tl:cinci- spre -diece mil (precumil am audita), si dol-spre-diece sioimi, si la vremi de oste, canddar ave devletula cu alts inperatie resboit, sa aiba datorie a merge si principula cu ostilerumanesci spre ajutoril. Principuld sa se fact dintre boeri, cu alegere de titre boeri, siinperatla sa aiba a cunosce pre cela alesa, trimitiendui spre cinste calacit caftans, si totedarurile ce s'ait disa mai susa. Lead het-Mitt" si locuri (Ike in Odriia, unuld in potrivamitropoliel peste OHM, sa fact saraiti, dandy voie sa fact si biserica de pietrk, ce sty sipint astadi, er unulti afara din Odriifi pentru call& Si asia facenda principatuld mefru-zul-calem, adica deosibita condeiti , s'aa intorsa in pace spre otcarmuirea tieril toti, rema-inda Tumult, Giurgiuva, si Braila, a fi serbaturi , cuma in urma si Hotinula luatti dela Mol-davia. Deci mai susti numitula laudatti inperata, mai stapaninda in urma in A- (1421, xadn vo-sia, Taricli, Eschigheboli, si Herge, si inperatindu cu multa slava, ani opta, lung"' Broca:re"diece, au murita de apoplixfe, la letti 1421, si 821, in Andrianopoli.

Stichu :

Uni impgratia Mehmedil cea dejghinata,Pentrn nu ca a Romil sa ratig red vriodati,

Valachia se inching, la elg, de bung voie,Ca nu cu vreme 'n urma sa -I vie vro nevoie.

Dreptatea, 'ntielepciunea, si de cuvgntri tinereaUnite in bunetate, 'I fit tot# averea.

an-thill,

d4..

Page 252: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

256 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

INPESATIA LUI SULTANU MIJRATU II.

Murata H. Su Hang Murata ale doilea, fiiula lui sultana Mehmedti, se sul in scautra la6.

1428, Dana vo 1422, si 825, in versa de ani 18, vrednicA CA a unlit parinte intieleptit si ma-d"' Mime

vocal. re. Deci antniu fa silitorid si face resboie asupra unorit zorbale ce se sculaseinpotriva inperatfel, cumit si asupra unui mincinosit Mustafa, ce se arUa pe sinesi a fi Mu-stafa fiiula sultana Baiazidit, care perise in resboiu lui Tamerlanti, ale carora esti des-facendule, cu vitejfa cea cuviinciOsa , le prapadi. prindiendit si taindu si pe acelit Musta-fa. A luatit LICARI sogfe pe fiica lui Lazes -oglu domnulti Serbilorti, vestita la frumusetie,si in urma pe a unul Isfindart-beiti, stapanitoruld Sifabulul din Asia. din care nasca petaut'. Mehmedit alit doilea. StApani in Asia Montesiulti, Aidinu, si Sarihanti; lug si Ostro-

Tanta dela Venetieni. Dupe acesta Ghiermant-oglu viindit se inching la densultt in°drift' cu tote locurile stapanirel sale, caruia 'I flat multi cinste in urma. Treca inGrecia , si lug Thesalonichi , Athina, si Carlina , batit prin Casim-pasia , Rumeli , Beilerbei,si pe Mora crallulit in Morea, ce se socotesce a fi Dimitrie Despotu, si stapanl Giogher-1427, Alexan- glnlaculti. Se atftia r6sboiulit cu Unguril, asupra carom Acura multe isbandedra Mir c eavo da Intreygdisiavg acestea Valacit-oglu, domnulti Serbilortt, care era cunoscutit de aleati

cea voda. si prietenti ale lul sultana. Murata pentru rudenia ce aveh, se descoperi habit' sitraditoriti, la resboiulit ungurescit, decl intorse inperatulti armele asupra lul, si suppuse Se-mendria, si in cea dupe urma se Wit stapanitort Serviel, si la intorcere stapani. si SofiacapitalulU Bulgaria Dec! inpaciuinduse cu tot1 prin tractaturi, faces si trecerea cea de pie-tra la Uzunit-chiopru, minunata pe 60 de camarl lungula, cu gemfe si hang. Inteacesti vre-me rivnl ca sit se odichnesca, si se prosti de inperatfe, la 1443, si 847, si face pe fiiulasee Mehmedit in loculit see, si eltt se trase la Magnisia. Caramanit-oglu vediendit ca s'a trastiMurat% si socotindu ca a venial vremea sa prapad6sca inperatfa Turcilorti, fats unire cu

Voltaire. ) Stanislaa craiulti ungurescit, care la pacea trecuta, unU istornicil arata, cajuranditpe sfanta evangelic, a fostit iscalitei si tractatulit cu singe din sfantule potiriti, a va pitzlpacea si prietesiugulti de a pururea. Dec! deslegandulti papa Romii de juramenta, intemeiatistea unguresca cu Boemezi, cu Leg, si Bulgarl, si peste tot!, cu Valacit-oglu, si purcese cumare putere la Varna. Ministeriu othomanescti chemara de isnova pe sultana Murata sä ieainperatfa, si se indupleca in cea dup. urma, si Unit in Evropa la Odrfie. Deci sfatuindu-se cu &set a Cu ceI mart al inp6ratfei, si facie o dimigorfe, asia : Nof credemit caChrazreti Isa, adeveratit este duchy ale lui Dumnedieti, nascutit din feciora Maria, proorocit

.forte multe iubitit de Dumnedied, si inca traindit innaltiatt fiindit la cerulti ale trei-1432,Alexandi ilea, unde siede pentruca sa vie judece si sa osandesca si pe acesti pagani ceMircea rod& sail indrasnitit sä strice evangelia sa, si sa le numesca Dumnedieu, si inca pentru-sca, credit si alte ores! -care ponturl ce le numesca taine, dfcendti ca prin preotil lora se s6-evIrsiescit, si se face vinu singe a lul Chazreti Isa, si altele, acesta a juratt pe evangelic,esi a iscalitit cu acelit singe acesta tractatt,e care si luandult in main!, disc : eDe crede adeve-grata Ladislati ca este acesta singe, Dumnedieti are sa-lit osanddsca pentru ca-ci crede, demnu crede se cunOsce ca n'are nicl o credintia, ded Dumnedieti ziditorula lumei are

Radu °o- l sandesca Si asia pre-pucina, oste si dicendit Ca nu este trebuintiit de mul-di, sin Mirceavod6. tit, ca-cI osanda are sa o fad. Dumnediet, a purcesti la Varna, nu ca la unit res-

boiti, ci ca la o privelisce, unde si biruindit de tote pe Ladislati, ca-c1 intimpinanduse amen-1486, Vladd vo- rol in furia resboiulul, lovl cu giritu sultanu Murata, lul Ladislati, care si ca-(IA cepesia, a

aua Ord. dlh cu densulit, si indata taia, si puindul capulit intr'o sulitia l'areta ostiloritsale care si incepura a fug!, si Turd! al gonl si al taia, pan& se desfacura de tail, si pu-indula card inpodobita, si puindui tractatulit meld iscalite pe pieptti, '1 a scristi si1441, Rade, sin } efta in care area ca, tine arca a insiela pe Dumnedieti, asia se osandesce ; declV eda voclit. cu acesta mijlocit l'a adusti pan& la Andrianopoli. Mortea acestuia a pricinuitti

multi pagubit si stricaciune tierel unguresci si inperatfe! Grecilorit. Dup. acesta eras1 s'aprostitu de inperatfe ale doilea randit, si Rwanda pe &sett, merse la Magnisia. Dar dragfa chematt la inperatfe de enicerl, pentru amestecaturl ce se urmaserit, unde si mergendu

sin

lul

sul-

vula,

Tura

sa.

sa-lii o-lama,

calula'la

inteuna

:.

Page 253: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

VACARESCU, ISTORIA INPERATILORII OTHOMANI 257

pusera in tahtd, si trimisera pe fiiu-see laMagnisia. La anulit viitorti 'si intorse ar-I v.di:mele asupra Castriotulul ce se numia Schenderti-beig, care se fa,' cuse apostatil turcin du sei siszatinzwinantaiti din Greca, si drag facenduse cresting se facuse si zorba. Deci intrandt in Morea lea Pa-lidabri, si Acsieehisarg, si ca -cl ail indrasnitil acesta a se face din turcia, cresting, a facuttiinperatulti tote besericile gemil in tiera atna,utiesca. Si intr'acele parti aflanduse pentru ni-zamg, lea scire eh craiulg ungurescti celti nog vine asupra lul si cu multi altil la Casovia.Decl mergendti inperatulti la Sofia, si gatindit oste merse in potriva lord si prapadi done-spre-diece mil de 6ste unguresca, ail peritti si totl generalii, nemtl, ungurl, boemezl si lesi,ce era acolo, se dice ca si domnulit rumanesca ce era pe acea vreme ar fi fostil acolo, fa-cenduse rebelti atuncl si ela. Dupa acesta intorcenduse la Odra', all insuratti pe fii-setisultand Mehmedg tote inteacelit anti, in cursulit a caruia muri si inperatuld Muratti alit do-ilea, fiindil Wulf' mantuitoril 1451, si hijretti 855, de and 49, inperatindit and 30 si jumetate.

Stic12,91;

Marta ni se alesce,Si dice cinstesceMurattl cat) el) voiesce,

Er nu pe Murat).Minerva 'Id dojenesce,Si-I spnne sliveiscePe ea ca-cl o inbesce,

De aceea-I lAudatd.

INPERATIA LU1 SULTANU MEHMEDU 11.

Sultana. Mehmedd alti doilea, ce fa numitti Faticlait, si Buiucti, adich. Sta-{ MehmeddPanitOru, si Mare, (ca -cl in adeverti fit edit mal intre inperatil othomanl,) 7

duph mortea tatane-see sultana Murata ale doilea, in versta de alit 21, la 1451 dela Chr.,Si 855, se sul in tahtultt imperatescii sale moscenirl in alii doilea randy in An- 1452, Radn vo-drianopoli, si de locti pornl armele asupra unchiu-seti Caramanu -oglu ce tined pe (18; csanaurmetusia-sa, ca-cl se aridicase inpotriva inperatiel, care si audindii de venirea in- ' vodE.

peratulul asupral, cadia cu rugatiune si cent a se suppune, ci dar si inperatulti ca sh, nu pier-dia vremea altorg mat trebuinciose biruintie si dobandiri, '1 dete ertatiune, si indath pur-cese asupra ciarigradului, si asedil cetatea. Inperatulti greed ce era Constanding Paleolo-

celti dupa urma inperatg, tremurandit de apropiarea unei primejdil asia marl, trimisesoli ca sa cera pace cu veri-ce conditii va pohti. Sultanulit respunse solilorti ca nu 'Atevede pe inperatulti long sa cera pace cu rugatiune si sa nu io dea, mal vertosil ca si le-gea 'I poruncesce, dar nu p6te sa faca pace fail de a cunosce ostile sale ca ati facutit vr'oisbanda, ci cera ca sa-1 dea tutu loch in Evropa pe Boazil in Vosporg, largti catii o piele deboil, cu mesa couditione, disc, eii void aridica asediuld. Grecii se socotira fericiti, d'aincheia pacea cu o asia mica cerere, si facura, cererea sultanului. Deci aridica asediuldcetatii, si in grabii porunci sa aduca o piele de bog, care si puse de o fact fasil forte sub-Uri cu carele infurma o circomferentia de coprindere de cinci sute de past de loch, in pe-trecere, fara a nu indrasni Grecil sa -I diva unit cuventii. Deci in patru-diecl de dile facto cetate cu cinci turnuzl, pe furma numelul see Mehmedii, si OM de °data fact si alta indreptulti aceia in Asia, si puse unit garnizong tare in amendoue cu tots artileria in fiescesi-care, si tote cele trebuinciOse, si dandit porunch obladuitorilorti acestorti fortetie sa nu lasevite sa merga la ciarigradil. Sevirsindti acestea se intOrse la Odriiii, unde si incept a in-temeia unit saraiti Pofhainicu, care si astadl se numesce Gihan-numa. In cea dupa urma,la ale treilea anti a inperatiei lul, si la lett11453, si 857, descoperi dizeniti celtipTait,rasmare ce ava ascunsit pang atuncl, si purcese cu o groznich armada, asupra gia-4 gradu.

rigradului, pe care 'lit asedil alu doilea inchise si pe mare si pe uscatti pe detote partile. Deci duph asediu de dile 53, ne mal putendg Gruff sa lupte truda, si sa se in-potrivesch la atata batalli, cerura sa se inchine cu conditii ; inch nu perise inperatuld, si

33

'ld 1446,

ca-la

elii

1I.

guld,

rands,

slavitd

si -Id

Page 254: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

258 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

trimisera soli la sultand Mehmedd, pe care '1 priimi cu multa politetia, si le fagadul ce-rerile, cu inchinarea cetatil, si intorcenduse solii la cetate cu respunsu, trimise sultanu

ajunga si sa-1 chieme inderetd, nu scid ce sa le mai dick ci dar pans aprope de Aor-ta cetatil neputendul ajunge trimisil, strejile dela porta socotindu ca gonescd pe soli, detersfocurl in trimisi; luara scire Turci!, si incependti a strigh sa fact iurusiti, ca Grecil suntnecredinciosi si necinstiti, navalira si intrara pe la Top-capi in cetate. Lua inperatuld sci-re, fart veste ca Turcit ad intratti, avail cu al sel cu armele in main!, se intimpinase Wit cu vile*, candu ca unu generard candil ca unit' soldatt, pans ce '111 taiara,taia Turcil fart milostivire dupa datoria resboiului. Grecil desnedejduiti se inpotrivia, catdera cu putintia, pe de alts parte nal/lira la singura scaparea, care este suppunerea si inchi-natiunea, scosera, steguri albe la port!, semnuld obicinuitu alu pacii, si strigh: n'avetifrica de Dumnedied, nol ne inchinamd voue, si voi ne taiati. Audindu acesta inporatuldMehmedti, porunci sa, inceteze batalia, si atunci se intielese gresiela ce s'ati intemplatd. Lefagadul tote cate innainte prin soli le hotarise, si singuril le disc: Tote cate v'am ho-taritti, vi le herediescd eras!, atata numai, cetatea cats am stapanitil cu arme, sami dat! bisericilespre Omit, er ceealalta parte ce o inchinati sasi tie bisericile in pace. a Si asia tote bisericile dela,

Acsaraid. pans la Sfanta-Sofie, se facura gemii, er celelalte se deters crestinilord, si se lua ciarigra-dulti la Wit 1453, si 857, in 20 gemazilevel, si maid 29.Scrid Cu prelungire multi acesta jalnicaistorie, Si nu remine a mai scrie si cevasi. Dec! infra inperatulti pe la Top-capi, si mer-se la Sfanta-Sofie, si candisi namazd, si apol merse la saraiuld inperatescd, in urma facti1460, Vladd vo- si saraiuld ce se numesce Eschisaraid, i se inchinard. si Sylivria si Burgazu, intalo

1A, Radu,a. Bin grabti, si tots tiera Grecilord. In urma, se aridica asupra Ungurilord, si bata

V lad6 vod2, Beligradu, rani pe craiuld in resboiti, care este puginti Si muri. Dupa acesta1462, er Vlad6voda. intorse armele la Morea si o stapani, Vail in Asia pe Cazald Achmedii, si pe

Uzund Hasand beil, si fart zabava lug Synopulti, si asedil Trapezunda. Davidd inperatulti se inching, si fu priimitti cu cinste, si trimisd la ciarigradd. Dupa acesta stapani Bosna la1466,

m a,inRada vo- )1463 Si 868, si fact! pe Caramanoglu otcarmuitorti acolo, si in urma tota Alba-c14, Vladil

vodx. catre acestea stapani Evripu, si Mitilinu, si facii resboid cu Persil si-I biruiluandule locurl, suppuse Arabia, si tota Caramania; la 1471, si 876, stapani Crimulir si No-1477, Vlad6 vo- }gait, si fled hand antaid pe Menghili Gherai, prin care lug Capceculti. Bata pedi" sin Vladd

Ur enovesl Si lug Cafaoa. Stefand voda din Moldova, bath pe Suleimanti-pasiavodiC cepenusu de inperatuld, pe care tkiandulti inperatuld ca- el n'a chivernisitti ostile bine, merseinperatuld insusi in Moldova, sifugindii Moldovenil prin pitda si rob! Moldova de o148°' Rada va-ISChiMbi si pe Cazicli vocld, domnuld rumanescd, ca-ci nu da haraciu, Si semena O. fiesin Vladd

vodA. lacesta Vladd voda, cepesid, si puse aka. domnd in Valachia. Trecirin Italia, si sup-puse Otrantulii, si se spaimenta Evropa forte. Dupa acesta intorcenduse in Asia, cu gandiica sä merga in Egypetti, si ajungendii la Malley', aprope de Nichea, se bolnavi si treed in

Ladvomt. ) ceealalta lume la 1481, si 886, de and 51. Und istornicti dice ca era omti forteprocopsitti, si graia elinesce, latinesce, si persesce, si forte vitezd si politicost, a suppusu2 imperil, 12 trail, si aft luatti 200 cetati.

Marte v6dienda p'acestil Mamma, in extasis r6mase,Acesta-1 Marte ne diced, asia se 'nfricosiaae.

Si en Saturnil ') re'sbdieD'o face 'Iii despoie,

Strigit ne 'nrusinatil.Unde a remasti panAntnliiA nni face cuventulti

Si a sta nev6t6matii.Si asia dicendii tAcii de tots, si ne 13na a crede,CA celu ! mai mare intro sultan! Oil fu, preenmil se vede.

1) Dumnedied pArintele tuturora Dumnedieilorii. Aeestia aunt stele, si se numescil planite, ai aunt: Saturnii,Globe, Marte, Mercurie,Venere: Grecif numia Dumnediel, cams si elementnrile, adica ira, si la trite virtutile sivitiile di cite and Dumnedieii basnindd.

sä-1

edit

mai

idd tri-

mural,

Stichtsi:

'I

et

I

pistil,

Page 255: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

VACARESCU, ISTORIA INPERATILORU OTHOMANI

INPERATIA LEI SULTANU BAIAZIDII H.

259

Sultan(' Mehmedh, inch traindii, dedese sangiaculh Amasiel, &set' Baia-( s.

Baiazidit ILzidh, si sangiaculti Iconiel &sett Tem, luase si pe nepotusett Corcuth, pe fitultilul Baiazidit, laugh densultl, ca sh-1(' fach sunetit Decl dupa ce au murith Mehmedh, vezirulti sirigialil triraiserh davetname la Baiazidti, chemandula sh vie sh moscenesch tahtulti Wane-sett Eli'si intr'acea vreme se gatise, si purcesese la Meca spre inchinatiune. Priimindh acesta (1494, Viadi vo-vestire, si chipzuinduse ce sh fach, ghsi cu cale 0, oranduiesch vechilti a inperatt, pe fii- k di (Iasi.

sell Corcutti, si elf" se duse la Meca. Corcuth ce se alla laugh sultan(' Mehmedh, otcarmul inperatiapanh se intorse tath-sell. Intorcenduse sultan(' Baiazidil, fiiu-set Corcuth se scula cu tot(' devle-tult si-I est innainte la Nichea, si intimpinandulti cu tots cinstea, venirh la giarigradh, sisiedia in tahtti, si &sell Corcuth purcese a fi otcarmuitorti la Magnisia. Tern fratele lul Baia-zidti se scula asupra frattne-sell Baiazidit cu resboiti, ca sa -1 iea inperhtia cu cuventh ca -Imai cuvine lul, Hindi' -ca s'ati nascutti aflanduse tats -sea Mehmedtt inpArath Merse asuprhiBaiazidh, silt birul. nu fugi la Egypetil, acolo fiindit bine priimith, strinse oste de isnovhsi merse asupra lul Baiazidil, deci fa Muth de isnovh, si fugi in Italia la Na- 1495 , Mircea vopoli. Acolo fiindti priimitil, cerea ajutorti ca sh, vie asupra frAtine-set erh.sl, si,thd`i nadvdiag"

Evropeil 'IA politevsia, cu mtglisirt Berber(' -basia a 10 sultan(' Baiazidti, ce erat vadi.

din Italian(' turcitt, se fagadui inperatului ca elf" va . omori pe Tem, decl inperatulti 'I fh-gadul vezaretull 'S1 schimba, hainele in grab(', si purcese in Italia, si facenduse barbiertila Iem, gh.sindil vreme 'IA omori adormitil cu briciu, si fugindit veal la ciarigradti, si sedete acesth, vestire in public (', si se fad" Berberli -basia vezirti. DupA acesta factii,Van Va2-douh fortetie la isthmulit dela Corinth('. In 'Irma stApAni Achermanulh si Chilia,1 vodx.

si poral resboiti in Cerchezia, suppuse si partea ce mai remasese din Bosna si Croatia. Erin urma fii-sett Selimti, ce era otcarmuitorti la Trapezunda, se scula asupra ta_jraudich nvo0

tune -set, si trecendil Marea-Negrh, veni la Odriiii. Tath-set merse asuprhi si -1 ('l di.

bAth, elf' fugi la Varna, si de acolo la Cafa, Baiazidti vol sa dea corona inphratesch &settlui Achmedh. Ministeriult devletului cu eniceril chemarA pe Selimit care (1499, Ragrvot, sin vla-trecendit veni la carigradti. Deci ft" gat' Baiazidit sa,-1 dea tahtulti, Ca-c111501, Viadi vodi, sin Via-eniceril striga ca Baiazidt" nu e resboinicti, si stall atatea tierl in lume ne-11502,RatuasTgrtad5vodi.luate. Baiazidti purcese la Demetona sh se odichnesch, Selimit '14 scose ir0179' Vte=dr,,:vadA'Cu cinste din ciarigradil pana la Cecmege, Baiazidti si mergea inceth in ' Viani.

calAtorfe facendit oturacuri, acesta 'Ate ft' pricing de banuiell, Si dial call51°'Mircenaerdi, Mich-

i s'ar fi datti otravh prin mijloculit until dohtorti ovreiti, unde si muri lati.511, Vilidutii, sin Viadivodi.

Cluril in Thrachi, de and 62, inpertitindti 32, la 1512, si 918.

Sticha :

Inprennii Cu Minerva si maim to pornesce,Unii sfatuitil de densa, asia ne sratuiesce;

Dar Baiazida meets, pe semne n'o aflase,Deci dete inperAtia, ca-el Marte nu rabdase,

INPERATIA LUI SULTANU SELIMU I.

Sultan(' Selimh ce s'ati numith Iavuz, adech inselbatecitil si ca o fierh, la 1512, Selimi I.

si 918, suinduse in tahtulh inperAtesch, precumii s'ati aretath, si audIndti de mor- 1512, Negoe

tea thtane-sell care die(' ca o pricinuise, fact" sh se aduch trupulti la ciarigradu vodi

cu multh cinste, si duph acesta purcese cu oste asupra fratine-sea Achmedti, pe care prin-dienduliz' 11 omori, merse si asupra frhtine-sell Corcutil, la Magnisia, si pe acesta prindien-dull 'hi omori, si de locti intra in Persia cu resboiti, ca -cl acestl dol era atunci pe carelezavistuia, craiulit Persiel si all Egypetulul, lush gasi cu cale sh bath Antal(' pe craiulti Per-siel, si apol sh intre in Egypeth. Dect intra in Persia, si aprope de Tybrizti, la Sialdiranti,intimpineza pe Persi ce vend asupra lul, si asia cu mijloch ce a gasith elti cu cale, care

Page 256: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

260 TESAURU DE MONUMENTE ISTOMCE

mijlocu si defterdaru Pirl-pasia l'ail sfatuita a -lu face, incependa resboiulti au navalitil inna-inte Sinanu -pasia cu ostile Asiei, si dupa densula si inperatulii, si aft prapadita pe Persi,perindil si Mehmeda-hana, si Techelti-hanti, er au scapata cu fuga, si indata is'ati inchinata Tybrisu, si Mai pe Piri-pasia vezira, si porni si robil Persi la ciarigrada, siinperatula merse si erns la Amasia. In primavara anulul 1515, si 921, est din Amasiasi intranda in Persia, stapani Giumachti, si Baiburuda, lua si Diarbechirula ce era suptti pro-tectia Persilora, si dupa cererea dierbechireniloril, le face beiler- beiti, pe fiiulu lul Buiucli-1522, Rada vo oglu, Mehmeda-beiti, prin care au stapanita 13 cetati dela Persi, aft suppusti sida, zveotcrie.goe tots calla Curdilora intrega, all batuta Cerchezia, si indata siati intorsa armeleasupra Egypetulul. chivernisitorula Damasculul, si Gazeli-beitt, chivernisitoritHalepulul, ce era suppusl la Egypetu, se inchinara lul sultana Seliinu. Sultana Gavri alit E-gypetulul, luandu veste de acestea, purcese asuprai si se intimpina cu sultana Selimil la Bu-rivaicu, si se facit o sangerosa batalfe, intru care pert sultana Gavri, si stapani Halepula, si

Sinana. Damasculii, prapildi si pe Tumana-beiti, pert insa si Sinanti-pasia, de care fortes'att intristata inperatula, incata aft distl ca, ace-I este bunti Egypetulti fara losifua. Lua dinstapanirea Cerchezilorti, Gaza, si 9 cetati si polithil in Asia, cuma si Egypetulu, Ale-xandria, si stinse stapanirea Mamaluchilorti, si batit si pe Arapi, si le suppuse tierile arapescisi Meca, si trecura tote acestea in stapanirea Othomanilorti, mai vertosa ea in Oak& inciafiandu-se insusi sierifula dela Meca viinda 'I aduse cheile Mecai ce stapania ela pang. _a-tunct inpreuna cu alte tiers din Arabia, si acesta fa cea mai mare slava ce puta dobandiSelimu inperata. La intorcerea sa sosinda la Halepu, venira soli dela Persi spre inchinatiunecu atatea darurl, si-I deter& titlu de siechin siachl alem, ye sahib carani beni adem,deck inperatula inperatilora, si singura stapanitora Hord lui Adamil. De acolo vent laQiarigrada, cu atatea isbande si dobandirl. Er la anula viitorti, lets 1521, si 927, voindu amerge la ()drill'', pentru pricini trebuinciose, trimisese pe toff veziril innainte, si ela se aflanumai cu Ferhata-pasia caimacamula langa densula, in urma deci sosinda la unit' seu ce sedice Suvasidi se bolnivi si in pugine dile treca in ceealalta lume, de ani 54, inperatindu ani9, lunt 8, si se Mit eclipsis si acestil stele stralucitore a imperiului othomanescit

Sticha:

Impe'ratia si de -1 fu mei din vietiuire,Dar forte 111E1,0 s'areta din multa dobandire,

Arabia si Persia si cele din Asia,Si Egypetuld dig. Africa tretoura vitejia,

Er urea intristfinduse de frati si de parinte'I desfaima faptele la toff, cu jalnice cuvinte.

1NPERATIA LU1 SULTANU SULEIMANI1 I.

Suleimanu Ferhatii-pasia, ce era inpreuna cu sultana Selimu , ascunse mortea lupe-Canod 1.10. ratului, si indata insciintia vezirului numai, care se afla la Odriiti, asceptanda ve-

nirea inperatului. Vezirula otcarmul lucrurile ca cuma ar fi traitii Selimu, si cu mare gra-bs insciintia curgerea pricinii, lul sultana Suleimanti, care si atunci se afia la Trapezundu,si-la raga sa vie fat% zabava. Deci danduse in publica sosirea lui Suleimanti, se descoperisi m6rtea lul sultana Selimu. Atuncl tot' veziril si rigialil esti% spre intimpinarea lui Suli-manti , care si intranda in ciarigrada , pusera in tahtulti inperatescii , :la 1521, si927, in luna lui Sievalu. Tots intr'acea di dupa pranditi esira cu inperatula spre intim-pinarea trupulul lul Selimu, pe care cu multa cinste 'Iti dusera si-la ingropara in gemia lulsultana Mehmeda Fatichti. Inteacesta vreme Gazeli, beilenl-beiula Damasculul, facenduse in-potrivitonl inperatiel, fa batutt prin Ferhatil-pasia, si scosa de acolo, si omorita. Dupa a-cesta porninda inperatula armele in Evropa, merse insusi si lua Beligradula dela Ungurl,care deschise si drumula Budinulul in urma, mat lea acolo Burgagiulti, Barigiulti, Tiru-

Ismaili -hang

j

a-

'lft

'I

Siaira-beig,

Page 257: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

VACARESCLT, ISTORIA INPERATILORIT OTHOMANI 261

giulii, Bughiurdlenulft si altele. Er la Multi 1522, si 929, lug ostrovulti Rodos dela cava-lieril de Malte dupa asediu de chid luni, bath de isnova pe rebelii dela Egypetii si-I suppuse,intemeindii stapanirea Egypetului in tots euviinciosa suppunere. La 1524, si 931, 152 s in

Vladil vo-Radu

merse insusl la Misirii, si bath si moiled& in numele sea, si lasandii obladuitorii vodX.1525, Rada vod4acolo pe Suleimanti-pasia, se intorse la ciarigradfi. La 1525 si 932 merse de is- sin Rada.

nova asupra Ungurilorii, si '1 WA la Mohacifi, pert si craiulii Ladosiii sail Lodo- 1529, Vladil sin\Tinavocavice alit doilea, fiitilil lul Ladislal La 1526, si 933, lug Baiulti, Segedinulii, si

Moysi vod8.an intorse la giarigradfi isbanditorl La 1529, si 936, lutt Budinulti dela Nemtl, 1530, Vladd, sinca-cl Ferdinandru din Austria ce tinea pe sora lui Ladislati, cerca sä moscendsch' Viscid vodii

1532, Rada sincraia, dar puterea .1u1 Suleimant incununa cu moscenirea pe hand Zapolu, pin- Rada voda.

cipu Ardelului, facendii si Viena asediu in lima, mita vreme pentru acesta. Deci cm1533viadValadvod sin

dupa mortea lul Ioanii, sa. rdmale la stralucita casa Austriel,pace,

ca si Boemia. La 153LdRaducia sin

rdmase craiti Ungurilorfi Ioanii, insa cu legatura la ca incatii va tral, dr 1535Zieni.til4

I1540, murindii Ioanfi, cera sultan ii Suleimanii, sa faca moscenitorfi pe prunculfi 1536, AStvru° Iiir-set', caruia ca unfi protectorfi '1 fa si epitropti, Si dupa pucinfi murindii prunculfi, 1.53nIglei,a-i se fad'. ca unit' epitropii si parinte. si moscenitorit, unde stapani Cu acesta Cu- ' iota.

venal si cu altele, Transylvania, si Budinuld cu tots Ungaria de giosti pana in ho- 1599, RaduvodgRadn vodit

tarele Germaniei, remaindfi Ungaria de susti la Austria, in tote aceste resbOle. Vladh.

La WU 1529, si 936, Bogdanii voda domnulii Moldaviel, dupa sfatultt tatane-seii, s'aminriattlinching Moldova la sultant Suleimanti, si trimise anthill sold pe Tutuefi logofetulti, I 1540,°Vlavditvo-care fa priimitii de inperatuld, cerfi privelegii ca si Rumanii, si inching Moldova ;115111,'sdunlytdxdupa acesta veni si domnulii Bogdanii voda, si intelni pe inperatuld la Filippopolil Radu.

dna. se intorcea la giarigradt, fa priimitii Cu cuviinciosa cinste, si i se Acura tote girimonilleca si dumnulul Valachiei, si se inotorse la Moldova in pace. La 1529, si 936, merse 1545, Mirceainperatulfi la Beciii, si inchise cu asediu, precumii s'ail aretatii mai susti. La 1535, si la Nicolite.vo940, porni resboifi in Persia si lug Bagdatulii, batendt pe Techelus Mehmedfi-hand dNliegriaquitsi inasedil Vanuld si-lii lug. Pentru acesta inperatfi dice unii filosoffi (ca-cl a- :7...iii..

yea resboifi, si Cu Persil, si cu Unguril) : gAcumil 'lit vedeal pe tiermurile Efratu- vrtitiere4ble:lul, si acumfi '16 vedeai pe tiermurile Dunaril. a La 1536, si 943, suppuse Si sta- 1553,vtilt..adapant Giorgia. La 1538, Si 945, stapani craia Yemenului, cu tote provinciile el,intre Marea -Rosie si intre Persia. La 1552, si 959, stapani Timisivarti. La 1554, si

15.5441, preapo

962, dete pacea Persilorii, remaindii Vanulii, Merasiulii, si Musululii, hotara turcesci.ii : 39,155,idPetnri.vo-

La 1566, lug Chio sail Sacazulti dela Genovezi, si dete lege si canoni1.1) Si regule ,;.odlreciitrears.;c°

de isnova inperatiel, carele se urmeza si pani aeumd, si de aceea s'aiinumitii 1558.1559,

Mi vod/L Rada.

si Canont. Dar in cea dupa urma mur sil elfi, de and 74, inperatindu41 , &ann. asediu gighetulii in tidra ungurdsca , cu tree dile pana a nu

Petfrumvcoo.di Fe-

Turcii acesta cetate, la 1566, Si 974, septemvrie, a caruia morte A A....rPetrn

ffaperrurveo4 cMiro cveoacia

tainul vezirulti pana lug cetatea, Si pana vent fiiulii inperatului Si mosceRada.

nitoriulli siachii-zade Selimii, ce era atunci la Amasia.11568, Alollivocutreed% Mi

:

Si Suleimanfi inpodobi numele 'npe'ratielSi armelord tide audit, inch si vitejfef.

Africa si PersiaEvropa si Asia

Cu slave -lft priimesctiSi 'n ele cat' °data,Ca 'n tote tote d'odatd.

Pururea-ld gazduescd.Efratuld'), Tigruld3), Dunirea en Niluld5) si facil certare,

Din ele care mai adesd sa-1 faci adapare.1) Acesta este tesirifatu.2,3) DOu ape marl In Vavilonil si la Syria, le pomenesce si biblia in Asia.4) Apa mare in Evropa, curge si pe aid in Valachia,5) AO mare in Africa la Misird.

vodi.

Ma

.,

Page 258: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

62 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

INPERATIA LU1 SULTANU SELIMU II.

Belimif IL )) Mehmedu -pasia vezirula tainui mortea lul sultana Suleimang, pang, aft so-

situ sultana &lima, ce atunci se afla la Amasia. Deci dupa ce ail luatt cetatea, puindainteensa unit garnizont tare, si oranduinda celelalte osti spre ernatica, purcese spre Beligrada,tiinda ascunsa mortea inperatului. Sultana Se lima la 1566, si 974, ajungenda in ciarigrada,siedia in tahtult inperatescii, si zabovl numai trei dile in ciarigradit, si purcese la Beligrada,

unde si audinda enicerii de venirea sa, se pornira la arme, socotinda ca p6te at1569, Petra vo-cuMirceadrael.lvenitt. asupra tatane-sea, precuma facuse si mosiu-set Selima. Deci indata fa propo-1570, dr Ale- veduitt. inperata, publicinduse si mortea tatane-set, si asia purcese la ciarigrada. Laxandrn vodg

Mireea, anula-viitora incheia pacea cu imperatorulu Maximiliana alit doilea. La 1567, si 975,1572,vedg Michnea facendit epanastasis Arapil, trimise este asupra lora, si-I sit use. Gerd, inzadara dupaAlexand.

Er Alexandra acesta sa, unesca Volga cu Tanai. La 1571, si 979, dandit nizamula cela cuviinciosii in.,mod

vodg.157, dr Mich- Asia si Evropa si Africa, porni asupra Venetienilora resboiii, si lua ostrovula Chiprunea vodg Ale- si 'la stapani, din dobandirile a caruia fad' gemia cea dela Odriiii. La 1574, sixandr. Mire

Mireea 982, suppuse drag Tunuzu, Angheru, Goleta, care fiinda suppuse de sultana. Sulei-Twig.1577, dr Minn many mal din nainte, le superasera Spaniolii atunci, pe carii biruindul, stapanl de

vodg Rada. Er isnova toter Livia Selimii. La 1575, Si 983, bolnavinduse de apoplixie din pricinaAlexandra vo-dg Mines. unit bai, muri de ani 52, inperatinda ani 8, si 5 lunl. Era omit forte drepta, si

priimitoria, ins& data la desmierdari si placed, pentru care rail si numitu Mestu,Cantera.Beringerir5a. }Tunis, adica beutoria, pOte din vr'o zavistie.

palaturi de indrasniseOdichna, si venise,

Nu este asia ciudatii,Ca ci Chipru si Livia

Arata vredniciaSi-acestui inparata.

INPERAT1A LU1 SULTANU MURATUMurat III. Dupa mortea sultana. Selima, fiiulti sea sultana Murata alit12.

1578, 4r Manes, vodg Alexandrultreilea siedia in tahtula inperatesca, la lett 1575, si 983, care si in1580. Rader vodg sin Vladti vodg. I v IA A -Er hi/clines vodg Alexandra. am, nu porn nici unit resboiu, or la 1578, si 986, porni res-1584, Petra vodg Petrasco. boia in Persia, si bata pe Persl, bandit Revanu, Ghiunge, si Carebeca,1585, Radn

vodgvodg Sierbana.

Petra &M. facenda pace la 1590, si 998, duper rugatiunea Persilora. Dupa acesta1586, dr Michnea vodg Alexandra.1588,8tefacil vodg. Ion vocla o lung se face unit zorbalica in ciarigrada de eniceri, pe cars! 'I suppuse inpe-1588, Waimea vodg Alexandra. ratulit; cu tote acestea la 1594, si 1002, porni resboia in tiera un-1591, Stafana vodg dr. Er Michnea

vodg. mesa, trimitienda pe Sinanit-pasia, care si lug, Yanicu in asediu de1592, *Sr &What. vodg.Miehatti vodg, sin Petraeco

inperatindavodd 18 dile. La 1595, si 1003, trecit sultana Murata. in ceealalta lame,

de ant 50, ani 20, si lasanda 20 de fit.

&lag :Milcarci Veuere ') avir cinste intr'acea vreme,

Dar bind si Persi si Neniti, Murata far d'a se teme.

INPERATIA LUI SULTANU MEHMEDU III.Mehm3. edti 11. La 1595, si 1003, sultana Mehmeda mosceni tahtulti inperatescii,

11592, Gavrilg

Stefantivodgvod5

Movilg. si antaia si-omori pe cute 19 fratil eel maI midi, apoi moscenindit dela1593, er, Alexan- tats -sea si resboiulit in Ungaria, la acesta veleta inasedil Egre, Si odru Bogdand vodg.1594, Michatti vodg Petraseo dr. lug, batenda pe Nemti, si se intorse isbanditora in ciarigrada, si mul-1597, Nicolae vodg flin.seii

vechild. ttammduse pe acesta dobandire, Wit in urma pace cu Nemtil, si eu') Dumnediedica curviel si a dulcetilora trupesci, se dice si Afrodita, murna. Amorului. (Ac6sta nota se vede

in urma stersa in originals. Red. Tesaurului).

11.

xandra

Stichil :'n

lul

Page 259: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

VACARESCU, 'STOMA INPERATILORU OTHOMANI 263

Rodonfd II imperatorulti, numai pentru ca sit se acufunde cu repaosti in braciele duketi-lord, si urma acesta petrecere de vietia, spre care firesce era or- vtixd5 MnvilL

pana la lett" 1603, si 1012, candti treed dupa fratil sei, inpe- Er inland vodX.1603, dr Alexandra vodg. Radaratindil ani 9, luni 10, numitti fiindti Egre. vedi Blerbanit Raaarabs

Sticha.

Totl pentru Egre-lil lands, dar area 'Id desfaima,Cael en omoru d'atatia frati, si el i-aduse spaima.

INPERAT1A LU1 SULTAN(' ACHMEDU I.

Sultanti Achmedd inperatindil la 1603, si 1012, de ani 15, sal A chmedU I.pani tahtuld inperatescd, inca pana. a nu-si stapaul cunoscintia. Porn11,606 14.

Rada vodi Vlan.rdsboid asupra Persilord; vezirulti Halild-pasia, ce se trimise asuprale, 1607, Rada vodg Slerbanli.se areta cu oresi-care vitejie, facendule si stricatiuni. Er inperatuldi al, BRadasaurala'a"vgoti.chArL dareintr'acesta vreme, fiindil °mu slobodti la mana, si iubindti zidirile, a( vod Iliasi6.

facutd gemia cea mare dela Ypodromion in giarigradti, dar la 1617, si 1026, traindil a.n1 29,muri, inpdratindu ani 14.

Stichil:

Totl Dumnedieil elineaci en ale lord nevesteWard gemia a vede data ]nary veste.Vediendii tacuri, nedieendil nice vorba nici poveste.

INPERATIA LUI SULTAN(' MUSTAFA 1.

Mustafa I.Sultanti Mustafa. I, fratele lei Achmedii, la 1618, si 1027, in-

perati dupa, frate-seti, si fiindii dattl la placeri, se 'nlenevise cautarea isle.enan.ara viodgtrebilord inperatfel, deci dupa trel 'mg fii gcosti d'inp6ratie. Gavrii16 vodX

1619. Rath]. vadA

Sticha.

'n cea dupa urma Venere en Vachn') inpreuna,de canna..Si pe'npgrati 'I face lipsiti, pang si

INPERATIA LUZ SULTAN(' OSMANU 11.

&Hand Osmand II, fiiultilul. Achmedd, inpdrati, tote inteaceldj Oamanti 11.6.

anti, la 1620, si 1029, s'ati aretatti unit fenomend pe ceril, o sabie11624. Alexandra vodtt Rada.luminosa despre r6saritd la apusti, in trei-dieci de dile, in tote serile dupd scap6tatuld sore-la Porni resboid asupra Lesilord dela caril lux Hotinuld innapoi, si cerura Lesit pacea carele o dete cu conditione dupa cererea inpdratului, si se intorse cu isbanda la ciarigradd.Prietinil lul sultanti Mustafa, deterd pricina enicerilord sit face zorbalicti. Deci se aridicara,si nu numai lti scosera din tahtil, ci 'ld si omorira, la letti 1622, si 1031, in versta de ant12, inperatindii ani 4.

Stichti:

Pierdu en stipanirea OsmandFar

si vietinirea,de a nu gandl.

Pete ci n'avii tine, sfatuesca bine,Ci dar se osandi,

1) Curvia si betia.

nitt,

15.

Blida.,

si-la

Page 260: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

264 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

Sultana Mustafa east se sul in tahtii, in ale doilea rancid, scotienduse dela inchisore,si nelasanduse de faptele cele d'a,ntaia, de care tot1 socothia ea se va fi parasite, si ma! Or-tosti cercanda a si pedepsi pe ace! ce -lit scoseserii antaia, dupa 16 luni scosera, si puin-duse la inchisore dupa obiceia, acolo siatt data sfirsitula.

Stichil:

Si patimile 'nvdtiaturi, dada nu potti sa se fact,Very -cine pate totii teeth, ci fitesi-care tad.

INPERATIA. LUI SULTANU MI:MAW IV.

Murata Iv. Sultana Murata IV, ce s'aft numita si Gazi, care va sa did bi-17.1627, Alexandra Rada, o lung. ruitoril, la 1622, si 1032, s'ail stall in tahtulti inperatesca,,fiinda in Or-Alexandra vodd Masai.Rada vodg sin Rada. sta de 14 an!. Deci &Alai, as data nizama zurbalelort, ca sä pri-1628, & Alexandra vodg Blasi& cinuesca suppunere, prin care sa pita face biruintie. Dupkacesta pornl1630, Leond vodg Stefand. 1

1632, Matadi vodg Brineovdnu.) resboiii asupra lul Abaza-pasia, pe care '111 bath si-la prinse, prin mij-locula lui Hosiresia-pasia, prin care retell si Bagdatulti muhasere alit doilea randil, ca -c1 art-dicase resboiti asupra Persilorti, si all batuta pe Lustemti-haga, serascherula Persiei, man-tuinda Vanula din asedia; all aridicata resboiii asupra Lesilora trimitiendti seraschera peMurtaza-pasia, la care viinda soil lesiescl cerura pacea, pe calif 'I trimise catre inperatulasi priiml pacea; lua, Revanula dela Persi, merse si insusi inperatula asupra BagdatuluP), pecare si 'la lua la 1637, si 1047, si Wanda pe Mustaa-pasia vezirulti, pentru ca sa dea ni-zamii eparchiel Aratului, merse de erg la Diarbechira, in prima.vara veni la giarigrada, cusocotela ca sa, pornesca resboit in Evropa, si in mijlocula acestorti chibzuiri, bolnavindusetrecfi in ceealalta lume, la 1639, si 1049, inperatinda an! 17. Multi arata ca era beutorag),ma! vertosa Cantemira si Beringa, la Geografia lu! Basching, stria pe largti, si tine va vol vavede acolo, si tote cele ce arata acesti scriitori, ca se urma dinteacdsta pricina, poprise eniasacti tutunulil, si afionultl, all Acuff' °molt si la malts sums de Omen!.

Stichi%:

La celd ce prisosesce Virtute') no ea t6ma,Ca si Vitiu, de are, nu-I pr-bagatil in semi.

INPERATIA LIM SULTANU IBRAHIMU I.

Ibrahlind I. I Sultana Ibrahimti, frate-sea, la 1639, Si 1049, in versta de an! 23, treca18- tin tahtula inperatesca. Deci indata cadia ca sa curAtiesca Marea-Negra de

cursari, insa fit trebuintia, ca sa iea antaiti cetatea Asachului, care si facenduo muhasere olua cu asalttl. Dupe acesta ministeriula devletului othomanicescii, vedienthi ca singura os.trovula Critului remasese numal pe Marea-Alba intre celelalte neluata, si care infricosia pu-terea inperatesca, gasi pricina cuviinciosa ca nisce Maltezi Intelninda pe cadiu dela Meca,si Brusa molasi, intr'o corabie' in partile CrituluT, lean batutti corabia si iaa omoritti, si elas dositti la limanula Candiel. Deci porni devletulti resboiti asupra Venetieniloril, si porn!pe Musaha-pasia, si pe Iosufa capetanti-pasia, cu armada si cu Oste la Critti, la ;1645, si1055, si sosinda acolo inasediira Hanea, si in 50 de dile o stapanira, in urma merse si Hu-

') Aid a distil cu mana sa pe veziru, si a facutti a °moll 30,000 de prigionieri, si nun musicantd l'a facutdd'a planed!Beutorti s'a facutii din pricina Becri-Mustafa pe care l'a luatti si in saran'', avdnduld intre musaipa panda muritti

3) Bundtatea, areti died Grad!.Rdotatea unui lncru, cachia died4)

until

Greeil.

'16

11

')

Page 261: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

VACARESCU, ISTORIA INPERATILORU OTHOMAN1 265

sein-pasia, si urma a face isbandirl. Deci inteac4sta vreme la veletttla 1649, si 1059, nemai putenda ministeriula suferi faptele inperatului, ea-cI multi mitt o deosibita desfrenare,si fapte netrebnice, sfatuinduse ulemalii cu vezirii, si cu rigialii, si cu eniceril, 'la aridicaradin tahtii, unde si ft omorita. &rig unii istorniel, ca fiindu trebuintia de a se ( Ladvocat

omori sultana Ibrahim* acolo untie era prinsa ca sa nu mai esa viii, urma sa se scrie ha-tisierifa pentru acesta, si inperatulu ce se pusese in tahta, pentru care aretamil mai nainte,neseiinda inca carte, chip& versta sa, insusi sieichislamula ia Matti mana drepta, si puinduicondeiuld in degete, ia povetiuita scrierea hatisierifulul de mortea tatane-sea. Dec l mergendatrimisii sa more pe sultana Ibrahim* ''1'a intrebata cu ce porunea indraznesca a pure manaasupra unul inperata, au aretata hatisierifulit, si uitanduse la densula a disc, ce frumosascrie fiiula mien, si ce de grabit a invetiatii, ca-el ell pans astadi nu seia carte, si cu acestamijloca s'a sevirstta tragica morte a lui sultana Ibrahtna, insa nu scia de va fi adeverataacesta.

AzachnliiI- aratil

si Hanea, pe tang' acestea tote,'ngratia, ea ce voesce pOte.

INPERATIA LUI SULTANU MEIIMEDU IV.

Sultana Mehmedii IV prunca aflanduse in versta de ani 7, la veletula 1649,1 Mebnirsi 1059, fa pusa in tahta si cunoscuta de inperata , si avendit noroca de a ave vezira peChiupruli-zade Mehemeda-pasia, care de fela era Albanasia, flit' de preotti greca, si inbra-gisiase moamethismu, si se intemeiase in ostrovula Chiprulul, uncle invetiase mestesiugulaarmelora, si fusese insenmatt de viteza la resboiu Persiei, si tinuse otearmuirea dims Ciirnuluprin pasialieu a Barutului, apol fusese mutatii la Halepa, de unde fit alesil de ve- sin Radii vodiziria si epitropa inperatiel pe care o a obladuita cu multi minte si intielepciune, sieensatiuBn

00, in vremea arida sevirsinduise firesce vi6tia, i s'au sevirsita si vezaretulu, si fiiulu-settAhmedii-pasia Chipruli-zade moseeni si averea si vezaretulu tatane-seu. Deci mai susu-disula vezira Mehmedii-pasia flinch" intieleptii si vredniet, si destoinica a umple erasi comorainparatesca, care se resuflase in (Melo trecutului inperatii, flea a Moth si rebelione a eniceriloru ce se atltiase din indemnaxile Zaima valede-sultanii 'nosh inperatului Mehmeda ,pe care o au faeuta a trece in ceealalta lume peste puginu cu tots tirmatorii sei. Pe pasiadela Halepa ce se hainise, prinse facendui resplatirea cu morte. Slitivita pruncie a in-peratului, pentru ca-ei lua innapoi dela Venetieni si ostrovele Tenodulti si Litnnulit. Chiu-pruli-pasia purcese cu oste asupra Nemtilorti, si bata Ianova, si o lua. Ali- pasia lua Va-radinula cu iurusiu. Fazilit Aehmedit-pasia Chiuprulu-oglu, fiiulii vezirului, lua Vivarula, perisi Racogi, si mortea lui desehise stapanirea Ardelului la biruitori drag, care si facura dolmape Michailti Apafi. Deci inperatula Leopolda cerii pace dela vezira prin soh, caril si Tunacu multi smerenie, lasara in stapanirea Tureilorit totu ce suppusese, si leaf' data vezirulapace in 20 de ani, la loth 1664, Avgusta, vezira flinch Aehmedit-pasia, Chipruli zade.

La ostrovulii Critului se luase Hanea en tote cetatile din vecinetate. Deci intemplan-duse morte lui Mehemeda-pasia, se trimise fii-sea Athmeda-pasia ce se fiicuse vezira,si pled dela ciarigarada la 1655, si 1066, si merse dinpreunacu inperatula la si de acolo purcese la Hanea in Crita. Deci

1211' Ilicohi;a:df(Gild::1661; Grigorisd. voila si

incepa a face reshoie, si a stapanl ostrovulii, pans in cea dupa ulna 1665, Radttavo<dlitLoonii.

aflanduse de atata vreme facuta muhasere cetatea Candia, o lua la 1669, si 1080, 0666, Antonio vbda.prin mijloculit vestitului Panaiotache, care cu o forte suptire stratigima fact sat magi peobladuitorula cetatii, Muruzini, sa o inchine lit Othomani. Acesta fit Mit d'antaiii Greca ces'aft invrednicitii a B. tergimana divanuld inperatescit, care fit inpodobita, situ &whit multasi Cu intielepciune Mare, si procopsela, si Oa se afla si la trecutult tractatu all Nemtilora,si la acesta all Venetieniloru, tergirnana cu multi lauds, si a scriitorilora tevarilturilora tur-cesci, si a celoril alalti.

34

'hi

OdrIiii, G111-a,

i v.

,

Page 262: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

266 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

Inca armia la Crita aflanduse, Dorosieski hatmanulti Cazacilonl, ce se afla intre Ni-stru si Nipru, ce era- suppusi atunci la Lest, vent si se inching la pre-innalta porta. Sul-tana Mehmedit priimi cu libovu, si-1 dete unit tat si sangiacti, si-la trimise innapol sta-panitora, fagaduindule Cazacilora ocrotirea inperatesca; acesta este pricina tuiulut a tre-ilea, care se dice ca s'ati data domnului Moldova in urma, canda ad remasa Ocraina suptastapanirea pre-innaltei porti, fiindu-ca is legata suptd stapanirea Moldaviel, er apoi dupd.ce 8'4 data Ocraina indereta la Lest, s'at' luatti erasi tuiu innapol, si ad remasa donepe alma ad fostu si mat nainte, macarca unit din istornici nu voescd ca s'ar fi datala Moldova alit treilea Witt, far de numai dica, mimed s'ar fi facuta cerere de acestil

dar nu s'ar II data, nepriiminda vezirulti, ca sa se dea, la crestiiil trei tuiurt ; insaUcraina au fostu supta stapanirea Moldaviel in cata vreme au fostil suptd stapanirea portiei.Craiulu Lesilorti s'ati maniatu asupra lut Dorosienski , de ce sa se inchine la porta, si adtrimisti este asupra lui. Sultana Mehemedil aflandu de acesta, ad serial o carte craiululle-siesca cu inputaciune, poruncindul sa se parasesca de acesta, si infricosianduld ca de nu se1672,

voila Ghica.Grigorle va partisi va ridica resboiti. Lesii n'au prinsti acesta porunca in semi. Dec' la

11672, si 1083, arldicanda resboia asupra Lesiloru, insusi inperatula ad purcesadela Odra cu este, si ad mersa la Hotina, si de acolo ad pornita pe Achmeda-pasia vezi-rula, si pe Mustaa-pasia, cu Selin-Gherae hanulti, carit trecendd Nistru ad Matti Zivanietl,si au facuta muhasere Camenitia, care s'at inchinatt cu conditione. Luarea Camenitil in-fricosia pe Lest, inperatula trimise pe Capland Mehmedd-pasia cu hanuld tataresca, si fa-ea muhasere si Lembergu, pentru care spaimentanduse Lesit, cerura prin humid pace, si de-te Camenitia cu alte 48 de tergurl si sate, si fagadui sa platesca cute 20,000 de let pe and,si sa nu mat supere pe Cazaci, si priimi inperatuld pace, care se incheia la 1083 hijretti.Acesta fa dobandirea cea dupa urma, ce aid facutd pre-innaltulu devletti, incependil dela ye-letulu 703. Si se intorse inperatula la Odra', si indata lug scire, aimed s'ati intorsil Le-sit din pace, si ad pornita resboiti erasi asupra portit; deci siatt intorsa si inperatula ar-mele asupra Lesilort, si ad mersa de isnovit in Polonia. hand Sobievski se afla atuncti'mare-sialu alu coroniei. Dorosiencki cu Cazacii se hainise decatre inperatfe; domnulti Moldovel,Petreceicu, si domnula Tieril-Rumanesci, Grigorie Ghica, se amestecasera cu Lesil, nepa-1674,Ducavoda.)zindust credintia la devletti. Mull craiuld Poloniel Michaila, si se fact lemma So-bievski craiu, si macarca Dorosiencki a dosita erasi dela Lest, si ad venitti sa se inchine lainperatula, dar nu fa priimitti ci fa isgonitti. Cu tote acestea furs, Lesit batuti, si se inchisepace, innoinduse acea trecuta.

Din pricina Cazaqilorti si a hit Dorosiencki aridicasera resboiti Muscalii, asupra pre-innaltel port'. Dect fa trimisti Ozu valesi Siaitanti Ibrahimu-pasia, asupra Muscalilorti autaia1679, 1678, si 1089. Purcese si inperatuld cu vezirulti Cara -Mustafa-pasia ce sevodi Cantacu-

z Ino. facuse de curenda vezird, dupa mertea Jul Achmedd-pasia. Inperatulit remase laTatara-pazargica, si veziruld purcese cu ostile, si treca apa Bogulut, si merse ca sa asedi-esca Cehrinulti, si macarca Rusil se inpotrivira cu statornicie, avendil comandira pe Roma-docovski, Nara insa Turcil Cehrinulti cu Lagumuri. Dect se inpaciuira aceste &ate inperatflfara zabava.

Emerica Tekeri la veletuld 1682, dinpreuna cu alt' nemesi ungurl, din Ungaria de susa,nefiindti multiamitt de obladuirea chesaricesca intorse facia suppunerii de chtre Nemtl, si navall isprotectia pre-innaltei port', fagaduinduse ca sa, platesca tributti 40,000 de talere pe ana, si sa tiesi 30,000 de este gata in slujba othomanicescil inperatil. Dect turburara liniscea pacil a stralucitelport', si atitiara focula vrajbiel, fara, cuventa de dreptate erasi, asupra luminatei easel Au-strieT, cares nici dedese pricina de vreo vrajba, nici se inplinise soroculd pad! trecute. Pa-na la acesta vreme a mersa tote in dobandirt, si in crescere, pre-puternica stare acestil nit-rite puterl, pans aid n'a pornita resboiti la care n'au biruitti, nici a intratd in epar-chie cu hotarire de suppunere, si n'o a stapanitii in cea dupa urma; dar iubirea de cinste

cuventti, si rivna de rele dobandirt gra dreptate, a unora ministri, aduca si paguba sinecinste la stapani, si necugetarea stapanilorti de a nu metachirisi acesta felt' de omens inslujbele loru, si neingrigiarea spre a nu da void si putere unora ca acestora, 'I aducti a se

'1

ca-cifa-

rt

tu-

ila

Page 263: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

VACARESCII, ISTORIA INPERATILORU OTHORAM 267

cal in vietia de multe orl fart folosire. Cara-Mustafa, vezirula, fuse acesta ce pentru a so-coti fara cuviintia, et, are # se cinsti 'prelungindusl vezaretult, pans candy se va face, sisultana Germaniel si padisiacha Apusului, ft pricina de a necinsti cu morte, scurtanda siinperatfa, si porni resboid la acesta veleta asupra inperatulul Leopoldo, purcese cu multitrufie spre Austria, dinpreuna cu hanula TA.tarilorti, cuprincipiI, Transilvaniel Michaila Apafi, Vain-ch: Sierbanti Cantacozinula, siMoldav: Duca Albanasiult, si cu tot veziril, beilerbeil siSi tuatara, inperatuld Leopolda Lea multi silintia, si cu multe mijloce, ca sa sting& ace-sta atitiare de foci, vedienduse ;nal vertosti ca nu as data Did o pricina, si trimise soldextraordinary la ciarigrada, pe conte Caprara, danduI porunca ca sit fact veil -ce mijloca vascl, si sa potolesca resboiulti. Sieich-islamula si cu multi din ulemali se inpotrivia a datetra pentru resboia, dicenda ca este inpotriva dreptatii. Veziru insa nu lass mijloca cucare O. nu sevirsiesca rivna de iubirt de slava ce avea, silinduse atatti ca sa induplece pesiech-islamult sa dea feta, cata si sa apiece pe valede-sultana pentruca sa indemneze peinpgatula la acesta. Nu lipsi a nu se chibzul ca sa gasket aflarI noue, potrivite la

cu care sa, pot& dobandi fetfaoa resboiulul: areta antaiti, ca si de nu lash', legea ase porni resboiti asupra Nemtilora, pentru ca-cl n'ati data pricing, de stricatiune paciI, darnu ne ingaduiesce, dices, drag legea ca sa nu inbracisiama pe Tekel, si tot& nobletia un-guresca ce alerga la nol, cerenda sit se fact tudeti, si sa platesca tribute. In cea dupaurma afia ali& mijloca, adict st priimesca a inttrl pacea Nemtilora, danda protetione Un-gurilorti, si facenda dela Nemti mal marl cererl care sa nu le pita priiml inperatorula, sisa se arate ca Nemtil day pricing de stricatiunea pacil, si sit pots sieranu sa iea fetfaoaresboiultd. Intre altele dar cererl ce era, de a se strict, cetati in Ungaria de sust, si a seda locurl in stapanirea lul Tekel, era si acesta, sa platesca inperatontla 1000 de pungi debanI pe and la dovletti, tribuda pentru Ungaria de susii. Ambasiadorula Caprara, nu puteasa dea myna la aceste teclifuri, fart voia inperatorulul. Cu tote acestea, nici acela res-punsa nu se ascepta, ci se trimise porunca catre Buduna-beilerbeiti, betranula Ibrahimil-pa-sia, ca sa merge, cu 6000 de oste spre ajutorula lul Tekeli, si trimise si hatisierifil princare numi pe Tekeli, trait tieril ungurescl, si poruncl lui Budunt-valesi sa-la propovedu-iesca, trimise porunca si lui Michaila Apafi, domnulti Ardelului, ca sa unesca si ostilecu Tekeli, si asia tot acestia luara sike cetatl unguresci dela Nemti in gran. Se scoserasi tuiurile inperatulul, si la 1682, lasa, inperatula ciarigradulti, si treed la Odrfii cuVita puterea inpOratesca. Multe semne inpotriva se aretart, dar se urea caletoria, cu riv-na si cu caldura cu care se incepuse. Purcese si inperatula dela Odriit si merse pantla Isargica unde si remainda, dete sangiaculti sierifd si tota plenipotentia veziruluI, prinhatisierifa si purcese la Beligradti, unde si se adunara ostile cele chemate din tote partile.Vezirulti ce avea Avila cast stapankca Beata, socotindti ca cu luarca BeciuluI va putestapani lesne OM Germania, si asia intra in sevda sa se numesca sultana Germaniel, sipadisiacha Ap IsuluI, cu deosibita stapanire de cea othomanicesca, si hotarl ca sa merge dre-pta la Becia, si sa fad Beciula muhasere, voi lush acesta ca sa o fact prin data de obsce,dar vra ca sa se arate mal pre suss de sfattl, si tot sa-la sfatuiesca a face aceea ce poh-thia elu, si avea ascunsa in inima. Ft.ca data de reaboiti la BeIigrada, unde dupa, areta-rea lul Rasida-efendi, Uzuna Ibrahima-pasia Buduna-valesi n'ati gasita a fi de intielep-tiune ca sa lase cetatile unguresci ueluate, si cele din Austria ce stmt pang. la Becia, fara garnizonaturcesca, nici sa fact Vienna muhasere, cacI este stajarula stapaniril Evropeilora, si se .vada pricina, ca nu numai ,,uterile inpotrivitore, ci si chiara aleatil devletului sa se aridiceasupra othomanicescil inperatil pentru acesta. Inst, deosebi ca nu i se dete ascultare, fusi certata si infruntata de catre veziruld. Dupe ce ajunse In Esect, arata istormal Ev-ropei, ca st chiara Tekel asia Pail sfatuitti, nedanda inst ascultare nici lui, merse ctt multa,trufie la Vienna, si o faca muhasere, si nu se sill incai sa fact iurusiurile grabmce si

si sa iea cetatea, ci prelungi asediu mai multi de clotIO lunI, lott fagadumda inpe-ratulul ca, va It a Vienna. Inperatula Leopolda ce fugise din Vienna la Lintiu, nu lipsi aface silintit sa theme pe Lesi, si sa adtme si ostile Germaniel, care fart zabavti, stringen7duse supta obladuirea ducal de Lorena, se mitt cu insusi craiulit lesiesca, Ioannt Sobievski,

sie-risierift,

tut

invi-tejite,

Page 264: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

268 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

si navalindu asupra, ordiei hiperatesci, o batura si o desfacura de tote, luandit si tots averea,stapanindti si totu campuld resboiului, si scapara Vienna din mu, asere, si se pornira si

si Nemtil asupra Turci lord, ce dosia dinpreuna cu veziruld, avendti o infricosiare panics.Gasira pricing la acesta vreme cu indemanare si Venetienii, ca-ci li se inchisese soli! in cia-rigradd, pentru o galc6va ce se intemplase, si se aridicara si el asupra pre-innaltului dev-letu cu tesboid. Cara-Mustafa, vezirulu fugindti dela Becid innapol spre Budind cu ostileobosite si infricosiate din bona sa chivernisela, cerca a se inpotrivi pe alocurea la ostilechesaricesci ce era garuizonurl prin cetatile ce le lasase in urma, dar in tote partile fursWatt, si innecati prin ape, dupa, proorocia lul Uzund Ibrahini-pasia. Dupa ce ajunse laBudinu, Wa capuld lui lbrahlinti-pasia, pentru ca -cl 'Id sfatuise bine. Dar taia si inOra-tulu capulu vezirulul dupa ce au ajunsti la Beligradd, data au aflatit curgerea priciuil, pen-tru ca -cl n'atl ascultatit sfatuld edit build; si mi se pare ca- acesta epigramtna i s'ar cuvenila mormentit:

Sothic :

Cara-tI fuse si numele, Cara-tT fuse si treba,Ca-cl prapAdisl atatea tiers, intru 'nzadard si gdba,

Eratostrate ') to 'nvdtia, Iasi o pomenire,Si-o vet ave cats si-a lul fiat de nemnrire.

Tote insa acestea fart folosti, ca-ci Neintil, Lesil si Venetienii, Meek isbanda in totepartile, se sculart si Rusil asupra portii, uninduse cu aceste puteri in urma, si la 1686 du-ca de Lorena in luna lul Septemv: lua Budunuld cu iurusiti, neputendil veziruld Suleimand-pasia sa fact nici und ajutord. La v616tuld 1687, mal facura Nemtil mare biruintia si is-band& la Mohaciii, dobaudira si Sclavonia, duca de Lorena intra in Transylvania, Rusil ple-cart in resboid asupra tieril tataresci, Lesil asediira Camenitia, Venetienii luara Corinthusi Athica, si facea toti in tote partile isbande, si adusera pe Musulnaanl la atata desnedej-duire, incatit se intorsera asupra inp6ratulni prin pov6tiuirea lui Siausd-pasia, pe care ma-caret 'Id flat inperatuld si vezirit de nevoie, Wanda pe Suleimand-pasia, dar si acesta in-zadari, ca-cl la Noemv: 8, 1688, si 1089, '1u arldicara din tahtd prin Nacabd-efendi, si prinsierifuld dela Sfanta-Sofie, si fit silitti ca sa dea schiptruld inperatfel fratine-set, si eld satreca la inchisOre din tahtti, unde si dupa amarita, petrecere de patru ani, treed si in ce-ealalta lume, de and 52, inperatindd and 41, si standil la inchisore and patru.

Stickel:

Mare 'nperatd sultana Mehmedd, si mica tote intro vreme,Ca-cI unde toff 10 tremura, ajunse d'a so teme,

Inuorocittl ne'nnorocitil, si acestea tots odata,C'asia path eel co trebile, singuri nn el le eatl,

StA si la slugs adevdratd, o cinste stApandsca,Iasi 'ntre slug! sunt osebiri, stapanil dar grigescil,

Ca- ad Chiprulil, si Panaioti, si Cara-Mustafale,Si-ace! aducd folosil, eel dupl urmA

INPERATIA LUI SULTANU SULEIMANU IT.

SulelmanU IT. Se trimise Bostangi-basia, ca sit theme pe sultand Suleimand dela Ca fasff20. Jul tahtd. Eld cu tote ca temenduse de frate-set, se discolevsia sa esa si sa prii-

mesa schiptruld, dar in cea dupa urma treed in tahtti, si se cunoscii de inperatd, si ye-1689, Constan- +!Dia, toil spre inchinatiune. nett comfermatione vezaretului asupra lui Siausd-dind Voda B

covdnult. 1pasta, pe tare zurbale 'It omorirt in grabd, facenduld bucati, cu pricing ca nulead datti bacslsiulu celd obicinuitti. Facura si alte multe r6otati in giarigradd. Dar in cea dupti

1) Celd ce as arsd eapiscea Dianil la Efesil, tun din 7 minunI.

Le-hi'

si-ti

d'antaid Jale.

i

Page 265: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

VACARESCIA ISTORIA INPERATILORU OTHOMANI 269

tuna, eniceril suppuinduse la sangiacti, infrenara pe zorbale, si se facd veziru TechiurdaliMustaa-pasia. Inperatuld merse la ()drat si trimise ostl, si asupra inperatfilorti inpotrivi-tore si asupra zorbalelord, ca-ci se sculase si in Rumeli si in Anadold imperialil, si aduceaisbanda in tote partile. Dreptii-aceea intieleptulu inperatti filed chibzuire ca sa misce Ian-Oulu inpaciuirii, si sa Dick cercare ca sa vadia in ce se afla. Deci gasi cu cale ca sa tri-mitia soli la Becid cu giulusiname catre inperatuld Leopoldit, si cu aretare ca au priimituschiptruld inperatiei othomanicesci. Deci se oranduira, Zulficard-efendi ce atunci era enice-rid-chiataba, si cu pre-invetiatuld Scherletti zade Alexandru Mavrocordatu, ce atunci se alitsi mare tergitnauil alu divanului inperittescd, care se Meuse dupa famozuld Panaiotache, simacarca in vremea ce s'ai'l taiatti Cara-Mustaapasia, fiindt piritd mica ar fi datd sfatuvezirului ca sa fad, Beciuld muhasere, fuse lam vina scosti dints acesta dregetorfe, care sise dete erasi la Musulmani facenduse unti Seferti-aga tergemand, si se afla si in primejdiede vietia, intieleptuld Mavrocordatti, dar fiindd-ca la acesta dregtorle este trebuintia de pro-copsela multi, si de sciintia de limbi de 'ndestule, si de minte subtire, fit adusil erasi si deisnova asiediatti tergimanti. Duca Bavaria luase Beligraduld in vremea ce au ajunsu acestadoi soli la Beciti, si pringipuld de Baden intrase in Bosna; cu tote acestea Wit ajungendii la Becitisi povetiuinduse la audientia imperatoruluf, deters giulusnamelele inperatescl, insa nu gasiracu cale ca st dea pricina el antaid de vorba inpaciuirei, lasandfi ca sa fact acesta des-chidere antaid crestinii, cu socotela ca sa afle mai multi inlesnire la negotiulu el ; vedienduinsa ca la acesta articold, Nemtii facura o adenca tacere, in cea dupti urma mersera inna-inte si Acura, provlima inperatorului, de a tratalui pacea, in demo chipuri, sad pe piciordcu o trecvrt scurta, sad cu o pace statornica, si fagaduira sa lase tots Ungaria la Nemti,si Transylvania sa remaie a plati tribudd, si la o inperatie si la alta, Camenitia si se deala Lesi, si Beligradulti cu Timisvaruld sa remaie la Turd ; si cu tote ca vestituld Alexan-dru, aratil unil ca ar fi Metall si unti cuventd in lirnba latinesca asupra pacii, cu atata pi-tho si dulcetia, Meat(' unit died ca ar fi scosti si lacreme din ochil biruitorului atuncea Leo-poldd, si ar fi data porunca ca sit se incept tractatuld; deet en tote acestea, vediendti soliiturcesci ca li se da unit rebpunsti cu multi, maretie, adeca intr'acestti chipu: Ca macarcastarea de actund si norocirea armelord mele, 'mi dad nedejde de a dobandi , nu numal

.tiera unguresca, ci si tots. inperatia Turcilorti, amorulti insa ce am pentru pace me face ca.sa dad mainele la ea. Deci void sa am cilia tierii unguresci cu tote provinciile d'inpre-.giurti, adica cu Sclavonia, Croatia, Bosna, Servia, Bulgaria si Transylvania. Er Moldova si. Valachia., sa remaie slobode despre mine. Legea catholica sa fie priimita in tots tiers tur-. cesca, si sfantuld-mormentd sa, se dea Frangiscanilorii. La Lesi sa se dea Crimuld, Bugiaculd,.Moldova si Tiera-Rumanesca. La Venetieni sa se dea Morea, Evripuld si o parte din Dal-.matia.. Nu facura altd respunsti , fart de catii, despre o parte, gaga cu cale sa fadtacere si sa insciiutieze la porta, er despre alta, Alexandru Mavrocordatuld intelnindu-se cu solulti Franqiei ce era la Beciii, i-areta cererea Nemtilorti, si-I disc, (precumbin'am incredintiatti dela multi istornici) : sunt plenepotentiarid ca sa dad Nemtilorti ce'volt cere si sa facti pace,. si-I arab*, si hatisirifuld de acesta plenepotentia, vol insa ceisunted superati de densil de a pururea, si chip& starea intru care se afla acumti, nu yepotil face nici and red, candd va lua aceste craft dela inperatia nostra, si se va face a-data de puternici, mai puteti voi sit mai stati la Parisi ? Vediendd si audindii acestea so-lulu indata porni stafete la craiu, si fuse de 'ndestuld ca st addice armele Fran-cezilord asupra Nemtilorti. Deci craiulti franciozescd aridica resboid asupra Neintilord, si-Ifaca ca puterile ce facet triomfulti asupra Dunaril, O. se intorca asupra Rinului, si fa'ca in-sciintiare sultanului prin mijloculti ambasiadorulul Siatoniof, cumct are 400,000 de 6-ste Bata ca sa intre in lucrare, si cumct la anulti viitord se va stradul cu resboiulti in ani-ma Germaniei. Acesta fagaduiela invia inimile Turcilorti, si inceptira a nu mai gandi la pace,si porunci solilord la Becid ca sa se tie tad. Mavrocordatuld cugetb, ca Beligraduld said facta remant la Turd prelimenarift a pacii, si apoi st intre in tractatd. Inperatuld Leopoldil sirivnia ca sa fact o trecva cupid ar fi pututd, ca-ci nu-I da maim a fi inpiedicatu cu doueAsia puternice inpotrivid, ca,-ci 'I era cu neputintid sit fact isbanda la amendoue. Solil tur-

*Ed

Franciet,

Page 266: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

270 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

cescl respunsera ca, n'ati plenepotentia ca sa inchee pacea alma volt vre, ci diserd ca saremaie pentru alts vreme. Chiuprulu Mustaa-pasia se filch veziru din caimacama, si adunadata mare in ciarigrada, si se hotarl la sfatil ca sa se urmeze resboiele, si scrise solilora laBeciti ca sa se intorct la ciarigrada, si facts" gatiri de oste, si trimise poruncl in tote par-tile, in care areta ca nu vniesce sit vie nici unit ostasia silita, si asia incepura de tote par-tile a Milli ostasi vrednici de isbandt, ca-cl avea mare ypolipsis vezirula, care indrepta siveniturile inperatfei, si intra, in campania resboiului, si purcegenda spre Beligradu lua, Sia-charchioiu, bath pe conte Starenberg, si lua Nisiu, in cea dupe urma lua si Beligradu, si trecaDuntirea si lua Lipa, si trimise osti in Timisvara. Domnulti Ardelului 'Apafi murise, deci de-dese domnia vezirula lui Tekeli, si orandul serascherit cu 10 mil de oste, si orandui si pehanula Maresca, si pe domnula Tieril-Rumanesci, atuncl era Costandiva Brancoveanu, si leporund ca sa intro in Ardelti, si sa incredintieze domnia lui Tekeli. Deci intrara cu totsin Ardelti pe muntil Tieril-Rumanesci, si batura pe Haizlera generala, si dicherara pe Te-kelti domnit, si se intorse vezirulit cu aceste isbande la Odriiu, si de acolo merse la ciari-gradu cu inperatulu si intrara biruitori, si incept vezirula a face gatire de anula viitorit.Deci se bolnavl inperatula de idropica, si la acestit anti 1691, si 1102, treca in ceealaltalume, de and 52, inparatinda ani 3, luny 9.

Si Suleimanil ailintiA, face dupa putintiti,D'a fi binuitoril;

Dar nu fit cu putintiA, fig fad. vr'o silintiaD'a fi nemuritord.

INPERATIA LUI SULTANU ACHMEDU II.

Achmedri91.

} La acesta veleta, 1691, si 1102, vezirtilii scose in tahta pe sultana Ach-meat II, dupa nobetula saltanatulul, frate mai mica a lui Suleimanti, si treca la Odrfia, simacarca curtea inperatu]ul acestuia, avea multa indraznela la inperatula, incatti Cazlarti-a-ga, as pututa sa facit cu piri pang sa trimitia inparatuld ca st aduca pe acesta me§hurfiveziru, si sa-1 iea pecetea, insa vezirulti cu tots intielepciunea cea cuviinciosa path face, caHid sa merge, nici sa dea pecetea, nici sa se orate inpotrivitorti, cu tote ca-la iubia si u-lemalile, si rigialil, si eniceril tots, ea p'unti parinte, numindulti mantuitorult Musulmanilort,ca-cl tote acestea curgea la nemula Chipruliilora, ca fierulti la magnita, si se 'Area ca to-te aceste virtutt sunt firesci la acestil nen* si cu unit mijlocu suptire faca de a se trimi-te surgunti Cazlart-aga la Egypetti, si a se spendiura Iazagi-efendi cu calimarile la bran,ca-ci el pirisera. Si purcese vezirula la oste. Imperatorula si puse mijlocitora de pacepe Gulielmti III, craiulti Englezilorti. Vezirulti cu tote ca priimi pe solo cu mare cinste,dar 'I disc ea ela este priimitora de a se face o pace cinstita, si cu acesta mijlocti la-sa cu socotela sa-la surdisesca, pane va lua Budinula. Trecii Sava si se apropria de Petre-varadinti. si bath 5000 de 6ste nemtiesca ce era cu principula Balenti. Dar nenorocirea os-Mora othomanescl, aduse lucrulu, incatti aceste eroe, vezirulti Chiuprulu-zade, in furia ba-talie1, fa lovita de unit glontiti in temple, si cadia morta. Ofichialil curtil sale striga'ndtiunulti pe altulit la acestit intristatt intemplare, pentruca sa se audit vorba, facura de in-ceta mecterhandoa, si acdsta incetare a meterhanelil, dete pricina enicerilorti a pricepe case fa,ca cevasi de machnire. Acesta siastisire ft& incetare iurusiurilora si hugiumulul, siaduse lucrulti de a se birul de Nemtl, de unde era biruitorl, si se fhb Ali-pasia caimaca-multi veziru. Paghena solula Engleziloru, si Coliera solula Olandesilorit, venire erasi media-torl pentru pace la Turd din partea Nemtilorti. Solula Francezilora monsiu de Siatonova seinpotrivi avenda ajutnra si pe Mavrocordatula, si aretara Turcilorti, ea nu potti Nemtil asuferi done resboie asia marl, death lulu anti sea multa dot, ci sa nu fact Turcil pacea.Decl se facura gatiri nOue de resboia, si se urmara fart de nici unit rode pant la veleta1695, si 1106, Cana sultana Achmedit bantuita fiindu de vrajmas1 din tote partile trecain ceealalta lume, de ant 51, inperatinda ant 4.

II.

'hi

'lit

It

Page 267: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

VACARESCU, ISTORTA INPERATILORU OTHOMANI

una lucre necuviinciosii amid se va dit °data,Urmdza 'u urma multe mil, intieleptil toff ne-arald.

cea clupd tirma de 'ntristarl, clindd nu avemd scipare,Scdpdmd de vietia cu 'utristdri, cu bucurie mare.

INPERATIA LUI SULTANU MUSTAFA II.

271,

Dupa mortea lui sultanu Achmeda, Tarabooluza Ali-pasia vezirulti eugetat Mustafa II.ca tree& in tahtil pe siacha-zade Ibrahima, fiiulti lilt sultana Achmedti II, eel 22.

era in versta de trel ani, cu socotela ca sa inperatiesca elti. Sultana Mustafa, fiitilit lulsultana Mehmedit IV, luanda insciintiare dela Nejiru -aga Cazlara-aga de mortea unchiu sett,nu mai dete vreme veziruiui Ca sa se sfatuesca pentru acesta, ci trecit in talttu dug no-betula saltanatuluI la 1695, si 1106. Vezirulu si enicexii-aga luhndit veste ca ofichialii sa-raiulul se facura stapanitorI acestil alegeri, alergara cu bucurfe mincinosa, si sarutara polaingratului celui not", si asia urmara si toti ceilalti dupa obiceiit. Dec' ingiatula dete ye-zaretula er lui .Ali-pasia, insa Newt ca sit merga insusi inperatulu in resboia. Dar adusepe Elmasa Mehemeda-pasia dela Bosna, si-la faca caimacamti, si dupa trel due tatape Ali-pasta, si numi vezirti pe Elmasa Mehemeda-pasia, si purcese inperatulti spre Beligradii, sidug ce s'ati trecutti acea campania, se intone pe la Logositi si Caransebesiti ale Timi§va-rului pe care le si luh, si trecit prin Tiera-Rumanesca pe la Mehedinti , si pin Romanati,si trecenda Dunarea pe la Izlazti, la Nicopoli, merse la Odria. Insusi domnulti Tierii-Ru-manescl tau fosta conaccitt dupa cuviintia. Muscalit inasediira Azacula, si se urmara eraslresboiele si la anula viitora cu isbanda Turcilora catre Newel, gonira din Thniti;varape imperiall. Luara insa Muscalii, Azaculi, insusi ingratulti Petra nimbi de facia. Muri siSobievski craiulti lesiescit, si cadiura Lesil la alegere de mitt, si parasira resboinlu de ocam data Soil Engliteril si Olandiel, east cercara a face pace la inperatulu. Ingratulucu tote ca scih ca se inpaciuisera Frangiozil cu Nemtii, insa nu priimi pacea, ci purcese laBeligradu cu 135,000 de 6ste. Trimise si inperatulti Leopolda pe principulti Evgenie de Sa-voe asupra Varadinului. Se dete batalia In Genta cu biruintia Nemtilora. Inperatulu merseerasi la Beligradu, si Metz pe Husein-pasia vezirti, si merse la ciarigrada. Friderica Augusta electorultt Saxoniel se Idea craiti Polonici. Si inteacesta vreme sultana Mustafa incepta cunOsce daft era de trebuinciosa incheiarea path. Ingratula Leopolda cu tote ca erabiruitortt asupra Turcilora, dar' ascepta sit moscenesch crata §paniel, dupa mortea lul CarluII, si nu pohthia sit si prapadesca ostile. Soil Engleziloru si a Olandezilortt vediendil cit

infrutatil inteatatea randuri, nu vrea ca sit mai faca provlima, Alexandru Mavrocordatitergemanula divanulul, omit de unit duchil ware Si petrecetorii, cunosch ca Cu inlesnire arpute pune in ortinduiela aceste d6ue puteri. Elu era desevirsita data la enteresurile otho-manesci. Deci rapt acesta ocasione prin care se areta cu slujba vrednica de insemnare laingrate, cu care covirst atata alte slujbe ce facuse, si-si dobandiSe o ypolipsis nemuritore.Deci mergenda la vezirula pe care nedejdul sit -lit faca cu inlesnire ea sit dea mina la a-cesta acomodamentit, intre alte varbe '1 dise. cumca, .cu pugina cunoscintia ce am In prici-enile Evropei, socotescit ca, dug starea intru care se afla acuma imperatorula Leopolda,cu multi bucurfe ar pohti sit fad pace en Tura. 'I dise vezirula. Este cu putintia

'unit biruitorit ca densula sit fad acesta gandire ?. 'I respunse Mavrocordatula : Stapane,acesta ce ea 'ti dice este dela mine, ell nu m'am intelnita cu soli interesati, ea, sit graescumcevasl asupra acestul puntti, numai de vel pohti ca sit -mi dal voie, sit me intelnesca oseptemana cu sou 1, ea 'ti fagaduesca ca nu numai sit -ti aretil cugethrile imperatoruhn, cisa facti, ca sit faca el cerere dea intra in negotiulit Deci 'I dete tota voia ye-

zirulti lui Mavrocordata , ca sit se intelnesca cu solil crestini. Deci rnergenda catre soil,le dise ca, Gin vreme ce as fosta la Vienna, elit aft prihnita atatea semne de bunetate'dela imperatulit Leo poldu, inchta chi s'ar pumera cell mai mare nemultiamitora, canal nustar inplini datorfa sit se arate cu vreo slujba catre inperatia sa, aflanduse in cea dupii,urma si crestina, si mica nu pate& sit afle mai cu favore ocasione decatu acuma, ca-cimelt scie far de Bid unit felt de indoiela ca imperatorula ar remane mal multi multiamita

sa

ca -ci

s'at

pacil.

'N

Page 268: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

272 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

' clan ar face pacea cu Turcii acuma, decata Candi' s'ar intempla a face curendti vreoruptura cu Francia sail cu alts crate, ea-el Turcii atunci aril respunde cu mantle si neba-gare de sema, si cumca ar pute ela ft silitoria acuma sa se faca o pace cu conditil caresa poll fi priimite la imperatorultr, si-I puse la juramenta ca sä pa'asca taloa acesta

provlima, si altele. So lit multiamira si-I disera . ca, imperatorula nu se departeza de aiscall conditii cinstite, si cunica elti este volnicu sa faca propuneri de acesta catre pre-innaltula dovleta, si irnperatorulti 'I va remane Mavrocordatula se intorse ca-

tre vezira, si i le areta tote acestea, de care forte se multiami vezirula si dise Sh,incredintiata ca vei da cu acesta silintia o slujba la inperatula vrednica de insemnare, eh-ci vei pricinui liniscea inperatiei othomanescl Si incepir a face tractatula de pace, cu

soli! nemtiescl , englizescI , si olandezi. Feriol solulu franciozescil aflanda de acesta, se sillmulti ca sa stanjinesch sevIrsirea acestei pad, dar nu i se dete ascultare, si inch i se res-punse ca sa nu se mai amestece. Cu tote acestea inperatula lass ciarigradultl, si merseeras! la Odriiii, si trimise pc vezirula cu tots armia la Beligradu. Deci ostile turcesci sthin Beligradti, si ostile nemtiesci la Petrevaradinti, si se pazia una pe alta. Rusil, Lesil, siVenetienil asemenea urmara la hotarele lort Deci se orandul Carlovitia locula congresu-lul, si din partea dovletului se oranduira soli, Rami Mehmeda reiz-efendi, si Alexandru Ma-vrocordatulti, care si se numi beta si mahrema esrara; din partea Nemtilora, conte Petingensi conte Schlick; dela Muscali, Bogdanovici si Vozniceni; dela Lest, Stanislava voivodula Pos-naniet; dela Venetienl, Rusini; si mediator) era, Englezulti Paghet, si Olandezula Colier.Se faca antaia disputa, care si sieclia mal suss la randt, si acesta intieleptula Mavrocor-data o indrepta cu o efevrinatt, de a se face o cash de congresa ratunda, cu atata usI cat)si soli, si cu o masa ratunda si cu scaune inpregiurti, si cu acesta mijloca se indrepta sisi madeoa de protiinisis. Deci remase imperatorula multiamitti cu a se tine pace 25 deant. Budinulti cu tiara unguresca de giosti, si princitatulti ArdeluluI, pans in Muresit, sipima in Tisa, remasera ale Nemtilora. Timisvarula si Beligradu cu Bosna, remase alu Tur-cilora. Rusia au facuta o trecva de dot ani in care ail stapanita Azacula. Lesil a MattiCamenitia cu Podolia si Ocraina. La Venetienl data Morea si Lefcadia. Si asiaincheiata pacea, la veleta 1698. si 1109. Deci intorsa fiescesl care la loculti set. si in-peratulu dupa comfermatiile paci1, lasanda trebile asupra lul Husein-pasia vezirulti, merse in Ca-risteranu, la saraiulii ce-la racuse sultana Mehmeda tats -sea acolo uncle mergeh la venatore. Du-pa acesta trech la Odra', si scose inperatula pe Husein-pasia vezirula, pentru ca -cl gh-sita 'viclentt, ca-cl invetiase pe nepotu-sea Cablelia, sa nu arate inperatului miscarile cele -adeverate ale Muscalilora, care le insciintiase hanulti, si faca vezira pe Daltabana, ce se aflhatunci Bagdatti-valesi, care sosinda la ciarigrada, ceri tractaturile pad! sa le vadia. Decivedienda locurile si cetatile ce se dedese, a inceputti a strigh, de ce sa se faca pace cu a-cesta mijlocu, si ca inceputa a grad multe asupra lilt Rami-efendi, si asupra luI Mavrocor-data, si mai vertosti asupra mufthiulul, de ce au data fetfaoa. Mufthiu si tiinda puterniciila inperatula, faca de lua pecetea lui Daltabana, si-1 lua si capulti, si fh'ca vezirti pe RamiMehineda-pasia , din reiz-efendi, si treca inperatulti la Odrii.a. Deci mortea lui Daltabanttpricinui turburare in ciarigrada, si &cella zorbalica enicerii pentru left ca nu li se plathih,omorira pe caimacamti Chiupruli Abdnlah- pasia, si facura pe Firari Hasana-pasia, facura sivezira pe Achnaedit-pasia, fiieura si mufthia pe Nacabil chiasi-efendi, si plecara zorbalele laOdriiii, sa scOtia pe inperatula. °modal, acolo pe mufthiu, pe Feizulah-efendi, Rami pasiafug), cuma si Mavrocordatula. In cea dupd urma uninduse ostile inperatului cu zorbalele, sco-sera si pe inperatula, pusera la inchisOre. uncle dupa 6 Miff murl de melanchonie, in-peratinda an! 8, si 3 luni.

Stich :Re'sbdiele prieteuescl, pururea stint mai rele,

Decatil acele vrajmasiescl, ce fuel toti de ele,Cu pagube de multe tiers, cn al set vrajinasi se 'npacil

Supusii si prietenii, ce altd ad si -I ma, faca.Cu mijloculd celu aretatil, pierdit si-o 'nperdtle,

Si vidtia urma, Mustafa, pentrn melancholic.

'I

multiamitd.fit

s'atis'ati

Pali

'n

s'ad

Page 269: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

VACARSOU, ISTORIA INPERATILORU OTHOMANI

INPERATIA LUI SULTANU ACHMEDU III.

173

La acesta veleta 1702, si 1114, cerendil zorbalele ca sit se faca inp6ratu AeliTtsultana Achmedti, frate-sett, insusi Mustafa, merse inbracisia in Odrfiti, si-I dise sa met.-ga in tahtu, si Sit dea nizamti zorbaleloril in urma, ca sa nu-I fach si lui asemenea. DeciinperAtindh in Odriiii filch comfirmatie Whirl dregetoriilorti, tuturorti celorh orhnduiti dezorbale, si cu acesta remasera, amagiti; duph 20 de dile merse In Qiarigradu. Deci in urrortcu multi intielepciune, marcarca sia slabith puterea inperatiel cu inortile ce a ficuth la a-thtia viteji, caril fuseserd pricina scoterii dar sia sigairefsith tahtulu spre vre-me, cu a nu se teme ca pete 'I vein vro data si lui o asemenea intemplare, de care si incea dupa urma n'a pututti scaph, precumh se va vede. Deci despre o parte grigindh a in-multi a indestula comorile inperatiel, fit celu d'antaiil care a indraznith a schimbh si mo-neda, despre alta otchrmuindil tote celelalte intocmia ale puteril, cu bunh chibzuire, a fosttidestoinicit de a intone la corona si locuri din cele pierdute mai din nainte. Inteacesta vre-me avendit resboitt cel mai marl prinOpi ce a vediuth atunci Evropa, adech Petra I, inpe-ratulti Rosfei, si Carla alit XII, craiulti Sfetilort, duph siese ani a inperatiei lui sultana Ach-medti; remaindit Carla de tau desfacuth si biruitti de catre Petra in Pultava cazacesca, sineavendti alti1 mijloch de schpare, ranith, a na,villith in bracile othomanicesci. Fit dar prii-mith de catre pre-puterniculti inperatil cu multu libovh, si orhuduith a siede in Besarabiala Benderti, cu tota cinstea craiesca, unde au siedintu cinci ani. Nu au lipsith insh de aface atitiari focului resboinicit. intre Osmanlii si Rusi, prin multi mijlocitori, si mai vertositprin hanulti tathresch. Dec1 la letti 1711, inarma inperrttia Othomanilorti asupra Rosiei. Fittrimish Baltagi Mehmedh-pasia vezirulh serdari-ecremil, cu ostile turcesci asupra Moscalilorti,si se intimpinarh cu insusi Petru inperatulti la apa Prutului, nude aflanduse incungiurath deTurd acolo, si cu multi lipsh de zaherea, ca -ci se insielase de fagadueli mincinose, cu toteca ostile rosesci luasera Braila, fit silith inperatula Petru a cere pacea, care si i se dete cu.intorcerea Azacului innapei, si a tuturora loctuilort ce luaserd dela Turd la 1698. Dupdacesta fit si Carla indenmatii a merge Ia tierile sale, care si nesuppuinduse fit si-cyd'pcsarLact."1.lith a se trimite cu necinste. Nu prelungesch povestirea acestii istorii, ca -ell zina.

s'a sristi pe largii de multi vrednicl de lartdd istornici. La leth 1715 porni res- can-bout asupra Venetienilorh, si Chiumurgi Ali-pasia vezirulti, merse cu armadele pe fort', Voltaire.uscath si pe mare, si suppuse erasi Morea la inperatia othomanicesca. CarolU alit VI, inpe-ratulti Romanilorti, fiindt garante la pacea ce sat facutti Ia Carlovitia. cinch a vialniNa,i.rotsoe,..(lath Turcii Morea la Venetient, tit silith a ridich resboiu asupra Turcilo nit Decimergendh ostile turcesci la Beligradh, si intimpinhnduse cu duca Savoiei, p 4 its, Prate -eau.

pulti Evgenie, remise stricate si desfacute de tote, se staphul peste pucintt si Beligradulhde catre Nemtl, si Timivarulti, si Craiova Valachiel Deci se silird. Turd a cere pacea,care se inchise la Pasarovitia, lama Turd! Morea dela Venetieni, si dandu Nem- fens, 4r Nicolastilorfi Beligradulu cu Servia, banaturile Timisvarului si Craiovei, cu tote distri-k vodi.

cturile sat judeciele lorti. Nu multti duph acesta s'a facuth sadri-azemit, Ibrahimil- pasia, sichehaih, gineri-set Mehmedh, si inteacesta vreme is (lath si paiaoa ce o are chehaiallculiiacumh, adica Rumeli, paiasi. Acesti doi fiindti forte iubiti inperatului, a prelungith multi anlintr'aceste dOue dregetorii, avendti tota puterea otearmuirei inperhtesci, si mticarca n'ati pri-cinuith vreo strichciune prelungirea dregetoriei lord, insh s'a aretath ca o statornicie la min-tile nestatornice si lubitore de vederi none. Deci cei mai multi aprindienduse de zavistie laIRA 1730, si 1143, fitcurh mare zorbalich in ciarigradh, avendit capetenie pe Pa- r3o. coman.trona si Dec1 navalindti la Atmeidauil unitI cu eniceril, cu mare hugiutil`,1.Z.,=%-incungiurara saraiulti Burnu adech Vizantionti, palatulti inperatesch, unde reirift-1 dile fintitill.

sent inchisi cu al palatului, si veLirultY si chehaiaoa, si cel mai multi rigiali si ulemali, ercapeteniile zorbalelort tabhrira In Atmeidanti, si de acolo dela acea tabard, idea cereri si po-runci trimeteh de chid case si prd'valfi, da, focuni pe alocurea, si infricosih sa ardia tota cetateacea mare Costandiuupoli cu saraiult, si tote cele de inpregiurulii ei, si sa treca suptti sabie deobsca pe toti. Inperatula sigurevsith spre vreme in saraiti, suptti paza bostangiitoril si bal-

35

si-la

fratine-sea,

Muslin

`

si

_Ate.

Page 270: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

174 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

tagiilora, se temek de tote cele intemplatore, trimiso sa-i intrebe, ce le este cererea? (aces-ta istorie cu giornalu si pre larga se scrie de Subla-efendi, si de multi Evropei, si tine varivnl sa o scie cu amkuntula, o va afla dintr'acelea, er ea dau numai o idee cititorilortide acesta pe scuff') au respunsa ca certi pe chehaia-beia. Multi din cei din launtru sfa-tuia sä se dea, si multi mai vertosa sora inperatului diced, ea de le va face voia mimal lao cerere, are sit le o fad la tote, On& si la a se lopeda de inperatie. Sultana Achmedavediendii hugiumula si faptele lora, porunci sa taie capulti chehaeliT, si sa-la arunce pestezidurl, zorbalelorti, socotinda Ca cu acesta 'T va potoll, el insa vedienda ca li se Ewa voiaacesta, cerura capulti vezirului cu mai multe infricosiri, se dete si acela far. zlibava Incea dupa urma cerura esirea inparatului din tahtti, si giulusiti de altti inperata nod, si stri-gall 0, se fad sultana. Mahmuda. Sultana Achmedii vadienda ca nu WI mai r6masti ne-dejde, se scobori din tahtti, si insusi dise lui sultana Mahmuda, sa fact giulusiti, si remasein cafasurl unde dupa pucina vreme muri, inparatinda ani 28.

Stich a :

Achmedri cu intieleptiunea, ce forte mita iubi,Si cn lufiri de lona, devletn 'upodobi.

Grigi mai mnitii de tote, a fi inlinescitii,Dar si chi la acesta, rfimase amagitfi.

flBRa`8(-

Page 271: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

A ISTORIEI OTROMANESCI, A PRE-PUTERNICILORU SI MARILORUINPERATI, CE S'A ALCATUITU DE DUMNEALUI

SPATARULU IANACHE VACARESCULU.

TOMIJ II.

INPERATIA LUI SULTANU MABMUDU I.

Sultana Mahmudh, celti si Mehmedil alit cincilea. precumil '1 dichl MihmudU LEvropeii, fiiuhl lui Mustafa alit doilea, la 1730, si 1143, trecendil in tahtti se pro- 1733, Itlichaidpovedul inperatti, se insciintiarb. zorbalele, cunoscura de inperatii, si tiimlusi

1

Racovitia.

tabara tote la Ateidant, dices ca inperatuld este ciraculti lord, insusi Patrona lovindulti pespate cu mhna, dices, to esci ciraculit mien. Deci vezirii, ulemali, past, rigialil, domnii siaces ce se oranduia in trebh, era aces ce poruncia Patrona, si Muslu cu zorbalele. Era dela1722, inch din vretnea lui sultant! A chmedti, pornith ecstratie, sari seferfi in Persia peutruturburarile lui Mirveis. Intieleptulti inperatti sultana Mahmudti, neputendil suferi acesta mij-locti de necinste, care curgeh la otcarmuirea inperatiei, pricinui trebuintia de a merge ostiin Persia, si hothri sa scot& ordie inperhtesch la Scutari, si sa se faca gatirea acolo, ca sese pornesca la Persia. Deci duph ce a trecutti ordia la Scutari, intr'una de dile se fitch ho-ttirire de a se face sfatti de resboitl, in saraiulti inperlitesch la Vyzantion. Fuserh dar che-mati, vezirulh, ulemalii, rigiali, si pasil, cat se aflh atunci la ciarigradt, intro cart era sicapitah-pasia, Gianint-hogia, vestitulti acela Nayarcht, care a (lath si sfirsitultit acestii co-medil sad tragedii, furh chemati la acesti dinri si cei mai presusti de data, intr'acea vreme,Patrona si Mush', carii viindh cu ai sei, se inchisera, portile palatilui, remaserh duph obi -cent si oranduiela, tot ostasii si calabaliculti afarh., si in palattt remasera numai eel chematila sfatti, si breslele cele oranduite ale palatului si obicinuite. Se incept sfhtuirea din carese atitia prigonire Patronei, cu Geanitutt hogia, si dinteacesth prigonire, aprindienduse gal-ceva, sari capitanil-pasia, si navali asupra Patronii, si altil asupra lui Muslh, ce era gatiti cuhothrire pentru acesta, si 'I Udall. Se dete poruncrt ca sh li se arunce capetelei 1731, Costandiapeste ziduri, sit le vadih. Omenii lord, si zorbalele, si eniceril ceialalti, si ingrabm vocuirrnudlolle&

esi si eniceril-aga cu tots zabitanii sei, si indath urmandul eniceril cu tots suppunerea, se Maradupa zorbalele ce incepusera a fug! vediendri capetele cripetentlord lord. Prinserd, innecara,thiara, pe cat! aflard. Esi si capetanti-pasia cu galiongiii sei, facendh asemenea,1 1733, GrIgortesi numal pueinti si bostangi-basia cu ai sei, si asia patru-dieci de dile tiindh a-1 Ghica.

costa venatore, nu schph via Mei unit vinovatit. Multi insa si fara ulna trecurh, in ceealaltalame, pentru ca sit nu se intemple a se invinovhti si aceia in urmii, alth (lath. Dar se in-put! si marea in ciarigradd de lesitirT, incath multi vreme dicu, ca nici pesce, Bid ostracanu se putea manta. Deci se potolira tote resv1htirile de tote, si se Mai la obsce o inve-

si-la

d'antaid,

'I

Page 272: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

276 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

selita petrecere, care se pomenesce si acumu, ca-cI numituld inperatti era intielepttl si plinti1735' Coitandln 1de bunotate. La letti 1735, Anna inperatesa Rosie avendti superari de Tatarilvolt

atavtrroe

INogal, si Crimlil, si de cel dela Azad', ce calca locurile sale, si bantuia suditilsi suppusii, cerir In innaltult1 devletd othornanicescii ca sa-1 infreneze. Dupa vreme vediendii,ca innaltuld devletti pucinti grigesce de acesta, porni isboiti asupra; Tatarilort, si intrandiiostile rosesc1 suptd povetiuirea maresialului Minechd, in tierile tataresci, purtiaore de biru-intia, prapadira Crimulu, si stapanira si Ozia, intrara si in Moldavia. Devletuld trimise ordiainOratesca la Isaccea cu USts puterea, si se intimpinara in multe locurl ostile, tote cu is-banda ostilord rosescl. Totd inteacesta vreme avea innaltuld devletii serascherl trimisi si inPersia pentru turburarile lul Tahmazu, care a cercatd sa fad si aleantia cu amendoue cur-tile inperiale inpotriva portil, si la letd 1737 aridica resboiti si inperatoruld Carld ald VI,asupra othomanicescil inperatfi fara veste, trimitiendd feldmaresiald, pe duca de Lorena gineri-seu, care fir in urma prin schimbtl, mare duca de Toscana, si inperatti Romanilord FrancisctiI ce avea socie pe thca lul Calla, pe laudata inperatesa Maia-Terezia, carele si dupti ce atrecutd in hotarele turcesci, suppuse cetatea Nisiulul. Decl pre-innaltult devletti lasandti se-rascherl asupra biruitorilorti Muscall, treed in grabd cu sangiaga-sierifd si cu tota ordia. laMid, de unde apol intorse Nisiuld la stapanirea sa, dete batalia dela Isargicd cu mare is-banda, si facie Beligraduld asediu, care si se inching cu tractattl. Se inpaciuira Rusit cu in-torceea tuturord tierilord ce luase, si cu stricaciunea de tots a Azaculul, si a tuturord ce-rerilorti si superarilord tatarescl, luandusi si cheltudla ce facusera la resboiti. In Mina la 1739se inpaciuira si Nemtil la Pasarovici, intorcendti la innaltulti devletti, Beligraduld, cu Servia,si banatuld Craiovel, en judeciele sale, pe care pre-puternica inperatie uni erase cu tieranostra Rumandsca, cupid a fostd d'inceputti, macarca cercasera unit sa-lit fad deosibitd prin-cipatil. A cestti inperatd a suppusti forte multu zorbalele, cI dela 1730, dedese voie st pra-1741, Wapiti Ivaliasilort turd, Si crestinilorit, Si ovreilord, Si armenilorti, ca sa. aiba indraznela.

voda lovesca si sa omore pe eniceri, la vremile ce-1 volt vede porniudd zorbalict,dedese insa si enicerilord voie sa se LAO, negutiatori. Era piing de bunetate si de intielep-ciune, ittbia raelele, si le dedese la tote slobozenie in dilele sale cele fericite. Besied-aga,1744, Costa ndin icazlard-agasi.

4-a. luase multi indraznela Si putere, pucinti era sa pricinuesch%%AA, a1748. 0 rigorie marl turburarl de nu iar ti arldicatti vietia inperatuld. Deci a inperatitit cuMica voila.1752, bfataid vo- pace pang in 1754, candti intru una de vinerl. Ink:arca se Ala forte bolnavii,da

Cm.seri. dar neesindti clout: vinerl la selamlicti, mai innainte pentru neputintia, la a treia1753, andin I

void Glhana. Sllitd sa ea la gentle ca sa, nu dea banueli. Deel iutorcenduse dela selemlict,ne mai putendu stn pe cald, aprope de Babi- humaiurti, s'a povirnitti sa cadia, si priiminduluin brace bass -aga, l'a luatti si la dusu pe inainl di opreunh cu ceialalti al sel. aprope intr'omine, uude si acolea,'s1 a data s6virsitulti, trecendd in saraiu celd de trandafirl din ceealaltalump, inperatindu and 24.

In dilele acestul fericitti inperatti la am vediutil si ed lumina lumil acestil pline deamard, si la fericirile el, si de nestatornicie, si la cele ce se pottl socoti trial statornice.

Stiekti:

Malunutil apoi la tote, rgmaseCA-cf tot! socotiri, de vrednieti lupe:rata.

Aduse 81 isbande, facie si dobandirI,Si-al vesell suppusil en multe ferieirl.

Si -asia &AMA cu slavA, devletu-si desiela,Inp6r3tindri cu pace, pani se strAmuta.

INPERATIA LU1 SULTANU OMANI; 111.

Oarnand m. Mustaa-pasia, ce s'a numitd Talchi, aflanduse vezird, treed cu grabs in sa-28. raid, si scose dupa nobetuld saltanatulul pe sultana Osmand III, fratele lul Mah-

mudd , si sill in tahtuld inperatescii in letti 1754, si 1167. Acestil inperatd era forte

ca

Rasa Mil. sa

incatti

M

'Id

'Its

I

Ifiudattl,'Is

Page 273: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

VACARESCII, ISTORIA INPERATILORU OTHOMANI 277

dreptil, atata in cat* aved prolipsis aimed toti veri-cats se atid in treba devletului suntjacasi si nepastuitori seracilord si neniernicilord, si pentru acesta mai in tote septemanileschimba rigialit, si pe veziri, in fiescesi-ce Utile luni sad trei '1 scotea, pe altil surghiunin-dui, pe altil si tiiindui, si in adeverti jafurile si rusifettule, dupd, cat* era putintia, se inpu-cinaserd, ca-ci toti tremura de fried, multi insd si nevinovati au peritd. Mai sus*

1756 Costandinnumitulu veziru tiindti scosti din vezaretd, dupd cc ad inperatitti, si e1 asi adusd Mavrocor-de isruiva la pecete, singurit cid s'a prostitd, sfatuindti pe inperatuld ca sä fad di aid. a 5-a.

pe Halepu-valesi. In cea dupa urma aducendti dela Halepti pe vestittilti acela Mehmedii-pasia Ragapd l'a facutti veziru, care si cu intielepciunea sa cea mare otcarmuindu, a putetine vezaretulti mai inultd decatti altil, in dilele acestui inperatti, fiindu- ca a pututu sat paintla mot-tea inperatului, insd, cu multe mestesiuguri, si cu mare primejdil, ca -ci de mai traiadeue treI cesuri inperatuld, 'si pierdeit si vietia, din pricina Cazlarti-agai. si a lui lazagi-efendi. Acesta o a proorocit'o si unu munegimti la Halepd hick dicendul, ca Feste pucindat sa ajungi veziru, si dupd acesta peste pucinti al sa to primejduesci. si de vei scapa deacea primejdie, vet sa tii veziru in catu vei trio (aee,,ta dela insusi Hachim-basia aid ace-stui Athanasache ce Ypsilantd am audit'o cu incredintiare), deci la letd1757, si 1171, bolndvinduse inperatulu Osmanu forte red si-a datfi sevirsituld.

Purina vietiuire, nu dete pfisuireAcestui inperatii,

S'arate vro rnArire, ca deosebire,SA fie aretattl. (Riudatil).

INPERATIA M I SULTANIT MUSTAFS 111.

Mehinedd Ragapti-pasia veziruld, trecendd in saraiti, merse la sultana Mus-1 Must2ati III.

tan\ III, si '1 dete buna vestire de nobetu inperatiet ce is sositd, si fact' dave-tu de giulusiti. Sultana Mustafa care fit celu mai cu multi intielepciune inpodobitti, deathtot' inperatil osmanlii a acestui stralucitu nemil, si celii mai mare politico intre Musultuani,asijderea si celd mai bantuitti de nenorocire, nu se birui de obicinuita bucurie a iubirit deslavd indesiertil, ci vrit antaiil sä afle starea inperdtiei, si mijloculd de a bine inperati, siapoi sd, se suie in tahtii. Deci dupd multele cercetari ce fAcit vezirului, cunoscendu ca siintielepciunea ha este destoinicd, de a strdluci si pe a sa in Mine, 'I innol vezaretuld, princuventil si juramemtil, panti a nu esi in talitti. Apoi esituld treed in talttti dup. oranduielaobiceiuriloru innaltulut devletti, si innoi si in llama vezaretulti lui Ragapd. Dupit ce dar facunoscutti inperatti de toth obscea, iadatd cugeta sii, fie si eunoscutil in acesta obsce, cumcaeste inpodobitil si en darurile inpertitesci, unde antaiti inbracisia dreptatea, darulti celu cemai cu de a dinsulu asemend, pe inperati en Durlinedieti, cddift la cercetati prelungite si cuameruntuld pearl' veri-ce pricinu, atata incatti fara zabava aridica tots frica norodului, si denepastuirl, si de mozaviril, si de phi mincinose, si dupd ce dete pilde multe asupra drep-tatii, cu mare statornicie vra sa sernene in mintile tuturorti si economia, schimbil porturilecele desfrenate, si ale raelilord, cu iasacti de a purta, toff, haine negre, si in ciarigradd, siaiurea, afard numal din Valacho-Moldavia , cunitt si ale Turcilorti, atatti cu portmcd, ca saporte haine prOste, catti si cu pilda, ca-el le purta insusi inperatulti, unde indatii, se vedido indestulare, si mai bine sa dicti o bogatie in obsce. Urma, tat:Atte-sett la schimbatuld monedit, si mai vertosti la inmultirea haznelilorti, si indestula devletulti cu atata comori noirece a adliogatti si cu multi avere; ornenii intielepti si procopsiti lima mare ypolipsis; si latote, fard multi vobd, strilluci buna otcarmuire, incatti la toti de obsce se incredintia, o fa-ro de grigi si fericita petrecere. La letti 1758, Tlitaril dela Crimit fdcendii ribe-{ 1758, Scalattl

Hone, sat' zorbalicti, asupra hanului tillarescu, sad mai bine sa asupra por- voila Ghica.

til, prin indemnarile lui Kirim-Gherei ce atunci era serascherd-sultant, si cugeta a se facehand cu acestd niijloctt, esiserd din hotarele tataresci, precumii si dintr'acele ale suppuneril,si robird multi norodti din Moldavia, ajungendd si panic la judeciuld Ranmecului ala Vala-clriel. Innaltuld devletti cu tote ca dete porunci vezirilorti dela Rumeli, dela Ozu, si dela

Watt numitd

en

vezirn

dicit,

Page 274: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

278 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

Vidinti, si domnilord Tierii-Rumanescl si Moldovenesci, si muhafizilord dupa la cetatile Bu-giacului si Crimulul, sa lovesca si sa suppuie pe Tatarl, dar cu tote acestea, si cn mai multipoliticescu mijlocu, aridiea pe Kirira-Gherei la cinstea, haniel, si-id &ea hand Kirimului. Sepotolira resvratirile in grabu, si se intorsera toti robil cu filotimia hanului, ce vrd sa se a-rate mal vertosii cu acestea ca eld este credinciosd devletului, cum(' melt si cut a pedepsipe multi din zorbale, pote ca-ci is (lath ascultare, si ad fostd pricing indestularii sale. In-teacesta vreme, Stefand Vacaresculti, parintele mied, se afla spatad mare aid tierii, si pa-nä a nu se inlinisci mal sus(' disele turburari, luase porunca dela principuld Valachiei ceera atunci Scarlatd Ghica, ca sa merge cu ostile ce se afla gata, in Focsiani, pentru paza1781,e0Rtandintlitieril, candti sosi si insciintiare ca intosti Tataril in tiera lord.rod& Mavrocor- 1

&Ltd, a 6-a. I Intr'aceste vremi, ioele vecului sett, si aid casil Brandeburghilord, FidereculdII, craiulu Prusiel, avendti resboid in a dot, Ora, cu stralucita casa Austriel, intru care inperatia,cu multi slavd, si vrednicie, Maria-Terezia, care cu vreo cats -va ant mai innainte, prin ye-

purtarea de biruintia a armelorit sale, in potriva vointiI, nu numai a multord corone dinGermania, ci si a multora din Evropa, incummase cu sterna imperiului Romanilord pe iubi-tuld sett socid, Franciscd I, mare duca alt Toscanii, din principii Lorenii, ce atunci se aflageneralisimii ostilou austriane. Se aridicase spre ajutoru acestil fericite case, si ElizavetI inperatesa Rosielord, si Luigi aid XIV craiuld Francezilord, si duca Saxoniel Avgustti ceera caiu Poloniel, facendii tote aceste putei resboid asupra craiului Prusiel, care si cu to-te ca a pierdutd pant, si Berlinuld, dar tines resboiu cu multi ciudire a obscii. Acestilaflanduse inteacesta stare, navall la ajutoruld pre-innaltel porn, cugeta ins& WW1 a Irmade a pute trimite si tine sold de a pururea la ciarigradii, asemenea ca si alti cral si inpe-rail, care si prin rnijlocirea tergimanului Grigorie Ghica la veziruld Ragapd- pasia, fit prii-mitti, si se sill forte multd numitu solu ca sa 'narmeze pe pre-innalta porta asupra casiid1n17669, Colt n- 1d'Austria cu

marl fagadueli, nu fb first, cu putintia a se priimi acesta cerere. Decihand.vod GI- -

).`craium" alerga la ajutoruld hanului tatitirescti ce inteacea vreme era OWKiridr-Gherei, omit resboinicti si plind de indriiznela, care si nu zabovi de a se aridica si a1764, Strand

frate-sed./si purcede asupra Nemtilorti Si. intre in Ardeld, far& de a nu de, seine in pre-

vodd innalta porta, milcard (WO, datoria cc aveit ca and suppusti. Pre innalta porta seturbura asupra-I, si dupri ce intorse innapoi, fart prelungire de vreme, 'Id scOse si dinhanie. Aceea insa ce nu 'rote aduce si pricinui anii si stradania, pricinuesce cite °data ce-sulu si noroculd. Marl firesce Elisavedd inperatesa Rosiilord. Petra alit treilea ce era mo-scenitord inperatiei, nepotulu disci inperatese de sort, si tilt din ducil de Olstaind, avea prin-tr'ascunsu corispondentit prietinesca cu craiuld prusiand. Deci priimindd moscenirea Rosiei,intOrse in grabil asupra Nemtilort armele sale ce era aridicate asupra Prusianilord pentruajutoruld Neintiloru. Fit dar silita Austria a priimi pace, cu pierderea ducatului Sileziei.1765, Scarlatii Fart prelungire first, de multi vreme, facenduse mare epanastasis la Rosia,v""hica. scosera Muscalii pe Petra inperatir pentru faptele sale, si incoronara pe Ecate-

,rina a d6a, socia-sa, cu sterna Rosiei, cea iroina ce a vediutii \remit"' nostru, si unadin cele alese si d'antaid pesone ce ad vediutu lumen, pant in dikle sale. Acestd nascu-1766A1exandru)ta flinch"' in Germania din casa de Aualt-Zerbst, ca cum(' ar fi fostd destinata sivodit diuld-sed. hotarita pentru corona Rosiei, nu ar fi pututil Rosin vreo data sa crate in lumedarurile sale cele firesci ce s'ad vediutd, fart, otcarmuirea acestul duchq; trebuia inst. Rosiaa fi suppusa la acestd duchd, pentru ca putemir vede tots lumen CAM este de maresi deosibitd.

Acesta inperatesa dupa ce a priimitti schiptrurile rosesci, in vremea ce a inceputti ade, lustruri inperatfei, s'a intemplatu morte craiului lesiescd Avgustd, duca Saxoniel. Decifiindu chemata. de Lest. pentru obicinuituld ajutord ce de a pururea cent la diete in vre-mea ce facu alegere de caid, n'a trecutd cu vederea a nu area si in innaltiata porta, a-cesta chemare obicinuita, si a cere ca si innalta porta, ca o vecina a Lesiloru, se, trimitiasold pentru acesta in Polonia, si sa fie dinpreuna serguitore in acesta alegere. Porta si a-retandu ca se indestuleza. cu tote, multiamita, ca alegerea de trait se, fie din nemuld Lesi-lord er nu de aiurea, si curet, n'axe deosibitn interest de a se face dintrc Lest vest -tine va

stilt

train,

'lit

\

d'antaitt

eat

st -It

Page 275: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

VACAItESCU, ISTORIA INPERATILORU OTHOMANI 279

fi, a respunsil Rosiei, ca nu are d'a trimite solti, ci sa urmeze a da ajutorula cela cuviin-ciosa. Dec1 trimetienda inpdratesa Ecaterina solii, pe principulti Nicolae Repnina si vrocate-va polcuri ca sit se afle pentru ajutora, s'a facuta alegere de a fi craiii. Stanislati Po-niatoski, care si astadi craesce cu indestulare. Multi din eel ce rivnia a criii, s'a turburatapentru acesta, si aft urmatti a face resvlatiri, si traitorii craiului si confederatiile. Rusii sisal, in Polonia, spre ajutorula craiului ce se alesese. Intr'acesta vreme si Lesii pregoslav-nici fiinda bantuiti la slobozenia legit, de catre Lesii catolici, cumti si Ititeranii, si lipsitl detote dreptatile a dreptului norodelorti, si de tote privelegiile nemului lorit, pentru lege, a-lergara la protectia si ocrotirea inperatesii Ecaterinei, care si priimindui cu bracie inpera-tesci, se areta protectricia dreptatiloit si privelegiilorti lora, si a legit catre Lesi. Lesii ceen multa zavistie nu suferia alegerea craiului Poniatovski, cu mai multa nemulliamire nesu-ferinda si acesta ocrotire, alergara la ,pre-innalta porta, cerura njutorula innaltulul devieta,de a se isgoni Rusii din tiera lora, si cu acestit mijlocti, de a se pute inpotrivi la protectia Ro-siei ce se intocmise, si asupra legit pragoslavnice, si asupra craiului, si deters fagadueli dea face heredid de locuri si tiers is pre-puternica inperatie pentru acestti ajutoru.

Cu inlesnire deci ntitiara si aprinserit focula resboiulul, si inarmara pe pre-innalta Aor-ta asupra Rusilorti. Fa scosa din vezareta intieleptulti vezira Muhsuuti-oglu, ce nu vreksa dea suflare acestii atitiari, fart cuventa. Se faca Hamza-pasia vezira, care arldiea soluluRosiei la Edicule. La 1768 Septemv : se faca hanit Crimului, resboinicula K.1-1 1768

rimil-Gherei. Peste pucina in urma se Wit veziru Ernina Mehmedu -pasia iailicciultil Grigorie °Inca

care a esita cu sangiaga-sierifa din ciarigrada. Se facit domna Tierii-Rumanesci, Grigorie Mi-ca, in locula cumnatu-sea Alexandru Ghica, si domna Tierii-Moldovenesci ConstandintI Mavrocor-data, in local lui Grigorie Calimacha. Se facii terginianil si Nicolache Siutiulu Si purcese. ordia lakitti 1769 Martie la Isaccea, care ordie desevii sita socotinduse dinpreuna si cu ostca setascherilotitei, era alcatuita de una miliona de ostasi. Rusii ce nu pohthia acesta fart pricing res- 0770, Manuilit

si n'avea nici o &ire din vreme, macarcii priimira cu bracie de fiera pe Kirima- vodA

Gherei, Met dela Genarie, ctruia in cea dupd urma iutimea gerului *rpricinui si morte, dar se silitsa stingt acesta jaratecti r6boinica eu multe mijlOce. Mehmedu -pasia ce fn coprinsa de fags duelerosesci fart vreme si fart cuventa, ca-ci a pricinuitii reulu inperatiei cu acesta scopos, pre-lungia de a se face si navalirea serascherilorti in Polonia, ce era trebuinciosa, si inpletirearesboiului a ordiei, ce nu se cuvenia a fi zabavnica, si vrenda sa inside pe inperatula, re-mase insielata de Rusi. Rusii ce-i faces fagaduell pricinuitore de pace, frtcea si gatiri vred-nice de isbanda. Vezirula umbla, dela Han-Tepesi in Benderit, audit Rusii merges dela La-ticiova spre Camenitia. Vezirulti taut zahreoa si tainurile ostasilorti ca sa fuga, si sa Vitacere pace catre inperatula en pricinuiri. Rusii amagia pe vezirula cu a nu da resboia, sia cere pace pant va face a isgoni ostasii. Tote aceste nenorocirl ale inperatului Mustafase urmara pant In Septemv. arida Rusii facura muhaseri Hotinula si pe Bosnali Mehmedu-pasia serascherula. Trimise devletula pe Moldovangi Ali-pasi.a serascherula dela Benderil,sa mantuiesca, Hotinulti, Rusii se trasera dela Hotinti in grabti, pentru ca sa puie cu mai lesnirein mains si pe Moldovangia. Se incredintia inperatulti de viclesiugurile vezirulni, 'si lug pe-cetea dela vezirulti Hant-Tepesi, si-I lout si capulti in Odra', lug si capu dragomanului Ni-colae Siutiulu, cu pricing ca ar fi fostii amestecatti intr'aceste sfaturi, in ciarigrada. Dartote fart folosa, fiinda fart vreme, ca-ci ostasi nu mai re'masesera. Dete pecetea Moldo-vangiului, cu cuventa ca a mantuitti Hotinula, si fart cuviintia, ca-ci hu era omit de a cu-nOsce, ca nu este cu putintia a face ela la Octomv. cu 30,000 de tiste, aceea ce trebuia safact Mehmedti-pasia cu unit miliona la Maie. Deci treci Moldovangiti ostile la Camenitia in Po-lonia, si in grabti fusera stricate de Muscali, si ostile, si ypolipsis, a devletului, ca -ci s'aabiruitti vezirula, si fart zabava stapanira Hotinula Rusii, si totti campulti armies turcescir-maindit parasita de Turd. Treca Dunarea si ordia si vezirula la Isaccea, si de unde si seneclejduia si se cuvenia, sa iea Turcii stapanirea in Polonia, se inpatronirt Rusii si de Mol-davia si de Valachia, si pe domnula Maldaviei facura prigionieru la Galati, de unde sibolnavinduse ducendula la Iasi at murita pe drama. Pe domnula Valachiei, Grigorie, dragcalcanda Bucurescii ostile volontarii prin comanda unui pol-polcovnica, Nazarie Carazina, si prin

'la

bola,

Page 276: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

28Q TEEAURU DE MONUMENTE ISTORICE

ajutoriuld si conglasuirea Parvului Cantacozinulii, ce era atunci spatard alit tierii, prinseratrimiserA prigionierd la Petroburgd. Calca-void pastoriuld, dupe scripture, era atunci urmarile. Toticrestinil ce n'a chibzuitti cele dupti urma, si care nu era aLlapati de sciintia politicescilorti otcar-muirl, ci Rosin are sit atidice din lume, sad celti pucind (lin Evropa, tots stapanirea tur-cesch ; unil pentru rivna legii, altii pentru pohta slave!. si altil pentru itibirea hrapirii, se facura,ostasi rust, si cel mai multi si fare comandird, altil erasi de frica Turcilorit fiindule credinciosi,fugia de densii sa nu pier& Principuld Gbica putea sa scape si SA fuga la Turd, dar fiindui fri-cA st nu -si pierdia capulu, cu pricing ca nail ocrotitit tier t, cu 1500 de ostasi turd, ce eraatunci in Bucuresci, si la sgomotulti -cold d'antaiti aft fugitti fibula isgoniti de 30 de Cazaci,si de trei patru sute tierani volintiri, lava arme, s'a paradositft de nevoie. Boeril ce neaflamil la Bucuresci, emu cugetatu, a trimite sociile la Cerasid in Secueni, sa le departamilde primejdiie vediute, unde si multi boeri s'a dust de nevoie. Ed am fostti popritit de ca-tre cei stapania despre RusI, wind si de spataruld Parvuld, care si hritnia dragoste asupritmisi ypolipsis d'inceputti, si Outlet avendd nedejde di void vre O. I facil slujba ce socothia eapociii, me silise a remane. Ed si vediendd primejdia obscii, si aceea in care se afla tiera,si mai vertosd invinovatirea catre lege, ca-ci aridicase epanastasis asupra stapanitorilorti, sineputendil a face pe spataruld sa cunesca primejdia, si a patriei si a dumnealui, dupti dato-riemi cugetam sit me tragic; dumuealul ce gandia ca, 'ite sa se face domnil tierii de catreMuscall, au adunatit o inpreunare de boeril aces mal marl si mai betrani si cu mitropoli-tuld Grigorie, la cant s'ati Medd provlima ca sit mergit dol boeri marl la feldmaresialuce atunci se afla In Laticiovii, pentru ca sa cent este de paza tierii, si acesta del boeri, u-null sa fie, Michailti vistieruld frate-seti, si altulti di prietenulii, ce si cit me aflam vistierftmare, facutu dela Sep temvrie 69, dupti Michailit Cantacozintild. Decl ne oranduimil soli pen-tru acesta. In mina se mai orandul dinpreunti si Nicolae Brancovenuld logoretulu, de ca-re vistierulu Michailu 'si ascundea chibzuirile. Pe cale mergendft 'si descoperl Michailuchibzuirile catre mine la o gazda intr'o sera, candft dormia Nicolae, si me ispiti intreban-dume asia: Feldmaresialuld ca'nclit ne va porunci sa facemil si alegere de unit domnti in tieranostra dintre nol, pe tine gtisescit el cu cale? socotindil pote ca void respunde, pe dumnea-lul spataruld fratele dmnitale. Eu si lam respunsii, eh nu gasescii altuld mai cu caledecatft pe mine. 'MI dise si: Acestii respunsti 'lit potil face toti boeril. Si ce indoiela aidumnea-ta? 'I disel. 'Ml dise : Daca, an fi sciutit frate-mied asia, mal bine ar fi fugitti laTurd. 'I respunsei cit mai lesne s'ar fi facutd de o cam data domnd acolea, ca-ci in Ev-ropa inperatil domnd asolutti nu facti; 'I aretat pilda',, Transylvania, Timi§varulii, si Podolia,Smolensculd, si altele, si d'abia, incept' a me crede, si vedienduld iutristatd, poftitorfl dicen-dul : Acestea stall in maim lui Dumnedied. A deua di purceseniti la Buzed, uncle, din no-roculd mien, gtisimd viindd iu tiera pe polcovnicultit Nazarie, pricinuitoriulti resvratiril, siprietenuld spatarului, dinpreuna cu episcopuld Buzeului Cozma, si Pantazi Campinenuldclucerulti, avea este vreo patrudieci de Cazaci, si vro 200 de ciobani, sitteni si asemenea,cu cavil merges in datu la Bucuresci ; intelniatti cad pe and mantnitorid alu tierii ; el ft

intrebandune,si unde mergemd, 'I aretamit pricina. °multi si ce scrisese aft calcatu Tie-raRumanesca, si adeverise acesta cu trimiterea de prigionieril a domnului Ghical, mai scri-sese ca au si stapanitft tient, si vrea sa adevereze si acesta cu trimiterea de boeri la Pe-trupoli, ne dise, ce citatati a merge la feldinaresialti, ca-ci este vine multi, mai bine sa mer-ged la inperatie st cereti privelegif, ca emit nu ar fi mai remasd alth trebti pe aid destapanirea tierii, si numal privelegiile lipsitt; prinsera bucurosi solii sit se intorch cn densuliila Bucuresci, sa fact acesta gatire. Eu atunci cugetai a gasi unit mijlocd, si sa, fugit, si sitnu me gonesca cinevasi. Deci lasal pant se sfatuirt toti mai susil ntunitii cu Nazarie, decele ce era sA, cent, si me dedel somnulul; sevirsinduse sfatulti, se detera dumnealorti som-nului, si eft privegheril, si mergendtt la Nazarie 'I disci: Bine al socotitti dumneata sa tri-mill deputati la Petroburgit, numal flint-hi-eh la acesta trebuie sit fie conglasuirea tuturortiboerilorti cell pucind, ca -ci trebuie sa iscalesca toti cererile, bine ar fi ca sit fie chemati totidupit nude sunt. Eld ce acesta pohthia me intreba si: unde sunt? 'I disel ca unil se aftla Cerasii in Secueni, altil la Huard in Mu. elft. 'MI dise: Tu frate, sa, mergi sa-1 aduel

socothia

'IAca

'it

Page 277: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

VACARESCIT, ISTORIA INPERATILORII OTROMANI 281

la Bucuresci. Ed '1 respunseI et mai multal asi4 pohtl sit mergii si ei. la Petroburgit, ca -elcu acesta fact"' a nu brnt' ca dor am ganditi1 gandulti ce peste pucinti pusit in lucrare.'MI mai poftori vorba cu a-mi dice: Si mergi sa aduci boeril la Bucuresci, incredintian-dui a este oste multa, si eit to void trimite la Petroburgd in Irma. 'MI hid dioa bunt,si purcesel prin plaiurile Buzeulul, cu carti catre boerl poruncitore sit vie la Bucuresci, simergendfi prin plaiurile Secuenilorii sosfl la Cerasid, de unde luanduml soda si pe mama-mea si unit copild ce aveam, trecul in Ardelit la Brasiovil prin lazaretuld Buzeului, dinpre-unt si cu cati boerl se afla acolo, si de loct insciintiaI socru -mied, lui Iacovache, ce se afla,la ordie la Babadaghi. Boerii ceI din tier& sratuinduse la Bucuresci, *cart la Petroburgii,cu mitropolitulti Grigorie, Michaild Cantacozinulit, si Nicolae Brancovenulti, si Pantazi Cam-

Turcil dupt la serhaturi %tura Wilke s& lovesch tiera, si aianuld Rusciucului, vestituldCelebi-aga, omit intieleptil si cu ypolipsis, era, capii ostilortI, veni in tier& la manastirein Comana, unde aflanduse Nazarie, '14 facura muhasere in ntanistire. Parvuld spataruldera in Bucuresci, unde venise si unit maiorit cu 300 iagheri, si cu 2 tunuri, '14 lug Parvultisi purcese cu densuld la Comana, st isblvescrt si manastirea si pe Nazarie, si fit prapadititsi elu si tot °stash rusi de totii. -Unit generarti Alexandru Zametninil ce se afla la Focsia-ni, fiindu chematil de Parvulti, ad sositit la Bucuresci cu 1200 de oste, cu care Turcii inurma lovitit la mantstirea Vaciirescii, si ad fostd biruiti in done randuri.

La Craiova se afla unit boerd alit lul Grigorie voevodit, caimacamuld Manole postelni-care aducendil si oste dela Diiii, si cu catanele of prez 0114, ad lovitti volentiril

ce se nutnia Rusi, in doue randuri. Decl fa chematti de Vidind- valesi, Capicaranti-pasia,si-ld Wit bang la Craiova, si-14 trimise cu oste in Craiova, si dupt acesta fit oranduitil aveni &AM cu Celebi-aga spre Bucuresci, cu fagAduieli ca de vord goal pe Rusi, sit remaiedomnii, fit inst Valuta si isgonitit de Muscali. Pre-innaltuld devleta domnu, atian-duse vezird, et-ci nu era atunci cinevasi ca st cent inteacesta vreme dom-nfa; nui dete inst semnele domnesci, cu pricing et dupt ce va veal In Bucuresci ,i le va da, si merse pe in Diii1 in Craiova, Itch si boerfi, si sta acolo adtstandit pri-mhvara. Pre-puterniculit inperatil luandit pecetea dela Moldovangid dupt ce au fugitu la Ba-badaghi trimitiendulit muhafizit la Cianact-calesi, si Wendt' vezirit pe fliulit' Aivazti phsiiHalilit-pasia, care a4 si fteuttl domnii pe mai susii disulit Manole vodt; porunci sa fact g&-tire mare la Saccea. Deci Rusii tragenduse din Bucuresci spre Focsiani ca st se uneset cufeldmaresialuld in Moldova, veni Manole vodt in Bucuresci, unde veni si unit seraschert1,Bosnali Mehmedit-pasia. Pre-innaltulti devletti trecendii Duntrea In Cartanit, cu vreo 150,000de oste, si merse spre Hand-Tepesi, unde se intelnl cu ostile rusesci ce era ea 27,000, a-venal comandiril pe en chef generalulit Petru Romantzov, care si dupt acesta isbanda,numitti inperttesa si feldmaresialti. Intimpinanduse ostile, ad ntvalitit dalcalicil turd enmitt vitejfe asupra Muscalilortl. Rusil cu tote et S'all spaimentatit forte multi" de navalaothomaneset, dar tines resboiulti cu statornicie, despre o parte silinduse cu rabdarea si cuvitejia, despre altA parte %condi' rugi In Dumnediet. Cu acesta, desnedejduire de biruintitmai pe scurtti straduinduse, le sosi ajutorulit norocului, chute() ptimejdie ce intemplattiaprindiendultse gephaneoa ce avea pin cart, care si invelvoindit ecstraordinarii velvori de

si vapai infricosiate, si socotindule dalcalicii et sunt lagumuri si secreturl, s'ati intorsitinnapoi si au navalittl la fugit. Rusii iati gonitd facendit navala pant la unit loco, si faitpartsitA, ca sit nu dea pricing de a se intorce, dand4 loculu urgiei, si agia stapanirt totticampulti armiel turcescl, remaintlii biruitori si la acesta batalie a anttlul alit doilea. TrecurtTurcii la Isaccea si ernart la Babadaghi. Rusii se inpatronirt ertsi de Tiera-Rumanesca si deCrime, ca-cl o armie ce era in partile locului cu deosibitii comandirk isgonisert si deacolo pe Turci, si TAtarii pusesera armele giosii, Si trimisesert si diputati la Petroburgdpe Siachin-Gherei, ca nt art protectia inperatorigit.

Iutieleptuld inperatu Mustafa, vedienduse batuto si biruitd mai red de nenorocire, de-tatil de vrajmasii sei, dete pricing Austriei, indatorinduo si eu a-I da unile locurT, carele bevomit areta anima, cumt si cheltutela resboitlui, care 'i o si trimise pela Tuni§varti cu dud

36

'lit

pinianuld.

s'ati

Mesh",

s'ail

feed,

fliedHalite-pasia,

Tat

Page 278: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

282 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

aga, si aduse lucrulu ca sit priimesca si sa ora,nduesca Austria o sums de oste grea, suptaobladuirea maresialului Hadica, care sta. gata in Ungaria si in Transylvania, pentru ca sitintre in Moldavia si in Valachia asupra Muscalilorti. Aduse si pe pacificura vezira Muh-suna-zade Mehemedu- pasia, dela iVlorea, si-la facuse Tuna-serascheri, si serdarti peste ata-tia uci tuiulfi, dandui testa puterea pe deplinu asupra resboiului, si scotienda din vezaretape Halila-pasia. Flea sahiibi devleta, pe silictara Mehmeda-pasia, dandul porunca, ca sitstea la Babadaghi, si sa urmeze la tote, cererilora si povetiuirilora serascherului Muhsunt-oglu. Mulisuna-ogle deci, viinda dela Morea, treca pe la Dila in Tiera-Rumanesca, cu oordie de 80,000 de oste. Aduse si pe domnula Manuilit voda, dela Dila drag in Tiera-Ru-manesca. Rusil ce era pugini in banatula Craiovei, lasara judegiele de peste Olta, si se tra-sera in Bucuresci; vro cateva ortale ce era la Rusciucti, trecura la Giurgiuva si stapaniracetatea.

Vezirula Muhsunti-oglu si cu domnula Manuila voda, dupa ce ajunsera in Craiova, nescrise si noire boerilora ce ne aflame la Brasiova, ca sa mergema acolo sa ne aflame inslujba devletului. Deci ea si cu unchiu-mien Racial spatarulu Vacaresculti, si cu vreodoue-d eci trei-dieci de boerl, amti purcesti pin Ardelti, si esinda pin lazaretula Val caul, am-a mersala Craiova. Serascherula si dela Craiova au mersti pin Romanati la Cule, si de acolea pemalula Dunaril la Giurgiuva unde au asiediatil ordia, si nu vrea sit vie asupra Bucurescilorainzadara, ci cugeta ca au sa gasesca mijlocti, pentru ca sa si biruiesca, canda va da res-boiulu, sat canal va cunosce a nu va birui sa-si pazesca ypolipsis incai.

Acestea urinanduse aid, si Rosia insciintianduse de miscarile ce hotarise Nemtii a fa-ce, puse in lucrare idea ce avea de a lug cite o bucata de loci' din Polonia, atatti Rosia, cata siPrusia. La acesia inprilegire, Austria si facuse pretensione, ca sa se inpartasiesca si eade Galicia si Lodomeria, in Polonia. Rosia cu tote ca nu avea, aleantia atunci cu Nemtii,priimi cererea austriana, pentru ca sa popitsca resboiu Nemtilorti de asuprasi, ce se puse-se in regula dupa cererea Turcilorti. Deci se tratalui mai lesne acesta, intr'aceste trei ga-bineturi ; si cate trele aceste puteri, se inpatronira in Polonia de sate unit loco. Hadicace era sa esii in Moldavia sa se bats cu Muscalii se gasi mai cu cale ca sa esa in Poloniaspre a se inpatroni de Galicia si Lodomeria, ca-cl acestea era vediute dobandiri. Poloniace fa pncina nenorocirii inperatului, ca-ci pentru (Musa all ridicata resboiulii, fa mai marepricing de nenorocire, ca-ci stanjini resboiula Nemtilort. deasupra Muscalilora.

Acestea lucranduse in launtru, &tea othomanicesca ce era cu Muhsunu-oglu, nevrendaca sa siedia mai cu ordia la Giurgiuvu, ca-ci se sicaldisise, plecara, far de voia se-rascherului sa vie la Bucuresci, si gasira la Popesci ostile muschicesci, bine intrinciate cusiantiuri si cu tote cele trebuinciose, unde dupa ce s'ati batuta multe dile cu Muscalii, re-masera stricate si isgonite la Giurgiuvii. Inperatia vedienda intardiarea Nemtilora, si nesci-inda ce se urrneza, pentru ca sa aduca tarie trebii, trimise pecetea vezaretului lui Muhsuna-oglu. Muhsunti-oglu ce nu lasase ostea sa vie la Bucuresci antaiti precuma am aretata, au-dinda ca s'ati stricata la Popesci chip& cum le proorocise, Ind lean mai asceptatil intorce-rea la Giurgiuvt, ci au trecuta la Rusciucti, si pierdienda batalia la Popesci asia searotit ca este a lui) gasi pecetea la Rusciuca, si merse ca sa erneze la Siumna.

Ne intorsema si not dela Craiova cu domnula care se temea sa merga la Diiu, avendapricing cu pasia, si mergenda la Hagect, domnula remase asceptanda respunsti, la insciin-tiarea ce facuse la devletti , pe unde sa, esa. Ir no! ne intorsema la Brasiovii.

Ci dar Nemtii ce biased parte in Polonia, nu gasira cu cale a nu se areth cu vreotreba si catre Turd. Deci Acura provlima dinpreunti cu curtea Prusiei care Muscali, pen-tru ca sä faca pace cu Turcii, si acesta nu dor cu preliminarii sail cu vreo garantie, ci nu-mai pentru a inplini unit bunt ofigia. Priimi Rosia hotarindti ca sa se faca tractatulti la Foc-siani. Asia Austria ce era invitata de Turd sa faca resboia cu Muscalii, se vedia ca facecerere de pace la Turd. Devletula si socotinda ca Nemtii si Prusianit vorti fi mediator! informa, priimira, si se oranduira soli, Sabica reizti Osmanti-efendi ce era Haleni-sangiti, si cuIasingi-zade Osmanti-efendi mutevellula , murahasi, si dragomana acestil muchelemele seorandul socru-mien Iacovache Rizula; oranduira si Muscalii pe Grigorie Orlof, si pe Abre§-

multi'

ica-ci

Page 279: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

VACARESCU, ISTORIA INPERATILORU OTHOMANI 283

kov, si asia, venire la Focsiani, unde mersera si despre partea Nenitilora Tugut, si desprepartea Prusianilora, Zeglin, ce se afla soil la ciarigradti. Osmanli-efendi ce era omit perier-gosu, si vreh sa albs din tote partite insciintiari, 'ml scrise prin mijloculti socru-mieu, Ia-covache, ca sit me scolt dela Brasiovt, si sa merge la Focsiani. Iacovache si-I area ea fa-ce trebuintia ca sa incarce cu acesta treba pe solula nemtiesca. Deci Osmanli-efendi poh-ti pe solulu Tugut sa me aduca la Focsiani. Solula Tugut, sae ca of uitatti ca sa scrie lafeldmaresialult Romantzov semi scotia unt pasioportti de trecerea mea prin tidra, dupe cumttse cuvenia, fiindti-ca era suptil stapanirea roses* sat ca au socotitt ca cu pasioportultinemtiesca voiti putt merge fart poprelii, Watt facutti anti decatI, trimitienduml porunca lulOsmanli-efendi, au scristi comandirulul din Ardebl, sa-mi dea pasioportil nemtiesca. Decimi se dete unu pasioportti cu acesta mijlocii. sAcestti boot alit inperatfel othomanesd, cemerge la Focsiani supta protectia chesaricesca, fiinda chematti de soli la congresti, sa trecacu pace.; si 'ml facura si multe eirimonii la purcedere. Eft cu tote ca vediui ca acestt pa-sioportti nu pote sa fie din destulti, dar soeothfi ca 'Ate va fi scrisu si la feldmaresialula Ro-siel, solulti nemtiesca, si asia purcesei, si mergencla pant la Focsiani aprope de congresti,me poprira Muscalil la streja, nelasandume st intru in congresti, ca-ci nu aveam pasiopor-tulti feldmaresialului, ci dar remasel popritil cu corturile in campil optu-spre-diece dile. Ci-ta turburare si machnire pricinul acesta lul Osmanit- efendi asupra solului nemtiesca, si catsmelanchonfe lua solulti nemtiesca, si cats silintia fact ca sa-mi scotia slobozenie sa nu serusineze mai multi, fiescesi-tine "Ate s'o cunosca. Ins& vediendti et ca treca atatea dile,si voia nu mi se mai da, si socotinda ca pote curge din done lucruri, sat ca-ci au apsifi-situ solulti nemtiesca ca sa-I scrie carte pentru acesta, sat ca-ci pote va fi fostii rugatti deboeril ce era aid in slujba Rosiei. pentru ca sa numl dea voie sa mergt. la Turd, hotartica semi scotia ea voia, care nu putea sa o ta'gaduiesca. Ded scrisel o carte la feldmaresialain limba talienesca, intfacestasi chipt : aEcelentia, domnule, si patronult midi, De vreme-ce norocult si intemplarea, at binevoitti ca sa fact prigionierit pe mine, unit omit fart deaurae, si in vreme de armistritit, adeca de incetarea resboiului, la purtatorele de biruintia.11sta-data armele rusesci, mal vertosil avendu si pasioportti cu protectie chesaricesca, pen-tru vine, ca-ci 'ml pazesct dupe datorfe credintia, la stapanii ce Dumnedieti miau orandu-

aitti, suet desevirsitti intemplaril multiamitt si norocului, ca-cl miati facutil acesta deosibi-ata cinste ; unde nu fact alts rugaciune Exelentil tale, fart de numai, in vreme ce ardereasorelui pricinuesce multi tiranfe, afiandume intr'unti camp% me rogti Exelentil tale ca

get flu trimisti cu unit cesti mai nainte si eu la loculu unde se aft si ceilaltl prigionierl turci,ace s'ati facutt prigionierl in vreme de resboiti si cu armele in mane, si voiu fi forte mul-atiamitti acestil faced de bine, remaindt. Pecetlufl cartea si o dedei maiorului supta pa-za a caruia me aflam, rugandume ca sa o trimitia cu poste ce merges in tote dilele la Iasi.Elu si gandindU ca dOr am fa' cutt. intisap la slujba rosesca, 'ml fericia norocubl; ea si cesciam ce am scristi, me puneam in oranduiela de caletorfe lunge, si unde aseeptam respunsude acesta porunca, a treia di vediui pe unit Melicov ce era atunci diloglanti la soil, ca yen'cu porunca ca sa me iea de acolea, si sa me duct la solil turcesci sa me fact teslima, siindata purcesei, si me dusel la Osmant- efendi, care si me priimi cu libovti, oranduindumisi corturi si cele trebuinciose.

Deci remasei acolea, si vediui ea nu are de a 16, sevirsire pacea, fiindil-ca din salmediatori nu era garanti nici unult, si dedesera respunst ca ei stint mijlocitori pentru a-siinplini unit blintz oficit, unde nici la muchialeme nu iati Watt" Rusil sa intre, ci dupe cese faced muchialemdoa de Turd si de Muscall numai, apoi mergeh si el dela unulti la altulti,ca sa fact talmacirI. Rusil si de loco aft propusti indipendentia .Crimulul. Osmanli-efendisi voinda a se stria, muchialemdoa, ca-ci nul da mina sa se induplece la acestti felt deconditii, aflanduse singurti din rigiali murahasti, dete respunsti ca mal bine ar fi priimitortica st dea de tote Crimula la Rust, dealt' sa se fact indipendente cu lege turcesca, si laOmit sa, se pomenesca hanulti, dr nu inperatuld aflanduse chalifu. Rusil ce acestil scoposavea, ca in cea dupd urma st iea de tau Crimuld, pecumft si Matti, atunci insa fiindil-ca nu le da mina pentru alts interesuri, remase pacea neispravita, si se strict congresulii.

'ml

rail

Page 280: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

284 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

Venise si porunca hi Or lof, sa se interca, ea-el nu era multiamitti feldmaresialula, ca sitsevirsiesca, numaI biruintieie ela, si sa nu sevirsiesca si pacea. Deci purcese Orlof innainteanostri, si fax de veste viindii la Osmanti-efendi sa-si iea dioa bunk neaflanduse Iacovachede facia, iam Meath eft dragomanliculft pan& au venitii Iacovache. Abrescov as trimisu toteintr'acea sera pe solulti nemtiescti si prusianti la Osmanli- efendi, pohtindulti ca sa innoie-sch mutarecheoa alte 40 de dile, si elu cu Romantzov stint plenepotentiaril de a face pace.Osmanu efendi priimi a se face mutareche mink insa cerit d'a se face cu vade de siese luni.Muscalii fagaduirh ca vorti scrie si volt face silintia. Osmanli- efendi socotindit ca este in-sielaciune. nu vra sa mai ascepte, ci la inceputulti lui Septemvrie purcesemit dela FocsianI,si mersemti la Siumna pela Giurgiu. Feldmaresialuld scrise vezirulul o carte, intru care a-rete,, ca Osmanli- efendi este in potriva pacii, si n'aft vrutu sa lath alta mutareche. Ci darvezirulu trimise pe unit Vazif-efendi hogea aianula, si scrise o carte lul Osmanli - efendi do-jenindulti pentru acesta, si ne ajunse la Copaceni. Osmanli- efendi si trimise pe Vazif-efendila Focsiani, ca sa lege mutareche de 40 de dile cu Abre§cof, si sa ascepte acolo pans va,veni respunsulti si de acea de siese luni, si duph ce va veni respunsu de acea de siese luni,apol sa se intorca Vazif-efendi la ordie. Er Osmanli - efendi cu tots cu not urmamti caleto-rfa la Siumna, de vreme ce Osmanli - efendi cugeta sa se traga dinteacesta slujba, ce nul damana ca sa o sevirsiesca. Viindu deci veste, ca s'ati priimitti si acea de 6 luni mutareche,se orandul murahasti, Abdulrezacti rein- efendi, si tergimanti, Scarlatii Caragea ce era tergi-manu alit divanulul, si se orAndui locti de congrestit Bucurescii, curtea domnesch cea vechiksi purcese Adulrezad-efendi spre Bucuresci.

Eft dupd ce am sositti la Siumna, siediendft m'am infagisatu la pre-innaltula veziriiMusunti-oglu, si am data si mahzarulti boerilorti dela Brasiovii, si am fostil priimitu cu li-bovu, oranduindumI si tainaturl, si cele trebuinciese; si am siediutti 30 de dile. Dupa acestaam fostii trimistit erasi in la'untru, pentru oresl-care slujbe ale dovletulul, si oranduindumiseunit divanu-ciausift cu fennanit inperatescii, catre tot1 vezirii duph marginea Dunarii pentrucaletorfa mea, dandumise si o emriname catre boerl, a vezirulul, si mehtupur1 ale innaltimetsale deosebite catre generalil Ardelului, am purcesu dela Siumna, si pela Rusciucti si Nico-poe si DIM trecendti, am mersti in Mehedfa la lazaretti, si de acolo m'am dual la Brasiovileras!.

La Bucuresci s'au trataluitti muchelemeoa pant la Martie a veletului 1773 candft ne-putenduse incheia pacea, stricattit muchelemeoa, si s'ati inceputti eras! resboele. Feld-maresialulft au trecuta ostile rosescl peste Dtmare, si au facutfi multe biruintie pe la Ca-rasu, pe la Babadaghi, si s'ati intorsti erasi innapo! in Tiera-Rumandsca, si insusi aft 'hers&la Iasi ca St erneze.

Inteacesta anti, la 1773, Male, inperatulti Romanilorii Iosifil II, vrendii ca sa mergh inGalicia ,si Lodomeria, in tierile ce dobandise atunci, trecendit pen botarele Ardelului aft

si la Brasiovti unde aft siediutti si trel dile, si neat &call none boeriloril rumanI ceeramil musafiri acolea, multi cinste, ca-cl cumti all sositti la conacula uncle era &it% delocil as trimisii pe dohtorulti inperatiet sale, la noI uncle eramu adunati tot!, la gazda lamine, si neati. disc, ca "Placard inperatulti cerd intristare pentru no!, ca-cI suntemii in-«streinatt de patrie, dar are parere bunk ca-ci ne afiama acioindune in tiera inperatiet sale,si pohtesce, ca a delta di la diece cestui nemtiesci, St ne dea audientam. Dec' dupa ceam facutu multiamita dare dohtorti, a desua di amt mersti tot! innaintea inperatulul. Etiam &cut(' dragomanlicil boerilorti in limba talienesch, si amt fostil priimiti cu atata Ii-bovt si cinste, hick(' duph ce neat intrebatti, si de suntemii multiamitl de generalulti ce-tatii si de chivernisitorii locului, si WWI aretatil adeverulu, s'ait intorsti si all multiamitugeneralulul insusi pentru no!. Aiholz se numia generalulti acesta, care all si lacrimatft de bu-curie atunci. Cu tote acestea all data porunca, ca verl-ce pricing volt aye Rumanii nostriintre densil, sa nu fie volnecti a-I judeca, cineva, fart de catu not intro no! sa-I judecamkinch, si Ardelianii, atatt parte ostasiesca cattl si politicesca, de va ay a pricing cu vreunii%mann', erasi la not sa vie sa-si caute judecata. Dupa acesta neat chematti ca sa mergemtiintr'acea sera la e,asa generalulu) cetatit, dinpreuna ea familiile nostre, unde au poruncitit

s'ati

ve-nue

Page 281: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

VACARESCU, ISTORIA INPERATILORU OTHOMANI 285

ca se, se fat/ asamblee. Deci sera neamd adunatu toff acolo dupa portmea cu jupanesele no-stre, si viindd si inperatuld la optit cesuri nemtiesci, intrandil in case m'ati intimpinatti langiusia pe mine, si naiad disil, Sinior Vacarescule, (ca-ci 'mi aflase numele dela audientia) topohtescil si ate puit in °steal& ca se, -mi fad asta sera tergimanlied Indata eit inchinandumelam respunsil ea acesta este cea mai fericita nopte ce am intimpinatd in lume de candtitm'amtt nascutil. Si asia luandulti de suptiora din stanga, m'am diet(' inteacesta slujba sicinste pana la unit cesil dupe 12, nelasandd nici unit hoed' si nici o jupanesa ea se, nu fad,vre o intrebare sad vorba sad mangaiare, pana canal vrendil se, merge la gazda, neati che-mat(' ca se, mergemil a della dl afara din cetate la logherti unde are insusi se, face esercitiuostasilort ce era acolo. Deci mergendil, dupa ce au facutti esercitiu, need facutti erasi multevorbe de ma'ngaiare, si asia need sloboditu a merge la gazdele nostre, si inperatulu ad pur-ees(' in Tiera-Lesiesca.

Resboiuld tad se urma, pana la Dichemvrie a acestui -Met(' 1773, dad(' bolnavinduseintieleptuld inperatd sultana. Mustafa de asthma, all trecutti in ceealalta lume, inperatinddani 16, lasandd resboiulti deschisd. Era omit cu mare duchit, si cu milt& intielepciune, sinu era grabnied a face multe, dicendil ca vietiuire nu pote darui, surdisia multi." la inchi-sori pe vinovati, numal pentruca se, cerceteze si se, afle adeveruld bine, ca-ci era forte dreptitsii politicosti, insa bantuitd de nenorociri, precumil am aretatii. Pane, a nu muri, de donetrei on au chematti pe frate-sed siachzade si rad sfatuitti multe mijloce dea inperatt, macarca unii diet' ca ar fi cugetatd. si s'ar fi .silitil, ea se, inperatiesca pe fii-sellsiachzade ce atunci era mitten'', puindd mijlocitord pe Melee(' Mehemedii-pasia ceatunci era caimacamil, atatil catre ulemali, cad si catre rigiali, si cumca n'arti fi vrutd maisus(' numitil se, strice nobetuld saltanatului, ins& nu seimu de putemil se, dam(' crediementd.la acesta.

Stichei :

0 plc.:Ulna de norocd, nu und borcand de minte,Und omd (Ikea, voiescd as alba, si nu acid on ce minte;

Pe semne eld proorocia, ce va se, de 'n vreme.Dar intieleptuld Mustafa diceit si 'n sad vreme,

De minte o stropitura void, de cats de norocire0 adkcime a dobandi, flu cu nenorocire.

INPERATIA LUI SEJLTANU ABDULU- HAMIDIJ I.

La acesta. veleta. 1773 mantuitord, si 1187 hijretil, MelechiMehmedu-pasialAbduldtmidn L

caimacamuld, scose chip& nobetuld saltanatului, pe sultan(' Abdul('-Hamidu celd d'antaidisi sesus in tahtd, si indata porni pe capigilard thehaiasi cu hatisierifd la Siumna, si innol veza-retuld lui Muhsund-zade Mehmedd-pasia, si '1 dete Vita puterea in mama si asupra resbolu-lui si asupra pacil. Deci vezirulti Ca unit serdari-ecremii, orandul serascheri pe tote margineaDunaril, pe eel mai vreduici ce au socotitti ca pot(' fi; si ad inceputd a face gatire de its-

Inperatulti dete privelegiulti celti. d'inceputd ogiacului baltagiiloril ce-l(' stricase sultan('Mustafa, si facie erasi iasigi-efendi cu berets si ortacusiacit; avea pe unit Achmedd-efendi hiedde canal era siachzade, pe card fad" iasigi-efendi, si mai sus(' numituld avea, iota pu-terea la inperatuld Schimba si pe caimacamuld, si veziruld Muhsunti-oglu se 00 de resboitisi trimise osti in tote partile; treed si Romantzov Dunarea si se intimpinara ostile in multeparts, si mai pe scurtd, Mai la tote partile era Muscalii purtatori de, biruintia; in cea dupiturma lovinduse si armiile cele marl, remasera Turcil biruiti; si asia pe de tote partile Du-nArii facenda. Muscalii hugiumit, pentru ca se, dea sevIrsltd °data unul resboid superatorttit acesta, 'ma general(' Caminiski ajtmgendil la Siumna si ineungiurandd de tote partile or-dia Othomanesca, ajunsesera strejile muschicesci pana la unit sat(' ce se numesce Dobralt,ce este peste mtintft Emulul, atata incatd orditt inperatesca sfatuinduse in multe randuri, sivediettduse stenohorisita, incatu candd vrea se, trirnitia tatari la ciarigradd , cerek. pasia-

Abdul- Hamidit,

Selimit,

bola.

'Id

Page 282: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

286 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

porta dela Muscali; ci dar hotarira sa cera pacea. Romantzov se afla atuncl in partile Cai-nargiculul. Deci cerura Turcil mutareche, si se hotari loco de congrest, Cainargicula, si a-sia se oranduira murahasi, Resmi Achmeda-efendi ce era chehaiabeia, si Munibu reiza-efendi;orandul si Romantzov pe generalula prinvipula Repninu din partea sa, si la 1'74, Lille 4,s'ati incheiata pacea la Cainargica, remainda Crimulit indipendente, si in stapanirea Rusi-lora remasera trel cetati, Enicale, Chersula si Calburunula din dreptulti Ozfel, cu voie de aaye Rusil corabit pe .Marea-Negri; innoinda si ores] -care privelegil ale Moldaviei si Tierii-Rumanesci , cerendusi si cheltuiela resboiului; intorserit celelalte locurl la pre-innalta porta.Si asia se inpaciuira Muscalil cu Turcil, nepriiminda alti mijlocitorl pentru acesta, si asiapurcese ordla inperatesca la Odrfia; se intorse si Romantzov In Iasi, si de acolo se dusein launtru.

Devletit Gherei ce se afla hand, in vreme ce au vediuta ca 'Mara trimitit deputati laRosfa, elu trecuse la Anadolti spre Sinopa, si vedienda ea s'ati incheiata pacea inteacestachipt avenda si multi din mirzali si sultani, tarafit lui, fit chemata de densil la Cilia'ca sa.' fie hang. Decl treat si lug, hanfa. Rusil ce avea scoposit ca sa se face Siachinii-Ghe-rei,'nimicti nu disera de o cam data, ci remase Devleta-Gherei hand. Vezirula Muhsunu-oglu ple-canal, dupe ce ati ajunsu la Odrfia bolnavitti forte reti, incatt au si murita, si aga-pa-sia ce era hagi Eecu, au dusti sangiaculti in ciarigrada, si s'aii facuta vezira Izeta Mehemeditpasia.

'774. La septemvrie 15 a acestul veleta, se filch domnu Tierei-kumanesci Ale-.Alexaudru Ypsi- .17ipsilantalantg, dupg pace, xandru ce statuse dragomanti cu vreo doue trel MI mai nainte.

gorie voda Ghica ce fusese prigioniera la Muscali, esise din robfe, si nu scia cuce socotela, face rugatiune la devleta, ea sa-I dea domnfa Moldovei; acesta rugb.tiune facen-duo cerere si Romantzov, i se dete domnia Moldovel. Tergimana divanului inperatesca inlocula lui Alexandru voda Ypsilanti', se face Constandina Muruza, care in urma au statutasi domnu Moldovei. Si sosindune si ante porunca inperatesca in Brasiova ca sa ne pogo-lima in tiers, mergendit si ea in tiers, am trecutti pe la Silistra, unde gasinda pe SeititHasanu -pasia Stanchioiulfulti, serascherti, unit vezirti Oat de bunetate, si iubitorit de faceri debine, me lug, in multi dragoste si-mi dete cinci mehtupuri catre vezirula, catre chehaia-beiti,catre reiz-efendi, catre iazigi- efendi, Si catre domnula Tieril-Rumanescl, si printr'acestea a-retandumi slujbe me adresia la del/lett'', 'ml dete si pe Ichingi-ciohodara, michmandarti, casa me dud pans in ciarigrada, si asia purcesei dela Silistra cu menzila si mersel la cia-rigradu in alit treilea gulf' unde fusel priimita si de vezirula, si de toti ceilalti cu evmenie,si dandumise si fermana aietatorit de slujbele credintii mele cei catre devletii, si cu musa-ade, me intorsel cu domnula in Tiera-Rumanesca, unde fusel oranduita eras] in dregotorfavistierfei in alit treilea

Se inlinisel WO. otcarmuirea devletului. Una gezaerli Hasana-pasia ce se afla in vre-mea rosboiului seraschera la Rusciuca, fuse adusti la ciarigradit, si se orandul capetanti-pa-sia; in adeverti era si omit vrednicit, dar era si epihirimaticosti.

Intr'acestasl chipa curgea lucrurile pang, la 1777, candy Siachinti-Gherei facenda la Ceutao system& deosibita a sa, cu mijlocit de epanastasis, se faca haat la CADA avendt si pro-tectia Rusilora. Devletti-Gherei neputenda sa stea la Crima au trecutti la Sinopti, cerendaprotectia pre-innaltului devleta. Pre-innaltula devletti si hotari sa-1 dea ajutora, si orandul,pe Abdulah-pasia seraschera cu 100,000 de este la Ismaili', orandul si pe capitanti-pasia cu arma-tape Marea Negra, ca sa dea ajutoril hanului Devleta-Gherei. Se porund acestorti doue tieri saface si podti la Ismaili'. Si intfacesta indemanare de vreme, devletulit trimise pe Cara Hisartzade capigi-basia la Iasi, si lug, capula lui Grigorie voda. FA& domnu Moldovei pe Costan-dint Muruza, si terginianu divanului pe Nicolae Caragea. Capitanti-pasia era poruncita ca sacorisponderisesca si cu Devleta-Gherei, si sa cerceteze si la Crimit ca, de va aye tarafti marela CrIma si laugh densulit numitula hana, sau de-la volt pohtl Tatarii de a-lit aye hand, asiasit-la treca la Crimu, si sa insciintieze serascherului dela Ismaili' ca sa navalesca si chi inCita". Trimisese porunca pentru acesta si lui Abdulah-pasia, ca cu acesta mijlocit sa stri-ve indipendentia Crimului. Rusil ce intarisera cetatile lore, Chersula, Enicale si album-

s'ati

rand ('.

alb

Gri-Yoa.

Page 283: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

VACARESMI, ISTORIA INPERATILORU OTHOMAN/ 287

nulti, cu 6ste cats facea trebuintia, ca uncle ce era ale lore, trimisesera si vireo doue treepolcurl, spre ajutorula lul Siachinti-Gherei, ce avea protectia lora. Acestea furs de'ndestulaca si faca pe totl mirzalii si sultanil sa priimesca pe Siachinti-Gherei de hana, si sa nu maivoiesca pe Devletti-Gherei, mai vertosti ca Siachinti-Gherei au pututil lesne sa arldice si vrocati-va din cel ce nulu pohthia, si surgunesca in tierile rusesci, au ridicata si vietia lavro si asia au remasti hana. Capitanu -pasia ce se plimbh cu armada dela Synoptla Ozlitl, vedienda a dela Crimil vreo nedejde nu e, si remand ca tota lucrarea, de a seface Devletti-Gherei hanu, sa fie a pre-innaltulul devletti, se trase la ciarigradil la veletula1778 Octomvrie.

La veletulil 1779, pre-innaltulti devlett negasindii en tale ca sa mai strice paceace avea cu Muscalil, mai vertosti fiinda si solulti Frangiei mijlocitorti (ca-ci facuse Frangiacu Rosia unit tractata de comergiti si cu aleantia, pentru mijlocula cu care se aretase Rosiaeatre Frangia, la resboiula ce au avutti cu Englezil, pentru coloniile englezescl dela Ameri-ca, ce din indemnarea Frangiei facuse epanastasis asupra Englezilorti, si prin resboiula siajutorula Frangiei, au remasti indipendente de cake Englezl) se orandul a se face o much&leme la Cara-agaciti in giarigrada, la care fuse murahasti Abdulrezact reizaefendi, si soluluMuscalilorti din ciarigradii, si se innol pacea ce facuse la 74, cu

Imperatorulti Romanilora Iosifa II, trainda inch mums -sa inperatesa Maria-Terezia, acugetata dupa resboiulti ce au avutti cu Prusienii pentru Bavaria la 79 , ca sa fad, o ale-anti& cu Rosia, pentru interesurile curtii sale. Marele duca Pavela, diadochulit Rosrel, luaseintru alit doilea casatorfe, pe Maria Feodorovna din casa de Virtemberg a Germaniei. nota-rise si Iosifu ca sa iea pe ceilalta sort (loco alba') sogfe. Nepotu-sea de frate, Francisco II,ce avea gandii faca, moscenitoriti, si coronii Austriace, si coronii imperiului, si cu ace-sta sa intemeeze si mai mutt aleantia Rosier, ad merst insusi inconitu, suptii nume de con-te de Finkenstain, pans la Smolenck, si s'ati inpreunata cu inperatesa Ecaterina ce venisein partile locului, si facuse o aleantia intre aceste (Mlle inperatfi, care aleantia multe curtinu o vediura cu °chit]. bunt. Aceste done aleantie ce at facutti curtea Rosiei, cu Frangiasi cu Austria, la pricinuita multu folosti.

La veletulti 1780, s'ati intemplata morte intieleptel inperatese Marli-Terezil, care in O-M vremea inperatfel si crafei sale nu at avuta resboia cu pre-puternica inperatfe othomane-sca nicl o data. Imperatorulti Iosifa remase moscenitorti si casii de Austria, omit 0114 deducha si de multe sciintie.

Inteacesta vreme se afla domnt Tierei-Rumanesci, tote intieleptula Alexandru Ypsi-lanti, care at domnita 7 ant in Tiara-Rumanesca. Cu trel and innaintea maziliel, me facusepe mine spatarti alit tierii. La veletula 1781, Avgustil, Meuse dupa mine spatarti pe Geor-gie Mavrocordatulti, si logodise si pe fii-set Celt mai mare beizade Constandint. Nu scitiins& din ce pricina s'ati intemplata, ca luminatil fir a acestul bunt otcarmuitora amendoi, la Di-chemvrie a acestul veleta, sa fuga, nu numal din curtea parintesca, ci si din Tiera.-Ruman6-sea , si sa treca in Ardela. Ea sciindt libovula parintescti alit domnului ce avea, asupraHort', si mijlocula cu care 'I crescek, si silintia ce facea pentruca sa-I stralucesca, in lame cu pro-copsela de multe sciintie, mai vertosa vedienda si multa credintia cu care se purta domnulit Ypsi-lantu pre-puternica inporatie, ca-ci am cunoscutti in fapta, atatu in vremile vistierfei catil siin vremea spatarfei, ce m'am aflatit sluginda inteacesta donmie a innaltimei sale, nu am pututu sadaft la alto fuga acestorti dOue indestulate odrasle, decatti ca, deosebi de dascalii elinesci, si deoseblde hogii turcesci, avea si dascall evropei, si de limba frangiozesca si de limba talienesca, Omenivrednici de lauds, si inpodobiti cu multe sciintie, si "Ate din istoriile geograficesci handl sevdaca sa vadia si tierile Evropel in simtire, si mijlocula cu care se otcarmuescu , si nefinuiticu putintia ca s& merge, sat cu voie inperatesca sat cu voia parintesca, air cugetata, silitlfiinda de rivna vederil, si de caldura verstil, sa merge cu acesta mijlocu. S'ati facutti ne-vediuti intr'o nopte din palaturile domnesci, si cea mai mare mirare au foga, cumii au putututrece in a doua n6pte calari, si cu done slugi, omeni de felt Brasioveni, potecile plamluiPrahovil, carele cu greti le putea trece si dioa cal ce se caletoria in tote vremea pe (Muscle.Remasera parintil acufundati intr'o nepovestita si jale si temere: si jale, ca -ci pierduse dol

cats -va,

Muscalil.

care

sl-It

Page 284: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

288 TESAURU DE MONUMENTE 1STQRICE

fil, ee puted fi pierduti amendoi si trupesce si sufletesce de a pururea; si temere, ca-ci seafla domna, si domna ale. inperatiei othomanesci, si cu tote ca pre-innaltula vezira ce eraIzetti-pasia in all doilea randa, care in randula d'antaia acesta era ce dedese domniamai susu aretatului domna, si m'acarea mai sus(' disula vezira n'ae Watt" mijlocit demangdiare si de cinste ce nu au facuta domnului dar vrajnaasii se inarm4-sera, ca-ci gasisera indemanare de vreme de a pill Prietenil se trasesera, ca-ci pierdu-sera indemanarea de vreme de a mai ajutora. Serhaturile dupa marginea Dunaril inselbate-cite pentru nizamule Tieril-Rumanesci, pazia mai susa &Ida domna cu multa, stras-nicie, strigh intru o inprilegire de vreme ca acesta: Acesti ce fug', nu sunt Meal slugs, cisunt insusi fil al domnulul, locula dela care fugu este pre-innaltulit devleta othomanesce,fericirea care parasesca este indestularea domniei Tierei-RumanescI, locule la care navalescueste devletula chesaricesce, unde cate bisiuga ? si cats abondantia? si cats materie ? de a.gandi si a cugeta veri-tine ce va vre. Intieleptulti domnu, dupa scrisorile, dupa sratuirile,dupa blestemele in cea dupa urma, cu care prin multi trimisi fa'ca Hort" sel, pentru a seintorce, si fusera inzadara ; dar MAAR' alerga la pre-innalta porta si Idea castrieta si prostiredomniei.ruganduse se, -lit mazilesca, si aretanda ca nu mai este destoinece de a obladul, ma-carat se mal prostise mai innainte si nu priimise porta, despre alta parte misicase tote lu-cradle prin mijlocirea solilora dela ciarigrada. In cea dupa urma hotari sa trimitid, sisoli la Becift pentru acesta, si acela hotaritil de a merge soli' fusel ee. Ea si cu tote cacu unit ant" si trel luni mai naiute pierdusem socia cea d'antait", fiica lei Iacovache, rema-indunai trel copii fare, de obladaire de muma, pierdusem si pe muma-mea inteacesta vreme,si-mi remasera fiii si mai far de obladuire, gazretulu insa ce am catre credintia pre-innaltu-lui devleta, despre o parte, ea-el socothiam intorcerea acestora done luminate odrasle, afi o slujba intocmal catre inperatie, despre alta parte, datoria ce aveam catre domnula Yp-silanti', pentru dragostea intru care me avea, me facura ca sa las(' si casa si copii far deobladuitoru si pe insusi soda mea de all doilea, Eleni Caragea, iiica tergimanului Iordache1782, Nicolas 1Caragea necununata, ca -cl intr'acea di ce am purees(' Cu la Becie, sosise dela

vocid Caragea. lciarigrada prin mijlocirea domnului in curtea dotnnesca.Deci la Dichemvrie 26 a veletului 81, purcesei din Bucuresci cu mitropolitula Grigo-

rie, cu episcopulit Ramnecului Filarettl, cu banulu Dumitrache Ghica, carii era. trimisi din-preuna cu mine pans in lazaretula Timisiulul pentru a inclemuit pe mai susa aretatii lumi-natil coconi, sa se intOrca innapoi, si cantle nu volt vre, eft sa me duca pans la Sibiia, BAface tote lucritrile, dor de void puts de acole sa fact" ca sa-i trimitia Nemtil siliti, si Candi'nu va fi cu putintia, atunci se, me due(' la Vienna sa-mi puiti soils in lucrare. Dupa ce a-junsema la lazaretti si mersema in Brasiovii, episcopulti, banula, si eft, facume multa silin-tia spre a-I face sa se intOrca, si nu intimpiname lesuirea; prin generalulit Aiholtz all Bra-siovului, ce-mi era bine cunoscuta insa din resmiritia trecuta, facul multa stradanie sa-lieaa,si intielesel insumi ca esise treba din "Mina lul.

La genarie 5 a veletului 82, purcesei la Sibiiu, comandirula Ardelului ce era genera-lulu Prais 'ml era drag cunoscutu, cum(' si gubernatula Ardelului Brukentanti, facul totecele ce se puturd si cu acestia, si nu fuse cu putintia ca sa mi se dea.

Deci la genarie 16, purcesei la Beat ince, cu unit boera greet' pacharnicule Hurmuza,-che ce-lu trimisese domuula acolo ca sa maga inpreuna cu mine, si cu tote ca era o erneforte grea, insa in opt(' dile am ajunsit la Becht Cartile de solie se trimisesera la canci-laria curtii cu secritarula Raicovich.

A data di mersel la principula Kaonitz ce era mare cangelariit ale curtii. Dupa ceme intimpina cu multe girimonil si cu multa cinste, 'mi dise, sa fia incredintiatit ca s'aatrimisa porunci la toff generalii Ardelului ca se, indemneze pe acesti dol principi sa se in-Ord innapoi. Dupa ce facui multiamita cea cuviinciesa si me bucural ca-ci intielesel ca adpriceputu Nemtii ca nu este vre unit mysteria deosebita la mijlocti, intrebandume principuldKaonitz dada pohtesce sa audientia la inperatula; ea vrendii sa-mi cautil treba cu te-melt, respunsei ea me roge sa fie ingaduiela pane va veni respunsult dela Ardele, pentruca sa vedema, si de 8'ml intorsd principii in Valachia, la audientia sa nu mai facti ruga-

Ypsilanti',

ce-lit

and

Page 285: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

VACARt8CU, MOM INPERATILORti OTHOMANI 289

ciune inperatulal ci numai multiamita, dr de nu s'ati intorsa, atunci sa-I facit si rugaciune.Priimi Kaonitz cererea mea, si dicendu-ml ca ea scat sit -mi cautti treba, me lua de mane,si esimti in sala de asamblee untie era tots ambasiadorii curtilora adunatl si cele mal stra-incite dame din Vienna, facui cunoscintiii cu tat si me intimpinara cu libovu si cu cinste,atata incatti ambasiadorulti Spaniel me si pohti ca sit mere la balula ce vrea sit dea a douttsera ela, dupe obiceiuhl ce ail la carnavaluri. Pena .a nu sosi ea la Becia, cu vreodied de dile mal nainte purcesese dela Becia in Italia marele-duca alit Rosiei, Pa vela, cevenise acolea pentru logodna cumnate-sii ce am aretatu mai susii, si pentru o innoire aleantiice facuse aceste Uwe curt, de care me pliroforisil pe largt". Inteacdsta sera dar pringi-pain Kaonitz ce vrea sit -mi arate o blana de samara si o tabachere cu berleanturi ce -iraise granduca alit Rosiei, gasi pricina cu a -mi laud'a blanele de samara cu care eram etinbracatt, (ca- ci obicinuesca Evropeii sit arate in aceste o semplicita si la omenii aces ce-Iveda anthill, si pe mine in acesta asamblee me descinsese damele si de brat'', pentruca sa-ml vadia sialula); dupe lauda ce-mi face principula blanelorti mele, me intreba de ce pretiastint samuril. 'I respunsel. 'MI dise: areta o blana de samara ce ditruitti mosceni-torula Rosiei, si me rogit sit mio pretiuesci. Aduse blana si o puse p'unti biliardti. Eti in-tielesel pentru ce mio arata si cumca nu era scoposula pretiuirea. respunsci cumca bla-nele de samara lid &Ida este sore nici candti este nepte nu se potti pretiul bine ; acestablana insa, socotinduse local dela care s'aa data, si locula la care s'aa data, nu are pre-

si ea de o asia fi vediutu si dioa, nu stint destoinicti ca sit o pretiuesca. Cu acestafelt de intrebari si respunsuri am trecutti acea nopte papa la -unit cesti dupe 12, si asiam'am intorsil it gazda mea.

A delta di dulnineca ama priimita cu stafeta insciintiare dela Bucuresci ca s'aa mazi-domnulti Tieril-Rumanesci Alexandra Ypsilanti' dupe cererea ce Meuse, si cumca s'aii

facuttt domna Nicolae Caragea tergimanulit divanulul inperatesca, si Michalache Siutiulitt ceera -capichehaia alit tierii s'ati Mutt' tergimana. Si mi se scriea de catre mitropolitula tie-ril si de catre boeril dela Bucuresci, cumca de vreme ce sunt si ea oranduita caimacamiisi mi se coprinde numele in fermanulti inparatesca de ca.imacimie, sit last tote trebile acolosi sit via la Bucuresci cu stafeta. Antaifi am mersa in conte Cobensel ce era vice-cange-laria, si ,dinpreuna cu densulti am mersa la pringipula Kaonitz, si lama data acesta vesti-re. Principula Kaonitz si m'ati intrebata cu mirare, pentru ce s'att mazilita domnula Ale-xandra vocla ? att dor s'att turburatil porta pentru dosirea Hord sel? Eti si iam aretatil caporta nu urmeza sit se turbure, fiindit-ca si de all dosita, au dosita la loci" prietinescil, de-la care canda 'I va cere, nu are nici unit frill de indoiela, ca nul si va lug, si am aretatitcanna, porta papa acumil in farm& nu scie de acesta, numai principulti Alexandra aflanduseafara din sinesi pentru multa intristare sic cerutit mazilia, si porta i o nit data cu multimusaade; decl fiindit-ca ea sunt oranduita unit logotenente alit domniel la regentia,, facetrebuintia sit purcediti. Miati ca nu pocitt sit purcegil pane nu voia lug audientia delainperatula; si indata au facutti talhisit inscrisa in chesarula pricina, si ea de acolea m'amdust pela totI ambasiadoril de iam cheretisita cu bileturl, si intorcendume la gazda sit pran-dieser', au venitu toff ambasiadorii in mine de m'ail cheretisita cu bileturl. Monsiu Bretaliuambasiadorula Francid, ce era unit omit cu unit deosibitil dacha, in biletti miaa Mutt" si chemareca sit merga in alit treilea sera si la balula set, socotindti ca voia siede in Beciii, si-rnI facedmai multe girimonii deatu toti, pentru ca sit arate cu acesta deosibita schesis catre pre-innaltula devleta, si eu me purtam catre densulti ca cu unit Turcti, si cerca mare placere.N'at tinutti insa acestea ca peste trel cesuri aft esitit talhisula buiurdisita dela in-pexatulti catre siambelanula relit mare, ca sit me insciintieze sit merga a doua di la cartesit -mi dea -audientia la 10 cesurl.

Inteacesta sent am mersil la balulti solulul Spaniel unde era toti eel mart ai BeciuluI,pant si archiduca Maximliana fratele chesarului ce este acumil electorti alit Coloniel.

A dona di la diece cesurl am mersti la carte, si intrandii in curtea d'antaiti cu careta,ca-cI in curtea de a &ma numai familia inperatesca intra, m'am data giosu la scare, si

suite intetint foisiorfi cu stalpif de marmuri ce-i tint Id in spinare. Intr'acea carte87

dime-

da-

sit -ti mina

lita

disfi:

multi,

'1

tia,

m'am

Page 286: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

290 TESAURII DE MONUMENTE ISTORICE

dinteaS curtil nu se vedea nid pasere, de catu numal aces ce sunt oranduitl de a priimiaudientia, de vreme ce guardia de ostasl este afara din curte. Am trecutil intr'o Bala undeam gasitfi unu din guardia corpulul cea nemtiesca care si m'ati intrebatti de sunt ed bo-erula dela Valachia, si au cadiutil innaintea mea, remaindu-mi slugile ad. Am mat mersildone sale pand la usia divanulul inperatescii ce are tahtuld, si acolea gasindil trel guardiidin somatofylaci, unit Nemtiu, and Ungurl, si unu Leaf', cu caiafeturile lore fiescesi -care,s'ati intorsii guardia cea d'antaiii la loculd et te tines puska, si dinteacesti trel ce paziaaid cu sabiile scose ail cadiutft Nemtiulti innaintea mea, si am trecutti prin divan ce senumesce sala de audientia. Acesta are unu tahtil cu baldachinti tolti de aura lucratil, per-deoa ce se spenzura dela baltachinti si closiurile sunt tad de sera si cu margaritard fru-mosti. Acesta sal& de o parte are ferestre, si de o parte are ferestre de oglind!. Dintea-cesta saia am trecutil in alta er cu tahtti mai midi de franghie. Dintr'aceea am intratuintr'o camera mare unde pazia la usia gabinetulul chesarulul unu dejurti siambelanfi cu thee,care acesta era si generalt, need priimitil cu cinste si nead pohtitil cu cirimonie sä ascep-tamti pucintelti pand va da veste inperatuluI, si mergendii se intOrse ingrabfi, ca-ci inpera-tuld era intealtti gabinetil si mat innainte; ne spuse: Acumd ese. N'apuca sa sfIrsiescd vorbasi se suns unit clopotielti si indata se repedi siambelanulfi si trase dela perdea unu closidde tiril si se rldica perdeoa si-ml &eh semnii sä intru in cash. Intrandil la usia Odinl pechesarulii in mijloculd casil far de capeld, in picere, si de loci' calcandil dot pas! am inge-nuchiatii turcesce, si puindumi capuld in pamentil, vrendil sá-lil aridicu, m'am pomenitil cumana chesarulul la capti, dicendumi ca nu face trebuintia de acesta cirimonie, si sa me a-rldicU, si vrendil sa-I sdrutd mane., au tras'o, si m'ad cunoscutil de candti me vediuse la73 la Brasiovd, si indata miad disfi: a Sinior Vacarescule, dumnea-ta in Vituna cumii ad fostfi

cu putintia a veni, aflandute si conselierd aid principatului? Am respunsii CR multit sme-renie, ea aunt' principti plind de jale si unu principatfi plinfi de intristiciune miati datti

cremile lord in pumni, rugandumise ca sa le arnica si sa le versa la piciorele sfinte! talemarirT, si sa pocid printfacesta versare a lacremelorti lord sa desiertii din comorile cele

snedesiertate ale milostiviril tale o dementia spre a invesell acesta ochl cu vederea intor-cerit acestorti fit a! principulul Ypsilanti' in Valachia. M'ad intrebatti .pentru ce pricinaaq dositd? Am respunsti cd de se da pentru vre unu red, reuld nu este alit decAtti multa.indestulare si resfaciaciune.. M'au intrebatti de ad duchti, si ce cugeteza?. Iam aretatti caa duchulti iati indemnatti sä facd acesta pornire, er cugetulti nu urmeza a fi alai de catd a'Sc invrednici la mal multa indestulare de catu aceea ce au avutd in Valachia.. Mia res-punsa cd aid acesta nu se dobandesce asia lesne, ci si cu slujba multa si cu vreme pre,lungita, si-ml dise spot(' ave vreund venitd aid lord deosibitil de undeva ?. 'I aretai cdtine dosesce dela no!, este lege a pierde si cate nemisicatore are., dise, .si cumil ad

socotitti ca potti tral aid ; aid singes& principt din Germania cu 20 florinti lera pe luna,dar traescu cu rendite dela casele lord. Am respunsii ca, .de ar fi &tutu sci acesta pOten'arti fi facutti acesta indrasnela, ci rivna ca sa vadia lucruri ce nu putea vede cu voie, sitineretiele is facutu a face acesta pornire care, deosebi de vezuta, intristarea ce ad adusti

si o gandita necinste patrid nostre. 'MS respunse ca gad trimistiaporund pela generaliS Ardelului sa-I indemneze a se intorce in dell., Respunsei 'estesi rusinea si necinstea ce sosotescd ca potti ave de se vord intorce, care numal cu indem-

snare nu! va Dish sa se intorca de nu vord fi si siliti., WS disc: acandil '1 void sill, atingftasylulil inperatieS.» Respunsei, ca asylulil tuturoril inperatilorti este cinstea inperatiilorti,si de torn, lumea este &nail asylulti tuturorfi inporatiilorfi, pentru rifugiulu si scaparea tu-

sturorfi; insa asylult este asyld arida se va socotl ca unit asyld, si audit i se vord pazicanonele si regulile lul; asylulti se cuvine dobandi aceS ce dosescil dela unit mare red,

si peire, si primejdie, unit ca aceia candit vorti afla dela veil -ce inperitie, atuncl se curanosce cinstea si canonele asylului; er candfi dosesce cineva dela bine, pentru a nu petreceabine, din nesciintia numal si Era nicl o vied, si mal vertosil pentru a pricinui si altorared, acela candid nu se va intorce silitu, atuncl se atingti canonele asylulu!, ca-cS este lu-

inpotriva lord, si asylulil pentru a -si pazi insusIrea lul, insusl se silesce din canonele

la-

'MI

parintilorti, all pricitruitu

a-1U

crulu

Page 287: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

VACARESCU, ISTORIA INPERATILORU OTHOMANI 291

sa silesca intOrcerea aceluia.. Mia dist: Bravo, dumnea-ta 'mi grhiesci cu dud& sicu dreptate, dar cum pociii sa fact tote trupult ostasiescti sit o scie acesta ?. Am dish caa fi tott trupuld ostasiescti indisiplinatti si pedepsitt, este destult a sci, fart de a intreba,ca sfanta to marire nu face lucrult in potriva nici a asylulul nici a cinstei inperatescio

si am mai dist : Pre-milostive inperate 1 eti sciti ca neindestularea elogventiei mele nu pOtetrage milostivirea inperatescil tale mariri asupra acestil pricini, a caria nenorocirea si vina

.de a nu se sevirsi dupa cererea soliei mele, nu este alta de catt versta mea, ca-cidume celt mai tenerti in adunarea consiliului Valachiei, neputintia verstei si betranetielort,nu au sloboditti sh, vie vreunult din cel mai betranl, si in versta si in sciintih, ca sh, pita

ricinui cu inlesnire acesta facere de bine la o obsce, si pe laugh, ostenela ce cu multi cin-.ste si slava a mea am facutti pant a veni, pierdit si pucina reputatie si ypolipsis dela

principatult Valachiei, unde pe ling& intristarea ce am din pricina acestii intemplari,imi se mai gramadesce si alta, cu a nu me fi pututt area destoinict a o sevirsi, si a nu

fostu vrednictl sit dobandesct dreptatea, mid dela insusi dreptatea ce esci inperatia ta.De o data puindusi mana in pieptit, miat dist : '111 Mgaduiesct pe inperatesca mea pa-rola, ca nici in tierile mele, nici in slujba mea, nut void tine, si '1 void intorce in Turchia,slant de altti, numal trebue sa-I aduct Mita% aid, ca sa le sigurefsescti buna petrecere;Id nu grigl, si to multitmesci cu acesta? me intreba. Iam respunsil ingenuchindt. Ica'forte me multiamescil, acesta este si mai inperatesca fapta, ca-ci este phut de iubirede omenire.. M'ati cheretisitti de caimgchmie, si m'ati intrebatit pentru mazilie. miau facuttimulte intrebari, de ciarigradt. de Valachia, de obiceiurl si altele, tlindune doue cesuri simai bine; si respundiendt la tote dupa cuviintih, iam spusti ca me roe' sa aibt voie sapurcedit ca-ci me grabescd, si m'am rugatti sa aibil indoite pasioporturl, si de drumula Si-biului si de drumulti Timisivarului. Le vel aye, miail dist. Si mai standil pucintelt, neatdist: Ve urezti bunt caletorie,. si noi racendt multiamita cu ingenuchiarea, s'ati trasil la ga-bihett, si asia amt. esitti din launtru, ca -ci nu pote est nimeni dela audientia din gabinettpant nu se trage insusi antaiiL

Dupa ce am esita din launtru, am mersu la gazdt, si la masa inch afiandume, atiunit cancelistti dela cangelaria curtil, si miat admit doue pasiaporturi precumii cerusem

la inperatult, si deosibita porunch chtre generalu Zetfisti, comandirulti Timisivarului, cu po-rune& ca, de void merge dela Timisivard Coca a/b21) sa-mi dea diece husari cu cal de poste inpera-tesci, sa me aduca pant la hotarti. Si asia sculandume dela masa, am mai siediutt pang, ail in-noptatii, si sera la siese cesuri nemtiesci am esitu din Vienna, si am venitt la postea delaFisiementii si acolea am dormitt.

Patru dile am siediutt in Beciti numai, si purcegendii am sositti la Timisivart, si deacolea, sciindti turburarea ce au serhaturile fart cuventti, si chibzuindume ca se volt fi in-sciintiatti si de mergerea mea la Becit, si de asia fi mersti pela Mehedia cu husaril ce-mioranduisera pentru paza drumului si pentru cinste, puteh sa se fact svonti pela cafenele, cam'am dust sa aductl catane, er nu pe fill domnului, si ca sa nu mai dati pricing. de turbu-rare tieril, am lasatti acelti drumti ce-mi era mai indemana si mai aprope sa intru in tiers,si am venitti pela Sibiiti.

Aid sosindu am gasitu pe domnuld Ypsilantu purcesti la Giurgiu, si eti remaindfi aidca unit caimacamti, am insciintiatti de tote mariei sale cu spatarult Mavrocordatti ce pentruacesta 'hi lhsase aid. Deci dupa patru luni, ati purcesti si beizadelele dela Beciti ca curi-erii, si au mersti la ciarigradt pela Beligradt.

Dupa pascl au venitt si domnulti Nicolae Caragea, care m'ati oranduitt eras! in dre-getorfa spAtarfei in alit doilea rancid, si duph siepte luni din voia lul Dumnedieti intempla,n-duse morte si eel de a doua socie al mele, miat datt intru a treia casatorie per

% knoll:34aa cincilea fiica a marfei sale, la veletu 1783. suttu.

Inperatia Rosiel dandusi nizamt politicescilorti otcarmuiri celort cuviinciose bpi% cur-gerea vremil all adusil cu atata intielepciune lucrult, incitt insusi Siachinti-Gherei hanulatathrescu prostinduse de htnle, at inchinatti Crimult si tota stApanirea la inporatia Rosielcu zapist si cu tractatti, si elu s'au trash in tierile rosesci, oranduindui inperatesa loch de

aflan-

'tom

4fi

e

ca-ci

ve-nial

.1u1,

'ml

Page 288: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

292 'MORD DE MONUMTE IWTORICE

a siede, si facendui Ida pe anti die 120,900 de ruble. Ad racutil pe pringipuld Potemkin gu-bernatil Crimului si tieril tataresci, Bandit acestil craft si numirea cea vechia Tavrica Cher-sonisos, au intratu si ostile rosesci inteacesta crate, si au luat'o in stapanire. Multi ma-schicescit din ciarigradii au aretatil la pre-puternica inperatie curgerea pricinil. Au Scutt"'si solulit chesaricescti provlima cumca face trebuintia a se indrepta hotarele nemtiesci casunt strambe, cerendti Rusiava si o bucata din Bosua dela apa Una, si diafendefsi si cere-rile rusesci. Rusii au adusti o este grea in Crimu, si Nemtil au coboritti alta in tiera un-guresca de giosik spre partile Varadinului si spre apa Tisii, maresialulti Laudonti se oran-duise ca sa vie la Varadinulti celik mare. Insusi imperatorulti Iosifti all venitti pela tote a-ceste hotare, pans si ale Ardelului ale tieril nostre, ca sa vadia aceste gatiri. Vezird intr'a-cea vreme era Hail Hamidit-pasia, omit forte procopsitil, ce slugise si multa vreme la ca-lemulti divanului inperatescq, si dela care divanti-chiatibi, inca atianduse si chiatibit alit tie-ril nostre langa capichehaele, am invetiatti si eft sarfu, la veletu 64 in giarigradti. Acestkdespre o parte, de loci' all poruncittk ca sa se faca gatirk de resboi0, insa in taina. Trek ce-reri au facutu atunci la socru-mieti Neculae voda : sa fad, gatire de pod(' la Braila, si ga-tesca o sums mare de zaherea de fain& la Silistra, si s& facit o mie de °stag Turd langamaria sa, si cite trele sa, se fad in taina, si cu acestea cite trele m'am incarcatik di, si team gatittifail de a nu sci nicl vistieria macarik. De candit me aflam vistierti in alit patrulea randit la 76 fa-cusem podd la Ismaili', si aveam catastichii de cheresteoa ce trebue, si de locti amit si gatitu chere-steoa tumbazilorti, si am facut'o teslimti la Braila cu riza-pazar, si cu numiri cumca taiik cheresteapentru trebuintia unit case ce are sa faca voda la ciarigradii. Zahereoa am cumperat'o din tiera tur-cesch si am macinat'o la Silistra. 0 mie de Turd tam facutti prin marifetulti besilegiloritdupa la judegie, me aflam spatarti, cant fiindit presarati in tots tiera, si lefa li seda dela camara prin marifetulti midi, nu era vediuti. Despre alta parte, mai susti numitultivezirti all facutti si multe mesiferetmi, si in cea dupa urma, vediOndti ca a face resboid pre-innaltulit devletti neaflanduse gala de resboiii, cu &Sue inperatil asia marl, carele antaiti segatisera de resboid, apoi facusera aceste propuneri la porta, si mai vertosit ca, vediuse ce seintemplase in resmiritia trecuta, s'ati gasitil cu tale ca sa nu se fad resboid, ci se. faca ce-rerile amendurorti puterilorti, si duptt acesta, fiindii-ca vedea pe Rusk si pe Nemti si pe Fran-gezi legati in aliantia, all hotarittk ca sa alerge la puterile luterane si reformate, adeca laEnglezi, la Olandezi, la Prusieni, la Danimarchezi, si la Sfeti, si sa faca cu acestea o ale,antic antaiu, si despre alta sa facit din vreme gatire de resboid, si asia in urma sa pornescaresboiti devletulti, si sa isbandesca dupa scoposulti ce avea. Acestil sfatik au placutti la ob-sce, ca-ci inteacea di all tinutik niesiferetulti mai multi' decatti siese cesuri, fiindik de facia,tot! ulemalil, tots pasil, tots ogiaghenii, si ogiaclil, ci dar la voletulti 84 Genarie facutitalte tractatur! pentru Crimik si alte cereri eu Rusii, pentru loculti dela Bosna si Rusiava cu

si s'ail inpaciuitti lucrurile iscalinduse tractaturile. Inca dela 83 Avgustit venise domnikaid Michailit voda Siutiulik, si dupa acestil tractat4 ce s'ati sevirsitti la 84, Genarie, dedesepre- puternica inperatie si Tierii-Rumanesci unit deosibitit hatisierifd cu mai multe privelegildecatil acelti ce au datii le 75, care all sositit aid la Fevruarie. Intieleptuld vezirti dupa celead 'Acuff' acestea, de loci' ail inceputit a lucra, dizeniu cell"' mare ce am aretatu mai sus0,ca -ci Englezil era machniti inteascunsti cu Rosia, pentru ajutorulti ce facuse Franglei, dinpricina a caruia cu neutralite armee pierduse ante colonil la America. Prusienii era mach-niti pentru aleantia ce facuse Rosia cu chesarulti. Sfetii erasi nu potti vede cu ochl buntatatea eparchil, cumit Livonia, Ingria, Filandria, si altele trecute in stapanirea Rusilorti. 0-landezil eras! avea pricini cu chesarulti, ci dar baront Enslie solulti Englezului ce era in cia-rigradik nu gas1 greotate de a face lucrare prin solil acestort puteri ce era in ciarigradd easa aduca scoposulti la sevirsire. Despre alta parte, intieleptuld vezird incepit a face si ce-lelalte gatiri. Dela Tunic 2, a veletului 84, me fame donmulti Michailit vodit erasi vistiertiintru alit cincilea randik, candit la Septemvrie vent fermanu ca sa taiemit cherestea de podupeste Dunare de isnOvii care sa o ducemti In Silistra, si sa trimitemit zaherea de trel felurlla patru serhaturi, la Nicopoli, la Rusciucq, la Silistra, si la Braila, care learn si gatitu Lirazabava. Ne oranduisemti sa facemii si din Tiera-Rumanesea si o corabie de armada prep er&

dad

Noma,

Sindu-ca

Page 289: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

VACARESCU, -ISTEMIA INPgliArriLORt 01116MANI 2gs

mai facusema si la 76. Se orandul si seraschera la Ismaili" Siachinit Ali-pasia. Tote ace-stea se lucrara de mai sust"-disula veziril, care si desfaimanduse de unit altil si mai vertosade capitant-pasia .ce avea matt putere petitru tractatulti ce Meuse, i se lua pecetea si 'pe-ste pugine dile si capulu. Siathina Ali-pasia dela Ismaili" se face vezirii, si merse la Erniein ciaigrada, nu se fad' insa pentruca si remaie, ci pentruca sa se faca innaintemerge-fora la vezareta 1111 Isufa-pasia. Isufti-pasia fusese haznadaril capitarm-pasii, apol 'la fa-fuse capigi-basis si capichehaia, apoi Meuse Mora-valesi, de unde si la veletult 86 Fe-vruarie se Wit vezira, si Siachinfl Ali-pasia se trimise eras! la Ismaild.

Capitanit-pasia dupa acesta au vruta sa mai fach unit ciraclicti, mai vertosti gasindtiinprilegire de vreme, ca-cl era trebuintia ca si merga la Misira cu armada, pentruca sasuppue zorbalele ce se ridicasera acolo. Deci Wit cerere ca pe dragomanulti armadel sa -lafaca domna Tierii-Rumanesci. Acesta de felulti 10 era ostroventi, dela

Nostrovulal 1186,

colae voFaros, si se numia Nicolae Mavrogheni, si se aflase sluginda la ski dragomattl Wayrogbenl.a

al armadei mai din nainte vreme. Done lucrurl se pricinuia cu acesta de stricaciunea tierii,multi ca-ci din dragomanu alt capitana-pasil nici odata n'ati statute a se face domna, nici inValachia nici in Moldavia, ci d'abilt am vediutil a se face boera, si inca boerit in dregeto-de mica ca egathomagicii, mai vertosa ca ea am vediuta si vechila de tergimana alit diva-nului inperatesca, care at" facutt si rechiapil la inperatult, sa iea in unna boerfe in Tiera-Rumanesca ca Scarlata Caragea; a dem ca acesta nu era unit omit crescuta la Fenertt casa scie oranduelile Fenerului incai, ski ale pre-innaltel porn, unde remanea sa cie de acestetied, si de obiceiurile nostre, candti nici a gal grecesce sat' turcesce bine nu scia, rums-nesce nu era in vietia lui cu putintia ca sa invetie, omit prostt si la fire si la gandire si lasimtire, '111 fatty insa domnu cu mirarea a tuturortt, la Martie 26, a veletului 86, si vent pen-tru pecatele si peirea tierii la sfirsituld lul Maie aid. Capitana-pasia ca catatrexiSe pe vezi-multi Hali-pasia, cu pricina ca ait iscalitit tractatula, dar in adevera elit avea altit pisma sipatima asupra luT, de vreme ce capitana-pasia nu pohthia nici intermit chipa a se face esboiacu puterile ce s'ait aretata mai susiz. Dreptit -aceea purcese cu armada la Mishit. Isuitt4pasia lucra, diseniula cell" inceputit de Hali-pasia prin baronit Enslie. Mavrogheni sosindit intiera dete pricina tuturorit a remane incremenitl (NO ce fait vediuta ictroma sad poznh itfiril a semenh. Ce si povestescit faptele si lucrarile acestuia, flindumi si mine sa le leain condeiid De aceea si le last" la cei ce mitt analele domnilora ca sa fad. acesta °steal&dupa datoria la care s'ait suppusti. La veleta 87, Genarie, me facuse vistierit din dvorneet,Mavrogheni, si in grab& \Willi dense trel fermanurl inperatesci, unulit ca sa trimitemit sumpmulth de zaherea la ambarale Sacsiel, ca s& trimitema salahori si cherestea la °zit,altulit ca sa trimitemit cart", salahorl, si cherestea la Ismaili', cu carele me inchrcasem edduph datorfa dregetorfei a le sevirsi. Nu dupa, multe dile vediui inca Una fermanit ce ni setrimesese dela Ismaili', prin care facea, inperatfa seraschera pe Ali-pasia peste 100,000 deeste, si scriea ca in vreme ce inperatfa socotesce ca unit dulbunii, '1 poruncia sa privescamisicarile vecinilorit, si despre o parte sh le insciintieze inperatfei, despre all& parte sa fachsi ela mislead neintrebate, deci indath, zugravli resboiula in iuima mea.

Inteacesta vreme Siachinti-Gherei ce se odichnia in Rosia, se stenohorisise acolo, si ce-ruse vo ie dela pre-puternica inperatfe, nu mitt cu ce indrasnela si nedejde, ca sa fie priimitiiin tier ile turcesci, si i se dete, care si dupa ce au esitti in Bugiacit, ait inceputa a dice caeste tiera lul, si a face si alte mislead necuviinciose. Deci trimitienda inperatfa 'la sill atrece la Silistra mai in grabu, si de acolo trimise la ostrovulfi Rodos, unde peste puginit

si omort. Inperatesa Rosiel nu sell" pentru care trebuintih venise la Crimit, pate ca savadia tiera cea nOua ce dobandise ; la acesta plimbare merse si imperatorula Iosifa; si cela Maiciudatit lucrula ca mersese si solulit Frangiel cela ce era in ciarigradt, la Crimit. T6te a-ceste pricinl ciudate, turburara inimile Turcilort. Pringipula Potemkin facea cereri decomergil si de tractaturi none. Decl Turcil incepura a face cerere ea sit parasesca MuscalifCrimult, si sa se dea Tatariloril, si altele; la acestea neputencla solula moschicescu sapundit, fit aridicata la edicule la Avgusta 5 a acestul veleta, si dupa fetfaoa legit se pro-povedt4 re.,sboiti asupra Muscalilart", si se porunci wit dela Oza ca BA lovdsca Calburtmuld

altulu

'14

it

res.'

'It

Page 290: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

294 TESAURU DE MONIIMENTE ISTORICE

si sa intre in Crimd, si intr'acea tom& de un-spre-diece orl au navalitd. Sovarov genera-ruld ins& ce era la Ca,lburund, miicarca avea pugina, oste, dar s'a diafendefsitti cu multa vi-tejie ocrotindti cetatea, si suferindit multe rani pe trupuld sett. Pre-innaltulti devletit au o-randuitd serascherl pela tote serhaturile, au facutd si hand la Cuband care sa iea Crimuld.Inperatesa Rosiel au oranduitft (16116 armil, o armie suptd comanda feldmaresialului PetruRomantzov care avea de a intra in Moldavia, si a coprinde Dunarea, alts armada, suptti obla-duirea feldmaresialulul principulul Potemkin, care era de a face resboie in partile Oziel,si partile Cubanului, ad oranduitti si o armada pe Marea-Negri.

Ed vediendd ca s'ad inceputti unit' resboiti ca acesta, si obladuitord tierii nostre esteMayrogheni, m'am prostitd de dreg6toria ce aveam, pentru ca sa nu fiu amestecatd in fap-tele mai susti numitului, fiiindti de tote netrebnice; ad intratd intro idee ca sa se fad se-rascherti, si acesta de a o catorthosl, ad gasitti mijlocti ca sa stringa, oste turcescA cu left.Doue interesuri socothia sa aiba dinteacesta, unuld cinstea, ca sa, se did, ca cu plata deladensuld tine oste devletului, si altuld ca suptil acesta numire sa prade si sa jefuiesca tiara,de vreme ce toti &tea care dna cu plata, nu era decatii cind siese mil de Omen!, si a-tatti la. devletit cad si aid ar6ta co, are 20,000 de oste, §i pe acesta analogic facesrile si jafurile. D6u6 lucruri rele ad pricinuitti devletului, unuld (ca propoveduindd in totstiara turcesca ca eld platesce cite diece lel la unit calaretiu pe lung, si ale siepte la andpedestrasift, Turcii ce datoria legit si fetfaoa 'I suppunea ca cu cheltuiela lord sa merga laoste, audindti de lefa Mavrogheni, nu merges la ordia inperatesca si la serhaturl, ci a-lerga, aid; aid era numal numele de oste multi, er plata era pe oste pugina, acesta ca sa nudea falie, o otcarmuia, cu acesta mijlocii, priimiit pe cati Turd venia, si le oranduia, tainuri,ca-cl nu le da, cu vreo plata, ci cu jafurl, si urma, acesta pans era aprope sit se sfirsiescaluna, si atunci pe care vrea isgonesca, 'I tail tainuld ca sa fuga si sa nu ascepte vremealetiI), er altuld, ca cu numirea lefilord cumci da la 20,000 de oste din punga luI, si cu tainurilece le hrtipia dela tiara ca jafti si nu cu plata, prapadia memlechetuld inperatului. In multerandurI iam aratatd aceste stricaciuni ce le pricinuia, si la devletit, si la tiara, dar ce sa died,si Cu! sa died. Elu vediendti ca veziruld are rivna sa aridice resboid dupa tots dreptatea,si ne mai socotindti cele ce se cuvenia, si cele de care era tribuintia, si se afla lipsite, fl-eck tote misicarile ca sa grabesca pornirea resboiului. Zaherelile si cherestelile ce se de-dese inteacestd and din tiara, care poruncise inperatia sa le platesca din haraciuld tierii,eld lead facutti teberu , si ad disd ca, le daruesce inperatiel, ca cu' inperatia candd ar fivrutd sa le iea din tiers fart plata, nu ar fi pututii, si ca cumit nu ar fi fostd tiara a inpa-ratulul, dar elu area ca le platesce dada si dobandia dinteacestea. Insumi l'amd v6diutusa aerie und tacrirti la devletti prin care art* ca Nemtil nu numal n'ati aleantia cuci dices ca le suet si vrajmasi; insusl eld mia ar6tatti tacriruld acesta candti series, l'amintrebatd, si ce vrajmasie ? mia respunsii ca nu voescti Nemtil sa dea titlu de impera-tricia inperatesel Rosiei. Audit! pozna de respunsd, cititorilord. Atunci ne mai dicenduanti, iam respunsd ca aleantia Neuitilord cu Muscalil o scie devletuld dela 80, si dela tractatuldde 84, insusl chesarulti prin NIA sett la ciarigadd ad aretat'o preinnaltel port! acesta ;estimpd au mend chesaruld erasi la Crima, si pot! sit mat did ca, n'ad aleantia? la acestatacrird Ware sa-ti fad anti r6spunsti pre-innaltuld devletd decatil sa -ti iea capulti cu pri-cmuire ca-ti bat! jocd. Nu scil tu, mia disu, acesta este adeveruld. Si adeveratti, eft n'amsmith, ca de unde socothiam ca void vede respunsuld ce am dist, am vediutd ca-I viner6spunsu cu aferind si cu slug' credinciosa.

La Genarie a veletului 88, au aridicatd Nemtil resboiti asupra porta pentru Muscali,si generalil dela hotara, ad insciintiatd pe pasil dupa la hotara pentru acesta, apol soluldad aretatil la ciarig,radti, si luI Mavrogheni iad venitti carte dela generaluld Sibiiulul, depropoveduirea resboiuluI; dar pans a nut vend acesta carte 'I veni o caime dela Melechi-pa-sia ce era Vidind-valesi, prin care 'la insciintia de resboiulti Nemtilort. La Fevruarie 2 eracandd m'ad chematd pe mine si miad aretat'o, mergendd l'am gasitti musicandusi barba, si'ml disc: vediut'al Nemtil a aridicatd r6sboid, bine 'ml dicetti tu, si acumd ce sa bed? iamdisti: nu te teme, ca inperiitia de tear fi crediutil de atunci te omoria cumu tiam (Ma et, oi acesta

In

luI

sa

Rush ,

'It

tat -

Page 291: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

VACARESCU, ISTORIA INPERATILORU OTHOMANI 295

o scieit si crediementii nu tiat datil; numai dela innhltimea ta, inperatia on cere slujba ca acesta decele gandite, ci numai slujba de cele vediute ; parasescite insa de acestea si cere la devletd sa trimi-tia unt serascherti sa pazesca tiera de vrajmas1 si not hranimil cu zaherele duph datorie, citasia se cuvine, si innAltimea ta fit inchrcatt cu slujbele devletului si cu trebile tieril, er trebile res-boiului sa fie asupra acelui serascherti. Nu putea sa-mi dea ascultare, ca-ci cu acesta mij-locu se ariclica tots treba jafurilord din mans. Asia vediendit si neputendt sa -lit mai su-felt, si mai vertosit temendume ca sa numi arunce vro nhpaste, precumt a aruncatt la multinevinovati ca sa-I jefutesca, si la multi pe care-1 avea pizma, ca-cI 'I surgunia cu cartea Julla cetatea Giurgiulul, iam aretatd ca et nu pociti intr'aceste vremi ca se, siedid aid in tie-rs, temendume de cele in potriva, si am cerutt ca sa-mi dea voie sa mergd la ciarigradtcu casa mea mai vertost ca soda -mea era si eiarigradenca. Eli' si pobthia sit lipsesctide aid, dar nu voia sa mergt la ciarigradt, unde 'ml fact provlima ca sit me duct pesteDunare la tint serhatd de o cam data (asia, 'ml (Ikea) pentru ca sa nu cent si altil sa mer-e'. la Qiarigradu vediendume pe mine, si-mi faghdul ca de acolo on canal voit vre sa -mltrimitiu casa la ciarigradil, o va trimite cu cheltuiela lul, si et sa via laugh densulti. Eusi ce me multiamiam sa lipsesct odata de a-lti mai yea, si sa mergd uncle me void duce,am alesu Nicopoia, numai ca-ci sciam mintea si intielepciunea lul Selimti-aga Varnali-zade.Se mai afla trimisl acolo zalogd trel boeri, Iannache dvorneculd Moruzil, Scarlatil logofetultGhica, si Tudorache paharnecult luliano. Cu mergerea mea ad mai trimist Mavrogheni si altiboeri, pe banuld Nicolae Brancovenult, pe Dtunitrascd dvorneculu Racovitia, pe Manolachedvorneculd Cretiulesculd, pe Costache Ghica logofetuld, pe Dumitrache Falcoianuld clucerult,si pe stolneculd Alexandru Farfara. Doue lucruri cugetase Mavrogheni, pentru trimiterea a-cestord boeri, unuld (ca sa arate la porta audit' va fi inprilegire de vreme, ca acesti boeriad avutd corispondentia cu Nemtil si cu Alumni mai innainte, si pentru ca sa nuI aducain tiers intru aceste vremi de aceea iad trimist zalogd acolo) si altuld ca de va vre sa in-torca in flea, vre unuld dintr'acestia, sand intorca cu multa luare de bani, precumd ad sifacutil in urma dvornecului Greciant, caruia '1 trimisese soda la Nicopoe, si pentru ca sa oaduca inderett duph, rugaciunea sa, iatt luattl rusfett tl : 10,000. Et am cerutt in multe ran-

ca sa-mi dea voie sa-mi trimitid soda la ciarigradd precumt 'ml fagaduise, insa n'afostd cu putintia, socotindd ch, void merge si eti inpreuna, ca. ci pe mine singurd m'ad che-matd de multe on la Bucuresci, fart de a -mi cere haul, fiindit-ca avea ypolipsis la mine ;et insa despre o parte vediendd dragostea intru care me avea Selimit-pasia, care fiinda omitde felt din Nicopoli, si aflanduse capigi-basia si alma, si procopsitil si intieleptil, dedeseinperatia trel tuiuri, aflandune nol in Nicopoe, Meuse muhafiza Nicopoil si Culii, des-pre alts parte ne putendd suferi sa mai vedit pe Mavrogheni, n'am vrutil sa via, ci am sie-diutd acolea dela Martie pant la Octomvrie.

La Martie deci, a acestui veleta, dupa ce aridicasera si Nemtii resboit asupra devle-tului, au esftd Isufd-pasia cu sangiacult din cia,rigradd la Odra'. Muscalii cu tote ca, a-yea aleantia cu Nemtii, ca-ci Nemtii aridicasera si resboid pentru densil, feldmaresialulttRo-mantzov insa hrania o mare uriciune asupra Nemtilord, inch din ceilalta resmiritia, pentruca-ci se dicea desfaimasera Nemtil atunci. Deci acumil mai multi' grigia ca stjoce pe Nemti, si sa-1 aduca in stare de a pierde resboiele si a remane biruiti, de-add sh, fact insusi isbanda si sa fie purtitord de biruintia asupra Turcilort , ca-ci denavAlia din vreme dela Martie cu ordia, si cu comanda sa, nu numai tots Dunarea arfi luat'o in stapaniresi, slobodindt forte pucine tunuri, ci si peste Dunare ar fi trecutt,en inlesnire , de vreme ce Tamil nu avea gatire de este din vreme nici de haznele,ca-ci pe stanjininduld inperatuld a nu deschide resboiuld, aretandul ca on arehaznele, is respunst ca se multiamesce sa-I dea aces bani ce dfcea insusi vezirult ca seafia gata, care am auditil ca ar fi fostu numai 17,000 de pungi, si s'ad fagaduitti veztruldca ce va mai trebui va iconomisi eld de a-1 gasi de aiurea ; acesta insusi Hechind-basia aidinperatului miat spus'o, aflandume la Rodos, si acesta Hechint-basia dupe mortea lui sul-tana Hamidt, facenduse Mizird-molasi ad trecutd pela Rodos, si acolo siediendu trel .dfle,miad spusd acesta di audit'o din gura inperatului, cu trel dile pant a nu murl, si 'ml

sa-lil

i

ding

si-lt

ca-ld

Isufd-pasia,

ad

'1

Page 292: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

`1.96 TZSAIMI, D MONUMENTE ISTORWIT

dicei ca se tanguia inperatuld inpotriva vezirulut cu aceste vorbe: miati fagaduita, diceh, ce?cu 17,000 de pungl ce se afla atunci in hazneoa de cheltuell numai, are sa fact% acesta res-boid, si de atunci pans acumii, iam trimisti trel haznele intregi, si dupe', ce nu numal n'atifacutd biruintia, ad pierdutti si locuri, si acumii er 'ml, cere bent. Si-mi spunea Hechind-basia, ce o septemana de ar fi mat Witt" inperatulti Hernia, ar fi arldicatt vietia veziruilul. S'ati vediutti insa peste pucinti dupe ce s'au arldicatil resboiulti, ca si monedasiorattl cu multa paguba a opscii.

Ordia inparlitesca dar sosindd la Odra', si vediendii ca Muscalil nici se pomenescu niclse arata, nict la flotilla nici la Benderti, au lasatd treba Muscalilorti, asupra serascherulutdela Ozit, de Benderti, dela Hotind, si Ismailu, si ordia cu tofu devletuld au purcesti spreBeligradfi, si mergendd pane la Nisid, si vediendil ca nu era inlesnire sa merge. la Beligradti,de vreme ce Serbil, indemnati de Nemti, esisera din hotarele suppuneril catre Turd, si eradela Nisi(' pane la Beligradil tat aridicati in picere cu inpotrivire. Cu multa intielepciuneMufti -pasia vezirulti , nu lasatti serascherd la Nisid, pe Feizi Suleimanil-pasia Rumeli-valesi,si au mersii cu ordia la Dfiti, cu chibzuire ca sa aduca resboiuld in tierile vrajmasilorti,unde si de va fi purtatord de biruintia, lesne va suppune pe Serbi. La DM sosindii dar,"'anal si inlesnirea de a aye zaherele cu Dunarea, au navalitti pe la Mehedia cu multa ciu-direa opscii, pentruca stint locurile strimte si primejdiose, bate pe Nemtl la Mehedia, simerse vezirulii cu ostea One la Caransebesiit. Nemtii si pearl" ajdorulti Rusilorti, orandu-isera pe principulti Saxcuburgii, cu 30,000 de. oste ca sa se afle 1ange Muscali, dedese sicomanda ordiel cet marl asupra maresialului Lasu, si la acesta comanda se afla si impera-toruld Iosifu, spre partile Sclavoniet se oranduise pringipulti Lichtenstein. Insa remaindd Nem,tit batutt si la Caransebesiti, la o batalie la care fiindii si inperatuld tragenduse spre Timisl-yard s'ati bolnavittl forte red. Aceste isbanda a Turcilorit au pricinuitu, si multa indraz,vela ostilorti othomanesci, si multa infricosiare ostilord chesaricesci, care remaindti biruitesi la Beligradti, intrara Turdl pe de tote partile in banatulii Timisivarului, si pricinuira multarobie si prapadenie. Dect veziruld se intorse ca sa emeze la Rusciucti. Chesaruld bolnAvin-duse si remaindti cu olenta, peste unit anti de dile si muri; atunci insa dupa ce au sositt laBecht all oranduitil alti comandiri pentru anal viitorii, in partile Sclavoniet pe maresialuldLaudonti, si in partile Ungariel pe maresialulu Hadicit.

Acestea urmanduse inteacesta vara a veletului 88 in partile hotaralord nemtiesci, prin-eipuld Cuburgt socotindit ca va aye ajutdrulti Rusilorti, trimise unit general(' si did Iasii,si lua pe domnuld Ypsilanti" prigionierti si tots boerimea moldovenesca. Hanulit ce se aflitin. Bugiacti si cu ostile turcescl merse asupra Iasilorti, decT se trasera Nemtii din Iasi. existinnapol. Pre-innaltulti devletd face doinnti Moldovel pe Manua(' voda, inert dela Sofia mer-gendd spre Beligradd, care trecendil pela Nicopoe, si pela Bucuresci, all mersd la Iasi. Dupeacesta Nemtii facure Hotinulti muhasere multe vreme, atunci sosi si Oste dela Romantzov,si detera Turcil Hotinulit, si asia. lasanduld Muscalil in stapanirea Nemtilorti, mersera la last,si isgonira pe domnulti si pe hanulti de acolo, carit se trasera in Bugiacti si la Galati; atataisbanda au facutil feldmaresialuld Romantzov inteacestti anti. Er principulti Potemkin ce"twit comanda Crimului, luandti insciintiare de acestea hotari sa face Ozia muhasere, pe carein dioa de Sfete-Nicolae o si lea cu iurusiti.

Not ce ne aflame la Nicopoe fart de protectia lul Selimii-pasia, trimisese in-peratfa la Benderti, inteunti serhatti lipsiti de tote cele trebuinciose, si ca cumti eramti inchist,ca-ci nu eramil slobodi sa margemg aiurea, si nu numal nu ne aflame atunci in vre o vine,ci unit din not aveamt si meritti la devletii dupa credintia cu care neamit purtatti in ceealaltaresmiritia, mat vertosti eu. ca aveam de atunci fermanurt si multe buiurulthfurt aretatorede (taste, intru care se coprindea, aratarea credintil si altord boeri; amd trimist unit arzo-halt' cu "multi din bout la pre-innaltulti devletti intru care faceamti rugaciune ca sa averntivoe sa mergemti in Memalichi Mahruse, la unit loco cumit este Odrflulti, unde sa putemii ane iniesni petrecerea vietil. Acestil arzohalti dupa ce l'ait luatti vezirulti, neat trimisU res-punsd sa stamil acolea pant ce va face hotarire. Dupe ce all sositil la Rusciucti, viindil laBAguriescl, si pirindune Mavrogheni cu multe piri mincinOse, dandit si la,haznea o sum& clef

ca-cl 'lit

s'aamic-

Page 293: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

VACARESCU, ISTORIA INPERATILORU OTHOMANI 297

bani au pututii face ca sa se trimitil fermand cu unit ciausid inporatescii, si sit iea si pesiege din nol dud, la Rodos surgund, si asia lasandune familiile la Nicopoe, la sfirsttuldlul Noemvrie purcesii dupa porunca si amd mersd la Rodos. Inteacestit feld ad curs('lucrurile inteacesta erns, pant'. la Martie a veletului 89, dada bolnavinduse inperatuld, inf6rte pugine dile all trecutd in ceealalta lume, inperatindii ani 16, si Wanda resboiuld des

INPERATIA LEI SULTANII SELIMII

care inperaliesce si asta'cli cu mita intielepciune.

La Rodos eramd acufundati in multa intristare, (si nu pentru noi, ca-ci noif Sellind III.si pe unde amil trecutd, si acolo amd fostii priimiti cu multa peripiisis si cinstel 28.

de toti cel marl, ci pentru familiile nostre , ce nu nutnai era departate de poi, ci le lase-semil si intr'unti serbatti ca Nicopoli, fart de nici o protectie omenesca) candii amii luatti bunavestire cA, pre-puterm uld sultan(' Selimii, fiiuld intieleptulul Mustafa, chematil fiindii de cai-macamd chip& nobetult saltanatului all trecutd in tahttl la Martie a letului 1789 si 1203,care si pe vezirulti Is fd-pasia peste puginti scotienduld din vezaretti, l'a ora,nduitd sera-scheril la Ditd, Mudd vezird pe Hasand-pasia serascherulti; pe Gezaerli Hasand pasia ce 15ani statuse capitand/pasia, erasi '16 scOse, si -lit rata serascherii la Ismail(', si se urma its-boiuld inteacestii Anti, se aridicasera si fetil cu resboid asupra Rusilord, si le pricinuia multastanjinire de isbanda asupra Turcilord, se inpotrivia si Lesil cu multe superari asupra Mu-scalilord, cu tote acestea pant acumil semena resboiuld roses& a fi difensivii. Pringipuld Cu-burg ascepth, ca unit(' cu Rusii sa lovesca ordia. Maresialuld Romantzov desfaimandusede otcarmuirea ce facuse pant acumii, din care s'aii pricinuitil, si Nemtilord stricaciune, siRusilord neisbanda, 'I aridica comanda din mans inpertt6sa, si cu mijlocii disgratiatd seorandul a siede la Jijiea in Moldavia fart treba, si se dete si comanda sa tot(' asupra prin-gipului Potemkin, care si veni la Iasi; maresialului Hadicii intemplanduise morte, se dotecomanda sa maresialului Laudon(', care si fart zabava facendii isbanda asupra Turcilord, luasi Beligradulti, si Fethislamu, si Adacali, aducea, isbande Nemtil si in Bosna, bland' cetatl;se lovira si ordiile cele mad, din sus(' de Maxineni, in Ramnecii, Hasand-pasia veziruld, cuen chef generaru rosescii, Sovarov, omit vit6zit si intieleptd, ce aveh 7000 de Muscall, si cupringipuld Cuburgd, ce aveh 30,000 de Nemti, si se strict ordia othomAnesch, dosindii ye-ziruld peste Dunare, la care dosire s'ad innecatiisi invetiatulti Mehemedii Hairi-efendi, in apaBuzeului.

Mavrogheni in vremea ce aducea Turcil isbande in Bosna, si in Ungaria, aducea, si el('cu Turcil ce aveh aid isbanda pe la hotarele Transylvaniel, si apoi se intorcea si jefuia ma-nastirile tieril, si ha si odors si sfintele vase dupin biserici, si rasele calugarilorti, si sfa-lima zidurile curtilord, mind all facutd la Cozia, si la Argesid, si scrieh la devletti ct alllust(' dela Nemtl Cozia-calesi. Er inteacestil and ce s'ati inpotrivitii noroculd biruintiei lapre-innaltuld devletd, neavendii ce sa mai fact si Mavrogheni aid, ca-ci nu avea ce sa maiprade si sa mai jefuiesca, nici mai remasese boerinasiti si mazilasid, de al da, dregetorie sifart de voie, si apoi 'I jefuia, si trimeteh caftanele pela judegie, si inbr tea fare de voie petine audit ea are bans, facuse si caimacamd la Craiova turd', si chehaih tired , si capigi-lard chehaia tared, si neavendd ce alt' a mai face aid, cu pricina ca merge ca sA-si factcercetare ordiilorii, umble, prin sate si inbrach pe tierani cu caftane, si apoi 'I puma la in-chisore ca sa-I dea bani, fapte ce nu lead mai vediutii Tiera-Ruman6sca, necinste care n'ailmal vediut'o domnia Tierii-RumanescI. Spaimentatil dupa acestea tote, at lasatd trei ichitutullicu pugina Oste in Bucuresci, si old s'ati trasil la Giurgiuvt, de unde all cugetatd unit dizenidca sa fact o trecvA cu principuld Potemkin, intru care sa lege, ca sit nu vile Muscall siNemti in fleet, si sa traga si el' Turcil din tied pant se va face pace, nu mil de ar fiputut'o sevirsi; trimisuld ce at fostd incarcatil cu acesta solie ajungendd la Focstani, si ga-sindil acolo pe pringipuld Cuburgd, ce cu tote ca fusese biruitorti la acesta campanie, dar nuse indrAsnia §a viie la Bucuresci, pote ca-ci nu era incredintiatu et va gasi zaherele; dee'

38

sa-Iamd

III.

chistt,

Page 294: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

298 TESAURD DE MONUMENTE ISTORICE

trimisula lul Mavrogheni gas1 mai cu tale sa -lit incredintieze de Wu neingrigirea, si de za-herele, si sa-la aduca la Bucuresci, si sa lase dizeniula lul Mavrogheni nelucrata, si asia sepogorl si principula Hohenloh la Craiova, si stapanira Tiera-Rumanesca Nemtil. Pre-innaltuladevleta scotienda pe acesta vezira, face pe Gezaerliula Hasana-pasia vezira, care si mersela Siumna.

Pre-milostivula inperatii luanda insciintiare de starea nostra, si Ca ne aflame la Rodos,si familiile nostre la Ternova, dete porunca pre-innaltiatuluI Mustaa-pasia caimacamula, casa scrie la ordie la vezirula, sä ne faca itlacula negresita, si in fermanula itlaculul sa secoprindia, ca dupa porunca ce s'ati trimisa prin caimacamula la ordie, si asia ni se facaitlacula si noue, si boerilorii Filipesci, ce era surguniti la Meteora, cu doi and maI nainte,pentru alte pricini. La Fevruarie a veletului 1790, ne sosl itlacult la Rodos cu unit iciii-aga ale vezirulte, de unde si purcesema ca sa venima la Ternova. Ajungendii la Chio, luamainsciintiare, cumca ar fi murita Gezaerlt Hasana-pasia vezirula, si s'ar fi facuta vezirii, Ce-lebi-aga zade sierifii Hasanii-pasia, ce se afla la Rahova muhafizu; dupa ce sosima la Cali-poli, ne incredinti'ama de acesta.

Mavrogheni ce venise pela Arvanitohori, dela Siumna, intr'acea erna, si mersese la Si§-tovti, cera ca sa fie oranduitil langa Isufa-pasia serascheril la Dfiu, si merse acolo. Hasana-pasia Gezaerltula cercase ca sa afle una mijloca de a pith incheia o pace, si cu Muscalilsi cu Nemtil, decl intimpinandd cereri marl, nu sevirst nitnica, pan& i se intempla si mor-te de lingore. Celebi zade Hasana-pasia, dupa ce sosl, despre o parte intari gatirile resbo-iulul, despre alts parte pre-innaltula devleta indemna si pe craiula prusiana, ca sa se ridiceasupra Nemtilorii, dupa datorfa aleantii ce facuse cu porta. Chesarulti Iosifa murise, frate-see. Leopoldu ce era duca alit Toscaniel, se facuse craiti Ungariel, si moscenitora casil deAustria, nu se Meuse insa imperatora. Era si Ungurii nemultiamiti de privelegiile ce le stri-case imperatorula Iosifti, se facuse si mare epanastasis la Filandra austriacesca.

Inteacesta chipa curgea lucrurile candu principulir Cuburga purcegenda din Bucurescicu .30,000 de oste, ca sa iea cetatea Giurgiului, fa ostea batuta acolo de 700 de Turd, sise trase eras! la Bucuresci.

Craiula prusiana vedienda starea intru care se afla Austria amid, socoti cu intielep-ciune ca nu va pute Austria sa faca resboia si cu Prusia, ci va fi dindestula, ca numal saarate Austrie, ca este aleata si mediatorti pentru Turd, si Austria indata va cere pace cupre-innalta porta. Asia-dar faca craiulii prusianii acesta insciintiare craiulul unguresca Leo-poldu, care si vediendusl starea intru care se afla atuncl, si trebuintia ce avea de craiulaprusianu, pentru corona imperiulul, ce o cerea craiula unguresca, cent ca sa faca, pace cupre-innaltula dovleta, si sa fie craiula Prusiel, si craiula Engliterii, si Olanda, mijlocitorl,si se orandul loco, Raisiembach, unde sa se fad adunarea trimisilorti acestora puterI, pen-truca sa inchidia preliminariula

Nol venisema dela Rodos la Arvanitohori alu Ternovului, si ne ga,sisema familiile inprosta stare, maI vertosti ce din patru copil ce lasasem cu sogfa mea domnitia , candaam merse la Rodos, am gasita numal unula. Dupa ce amn sositt la Arvanitohori, n'aii tre-cuta vreme multi, si au venita unit fermana inperatesca, ca sa mergema la Odrfia cu fa-miliile nostre, sa ne odichnima acolo. Dec! mergenda si ajungenda acolo la inceputula lulIulie a veletulul 1790, n'am siediuta o septemana deplina, si miati venita o emriname a pre-inualtuluI vezira Hasana-pasia, intru care dupa ce desfaima pe Mavrogheni pentru surgunfanostra, 'ml poruncia mie cu multe laude, si cu ca fiinda trebuinciosii, numal decata sa mescola sa merge la ordie la Rusciuca, care mehtupii se afla, cu multi cinste suptii pastrare,in archiviile casil mele.

Deci indata luanduml soca si unit copal mal mica ce aveam, la Odriia, luanda pe fii-miea cela mare, am plecatu cu menzila, si am merse la Rusciucti. In cesuld ce am sositaam descalicata in ordie la bostangilarii oda-basia, care si indata danda veste la luminatulachehaia-beia, chehaia chiatibi-efendi, chemandume Mate si dust' drepta la vezi-

Dupa ce m'ati priimite cu milostivire si cu cinste, m'au poll de am siediuta, si ia-tre alte vorbe si intrebarl ce miati facutii pentru pricinile resboiulul, si ale Tieril-Rumanescl,

m'adruld.

pitch.

ea

mail

Page 295: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

VACARESCU, ISTORIA INPERATILORU OTHOMANI 299

miau poruncitti sa stria boerilorti dela Bucuresci, si sa le aretti, ca va sa viie ordia inpe-ratesca la BucurescI, pentru ca sa dea resboid Nernti lord, si ca de va fi isbanda a Turcilord.precumil si se nedejduia, si ar fi fostii, st nu dosesca vre unuld ci sa stea tots pe locti, sisa ascepte venirea vezirului cu bucurie, ca-ci pre-innaltuld devletti are mita milostivire asu-pra tieril, si ca de acestea, si me incredintia si cu mare juramentti. pe Chitabul-azam pen-tru ca sa-I incredintiezd si et" cu juramentti. Eu si respunsel ca in vreme ce sciti tot dinBucuresci ca domnuld Mavrogheni se afla la Dfiu, si este halea domnti, si fiindti isbanda tur-cad, are sa viie la Bucuresci, nu este cu putintia sa-mi dea ascultare mie, si toti trebuesa dosesca. Me intreba, Ora acolo 'lti urescii Rumanii ? 'I respunsel aretandui si tote faptelelul, si-1 disel, pe mine vet sa me iel cu innaltimea ta mergendd la Bucuresci ? 'MI dise, ne-gresitd am sa te ieau, de vreme ce am sa te trimititi innaintea mea la Bucuresci. 'I respunsel,langa innaltimea ta de me void afla, si void audi ca vine Mavrogheni erasi in tied., negresitavoiu dosi unde va da mina, numai ca sa nu-lti vedid. Indata trimise si chiema pe lumi-natulti chehaia-beiti Feizulah-aga, pe pre-slavituld tefterdarti Raicti Ali-efendi, si pe pre-sla-vitulti reisuld chitabu Biri Abdulah-efendi. Sosindtt acesti trel ministri, 'I puse veziruld desiediura, 'ml porunci si mie sa siedid, si disc ca sa spuid si innaintea acestord rigiall, a-cele ce am spusti innaltimei sale, si le mai spusel inca °data, si de loci"' respunsera rigia-lii acesta trebue sa se scrie la inperatulti, si -mI disc veziruld, mergl de scrie cartile cetiam &sit, si-1 incredintieza ca nu va mai fi Mavrogheni domnd; 'I respunsel ca void. scrie,numai me rogii ca sa vadia si innaltimea sa acele ce suit; si cerul ca sa se fad, &Sue po-runci sa viie si ceilalti boerl dela Arvanitohori si dela Odra!, ca s. se afle in slujba inpera-tiet, vrendti cu acesta ca sa sistisesdi si pe boeril ceialaltl, si porunci sit se fad &ale fer-manuri si sa merga devletil-tatarti ca sa-I adua. Inteacea sera me dete musafird la Irate-sed Celebi-aga, care ducendume la Rusciucd in casele sale 'mi flied ziafetu in sera aceea a-ducendd si sazuri. A della di mergendd la ordie, aretal scrisOria ce am scristi la boerl laBucuresci, care fa.' cenduse tergime, o trimise la inperatie sa se vadia. Acestd-felt" era seri-soria : (Ad unnezei in manuscriptii done pagine albe, p. 259 si 260,er scrisoria lipsesce).

Er mie 'ml orandul treba Tierii-Rumanesci ca sa se caute de mine tots, si atatd robildin Tiera-Rumanesca, verl Nemti, very Rumani, cati volt van la inchiseria muhzur-agai, saaibii datorie sa-i cercetezu et", si sa le facti tacrirurile, sa le duct" la vezirulti, si muhzur-aga sa-mi dea ascultare pentru (Mush on ce -I void dice ; orandul si unti harbagiti lupe-ratescti, ca sa fie nelipsitti de Tanga mine, si 'ml porunci ca si sa fiat nelipsitti dela cor-tulle vezirulul, unde dintr'acea di am fostil nelipsitti din slujba inperatesca, facendii si dra-gomanlicti in divand in tots curgerea de vreme ce am fostii la ordie intr'acesta campanie.

La Avgustti in una ad trecutti ordia inperatesca la Giurgiu, cu care inpreunt trecendtsi et" m'am aflatu nelipsitti pans s'ati intorsti innapoi. Scrisorile mele ce am scrisd in ju-decide Tierii-Rumanesci ad fostd dindestule la induplecarea si credintia ce au firesce Ru-manil catre pre-puternica porta , ca sa pornesca pe lacuitorii a tuturorti judegielord dupamarginea Dunarii, sa care zaherea si sa veudia la serhaturile turcesci, si sa o vendia laTurd aflancluse Nemti in Bucuresci. In hasuld Giurgiulul o mie si siepte sute de familiIvenisera cu carale lord din llhovu, din Vlasica, si din Teleormand, si haladuia suptd ocroti-rea mea in hasu, ca sa se afle in slujba inperatesct, si pe unde lacuib, in basil le facusemsate si oranduiseni cute unit harbagiti inperatescd prin tote satele ca sa nut supere cme-vasi, si pe tot& diva aducea in ordie cafe o mie de cart si mai multu de vindea cuind vrea,felurl de lucruri, fend, lemne, zaherele de tote feluld, si &eh alisiverisid cu indestulare.Intr'acestti felt" s'ad urmatti pint s'ati intorsti ordia innapoi si pre-innaltiI stapanY cu multibucurie se veselia de credintia si sadacatuld Rumanilord, si nu s'ad bantuitti mci micardcu uuti paid.

In OVA acesta curgere de vreme, judecatile si pricinile lord se cauta de mine, si decite on venia la cortuld .mieti Cu poclone, '1 luam insumi et" pe el cu acelepoclone,si-I du-ceam pela rigiall cu poclone, pe unit in chehaia-beiti, pe altil la reizii-efendi, pe altil la tef-terdard, pe altii in ciausit-basia, si aretam ca inteadinsti ad adustt poclenele pentru densil,si le priimid cu iibovti stapanil si le aria galben1 dindestul. Inteacestd chipti am °tear-

'mi

ca

'mlea

Page 296: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

300 TESABRU DE MONUME,NTE ISTORICE

muitti trebile tieril cu multA placere a stapanilort, pand &add s'ati facutti armistritia cuNemtii.

La Avgustii 2 s'ati facutti mare sfatti la atacult pre-innaltului vezirii, la care sfatt amfostu chematil si eft, si siediendt au inceputt vezirult sa, arate ca leaf' sositil hatisierifii, casa merga sa lovesca pe Nemti, cu unt cesti mai nainte, de vreme ce si craiult Prusiei ceera aleatt aid portii, scriea in hatisierift, di au purcest dela Berndt, si at intratt in Boe-mia. Insusi vezirult era hotaritti sd viie cu &tea la Bucuresci, si aft cerutti dela mine casa daft in scristi, pe unde este mai cu tale sd merga ostea la Bucuresci, si cu ce mijloct.Inperatulti Iosifit murise, eparchiile belgice ale Nemtilort aridicase capti cu epanastasis cudol ant mai nainte, tote tierile ce sunt suppuse la casa Austriel, nu era multiamite de otcarmu-irile ce fa' cuse inperatulti Iosiftt. Clironomt remasese Leopoldo care nici cu corona ungu-resea nu se incununase, unde remane ca avea sa se incoroneze si itnperatort Romanilort, siacesta incoronare urma sa, se faca prin alegerea electorilord, din caril era si craiult Prusieiunulti. Deci am at etatt vezirului ca Nemtil nu sunt in stare ca st faca resboitt si cu craiuld Pru-siei, ci et sunt incredintiatt in chibzuirile mele, ca la cea d'antaiti provlima ce volt facePrusienii catre Nemti, este trebuintia Nemtii sa cent pacea cu nol, si eft credit ca volt sa-1puie si mediatori pe Prusieni, si sunt fart de indoiela ca peste pucina vreme vomit ova sisoli dela Prusia aid ; atunci insa, de se cuvine ca pre-innalta ports sa dea pacea Nemtilortsail nu, remane la intielepciunea sfatului si la vointia pre-puternicului inperatt. Multe sialtele dupa trebuintid si dupa latoriemi am graitt, care si nu se cuvine a intra in condeitide istorie. Deci s'aft sevirsitt sfatult hotarinduse ca la 3 ale lunil sa purcedia ordia eni-cerilort la Daia, si la 8 sa purcedemt nol cu vezirult ; si at si purcest ordia enicerilorttla Daia.

La 6 ale lui Avgustti aflandume la Rusciuct m'am sculatft de diminetia sa mergt laGiurgiu, si trecendu Dunarea si vrendti sa esti din caicil in maluld Duudril la cortult lui11[1°1 Eieni-aga capigi-basia, unde a pururea esiam, am vediutt deodatA suptil coral Evropel,muhurdarulu lui reizti-efendi Osman-efendi, si caraculacult lui chehaia-beiti, 'nil disera ca suntPrusieni si sa mergt sa me intelnescd cu densii, unde si mergendil me intelnii cu conteLisi, acesta de feluld lui ere. dela Chefalinia, omit forte bunt, vorbia si talienesce si grecesce,si avendit mare sevda ca se, vorbesca grecesce, at inceputd sa-rni vorbesca grecesce, eft sitemendume ca O. nu intielega Turcii ce era acolea, ca-ci nu se cuvenih, am urmato a-I grilltalienesce, si la cea d'antait intrebare, 'mi spuse tot& pricina veniril sale, si cumca este soli'si mijlocitort de pace. Ent venise pe Dunare dela Diiu si pricina veniril nu o scia vezi-runt, macarca o proorocisem eft. 'I disei solului ca sit nu mai spue nimonui pentru ce atvenitu, Oita se va intelni cu vezirulti. si eft incalecai, si mersei dreptii la veziruld, si-I spu-sel pricina, graindt si altele. Peste &Sue cesuri fuse solulti adusti in ordie la deosibite cor-uri pant i se talmacirit cartile, si la optu cesuri fuse adusa de ciausiti-basia innaintea ve-zirului dupa obiceitt, si dupA ce i se cilia cartile, inbracara cu bland de samara, si pesecretart cu bland de cacumt, si pe stafiert cu caftanti, si se trimisera erasi la corturilesale in ordie, si indata se purcesera cifte-tatari la giarigradil cu insciintiare la inperatie.Pre-puternica inperatie s'ail turburatft forte asupra vezirului, pentru ce sa priimesca mijlo-cirea de pace, aretandii Ca craiult Prusiei dupa datoria aleantif se cuvenia sa dea resboitNemtilort, ca si Nemtii, sat sa cent si pacea nostra dela Rusi cu inter6urile portii, sad sase fact aleati cu nol si sd aridice resboiti asupra Moscalilora, si in adeverti acesta intere-suit pre-innaltel porti.

Deci cu tote cd multi in taint areta vezirului si in rigialii eel mai alesi ca nu se ct -vine sit dea pacea Nemtilort, inst intru'nzadart leati fostft ostenela, chehaia -beit sitefterda-efendi socothia ca dad volt incheia pacea cu Nemtii, pe Moscall 'I volt prapa-di cu multa inlesnire, si se afla in idee mimed dupa ce vorti incheia armistritia cu Nemtii,Nemtil le pott da voie sa treca ostile turcesci pin Tiera-Rumanesca, sa treed. in Moldova,sit mergit asupra Moscalilorti. Et cu adeveratt seit unit °brazil care innaintea vezirului at dist luichehaia-beid si tefterdarului: in ceealalta resmiritia n'ati avutd resboit numai cu Moscalii, si ceisbanda ati facutt? Moscalii ye facuse muhasere la Siuinna, si pugine all fostft sa ye iea si

ca-ci

Page 297: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

VACARESCIJ, ISTORIA INPERATELORII OTHOMANI 801

Sangiaculd data ar fi vrutd; si ce ye face sa credeti acumit ca puteti biruiti i nu care-cumva ostea care n'o avemil ? de vreme ce atunci la ordie nu era mai multd decatd 53000 deoste, cu tote acestea n'ad folosittl nimicti. Peste dorm dile s'au facutti mare sfatd, si ogia-clii si hogiagheni, la acestil sfatit eu n'am fostd, scid hiSa ca chehaia-beid si tefterdaruldsi dinpreuna si veziruld, all calcatd piciord, pant, incatu ad trimist si ftgaduiela inperatulul, a de volt incheia pacea cu Nemtil, el iead asupra bold ca sa biruiesca pe oscali ;si asia in 30 de dile reizu Abduland-efendi au incheiatit armistritia cu conte Lisi in Rusciucd.

Dupt, ce s'au incheiatd armistritia all cerutfl veziruld ca sa treca cu ostile pin Tiera-Rumanesca la Foviani, si n'ati priimitii Nemtil, ci trecendil la Rusciucti ordia s'au respan-ditti WO. ostea.

Inteacesta vreme domnulti Mavrogheni all purcesii dela Diiti ca sa viie la ordie, a-vendti cu densuld vreo sidpte opal mil de oste, si vreo 20 de tunuri, si fiindil-ca Rumanilprinteunit mahzard, aretasera tote faptele sale la vezirulti, si veziruld la inperatuld, all ve-nitil hatisierifil si all trimisd vezirulit pe unit sultand, si pe frate -sell care era capigi-basiasi mirahorll- paiasi, si intelninduld pe tale viindii, intermit sale ce se numesce Bela, iadtaiatd capuld si adusd la ordie, si chernandume veziruld pe mine m'ati trimisti la Lei-lecti-ciadird, en caftangiuld mariei sale, sa-I vediti capuld, si intorcendume miatt poruncitdsa said la Bucuresci boerilord o carte ca din porunca inualtimel sale, si sa le aretd, eadreptatea pre-puternecului inperatit aflandti de faptele lul Mavrogheni ce all facutil in Tiera-Rumanesca iau facutit resplatirea, si dupa porunca Math' iam insciintiatu, si bucuratflcu totil.

Nail trecutd dile multe si se gati ordia ca sa purcega la Silistra, sit merga asupraMoscalilord. Eu si socotindume ca in Moldova nu am 'rid o treba, si neavendir acolo, nuurmeza ca sa me due& nici cu ordia, am cugetatft ca sa iernezet la Odriiu, si sa trimetidsa aducd si pe socia-mea domnitia dela giarigradil, ca-ci o trimisesem la mums -sa s'o va-dia; m'am dust"' si m'am rugatil de veziruld sa-mi dea voie sa mergit la Odriiu, si miattdata voie dandumi si fermand inperatescd, si dorm emrinamele systaticit cu multe laude,carele si acestea se afla pazite in scrisorile casil mele cu mull& evlavie, si asia purcegendttcu ciausid inperatescd am mersit la Odriiu, si de acolo am trimisti si am adusti socia, siam ernatil cu multa cinste, ca-ci cram iubitll forte. si de Mola-efendi si de Bostangi-basia,de enicertl-agasi si de insusi caimacamd-pasia Izetu Mehemettl-pasia, ce venise la Odnliu,si cu care cinam in cele mai multe sefi, si am petrecutti cu multa odiclina si cinste pant,la Fevr.

Pre-innaltuld vezird plecandu cu ordia dela Rusciucil all 'nerd' la Silistra, si de acolofaces gatiri ca sa merga asupra Moscalilorti, caudd Moscalil navalinda fart de prelungire allluatti Ismailultl, si Chilia, si Alichermanuld, emit si allni).

Deci pre-puternica inporatie all trimisil de at luatu capulti vezirului, facendd surgbiunitsi pe chehaiabeiti, si pe tefterdard, si au facutu vezird drasi pe pre-innaltuld Isufu-pasia.Chehaia-beid se afla atunci, fiiuld pre-innaltului Chiamilu Achmedd-pasia, Haki Mehentedit.beill.

La Fevruarie era candti miait venitil pre-slavita poruncit a luminatulul beid laOdra, ca sa me scold si sa mergd la Siumna, scriindil si carte aianuld Odriiului Mehemedu-efendi, sa-ml dea tad feluld de ajutord la purcedere. Deci gatindume fara, zabava am mersilla Siumna.

Inteacesta vreme se urna la Si§tovil congresuld Nemtilorti. Din partea 'Astra era o-randuitl murahasi pre-slavitulit reiz-efendi Biri Abdulah, si pre-invetiatuld Meche-molasinusi Ordu-cadisi, Ismetu beid-efendi, si slavitulii Oruznamegi efendi Dun Mehemetd, aflandusetergnnanti Alexandru Moruzit, ce in urma facutil si domnii. Din partea Nemtilord eramurahasit baronit Herbert, si .conte Esterhazil. Era si trel soli, alit Engliterii, alu Olandel, siconte .Luchezini alit Prusienilorti. Si cu tote ca se incepuse congresuld. dela Noemvrie, Siprelimmarele pacil era hotarite, vedienduse insa biruintiele Moscalilord, Nemtil dupit datorieprelungia pacea, potrivindd vremea de a o sevirsi sad de o data cu Moscalil sad oresi-cemai nainte.

sa -1

rat

s'aii

(loch

chehaia-

11

seat

Page 298: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

302 TESAURD DE MONUMENTE ISTORICE

Ed dupa porund m'am dusil la Siumna si inca,giasiandume dupa datorfe la chehaia-befit anthill, am fostit priimitu cu cinste ordnduindumi si conacit aprope langa pasia capisi,si tainuri. Vechild de tergimanu se afla bei-zade Iordache Moruzii. Dupa pugine dile mi-au datt audientia pre-innaltulti vezird Isuf-pasia cu multi cinste, siediutit langa in-naltimea sa si &ad tinutil mai multit decail trei cesuri. Pre-innaltuld devletii adusese cumulte induplecari si pe unu Mahmuthd-pasia dela Scodra (omit vitezd, si ce facuse mai na-inte si rebelione) cu 30000 de Oste a lui, era chematil pentru ca sa merga asupra Moscalilord,nu se incredea dish ca 61 tred Dundrea dela Vidinit mai giosti, ca-ci se temea. Pre-innal-tuld vezird Isuf-pasia doue lucruri miait cerutd, tare sunt acestea. Sd facit in Tiera-Ruma-nese& pe taint cinci poduri, pe Jiiu, pe Oltit, pe Argesid, pe Ialomitia, si pe Buzed, carepoduri st le pocitt intinde peste aceste ape in vremea ce va fi sd, treed Mahmuthii-pasia de-la Dud, sa merga la Focsiani ; sa gatescti si pe alocurea trei patru mii de chile de zaherea,ca sa se afle de va ave trebuintia Mahmuthii-pasia. doilea, naiad digt, ca de vremece au hotarire ca sii treed, ordia pela Silistra, si avea gandii sa intindia podd la Silistra, inTiera-Rumanesca, sa dad ajutord la niscareva cherestea ce va fi trebuinciosh. Am aretatulima:WIWI sale cumca, de void merge de facia', in Tiera-Rumanesca pentru ca sa le fact" ace-stea, Nemtil pentru prietesiuguld ce ad cu Moscalif, nu numal ca nu-ml volt da voie ca sa fa-cu acestea, ci inch pote sa se fad pricind, sa surdisesca sevirsirea pacil cu not, pentru casa nu pricinuiesca vre und red Moscaliloril, ca-ci de s'ad si inprietenitd cu not, nu siad in-vrajbitit cu Moscalii; de void merge pe taint in Tiera-Rumanesca adeca tiptild ca cumit asiiimerge pentru alta trebuintia a mea, podurile cite cinci si zahereoa pentru Mahmuthil-pasiale pociii gati pe tail* insa Mahmuthu-pasil voie de a trece dela Dilu nici de mill nui volt daNemtil pans se va face pacea lord, de vreme ce acestea trebuia sa fie intocmite in capetele armi-stritil. Iam aretatil ca si podd peste Dunare la Silistra nu potii dea voiesa faca, si inch iam dist"' mai multd, ca iasiu gas) mijlocii sa fad poduld, ca -ci ostroveletierii nu le pusesera Nemtil in mutareche, si nu disesera in capetele mutarechelii, Tiera-Ru-manesca tota sad cu ostrOvele el pant in matca Dunaril, sit' se afle suptu stapanirea Nemti-lord, pant se va face pace, ci disesera numal, Tiera-Runtauesca ce atria luatit in stapanireanostra, sit se afle suptit stapanirea Nemtilorti ; dar ostrovuld ce este in dreptulii Silistel nuse unesce cu pamentuld tierii, ca-ci desparte Borcea. Ad beendisitu vezirulu aretarile mele,si au remasu sa le vadia de vord esi asia, cu tote ca incepuse a le cam pricepe. Pe langa,acestea, facendumi intrebare si de domnulit tierii si de dornnie, disit sa me gatesctisa viu in Tiera-Itumanesca teptild, si cu intielepciune, ce ca fi prin putintid sa-I slugescii.Miat data o carte dare murahasil dela §iqtovii, ca sa-mi iea voie dela barna Herbert casa via in Tiera-Rumanesca sami cautit socotelele casil, si sami ieati si pe nora-mea de aidce era logodita cu si-I murise parintii. Decf am trimisit und ciausiti inperatescitcu fArmand ca sa aridice pe domnitia dela Odra', sa o aducti la, Arvanitohori, precumil amsi adus'o cu mare cinste, si eft am mersd la si prin mijloculd solilord nostri luandticarte dela baron(' Herbert, catre conte Mitrofski ce era comandird in Bucuresci, am venittila Bucuresci, unde &Sue poduri, aid Oltubil si alit Jiiului, learn taiga cu inlesnire, prin mijloculdreposatuluf mitropolitului Cozmel, si prin mijlocii de preoti dicendil ca taie cherestea pentruca sa fact morl, si am si datit bani pe densele. Podulit Argesiului si alit Ialomitii n'ad fostittrebuintia sa le facil, ca-cI se afla si multe poduri si in dombazuri. Poduld dela Buzeil ramfacutit cu mijloculu episcopulul Dositheit. Am arvunitil si o sums de zaherea prin mijlociide omens credinciosi, si acestea tote learn gatitit cu mijlocit de nu m'au intielesd nimeni.Am trimisd si pe nora-mea la Arvanitohori, scriindii domnitii sa o cunune cu si ellmai stediendii vro cateva dile in Bucuresci, am trecutd la §i§tovd, unde

ACI SE FINESCE MANUSCRIPTULU.

m'au

Alit

Nemtil sa-I

'lit

.miati

fii-mien,

§istrtvit,

fii-mien,

Page 299: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

CONDICADIN DILELE

MARIEI SALE PRELONINATULUI St PREINNALTIATULIII NOSTRII DOIENTJ

11b43 db0241B1413 ananaBa '7? 31.2U75 VDDDDS

IN CARE SE TRECE NUMAI

FERMANURI IMPERATESCI CHRISOVE SI CARTI DE ASIDOSII SI ALTE PRIVELEGIURI

PRECUMU IN LAUNTRU ARATA.

-atire--

Page 300: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

CONDICA DIN DILELE MARIE! SALE PREINNALTIATULUI NOSTRU DOMNUION COSTANDINU ALEXANDRU YPSILANTU VOEVODU IN CARE SE

TRECE NUMAI FERMANURI IMPERATESCI CHRISOVE SI CARTIDE ASIDOSII SI ALTE PRIVELEGIURI PRECUMU

IN LAUNTRU ARATA.

Asta condica manuscrisa, precumii si alta aseminea din dilele lui I. Caragea voda, learncumperata in anulii trecutii dela onorabilele domnii negutiatora Martinovici, din cartile repau-satului profesora Niceforit, ce se afla in posesiunea dumnealui ca erede. Amendoue acesteCondice sunt originale. Condica lui Ypsilanti' are 128 foi scrise in folio, nepaginate. Scar& nu a-re. In scara ce urmeza, facuta de nol, nu s'au trecuta cateva acte, mai cu soma de asido-sii. Afara de vro trei documelite scrise in limba grecesca, tote celelalte sunt romanesce.Nu publicama tots Condica, ci numai documentele ce ni s'au parutii de mai mare importan-tia pentru istoria dreptului publicu, pentru istoria financiara si economica a tierei. Ce feri-citi arnit fi candii ama ave pe fiecare din seculii XIV, XV, XVI, XVII, macarii cate oCondica de acestea.

Eta documentele ce se coprindfi in Condica lui Ypsilanti' voda:

1. Talmieirea pre-innaltulta hatfi, ce fail adusti maria sa vodd, si s'ad cititu in divanu, 1802, Noemv.2. Talmacirea pre-innaltului hatd, pentru privelegiurile tierii, si cititu in divanfi, 1802, Noemv,3. Talmacirea pre-innaltului iupdratesert fermand, pentru oile de mumbaiaoa ciarigradulta, 1803, Mart. (in lim-

ba grecesea).4. Talmacirea pre-innaltulul inpdrktescd fermand, pentru clogile de tarsaaoa inp6ratesca, 1803. (in limba gre-

cesca).5. Chrisovuld chiprovetilord i Ramnicd dela Vel-Ocna i prez Oltil, 1803, Avg. 1.6. 20 carti gospodii slobode co s'ad datd la 20 cruel i cumpania chiprovetilord sud Valcea, 1803, Avg. 1.7. Chrisovuld cumpanii i tergu Jiiului Bud Gorji, 1803, Avg. 18. Chrisovuld cumpanii i Cerneti sud Mehedinti, 1803, Avg. 1.9. Chrisovuld cumpanii eel none ot orasiu Craiovii sud DOR, 1803. Avg. 28.

10. Cartea starostii dela cumpania cea noua ot orasiu Craiovii sud Doly, 1803. Sept. 1.11. Talmacirea inpiiratescului hatilmmaiund ce s'au datil as sfirsitulfi lunif Jul rebiniul-evel, letti 1218, pentru

dijmaritil si vinariciii dela privelegiati, ea numai pe acestu and en letfi 1803, sa se plates* far de a semal urmh alta data, care dupa ce cititu facia in divand, s'ad data in pastrare la sfanta mitropolie,1803, tulle 19.

12. Chrisovuld pentru dijmaritu si vinaricin privelegiatilord.13. Chrisovuld la mode 24 de negutiatorl pamenteni din orasiu Bucuresci, 3 Iunie, 1803.14. Chrisovuld la mode 23 blinari strainI i mode 9 ealfile lord de aid din Bncuresei, 1803, Octomv. 10.15. Chrisovuld cumpanii eel vechi ot orasiu Craiovii end Dollf, 1804, Fevr. 29.16. Cartea starostii dela acesta cumpanie, 1804, Fevr. 29.17. Talmacirea sfantului hatihumaiund.18. Tilmacirea pre-innaltultil inperatescil fermand ce all venitd pentru trecerea ostilord inperatesef innapoi peste

Dunare, 1217, sfirsitnlii lul siebanti.19. Anaforaoa vistieriulul, si resolutiunea domnesca, pentru restituirea lui Alexandra Calmoteseu in slujba cale-

multi! sell, 1804, Fevr. 20.20. Chrisovuld casii domnesei dela mosia Zimnicea sud Teleormanii, 1804, Fevr. 1.21. Chrisovuld moril domnesci dela mosia Garbovii sud Ialomitia, pentru mode 60 poslujnici, 1804, Fevr. 29.

39

Wad

s'au

Page 301: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

306 TESAURII DE MONUMENTE ISTORICE

22. Contract(' pentru darea in arenda a tuturord po§telorti, pentru trei ant, dela I Male 1804, pang la 1 April.1807. (in limba greeesci).

23. Anafora dumnealorti boerilord, pentru lipsa lel:Hord, 1804, Septemv. 9.24. Anaforaoa de obace cc s'ati gent(' pentru intocmirea dilidiilord, 1804, Octomv. 20.25. Chrisovuld ce s'ati ilicutti pentrn asiediarea dijdiilord tieri!, 1804, Noemv. 5.26. 21 carts gospodd legate, insa 17 catre ispravnici la 17 judecie, i 3 la pirintil episcopi, si una la dnmnea-

Int caimacamule Craiovii, pentru intocmirea dajdiiloru vistierii, 1804, Noemv. 20.27. Chrisovuld ce s'ad facutil pentru banil lefilord la casa easurilord, 1804, Noemv.28. 1 carte gospode slobodi, ce s'au date dumnealul bivvel bane Manolache Cretiulescu orenduinduse epistate a-

supra =sit lefflore, 1804, Dikemv. 24.29. Chrigovuld merit sale Costandine von Ypsilantii, ee date pentru oeritd a se anti" tdmna, la lima Jul

Octomv. 1805.30. Chrisovuld marii sale Costandind voila Ypsilanti', ce Wad data pentrn sentela oeritulni, 1805.31. 18 Carti gospodd legate care ispravnici Ia judecie de obsce, si la dumnealui eaimaeamule Craiovii, pentru

copiile de ehrisdve ce li se Wraith, atilt" pentru slujba oeritului ea ad retinae* de a se ciluta east Omni"la luna lul Octomv. dupe vechiulii obiceiu, nate si pentru mila oeritului ce ad hergdite, 1805 Iunie, 24.

32. 18 carti din partea dumnealni vel-vistiere care ispravnici la judecie de obsce, si Ia dumnealul caimacamuldCraiovii, tote pentru copiile de chrisdve ce se trimitil, 1805, Iunie 24.

33. Chrisovuld r6posatulut clucerulul Dumitrache, 1806, Mart. 15.34. Cartea satului Rnalulut i a Draguslavilord din sud Museelit, 1806, Maid 15.35. Chrisovule dumnealni bivel- vornieS Michalache Mann pentru mosia Leurdenil. 1806, Julie.36. Cbrisovule divanului pentrn fedicarea vamii la cele de mancare in polithia Bucurescilord, 1809, Genar. 27.37. Anaforaoa pentrn eel vendutt lacuitori dela judecin Valcii, 1804, April. 18.38. Cartea calemulul breslilord dajnici, 1803, Iun. 1.39. Cartea lognfetulut de jalbi, 1804, Iunie 1.40. Cartile gospodd ce a'ad datd cdpitaniloril de panduri pentru aperarea lord de dajdie si de alte angaril, 1802,

Octomv. 27.41. Chrisovuld dumnealul banulni Brancoveanu, pentrn beserica dela gridina dnmi-sale de aini din Buenrescl,

1803, Fevr. 20.42. 1 cartea dumnealul banulul Brancoveane pentrn hid o seta sentelnicl, 1803, Fevruar. 22.43. Cartea bfsericii din mahalaoa popii Ivaticii, 1803, Maid 20.44. Cartea Int Costandind sin Ianache Rahtevanu ce oranduitti sarafti la vistierie, 1803, Avg. 26.45. Jalba si anafora Marti stied ins Baleceanii caliirasiii.46. 1 carte slobode pentrn mode 12 fantanarl dela Craiova, 1804, Mart. 26.47. Jalba Si anaforaoa dumnealut vistiernlut Stoichi.48. Anaforaoa Cbrisanthii socia Jut Fotache log.49. Cartea log : Palda.50. Cartile ce data logofetilord dela casa resnrilore.51. Jalba si anaforaoa Int Georg. Vasilfu sud Prahova.52. Diece cart! gospode ce s'ad date la 10 cdpitani de panduri, pentru a scuff dijmgritu i vindricid, 1805, Julie 25.53. Jalba si anaforaoa lul The of mah. Coltil.54. Cartea ciausiului de vistierie, 1806, Aprilie 9.55. Cartel" dohtoriulul Schina.56. Cartea vistieriulni Panii ce oranduitii log. la calemulti bresliloril, 1806, Iunie 24.57. Cartile schitulut 'trade, 1806, Julie 7.58. Cartes" Jul Mihalache vataffi de plaid.59. Cartea malnastirit Sinai, 1807, Fevr. 4.60. Cartile ce date cdpitanilord do pandurl de amine, 1807, Fevr. 14.61. Cartea Int Rag' Ionitia ce s'ad oral:Kinn mare in locule poleovnienlni Gisdayetiti, 1807, Avg. 1.

i'ad

s'ad

s'ati

s'ail

s'aii

Page 302: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

I

Ta 'moires. pre-innaltnlni hate ce l'au aduzu maria sa voda, si Wan cititn in divan, 1802, Noemvr.

Alesule dintre domnil din 'Amalfi Mesiel, deosebitule din cel mai marl din turma luiIsus, tu edit de mai' nainte domnula Moldovii, dr acuma miluita cu domnia Tierei-Rumane-scl, Ypsilanti. Alexandre zade, Costandine W., sa se incheie sevirsiturile tale cu bine. Prii-minda acesta innalta inperatesca a mea porunca, sciutu sa-ti fie, ca intemplanduse la Tiera-Rumanesca resvratire si pribegire celui de mai nainte domnii Michaiii voda, pans a se ran-dui la numita Tiers-Rumanes-ca una cuviinciosti domnit, atata spre otcarmuirea priciniloruce coati spre ostirl, cats si pricinilora obla'duiril tieril, s'ati adaosa si domnia Tierii-Ruma-nesci la domnula Moldovil de atunci, Draco zade Aleco voda, carele nu s'aii aretatii a fi des-toinica la cele poruncite lui, din care pricina nu s'ail vediuta buna obladuire a tieril, ceera ceruth dela ela, nici sevirsirea repaosului raeliloril, si au remasii de tots neispravitecele ce se cerea de catre inperatia mea dela ela, adeca nizamula tierii si repaosula raeli-lora; si facenduse lucru aevea, ca era de mare trebuintia, a se randul altula in loculA lul, dom-

harnica, ocrotitora raelil, credinciosii, cercata si intieleptii, spre a inplini repaosula siodichna raelilora, care se cere cu de nadinsulit, si cumca tu numitule donanti, la domnia tacea dela Moldova teal silitii cu tote mijlOcele, si teal nevoitii la buna obladuirea tierii, sila cele spre ocrotirea raelii, si spre sevirsirea si inplinirea la tote celelalte trebuincioseslujbe catre inperatia mea, cute incarcata la harnicia si credintia ta, purtandute la totespre placere; si fiinda cunoscuta la facetoria de bine inperatfa mea, ca si de acuma inna-inte, vei pune tots osardia ca sa areti placate slujbele tale si bane mijloce, care se cuvine,spre placerea si voia inperatiei mele : acumii la ala doilea di a lui gemaziul evel, din innal-tele inperatescile mele mill, si din laminate stapanitore faceri de bine, ti s'ail hereditadomnia Tieril-Rumanesci, incarcandute in OM volnicia cu nizamula tieril la datoria ta ceacredinciosa, pentru care s'aii data si ti s'aa trimisa aci acesta sfanta a mea porunca, coprin-dietore de domnia ta. Deci cunoscenda cu intielepciune, ca heredirea a numitei domnii,s'aa facutil tie pentru credintia si Nina vointia inperatii mele catre tine, si cu scoposa casa pal tots puterea ta, pentru ca sa otcarmuesci spre placere tote trebuinciosele pricinl carese cera si s'aii incredintiatil la vrednicia ta, si sa castigi tote mijlocile cu carele sa vietiera la mai buna stare si sporire, de cats cea dintaia, pazinduse raelile ce sunt inteensade superarl si napastuiri ; plecanda de aid dupa porunca mea ce s'aii data pentru acestasi de grabs mergenda la Tiera-Rumanesca si asiediandute la scaunula tett, sa iel aminte. dupacuviinciosa datoria ta, si dupa harnicia ta, ca sa otcarmuesci cu tots volnicia, tote priciniletieril, aretandit tots rivna, ca sa facl zapt : rapt: pe boerl si pe ceilanti, si sa ocrotesci de totssuperarea si napastuirea pe seraca raia, care acuma de curenda au pa.tita multe reotatI sipagube, si sa pfizesci far de scadere nizamula tieril ce s'ail data prin sfantula hatihumaiuna,si sa nu se intemple cela mai mica lucru in potriva nizamului tierii, care sa se urmeze ne-smintita de a pururea, trimitienda necontenita la ciarigrada multime de felurimurl de za-hrele, si oi, indreptandu cele poruncite trebuintie, inplininda trebuinciosile porunci, puindu

nit

s'ati

Page 303: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

308 TESAURU DE MONUMFNTE ISTORICE

la tale dupa cuviinciosulti chipu trebuintiele cele ce se certi dela inperatescile mele serha-tun., si lucrandu inperatescile mele porunci, si in scurtil sa iconomisesci cad de bine, si cumijlocele cele mai alese, tote trebuinciosele pricinl ale inperatii mele, care cauta la domniaTieril-Rumanesci, si carele se lass la datoria ta, si luandfi aminte totdeauna si inclrep-Linda tote spre placere, sa pazesci cea cuviinciosa unire cu zabitil puternicilorit mele ser-haturl, aretandu firesca ta harnicie ca sa indreptezi cu intielepciune si cu buna chibzuirefiesi-care pricina, si cheltuindu t6tCt, puterea ta ca sä nu se intemple far de nedejde celtimai mica cusurfi si lenevire, sa areti credintia cea intru tine dupa cuvintia dreptatii si in-tielepciunii, nevoindute cu tow inima ca sa dovedesci inperatesca mea. ipolipsis ce am a-supra ta, si sa areti rivne laudate si bune slujbe, prin care sa cresca inperatesca mea bu-navointia asupra ta, si sa publicuesci tuturorti ca inperatescile mele mill cunt totdeauna he-redite cu bivsiugu catre toti lacuitorii tierii si seraca raia, nevoindute din Vita vertutea, casa tragi tote raelile care s'au inprasciatil inpregiuru, castigandu mijlOce si chipurl prin caresa se intemeieze, odichna, resuflarea, repaosulu, sporirea si buna starea tierii, si spre toteacestea sa insciintiezi scriindu la pre-inualta niea porta si pricinile trebuinciose spre sciin-tia, pentru care s'au data acesta innalta porunca, care priimindu-o, sa lucrezl urmandildupa cele ce se coprinde inteensa spre supunerea ta, departandute de tote luau inpotrivaa acestil innalte inperatesci porunci, care s'au datu la inceputulil gemaziul evel a letului 1217.Asia sa scil si sa credi sfantului inperatescului mien semnti.

II

Talmacirea pre-innaltnlni hatu, pentru priveleginrile tierii, si s'an cititu in divanu, 1802, Noe mv. 1)

In vreme candu cu norocire s'ati sevirsitil pacea si inpaciuirea intre pre-innalta si veci-nica inperatia mea si intre inperatia Nemtiloru, atuncea milostivinduse inperatia mea lastarea cea din vremea resinirith ce as suferitu raiaoa Tieril-Rumanesci, au miluit'o cu sfantaporunca de ertarea dajdiilor, de haraciti, de bairamlicti, de rechiabie, si giaize.

Aseminea pe la injumetatiarea lui muharelu a letului 1206, s'afi mai daruitti erasi sfanta meaporunca coprindietore de a nu se supers napastuinduse seraca raia. Er in urma viindil grecescit siturcescil ariniahzaril din partea celord din Tiera-Rumamesca, mitropolitu, episcopi, igumenisi toti preotit dupa la manastiri si biserici, boerl, capitani, si ceilalti zabiti, cu coprindere,ca mai nainte de cats -va ani s'ati silitti din pricina celorti ce au patitfi asupreli si necazurlin vremea resiniritii, de a parasi cea mai multi atria lore si a se depa'rta dela ea, si a seprapadl memlechetulu Tierii- Rumanescl si a veni lacuitorii la ticalosa stare, si ca avendilmare supunere si ascultare la pre-puteptica inperatia mea, si rezimanduse la acea catre elmild si milostivire a inperatii mele, ceru a se innol pre-innalta porunca ce data mainainte, coprindietore de nizamuld Tierii-Rumanesci, si a multorti siarturi, care s'ati cercetattiatunci la caidulu ce se pazesce la inperatesculu mien divanu, de fermanurile ce se dad du-pa vreml, fiindu-ca s'au gasitit acolo coprinsti ca la letu 1188, la jumetatea lui sieval, s'atidaruitu la amendoue tierile sfintele pre-innaltele porunci inpodobite cu sfantulu hatihumaiunti,arethnduse acestea ce se dicu in urma.

Ca raelile a cite doue tieri, Rumauesci si ale Moldovil, care coprindii locti de chelertia pre-puternich inperatii mele, platindu dupa starea loru dajdea anulul sag haraciulti, sa nuse supere pentru multe fitesi-ce socotell, nici chiaru barn, nici cu alte ori-ce

Acestii hatisierifu se Oa in prescurtare la Engel, care dice ca ,la 23 octovre 1802 s'a cititii la mitropolia inpresentia tuturoru boiariloru ; acelasi e publicatil intregu in limba grectisca de Fotino, si tradusil in roma-nosee de D. Sion ; celt1 trimisu pentru Moldova se atla in Uricariu, III, 181. Testulii nostru insa fiindti celloficialu, pnblicarea Jul esacta in Tesauru era neape'ratti. Batisierifulii dela 1784, e publicatil in traducereitaliana de Raicevich (Osservazioni storiche, naturali, e politiche intorno la Valachia e Moldavia. Napo)i 1788,pag. 270), si in limba germana, de Hofstetter, traducgtoruld lui Raicevich (Bemerkungen fiber die Moldauand Walachey), preen= si de Martens in liecueil.

s'ati

chip.

Page 304: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

CONDICA DE CHRISOVE A LUI C. YPSILANTU VODA 009

Si candh se va intempla pira si pricind, sail intre Turd si intre date raele, acestu fe-lii de pricina domnuld Tierii Rumanesci dupa vreme cercetandii cu dreptate pe geluitorii sipe pfritu sa inplinesch dreptatea ce se va dovedi. Er la hotarirea pricinilorti ce se va in-templa intre Turd si intre raele, sa fie in mijlocii si celti dupa vremi divanii-efendisi aludomnului, si alti zabiti. Er de se va intempla ca aceste pricini intre Turd si raele, de anu lua sfirsitit prin mijlocirea celorti ce s'ati dish mai sush, alt lui divanh-efendi si altordzabiti, dela cei dupa vremi domnii Tieril-Rumanesci, si se va dovedi ca gandulit acelorii ge-luitori sau pirisi Turd, este de a vatema si pagubi seraca raiaoa, sa nu se sufere a sesuper& si a se pagubi seraca raja, pentru acestu fele.' de mincinose si inpotriva dreptatiidavale si piri. Tar hethrirea de acestu felu cu indoiela pricini sa se faca innaintea cadiuluide Giurgiu, cautanduse judecata dupa, dreptate, care cadli as Giurgiului sunt datori canduse va randul la el vreo plea ca acesta despre partea domnului dupa vremi, sa fie cu luareaminte a nu face nici de cumii lucru afara din dreptate si din pravila, si nevoinduse a avedreptatea loculii el si a nu se napastul seraca raia; si inch a nu se supers seraca raia,ducendui cu sila, a se judeca la alth loch, de vreme Ca s'au scrish fetfa coprindietore camarturia a unui raia asupra unui Turch este priimita si buna la pricini de clironomie, lacare sa urmeze dupa fetfa.

Si ca cati din ascherlii sau altii, veal face vreo gresi6la in launtru in Tiera-Ruman6-sca , acestia sa se trirnitia la serhaturile din pregiurti si acolo sa se pedepsesca prin mad-feta zabitilorh lortt.

Si macarca sunt multe innalte inperatesci porunci, sa nu cuteze in potriva nizamululce s'au (lath mai nainte a intra in tiara serhatlii si altii din lacuitoril cazalilorii dupa Du-nare, si innalte porunci sunt, ca sa surpe ca§lalile care se faces la Tiora-Rumanasch mainainte, si sa se isgonesca eel ce umbla faro treba netrebnici si omens rei.; dar nu este de-parte de a se intempla ca unii ca acestia a se cere de a ultra in tiers, si dupa ce intra else veru galcevi si voril omori unulii pe altulu, dupa aceea sa cera pretiulti sangelui, si a-pucanduse de pin mincinose si cerenda lucruri si bani, a supers si a pagubi pe seraca raia.Pentru acesta de acumit innainte, afar& din randuitil si numitii cu numedi negutiatori delaserhaturi, nimeni altulu O. nu cuteze a intra in tiers. Si acestia Crasi candiz au a mergela Tiera-Rumanesca pentru negutiatoria loru sa-si iea tescherele de vole dela zabitii lent,si ajungendii in tiara sa arate acestu felu de te§cherea sau la insusi domnuld tieril sau lavechilulti lui, si luandu era's]. te§cherea de voie sau dela domnulu Tierii-Rumanesct sau delavechilulu lua, asia sa se negutiatoresca far de a cere la judegiele in care mergu pentru ne-gutiatoria 1011, nici cu sala§luire a se asiedik acolo, nici a ara, nici a sera* nici a superb.in alth felt]. raelile, nici i da selemahcesa sau arvuna, care acestea tote se coprindti intoc-mai la innaltele porunci ce s'au data mai nainte pentru nizamu, si se cade a se unna.

Si ca pentru acestu felt de mincinose davale, si nu se sufere a se randul in Tiera-Rumandsca mumbasiri despre partea vezirilorti si cadfflorit si zabitilerh, spre superarea se-raciledi raele.

Si ca cite locuri si mosii, sau manastiresa sau ale altoru obraze, care cu sila si cunapastuire, s'au stapanitti de acestu felu de Omni netrebnici, si se numesch Nin& in dioade astadi cu nume de raele, facenduse pentru acestia desevirsita cercetare , si dovedinduseca se stapanescii cu napastuire, sa se intorca la stapanii lent cei adeverati.

Si ca de va fi trebuintia de a se innoi si a se lucra cumu si mai nainte schela ceaveche a Tieril-Rumanesci, orasiulii de Fled, spre mai de folosh si mai lesne ducerea de ce-loru ce esti din tiara la alte tied sau din alte tiers la Tiera.-Rumanesca, sä aiba voie Melt-itoril tieril, a innol si a umbla cu disa schela, insa cu chipu de a nu pagubi pe pre-innaltamea inperatie.

Si cumca nu se dä voie la negutiatoril Turd a tine in launtru in tiers mosil si cet-felicuri, nici a paste vite.

Si cumca, de vreme ce este popritii de a intra in Tiera-Rumanesca cei cc mergii ladregetoriile lord, pre-innhltiati vizirii midi, si pre-cinstitii miri-miranit midi, abatenduse dincalea drepta la dusulii si la intorcerea lent, si a lua dela raele far de pretiii cele trebuin-

3

Page 305: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

310 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

ci6se ale lord, 6menilord si a vitelord lord, si a lua cal de olacd, si facendu alte cererl caacestea, a bantul seraca raia;!pentru acesta nici intr'und chipt nu este vointia inperatii melea se pagubl de acumil innainte raelile Tieril-Rumanescl despre partea vizirilord si mirimi-ranilord si a 6menilord lord, abatenduse din drumuld celit dreptd si intrandif in Tiera-Ru-manes&

Aseminea si cel cu pricini trebuinciose ce treed, sag tatarl, sad altii, la multe locuridupin pregiuru acestii tierl, sa nu se abata din drumuld lord si sa merga in Tiera-Rumanesca,Did sa cell' cal de olacd mat multi decatii se coprinde la menzil-fermand ce au la mainilelord. Asljderea si cel ce se clued cu porunci la numita tier& dupa vremi, sa nu supere siacestia cerendd mat multi cal decatd cele ce sunt scrise in menzil-fermand ce ad in minalord ; si la inplinirea acestora ce s'aI dist mai mad (care acestea tote se coprindil la po-runcile ce s'aii data mat nainte) papa acumff de s'aii intemplatu vreo lenevire , dar de a-cumil innainte la tote cele ce s'ad disc siarturi far de gresiela de a se pazi, se va face mareoserdie. Er tine se va cuteza a face misicare in potriva innaltelord porunci, la pedepsa a-cestord feld de omeni se va face tots silintia far de cea mai mica prelungire.

Si cumca, de vreme ca sunt date multe innalte porunci , poruncitore cumca canduse duct raelile Tierii-Rumanesci la casabale sate si terguri dupa Dunare sad pentru vreotreba a lord de alisiverisiti sa nu se supere de titre haraccil si zabitil acestord parts,nicl cu cerere de haracid si spenge, nici cu alte pricinuirl, nici 6menil haraccfflorif si colgffcu pricinuirl ca cerd raele streine sa intre in Tiera-Rumanesca, si sa umble in eke si incold. Pentru acesta se poruncesce si cu innalte porunci, celord de se cade, si se °presetacestia de acestii feld de lucru.

Si cumca raelile si lacuitorii Tierii-Rumanesci sa nu se supere de nimeni, dupa, er-taciunea si slobozenia a Tieril-Rumanesci la dajdil si caiafetd si portuld lord.

Si cumca, ate raele in Tiera-Rumanesca aru fi primitti legea turcesca, nu potii a cere partede moscenire dela parintil si rudele lord; cercetanduse fetfaoa pravilii, fiindii-ca acesta pricinarazima la pravila, s'au datit patru sfinte fetfale, coprindiendd celg dintaid, eh' Nazarineanuldcutare dupa, ce va priimi legea turcesca si va muri tatald lui cutare, nu 'mite a-I fi fir -settmoscenitord. Cea de alit doilea, Nazarineanulii cutare, barbatu cutariia Nazarinence, de vavent la legea turcesca, nevestil acestiia remaindii la legea et si murindd ea, nu se face mo-scenitoru ei celd de au priimitt legea turcesca barbatuld el. Alit treilea feta , cutare Na-zarineand fecioru altul cutare Nazarineant, de va priimi legea turcesca, si va muri tatald settfiindd cresting, fecioruld lul nu se face moscenitord lul. Alit patrulea fetfa, cutare Turd', deva erta robuld lul pe cutare Nazarineand, er acestil robti dupa ertaciune va muri far de apriimi legea turcesca cutare Turd", stapanuld set', nu se face clironomil acelui ertatii cu-tare Nazarineand. Deci aceste fetfale chip, coprinderea lord se cade a se urma cumil secuvine.

Si cumca, macarca s'ail lasatu si s'afi ertatt mumbaiaoa si de a se cumpera pe fiesi-care and ol, cu innalte porunci, prin marifetu casap -basil dupa vremi , dar este de maretrebuintia de a se aduce of din tinutuld inperatii mele pentru tainaturile mini' si pentruhrana lacuitorilord giarigradului, pentru acesta raelile Tierii-Rumanesci, sa nu ascundia oilelord de vendiare, ci cu pretiulit ce se politifsesce sa le vendia la negutiatori si gelepi. Siasia cu priveghiarea celui dupa vremi domnii alt Tieril-Rumanesci, sa nu faca cusurd dea trimite la ciarigradd cats de multe ol, si aceste of sa le vendia lacuitorii Tieril-Ruma-nesci, numal la acel negutiatori si gelepi caril be volt aduce in giarigradd, 6r nu in alte

Si cumca, Tiera-Rumanesca fiindg in loci' de cheleril inp6ratescii , si fiindfi-ca cerireasi ducerea inmultimil de zahrele, este celd mai de trebuintia, aceste dale tierl, Rumane-sci si Moldovii, in loci' de mucaesea ce se da, mai nainte din tote felurile de zahrele, care arasi same* raelile tieril, sa le cobore necontenitti zahrele din destuld la schelile Dnnarii, sisa be vendia dupa pretiuld ce se politifsesce in reizil corabiilord al capanului , veadiendilzahrele la acel reizi carat vomit merge la giarigradd , er nu la alte parts, dar far de a separasi tieranil de aratura si semenatura lenevinduse , ca mucaeseiaoa zahrelii s'ad redicatu,

Page 306: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

CONDICA DE CHRISOVE A LEI C. YPSJLANTU VODA 311

nici sa se ascundia zahreoa ce au, cu gandd de lacomfe, si cu acestii. chip(' raelile tieril sise folosesca si sa castige, er lacuitoril giarigradului sa patimesca, stenohorfe de hrana. Laacesta pricina sa pue necontenitit mare silintia, atatd cei dupa vreme domni, catil si boeril.

Si cumca on ce gresiela intemplatd a se face de nevoie de catre boeri si rae-lile Tieril-Rumanesci si al Moldovil la resmiritia trecuta, acestea tote pan& acumd fapte simisidrile lord, s'ad ertatd cu desevirsita ertare de catre inperatia mea, si nu va pomeniinperatfa mea nici odiniora nici cu mustrare nici cu isbanda la nici unuld. dintre el, pentrucele trecute faptele lord, si de acumd innainte, pre catti vord fi statornici la stejaruld su-puneril si ascultaril catre pre-puternica mea inperatfe, si vorti urma datorfileneabatenduse din supunerea ce se cade, n'att a vede altd cevasi din partea inperatfi mele,far& numai de dal mild, milostivire si miloserdfe.

Si alma la, pricina intre domnuld Tieril-Rumanesci si intre naziruld Silistril pentruhotaruld de matca Dunarii sa se urmeze cu luare aminte cea de mai pe urma alit doilearancid data porund la letu 77 coprindietore si de cele ce s'au datii mai nainte innalte po-run&

Si cumcd. boerfile Tierii-Rumanesd si a Moldova de vreme ce se cade a se cla in-tre Greci si intre pamentena cei alesi card pot(' a le chivernisi bine si de credintia , pen-tru acesta, pricina boerfilord, se lass la cei (WO vremi domni Tieril-Rumanesci si Moldova,ca sa metacherisesca la slujba lord dupa trebuintia pe eel credinciosi si vrednicl atatil dinGreci si din pamenteni, protimisindit insa pe eel mai de treba din pamenteni boeri laboerfile ce sunt in nadinsu pamenteniloril.

Si cumca candil va fi trebuintia de cherestele pentru intemeiarea cetatilord. dela Ru-mele, sa se tae acestea din muntil Tierii-Rumanesci si al Moldovii, si sa se care la ken-rile ce vord face trebuintia, si luandit senetit pecetluitil dela binaemeni sa se platesca farde lips& pretiuld. Wahl si alit caratului acestii cherestele din banii haraciului Tieril-Ruma-nesci si aid Moldovii, far de a se scade nici and band.

Si cumca vitele ce sunt in soma ustalii dela Mangalia si care sunt la ciftiliculd Man-gala sa se opresca de acumd innainte a nu le paste in tiers, atatii vara cat(' si erna, siinteacestasi sa se apere seraca raiaoa din paguba acesta; insa s'ad gasitil trecutii incaiduld divanului ca la suruturile ce se vord dice mai giosit, s'ad adaosti si celd spre aju-tord i aperarea lord siartd: dupa mila si milostivirea inperatfi mele catre ei, ca sa aiba lu-are aminte de acumd innainte, si ca sa lucreze cele cadiute la indatorita lord supunere, farde a se abate nici de carat pand la und fird de pelt din calea dreptatii si a supuneril du-pa datoria lord, si aducendd mare supunere la domnil lord dupd, vreml, fa.cendit silintia siluare aminte la inplinirea inperatescil slujbe; si departanduse cu mare Mare aminte de cellmai pucind cusurd. Acele siarturi sunt acestea:

Cumca de acumit innainte, sa nu se cell dela Tiera-Rumanesca mai multd de cat(' si6-se sute noue-spre-diece pungl de bani; er din tiera Moldova, mai multd de catt o mitatrel-dieci si cinci pungi si patru sute patru-died si cinci tl:, cu nume de haraciuld anului,care dajdie a fiesi-cariia tieri sit se dea aid la Qiarigradd la sfirsituld fiesi-druia and, sisa nu se randuesca in havalele.

Si cumca sa se dea din partea Tieril-Rumanesci Eke-dieci de mil tl:, bani gata si hi-crurl la poclonuld bairiamului, si patru-dieci de mil rechiabie. Er din partea tieril Moldorvii, pentru poclonuld bairamului in bani gata si in lucruri, noue-died de mil tl:, si rechiabiedoue-died si cinci mil tl:, er mai multd sa nu se cera.

Si cumca pentru domni sa nu se cera pe fiesi -care and banii mucarelulul, si pre catdnu se va intempla vreo gresiela lul, si sa se dovedesca bine, Ann se mazilesca, si dela Llom-nil ce se oranduescil dupit vremi, sa nu se cell giaizele si avaeturi mai mita de Wit esteobicinuitii din vechime, care aceste obicinuite giaizele si avaeturi sa nu se iea dela raele ,ci sa se platen& din veniturile chiard ale domnilord, ocne, vaml, si din rusumaturi.

Si cumca cei dupa 'npregiurii acestord doue tieri, pad, cadff, si alti zabiti, sa nu fa-c& cereri si sa cera hasurl si avaeturi a carora pagubA se razima la soraca raia, si O. nu

s'ad

supusilord,

catti

chipti

Page 307: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

312 TESAURU DE MONUMENTEISTORICE

trimitia despre partea lord mumbasiri, numai si numai de a lila bans, care acestea nu sesufere de catre inperatfa mea.

Si cumca candti se va intempla a se face mazill si a se randul cei din dregetoriilepre-puternicil mele inperatii, ad sa dea nici unit fell de giaize si avaeturi lord.

Si cumca din numitele cloud tieri din tote felurimile zahrelilorii sa se cera suma pecatd nu se aduce superare raelil, si candu miria vg, cumpera zahrea din numitele tierl, sase platesca pretiuld acel zahrele cu bani gata, si chiria st, nu se incarce la raele. Er canduvolt cumpera negutiatorii zaherele, sa se platesca cu bani gata, cu pretiuld ce se politifsesce.

Si cumca fiindii-ca se coprinde la acele date mai nainte sfinte porunci, dupa cumddist mai susti, ca cumpdranduse of din amendoue disele tierl prin marifetu saigfflorti si alomenilord lui casapd-basia, este pricinuitord de paguba si asuprire la raele, alma s'ad distimai nainte, s'ad ertatd sa nu se fact acea aunperatore de 01; dar de vreme a este trebu-intia de a se aduce 01 din tinutulu inperatfi mele pentru tainaturile mirii, si pentru hranalacuitorilord giarigradului , pentru acesta, raelile Tierii-Rumanesci st, nu ascundia oile lordde vendiare, d cu pretiulu ce se politifsesce O. le vendia la negutiatori si la gelepi, si asiacu priveghiarea celorti dupa vremi domni of tieril, sa, nu faca cusurii de a porn1 la ciari-gradil cats de multe oi, si sa le vendia lacuitorii tieril aceste of numai la acel negutiatorisi gelepi carii vorii sa le aduca la ciarigradd, er nu la alte parti. Pentru care si de acumiiinnainte se va face silintia si lucrare cate sunt de trebuintia la acestea.

Si cumca candu se void cere dela cloud tieri cherestele sad alte trebuinciOse de zi-diri, sa se dea scire de suma ceruta la domnii dupa vremi, si asia sa se care cele ce secell, la hotarele acestorti done tieri, sa se platesca pretiuld taiaril si caratului la raele de-la cei ce sunt meemuri la acestii felt' de binale, cu mijlocti care sa dea mina raelilord, sicu banl gata; dar sa nu se silesca raelile a le cart acestea ce se cerii, sad cherestea sad al-tele , dart, din hotarele tieril lord.

Asijderea, canal se va cere dela aceste cloud memlecheturi, salahorl si cart, sa seplatdsca far de a se scade din obicinuita plata lord nici unit band, nici sa se prelungescavremea platiril loru.

Si cumca sa nu se sufere a intra intr'aceste cloud memlecheturi afara din negutiatoriifermanlii , nimeni din pregiurulti Dunaril lacuitori si iamacl , cu scoposuld pagubil si vdte-maril raelil, si sa umble intoranduse pin tier* nici sa are nici sa semine locuri ce se cu-vine raelilord a cloud memlecheturi, nici sa bage vitele lord pentru pasiunea si hrana lord;dr tine va cuteza a face inpotriva acestul nizamt, sa se pedepsesca strajnicd.

Si cumca de s'ad stapanitd dupa pace locurile raelilord, sa se intorca la stapanii lord.Si cum* candtt nu va fi mare trebuintia si grabnica pricing, sa nu se trimitia cu

mumbasIri la aceste dOue memlecheturi despre partea inperatii mele, si canal se va tri-mite sa nu se cent plata mumbasieretului lord dela raele, nici sit se zebovesca in tiers cuisvodirea a felt' de felt' de pricini. Acestea siarturi adtoganduse la cele de mai nainte, sase urmeze totdeauna, si pazinduse la mainile lord, in vreme de trebuintia sa se caute cai-durile fiesce-caria pricini dintr'acestea , si sa se lucreze acestea cate se cerd; dr tine vacutezt inpotriva acestora a face ceva, on -tine va fi, ca sa se pedepsesca, St, se arate la pre-puternica mea porta si sa-si iea pedepsa.

Si de vreme ca s'ad datii mg nainte porunca, ca boeril carii ad slugitil cu credintiala pre-puternica inpdratia mea si se supund la domnii lortt , sa li se dea chiard treptile sidregetorfile care s'au invrednicitii mai innainte de resmiritia , si sa li se lase in stapanirealord mosfile lord, incattt fiindii-ca se face silintia si nevointia, de a se pazi totdeauna siar-turile ce s'au disd, si ca sa se dreg si sa se sporesca mosfile si coprinsurile boerilord lacare razima traiuld lord, si ca sa aiba dupd vechiuld obiceid folosurile ce li se cuvine sitreptile dregdtorfilortt lord celord de mai nainte, cu siartd, ca sa nu se lenevesca catii unitfird de pert de a pune in fapta la tea indatorita mare supunere si la porunca si vointiadomnilord lord, si candti se volt purta asia, sa li se fact silintia spre ocrotirea lordf meta-therisindui la dregetorfi si pazinduse privelegiurile lord, acestii felt' de silintia fiinda pricing,la sporirea tieril; se poruncesce boerilord numitei tieri sa se lase de cererile fart cuventil

Page 308: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

CONDICA OE CHRISOVE A LUI C. YPSILANTU VODA 313

ti fat% cuviintia, si mat vertosa de acele cereri care nu potti suferi raelile din pricina pre-pedenil la care ad cadiutil tiera in vremea resboiulut. Er de nu se va supune vreunuld dintr'acestia la porunca acesta, si inpotriva inperatescit mete vointie va pagubl si va superspe seraca raia, si se va amesteca la lucrurile care nu i se cade , si va cuteza a se apneade lucruri si cererl fara oranduela si dint din hotarele WI, care pricinuesca turburare ni-zamulut si resvratiff, si de va std inpotriva la urmarea acestora bane oranduelt cu careumbla donmuld lord spre indreptarea obladuiril tieril si spre odichna si manghiareasi de va cuteza la vreo fapta far de vointia domnulut sea , de vreme ca cel despre partedinperatli mete alest si asupra lord randuiti domol, aft tots volnicia a pedepsi pe acesta fellde nesupusi cu pedepsa ce li se cuvine; pentru care sa se fad, tots silintia de a pedepsi,(WO cumd dish, acesta fell de nesupusi, ca sit aiba repaost si odichna skacile raele,si paza nizamulut tieril.

Si cumca dajdiea dupeste anti care se analogisesce la tea raiaoa sä se adunedela tots duph cumt cu dreptate va ctide in partea fies1:-caruia, er nu cu unile mijlOcesi pricinuirl fara tale , unit din raele sa se apere de dajde, si partea lora sa se incarcela ceilalta raia; la acestea tote si se fach totdeauna luare aminte, ca sa se pazesca drep-tatea, si de acesta feld de apkare fara tale sa se fach dephrtare , ca sa se urmeze drep-tatea totdeauna. Si de vreme ce pentru acestea tote siarturt, s'ad data pe largo sfanta po-runca plink de milostivire la letuld 1098, la luna lui rebiul-evel, la vremea inperatii a po-menitulul intru fericire pre-slavitulul unchiulul mien sultana Hamitti, (caruia fie IMO. si er-tare) care porunca s'ail gasitti trecuta in caidii cu tote aceste mat suss disc siarturt , cestint pricinuitOre de dress si sporirea a &et Tierl-Rumanesct si a nizamulut el, si pricina deapkarea a multord n6pastuirl a lacuitorilord; pentru care, dupe mila inperatii mete asupratuturord ticalost si nevoiasi, care se nasce din bunhtatea si iubirea de dreptate a inperatiimele, si dupe inperatesca milostivire catre raiaoa ce-ml este data amanetti dela DomnuldDumnedied, s'ati fostal data inperatesca mea porunca la lett 1206, inpodobita cu sfanta ha-tihumaiunt, coprindietore de cele deu6 porunct date mat nainte, una cu sfantuld hatihuma-iunt la 16th 1188, cuma s'au dish mat suss, er una tots cu acesta coprinsti la letu 1198,vrendu inperatia mea si la cele pline de dreptate dilele inperatii mele a se urma asemineaaceste siarturt care se coprindu la porunca cea data mat nainte, si ca sa se sevirsi6sca re-paosuld seracilord, si mat vertosti ca sit se ispravesch cele spre indreptare si sporirea tieril,urmanduse laudata noima, care se coprinde la ceilalth innalta inperatesca porunca de ertarede dot ant dupe pace, dupe mila si milostivirea inperatii mele asupra tuturorti lacuitorilordtierit , er dupe inplinirea ertaril de dot ant sit se indrepteze cele ce ad a rkpunde dajde,poclonuld bairamulut , si rechiabie , giaize , si alte avaeturl, dupe siarturile ce s'ati dish matsusd. Acestea insi coprindu poruncile ce s'ati datti mat nainte. Dar fiinda-ca cu trecereavremil s'au pricinuitti la unile dintre siarturile ce s'au aretatd mat sushi turburare si cata-chrisis, er duph cele de intre pre-puternica inperatia mea si intre inperatla rusesca urmatoresiarturt, ahtinamele, are dreptate inperatfa rusesca a face mijlocire pentru memlechetulti Tieril-Rumanesci si aid Moldovit.

Pentru acesta,, spre intarirea inplinirii de acumil innainte a diselord siarturt, soluldet ce se afla in giarigradd ail aretatd la pre-innaltiata mea porta prin tacrirti, avenda po-runca despre partea inperatli tut ca sa cera adaosu la siarturile de mat nainte acestord ma-dele ce se vorti dice innainte.

alma de acuma innainte vremea domnilord sa fie randuita pink in siepte ant deplina,socotinduse din dioa ce se volt randul domni, si pe catti nu se va areta gresiela dovedita,domnil sa nu se fad manzill mat naintel vremil de siepte ant, er inteacesta diastima de siep-te ant aretanduse vina, de se va da scire despre partea inperatii mele catre solulti Rusil, side se va dovedi si se va incredintia, ca cu adeverata este vinovatti la gresiela, numat la a-cea vreme sa fie slobodil mazill.

Dajdiile, avaeturt, si cerert ce s'ati isvoditti din noti in urine sinetuluI ce s'au facutala lets 1198, sa lipsesca, si duph acesta temeid sa randuesca si sä asieze domnit tierit in-preuna cu boerit darile dupeste anti. si sit le cisluesca dupe dreptate, si sa alba luare aminte

40

raelit,

Wait

a-la

Page 309: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

314 TESAURC DE MONUMENTE ISTORICE

eel dupa vremi domnil Tieril-Rumanesci a aye ipolipsis la anaforalile si aretarile ce va facedupa vremi adult Rusil, atatti dupa acesta made a dajdiilord cat) si de privelegiurile tierii,si mai vertost pentru paza siarturiloril ce se coprindit la acesta pre-innalta inperatesca pa-run&

Pentru ca sa se redice si sa lipsesca catachrisis ce s'at intemplatii adeca la mad6oaraelilort ce nu daft birii, la scutelnicii boerilortl, si asia ca sa se usiureze greotatea acestil dartfara de oranduela, sa nu remae slobodii de bird nicl unulit din raele, afarit din suma scu-telnicilorii ce sunt scrisi din vechime la vistierie, ci toti de o potriva sit redice greotateadaril, si O. se zaticnesca cu totult fiesi-care superare si neodichna catre raele despre par-tea tacsildarilorit dajdiilort.

Si de vreme ce spre plata lefilorit ostasilort din tiara este trebuinciosit a se face osuma de ajutort si despre partea Moldovii, aruncanduse dajdiile deosebitti pentru acestia, sase otcarmuesca acestea cu dreptate dupa pre-innalta porunca ce se va da pentru acesta. Siinca sa se poruncesca domnului cu boeril Tierii-Rumanesci pentru scoterea catii de grabila ostasilorii din tiers, si pentru indreptarea lefilort dupa lunl ce s'ait dist mai susit.

Si de vreme ce plata numitelorit lefi cauta spre a se face tacsilii banil ce sunt trebu-inciosi la acesta, inplinindt domnulii acesta insarcinata datoria lul, in urma acesteia sa sedaruescit cu milostivire catre raelile Tierii-Rumanesci o ertare de dajde unit ant deplinii.

Cate orandueli se vorti face despre partea inperatii male de felurime de zahrea , deuntil, de ol, si in scurat, de cele ce se fact in Tiara-Rumanesca, sa se arate aievea suma a-cestora la poruncile ce se vort da pentru acestea, si intr'acestit felt de innalte porunci sitse numesca porunca si catre boeri, si sa se citesca de facia intru audiult tuturort in di-vanult Tierii-Rumanesci.

Si de vreme ce este a se face vorba cu boerii, aceaii-felt de cerire, on ce felt va fi,de este putintia tacsilit tots sail in parte, dela tiers sat ba; pentru acesta rugamintea si ce-rirea ce vort face boerii prin marifetu domnului lord sa se asculte, er pretiult diseloril ran-duell sa se platesca despre partea min i, far de prelungire de vreme, dupa pretiulu ce sepolitifsesce, dar cu altii felt sa nu se faca mubaia.

Er pentru zaherea ce se cumpera pe fiesi-care ant despre partea mirii, sa se platescapretiulii dupa fiatult ce se va rope pe fiesi-care ant la schela Brailil, si pentru ca sa nuse incarce greotate la raele, caratulit zahrelil, caranduse angaria, eel(' dup6, vremi domml sase silesca cu credintia ca sa se rupa fiiatult zahrelil la numita schela, socotinduse si chirfa.

Cele dupa vremi innalte poruncl ce se daii, si cauta spre memlechetult Tieril -Ruma-nesci, sa se citesca intru audiult tuturorti Ia divanulit Tieril-Rumanesci, si dupa citanialore sa se pue spre paza la condicile tierii.

Dregetorfile tieril, sit se dea la pamenteni, dar sa fie in puterea domnului dupa vremisa alega si sa randuesca la acelea si din Grail eel cinstiti si cu sciintia si vrednicl ace-stort dregetorfi, si candii se va intempla vre o superare despre partea Grecilort la drege-torfile ce vort fi randuiti, celt dupa vremi domnit sa-I mazilesca si sa-1 pedepsesca, si pe a-cestia dupa cumii si pe pamentenii boeri, si sa-i silesca a intorce innapol cele ce at luatii cunepaste.

Cate cheltueli vort trebul pentru chivernisela menzilurilorii dupeste anti, sa le randu-&ea si sa le hotaresca pe fiesce-ce ant, celii dupa vremi domnii inpreuna cu boerii divanului,si mai multit de catil suma cea randuita sa nu se mai iea, cu nici unit felt de pricinuire.

Chivernisela spitalurilort si scdlilorft si poduriloril si altort aseminea pricini care secuvinit si sunt chiarii ale tierii, sa se faca havalea porunca domnului dupa vremi catre bo-eril tierii.

Si din calugari ce nu sunt legati la ma'nastiri si mitropolitu, murindit cineva, cele ce re-mant avutfa lord, sa nu se cera de nimenl, ci sa se faca tacsilii prin marifetu domnilort dupavremi, ca unit venitil cast ce se cuvine la semi si Ia sermanl si la alte fapte bune ; dr dincalugarit ce sunt legati la manastirl, de va muri cineva, averea lort sa se iea, ca unit venititmanastiril la care at fostii inchinatt.

Page 310: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

CONDICA DE CHRISOVE A 'Mil C, YPSILANTU VODA 315

Pentru neferii ce sunt in slujba tieril din inceputa pentru paza el, sa-lranduesca dom-nula dup. vremi, facendit vorba pentru acesta cu boerii pamenteni.

Cate mosii ale Tierii-Rumanesci si a Moldovil care sunt pe numele raeliloru hrapin-duse si stapaninduse cu nedreptate in Tiera-Rumanesca, in partile Giurgiovului i Brailii siCule, si peste Olta, er la Moldova, la tinutula Hotinului, acesta felt de locuri hrapite a Tie-rii-Rumanesci si a Moldovil, sä se intOrca., si la innaltele porunci ce se dau de aceste pri-cini catre eel ce se cade, sa, se hotaresca vremea.

Si fiinda-ca este denadinsti vointia inperatfi mele ca, dupa cumti se arata mai suss, sase faca luare aminte, ca de acuma innainte, afara din negutiatorii fermanlii , cad din lacu-itorii partilora Dunftril si din iamaci si altil, inpotriva siarturilora volt vre sa intre la a-ceste done memlecheturi, si sa se salasiluesca si sa pagubesca pe raele, sa se zaticnesca sisa se isgonesca acesta felt de omens.

De acuma innainte cite pre-inalte porunci se volt trimite la aceste done tiers O. fiepotrivite cu aceste siarturi si cu privelegiuri si obiceiurile tierilora.

Sa se sevirsiesca tote mijlocile si chipuri care pricinuesca indreptare, sporire si bu-ns stare si desevirsita repaosula lacuitorilort tieril ce sunt suptli acoperementula inpera-tfi mele, si sa nu se sufere vre o fapta inpotriva privelegiurilora ce s'ail miluiti tierileprinteacesta pre-innalta phrunca. Pentru acesta, s'ati data acesta pre-innalta porunca coprin-dietore ca, dupa firesca credintia ta, si dupa dreptatea, oserdia si rivna ta spre multiamireainperatfi mele, atatti tu numitule domna cata si boerii si lacuitoril tieril, facendit indatoritamultiumire pentru acestea care v'atl invrednicita acuma privelegiuri , si silinduve la inpli-nirea randuelilorti, care se volt cere prin inna'tele inperatescile mele porunci, potrivite cucele mai susti scrise siarturi, sa puneti tote feltda de silintia si nevointia totdeauna, ca sainpliniti cele ce se cuvinti la suptmere si ascultare, si sa ispraviti cele ce urmeza la supu-nere si credintia vostra, si sa se faca luare aminte si paza de a nu suferi a se intemplhvre unit lucru cata unit lira de pert inpotriva acestii innalte poruncl, si inpotriva inpe-ratescii mele vointie ce s'ati trimisa acii. Deci, poruncesca ca tu, mai susil numitule domna,sa citesci acesta innalta a mea porunca, inaintea mitropolitului, episcopilora, archimandritilora,si calugarilorti, si igumenilora , si tuturora boerilorti, boerinasilorti, si lacuitorilorti raele, sisa publicuesci noima acestii aretatore iubire de dreptate a inperatfi mele, si sa incredintiezipe toll ca, atata boerii, dal si ceilalta raih a tieril, pe tutu nu se volt abate din calea ceadrepta, urmandti cuviinciosii supuneri si ascultare, si clang' cea indatorita urmare la pre-innaltele inperatescile mele porunci, vora fi in dilele inperatfi mele cei iubitore de dreptatein tota felula miluiti tota raiaoa , si cei slabi si neputinciosi, cu inperatescile mele mill, sivora castiga necontenita si pururea odichna si repaost nemaxginita.

Er tu, mal susil numitule domna si eel dupa tine domni, pe catti facet! cele cuviinciosela supunerea vostra si la multiamirea inperatescilorti mele catre voi facerl de bine, si sevfr-siti se cent dela mai susil aretate inperatescile mele poruncl, sa fits incredintiati ca,de nu se va areth vreo gresiela a ta, dovedita si aievea cerenda mazilfe si schimbarea ta,nu vel cerca grigea mazilfi , si pre catti to afli la cea cunoscuta si obicinuita credintia sidreptatea ta, vei remane la domnia tieril; si nu numal se volt pazi a pururea tote siartu-rile ce s'aa (Usti mai susti, ci se va face si silintia ca sa se urmeze, atatil despre partea in-peratfi mele, cata si despre partea vizirilorti mid cei marl si slavitilort vechilil inperatfimele, cite s'at invrednicita raelile tieril mill si repaosa la fericite dilele a pre-slavitului mo-siului miett sultana Muhametti, asupra caruia (sa, plena Domnulit, nemarginita plele de ertare);si ca este adeveratii si negresita ca cats din lacuitoril Dunarii, serhaturilort si altoru partsmarl' sat mid, volt cuteza fapte in potriva nizamului ce s'ati data, acesta felt de omeni,in cesula ce se va lua veste de relile urmarile lore, se volt pedepsi cu cuviinctose pedepse;si aretanda si incredintianda tu, numitule domnii alt Tieril-Rumanesci, tuturorti boerilora sicelorlanti raele si lacuitorilora tieril noima acestii pre-innalte porunci vei poruncl si velorandul sa fie napristana rugatori catre Domnult Dumnediet pentru indelungarea vietil si in-peratfi mele si pentru intemeiarea slavil si maririi mele, pazindute de tau lucrult inpotrivaacestii innalte poruncil mele ce sat datt la luna lui gemazeul-ahir, a veletului 1217.

cite

Page 311: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

316 TESAUBU DI MON UhiENTE ISTO RICE

Ili

Chrisoveln chiprovetilorn i Barenica dela Vel -Oona i prez Oita, 1803, Avg. 1.

Starostea si cu epitropi anume dela cumpania chiprovetilord i Ramnice delaVel-Ocna of prez Olte, si tuturorti celore dela acesta cumpanie, cati se coprinde in foia lore,ce s'au asiediatti la vistierfe, cars!, vediendii domnfa mea, ci, of asiediamente prin chrisovedomnesci, atate dela domnfa sa parintele domnfi mele, Alexandru voda Ypsilanti, clime si aledomnfi sale, fratelui Alexandru vode Muruze, i prin alte chriseve ale altorti frati trecuti domnfi,mai din nainte eke si mai dupii urine, de oranduelile dajdfflorti si a milelorti ce sunt a 11se pazi, dupe cumi printr'acestu cinst. chrisovii, ce ant's binevoitti a le da, se coprinde ,prin care hotarime ca: antaiu, crud cinci-died si patru, in mode none-died si siese, ce secoprinde numele loril in foia pecetluita, sa dea tots pe anti tl : tuna mie done sute noue-diedsi siese, si el intro densil sa se cisluesca, (Uncle fiesi-care dupe puterea si deosebitamile ame facutii domnfa mea, ca crud deue-dieci, in mode patru-dieci, carii drasi se co-prinde numele lore intr'aceeasi foie, tote dintre (tonsil, sa, scutesca drepte bucatele lore dedijmarita i vinariciti, si acestia sa aiba a da, de truce pe anti cite tl: patru-died si doi, carefacti inteune anti la aceste crud doue-dieci, tl: opal, sute patru - dieci, si pentru aceste cruddaue-dieci facenduse alegire de catre tote obscea acestii cumpanii, sa vie cu adeverintiecalite de ceilanti , si li se yore da deosebite cart! ale domnfi mele pe numele lore de milace ame facutti cu densil, a scuts dijmaritil si viniriciii, care dajdie a cestora cu suma celoritdin suse, peste tote se licit intr'unti and tl : done mie una suta trei-dieci si siese; si acestiban!, se aiba, a-I da la vistierfa domnfi mele dupe urmarea dajdfflorti ce se volt orandulpe celelalte bresle; si deosebite sa aiba a da la casa rasurilord de tote leu eke paralesiei-spre-diece, precumii se urmeza si la celelalte bresle; er mat multti dinteacesti asiedia-mentti ce li s'ati facutti de domnfa mea de nimicii se, nu fie superati. Asijderea sa aibavolnicie acesti mal suse numiti negutiatori chiproveti cat! sunt cu birulti lore la acesta cum-panic carora sa li se dea adeverintie dela vistierfe pe numele lorti, spre a fi sciutI si cum-scuti ce sunt la acesta, cumpanie, ca sa siedia cu casile lore, la Craiova, la Rimnice si laOcnele-marl, se-si vendia marfa lore cu redicata si cu meruntisiu in pravalii, cautandusI or! -cealisiverisie arti vre sa face, far de Ind o smintela de nimeni, precumi si de catre dumnea-lore ispravnici intru nimicti se nu se supere. La inplinirea fiesi-caruia anti la diva SfantululVasilie adunanduse negutiatoril si cu epitropil, sa iea settle starostil, si de nu va fi slugittibine, sae va fi facutti niscareva mancatoril, sa aibit volnide se alega dintre densil altii sta-roste, si prin scirea dotnnii sa-le asiedie staroste. Starostea si cu epitropil se aiba voie sitjudece pe negutiatori dela acesta cumpanie, candii unulti cu altule yore aye pricini; er canduva aye vre unit negutiatoriti pricina cu alte omit de tiers, sae va fi alte pricini marl de ob.ace, atunci sa rentae supte judecata dumnealu! vel-bane. Si aibe, voe starostea si cu epi-tropil, ca sa priimesca la acesta cumpanie negutiatori streini cate de multi, insa crestiniserbl, si altfelu de omens, clandil in scire la vistierfa domnfi mele, ca se li se adaoge numelein cat. pecetluitti, sporinduse si suma banilorti. Pe Armeni si pe Ovrei, mit nu yore fi le-gati cu birulir la vistierfe, nicl de cume sa nut priimesce a tine pravalii sa vendia cu me-runtisie, ci cande s'arti ispiti vre unulti dintr'acestia sa-si deschidia pravalfe a vinde cu me-run tisiulti, Mate se face scire dumnealul vel-banti, ca sa-I isgonesca. Asijderea si negutta-torif crestinl caril nu yore fi cu birti la acesta cumpanie, sae legati cu deosebita dajde 1avistierfa domnesee, erasi se nu fie slobodi a-si deschide prevalfile sa vendia cu meruntisitt,Cantle s'ar intempla sa more vre unit negutiatore cresting far do chironomi adeverati, sa nufie slobodi nimeni la lucrurile si marfa lui a le lua si a le vinde, ci starostea si cu epitro-pil mergende, sa pecetluesca marfa si ce ar fi, si asiedianduse la unit loco suptu pecete, safact scire la domnfe de tote cite voril fi remase, si asia se stea, pant dude va veni stapaniteel ce li se va Cade a lua acele lucrurl. Pentrudt fiincli Omen! streini si vrendi domnfa mease se adaoge acesta cumpanie si cu alt! streini duprin alte pirti, learnt facutti asiediameettipentru randulti dajdiiiord si pentru alte obiceiurl ce ai avutti mal din nainte, se fie in pace

mut;

is,

Page 312: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

CONDICA DE CHRISOVE A LUI C. YPSILANTU VODA 317

fil de cat de olacft, de inprumutart canda s'ar intempla la alte refeturl, de fumarita, de co-taritd, si de alte angarit ale tieril, pentru ea aceste milt si oranduelt ce se coprindil matsusti leail avutti si mat din nainte, precuma am vediutu domnfa mea chrisovula domnii saleparintelut domnii mele Alexandru voda Ypsilantii, si alit domnii sale fratelul Alexandruvon, Muruza, i alte chrisove ale altora fratl domni trecuti. Si pentru ca sa se pazesca ne-stramutata milile acestea ce se coprinda mat susa, am intaritft cluisovula acesta Cu peceteasi iscalitura domnii mele. 1803, Avg. 1.

Iv

Chricovnlu cumpanii aei none of orasin Craiovii and Dolju, 1803, Avg. 28.

Starostea si cu dot epitropi anume dela cumpania cea Ilona a orasiulut domnii meleCraiova sud Do lja, si tuturorii negutiatorilora dela acesta cumpanie, cab se coprinde in f6ia lora ces'ati asiediatil la vistierie, carit fiinda-ca all avuta asiediamenta prin chrisove domnesci de o-randuela dajdiilorti si a milelorti ce sunt a se 021 dupa cumt printr'acestu cinstitu chri-soya alit domnii mele ce acumtt intru acesta de Dumniedieft heredita antaia nostra domnfea Tierit-Rumanesd am binevoita a le da , se coprinde, prin care hotarima : ca, crud siep-te-diect si siepte, in mode una suta cinci -dieci si patru, sa aiba a cla pe anti tl: trel mieuna suta optti- spre - diece, bant siet-dieci, i cruel si patru, in mode siei-diect si pa-tru, pe anti tl : una mie patru sute patru - dieci, si numele acestora se coprinde in foia pe-cetluita, earora sa li se dea adeverintie dela vistierie pe numele lord, spre a fi sciuta si cu-noscutt eh sunt la acesta cumpanie, care facti peste tofu inteurni anti, la aceste crud una sutapatru-died si una, tl: patru mie and sute cinci -dieci si optii, bruit siet-diect, si acesti bantsa alba a-I da, la vistieria domnii mele dupa', urmarea dajdiilortit ce se vora orandul pe man-zill, precuma si cate parale siet-spre-diece de totii leu ce intocmita a se da la casa ra-surilorfz, pentru lefile celoru ce slugesca; er mat multi!' din acesta asiediamenta ce li s'aiifacutft de domnfa mea, de nimicil sa nu fie superati; si dupa ruptOrea ce li s'aa &mita saaiba a le face starostea cisla pe dreptate dupa starea si puterea fiest-caruia, purtanda gri-ja a le stringe si banil ruptoriilora, ca sa-i dea la vremea cea oranduita dela vistierie. La inplinirea fiesi-caruia anti la diva Sfantulut Vasilie , el intre densil adunanduse la unit boat,si luanda soma starostil, si candil nu se va purta bine, sa alega altulit dintre densil care vasocoti, si prin scirea domnii sa-ld asiedie staroste, si canda vorii cunosce eft sunt asupritisi napastuiti de staroste, sa mere' la dumnealorti boeril caimacami at Craiovei sail la is-pravnicii judeciulut, sa-st arate jalba, ca sa li se faca isbranire, si canda dupa acea alegire cele va face nu se volt odichnl voril veni si la divanit de unde 'si va afla tots dreptatea.

Am fa.' cuta domnfa mea mil& cu densil, ca pe drepte bucatele lorit de dijmarita i vi-naricift sit nu se supere, sa fie aperatl de cal de olacit, de zahrele, de vase, de asternuturilemusafirilort, de fumarita, de carnanaritil, si de cotaritii; mat adaogamil domnfa mea si ace-sta mjla cu densil, ca sa aiba cate o calfa de pravalie scutita a tine starostea. si modedot oment far de pricina, pentru cautatu trebilorit cumpanit; a fi aperatl tot' acestl cumpa,nistl si de vama butilorit, precumit si de avaetulti ce ar cauta, polcov. a pretenderisi deladensil. Asijderea eandt s'ar intempla sa mod), vre unulti dinteensil, sa nu Mb/ vote a punedintr'alte bresle la cumpanie, ci numat feeiori de at lora, sail de ar veni vre unit din ne-gutiatoril streint care dupa mila acesta ce amii facutil domnfa mea art vre sa se asiedie intiers, priiminduse de cumpanie, sa vie dinteensit cu cartea dumnealut caimacamulul i delastarostea si dela altii dintr'acestl negutiatori, si aretanduse la domnfa mea, asia va intra laacesta bresla, er intealta chipit sa nu intre nimenea: sa dea scire la vistieria domnesca pen-tru can vora fi mat adaosti pans la inplinirea anulut, ca sa li se scrie numele in cat. vi-stierii. Starostea si cu epitropit sa aiba voie sa judece pe negutiatoril dela acesta cumpanie,eanda unulti cu altulti volt fi avenda pricina ; er candil va aye vre unit negutiatora judecatacu alta omit de tiers, sail anti fi alte priemi marl' de obsce, atunci sa remae supta judecata

siei dieci

s'ait

Page 313: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

318 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

dumnealui vel-banu sari a dumnealora boeriloril caimacami at Craiovei. SA aiba voie sta-rostea si cu epitropii, ca sa priimesca la acesta cumpanie negutiatort crestini Serbi si alt-felia de Omeni insa nu pamenteni. Care aceste indreptart leaf' avutit si dela alit trecutldomni, si pentru ca sa se pazesca asiediamentult si milele ce se coprinde mat susit nestra-mutatil, amu intaritit acesta cinstita chrisovil ce s'ati data dela vistierfa domnfi mele si cudomnesca nOstra pecete, in anula dintaitt acei de Dumnediea heredite nOue domnie a Tie-ril-Rumanesci, la anula mantuitora, tolc pisah gospod 1803, Avg. 28.

V

Talmacirea inperatesenlni hatilinmainnn ee s'an data la sfirsitnln lnnii lni rebininl evel Mtn 1218 pentrudijmaritn si vinaricin dela privelegiati, ea namai pe acestn ann en Mtn 1803, sa se platesca, far

de a se mai nrma alts data, care dupa ce s'an cititn facia in divan; s'an data in pastrarela Sfanta-Mitropolie, 1803, Tillie 19.

Alesule dintre domnii din amnia Mesfi, indata ce vet priimi acesta pre-innalta inperatescaa nOstra porunca, MAI fie cunoscutil, ca din cele par% mum(' trimise de catre tine scrise catre pre-innalta 'Astra Porta, s'ail cunoscuta, mind, din pricina trecutelorti resvratiri si urmatoreloraintemplari, ajungenda suma ce este datore Tiera-Rumanesca a o respunde, la cloud mil depungi de bani, 'Ate si mat multi, si pentru urmatorele de multe felurl cheltuell ajungendastarea tierii la o ticalosa schimbare, mat vertosit ca din pricina mai susa numitei datorii,cea mat mare suma s'ati redicata cu grele dobandi, care si curgendil spre sporire, ticalosaraia dintr'aceste nesuferite cheltuell cu totula paguhinduse, si din prelungirea greutatiloruajungendil cu totil la cea desevirsita neputintia, cu totult volt slabi la respunderea mat sustinumiteloril datorii, si amid dinteacesta in adevera se va prelungi respunderea datoriicanda nu se va gag mijloca, pentru aceste urmatore, fora indoela inceta incetit acesta datoriese va mai adaoga si se va mai spori. Pentru care si facenduse cuviinciosa chipzuire de catrerivnitorii patrii boeri divaniti, carii cu tote ca pentru mai inlesnirea respunderil numitelora da-torii, mat nainte pang a se inmulti, s'ati fostil socotitti, ca sa se intocmesca o deosebita dajdiede obsce a se da, de catre tots raiaoa (fate tl : 3 sail dad dupa analogon puteril fiesi-caruia, darpentru cea desevirsith cunoscuta ticAlosfe si slAbiciune a seracilorti raele, cu neputintia aft fostila intra in lucrare mijlocula de mat susil socotita, si erasi de alts parte fiinda cunoscuta cadupa urmathrile greutati intr' altil mijlocil nu iea sfirsitil respunderea inmultiteloril acestoradatorii, necontenitil ingrijinda ea sa se chipzuesca unit aka mijloca mat indemanata spreinlesnirea acestut lucru grew, cu sfatil de obsce s'aft gasitil cu cale, ca din pamentenit tieriice sunt din vechime miluiti supta umbrirea pre-puternicil nostre imperatfi cu nedarea deon -ce felt de dajdil, atata mitropolitu si episcopii cata si ceilanti boeri, si cu unit cuventasi tote manAstirile, ce cu nume de mill sunt nedajnici, catt adica sunt slobodi de dajdie, sadea inteacesta urmatora anti dijmarita si vinaricia, insa dijmaritu, sa se respundia de catretoti dupa, mijlocula ce din vechime s'ati obiclnllitu, er vinaliciulu, sa se respundia insa decatre lacuitori dupi vechiula obiceia, adica cute cinci bani de vadra, er de catre mitropo-litu, episcopt, boeri si manastiri, si toti ceilanti nedajnict, cute nOue bani de vadra, si pentruca sa lipsesca asupririle si nedreptatile ce pota sa se intemple la stringerea acestorti mai susilnumite alcatuite dajdil, sa se urmeze cu luare aminte capetele si ponturile ce pentru acesta sevora intocmi dela vistierie. Pentru care si ca sa nu se mat cent in vreuna felt de chipilnici de cuma vreo data de acuma innainte acesta de acuma dare ce s'ail chipzuitil spre a-jutoriula tierii, cu cuventil ca s'aa mai urmatil acesta si alta data, tiaa facuta aretare

boeri cerenda de obsce cu anafora prin rugaciune ca sa se intocmesca acesta cu intarire dinparte-ti prin domnescula tea cbrisova, coprindietoril si cu cele de catre vot obicinuite bise-ricesct afurisenit, si mat vertosti ca sa nu se mat cent aceste numite dart dela cei slobodisi nesupusi la dajdie, sa se dea si innalta nostra poruneA inpodobita cu sfantula nostru ha-tihumaiuna intarita asupra acestorti alcatuite pentru numitit nedajnici. Catre acesta si din cele

mirii,

nu-mitt

Page 314: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

CONDICA DE CHRISOVE A LUI C: YPSILANTU VODA 319

ce scril, cunoscuta ca datorfa ce este sa respundia tiera la mirie, si celelalte datorfice s'ail mai adunatil curgetore cu grele dobandi ca sa se respundia si sa se iconomisescaurmatorile cheltueli ale tieril peste putintia, fiinda ca sa se intocmesca lucrula intealtacu tote ca din cele mai susu de obsce chipzuite dajdil, tots suma cea adunata, cumil estecunoscutti, d'abia se aduna la noue sute de pungi de banl si nu ;mai multa, dar fiinda-caeste nedejde cu acesta suma a se mai usiura numitele datorfl si din celelalte urmatore ye-nituri, care cu ajutoriula lui Dumnediea este sa se respundia mai nainte de datorff, va luasfirsitti si acesta. Asupra cariia si se cere ca 0', se faca cuviinciOsa pre-innalta 'Astra mu-saade la rugaciunea numitilora boerI, cunoscuta fie ca acesta aretata credinciosa rivna a-tata din partea ta, tutu si din partea numitilora boeri, s'au priimita de bun& si laudatd lapre-innalta mea putere. Dec! dupa alma scril, dame si inperatesca nostra voie, ca sa se ieainteacesta curgetorti anti spre ajutoriula tieril dela cei mai susit nedajnicl numita dare dedijmarita si vinaricia, far de a se socoti acesta de acumti innainte ca o pilda urmata si altedatl. Asupra cariia s'ati data acumti acesta trimisa a noscra pre-innalta porunca inpodobitacu sfantula nostru inperatesca hatihurnaitinti, care intielegenduo dupa intielepciunea ta, cadupa mud s'au gasitu cu tale si s'ati hotarita cu chipzuire de obsce ca sa se respundiainteacesta urmatora anti numita dare de c'atre tot! nedajnici, adeca mitropolitu, episcopi,manastiri, boeril, si tot! ceilantl, spre ajutoriuld numitel datorli, s'ati data pre-innalta meavoie de urmare, ca sa se iea numal inteacesta curgdtorti anti numita dare, far de a se socotialts data dreptti pilda mai din nainte urmata, sa urmezi dupa mijlocu ce s'au disti, pum-dud tots cuviinciOsa silintia, spre sevirsirea acestil trebuintie, dupa vrednicia si credintiata, ingrijindti si mangainda pe lacuitorii raele pentru resuflarea si odichna lore. Asia-darsa urmezi dupa cumti printeacesta pre-innaltula nostru inperatescil hatihumaiuna ti se po-runcesce, ferindute de on -ce inpotriviri la eke 'ti poruncimit

VI

Chrisovuln pent= dijmaritn si vinaricin privelegiatiloru.

Ion Costandinu Alexandru Ypsilantu W. boj. milt. i gpodr. zeml.

Fiinda-ca tiera acesta din intemplarile trecutelora resvratiri ce au patimitd, nu numalad ajunsti la o prosta stare, ci si supusa au remasa la o mare suma de datorfe, precumiide obsce este sciute, pentru care inca de candt pronia dumnediedsca neat' adusti cu dom-nia la acesta scaunti si amt' gasita tiera inteacesta sarcina de datorie n'amti lipsita dom-nia mea a pururea a ingriji de a se gasi mijloca de mantuirea el de aceeasi greotate, dar in-templarile altora noue resvratiri din vecinatate de dincolo ce sunt sciute pricinuindti tierilling& aceeasi veche datorfe si alte greotati de cheltuell curgetore, cu o multime de left la

pentru paza el, precuma s'ati facuta vediute si cunoscute de tot!, si cu alte cereri a-desea si grele, aft adusa pe lacuitorii el a fi far de putintia si far de nddejde de a redidaceeasl sarcina veche a datorfi. Pentru aceea dar in multe chipurI neamti chipzuitti de a-cesta dinpreund cu pre-sfintfa sa alesula de Dumnediea mitropolitula tieril i parintii epi-scopi si cu dumnealorti cinstiti si credinciosl boerii veliti al divanului domnii mele, si cu toteca iconomisitti de o ca data prin inprumutari de ban! a se face usiurare de cea malmulta, parte a vechil datorfl, dar far de plata de dobandi grele nu s'au pututa gasi mijloca,care dobandi mergendd spre sporire, cu tutu dar se zebovia plata acestord datorfl, cu atatti malmulti! urma a se incarca. Acesta dar mare sarcina a tieril fiindu sciuta tuturora, si cuno-scuta fiinda prosta starea lacuitorilora intro care ati ajunsa din trecutele resvratiri, ca pu-tere n'ati rdmasa la (Mush de a respunde si acele datorfi pe laugh curgetorile cheltuell ce

-avea, aretatus'ad pre-sfintfa sa mitropolitulti si cu dumnealorti boeril pamentenl cu herbinterivna iubitori patril la acesta mare trebuintia a tieril, si vddienda ca intealta chipa nu pOtelua sfirsita respunderea acestorti datorfl care de ce merges mai multa se inmultia, insusi

s'ati

ostiri

s'ati

chipt5

Page 315: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

320 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

de sines! at chipzuita sa ajute asta unit data tiara si cu din privelegiulit dumnealorii, sprea se mantul dinteacesta mare sarcina, si prin anaforaoa ce neat facutii la 'utile 8 a acestularia neat aretatii ca, prin socotela de obsce a parintilorii archierel , a dumnealora boerilorilhalea si manzill alt doilea si alt treilea, s'aa gitsitil cu cale ca estimpa inteacestit anti saplatesca si manastirile i dumnealora boeril si toti privelegiatil de obsce dijmarita siriciu, insa dijmaritu deptil, si vinaricia cate none bani de vadra. A carora Avila laudanduodomnia mea, si priimindit anaforaoa ce neat facutil, alnu si deosebita si amt despartita dinvistieria domnii male venitula ce se va stringe, alt dijmaritului si alt privele-giatilora, facenda o deosebita casa intocmita cu patru boeri al divanului, la care sa se stringtoti banii din venitulu numitelora slujbe la acesta case, si prin epistasia dumnealora, cuscirea si porunca domnii mele, sa se dea in plata datorfilora tieril, far de a se amesteca saila se impartest vistieria sail camara domnii male la aceste venituri intro nimica. De altspate, Iiinda-ca emu avuta donanfa mea insciintiare din jalbile ce ni data, cumcacatachisis se faces mai nainte in pricina vinariciului, ca-ci vinaricerii in to' anii urma deIkea incarcaturi la diece, done, cu nume de obiceit, si inca une-or' si mai multii decatilla diece deue si trei, si alte nedeptati, care cu totulit fiinda nesuferite domnii mele, si vrendadomnia mea ca sa le redicama acestea si s& lipsesca, desevirsitil acele rele urmari si ne-dreptati, nu numai acurna inteacesta ant canda at a plat) si privelegiati toti vinariciu, ci sidela lacuitoril dajnici de obsce a nu le mai urma vinaricerii nici amnia, estimpt, nici in-Wahl viitorl, amt poruncita ca pre-sfintfa sa mitropolitu si cu dumnealora boeril de ob-sce, sa intocmesca ponturile cele cuviinciose si drepte, de urmarea slujbasilort, caril aretan-dune prin anafora ponturile ce at chipzuita leamit intaritit domnfa mea, si dupa ce s'aacute mai naintea vinh'riciului public& in tiara la toti de obsce, prin tote delurile i vaile, sa-tele si orasiele, trecenduse in condica divanului, learnt data si slujbasilora gatt celoaranduiti cu vinitriciu privelegiatilorit catil si cumperatorilorit de vinariciula celu obicinuita alitdajniciloru, ca si unii si altii sa se feresca a nu face cat"' de pucina incarcatua mai multi',nici la privelegiati, nici la dajnici, hotarindil ca nu num' estimpil canda platesca toti deobsce vinariciu, ci nici in anil viitorl canda at a plati numai dajnicii, sa nu se mai urmezeacea incarcatua la diece cloud sat macara la diece una cu nume de obiceia, si pentru maibuna n6dejde a nu se face vreo inpotriva urmare dupa ce at venial vremea vinariciului amtranduitu inteadinsa din boeri credinciosi a! divanului domnii mele cu vinariciuld privelegia-tiloru, de a-lu calla in credintia cu drepte oranduela, indatorindii pe 'acesti Well a ingrigisi de urmarile cumpitatoilorit de vinariciula dajnicilora, si asia banil ce se volt stringe delatote judeciele a! venitulu' acestuia din vinariciula privelegiatilora, sa se trimitia tot! la nu-mita casa, ca dupa cuma amt disu mal susil sa se dea in plata datoriilora tieril; nedejdu-indit cu ajutoiulit lui Dumnedieit ca cu veniturile acestorit slujbe si cu din altele ce ingri-gimt dorrinia mea, se va iconomisi a se usiura si a se marital tiara dinteacesta mare sar-cilia a datorii vechi. Fiindt insa ca acesta dare, de a plata adica estimpa si manastirile sibomil vinaricia si dijmarita, s'ait facutit cu acesta hotarire ca numai acumii odata intr'acestaanti sa se urmeze la acesta mare si deosebita trebuintia ce s'ait intemplata tieril, cunoscuta sisciuta de tot!, Or nu si alts data intealti anl, pentru ca nu care-cumil-vast sa se mai care,si alts data dela privelegiati acesta dare, or' cu cuventa de ajutoria sail cu pricina ca s'ailmai luatil si alts data, fa'cutuneall rugaciune de obsce sfintia lord parintil archierel si cudumnealora boeril prin numita anafora, ca sa se lege acesta prin domnesculit nostru chrisovacuma si prin putere de blestemil si afurisanie de a se pazi, si cittre acesta sa mijlocima ase intari si cu innalta inperatesca porunca, ca sa nu fie privelegiatil alts data bantuitl; acarora rugaciune, fiinda in adevera drepte si cu cale, emu priimit'o domnia mea, si facen-duo cunoscuta acesta la pre-innaltula devlett, all bine-voitil pre-puternica inperatle de alldata innalta poruncil de intarire pivelegiului pamentenilora, inpodobita cu sfanta si vred-flied de inchinaciune hatisierifil inperatesca, coprindietora, ca acesta aretata credinciosa rivnaa patiotilora priimita de Nina si laudata la pre-innalta sa putere, si hotarasce ca nu-mai inteacesta anti urmanduse acesta, alts data sit nu se mal ceit cu nici unit fell de cu-

suds

vinariciuld

s'ail multd

ant

fa-

5-

s'ad

Page 316: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

CONDICA DE CHRISOVE A LUI C. YPSILANTU VODA 321

yenta, care inperAtesca porunca dup5, ce s'ati cititii la divand intru audiuld tuturorii la adu-narea deplind, trecenduse si la condica divanulul si a vistierii, s'ati data de domnia mea lasfanta mitropolie, ca si se tie la pastrare in cinste. Decl acesta Nina osardfe si Avilace ad aretatti sfintfalord parintil archierel si dumnealoril boerii estimpti, de au ajutatil tierala acesta mare trebuintiA si cu din privelegiult dumnealord, nu se cade a se lua dreptii vreoOda' rea alts data de a mai fi superatI cu pricing ca, s'ail mai urmatii, ci pururea sA sepazesca privelegiuld ce au avutti siintele manastiri, dumnealorti boeril, nemurile, manzilil, ju-panesile veduve, si call era nedajnici de aceste dart, si sA nu li se stramute scutela care d'in-ceputti si din vechime au avut'o, si precumil nici odiniora mai nainte n'ati mai platitti vina-ricia i dijmaritu, asia si de acumd innainte sa nu platescA si totdeauna sa fie aperati si ne-bantuiti ; eta dar si printeacestd domnesculd nostru chrisovil o hotarimii, o intarinid si olegiuimu acesta, ca sh se pazesca nestramutatd, si prin putere de blestemurl si afurisanie cedela obscea parintilort archierel datti, o legamti ca nici sA, se mai del all& data, nicisa se pomenescA, macarti acesta, pentru care macarca suntemil far, indoela ca si domnfa orfratii domni ce in urma nOstra dupa vremi volt obladul tiera acesta, nici volt cugeta undlucru ca acesta a se isterisl pa.mentenii de unti privelegid vechiti, care d'inceputuld tieril lieat urmatti si li s'ad pazitti si carele este hereditti si intaritit si cu pre-innaltd inp6ratescdhatisierifd; dar cu tote acestea dicemii, celt ce din sfetnicil si alti dregetori al domnilordvolt fi pricing de indemnare a se talc, acesta hotarire si legatura, si a se strica und pri-velegiti vechiti ca acesta aid pamentenilorti, ulna ca acela intocmal ca und vrAjmasiti patriisi ca unit calcatorii de blestemt sit' se socotesca si O. se osandesca; pentru care si porun-cimd ca acesta domnesculd nostru chrisovil sä se scrie in condica divanulul, in condica vi-stierfi tieril, in condica logofetii de obiceiuri, si la epitropia obscil, si sa se dea la sfantamitropolie in pastrare; si amu pusd martorl la acesta pe iubitil nostri flu, Alexandru voe-vodd, Dumitrascu voevodti, George voevodii, Nicolae voevodd, si Ioand voevodil, si pe dum-nealord cinstiti si credinciosi boerii veliti al divanulul domnii mele: pand Dumitrascu Ra-covitiA vel-vistierii, pand Scarlatii Ghica vel-spat panti Manolache Cretiulescu vel:band, panitGeorge IVIavrocordatti vel-post:, panti Radu Golescu vel-vornicii de tiera de susti, pat IsaaciiRaletu vel-log: de tiera de susu, pat& Costandind Stirbeid vel-log: de obiceiuri, panti Scar-latd Campinea vel-vornicii de tiera de giosti, pand Dumitrasco Racovitia vel-vornicd, patBarba VacArescu vel-vornicu, pand Mateiti FAlcoianu vel-vornicti alu obscirilord, wit IstratdCretiulescu vel-log: de tiera de giosti, pand Michalache Mann vel-vormcd aid polithil, FindIordache Filipescu vel-caminarti, pand Costandinti Gradisceanu vel-pah:, pant. Ianathe Golescuvel-stol:, pand Theodorache VAcAresculti vel-comis, pant' Scarlatil Isvoranu vel-slug:, pandIanculd vel-pit:; fost'ati ispravnicti la epistasfa faceril acestul chrisovti dumnealui IsaacdRaletd vel-log: de tiera de susti, scriinduse chrisovuld acesta la antaiuld anti dintru antaiadomnfe a domnii mele, aid' in orasiulii scaunulul domnii mele Bucuresci, la anii dela na-scerea Donmului nostru Ism(' Christosti, 1803, Septemvrie 5.

VII

Chrisovulu la lude 24 de negutiatori pamenteni din orasin Bucuresci.

De vreme ce 24 mode negutiAtorl pAmenteni ce sunt veche breslA a scaunulul dom-nii mele Bucuresci, ad avutd privelegiuri prin chrisove si cartile domnilorti de mai na-inte vreme, precumt si dela parintele domnii mele, intru care se coprinde, de a scuti adicadrepte bucatele lord de dijmaritti i vinaricid, plAtindusi drepta lord dajdie dupa oranduelavistierfi, sa li se pazesca pe deplinti si nestramutatti. Deosebitd de acesta si pentru cautatutrebilord ce facu Tanga starostea za negutiatori, cumil si judecati, socotell de mezaturi, carestint trebile obscil, dreptti ostenela lord ad avutd mild de li s'ad redicatil dajdiile vistierfi lamode siese, a fi scutitl de banii dajdfilord lord, si intre densii cu rA,ndurl sA se inpartiA safie c'ate trei napristand , cautandfi inpreunA cu starostea trebile ce li se volt poruncl dela

41

fiinda-ca

s'ati

Page 317: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

322 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

domnfa mea si de catre depertamenturile judecatorilord, ca sä pita si el a ave pirlegalspre a-si calla si de trebile caselord lord. Asijderea ad avutil acesti" privelegiii, adica ascud acesti mode done-died si patru negutiatori si cel ce suntii cu densil la .o truce, cite opivnitia de fumaritd , de caminaritti, de vama., de villa domnescd, si de ortuld vatasiescii.Neamii milostivitd domnfa mea intru acesti de Dumnedied heredita none antaia domnfe a Tie-ril-Rumanescl si learnt' hereditti tote aceste mai suss privelegiurl si leamd inth'ritd acestemill ca sa, li se pazesca totdeauna. Dupa acesta hotarimii domnfa mea si poruncimd, castarostea acestil bresle nits odiniora sa nu fie volnicd a scote si a pure pe cinevasl in ace-sti bresla din mode doue-died si patru ce sunt cu numele lord asiediati in vistierfe suptdpecete gospodd, far de numal cel ce-si vord dl" obscdsca datorie sad candii din mils dom-'Asa se va erta vreunuld. , atuncea starostea, cu alegirea celorlanti negutiatorl al acestilbresle, pe aceld ce va areta de vrednicii in scrisil suptd iscaliturile lord, se va asiedia, insadin eel ce se volt trage dinteacestia, ca sa nu remae isterisiti de oranduela nemului lord ;candd nu vord remane din nemuld unora ca aceia, atunci cu aseminea alegire a obscil ace-stil bresle, se va asiedia dintre alti negutiatori carii vord fi destoinici, si volt intra intr'a-cesti mode doue-died si patru negutiatori la acesti brdsla. Pricinile de judecati ce voltaye atatii intre densil, cumd si alai de word aye cu el, antaid sa li se caute e titre sta-rostea de negutiatori inpreuna cu negutilitorii acestil cumpanii, si candu nu se volt puteisbrani, atuncl on -care parte nu se volt. odichni , dalldd jalba la judecata ce volt fi oran-dual din porunca, gospodd, sa li se caute judecata. Dreptii-aceea amd bine voitti domnfamea, si ca o cumpanie veche ce sunt, si printeacesta a nostra carte le intarimd tote cele maisusii numite heredite de a li se pazi nestramutate.

S'ad data acesta carte intarita cu domnesca pecete si iscalitura dela vistierfa domniimele la audit mantuitord 1803, intru antaiulii and aid domnii nostre, intru cinstita, polithie asca,unului domnii mele Bucuresci, scriinduse de Alexandru log. vistierii, tolco pisah gospod,1803, Iunie 1.

VIII

Chrisovula la mode 23 blanari etreiai i lade 9 calfile lam de aid din Bueuresoi.

Acestord mode doue-dieci si trei blanari streini i mode none calfile lord, drag blanari,ale carora nume s'at' asiediatu prin osebite foi suptd pecetea domnii mele, carii fiindd ne-gutiatori blanarl omens streini de feliulii lord si siedietori prin hanurl, vents fiindd de multivreme aid in pamentuld tierii, si avenda acesti cojocarl streini si dajdea lord la vistierfedeosebita rupture, a dl" mode doue-dieci si trel din capil in capd, po tl : siel- spre - diece, ca-re tacit' tl: trei sute siel -dieci si optd, si mode Roue calfile lord cite tl : optd pe and, carefact' tl : siepte-diecl si dol, si atatd basil lord catil si al c'alfilord fact' tl: pe and patru su-te patru-died, earn bani sa aiba a-1 dl" dupa cumd se va orandui pe manzili; avendil el sichrisove dela trecutii domni, cumd si aid domnii sale parintelui domnii mele Alexandra vodaYpsilanti', care s'aii vediutd de domnfa mea; neamd milostivitd domnia mea asupra lord,si leamd intarita acestil asiediamentil, ca si de acumd innainte asia, sa se urmeze, si pen-tru stringerea banilord sa-si alega dinteensil pe unuld, acela sa aiba purtare de grija a stringedela toff si sa-1 aduca insusi la vistierfa domnii mele. Er afara dintr'acestd asiediamentasa nu aiba a se mai supers de nits and fell" de dajdie, ce s'ar intempla sa dsa pe obsce, lardnumai dinteensil carii vord tine pravalfi in ulitia cu mar& sa platesca pe and and fumaritdpre vechiuld obiceid, dr in hand de va ave odae de siediutti, pe aceea sa nu se supere de fu-maritu, dr neavendd dughena afar& si va lucra la odaia din hand, sa platesca lima:rad; side cotaritu inca, poruncimil domnia mea sa nu se supere, marfa lord nu se vindecu cotu, si ca pe nisce streini asiediamd domnfa mea suptd acestil privelegid, sa fie deacumd innainte suptd purtarea de grija a dumnealui vel-vamesid ; de care 'ti poruncimil vel-

iiinda-ca'I

Page 318: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

CONDICA DE CHRISOVE A LUI C. YPSILANTU VODA 323

vamesie, sA flu cu priveghiare, si or1 cad altil vorg ma! nezui aid in pamentula tierii, inslstreini fiinda, sA insciintiezi domnfi mele de densii si calfile lora, ca sa li se adaoge numelela foia pecetluita, si sa li se dea seneturi gospodil pe a mina, cuing si acestora, ca O. fieerdsi suptil acesta privelegia ; si de acuma innainte orI ce pricina de judecata sail ce so-cotela va ave intre densil, numal vel-vamesig sa aiba a-1 judeca si a-I indrepta, er candynu se va odichni pe alegerea sa, cu anafora sa-I aduel innaintea domnfi mele, Cr altg jude-catoril orI zapda velica saa or! din ce trepta, nici cuma sA nu se amestice la judecatile sisocotelile ce va ave intre densil. Poruncima domnfa mea dumneavostra vel-spat. i vel-age.,vel-capitang za dorobantI, si altI boeri si zapefl calif dupa vreml vo vet! orandul pe terguori cu vreund asiediamenta saa cislasi sau verl cu ce felt]. de slujba, sA aveti a ye feride densil si calfile lora, el tine se va cuteza a-1 bantui sail a le face vreund vala peste po-runca domnfi mele, sa scie ea va petrece scarba de catre domnfa mea, si amt' intaritu ace-sta carte cu insusi pecetea si iscalitura domnfi mele. tolco pisah gospod, 1803, octomvr. 10.

IX

Chrisovnlu cnrapanii cei vechi of orasiu Craiovii sud Doljn.

Starostea si cu epitropii anume 0)21 ) dela cumpania cea veche a orasiululdomnfi mele Craiovil sud Doljg, si tuturoril negutiAtorilora dela acesta cumpanie, cat1 secoprinde in' foia lora ce s'at' asiediatil la vistierie, canti fiindii-ca au avuta asiediamenta princhrisove domnesci de oranduela dajdiilort si a milelora ce sunt a se pazi, dupa cuing prin-tfacesta chrisova ale. domnfi mele, ce acumil intru acesta de Dumnedieti heredity antaia no-stra domnie a Tied' -Rumanesci, amd binevoita a le da, se copriude, prin care hotarima,ca crud cincl-dieci si patru in mode una suta opta, sA aibh a da pe anti, tl done miedone sute siel-diecl si opta, i cruci una, in mode unula pe and tl: deue-died si unulu, sinumele acestora se copriude in foia pecetluita, carora sa li se dea adeverintie dela vistie-rfe pe numele lora, spre a fi sciutI si cunoscuti cA sunt la acesta cumpanie, care fact' pe-ste tag intern-Ai anil la aceste crud chid-died si cinch, tl : dime mie dello sute opta-dieclsi noue, si acestl ban! sa aiba a-1 da la vistierfa domnfi mele, dupa urmarea dajdiilora cese volt orandul pe manzill, preening si cate parale siei-spre-diece de tag leu ce s'at in-toemita la casa rasurilorti, pentru lefile celora ce slugescii ; er maI multa dinteacesta asie-diamenta ce fitcuta de domnfa mea de nimicil sA nu fie superati, si dupA ruptoreace li s'ag &nal sa aibA a be face starostea cisla pe dreptate dupd starea si puterea fiesi-caruia, purtanda grija a le stringe si banil ruptoriiloru ca sA-1 dea la vremea cea oranduitadela vistierfe. La inplinirea fiesi-caruia anti, la dioa sfantului Vasilie, ei intre densil adunan-duse la una loca si luandd sema starostil, si canda nu se va purta bine, sa alega altultidintre densil care va socoti, si prin scirea domnfi salt' asiedie staroste, si canal volt cu-nosce ca stint asupriti si nApastuitl de staroste, sa mergh la dumnealoril boeril caimacamlof Craiovil sag la ispravnicii judegiului sa-s1 arate jalba ca sh li se fad. isbre.nire, si dadadupA acea alegire ce be va face nu se vora odichni, volt veni si la divanti de unde 'si voltafla tote. dreptatea. Amu facuta domnfa mea mile. cu densil, ca pe drepte bucatele lora dedijmarita i vinaricia sA nu se supere, se. fie aperati de cal de Wadi, de zahrele, de vase,de asternuturile musafiriloru, de fumaritil, de caminArita si de cotarita, sA aiba a tine sicate o cola de pravalfe , scutita , a tine starostea si mode dol. omen! far de pricina f unalog: pentru cautatu trebilora cumpanii, a fi aperatI tot1 acesti cumpanisti si de vama buti-lora, precumg si de avaetu ce ar cauta polcovniculii a pretenderisi dela densii. Asijdereacanda s'ar intempla se. morA vre unula dinteensil , sa nu aibA a pane dintr'alte bresle lacumpanie, ci numai feciori de a! lora, sail de ara veni vreunil din negutiatorl streml caredupa mila acesta ce alms facuta domnfa mea, art. vre sA se asieze in tierA, prnminduse decumpanie O. vie dinteensil cu cartea dumnealul caimacamului i dela starostea si dela altildinteacest1 negutiatori, si aretanduse la domnfa mea, asia va intra la acesta bres1A, en in-

(loch

li s'ad

Page 319: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

324 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

tealtu chipti sa nu intre nimenea ; sa dea in scire la vistierfa domnesca pentru cati vorti fimat adaosil pans la inplinirea anulul, ca sa li se scrie numele in cat. visterfi. Starosteasi cu epitropil sa aiba voie sa judece pe negutiatoril dela acesta cumpanie child]) unulti cualtula volt fi avenda pricina, er candti va aye vreuna negutiatora judecata cu anti omit detier& saa ar fi alto. pricina mare de obsce, atunci sa remae suptii judecata dumnealui vel-banti, sail a dumnealora boerilora caimacamt al Craiovii. Sa aiba voie starostea si cu epi-tropil ca so. priimesca la acesta cumpanie negutiatort crestint Serbt si aka felt]. de omensinsa nu pamenteni. De se va intempla a vent niscare-va negutiatori streint cu marfurt in o-rasiu Craiovii, Serb!, Armen)", Ovrei, mit nu vorii fi legati cu dajdia in vistierfa domnfimele, unit ca aceia sa nu aiba voie a vinde cu meruntisiu ci numal cu redicata, er dove-dinduse ca aft venduta cu meruntisiu, starostea cu epitropil sa aiba a arab, la dumnealuicaimacamu Craiovii ca sal isgonesca. De se va intempla a muri vre unit negutiatora stre-inti, nimeni sa nu aiba a se amesteca la marfa sail lucrurile acelut morta, ci starostea cuepitropil mergenda so. iea in scrisit si facenda catastichit de tote remasurile celui mortit, sase trimitia la domnfe acelit catastichit, si pecetluinduse de staroste si epitropi acele rema-suit sa stea suptit pastrare, pans volt vent clironomil eel adeverati de a -si lua, acele re-masurt prin scirea domnfi, care aceste indreptart leait avutit si dela alit trecuti domnl, sipentru ca sa se pazesca asiediamentu si milile ce se coprinde mat susit nestrarnutate, amt.'intaritil acesta cinstitit chrisovit ce s'ati data dela vistierfa domnfi mele si cu domnesca no-stra pecete, in anula dintaiu ace! de Dumnediett heredity noire domnie a Tierit-Rumanescl,la anulti mantuitorti, tole pisah gospod. 1804, Fevruarie 29.

X.

Talmacirea Mantului hatihumainna.

Tu domnule alit Tierit-Rumanesci, cea pans acuma a ta aretata credinciosa si cu &nit si-lintia si serguintia s'ait facutti cunoscuta la pre-puternica mea inperatie (bine OA fie tie),nu este indoela ca si de acuma innainte, to vet osergul cu tots silintia la cele spre odichnaseracilora raele si spre paza siirruturilorti.

Lauda domnilorti alit nemului Mesfi, to domnule alit Tierii-Rumanesci, Ypsilanti) zadeCostandine voevodit, sevirsiturile tale sa ti se inchee cu bine. Indata ce vet priiml acestapre-innalta inperatesca a mea porunca, sciuta so. -ti fie, ea cunoscute fiindii cele intocmitedupa pre-innalta inperatesca mea porunqa ce s'ait data la trecutulit letti 1217, la sfirsitulitluminil lul gemaziul-evel, spre intarirea nizamului tieril, inpodobita prin sfantulti si vred-niculit de inchinaciune hatihumaiunit alit mieit, in care se poruncia domnulul tieril dinpre-una si cu boerit pamenteni, ca so. pile tots silintia, straduinduse din Oa vertutea, spre matingraba mantuirea tieril de °still, si spre respunderea lefilorti lorit, care respundere a lefi-lora lograta fiindii la luarea aminte a stringerit banilorit celorit trebuinciost, numitulit domnitalit Tierit-Rumanesct dupa ce va pune in fapta cuviinciosa sevirstre a poruncil ce este peu-tru acesta data dupa innalta vointia mea, so. dobandesca lacuitorit tieril asidosfa in diastimade unit anti deplina, fiinda negresitit de trebuintia la nizamulti tieril, de a lua sfirsItil din-preuna cu celelante si acesta catre raele heredity de una anti asidosfe.

Acumit dar, fiinclii-ca din cele in scrisit aretate la pre-innalta inperatesca mea portaatatil din partea ta catu si din partea boerilora si a lacuitorilorti arzumahzarti, se face cu-noscutit, ca dupa trebuinciOsile siuruturl a nizamulul, gasinduse mijlocile banilorti celorit chel-tuitl spre respunderea lefilorit ostirilorti, s'ati hotarita in urma publicatia asidosfi, incependu-se dela 20 ale lul Avgustti. Dreptit aceea si se cere, ca sa se horediesca pre-innalta vo-intia mea, si de vreme ce vointia inperatfi mele este numal si numal a se urma tote cumtis'ati disa spre sovirsirea nizamului a a done tiert, si spre a dobandl de isnova cea ile se-virsItti odichna si repaosti seracil lacuitort, s'ati heredttli la acesta cerire inperatesca meapriimire, pentru care s'ait data si acesta inperatesca a mea porunca, inpodobita cu sfantti

Page 320: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

CONDICA DE CHRISOVE A LUI C. YPSILANTU VODA 325

hatihumaiunti alti mien. Tu dar numitule domnii, sluga cea credinciosa si mai deosebita siciraculti a pre-puternicii mele inperatli si odrasla cea crescuta din inpertitesca mea mane,atatti din cele pans astadi aretate credinciose slujbele tale la cate porunci inperatesci tealinstircinatil si ti s'att randuitti, si mat vertosti din cele in fapta cunoscute bune ispraviletale, doveditore credintiel si rivnii tale de calla s'ati incredintiatti la credinciOsa ta vred-nicfe si harnicfe obladuirea Tieril-Rumanesci, spre aperarea si ocrotirea seracilorit raele sispre sevirsirea si intrega paza a nizamului si ale siuruturilorti parnentului, si spre grabnicamantuirea a tieril de catre ostirl, si paza pamentului, si spre trimiterea celorit de hranalacuitorilorti giarigradului trebuincioselorii felurimi de zahrele, teal aretatfi la pre-milostivasi pre-puternica inperatia mea la tote laudatt, cercatii, si plaudit Cea cu rivna dar silin-tia ta este forte placuta inperatfi mele, aretandute multiamitoriti pentru cele horedite tiefaceri de bine de catre facetOria de bine inperatia mea, si serguindute ca sa sevirsiesci celece se cuvinit la credinciosa cea de slug& datorfa ta. Pentru care totdeauna vel dobandi buneresplatiri a slujbelorti tale, si rodele credintil si a sadacatulul ten. Ci fiindii-ca din cele cepans acumit cunoscute credinciose ispravile tale, este doveditti ca dupa datorfa placutelordmijltice si plecatului tett sadacatti vet urma si de acumit innainte cu tots vertutea si cu in-tieleptiune tau aceeasl rivna, cu oserdfe si laudata silintia la tote cate sunt pentru buns stareatieril si odichna raelilorti, nu este nicl o indoela ca Tierii-Rumanesci, ce este in locti de che-lett. a pre-puternicil inperatii mele, necontenitit i se herediesce bogatele mill ale inperatlimole. Cunoscuta dar sa fie iscusintil tale, ca se cere despre partea ta, ca sa pul si de a-cumit innainte tote silintia pentru paza intoctnitnlui nizamit alit tierei, si pentru ocrotireaboerilorti pa'menteni celorti ce se vorti purta cu supunere, si celoril ce voril urma dupa vo-intia si povatia ta, si celoril ce nu se vord abate din datorfa plecatel credintiel lore, cumtierasi s5, pedepsesci pre col ce volt indrasni sa calce on -ce din datorfa plecatel credintil lord,serguindute la cate se cuvina spre mangaiarea raefilorit si spre cea de sevirsitit odichna sirepaosulti lore suptil umbrirea milostivirii inperatfi mele. Asijderea ca s'ait heredittt pre-innaltainperatesca priimirea mea cu cea de null anil asidosie lacuitorilorit tieril, numeranduse dela20 ale lul Avgustil, cumit s'aft (Usti mat susti, anduse cea trebuinciosa insciintiare de ace-sta atatti la calemurile dela basiii-muhasebe de Gizghe si de Maden, dal si la inperatescamea zerphana, si

Dreptil-aceea si s'ati data acesta pre-innalta inperatesca mea porunca ca sa to sergu-esci din tots vertutea de a urma tote cele de mat susu aretate, si dupa vrednicfa ce at sidrepta ta credintia si sciintia sa sevirsiesci cate se cuvine spre eftihfa si bun& starea tierilsi spre paza nizamului tieril, mangaindu pe boerii cel ce se volt purta cu supunere si cucredintia catre inperatia mea, si pedepsindti pe cei ce se vorti purta cu nesupunere, ingri-gindu tote mijlocile la cea desevirsit5 odichna si repaosulti lacuitorilorit tieril, incatit sase Doge lui Dumnediefi, pentru vecinica si bums starea a pre-puternicil inporatfi mele, fiindilcu luare aminte ca sa nu se intemple vreo inpotrivire la cele poruncite. Asia-dar sa ur-mezi si sa credl la sfantulti inperatesculti mien semnu, departandute de tote cele inpotrivi-tore a vointil inperatfi mele.

XI

Talmacirea pre-innaltulni inperateson fermann ce an venitn pentra trecerea ostirilorn inperatesciinnapoi paste Dnnare.

Slava domnilorft a nemulul Mesfi, alesule dintre cel marl a nemului crestinescil, Ypsi-lantO Alexandre zade Costandine voevodti. Indata ce vet lua mesa pre-innalta inperatescaporunca, sciutil sa-ti fie, ca fiindti sciutit si cunoscutti la facetoria de bine inperatia mea, cato fiindit din mosii tel credinciosa sluga a pre-innaltei si vecinicil inperatfi mele, si din Or-sta tineretielorti tale neabatendute din drepta tale a plecatel credintil si dreptatii tale, tot-

iratgeditti.

eu

Page 321: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

326 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

deauna al pusu tote puterea ta spre aretarea faptelord celord intielepte, placute, bune si la-udate, si spre placere la oranduela slujbelord ce ti s'ad oranduitd, emir si de acumti inna-inte te vel nevol cu tots puterea ta a ardta dupa placere bune slujbe, si pentru acesta a-cumd in urma din nemarginitele inpord,tescile mele mill ti s'ad incredintiatii la harnicia sicredintia ta domnla Tieril-Rumanesci, care tied, din pugina vreme mai nainte all fostil res-vratita din unile pricini, cu porunca ca sit te luare aminte dandii lefile cele trecute ostirilorti ce era strinse in fifth, sit desierti tiara de ele; pentru care si acumd viindddespre partea ta la pre-innalta porta mea in scristi aretare, insciintiezi pe ca platindddeplind lefile tuturord celord din tier& ostasi, al Watt"' socotelile lord, dandii si in mana za-bitilord lord tescherele de caletorfe, ca platinduse sa, se intorea, insa Arnautii catre pre-cinstitula veziruld mid Rumeli-valesi Ali-pasia dupii cea in scrisd cererea lul, er ceilalti é-rag la tierile lord, si asia trecendd unit dupd, altil de cindea la Nicopoli, all lipsitu de taudin Tiers-Rumanesca grija ostirilord, si ca cell dintre capegi-bass aid pre-innaltei portii melepre-cinstituld nazird Achmetti, ispravindil porunca ce avea ad plecatu, si trecendil pin Bu-curesci este a se intorce la Braila, si catre acesta areti ca citinduse intro audiuld tuturordhatihumahmuld cell datil pentru paza nizamului tieril plinil de milostivire, publicuinduse Cateuna, una, luminatele cele dinteensuld noime, tote capeteniile tierii si s6raca raid. s'ad invi-atil de isnOva de bucurie pentru mijloculd catre el pail de indurare si de milk si pentruaperarea cea mare, si toti de obsce cadiendii la pamentil s'ai'l rugatil pentru indelungareavietil si slavii mele, si cumea si to dupa cadiuta din fire credintia si dreptatea ta, nefiindulipsitil nicl °data din cea drip& placere slujba si credintia ta, si cu tots oserdia puindu pu-terea ta ce al spre a inplini si a pune la tale tote cele trebuinciose si randuite la indato-rita ta credintia si slujba, si cu mare rivna straduindute si parasindil tots odichna spre in-dreptarea nizamulul tieril si spre repaosulil sdracil raele, te afli data cu totuld spre aarea mijloce si chipuri prin care sit tragi rugaciunile catre Dumnedied a lacuitorilord tieriisi neputinciosele raele pentru inperatia mea. Acestii felt' dar de engrafond alit tea infaci-sinduse la inperatia mea, s'ad theorisitd si s'ati intielesti tote cele ce era scrise inteensuldcate una, una, as ajunsil la inperatesca mea sciintia, si intr'acestasi chipti ar6tatele intie-lepte faptele tale si placute si laudate mijlocile tale s'at' priimitd de catre inperatia mea;pentru care tote acestea vel sit aibl resplatire acestord credinciose slujbe si sit te inparte-siesci celord de obsce inperatescilord mele mill; si de vreme ce memlechetulti Tierii-Ruma-nescl tine loci fle chelerti alit scaunului inperatfi mele, vei pune OVA puterea ta ca sit tragispre tine pe lacuitori si pe raele si sit -I pazesci sit -I ocrotesci de toff' necazuld si nedrep-tatea cu repaosuld si cu odichna lord, ardtandti credinciose mijloce si drepte fapte care acestease voril weal adaosil la cele trecute slujbele tale. Pentru care s'ail data si ti s'ad trimisdacesta pre-innalta a mea porundt de lauds spre slujbele tale ce disil mai suss. Ci dar,cunoscendil acumir ca silintia ta cu rivna ce al aretatti ca sit curial Tiara-Rumanesca de o-

si ca sit se intOrea de isnova la loci cell dintaid nizamil aid tieril, si repaosuld ra-elilord, au fostd pricina de mare placere, si ca de acumti innainte mai cu d'a dinsuld se ce-re de catre inperatia mea sit te nevoescl cu luare aminte si cu tots serguirea la lucrareadupa indatoritulil tea sadacatii si dreptatea ta spre cadiute intielepte fapte si spre laudateslujbe si placute mijloce ce cauta la inp6ratesca mea vointia, ata.td pentru bun& starea tie-ril si r6paosuld radii cats si la celelalte cerute trebi. Si s& ocrotesci din boeril Omen-teni pe cal ce se porta cu credintia dupa placere, pedepsindir si infrenandu pe cal ce vordcuteza a napastui si a necaji pe graca raid, in potriva vointii mele. Sevirsindil cu acestafelt' de mijlocil starea cea buns a tieril, si sate serguesci pentru tOte cele ce disil maisuss (dupa cur is este daveditti si marturisitil ca se va area harnicia ta) ca sit inplinescldupa firesca ta ntielepciune, credintia si dreptatea ta, tOte spre buns starea a inperatescilmele tied, si cele spre desevirsitil r6paosuld si odichna lacuitoriloru si raeliloril, Maniladupa tote cele trebuinciose acel oranduite tie obladuirea tieril, si urmandil acel cuviinciosesi intieleptel tale ocrotiri a raelilord, trimitiendil la ciarigradd multime de ol, si pricindindubivsiugii de tow feluld de zahrea, si puindd cu tots rivna la orenduela dupa cell mal buildchips tote trebuinciosele trebl ale inperatii mele, care cu innaltele poruncile mele ti se dad

largo

s'ati

stir!,

s'ati

silesct cu

Page 322: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

CONDICA DE CHRISOVE A LUI C. YPSILANTU VODA 327

la plecata datoria ta, si inteacestas1 chipti incredintiandd si crescendd evnia inperatii melela tine, dupa ceruta plecata datoria ta, sa aibi ga,ndd la tote de a castigh inperatesca meaplacere, adaogandd de isnOva alte laudate slujbe spre cele trecute, si luandti aminte cu to-fa puterea ta sa nu se fad nimicd inpotriva. Pentru care si s'ati datd acesta innalta a meaporunca, pe care luanduo sa o inplinesci, urmandd supuneril dupa cele poruncite mal suss,departandute cu totu la cele ce se inpotrivescti la acesta innalta porunca a mea. Asia sascil si sa dal credintia la sfantulti inperatesculti midi semnd, ce s'ati datti pe la sfirsituldlurid lui sieband, letti 1217.

XII

Anafora dnninealorn boerilorn pentru lipsa lefflorn, 1804, Septemvrie 9.

Ion Costandinii Alexandru Ypsilanti's' voevodii boj. mil. i gospod. %end. Ylah.

De vreme ce prin cercetarea si theoria ce s'ail fa'cutti socotelilord casil rasurilord decatre pre-sfinda sa parintele mitropolituld si de catre dumnealord boeril divanulul domniimele, se gasesce ca lipsescd banil acestil triminil, care lips& curge din inpucinarea mode-lord ce au fostd, si fiindti-ca cel ce ad slugitti trebue sa-sI iea lefile lord; priimita estedomnii mele acesta obscesca anafora, spre a se inplini adica band acestia dela modele tieril.Fiindii insa ca, dupa firesca milostivire ce avemd domnia mea catre lacuitoril nostri, voindda pururea ait lord repaosti si usiurintia, pentru ca Sä nu le cadia cu gred mijlocu res-punderil acestord ban! in trel casciuri; de aceea dar hotarimil Ca, dela inceputulti urma-toriulul Septemv. peste dajdiile canonisite sa se pue pe fiesi-care luny a dit de tots mode-le cate o jumetate de led, ca in diastima de diece luni sa se istovesca inplinirea acestortiban!. Pentru care si poruncimd dumnealul vel-vistierd, sä fad nu numal cartile nostre depublicatie catre lacuitoril tieril ca sa le fie sciutk ci si osebite cuviinciose poruncile domniimele catre ispravnicil judegielord, spre a pune in urmare inplinirea acestil jumetati de ledde tad modele pe fiesi -care lima peste dajdiile canonisite, care bald sa aiba a se trimite lacasa rasurilord. Er pentru urmarea. aril lefilorti, poruncimd ca priimindii casa lipsa bani-lord acestil triminll, cate pugind, pugind, precumd s'ati digt, dupa ce se va istovi inplini-rea acestil lipse si se va inlesnl plata lefilork atunci sa incepa a se da, lefile pe fiesi-caredoue luni, si dumn: vel-logofete aid obiceiurilord asia se. urmezl. 1804. Septemv. 14.

(L. P.) Vel-logofetd.

Pre-Innaltiate _Winne

Dupa luminatd pitacu marii tale ce este coprindietorti pentru o triminie intrega ce fa-ce trebuintia a se plati left si nu se ajungd band casil rasurilorti, care lipsa nu dor ca sepricinuesce din anuld asidosii, ci curge mal din nainte pentru inpucinarea modelord ce seafla; dupa luminata porunca innaltimil tale adunandune cu tali la vistierie, si aducenddpe samesiuld casil rasurilord, neat aretatd si neat datt tots pliroforia de socotelile casii pa-ne la sfirsitu lunil acestiia a lul Septemv. aid acestui curgetord and, si dupa veniturile cead avutti casa rasurilord, si dupa darea lefilorti ce se urmeza cu catastisiele cele pecet. demaria ta, invederatil se cunosce ca lipsesce o triminie intrega, peste tl. 190,000.

Decl pentru acesti banl cunoscenduse ca se cuvine si este trebuintia a se respunde,ne-standd altd mijlocd, fiindd-ca cc! ce ad slugitd urmeza sa-s1 iea lefile, cu sfatil de obsce s'adgasitti cu cale a se inplini dela modele tieril, insa de va ajunge suma modelord vistierfi la40,000, le vine to analogon cate tl: 5 de mode, si ca sa nu cadia gred tieril de °data, dar

Page 323: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

328 TESAURII DE MONUMENTE ISTORICE

nice in vreme de primavara sh nu fie lacuitoril superati si cu acesta peste dhjdiile cele o-biclnuite, cu scumpatate amt chipzuitt, ca in trel cascit sä se respundia toth acesta lipsa alefilorti, socotinduse, la mode 40,000, sa se adaoge, insa tl: 2 de mode la banil menzilhana-Mort, chsciulu de alit doilea of Octomvrie, si la diminfa de Octomvrie si Noemvrie de modepo tl: 1: 60:, aseminea si la diminia de Dikemvrie si Genarie east de mode po tl : 1: 60:,si cu acestii mijloct Omit la sfirsitult lui Genarie se inplinesce tota numita lips& a dart le-filort ce este phna la sfirsitu acestil lent Septemvrie, remaindti in primavara si lacuitoritusiurati numal cu obicinuitele (NO. tr pentru urmaea daril lefilorii dela Octomvrie inna-inte, chipzuindu si acesta, o gasiint a fi mat cu orhnduela a se platl diminie dr nu triminfepreetnnit s'at urmatii liana acumt. Parerea nested o aretamit marli tale, er hothrirea cea desevirsitt remane la mila marli tale. 1804, Septemv. 9.

Dosithie alit Ungrovlachil. Dumitrache bat& Dumitra§co banu. vel-banti. bivvel-banii.vel-log. veld vist. Radu Golescu veld vornict. Isaact Ralett log. Costandinu Stirbeiti. Du-mitra§co vornicil. Barbu Stirbeit vel- vornicti. Manolache Gadisceanu vel-vornicit. IstrateCretiulescu bivvel-log., vel-vornict alit obscirilort. Nicolae Racovitia vel-log.

Xili

Anaforaoa de obsce ce s'ad facutu pentru intocmirea dajdiiloru, 1804, Octomvrie 20.

Ion Constandinfi Alexandra Ypsilantu Voevodli, boj. mil. i gospod. oeml. Vlah.

S'ad vediutt de domnfa mea acesta obscesca anafora ce ne fact pre-sfintfa sa parin-tele mitopolitu i dumnealort cinstitii si credinciosl boeril veliti at divanului halea si man-zili, pentru intocmirea si asiediarea dajdiiloru modelorti tierii, mud si pentru suma cea tre-buinciosa a casil rasurilort, spre plata lefilorti ce se dad, si macarca acesta sum& a arildajdiiloril nu este destoinica spre intimpinarea curgeterelort cheltueli la tebuintiele domnfisi ale tierii, fiindu cheltuelile acestea cn multi mat adaogate de cat(' se urma pana acumt,precumti acesta este la toti de obsce sciuta, si chiartt printeacesta anafora este netagaduitasi marturisitii; dart flindti-ca rivna, vointia si cugetuit domnfi mele, privesce mat vertostspre odichna si buna stare a lacuitorilot tierii, gijindti pentru repaosulti si usiurintia lordmat anta,iu dechtt pentru tote altele. De aceea dar, priimith este domnfi mele anaforaoa a-cesta, pentru care si poruncimil dumnealui sh fact domnescult nostru chrisoviicoprindiotort cu intarirea acestil hotariri, ca de acumu innainte sa se urmeze si sa se paze-sca randuela si intocmirea dajdiiloru la modele tierii cu ajutorele lost intocmai dupa coprin-derea acestil anafora, care chrisovii sa se dea la sfanta mitopolfe, ca sa stea acolo in bunapastrare. Spre a fi insa acesta hotarita intocmire cunoscuta si sciuta la Ora tiera de ob-sce, porunchnii ca duph acesta chrisovit ce se va face scotienduse tree copil adeverite s& setrimitia la eke trele episcopaturile tierii, ca sa se afle si acolo in pastrare. Asijderea sase trimitia si osebite poruncile domnfi mele chtre ispravnicil judecielorit insocite cu chte oasemine copie dupa chrisovt, ca sa se treed in condicile ispravnicaturiloril, si sa o aiba a-cesta a pururea vasis si pilda innaintea lorti, ca precumit domnfa nOstra cu parintesch, du-rere si mangaiare ne aretamt catre lacuitoril nostri, asia si el ca nisce bunt dregetori saingrigesca si sa urmeze totdeauna cele spre odichna si usiurintia lore, ca sa nu li se fach vreoaka cerire inpotriva, si sa lipsesca cu totult veri-ce felt de jafuri, asupreli si nedreptati,ca-ci domnfa mea, dupa cumil este tuturorti de obsce sciuta si de facia, vediutt, numal sinumal pentru usiurintia lort amu redicatti de asuprale athtea greutati de randuell si hava-lele ce era. pe densii. Asijderea poruncimil dunmealui vel-vistierti, sa se faca chrisovulti dom-nfi mele si pentru deosebirea banilorti lefilorti de banil vistierfi, aretatort ca oranduimil e-pistatt alt casil unult din boeril pamenteni, carele priimindii banil cast si urmhnduse platalipsil ce este a se inplini la cash prin mijlocult ajutoriului aceluia care este randuitu demode po parale douo-dieci pe luna, sa se dea lefile pe fiest-care dime luni, far de a se mat

vel-vistierti,

Page 324: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

CONDICA DE CIIRISOVE A LUI C. YPSILANTU VODA 329

amesteca vistierfa de acumfi innainte intru nimicii la banil casil rasuriloriti, ci dela isprav-nicaturf sa se trirnitia banil lefilorfi dreptit la cask fiindit indatoratil oranduitulu epistatua-sf da socotela pe totit anulu la obscea dumnealorti velitilorti boeri, carele in cata vremeva bine iconomisi casa si-si va da drepta si curata socotela, va fi si nestramutatiti dintea-cesta epistasie. 1Jr pentru provlima ce ni se face ca sit mijlochnti de a se redica si fiatulticelortti 33,000 of ale casapit-basil, fiindii-ca pentru acesta este trebuintia a se face deosebi-ta schesis, remane ca erasi cu sfatulit de obsce sä socotinni, si facendii cuviinciosa chipzuireprecumil pentru celelalte ne vomit oserdul si pentru acesta a se face cea dupa putintia in-dreptare. 1804, Octomvrie 28.

(L. P.) Costandint Ghicavel-log.

Pre-Inniatiate Dome

Dupa laminate, porunca marfi tale ce prin pitacti ni s'au data, ca adunhndune cu tollla unit locit si theorisindu asiediamentulti ce s'ati facutti, dupa extracturile ce au adusuoranduitii asiediamentari la vistierfa marfi tale, aseminea cercetanditi si semile care deo cam data s'au oranduitit si curge la fiesi-care (MO luni una, sa socothriu si sit chipzuimftcele ce se cuvinti spre buna intocmire si asiediare a clajdiilorti, la ce tale si randuela adicatrebue sa se asiedie dajdiile spre mar multi usiurintia si odichna lacuitorilork si de estebutiti mijloculit acEsta alit diminiilorti, sail de cunoscemit altulit mai de folosit pentru repa-osuliti lacuitorilortti tieril, si sa aretamit innaltimil tale parerea nostra la acesta. Asijdereasa chipzuhnit si entru suma cea trebuinciosa a casif rasurilorti. Theorisindu lima ca-tastisiele cele pece uite pentru letile ce se dati, si vedienclit la chtii suma se aduna plata a-cestorti left, sa sea emit rasurile casii din Wit suma dhjdiiloru ce se YOrtt hotitiri, si sa sedeosibesca venitulti ash, care sit aibil a se trimite dela judecie dreptit la casa rasurilorti.ca sa nu se mai am stece vistierfa Met de cumu la banii aceia, si sit facemiti si pentru ace-sta aretare marfi tale prin anafora. Urniatori fiindu luminatel portmci, neamit adunatit cutoth la domnesca marii tale vistierie, unde theorisindfi extracturile ce au adusu asiediamen-tarif dupa In tote judeciele, neamu pliroforisitu ca asiediamentulfi facenduse cu multti repa-ostt si usiurintia a lacuitorilorti, se aduna in suma de mode 40,620, pentru care si in totechipulit oserduindune u adenca chipzuire, n'anitt gasitti altft mijloci mai de folosulit si in-lesnirea lacuitoriloru, le chtti a se urma acelu de innaltimea ta socotitti chipu, precumu s'auintocmitit si s'au orAntiuititi a da, adica la doue luni o dajdie po tl : doi-spre-diece de mode,care intocmire este intocinal dupg coprinderea sfantului hatisierifu, unde se poruncesce sa seurmeze dajdiile ca la 14uliti 1783, care diljdif atunci era siese intermit arm, si acumiti erasiaseminea pe siese daj I sit se lege, care acesta folositore hotarire si randuela socotimit afi cu destula usiurintia dupa catastasis ce inteacesta vreme se afla tiera, fiindti lacuitorilmitngaiati si usiurati d atiltea alte dart si podv6de ce necontenitu peste tote feltilit de vremese urma pinta acumit a upra lord, care numat singuriti din fir6sca marii tale milostivire,sail redicatiti Si ail lips tit a nu mat fi, adica:

oile munkielif ciarigraduliii, care era o mare suma, si se plathia lacuitorilorucu fiatti, din care nu puOie jitfurti si smacinari se faces lacuitorilorti cu acesta de titre gelepi,acumti prin serguintia irmalthnii tale at lipsitti de tail fiatulti acestoru of ale mumbaelii, siat remasa a se stringe din tiera cu fiatti numai 33,000 of ale casapit-bash, care si acestease platescit lacuitorilorit au mild mai mare pretiti de Wit se platkia in anii trecuti.

Aht doilea, atatil untulti matpahlui din COO, tiera, catu si untulfi ce da cele cinci ju-decie of prez Oltti, pentrt\ trebuintia Diiului, care si acesta nu pucina paguba si greotatepricmuia lacuitoriloru, fiinlit sniff cei ce nu avea cunapera cu pretiti nesuferitt si in-plinia suma cea randuita, innaltimea ta prin milt, silintia ce at facutit ai mijlocitit de s'auredicatti untulti mutpahlui din tiera, si at remasiti a se da numal celu pentru trebuintia Dfiului din

42

Anthill,

de -1l

Page 325: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

330 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

cincl judecie of prez Oita, care si acela s'ad push in cuviinciosii nizamt, lipsindu stringereauntulul duph la magazine ce se faces pela ispravnicaturi unde mare nedreptate si paguba lise faces la mesuratOre de catre priimitorl, si mai vertosil ca nici plata acelui until ori-catif.era nu o priimia lacuitoril, ci o manta unil altil. tr acumii dad lacuitoril untuld chiaril lanegutidtoril cel randuiti caril 'I clued la DIiil, dela caril prin mesuratore drepta 'si ieau inde-stulata plata lord deplinu, cu care acesta remaindii lacuitoril in mare resuflare si folositi,sunt cu totil multiumiti.

Aid treilea, pentru zahreoa mumbaelii ciarigradului, care une on nu se plathia, nicidecumd, er alte on se plathia cu oresl-ce si remanea, lacuitoril pagubasi de dreptuld lord,acumii in lumivate dilele marii tale s'ad pratitii intocmal duph, coprinderea innaltului inpe-ratescii fermand, duph fiatuld Braila ce s'ad taiatu, cu mare multiumita lacuitorilord.

Aid patrulea, randuela fenului si a orzului comisfi i pitarfi care era o grea dajdie s'ailredicatii cu totuld, si acumil si facerea fenului si cumperatOrea orzulul celui trebuinciosil secumpera dela vistierfa marii tale cu bani pe end.

Aid cincilea, randuela caralord de ()ma, care in toff anil se urma la Ina lui Noemvrie,si era o indestulata mud, si in loci' de card li se 10, lacuitorilord bani de card po tl: doue-died, acumd ad lipsitti cu totuld a nu mai fi.

sieselea, pentru cera care pe tad anuld era negutiatorii indatorati a da o indes-tulati sumh cu pretiu mai pucind de catii '1 tines pe densil, acumil s'ad redicatil acesta, le-ganduse si cu luminatd chrisovu marii tale a nu mai fi superati negutiatoril cu acestacerire.

si6ptelea, podurile polithii Bucurescilord, care la buns venirea marli tale se Mfla lao stare incatii era aprope a nu mal puts fi umblatA polithia, multime de dobitoce omorin-duse, card sfdrimanduse, si nesuferite necazurl si discolie pricinuinduse, nu numal lacuitori-lord tierani card venia, dupa trebuintia aid in polithie, ci si insine no0, si tuturord slujba-silord domnfi si at tierii, acuma prin silintia si serguintia mhrli tale facutd si se fulltote din nod.

Alu optulea, pentru binaoa pusicarfi, pe care ga'sinduo marfa ta la c prOsta stare, strimta,derepanata, si fare trebuinciOsile inprejmuirl, unde nu numal vinovatil, candd se intempla, vre-unora bola, neavendii vre-unii loci' de spitalii a se deosebi, de multe on se incingeh bolaintre densil, bolnhvinduse si cei sanetosi, din care h se intemplh morte la multi, cumii si celcu banuela. de vinovati patimia standd la inchisore inpreuna cu vinovati si cu ucigasii, ne-fiindit vre und loci' de inchisore osebitil de a se tine paid a se cercetasi a-si gAsi indreptarealord, ci nici judecatoril acelui depertamentd de cremenaliond si ceilanii zapcii at pusichrh nuaveh o stare precumd se cade aprOpe de pusichrie, ca sa caute cu lesnire pricinile vinova-Word, ci umbla, din loci' in Pentru aceea innaltimea ta, ca hem ce este multi'

aid la scaunuld domnfi, intre alte obscesci bunetati ce al Avirsitii aid inteacesth,tad, al ziditd si at facutii din nod depertamentd, indestulatu spitaid pentru vinovatil bol-nay!, grosd pentru cel cu banuela de vinovati, inplinindd si zidurile ce era de lipsh, si dera-panate ale pusichrfi si alte inprejmuiri facendd.

nouelea, pentru dajdii, cu tote ca trebuintia de actin& a 3heltueliloril domnfi si a-le tieril sunt cu multi' mai addogate de catil aceea ce urma panh acumt, dar innhltinaea taprotimisindd mal multi' usiurintia obscil de catd folosuld si inlesnirea inpliniril cheltueliIorudomnfi, cu mare sincatavasis al priimitd a se lua banii dajdil cu nun mai pucind de catiiceea ce da, mal nainte tiera, privindd cu °chid milostivd numai si numal la buna starea sirepaosuld lacuitorilord, schdiendt si cite tl : unuld, banl noue-disci, chiard din sums, bani-lord ce prin anaforaoa nostril amd fostd &ad cu tale a se cid de mode, po tl: optd-diecipe and, remaindil a se dh numal po tl: siepte-died si optd, bani trei-dieci, de mode pe andcu ajutorele lord.

Pentru care tote acestea bunetatl, folosurl, faceri de bine si similtore usiurintie, ce din multimilostivire a innaltimil tale al cercatd si au dobanditd in fapth, patria nostril acumd in lu-minate dilele marfi tale, lipsindd cele de mal nainte hrhpiri, asupreli, insarcinari, jafuri, stram-bltati si grele havalele; nu suntemd vrednici de aka multiumitd, de catd toti nol inpreuna

Ala

Alu

s'at

loch. cu-viinciosh

Alta

Page 326: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

COND1CA DE CHRISOVE A LUI C. YPSILANTU VODA 331

si cu tots tiara de obsce reclicl.mu maint de rugaciune dare pre-innaltuld Dumnedied, an-did pentru pre-puterniculd nostru inperatit (a caruia putere si slava sa fie in vect), carele aualesd si ad randuitil pe maria ta domnd si obladuitord tierit acestiia, dela carele tote stra-lucitorele milostiviri ce prin sfantuld hatisierifti ad hereditil tieril acestiia s'ad pazitd intoc-mai fall clintire, si pentru indelungirea anilorti viedt innaltimil tale, si pentru buns starein luminatti scaunuld domnii, heredindil pe innaltimea ta cu invrednicire de a fi partasit laamendoue fericirile.

Decd, fiindti-ca, precumu amd disil, urmarea respunderii dajdiilord are a curge dupa in-tocmirea ce s'ati facutu de mode po tl: dol-spri-diece la fiesi-care diminie, in care intra siplata lefilord, amti facutu deosebire ca sa, vedemil cad dintr'acest1 tl: dot -spri-diece trebue ase da la casa rasurilord pentru left, si cad au a veni la domnesca maril tale vistierfe, siprin socotela gasimii ca tl: opal vechi, adica cu cate parale patru la led, care fact tl: optd,band 96, acestia au O. se dea la vistierfe, din care bard se dad simbrfile ispravnicilord, zap..dike", avaeturile vistierfi, si afara dintr'acestea, lefile hrana si inbracamintea ostirilord celordnoue, care tail pe and tl : 300,000, emu si tl: 150,000, cumperatorea fenulut si a orzulutgrajdiurilord domnesci si a ostirilord, si osebitti tad la acestl tl: optd, cate alte siel-spri-diece parale rasuel la led, care este socotita a fi pentru plata lefilord, si fact" tl : trel, hauldoue-dieci si patru, acestia sa se trimitia dreptii la casa rasuriloril pentru plata lefilorti, ca-d dupa suma modelord asiediamentulul de acumd, se ajunge plata lefilord pe suma ce curge

si asia inpreunandd eel optil let, band noue-dieci si siese al vistierii, cu cel tl: trel,bard dOud-diect si patru al casil rasurilord, vine tocmal tl dol-spri-diece, nici adlogandusenici scadienduse, din suma cea 'Indult/ de maria ta, a da pe diminie fiesl-care mode cuajutorele lord. Dar fiinclu-ca modele asiediamentulut din adaogarea scutelnicilorti, ce sedad necontenitil si din di in di merge spre sporire dupa trebuintia, atatd pentru eel cemore din scutelnici catil si pentru cet ce se (la celord ce se cinstescil si se miluescti demaria ta, pentru a to fi lipsitl de privelegiuld acesta care din vechime ni s'ad urmatu sini s'ad pazitil pana acumu, dupa cumil si maria to cu denadinsuld voescl sa se pazesca, si

trebue sa socotimd si obicinuituld scadiementt ce in tott aria se face spre prima-vara pentru mangaialea si usiurintia lacuitorilord, nu este cu putintia numal cu aced 620de let ce prisosescil peste 40,000, a se iconomisi intealtd chipti lipsa ce trebue sa se intem-ple modelord pentru tceste numite &me trebuintie; de aceea dar, ne rugamti marfi tale dea ni se asculta si a ni se priiml acesta pre-plecata mistea anafora, spre a se mat adaoga, incltl: dot la doll/ casciun ce esti pe anti ale menzilhanalilord, adica unit led primavara si altdled tomna, ca cu acestia sa se pOta inplinl lipsa aceea ce urmeza sa se pricinuesca din sca-derea modelord, cu cate acesta nici lacuitorilord nu se face vreo ingreuiare, si socotimil case va pute iconomisi s1 acele &Sul trebuintie, 'Wk./ a scutelnicilord si a scadiementulul deprimbara, se inplinesce si plata lefilord dupa catastisiele cele pecetluite, pentru care si nerugamd inn/admit tale to acestl bent al diminii care sunt pentru plata lefilort, sa se trimi-tia dela judegie dreptti la casa rasurilorti, fara a se mat amesteca vistieria Bid de cumil labanil acestia, de care sA se dea si legatura hotarita si intarita prin insust luminatii chriso-vult marii tale, atatd pentru intocmirea dajdiilord cu mijloculd. ce aretamt mat susti, ca'si pentru deosebirea lefibril de band vistierii, si pentru plata lord la fiesce-care doll/ luni,ca sa se legiuesca aceste8 a fi statornice si nestramutate, oranduinduse unulu din dumnealordboeril pamentent ca sa fit. epitropti, avendust randuela iratulut sell, Or a fi statornicd in e-pitropie, acesta remane la hotarirea marii tale. Asijderea si pentru acele 33,000 of ale ca-saga- basil ce se ieati cu atu, cu tote ca, dupa cumt aretamii mat mist, acumti se plates&cu pretid mat mare de cat" se plathia in anil trecuti, dar fiindt si acesta o pricina de pa-gubit lacuitorilord dupa atitea patimt ce all patimitt. tots patria 'Astra, cu umilmtia ne ru-gland marii tale sa mijlocekct catre pre-puternica inperatie, ca sa se redice si fiatuld ace-storti of ale casapti-basil, se indatoreze gelepli basia ca si acesta suma sa o cumperedrag cu rizapazarti dup/ cumii se cumpera cele pentru mumbaia, si vecinica pomenire vetave maria ta si pentru acestd ajutorti ce vet face tierit 1804, Octomvrie 20.

Dth : ald Ungro-vlach:, Dumitrache band, Durnitra.ro band veld band, Scarlatti Ghica

fiindd-ca

acumt,

d st

Page 327: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

332 TESAURO DE MONUMENTE ISTORICE

hanu, Manolache band, Costandind vel-log:, Costandind Filipescu Radu Golescuvornicu, Stefanti Vachrescu vel-vornicu, Costandintl Stirbeiti vornicu, Grigorie Brancovianuvel-vornicu, Barbu Stirbeiu vel-vornicii, Manolache Gradisceanu bivvel-vornicd, Isaact Ra-letti bivvel log:, Istrate Cretiulescu bivvel log:, Nicolae Racovitirt vel-log:, Radu Slhtinianuvornicu vel-vornicu.

XIV

Chrisovuln ce e'en facuta pentru asiediarea dajdiilorn

Ion Costandinu Alexandra Ypsilantu voevodu, boj. nail. i gospod. zonl. Vlah.

Rivna si vointia care este desevirsitd spre cele butte, avendti fttr de indoelh pre Dum-nedied inteajutoti, trehue in cea dupd urma sa ajungd la isprava scoposulul sea, precumiisi cugetulti acela care din fire este bund apururea gitsesce tote pirlegiurile si inlesnirile fa-cerilorti de bine. Acestea amendoue, adich, cugetulti si vointia, candii se vorti uni, intindetare resboid asupra a tota feluld de zaticniri si discolii, si aducti putere inlesnitore si chiartiacelora ce s'ar socoti mai neputinciosi. La catti dar enohi se ghsescti obltiduitorii de tier''si stapilnitorii caril de susit avendu firesch cugetare si vointia slobodd, si care acesta si pu-tere prin care sa inlesnescil sevirsirea celorti dreptil socotite si bine chipzuite, si oil nu lepunt. acestea in fapth gresindu, sati le pallid cu oresi-care catahrisis, pricinuindu cu acestalorusi antaiti pecatulti aharistil eel catre Duninedied, si alti doilea se facti neurmatori duchov-nicescii aceia invetidturi, carea dice ca putendit cinevasi sa faca binele si nefticenduld estede o potrivit ptirtasiti si pricinuitorti reului aceluia care Kin mijlocirea lucrariloril sale ce-lord bone putea sa se intimpine si sa se isbavescal. Duptt ce dar dumnedieesca providentianeati incoonatti cu stapanirea acestil pravoslavnice tiei, socotit'amii domnia mea ca, pre-cumil si cu acesta obltiduire au binevoitit a ne invednici, asia si spre buna chivernisire siindreptare asupra acestul norodd neati randuital, care acesta luanduo intru blind cunosciintianostra, cu fried dumnediedsch fiindti intamati, amti hotaritti sa punerod in urmare si in lap-Ca tote lucrarile si mijlocile acelea cite in adeverd sunt trebuinciose si pivitoe spre celede folosuld si binele obscescii. Pentru care fiindii-ca din pricina a miltorti felurl de intern-plari si prefacer'', tiera acesta at cercatu atatea 'total incatti seracii lacuitori ajunsesera lao desevirsith desnedejcluire, si pre-puternica inpehtie (a cariia stardnie si putere sa fiein veci) voindii buna stare a tierii, mind si contenirea a multord fehri de catahrisis ce delao shirt de vreme, cite pucinti, pucinii, s'ati fostd intemeiatal si s'ad verfuitii ; dat'ad pre-innaltil inperAtescti hatisierifil, nu numai inthritorti celord vechi privelegiuri ale tierii, ci sicoprindietorti de cite -vasi alte noue pronomil. Asia-dar, duph ce amu sositti aid la scan-fluid domnii, trebuintid, an fostu ca si not dinpreund cu dumnealortiboeril domnii mete chip-zuindune sa legiuirnd cele pentru randula dajthiloril prin urmare urita cu noima inperhtes-culut tisierifu, uncle gasinda tiera la o prostal si ticAlosa stare, ncroduld el resipitt. fiindtisi inpresciatti, cu unit cuventu tots si tote staile loru aduse la matt dertspanare din perista-sis a resvrlitirilorti acelora cute suet sciute ca s'ail intemplatu aid acumil inteacesta tre-cutti vreme, si pe Hang& acestea, insarcinath si cu o mare si grew sums de datorie la carepe de o parte vrendti sal o pazima si sa o aducemti intro nesticticiune la build stare cu re-paosd si resuflare de cele ce liana acumii ail phtimitti, pe de altd parte chipzuindune ca sagdsimii cele mai destoinice mijloce spre sevirsirea acestil folositore rivna ; amti hottiritd caorl in ce vteine la orl-care pricina de amu intimpina mitcart si discolii sa le inlesnimd prinadesile chipzuintie si prin cea de sevirsitd iscusintih, duptt cinentuld intieleptulul aceluiace au disu , nimica nu remane nebiuitil de dare cea dupd putintitt necontenith' silintia sidesevirsitu prothimie, si asia dupa ce amt. adunatti norodulu din prasciare la urma si sh-la,duintia loru, n'amti incetatu a ne oserclui, in tad chipulii metaherisindil grele ostenell siindestulate cheltuell pentru paza tierii de cittre multi fatetori de ele, cumti este sciutti, i

veLvistieni,

tierii.

hi

Page 328: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

CONDICA DE CERISOVE A LUI C. YPSILANTU VODA 333

de catre turbuearile te inch si pant acumil sunt necontenite in partile vecinetatil, cumt side sarcina datorfi ainu curatiro si am isbhvit'o. Ainu inthrith cu innoire tote privelegiurilede obsce a mililorti manastiresci i boeresci si a tote breslile. Aniti randuith cu bunh in-tocmire tote .dregtorfile Si judechtorfile tierii. Am adust manastirile si clirosulfi biserice-sett la .cea dintaiti randuiela si build stare. Scolile polithil leamil adusit erasi in starea cese clime, cu dascalI procopsiti si cu adhogire de left, dupe trebuintia ce emit cunoscuti eheste, pentru a cheltueliloru de acumti la hrana dascalilora si la o indestulata sumh de uce-nici ce se afia sporindh intru rodurile invetititurit Cismelile cele trebuinciose norodului po-lithii learnt adusit din phraduire la dregirea si fiintia lorti cea dintait Podurile polithilBucurescilord care la venirea nostril leamh giisith in stare in catil era aprope a nu mai pu-te fi umblata politltia, acumh s'ait facuth si se fact tote din not. Binalile puschrfi ase-minea glisindule la rea stare iuvechite strimte derep6nate si fard trebuinciosele inprejmuirl,domnfa mea ca lucru ce este multi trebuinciosti la scaunulti domnfi, hams zidith si amd fh-cutti din not depertamenth indestulath pentru judechtorii de cremenalionti si alti slujbasial puschrfi ; spitalit a se deosebl candit se bolnhvescti vinovatil in temnitih ; grosti osebitilpentru cei ce sunth numai cu bhnuelit de vinovati, cumti si zidurile ce era de lips& ale pus-carfi leamh inplinitti, si alte inprejmuirl emu fhcutt. Er pe ling, acestea tote neadormithpriveghiare si multi oserdfe amt push mat vertosti pentru buna stare a seracilorii lacuitorl,nu numai pAzindui si ocrotindui de alte osebite turburarl, precumit s'ait dish, cumii si de on -cejafuri si nedrepthti, ci si multe greotati de dart si alte havalele ce era pe densii phnh acumuprin silintia si serguintia nostril s'au redicatti de asupra lorti. Decl acumti chip& sftrsitulhanului asidosii at care at fostii tiera miluita si manghiath de pre-puternica inperatie, trebu-intill fiindti a se intocmi si a se asiedih dajdiile vistierfi domnesci, de unde si dela careaaretatil este eh se inplinesch tote (Utile si cheltuelile cele pentru trebuintia tierii, care dajdildin pricina celorti far de randuielit si dese sverturi ce se urmh panA acuniti amestecate dreptesi indoite, venise la atata catahrisis incatit nu era inherit o di intro carea sit fi pututh ti-calosulit tierand sa se vazit pe sine slobodil de catre inplinitorii zapcii, ca -cl inch pang a nufi unulti ispravitit soia celhlantu en alte cereri none, lucre far de omenfe si nesuferitt, siacesta mai vertosti adusese tiera Ia ticalosie si stare vrednich de milt De aceea dar vrenditdomnfa mea ca si acesta sa o punemit la o cuviinciOsh, indreptare, si sit o intocmimii la obunh randuiela prin legatura hothrita spre usiurintia si buna stare a tierii si spre a 'Astravecinica pomenire ; amt poruncitt mai antaiii de s'ati facutti not. asiediamenth modelort fi-esi-chruia sate din tote judeOele duph starea in care se aft acumil. care asiediamenth faxen-duse cu multi repaosu si usiurintia lacuitorilorti, si adunanduse tote modele tierii cu aju-torele lore in mina de patru-dieci de mie siese sute doue-dieci ; emit randuith domnfa meaca pre-sfintla sa phrintele mitropolitu i dumnea-lorit cinstiti si credinciosil veliti boeri al di-vanului domnfi mele halea si manzill, theorisindu asiediamentulii ce s'aii facuth dupe extrac-turile care s'ait adusit de oranduitii asiedirtmentari, aseminea cercetandti si semile care de ocam data s'ati fostii oranduith si curge la fiesi-care done luni o semi de mode po tl: doi-spri-diece, sa socot6sc, cele ce se cuvinti spre buna intocmire si asiediare a dajdiilort. A-sijderea sa chipztulsch si pentru suma cea trebuinchish a cash rasurilort theorisindti cata-stisiele cele pecetluite pentru lefile ce se dait, si vediendil la cata suma se aduna plata ace-storit left s, stadia rasurfle casil ca sa nu se mai amestice vistierfa nisi de cumti Ia buntaceia, de unde neat venith obscesca anaforh scrish la 20 ale trecutului octomvrie, aretatoreeft in toff' chipulti silinduse cu adench chibzuire gasitil alit mijloch mat de folosuld siinlesnirea lacuitorilorti de daft a se da adich Ia fiesi-care done luni o dajdie po tl: dol-spri-diece de mode, in care infra si plata lefilorU, care randuiela este intocmal dupe coprmdereainperatescului hatisierifit min care se poruncesce ca sil se urmeze dajdiile ca la letup 1783,care dajdii atunci siese fiindu intermit anti, si acumit erasi aseminea pe siese dajchi sa selege, care acesta folositare hothrire si randuiela s'au socotith a fi cu destula usiurintia duphcatastasis ce inteacesta vreme se afia tiera, fiindit lacuitorii usiurati si mangaiatl de atateaalte dart si podvode care acuinti s'ati redicatil de asupra lort si asia facendit deosebire ca

salt

Page 329: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

334 TESAURU DE MON.UMENTE ISTORICE

sa se vaza craft dintr'acel tl : dol -spri -diece ati a se da la domnesca nostra vistierfe, si catstrebue a se da la casa rasurilorti pentru left, s'ati ghsitt prin socotela ca tl : optil vechl a-dica cu cite alte patru parale la lea, care faca tl : opts bans 96, acestia au a se da la vi-stierfe, din care bawl se daa simbrfile ispravnicilort, zapciilora, avaeturile vistierfi si osebitade acestea, lefile i hrana si inbracamintea ostiriloril celora none, care taia peste tl: trei sutede mil, mina si tl : o mita tint! -diecI de mil cumperatorea fenulul i a orzuluI grajdiurilortdomnesci i a ostirilora si a altora, si osebita tots la acesti tl: optd cite alte siel-spri-dieceparale, rasura la lea, care este socotita a fi pentru plata lefilora, si faca tl: trel, banl done-died si patru, acestia sunt a se da la casa rasurilora pentru plata lefilorti, ca-ci dupa sumamodelorti asiediamentului de acuma, se ajunge plata lefilorti pe suma ce curge acumti, si a-sia eel opts lel banl 96 al vistierfi, cu eel tl : trel, banl 24 al casil rasurilort,vine tocmal tl: dol-spri-diece, nicl addoganduse nicl scadienduse din suma cea randuita a (lape diminfe fiesi-care mode cu ajutorele lord.

Dar fiindti-ch, modele asiediamentului din adaogarea scutelnicilora ce se dad neconte-nita, si din di in di merge spre sporire dupa trebuintia, atata pentru ceI ce molt din scu-telnici tutu si pentru eel ce se da celort ce se cinstesca si se miluesca de domnfa mea,pentru a nu fi isterisiti de privelegiula acesta care din vechime s'aa urmata si s'ati pazitapapa acumii, dupa alma si insine nol cu denadinsula voima a se pazi, si Pang acesta so-cotindu si obiclnuitula schdiementa care in tot! anil se face primavara pentru mangaiareasi usiurintia lacuitorilora, nu este cu putintia numal cu acel 620 mode ce prisosesca pestepatru-died de mil, a se iconomisi chipti lipsa ce trebue sa se intemple modelortipentru aceste numite dOue trebuintie. De aceea ni s'ati racutti rugaciune prin numita obsce-scit anafora spre a se maI adaogh inch, tl : dot la done casciurl ce esti pe anti ale menzilii-hanalilort, adica unit led primavara si alts lea tomna, ca cu acestia sa se pot& inplini lipsaaceea ce urmeza sa se pricinuesca din scaderea modelorti, cu care Rasta nici lacuitoriloranu li se face vreo ingreuiare, si se nedejduesce a se pute iconomisi si acele done trebuin-tie adica a scutelnicilora si a scadiementulul de primavara, si se inplinesce si plata lefilorildupti catastisiele cele pecetluite. Si osebita de acesta ni s'ati fh.cuta rugaciune prin numitaanafora, ca acesti ban! al diminfi caril sunt pentru plata lefilort sa se trimitia dela judeciedrepta la casa rasurilorti, fh,ra a se maI amestech nicl de marl vistierfa la banil acestia. Careanafora dupa ce vediutfi de domnfa mea, macarca acesta suma a aril dajdiilerti nu e-ste destoinica spre intimpinarea curgetorelora cheltuell la trebuintiele domnfi si ale tieril,fiinda cheltuelile acestea cu multti mat adaogate de chtil se urma Oita acumti, precuma a-cesta este la totl de obsce sciuta si chiara prin numita anafora este netagaduita si martu-risita ; dar fiinda-ca rlvna si cugetula domnfi mele privesce mat vertosa spre odichna si bu-na stare a lacuitorilorti tieril, grijinda pentru repaosult si usiurintia lora mat antaiti deck:apentru tote altele, de aceea si numaI cu iubire de Omenl amti prihnitti domnfa mea numitaobscesd anafora, si eta printeacesta domnescula nostru chrisova legiuima acesta hotarita le-gatura si intocmire ca de acumil innainte semile dajdiilorti dela modele tieril cu ajutorele lordsi nu est mal de multe or! peste ant, dechtti numai de siese oni, adica la fiesi -care doneInn!, nici sa dea modele mal multti dechta po tl : 12 la lies! -car0 dajdie, in care intra siplata lefilora. Asljderea sa dea si acele done casciurl ale menzil-ltanaliloril unulit primavarasi altula tOmna cu adaosula ce s'ati disa ate tl: unulti pentru inplinirea lipsil celort de malsash aretate dime trebuintie, a scutelnicilora adica si a scadiementulul de primavara ; erpentru deosebirea aceloril ate tl : trei, ban! 24, care sunt a se da la casa rasurilorti pentruplata lefilorti, fara a se maI amestech vistierfa intru nimica la anil acestia, are a se urmadupa intocmirea si hotarirea ce prin deosebita chrisovula dom fi mele s'ail data pentru a-cesta. Care acesta hotarith, si legiuita intocmire ca o facuta c chipzuintia si sfatuld de ob-sce units la noima inperatesculuI hatisierifa care este coprindie rd privelegiurilora tieril, area fi temeiula cei de acumt innainte otcarmuiri, si datorfe fiind a se pazisi a se urma intormal;nimica nu ne indoima ca si eel din urma nostra frail domnfi volt pazi-o ca si nol, fiindaprecuma s'aa disc urmatore hatisierifuluI, folositore spre aducerea tieril la buns stare, si de fo-losult 16cuitorilora, aperandul pe densil de multe felurt de cereri si insarcinarl care in tre-

intealtt

s'at

inpreunanda

Page 330: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

CONDICA DE CHRISOVE A WI C. YPSILANTU VODA 335

cute vreme au cercatd. Dreptit-aceea, poruncimd dumnealul vel-vistierid ca scotiendu dupeacestd chrisovii trey copil adeverate st se trimitit la cote trele episcopaturile tierit; asljde-rea st fact si cuviinciOse poruncile domnii mele la tote ispravnicaturile tierit cu urmare in-tocmal precumti prin buiurdizma ce amti clatd domnia mea la obscesca anafora escI po-runcitd si povetiuitd. Si pentruca O. fie crediutt acesta intocmire ce cu sfatd de obsces'au hottritti si s'ait legiuitu, si ca O. se pazdsch a pururea statornica si nestrb.mutata, in-admit chrisovuld acesta cu insust domnesca nostril, iscAliturt si pecete ; puindd si martortla acesta pe pre-iubitit nostri fil, Alexandra voevotbi, Dumitra§co voevodd, Georgie voevodd,Nicolae voevodd, Ioand voevodd, si pe tett dumnealord cinstitt si credinciost veal boerl aldivanulut domnii mele, panti Manolache Brancovenu pand Cost. Ghica vel-log., paidGeorgie Mavrocordatit vel-post., pand Costand. Filipescu vel-vist., pant]. Stefand VActrescuvel-dvornicti de tiera de susti, peat Grigorie Caliarhi vel-spat., rand Grigorie Brancoveanuvel-dvornicil de tiera de giosti, pant.'" Barbuld Stirbeid pand Barbuld VAcarescuvel- dvornicti, pand Scarlatu Slatineanu vel-dvornicti alit obscirilord, peat Nicolae Racovititvel-log. alit obiceiurilord, panti Petrache Ritorisidis vel-dvornicti alit polithil, pant DumitracheRacovitit vel-clucerd, pand Michalache Racovitit vel-pah., pat Alexandra Filipescu vel-stoln.,peat Alexandra Negrea vel- comis, pant' Radu Farctsianu vel-sard., pant Said. Cornatianuvel-med., pand (loco alba) vel-slug., pant' loand vet -pit.; ispravnicd, si ingrijitord fiincldla acesta dumnealul wit Cost. Filipescu vel-vist. ; care acestd chrisovii fikenduse dela vi-stieria domnii mele si petrecenduse in condict se tit spre a se pAstra neclintitit la sfiintamitropolie, scriinduse la alit treilea and alit obladuirii nOstre, intru cinstita polithie a scan-nulut domnii mele Bucuresci, de Ghitid Fagartsianu log. de vistierie, la anuld dela manta-irea lumit 1804, in tuna lul Noemvrie 5.

21 copil e'er/ scosil din pureed dupe acestd chrisovii, din care treI intarinduse en leminati pecetea mariisale lel vodA s'au trimisil la trei epiecopaturl, dr 17 la 17 jade*, cumu si una la dumnealul caimacamula Cra-iovil, ca sa o citesca in divanil intro audiuld dumnealord boerilord de acolo.

XV

Chrisovulu ce s'au faentu pentrn banu leflloru la ease rasurilorn.

Orl-care intocmire din cote sunt in fiintit, si mat vertosti cele care cu band scoposusunt incepute si asiediate in pricinile cele obscescl, candit se Vantuescd de urmarile ce inpotriva bunel-vointie, nu se 'ite cuventa catt, malt& defaimare si vetemare pricinuesce, ca -ctcele inpotriva urmart in mite chipurt sunt mestesiugitore sit zaticnesca, sit schimbe si saaduct spre red tad lucrulit band si folositort, turburandd si smintindii oranduelile aceleacare sunt cuviinciose si bane. Si candd inst cinevasl cu build cugetti se nevoesce pre cadeste cu putintit, si se oserduesce pentru cele de folosd, facendti incepere ca cele grele sit leinlesnesca, si cele ce sunt inpotriva bunel-vointie sit le apere, st le intimpine si sit le in-drepteze de a nu se mat intempla, nu este indoielt ca ga'sesce felurt de perlegiurt si inles-nirf indreptttore. Cu catu mat vertosd domnit si stApanitorit ctrora dela Duninedied le e-ste incredintiatt stApanirea si obraduirea obscirilord, fart tagAduielt se cuvine a se sill cutote mijlocele, ca cote bine s'au asiediatd si curgti in bunt oranduielt, sit le intemeeze si sitle intarescA a se pAzi nestranautatti, Or cote cu scoposti de bunt incepere s'ait asiediatit Siprohorisindti inteensele &est-care catahrisis, si ort cu vederea s'ait trecutii, sad bine nus'ait lamuritd, O. le aduch la bunt intocmire si indreptare. Una dar din cele mat verhovniceobscescl bane intocmirl fiindd si casa rtsurilord, adict ctinara de unde se platescd lefile tu-turorti de obsce slujbasilorit domnii si at tierit, inct dela inceperea si alcittuirea et de canduprin sfattt de obsce s'au intoctnitti, s'ait fostu fAcutd asieditmentd si oranduielt, ca la dajcliilece platescit modele tierit sit s6 mat adaoge ate alte atatea parale la led, care sa fie numalpentru plata lefilord a tuturord de obsce, boerilorit dregetorilorti i slajbasilord si acelortt cad

vel-bang,

vet-vornicti,

Page 331: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

336 TESAURU DE MONUMFNTE ISTORICE

prin chipzuirea domnii s'arti socoti ca se cuvine a Ii se da left dupa cuventulti si dreptateace ar aye fiesi-care in parte. Si ca bunt acestia fiindti hotariti numal pentru left ca sit seplatescA la vremea cea oranduita dreptultt fiesi-ctruia, de aceea sa vie si deosebiti dreptil lacasa rtsurilorti suptil epistasfa dumnealut vel-log. de obiceiurl, fart de a pule liana inteen-sit vistieria domnesca ca sit se pricinuesca dinteacesta vreo zaticnire plata lefilorti la vre-mea lorti. Acestt hotarire insa macared la inceputti ail fostii a surge cu acesta oranduielaprecumu s'an dish, dar nu s'ati urmatti nice s'ati pazitti intocmal, ca-ci dup.. vremi mat in-multinduse lefile si neoranduinduse Unit pentru acelti adaosft de left ce se facet, de multeoil nu numal ca se zeticnia plata loru din vremea cea hotaritt, ci inert se intempla de re-mallet si pagubasi unit si de ate doue triminii intregl, inca si nu pucina machnire se pri-cinuit acelorti lefasf, pagubinduse de drepta simbrfa lore ce rivet oranduita pentru slujba

alte ort luarulti vistierfa haul dintr'aI lefilorti cu numire de inprurnutti, si neindema-nanduse perlegiii a-I rAspunde in vremea ce se plitthia lefile, se pricinuit erase aceeasl za-ticnire si pagan. Acestk dar catahrisis fiindit de mare obicla shijbasilorn lefasi pentru ne-urmarea plait dreptului loru la vreme si pentru nedreptatea ce li se facet cu a remane sipagubasl de simbrfa cea oranduita a slujbel si ostenelii lord.

Pentru aceea facutuneati pre-sfintia sa parintele mitropolitu si tat dumnealord boeriidivanulul domnii mole halea si manzill obscesca angora coprindietOre cu rugaciune de a lipsiacesta catahrisis si a se da legiuita hotarire pentru plata lefilorti, antaia ca de acumti inna-inte sa nu se mat amestece intro nimicu vistteria In ci dela ispravnicaturl SAse trimitia dreptit la casa rasuriloru de nude la tiest-care (loud luni sa se platesca, si lefilecele orlinduite de domnia mea, care acesta facendunise si none cunoscuta ca in adeverti e-ste o de facia vediutit nedreptate la tat slujbash, pe langa alte atatea bunatati si faceri debine ce eu ajutorulti ha Dumnedien amu sevirsitu in tiera si patria acesta, precumit totesunt sciute si chianti prin numita obscesca anafort pe 'argil aretate si marturisite; amu bine-

domnia mea ca si ackta sa o punemu la o buna iudreptare, si asia priimita fiindunecea de obsce cerire si rugficiune ce ni s'au facutn, dupa ce mat antaiu aims intecmitti asie-diamentulu modelorti tierit, precumu este aretatu pe largu in deosebitti chrisovulu domnfi mole,uncle este legatti a da fiesi-cate mode cu ajutorele loru cote tl: doirspri-diece pe diminfe,inst tl : optu barn none-diem si siese at vistierii din care sa se platesca, numat simbrfile is-pravniciloru, ale zapcfiloru si avaeturile istierii cele obicmuite, precumit s'an utmatu si panaactunii, si tl : tree, bani dOue-diect si patru, ai casii rasurilotu, pentru plata celorlante left,care sunt socotitf acesti tl : tret, bani doue-dies' si patru, la band vistierii, si r illC de tottileu non cite parale siet-spri-diece, amu hotaritu ca de =mitt innainte sa nu se mat ame-slice vistieria domnesca intru nimicu la banit casii rasuriloru, si poruncimu ca ace' eke tl:fret, haul Uwe-died si patru, ce stint a se hit dela lies' care mode pe diminie pentru platalefiloru, sa se trimitia dela ispravnicatuti dreptti la casa rasurilorti, ca sa se dea oranduiteleleft dupit catastisiele cele pecetluite de domnfa mea. antru care si oritudttinni deosebitiiepistatil asupra casii lefilorti unulti din dumnealorti boerii pamonteni cu lefa deosebiti delacasa pe luna cute tl : una mie, carele prtimindu bang cash, si urmanduse si plata lipsil ceeste a se inplini la cast prin mijlocultt ajutoriului aceluia care este oritnduitti, st se plate-act si lefile la fiesl -care doue lum, fiindu indatoratti dumnealut mat susil numitu boeru a-s'da socotela pe totti anulu la obscea dumnealorti velitiloru boerl. Si fiindu-ca nest& intcc-mire ce amu facutti domnfa mea si la casa lefilorti, este de a se pazi intocmal precumil matsusa se coprinde si nestramutatu, de aceea si dicemti, sa se dea numitului boeru epistatilaseminea copie intocmal dupit coprinderea domnesculul nostru acesta chrisovti, dinpreunasi deosebiti carte a domnii mole, ca st-i fie sciuta build oranduiela ce hotarimil de a se pazisi la rasa lefilorti. Er chrisovuld acesta sa se dea in pastrare la sfanta mitropolfe. Rugamitdar si pe eel din urma nostra intru Christ. frati si luminati domni sari' dela dumnedieescabunt vointia se voru invrednici a fi stapanitori acestit pravoslavnice tier', sa bine-voiesca ainter] si a pazi si domnfa lord acesta hotarita intocmire a oranduelii casii lefilorit, ca'o cu-viinchist ce este si folositore la tot' cat' pentru drepta slujba lora si pentru cuventulti cean fiesi-care in parte, li se platesca si li se dan aceste left dela ma' susn numita cast. Dreptii

lord,

banii lefilord,

seat

a

Page 332: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

CONDICA DE CHRISOVE A LUI C. YPSILANTI) VODA 337

aceea, pentruca sä fie crediuta acesta intocmire ce cu sfatti de obsce s'ati hotAritil si s'adsi ca BA se pazesch de a pururea statornica si nestramutatA, intarimu chrisovuld

acesta cu insusi domnesca nostre iscalitura si pecete; martorI puindd pe pre-iubitii no-stri fiu : Alexandru voevodd, Dumitrascu voevodd, Georgie voevodii, Nicolae voevodii, Ioanuvoevodti, si pe tots dumnealord cinstiti si credinciosl veliti boerl al divanului domnii mele:pant. Manolache Brancoveanu vel-bant, pant. Cost. Ghica vel-log., pant. Georgie Mavrocordatdvel-post., pand Cost. Filipescu vel-vist., pant"' Stefand Vacarescu vel-dvornicd de tiera de sus(',pant. Grigorie Caliarchi vel-spat., pan(' Grigorie BrAncoveanu vel-vornicti de tiera de giosd, pantBarbu Stirbeid vel-dvor., pant. Barbu VActirescu vel-dvor,, pand Scarlatil Slatineanu vel-dvor-nicil aid obscirilorti, pant' Nicolae Racovitil vel-log. alit obiceiurilord, pant. Petrache Ritoridisvel dvornid ald polithil, panel Dumitrascu Racovitid, vel-clucerd, pan(' Michalache RacovitiAvel-pah., pant" Alexandru Filipescu vel-stoln., pant" Alexandru Negrea vel-comis, pant' Radu Far-casianu vel-sard., pant. Said(' Cornatianu vel-med., pant vel-slug., pant load vel-pitarti ; ispravnicti si ingrijitort iiindii la acesta dumnealui pan(' Cost. Filipescu vel-vist.; scri-induse chrisovuld acesta la alit treilea and aid obladuiril nostre intru cinstita polithie a sca-unului domnfi mele Bucuresci de Ghitia FagArd.sianu log. de vistierie, la anulti dela mantui-rea lumii 1804, in luna lui Noemvrie.

XVI

Chrisovuln mare sale Costandina voda Ypsilanta ce l'an datn pentrn oeritn a se calla tomna la lunalni Octomvrie 1805.

Cate bunAtati se fact dupd, vremi, on de obsce sad in parte, care cauta la vreund lu-cru sufletescti sad la vreo folosire a obscii, nu numal ca trebue de a remane ca nisce teme-iuri neclintite si nestramutate in yea dupa tots cuventuld dreptatii, ci inca sunt si lui Duni-nedied bine placute si si de omens sunt laudate, si mai vertosil pomenire vecinica si nemu-rire numelui aducti acelorti ce cu caldurod &WA se silescti de a le svirsf si a le urma.Acestea dad de obsce tots omenii sunt indatorati de dumnedieesca scripture a le sevirsi,cu catti mal vertosti stApanitorii carora dela dumnedieesca pronie li se incredintieza obladuirlde tiers si de norode cu multd mai multil sunt indatorati a se ar6t'a dtre supusii set, nu nu-mai domni Cu stapanire, ci si phrinte cu libovd, si a reverse catre densil catii va fi prinputintia totdeauna isvord, de milostiviri dintr'aceea ce s'ad invrednicitt, urmAtorl fiindti atutu ziditoriului. Dreptd aceea si domnfa mea pe cAtti neamt. lunainatil dela parintele luminilorddela care cobore tots darea cea bona si tad daruld cell desevirsitti, d'inceputti de candudumnedieesca bunavointia Dead invrednicitt a domni intr'aceste done pravoslavnice principa-turl, chigmandii numele sett intru ajutorti, nu am(' trecutil cu vederea, nu numal sate inbu-natattri amt cunoscutd ca putemil a le heredi supusilord nostri, de learnt pusti in lucrare,learnt' urmatil si learnt pazitti, nesocotindii intru nimicd pagubile si grelile cheltuelf alenostre, ci inca si cate rele amt vediutti d se urmeza spre stricaciunea si paguba lord,neamt silitti si neamt nevoitti de a le desradecina cu totuld si a le conteni, precumii Buntcunoscute din domnescile nostre chrisove si porunci ce s'ati data pentru acele pricini, si malvertosil si de obsce marturisite si bine propoveduite. Dintre care acelea, una fiindd si slujbaoeritulul ce este venittl aid camarii domnesci, care din vechime se obicinuia a se cauta aidin Tiera-Rumanesch tomna pela luna lui Octomvrie, si dela o vreme incOce domnil ce all fostddupa vremi silitl fiindiz de trebuintia as mutat'o de a se cauta primavara, la catd catachrisisajunsese cautatu acestil slujbe dinteacesta, si ate nepAstuiri si nedreptati se faced, seraci-lord lacuitori din pricina cAutatului primb,vara, vddiendule si marfa sa pArintele nostru intrucea de a china domnfe a marii sale, de aceeasi rfvna, &LI ad fostt silitti de all mutatd ca-utatulti el a se urma dupa obiceiuld vechid, adicA tomna pela luna lui Octomvrie. Dar nu s'atipdzitti acea hotarire a marfi sale de sovirsitti, ea-el in cea dupa urma la venirea 'Astra in-tr'acesta tied, amt. gasit'o dutanduse errtsi pe vremea primberil, numal cu pricina ca si la

43

legiuitti,

(loot alb)

Page 333: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

338 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

tiera Moldovil tat inteacesta vreme se cauta; si erasi cu aseminea inca si cu mai multi ca-tachrisis si napastuirl seracilort lacuitori cautanduse, ca-ci slujbasii oerl dupa relile lort nä-raviri nepastuindti la scrist cu sume mai marl de calf" sunt, si puinclit vite sterpe adica mi-ore ea sunt cu miei in pantece, altele ca au cite dot miei, inca unit dintre cel mai fira desufietii slujbasi at indrasnitii pe alocurea dupa vreml de at scrisii si berbeci si ciapii inrindult °fiord celoril grose. Care aceste netrebnice urmari ale lord si jafuri neputendulesuferi domnfa mea nici inteunt chipt a se urma, macarca ni se face si rugaciune prin anaforh deobsce a sfintia lord parintilort archierel al tieril si a tuturort dumnealort boerilort nostri, casA Wilma cautatuld slujbel acestia de a se urma erasi tomna dupa vechiult obiceig alt tierii;dar domnia mea, preening la altele asia si la acesta, voinclii mai MA'AM si mat cu deadin-suit dreptatea si odichna seracilort lacuitori de cat(' interesult nostru, pentru aceea nu amtcantata nici paguba camiril ce se pricinuesce cu micsiorarea sumei oieritulul pentru inpu-cinarea mieiloril ce se cheltuescit din vremea primaverii si 'Ana tomna, ci inca fiindt-cain anuld acesta apucatg de s'at vendutti acesta slujba de cu primavara si nu se poke ase mai cere si la tomna oeritt, remEndil de a se cere oieritult tocmai la Octomvrieal(' viitoriului and cu letult 1806, osebitt de paguba ce mai sust aretimg, suferimg cu bunspriimintia nOstra si paguba analogulul ce s'ar fi cadiutil sa luamt intr'acele si6se lunl delaluna lui Aprilie si pina la luna lui Octomvrie, numal si numai ca sa desradecinamii si acestenedreptati ce urmatt pima acumil seracilort lacuitori, sa vedemg pe supusil nostri pecum(' la celelalte si la acesta rnultiumiti si odichniti, sa, le (lama si pricina cu acesta de in-demnare si spre mai multi sporirea dobitocelort lord, dupa carat firesce o rivnimd acesta.Si printeacestil alit nostru domnesctt chrisovir hotarimg si poruncimt, ca de acumt innainteslujba oeritului, on in credintia de va fi sat de se va vinde dupa obiceiti, cautatult el sa fietomna, er nu primavara, dupa cumg s'at urmatt inteacesta tiera din vechime, candu sluj-basil oerl nu pott face vre o alts nepastuire lacuitorilort, ci urmeza cu luarea oieritulul nu-mai pe vitele ce sunt vediute si de facia, pentruca este invederatt la obsce nedreptatile cead pricinuitt cautatuld el de cu primavara, care sunt cu totulti nesuferite omeniril, si nicio data cu nici unit felt de pricinuire, on de paguba a cimarii domnesci sat de trebuintia debani a vistierii set cu cuventil ca si la tiera Moldovii tag primavara se cauta, sa nu fieslobozenie a se mai cauta aicl inteacesta tiera oeritult de cu primavara. Pentru care ace-sta hotarlre si obscesca facere de bine ce amt sevirsitt, nu numai ca pohtimg si rugamt sipe eel din urma 'rostra frati luminati domni ce se volt invrednici dupa not dela dumne-dieesca bun& vointia a ave stapanirea acestil pravoslavnice tierl de a o pazi nestrammtatil sia o intari si cu cinstitele domniiloril sale chrisove, ci si suptii blestemt dumnedieesct punemtpe celt care se va cuteza a o mai stramuth erasi cu vre unit cuventa de pricinuire desierta,sa aiba a da gret respunst innaintea infricosiatei judeciti a lui Dumnediet pentru tote acelenedreptill ce se volt mai pricinui seracilort de care slujbasi, ca unult ce insusi se facepricina acelort reotati si nepastuiri, si candt de acumg innainte, orl din parte bisericescade va fi sag mirenesca, on din cel ce sunt iscalitl la anaforaoa ce ni s'at facutt acumg, ondiadochil loll, sad altil, on pentru vre unit interest alt lort in parte sat la vre o provlimade se va induplech si va sfatui sat va priiml sa iscalesca spre stramutarea acestil bane ho-tariri, unult ca acela ca ung vrajmasiii alt patril sale si ca unit iubitoril de reotate sa aibainpotrivitort pe Dumnediet, si intru tote apucaturile si dile sale cut si nemult lui procop-sera in veci sa nu vadia. Si poruncimt ca acesta chrisovg dupa ce se va trece in condicilea divanulul si a vistierii, sa se dea apol in pastrare la sfanta mitropolie. Dreptti-aceea spreintemeiarea si paza a cite mai sust se coprinde, si intarimii cu insusi credintia nostra,Ion Costandint Alexandru Ypsilanti voevodt, martorl puindil pe pre-iubitii domnii mele fitAlexandru voevoclu, Dumitrascu voevodii, Georgie voevodil, Nicolae voevodt, Ioan voevothi;si toff' sfatula cinstitilorti si credinciosiloril boerilord celort Marl ai divanului domnii mele:pant Dumitrache Ghica vel-spat., pant Dumitrasco Racovitia vel-vistiert, pant ManolacheBrancoveanu vel-bane, pang Grigorie Caliarhi vel-post:, pant Stefang Vacarescu vel-dvornictde tiera de mist, pant Isaacti Raletti vel-log: de tiera de sust, pant Barbu Stirbeit vel-vornict, pang Istrate Cretiulescu vel-vornict, pang Scarlatt Slatineanu alt obsci-

adfilth

s'ad

41i1

vel-vornicti

Page 334: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

CONDICA DE CHRISOVE A LUI C. YPSILANTU VODA 339

rilorit, panti Costandinit Balaceanu vel-logoleta de tiera de giosa, pana Grigorie Baleanula vel-logofetit alit obiceiurilora, pana Antonie vel-hatm :, pant Costandinit Varlaama vel-vornict altpolithil, pant Costandina Filipescu vel-clucera, pant"' Thant vel-cam pana Ianache Golescuvel-pah:, pant"' Sierbana Gradisceanu vel-stol panu Costache vel- comis, pant Radu Fa:rat-sianu vel -surd panti 'mut Caragea vel-med pant Cost. Greceanula vel slug:, pant MichaitPerdicara vel-pit:, ispravnicit si purtatora de grip. fiindit la acesta dumnealui pant Dumi-trasco Racovitia vel-vist:, si s'att data chrisovula acesta dela vistieria domnii mele intru alttreilea anti ala domnii nostre, in luna lui funie a veletului 1805, scriinduse de CostandintRatescu log. de vistierfe.

XVII

Chrisovuln marii sale Costandinu voda Ypsilanti ce Wan data pentrn sentela oieritnlui 1805.

Frica lui Dumnediet dinpreuna si miloserdia, fiinda amendeue radecinate in inimilestaparntorilorti, batit r6sboiti forte tare asupra a on -ce neinlesnire vort cerch la sevirstreafacerilora de bine, care sunt datorl a le heredi si a le reversa catre norodult ce i s'at in-credmtiatit dela Dumnedieu obla, dui, gasesca tote iulesnitele mijloce la on -ce bunk cu-getare vora face, si fact pe cele maI grele a se sevirsi cu cea mal mare usiurintia, acesteaaduca cele maI innalte fericiri norodelorti acelora ce se obla, duesca de acesta felt. de sta-panitori, si lorusi le sunt pricinuire nu numal inteacesta veal de cea maI mare lauds fa.-anduse desevirsitl iubiti norodulul, ci si dupa sevirsire nemuritoria le face numele cu po-menirea acelorit fapte bune. Drepta-aceea si domnia mea, din versta pruncii, din vremea ceneaa slobodita versta de a puts face chipzuiri, alta mai cu deadinsulil n'ama cugetata, dedal cumti amt puts radecina, in inima nostra ma! cu prisosintia a ceste done, pans candydumnedieesca pronie neat invrednicitt de a si domni, &Ida si firea neat silitt de a le faceinvederata cu feluri de chipuri la totI supusil nostri cat! milostivulti Dumnediea neat in-vrednicita a-I obladul, si cu multa scumpetate silindune, nu numal obiceiurile lora si prive-legiurile ce au avuta fiesi-care leama pazita si learnt intemeiatti, ci si altele multe learnt'mat hereditti, si usiurintia 'emu intocmita, si inbunatatirl si faceri de bine leamti sevirsita,serguindune a desradecinh si or! -ce fela de rele urmari, jafuri si nepastuirl ce au fosta reaneravite intre densii, care aducti machnire in inimile seracilorti; precumit si aid inteacestade Dumnedieti pazita tiera, cute rnangaiarl amt. facutti supusilora nostri, stint de facia inve-derate si de catre tot! marturisite ; dar pe langa acelea vedienda si multe din obiceiurile tie-ril stricate si schimonosite, nu ama trecutt cu vederea de a face si la acelea indreptarea ces'ait cuvenita. Adica, sfintele manastirl si metesie care sunt lacasiurl dumnedieescl unde sesevirsiesca sfintele rug!, lipsite de milile ce din vechime au avutir; si obscea dumnealoravelitilora boer1 care sunt otcarmuitori a tote sistima a acestil iubitOre de Christ. stapanire,dela mare 'Ana la mica, dela o vreme incece lipsitl cu totulti (le privelegiult scutelii oeri-tulul si platindir da valma cu obida, vitele ce air, intocmai ca si cel prost! MTh de nicl o de-osebire, carora acestora macarca ma! nainte li se da dela vistierfe o pugina sums de ban!cu numire de redicatura de oeritti, dar forte prosta si de nimicit, si si aceea uncoil li se da,er ma de multe or! cu felurl de pricinuirl nu li se da. Er domnia mea, dupa rugacruneace ni salt facuta prin anafora de obsce, adaoganda milostivire si la acesta, hotarima ppn-teacesta alt nostru domnesca chrisovii, ca de acumil innainte mitropolia, episcopffle, mana-stirile cele mad cu metosiele lora, si dumnealorit veliti boerl, dela vel -bane si pana la clu-certi de arie, cumit si jupanesile veduve era's1 pana la acesta trepta, sa aiba, privelegiult scu-telil oieritulul pe tote oile die va ave fiescesi- care drepte vite ale sale, precuma se urmeza sila tiera Moldovil, far de a fi superatl cu cea maI pucina cerere, ferinduse insa sr ma! susu&if privelegiati de a nu amesteca oi streine tieranescl care platesca oeritt, in oile sale,si facendule ca sunt ale lora sa nu platesca oeritult, pagubindir camara, ca-cI unula caacela dovedinduse intr'o viva ca acesta, de or! -ce stare si trepta va fi, nu numal ca 1 se

:, :,

a-Iii

Page 335: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

340 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

va redica acestit, privelegig alit scutelil oeritului de nu -lit va mat ave in tots vietia lul, ciinca osandinduse se va pune de va pad si oeritulit indoitti pe acele vite ce cu viclenfe ag.scutitit numindule ale lul, si se va si pedepsi fara de milostivire ca unit nemultiamitorti sinecunoscetorti milil domnfi mele si pagubitorti de dreptulit camarii domnesct. Si acestti

dupa ce se va trece in condicile a divanulul si a vistierfi, apoi sit se dea in pastrarela sfanta mitropolfe, ca sit fie sciutil si pazitti si acestit privelegiit ce amil her-Mita intea-cesta de Dumnedieg pazitA tiers, si mai susti numitilorit. Pohtimg dar si pe eel din urma'Astra frail luminat1 domnfi ce se volt invrednici dela dumnedieesca Nina vointia dupa nota fi stapanitorl acestil tiers, sit bine voiesca si domnfa lorti a intari acestit privelegiit ce mither-6(111g mat susit numitilorit, si cu cinstitele domnfiloril sale chrisove. Deci spre intarireasi paza a cate mat susti se coprinde, amti intaritti chrisovuld acesta cu insusi credintia no-stra, Ion Costandint Alexandru Ypsilantu voevodti, martorl puindit pe pre-iubitil nostri fit:Alexandra voevodti, Dumitra:scu voevodil, Georgie voevoclit, Nicolae voevodti, Ioanil voevoclii,si tag sfatulti cinstitiloril si credinciosilorg boerilorti at divanulul domnfi mele, panit Dumi-trache Ghica vel-spat pang. Dumitrascu Racovitia panit Manolache Brancoveanuvel-banti, pang Grigorie Caliarchi vel-post:, pant'. Stefanti Vacarescu vel-dvornicit de tiarade susg, pang Isaacti &lett' vel-logofetg de tiera de susti, pang Barbu Stirbeig vel-dvornicti, pangIstrate Cretiulescu vel- dvornicit, pang Scarlatit SlAtineanu vel-dvornicil alit obscirilorti, pangCostandinit Balaceanu vel-log: de tiara de giosti, pang Grigorie Meant' vel-log: alit obice-iurilorg, pang Antonie vel-hat pant"' Costandinti Varlamit vel-dvornica alit polithil, panitCostandinti Filipescu vel-clucerti, pane loan(' vel-cam panti Ianache Golescu vel-pah pangSierbanti Gradisceanu vel-stol:, pang Costache vel-comis, pang. Radu Farcasianu vel-sardpang Ioanit Caragea vel -med:, panit Costandinit Greceanu vel-slug pang Michaig Perdicargvel-pit:, ispravnicit si purtatorg de grip, fiindit la acesta dumnealut pang Dumitrasco Raco-vitia vel-vist:, si (lath acestil chrisovit dela vistierfa domnfi mele intru alit treilea anualit domnfi nostre, in luna lut Iunie a veletului 1805. Scriinduse de Costandinti Ratesculog: de vistierfe.

XVIII

Chrisovuln divanulni pentru redioarea vamii la cele de mancare in polithia Bacuresciloru.

(Dela opscea divanului principatului Valachii).

Intielepciunea, dreptatea si iubirea de omeni a stapanirilorg ce obladuescit tiers si no-rode, nu se face vedita si marturisita numal prin alcatuiri de cuvinte mangaitore, ci dnditsi chianti cu fapta lucreza bunatati si obscescl folosurl simtftore si pricinuitore de inlesnire,de indestulare si de inbivsiugare, mat vertosti la cele ce sunt de trebuintia si hrana sera-cilort ; atuncea si obladuirea este urmatore vointil si placerit celui de susil (dela care i s'atidatu stapanirea si puterea) si supusii norodului acel stapa,niri se facit in adeverit fericiti prinlucrarile intieleptelorti mijloce ale acel obladuirl. Ca sit fie dar obladuirea divanului acestiltierl partasia, acestoni mat susti aretate tree daruri, contenitil a pururea de a aye ne-adormitA priveghiare si deskvirsita ingrijire pentru ort-ce lucrare ar privi spre binele si fo-losulti opscil (pe citti insa neau fostii cu putintia, si pe catit sciutele peristasis si iutielilevremil neau sloboditu) si macarca o patimire rea care este v6diuta ca curge la opsce nueste trebuintia a o talmaci prin multe cuvinte, de vreme ce chiaril fiintia acel r6utati desinesi face v6ditti si aretatit si marimea retrial si felulg v6temaril ce pricinuesce; dar pen-tru cA-cl reuld de care avemii a cuventa se cAzesce r6zimatil la enteresulu stapanirii, si asu-pra enteresulul se potu gasi dupa vremi multe feluri de pricinuiri, adica de obiceiti vcchitisi altele ca acestea ; de a ceea, dreptatea si iubirea de omens ne silesce sit argtamti aicea des-lusttit si cu luminosa descoperire, atatit reulti ce curge, i pricina din care isvoresce, i fe-lulu vetemaril ce pricinuesce, i inlesnirea mijlocului indreptaril ce se gasesce, cumit si binele

chri-soya,

Waft

vel-viatiera,

Page 336: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

CONDICA DE CHRISOVE A LUI C. YPSILANTU VODA 341

i folosula care dinteacesta indreptare opscea dobandesce. Deci asupra rivnil ce ama disuca are divanula pentru a supusilorti sel buna petrecere, si asupra luarii aminte ce se facepentru on -ce patimire a lore, vediendii ca dela o semi de vreme incoce curge in ton, ti6-ra si mai vertost aid in polithia Bucurescilora o mare scumpete, nu numai la marfurile cevilla din tiers streine, ci si chiara la aceste zahirele i legumi si altele de ale mandril, emitsi la cherestele i feria si lemne de foca, care tote acestea nu vine din niscare-vasi locuridepartate si streine, ci sunt pamentesel, adica se face aid in tiera, si se aduoa spre ven-diare la oborula tergului de afara, cuma si inlauntru pe podurile si pe ulitiele polithil, ca-re scumpete suite atata incatfi cea mai multa parte de omens din lacuitorii polithil fiindaeel mai multi seraci, cerd o cumplita patimire de mare lipsa si distihie nepomenita, ne-putendusi intimpina, hrana cea din tote dilele care este o neaperata trebuintia a vietil si farde care nu este cu putintia a tral omulu, ca-ci lipsinda dela densula hrana si incaldirea,isprava acestora este mortea. Pentru acesta dar nesuferita patimire a opscil seracilora,

ca sa vedema care este pricina din care isvoresce reulfi acesta, si aflame cu bunasema, ca cei ce se negotieza cu acestea, de nimica alai nu sunt siliti a le vinde cu asia scum-pe si nesuferite pretiuri, de Wit numal si numal din pricina vamil ce platesca, si din pri-cina rqfeturilora ce dad la unit altii din dregetori si zapcii, cu care incareanduse luerulacelfi de vendiare sunt siliti si el vinde cu pretia stumps si nesuferita, ea-el pilda averatla acesta orasiu Campula-Lungului din sud Muse. unde fiinda-ca, dup. privelegiula ce are din ve-chime, vama lipsesce cu totula, de aceea in orasiula acela a pururea este inbivsiugare si mareeftin6tate la tote ale mancarif sate se vendd in tergulii de acolo, si este ca de mirare ca multidin negutiatori cu marfuri, i multi din eel ce se negotieza cu pesciuri de Dunare i de balta,alma si multi lacuitori din partile dela vale, se scola dela balta, si dela campt si ferindusetare a nu se abate la, vreuna WO din ceste-lante orasie ale tieril, se dual tocmal la Cam-pu-lungd de-si fact vendiarea, fiinda-ca acolo nici aga nici pole. de tergfi, nici vatafil de pescari,nici vamesiii nu este, nici ispravnici nu se amestica ; fa' cenduse dar cunoscuta ea acesta e-ste pricina din care isvoresce rdoa si vet6matoria patimire a seracilora, si ne mai putendusesuferl jalnica strigare si multa obida a lore caril auda si sal ca, in tidra Moldavii, vecinanostra, ce au fosta si este intru o credintia, intru o limbs si intru o asemenea obladuire casi nos, nici la Iasi unde este cathedra scaunului stapanirel, nici la Focsianil Moldovii

sunt lipiti de Focsianil nostri, nici in alte orasie si terguri ale aceI tiers nicairi vamala zahirele nu este, amu chibzuita ca sa gasimu inlesnirea indreptaril acestul ret, si n'amaaflata alta mijloca maI de sovirsita nisi alts inlesnire mai cuviinciosa, de catt sa se redicesi sa lipsesca aid in polithie cu totulii vama acestora lucrurl cite sunt de hrana si de in-caldirea omenilora. La care macarca cu redicarea vamil acestora lucrurl, urma sa se pricinu-&ea scadere si paguba la vistieria tierii, si macarca pentru o mare trebuintia ca acesta aopscil cu Cale si cu dreptate este ca stapo,nirea tieril care este muma norodulul, sa suferepentru binele si folosula Holt sel o pucina, paguba ca, ac6sta, adica lipsa acestul pueinavenita ce-la lea din vama acestora lucruri, care acuma se r6dica, a nu se mai vainui, malvertosil ca analogisinduse suma care lipsesce cu suma ce se 'Ate lua, din adaosula care acumts'aa chibzuita a se adaoga vama altora lucruri ce pe anume sunt aretate la catalogu vami-lora acestul ant, este vediuta ca stapanirea nu numal nu pagubesce nimica, ci inca areamai multi. folosa, pentruca redicarea vamil se face la pre-pucine lucruri, adica numal la alemancaril si la ale incaldirii, si acesta redicare nu se face in tote orasiele si tergurileci numal aid in terguld polithil, dr adaogirea vamil celora-lante lucruri se face nu numalaid in tergula polithil, ci si de opsce in tote coprinsula tierii, din care adaogirese face unit folosa, care este destoinica a inplini mal cu prisosil lipsa vamil acestora lucrurlsi din tots tient dr nu numal din polithie, cu de ertata este dar a se face redicare vamilacestora lucruri si duprin tote cele-lante orasie si terguri ale tierii. Dar numai pentru ne-prasnicia acestil vremi de resmiritia intru care ne aflame, candy curgetorele cheltuell alevistierii tieril sunt si grele forte si necontenite, de aceea s'ati gasitu cu tale ca acumtde o cam data redicarea vamil acestora ma! aretate lucruri sa fie numal aicl in ter-gulii polithil, dr nu si in cele-lante orasie si terguri ale tieril, dr adaogirea vamil la cele-

a-1A

fiinclti-c&

giosu

s'at

chib-zuleamt

ca-ril

tieril,

Page 337: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

342 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

lante sa se urmeze atatti aid in polithie CAM si in WU tiera de opsce, er dupa ce ne vamilui Dumnedied cu pace si liniscire tierii, atunci sa se redice negresitti vama acestord maijosd aretate lucruri si in Vita tiera de opsce, si sa se urmeze pretutindinca intoemal ca siaid in polithie. Asia-dar, ca sa intimpinamd lipsa acestuf venitti vistierfi, prin socotintiai chibzuirea si a altorti obraze de cinste ce au statutti vamesi dupa vremi si au buns sciintiade ale vamilorti randuell, amt' inbracatil lipsa aceea facenduse adaogare la plata vamii vi-telord i la erbaritd, i la sed, i la unto, i la miere, si la cantard, care adaosd este aretatdpe anume la tote in catalogulti si in ponturile vamilord, ce s'ad intoemitti pe acestil and,si eta aretamil si aid mai giosil erasi prin ponturi pe anume, atatd pentru cele ce s'atiredicatil a nu se mai vamul, catu si pentru cate-vasi catahrisis ce se urma pana acumd sis'ad redicatd de acumti innainte a nu mai fi.

1. Vama dela tergulti-de-afara si dela Aortal de acolo i dela terguld-Cucului si dintots polithia Bucurescilord, dela on -ce felti de zahirea, grafi, orzti, porumbd, mein, secara,malaiti, faina, fend, maldard, pesciuri, atatti de Tiera-Rumanesca catti si de Tiera-Turcesca,icre rosil sad negre (bez cele tescuite) fasole, linte, mazere, bobti, cepa, usturoiti, prazd, inulti,canepa, venaturi, i paseri dumestnice, branzuri, until, otia, casiti prospetd, casicavalti, pome-turi on -ce felti volt fi uscate si neuscate, legumi, zer7avaturi, lemne de foal, carbuni, che-restele, rogojini, meturi, i alte lucruri de lemnd, i vasa de lemnd si de pamentif on -ce fe-lurime de care adued tieranii, varti, si alte aseminea acestora, care se adued pentru yen-diare in polithie, nici unile de acestea vama sa nu platesca, nici alts dare la nimeni sa nudea cu nici unu felt' de numire, redicanduse aceste dari cu totuld, ca de acumti innaintenici sa se mai pomenesca, ; sa se redice si majarituld din Bucuresci i vatasfa de pescari, ivatasfa de precupeti, cumil si avaeturile ale zapciilord, ca nici acestea sa, nu mai fie de a-email innainte Did sa se mai pomenesca.

2. Zapcfil spa'taresci si agesci ce sunt paznici la margine pela ulitiele si drumurile ceintra in polithie sa nu se indrasnesca a cere nimeni nimicti dela lacuitori sad negutiatoril cevolt aduce acestea de vendiare innauntru polithil, Or dovedinduse vreunuld cu urmare inpotrivA, acela sa fie judecatii ca unit jefuitord si sa se pedepsesca cu strajnica bataie in fa-langa la respinthie prin scirea dumnealorti zapefilord celord marl, adicb." a dumnealui vel-spatard si a dumnealui vel-aga.

3. Paralele ce dela o vreme incoce s'ad obicinuitti a lua ciausiu spatgresed dela totecaruld cu fend ce intra in polithie, numindule ca sunt parale pentru scrisuld revasiului deslobozenia ce se da a intrarii acelui fend, acesta luare de parale sa' lipsesca cu totuld si sadea revasid far de plata, fiindui indestuld cele lante venituri ale ciausfi, ca-ci acesta se ur-meza numai ca sa fie cunoscutd spatarli unde se descarca aceld fend, pentru intemplare deiazgand.

4. Sararia numai estimpti are a se urma, Or dela anulti viitorti innainte sa lipsescacu totulti si sa nu se mai numesca sararfa ea este iratd alit vistierfi, ci toff de opsce veri-ceWand sad negutiatord sa fie slobodd a vinde sare in polithie dupa nartulti ce se va oran-dui dela divanu, Or celti ce se va dovedi vendiendii in potriva nartului sa-ld pedepsesca dum-nealord zapcfil cel marl pe piele Or nu pe punga.

5. Luminaria de cent rosie, erasi sa lipsesca cu totuld si nici acesta sa nu se mainumesca ca este iratit alit vistierfi, ci toti de opsce veri-tine va vol, volnici si slobodi sa fie avinde luminari de cent rosie, si urmandd vendiarea de cent curata, si dupa nartulti ce se vada dela divanti, sa nu fie superati de nimeni cu nici unit felt de cerise de nimied, Or cell.ce se va dovedi vendiendu in potriva nartului sa se pedepsesca de catre dumnealord zap -ciii cei marl, precumd s'ati &it mai susil.

6. Dreptd-aceea, fiindu-ca cu sfatuld si gasirea cu tale de opsce a smerenii nostre mi-tropolitulul, a episcopilorti i a totil clirosu bisericescit si a WU. ceta bisericesca, marl simid, s'au facutd acesta, hotarire ca de acumd innainte sa lipsesca cu totuld vama dela -totelucrurile cate anume sunt aretate mai mist, er adaosulti sa se urmeze numai la lucrurile cesunt aretate pe anume in catalogii si in ponturi, lipsindu si cele-lante catahrisis. Are dar afi acesta hotarire pazita si nestramutata in veci, Or candd de acumd innainte vreunuld, orl

ale

Page 338: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

CONDICA DE CHRISOVE A LUI C. YPSILANTU VODA 343

din ceta bisericesca sail politicesca, on pentru vreunii enteresit alti sett sail ca unit colaca,ca sa se arate partinitora aceloili ce aril vol sa strice acesta hotarire on la ce intemplarede vremi se va indupleca on insusi elf' a priiml stramutare si schimbare acestil hotariri saila indemna pe alta la acesta, sail si tine ar pute sa se inpotrivesca vointii acelora ce ail vre0, strice acestit bine alit seracilora va adiaforisi, unulti ca acela ca unit reit patriota vraj-masitt de facia ala seracilorti si inpotrivitora binelui lora A. aiba pre seracii acestui norodtipirisl cu deadinsulti care Dumnediea, sa fie supusti anathimii in veci, casa lui sa remaiepustie, sa scurme datornicula averea lui, si fiii lui sa ajunga cersindit Vane, vinovata sa fiefocului ghenii, partea lui sa fie intermit loci' cu Iuda, si cu afurisitu Aria, sa afle pre celtiin troitia slavita Dumnedieti inpotrivnicti la dioa judecatil, carile sa-lit gonesca pre densultiintru viforulti sett, si sa-la sdrobesca pre ela ca vasulti olarului, sa-si prelungesca maniasa, din nemti in nemtt asupra aceluia, si so, se sterga numele lui din cartea celorit vii. Amin.

1809, Genarie 27.

XIX

Anaforaoa pentru cei vendati lacuitori dela judegin Moil.

Ion Costandimi Alexandra Ypsilanti' Voevodu boj. mil. i gospod. zend. Vlah.

&ail citita innaintea domnii mele anaforaoa ce ne face dumnealui vel-vist:, pentru care siporuncima ca tote aceste zapise ce stint aici, acuma sa se ardia in foci,. in curtea domnii melede facia in vederea si a numitiloril inprumutatori, precumit si pentru cele-lalte zapise ce sunt pelacasile si pela mainile celora-lanti inprumutatori carii lipsesca pela alte judegie, poruncimadomnia mea dump: vel-vist: sa fad poruncile- domnii mele catre ispravnici, ca si acelea sa, sestrings tote, sa le trimitia aici, si de obsce sa fad cartile nostre la ispravnicil dela tote ju-degiele, ca sa nu se sufere a se mai urma unit lucru ca acesta mai multi', racenda la toffsciuta si cunoscuta acesta hotarire, ca cela ce se va gasi si se va dovedi intru o urmare caacesta, pe langa spargerea zapiselorti, se vorti si pedepsi cu ocna, cull& Si ispravnicil sailzapciii ce vora suferi unit lucru ca acesta, nu vora pute fi indreptati; si poruncima cu ho-tarire, ca lacuitoril satelorti acelora dela VMcea, ce ati data aceste zapise la inprumutatori,sa fie in pace si nesuperati, si sa nu pita numitil inprumutatori nici odini6ra a le face vreocerire de bani, ci sa, remae pagubas1; pe langa care acesta se cg.dea, a se face acuma si altspedepsa acestora inprumutatori ce s'au adusti de mumbasirula nostru aici, ca sa facemit sicelorti-lanti pilda, dar facendune dumnealui vel-vist: rugaciune, ne milostivima domnia mea de-Iertama de alts ped6psa.

(L. P.) 1804 Aprilie 19%Tel-log.

Pre-innelltiate DOmne!

Dupa luminata porunca marfi tale ce prin pitaca mi Wait data pentru urmarea netreb-nick ce s'aa intemplata la judeciu Valcii cu vendiarea unora din lacuitori pela boerinasi sialtii, oranduitula mumbastra tutungi-basia alit marii tale at adusti pe acesti mai josu nu-miti innaintea mea, carii s'ail aflatti in Bucuresci, si fitcenda cercetare, cu tote ca fapta loraeste dovedita si netagaduita, atatil din cercetarile ce s'at facutti dal si din zapisile cumpe-raril lacuitorilora ce s'ail adusti aid de mumbasira, dar acesti patru negutiatori &sera ca eicu acesta urmare ati facuta bine satelorti de WI inprumutatti la trebuintiele ce au avutapentru respunderea dajdiilorti vistierii si a datorii lora dupa rugaciunea satelorti, si insusi sa-tele neputenda sa le platescg, dobanda la bani, din buns voia lora leaf' data nisce omens se-

Page 339: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

344 TESAURCI DE MONUMENTE ISTORICE

ract ca sa le slugesca nu a pururea ca nisce rob!, precumti au venitti la audiuld marfi tale, cicu randu, adica o septemana la inprumutatorii satelorti, si o septa mana la insust casile ace-lorti lacuitort, avenda tocmela ca in on -ce cesti le va respunde baniI inprumutarif, sa -si ieasatele omenil innapol, dar pan& au mersti mumbasiru la judeciu nu ail platitti stitele Unit,si de aceea avea omenit in poslusiania 'oat cu mijloculti ce se arata mat susu, si acesta nuau urmat'o din uvula lord, nesocotindu-o invinovatire, ci mat alesti facere de bine, precumase urmeza si pela cele-lalte judegie din partea loculul, facendti acesta tocmela cu satele prinsciintia de ispravnict si de zapc11; amti vediuta si zapisile acelea , si sunt intocmat cu a-cesta coprindere, adica, pentru facerea de bine ce au facutil satelorti cu inprumutarea bani-loft lean data unit sera di de omit sa-I slugesca in curte, si candti 'I va plati banit, sa -si ieaomenil innapol; or vinovatl s'arti cunosce candti vre unit satil learn fi platitti banii inprumu-taril, si el nu leard fi data omenil, si ca mat bine aril fi fosttit folositl cu dobanda baniloritde catti cu slujba ce le faces acel omen! datt de sate, c6,-c1 ace! Omen! socotindu slujba loraca o angarie dela satil nu faces nici o silintia, ci catti vrea atata Inca, si candil vrea, veniala slujba, pricinuindit ca n'ait pututti in cutare vreme sa vie, avendu lucru caselord lora. Deci,cu tote ca negutiatoril arata ca au fa,' cutti facere de bine sablorti cu acesta inprumutare, dars'ar fi cunoscutil ajutorti satelora, candti pentru slujba acelord Omen! aru fi scadiutfi pe sa-te din suma capeteloril ce au inprumutatti, er nu sa socotesca, slujba lord numal drepta do-banda banilorti, avendut in poslusiania lorti de atatia ant, si nu pote sä se socotesca dupadreptate slujba lore numal pentru dobanda banilord, si parerea mea este, sa se iea zapisi-le dela et, sa se sparga de catre marla ta, far de a mat fi satele indatorate a le platl bangnicl intr'o vreme, or pentru cutezarea lora ce au facutu, r6mane hotarirea la porunca marli tale.

1804, Aprilie 18.Vel-vist :

Nom. Dupa acesta documents urmezi in Condica 11 foi in care sunt insemnate numele cumperatoriloraat ale cetera venduti, precumii si suma vendiarii. Cu suma de tl: 50 se cumpera liana la cinci dmeni. Asta ne-gutiatoria de omen! se Meek mai en sema in Valcea, in Argesiti, in Mehedinti, in Gorki, si inca cite °data sifaro zise formate. In judeciula Valcii se &Mt' bani imprumutati cu ehipula acesta, in sunk' de tl: 13324; inGorja, in Kiwi de 3392; pentru acesta din urina suma se vendusera 103 omeni.

r

Page 340: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

CONDICADIN DILELE

MARE SALE PRELUMINATULUI SI PREINNALTIATULUI NOSTRU DOMNU

nom 4252dal aawvaaa vaavanIN CARE SE TRECC RUMAT

FERMANURI CIIRISOVE I PRIVELEGIURI SI CARTI DE ASIDOSIE I ALTE PORUNCI DEOSEBITE

MOM INLAUNTRII ARATA.

Page 341: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

CONDICA DIN DILELE KAM SALE PRELUMINATULUI SI PREINNALTIATULUI NOSTRU DOMNUIOANU GEORGIE CARAGEA VOEVODU IN CARE SE TRECU NUMAI FERMANURI CHRISOVE

I PRIVELEGIURI SI CARTI DE ASIDOSIE I ALTE PORUNCI DEOSEBITECUMU INLAUNTRU ARATA,

Asta Condica manuscrisa, precumg insemnaramii mai susu (pag. 305), o avemil totedin cartile repausatului profesorti Niceforti. Are 215 fol in folio, nepaginate. Scars nu are.In scara ce urmeza, facuta de nor, nu s'ati trecutil actele de asidosie. Afars de done docu-mente in limba grecescA, tote celelalte sunt scrise romAnesce. Nu publicamii tots Condica,ci numal documentele ce ni s'ati parutg de mai mare importantia pentru istoria dreptululpublicti, pentru istoria financiaria si economics a tieril. Asa Condica, preening si alte ase-mini documinte, la timpulg sett le vomit darui vreunui institute publicii.

Eta documintele ce se coprindii in Condica lei Caragea voda:

1 Talmkeirea pre-innaltuluI hat-sierifti pentru domnia midi sale Jul voda.2 MilmAcirea pre-innaltuld zaptii- fermand.3 Talmacire a vredniculul de inchiniciune pre-innaltd hatihumaiunti scrisil de inane mfina inp5rAtescri sale

m5: fief.4 Talmacire a pre-innaltului vredniculul de inchinacinne inp5riitescil fermand.5 Anaforaoa dumnealord velitilord boeri pentru banii proviantulni a se cheltui in trebuintile tieril. 1813 Martie 28.6 Anaforaoa dumnealord velitiloril boeri pentru lipsa lefilord, dupa aretarea dumnealui banulul Brfincovea nu. 1815

Noemv. 20.7 Anaforaoa dumnealord velitilord boeri en intarirea marii sale Jul voda, pentru adaosil sate par. sidi -dieci de

lude la leff. 1817, Genarie 4.8 Pitacii gospod ce sad cititil la dl fintaiii de anu nod. (in limba grecesca).9 Anaforaoa dumnealord velitilorfi boeri cn intarirea marii sale lul voda, pentru scadi5mentu dajdiilord. 1817,

Genarie 8.10 Chrisovuld marii sale prii-luminatului si pre- innaltiatulul nostru domnil Ion Ioanti Georgiil Caragea voevodil,

pentru redicarea nntulul din 12 judegie, i pintrn re'dicarea caralord de sare, si pentru scadfementuld ddj-diilord pe diece lutff, adieu' dela Fevr. pang la sfirsitu lui Noemv. 1817, Genarie.

11 Anaforaoa dumnealord velitilorti boeri si intarirea wadi sale Jul vodg, pentru pretin oiloril de estimpd, adieu'fiats la oile de mumbaik. 1817, Maid 25.

12 Anaforaoa dumnealord velitilord boeri cu intarirea marii sale Jul voda, pentru adaosil ce a'ad mai Matti la ba-nil postilord. 1817, Iunie 13;

13 Anaforaoa dumnealord velitilord boeri infarita si de mirla sa vodk, pentru avaetu poslujnicilord din Bucuresel,ce se iea de catre dumnealui vel-dvornica aid polithii. 1817, Iunie 10.

14 Anaforaoa dumnealord velitilord boeri, pentru pricina Jul kir band Scala negutiatord de aid ce face preten -tie pentru postf. 1814, Julie 9.

15 Chrisovuld satenilord Rucareni i Dragoslovenl din sud Musceld, pentru a fi osibiti de satele plaiulul Dam-bovitia, si de a pazi el potecile si plaiula Jul. 1813, Octomv. 27.

16 Chrisovuld dumnealui caminarinlul Chiriacli of divanii, pentru casile isprivnicatului din sud Viatpa ce leadMeath pe mosia dumnealni. 1817, Avg. 30.

17 Anaforaoa dumnealui bivvel-vornicii Costache Samurcasid, vechiluld caimkeimiel Craiovel, pentru respunde-rea baniloril zahrelii luate de pandurl in trebuintia ascherliilord Adalii. Anaforaoa vel-vistieriului totd inacesd causa, si bniurdisma marii sale. 1816.

Page 342: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

348 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

18 Chrisovula Riducanulul biv treti log, sin rApos. cluceril Dumitrache. 1813, Mart. 3.19 Chrisovuld a lude 23 blguarT streini, i lude 9 dilfile lord, din oraaiu Bucurescil. 1813, April. 25.20 Chrisovuld a lude 24 negutigtori pamented cupeti. 1813, Maid 3.21 Chrisovulti cumpanil din orasiula Cerneti sud Mehedintl. 1813, Maid 20.22 Chrisovuld cumpanil ceT none ot orasid Craiovii. 1813, Maid.23 Chrisovulii calemurilord viatieril si a samesilord dupg la judecie. 1813, Iunie.24 Chrisovnld cumpaniT ot and Gorjd. 1813, Iu lie 2.25 Chrisovulii cumpanil chiprovetilord ot Ramnecu dela Vel-Oona ot prez Oltti sud 'Mem 1813, Julie 2.26 Chrisovuld cumpanil eel vechI a orasiulul Craiovii Bud Do IP. 1813, Iu lie 2.27 Anaforaoa dumnealoril velitilord boeri pentru pricina vingriciuld si a dijmarituld. 1813, Iul. 6.28 Chrisovula cumpanil streiniloril ot Caracalti sud Romanati. 1813.29 Chrisovuld dumnealul bivvel- clucerd Stefand Belu1G, pentru Jude 45 scutelnici cu seadiementil, si 30 po-

slujnid IAA, pricing de dajdie. 1814, Martie 10.30 Crisovuhl mArii sale lul vodg ce s'aii datil luminatulul beizadea Grigorie Ghica. 1814, Maid.31 Anaforaoa dumnealoril velitilorti boerl, pentru intocmirea dajdiilorn tieril. 1814, Maid 28.32 Anaforaoa dumnealoril velitilord boeri, pentru plata proviantului. 1814, Maid 28.33 Anaforaoa dumnealoril velitilord boeri cu intgrire gospod, pentru intocmirea dgjdiilorii tierii. 1814, Maid 28.34 Ponturile ce s'atl data boerilord asiedigmentarI ce s'ad oranduitil pe la judecie. 1814, Avg. 1.35 17 carts gospod slobode catre licuitorl la judecie de opsee pentru asiediamOntii, 1814, Avg.1.36 17 card gospod slobode ce s'all data la maim, dumnealorti boerilorO asiedigmentarl. 1814, Avg. 1.37 1 carte gospod slobodit pentru asigdigmentuld din polithia Bucureacilord. 1814, Avg. 1.38 18 earth gospod legate catre ispravnici si catre boerif asiOdigmentari la judecie de obsce, si Care judeein dela

orasiu CAmpu-lungd, pentru ajutorintia ce scosit de mode po tl. 12 noT. 1814, Avg. 1.39 Anaforaoa dumnealul vel-vistierd, pentrn banii proviantului mangstirilord. 1814, Noemv. 18.40 Chrisovulti marii sale Jul vodg. Ion hand Caragea voevodil, ce s'ad datti pentru left'. 1815, Fevr. 12.41 Intgrirea anaforalif dumnealoril velitiloru boerl, ce s'ad facutil pentru lefi 1815, Fevruar. 20.42 Chrisovuld mgrii sale pre-innaltiatului nostru domnu band Georgie Caragea voevodil, ce s'ad datti luminateI

domnitie Smaragdii Caragea, pentru Jude dud died scutelnicl. 1815, Mart. 30.43 Chrisovuld mgrli sale Ion Ioanil Georgie Caragea voevodti, ce s'ail datti cumpanil streinilord din Bucuresci.

1816, Mart. 26.44 Chrisovuld mgrii sale lui vodg Ion band Georgia Caragea vctevodil, ce datti luminatel domnitie Raln.

1815, Mart. 14.45 Chrisovuld mArii sale Ion loan Georgie Caragea voevodd, ce s'ati datti luminatului bezdadea Costache Cara-

gea. 1815, Mart.46 Anaforaoa dumnealul vel-vistierd pentru prosthichiu la diimaritti, la oeritd, si la vingriciti. 1815, Aprilie 26.47. Obscescd zapisd pentru tl. 420,000, ce au inprumutatil tiara dela dumnealui kir Georgie Sachelarie, pentru

ridicarea ostiloril din Craiova; precumil Si anaforaoa si intgrirea domnescA in acesta cause.48 Anaforaoa pentru maddoa lipse lefflorti. Precuma si obscesculd zapisil de inprumutare de tl. 223,650, dela

dumnealul bivvelvistierd Toanti Meech. 1815, Dekemv. 1.49 Anaforaoa dumnealul vel -vistierti pentru poslujnicl. 1815, Noemv. 29.50 Anaforaoa dumnealoril velitiloru boeri, pentrn a se bitirdisi in hani salaboril si cargle ce urmdzg a se da din

Sera in lucru cetatilorti inpgratesel. 1816, Mart. 21.51 Anaforaoa si intgrirea, pentru vdndiarea huzmeturilorti. 1816, Maid 8.52 Socotelg de badi ce este tiers datOre.53 Chrisovuld ce s'ati datil luminatil ddmnii Elenil ,Caragea, *pentru mosia Ciorogarla din sad Ilfovii. 1816,

Aprilie.54 Cartile logofetilord de vistierie ce asiediatb acurnii.55 Cartea schitului66 1 carte gospod legatA care ispravniciT de Ilfovu, pentru lonitig &Hared poslujnicti.57 Cgrtile ce data la unit' din dumnealoril boeril ce mai giosil se aratg, acutnici in loculd poslujnicilorti

din Bucuresd. 1814, Avg. 3.58 Cartea bisericil din Rozi.59 Pentru pods dela CostinarT.60 Logofetil viat. ce li s'ail pecetl. cgrtile acumil. 1815, Oct.61 9 carts ce s'ati datil pandurilord ce ad alugitd la isgonirea ce al fa'cutti inpotriva facgtorilorli de rele ce se

Ivise in partea locului. 1815, Fevr. 5.62 Cartea slugeriulul Scarlatil Chitiorand ce s'atl asiediatd in loculii taicg-sea log. de rgmasItiurT. 1814, Mart. 16.63 Cartea Eftimie log.64 Cartea calemulul65 Cartea calemulul condicilord.66 Cartea calemulul scutniciloril.67 Cartea calemulul eestracturilorti.68 Ipacil carte deosebitg a medelnicerulul Costandind eostractoril.et Cartes calemulul breslilord dainice.70 Cartea calemulul capanulul.71 Cartea calemulul poslujnicilorti.

Tarp la-Janie

s'ad

s'ailWent

s'ad

remgaitiurilord.

s'ad

lui

Page 343: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

CONDICA DE CHRISOVE A LIII I. G. CARAGEA VODA

72 Cartea calemuluI bresliloru slugitoresci.73 Cartea calemuluI havaleliloril.74 Ipactl cartea vist. Aleco.75 Cartea calemulul76 Ipactl cartea pitarnittl Christache.77 Cartea calemuld re'spunsuriloril.78 Cartea log. Ionia Darzeant.79 Cartea Int Nicolae log. i semesie.80 Cartea slugerulul Scarlatil Chitioranu.81 Cartea slugerului Costandinil Dragodanfi.82 Carti le sarafllor5.83 Logofetii eel mid al vistierii.84 Logofetil eel ce s'ail oranduitil noui.85 Cartea luI Michain ciausifi de copiI din ma de vist.86 Cartea vistierulul Costandind Boranescu.87 Cartea dusinealul vel-vist. Grigorie Brancoveanu.88 Cartea pgrintelul mitrop. Pogonianis.89 Osebita carte a medl. Spiridonfi.90 Cartea manastirii BrtincovenI i sud Romanati.91 Cartea medl. Rilducand Fi Mitt.92 De aid se incepe a se &en privelegiurl si alte cirtI de asidosie. 1812.93 Cartea paharnicesii Sultanii Mavrodoolu.94 Cartea vornicesiI Elenii IpsilantinA.95 Cartea postelnicului Neguld I Rusif-de-vede.96 Cartea vistierulul Tame.97 Cartea dumnealul caminar. Iordache Golescu.98 Cartea dumnealui vorniculuI Radu Golescu.99 Jalba si anaforaoa negutiatorilord cumpanil streini din Craiova.

100 Cartea stolneculni Alexandra Vilara.101 Anaforaoa Calitil Doiceschil.

---ssers^

349

jalbilorit

Page 344: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

I.

Talmacirea pre-innaltulni hatsierifn pentrn domnia mariei sale lui voda.

AntAiu le alit domnilord norodului Mesii, alesule dintre cei mai marl ai nemului lulsusti, celti ce al fostti dragomanti inperatescului mien richiapti, ischerletti zade Ioanti Carageavoevodu, bune sa fie sevirsiturile tale. Indata ce vei lua innaltulti acesta inperatescil alit miensemnti, sit -ti fie cunoscutti, ca tu, esci, nu numal hranitti cu pAinea si facerile debine ale innaltel si neclatitel mele inp6ratil, ce al aretatti si la cea d'intaid si la cea de a-cumil din urma dragomanie a ta semne de credintia si de dreptate, si de vreme ce din ve-chime s'ati obiclnuitu, si este cu cuviintia ca eel ce slugescA cu credintia sit se fad partasimileloru celorti nemArginite inperatesci, osebitti de acestea, iiindti-ca neamti incredintiatti cum-CA tu esci destoinicil si la ale obladuirii, asiediarii si intocmiril pamentului; pentru acesteatote s'ati iuvitil si titre tine nemarginirea innaltelorti acelora inperatesci ale mele mill si mAri-mea celord mai de frunte facerl de bine ale singurei stapaniril mele, oranduinduse dupA ale-gire domnia Tieril-Rumanesci la tine, care dupA asiediarea ce s'ati facutti intocmal si ase-minea cu celti de mare cuviinta de insine alcatuitti si intaritti- alit singuril stapanirii mele,ce cu fericire s'att data pela 2 ale lui ramazanti alit curgotoriului veletti 1227, este unadin cele nemarginite inperatesci ale mele daruri si din cele de multi" pretitt ale pre-puterni-cil mele herediri, si poruncescti ca dupA mai susti numitulti hatihumagiunti tu sit domnesci inTiera-Rumanesca, intocmindti pricinile pdmentului cu obicinuita ta dreptate si credintia, o-crotindti pe s6racil supusi si pe cei-lanti de obsce lAcuitorl, in scurtil, bine chivernisindti to-te pricinile aces oblAduirl, si trimitiendit la vreme inperAtesca mirie la bogata mea comord,sat la locurile ce se va face havalea, si cu multi serguintia si]indute ca sit trimiti necon-tenitti tote feliurile de zaherea dupA innaltele porunci ce sunt date, ferindute cu tote mijlo-cile de nedreptate. Acesta sa scii, si la sfA,ntulA mien acesta semnil sit dal supunere, cares'ati serial la 2 ale Jul ramazanti alit anului 1227, in ciarigradtt.

U.

Talmaoirea pre-innaltnlni rapt : fermann.

Alesule dintre domnil din nemulA Mesfi, lauda megistanilorA norodului lul Isusa, celtice mai innainte al fostti dragomanti inperatescului mien richiapti, er acumt. domnt alit Tieril-Rumanesci, Ischerletti zade Ioanti Caragea voevodti, liniscite BA fie sevirsiturile tale. Priimindiiacesta innaltu inperatescti alit mlea semna, sciutti sä fie tie, CA resboiulti ce as fostti intre

I-

fiindl-c&

11

Page 345: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

352 TESAURU DE MONOMENTE ISTORICE

innalta inperatia, mea si intre curtea Rosil prefacenduse acumii intru pace si prietesiugii, s'aiioranduitil disa curgere de vreme pentru desiertarea locurilora, de trey luni dela intarireatractaturiloru pacii, care s'ail data si luta despre partea amendurora inp6r5.tiilora. Decischimbanduse aceste intarite carts la cinci ale lui regep, se inplinesce soroculii desiertariilocurilorft la cinci ale lul sieval canal se intOrce si se face teslima la innalta mea inperatiecastigarea sa cea de moscenire Tiera-Rumanesca din preuna cu Craiova; fost'ail dar trebu-intia de a se orandul si unit nos domnil la (Musa, omit desteinicii, ca sa intimpine si sa ta-maduiesca, cu cuviinciosa inbunare si mangaiare tote nevoile si patimirile.ce au suferitii la-cuitoril sea de catl-va ani incoce, departanda dela densil frica si salasluindui pe el in 15,-casiurile lora cele vechi, vrednicil de a inert mijloce prin care sa se fact numitil si indes-tulatl si inliniscitl, ca sa, se inpodobesca pamentulti. Acestii felt de °mu cu multa iscusin-tin, destoinicii a inert de acestea, cunoscutii si cercatii, si dupa credintia si dreptate, aflan-dute tu numitule dome', si de vreme ce din versta pruncii teal hranitfi cu painea si milileinnaltei mele inperatii, si cu credinciosile tale slujbe teal facutii Unclad!, arelandii fapte cre-dinciOse si lucrari de dreptate , atata mai innainte la capichehaialicurile Tieril-Rumanescisi a Moldavii, tutu si in trecuta vreme la cea antaiii si a (lona dragomanil ale tale, tealfacutii mai alesil si deosebita din cea de o potriva cu tine; pentru acestea tote, cunoscendilcumca te vel sill de vel aduna si vel s5,1tislui pe cea resipiti supusl lacuitori al mai martnumitei tiers la cele vechi lacasiuri ale lorii, ferindui pe el de nedreptati si de bantuiri, sined6jduindii ca vei petrece cu credintia si cu dreptate intocmal dupa inperatesca mea vein-tia si porunca, de aceea amt oranduitii asupra-ti una din cele innalte inp6ratesci ale melemill si din cele de multi pretiii darurl, domnia Tierif-Rumanesci , la 2 ale acestil luni ra-mazan, si poruncesca ca dupa, ce-ti vel s6virsi cele trebuinciOse ale tale pricini, redicandu-te de aid, pe celii mai indemanatil si cuviinciosa drama mergendil la Tiera-Rumanesca, sate asiezi in oranduitulii loci ce este pentru domni, puinduti Ott intielepciunea la ale obla-duiril pamentului, dupa hotarale oranduiril tale, ocrotinda pe seraci, bucuranda si mangaindilpe ori-cats din pricina trecutei resvretirI se volt fi calcatil si se volt fi pagubitil, chieman-dui si saltisluinda pe cel resipill si inpresciati pin lacasiurile lora, si inpodobinda ti6ra cu obla-duirea si ocrotirea ce vel face boerilora si seracilorti, si bine intocminda pricinile tuturorilsupusilora. Pentru care s'ali si data acOsta innalta a mea porunca, si s'aii trimisii catre ti-ne dinpreuna cu cea de oranduirea to and sfanta porunc5, din care incredintianclute ca pen-tru de a te orandul tu domnii la Tiera-Rumanesca acumii inteacest5, vreme, pricina este, ca-cinedejduimil dela cea inlauntru inimii tale sedita rivna si credintia, ca sa fad in curgere devreme scurta infrumusetiarea si inpodobirea pamentului, ocrotindii pe seraci si silindute intotti chipulii ca sa petreca in linisce si fart turburare, purtanda grija numai si numai de lu-crarea pamentului lora, chiemandui si salasluindui pe eel r6sipiti, si tote lucranda pentru fo-losulii si inbivsiugarea loft. Deci esci datorii indata ce vel ajunge in Tiera-Rumanesca saput in lucrare tote cute mat susa ti ar6tatti, sevirsindii ca in curgere de pucina vreme,tiera sa-si vie intru infrumusetiarea el cea d'intaiii, shacii sa-si aiba intru tote resuflarea si o-dichna, ca sa se pOta indeletnicl numai la lucrarea pamentului lorii, fart de a fi nepastu-iti macara pans la unit fill de pert, si in scurtil, tote feliurile de pricini ale Tierii-Ruma-nescl sa se asieze si sa se alcatuiesca cu laudatii si placutil mijlocii si dupa cumii se cert.,s6virsindule cu vrednicia si credintia ce nedejduimil dela tine, ca sa fact invederata si ade-veratii bunt ipolipsis ce avemil catre tine, si ferindute in totii chipulit de a face lucrari inpotriva bunel mele vointie. Deci tote facendutise cunoscute, sa dal supunere la sfantuld a-cesta alt mien semnii care s'aii (lath pe la sftrsltulti lui ramazan alt veletului 1227 in via-rigra dil.

Wad

s'ati

Page 346: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

CONDICA DE CHRISOVE A LUI I. G. CARAGEA VODA

III

Talmacire a vrednicului de inchinaciune pre-innaltu hatihumainnu scrisu de insusi mane inperatescii sale mariri.

Domnule TieriI-Rumanesci, fiinda-ca precuma se coprinde intru acestu alit nostrupre-innaltit inperatesca fermana, cele pans acuma cu credintia slujbe ale tale s'ail aretataplacute si priimite la blandetia nostra, spre semi" de buna cugetare a ntstra si de peripi-isis catre tine ti se trimite inpreuna cu acestil alit nostril pre-innalta fermana unil hangerainpodobitil cu pietre scumpe, iitperatesca alit nostru chart', pe carele, duptt ce va sosi acolea, in-timpinandula cu cele de inchinaciune pang la pamentii pasurl ale priimirii, vel incingela *sale credintil tale, si ca unula ce esci mai cu deosebire redicare a inperatfi nostre(adica ciracu) cunoscenda ca as datorie de a face cuviinciosile multiumirl pentru acestu in-peratesca alit nostru chart', vei apera cle nedreptati si de hrapirl raiaoa nostril, carea delaDumnediet incredintiata ca unit Morit la sfantu nostru °brazil, si vei priveghia spre ase Vizi si buna unire i armonie intre prietenescile nostre vecine curti.

353

IV

Talmacire a pre- innaltnlni vrednicului de inchinaciune inperatescn fermanu.

Alesule dintre domni din hernia" Mesii, lauda celorti intru cinste din norodele cresti-nilora, domnule alit Tieril-RumanescI, Ischerletil zade Ioanil Caragea voevoda, sevirsIrile talefie cu bine. Printr'acesta alt' nostru pre-innalta vrednica de inchinaciune inporatesca fer-manil facema in scire ca, pentru ca -ci esci shiga credinciOsa si drepta catre pre-innaltasi stralucita nostra inperatie (a caria putere fie dela Dumnediea pazita in veci) , cum."' sipentru ca-ci esci redicare adica (ciracu) alit inperatii nostre de insusi inperatesca nostra ma-ns si odrasla de insusi drepta nostra sedita, asijderea si pentru ca -ci in fapta tialaretatil credintia si oserdia la feluri de intemplarI, atata Candi" teal aflatil oranduita intrudregetoria dragomitnfi cel marl a neclatitulul si bine intemeiatulul nostru divanu, catil si decanda s'ail data in manatl domnia Tiera-Rumanesci pentru vrednicia si credinciosa oserdiece a!, avenda credinciesa supunere si tot5, ingrijirea de a sevirsI trebile pre-puterniciI no-stre inperatil dupe a nostra vointia, er mal alesa ai aretatil a supunerii oserdie cu trimite-rea si Antall"' si mal in urma a indestulatelorit zahirele de multe feluriml la verfovnica in-poratesca nostra cetate, precuma si cu cea grab5, Ware si incepere de trimitere atata a che-restelilora i a altora cererl ce s'ail fa' cuff' din Tiera-Rumanesca pentru trebuintia innoiril ce-tatiloril care neaperata cu grabs si in pueina vreme ceremil a se sevirst, la care pentru maibuna inlesnire nici nol nu amt' oranduitti celii dintru in vechime urmatti fiata alit mirii, ci pen-tru ocrotirea seracilorii supusi ania slobozitil pretiurl cuviinciose ; drepta-aceea, acestu felt de o-serdil ale tale intru tote acestea cite maI sus(' tia dobandita a nostra placere sicuviinciosele laude, cuing si silintia cea fart pregetare care pia, spre a-ti areta in tote chi -pulu ale tale multiumiri catre bogatele mill reversate dela pre-innalta si facetoria de bineinperatia nostra, i nesmintita si bine intemeiata ta dreptate, acestea tote all pricinuita nonenu pugina Orem de bine, pentru aceea dar (lama inperatescile nostre blagoslovenii , sittraescl cu bucurie, dobandinda din rOdele credintil si a dreptatil tale, si de vreme ce dupita ta supunere si oserdie ce al de a ne aduce la multiumita slujbelort tale, ne'dejduimil ca,si de acumit innainte aseminea purtandute, adica urmandtz' pre-innaltel nostre vointie, si du-pa stares intemplarilorit vei aduce la desovIrsire buna stare a tieril si odichna lacultonlora,precuma si ceruta de catre no! in grabii innoire a cetatiloril o vei inlesni in tail chipulaprin trimitere fart intardiare a celora trebuinciese catre cel oranduitl asupra lucraril numi-telorit adica lucratori, cart, cherestele, si altele aseminea; asijderea vei trimite cu in=destulare si cele-lante cate sunt trebuinciese pentru hrana 15%cuitorilora dela verfovnica in-peratesca nostra cetate, adica of i felurimi de zahirele si de alte semintie, ca sa nu cerce

45

aid

s'al

't1

redicatfl,

cetatI,

'IS

s'al dial,

Page 347: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

354 TESAURI1 DE MONUMENTE ISTORICE

eel de aid lacuitorl lipsa sat neajungere de cele trebuinciOse ale hranil; adejduimit, pre-alma amit dish, ca vet areta si de acuma innainte slujbe doveditore ale credintiel si ale in-tielepciunii tale. Dreptt-aceea, atath spre buna priimire si spre resplatire a celora de mat na-inte slujbe ce at facuta, catil si spre a -tit fi de laud& si de cinste, 'ti trimitemtt mit hangerainpodobitt cu pietre scumpe , hart doveditora numaI si numai alt pre-innaltiI inperatescilnostre bunt-vointit catre tine, si spre a te insciintia pentru acesta precumit si spre a-ti fide laudA, s'ait data si ti trimisit si acesta pre-innaltit si vrednicti de inchinaciune in-peratesca alt nostru fermanti. Decl sosinda hangerult care inpreuna cu acestasi vrednicti de inchinticiune inperatesca alt nostru fermanit ti se trimite, vet intimpinacu cele de inchinaciune pant la palatial pasurl ale priimirii, si dupa ce se vora sevirsi ce-le obiclnuite datornice urmarI ale multiumiril, vet incinge la braulit credintie1 tale, si vetface cuviinciosile rugaciunI catre a tat puterniculit pentru indelungarea vietil nostre i pen-tru veclnica buna stare, marime si stralucire a inperatii nostre, ci dar pliroforisindute ca ce-remit ca si de acuma innainte, dupa datoria credintiel i a supuneril si a intielepciunii tale,sit aibl tote feluld de ingrijire si de silintia ca sit legi si sit deslegi prin bunt* iconomie siotcarmuire ca unit priretiusiosti (?) cele ce privesca spre buna starea a acelui inperatescit alit nos-tru memlechetit care ti s'ati incredintiatil de sevirsitti, sit aibi silintia si ingrijire pentru a-p6rarea si ocrotirea raelilora , i pentru sevirsirea intru oserdie a tuturort pre-innaltelortnostre porunci, si a tuturort trebilorit ce ti se vorit orandul, er mat ales(' pentru a profta-ti trebuinciose la oranduitil bina-eminI, adic5, lueratori, cart, cherestele si altele ce suntde trebuintia si care se cent de catre pre-puternica nostra inporatie pentru de isnova zi-dire a inperatescilorti nostre cetatl; aseminea sit te silesci si pentru a trimite cu indestula-re cele trebuinciose mat multi si decatil ceea ce se ascepta , aicl la virfovnica inp6ratescanostra cetate, adica of si felurimi de zahirele; in cea dupt urint sit te silescl si SA ingri-jesci si pentru buna intocmire, ca prin bunt si laudatit chipti alit otcarmuiril sit sovirsiescltote trebile ate se ascepta dela tine si ate unneza a he s6virsi celti dupa vremi domnitalit Tierii-Rumanesci, urmanduse tat de odata si tote cele-lante ate sunt trebuinciose spre bunapetrecire si r4aostilii raelilorti, ce de Care Dumnediea ineredintiata inperatii nostre;asia-dar oserduescite sit te vedema ca te port! intru tote precumit mat sust s'ati scrisil, siar6tandit intru tote ceruta dela tine credintia si intielepciune, sit te silesci de a-tI pazi si dea-a intari pre-innalta inperatesca nostra bunt cugetare catre tine, ferindute de tote cele deinpotriva.

S'ad scrist la inceputulti lunil gemagiun-ahir, la anula egir 1229.

V

Anaforaoa dumnealorn velitiloru boeri pentru banii proviantulni a Be cheltni in trebnintiele tierii.

Pre-innciltiate Domne

Dupa lumina& porunca malt tale ce s'aa data la anaforaoa ce at facutit catre innal-amea ta dumnealorti velitil boerl, cu rugaciune a li se da lefile, de candy eat' miluita decatre maria ta cu dregaorfile in care se afit slugindit, si a se da, si lefile celora-lantl ceslugesca tieril, ca sit chibzuimil cu ce mijloct si in ce chipti se OW face ingrijire spre a seintimpinit si a se inplini acesta nettgaduita dreptti alit dumnealora boerilorti si a celorti-laltislujbasl, si sit ar6tamit math tale prin obseescit anafora; adunandime cu totil la sfanta mitro-polie, neamti adusa aminte ca leginicu obiceid at fosta ajunsa ca dupa, tote rsboile propo-veduinduse incheiarea pacil si v6dienduse intre alte legaturi ale tractaturilora si arklicareadAjdiilort din tied. in sorocit de do! ant, sit se fact o chibzuire de care tot1 beeril tierii,de unde sa se respundia cele dupa trebuintiit cheltuell ale tieril, aunt s'ar dice minzilh:,

s'atipre-innaltd

'lit

cele

s'ad

Page 348: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

CONDICA DE CHRISOVE A LUI I. G. CARAGEA VODA 355

lefile celorft ce slugesca mutpacula domnii, treceri de musafirl si altele aseminea, dupa caresa, se analogisesca unit ajutora in Vita tiera asupra ludelora birnici, si printeacestu ajutorusä se intimpine cele de mai susu aretate; acesta intocmal s'ati urmata dupa, cela dintaiti res-bola ce aft fosta cu Rush, cumit si dupi cela de alt. doilea ce aft fosta cu Nemtil, si asemi-nea s'ar fi cuvenita sa, se urmeze si acuma, pentruca atatti cheltuelile tierii, iiinda neape-rate si netagaduite, trebuesca sa se intimpine negresitti, cats si lefile de obsce cuviintia cereca sa se respundia. Drepta-aceea, puincla mai antaia innaintea ochilora nostri pildile celorade mai nainte vrerni urmate, si apol socotindule ca far de o chibzuire nu este prin putintiaa se intocmi cararula acestora trebuintie, socotima ca cu cuviintia ar fi sa se scotia o aju-torintia asupra ludelora birnici, numinduse numai pe &Sue luni, care sä se intocniesca dupa a-nalogia cheltuelilora ce sunt de trebuintia, asupra ludelorti ce sunt sciute in vistierfa marfitale din extracturile dajdiilortt ce vora veni pad, la sfirsitula lui Maiil, facenduse cunoscutasi chiara lacuitorilorti prin carti slobode chiara catre densil, si acesta ajutora nu are a se ur-ma pentru vre unit osibita irata, ci numai ca sit se Vita intimpina cele ce tiera trebue sa chel-tuesca pentru intemeiarea si tinerea lefilora si trebuinciosilora obiceiuri; sail fiinda-ca in cur-gerea acestora trel luni, Martie, Aprilie si Maia, este vremea lucrului pamentului, canda totilacuitoril se afia inprejmuiti in araturi si in semenaturi, si dupa firesculil cuventa s'ar cuvenisa fie mai inlinisciti acuma si mai cu resuflare decatft in veri-ce alts vreme, socotima, de seva gasi Cu tale Si decatre innaltimea ta, pe de o parte sa se dea repaosula si resufiarealacuitorilora nefacendulise nici unit fela de cerere, ca sa-si pcita cauta de hrana pamentu-luT, er pe de alts parte, spre intimpinarea trebuintilort si a altoril cheltuell facute in neta-gaduite trebuintie ale tierii, sh, se cheltuesca cu din banil proviantului ce se stringa in vis-tierfa marfi tale, si la incheiarea socotelilora dintr'acestia se volt area cheltuiti, vora fisocotitl in datorfile tierii, carii se vora plati erasi cu din iraturile tierii ce vora esi mann-colo cunoscenduse rodirea campului, dupa care sa se 'ita intielege si indeletnicirea ce voltpute s, aiba si lacuitorii, dar pentru ca sa se pot& urni inpreuna cu chieltuelile tierii si chel-tuelile marfi tale care dupa trebuintia si legInica obiceiti urineza sa se fad din tiera, dese va socoti de catre marfa ta, precuma ai binevoitit sa indestulezl si alte datorfl vechlale tierii cu drepte veniturl ale marfi tale, aseminea milostivindute si acuma iunaltimeata asupra seracilora acestil tied caril ad cercata indestula derapinare in vremile trecute,spre unit ajutorii a acestera cheltuell sa binevoesci a da luminata hotarire a marfi tale, casi husmeturile dijmaritului i ale vinariciului, vendienduse iu vreme dupa vechiula obiceia,se dea in vistierie spre a se face irata vistierii, si printr'acesta ajutora se va cunosce ada-ogirea si inmultirea facerilora de bine ce al bine-voita innaltfmea ta a face pentru acesta tied.ce din bogata mils a milostivului Dumnediett invrednicitti sa fie incredintiata subta o-bladuirea marfi tale. 1813, Mart. 28.

Ungro-vlach: Nictarie, Iosifa Argesit, Costandie Buzea, Cost. Filipescu vel-band, RaduGolescu vel-dvornica, Isaac(' Meta, Cost. Cretiulescu, Grigorie Brancoveanu vel-vist., Gri-gorie Ghica vel-log., Barbu Vacarescu, Durnitrasco Racovitia vel-vornicti, Grigorie Filipescuvel-band, Grigorie Baleanu, Scarlattit Gradisceanu, Istrate Cretiulescu vel-dvornica, BafbulaStirbeiti, Dumitrache Oro &el name nu se petit' deseifra).

VI

Anaforaoa dumnealorn velitilorn boeri, pentru lipsa lefllorn dupa aretarea dnmnealui banulni Brancoveanu.1815 Noemvr. 20.

Pre-innciltiate Dome

La anaforaoa ce as facuta marfi tale dunmealui bivvel-banti Grigorie Brancoveanu, na-zirula casii lefilora, cumca dupa ludele cele cunoscute casil lipsesca din banii lefilort dintrecutele diminfl pans la sfirsitu acestil luni Noemv. tl: 172,533, ban! 38, osebitft de lipsa

cat!

sa

sail

Page 349: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

356 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

ce urmeza a fi si viitOrele diminil spre a se pute inplini tote lefile, attar cele trecute duph'catastisile ce sunt pecetluite de maria ta, chtti si dela Dikemv. innainte, dupa suma catasti-siloril ce se volt pecetlui, ni se poruncesce de catre maria ta, ca adunandune cu totil laand loco si vediendti aretarea ce au facutd marfi tale printr'acesta anafora dumnealul banuldBrancoveanu, sa facemu cuviinciesa chibzuire si sa aretamd marii tale prin anafora; urma-torl fiindu luminatel porunci neamti adunatil cu totil aid la domnesca marii tale curte, silanga lipsa din banil lefilord de tl: 172,533, bani 38, ce arata dumnealul banuld Brancoveanuca are casa pana la sfrsituld lui Noemv., alaturindd nol alti tl: 33,768, lipsa lui Dikemv.si Genar. tad dupa lipsa lui Octomv. si Noemv., i aid 6699, ce ne arata dumnealui banuldBrancoveanu ca, lipsesch casil dela judecialit Doljilord din diminia lui Fevr. si Martie, seaduna tota lipsa liana la sfirsitu lul Genar. tl: 213,000, pentru care lipsa, dupa cumil s'arfi cadiutil sa se stadia tiera dinteacesta oranduela a lefilorti, catd s'ar fi pututti spori lu-dele, asemenea se cuvine ca si acesta lipsa ce urmeza din scaderea ludelord sa se presareeras1 pe lude, care si analogisindu-o not pe suma de lude 15500, vine sa dea de lude po tl :14, ajutoril spre inplinirea lipsil lefilord pana, la sfirsitalti lui Genarie, er de atunci innaintesa se intocmesca ca sa respundia tiera la oranduela de banil lefilord pe Mta diminia ate alteoptd parale la led, adica peste tl: 13, parale optti, ce era orh,nduitI a da de lude la o dimi-nie, sa mai dea alt1 tl: 2, par. 24, ca sa se faca de lude la o diminie Cate tl: 15, parale 32,ca-c1 cu acestd adaostl se potti respunde lefile pe deplind, de nu se va face insa vreo ada-ogire la suma lefilord sat vreo scadere la suma ludelord, er hotarirea remhne la maria ta.

1815 Noemv. 20.Costandind Filipescu vistieril, Grigorie Brhncoveann bivvel-band, Dumitrasco Racovitia

vel-vornicu, Costandint Balaceanu vel-dvornicii, Michalache Manu vel-dvornicti, TheodoracheVacarescu vel-vornicu, Georgie Filipescu vel-log.,Scarlatd Gradisceanu vel-log., Nestor clucerd.

VI

Anaforaoa dumnealorn velitilorn boeri en intarirea mail sale lni voda pentru adaosu cite parale siei-dieci dehide la led.

Ion Ioanu Georgiu Caragea. W. i gospod. zena. 'Rah.

Priimita fiindune acesth, obscesca anafora a parintilord archiereI si a dumnealord boe-o intarimd domnfa mea si poruncimd dumnealui vel-vistieril sa se fad, poruncile

demnfi mele coprindietore intocmal precumil mai josh se arata.1817 Genar. 8.

(L. P.) vel-log.

Pre-innciltiate Domsne

Dupa luminata porunca marii tale amd vediutti anaforaoa ce at facutti catre innaltimeata, dumnealul bivvel-dvornicu Costandinti Samurcasiu naziruld casil lefilord, cumca cercetandtisocotelile o cestii case pe anuld treCIIIii 1816, dela Fevruarie alltaili pan& la sfirsItuld lltiGenarie 1817, dupa sum, ludelord ce sunt sciute vistierii marii tale, se vede ca lipsescd tl:41,321, din suma lefilord ce sunt orh,nduite a se lad prin catastisiele cele pecetluite de ma-ria ta si prin pitace, osebitti de lipsa ce urmeza a ave casa pe urmatoru anti, dela Fevr.innainte, de nn se va face indreptare, cerendti ca sa se dea luminata porunca marii tale, sase fa,:a chibzuire de unde sa se inplinesca athtti banil ce lipsescit papa la sfirsituld ttrtna-toriulul Genarie chtu si de atunci innainte. Si fiindti-ca ni se poruncesce de titre innaltimeata ca sa facemd chibzuire si sa aretanifi innaltimil tale in serial, amil urmatil luminatel po-runci, si intrebandti pe dumnealul vornicu Samurcasid, chtu este si lipsa ce are casa dela

Morn.

Page 350: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

CONDICA DE CHRISOVE A LUI I. G. CARAGEA VODA 357

Fevruarie innainte pe curgetoruld and patta, la sfirsituld lui Genarie cu letd 1818, ne a-rata prin socotelA in scrist. ca venitu casil lefilord cell oranduitti pe lade 16000, ce este suma

pe siese diminil ale anulul, de lude po tl: 13, i rasura la led po parale opt', fact'tl: 1497600, er suma lefilord erasi pe 6 diminil, precumti sunt pin& acumti intocmite estetl: 1615872, din care scadienduse tl: 1497600, suma venitulul, lipsesed pans la inplinireasumil 'dhoti"' tl: 118272, si cu tl: 41321, ce lipsescd din anal trecutd, se aduntt acestAlips& peste tl: 159593. DecI, fiinclti-ca plata lefilord. dintru hnt'aiasi data este canoni-sitA a se respunde de lacuitoril birnici al tieril, ca-el cef ce int left se ostenescii in sluj-bele si trebile tieriT, gasimd cu tale ca pe 15,nga tl: 13, cu rasura lord ce dh pans acumtiludele birnici, sa dea de acumil innainte &ate tl : 14:60: era",s1 cu rasura lord, la led, po pa-rale, optii, adica cu adaosti de tl: 1:60: eu rasura lord, peste ceedee dh panA acumti, incepen-duse acestii adaostl dela viitoruld Fevruarie, cu care adaosd se inplinesce lipsa lefilord dinanuhi trecutil, este deplind si suma lefilord dela Fevruarie innainte, si mat prisosesctt lacas5. tl: 13207, a-1 ave pentru vre o intemplb,tore trebuintiA, si se va da luminath, poruncamArii tale titre dumnealul vel-vist: ca la viitorele diminif ce se incept' dela Fevruarie in-nainte, sa se intocmescA respunderea lefilord de Care lacuitoril birnici la diminie de modeate tl: 14:60: cu rasura lord, er intremanduse lacuitoril si sporinduse ludele, atuncl analo-gos se volt made si banil lefilord. 1817 Genar. 4.

Nictarie Ungro-Vlah., Costandie Blued, Radu Golescu vel-band, Grigorie Brancoveanu,Isacd Raletti vel-vornicti, Michalache Manu vel-log:, Grigorie Baleand vel-voruicd, Costan-dind Caliarchi vel-vornicti, Iordache Golescu vel-log.

VII

Anaforaoa dumnenlorn velitilorn boeri on intarirea marli sale Int voda pentru soadiementu dajdiiloru.

Ion Ioanu Georgia Caragea W. i gospod. eeml.

Priimita fiindune si acestA obscesca pArere a pArintilord archierel si a dumnealorti ye-Milord boeri, o inth'ritud domnia mea, si poruncimd domitale dust. si credinciosd boerule alldomnii mele vel-vist. Grigorie Ghica, pentru vendiarea husmeturilord sad inprumutarea vis-tierii, sa se facA urmare intocmaT dupA coprinderea de mai giosil aretata asemenea si pen-tru scdderea dajdillorti vistierii sa, se facA chrti slobode ale domnii mele chtre lacuitorl, are-tiitore de acesta milostivnica hotarire a domnii mele, si coprindietore ca pentru a lord de -sevirsitd. liniscita petrecere in svertu de Fevruarie si Martie i in svertu de Aprilie si Maidyid pe acel Cate tl : diece si jumetate i rasura lord de lude la and svertu ce remand dupAscAdiementa ce learnt" fAcutil din tl : doue-died si siese, si parale siel-spre-diece, ce plathiapanA acurnd fiesl -care lude la and svertd dinpreuna en rasura, s& nul respundiA, fiindu-caeel mai multi se afia cumperAtori de nutretiuri pentru vitele lord si multi erasi cumperAtorlchiard de bucate pentru hrana lord, din pricina nerodirii timpulul ce s'ad urmatti pe a lo-curea, er cu totil se aft& asupra primaverii silitarl si serguitori in lucru pAmentului ; ci in-tru acele mai susd numite patru luta, sa respundia numai banil lefilord, i o parte din banilininzilh:, si la svertu de Iunie si Julie volt respunde dinpreunA cu banil acestul svertd sipe eel de Fevruarie si Martie, cum(' si la Avgustti si Octomvrie pe cel de Aprilie si Maid,remaindti la cell de all cincilea svertd, adica la viitoruld Septemvrie si Noemvrie slobodla respunde nurnal pe eel ate tl : diece si jumetate de lude i rasura lord po parale optd laled, si inteacestA curgere de patru lunT se va strimtora vistieria la ale sale netAgAduite chel-tuell si se va iconomisi mint va pute, er dupd, ce se volt face asemenea porunci ale dom-nfi mele, sh se orAnduesco, cititori prin tote judeciele, ca sa le citescA din sa' in satil in a-.udiulii tuturord, si sa lase si pela tote bisericile cite o aseminea carte slobodA a domnfimele, ea si mid ce nu i s'ad cititd in audiulu set" sa pota eiti in on -ce vreme va ave in-

birnicilolu

VWh.

Page 351: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

358 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

deletnicire, si printeacesta mijloca sit remae cu totil incredintiati de buna-vointia a domniimele. Catre acestea, priimita fiinda domnii mele si rugaciunea ce ni se face printeacestaanafora, de a se face adicit si domnesca alit nostru ehrisovti pentru arklicarea oranduelilordde cattle de sare si de untula ciarigradului, poruncimit dumitale, ca O. se alcatuesea unitaseminea chrisova dela vistierfa domnii mele, coprindi6tora insh si legiuitora nu numal dearidicarea acestorit done orandueli a caralorit de sare si a untulul giarigradului, ci si deate alte orandueli din vechime obicinuite in tiers ama bine-voitti domnia mea de leamdredicata cu totu spre odichna si repaosula obscil lacuitorilora, adicA oranduela graului si alemnelora ispravnicii curtii gospodii, oranduela fenului si a orzului grajduriloru comisil sia pitarfi i a altora tainaturi, si oranduela fenului si a orzului minzilh hotarindune acesta catote aceste orandueli sa se respundia in haul dela vistierfa domnii mele, si sa scape ticit-losil lacuitorl nu numal de greotatea acestorit r6spunderi, d si de hrapirile ce li se facesprin mijloculil acestora orandueli, si s6virsinduse chrisovula acesta sa se trech mai antaia incondica logofetii divanulul domnii mele, apol sa se tred si in condica vistierii, si pe urmasa se dea in pastrare la sfA,nta mitropolie, spre a sta drepta lege mantuitore de multele sar-cini si greutati ce as fosta cercata ticalosii lacuitori.

1817 Genar. 8.(L. P.) Vel-log.

Pre-innaltiate Dome

La di *MUM de anti noit a urmatorului Genarie cu letti 1817, citinduse in postelniciamarli tale luminatu pitaca alit innaltimii tale coprindietora de milostivnicu cugetti si bunavointia ce si intru acesta fericitA di al aretatil mAria ta catre obscea lacuitorilora al acestilpravoslavnice tier' ce s'ait incredintiatiz din mila lui Dumnedied suptii drepta obladuire a in-naltimil tale, cu a se arklich de asupra lore cu totula si pentru -totdauna, mai antaid o-randuela caralord de sare prin paguba chmarii domnesci, cu tote ca, este respundere a tierildin vechime canonisita, alit doilea oranduela untulul din aceste 12 judede de dincoce deOita, aseminea cu totula si pentru totdauna, er respunderea cestul until sa se fach princheltuela domnii la loculit ce se va cuveni, si cea de alit treilea si mai simtitore facere de bine ca-tre lacuitorii birnici, de a se seade inteacesta unnatora anti dajdiile vistierli ce se urmozain curgere de diece luni, incependuse dela Fevruarie ',Ana, la sfirsitulti lui Noemvrie cu ti:1,112,000, din tl : 2,112,000, ce analogisescit a respunde dupA suma ludelorit tieril de acumasremainda asupra lora curati de respundere tl : 1000,000, care va sa died, eh se cunosce infiintia folosulit lacuitorilora birnici mai multit decata cu suma jumetate din ceea ce fostiiintocmita a respunde, altit nu putemit dice, decatit cunoseenda in fapta osibita rivnh cumitsi parintesca ingrijire ce at maria ta pentru liniscita petrecere a acestul norodit, sa aducemitmultiumith din partei catre maria ta, aflandune pururea rugatori catre milostivulit Dumnedieti,ca sa invrednicesch pe innaltimea ta la aseminea faceri de bine, intaxinda slava si putereamarii tale in pre-luminatulit scaunti illtru multi si fericiti ant. Osebitti de acesta vediurama totitin coprinderea acestul luminatti pitacii ca dupa, acesta bunA intocmire a marii tale, carea side este simtitora folosit alit obscil lacuitorilora si mai cu deosibire alit birnicilorit, dar seaduce pagubit mai multa de 1312,000, insh peste 200,000 din arklicarea a dou6 numiteloraorandueli, si 1112,000, din scaderea dajdiilora, si acesta paguba, nefiindil in stare vistierfamath tale ca sa o sufere de °data, avendit netagaduite cheltuell pe tots luna, gAsititcu tale ca trei slujbe, a dijmaritului, vinariciulul, si oeritului, sa se vendia si pentru estimpitnumal duph alcatuirea anului trecutit, ca cu adaosulit acestora vendihri sa se mai poth in-timpina,, remaindil paguba curatA tl : 412,000, er lacuitoril birnici cunoscit intru fiintia fo-losti de 1112,000, din clajdli, judecanduse acesta adaosu ca unit ce folositora in tote chipu-rile, mai antaia adica ca intimpina o simtitore sarcinh a lacuitorilora birnici, precumit s'aitdist, siintindu cu totil folosulit din arklicarea oranduelilort si din scAderea dajdiiloru, si alitdoilea ca si de este o respundere cu adaosu peste ceea ce s'aii fostit urmata in vremile tre-

s'ait

eel

Page 352: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

CONDICA DE CHRISOVE A LIR I. G. CARAGEA VODA 359

cute, dar nu numal se inpartiesce pe tote treptele bez a privelegiatilord, dar si cel ce respundtidad. din ceea ce au, adica din vii stupi si vite cu care se folosescil si se negutiatorescd, siporuncesci marfa ta ca adunandune cu totil la unit locti sa arethmd marli tale si plecata nostrarere. Dupa tote chibzuirile ce amd facutti, gasimt acesta parere cu desevirsIre temeinica, siintru adeverd prin simtftore paguba a 'Aril tale, mhngaiare a seracilort, chip& care dicemii sinot Cu de obsce priimintia si soglasuire ca sa se vendia aceste trel slujbe dupa intocmirea a-nulul trecutti, si inca fiindti-ca vistierfa lipsinduse de ale sale alcatuite veniturl de acumtidela Fevruarie firesce nu se pote iconomisi la ale sale cheltuell, fiindd orazduite si nein-contenite pe tots luna, dicemd sa se vendia de acumd eke trele de se va gasi musterfu, ercautarea lord sa se urmeze la orAnduitele soroce, cu asiediamentil insa ca banil adaosuluisa se respundi5, pe luni dupti analogie in trebuintia vistierfi, er eel legiuiti la banil cel drepttin oranduitele vremi a fiesi-caruia dintr'aceste slujbe, sad candu nu se va gag musterfii cupretiu ce se va cuveni si se va gasi cu cale de catre marfa ta, atunci spre intimpinareacurgetorelord cheltuell sa se inprumute vistierfa cu zapisile dumnealul vel-vistierid, puinduseamanetd la inprumutatorti adaosulti acestorti slujbe, si acele zapise se volt socoti incredin-tiate si adeverlte din partea nostra tuturord, fiindu urmatore parerii ce aretamt marli tale,sa se inprumute insa vistierfa pe fiesi -care luna din banii adaosului acestord husmeturi, cusuma ce va analogisi pe fiesi -care luna, socotinduse a cestif adaosti venitti aid vistierfi in cur-gere de diece luni spre intimpinarea banilord ce lipsescii din sciderea sverturilord, aseme-nea si dobandile i agio ce se volt plati la aceste inprumuthrl au sa se dea totd din pretiu ven-diarii ce se urmeze estimpit la aceste trel husmeturi. chat pentru sciidereadajdiilord si vendiarea husmeturilord sad inprumutarea vistierfi, se va porunci dumnealuI vel-vistierd ca sa urmeze celord ce se vord gag cu cale de chtre marfa ta, er pentru aridicareanumitelord doue oranduell ne rugamil marff tale sa se fad, si luminatti chrisovii domnescii, sprea fi vecInica pomenire a innaltimil tale catra supusil lacuitori al tieril. 1817 Genar. 5.

Ungro-Vlah: Nictarie, Costandie Buzed, Constantind Filipescu, Radu Golescu vel-banu,Grigorie Brancoveanu , Cost. Cretiulescu, Isacd Raletd vel-vornicti , Barbuld Vacarescuvel-vistierfi, Istrate Cretiulescu, Cost : Balaceanu, Michalache Manu vel-log:, Grigorie Baleanuvel-vornicti, Cost. Samurcasid, Iordache Slatineanu vornicd, Dumitrascu Racovitia, TheodoraVdcarescu, Cost: Caliarchi vorn Michalache Racovitia log:, loan Stirbeiti log:, Iordache Go-lescu vel-log Toma Cretiulescu vel-log Pang Costescu vel-dvornicti, Stefand Belu bivvel-logCost: Dudescu bivvel-log :

VIII

Chrieovnln maraii sale pre-Inminatolui si preinnaltiatului nostra domnn Ion loan Georgia Caragea W: pentrn redi-carea nntulni din 12 judegie i pentrn redicarea carelorn de Bare, si pentru soadiementuln dajdillorn pe diece luni,

adica dela Fevrnarie pane la sfirsituln lni Noemvrie.

Este netagdduitti si marturisitd de care tote obscea intieleptilord, ca intre parinti si fil in-soOnduse ingrijirea cu supunerea sevirsiescd o datorfe intre densii, prin carea se innaltid intru po-doba intielepciunii si de o potriva se hranesce intru dorirea mangaihril acesta falnica zidire a ome-niril, carea s'ad claditti de chtre mantuitorulti nostru mai cu osibire simtitore de chtre orl-ce altd,fiintia ce avemd intru vedere, pentruca pdrintil ingrijitori afianduse pentru innaltiarea si crescereafiilord lord, privescd cu to:Ad, rivna la ceea ce ar puts sa le aduca rodurile fericirilord, er fillcunoscatori fiindit de caderile supuneril hranescu simtirile parintilorti prin fapta si dorireaniangaihrii ce au Care a lord firesci ocrotitorl, si printr'aceste legate de calm fire resplatirise sevirsiesce acea leginica datorfe intocmal ca sfanta porunca ; dupa acesta dar firesc5, ase-menare, pdrinte se pote numl veri-carele din dumnedieesca buns-vointia s'ad invrednicitil a fiobladuitord de norodu, cumti asijderea si fiilt verl-carele s'ad nascutti a fi suptd umbrirea de obla-duitord, pentruca a acelui dinthid este ingrijirea odichnil supusilord lui, descoperirea dreptatilord

pa-

prostichiuluT Ci

Page 353: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

360 TESAIIRU DE MONUMEN2E ISTORICE

lora, si in scurtil aplecarea a totti felurilorti de inijloce spre a lora fericith petrecere, er aacelui de alit doilea supunerea, credintia si sevirsirea celoril dupa putintia si dupa trebuintiaintocmite hotariri, si aceste tote se asemena cu urmarile datorfilora ce mijlocesca intre eelfiresci parinti si fii. Deci si domnia mea din cesu ce neati invrednicitti milostivulu Dumne-diea obladuima asupra acestui pravoslavnicti norodil, cunoscenda asuprane datoria °bill-duirif intocrnai ca o parintesca ingrijire, nu emit incetata cu a sevirsi catre supusii nostri lacui-tori eke faceri de bine neati fostti prin putintia si neati indeletnicitti indemhnarea vremi-lora, si judecanda pintre altele ca respunderile naturilora ce din vechime era obicinuiti lii-cuitoril sa dea prin feluri de orandueli, nu numal ca trebuia sa fie sarcina simtitore pentrudensil si mai vertosa pentru eel ce se intempla sa nu alba felurimea cererif, siliti liinda u-nil ca aceia de catre ai lora cislasi sa le sevirsiesca prin cumperatori de bani, ci si

de kapire a acestoril cislasi, carii ctigetanda la alit loru in parte folosa si cu totulamantuire de o aseminea respundere, inpovora pe cel mai nemernici ai satelora, adaogandala acesta felt de cheltueli; amii hotarita domnia mea sa aplecama unit 'tripod' prin care siiinceteze unile ca acestea, si inch din vremea asiediamentulul of lets 1814, de °data cu a-siediarea sateloril s'ati publicuitti la tots de obsce ca ati lipsitil cu totulti si din tail co-prinsula tieril domnfi mele oranduelile de mai giosti, adica graula si lemnile ispravniciicurtil gospod, si oranduela %maul si a orzului grajdurilorii domnesci, si a minzilh: tieril,remainda vistierfa domnfi mele indatorata ca sa inplinesca asemenea trebuintia prin cum*ratore de bani, precumti se si urineza de atunci si pana acuma, asemenea dar si acuma vo-imit mea sa aretamii in fapta lucrhrile milostiviril domuli mele catre obscea lacuito-riloril, care odraslesca din parintesca ingrijire ce avemti asupra supusilorii obladuirii mistre ; la dianthill de Genarie a urrnatorului anti cu letti 1817, aunt ariclicata cu totulti si pentru tot-dauna si alte done orandueli ce se ',firma in tier* adica oranduela caralorti de sane ce dinvechime era obicinuita aid, si oranduela ciarigradului ce se inplinia din siese ju-degie din ceste doue-spre-diece de din eke de Oita, care acesta oranduela se presara siasupra tuturorti breslilorti ce se Oa siedietori intr'aceste judegie, er spre a lora inpliui-nire ama hothrita domnia mea paguba ambit prin scaderea venitului din vendiarea ocne-lora, si osibita cheltueli a vistierfi prin cumparatore de until de unde se va pute si cu pretiu cese va gas), ca sa se teslimatisesca dupa trebuintia la loculti ce se va cuveni, incredintiatti

domnia mea ca prin redicarea si acestora done orandueli nu mina nifingaiare voracunosce supusii nostri lacuitori, si volt remane intru desevirsita veselfe, cunoscenduse ape-rati de asemenea respunderi pricinuitore de hrApiri si deosibite si necunoscute cheltueli, darpentruca sa alba totdauna putere si tarime aredicarea acestora orandueli din tier* adi-ca cele ce inca dela asiediamentii s'aa lipsitii, cumti si cele din urma done, dupa care cu-noscenda cu totiT usiurare din buna-vointia a domnii mele, sa ne fie si none vecinica po-menire intru Weida de apoi, ama hotarita domnia mea sa redicama acesta aridicarechrisovti alti domnfi mele: si eta alcatuimil acesta domnescti alti nostru chrisovti intaritoraaredicarilora numitelorti orandueli din tiera intru a cincilea anti a anthia domnie a- domnfimele, carele s'ati data sa stea in pastrare la sfanta mitropolie spre vecinica lege a acestilbunel hotariri care este intru desevirsita soglasuire a obscii parintilora archierel si a dam -nealorti velitilort boerl halea si manzill, si Pamir adeveritil domnia mea chianti cu credintiasi pecetea domnfi mele: marturi puinda pre pre-sfintfa sa duchovnicesculti nostru parintemitropolitti tieril kir Nictarie, i pe pre-iubitil nostri fii, Georgie voevodil si Costandinavoevodti, si pe iota obscea dumnealora cinstitiloft si credincosiloru velitiloru bocri, dreg6-

ai divanului domnfi mele, pana Radu Golescu vel-band, panti Grigorie Brancoveanuvel-spat:, pant.' Costache Vlahutia vel- post:, pana Isaacs Raletti vel-dvornica de tiera de susti,panti Grigorie Ghica vel-vist:, panti 'striae Cretiulescu vel- dvornicti ale obsciriloru, panti Mi-chalache Mann vel-log : de tiera de susti, panti Grigorie Baleanu vel-dvornica de tiera de giosti,pana Costache Caliarhi vel- dvornicti, pana lordache Golescu vel-log : de tiera de giosti, pantToma Cretiulescu vel-log: de obiceiuri, si ispravnicti fiindu panti Grigorie Ghica, vel-vist.

Si s'ati scrisa chrisovulti acesta aid in orasiula Bucurescilorti scaunulti domnii mele dealbil) log : za vistierfe in anula dela mantuirea lumil cu leta 1817, Genarie.

sa

untulul

atAtit

prin

torT

60Cr4

pirle-girt

domain

Page 354: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

CONDICA DE CHRISOVE A LIM I. G. CARAGEA VODA

X

361

Anaforaoa dumnealorn velitilorn boeri si intarirea =aril sale hi voda pent= pretin oilorn de estimpn, Idlesdata is oils de =bale..

Ion Ioanu Georgiu Caragea W. i gospod. davat. and. Vlah.

Cu tote ca parintii archierei si dumnealorii velitil boerl all gasitu cu tale a se face lapretiult fiatului adaosuld de mal giost aretatii, domnfa mea insa OW din access! ingrijire ceavemii pentru folosuld si buna petrecere a lacuitorilora indemnati fiindd, nu numal ca

adaosuld ce se arata mal giosti in anafora, ci inca mat adaogamil si not peste aceldadaosti la felurimea vitelord ce mai giosu aretanni, adica pretiulii berbeciulul sail a oil cumiela Cigal, sa fie cate tl: siese, i pretiu berbeciulul sad teoii cu mield barsane, sa fie erisicate tl: siese, si ciapuld sad capra cu eduld sa fie cate tl: eine! ; dreptii-aceea cu adaosuldde mai susil aretatii intarindd domnia mea anaforaoa acesta, poruncimil dumnealul vel-vist:sa se fad cuvinciosile porunci ale domnfi mele de publicatie, ca sit fie sciutd obscil lacuito-rilorii fiatulu pretiulul acestord vite.

1817 Maid 26.(pecetea gospod) Vel-log :

Pre -inns ltiate Dionne

Dupa luminata porunca marfi tale ce prin domnescd pitacu ni s'aii data, cumcadupa neadormita priveghiare si ingrijire ce al innaltImea ta pentru cate privescd la bunastarea tieril, si a lacuitorilorii bun& si liniscita petrecere, de trebuintia al socotitli marfa taca si asupra fiatului cumpera,torii oilord de mumbaiaoa ciarigradului sa se dea and nizamil

ca si gelepilord sa nu li se pricinuesca mare pagtzba, si lacuitoril sa cerce oresl-care folosii, ci adunandune cu totil la unit lod sa chibzuimii pretiuld acestul fiatu cu

cuviinciosti si cumpanitd, si sa aretamd mare tale prin anafora; urmAtorl fiindii lumi-natei porunci neamd adunatti cu totil aid la domnesca mArli tale carte, si cerendd delavistierfa marii tale sa ni se arate pretiurile ce s'aii urmatd dupa felurimea oilord, ne incre-dintiaraind ca urmarea fiatulul pana acumd au fostd precuma mal giosil se arata anume, a-supra druia fiatii socotindd si nol dupa porunca innaltImil tale a se face o cuviiincesa sporire,amu chibzuitd ca la felurimile cele atatti of gigal catt si barsane, sa se adaoge fiatuinca, ate tl: unulii si jumetate, er la tote celelalte felurimi sit se adaoge inca cate unuld,precumii erasl mal giosu amu insemnatu deosebi felurimea °Hord cu acesta adaogire, erhotArIrea remane a se face de catre innaltImea ta.

In ce chip's' se lavas fiatupawl acumii:

tl. pr. OI clGAI

1817 Maid 25.

In ce chips s'ai chibsuits1acumi:

ti. pr.

4 Berbecele sad 6ia cu mield 5 202 25 (Ha sterpa sad tertian 3 252 15 Noatenula de unit ant 3 15

OI BARSANE

4 Berbecele sad oia cu mield 5 202 15 bia sterpa sad tertiad 3 152 10 Noatenulii 3 103 giapult sat capra Cu edu 42 30 Capra stdrpA 3 30

46

prii-mimu

mij-loca

---

euviinciosa,

d'intaiii,tl:

Page 355: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

362 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

Ungro-Vlah: Nictarie, Iosifu episcopit Argesia, Costandie Buzeti, Grigorie Brancoveanu,Grigorie Ghica, Barba la VAcArescu, Istrate Cretiulescu, Michalache Mann vel-log:, Grigorie BA-leanu vel-vornicti, Costandinti Caliarchi vel-vornicu, Nicolae Golescu vel-log :, Alexandra Fi-lipescu vel-log. Nestorti clucera.

XI

Anaforaoa dumnealoru velitiloru boeri Cu intarirea mare sale lai voda pentru adaosn ce s'au mai facuta la banii postelora.

Ion Ioanu Georgiu Caragea W. boj. mil. i gospod. zem. Vlah.

Priimita fiindune anaforaoa acesta a parintilora archierei si a dumnealoru velitilora boeri,o intarimit domnia mea, si poruncima dumitale vel-vist., sa se faca cuviinciesele porunciintocmai coprindiettire precuma mai giosa se arata.

1817 Iunie 22.(pecete gospod) Vel-log.

Pre-inniiltiate Domne

Dupi luminata porunca marii tale ce ni s'au data la anaforaoa dumnealui vel-vist. adu-nandune la unit loca, ama facuta chibzuire pentru banii ce all sä iea dela domnesca vistie-rie dumnealoru proeni epistati al postilora, bivvel-vist. Iona Morhii, si bivvel -vist. GrigorieRomanita, liana la sfirsitu viitorului Iulie, spre desfacere, care bani lipsesca din pricina ne-ajungerii ludelora, ca-ci venitu postilorti cAndit s'aii asiediata, s'ati intocmita pe lade mai multe,dr nu pe &ate acuma se girt, de aceea si lipsesca cei mai giosa aretati bani, si cu sfata deobsce se gasi cu cale ca sa se inplinesca dela tiers pe trei diminii, fiinda-ca tiers, este da-tore in cheltuelile postilorit la diminie de lude po tl. siepte, care socotinduse pe 16000 la-de po tl. 21, furl tl. 336000, si cu acesti bani, se rafuescit tl. 315000, ce ne arata dum-nealui vel-vist. ca all sa iea dumnealoru epistati, er tl. 21000 ce prisosesca remana pentrucele obicinuite avaeturi ale vistierii, insa acesta respundere sa se incepa de acumit dela Iu-nie, ca sa se isprAvesca la sfirsitu lui Noemvrie, a nu intra in haracia, er hotArirea cea des6virsitit remAne a se face de care mania ta. 1817, Iunie 13.

Ungro-Vlah. Nict., Iosifu Argesia, Cost. Buzeii, banu Brancoveanu, banu Cretiulescu,Grigorie Ghica, Isaacu Raletti, Istrate Cretiulescu, Manu vel-log., Cost. Dudescu bivvel-log.vornica, Hrisosc. vornicit, Grigorie Baleanula, Cost. Caliarcha vel-vornica.

XII

Anaforaoa dumnealoru velitilora boeri intarita si de maria sa voda, pentra avaeta poslajnicilorn din Bummedce se iea de catre dumnealni vel-dvornicn alit polithii.

Ion Ioanu Georgie Caragea W. boj. mil. i gospod. zeml. Vlah.

Cu tote ca obicinuitula avaeta alit acestora adeveriutie se urma mai nainte precumase arata mai giosa inteacesta obscesca anafora, de se da adica numai cite 10 parale la schim-barea adeverintii, dar fiindit-ca acesta dregetorie a vornicfi de polithie vreunii deosebitit i-ratu legiuituu sea nu are, decatit nuinai avaetu ce se agonisesce din schimbarea acestorii adeve-rintie ale poplujnicilora din polithie, care este spre tiresi-care resplatire a ostenelilora obrazului cedupa vremi se afla insarcinata cu acesta dregetorie. De aceea, chibzuinda domnia mea unit

Page 356: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

CONDICA DE CHRISOVE A LEI I. G. CARAGEA VODA 363

mijloca cumpanitt, hotarlma ca de acumii innainte dada se schimba vornicfa polithil si seinnoesca adeverintiele poslujnicilora, sa iea cela dupa vreml vel-dvornica de fiesl-care adeve-rintia cate tl. trel, dr nu mai multa, ca cu acesta mijloca, nici cel ce se afla in poslusianiesa cerce discolia neaveril ce patimia pans acuma, nici cel dupa vreml dregetorl al acestilboerfl sa remae neinpartasIti de respunderea ostenelil dumnealort. 1817 Iulie 25.

(pecete gospod ) Vel-log.

Pre-innaltiate Dontne

Cu plecata anafora aretama marfi tale ca poslujnicii ce-I await aid in Bucuresci pen-tru poslusiania casilora nOstre, numal antait calla se asieza in oranduela acesta a posluj-nicfi da pentru adeverintia ce li se Ikea de catre vornicfa polithil cate diece parale pentrucharthfe cernela si ostenela logofetielului. Er dela o vreme incoce totdauna canda se schim-ba vornicfa polithil, li se fact si lort adeverintie none, pentruca sa li se iea avaett, careavaett s'aii tote innaltiata din vornicie in vornicie, pans au ajunsii acuma de li se iea pen-tru adeverintia cate una galbena de tl. 14, si fiinda-ca vornicfa polithil se schimba pe totii

si eel ce intra inteacesta felt de oranduela a poslujnicii sunt de cea mai prosta sta-re, incatii unit dintr'ensil nu pota nici acei tl. 14 sa-i dea pe totti anula, uncle ascepta sta-panil lora a se folosi cu ceva dela densil 'I mai ajuta si din punga lora la plata adeverin-til, care acesta catahrisis fiinda-ca nu este suferita la luminata audiulti math tale, ne ru-°lint sa bine- voesci a da, luminatA porunch cu hotartre ca, sa remae poslujnicii aperatl deacesta schimbare a adeverintielora canda se schimba vornicfa polithil, ci dupa adeverintielece ail dela alti vornici mai din nainte, sa li se treed numile in cat polithil, ca sa tie sci-uti si aperatl de zapcfil plasilora, si numal la domnfe mita sa li se dea si lora adeverin-tie nou6 de catre vornicfe, si sa dea totu cuma da, mai nainte cate diece parale de adeverin-tia, ca sa remae loco a se pute folosi stapanil cu poslusiania lore. 1817 'Lillie 10.

Ungro-Vlah. Nictarie, Iosifu Argesia, Costandie Buzet, Radu Golescu vel-bana, Cost. Cre-tiulescu, Grigorie Ghica, Barbu Vacarescu, Isaaca Raletii vel-dvornica, Istrate Cretiulescu vel-dvornica, Grigorie Baleanu vel-dvornica, Cost Samurcasia, Cost. Caliarchu vel-dvornica, IoanaStirbeia bivvel-log., Iordache Golescu bivvel-log., Grigorie Romanita. Nestorticlucera.

XIII

ChrisovnIn ealemurilorn vistierii si a samesiloru claps la judecie.

Fiinda-ca cu mila lui Dumnediet d'inceputa de canal' ni s'ati incredintiata domnia siobladuirea acestii pravoslavnicl domnescii nostre tierl, mai antaia amt ingrijitt pentru a no-xodulul obscesca resuflare, puinda in lucrare, cate cuviintia ati ceruta, ca sa petreca flee-care cu acea vietiuire dupa care aflandusi indestulare sa ne hranesca cu ale multiuinitel sa-le semne, si nu arna lasata dupa acestea nici unit cesa macara sa treca far& de a nu socotichipurile si mijlocele cele bune ale veri-chria inliniscita petrecere, si amu intocmita intru in-temeiare cate nizamuri s'at cuvenita, gasinda la multe starea tieril cu schimb area neintbc-miril, si departata din cuviinciosa el alcatuire. Asia-dar, dupa cercetarile ce ama facutadomnfa mea, dandunise o desevirsita incredintiare si pentru tagma vistierii, adica calemurilece sunt insarcinate fiesi-care in parte cu deosebita treba, scadiuta cu tote din intocmirea sta-tornicli de mai nainte, asemenea si pentru samesil dupa la judqie, din pricina re"svratiriltrecutei vreml, at ajunsa la o mare schimonosire si pans la celd mat desdvirsItil catahrisis,departanduse si buna oranduela si liniscirea obscil, intemplanduse si multe zeticniri la cur-getOrele trebuintie ale vistierfi si ale tieril, urmanduse si lucruri inpotrivii. Decl, ca pentruo neaperata trebuintia, si ca una lucru ce statornicia este una temeit intru care razima in

amid,

Page 357: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

364 TESAURU DE MONUMENTE 1STORICE

Ott vremea cele mai bune alcatuiri si de folosire si de 'ann. spre intocmirea oranduelilorgsi spre sciintia tuturorg medulariloru, ca st se urn6sca verl-ce trebt atata de bine incatti fi-esi-care cunoscendii fapta adeverului st o Ott numl dupt cuviintia isvorit alit intemeiariinizamurilorti ; de aceea binevoindft domnia mea mit hotArttft ca sä intArimit cu acestii dom-nescit alit nostril chrisovit ce s'ati datti cinstitului si crediciosului boerg al domnii mele dum-nealui vel-vist. Costanding Filipesculit si tuturorg celorg-lanti boeri dregetori al vistierfi dom-nii mele, acea de mai nainte si din vechime nestramutatt statornicie a calemurilorti visti-erfi, si st se intemeeze in stare neclintitt, inpodobinduse cel ce se vorti alege destoinici sipracticosi calemgIl dupa credintia si vrednicia cu care se volt are* cu milt si cu cinste deladomnia mea, amt oranduitft a fi in cangelaria vistierfi 16 calemurl, adict samesiti alit visti-erfi, ecstractard, log. de bresle, log. aid havalelilorg, log. de scutelnici, log. de slugitori, log.de remAsitiuri, log. de capanti, log. de respunsuri, log. de poslujnicl, log. de jalbi, log. alitrAsurilorti prin care sä se dea lefile, i condicarti, si trel log. st' alba gazdffle judecielorti, sisiese sarafi, numindule acestea dregetoril ale vistierfi domnii mele, cu care mil insArcinattipe eel ce s'aii aretatil de catre dumnealui vel-vist. de credinciosi si de destoinici de acesteslujbe, citrora sa li se dea si deosebite carti ale domnii mele, coprindietore de treba fiesi-cAruia,cumti si pentru datoria supuneril ce se cade a aye catre dumnealui vel-vist. si de privelegiulft ce ne-amit milostivitt a li se herezi pentruca st slugesct fiesi-care cu oserdie, cu credintiA, si nici unuiast, nu i se mai fact nici °data schimbare dela calemulti la care se va aflh, Mel sit fie supusl calem-giii suptii vreo numire de dare, cu cuventii de avaettl, pentruca sa nu se inconteneze sciintia vistierfinici °data, stramutanduse charthiele calemurilorti dela o mans la alta, cu adesea schimbari ce fartde oranduela se urina pant acumu, incatd nici odatA stApanirea nu puteh sit -si afle intregaintlestulare in intrebarile ce face., si asia, st fie neclintiti si nestramutati acestl dregetori sluj-basi al vist domnii mele in Ott curgerea vietii lore, fart numai candit se va gasi vreunuluin vreo vine cadiutti vedita si cercetatt, si va fi cu cuviintia a lipsi, dupt stumps cercetarece se va face de catre dumnealui vel-vist. aretanduise invinovAtirea cu anafora Ia domniamea, atuncl sa se lipsesca, st-si iea si cadiuta resplatire, facenduse alegire de anti obraziipracticosti si Cu sciintia de acea meserfe, si se va orandul in loculit celui ce va lipsi de in-sine domnia mea a fi Ia acelti calemti, si dupt starea ce va aye va fi cinstitti si prin caf-tang preening aft fostg obiceiulti de mai nainte intocinitg. Asijderea si pentru samesil dupa,la judecie, hicenduse de catre dumnealui vel-vist: cu scumpttate alegire ca st fie omenl decinste, cu sciintia de socoteli, si cu praxis de ale judeciului unde se va orandul, sa lise dea dela vist : cartile domnii mele cu ponturi aretAtore ca sa scie fiesi-care cuviinciosalei datorie si urmarea ce are st fact, si sA, fie si ei de apururea nelipsiti si nestrAmutati chillivolt slugi cu dreptate, cu silintit la meseria loru, a-si aye in tots vremea catagrafie adeve-rata a starii judegiului, extracturi de lude pentru tote inplinirile din judeciii si pentru in-cheiarea socotelilorg, catastisie curate pentru breslile judeciului de scutelnici de poslujnicl deslugitori si de very -ce orandueli ale vistierfi, si tote poruncile domnesel ce se volt trimitela judeciii, sa le ail:a in phstrare, neamestecanduse la trebile condicArii ce stint pricini aledivanulul domnii mele, indatorath st fie suptil ascultarea dumnealorti ispravnicilorit a se sillspre sevirsirea domnesciloru porunci si ale vistierfi ca sa iea sevirsire la vreme si fart cusurti,ferinduse de urmarile cele inpotriva, st li se pazesca privelegiulu pe depling, a se aflh latreba sainesii neclintitI si nestramutati, afara, numai dna vorti areth dumnealorg ispravniclpentru vre- unulti din saines1 ca au cadiutit in vreo vine, acela sa se cerceteze la judecatavist:, si vedinduise villa lui, cu anaforaoa dumnealui vel-vist: st se arate domnii mele, canu 111.1111a1 sft, lipsescil din stmesie, ci sit se si pedepsesca spre pilda altora, oranduindusealtulu in loco, care se va alege destoinicit si cu sciintia, pAzinduse nestrAmutatit intocmireace mai susil se aratA. Dar pentru-ca samesil dupa, cuviinciosa oranduelt d'inceputu s'ail le-gato la yistierie, care dela o vreme inc6ce sag cunoscutil ca unit chipt de irate alit vistie-rului cella mare, si din acesta aft venitil lucru supusii suptg catahrisis, hotarimit domniamen ca samesil ce se vorti alege si se vorti orandui de acumg innainte, st dea la vistieriulgeelit mare ca o filothorima numai cite tl : una inie eine! sute, Or nu mat multi. Acesta buntintocmire si asiezamentit ce l'amg hotArltit domnia mea, atatil pentru calemurile dregiitori-

Page 358: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

CONDICA DE CHRISOVE A LUI I. G. CARAGEA VODA 365

lord vistierfi cad si pentru samesil judeqielorit, este o statornicfe a oranduelilord tieril ce-lord bine intocmite dela vistierie; poruncimit domnia mea dumnealui vel-vistierti si dumnea-vostrA altord boerI ce dupa vreml ye yeti afia inteacesta dregetorie, sh o pazitl cu tots scum-patatea si sä fiti urmb.tori intocmal dupa cumii se coprinde, ca-c1 dinteacesta isvoresce o-dichna si folosuld opscil si inlesnirea sevIrsirii tuturord or'anduelilorti tieril si trebuintielordvistierfi, si spre intemeiarea acestil bune orandueli, ruga'nlit si pe tat cel -lanti fratl domnfice in urma nostra va invrednici milostivuld Dumnedied obladuitorl acestul pamentd, sit sepdzescit nestramutata, ca si se invrednicesch si domnfa lord a li se pazi hotAririle intocmal,si acestii domnescti alt' nostru chrisovii trecenduse la condicile divanului si ale vistierfi domnfimele, sa se dea la sfanta mitropolie intru pdstrare, care s'ad adeveritii cu insusi credintiadomnfi mele, Ion Ioand Georgie Caragea W., puindii marturfe pe pre-sfintituld duchovnicescunostru parin e initropolitu tieril, Nictarie, pe pre-iubitil nostri fie, Georgie Caragea W., Cos-tandinti Caragea W., si pe toff cinstitii si credinciosi veliti boeri dregetori al divanulul dom-nfi mele, pant' Costandind Filipescu vel-vist., pant"' Radulti Golescu vel-band, panel Isaacit Ra-lett vel-vornecil de tiera de sushi, panel Grigorie Ghica vel-log. de Vera de sushi, pant/ Bar-buld Vacdresculd vel-vornecit de tiera de giosit, pant. Dumitrwo Racovitid vel-vornecit alutreilea, pant'. Istrate Cretiulescu vel-vornecil alit patrulea, pant' Iordache Sldtineanu vel-log.de tiera de giosit, pand Costandind Sutiuld vel-hatmand, panel Michalache Manulit vel-vornecdde polithie, panel Michalache Sutiultt vel-spatard, pad Costandind Vlahutid vel-post., pant' A-thanasie Christopold vel-log. alt. streinilord pricini, pant Nestord vel-clucerd, pant]. AlecoMavrocordatit vel-caminarti, pant Costandind Cretiulescu vel-pahar., panel Iordache Tufeanuvel-stoln., panel Scanavi vel-comisti, panel Costache Caracasid vel-slug., pant. Michailii vel-pitarti si ispravnicii, pant' Costandind Filipesculd vel-vist. Scriinduse chrisovuld acesta la autaiultiand dintru antaia domnie a nostra, aid in orasiuld scaunului domnfi mele Bucuresci, la nildela zidirea lumil lett" 7321, dr dela nascerea donmului nostru Isusti Christosii letii 1813,Iunie, de Nicolae log. za vistierie.

XIV

Anaforaoa dninnealoru velitilora boeri, pentru pricina vinericiulai si a dijmaritnIni. 1813, Inlie 6.

(La acesta anafora lipsesce inteirirea domnescei).

I-'re-innaltiate Donne!

Luminatti pitaculd marii tale cu intielegere cetinduld, amt veditltd coprinderea si bund-vointia innaltimii tale cea cu milostivire asupra lacuitorilord acestil tierl, spre a se desrd-decina chipurile hrapirilorti si catahrisis ce se urm6z1 la husmetu vindriciului de titre sluj-basil vinaricerl, a face o intrega chibzuire, sa gasilnhi cele mat bune mijloce ca sit nu matcerce ldcuitorii nedreptati si jafurl, dar nici husmetu 6-intuit sit nu aibd smintdla; dupd po-runca cu tat adunandune si chibzuindune in multe felurl de chipurl, mat antaid and vediutilhavalelile si cheltuelile aunt. si datorfile cu care este insdrcinatd, vistierfa mdrfi tale, mildprivitit si la inpucinarea venituriloril tieril, catre acesta sciutu fiindune si nepiihtuirile catead patimitil seracil lacuitort din pricina slujbasilord celord hrapitorl si nesAtiosl, carile ur-mez5, la husmeturf si mat aIesil la vindriciii, amu socotitit pentru oresl-care pucinti ajutorilaid vistierfi. a se intimpina pe catu se va pute curgetorele havalele si necurmatele cheltueliale tieril, sa cumisca si lacuitorii cevasi mangdiare intru neputintiele lord, adica in anuluacesta sit se inplinescd vindriciii cite parale cinci de vadra i parparulit dupa obicieiu, si pen-tru revasid de name cate (like parale, asijdirea si oeritu cate parale sidpte de oe. si po-clonuld dela cei ce von"' ave dela diece of in smiii de cards cite tl dol, i minterittoreelite parale p ttru, si_ de r6vasid ate parale dou6 de nume, dupit cumil mai pe largu se va

I

Page 359: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

366 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

areta coprinderea prin osebitele ponturl ale acestui husmetil ; si aceste adaosd care se facela aceste done husmeturi st se urmeze numai in anuld acesta, er dela anuld Tamil si in-nainte st fie urmarea husmeturilord dupt vechiuld obiceid. Si dupt cumt bine of voitd ma-ria ta de at herezitd vistierfi husmetuld dijmaritului, vinkriciulut, ne rugamt drag st arettcea pe deplint milostivire inteacesta vreme de trebuintit, a se ajutora, tiera intru starea incare se alt. si vistierfa la necurmatele cheltueli, a se herezi si husmetult oeritului spre in-timpinarea havalefilord; si ca st se. desrAdecineze chipuld hrtpirilort, facia flindii pre o sfin-tltu mitropolitu alit Ungro-Vlahii, si pre-sfintfa lord iubitorii de Dumnedied episcopi, not insinereal antaid cu tots neamil fagaduitil hotarindune prin bisericescA credintia, cu care ne legAmdsi innaintea intrfi tale, ca pentru ispravnicil judecielord, pentru tahsildari si slujbasii hus-meturiloru, care se volt gasi cu cea mai pucint invinovattre sad urmare de catahrisis sinepastuire, nu numal st ne aperamil de densit a nu le face celd mai pucind diafendipsissat st staind cu rugAciune pentru et, ci inct sa fimti si davagfi asuprale a se pedepsi unitca aceia fart milostivire spre pilda si altora, er care din not nu va pazi credintia ce amtdat'o, st fie pecatu neptstuiril asuprai, sit alba st dea sema catre nefAciarnicu si dreptuldjudecttord, st cadit si suptd dreptt resplatirea innAltimii tale; pentru care aducemil rug-ciune catre mArfa ta, ca sa intaresci ponturile acestord husmeturi cu strajnice luminaterunci; si unde se va ivi vreo banuelt sat va veni vreo jalba st, se trimitit credinciosi cer-cetittort, si cant se volt dovedi intru invinovatire fart milostivire st se pedepsesca; trimitien-duse si deosebite strajnice porunci catre ispravnicil judegielord, st ingrijesca sir fie cu pe-deplint priveghiare, st nu ingaduesca nici inteund chipd pe tacsildarii si slujbasil husme-turilord a se abate din coprinderea ponturilord cu cea mai mica inpotriva urmare a nepts-tuirii, sat st aduct superare catre Facuitori, er carii din ispravnici se volt uni cu tacsil-darii i cu slujbasii husmeturilord in chipurile hapirilord si nepastuirilort, sad si eelcare volt fi fart ingrijire la inpotrivitorele urmari, st se scotia din ispravnide cu necirstesi si se si pedepsescA, si asia nedejduimd ea se volt aridica jafurile, nedreptatile si superariledeasupra lacuitorilord. Chibzuirea si parerea nostrA printeacesta plecata anafora o facerati cu-noscutt natrii tale, er hottrfrea remane dupa cumil .se va gasi cu tale de catre innaltimea ta,

1813 Julie 6.

XV

G'hrisovuln onmpanil etreinilorn ot Caracen and Romanati.

Fiindii-ca dupt insciintiarea ce at facutd la vistierfa domnfi mele dumnealord isprav-nicil ot sud Romanati pentru lude patru-dieci si patru negutittorl Omen! streini veniti acumiiaid in ptmentuld tierii (ale carora mime se aratt prin deosebitt foie suptd pecetea domnfimele) ca sunt fart pricina de dajdie, si ca se cuvine a se asiedia si numitii la deosebittcumpanie, asupra chrora milostivindune domnfa mea learnt dad aceste cinstitt chrisovil alitdomnfi mele, si iamd intocmitd la cumpania streinilord ot Caracald sud Romanati, prin carehottrimd ca dajdia lord st alba a o respunde la vistierfa domnfi mele cu deosebita rapt&re, dupt urmarea celord-lante bresle de mazili, de trel on pe and, si la fiesi-care dajde sadea de lude po tl: diece, cu rasura lord la led parale patru, carele la aceste hide patru-diecisi patru socotinduse pe unit and cu rasura lord fact tl: una mie patru sute cinci-dieci sidoi, er mai multd dinteacestd asiediinnentd ce (land facutd domnfa mea cu densit de nimiciist nu fie superati, si dupt ruptorea ce li s'at facutd prin alegerea obscil si prin scirea domnfi,si se oranduesch unuld dintre densii staroste dupt oranduela ce este si la cele-lante cum-.Oa care aceld staroste st fie datord a le face cislt pe dreptate dupa starea si puterea fi-esi-caruia, purtandd grija a le strange si banil ruptorilorii, ca st-I dea la vremea cea oran-duita dela vistierfe, si is inplinirea fiesi caruia ant adunanduse cu tots is unit locti se -I leaskit starostil , si arida nu se va put to bine, st alega altuld dintre densii care von.' so-coti, si drag prin scirea domnfi sa -lt asiedie staroste, si candd vord cunosce ca sunt asupritt

po.

Page 360: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

CONDICA DE CHRISOVE A LUI I. G. CARAGEA VODA 367

si nepastuiti de catre starostea, sl merga la dumnealui caimacamula Craiovil sa-si arate jalbaca sa li se fats isbranire si candy dupa alegerea ce se va face nu se vorti odichnl, voltveni si la divana de unde 'si vora afla tots dreptatea. Asijderea si on pricina volt aveintre densil cumpanistil sa aiba a le tercets starostea dinpreuna Cu dot trey dintre densilfara de a se amesteca ispravnicil judeciului, fa' cenda mila cu densil sl aibi a scuts si pri-valfile lora de fumarita de caminarita si de cotarita, asemenea si de cal de olaca i de alte

-podvedi ce se vora orandul pe cel-lantl lacuitori al tieril, precuma si fecioril de cumpanisti cese vorti casatorl, trimitinduse foie la vistierfe de numele lora iscalita de starostea cu doi treldintre densil, si asiedianduse in catastihula vistierli, sa aiba a plati dajdia lora dupa 01 an-duela celorti-lanti, si cats streini vorti mai veni spre lacuintia la mai suss numitult judegitipriiminduse de cei-lanti sa vie cu carte dela ispravnicil judeciulul 1 cu cercetare dela staro-stea si dela cei-lanti cumpanisti, si prin scirea domnfi se voril asiedia si el la acesta cum-panie, si pentru ajutorula si slujba cumpanil sa aiba a scuts starostea o calla la pravalie din&will fara pricina. Decl, ca sa, se indemneze si alti din streinl a trage si a veni cu lacuin-tia aid in tiers, si pentru a se alma, de hrana pamentului, ama intaritil tote aceste millce se coprinda mai susil a li se pazi nestramutata , mai ada.ogancla domnia mea si acestamill cu densil, ca, atatit aceste lude patru-diecY si patru carora sa li se dea si adeverintie delavistierfe pe numele lora spre a fi sciuti si cunoscut1 ca sunt la acesta cumpanie, catil si altice volt trece de volt veni si se vora asiedia prin foie pecetluita la acesta a lora cumpa-nie, ale lora drepte bucate de dijmaritti i vinaricia sa fie aperate ; si pentru a li se pan a-siediamentulti si raffle ce se coprinda mai susti nestramutate, ama intaritu chrisovula ace-sta cu pecetea si iscalitura domnfi mele.

1813.

XVI

Chrisovulu dumnealni bivvel-cluceru Stefan Beluln pentru lude 45 ecutnici cu scadiementu, si 30 poslujnici farapricina de dajdie.

Fiindii-ca, darurile i facerile de bine ale domnilord catre credinciOsele lord slugl suntnu numal cuviinciose drepte si platute lul Dumnedieti urmari, ci inca si a pururea laudatei vrednice de cinste, pentruck a domnilord datorfe dupa innaltimea politicescilora obladu-irl este ca sa fie blagorodnici drepti si adeveratl parinti al norodelora care dumnedieescaprom ad incredintiata intru a lora obladuire, sa fie si milostivi i facetori de bine, sunt incafacerile de bine ale domnilord unman' laudate si pentru cuviintia faptei, pentruca firesce sicredinciOsele lord slugl danduse cu totu intru crediutia si intru oserdfe la slujba domnilordce ad oranduita asupra-le stb.panulti a tote' zidiri ascepta de a pururea dupa mila lul Dum-nethea milostivirea si harurile domnilora set. Dreptd- aceea, incredintiandunise dela dumne-dleesca pronie domnia acestii crestinesel tier' a Ungro-Vlaclui, si invrednicindune dela Dumne-&ea indestulata putere spre faced de bine dupa a nostra rivna, dupa ce ama vediutil dom-nia mea credinciOsele cu oserdfe slujbe si stra.danil ale cinstitulul si credinciosd bout alddomnfi mele, bivvel-clucerft Stefanti Beluld, nu numal catre insusi domnia mea dar si catreluminatil frail de mai naintea nOstra domnfi aY acestil tiers intru indelungati anl, si incredin-tiandune si de slujbele cele laudate ce ad facutti numitula tieni acestiia , pricinuindti cu alesale, de pravili sciintie, prin statornica, silintia si prin, oserdnica stradanie simtftorti tolosutieril, dupa indestularea ce ama luatti din marturfile ce amt vediutti la mina numitulni, a:taw dela clirosuld bisericescit .cats si dela tot& boerimea acestii tierl, pe Tanga acesta luandadomnia mea placere si asupra charactirului sed celul cinstita i asupra cuvioselorti salemarl si a bunil de a pururea petrecerl in cata vreme l.'amd avutil domnia mea orandtuta.e-pistata asupra vistierfi ald doilea a acestil dumdedieescii nostre tiers, si luanda socotm-tia cata sunt de cuviinciose si de drepte facerile de bine ale domnilord, precuma !oat susus'ad disc, ania bine-voita domnia mea ca sa inpartasimil din domnescile nostre mill pe mal

yr-

in

,

Page 361: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

31i8 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

susu numitu cinstiti si credinciosu boera alit domnfi mele bivvel-clucerti Stefani Be lulu, inchipi de a se pazi demnesca mistra herezire si la fiii sei pentru a carora buns stare numi-tula cu multi parintesca dorintia s'ai oserduita, si asih iami hdrezitu lade scutnici patru-died si tint' cu scadiementa dupa cath: vistierfi domnfi mele, pentru care sa fie datori nu-mitulu sa-1 alba de a pururea la satuli dupa mosfa sa Bajesci in sud Muscelii, i ant da-scald de a invetia carte pe copiii lacuitorilorti de acolo; alu doilea, trei-diet' omen' fara pri-cina de dajdie cu peceturi gospod pentru ajutorulti casii sale, carii sa se pazesca si dupamortea numitulul la clironomit sei cei dupa fire. Aceste de mai susu hereziri amu gasitidomnia mea cu tale pentru mai susu aretatele cuvinte ca sa le herdzimii mai susu numitu-lul cinstitu si credinciosti boerti alu domnfi mele bivvel-clucera Stefanu Belula drepti man-gaiare a ostenelelori si a stradaniiloru sale intru credinciOse si bine placate slujbe; si poh-timi fratiesce si pe eel din urma nostra frati luminati domnfi pe care' Demuth.' Dumnedieu

va asiedia intru domnescula scaling alu acestit tieri, ca sa pa'zesca sa innoLca si sa M-aresca nestramutatu acesti domnesci chrisovii alu domnfi mele, ca si ale domMilori salemilt si facers de bine sa fie in urma de altil innoite si in soma tinute; si amu intaritu chri-sovulu acesta cu insusi domnesca nOstra, ischlitura si pecete, si cu credintia pre-iubitilortidomnfi mele fir, Georgie Caragea W., Costandintt Caragea W., marturl finial si dumnealorticinstith si credinciosi boeri veal ai divanului domnfi .mele, panti Costandinti Filipescu vel-vist:, panu Raduli Golescu vel-bani, panu Costandinii Vlahutii vel-post:, pani Isaacti Raletuvel-vorn. de tiera de susu, panti Barbuli Vacaresculu vel-vornicii de tiera de giosi, pantiDumitrasco Racovitia vel-vornicit alu treilea, pant! Iordache Slatineanu vel-vornica Mil op-scirilorti, panti Dumitrache Racovitia vel-vornici alu patrulea, pant' Grigorie Baleanu vel-log: de tiera de susu, pani Costandini Filipescu vel-log. de tiera de giosti, panti CostandiniiSutiulu vel-spatui, panti Fotache Stirbeid vel-log: de obiceiuri, panu Grigorie Ralea vel-hat-manu, pani Alexandra Nenciulescu vel-vornici de polithie, pani Athanasie Christopulo vel-log: alu streinilori pricini, pani Nestori vel-clucera, pani Alexandra Mavrocordatil vel-ca-minaru, pad Nicolae Sutiuli vel-comisti si ispravnica, pani Costandini Filipescu vel-vist:,si s'ati scristi chrisovulii acesta la anulu alu doilea dintru antaia domnfe a domnfi rude ,aid in orasiu scaunului domnfi mele Bucuresci, la anuli dela nascerea Domnului Dumnedieusi mantuitorului nostru Isusi Christosi, 1814 Martie 10, de Cliiritia dascaluli slovenescii.

XVII

Anaforaoa clomnealorn vein:Alert' boeri, pent= plata proviautuld.

Pre-innelltiate Domne

Ami cetiti cu intielegere si luminati pitaculi marfi tale scrisu dela 16 ale 'mato-rului Maiu, si coprindietora ca cu tote ca suma banilori de tl : 1508150, banl 60, pretiultiproviantului ce au rdmasi aid in tiers hid de candi se afla armia rosesca, atata vremeeste de candi se ceri a se plat', dar marfa ta, dupa parintesca datorfe si ingrijire ce aipentru lacuitoril tieril, n'ai incetati in multe randuri si in multe chipuri scriindti si are-tandi in locurile unde se cuvine, ca de va fi prin putintia sa rdmaie tiera cu totuli apera-ta de respunderea acestonl ban!, in cele dap& urma insa dupa mijlocirile marfi tale s'ai ho-tariti a se respunde acumi bath! pe jumetate, dr ce! -lanti jumetate dupa trecere de multivreme, pentru care acesta au venitu porunca inperatdsca vrednica de inchinaciune, si po-runcescl marfa ta ca adunandune eu totil la unit loci sa facemi chibzuire, de unde sa seplatesca acesti bani; sciutu sa fie matt tale ca sambita la 23 ale urmatorului stringendunecu totil la sf. mitropolfe, opscesce neamu sfituitu ca sa iea sevIrsire acesta cerere cuchipulti ce mal giosu se aratii. Cu tote ca acesti proviantA ce all remasi in magazfiletieril in auult trecutt 16tt 1812, la luna lul Octomvrie, pinA a nu sosi marls ta aid in tiera,

'I

Page 362: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

CONDICA DE CHRISOVE A LIN I. G. CARAGEA VODA 369

s'ail analogisita la tote sterile lecuitoiilorit tierii, si s'aii hotarita fiesi-care ce bani are sitrespundia, cuma si pentru eau proviantil au remasa prin magazil, facenduse si osebite yen-diari, strinsii o suma de bani pane la tl: 1130373; bani 56, bez r6masItiurile si prici-nile ce ail mai remasii, precuma ni se face aretare de dare vistierfe, dar acesti bani in a-

trecuta la luna lui Martie fiindit vreme de asidosie si vadienda ca cheltuelile vistierfii plata lefilorit si alte feluri de obicinuite trebuintie nici mina nu se puteh precurma, casit nu se supere lacuitorii intr'acea vreme sit vreo respundere de bani, cu sfatil de opsceemit aretare marfi tale prin anafora ca sit se cheltuesca acesti bath ai proviantuluiin trebuintiele tierii, si cancla se va face vreo cerere de dash, sit facemit de isnova chibzu-ire de unde ail se se respundia, fiinda o datorfe a tierii dupe, zapisula ce este data; asia-dar pentru acesta jumetate de sunlit ce se cere acumit, care trece peste tl: 750000, fiindao datorfe opscesca, emit chibzuita sit se cisluesca cu drepta cumpanire pe tote sterile tie -rii, adica manitstiri, nemuri, postelnicei, manzili, ruptasi, cumpanisti, seutuici, poslujnici, bres-le slugitoresci si birnici, cuma si preoti, cu tote ca pentru molitva lore sunt indestulechrisove (late dupe vremi ca sit fie aperati si nebantuiti In vei-ce oranduela si angarea vaest dupe trebuintia, dar pentru ca sit nu cadia cu greit asupra nimunul si se, se pore inde-letnicl respunderea cli inlesnire dela tote cele-lante start, s'ait socotitii a se de, si numitilintru acesta ajutorintia, insa numal pentru este, unit data, fiindu datorfe opscesca si netaga-duita, si pentru ca sit nu fie acesta, cisle vreo sarcina simtitore, amnia calla tiera se afla in-sitrcinatit cu alte respunderi dupe trebuintia, si in cumpana asiedieril ce urmezit sit i se fe-ed spre a-si dob'endi buna orandueld si nizamula cela cuviinciosu, amt chibzuita sit se sco-tia acestil respunderi de datoril la luna viitorului Genarie cu drepta analogie a-supra tuturora, precumil mai susii dtsit, si acinnu de o cam data fiincli1-ca se face ce-rere sit binevoescl marfa ta a da o sumii de bath din vendiarea a done viitore husmeturi,Mica vinaricia si oerita, si cal bani se volt de din aceln *Ora of Genarie, sit se iea in-napoi spre respunderea celora ce hotdrita a se ecsoflisI cu banii acestora husmeturi,pentru care cu osebite anafora ama facutu aretare marfi tale, si canda se vora mai cere sicel -lanti pe jumetate dupe multa trecere de vreme, precuma ni se arata prin luminatulit pitacumarfi tale, erasi cu sfattl de opsce se va flee chibzuire de isnova, dr hotarirea cea de se-virsita remane la marfa ta. 1814 Mehl 28.

Ungro-Vlach. Nictarie. Constandie Bnzeu, Costandina Filipescu vel-vist., Grigorie Bran-coveanu vel-bane, Isaca Raleta vel-vornica, Grigorie Ghica, Barbula Vacaresculti vel-vornica,Radu Slatineanu vel-vornica, iJumitrache Racovitia, Grigorie Baleanu vel -log:. CostandinaFilipescu vel-log Fotache Stirbeia vel-log:, Costandinit Cretiulescu.

XVIII

Anaforaoa dumnealorn velitilorn boeri cn intariroa gospod, pentru inteemirea dejdillorn

Ion Ioanu George Caragea W. boj. mil. i gospod. zero. Vlah.

De vreme ce pre o sfintia sa parintele mitropolita i sfintfa lora iubitorii de Dumne-dieu episcopi si dumnealorit cinstiti si credinciosi veal boeri halea si manzill, prin-tr'acesta anafora ne face aretare, ca temeiu intru care urmezd sit razime veniturile vistierfidomnfi mele, ce trebue sit se agonisesca in curgere de unit anit, spre a se puts intimpina cele du-peste ana netagaduite cheltueli, si aretate cu socoteli anume in vilegula opscii adunarii, esteca negresita suma ludelorit birnici din tots tiera domnfi mele sit se urce pane la 25000, ca-cipe acesta numera de Jude s'ati facuta si socotela banilora, si ca sit se Oa aleatui acestasuma de 25000 lude, chibzuesca tots de opsce mijlOcile ce innauntru se arata in siepte pon-turf, tote urmari folositOre spre ajutorintia satelora si sporirea cislasilorti; priimite sunt dom-nii mele pitrerile ce intru acesta anafora, se coprinda, si le intitrimit domnfa mea si hotd-

47

s'ad

facutd

ajutorulds'ad

s'ad

parintii

null

s,

tierii.

Page 363: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

370 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

emu ca la inceputula asiediamentuld sa se puie tote in lucrare intocmaI precumit s'ati chib-zuittl si s'ati gasitti cu cale, fiindu invederata dovada ca sunt tote spre folosulti opscil lacu-itorilorti. Dar suma banilorti ce chibzuitu a se respunde de fiesi-care lude po tl. 200pe anti, in eincI sferturl, fiesi-care sfertit po tl. 24, i unit haraciii po tl. 30, si done orb-dueli ale menzilurilorti tieril, aseminea fled-care po tl 25, fiindti-ca dupi multe necazurlsi nenorocirl ce au avutil tiera in tots vremea resboiului trecutii, candu fiesl-care din lacui-torl siait prepeditil dobitocile si alte agoniseli .ce ati avutti in prejma casil sale din pricinaurmatelorit resvretiri, cuff& si dupa resboill intemplanduse din urgie ;dumnedieesca inpre-sciarea neprasnicii bole a ciumil mai prin tote judegiele, au popritii pe fiesi-care din alisi-verisiurile ce putea sa facA spre inbivsiugarea si intemeiarea pirlegiulul sea, amti chibzuitadomnia mea ca se va judeca sarcina simtitore si va axle cu greti lacuitorilort. Deci si ho-tarimu domnia mea respunderea de bani, peste awl, de fiesl-care lude po tl. 163 numal, in-partinduse acesta suma eras! (WO, chipulti coprinderil acestil anafora, adica cincl sferturl,po tl. 22 la unit sfertii de lude, unit haraciti po tl. 29, si (kale oranduell ale minzilh. po tl.12 de lude fiesi -care, si acestea socotinduse pe 25000 de lude facti intermit anti tl. 4075000,si cu tl. 150000 at breslilorti, i cu tl. 80000 a done ispravnicaturl streine, se aduna tl. 4305000,la care inplminduse si rasura po parale opt(' la lea in socotela lefilorn ce se respundii sluj-basilorti tieril tl. 861000, sa se faca peste tot(' tots suma veniturilorit tl. 5166000, Or din-tr'acestia tl. 4588000, sä se cheltuesca in trebuintiele tieril dupA socotela ce vediutti decatre opscesca adunare in sfanta mitropolie, si cei-lantl ce mai remanti, adica tl. 578000, sase cheltuesca in trebuintia minziluriloru tieril cu chipulti ce mai suss se arata, insa tl.253800, in plata de 3384 cal, po tl. 75 de cal(' pe anti, tl. 231840, din plata de 640 suru-gii, po tl. 30 pe luna fiesi-caruia, adica 87 din sud i 47 din sud Buzeti, i 178din sud Ialomitia, i 167 din sud Ilfovii, i 54 aI postil Bucurescilorti, si 118 din sud Vlasca,din lude 192, care va sa dica pe la unile din judegie numal, unde flinch"' minzilhanale multenu sunt satele in destoinicie sa fie atata suma, de surugil, si toll cel-lantl bicicasi din cele-lante judegie cumil si rotari i clarvar1 sa se dea in natura cu scadiementil de cute o jume-tate de Jude fiesl-care, dupa caidulti si oranduela vistierii, si ce1-lanti ban! ce ma! re-maiuu pA.na la inplinirea de tl. 578000, sa se cheltuesca in socotela inamurilort, judechnduseinsa acesta reforms a postilorti, nu vreo smintela sau schimbare contractului ce s'ati inche-iatft cu dumnealora epistatil la Dikemvrie letti 1812, ci numal oresi-care schimbare a celulde alit doilea asiedianientii ce s'ail facial cu numiti1 la luna lul Maiti 10th 1813, fiinda vre-me de asidosie, si dajdiile tieril nepuse in oranduera.", si mat vertosti ca o acesta schimbarenu dor ca vonnti domnia mea sa o facemii pentru vre unti enteresit sau folosti alu vistieriidomnii mele, tiindti cunoscutti si invederatil ca facenduse socotela banilorti rninzilhanelilortipo tl. 24 de lude la 25000 lude se aduna intermit anti toff banil venitulul tl. 600000, in po-triva citrora puinduse cheltuelile dup. chipulti de mg suss se dovedesce cu indestula intie-legere ca banil ce ati O. se inplinesca din tied+, cu numirea minzilurilorit au sa se cheltue-sca Or in trebuintia minziluriloru, ci rivnindti domnia mea la repausulti opscil si la inteme-iarea stariI fiesI-caruia am chibzuitti cu tots intregimea parerea duchovnicesciloril nostri pa-rintI si a dumnealorti velitiloru boerl, dupa care mil data si insine acesta intarire. Er canditduninealorti epistatil nu volt priiml a li se da numal po tl. 30 pe luna de surugiii, ci voltcere on po tl. 40 precumit li s'ail platitu pans acumti, sau surugif in natura pe la tote men-zilhanalile dupa legatura contractulul, care este si drepta cerere a numitilorit din care nupath fi departati nici odata,, atunci eras! pe la mai susii aretatele judegie unde nu este mij-loch a se (IA surugil in natura, vorti fi indatorati ispravnicil a gasi surugil cu plata si a-Ida in slujba postilorii, scadienduse cu plata lore in socotelile ce vorit trimite la vistierie, sili se va tine in sema, pazinduse cu acesta si tarimea contractului cu inplinirea trebuintil su-rugfilorti postil, si repaosulit lacuitorilorti, nefiindit indatorati la atata respundere de ban! nu-mai pentru acesta madea; Or pentru fenulti si ordiulit minzilhanelilora, cu tote cA, inteace-sta anafora se coprinde a se plat) in ban!, dar fiindii-ca si acesta urmeza a fi indestula sar-an& pentru lacuitori adaoganduse respunderea banilorti, amti chibzuita domnia mea ca maibine se cuvine sa se dea in natura cu orl-ce chips se va gasi cu cale, si se va de. cararii. din

s'ail

Slam-Ramnica,

Wad

Page 364: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

CONDICA DE CHRISOVE A LUI L G. CARAGEA VODA 371

vistierfa domnfi mele, sad de se va chibzul vreund mijlocti ca sa se alcdtuesca si pentru a-cestd, madea vreund venitil, se va cla de isnovd, hotdrire. Inteacestasi chipt judecandu dom-nfa mea intocmirea ce se cuvine a se face, intdrimd eke mai susd se arata, si poruncimudumnealui ca la incepirea asiedidmentului sd, se pue tote in lucrare cu buildoranduela, si sa se facd cunoscute lAcuitorilord cu bung deslusire, ca sa intielega fiesi-caremila domnfi mele si pArintesca rivna si dorire ce avemd pentru densii.

1814 Julie 24.(L. P.) Vel-log.

Pre-innaltiate Domne

Dupa luminata porunca marii tale stringendune cu totil Is sfanta mitropolfe, amdcetitd cu intielegere luminatu pitacti alit marfi tale scrisd dela 21 ale trecutului Aprilie, sicoprindietord ca, apropiinduse vremea de a se pune in oranduela dajdfile tieril, si dupd, a-retarea ce s'ad facutti innaltimii tale de catre dumnealui fratele vel-vist:, ca trebuintia chel-tuelilord domnescii vistierfi este pang la tl: 4588660, bez cheltuela minzilurilord tierii, s'addatd intru a nostra cercetare ca sa facemil hotarire, in ce chipd s'ar cuveni ca sa panemdacesta in ordndueld, si ca facenduse si de ate nada ta o oresi-care periergie asupra aces-til de acumil stare a tierii, s'ad vediutd ca suma ludelord vistierfi ad ajunsti la o forte ma-re inpuginare, care acesta ad odraslitd si din intempldrile trecutel resmiriti, smitcinandusemulti din lAcuitori, dar mai cu deosebire din catahrisis ce se urnieza la starile opscil, ne-pazinduse cele dupd, vremi intocmite prin testamenturl opscesci si hoartri i chrisove ale mul-

luminati domni ce s'ad invrednicitd obladuiril acestui phmentd, si cu tote ca spre ase clad nizamuld tieril fa,' cutii mdrii tale feluri de provlime, intre care una cu a sestramuta, cu tota cele de acumil intocmite la otcarmuirea tieril, prin care si de se vede caar fi spre folosuld vistierfi, aretanduse osebirea ce se urmezd la negotiuri dela o vreme in-eke in tote felurimile, adica la vite, zahirele , cherestele , si alte producturI ale tierii,dar cugetu inndltimii tale depArtatil fiindil cu tom de alcAtuiri none si neobicinuite 'Ana

pe de o parte, all indemnatd pe marla ta de a nu priiml nici unile dintr'acestea, drpe de alta, rezimandil la aretarea cheltuelilorii dumnealui fratelul vel-vistiert, al datd intrua nostra alegire si hotdrire, si trebuintia cheltuelilorit vistierfi si ale tierii, si repaosuldopscil lacuitorilord. Intru adeverd, pre-innAltiate Winne, se cunosce mila si parintescu cu-getd, ce hrdnesci marfa ta asupra acestul norodd ce dintru a sa norocire prin bund-voin-tid a milostivulul Dumnedied incredintatd oblAduiril marii tale, de vreme ce si entere-suld visterfi si repaosuld opscil lacuitorilord leaf data suptil alegerea si hotafirea nostra, in-grijindd nimeni intru nimicii sd, nu cerce superare si nepastuire, er nol si de avemil da-torie a fi cu ferbintiela si dorire catre toth opscea ca nisce pamenteni ce suntemil, dar cu-noscendii ca si cheltuelile vistierfi sunt netagaduite si clupd, ordndueld, de odata cu totilintru o glasuire neamil afiatii silitori a face o intocmire asupra acestil pricini, cu catii esteprin putintid mai folositere si cu multiumita tuturord, avendd insa mai anthill innaintea o-chilord, ce potrivirea starii de mai nainte cu cea de acumti, dupd care mil cerutii sa ni searate suma ludelord ce sunt astadi in tiera, si amd vediutil ca abia se adund pdna la134342 lude ; aseminea ni s'ad aretatd si catagraffile ce sunt in vistierfe venite dupa la ju-degie. si neamd pliroforisitd ca tots suma familiilord birnici abia se adund WA la 91400;deosebitt amd cerutd sa, ni se arate si cheltuelile ce are tiera in trebuinta minzilurilord, sini s'ati aretatd o socotela vrednica de mirare, care nici odata nu Wad mai pomenitu aid intiera nostra, adica ca peste and taut pand la tl. 935796, plata milord i a bicicasilord si ainamurilord bez altele ce se dad in natura, adica rotari darvari fend si ordid, care si acesteasocotinduse in bani, rotaril i darvaril po tl. 40, fenuld si ordiuld chila i caruld po tl. 20,face tl. 579380, care va sa died peste tofu, dupa socotela ce vediuramd, se urea, cheltuelilepostilord intfunii and pant la tl. 1515176, bez meremeturile postilord care si acelea cu des-tuld greutate mid pe sarcina lacuitorilord. Ni mai aretatti inert doue catastisi, uncut

vel-vistierd,

tords'ati

acumd,

s'ati

s'ati

Page 365: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

372 TESAURC DE MONUMENTE ISTORICE

coprindietorti de tl. 1990253, ce sunt a se da in cheltuell si alte merunte datoril ale vist.pans la di antaia de Avgustii canda are 0, se pue in oranduela dajdfile tieril, trecenda peste so-rocula asidosii, si altulti de tl. 382048, datorif ale vistierii din socotelile ce s'ati theorisita, careaceste condeie adunanduse peste OM, se cunosce invederata ca chibzuirea urmeza sa, sefact pentru tl. 8476137, dupe socotela ce mai giosti anume se arata, tusk4588660, catastihti ce s'ati aretata marii tale de catre dumnealui fratele vel-vistierti, pentru

trebuinciosile cheltuell dupeste anti. .

1515176, cheltuelile postilorti ce se aduna intr'unti anti precuma se urmeza astadi.1990253, eel ce sunt trebuinciosi papa la di antait de Avgusta in cbeltueli si alte merunte

datoril ale vistierii.382048, alte inprumutari ce s'aa facutti la trebuintiele vistierii, si s'ati trecuta la datoril

in socotelile ce s'ati theorisita, Irish:92048, dela dumnealui vel-spatara Michalache Sutiu, in socotela camarii dom-

nesci din tl. 212048.140000, dela dumnealui bivvel vist. Ioanti Morh.150000, dela dumnealui kir Costandinti Be lulu.382048.

8476137, si acestia insa bez banii ce se cell"' in plata proviantului pentru a carora respun-dere aretandunise luminatu pitacti alit marii tale, facemti aretare cu deosebita anafora, er a-cesti bani ce se arata mai sust, insa, tl. 8476137, flinda o suma forte mare, care si de e-ste dupe trebuintia, dar nici cuma nu pote analogisi cu cea de acumil stare a tieril, amachibzuitil ca sit facemil alegire mai Antall"' de cele de peste anti trebuinciose cheltuell ce atisa se cheltuesca dela viitoru Avgustti, si apol sa vorbinia de cele trebuinciose panit la alca-tuirea dajdiiloril i de datoriile ce mai sunt. Asia-dar socotima ca la luna lul Avgusta spre Sep-temvrie, de va fi vremea cu indeletnicire si se va gasi cu cale, sa se intocmesca asiedia-menta intru a caruia razima ce va lua vistierfa in tote sterile opscil sa se alcatuesca mittpucina si negresita suma dajnicilorti in 25000 lude birnici, socotinduse aid dreptti matte avistierii cinci la unit lude, adaoganduse insa in suma catagraffilorti la diece (Mile, adica fa-miliile ce nu se volt fi scristi pentru feluri de pricini ce urmeza dada se Licit catagrafiile,i prisosile ce se volt gasi la tote cele-lante stars candy se va face scumpa alegire, si posluj-nici ce s'aa gasita cu cale a se dh in dajdie precumti in giosti pe largil se arata, si asupra acestorti25000 lude sa se oranduesca pe anti respundere de bani po tl. 200 nol de Jude, incependu-se dela Avgustil, cu acesta inchipuire, adica cinci sferturi i unit haracia si douo oranduellpentru cheltuelile minzilurilora i grajdulul gospod, precumil se arata, insa :

De Jude po tl. 24, sfertu ot Avg. si Septemv.24, sfertu ot Octomv. si Noemv.30, haraciulti de Dikemv. si Genar.24, sfertu lul Fevr. si Martie.24, sfertu lul Apr. si Maiii.24, sfertu lul Iunie si lulie.25, oranduela minzilurilorti i a grajdulul gospod de primavara

socotinduse pe 6 luny.25, oranduela minzilurilorti de tomna.

200.Si in cel cute tl. 241a sfertu sa se socot6sca cheltuelile omurulul doninfi, ale camaril, ale ispravni-cii curtil gospod, ale beiliculul, ale serhaturilorti, si alte merunte cheltuell, si plata lefilora celorace slugesca tieril, adica dregetorl, zabiti al judecielora, neferi al spatarii, al agii, si alte ogiacuri;in cel ate tl. 30, este haraciu inperatesca ; in cel cute tl. 25, ce sunt sit se inplindsca cu (Mileoranduell pe anti, sit intre si cheltuelile postilora, insa plata cailora a inamurilorti i afenuluT si a orzului cela trebuinciose, adica cu inchipuirea ce mai josti vomit areta,si fenula i orzulti grajdurilora domnesci, danduse bani cu pecetluiturl gospod din vistierfamail tale, drepta naturit, si dumnealul !vel-comisti si dumnealul vel-pitarti, si inteacesta

Page 366: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

CONDICA DE CHRISOAVE A LUI I. G. CARAGEA VODA 373

chipti alcAtuinduse acesta intocmire peste suma venitului de 25000 lude, care dupa orandu-ela de mai sus(' po tl: 200 de lude inpreuna tocmal tl: 5000000, sa se adaoge si dajdia bres-lilorti, asieditinduse dela vist. in tl: 150000 erAsi precuma ati fostil in trei tetraminii pesteanti, din care cea de Genarie sa fie in socotela Si cu numirea haraciului inperateset, si ce-le-lante done pentru aretatele cheltuell ale vistierii, si sa se adaoge si dajdiile du peste antia done ispravnicaturi streine ce sunt dupa intocmirea ce atio in suma si acelea de tl : 80000,precumti cu tahminti ni se aratA, dela vistierie, si sa se faca peste tag tots suma venituri-lora dajdiilorti tl: 5230000, din caril scadienduse tl: 4588660, eel din socotela ce s'ati are-tat(' marli tale de catre dumnealui fratele vel- vistierti, sa remaie tl: 641340, caril a fie pen-tru cheltuelile postilorti tierii, schimbanduse tertipula ce se urmeza astadl la madeoa postilorti,fiindti-ca invederata se cunosce ca este o mare derapinare a tierii, si nici odata nu se vaWe tine inteacesta curgere. Dar spre mai buns pliroforie a malt tale, atatt de veniturilesi cheltuelile ce mai susti aretama, alma si de tertipu cu care socotima ca s'ar cuveni sa sepue postile in oranduela, facuramii mai giosa acesta inchipuire de socotela, adica:

3000000 facti chid sferturi peste anti, po tl. 24 de lude la 25000 lude.750000 haraciti in Dikemv. si Genarie.. . . 30

1250000 &me orandueli cu numirea minzilurilorg tierii si a grajdiului gospod, insa625000, oranduela de primavara po tl. 25 de lude la 25000 lude.625000, oranduela de tomna.

1250000.50 )0000230000 se adaoga, insa:

150000, breslile haracia si done tetraminft.80000, dajdiile dela 2 ispravnicaturi streine.

230000.52300004588660 se stadia in suma cheltuelilorti pe unit anti.

641340 remand pentru cheltuelile minzilurilorti tierii, insa:253800, pentru plata de 3384 cal po tl. 75169200, 8460 card po tl. feria 20.126900, 8460 chile orzti pc) tl. 15.91440, ce mai remand sa, fie pentru plata inamurilorti.

641340, si surugil cumii si rotari i darvari , cats vora fi de trebuintia, sase dea in natura , preening as fostil si mai nainte, cu scadiementa de cate o jumetatede lude, si sa nu se mai platesca in ban!, precuma se urmeza acumg , fiindt-ca stareaintru care se afla tiera nu este destoiniea a respunde atata suma de ban!, si nici la-cuitorii nu potg sa le fie cu greg, fiindti lucru obicinuitti pela sate din vechime a da bici-casi in slujba postil, Cana insa se va urea suma ludelorti birnici peste 25000, sa sestadia din suma de tl: 200 la hide, precatti va analogisi sporu cell peste 25000 lude, ca sanu respundia birnicil mai multa de Wiz acesti tl: 5000. 00, ce se arata mai susti; er pen-tru condciu de tl: 1990253, ce sunt trebuinciosi pans la di antaig de Avgnsta, in cheltu-elile visterii si alte multe datoril, dAndunise fagaduela de catre fratele dumnealui vel-vist.,ca cu ajutoru banilorti ce s'ati scosti acumil pe Maid, Iunie si Julie, va iconomisi dumnealuica la vreo tl: 400000, pentru cei ce mal remand, adica, tl: 1590253, ama socotitti sa fa-cemg rugaciune marii tale ca sa bine-voesci a cla in vistierie si unile din veniturile camarildomnescl, adica dijmarita, oerita, si vinaricig, si danduse in vistierie dupa multa trebuintiace este, sa se vend* nu dupa vechiulti obiceiti, ci cu adaosa, si socotinia ca nu va fi ne-pastuire lacuitorilort, fiinda-ca all sa platesca din rodiri si lucruri cu care se negutiatorescasi se folosescti, mai vertosti ca si pretiurile acestort producturi s'ati inmultita la vendiarilelord, si nu se potriveseg cu cele ce era atunci in vremile trecute canda s'ati intocmitti decatre stapanire pretiulti datorii respunderil ; insa adaosulti sa se alcatuesca in vendiarea la

and

Page 367: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

374 TLSAURU DE MONUNIENTE ISTORICE

cite trele aceste husmeturi cu chipuld ce se arata, adica dijmaritu de litra po parale diece,oeritult de oie po parale diece, si vinariciu de vadra po parale cinci, alaturanduse la toteacestea ponturile ce s'at urmatil in anuld trecutt; si inteacestri chipt vendienduse, soco-thud a volt prinde aprope 'ite de tl: 1000000, acesti bans sa se hotaresca pentru res-punderea de tl : 1590253, ce mai remanil datorie pana la vittoru Avgustil, si pentru cei cenu se ajungt spre ecsoflisis, cumit si pentru suma do tl : 382048, ce mai sunt datoril dupasocotelile vistierii ce s'at incheiatt, sa se urmeze acestil adaosii la aceste husmeturl si pe a-null viitord, si stringenduse pe dma vistierii, sa se dea negresitil in respunderea acestortdatoril, spre a se vede °data tiera limpede de totit, si sa-si Ott pinta ce:e dupeste and o-bicinuite cheltuell cu linisce. Acestea tote ca sa se pots pone in bung oranduela si sa re-male nestramutate cu indelungata tinere, urnAzt fart tagaduire sit se intocmesca hotart, fart,nici unit felt de schimbare; si tiera se afla nu in vreo stare bogata, ci putemt dicemai multi" sera* dupt analogia rodirilord ce are si a negotiurilord ce urmeza, care adstafiresce se intielege ca s'ad pricinuitt si din vremea resvretirilord trecute si din urgia dum-nedidsca ce s'ait intemplatt cu acestt neprasnica, bola a ciumii, si de dicemt ca cell pugintsa se intocmesca suma ludelort birnici pana la 25000 lude, dar dupa inpuginarea intru ca-re se afla astadi, amt socotitil ca numai din birnicii cei de acumit nici °data nu se 'Ate daatata sport, si asia vediendt ca si suma poslujnicilorfl dupa sporirea catahrisisulul ce ur-matt inteacesti ani trecuti au ajunst sa fie numai cei sciutl in catastisiele vistierii peste14000 Jude, s'at oranduitt &AM dintre nol dot boeri, adica dumnealui fratele Barbult Va-carescu vel-vornect si dumnealui fratele Grigorie Baleanu vel-log. carii at facutt alegire de-la vel-clucert la vale pant la cea din urmt stare fiesi-care catil se cuvine sa aiba; si pen-tru eparchil i boerii eel marl neamit facutt insusi nol alegire, jertfindt din cc! ce aveamitpe eel mai multi, spre ajutorintia satelorii, si poprinda pe sema nostra mai pugini decattneat fostii trebuintia, fiindii-ca cunoscemil intru adevert prosta stare a satelord, amt lasatdsi intru alegirea si hottrirea marii tale pugine obraze, adica trel luminate beizadele ce sa-liisluescii aid in deli, si vreo cate-va din cocOnile vecluve. Si dupa tote acestea alegiri tra-gendt cinurile catastichulul, vedemit el din Ott suma poslujnicilort cea sciutt vistierii, din14346, se hotaresct de dajnicl 3609 Jude, si remant bun! poslujnici 10737 lude, fiindiiinsa si acestia pe mosli stapanesci, ca-ci cats se vont gasi pe mosii streine dupit canonileobladuiril acestil tier! si dupa caiduld vistierii cu unit cuventd trebue sa se dea in dajdiebez morari si vierl. Dar cu acestii ajutort numai a alegiril poslujnicilort nu este din des-tult a se spori ludele ca sa nu cerce greutate la respunderea banilort, ci de se va gasi cutale ne rugamt marii tale cu osebitit testamentu sa se intocmesca cu intregime cite maigiost aretamd:

1. Scutnicl dupa cart! si chrisove este unit dart alit stapaniril hereditt catre cel celi slat cuvenitu a se inpartasi, de aceea se si cuvine a se pazi intocmai cite carts sat chri-&Svc volt aye coprindere de Omen! fart pricing, prin cercetarea ce se va face, fiindii incre-dintiarl date pentru eel ce sunt facuti din adeverintile ispravnicatului, aretandui ca nu suntdin dajnicil vistierii, ci din cei fart, pricing carora li s'ait datil dela vistierie si peceturl dom-nesci, sa, fie bung -vointia marii tale ca sa r6rnale nesuperat!; Or pentru cartile si chriso-vele ce volt fi en coprindere de Omen! streini, unit ca aceia dovedinduse prin scumpa car-cetare ca sunt facuti scutnici din pamentenl si birnicii tierii, prin hataruri si iconorniile dre-getorilord dupa lit juclegie, sa se arate la vistierie de catre asiediamentari cu cath: anumeal cul sunt, facenduse cunoscutd si pricinile lent i mijlocile prin care s'at facutd, si de aidse va da hotarire, in ce chipt sa se urmeze, si candd dupt hotarirea ce se va da, se va luadela cinevasi, acela ca not inpartasitt de adsta her6dire, prin mijlocirile ce va pute aye,aducendd din partile streine Omen!, fart sa cunosca cea mal pugina inpotrivire de catre dre-getoril judegielort, sa i se dea din ace! omen! streini scutnicl in locult celort ce Ii se vordIna, pazinduse neclintita coprinderea chrisovelort si a cartilort ce va ave fiesi-care, si dreg6-toril ispravnicaturilord sa-si urmeze datorii si credintil, ca sa nu se mai iea dintre birniciisatelort a se da unora si altora scutnicl dupa cart! si chrisOve, cu numire ca sunt omen!fart pricir a, sat sa-1 numesca ca sunt streini; dr caril se volt dovedi cu vreo urinate in-

fiindii-ca

s'ag

Page 368: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

CONDICA DE CHRISOVE A LUI I. G. CARAGEA VODA 375

potrivrt ispravnici, st-si iea cadiuta resplatire, si cei ce volt aye acesta heredire, de voltcerch vre unti chipti pagubitorti catre doinnesca vistierfe, ca nisce necunoscetorl darului sta-paniril, st-si perdia privelegiu acestd spre pilda si altos.

2. Aseminea-st se cerceteze si tote sineturile privelegiatilorti, nemuri, postelnicei, manzill,breslasi, cumpanisti, cad volt fi facuti dela (locii si pant acumu, si de volt fi dupa oran-duel& si caiduld vistierfi, adict feciorl si nemuri de privelegiati, st remae buns fiesi-care laoranduela intru care se va gasi, er cati se vord dovedi ca ad fostti birnici al satelord siprin insielaciuni si mijloce de catahrisis eau facutti intre privelegiati, st li se iea sineturilesi st se dea pela sate cu adaosil de lude a fi in 'Indult dajnicilorti dui-A alma ad fostd simai nainte; aseminea si pentru cel ce se ocrotescd cu carts de aperare, sa li se fact cerce-tare, ca -ci eel mai multi sunt care fart de nicl o cuviintift au dobanditd acesta aperare, si nu-ni:1 cel trecuti in virsta betranetielord si cel bolnavi si sacati cumti si cel ce vord fi cadiutlin grele datorfi si mare seracfe, la aceia se cade sit se pAzesca acesta aperare, er dela cei-lanti tots st se iea cartile dela mamile lord si st se dea pela sate in cisla dajnicilord.

3. Breslile slugitorescl ce sunt pe earl pela judecie, aka, siimenl, venatorl, lefecfl,talposi, aprodi, copil din cast, si altil, bez slugitoril polcovniclilord i al capitanfilord duptla judecie si al ispravnicaturilord i al plasilorti, de opsce si fart. osebire O. se dea pelasate, incarcanduse cu lude dupt starca si puterea lord, si in loculii acelora st se dea altilpela tote stdgurile din polithia Bucurescilord.

4. Sate le cele redicate st lipsesca cu totu din ocrotirea unuia si altuia, fiindit-cg ocro-tinduse cu chipuld ce s'ati urmatd pant acumit si se urmezt pe alocurea si astadl, nu nu-mal pricinuescii scadere ludelorti vistierfi , nefiindu ncarcate dupa, starea si puterea lord,platinduse respunderile lord de catre stapanii ce ad, si acelord stapani se fact' hataruri decatre dregetorii judecielorti, ci inca si de se intempla vreo oranduelt dela vistierfe, cu ocro-tirea ce se face acelord sate, aperanduse de acea oranduela, cade tott, sarcina pe cele-lantesate, si pe alocurea dinteacosta pricing si normal cerct indestult greutate lacuitoril in veri-ce angarea le vine dupo, trebuintia; de aceea fiinda buna-vointit a marfi tale asupra in lrep-tariI tuturorti starilord, O. fie luminatt porunca mArfi tale, catre tine se cuvine, ca acelordsate fart de sfielt sa li se fact catagrafi pe facia, si dupt suma omenilord i dupt stareace volt ave, st se asiedie cu ludele ce se va cuveni, danduse in zaptulti ispravnicaturilordca si tote cele-lante sate.

5. In vremile trecute pe la unile sate s'ad urmatti unit nesuferitd catahrisis, scadien-duse und sate cu o sumo de scutnici, si remaindii o bagatela de lude a respunde dajdia lavistierfe, care si acea bogatela se redica de catre unuld altuld, si remanea sate a poslustda valma, fart a se sci, care este scutnici si care este birnicd, lucruld cu totu in potriva cai-dulul vistierfi; de se vorti mai afla si astadl acestd felt' de sate, sit se cerceteze cu scumpttate,si O. se alegt dinteensil scutnici anume din mijlo,;asi, dup. oranduela ce este, si birnicilertsi de o parte, mill st se asiedie dupt starea si puterea lord, si pe eel ce se volt alege scut-nicl, de nut volt rasa satele dart din cislile lord, sa nu remaie scutnici, ci st se incarcesatele si cu densil cu ludele peceturilord, ce VOrti fi purtatd, fiincld-ct celul ce va fi avutuacestl scutnici inteaceld satti, va st i st dea alti scutnici in locit din alte sate, erts1 cuscadiementd de Jude, dupt suma peceturilorti ce va aye st tie, sciuta si in cath: vistierfi,dar si vistierfa st fie volnica a da scutnici ce vord lipsi fiesi-caruia din suma ce are a ti-ne chip& cath:

6. St nu fie silisce mai giosil de cinci Jude, sad satele acumil se alit in pros-0, stare, pe unde nu va fi prin putintia a se lega siliscea de cinci Jude, st nu fie mai giosdde patru lude sad celd pucind trel Jude. Asemenea sa fie si mare luare aminte ca la fiesl-care judecid suma scutnicilorti si a poslujnicilord O. nu fie mal susti de catil suma birnicilord,precumil vediurtmd pe la unile judecie ca se urineza acumii, de va fi inst acesta cu inde-letnicire la tote judeciele.

7. De se va gasi cu tale si se va priiml de catre mania ta, sa lipsesct cele in parteorandueli ce se flied pela judecie, adica de grad, de fend, de orzu, si de lemne, si mid ceva ave trebuintiA de acelea sa le cumpere cu banl si st -si inplinescit trebuintia, cg cu chi-

alba)

fiindii-ca

Page 369: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

376 TESAURU DE MOMUMENTE ISTORICE

pulu acestorti oranduelI mare smacinare se face lacuitorilora pagubinduse si nepastuindusedin tote partile.

Acestea tote puindule in lucrare cu pe deplina hotarire, si la intocmirea asiediAmentu-lui oranduinduse asiediamentari, boerl vrednici, cinstiti, cu frica lui Dumnedieii, si cu sci-intia de acesta meserfe, calif sa fie cu dorire si catre domnesca vistierie si Care starilelacuitorilora, nedejduima ca nu numal suma birnicilora va ajunge la numerula de 25000 Ju-de ce s'ail dist mal susu, si respunderep dajdiilora dupa inchipuirea ce s'aa aretatt, mu vafi vreo sarcina simtitore, pazinduse drepta cumpa,nire, ci ilia si in tail coprinsula tierilmarli tale se va tine nizamula obladuirii cu intreginae, si nimenea intru nimica nu va cerca,cea mai pugina nepastuire sari nedreptate. Acosta este a 'Astra plecata pilrere, er hota'ri-rea cea de sevirsita remane la marfa ta. 1814 Maia 28.

Mitr. Nictarie, Costaudie Buzeti, Costandina Filipescu vel-vist:, Radu Golescu vel-bana,Grigorie Branco veanu bivvel-bana, Isaacii Raleta vel- vornica, Grigorie Ghica, Barbula Va-carescu vel-vornica, Radula Slatineanu vel-vornica, Grigorie Filipescu, Grigorie Baleanu vel-log:,Costandina Filipescu vel-log:, Fotache Stirbeiii vel-log:, Costandina Cretiulescu , AlexandruNenciulescu vel-vornica.

XIX

Pontnrile ce s'aa data boerilorn asiediamentari ee s'an orandnitu pe la judegie.

1. Boerii ce s'ati oranduita cu asiediamentula la sud (lock albi) esindil mal antilia injudegiii si umblanda prin sate sa fad stumps cercetare de cati hicuitorl se afla in fiesi -ca-re sate, puinda innaintea ochilora catagratiile ce sunt facute de dumnealora ispravnici demai nainte, si dal volt gasi nescrisi intr'acele catagratii, on birnicl sari din on -ce breislavolt fi macara, sa adaoge uumeru lora la cinulu catagrafil, si sa tie osebite fol de numelelora, fiinda-ca in urma asiediarii are sa dea de isnova catagrafi la vistierie, aretatore decoprinderea fiesi.caruia sata, adica cote familii are inteensula, in. cute felurimi de Omnise inparte, si cu cute Jude s'aii asiediatd birnicl lacuitori, aratanduse inteacestia si cati voltfi fruntasi, cati mijlocasl, si cati coda.

2. Indestulanduse de cea adeverata fiintia a fiesi-caruia sata, pe cati lacuitori birniclva gasi sa-I asiedie la bird en lude, dupa starea si puterea lora, cautanda dreptii matca aludelora, ca in tots judegiula unula cu altula sit se socotescii cute patru omeni la Jude,cumpaninduse insa starea fiesi-caruia, si facendu buns chibzuire la acesta dupa negotiula silocula sala§luiril s'atulul, ca 0, nu cerce nimenl intru nimicil nepastuire peste a sa putere.

3. Cate bresle slugitoresci se volt aflh p1in fiesi-care satii, adica siimeni, venatorl, le-fedi, talposl, nemtl din porta, copil din cask si altit, cu unit cuventa, tots eel din bresla slugi-toresca sa se dea la bird, afara numai din blugitoril polcovnicesci, capittinesci, ai judegiuluii al scaunulul ispravnicatului si al plasilorti, asiedianduse cu lude dupa, starea si puterea lora,pentru care oranduitil asiediamentarl stringendule peceturile ce vorii ave la mainile lora, sale trimitia cu cath: anume la vistierie, in care cath: sa se arate cu ce lude s'aa inciircata, siin locula acestora se va face ingrijire ca sa se dea altii din polithia Bucurescilorala Vla§ca s'ail disii i si afara din darvarii ispravnicli curtil gospod.

1 si afara din lude 20 darvari ai comisil, i lade 25 darvarila Maya D lo i ai pitr., si Jude 47 al ispravnicii curtil gospod, insa 30

i venatorl, si 17 pescari.la Argesia , I si afara din auraril armasfi.

si afara din tots bresla dumnealul vel-banti.

la judeg: of prez Olta . la Dolji sa se mai alature : si afara din lude 10 podi-cari ai Craiovil.la Valcea sa se mai alature: si afara din auraril atmasfi.

ll

Page 370: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

CONDICA DE CERISOVE A LM L G. CARAGEA VODA 377"

4. SlugitorI polcovnicescl, capitanesci, al scaunului isprAvnicatului si al plasilord, sa fie laaceld judegit, numal lude (loco alba) dupa alaturata foie, precumt este si caiduld vistierfi, care Wes'ad dad in maim boerilorti asiediamentari, er cele-)ante prisose ce se scutescd cu numirea,slugitorilord sd, se dea la bird in cisla satelord, asiedianduse cu lude dupa starea si pute-rea lord.

5. MI feciorl de preoti, de diacont, de scutnici, de poslujnici, si de bresle slugitorescl, sevolt alla acumd insurati, si nu volt fi intrati in cislele satelord, ocrotinduse cu aceste nu-mirl, sa se dea la bird cu ludele ce volt pute A porte, astjderea si prisosele scutnicilordsa se dea in dajdie, &licl de se volt gasi inteunti pecett a se scud cate dot, fiindu lucru inpotriva oranduelii vistierfi sa remhe pecet: numal pe numele unnia si cela-lantu sit se dea labird in cisla satulul.

6. Cali poslujnici volt fi pe mosfi streine al verl-caruia volt fi macarti, fart osebire, sase dea la bird, asiedianduse culudele ce li se va cuveni, asljderea si toti poslujnici) ce vordfi prin orasie, sit se osebesca insa vier), morarl si pescarl, carii urmeza sa se scutescA in-tru poslusiania stapd,nilorti lord, si de vord fi prin mosfi streine sad prin orasie.

7. Tota suma poslujnicilord a acelul judegit sa se adune m (loci albs) omens dupahotarirea ce s'ati facutd aid, urmandu orAnduitil asiediamentari intecnial dupa cath : ce lis'aii datt, er candit peste acestd cath : volt cunesce ca mai sunt si alte obraze inteaceldjudecid carora orl dupa Were sat dupa scapdtaciune li se mine a ave poslujnici pemosfile lord, indata sa insciintieze la vistierfe, trimitiendit si foie de acele obraze, ea sa sedea hotarire de aid in ce chipd sa se urmeze la acesta.

8. Pe cats din scutnici dupa cath: 'I vord cere satele in cislile lord cu lude, cu cu-venal ca sunt din fruntasil satelort, si s'ati asiediatti la acesta oranduela cu silnicfe Or nucu volnicfa si adeverintia satelord, oranduitii asiediamentarl sa -1 dea la bird, si in loculdacelora sa ingrijesca ca sa, dea altil din mijlocasi staphnilorti lord, spre a nu se pagubi ni-menea de privelegiuld ce 'I este heredItd, sa trimitia insa la vistierfe atAtt pecet: celul dadin dajdie, cumii si chipuld celul not, spre a i se a altti pecet : pe numele si chipulti lul;Or scutnicil ce vorti fi dupa clulsove si cart), cu coprindere in card si numire a lord de (5-menl streini, si cercetAnduse se vold dovedi dintre cel adeverati dajnicl al satelord si '1volt cere satele in cislile lord, numal dechtti sa se dea la bird dupd, starea si puterea cevorti aye, dupa care eel inpartasIti de acesta mill si heredire volt romAne ingrijitoria gAsi omen) streini, fart insa sa cerce vreo inpedicare despre partea dregetorilord judegiu-lui, si gasindui sa-I arate la boeril asiediamentari, ca sa-I asiedie scutnicl in loculd celordlapedati, si sit trimitia la vistierfe cath: de chipurile lord spre a li se da, pecet: gospod.

9. SA se fact cercetare cu de a meruntulti la toti scutnicil de opsce , si dupti, cath :si dupa chrisove i cart', si sa Ii se vadia peceturile de sunt pe numele lord, si de volt fipe numele lord, sa romae buni si cunoscuti de scutnici, Or de nu volt fi pe numele lord sise scutesdi cu alte peceturl, sa Ii se iea peceturile dela main) si sa se trimitia la vistie-rfe cu numele lord ca sa li se dea alte peceturl pe ale lord chipuri, aseminea si cat) din-teensii se volt afla bunt scutnici si nu vord ave peceturl din vreo intemplare, cercetandu-se si aceea si gdsinduse el sunt dupA oranduela, sa Ii se iea chipurile in scrisd, si trimitien-duse aid, li se vord dh peceturl none.

10. Sate redicate si plh'tite dajdiile lord orl de cAtre staphnii mosfilord acelord satesad si de catre alti streini, de acumd innainte sa nu mai fie, ci la esfrea dajdiiloril sa met.-gd zapcfu dupa obiceit in said, si sit fact tacsild dela Idcuitori banil vistierfi.

11. Prin tote satele sa fact Scumpa cercetare sineturilorti privele(riatilord, adict de ne-murl de manzill de ruptasi si de cumpanisti, si pentru cate dintr'aceste sineturl se volt ga-sl ca sunt fart de oranduela, orl cu dovada ca din buns cislasl s'ad asiediatd la Rasta o-randuela a privelegiatilord, sail ca se scutesdi cate fret si patru streini la and sinetd totcu de o potriva putere, sa se fact foie anume cu desluslta talmAcire a fiesi-caruia sinett,si sa se trimitia la vistierfe spre a se dh porunca de urmare Ca, sa se indrepteze acestd ca-tahrisis ; aseminea sa se cerceteze si cate cart) de aperare noue Or nu innoite se yard ga-si in mane. fiesi-caruia , si de vord fi date pentru betranetie si scApataciune sad sacatlicd,

48

Page 371: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

378 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

precumii si este oranduela vistierfi, sa se lase acelora ce le volt fi avenda, caril sa se siscutesca dupe coprinderea sinetului, er de vorit fi cu stare bun& si vorit fi avenda acestafell" de carti, pe de o parte sa li se stringa cartile de catre boeril asiediamentari si sa setrimitia la vistierfe, er pe de alta parte, aceia ce se scuthia sa se dea in biril, incarcandu-se cu ludele ce va cere trebuintia; intr'aceste sineturi insa st se osebesca cele ce vorit ayecoprindere ca li s'aft hereditu scutela dupe slujbt si credintia, facenduse mai antaiit cerce-tare, fiinda-ca acelora li se cuvine sa aiba acesta Were; asijderea sa se face indreptare sicumpaniilorii, adica cats se vorit gAs1 la cercetare mai multi, peste numerulil ce se coprin-de in chrisovu fiesi-ctriia cumpanii , A se dea negresitit la but, precumit si cati se voltgasl dintre lacuitori birnici tierani intrati la acesta oranduela, erb.si sa se dea la birti, fiindti-ca dupe coprinderea chrisevelortt la acesta oranduela trebue st fie numal din omeni streini.

12. CAtune legate la alte sate nici cumit st nu mai fie de acumit innainte, ci fiesi-ca-re catunit leganduse silisce dupe starea si puterea ce va aye, sa i se dea numire de catreboeril asiediamentari, si sa se adaoge la ecstraciil in randulii celoril-lante sate in coprinsulitfiesi-cariia plasi.

13. Cali streini si alti omens se voril afla inteacelii judeciii fax de nici unu felt decapetaiii, adica negutittorasi, arendasi, mamulari, sat si cu numire de logofeti, st se dea labird pela satele unde se vorit Oa cu lacuintia, er pe care dinteensii vorit cunosce boeril a-siediamentari, ca sunt cu deosebire si li se cuvine sa, intre la vreo oranduela, sa-I deosebe-sca, si dupt cuviintia fiesi-caruia, sa -I arate la vistierfe cu osebita insciintiare, ca sa se tri-mitia, de aid sineturi dupe cererea boerilord asiediamentari; sa fie insa la acesta mare ba-gare de sell* ca nici eel ce nu li se cuvine sa dobandesca privelegit, nici pentru vreo pis-ma sa se dea la dajdie eel ce se cuvine sa se osebesca.

14. Fiindit-ca la darea scutniciloril din pricina neingrijirii at ajunsil unile sate cu to-tulii in derapinare, luanduse eel mai buni sateni scutnicl si remaindit cate trel -patru de ceamai prOsta stare pe cate o jumetate de lude, si unit lude, de aceea amt hotaritii domnfamea, ca de acumit innainte scutnici sa nu se mai dea din silisce ce va fi mai giost de trelJude, si pe unde va fi vreunit catahrisis precumil mai suet se arata, boeril asiediamentariprin intocinela ce va face cu satele la asiediamentii, negresitil sa indrepteze ca st nu se ne-pastuesca eel seraci ce remaml in dajdie ; osebitii de acesta, fiindit-ct, pela unile sate se ur-meza unit lucru cu tote nesuferitii, aredicanduse de tail cu peceturi de scutnici, adica unitsate de diece lude danduse noue peceturi, si mai remainda unit lude, se plAtesce si acelade catre partasii peceturilora, si intr'acestasl chipit poslusiescit da valma; prin alte locuri e-ast cu aseminea netrebnica urmare priimescii peceturi unile sate, cu numire de scutnicl, si'si platescii da valma, si poslusiania catre stapanil aceloril peceturi, si dajdiile satului duptludele ce mai remanii, si cu amendoue aceste chipuri nu este sciutii, tine este dintriensil budscutnici dupe, oranduela si caidulii vistierfi, si tine este cislasiii dajnicii, de aceea emu ho-Mitt domnfa mea, ca boeril asiediamentari pentru unit ca acestia sa fact mare cercetare,si veri-unde vorit grist acesta felt de scutnicl da valma cu satu, luandule peceturile, sa ale-ga scutnicil din mijlocasii satului dupe suma peceturiloru ce volt fi, si pe de o parte sa sedea pela stapanil lora, er pe de aka parte, sa le trimitia chipurile la vistierfe, ca sa li sedea alte peceturi dale pe numele si chipu lore, aflanduse insa cu ingrijire ca sa se fact acestaurmare cu bunt intocmire, unde va gasi silisce mai susa de trel lude, dupt coprinderea demai susit, er pe unde vorii fi sate care sa nu all meidant a purta si suma peceturiloru ceavea pant acumii, si silisce de trei lude tocmal, atunci oranduitil asiediamentari sa fie inda.-torati ca mai antaia sa asiedie pe birnici in starea ludelort ce s'at disil, si apol din eel cevolt mai remane sa alegrt scutnici ce vorit fi sa iea peceturi, care de nu se vorii ajunge ase inplini dintr'aceld matt, sa se dea din alte sate ce volt ave smut de lude mai Multa,spre a nu se pagubl nimenea de dreptult set privelegia , si cu acesta sa se indrepteze desevirsitit catahrisis ce se urmeza pant astacii, facenduse cunoscutit si vistierfi si satelorit, caddin sala§luitorii fiesi-caruia satit sunt buni birnici al vistierfi, si cats sunt scutnici sat si la al-te orandueli ce se vorit afla.

Page 372: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

CONDICA DE CHRISOVE A LUI I. G. CARAGEA VODA

La Muscelti s'ati disa

379

15. Can din lacuitoril orosianl se volt afla lacuinda in vatra orasiulul, aceia sit se a-siedie cu ludele lora in °raga, si sa se inpartasidsca de privelegiula lonl, er cati se voradovedi- lacuindil prin satele acelui judecia, sail si prin ale altonl judecie, si se ocrotescticu pecetea orasiulul, null ca aceia negresita sA se dea in bill cu numele lore pela sateleunde se an siediotori.

15. AsiediAmentula fiesi-caruia sate sa se facl dupa suma omenilora ce va aye, si BAse dea in scire tuturora ca dupa intocmirea asiediamentului nimeni nu mai are voie sa do-sesca in alta parte, flinda-ca unde va apnea asiedigmentula, acolo are sit si remaie cusalasluirea, si in cislile acelul sate unde 'si va dobandi haladuintia. de unde si coma se vaindrasni sä fuga vreunit inderetnica, satenil au voie data de catre domnfa mea, ca si dui:4cinci and iea sA-la aduca la urma lul, si sa inplinescil dela densula bans va a-nalogisi din dioa ce va fugi pans in dioa ce-lii va aduce, dada are sä-la bage erasi in cis-la satului, si de care cuma-va inteacela judecia si in urma catagrafil vora fi venita alti la-cuitori din alte judecie, sA se asiedie la locula ce se volt afla lacuindu, si sA se cons-pondarisesch oranduitii asiediAmentari cu asiediamentarii acelul judeci( de unde vora fi do-sitg unit ca acestia, ca sa se stadia din suma catagrafil de acolo, si sa, dea in scire sate-lora ca, pentru acestia nu au sa mai fad, nici ung fela de cerere, fiinda-ca porunca si vo-intia domnfi mele este Ca, unit lAcuitora made se afla cu siederea acolo sa-si platesca si bi-rula er nu la altil satil si judeciu streint.

Fiinda-ca neamii insciintiata domnfa mea el si prin sate chiara pintre lacuitori seurmeza indestull nepastuire la cislile ce fad' intre densii, asuprinduse unit mai multa pes-te starea si puterea lore si altil mai pugint, de aceea poruncima sA se faca sciuta prin to-te satele, ca de acumit innainte si cislasi si parcalabii sa se oranduesch de catre ispravniciljudeciulul cu scirea si alegirea satului, si si nu aiba voie satulii a-I schimba nici °data faita nu cla in scire mai anthill la isprbvnicatil, aretanda cu buna dovada invinovatirea celul ceva fi sa se schimbe, ca si ispravnicatu cercetAnda cislile satulul, alma si indreptarile ace-lui ptrfta, dupa dreptate sa faca indestulare celul ce se va cuveni, dupa acesta parealabulit sa-tului de acumil innainte sA fie indatoratii canda se va face cisle in vre-una sata, or1 pentrudajdiile vistierfi, sail pentru cea mai pucina cheltuela, sä strings pe toti cislasi i pe tot! 1A-cuitorii ce se von"' afla pela casile lore, cumg si pe preotulg satului, si de facia Cu tot' sitfaca cisla cu drepta analogie Ca O. nu se nepastuesca nimenea dinteensiT, er canda vre-unulase va cunosce napastuita, ori ca cisla baniloril vistierfi mai multa peste a sa pu-tere, sail ca aii cunosc.uta ca pretiula lucrurilorg ce all respunsa satula in cheltuell s'aatrecuta in cath: i rabojula cislil cu incarcatura decata ceea ce se cuvenib., unulit ca acelafara catusi de pucina sfiela sa jeluesca la zapcfu plAsii si sa-si cera indestulare la nepAstu-irea ce au cercatit, si atuncl zapcfu va fi indatorata sA cerceteze cisla satului, si sit indrepte-ze cele ce va fi cu nepastuire, si canal nici de hotArirea zapciului nu va fi multiumita, 0-rasi fart sfiela sA jeluesca la ispravnicatit de unde negresitil urmeza sa-si afle indestulareadupa poruncile ce avema date domnfa mea.

17. Fugari si tocmitori nici cumu sa nu mai fie priimiti pe niciiiri, deci boeril asie-diamentaii sa dea in scire tuturoril parcalabilora si likuitorilorg du prin sate, di edit ce seva indresni sa priimescA fugari du prin alte sate, sail va tocmi vre-unula precumg obicinu-esca, cumplitu si strajnica va fi pedepsita de catre domnfa mea, pentruca nici odatil nu vo-ima sporirea si intemeiarea unui sate cu derapinarea altuia, ci hotitrimit ca fiesi-care din lit-cuitorii birnici sa se afle in cisla satului uncle 'si va afla si haladuintia, si sit esa din ca-pula unora ca aceia relile cugetilri si neraviri ce an cu a sari din locti in loci,

incetezencetezea fi vre

°data ingrijitora pentru intemeiarea staril si pirlegiului lul, er pentru ca sit a-cesta catahrisis cu totula, boerit asiediamentari sa indatoreze pe parcalabu satului, ca indatace se va iuvi vreund fugara sail toemasig fact cunoscuta la zapciu plasii, si zapciula dumnealoril ispravnici, ca sa-lu trimitia innapol la urma lui, si canda parcalabulu se va in-drasm tainuesca, cumil si zapciu nu va ti tirmAtoril pornncii de, mat susa, amendoi de

sa -1d tail

L6.

l'ad ajunsil

sa-ld

'It

'It

fills

sa -18

Page 373: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

380 TESAUKU DE MONIJMENTE ISTORICE

o potriva cumplitil se volt pedepsi, indatorinduse a plAti dela densil tote suma banilord ceva analogisl cisla pe acelit fugarti , asijderea si dumnealord ispravnici candit nu volt fi cubagare de sema la acesta, negresttil vont fi cediuti in mare respundere ca nisce nerivnitoribunil intocmirl.

Ion Ioanu George Caragea W. boj. mil. i gospod. zeml. Vlah.

Dumnea-vostra boerilord ce v'ati oranduitti cu asiediamentuld lacuitoriloril tierii domnfimele dinteacelti judeciii, ye poruncimti domnfa mea, intocmal dupe, coprinderea acestorti pon-turi se fits urmatort, fare de a face catusi de pugina smint6le sad cusurti, ca-ci yeti reale,-ne a de, respunsit innaintea domnfi mele, si atatit aceste ponturi catti si poruncile ce suntdate pentru acesta, si catre dumnea-vostra si catre lacuitori, din cuventd in cuventti se, setea in condica judeciului, si se, le aveti innaintea ochilorti, pentruca se nu ye abateti ca-tusl de pucinti din cate ye poruncirat domnfa mea. 1814 Avg. 1.

XX

17. cacti gospod slobode catre lacuitori la judegie de opsce pentru agezamentn. 1814 Avg. 1.

Pisah gospod. Voue pkrcklabilorit sindiilorit si tuturoril lecuitorilorti din sud (locticugetu domnii mele poruitil fiindti cu totu spre indreptarea tuturoril celord intru nestator-nide urmate, pintre cite altele amil voitti se, intocmimit domnfa mea cu desevirsita si bunkoranduele, cea mai AJAR' oserthe ce s'ail clilditu in chibzuirile nostre, all fostil si este paneastadi de a se iuvi in vederea tuturorti fericirea acestil pravoslavnice tiers ce dintru a milo-stivului nostru Dumnedied bogata mils s'a.0 datit de catre pre-puterniculit nostru inperatitsuptd obleduirea: si credintia domnfi mele. Dreptil-aceea intru acesta felt de bune-vo-intie hrenindune precatit neat fostti prin putintia amt depertatil cate putea, se, fie superalni-ce pentru voi supusilorti nostri lacuitori, si vediendit in fapta necazurile si nenorocirile ceati cercat4 in tote vremea resboiului trecutil , cumti si dupe, pace inpresciarea noprasnicilbole a:ciumii ce prin multe locuri at popritti ce art fi pututti se se urmeze spreintemeiarea vostra , neamti induplecatti cu milostivire pentru unile ca aeestea, ca se ingri-jimU cu tote rivna pentru buna petrecere si repaosulti vostru, si amt judecatti fare.de truffeca patimirile vostre simandule chiar insine domnfa mea suntemit dupe a legit' fire urmetori porunci-loril dumnedieiril, ca-ci inplinimu o datorfe ce se cuvine se aiba unit obleduitord de norodd, si nu te-gaduimit lecuitorilorti ca suntemil datori si ca unit obladuitorti si ca unit parinte, se, ye ocro-timti, se ye cunoscemii pasurile, si se, chibzuimu cele mai bune mijlOee pentru indestulareafiesi- caruia dupe cuviintia, dar amu luatti soma cu de a meruntu si la cea de opsce stare atierii, si amti vediutti ce se afla intru o necumpk'nire forte mare, care acesta necumpanirenu numal ca este pentru voi f6rte nepestuitore, fiindit-ca la cislile ce ye faceti pentru yeti-ce cheltuela se va intempla in satele vostre, unit' cerca usiurintia cu sporirea omenilorti ce

si altil era' si greutate, din pricina inpuginaril ce at ajunsil cu feluri de ocrotiri ce se ur-meze, dar si pentru insine domnfa mea mijlocil de instrimtorare la veri-ce hotartri ce dupe,trebnintia s'ar cuveni se, des, de aceea amu socotitti ce. se cuvine si trebue negresitti se, in-tocmimit o asiezare de isnove. ca se departamit cele ce sunt departate de dreptate, si nedej-duimil ea cu acesta se va face cunoscutil si adeveratu cugetu all obleduirii domnii mele, sivoi sciindti fiesi-care stares intru care ye vets afia, si remaindu inpartastti cu a vostre mul-tiumita de milostivirea domnfi mele, nu pugina veselie yeti cerca, yietiuindit de acumti in-nainte intru liniscita petrecere, dupe care sunteti datori se dati 'aide si multiumite milosti-vulul Dumnedieti, ca unit ce vets remane cunoscetori fiintiei dreptatii, si mai vertosti ca cuacesta asiezare fiesi-care are se scie datoria respunderil sale fart de smintele ; deci ye fa-cemti cunoscutti di dupe. chibzuirea ce s'ati facuttl pentru cheltuelile cele trebuinciose ale

alba)

aft,

alieverisiurile

Page 374: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

CONDICA DE CHRISOVE A LUI 1. C4; CARAGEA VODA 381

tieril de catre pre o sf. duchovnicescu nostru p.rinte mitropolitu tieril, iubitori de Dumne-diet parintil episcopi si tote opscea dumnealort cinstiti veliti boerl, care cheltuell at sa serespundiA in datorfile ce trebue sa istovesca tiera, adica haraciult inperatescii si altele, i le-file celort ce slugesct tieril, be§letiul, ogiacuri, dregetori si altil, s'au &al cu tale ca sase alcatuesca respundere de fiesi-care lude pe ant po tl: 200, in siese sferturi, si dOue o-randueli ale minzilurilort, dar domnfa mea socotindti ca va cede cu gret asupra vOstra, la-cuitorilord birnici, amt. hotaritti sa respundeti pe and numal po 163 lei, inpartinduse d-rag in 6 sferturi, in care sferturi intra si haraciult inperatescd si done oranduell ale minzi-lurilorti, precumti pe largt in giosti vi se arata. Insa

22, sfertu lui Avg. si Septemv.22, sfertu lul Octomv. si Noemv.29, haraciti pe Dikemv. si G-enar22, sfertu lui Fevr. si Mart.22, sfertu lul Aprilie si12, sfertu lul Iunie si Julie.12, oranduela minzilh. de tomna.12, oranduela minzilurilorti de primavara.

163.Er peste acesti bans sa respundeti si rasura po parale 8 la led, pentruca sa se dea insocotela lefiloril ce se respundti dela vistierfa domnfi mele, si mai multd sa nu dati nimuruinici o para cu nici un felt de pricinuire, ca-ci tote learnt ardicatt domnfa mea de asupra-ye, si v'amt hotaritt acesta respundere de banl spre a cunosce cu totil usiurintia, si sa yeputeti inveseli, peste acestia nu at sa ye cent nici ispravuicil nimicii, fiindti-ca domnfa meaavant sit le platint simbrfi de acumt innainte cu indestulare, si voi trebue sa remaneti man-tuiti si nesuperati de tote cererile; er candti se va indrezni cineva on din zapcli sat aidmeemuri sa ye jefuesca cu cererl mai multi peste porunca sihothrirea domnfi mele, ye dannevoie si ye poruncimt fart, catusi de pugina sfiela sa veniti cu jalba la nol, si sa ye aretatipasurile vostre i nepb.stuirile ce veti cunosce, si ye incredintiamt ca fart cea mai pugina in-tardlare yeti cunosce euviinciosa indreptare spre a vostra odichna, fiindil-ca usile divanuluidomnfi mele a pururea sunt deschise pentru vol. Spre a se sevirsi inst tote acestea cu vo-intia multiumita si folosult vostru, amt oranduitt domnfa mea asiezamentart la acelu ju-degit pe alba) inpreuna si cu albei) ispravnicult judeciulul, caril alesl fiindt cutots sciintia si idea acelui judegit cumt si Vrednici i credinciosi si povetiuiti de catre dom-nfa mea, indata ce vort. sosi acolo at BA incungiure tote satele, din plasa in plasa, ca sa-siiea soma cu scumpetate, si sa intielega curate starea si puterea vOstra, dupe care se va fa-ce asiezamentulti fart. de gresiela si cu drepta cumpanire oranduindtt in fiesi-care salt lu-dele ce se cuvine sa pOrte. Dar ca sa cunOsceti si voi milostivnica mangaiare si multa a-jutorintia ce are sa vi se fact cu dare de multort feluri de omens in cislile vostre, amt datiidomnfa mea 17 ponturi intarite cu pecetea domnfi mele in maim oranduitilorti boerl, pove-tiuitore in ce chipti at sa urmeze cu asiezamentu si indreptarea fiesi-caruia sate, si learntporuncitt ca din cuventii in caventt sa vi le citesca intru audiult tuturort si in vilegt de obsce;ci dar citinduvise aceste ponturi inpreund si cu acesta carte slobodt ce ye scrieind domnfamea, sa intielegeti cu cat rivna purtamil de grija pentru a ',rostra odichna si incetare de "Tri-ce bantuela si nepastuire, si sa multiumiti lul Dumnediet. Er ca sa nu se urmeze si dinpartea 'rostra vre ficlenfe nepastuitere pentru cel mai nemernicl dintre birnici, ye poruncimtdomnfa mea sa ye aretati de sine-ye la boerii asiezamentari, ca sa ye fact asiezamentu cudreptate si precumil se cuvine, si sa nu tainuiti pe nici unult macard, ca-ci atunci se vaface asiezamentti fart, cumpanire, si reu alt vostru va fi, pentru care si trebue negresitti sitdati insi-ve de facia dreptu adevert. Sa sciti insa ca mai cu semi unit poruncitu domnfamea, fiesi-care binned sa se asieze in cisla satului, sat unde 'sr va ave si haladuintia acumtla intocmirea asiezamentului, dupa, care intocmire nimenea nu mai are voie sa sara din loci

tl:

Maid.

(Iota Coca

Page 375: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

382 TOMER° DE MONUMENTE ISTORICE

in loeti, ci sa-s1 platesca dajdiile in loculd unde se atta sallOuitort ; de aceea si se cuvineca vol, eel mai statornici si neobicinuiti la acestt felt de netrebnice urmari, de acumt in-nainte nici sa mai ingaduiti pe cineva a dos' dintre vol, nici sa priimiti tocmasi dupa la altosate, ca-ci dupi cercetarile ce avemu sit facemit domnia mea in urma asiezamentului, pe volavemd sit ye pedepsimil fare milostivire de o potriva pentru amendoue acestea. Asemeneaingrijire avendii domnfa mea si pentru vol cei mai nemernici, ye facemil in scire ca, insci-intiandune de nepastuirile ce cercati la cislile vostre de catre fruntasii satelort, caril ye in-datoreza la respunderl mai multi" peste a vestra putere, obicinuiti fiindt a face mancatorfffare dea judeca di cu acesta urmare care este departata de ale omeniril legi, pecatuescil si innain-tea inperatului ceresct si innaintea stapanirii, amt hotaritti si poruncimt ca de acumd innainte sicislasi siparcalabu satului sa se oranduesca de catre ispravnicil judeciului cu alegirea satului, si sAnu fie volnici satenil a-I schimba candil volt vol, ci si de se va cuveni sa-I schimbe pentru vreo in-vinovatire a lore, mai antait sa jeluesca la ispravnicatt ca sa se cerceteze pricina cu scum-petate, si apol de se va afla tine -vast invinovatitti, nu numai sa-lt schimbe dupa cererea sigeluirea satului, ci inca sA-111 si pedepsesca ca pe unt inderetnict nepastuitorti, jefuitord, sineurmatord poruncilort domnfi mele, tolco pisah gospod.

XXI

17 Card gospod slobode ce s'an data is mdna dumnealorn boerilorn asiezamentari. 1814 Avg. 1.

Pisah gospod. Mantuitorult nostru Isusii Christost indeletnicindt incredintiarea obla-duirii acestui pamentli suptil ingrijirea domnii mele, neat si luminatu a nu departs catretea opscea lacuitorilord acestil tiers, cate se cuvine O. lucreze tint obladuitord si opscesctparinte, spre a veda prin tote partile inflorirea fericiril, st intr'aceste cugetari aflandune, pu-rurea cu ingrijire neamt serguitu din tots vertutea, sa aducemii intru mai Nina stare catsamt cunoscutti departate de buna intocmire. Dar luaxidt sepia si asupra staril judegielortsi a sateloril, amt intielest ca este cu totu in vedere necumpanirea din care, si vistierii dom-nli mele se pricinuesce multa pagubA si lipsa, nefiindd darile sciute intru statornicie, si la-cuitorilort birnici o mare invalmasire la respunderile ce sunt indatorati sa sevirsiesca, dandtunil peste cuviintia si dreptate, si altii ocrotinduse cu felurl de mijloce nepastuitore; drepttaceea si amt hotaritit domnia mea ca, acumd la inceperea dajdiilort celord intocmite, sipunemti hotart la tote cele ce cu nestatornicle s'at urmatt, si sa facemit o opscesca indrep-tare cu multiumita tuturort, prin care si insane domnia mea inpreuna cu toti sevirsitorii a-cestii bune intocmiri sa dobandimt pofhala, si lAcuitorii birnici cunoscendti in fapta facerede bine si indestulare cu a lord multiumita sit dea laude lui Dumnediet, bucura'nduse si ye-selinduse pentru a lord bunA petrecere si odichna. Si eta ca oranduimii domnia mea la sud(loci OA precumil si la alte judecie, asiezamentard pe (Jodi albii) si pe (loci; alba) ispravnicu ju-degiului, carii amendol priimindt acesta domnesca a nostra porunca, inpreuna si cu osebiteponturi intarite cu pecetea domnii mele, povetiuitore in ce chipti at sa.' urmeze cu asieza-mentult, cumii si cartile cele slobode catre lacuitori, sa le cetesca tote cu mare 'pre aminte,si indatA esindil in judeciii, mai anthill sa cetesca cartea cea sloboda a domnii mele catrelacuitori, prin tote satele intru audiuld tuturort, si apol cu cele mai iscusite mijloce si cucuvinte dulci si povetiuitore sa face a intielege pe fiesi-care multa rivna si buna-vointia ceaverat spre a-I vede intru fericire si nebantuitI de vent -ce ar puts sA be fie cu neplacere sinemultiumire, si inteacestil chipti urmandfi sa face asiezamentii tiesl-cAruia 'mai, dupa sta-rea si puterea ce va aye; si dupA suma ludelorit ce 'lit va asieza sa dea ecstractii iscalitude amendot, pe fiesl-care plasa, in man zapciului, curet si cidulA pe fiesi -care sate in maim,parcalabului, ca sa scie ca pe acele lade ad sa inplinesci banii ce cu osebite porunci aledo mnfi mele va fi sA riispundiA lacuitorii birnici. Deci poruncimu domnia mea cu strAjnicieorAnduiti/orti asiezAmentari, sa ye feral forte de voie vegbiatA, hatarun si entoresuil, nesfi-

Page 376: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

CONDICA DE CHRISOVE A LIM L G. CARAGEA VODA 383

induve de locil asupra dreptulul, si sit asiediati fled-care satd dupd stares ce va aye, eau-and(' si la numeruld omenilord si la negotiuld lord i loculd unde se hrAnescd, ca nicl sitincarcatf mal multd peste puterea satelord si in urmA sit fie silita vistierfa domnii mele a made dinludele ce yeti asieza, nicl sA asiezati vreunii said cu lode mai pugine decatu ceea ce se cu-vine. Acumit este vremea ca sA vi se cunosca vrednicfa si credintia, si candy prin amen-done acestea aplecandd oserdfa ce se cuvine se, puneti ca nisce alesf intru acestA meserfe, yeyeti areta cu slujbd plAcuta, ve incredintiand ca vet fi cu indestulare inpartesftl de miladomnii mele, cumit si inpotrivd, druid ye vomit dove& el nu sunteti urmatorl celord noneplacute si pricinuitore de a Dv. lauds, &Ad ve incredintiond ca ne vomit turbura forte sivet! remtme a de, gred respunsd innaintea domnii mele; pentru care si sit sciti eh ayemd siye facemit cercetare, si urmezd se ye luati soma pre-bine ca sit nu ye depArtati catusl depugind din datorfa ce avetf, nici mdcard sit gresiti din vreo neingrijire, ca-cl si pentru ace-sta de o potrive, ye vet! dojeni. Suma ludelord ce nedejduimd domnfa mea se, se face,

peste tots dupd socotela catagrafiilord ce sunt in vistierfa domnii mele se adund peste(1404 albez), dar nu o hotarimu domnfa 'mea, suntemit incredintiati din harnicfa Dv.si nedejduimd ca vet! lamuri cu indestuld scumpetate cite prin ponturile domnii mele vi searata spre folosuld si alcatuirea ludelorit, de aceea si se cuvine ca indata ce vet! ispritylasiezdmentuld judeciuluf desevirsitii, numal decayd sd facet! ecstractii si fare, zebavatrimiteti la domnfa mea; intriacesta diastima insa sit ye corispondarisiti forte adesea cu vis-tierfa domnii mele, si sit trimiteti perilipsis de asiezarea ce vet! face in fiesf-care plasadata ce vett sevirst-o, ca se, vedemii de ajungeti la suma cea nedejduita; dr acumil cu bunaincepere a asiezimentuluf puindd tote in lucrare, se, Insciintiati urmarea ce vett incepe a face.Tolco pisah gospod.

Judeciele

Slam-RamneciiBuzedSaadiPrahovaIalomitianfovdDembovitiaVla§caTeleormandMusceldArgesidOltdRomanatiValceaDoljiGorjfMehedintl

BOERII CE S'AU ORANDUITU ASIEZAMENTARI

AsiezamentariiSArdarit IancoSlug. Nicolae GreceanuClue. IonitiA FAlcoianuTreti-log. RAducanu VoinescuPitani PerticardDumnealul vor. Michalache ManultLog. Dinuld RAtescuMedeln. Dinuld StarosteaStol. Stefand VoinescuMedl. Nicolae GigartdTreti-vistierd Marind ButculescuSard. Aleco Comaneanu&rd. Cost. StennescuSlug. Ioand MeresiescuMedl. Grigorie MeresiescuMedl. Than StoenescuSard. Raducand Farcasianu

XXII

Isprarnicii cei inpreunaPAcharn. CerchezoPAcharn. MihAitia FilipescuCumin. Ianco CocorescuPacharn. Dumitrache SlAtineanuPacharn. Matache NecolescuCam. Ianco FilipescuDumnealuf clue. Searlatd MihaleseuDumnealuf cluc. Ioand StirbeitStol. Grigorie GrAdisceanuSard. PavlacheDumnealuf clue. StefanicaDumnealul clue. Scarlatd. RosetdDumnealul clue. HaralambDumnealul clue. Than GanescuDumnealuf clue. Dined BrailoiuDumnealul path. OtetelesianuDumnealuf clue. Cost. Socoteanuld

1 Carte gospod eloboda pentru asiezamentuln din polithia Bucuresciloru. 1814 Avg. 1.

Pisah gospod. Molitfelord vOstre protopopilord i preotilord, boerilord de nemit, boeri-nasilord, manzill, cumpanistilorti, cdpitanilord, breslasilord, negutiAtorilord, slugitorilord ru-feturilorii, si tuturord lacuitorilord din verf-ce eetA, ce lacuiti in einstitu orasiii alit seam-

Intl's-celt judecid

fiindd-ca

sit -l5

in-

Page 377: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

384 TESAURV DE MONUMENTE ISTORICE

nului domnfi mele Bucurescil. Cu ajutoru lui Dumnedied indeletnicinduse incredintiareaobladuiril acestil pravoslavnice tiers suptu ingrijirea domnfi mele, din cesulfl Ce amu sosituaid nu amil incetatd a ne sergul pre catd mad fostfl prin putintia, ca sa depArtamil cate cunestatornicle arti fi pututti sa, fie nesuperalnice pentru Vits bpscea supusilord nostri lacui-tori, socotindir acesta o datorfe ce se cuvine sa alba unuld ce se inpartesiesce de numireasi puterea oblAduitorului, si pentruca sA intocmimti unit nizamu de opsce ce se cuvine sit fieinteacesta tell, amu adastatit sevirsirea sorocului asidosil ce prin legaturile pacii s'ati al-cAtuitti. Deci sosindfl acea vreme, si inteacestd fell de cugetari aflandune domnfa mea sprea se sevirsi cele alcatuitere de nizamu ce voimt sa se dea si aid in orasiu domnfi meleBucuresci, eta ca oranduimti domnfa mea boeri asiezamentari si precumti prin tote ju-decide, pe cinstitti si credinciosd boeru domnfi mele dumnealui bivvel-vornicti MichalacheManuld, i pe dumnealui vel-vornicti aid polithii Alecsandru Nenciulescu, caril au sA urmeze cuasiezamentu orasiului, intocmai precumu intr'aceste ponturi se arata.

1. Fiindil-ca din nenorocirea intemplarii a neprasniciT bole a ciumil, catagrafia ce estedata in vistierfe nu 'mite a fi temeinicA, de aceea se cuvine sa, se fad, catagrafie de isnova,si fail de zabava pe fiesi-care plasa anume, si facenduse cunoscuti felurimea omenilord cesA141uescti aici, sa se osibesca cei privelegiati, adica boeri de nemd, boerinasi, manzili. en-peti, cumpanisti, cumil si scutnici i cei din bresla slugitoresca cats volt ave peceturi prin

si facenduse o ape peste totd, insa cu aretare fiesi-care la oranduela ce va 11 asie-zatd, sA se protocolesca numele lord cu catastisile vistierfi, si cati se volt ga.s1 ca se po-trivescd si ati sinetti la mana de privelegiu lord, sA se cunosca de buni intru acele orandu-ell si sa remae nesuperatl, cat insa dintr'acestia volt aye sineturi vechi si nu lead innoittipana, acumti, sat si nu volt aye sineturi de loci, cu cuventii ca sunt vechi si sciuti, pen-tru unii ca acestia sa, se facl osibitti cath: anume, si sA se trimitiA la vistierfa donnamele spre a se da cuviinciosa hotirire, er la tots cei-lanti de opsce bez mai sust numiti,adicA on breslasi sad poslujnici si altil cu alte feluri de numiri, sa li se arate cu Lind cu-venal ca ad romasd birnici.

2. SA se fad catagrafi si de cats poslujnici se vord gasi sAlA§luindti si sa le vedeti sinetu-rile de sunt wino sad vechi, orl si printre densil de sunt fara, sineturi, cu cuventii ca suntvechi si sciuti, dupa care catagrafie sa trimiteti cath. la vist. aretandil pricina fiesi-caruia.

3. Aseminea cath. sA se fad, si de feciorii de nemuri i postelnicei, manzill, ca' adicadintr'acestia nu volt fi intrati la vreo oranduell, si sa se trimitil la vist. ca sa se dea ho-tazire.

4. Polcovnici de judegie, camarasi de ocnI i dup6, la schela, vamesi, si altil asemeneace se aperA si se ocrotescd cu numiri de slujbe, si nici caftane nu vord fi inbracatil panAacumd nici la vreo oranduela nu se volt fi aflandti, sA se arate eras' cu cath: anume laviestierfa domnfi mele spre a se da hotArtre.

5. Cumpania cea mare sa, se cerceteze, si cat' se volt ga.si dupl coprinderea catastihululcelui pecetl: sa remae buni si nesuporati, er call se vord dovedi prisose, sa, li se fad cu-noseutfi ca all remasti birnici.

6. Chrisovulti cupetilord si aid cojocarilord sa se cerceteze cu scumpetate, si cad sevolt dovedi trecuti in foile cele pecetluite, sa se cunesca de buni, er prisosele sa remaiebirnici.

7. Slugile cumpanasilord cat' volt fi insuratl si se scutescii cu numire de calif in pre-vain aperanduse de veri-ce orandueld inpreund cu stapanii lord, O. remae birnici.

8. Feciorii de preoti si altord privelegiati ce numal pe numele parintilort lord s'atiherezittl privelegiuri si mill domnesci, sa se cerceteze cu de ameruntuld si sa, trimitia cath:pentru densil, arotanduse cu pricina lord, ca sa se dea hothrire de aid, si de li se va cu-veni, sA se inpArtesiesca si aceia pe numele lord de mila domnfi mele.

9. SA se cerceteze si cate carti de aperare none er nu innoite se volt gAsi in manafiesi-caruia, si de vonl fi pentru betranetie si slAbiciune sad sacatlicd, precumti si este o-randuela vistierfi, sa se lase acelora ce le volt fi avendd, carii sa se si scutescA dupa co-prinderea sineturilord, en de vonl fi cu stare si volt fi avendu acestil fela de cart, 8a se string

aid,

matt,

aid,

Page 378: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

CONDICI DE CHRISOVE A Lill I. G. CARAGEA VODA 385

cartile pe de o parte de catre boeril asieztixnentari, si sa se trimitil la vistierie, er a-celora st li se arate ca au remasti birnici printr'aceste sineturi ; insa fiinda-ca, sunt unite cucoprindere ca s'ait herezitil privelegiu pentru slujba si credintia cu care s'au purtatil la me-serfa ce au fostit oranduitg, acelft ce s'ait inpartesitti de acesta mils, boeril asiezamentarivorit face cercetare cu scumpatate, si de se volt incredintia ca unit ca aceia au slugitfi cucredintia si li se cuvine acesta mils, sa remaie nesuperatt, er de nu at slugitu nici odatisi s'ait inpartesltit de acesta felt de sineturl prin felurl de mijloce, sa li se iea cartile delamains si sa remae birnici.

10. Poslujnicl din orasig, cu unit cuventil, a veri-caruia volt ii, sit se dea la birg, bezslugile casil cumg si chelarl.

11. Arendasi de mosii, de mori, si alti oment asemenea ce se negutiatorescii aid inpolithia si umbra fart nici unit capetaiit, de nu volt fi intrati la vreo oranduela, sa remaebirnici, er pre care diatr'acestia vorit cunosce boeril asiezamentart ca sunt cu deosebire siIi se cuvine sa intre la vreo oranduela, sa -I deosebesca, si dupa cuviintia fiesi-caruia st -Iarate la vistierfe cu osebita insciintiare ca sa li se dea sineturi dupa cererea boeriloritasiezamentart, sa fie insa, la acesta mare bAgare de set)* ca nici eel ce nu li se cuvine stdobandesca vreung privelegid, nici pentru vreo pisma ss remae birnici cei ce se cuvinesa se osebesca.

12. Catt lacuescii afara pela orasie i sate, si platescit dajdiile lord aid in polithia, sa sescadia, de aid si sa platesca dajdiile lord acolo unde se alit lacuinclit; aseminea si cats dinsAteni du prin alte judecie se aft salasluitori aid, si-si platescii dajdiile la satele de undeas dositit, sa se scadia de acolo si sa remaie birnici at orasiulul, fiindii-cA domnfa mea amthotarItit, unit lacuitorg unde se aft cu haladuintia acolo sa-si respundia si dajdia lui er nu inaltA parte, si pentru unit ca aceia sit se corispondarisesca boeril asiezamentari de aid cuboerit asiezamentari dela acele judecie.

13. Fiindit-ca data hotarlre catt iamacl sa alba, fiesi-care ogiacit, sa fact cercetaresi la acesta, si cat' se volt gas1 mat multi preste insemnarea ce datti de aid, sa re-mae birnici, si aceia insa ce vorit remane bunt si cunoscuti de iamaci, sa li se dea adeve-rintiele vistierfi spre a fi cunoscuti totdeauna, facendg ingrijire ca sa nu fie negutiatorl, a-rendasi de mosil de mori de carciumi, rachigft, cojocari, calpaccfl, si altil asemenea o-men' cu negutiatoril, ci sa fie oment de randti si mai vertosit streini cull nu all nici unitfelt de oranduela.

14. Pentru suditl a veri-ce protecil vorit fi , fiindii-c5, este data porunca dom-nfi mele, a se face alegire dupa care sa se dea hotartre, cati at sa, remae bunt suditi fie-st-caruia consulatil, si celorti remasi sa li se protocalesca patentile de catre vistierfe, sifiindg-ca acesta alegire inc5, pans acumg nu s'au sevIrsItti, boeril asiezamentart urmezit casa aiba, ingrijire de o cam data a face numal catagrafie pentru suditi, si sA-I lase nesupe-rati pans audit se va da alit doilea porunca; de volt dovedi insa ca printeacesti suditisunt si unit cant at dal de priVelegiuri, sa li se string acele carti si SA se trimitia la vistie-rfe, fiindii-ca unult ce se ocrotesce suptti protectie streini, nu se cuvine sit fie si inpartAsittde privelegiu pamentului.

15. Cats vorit fi raele si vorit aye tovarasie cu suditi cumg si slugl ale numitilorit sivorit fi insurati si cu stare si se vorg ocroti in puterea tovarasfi loll sag a stapanilorii, sa ifse arate cu unit cuventil ca sunt birnici si all sa se asieze dupa starea ce vorit ave.

16. Dupt alegirea ce volt face boerit asiezamentart a tuturorti acestora ce volt fi casa remae birnici, sa osebesca dinteensil lude a/b/Osi sa-I asieze in bresla slugitorescadupa osebita foie ce li se va da, dela vistierfa domnfi mele, si dupa eel vorit asieza, sit le tri-mitia chipurile si numele loril la vistierfe dupa oranduela ca sa li se dea peceturi, er pecel-lanti birnici ce volt mat remane sa-I asieze la ruptasi dupa starea si puterea ce voritaye, osebindui in trel start, insa cea d'intaiii dela tL 60, pan& la 40, cea de alt doilea dela40, pant la 30, si cea de alit treilea dela 30, pant la 25, inteung and, asemenea sa asiezedupit stare si putere si pe Armeni i Ovrel ce sunt legati la vistierfe cu numele lorg, fa--

audit cunoscutg tuturorti acestorti ruptasi ca darea respunderit lorg are sa se urmeze49

slats'ad

(loco

Page 379: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

386 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

de trei on inteunt anti, socotinduse fiesi-care dare pe patru luni, si incependuse dela atMIMI de Septemv.

Poruncimt domnfa mea oranduitilorti boeri asiezb',mentari, intocmai dupa coprindereaacestorti mai susti aretate ponturi O. fiti urmAtori ; intocminclii asiezamentu orasiului Bucu-rescilora cu dreptate si dupa vointia si hotArirea domnfi mele, lath de a face causi depugina smintela sat cusurfi, er dupa sevirsirea asiezamentului sA trimiteti catagrafie curatila vistierfe cu rigle de eke felurimi de omens se afia sbT4luitori aid in orasiti, inpArtin-duse acesta catagrafie pe plasi si mahalale, si deosebitt de acesta sä trimiteti si cath. a-nume de cats ruptasi se vorti alege buns, aretandu fiesi-care cu sinuld si porecla i locultisAlasluiril ce va ave, cumti si ate catt s'ati asiezatti la rupta fiesi-care, aseminea sA trimi-teti si osebitu catastiht de streinii birnici ce vorti fi aid. Tolco pisah gospod.

1814 Avg 1

XXIII

Intarirea anaforalii dumnealorn velitilorn boeri, ce s'an facutu pentru loll.

Ion Ioanu Georgie Caragea W. i gospod. zeml. V7ah.

Cu tote CA pre- sfintfa sa pirintele mitropolitu i iubitorii de Dumnediet sfintfa loll e-piscopi, si WA opscea dumnealord velitilorti boeri, ne fact aretare printeacestA anafora, caajungendt suma ludelort tierii numai la numerulti de 18000, er nu 25000, precuinti se so-cotise la trecuta luny lui Maid lett 1814, nicl c5, este prin putintia sa se intimpine chel-tuelile vistierfi domnfi mele, si gb,sescil cu tale a se inplinl din tiers numai pentru trebuin-tia viestierfi si a menzilurilort tiedi po tl: 200 tocmai de lude pe unt ant fara rasura, in-partinduse acesti haul in cinci sferturl i unti haraciti si done oranduell de minzilhanale,fiesi-care delta i haraciulti po tl: 27, banl 60 de lude, cumti si fiesi-care orAnduela de men-zilhauale po tl: 17, banl 60, asemenea de lude; er pentru neajungerea banilord sa se maladaoge pe langa acestia, alts tl: 78 de lude pe anti, inpartinduse si acestia dela di antaita urmatorului Fevr. in siese dirainii, po tl : 13 noui de lude la fiesi-care diminfe, si acestibanl facenduse tacsilt prin dumnealorii ispravnicii judeciului, sa se dea negresitti in lefileslujbasilorti tierii prin oranduitti inteadinst Wert nazirti alt casil lefilort ce se va intocmiosebitti; dar domnfa mea socotindti acesta schimonosire de opsce la tote dajdiile, dicemti cafacenduse acurati va pricinui lacuitorilorti mai vertosti turburare de catt folosil, pentrucAuninduse tote dajdiile du peste anti (insa numai cele ce snnt intocmite pentru cheltuelilevistierfi ), si analogisinduse pe cinci sferturl si unti haracit una peste alta po tl: 27, banl60, de lude, vine pe fiesi-care done luni mai multi de lude tl : 1, bani 12, de cat ceea ces'au hotAritil la asiezdmentt, adicA po tl: 22 si rasura po parale optti la led, care acesttiprisost si de se inbraca in eke cinci sferturi cu analogie din adaosult ce se urmeza la se-ma haraciulul dupa a asiezAmentului intocmire hoth'xitA, fiindti haraciulti de lade po tl: 29 si paraleoptti la leti rasura, dar negresitti vine mai cu usiurare 15,cuitorilorti sä platesch de lude la fiesi-caredone luni po tl: 22 si rasura cea intocmita, si tocmai la sema haraciulul po tl: 29 i rasura,pentitica acesta suns se iumeza tocmai la luna lui Dikemv. si Genarie dna 15,cuitoril seatia dupa sevirsirea a tad lucru dupeste anti, Si 'si pott face negotiulti si alisiverisiulti cucelii mai bunt pretiti, afianduse fiesi-care inprejmuitt cu tote cele trebuinciose atatil pentruhrana casil sale WA si pentru nutretiulti vitelorti ce va ave, si mat vertosti ca sciindti fiesl-care o sema mai cu osebire la luni hotArite , cu inlesnire se capuesce din vreme sa-si in-plinesc5. datoria Ora de a simti vreo greutate sat strimtorare. De aceea si hotArimil dom-nfa mea, catti pentru sferturile i haraciulti sA se urmeze inplinirea banilorti in tots tiaraintocmal si nestramutatti precumti s'at hotaritti si s'ati publicarisitti lacuitorilorti la asieza-mentu prin cartile domnfi mele, adich la fiesi-care sfertt po tl: 22 de Jude, i la sema ha-raciului po tl: 29, si la tots acesti bani rasura po parale optti la leti, care rasura sa se so-

Page 380: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

CONDICA DE CHRISOVE A Lin I. G. CARAGEA VODA 387

cot6sca pe sema cheltuelilord vistierii domnii mele, er nu in socotela lefilorti tieril, precumtis'au fostu hotaritd atunci candil se nedejduia suma ludelord tieril ca volt ajunge pina la25000, asemenea urmOnduse si la dajdiile breslilorti i a streinilord, si candii se volt adaogaludele peste suma ce acumil sunt, atuncl se va face de domnia mea chibzuire pentru a sescade lacuitoril dajnici din banil ce s'au hotaritti a respunde pe fiesi-care sfertd i haraciu;6r pentru banil menzilhanelilorti, fiindii-ca dupe suma ludelord ce s'ati alcatuitd acumii, nuse ajunkti acel cite tl: 12 i rasurile ce s'ati fostii hotarItt la fiesi-care orinduela de sieseluni, hotarimii sa se inplinesca de hide po tl: 13, banl 90 i rasura ce s'ad aretatil po pant-ie optii la led, care va sa dice din ceea ce ni se arata acumil mai pugind de lude cu tl: 2peste anti, si tots acesti banl sa se dea in priimirea epistatilord, precumil s'ati hotaritti, sicu tote ca cu acesti banl dupe suma ludelord nu se volt pute ecsoflisi epistatil casil men-zilurilord pans la until band, dar pugind cusurti ce va mai remine se va plati din banil vi-stierii, ca sa nu cerce lacuitoril adaosti simtitord nits vreo schimbtre de chipu dajdiilorti celi s'au aretatd; pentru care si poruncimd domnia mea, asik sa se urmeze negresItti. Erpentru tl: 78 ce se gasescti cu cale O. se adaoge la lude peste anti, in siese diminil, ince-penduse de la urmatoruld Fevr. po tl: 13 noui de lude, care banl stringenduse in osebitacask sa se dea in plata lefilord suljbasilorti tieril, cu tote ca este indestu15. suma peste ceIce s'ati hotaritti a se da, dar cunoscencid si domnia mea fiintia neputintil din pricina ne-ajungeril ludelord la ceea ce fostd nedejduitd, priimimd chibzuirea acesta ce ni se arataprinteacesta anafora, si poruncimil dumitale cinst : si credinciosti boerti aid don3nii mele vel-vistierti, sa se scotia acesta diminie, aretanduse si lacuitorilord prin carts slobode! ale dom-nii mele chibzuirea ce prin sfatti de opsce s'ati facutii, si sa fad si chrisovil alti domnii mele pentruosebirea lefilord tieril din vistieria doinnii mele ca sa se oranduesca osebita case, si sa orinduirotidomnia mea si osebitti boerti otcarmuitord si naztru aid el, canna i se vord da si cat. pecet. de titredomnia mea pe fiesl-care diminie, ca se scie in ce chipti sa urmeze cu darea lefilord; asijderea po-runcimd dumitale ca sa publicuesci pe uncle vei socoti si va fi trebuintia inplinirea soroculul contrac-tulul dumnealord epista,tilorti menzilurilorti dela viitord Avg: ca sa se gasesca rau§teril, de va fiprin putintia, sa, se inbrace si cu fenuld i orzuld postilorti, dindulise banil ce prisosescildin cheltuelile vistierii, si sa lipsesca, natura, precumti ni se arata mai giosti inteacestA ana-fora, spre a lipsi mijloculd de nepastuire ce incape la priimirea acelorti naturI, si titre a-cOsta poruncimil ca sa lipsesca cu totu si felurimea oranduelilorti in natal* cu urmare in-tocmal precumti mai giosil se area.

1815 Fevr. 20.(pecetea gospod) Vel-log.

Pre-innciltiate DOmne

Dupe luminata porunca marfi tale ce prin pitacti ni s'au datti, adunandune cu tail lasfanta mitropolie, emu vediutil lipsa ce are vistieria, neputenduse intimpina trebuinciOseledupeste anti cheltuell, din pricina ea-el la intocmirea dajdiilord tieril ce s'ati fostti Mudd prinobscdsca 'Astra anafora dela Maid din anuld trecutd, si la Avg. s'au asiezatil (Incline, se so-cotise ca la asiezamentil se va sus suma ludelorti dajnicl pans la 25000, Or acumu ispra-vinduse asiezamentu d'abia ati ajunsti suma ludelorti la 18000, pentru care fiindii-ca cheltu-elile tieril dupeste anti ce s'ati fostti inbrAcatti pe 25000 hide sunt neaperate si mijlocd deinpuginare nu este, cu sfatti de opsce amti gasitti cu cale sa se adaoge dajdiile dupe sumade 18000 lude ce s'ati pututti intocmi acumil la asiezamentd, adica sa dea de lude pe anti po tl.200, drepti Bra rasura, in siese sferturi, la sfertti de Jude po tl. 27 banl 60, in care sferturl intrtishharaciuld inperatescii, si se Led pe and la lude tl. 165, incependuse aceste dajdil delaviitord Aprilie antral, si la lude 18000 fact' pe and tl. 2970000, langA care adlogandii si tl.276000, insa 180000 ce sunt (incline breslilorti cu rasura cu tutu, si ad a-I respunde si deacumit innainte lira de a se pomeni nume de rasura, fiindti obicinuite breslile a da acestedajdil, i tl. 96000 (incline streinilorti asemenea fact"' tl. 3246000, din care scadiendti tl. 3103960,

s'ad

Page 381: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

388 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

cheltuelile vistierfi dupeste anti, in care suma intra si fenula i orzulti grajdiulul gospod i alilpithrfi, socotinduse tote in bani, remand prisosa tl. 142040, si cu tl. 95425, ce sunt legatlprin contract-a epistatil postilorfi ca sa platesca orzulit si %nun ce se aduca la posti, ins&carula de fend po tl. 5, si chila de orza po tl. 6, facii tl. 237465, cu acesti bani si ingri-jesci vistierfa a face contracta orl cu insusi epistatil postilora sail cu altil in vreme cuvi-inciesa, carora a le dea si bani din vreme spre a cumpera fenula si orzult cela

cuma si comisfa i pitarfa si ispravnicfa de curte, tote naturile cite sunt trebuinciosepentru curtea domnesca a le cumpere cu riza-pazar din banil ce li se vora da dela vistie-rie, er din tiers a nu se iea nimica cu oranduela. in natura, nici pentru aceste trebuintienici pentru alte obraze verl-cine va fi oranduela sa nu se fad, nimunul macara de catit depugina natura sail alts angarie; sa mai dea tiera si pentru cal i alte cheltuell ale postilorlde Jude pe anti po tl. 35, in doug sferturI, unula primavara si altulii tOmna, la fiesi-caresfertu de lude po tl. 17 bani 60, insa sfertu de primavara de estimpit alit postilora a seincepa dela 15 ale viitorului Mart., spre a nu vend cu grew lh.cuitoriloru, dar sa se socote-sea dela Fevr. 1, er pentru tots suma lefilora celora ce slugescti tieril sa se iea deosebitibard din tied, de lude po tl. 78, din care sa nu iea vistierfa nici unit bane cu nume de ha-vaetti, si si se respundia acestl bani al lefilora in siese diminfi, la fiesi-care diminfe de Ju-de po tl. 13, care respundere sa se incepa dela di intahl a acestil luni Fevr., si fiincla-cade multe on nu numai se zaticnia plata lora din vremea cea hotarita, ci inch. se intemple.de remana si pagubasl unit de cite done triminfl intregi, din care nu pugina machnire li sepricinuia, pagubinduse de drepta simbrfa lonl, alte on luandit vistierfa haul dintr'ai lefi-lora cu numire de inprumuta, si neinpirleginduse a-I rospunde in vremea ce se plathih le-file, se pricinuia aceeasl machnire si paguba ; de aceea cu totl de obsce ne rugamit marfitale, sa se intocmesca o deosebita casa pentru left, unde sa se oranduescii de care marfa taunulfi din dumnealora boeril pamenteni simandichi si evcatastati, cu lefa dupa cumil se vagasi de catre marfa ta cu cale, a fi nazira casil, avenda si unit samesia pentru priimirea siinpartirea banilora lefil, indatorinduse ispravnicil dela tote judeQiele prin luminatele poruncilemarfi tale, ca banil lefiloril sal strings deosebiti, si sa nul amestece in banil vistierii, nici sal lasein remasitiurl, ci pe tots diminfa sad istovdsca si sal trimitia dreptti la casa unde s, deasi vistierfa ecstracta, ca sa, scie casa cats este suma ludelora la fiesi-care diminfe, binevo-indit marfa ta a se face pentru acesta casa a lefilora si luminatit chrisovii marfi tale dupgchrisovu marfi sale Costandina voda Ypsilantii, cu hotarire ca de acuma innainte sa nu semai amestece intru nimica vistierfa la banil lefilora, ci dela ispravnicaturi sa se trimitia dreptala cash. de unde pe fiesi -care done luni sa se platesca lefile cele oranduite de marfa ta, a-venda datorfe boeril nazira alit casil, la fiesl-care siese luni a-si da socotela la opscea dum-nealora velitiloru boeri. ]r pentru tl 1320304 bani 96, ce se Veda ca lipsesca spre platadatorfilora tieril i a cheltuelilora vistierii pang la sfirsitu lul Genarie ieta 1815, i pentru tl.60642, din tl. 180642, lipsa a ludelora 6842 si pe sfertu lad Fevr si Mart. bez tl. 120000,al lefilorti ce se inplinescit pe acesta sfertu, in usiurarea acestorit datorfl gasima cu cale casi acesta urmatora anti sa se vendia busmeturile camarii tau cu adaosulii ce yen-duta in trecutu anti, adica dijmaritu po parale diece, i oeritu po parale diece, si vinariciapo parale cinci, din care sa-st iea camara numal banii drepti ce au fostil obicinuiti din ve-chime de lug, adica dela dijmarita po banl 13, i dela oeritu po banl diece, si dela ving-richt po banl 5, er prisosu a se dea in plata numitelora datorfi, si apol la anula viitora saremae slujbele acestea a se urma tote cu plata cea obicinuiti din vechime, far de vreunaadaosil, si pentru cusuru datoriilora ce va mal remane neplatita, dupa ce se va da adaosulamai SUSa numitelora slujbe, vomit chibzui de unde sa se dea. Aceste intocmiri se socotirgde catre nol si se hotarira ea se cuvina a se urma, care de se voril gasi si de catre marfata cu cale, se vorii intari si se va da porunca a se pune in lucrare si a se urma pans candaprin cea vrednica de laudi si dorire de tier& ce ai marfa ta se va mai adaogis, suma lude-lora peste 18000, ce sunt acumil, er atunci a se stadia ceea ce se va cuveni dupa analo-gie din tl. 278, ce dicema sa dea peste totu ludele pe anti ; atata numal ferbinte ne rugamamidi tale, ca naturile i oranduelile si havalelile sit lipsesca cu tail a nu se cere nici de cunt

yebuin-Mesa,

s'ati

Page 382: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

CONDICA DE CHRISOVE A LUI L G. CARAGEA VODA 389

dela tiers (afara numal din havalelile ce se cerl cu porunci inperatesci); adjderea ne rugamit-a se da de catre mark ta strajnici porunci spre a se face o drepta cumpanire tuturorti sa-telorl fiesl-cdruia judegil, ca nu unile sd fie ocrotite si altele nepastuite, ci tote de o po-triva dupd, suma birnicilorti ce au sa -s1 parte sarcina dajdiilorl, si unull la altull privindlsd cunosca in fapta cd, se pazesce dreptatea far de osebire; sd lipsesca si catahrisis ale is-pravnicilorl i jafurile zapciilorl i a polcovnicilorl si a capitanilorl ce all suitu avaeturile lapretiurl marl pe care le inplinescti dela sermanil 15.cuitori cu feluri de eftirale si pricinI ne-drepte, cuml si a slujbasilorii husmeturilonl, ca-ci s'al nerdvitil rel a asuprl si a incarcd,pe ticalosil lacuitori, pe care nol ca nisce pAmenteni '1 doriml, si marfa ta cadreptu si milostivl se cuvine a-1 ocrotl de tote hrapirile, ca -cl de se si adaoga suma de ban'a ddjthilorti dupd, cuml aretaml mai susl, dar lipsindil naturile si oranduelile de havalelei catahrisis si jafurile slujbasilord dupa afard, care pricinuescl mare stingere si seracie Id-cuitorilorti, socotimti ca nu vorl simtl atata greutate, si vomit remane si nol cu toll pururearugatori catro milostivulit Dumnediel pentru buni-starea si intarirea marfi tale in pre-lumi-natu scaunit pia, la attend betranetie. 1815 Fevr. 12.

(urmezel iscaliturile)

XXIV

ChrieovnIn marii Bale Ion Ioann Georgie Garages W., ce s'an data onmpanii etreinilorn din Bnoureaci.

Pintre facerile de bine ce s'al serguitti tots oblAduitorii dupd vremi s, intocmescd, lacei de suptii a lord stApanire, nu pucina ingrijire au avutl, precumt pildele arata la totl deopsce, si pentru cat' din streini, din pricina vremelnicilorti intemplari, parasindusl hAladuintilenasceril lorti, all nevalitti suptti hrana nedejdil la umbririle acelorl stdpaniri, si intru ade-OM multi s'al inpartasitti de cele mai cuviinciose mangdiari prin care cunoscendl datorfamultiumitel all pricinuitti:si indestuld bucuxie oblAduitorilorti, ca unora caril inbrd.gisiandil aleiubiril de omenire legi, s'al aretatu in fapta limand isbd.vitorl celorl rateciti. Asia-dar ne-vAlindti si inteacesta pravoslavnica tier, ce din bogata mild a dumnedieiril s'at incredin-tiatti suptt oblAduirea domnfi mele, o sums de omens dela Alvanitohoruld de decindea, ca-rt din intemplarile trecute lAsandusi pamenturile si negutidtorfile de acolo, sial alesti loctide vietuire aicl, si 'B1 faca aliBverisiurile prin mijlocirile negotiului acestui pamentl,

cu rugaciune catre domnfa mea, sa fie legati cu dajdia lord la unit loct, prin alegerede staroste, ca o Bernd de negutiatori suptl numire de cumpanie, spre a nu fi smacinatl invreunti fell de cerere de catre zapcfl, slujbasi al polithil Bucurescilorti, addogandii intru a-cestd rugiciune ca, ca nisce omens streini, sa li se herezesca acesta mild de mangliare, in-tocminduse asiezarea lord, precuml se va socotl de catre stApanire. Decl priimita fiindildomnfi mele acesta cerere si rugAciune a lorti, leamd data acestii domnescu all nostruchrisovii prin care alcatuiml legati la vistierfa domnfi mele suptii numire de cumpaniastreinilorti of Bucuresci, cu legdturile ce mai giosti se aratd.

1. Cats se volt alege O. se arate la vistierfe cu fOie anume, ca dupa acea foie Id-cenduse cercetarea cea cuviinciOsa de catre cinst: si credinciosti boerull domnfi mele dum-nealul si dovedinduse ca intru adeverti sunt streini, precumil mai susti se aratA, sase fad cath: aseminea la vistierfe de numele fiesi-cdruia, si sa se incredintieze cu pece-tea domnfi mele, ca nu care cumvasi printeacesth, numire de cumpanie, fard cercetare si prinvidenie, sa intre si alte feluriml de omens ce volt fi la alt, orandueld.

2. Prin cererea celorl mai marl al loll sa se fad. alegere de unit staroste dintredensii, pe care arate la vistierfe ca sa se oranduescd prin osibitA carte a domnfi me-le inteac6sta epistasie.

3. Dajdia lore sa fie de capti in capil po tl: patru-dieci si tints peste tote anuld, care bansfacenduse tacsill de starostea lore sa se dea la vistierfe prin log. dela calemu breslilortl,

unit domed

aa cA-diuta

'la

vel-vist.,

sA-lii

Page 383: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

390 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

respundienduse po tl. cinci-spre-diece de omit la fiesi-care titraminfe, precumit se urmezA4.1ajdiile si celord-lalti cumpanasi, er de nu volt fi totl in stare ca aceea incatd sa pots res-punde peste and po tl : patru -dieci si cinci tocmal, au voie O. se cisluesca intre densil du-pa stares si puterea ce vorti aye, dar la vistierfa domnfi mele sa istovesca dupa curnd maisusil s'at dist!, si la sfirsituld fiesi-cariia titraminfl sa fie datord aceld staroste sa alegA a-cea foie pecetluita cu log: calemulul, ca cats volt fi mortl si fugiti sa se scotia, aretan-duse insa cu buna dovada, cumil si audit i se vord mai adaoga, sa se alatureze, si intea-cestit chipil sa se pecetluesca alto cath. de isnova.

4. Acesta cumpanie legata fiinclit la vistierfa domnfi mele, on -ce pricinl se va !Irmaintre densil au sa se caute de dumnealul vel-vistierd, fara de a se supers de catre vreundaltd dregetord.

5. AS voie, &inch"' si alti streini asemenea lord, sa-I alatureze la acesta cumpanie,insa aretandul mai antaid starostea la vistierfe, ca sa se fats cercetare cu de a meruntu,si sa se doved6sca de volt fi intru adeverit streinl si fara de nicl unit felii de alts pricina,caril incarcanduse cu numile lord la cath. cad pecetluitd de catre domnfa mea, datord estestarostea sa respundirt si pentru aceia po tl. patru-dieci si cinci pe fiesi-care anti, macardde si nu volt fi totl in stare ca aceea, pentruca de-I volt priimi intru a lord oranduela sidinteensil nu vorti aye stare build, sunt datori acesti cumpanasi sa se insarcineze la alelord respunderi si cu prisosuld ce va mai fi pans la inplinirea de tl. patru -dieci si cinci cecere vistierfa domnfi mele din capd in capd peste and.

6. Slugile si cable dela prevalfile lord catl vorti fi neinsurati sa fie nedajnici suptuocrotirea stapanilord, insa pans la versta de dou6-dieci de ani, er cati volt fi insurati curndsi cei ce se vord insura de acumit innainte, sa fie dajnicl, si de-I volt priimi in cumpanialoth (fiinclit insa streini) aseminea sa-I arate la vistierfe ca sa se asieze in cath: celti pecet-luitii, respundiendit si aceia erasi po tl. patru-dieci si cinci pe and, er prevalfile ce vortitine sa fie supuse la tote darile dupa obiceiu pamentului.

7. Pentru acesta intocmire ce din mila domnfi mele li s'ad horezitd, sa dea chezisfeunulti pe altu cu zapisd catre vistierfa domnfi mele ca intocmai volt fi urmatori celoritlegate.

8. Si spre a fi sciutti fiesi-care dintr'acestia la slujbasii polithii cumit si la alti dregetorica este din oranduela acestii cumpanil dupa catastihuld ce se va pecetlul de catre domnfamea, sa se dea in maim fiesi-caruia adeverintia starostil protocalita si de log : calemulul,care log. pentru fiesi-care adeverintia sa aiba a lua cu numire de avaetti cate patru -diecisi cinci bani.

Si spre a se pan tote acestea neclintite si nestramutate learnu intarittt domnfa meaacesta domnescu aid nostru chrisoth cu credintia si pecetea domnfi mele, martorl puinddpe pre-iubitii nostri fit', Georgie voevodd si Constandind voevodit, si pe totl cinstitl si cre-dinciosi veal boerl dregetori ai divanulul domnfi mele, pant' Radu Golescu vel-vist. etc. etc.si s'aii scrisil chrisovuld acesta in cinstitti orasiti alit Bucurescilord, scaunuld domnfi mele,intru alit treilea anti aid antaii domnfi nostre , de Nicolae log. za vistierfe, la anuld delamantuirea norodului letil 1815 Mart. 26.

XXV

Anaforaoa dumnealni vel-vistiern, pent= prosthichin la dijmaritn la oeritn si la vinaricin.

Pre-inniatiate Domne

Dupa cumil dintru inceputd cugetuld si vointia innaltimel tale ad fostti pentru multebunatati patril si lacuitorilord acestil tierl cu feluri de usiurari ale trebuincioselord cererlsi cheltueli, asemenea vediutd este ca si pentru salahorii si carale cetatilord inperatesci, ca sa-si ai-

Page 384: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

CONDICA DE CHRISOVE A IAA I. G. CARAGEA VODA 391

ba lacuitoril repaosuld si odichna pans la sfirsitu lui Maid, a -si face semenaturile cu indestu-lare pentru hrana si alisverisiuld lord, teal milostivitu innaltlmea ta si al trimisd de all ga-sitii omens din tiera turcesca cu plata de bani si s'ati datd dreptd ceruta sums a salahori-lord si a caralord ; a carora plata cu tote ca pan& acumii s'ati urmatu pe lude si se res-pundea cu cisla de catre racuitori, dar spre cea de sevirsitd bunatate si cugetii alit innal-timel tale catre a lord usiurare, fiindit-ca este si sums mare de banl, eft gasescd cu tale anu se mal cislul acesti bani pe ludele tied!, ci inca, si la acesta reversanduse milostivireamarii tale, sa fie luminata porunca cu a se mai face and prostichit la cate trele husmetu-rile inca de cate (Ike parale, adica la dijrnaritil i oeritd, peste parale diece ale vendiaril a-nului trecutil si bez trei parale ale prosthichiului, pentru trebuintia chieltuelilord Adalii, al-te douo parale, cu care se facil la fiesi-care husmetii parale cinci-spre-diece, Or la villa-ricid peste parale opal, insa cinci ale vendiaril si trel ale prostichiului, erasi cate dOue pa-rale, si sa se fad parale diece, fiindii-ca cu acestil chip% atatd cumperatoru ce va fi aldacestord husmeturl nu are nicl o paguba, de vreme ca cu acestii prosthichid prin contractili se da dela cochil-vechi, si lacuitorilord este o bagatela, ca-ci plates& acesti prosthichid,fiindd mai cu usiurare a respunde acesta datorfe pe drepte bucatele lord, de Cad canddtots banil pentru plata salahorilorii si a caralord pans la sfirsltu lui Maid, s'ar inplini cucisla pe lude &Li de catre densii, Or hotarirea cea de s6virsitt remane a se face de catremarfa ta. 1815 Apr. 26.

XXVI

Mecum aapien de imprnmntare dela kir G. Gathelarie.

Ion Ioanu Georgie Caragea W. boj. mil. i gospod. zeml. Vlah.

Vedienduse si de catre not acesta obscescd zapisd aid parintilord archierel si ald obscildumnealord boerl, urmatord intru tote anaforalii ce drag de catre parintil archierel si ob-scea dumnealord boerilord ni s'ad facutt dela 11 tad a acestil luni, intarimd domnfa measpre a-si aye fiintia si urmarea sa nestramutata, ca sa fie adica rafuitii din adaosuld dijmaritu-lul si a oeritului viitorulul and cu letd 1816, intocmai precumd se aratb, mai giosd, care a-daosd fie si zMogil acestil inprumutari , pad, la cea des6vIrsIta r6spundere, spre malmulta incredintiare a inprumutatorulul. 1815 Noemv. 19.

(pecetea gospod) Vel-log

Dupa multa si netagaduita trebuintia ce are tiera a se inprumuta tl: 420000, spre re-dicarea ostirilord din Craiova, ce all fostd oranduite de pre-innalta si vrednica de inchinaciu-ne inperat6sca porunca in potriva Adaliilord, gasinduse mal anthill mijlocd de respundereaacestord banl din adaosuld dijmaritului si ald oeritului anulul viitoru cu letil 1816, precu-mit in deosebita anafora ce amd facutil catre marfa sa voda se arata pe largu si cu deslu-sire, incredintiamd cu acestil obscescii zapisti, adeveritil prin iscaliturile nostre, ca la acestamare trebuintia inprumutatti tiera tl: 420000, adica patru sute doue-dieci de mil lei,dela dumnealul kir Georgie Sachelarie, care banl sa se respundia dumisale din adaosuld cemai susd adica a dijmaritului si a oeritului viitorulul and cu letii 1816, inpreuna,cu dobanda lord po tl: siepte si jumetate la punga pe luna pana la cea de sevirsitilrespundere ;si spre mai buns incredintiare i se da zillogd mai susd numituld adaosti de dijmarituldsi oeritulit viitorulul and cu lett. 1816, ca sa fie platitil si refuitti de acesta inprumutare,fart catusi de pugina pricinuire 1815 Noemv. 13.

Ungro-Vlah Nectarie, Costandie Buzed, Costandind Filipescu vist , Radu Golescu biv-vel-band, Grigorie Brancoveanu, Costandind Cretiulescu, Barbu Vacarescu vel-vist., Dumitras-co Racovitiii, Costandind Balaceanu vel-vorn., Michalache Manu vel-vornicti, Istrate Cretin-

O.

salt dfsu,

'lit

s'ati

Page 385: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

392 TESAURII DE MONUMENTE ISTORICE

lescu, Dumitrache Racovititt, Grigorie Baleanu Grigorie Filipescu, TheodoracheMaresca vel-vornicd, vel-log., Costandind Filipescu log., vel-log., vel-log., Alecsandru Fill-pescu vel-vornicd.

Ion Ioanu Georgia Caragea W. boj. mil. i gospod. sem. Vlah.

Priimita fiindti domnfi mele aretarea si chibzuirea ce ni se face printeacesta anaforaa parintilord archierel si a obscil dumnealord velitilorti boeri halea si manzill, o intarimtidomnia mea, si hotarlind ca sa se urmeze adaosuld si pe anuld viitori cu letd 1816, la a-ceste (Mite husmeturi dijmaritu si oeritu, spre indeletnicirea respunderii cheltuelilord Adalil,intocmal dupe coprinderea ce mai giosu se arata, care adaosu sa fie zalogti la kir GeorgieSachelarie pentru tl: 420000, cu care ad inprumutatd tiera in trebuintia mai susti numite-lord cheltuell, dupe cumil se adevereza prin obscescd zapist ; dreptil-aceea si poruncimil dum-nealui vel-vist., acumd de o cam data pane la respunderea banilorti acestul adaosti din huz-meturi sa se face venitu la vistierfa domnfi mele inprumutarea de tl : 420000, er dupe cese va plati si se yard rdul cu cea intocmita dobanda a lord, atunci se va face venitti aceldadaosit si se va stinge inprumutarea din catastisiele vistierfi ca o socotela refuita si isbranitti

1815 Noemv. 15.(pecetea gospod). Vel-log.

Pre-innaltiate Donne

Dupe luminatu pitacti ald marfi tale scrisd dela 10 ale urmatorului Noemv., si coprin-dietord ca cu ajutoru milostivului Dumnedied prin puterile biruitorelorti ostirl ale pre-pu-ternicului nostru inperatd (a caruia marire fie vecinica intru slave si biruintie) se apropiesevIrslrea necazurilord Adalil, prin care se iuvesce intru fiintia si cu bucurfe la tots opsceaisbavirea acestil ticalose tierl, si ca nu pugina cheltuela urmanduse, sa vedemd socotelile ces'ati trimisd innaltimii tale de catre dumnealul caimacamu Craiovii , asupra carora facendilchibzuirea respunderil, sa aretamd innaltImil tale prin anafora, dr mai cu deosebire sa do-vedimd acumti de o cam data mijlocti a se gisi in sorocti de cinci sad multi"' opal dile, tl :400000, adica patru sute de mil, carii sa se respundia spre cea de sevIrsItti isbavire, ca-ci

chipd nu este prin putintia a se redid ostirile ; intocmai urmatori fiindti, eta a-sta-di la 11 tote ale urmatorului stringendune cu toff la sfanta mitropolfe, amti cerutti malAntal socotela ce s'ati trimisti de catre dumnealui caimacamu, si aunt vediutti ca este in-tocmita dela Julie trecutd, adica in urma socotelil ce ni s'att mai aretatti dela Noemv. aldanulul trecutti si pans la sfirsItu Jul Iunie alu acestul urmatorti and. cu letti 1815, pentrucare s'ati facutii chibzuirea si prin anafora s'ati aretatil marfi tale, si cumca se aduna ace-sta socotela in suma de tl: 602219, adica siese sute Mile mil dime sute noue-spre-diece, O-a. la 15 ale urmatorului Noemv., asia-dar chibzuindune de unde este mijloct a se r6spun-de acesti ban', altd venitd nu amd pututti gasi, de ca' sa se urmeze adaosti la clhe huz-meturi ale anului viitorti, adica la dijmaritti si la oeritu, si acestti adaosti sa fie cu o para.mal peste ceea ce s'ati urmatti inteacestii and cu obscesca anafora, er din tots sumavendiarii scadienduse pe sema domnfi banii ce vord analogisi dupe vechiuld obiceid, eel deaclaosti ce volt remane sa se dea in socotela sumii ce mai sus' se arata de tl: 602219, a-elintr'acestu chipti facendune socotela, intocmindti insa vendiarile precumd s'ati data inteacestuanti, se ajunge banil; si spre mal buns pliroforfe a marfi tale, insemnaramil la vale si soco-tela ce amii facutti :

vel-vornicd,

multi!

intealta

Page 386: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

CONDICA DE CHRISOVE A LW. G. CARAGEA VODA 393

ti :

260000, s'ad vendutd dijmaritu, po parale 10 litra.367000, s'ati vendutit oeritu, asemenea po parale 10.627000.188100, analogisesce celii din urma adaosd de trei parale numai dela aceste dOue huzme-

turi precumil s'ad vendutti dupd opscesca anafora in socotela cheltuelilord Adalii.851100.62700, ipacit analogisesce adaosti de o park peste cele trei la tl: 627000.

877800, se adund peste totti venclienduse po parale 14 amendoue.242333, se scadd cei ce ad sit remae pe soma domnfi dupd vechiulti obiceid, insa:

ti:120000, dijmiiritu, socotinduse po bani 14.122333, oerituld, asemenea socotinduse po bani 10.242333.

635467, remand a se respunde in mai susti numita sums. Er dupa, sevirsirea acestil chib-zuiri vediendii trebuintia numerdtoril nettigaduitd, acumti , si mai vertosti dupd, coprinderealuminatului pitacti alit marii tale prin care ni se poruncesce a se gasi in sorocu de cinci di-le sad multi' optd, tl: 400000, la care trebuintid si cu osebire privindd ca pentru ore a tierii, amd intratti in vorba acestorti bani spre redicarea ostirilorti din Craiova, si ye-diendil cd, altti mijlocit a se numera, nu este decatd a se lua cu inprumutare, amti chematatad acil in mitropolie innaintea nostrd pe kir Georgie Sachelarie, si facendul cunoscuta ma-rea trebuintia cumil si binele ce are sd, sevirsiesca de obsce la toti de va face acesta in-prumutare, cu tote CA ad provalisitti neindeletnicirea inprumutarilord ce se urmeza, nu dinnevointia ci din pricina trebuintil ce are fiesi-care asupra negotiului, dar in cele dupa ur-ma cunoscendit insusi grabnica si netb,gaduita trebuintia s'ait aretatii cu totti oserdnicl,duinduse ca negresitd pan& in sorocit de diece dile va numera, tl: 400000, unde i se va po-runci, danduise insa si tl: 20000, agio po tl: cinci la sutd, pentru paguba ce dice ca are acerce cu trasulti politilorti din alte piatie, cumii si incredintianduse cu zapisti din partea tie-rii, adeveritit prin iscaliturile nostre tuturord, si intdritu si cu luminata pecetea marii tale,prin cancelaria logofetfi divanului, danduse si printeacesta plecata a nostra anafora zaloguspre refuirea acestii inprumutari, adaosulti dela vendiarea dijmaritului si a oeritulul a viito-rului anti cu letti 1816, care, spre mai bung iucredintiare a numitului inprumutittord, binear fi, de se va socoti de catre innaltimea ta, sd, se vendid de se volt gasi mu§terfi dupd cal-carea letului 1816, facenduse havalea cumperdtoru ca in vreme so, respundid banii ce se va cu-veni inprumutdtorului; asia-dar amu si Matta zapisuld inprumutarii de tl: 420000, adeve-rinduld cu toti, si l'amti datti in mina numitului negutid,tord, care intArinduse de catre in-naltimea ta, i se va porund unde sa respundid banii, er pentru oresi-ce lipsa ce firesce seurmeza dupa a nostril, chibzuire din socotela dobandii ce are sa se respundid inprumutato-rului pand la spargerea zapisului, dicemti, de se volu vinde aceste done buzmeturi cu maimare pretiti de catti estimpti, sa se respundia dinteaceld adaosti, or de se vord vinde pre-cumti s'ad vendutti inteacestit and sad si mai pucind, sa se faca cadiuta indreptare cu chi -pulS ce se va socoti. Acosta este a nostrA parere, pentru care dupd porunca nu lipsiramda o face cunoscuta marli tale, er anil innaltimil tale fie dela Dumnedieti multi si indelun-gati intru fericire. 1815 Noemv. 11.

Ungro-Vlah. Nictarie, Costandie Buzeit, Costandinti Filipescu vist., Radu Golescu biy-vel-banii, (etc. etc.)

50

isbavi-

fligA-

Page 387: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

394 TESAURO DE MONUMENTE ISTORICE

XXVII

°wenn zapian de inprumutare dela dumnealui loam' Mesh.

Ion Ioanu Georgie Caragea W. boj. nail. i gospod. zeml. Vlah.

Dumnealul vel-vist. priimitg fiindit domnii mele acesta anafora a dumnealoril boerilorti,poruncimti ca sa se pue in lucrare, cu urmare intocmai precumti mai giosti. se coprinde.

1815 Dichemv. 5.(pecetea gospod). Vel-log:

Pre-inndltiate Domne

Dupe luminata porunca math tale ce prin pitacti ni s'att' data pentru madeoa lipsii le-filord ce au aretatt innaltimil tale dumnealui bivvel-band Grigorie Brancoveanuld. naziruldcasii lefilord, ca lipsescti casii pang la sfirsItulti viitorului Genar. tl: 213000, cumcg nu potefi suferita la parintesca ingrijire ce a! innaltimea to pentru lacuitori de a fi superati cu ca-tusi de pucinti la acesta lips., ci sa gasimil mijloculd inplinirii din alta, parte, si sa aret'amtimarii tale prin anafora; neamu adunatti aici la domnesca marii tale curte, si altu mijlocitnu puturanati gasi decatil sa se vendia vinariciu anulul viitorti 1816, cu adaosit de dOue-diecisi dot de ban! peste eel canonisiti din vechime cinci ban! de vadra, , adica din ban! 31 ceau fosta estimpti de vadrg sa se scadig ban! patru, ca sa cunoscg lacuitorii usiurintia, si laanula viitorti sa se vendia peste tote pc) ban! 27 de vadra, care facti parale none i parpa-rula dupe obiceiti, si vendienduse inteacesta chipti dupe as emenarea vendiaril acestui anti,urmeza sa prindia adaosula tl: 225831, ban! 40, precumii se arata in socotela mai giosti:

ti: bara:

335833:43333:

40,40,

292500: --,66668: 80,

225831: 40,213000: ,

12831: 40,

s'ail venclutit estimpti, po par. diece si unit banti.eel ce analogisescu pe patru ban! de vadra.remand vendienduse po ban! done-died si siepte adicit none parale.se scadd cei ce se cuvine pe cinci ban!, si remand pe sema domnii, si a mi-Mord ce sunt herezite prin chrisOve domnesci.remana a! adaosului.se scadd dintr'acestia cererea casii lefilorti ce are pang la sfirsitulti lu! Genar.mai prisosesca.

Dar ffindu-ce, pant la numeratorea banilord viitorului vinariciu este indestule. zebavasi casa lefilorti nu p6te sä aiba acesta, adastare, fiindd indatorata a face respunderea lefilortila oranduita vreme, mai vertosil ca intre lefasi sunt multi omeni sermani caril numai la a-cesta lefa nedejduesca, amti socotitit cg se cuvine sa se fact erasi o obscesca inprumutarecu zapisit adeveritil prin iscaliturile nostre, puinduse si dreptil amanetti pentru sigurantiainprumutatoruluT adaosula acestul vinariciti ce mai susti se arata, intocmal precumti ur-mata si la trebuintia cheltuelilorti Adalii la cele-lante huzmeturi a dijmaritului si a oeritului,care ban! sg, se respundia tot! in cath. la casa lefilora , ca sa pota dumnealui fratele

Grigorie Brancoveanuld sa intimpine trebuintia si sa multiumesca pe tot! le-fasii de drepth left ce au a Ina pang la sfirsitulit viitorului Genarie; pentru care amti

cu toti pe dumnealui-fratele vel-vist., ca sa gasesca vreunti negutiatora sa inprumutecasa lefilorti cu tl: 213000, ce are lips., incredintiandulti cu chipula. ce mai susti aretamit,si fiindti-ca inprumutatorulti dupt pilda ce avemti si dupe can6nile negutiatorfi urmeza sa,cera si agio si dobanda, po tl: siepte si jumetate in punga pe lung pans la vremea vinari-ciului, care ban! p6te sa se urce pans la tl: 40000, si prisosula din adaosti nu este mai multi'decatii tl: 12831, ban! 40, precumti se arata la socotela mai susti, si lipsescu aprope de tl:28000, dicemti ca de se va vinde vinariciuld cu pretiti mai mare decatii inteacestti urmg-

bivvel-bandpoh-

tad

Page 388: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

CONDICA DE CHRISOVE A LUI I. G. CARAGEA VODA 395

Ord anti, sa se dea si acelti adaosii tote inteacesta socotela de agio si dobanda, er de valipsi oresi-ce dupa vendiare, fiindti o bagatela, O. se fad de care vistierie cuvinciesa chib-zuire, dupa chipulti ce se va socoti, si de se va ga'si cu tale de cite innaltImea ta.

1815 Dichemv. 2.Ungro-Vlah Nictarie, Costandie Buzeti, Costandinti FilipescA vist., Radu Golescu biv-

vel-bank (etc. etc.)

Ion Ioanf's George Caragea W. boj. mil. i gospod. zem. Vlah,

Vedienduse si de catre nol acestii opscescti zapisu a pArintiloril archierei si alti op-scii dumnealorti boerilork urmatoril intru tote anaforalii, ce erAsi de catre parintii archiereisi opscea dumnealorti boerilorti ce ni s'ail fAcutii dela 20 ale trecutil lunil lul Noemv., si-ldintarimu domnfa mea spre a-5l aye fiintia si urmarea sa nestramutata intru tote intocmalprecumti mai giosti se arata.

1815 Dichem. 12.(L. P.) Vel-log.

Dupa netagaduita datorie ce are tiera a se inprumuta tl. 223650, adica Uwe sute &me-died' si trei de mil siese sute dud-died, spre intimpinarea lipsil lefilorti ce este ca sa seplatesca, celord ce slugescti tieril pans la sfirsItu viitorulul Genarie, &incluse mijlocti maiAntaiii de respunderea acestorti ban' din adaosulti vinariciului anului viitoril cu WA 1816,precumti mai pe largo cu deslusire se arata prin anaforaoa ce amti facutii Cate mArfa sa vodkincredintiamti cu acestA opscescti zapisti adeveritti prin iscaliturile nestre, ca la acesta tre-buintia s'ati inprumutatti tiera tl : 223650, adid, doue sute doue-dieci si trei mil siese sutecinci-dieci, dela dumnealul bivvel-vist. Ioand Mosh, care bani sa se respundia dumi-saledin adaosulti vinariciului din tot& tiera a anulul viitorti cu letil 1816, precumil mai sus s'atldisti inpreuna cu dobanda lora Cate tl: siepte si jumetate la punga pe lunk pans la cea desevIrsItArespundere, er de nu se va ajunge suma adaosulul vinariciului spre desevirsita refuire a a-cestul zapisk sigurivsindti pe dumnealul inprumutatort printeacestil zapisti, Ca, de se va in-templa la anulti viitoril scadere la rodirea viilorti, si nu va coprinde adaosulti vinariciuluisuma ce va aye sa iea inprumutatoru, lipsa ce va fi sa se adaoge on la acelasl vinariciti sailla oeritu din anulti viitorii; si spre mai buns incredintiare i se da dumnealul z'alogii mai sustinumitu adaosti de vinariciti, ca sa fie platitti si Widta de acesta inprumutare cu chipu cese arata, fad catusi de pucina pricinuire. 1815 Dichemv. 1.

Nictarie Mitropolitti, Costandie Buzed, Costandinti Filipescu vist., Radu Golescu bivvel-bank Costandinti Cretiulescu vel-banti, Dumitra§cu Racovitia vornicti, Michalache Manu vel-vornicti, Grigorie Filipescu vel- vornicti, Theodora Vacarescu vel- vornicti, Michalache Raco-vititi vel-log., Scarlatil GrAdisceanu vel-log., Fotache StirbeiA vel-log.

XXVIII

Anaforaoa dumnealui vel-vist. pentru poslujnici.

Pre-inneiltiate Domne

La letti 1814, innaintea intocmiriI asiezamentului, prin opscescti chibzuire a pre o sfintiisale parintelui mitropolitu tieril i a iubitorilorii de Dumnedieti parintil episcopi si a tutu-rod dumnealorti velitilorti boerl halea si manzili, s'ati datti hotarire ca prin dol boerl, adichdumnealul bivvel-vornecA Barbultt Vacarescu si dumnealul bivvel-vorneca Grigorie Baleanulti,sa se facA alegirea catastisilorti poslujnicilork si dupa chihzuirea ce volt face dumnealorti,sa se hotaresca, cats se cuvine sa aiba fiesi-care, privindil insa la acesta ca sa se pazescA

Page 389: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

396 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

caderile tuturord de opsce dupit starea mosfilord si dui:A haractirul obrazului, dupa care sistringenduse dumnealord numitii boeri la unit locd, au facutti alegirea .ce ad Cu talepe carea danduo in theorisis opscescd la sfanta mitropolfe s'au mai mdreptatd, si in celedupa urma s'aii data carald prin sfatu tuturord, ca suma poslujnicilord in OM tiera sa nufie mai multi decatit 10546, precumil acestd alaturatil cath. suptit No. 1, care s'au fostilpAstratu atunci in vistierfe, dreptd match numerului celui hotaritu, se arata cu deslusire, in-semnanduse cati are sa remae pe numele fiesi-caruia.

Inteacesta alegire si hotarire puindd temeitt si vistierfa, siat intocmitii ponturileasiezamentului cu asemenea coprindere dicendd .1a fiesi-care judegid suma poslujnicilordacelui judegiil are sa remae atatia, dupa osibitil cath. ce se trimite, si acesti atatia de-la tote judegiele i polithia Bucurescilord se cuvinia sa coprindia numeruld celti de op-sce hotaritd, dar in ce chipd s'au lucratd acesta urmare, nu scut, ca, in locil de 10546,ce se cuvenia sa remae dupa venirea catastisilord asiezamentarilord, s'au pomenitd vistierfacu 16660, care va st. did, nu numal prisosd peste cei hotariti, ci si peste cei sciutivistierfi mai multi'', si celd mai de mirare lucru este, ca intr'aceste catastisie se coprin-de si obraze care nici cumil nu au fostil cunoscuti vistierfi ca ad poslujnici; eu instsluga marfi tale, dupa datorfa ingrijiril ce trebue sa and la slujba ce mi s'au incredintiatd,vediendd cu osebire catahrisis inpotriva hotaririi opscil dumnealord boerilorii, amft asternutdacesta alAturatit cath. suptil No. 2, coprindietord numai de suma poslujnicilord du prin ju-degie i orasiele dupa afara, cumil si altu cath. de suma poslujnicilord ce se aft aid in po-lithia Bucurescilord, si areal marfi tale plecata mea parere : Poslujnicii Bucurescilord sa, re-mae buns nesuperati ca unit osebitu hard, atatd pela boeri, cumd si de mare trebuintia lanisce omens semi si jupanese veduve, sad si de i se va face vreo alegire si vreo puginaindreptare la unile obraze, sa se fact. prin vistierfe, er pentru poslujnicii dui:a afara, adica,dela judegie i orasiele duprin judegie, sa se oranduesca trei-patru boeri ce se volt hotaride catre innaltimea ta, emit puindil de isnova suptd vederea dumnealord tote aceste catas-tisie sa fact alegirea ce volt chibzul pe judegie, dupa cea d'intaid opscesca hotarire a dum-nealorti, facenduse insa acesta musaadea la suma de 10546, ce s'au fostil hotarittl atunci sase socotesca numai pela judegie, er nu si in orasiu Bucurescilord, remaindil acestia din orasidpe din afara, precumd s'au dist" mai susil, curet si peste cei hotariti la untie obraze sa re-mae precumd s'au intocmitit la asiezatnentd, fiindd trebuinciosi dupa startle mosfilord dum-nealord uncle '1 ad. Asemenea sA se deosebesca si vieril celorit ce vord fi avendit numal viier nu si mosff, i pescarii pela unile obraze cu deosebire, ud(' o bagatela si hard obicinuitddin vechime ; er dupa ce se va face acesta alegire si se va area marfi tale prin anafora decatre dunmealord oranduitil boeri, pe de oparte aceld alesu cath. sa se tie in domnesca vis-tierfe, dreptii match si suma, legiuita a fiesi-caruia, er pe de aka parte sa se scotia catas-tisie pe fiesi-ce judeciu, ardtatore de cat! are sa tie fiesi-ce obrazd, si sa se trimitia isca-lite dela vistierfe catre dumnealord ispravnicil judegielord, poruncindulise ca suma ce se co-punde inteacelti cath. sa o cumisca de bunt poslujnici, er prisosuld ce va fi, pentru careSi acesta se vord trimite osebite lot, sa-i incarce pela sate cu lude, corispondarisinduse pen-tru starea si pirlegiu lord cu vistierfa. Asemenea sa incarce si pe cei ce vord fi cu totunecunoscuti vistierfi, si dupa ce va lua sovirsire acesta asiediare de catre ispravnicl, sa tri-mita si dumnealord la vistierfe catastisie, ardtandil anume pe poslujnicii ce are fiesi-ce o-

numindil cu deosebitil condeitt pe vieril celord fart osii, i pe pescarii pela judegielece volt fi, a carora suma sa se adune intocmai dupa ceea ce li se va trimite dela vistierfe,trimitiendd asemenea si perilipsis de ludele cu care volt sport judegiele pe plas1 si pe sate,ca sa se vadia in fiintia folosuld acesti! urmati. Dar dupa acesta deslusita intocmire sit fiestrajnica porunca a marfi tale, ca sa nu mai alba vote ispravnicil nici a schimbh poslujnicinici a da altii in loculd celorti morti aid a adaogb, peste cath. ce li se va trimite, ci unileca acestea sa se fact cu porunca dela vistierfe, si vistierfa va ingriji ca sa fie totdeauna sumacea hotarita in peril fart a se mai inpugina. ca unit luau de opsce hotaritil, priimitit si ma-rfi si intr'acestti chipd sa se pazesca, totdeauna nizamuld hotariril; asemenea sa se in-datoreze ispravnicil ca sa dea fol iscalite in mainile pa'rcalabilord, aretatore de numele po-

gasitd

brazd,

tale,

Page 390: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

COND1CA DE CHRISOVE A LUI I. G. CARAGEA VODA a97

slujnicilorti ce volt fi in fiesi-ce satti, ca sa se fad sciutd si lacuitorilorA acesta hotdrire, sjsa nu li se iea Omeni din satti candu va fi vointia slujbasilorti,. fiindti-ca acesta este sprederapinarea satelorii, si din anti in anti sa se prefacd catastisiele judecielorti anurne, ca safie totdeauna sciintid cu ldraurire de numele acelorti omens ce se volt afla suptti numirea

si sti nu se strAmute nici odatd prin scadere suma ce se va hotdri la fiesi-eine, er hothirea cea de sevirsitti romdue la buna-vointia marli tale.

1815 Noemv. 29.Vel-vist.

Pre o sfintia to pdrinte mitropolite si sfintia sa iubitorilorti de Dumnedieti episcopi sitoti dumneavestra veliti boeri halea si manzili, sa theorisiti aretarea ce ne face printeacestaanafora dumnealui vel-vist., si chibzuindti cele cu cale sa aretati domnii mele in scristi.

1815 Noemv. 29.Vel-log.

Ion Ioanu George Caragea W. boj. mil. i gospod. zena. Flak.

Mdcarcd peste suma poslujnicilord ce se coprinda in obscesca anafora ot letu 1814 Maid8, peste adaosulti ce s'ati mai lasatil la unile obraze in urma acestil intocmiri (bez vieril ce-lora ce au numal vii, i pescaril deosebitelorii obraze) se mai face acumu si osebitil adaostide poslujnici) ce gasescii cu cale sfintia lord pdrinti1 archierel si dumnealorti boeril printea-cesta opscesca anafora, dar in randulti boerilorti pamenteni sunt si aka salalluitisi asiezati aid in pam.entuld tieril cu starea casnicii lord dupd vremi, unit insa mai din na-inte , altil mai din urn* si au remasii nestramutati de aid, care toti acestia s'ail cinstitudupd cuviintiti si cu cinurl de boeril, avendti aid si case i mosil (pi ecumit sunt si chiartidin eel trecuti in cath.), si unil ca acestia ce nu s'ati trecutu in cath. si au mosil ca niscepdmenteni aventhi trebuintia si cb." dere de poslujnici, priimitn este domnii mele de a se inplir-tad si aceia de acestti domnescti aid nostru hard de poslujnici, dupd, intocmirea poslujnici-lorti ce s'ati hotaritti prin opscesca anafora ot letti. 1814 Maid a phrintilorti archierel si adumnealorti velitiloru boeri halea si manzill innaintea asiezhmentului. Dreptti-aceea, inpreu-nä si cu adaosu de mai sus& aretatil, intariniti domnia mea si acestti de acumti opscesca a-nafora, si poruncimti dumnealui ca intocmai sa se urmeze

1816 Genar. 25,(pecetea gospod). Vel-log.

Pre-inmiltiate Domne

Dupd luminatd porunca mdrii tale adunandune cu toti aid la domnesca curte,aretarea ce ati fa' cutti mdrii tale printeacesta anafora dumnealui vel-vist. pentru ran -

dulti poslujnicilorti, la care facendti si not cuviinciesa chibzuire, aretamti innAltimil tale casuma poslujniciloru ce prin sfatti opscescii s'ati hotdritti a fi 10737, si aretatti indrii taleprin opscesca nostra anafora cares s'ati intaritti si cu luminatd pecetea marii tale, se cuvi-ne sa remde totdeauna a se pAzi nestrAmutata, dinpreund insa si cu adaosulti de poslujnicice s'ati mai lasatil in urma acel intocmid la unile obraze, fiesi-cdruia cute catil s'ati soco-tilt dupd starea si trebuintia mosfilorti ce au, i vierii celorti ce au numal vii dr nu si mo-sit, si pescaril unora deosebite obraze, fiindu o bagateld, si obicinuitti din vechime a ave a-cele obraze pescari, i poslujnicii de aid din orasiu Bucurescii, ce s'au lasatti erasi pe seinaobrazelorti ce-i ail; si osebitti de acestia, fiindii-cd unile obraze din boeril pamenteni ce lise cuvine sa alba% poslujnici, si la intocmirea catastihului sumii cel hotarite de 10737, s'atiuitatti de nu s'ati push, sa se dea acumti si acelora trebuinciosi poslujnici dupd starea fiesi-

er cei-lanti prisosescil din suma adaosului ce aratA dumnealui vel-vist. ca ssafigasitu dupa catastisile boerilorti asiezamentari, sa se fad venial vistierii, cumfi si nizamulti

poslujnicilord,

vel-vist.

emu ve-diutii

s'ail

canna, cat'

tiinda-ca

Page 391: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

398 TESAURU DE MONUMENTE ISTORICE

ce au chibzuita dumnealui vel-vist. a se urma de acumu innainte la acesta madea a posluj-gasita si no cu tale, si se va dh luminata porunca math tale de a se pune

in lucrare si a se urma intocmai, dr hotarirea cea de sevirsita remane a se face de catremarfa ta. 1816 Genar. 12.

Nictarie Mitropolita, Costandie Buzeti, Cost. Filipescu vist., Radu Golescu vel-banti, (etc.)

XXIX

Anaforaoa dinnnealorn velitilora boeri pentra a se bitirdisi in bani salahorii si carile ce nrmeza a se da din tierain lucru cetatiloru inperatesci.

Ion Ioanu Georgiu Caragea W.. boj. miL i gospod. semi. V/ah.

PriimitA fiinda domnii mele acesta obscescA anafora a parintilorti archierei si a dum-nealorti boerilorti, o intarimh domnia mea, si poruncima domnia mea dumnealui vel-vist. säse fad domnescile nostre porunci catre ispravnicii judegielora, coprindietore intocmai pre-cumt mal giosh se aratA. 1816 Martie 26.

(pecetea gospod). VeI-log.

Pre-inndltiate Demme

Dupa luminatA porunca marii tale ce prin pitacfl ni s'ati data, ea priimith fiinda mariitale rugAciunea ce amii facuta prin anafora de opsce dela 7 ale urmAtoril luni, cu coprin-dere de a se bitirdisi in banl salahorii si carale ce urmezA a se 6, din tiers in lucru ceta-tilora inperatesci si inteacesta vary a urmAtorulu1 anti, pentru destoinicile cuvinte ce aretamaintr'aceeasi anafora, al bine-volt(' maria ta sä se indeletnicescA si acesta strAdanie a sera-cilora, si scriinda unde cuvenita, s'aa gasitti mijlocti de a se bitirdisi ; ci sA chibzuimttin ce chip sa se urmeze acesta inplinire dela tiers si sa aretama mArii tale prin anafora inscrisa : urmatorl fiincla neama adunatti cu totii aid la domnesca marii tale curte, uncle m-ail aretata dumnealui fratele vel-vist., ca la tote cetatile sunt trebuinciosi inteacesta anti3400 salahorl si 580 de cart pe luny, pentru care ne areta dumnealui fratele vel-post. cadupa oserdiosa silintia ce ai push maria ta s'ati catorthosith acesta bitirmea de salahorl side cart, a se plan de fiesi-care salahora si cad' pe di po tl: unula, bani trei-dieci, de careamt si remasti cu totii multiumiti si rugatori catre milostivula Dumnediei pentru acesta ma-re facere de bine ce al aretatti maria ta, catre seraca tiers cu acesta mare usiurintia ce i seface, Domnula Dumnediefl sit to pazescA intru lurninatu scaling pant la adenci betranetie cutote cele de fericire, ca sa, aiba ticAlosa hers totdeauna mangaiare si usiurintia la acesta feltde greutatI si nevol ce se intempla, ca dela unti pArinte doritorti ce amti cunoscutil pe ma-ria ta dintru'ntaiasI data ; si asia, fAcencla socotelA de trebuinciosil banl, adicg adunandti su-ma salahorilora si a carhlora in 3980, po parale cinci -dieci pe di, fact pe luny tl: 149250,si analogisindul la lude 16000 ce se atIA astAdI tiera, vine de lude po tl: 9, banl 40, pe luny,si acesta inplinire sa, se incept dela April. 1, indatorinduse boerii ispravnici ca dupA isto-vulti banilora al fiesl-ciriia luni sit trimitia la vistierie ecstracta si perilipsis de socotela,poruncinduse de catre rnAria ta boerilora ispravnici, ca sit infreneze pe zapcil a luh acestitl: 9 si bani 40, far de rasura si alth incArcatura, dandy si revasie zapciii iscAlite de densilla mainele parcalabilora pe fiesI-care lima de priimirea acestora bait 1816 Martie 21.

Ungro-Vlah. Nictarie, Costandie Buzeti, Costandina Filipescu, Radu Golescu, (etc. etc)

nicilord, remit

s'aa

.

Page 392: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

CONDICA BE CHRISM A LUI I. G. CARAGEA VODA

XXX

Anaforaoa ai intarirea pentru vendiarea hnzmeturilorn.

Ion Ioanu Georgia Caragea W. boj. mil. i gospod. oeml. Flak

Vedienduse si de catre domnfa mea coprinderea de mai giosu, ca de se va gas1 mu§-terid sa se refuiasch socotela ce se arath, sa se dea, er de nu, sa se vendia fiesi-care huz-metu in vreme, si priimita fiindune aretarea ce ni se face asupra acestil vendiari, amt indu-plecatd insine pe kir Georgie Sachelarie sa le iea inteacestil pretid, inch cu tl : 6374, maimultil peste acesta socoteld, adich peste tad dreptd tl : 1363357, din care, acesti tl: 6374,sunt adhogire dobandil pang la facerea zapisului de vendiare; pentru care si poruncimil dom-nfa mea dumitale vel-vist. sa se fach zapisuld vendiarii de acestd pretid pe numele numi-tului negutiatord, si respunderea banilord sa fie precurnd se arata mai giosti, adich cei le-giuiti bani din vechime al fiesi-caruia huzmetd O. se respundih in obicinuitele soroce in ca-sciurile cele sciute, dr banil adaosului dela tote sa se respundih la facerea contractului, pecare respundere sa ingrijesci dumneata a se lug opscescile zapise de inprumutare refuite cudobanda lord de sevIrsitd, si cautarea fiesi-chruia huzmetir sa se urmeze in vreme precumils'at urrnatil si in anii trecuti. 1816 Maid 10.

(L. P.) Vel-log.Pre-inmiltiate Domne

399

Duph luminath porunca marl" tale ce prin pita& ni s'ad data, ca sa ne adunarnd laand locd, si sa facemd chibzuire pentru datoria ce ni se arath ca mai este tiera datore tl:1356983, capete i dobilndi si agiile amendoue, spre a se ecsoflisl tots acesta datorfe ce oaretamit mai giosd in condee anume, in care sums a datorfi intra si dreptuld chmarii dom-nesci ce are a lug dela aceste trel huzmeturi, si se gAsi cu tale ca oerituld pe acestd anti letd1816 sa se respundia, de oe po parale doue-dieci si siese, i dijmhritu po parale 17 de litrh, sivinariciuld de vadra po parale diece, si &incluse cu acestd pretid, dreptd tots rh-fuirea si plata datorfi i a dreptului marfi tale la vreme, mud si tote cheltuelile si avaeturilecele canonisite, asia se vord da de acumd huzmeturile si va remane tiera slobodh de da,to-rie, fara a mai ave datornicii a mai cere dela tiera vreo dobandh, catd de puginh cerere ;er candit nu se volt gasi musteril a cumphra huzmeturile cu aceste addogiri spre refuireaa tots datoria tierii, urmeza a fi ingaduitori datornicii pans, se void vinde huzmeturile lavremea lord, si atunci li se va plati datoria, mud si dobanda cats se va face pang se voltvinde cate trele huzmeturile, insh dcesth vendiare a huzmeturilord cu adhogire ce se a-rata, peste respunderea cea din vechime obicinuita sa se fach numal pe acestd and, ca sa scapetiera odath de datorie, er de aici innainte sa se urmeze duph vechiuld obiceid, insh dijma-ritu po bani trel-spre-diece, vinariciuld po bani cinci, si oeritu po bani diece; acesth chib-zuire amd facutd si nu lipsimd a areta marli tale. 1816 Maid 8.

(anneal iscaliturile).

S0C0TELA DE BANII CE ESTE TIERA DATORE.tl. bani.

400000 a inprumutarea ce s'ad facutd dela kir Sachelarie.20000 a agio duph asiezh,mentuld ce ad fostd.

420000 A Noemv. 13, lett 1815.37800 a dobanda acestord bani socotinduse pe siese luni.

202219 » ipacd luati cu inprumutare dela numituld negutiatord, spre rafuirea socote-Mord celord panh la 15 Noemv. 1815, care s'ad aretatil la sfanta mitrop.

15166 51 dobanda acestord bani pe 5 luni dela 13 Dichem. panh la 13 Maid.235503 54 ipacu in trebuintia lipsii lefilord, insh :

musterfi

Page 393: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

TABLA TOMULUI II

L Ioppecourt, Histoire des troubles de Moldauie. (Istoria turburarilord dinMoldavia, de Ioppecourt). . 5-136

IL Lugubre Monamentum Annae Madylownae. (Monument"' lugubre la mormen-tulti And Mbvila) 137-144

III. Okolski, despre Movilescl 145-149IV. 7 Documente Ms. din biblioteca contelui Dzialynski din Kornik in Posnania 150-158V. Chronografuld Tierel-Rumanesci, de Dionisie Eclisiarculti. Ms. 159-236VI. Istorie a pre-puternicilora Inperat1 Othomani, de Iannache VacAresculii. Ms. 237-302VII. Condica din dilele mariel sale Ion Costandinii Alexandra Ypsilanti.' voevodt,

in care se trece numal fermanurl, chrisove, etc. Ms. 303-344VIII. CondicA din dilele mariel sale Ioaml Georgie Caragea voevodii, in care se

treat numal fermanurl, chrisove, etc. Ms. 345-401

FINELE TABLEI.

Page 394: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-

ERRATA CORRIGE

In tomult I o erore esentiale a remasa neindreptata:

Pag. 396 Gm GAN7104 7114

IN ACESTU TOMU:

Pag. 32, ord. 2, avehAs avea sa48, 11, Pasiac Pasia, 13, crediniosti credinciosti

334, inf. 4, pazisi OA si-- 364, 2, filothorimA filodorhuA

Alte erori de tiparia mai puginti insemnate usiorti le va indrepth lectorele binevoitoriu.Altele suet erori ale originalelorii care le lasarAmil ueatinse.

Page 395: Alexandru_Papiu-Ilariannte_istorice_pentru_România_-