alexandra mosneaga - vindecarea-psi

5/12/2018 Alexandra Mosneaga - Vindecarea-Psi - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/alexandra-mosneaga-vindecarea-psi-55a4d1a6a2b7e 1/112

Alexandra Mo ş neaga

VINDECAREA PSI Ş i tehnica deschiderii celui de-al treilea ochi



Cuprins:CAPITOLUL I ....................................................................................................................................................................... 6

Ce înseamnă să fii medium? ............................................................................................................................................. 6

COMUNIUNEA ............................................................................................................................................................... 7

CORPUL ASTRAL ............................................................................................................................................................ 9

AURELE ŞI CULORILE ..................................................................................................................................................... 9

CHAKRELE .................................................................................................................................................................... 11

KARMA SI ETICA .......................................................................................................................................................... 15

CE ESTE VINDECAREA PSIHICĂ? .................................................................................................................................. 16

ÎMPĂMÂNTAREA ......................................................................................................................................................... 18

IMAGINI VIZUALE ........................................................................................................................................................ 20

PROCEDEE SIMPLE DE VINDECARE ............................................................................................................................. 20

VINDECĂRI PRIN CREAREA IMAGINILOR MENTALE .................................................................................................... 23

TRATAMENTE LA DISTANŢĂ ........................................................................................................................................ 23

VINDECAREA CU AJUTORUL UNUI SPIRIT-MENTOR ................................................................................................... 26

CHIRURGIA PSIHICĂ SAU PSI ....................................................................................................................................... 27

CAPITOLUL III ................................................................................................................................................................... 29

Autovindecarea ............................................................................................................................................................... 29

TREZIREA ..................................................................................................................................................................... 29

B. Dirijarea energiei terestre şi cosmice ..................................................................................................................... 30

DESCHIDEREA ŞI ÎNCHIDEREA CHAKRELOR ................................................................................................................. 31

STAGNAREA ................................................................................................................................................................. 33

NEUTRALITATEA SI NONREZISTENŢA .......................................................................................................................... 37

ŞOCURILE PSIHICE ....................................................................................................................................................... 40

TABLOURI SI IMAGINI IRAŢIONALE ............................................................................................................................. 42

ŞTERGEREA INFORMAŢIILOR NEGATIVE DIN AURĂ .................................................................................................... 42

CITIREA AUREI ............................................................................................................................................................. 43

CITIREA AUREI CU OCHII DESCHIŞI .............................................................................................................................. 44



AUTOAPĂRAREA ......................................................................................................................................................... 46

COMUNICAREA ........................................................................................................................................................... 47

ÎMBINAREA IMAGINILOR ............................................................................................................................................ 48

CAPITOLUL V ................................................................................................................................................................... 50

Etape avansate de vindecare PSI .................................................................................................................................... 50

PURIFICAREA CHAKRELOR........................................................................................................................................... 50

STĂPÂNIREA CORPULUI .............................................................................................................................................. 51

CAPITOLUL VI .................................................................................................................................................................. 53

De ce se îmbolnăvesc oamenii? ...................................................................................................................................... 53

VINDECAREA PRIN PRELUAREA BOLII ......................................................................................................................... 53

TULBURĂRILE PSIHICE ................................................................................................................................................. 54

NECOOPERAREA PSIHICĂ ............................................................................................................................................ 54

NARCOTICELE .............................................................................................................................................................. 55

VINDECAREA PRIN CREDINŢĂ ..................................................................................................................................... 59

CREAREA SI DISTRUGEREA .......................................................................................................................................... 61

VISELE, VINDECAREA ÎN SOMN ................................................................................................................................... 63

ŞI CLASELE ASTRALE .................................................................................................................................................... 63

PREZICERILE, PRESIMŢIRILE SI VIEŢILE VIITOARE ........................................................................................................ 68

CUM SĂ NE CITIM VIITORUL ....................................................................................................................................... 69

MENTORII SPIRITUALI ................................................................................................................................................. 70

PROCESUL DE VINDECARE ÎN AFARA CORPULUI......................................................................................................... 72

CUNOAŞTEREA CORPULUI NOSTRU DE CĂTRE PROPRIUL NOSTRU SPIRIT ................................................................ 73

CAPITOLUL IX................................................................................................................................................................... 74

Deschiderea celui de-al treilea ochi ................................................................................................................................ 74

TELEPATIA ................................................................................................................................................................... 74

CLARGUSTUL ............................................................................................................................................................... 75

DESCHIDEREA SIMŢURILOR ÎN HIPNOZĂ .................................................................................................................... 77

CLARVIZIUNEA ............................................................................................................................................................. 77

TREPTELE MAESTRULUI ............................................................................................................................................... 79

CAPITOLUL X.................................................................................................................................................................... 84



Teoria şi practica tragerii spirituale cu arcul ................................................................................................................... 84

RESPIRAŢIA .................................................................................................................................................................. 88

EXERCIŢIUL RITMIC DE RESPIRAŢIE PRELIMINAR ........................................................................................................ 90

KEVALI (EXERCIŢIUL PROPRIU-ZIS) .............................................................................................................................. 90

PUNEREA SĂGEŢII ÎN ARC ŞI OCHIREA ........................................................................................................................ 94

ÎNTINDEREA ARCULUI ................................................................................................................................................. 98

EXERCIŢIU DE AMPLIFICARE A ENERGIILOR (FOALE) ................................................................................................ 100

LANSAREA SĂGEŢII .................................................................................................................................................... 101

ARCAŞUL PERFECT ..................................................................................................................................................... 105

„Oamenii nu vor ş ti niciodat ă c ă eu am distrus cuvântul.... Ş i oamenii niciodat ă nu vor ş ti c ă cineva i-a iubit atât de mult încât le-a distrus - ce dac ă numai pentru o clip ă ? - R ă ul cel mai necesar!.

Ruxandra Felicia Enache, KARMA Por ţ ile vi se vor deschide c ă tre lumi neb ă nuite. Iubirea a distrus

limitarea. Ea este arma ce v ă ajut ă s ă dep ăş i ţ i orice obstacol. Fi ţ i sinceri când v ă privi ţ i chipul în oglind ă , pentru a vedea ce sunte ţ i,nu ce vre ţ i s ă fi ţ i. Dac ă dori ţ i s ă v ă dezvolta ţ i capacit ăţ ile psihice,

arunca ţ i orgoliul în focul purificator ş i renun ţ a ţ i la victoriile de ş arte.Dac ă în aceast ă carte, care trateaz ă dezvoltarea capacit ăţ ilor psihice, vi se vor p ă rea ciudate ş i lipsite de seriozitate unele cuvinte sau idei, pe care le întâlni ţ i pentru prima dat ă , nu v ă gr ă bi ţ i cu concluziile. Pentru a folosi energiile care exist ă în voi ş i în Univers,trebuie s ă ş ti ţ i cu precizie ce anume vre ţ i ş i s ă v ă comporta ţ i în a ş a fel încât s ă vi se îndeplineasc ă visele. Uneori ve ţ i ob ţ ine succesul,alteori nu. Este posibil s ă r ă mâne ţ i uimi ţ i de împlinirea rapid ă a dorin ţ elor, sau nu ve ţ i ob ţ ine ceea ce v ă dori ţ i. Trece ţ i peste alte procedee de vindecare pe care le-a ţ i studiat ş i prin care a ţ i ob ţ inut succese. Revizui ţ i ce v-a încântat în aceast ă practic ă ş i ce e ş ecuri a ţ i avut. Nu toate maladiile pot fi vindecate, altfel cum s-ar explica moartea prematur ă ? Oamenii se nasc cu destinul deja scris, au liberul arbitru pentru a se orienta în via ţă , ceea ce exist ă poate fi schimbat de c ă tre Ceruri numai printr-un miracol. Vindecarea psihic ă este una dintre c ă ile spre eliberare prin care v-a ţ i putea ajuta semenii. A fi vindec ă tor este o Karma frumoas ă , un prilej ş i o



posibilitate de a- ţ i verifica gândirea, tr ă irile ş i observa ţ iile care v ă vor fi de mare folos în via ţă . Pacien ţ ii pe care o s ă -i ave ţ i nu vor pune pre ţ pe timpul dumneavoastr ă de medium. Aflând c ă pute ţ i face „minuni”, c ă pute ţ i vedea aura, c ă descifra ţ i destine, v ă vor cere aceste lucruri indiferent de locul în care v ă afla ţ i. Cu toate aceste inconveniente, faptul c ă ve ţ i deveni medium v ă v-a oferi

satisfac ţ ii. Ve ţ i avea posibilitatea s ă v ă dezvolta ţ i capacitatea psihic ă . În urma exerci ţ iilor f ă cute corect, ve ţ i avea posibilitatea s ă v ă delimita ţ i senza ţ iile propriilor sentimente, pentru a ş ti exact unde se termin ă ale dumneavoastr ă ş i unde încep cele str ă ine, s ă asculta ţ i ş i s ă observa ţ i f ă r ă s ă v ă implica ţ i în tr ă irile altor persoane. Teoria ş i practica deschiderii celui de-al treilea ochi, fiind studiate cu perseveren ţă , v ă vor aduce o mare mul ţ umire spiritual ă .V ă ve ţ i da seama de importan ţ a celor studiate în prezenta carte, de lucruri al c ă ror r ă spuns nu I-a ţ i g ă sit pân ă acum, ş i ve ţ i fi uimi ţ i de

cât de u ş or se face descifrarea tainelor universului omenesc.Lucrarea este accesibil ă tuturor acelora care au dorin ţ a de a face lucruri ie ş ite din limita ra ţ ionalului. Deschiderea clarviziunii ş i a altor sim ţ uri v ă va ajuta s ă percepe ţ i lucruri mai complicate ş i mult mai serioase decât poate percepe creierul uman obi ş nuit. Unele persoane posed ă nativ capacit ăţ ile mediumice, altele ş i le vor putea dezvolta studiind aceast ă carte. V ă doresc succes pe acest t ă râm al cunoa ş terii.

Alexandra Mo ş neaga

Maestru de extrasenzorial, bioterapie ş i psihoenergochirurgie de clas ă interna ţ ional ă ,Bucure ş ti, 1997



CAPITOLUL I

Ce înseamn ă s ă fii medium?

Da ţ i drumul la televizor pentru a urm ă ri un meci de fotbal.Dintr-o dat ă , într-o str ă fulgerare, f ă r ă niciun efort, ş ti ţ i care dintre echipe va câ ş tiga meciul.

Merge ţ i la o serat ă ş i întâlni ţ i o persoan ă pe care nu a ţ i cunoscut-o niciodat ă , dar sunte ţ i convin ş i c ă parc ă a ţ i mai v ă zut-o cândva.

Cunoa ş tem cu to ţ ii aceste senza ţ ii, pe care le consider ă m simple coinciden ţ e, le explic ă m cu ajutorul a tot felul de pseudo-teorii sau le

punem în seama norocului. Dar pe tot parcursul vie ţ ii ele ne înso ţ esc, ne dau senza ţ ia c ă am dep ăş it întâmpl ă tor un hotar tainic,c ă am p ă truns într-o zon ă vr ă jit ă , în care minunile sunt ceva obi ş nuit, iar noi suntem ni ş te zei, cunoa ş tem ceea ce nu pot afla muritorii de rând.

Aceasta este împ ă r ăţ ia propriei noastre realit ăţ i pe care o ignor ă m pentru c ă ne este team ă , sau poate pentru c ă nu o în ţ elegem, nu în ţ elegem în ce fel t ă râmul acesta este în leg ă tur ă cu

via ţ a noastr ă cotidian ă . Dac ă vom observa cum ne ocup ă m de treburile noastre de fiecare zi, vom constata cât de des venim în contact cu acest t ă râm tainic ş i de câte ori dirij ă m în via ţ a noastr ă lucruri necunoscute, dar pe care le-am putut recunoa ş te, acestea fiind de-o naturale ţ e uimitoare.

Ajutor aceste fiin ţ e din alt ă lume. În oricare din cazuri, ve ţ i ac ţ iona asupra nivelului psihic al Eu-lui dumneavoastr ă .

Noi suntem atra ş i mai mult de teoria animist ă , care ne este mai apropiat ă , reu ş ind astfel mai u ş or s ă g ă sim calea pe care fiecare

dintre noi este în ultim ă instan ţă creatorul propriilor sale tr ă iri.Procesul de studiere a capacit ăţ ii psihice r ă mâne oricum acela ş i ş i vom constata în ce fel se îmbin ă cele dou ă teorii.

Activitatea este aceea ş i, descoperirile sunt acelea ş i, domeniul de aplicare a cuno ş tin ţ elor noastre este identic. În toate cazurile este vorba despre lumea noastr ă psihic ă .

Unul dintre momentele de baz ă con ţ inute în aceast ă carte este faptul c ă în via ţă , în lume, în Cosmos, totul evolueaz ă a ş a cum este



prev ă zut chiar dac ă ne d ă m seama de asta sau nu. Aceasta nu înseamn ă c ă trebuie s ă ne întindem în pat ş i s ă a ş tept ă m s ă se întâmple ceea ce trebuie s ă se întâmple. Ambele teorii ne conduc spre acela ş i adev ă r: c ă trebuie s ă tr ă im din plin, în sens emo ţ ional ş i etic, c ă nu suntem lipsi ţ i de posibilitatea alegerii felului în care tr ă im.

Aceasta înseamn ă c ă ne este dat ă libertatea alegerii ş i tr ă irii vie ţ ii noastre în felul în care ob ţ inem satisfac ţ ia maxim ă , pl ă cerea cea mai deplin ă ş i mai adev ă rat ă .

Hristos spunea s ă -i d ă m Cezarului ce este al Cezarului ş i Domnului ce este al Domnului. Universul psihicului este un univers binar, în care Cezarul ş i Domnul primesc fiecare ce i se cuvine. V ă pl ă ti ţ i impozitele nu pentru c ă v ă face pl ă cere, ci pentru c ă impozitele trebuie pl ă tite. Tr ă i ţ i cu con ş tiin ţ a propriului EU, sau întru Domnul, deveni ţ i vindec ă tor nu pentru c ă aceasta v ă va face

mai ferici ţ i sau mai buni, ci pentru c ă aceasta î ş i are r ă d ă cinile în interiorul dumneavoastr ă .

COMUNIUNEA

Oricare ar fi baza religioas ă sau filosofic ă a form ă rii dumneavoastr ă , cunoa ş te ţ i teoria conform c ă reia „cu to ţ ii suntem un tot” sau chiar „totul este un tot”. Exist ă o stare sau un nivel de con ş tiin ţă în care aceast ă idee înceteaz ă s ă fie o în ş iruire de cuvinte ş i devine o realitate.

Poate c ă sunte ţ i deja familiariza ţ i cu aceast ă stare. Ea devine clar ă pentru numero ş i oameni care tr ă iesc sim ţă mântul iubirii atunci când simt c ă sufletul lor se contope ş te cu sufletul altei persoane.

Uneori, str ă duindu-ne într-un grup de oameni s ă realiz ă m un scop comun, tr ă im acelea ş i senza ţ ii de comuniune, de leg ă tur ă cu ceilal ţ i membri ai grupului. Aceasta nu reprezint ă decât un mic pas de la iubirea fa ţă de un alt om sau un grup de oameni, la tr ă irea

puternic ă ş i atotcuprinz ă toare a sentimentului de iubire ş i de contopire cu fiecare în parte sau chiar cu tot ceea ce ne înconjoar ă .Starea de comuniune este starea despre care vorbesc to ţ i sfin ţ ii

ş i în ţ elep ţ ii. Deocamdat ă îns ă , ne tr ă im propriul EU ş i mul ţ i dintre noi se împotrivesc st ă rii de comuniune, o evit ă sau se tem de ea,deoarece cred c ă în felul acesta vor fi lipsi ţ i de contactul cu propria individualitate. Nimic nu poate fi mai departe de adev ă r. De fapt, în aceast ă stare mistic ă de comuniune tr ă im mai puternic ş i mai deplin Eu-l propriu, a ş a cum este el în realitate. Mai mult decât în



oricare alt ă stare, devenim noi în ş ine, pentru c ă singurul mod de a tr ă i comuniunea deplin ă cu ceilal ţ i este s ă fii mai întâi în deplin acord cu ş inele t ă u.

Încerca ţ i s ă înv ă lui ţ i tot ce v ă înconjoar ă într-un halo de dragoste, numai a ş a o s ă reu ş i ţ i s ă deveni ţ i „UN TOT” care apoi este u ş or de modelat.

Aprofundând studiul acestei c ă r ţ i ve ţ i descoperi câteva exerci ţ ii simple, care v ă vor conduce la dezvoltarea acestui tip de tr ă iri.Exerci ţ iile sunt astfel alc ă tuite, încât cu ajutorul lor s ă pute ţ i avansa singuri de fiecare dat ă câte o etap ă . Nu trebuie s ă trece ţ i de la un exerci ţ iu la altul pân ă când nu sim ţ i ţ i c ă sunte ţ i gata pentru aceasta.

Citi ţ i cu aten ţ ie fiecare exerci ţ iu pân ă când st ă pâni ţ i tehnicile.Nu v ă descuraja ţ i când, parcurgându-le, nu ob ţ ine ţ i rezultatele a ş teptate. Relua ţ i-le când sunte ţ i mai odihni ţ i.

Una dintre primele etape ale procesului de vindecare este aceea de a aduce pacientul în stare de armonie cu vindec ă torul. Având harul bunului psiholog, acest lucru reu ş e ş te perfect. Dac ă iubirea dumneavoastr ă izvor ăş te peste oameni ve ţ i putea percepe toate lucrurile reciproc legate ş i interdependente, con ş tientizându-le ca p ă r ţ i ale aceluia ş i întreg unic ş i atotcuprinz ă tor.

Când „totul este un tot”, sunte ţ i elibera ţ i de necesitatea de a formula judec ăţ i despre lucrurile complexe. Aceasta este starea „în

afara binelui ş i a r ă ului”, în care nu exist ă nimic corect sau incorect,nimic bun sau r ă u. Când v ă transforma ţ i într-un observator,aflându-v ă în starea de comuniune, deveni ţ i un medium absolut.Dac ă a ţ i reu ş it s ă percepe ţ i informa ţ iile psihice, cu un foarte mic efort suplimentar, pute ţ i înainta pe calea însu ş irii deprinderilor de vindecare.

Informa ţ iile venite trebuie decodificate. Ele apar brusc, sub diferite forme - viziuni de corpuri geometrice, figuri de animale, peisaje, cli ş ee de filme - prin sim ţ urile proprii sau telepatic. Unii

vindec ă tori î ş i antreneaz ă corpul pentru a sim ţ i durerea persoanelor, dar nu este recomandabil, din cauz ă c ă prin acest procedeu boala trece la vindec ă tor prin corpurile energetice.

Între comuniunea cu ceilal ţ i ş i vindecare exist ă o etap ă intermediar ă . Aceast ă etap ă , în care se primesc informa ţ iile necesare, este cunoscut ă de mediumuri drept „citire”. Citirea psihic ă poate lua orice form ă , dar în toate cazurile este premerg ă toare procesului de vindecare ş i este o parte a acestuia.



Când dori ţ i s ă vindeca ţ i unul dintre prietenii dumneavoastr ă ,intra ţ i în starea de comuniune cu acesta, apoi întreba ţ i-v ă despre starea lui fizic ă . Cunoa ş te ţ i deja r ă spunsul, c ă ci în momentul acesta prietenul formeaz ă o parte din propria dumneavoastr ă fiin ţă .Pe baza informa ţ iilor pe care le-a ţ i primit, pute ţ i trece la vindecarea prietenului.

CORPUL ASTRAL

La fel cum ave ţ i o structur ă fizic ă , ave ţ i ş i o structur ă psihic ă ,alc ă tuit ă în principal din aur ă (emana ţ iile energetice care înconjoar ă toate fiin ţ ele vii) precum ş i din chakre (puncte energetice deosebite ale aurei).

Aceast ă structur ă este cunoscut ă sub numele de „corp astral”.El este capabil s ă p ă r ă seasc ă pentru un timp corpul fizic, fenomen cunoscut sub denumirea de „c ă l ă torie în astral”. Vom examina

leg ă tura dintre c ă l ă toriile în astral ş i vindecare în capitolul 8.

AURELE Ş I CULORILE

Aura nu exist ă numai în imagina ţ ie. Ea poate fi fotografiat ă cu aparate foarte sensibile, în experimente ş tiin ţ ifice strict controlate.Mediumurile folosesc citirea aurei pentru evaluarea s ă n ă t ăţ ii, a st ă rii mentale, emo ţ ionale ş i psihice a pacientului. Mediumurile v ă d aura în culori, dar adesea ea poate fi v ă zut ă sub forma unor unde sau alte manifest ă ri energetice (halouri cu forme strict definite).

Unele mediumuri nu v ă d aura, dar o creeaz ă închipuindu- ş i cum ar trebui s ă arate dac ă ar putea-o vedea. Alte persoane simt doar energia care înconjoar ă omul, f ă r ă a o exprima în imagini vizuale.Diferite tradi ţ ii atest ă existen ţ a unui num ă r de ş apte straturi succesive ale aurei.

Consider ă m c ă ne sunt pe deplin suficiente informa ţ iile pe care le ob ţ inem din citirea formei aurei.

O aur ă s ă n ă toas ă înv ă luie întregul corp din cap pân ă în

picioare, pân ă la câ ţ iva centimetri de corp. Unele persoane au o aur ă incomplet ă . De exemplu, dac ă ave ţ i o via ţă sedentar ă , v ă plimba ţ i rar ş i nu face ţ i exerci ţ ii fizice, de la genunchi în jos ve ţ i avea o aur ă sub ţ iat ă , rarefiat ă . Dac ă o anumit ă parte a corpului este afectat ă de boal ă sau a fost înl ă turat ă prin opera ţ ie ca urmare a unei afec ţ iuni patologice, în zona respectiv ă aura va fi mai slab ă .

Dup ă cum am mai spus, nu întotdeauna aura este v ă zut ă în culori. Încep ă torii o v ă d ca pe o fâ ş ie albicioas ă , ca o cea ţă v ă lurit ă .Pentru a o citi îns ă , mediumurile î ş i pun în func ţ iune „ecranul



mental” propriu, spre a vedea întreaga diversitate a culorilor aurei, pe care o folosesc în stabilirea st ă rii pacientului.

Chiar dac ă putem da o descriere general ă a semnifica ţ iei diferitelor culori ş i nuan ţ e, trebuie s ă subliniem c ă acestea pot fi v ă zute într-o percep ţ ie strict individual ă ş i nu exist ă dou ă persoane care s ă vad ă simultan nuan ţ e identice în aceea ş i aur ă . Dac ă dori ţ i

s ă citi ţ i caracteristicile aurei psihice, trebuie s ă ave ţ i o imagine general ă asupra semnifica ţ iei culorilor acesteia. Dar este mult mai important s ă putem vedea de fiecare dat ă în mod distinct fiecare culoare, ca ş i cum nu am fi v ă zut-o niciodat ă pân ă atunci, ş i s ă ş tim s ă descoperim din nou ce semnific ă aceast ă culoare într-un anumit context.

Aurele sunt într-o continu ă schimbare. Culorile ş i formele aurelor se schimb ă o dat ă cu gândurile ş i senza ţ iile individului. Totodat ă ,culorile se atenueaz ă ş i se contopesc, se întrep ă trund ca într-un

curcubeu, adesea nu se poate spune unde se termin ă o culoare ş i unde începe alta.

V ă sf ă tuim s ă citi ţ i aura de parc ă a ţ i descoperi de fiecare dat ă întregul proces ca la început. Misiunea dumneavoastr ă va fi mai u ş oar ă ş i ve ţ i înv ăţ a mai repede tehnica citirii aurei dac ă ve ţ i avea o imagine general ă a semnifica ţ iei culorilor.

ALB - dac ă este pur e culoarea celui mai înalt nivel spiritual, a purific ă rii ş i a ilumin ă rii. Unele tipuri de medita ţ ie, cum ar fi

medita ţ ia transcendental ă , pot aduce sau nu iluminarea, dar pot colora aura în alb. Aurele pot fi citite ca ni ş te h ă r ţ i. Culorile lor apar adesea legate

unele de altele. De exemplu, putem vedea culoarea ro ş u închis în preajma inimii ş i o putem interpreta drept furie, care provine din str ă fundurile unei fiin ţ e puternic afectate de un traumatism emo ţ ional. Dac ă dup ă ro ş u urmeaz ă portocaliu, înseamn ă c ă persoana tr ă ie ş te un proces de vindecare a acestui traumatism, portocaliul semnificând vindecarea.

Dac ă în aceea ş i aur ă se observ ă verdele (culoarea cre ş terii ş i a dezvolt ă rii) îmbinat cu galbenul (culoarea intelectului), aflat în jurul capului, se poate trage concluzia c ă , vindecându-se, omul descoper ă noi c ă i de gândire ş i de modificare a structurii sale mentale anterioare.

Culorile pot s ă apar ă în aur ă fie sub forma unor benzi,stratificate, fie ca ni ş te pete haotice, fie se pot amesteca într-o mas ă dezordonat ă . Oricum ar fi a ş ezate, foarte rar se poate vedea o aur ă



care s ă r ă mân ă neschimbat ă , ale c ă rei culori s ă nu treac ă unele prin altele ş i s ă nu se modifice, reflectând schimb ă rile survenite în starea individului.

Toate atest ă varia ţ iile cele mai mici ş i mai delicate survenite în con ş tiin ţă ş i în starea mental ă , care intervin cu mare rapiditate, de aceea este atât de dificil s ă se dea o descriere verbal ă a aurei.

Culorile de baz ă , culorile pure din aur ă se modific ă mult mai încet,în s ă pt ă mâni, luni sau chiar ani.Nuan ţ ele sunt citite ca ş i culorile ş i indic ă energia persoanei

respective. De exemplu, undele care str ă bat aura pornind de la corpul persoanei c ă tre exterior pot s ă semnifice for ţă ş i putere asupra altora - este str ă lucirea pe care o au oamenii deosebit de puternici. Aceste unde pot s ă semnifice ş i absen ţ a interesului fa ţă de planul fizic.

CHAKRELE Mediumurile citesc culorile ş i forma aurei în leg ă tur ă cu

chakrele, care sunt puncte energetice distribuite pe întregul corp astral. În tradi ţ ia hindus ă dezvoltarea chakrelor unui individ arat ă faza dezvolt ă rii sale psihice.

În sanscrit ă , „chakra” înseamn ă „roat ă ” ş i yoghinii indieni vizualizeaz ă chakrele sub forma unor discuri mici, slab colorate, de m ă rimea unei monede. A ş a arat ă chakrele în cazul persoanelor cu un nivel redus de dezvoltare psihic ă . Pe m ă sura dezvolt ă rii con ş tiin ţ ei de sine a individului, chakrele sale se deschid ş i discurile încep s ă semene cu ni ş te flori viu colorate.

De ş i consider ă m chakrele în raport cu p ă r ţ ile componente ale corpului fizic, ele nu exist ă în acesta în sens determinat.

Chakrele se manifest ă în corpul astral. Vorbim despre dispunerea lor pe corpul fizic, pe suprafa ţ a acestuia, pentru a u ş ura citirea ş i tratamentul bolnavilor. Energia orientat ă spre o anumit ă chakr ă a corpului astral va ac ţ iona în egal ă m ă sur ă ş i asupra p ă r ţ ii

corespunz ă toare a corpului fizic.Distingem ş i oper ă m cu ş apte chakre principale ş i patru secundare. Cele ş apte centre de energie sunt reunite într-un „canal energetic” care trece prin spatele coloanei vertebrale, paralel cu aceasta. La dorin ţă , chakrele pot fi ascunse sau închise, pentru manifestarea sau re ţ inerea unor capacit ăţ i psihice.

Chakrele v ă t ă mate pot fi vizualizate. De asemenea, poate fi dereglat ă leg ă tura dintre chakre ş i canalul energetic. Aceste perturba ţ ii ale chakrelor sunt provocate în principal de stresul psihic



sau de un traumatism. Stresul sau traumatismul sunt produse de fenomene numite „negative”; ele pot fi neutralizate prin evenimente sau senza ţ ii numite „pozitive”.

Tot ce perturb ă func ţ ionarea normal ă a organismului unui individ poate distruge ş i chakrele. De exemplu.

Rememorarea unui eveniment dureros (care poate fi recreat mental, reconstituit ca o imagine în adev ă ratul sens al cuvântului)se depune pe chakr ă , sta ţ ioneaz ă acolo ş i frâneaz ă sau blocheaz ă fluxul de energie care vine dinspre chakra respectiv ă .

Perturba ţ iile fizice ş i psihice pot avea drept cauz ă astfel de frân ă ri ş i adesea vindec ă torul depune eforturi mari numai pentru a cur ăţ a sau vindeca aceste chakre (vezi Fig. 1).

1. Prima chakr ă , sau chakra coccisului, este a ş ezat ă la b ă rba ţ i la baza coloanei vertebrale iar la femei între ovare.Este singura chakr ă a ş ezat ă diferit la cele dou ă sexe.



Ea este numit ă chakra „de baz ă ”, iar uneori chakra „de supravie ţ uire”, deoarece este legat ă de mecanismele organelor umane care men ţ in corpul fizic în via ţă . De exemplu, când pe nea ş teptate sunte ţ i în pericol sau într-o situa ţ ie critic ă , prima chakr ă se deschide pentru a elibera informa ţ iile acumulate, care v ă sunt necesare pentru a supravie ţ ui sau a ajuta alte persoane s ă

supravie ţ uiasc ă .Dac ă a ţ i r ă mas f ă r ă bani sau f ă r ă serviciu, proprietarul v-a scos din cas ă etc., aproape sigur v ă afla ţ i concentrat în chakra de supravie ţ uire - prima chakr ă . Întreaga dumneavoastr ă aten ţ ie psihic ă este îndreptat ă spre men ţ inerea bazelor vie ţ ii.

1. A doua chakr ă , sau „chakra splinei”, este a ş ezat ă imediat sub ombilic. Prin acest centru energetic percepem emo ţ iile celorlal ţ i oameni.

Capacitatea psihic ă de a percepe ceea ce simt ceilal ţ i oameni se

nume ş te „clarsensibilitate” (clarsenzitivitate). Numero ş i oameni au aceast ă a doua chakr ă foarte activ ă ş i au acest dar al psihicului, f ă r ă a-l folosi. O doz ă de clarsensibilitate este foarte util ă , deoarece v ă permite s ă fi ţ i mai sensibili fa ţă de ceilal ţ i oameni ş i s ă sesiza ţ i situa ţ iile de pericol.

Dar o chakr ă larg deschis ă poate conduce la traumatisme. Iat ă unul dintre exemplele tipice de comportament al unui om care are a doua chakr ă larg deschis ă : sunte ţ i bine dispus ş i primi ţ i vizita unui

prieten, cu care vre ţ i s ă servi ţ i o cafea ş i s ă sta ţ i de vorb ă . Dar prietenul are nepl ă ceri ş i este într-o stare depresiv ă . V ă exprima ţ i compasiunea ş i în ţ elegerea, vre ţ i s ă -l ajuta ţ i, îi ar ă ta ţ i partea bun ă a situa ţ iei sale. Prietenul se simte mult mai bine, cap ă t ă curaj ş i la plecare este mai lini ş tit ş i mai vesel. Dumneavoastr ă îns ă sim ţ i ţ i o ap ă sare stranie. F ă r ă s ă ş ti ţ i a ţ i preluat grijile ş i sim ţă mintele prietenului.

Nu v ă sf ă tuim s ă ac ţ iona ţ i pentru a dezvolta clarsensibilitatea,deoarece exist ă procedee mai simple ş i mai pu ţ in dificile de a

deveni medium. A doua chakr ă este legat ă ş i de energia sexual ă . Este punctul

de excita ţ ie ş i recep ţ ie a senza ţ iilor sexuale ş i un centru important în practica tantra yoga, un tip de medita ţ ie focalizat ă pe comuniunea sexual ă ca mod de a atinge st ă ri superioare de con ş tiin ţă .

2. A treia chakr ă , dispus ă în plexul solar, este punctul de distribuire a energiei în corp. De ş i este a ş ezat ă pu ţ in mai sus de



ombilic, în „contemplarea ombilicului” se are în vedere tocmai aceast ă chakr ă .

A treia chakr ă ac ţ ioneaz ă înl ă turând efectele energiei psihice în corp, dezechilibrând din punct de vedere energetic întregul corp,ceea ce creeaz ă un haos energetic în individ. Când sunte ţ i speriat sau nervos, sau dac ă sunte ţ i constipat, sim ţ i ţ i o contrac ţ ie în acest

centru.3. A patra chakr ă , situat ă în dreptul inimii, este chakra iubirii, a

tandre ţ ii ş i compasiunii.Este chakra comuniunii, care ac ţ ioneaz ă în cazul iubirii

adev ă rate fa ţă de sine (este ceva total diferit de narcisism), a iubirii fa ţă de un alt om, fa ţă de un grup de oameni sau fa ţă de to ţ i ş i de toate. Multe tipuri de medita ţ ie din Orient sunt concentrate asupra deschiderii celei de-a patra chakre.

4. A cincea chakr ă , a ş ezat ă la baza gâtului, este chakra

comunic ă rii. Dac ă trebuie s ă spunem ceva ş i nu o facem, aceast ă chakr ă se strânge ş i se declan ş eaz ă o boal ă a gâtului - laringit ă ,hipertiroidie sau amigdalit ă . Dac ă sunte ţ i foarte sensibili, sim ţ i ţ i anumite senza ţ ii nepl ă cute în cea de a cincea chakr ă atunci când cineva v ă oblig ă s ă vorbi ţ i.

În cazul speciali ş tilor în citirea aurei ş i a vindec ă torilor,închiderea par ţ ial ă sau total ă a chakrei Vi ş udha duce la descifrarea eronat ă a informa ţ iilor primite.

Ca ş i claraudibilitatea, telepatia în grup este legat ă de asemenea de cea de a cincea chakr ă .Putem spune c ă a cincea chakr ă este centrul prin care comunic ă

spiritul sau sufletul (care ş tie întotdeauna ce v ă prie ş te) cu mintea sau personalitatea dumneavoastr ă .

5. A ş asea chakr ă , Ajna, situat ă în mijlocul frun ţ ii, este numit ă ş i „al treilea ochi”. Este chakra care creeaz ă imaginile vizuale, ne permite s ă vedem aura ş i decodific ă informa ţ iile psi.

Capacitatea de a crea imagini vizuale se nume ş te „clarviziune”

ş i este folosit ă adesea de cea mai mare parte a cititorilor de aur ă .Un simptom c ă a ş asea chakr ă este închis ă poate fi durerea de cap.

Acest centru ne permite s ă ş tim când alte persoane se gândesc la noi. Este o form ă de telepatie. Când cineva îndreapt ă c ă tre noi un flux puternic de energie pentru a afla la ce ne gândim sau pentru c ă se gânde ş te la noi, persoana „p ă trunde în mintea noastr ă ”. Putem percepe aceasta ca pe o durere surd ă de cap, sau doar ca pe o ap ă sare între sprâncene.



Multe tradi ţ ii mistice consider ă deschiderea celui de-al treilea ochi ca un eveniment deosebit, deoarece reprezint ă con ş tientizarea ş i iluminarea spiritual ă . Pentru a deveni medium nu este obligatoriu s ă dezvolt ă m acest centru.

6. Cea de-a ş aptea chakr ă , „chakra superioar ă ”, este a ş ezat ă în cre ş tetul capului (chakra parietal ă ). Este chakra cunoa ş terii sau a

intui ţ iei pure. Când un medium intr ă în trans ă , el las ă s ă p ă trund ă energia cosmic ă în corp, orientând-o spre ceilal ţ i centri. Energia cosmic ă este legat ă nemijlocit de energia P ă mântului.

Întrebuin ţ area cu precizie a celor dou ă forme de energie ş i contopirea lor confer ă vindec ă torului o anumit ă sensibilitate psihic ă , favorizând de asemenea evolu ţ ia acestuia ş i transformându-l într-un „canal luminos”, atât în timpul citirii simptomelor bolii, cât ş i pe durata vindec ă rii.

Când a ş aptea chakr ă este deschis ă ş i dezvoltat ă

corespunz ă tor, cel mai mare dar al omului este intui ţ ia care ajunge pân ă la clarviziune.

Pentru a fi vindec ă tor este nevoie de ceva mult mai serios decât deprinderile tehnice sau sensibilitatea Ia st ă ri psihice.

KARMA SI ETICA

Karma este o amintire incon ş tient ă - cunoa ş tere, ata ş ament,rela ţ ii nefinalizate, dorin ţ e nerealizate ş i alte cicluri neîncheiate. În limba sanscrit ă acest cuvânt înseamn ă fapt ă ş i ac ţ iune. Dic ţ ionarul Webster define ş te karma ca pe un termen budist sau hinduist care înseamn ă „totalitatea ac ţ iunilor umane într-una dintre st ă rile fericite de existen ţă , care este considerat ă definitorie în soarta omului în cadrul vie ţ ilor urm ă toare, altfel spus destin, soart ă ”. S ă ac ţ ionezi pe baza celor mai profunde amintiri ş i sentimente acumulate în memorie din vie ţ ile anterioare înseamn ă s ă ac ţ ionezi conform propriei karme. „A fi fericit de existen ţă ” nu înseamn ă în mod obligatoriu vie ţ i sau întrup ă ri încununate de succes, aceasta

înseamn ă ş i momente fericite ale prezentului. Când pronun ţ a ţ i „Acum”, acest moment al prezentului nu mai exist ă , el devine trecut ş i se duce pentru totdeauna.

Timpul este un sistem de m ă sur ă inventat de fiin ţ ele umane pentru a se sim ţ i mai bine ş i a fixa în con ş tiin ţă via ţ a fizic ă proprie.Dar în activitatea superioar ă desf ăş urat ă de vindec ă tor, timpul ne va ajuta s ă ne d ă m seama c ă el poate s ă nu existe, c ă în locul lui exist ă un lan ţ nesfâr ş it de momente „Acum”. Aceasta a avut în vedere filosoful grec Heraclit în sec. V î. e. n., când afirma: „în



acela ş i râu nu se poate intra de dou ă ori. “ Timpul interac ţ ioneaz ă cu karma: orice a ţ i fi f ă cut pân ă în

aceast ă clip ă este ceea ce sunte ţ i chiar în clipa respectiv ă . Vechiul precept care ne sf ă tuia s ă tr ă im fiecare clip ă de parc ă ar fi ultima nu înseamn ă defel c ă trebuie s ă plec ă m cu tr ă sura pân ă în iad s ă ne desf ă t ă m! El înseamn ă , pur ş i simplu, c ă trebuie s ă fim gata s ă

r ă spundem, fiecare pentru sine - fie în fa ţ a conduc ă torilor no ş tri spirituali, fie în fa ţ a lui Dumnezeu.Comportamentul lipsit de etic ă afecteaz ă karma ş i ne este mult

mai greu s ă p ă trundem în fiecare „Acum” ferici ţ i, liberi ş i neîmpov ă ra ţ i de datorii psihice.

Dac ă totalitatea faptelor dumneavoastr ă în acest moment, în aceast ă anume stare de existen ţă superioar ă , v ă determin ă soarta pentru momentul urm ă tor, cunoa ş terea acestui fapt v ă ajut ă s ă v ă comporta ţ i în momentul acesta. Când faptele dumneavoastr ă vin în

contradic ţ ie cu etica, v ă complica ţ i munca de vindec ă tor, care se va dovedi prea pu ţ in eficient ă , deoarece v ă tulbura ţ i con ş tiin ţ a. Astfel v ă complica ţ i via ţ a ş i merge ţ i pe un drum gre ş it.

Vindecarea ofer ă posibilit ăţ i neb ă nuite pentru o comportare etic ă pe tot parcursul vie ţ ii, atunci când acorda ţ i ajutor altor oameni.

A fi etic nu înseamn ă c ă trebuie s ă proceda ţ i totdeauna a ş a cum v ă ş opte ş te „instan ţ a” dumneavoastr ă interioar ă . Uneori, ea v ă

poate dicta fapte contrare eticii. Sunte ţ i un suflet supus judec ăţ ii.Constitui ţ i o parte a întregului, sunte ţ i esen ţ a propriei fiin ţ e. Atunci când v ă afla ţ i în starea de comuniune, cunoa ş terea se afl ă în dumneavoastr ă în toate detaliile vie ţ ii cotidiene.

CE ESTE VINDECAREA PSIHIC Ă ?

Se na ş te întrebarea: cine realizeaz ă vindecarea de fapt,dumneavoastr ă ca vindec ă tor sau omul pe care îl vindeca ţ i? Ce se poate spune despre „spiritele vindec ă toare” sau despre „mentorii

vindec ă tori”, despre care poate a ţ i auzit? Dac ă vindecarea nu o realiza ţ i dumneavoastr ă , ce însemn ă tate mai are comportamentul conform normelor eticii? Neconformându-v ă eticii, pute ţ i provoca un mare r ă u ca vindec ă tor?

Pornind de la premisa c ă vindecarea vine dintr-o stare în care totul este un întreg, în realitate nimeni nu realizeaz ă vindecarea, ci aceasta se produce în condi ţ iile unei coordon ă ri de for ţ e care face ca o stare de existen ţă s ă poat ă fi schimbat ă cu alta.

Când pacientul se afl ă în stare de comuniune cu vindec ă torul,



acesta din urm ă focalizeaz ă energiile asupra unui rezultat unic ş i dorit de amândoi - vindecarea pacientului. Când are loc schimbarea st ă rii se produce vindecarea.

Aceast ă mobilizare a for ţ elor cosmice aminte ş te mult de medita ţ ia sau rug ă ciunea oriental ă .

În realitate este chiar o rug ă ciune în care nu avem decât o

credin ţă , a c ă rei for ţă este capabil ă s ă urneasc ă mun ţ ii. Vindecarea este un proces în cadrul c ă ruia vindec ă torul intr ă în acord cu armonia energiilor cosmice, (pe care, dac ă dori ţ i, o pute ţ i considera Dumnezeu), ş i prin aceasta se transform ă într-un canal prin care poate circula aceast ă energie.

Tehnica prezentat ă în aceast ă carte este destinat ă s ă ajute vindec ă torilor încep ă tori s ă ating ă aceast ă stare de comuniune cu pacientul ş i Cosmosul ş i s ă ac ţ ioneze în armonie.

Energia transmis ă în timpul procesului de vindecare psihic ă

este uneori mare ş i este evident c ă , folosit ă incorect, poate distruge echilibrul. Au existat fapte atestate de însemn ă rile unor vindec ă tori,care au f ă cut r ă u, utilizându- ş i deprinderile. Vina o poart ă ş i câ ţ iva vraci ai unor triburi primitive ş i cei care sunt adep ţ ii magiei „negre”.Noi îns ă vom deveni vindec ă tori mai degrab ă în folosul celorlal ţ i.

Deprinderile viitorului vindec ă tor se vor dezvolta în func ţ ie de durata de men ţ inere a acestei st ă ri de comuniune.

Pentru c ă am considerat ca punct de plecare în activitatea

noastr ă afirma ţ ia c ă tot ce se petrece reprezint ă o parte din evolu ţ ia armoniei cosmice, chiar dac ă nu con ş tientiz ă m totdeauna, este un sens anume în faptul c ă nu po ţ i face niciun fel de r ă u atunci când e ş ti vindec ă tor.

În fine, ca vindec ă tor, sunte ţ i pe deplin responsabil de toate tr ă irile proprii, la fel cum to ţ i ceilal ţ i sunt responsabili în ultim ă instan ţă de propriile lor tr ă iri. Ca vindec ă tor nu pute ţ i s ă face ţ i nimic unei alte persoane f ă r ă voia acesteia. Pute ţ i doar s ă ajuta ţ i oamenii s ă fac ă ceea ce aveau de gând, într-un fel sau altul. Dac ă

un organism nu dore ş te s ă fie vindecat, nu ve ţ i putea face nimic pentru a-l ajuta. Iat ă de ce to ţ i marii vindec ă tori au avut ş i pacien ţ i pe care nu i-au putut trata.

Când intra ţ i în armonie cu un pacient, comunicarea la nivel spiritual cu acesta v ă poate ar ă ta c ă în momentul respectiv aceast ă persoan ă nu dore ş te s ă fie vindecat ă de dumneavoastr ă . Poate,conform karmei sale, el trebuie s ă v ă întâlneasc ă ş i s ă primeasc ă un sfat despre boala sa. Sau dimpotriv ă , soarta lui este s ă fie prins



prin leg ă turi karmice de un alt vindec ă tor ş i s ă se trateze, în mod obligatoriu, la cel ă lalt. Legile universale ne arat ă c ă lucrurile sunt a ş a cum sunt, nu cum vrem noi s ă le vedem.

În acest caz v ă pute ţ i pune întrebarea: care este diferen ţ a dac ă voi fi sau nu vindec ă tor, dac ă voi proceda etic sau nu ş i îmi voi folosi capacit ăţ ile pentru a face bine sau r ă u?

Probabil este greu de în ţ eles ş i este ş i mai greu de acceptat, dar nu exist ă niciun fel de diferen ţă . Cum am mai spus, devenind vindec ă tor, nu ve ţ i deveni nici mai bun, nici mai fericit.

Ve ţ i deveni vindec ă tor ca s ă fi ţ i vindec ă tor, pentru c ă aceasta se afl ă în interiorul dumneavoastr ă ş i nu din alte motive. Dac ă ve ţ i începe s ă crede ţ i c ă ş ti ţ i în ce const ă binele pentru cel ă lalt, aceasta o s ă v ă complice munca ş i o s ă v ă produc ă numai insatisfac ţ ii.

Ca vindec ă tor, nu ve ţ i putea niciodat ă s ă impune ţ i altuia ideile dumneavoastr ă , dar dac ă îl ve ţ i ajuta s ă - ş i în ţ eleag ă indienii

„prana”. Folosind terminologia simpl ă din zilele noastre, putem considera energia ca o „vibra ţ ie” - fie bun ă , fie rea sau de alt ă natur ă . Energia este acea for ţă magic ă invizibil ă care umple Cosmosul, pentru exprimarea c ă reia fiecare limb ă are un termen propriu ş i pe care nimeni înc ă nu a putut s ă o explice.

Vorbind despre energie, facem distinc ţ ie între „energia terestr ă ”,„energia cosmic ă ”, „energia vindec ă toare” etc. Denumirile definesc diferite subcategorii de energii. Unul dintre principiile noastre, care

este ş i un principiu sus ţ inut de teoriile foarte avansate ale multor fizicieni, este acela care sus ţ ine c ă în Univers totul este f ă cut din energie, ea r ă mânând mereu aceea ş i for ţă , chiar dac ă are forme diferite de manifestare. De exemplu, o energie oarecare ia forma unei buc ăţ i de lemn, iar o alta ia forma unui cotlet.

Ambele forme pot suferi o transmuta ţ ie - pot fi schimbate printr-un proces de oxidare. Când arde ţ i o bucat ă de lemn, energia acesteia se transform ă în c ă ldur ă , fum, cenu şă ; când mânca ţ i cotletul, energia acestuia ia forma dumneavoastr ă .

ÎMP Ă MÂNTAREA

Împ ă mântarea este un proces simplu ş i deosebit de eficient,care asigur ă stabilirea sau men ţ inerea contactului cu energia terestr ă . Ea este foarte important ă în toate formele de medita ţ ie sau în activitatea de medium, ca un mijloc ce ne men ţ ine fiin ţ a în contact permanent cu trupul, c ă ci nivelele psihice pot fi controlate numai dintr-un loc aflat într-o tainic ă leg ă tur ă cu P ă mântul. De-a lungul întregii noastre activit ăţ i, numai într-un singur caz vom renun ţ a la



împ ă mântare, ş i anume în cazul levita ţ iei.Pentru a ne împ ă mânta, este de dorit s ă st ă m pe un scaun cu

sp ă tar drept ş i cu t ă lpile pe podea. Mâinile ş i picioarele nu se încruci ş eaz ă , a ş ez ă m mâinile pe coapse cu palmele în sus.Închidem ochii, ne relax ă m ş i ne eliber ă m mintea de gânduri (vezi Fig. 2).

Acum ne imagin ă m un ţă ru ş sau un cordon, un cablu sau ceva

asem ă n ă tor prin care trece energia din prima chakr ă ş i ne leag ă de miezul P ă mântului. Chiar dac ă locui ţ i la etajul zece al unui bloc, v ă imagina ţ i c ă acest conductor de energie str ă bate toate etajele, prin locuin ţ ele vecinilor ş i prin toate plan ş eele, indiferent dac ă sunt confec ţ ionate din o ţ el, beton ş i sticl ă . Nimic nu poate st ă vili energia psihic ă .

Repeta ţ i acest exerci ţ iu pân ă când ve ţ i fi foarte familiarizat cu el. Ţă ru ş ul dumneavoastr ă de împ ă mântare v ă confer ă siguran ţ a c ă



sunte ţ i bine legat de P ă mântul-mam ă ş i corpul dumneavoastr ă se afl ă în siguran ţă din punct de vedere fizic, fiind mai bine preg ă tit pentru a primi noua energie psihic ă pe care o subordona ţ i. Nu v ă nelini ş ti ţ i c ă aceast ă opera ţ iune o s ă v ă r ă peasc ă mult timp.Împ ă mântarea este un mijloc atât de pre ţ ios în arta vindec ă rii, încât merit ă timpul consumat.

IMAGINI VIZUALE

„Producerea imaginii vizuale” semnific ă crearea unei reprezent ă ri psihice. Este una dintre cele mai importante tehnici folosite în arta vindec ă rii. Timp de mai multe secole aceast ă capacitate era mult solicitat ă doar de diferite ş coli consacrate misticismului oriental, dar în prezent este folosit ă de aproape toate ş colile care- ş i propun ridicarea nivelului de con ş tiin ţă . Pentru a deveni medium sau vindec ă tor nu este necesar s ă vedem imagini

clare. În timp ce unii creeaz ă cu u ş urin ţă adev ă rate tablouri, al ţ ii nu pot ob ţ ine niciodat ă o reprezentare clar ă .

Majoritatea oamenilor î ş i formeaz ă mai u ş or imaginile vizuale dup ă o oarecare practic ă . Dac ă reu ş i ţ i s ă v ă canaliza ţ i într-o singur ă direc ţ ie întreaga energie psihic ă , concentrându-v ă asupra reprezent ă rii mentale, ve ţ i transforma cu u ş urin ţă aceast ă reprezentare în realitatea fizic ă a vindec ă rii.

Când lucra ţ i ca vindec ă tor, trebuie s ă v ă afla ţ i de obicei într-o u ş oar ă trans ă . Cel pu ţ in pân ă când v ă instrui ţ i, aceasta v ă va fi de ajutor pentru a nu fi distras de altceva. Decupla ţ i telefonul. Nu trebuie s ă asculta ţ i radioul în timp ce efectua ţ i ac ţ iuni de vindecare.Nu fuma ţ i ş i nu mesteca ţ i gum ă . Transforma ţ i-v ă într-o cale pur ă prin for ţ ele proprii. Ş i nu v ă gr ă bi ţ i. Relaxa ţ i-v ă , convinge ţ i-v ă c ă finaliza ţ i fiecare etap ă a c ă ii pe care o urma ţ i ş i bucura ţ i-v ă descoperind uimitorul dar al naturii.

PROCEDEE SIMPLE DE VINDECARE

1. A ş eza ţ i un prieten pe un scaun cu sp ă tarul drept. T ă lpile vor fi lipite de podea. Aceast ă pozi ţ ie permite energiei s ă circule liber prin chakrele sale. Pe genunchi nu trebuie s ă aib ă niciun obiect. Mâinile se a ş eaz ă pe genunchi, cu palmele în sus. Aceast ă pozi ţ ie este deschis ă ş i creeaz ă posibilitatea percep ţ iei energiilor. Persoana care st ă pe scaun poate ţ ine ochii închi ş i sau deschi ş i (cum dore ş te), dar nu trebuie s ă mediteze sau s ă intre în trans ă .

2. Închide ţ i ochii, relaxa ţ i-v ă pe cât posibil, elibera ţ i-v ă mintea de griji ş i îndrepta ţ i-v ă aten ţ ia c ă tre prietenul dumneavoastr ă ,



pacientul.3. Împ ă mânta ţ i-v ă mai întâi pe dumneavoastr ă , apoi pe pacient.

În cazul acestuia, împ ă mântarea se realizeaz ă în acela ş i fel,imaginându-v ă leg ă tura care porne ş te de la prima chakr ă a acestuia c ă tre centrul P ă mântului. S ă nu v ă mira ţ i dac ă împ ă mântarea va ar ă ta altfel decât a dumneavoastr ă . Acum opera ţ i

cu energia acestuia, care poate lua alte forme decât energia dumneavoastr ă .4. Dup ă ce a ţ i încheiat primele trei etape, sunte ţ i gata s ă începe ţ i

vindecarea propriu-zis ă . Pute ţ i deschide ochii dac ă sunte ţ i obi ş nui ţ i s ă lucra ţ i în acest fel, sau pute ţ i lucra cu ochii închi ş i.

Sta ţ i în picioare lâng ă prietenul dumneavoastr ă percepându-i aura, ţ inând mâinile deasupra capului s ă u, cu palmele în jos, la o distan ţă de 2-3 cm. Ve ţ i sim ţ i o c ă ldur ă puternic ă , o senza ţ ie de prea-plin sau u ş oare în ţ ep ă turi. Când vede ţ i sau sesiza ţ i aura,

începe ţ i s ă coborâ ţ i u ş or mâinile, alunecând dinspre cap de-a lungul gâtului, umerilor, bra ţ elor, trunchiului, picioarelor, ajungând la t ă lpi.Purta ţ i palmele de-a lungul întregii aure pentru a compara senza ţ iile ş i imaginile care v ă vin în minte.

Urm ă ri ţ i cu aten ţ ie ce se petrece în corpul ş i mintea dumneavoastr ă în timp ce efectua ţ i aceast ă opera ţ iune ş i înv ăţ a ţ i s ă distinge ţ i propriile reac ţ ii de reflectarea fenomenelor interioare ale pacientului dumneavoastr ă . Nu exist ă o tehnic ă special ă care s ă

ajute Ia însu ş irea acestei metode. Pe m ă sur ă ce c ă p ă ta ţ i experien ţă ,ve ţ i înv ăţ a s ă v ă baza ţ i pe sim ţă mintele proprii, care v ă vor sugera cum s ă proceda ţ i. Priceperea de a face aceste compara ţ ii este în sine un proces mediumistic. Ve ţ i înv ăţ a s ă face ţ i distinc ţ ia între intui ţ ie ş i gânduri, s ă v ă baza ţ i pe intui ţ ie folosind gândirea ca surs ă de informa ţ ii.

Plimbând palmele de-a lungul aurei pacientului, îndrepta ţ i-v ă aten ţ ia spre acea parte a corpului s ă u în care acesta crede sau ş tie c ă se afl ă o durere sau o boal ă .

5. Dac ă în anumite regiuni ale corpului pacientului ave ţ i senza ţ ia de rece, sau încercând s ă palpa ţ i energetic nu se produc niciun fel de senza ţ ii în palmele dumneavoastr ă , înseamn ă c ă în acele zone energia nu circul ă cum trebuie. Adesea, fenomenul apare în por ţ iunea de la genunchi în jos a picioarelor, deoarece oamenii nu se îngrijesc suficient de între ţ inerea propriului corp.

Pentru a corecta fluxul energetic, crea ţ i imaginea mental ă a unei lumini portocalii, care se scurge din palmele dumneavoastr ă c ă tre



aceste zone reci. Trebuie s ă ţ ine ţ i minte c ă lumina portocalie este înc ă rcat ă de propriet ăţ i curative. În plus, culoarea portocalie este cald ă ca Soarele.

Energia care se scurge din palmele dumneavoastr ă nu v ă apar ţ ine. Aceasta este o form ă a energiei cosmice neutre. Este foarte important ă aceast ă distinc ţ ie. Nu exist ă dou ă corpuri formate

din una ş i aceea ş i form ă de energie, a ş a cum nu exist ă doi oameni absolut identici. Fiecare corp poate func ţ iona normal doar la nivelul de energie propriu. Dac ă dona ţ i o parte din energia dumneavoastr ă unei persoane oarecare în timpul vindec ă rii, aceasta nu va face decât s ă -i polueze organismul, sl ă bindu-v ă pe dumneavoastr ă .

Dac ă ve ţ i folosi pentru vindecare energia cosmic ă , aceasta va fi curat ă ş i clar ă , neinfluen ţ at ă de problemele ş i emo ţ iile dumneavoastr ă . Când o transfera ţ i din mâinile dumneavoastr ă în corpul pacientului, aceasta devine deja energia lui. Procesul

seam ă n ă întrucâtva cu transfuzia de sânge, doar c ă este mult mai simplu. Pentru a folosi energia cosmic ă ş i nu pe cea proprie trebuie doar s ă dorim aceasta.

În capitolul „Autovindecarea” v ă voi propune câteva metode, pe care le ve ţ i putea folosi în acest scop.

Multe persoane cu calit ăţ i de medium formeaz ă imagini vizuale cu energie colorat ă , care variaz ă în func ţ ie de

Multe persoane consider ă o ş edin ţă de lucru a unui medium un

ritual vr ă jitoresc. Aceste persoane pot fi însp ă imântate de procedur ă , de aspectele sale tainice. Este bine s ă vorbi ţ i cu ele, s ă glumi ţ i, ajutându-le s ă se relaxeze. Atât pentru dumneavoastr ă , cât ş i pentru pacien ţ i, este indicat s ă termina ţ i ş edin ţ ele într-o not ă de optimism.

Dac ă ve ţ i reu ş i s ă nu fi ţ i excesiv de sobru (ceea ce nu înseamn ă c ă trebuie s ă ave ţ i o atitudine neserioas ă fa ţă de activitatea dumneavoastr ă de medium), îi ve ţ i ajuta pe prietenii ş i pacien ţ ii dumneavoastr ă s ă - ş i dep ăş easc ă teama, crisparea, reac ţ iile

alergice, p ă rerile inadecvate despre propria lor persoan ă .10. La terminarea ş edin ţ ei ruga ţ i pacientul s ă fac ă o aplecare

brusc ă în fa ţă , cât se poate de jos, tinzând s ă ating ă podeaua cu palmele, apoi s ă se ridice întinzându-se. Proceda ţ i ş i dumneavoastr ă la fel. Aplecarea înainte cu capul în jos ajut ă la evacuarea surplusului de energie prin a ş aptea chakr ă aflat ă în cre ş tet ş i va face s ă v ă sim ţ i ţ i din nou corpul „fizic ş i real”.



VINDEC Ă RI PRIN CREAREA IMAGINILOR MENTALE

Iat ă un exerci ţ iu de creare a imaginilor mentale, la care pot participa activ atât pacientul, cât ş i vindec ă torul.

1. Efectua ţ i etapele 1-3 ale subcapitolului precedent, „Procedee simple de vindecare”. Este util, dar nu obligatoriu, s ă efectua ţ i toate etapele acestui subcapitol pân ă la punctul 7 inclusiv, pentru ca

pacientul dumneavoastr ă s ă se purifice temeinic ş i s ă devin ă mai receptiv la opera ţ iile ulterioare.

2. Solicita ţ i pacientului s ă creeze la nivel mental tabloul zonei afectate a corpului s ă u. Dac ă ac ţ iona ţ i asupra st ă rii sale generale ş i nu în mod deosebit asupra unei p ă r ţ i a corpului, ve ţ i solicita pacientului s ă redea a ş a cum î ş i închipuie imaginea st ă rii sale generale sau aspectul s ă u exterior. Apoi îi solicita ţ i s ă destrame aceast ă imagine, f ă când-o s ă dispar ă lent. Procesul de creare ş i destr ă mare a acestei reprezent ă ri va permite pacientului s ă elimine p ă r ţ ile negative din aceast ă imagine.

3. Cere ţ i pacientului s ă creeze o nou ă imagine mental ă a zonei afectate sau a întregului corp, a ş a cum ar ar ă ta în cazul unei s ă n ă t ăţ i absolute. Ruga ţ i-l s ă se concentreze asupra acestei situa ţ ii în timp ce îi aplica ţ i tratamentul.

4. Acum crea ţ i-v ă mental imaginea care trebuie s ă reprezinte aspectul pacientului în întregime sau al por ţ iunii afectate, în cazul unei s ă n ă t ăţ i perfecte. Când imaginea va fi complet ă , începe ţ i s ă

ac ţ iona ţ i asupra aurei pacientului. Dac ă lucra ţ i pentru înl ă turarea unei dureri de cap, ţ ine ţ i mâinile deasupra capului pacientului;dac ă trebuie eliminate durerile abdominale, ţ ine ţ i mâinile deasupra abdomenului pacientului etc.

Ve ţ i ac ţ iona asupra aurei din zona afectat ă pân ă în momentul în care ve ţ i sim ţ i c ă procesul s-a încheiat. Destr ă ma ţ i imaginea f ă când-o s ă dispar ă lent, apoi solicita ţ i pacientului s ă procedeze la fel cu imaginea alc ă tuit ă de el.

5. Imagina ţ i-v ă acum o energie aurie luminoas ă , care circul ă prin

ambele corpuri, pacient ş i vindec ă tor.6. Încheia ţ i procedurile ş i vindecarea efectuând etapele 9 ş i 10

din subcapitolul „Procedee simple de vindecare”.

TRATAMENTE LA DISTAN ŢĂ

Vindecarea la distan ţă se poate face prin transmiterea energiei c ă tre o alt ă persoan ă care nu se afl ă al ă turi de noi. De exemplu, la 6 diminea ţ a pute ţ i trimite unchiului dumneavoastr ă care locuie ş te



foarte departe un fascicul de energie luminoas ă de culoare portocalie, care s ă -i vindece genunchiul bolnav, dup ă ce în prealabil I-a ţ i anun ţ at ce ave ţ i de gând. Energia psihic ă poate fi transmis ă ş i f ă r ă a preveni destinatarul asupra inten ţ iilor dumneavoastr ă . Acest al doilea caz genereaz ă o problem ă important ă de ordin etic: este oare cinstit s ă ac ţ ion ă m astfel asupra unui om care nu ş tie nimic

despre toate acestea ş i nu ş i-a dat acordul? De regul ă , r ă spundem „nu”.Este gre ş it s ă proced ă m astfel, deoarece niciun om nu poate

primi energie psihic ă de la un altul dac ă aceasta nu este coordonat ă cu el la nivelul existen ţ ei sale. Boala, ca ş i s ă n ă tatea,constituie o problem ă de op ţ iune individual ă . Este bun obiceiul persoanelor-medium care- ş i perfec ţ ioneaz ă permanent tehnica asupra propriei persoane.

Majoritatea oamenilor consider ă c ă nu ar fi o atitudine tocmai

prieteneasc ă dac ă în secret s-ar apuca s ă mute mobila din casele prietenilor numai pentru c ă nu corespunde gustului lor. La fel de lipsit de tact ar fi s ă transmi ţ i energie în corpul altei persoane f ă r ă acordul acesteia.

Mul ţ i încep ă tori în domeniul vindec ă rii psihice sunt tenta ţ i s ă ac ţ ioneze asupra a tot ce le iese în cale: plante, animale, autobuze, persoane cu aspect boln ă vicios. Dar acest gen de ac ţ iuni nu constituie altceva decât amestec în via ţ a altcuiva. Vindec ă torul

respectiv procedeaz ă astfel pentru propria sa distrac ţ ie ş i nu pentru binele celorlal ţ i.Dac ă cineva este bolnav, aceasta este problema lui personal ă .

Dac ă omul vi se adreseaz ă solicitând vindecarea, atunci devine ş i problema dumneavoastr ă . Totul este foarte simplu. Nu pute ţ i face bine cuiva împotriva voin ţ ei sale, deoarece astfel o parte din el se va sup ă ra pe dumneavoastr ă pentru aceast ă tentativ ă .

Desigur, exist ă cazuri când vindecarea pacientului este permis ă .Dac ă a ţ i discutat problema cu cel implicat, iar acesta ş i-a exprimat

acordul sau a solicitat vindecarea, pute ţ i ac ţ iona. Metoda prezentat ă în continuare este simpl ă :

1. Dac ă dori ţ i, scrie ţ i unui prieten data ş i ora la care dori ţ i s ă lucra ţ i cu el ş i ruga ţ i-l s ă se relaxeze. Aceast ă preg ă tire nu este întotdeauna potrivit ă , unele persoane devin nelini ş tite când cunosc momentul ac ţ iunii noastre. Ve ţ i decide singur cum s ă proceda ţ i.

2. A ş eza ţ i-v ă pe un scaun cu sp ă tar înalt ş i drept, relaxa ţ i-v ă ,apoi v ă împ ă mânta ţ i.



3. Elibera ţ i-v ă mintea de griji ş i crea ţ i imaginea mental ă a omului pe care-l ve ţ i vindeca. Dac ă nu ş ti ţ i cum arat ă , imagina ţ i-v ă o siluet ă , o imagine destul de aproximativ ă , f ă r ă detalii caracteristice. Nu este important s ă -i ş ti ţ i cu exactitate înf ăţ i ş area,important este s ă ş ti ţ i cu precizie cine este persoana pe care o ve ţ i vindeca (procedeul se mai nume ş te vindecare pe fantom ă ).

4. Când reprezentarea va deveni destul de clar ă , face ţ i leg ă tura cu P ă mântul pentru aceast ă imagine la fel ca pentru un om viu aflat în aceea ş i camer ă cu dumneavoastr ă . Realiza ţ i împ ă mântarea folosind imaginea ţă ru ş ului, care apare pe reprezentarea mental ă a pacientului. Apoi v ă imagina ţ i o lumin ă de culoare portocalie care umple imaginea pacientului absent ş i str ă luce ş te în interiorul corpului ş i aurei lui.

5. Dac ă ac ţ iona ţ i pe o anumit ă zon ă a corpului, concentra ţ i asupra acesteia o lumin ă portocalie deosebit de puternic ă ş i de

str ă lucitoare. Apoi, pe un ecran separat din mintea dumneavoastr ă ,v ă imagina ţ i c ă zona respectiv ă pacientului are un aspect diferit, de s ă n ă tate perfect ă . Acum suprapune ţ i în gând imaginea organului s ă n ă tos peste imaginea ini ţ ial ă a zonei bolnave.

6. Efectua ţ i etapele preliminare atât timp cât ve ţ i considera necesar. În încheiere face ţ i imaginile s ă se destrame ş i imagina ţ i-v ă un Soare galben ş i str ă lucitor care p ă trunde în trupul pacientului ş i îl umple cu totul. Repeta ţ i apoi procedeul ş i pentru propriul

dumneavoastr ă corp.7. Încheia ţ i ş edin ţ a printr-o aplecare înainte, ca în punctul 10 al subcapitolului „Procedee simple de vindecare”. Când omul este de acord s ă fie tratat, rolul dumneavoastr ă ca vindec ă tor este foarte clar. Dar ce vom face dac ă vine un prieten ş i ne spune: „Mama mea este într-adev ă r foarte bolnav ă . Este internat ă în spital, are o form ă foarte rar ă a nu ş tiu c ă rei maladii complicate ş i se pare c ă nu mai este nimic de f ă cut... Nu vrei s ă fii atât de bun ş i s ă încerci s ă o vindeci? Te rog. Am întrebat-o dac ă vrea, dar ea nu crede în toate

astea. “ Dac ă nu pute ţ i refuza pur ş i simplu, exist ă o singur ă cale, o

manevr ă de înv ă luire.Împ ă mânta ţ i-v ă , imagina ţ i-v ă c ă vorbi ţ i cu bolnava absent ă ş i

Spune ţ i-i c ă ave ţ i de gând s ă îi transmite ţ i energie pozitiv ă vindec ă toare. Îi ve ţ i spune c ă organismul ei poate absorbi aceast ă energie atât cât dore ş te, restul va fi respins de aur ă .

La început poate p ă rea de necrezut, dar încheia ţ i cu adev ă rat



un acord ş i stabili ţ i cu bolnavul un contact la nivel psihic. Con ş tiin ţ a lui precis nu v ă va auzi, dar apelul dumneavoastr ă va fi privit la alt nivel.

Dup ă ce a ţ i stabilit contactul, folosi ţ i-v ă propria metod ă pentru transmiterea energiei de vindecare. Pute ţ i alege imaginea unui flux de energie pl ă cut colorat, care se îndreapt ă c ă tre pacientul

dumneavoastr ă , s ă v ă pute ţ i gândi numai c ă boala lui a fost înfrânt ă ş i s ă v ă imagina ţ i c ă este s ă n ă tos ş i fericit. Dup ă cum am mai spus, suntem de p ă rere c ă nu trebuie s ă p ă trundem în aura persoanelor neavizate, care nu b ă nuiesc nimic. Dar dac ă consider ă m aceast ă p ă trundere necesar ă , trebuie s ă ac ţ ion ă m u ş or ş i cu grij ă , iar rezultatele ob ţ inute vor fi uimitoare.

VINDECAREA CU AJUTORUL UNUI SPIRIT-MENTOR

A ş a cum am men ţ ionat în primul capitol, activitatea de medium

urmeaz ă dou ă feluri de tradi ţ ii: animist ă ş i spiri- “intui ţ ie” a vindec ă torului. Al doilea procedeu se nume ş te „claraudibilitate” (vindec ă torul aude vocile fiin ţ elor f ă r ă trup sau discut ă cu ele).

„Claraudibilitatea” nu este asem ă n ă toare auzului obi ş nuit; este mai curând un auz interior, a ş a cum ne auzim glasul interior. Mul ţ i oameni care aud voci ş i cred c ă au înnebunit au în realitate de a face cu fenomenul de claraudibilitate, f ă r ă îns ă a fi con ş tien ţ i de aceasta.

Fenomenul claraudibilit ăţ ii psihice nu este u ş or de descris ş i nu toate mediumurile au aceast ă capacitate, sau ş tiu s ă o foloseasc ă . Aceasta capacitate poate fi dezvoltat ă prin practic ă . Pentru unii este mult prea neobi ş nuit, chiar îi sperie. Unor persoane, duhurile le pot da sugestii psihice ş i mentale în timpul procesului de vindecare.

Niciun practician nu trebuie s ă intre în panic ă atunci când duhul ac ţ ioneaz ă prin el sau intr ă nemijlocit în trupul unui vindec ă tor sau clarv ă z ă tor.

Nu trebuie s ă încerc ă m s ă folosim în activitatea de vindecare

ajutorul duhurilor-mentor pân ă nu ne asigur ă m sprijinul unui vindec ă tor spiritualist experimentat. A ţ i putea înv ăţ a foarte multe din contactul cu prietenii cu sau f ă r ă trup, totu ş i scopul întregii dumneavoastr ă activit ăţ i psihice nu este decât con ş tientizarea a ceea ce sunte ţ i în realitate - creatorul absolut al propriului EU, care î ş i dezvolt ă for ţ a ş i libertatea alegerii.

Entit ăţ ile spirituale nu au totdeauna solu ţ ia problemei pe care o formul ă m. Existen ţ a extracorporal ă este doar o form ă diferit ă de existen ţă fizic ă . Nu toate spiritele sunt sfin ţ i. Mul ţ i spiriti ş ti gre ş esc



crezând c ă un duh trebuie s ă ş tie totul mai bine decât ei. Fiin ţ ele f ă r ă trup pot s ă uite cum trebuie s ă ac ţ ioneze în plan fizic.

Dac ă sunte ţ i posedat de un duh, sau în casa dumneavoastr ă bântuie fantome, aceasta constituie rezultatul nemijlocit al faptului c ă nu ş ti ţ i s ă spune ţ i „NU”. A spune „NU” este o deprindere folositoare care trebuie dezvoltat ă în planul activit ăţ ii psihice. Dac ă

vre ţ i ca duhurile s ă plece din casa dumneavoastr ă , trebui s ă le solicita ţ i aceasta, de ş i nu cred c ă sunt mul ţ i oameni care ar avea curajul s ă procedeze astfel pentru a se elibera de prezen ţ a unei fiin ţ e f ă r ă trup.

CHIRURGIA PSIHIC Ă SAU PSI

Chirurgia psihic ă este exact ceea ce reprezint ă denumirea ei: o chirurgie f ă r ă instrumente chirurgicale, aparatur ă , spitale ş i preparate anestezice. Chirurgul î ş i a ş eaz ă mâinile goale pe trupul

pacientului, î ş i introduce degetele în interiorul corpului, execut ă mi ş c ă ri necesare ş i scoate „ceva” din interior - ţ esuturi afectate sau corpuri str ă ine. Opera ţ ia poate dura 2-3 minute ş i doar rareori are o durat ă de jum ă tate de or ă . Când opera ţ ia se termin ă m chirurgul face câteva pase ş i rana se închide în totalitate, f ă r ă s ă r ă mân ă semne sau cicatrice. De obicei aceste opera ţ ii nu sunt înso ţ ite de niciun fel de dureri.

De ş i aparent nu prezint ă încredere, aceast ă metod ă a fost de ajutor multor bolnavi. Foarte popular ă este chirurgia PSI în insulele Filipine.

Cel mai cunoscut chirurg PSI este Tony Agpaoa, care a practicat în Filipine. Reputa ţ ia sa deosebit ă a determinat numero ş i europeni ş i americani s ă întreprind ă c ă l ă torii costisitoare pân ă în Filipine, pentru a-l vedea în lucru. Opera ţ iile lui sunt înso ţ ite de sânger ă ri,dar la el sângele se coaguleaz ă în câteva secunde, în timp ce opera ţ iile obi ş nuite au ca timp de oprire a hemoragiei 8-10 minute.

Mul ţ i chirurgi PSI sus ţ in c ă nu este nevoie s ă deschid ă pacientul

ş i opera ţ iile lor nu sunt înso ţ ite de sângerare. Dar ei procedeaz ă la deschiderea pacientului ş i determin ă mici pierderi de sânge pentru ca pacien ţ ii s ă aib ă mai mult ă încredere în opera ţ ie. Dup ă cum spunea Rosita Rodriguez, un discipol al chirurgului Tony Agpaoa:„Trebuie s ă în ţ elege ţ i c ă atunci când omul cheltuie ş te între 500 ş i 2 000 de dolari ş i str ă bate 11 000 de mile, el are nevoie s ă vad ă o mic ă pat ă de sânge, ca s ă cread ă c ă este vindecat ş i c ă Tony l-a operat într-adev ă r. La început toate acestea erau destinate oamenilor ignoran ţ i, dar americanii ş i-au format convingerea c ă a ş a



trebuie s ă se petreac ă lucrurile. To ţ i vor s ă vad ă sânge Când degetele chirurgului p ă trund în corp, ele atrag ca un

magnet ţ esuturile bolnave. Unii chirurgi nici nu trebuie s ă p ă trund ă în corpul bolnavului, sau nu trebuie s ă o fac ă în apropierea imediat ă a zonelor afectate - magnetismul lor extrage totul din orice parte a corpului.

Nimeni nu ş tie cu exactitate ce anume face chirurgul cu degetele pentru a p ă trunde în corpul pacientului. Probabil c ă energia modific ă forma materiei sau lucrurile se petrec a ş a cum relateaz ă yoghinii indieni, care î ş i înfig în trup ace ş i cu ţ ite f ă r ă s ă simt ă nicio durere. Ei spun c ă aceste obiecte trec printre celule f ă r ă s ă le ating ă . Personal mi-au reu ş it opera ţ ii de apendicit ă , fibrom, uterin,chisturi, opera ţ ii de malforma ţ ie renal ă , f ă r ă s ă las vreo urm ă de sânge. Totul se petrecea la nivel mental si sugestiv.

Multe cazuri au fost vindecate introducând pacientul în stare de

trans ă sau hipnoz ă .



CAPITOLUL III

Autovindecarea

Când ave ţ i o durere de cap ş i aceasta trece, v-a ţ i t ă iat la un deget ş i rana s-a vindecat, dac ă seara a ţ i r ă cit iar diminea ţ a v ă sim ţ i ţ i mai bine, v-a ţ i vindecat singur.

Autovindecarea este un proces natural. Este o sarcin ă a organismului într-o m ă sura atât de mare, încât, în cazul bolilor neînsemnate ş i nu numai, ne punem speran ţ ele de vindecare în sistemul nervos periferic, aceast ă parte nesupus ă voin ţ ei noastre care comand ă respira ţ ia, digestia, b ă t ă ile inimii ş i reînnoirea, la fiecare ş apte ani, a tuturor celulelor din corp.

Diferen ţ a între vindecarea prin intermediul sistemului nervos periferic ş i autovindecare const ă în capacit ăţ ile care r ă mân latente sau trec neobservate ş i pe care le pute ţ i folosi con ş tient, le pute ţ i dirija.

TREZIREA

În ş colile mistice, primul pas c ă tre con ş tientizarea for ţ elor

individuale îl constituie procesul trezirii” Toate aceste ş coli se sprijin ă pe teoria c ă , în cea mai mare parte, ne afl ă m cu to ţ ii într-o stare mai mult sau mai pu ţ in incon ş tient ă a min ţ ii. Marele mistic D.Gurdiaev denume ş te aceast ă stare „adormire”. Într-adev ă r, când..Începem s ă ne trezim”.

Senza ţ ia este c ă pur ş i simplu am mo ţă it toat ă via ţ a. Biblia descrie acest proces de trezire ca o „c ă dere a pânzei de pe ochi”, pentru c ă dintr-o dat ă începem s ă vedem ş i s ă în ţ elegem lucrurile într-un plan inaccesibil anterior.

Primul pas pe drumul trezirii ş i dezvolt ă rii capacit ăţ ilor PSI îl reprezint ă introspec ţ ia, observarea a ceea ce suntem, ceea ce facem în raport cu noi ş i ceilal ţ i. Observ ă m ce ne face ferici ţ i ş i ce nu, ce ne sup ă r ă , ne plictise ş te ş i ne agit ă ş i, în primul rând, observ ă m ce ne arunc ă în aceast ă „adormire”, ce se petrece în via ţ a noastr ă ş i ne împiedic ă s ă tr ă im în prezent, s ă fim „acum, aici”.

Majoritatea oamenilor constat ă c ă se conecteaz ă la realitate pe o durat ă de câteva secunde ş i se „deconecteaz ă ” timp de câteva



ore. Apoi î ş i urm ă resc comportamentul ş i se conecteaz ă din nou pentru câteva secunde, pentru a se deconecta iar pentru alte câteva ore. Oamenii observ ă accidental (dac ă vor continua acest exerci ţ iu),uneori dup ă câteva zile, dar de obicei dup ă câteva s ă pt ă mâni, c ă încep s ă se conecteze perioade ceva mai lungi de timp ş i se deconecteaz ă pentru perioade scurte. Uspenski, unul dintre cei mai

talenta ţ i discipoli ai lui Gurdiaev, a denumit acest proces „memorarea EU-lui”.Procesul de autoobservare activeaz ă zonele latente ale

creierului, pe care le cunoa ş tem drept „subcon ş tient”. Când aceast ă parte a min ţ ii noastre se treze ş te, ea elibereaz ă o for ţă imens ă ,acumulat ă dar neutilizat ă de individ. Aceasta este for ţ a zonei PSI ş i eliberarea ei d ă un nou sens vie ţ ii. Este începutul autocunoa ş terii, pe care to ţ i marii în ţ elep ţ i au considerat-o drept primul pas c ă tre eliberarea de c ă tu ş ele vie ţ ii.

În prezentul capitol vom analiza diverse metode aplicate în autovindecare cu rezultate asupra tuturor bolilor, de la o durere de cap la cancer.

V ă pute ţ i observa oriunde ş i oricând. Este un proces continuu,care, atât timp cât îl ve ţ i practica, va deschide toate u ş ile. Nu va trebui s ă atingem un anumit nivel al con ş tiin ţ ei pentru a c ă p ă ta anumite cuno ş tin ţ e într-o alt ă t ă lpii). Ne imagin ă m energia P ă mântului, de culoare cafeniu-deschis, care trece prin chakrele din

t ă lpile noastre ş i circul ă prin picioare, ajungând apoi la prima chakr ă - Muladhara. Putem sim ţ i aceast ă energie (astfel se întâmpl ă cu foarte mul ţ i oameni).

3. Ne imagin ă m cum str ă bate energia terestr ă întregul corp,trecând din prima chakr ă în sus pân ă în Sahasrara. Trimitem o cantitate din aceast ă energie ş i c ă tre chakrele palmelor. Ne imagin ă m cum aceast ă energie se scurge în propria aur ă .

4. Când energia atinge cea de-a 7-a chakr ă din cre ş tetul capului o dirij ă m înapoi, în jos, prin corpul nostru. Când energia ajunge din

nou în prima chakr ă , o vom dirija drept în jos, prin tija noastr ă de împ ă mântare care ajunge în centrul P ă mântului, unde aceast ă energie va fi neutralizat ă , luând cu sine toate stresurile psihice.

5. Ie ş im din trans ă .

B. Dirijarea energiei terestre ş i cosmice

Dup ă ce am înv ăţ at s ă dirij ă m cu u ş urin ţă energia terestr ă ş i ne-am însu ş it bine toate etapele, ad ă ug ă m la energia terestr ă o cantitate mic ă de energie cosmic ă .



1. Efectu ă m etapele 1-3 din subcapitolul precedent: „dirijarea energiei terestre”.

2. În timp ce energia P ă mântului circul ă prin corpul nostru, ne focaliz ă m aten ţ ia asupra chakrei din cre ş tetul capului. Ne imagin ă m energia aurie a Cosmosului, care p ă trunde prin Sahasrara ş i coboar ă nemijlocit în a treia chakr ă , aflat ă în plexului solar.

3. Ne imagin ă m energia terestr ă si cea cosmica întâlnindu-se în cea de a treia chakr ă ş i întrep ă trunzându-se lent, pân ă la omogenizare.

4. Vizualiza ţ i cum noua energie creat ă circul ă prin tot corpul timp de 1-2 minute, apoi împ ă mânta ţ i-v ă orientând fasciculul de energie spre centrul P ă mântului.

5. Ie ş i ţ i din trans ă . În continuare, când vom vorbi despre dirijarea energiei, vom avea în vedere dirijarea energiilor terestr ă ş i cosmic ă a ş a cum am prezentat aici.

DESCHIDEREA Ş I ÎNCHIDEREA CHAKRELOR

Când vorbesc despre deschiderea ş i închiderea chakrelor proprii, oamenii încearc ă s ă vizualizeze toate aceste opera ţ iuni ş i consider ă c ă nu vor reu ş i niciodat ă s ă le efectueze.

S ă ne relax ă m. Am mai f ă cut-o ş i pân ă acum.În exerci ţ iul anterior, când am f ă cut s ă circule energia terestr ă

prin chakrele t ă lpilor, le-am deschis. La urma urmei, nu putem crede c ă energia ar circula prin por ţ i psihice închise. În acela ş i fel,când facem s ă p ă trund ă energia cosmic ă prin chakra din cre ş tetul capului, deschidem în acest fel cea de a ş aptea chakr ă .Deschiderea ş i închiderea chakrelor este în întregime o problem ă de voin ţă . Realiz ă m aceste opera ţ iuni foarte simplu folosind o imagine mental ă .

De obicei, realiz ă m comanda chakrelor în mod automat, printr-un dispozitiv astral care regleaz ă fluxul de energie psihic ă , la fel cum sistemul nervos periferic regleaz ă cantitatea de aer care

p ă trunde în pl ă mâni sau cantitatea de sânge care circul ă prin artere ş i vene. Uneori îns ă c ă p ă t ă m posibilitatea s ă dirij ă m energia care p ă trunde în organismul nostru, s ă deschidem ş i s ă închidem anumite chakre.

Când am început s ă vorbim despre chakre am men ţ ionat o situa ţ ie delicat ă în care ne putem afla atunci când cea de-a doua chakr ă este larg deschis ă . Dac ă un prieten care are o mul ţ ime de probleme ne invit ă la o cafea ş i vrem s ă -l ajut ă m s ă dep ăş easc ă starea de depresiune, trebuie s ă neînchidem mai întâi cea de a



doua chakr ă , m ă car par ţ ial, ş i vom evita astfel preluarea stresului psihic de la cel în cauz ă .

Dorim ca energia noastr ă s ă ne fie de folos, s ă nu fie în opozi ţ ie cu eu-UE nostru. Dorim ca centrii no ş tri energetici s ă func ţ ioneze în conformitate cu situa ţ ia dat ă . Dac ă o perioad ă îndelungat ă reu ş im cu greu s ă ne descurc ă m, pierzându-ne locul de munc ă , venitul,

umblând fl ă mânzi, iar apoi, într-o bun ă zi, primim o sum ă mare de bani, ş eful ne trimite un buchet de flori etc., nu mai este nevoie s ă lupt ă m pentru supravie ţ uire. Dar prima chakr ă poate s ă nu ş tie de aceast ă întors ă tur ă a sor ţ ii ş i va continua s ă func ţ ioneze, cu toate puterile, în direc ţ ia supravie ţ uirii, înc ă un num ă r de s ă pt ă mâni sau luni, r ă mânând deschis ă .

Dac ă vom reu ş i s ă consolid ă m situa ţ ia, prima chakr ă se va închide treptat, de la sine. Aceasta poate crea îns ă o stare de nelini ş te ş i tensiune, c ă ci vom continua s ă ac ţ ion ă m pentru

supravie ţ uire. Este mult mai simplu s ă închidem chakra, atunci când ni se pare c ă a sosit momentul. O vom deschide mai târziu,când va fi nevoie. Acela ş i lucru este valabil în raport cu Fiecare chakr ă .

Iat ă un exerci ţ iu care ne înva ţă s ă deschidem ş i s ă închidem chakrele. Acesta aminte ş te într-o oarecare m ă sur ă de decolarea unui avion. Când înv ăţă m s ă ne comand ă m centrii energetici, putem deschide ş i închide chakrele în orice moment.

1. Ne vom a ş eza în pozi ţ ia Psi, ne purific ă m mintea ş i ne împ ă mânt ă m.2. Ne focaliz ă m întreaga aten ţ ie asupra primei chakre. Chakrele

au de obicei aspectul unor mici discuri de m ă rimea unei monede,u ş or colorate. Dac ă cineva ş i le imagineaz ă altfel, nu are nicio importan ţă , important este s ă ni le reprezent ă m.

3. Ne imagin ă m prima chakr ă deschizându-se ca petalele unei flori.

4. Când prima chakr ă s-a deschis astfel încât sim ţ im o stare de

confort, ne imagin ă m c ă aceasta se închide din nou lent.5. Acum ne imagin ă m din nou cum se deschide chakra. Ne

imagin ă m din nou cum se închide chakra. Repet ă m etapele 3-6, pân ă când avem senza ţ ia clar ă a pozi ţ iei deschis sau închis în care se afl ă prima chakr ă .

8. Repet ă m toate aceste exerci ţ ii pentru fiecare dintre cele ş apte chakre principale, apoi pentru chakrele mâinilor ş i în sfâr ş it pentru chakrele din t ă lpile picioarelor. Durata acestui exerci ţ iu variaz ă în



func ţ ie de capacit ăţ ile ş i puterea de concentrare a practicantului.Ve ţ i reu ş i s ă închide ţ i ş i s ă deschide ţ i chakrele instantaneu.

9. Dup ă efectuarea exerci ţ iilor, arunc ă m o ultim ă privire asupra fiec ă rei chakre ş i stabilim în ce m ă sur ă dorim s ă fie deschise: în totalitate, pe jum ă tate, pe sfert etc., dar niciuna din chakre nu trebuie închis ă complet. Deschidem chakrele în m ă sura în care

ne-am propus.10. Ie ş im din trans ă .

STAGNAREA

Acest exerci ţ iu are drept scop s ă ne anun ţ e c ă suntem focaliza ţ i în întregime asupra controlului propriei energii. Pe lâng ă faptul c ă ajut ă la perfec ţ ionarea capacit ăţ ilor noastre psihice, acest exerci ţ iu este foarte util în citire, în cazul vindec ă rii pe care o exercit ă m extracorporal ş i pentru stabilirea diagnosticului.

1. Ne a ş ez ă m în pozi ţ ia psihic ă , ne purific ă m mintea ş i ne împ ă mânt ă m.

2. Dup ă împ ă mântare, deschidem ochii pentru o clip ă ş i privim în cele patru col ţ uri ale camerei, în punctele în care pere ţ ii se îmbin ă cu plafonul.

3. Închidem ochii ş i ne imagin ă m c ă ne afl ă m în acest col ţ , de unde privim în jos c ă tre corpul nostru. Ne imagin ă m c ă putem vedea aura care ne înconjoar ă trupul. Cum arat ă aceasta? Dac ă nu o putem vedea, cum ar ar ă ta ea dac ă am vedea-o?

4. Ne imagin ă m c ă revenim în propriul corp, ne afl ă m în centrul capului. Cum ne sim ţ im acum? Ne sim ţ im altfel decât în col ţ ul camerei? Dac ă da, cum anume?

NEGRU - este culoarea cu care începem, apoi trecem la CENU Ş IU - constat ă m diferen ţ a. Apoi trecem la CAFENIU - începem în cafeniu-deschis, apoi îl întunec ă m, urmeaz ă

RO Ş U - din nou începem cu ro ş u-aprins ş i observ ă m cum se închide culoarea pân ă la purpuriu închis. Urm ă toarea culoare este

PORTOCALIU - culoare pe care o cunoa ş tem. În acest exerci ţ iu portocaliul ne apare diferit fa ţă de cele anterioare? GALBEN - urmat de

VERDE DESCHIS - intensific ă m culoarea pân ă la verde intens ş i verde închis, apoi

ALBASTRU AZURIU - intensific ă m culoarea treptat pân ă la albastru închis si trecem la ROZ - urmat de

MOV - intensific ă m nuan ţ a pân ă la INDIGO - urmeaz ă culoarea AURIU - dup ă auriu trecem la ARGINTIU - si în final ALB.



Ie ş im din trans ă .În timpul acestei medita ţ ii vom urm ă ri care este culoarea care

ne d ă senza ţ ia de confort maxim. Când ne a ş ez ă m pentru un exerci ţ iu de dirijare a energiei sau de auto vindecare, chiar de la început trebuie s ă destin ă m o clip ă pentru a circula prin corp culoarea care ne place. Nu trebuie s ă relu ă m în întregime tot acest

exerci ţ iu pentru a ajunge la culoarea preferat ă , trebuie doar s ă ne imagin ă m c ă aceasta apare spontan ş i trece prin corpul nostru din t ă lpi pân ă în cre ş tet.

Foarte eficient ă este folosirea culorilor pentru vindecarea altor persoane. Ne imagin ă m o culoare oarecare (cum am procedat în cazul culorii portocalii), care trece prin mâinile noastre în trupul pacientului. Intui ţ ia ş i practica ne vor ajuta cel mai bine s ă determin ă m ce culoare trebuie s ă alegem, dac ă nu folosim culoarea portocalie - culoarea obi ş nuit ă . Numai c ă activitatea psihic ă ne face

s ă ne concentr ă m toat ă aten ţ ia mai mult asupra corpului astral decât a celui fizic. Dac ă imediat dup ă aceea înt ă rim leg ă tura noastr ă cu corpul fizic, ne va fi mult mai u ş or s ă oper ă m în plan fizic.

Trecerea prin corp a energiei psihice învioreaz ă în mod cert întreaga noastr ă activitate. Efectuând exerci ţ iile prezentate aici,vom avea o nou ă percep ţ ie asupra lumii ş i o nou ă atitudine fa ţă de noi în ş ine ş i fa ţă de cei din jur. Reu ş ind s ă ne cunoa ş tem

organismul, vom vedea c ă unele dintre reac ţ iile ş i senza ţ iile acestuia au la baz ă considera ţ iile altor persoane despre ceea ce este mai bine pentru noi, nu propriile noastre considera ţ ii. Vom dori,astfel, s ă tr ă im conform voin ţ ei proprii, nu dup ă voia altora.

To ţ i ace ş ti factori determin ă schimb ă ri în corp ş i prima lui reac ţ ie ca r ă spuns la ele este s ă spun ă „NU”. Cauza o constituie faptul c ă , bune sau rele, obiceiurile ş i deprinderile corpului sunt cunoscute. Dac ă se instaleaz ă impresia c ă tot ce este cunoscut va fi alungat, eliminat, corpul este cuprins de deprimare. Se poate chiar

îmboln ă vi. De cele mai multe ori îns ă senza ţ iile corpului sunt de apatie, nelini ş te, plictiseal ă sau team ă , resim ţ ite în perioada în care efectu ă m activit ăţ i psihice. În acest fel corpul v ă transmite mesajul:„Eu nu vreau s ă m ă schimb! “

În astfel de cazuri sunte ţ i o persoan ă care reac ţ ioneaz ă cu team ă ş i furie când descoper ă o iubire nem ă surat ă . Exist ă oameni care reac ţ ioneaz ă astfel, în loc s ă r ă spund ă cu c ă ldur ă unei iubiri.De fiecare dat ă când o persoan ă s-a îndr ă gostit de dumneavoastr ă



a ţ i procedat la fel, a ţ i sim ţ it frica, triste ţ ea. Se instaleaz ă astfel obi ş nuin ţ a. Corpul s-a obi ş nuit s ă reac ţ ioneze astfel: „Este ceea ce fac mereu! Acestea îmi sunt regulile! Nu pot renun ţ a la ele! “Corpul trebuie s ă înve ţ e treptat noile obiceiuri.

Dup ă cum am mai spus, introspec ţ ia propriei persoane constituie prima etap ă în evolu ţ ia psihic ă . Dac ă vom constata ceva

ce trebuie schimbat, putem s ă efectu ă m aceast ă schimbare.Schimb ă rile le vom face îns ă treptat, cu blânde ţ e, c ă ci corpul nostru se va sim ţ i anormal sau lipsit de iubire. În niciun caz nu ne vom repro ş a ceea ce am fost, suntem sau vom fi.

În schimb ne vom convinge c ă orice decizie de schimbare este un cadou pe care ni-l facem, ş i oricum am fi, esen ţ a noastr ă lucreaz ă pentru noi. Dac ă avem anumite tr ă s ă turi care ne pot fi de ajutor,este un motiv suficient de serios pentru a le dezvolta, dar numai din aceast ă cauz ă ş i nu pentru c ă acum suntem „pu ţ in mai buni”.

Exist ă numeroase procedee pentru a transforma corpul din nou într-o realitate, tr ă s ă tura lor comun ă fiind faptul c ă se realizeaz ă concentrarea aten ţ iei asupra întregului corp. Scopul acestui exerci ţ iu este focalizarea capacit ăţ ii de concentrare, deci îl vom executa cu acurate ţ e maxim ă . Vom observa cu aten ţ ie ceea ce facem ş i, dac ă ne ie ş im din fire, vom re ţ ine pe cât posibil momentul exact ş i ce anume gândim atunci.

Exerci ţ iile sunt simple ş i amuzante. Curaj! Dar aici se ascunde o

capcan ă ! Pentru c ă exerci ţ iile sunt simple ş i atât de amuzante, este foarte u ş or s ă fie efectuate automat, f ă r ă s ă le d ă m nicio aten ţ ie.Fiecare exerci ţ iu are o singur ă etap ă . Lista de mai jos cuprinde

o serie de exerci ţ ii diferite ş i nu etapele unui singur exerci ţ iu.1. Mânca ţ i ceva.2. Face ţ i sex în orice form ă sau dansa ţ i ritmic., la alegere.3. Merge ţ i pe jos. Este deosebit de util pentru corpul real,

deoarece orienteaz ă aten ţ ia asupra chakrelor de pe t ă lpile picioarelor, legate nemijlocit de P ă mânt.

4. Face ţ i o baie sau un du ş . Du ş ul cu ap ă rece face minuni în cunoa ş terea propriului corp.

Corpul poate avea procedeul lui propriu care îl ajut ă la men ţ inerea realit ăţ ii. În acest caz vom efectua acest procedeu.

În aceast ă carte nu este întâmpl ă toare referirea la propriul spa ţ iu, la spa ţ iul celorlal ţ i oameni, la r ă mânerea în spa ţ iul propriu.Spa ţ iul nostru este propriul nostru corp fizic ş i astral, în care nu se poate sim ţ i comod nimeni altcineva. Din nefericire, unii încalc ă acest



spa ţ iu al nostru, fie pentru c ă vor s ă ne atrag ă aten ţ ia asupra lor, fie pentru c ă vor s ă intre în contact cu noi într-o form ă sau alta (telepatie, teleghidare).

Folosind un termen psihic, denumim aceste preten ţ ii ale altor oameni de a ne atrage aten ţ ia prin termenul „leg ă turi”.Clarv ă z ă torii pot vedea fluxurile de energie care ies din chakre ş i

realizeaz ă leg ă tura între noi ş i o alt ă persoan ă . Nu este obligatoriu s ă vedem aceste leg ă turi. Putem s ă ne d ă m seama ş i s ă le sim ţ im c ă ele exist ă .

Acestea leag ă în permanen ţă chakrele diferitelor persoane; nu exist ă oameni care s ă fie complet liberi de ele. În exerci ţ iul urm ă tor vom înv ăţ a cum s ă ne amplas ă m ş i s ă ne retragem leg ă turile, care nu trebuie s ă ne înv ă luie permanent, în mod inevitabil. Dac ă suntem prin ş i de o mul ţ ime de leg ă turi, vom fi nevoi ţ i s ă ac ţ ion ă m mai mult cu energia altor persoane decât cu a noastr ă proprie. Ar fi

îns ă o gre ş eal ă s ă ne plângem c ă suntem lega ţ i de cineva, ca ni ş te prizonieri, sau s ă credem c ă cel care ne-a legat ne face vreun r ă u. În realitate, nu putem recep ţ iona astfel de leg ă turi de la o alt ă persoan ă , dac ă nu o dorim.

Nimeni nu v ă poate agresa în niciun fel din punct de vedere psihic, dac ă dumneavoastr ă nu dori ţ i acest lucru.

Leg ă turile au însemn ă tate diferit ă , depinde ce informa ţ ie s-a transmis prin ele, ş i produc în chakre efecte diferite.

Prima chakr ă , centrul supravie ţ uirii. O leg ă tur ă plasat ă în acest centru înseamn ă : „Vreau s ă m ă aju ţ i s ă supravie ţ uiesc. “Poate ascunde pericole în cazul în care cei doi oameni nu au ajuns la un acord clar privind linia de urmat. De exemplu, un copil plaseaz ă o astfel de leg ă tur ă în centrul de supravie ţ uire al p ă rin ţ ilor sau adul ţ ilor din jurul s ă u. Dac ă avem un prieten bolnav sau r ă nit, pe care îl îngrijim, între noi exist ă o în ţ elegere privind faptul c ă , pentru o anumit ă perioad ă de timp, vrem s ă îl ajut ă m s ă supravie ţ uiasc ă ş i se va crea o leg ă tur ă puternic ă pe perioada convalescen ţ ei.

Leg ă tura pornit ă de la prieten este plasat ă în prima noastr ă chakr ă ş i ne transmite informa ţ ia „am nevoie de tine”. Uneori, putem avea dorin ţ a s ă îndep ă rt ă m aceast ă leg ă tur ă ş i s ă revizuim natura rela ţ iilor cu persoana respectiv ă .

Aten ţ ie! Nimeni nu poate s ă plaseze o leg ă tur ă , dac ă noi nu dorim s ă o primim.

A doua chakr ă , a sexualit ăţ ii ş i a emo ţ iilor. O leg ă tur ă plasat ă în a doua chakr ă înseamn ă fie: „Simt o atrac ţ ie de interes sexual



pentru dumneavoastr ă ”, fie: „Acorda ţ i-mi sprijin emo ţ ional, da ţ i aten ţ ie emo ţ iilor mele. “Putem dori s ă înl ă tur ă m sau nu aceast ă leg ă tur ă , dac ă nu ne face pl ă cere, sau s ă o p ă str ă m. Este îns ă mai bine s ă înl ă tur ă m o leg ă tur ă emo ţ ional ă din aceast ă chakr ă ,deoarece poate priva de energie ş i este înso ţ it ă adesea de vibra ţ ia „necesit ăţ ii”.

Este mult mai bine s ă r ă spundem nevoilor emo ţ ionale ale cuiva din chakra inimii, decât din cea de-a doua chakr ă . A treia chakr ă , centrul energetic. O leg ă tur ă plasat ă aici

înseamn ă : „Am nevoie de o cantitate de energie de la dumneavoastr ă , îmi este insuficient ă energia mea proprie”, sau:„Prefer s ă lucrez cu energia dumneavoastr ă , decât s ă -mi asum responsabilitatea energiei proprii. “

Este evident c ă o leg ă tur ă plasat ă în a treia chakr ă nu poate decât s ă ne absoarb ă din energie, de aceea trebuie s ă o înl ă tur ă m.

O leg ă tur ă puternic ă în a treia chakr ă ne poate crea o senza ţ ie de tensiune sau golire în zona abdominal ă . Ea poate duce la ulcer.

A patra chakr ă , centrul iubirii ş i ata ş amentului. O leg ă tur ă în a patra chakr ă poate însemna: „V ă iubesc”, sau: „îmi place de dumneavoastr ă . “Putem s ă dorim înl ă turarea leg ă turilor din a patra chakr ă pentru a r ă mâne singurul om care dispune de propria energie, dar în general aceste leg ă turi nu sunt atât de ap ă s ă toare ca la celelalte chakre. Cur ă

7.

Ne imagin ă m mâinile cum netezesc aura de la cap pân ă la baza picioarelor.8. Ie ş im din trans ă . Facem ceva care s ă ne conving ă de

realitatea corpului nostru: ne sp ă l ă m pe fa ţă , bem o cea ş c ă de ceai sau cafea, ori ne îmbr ăţ i şă m cu un prieten.

Acesta este cel mai dificil exerci ţ iu din cele prezentate pân ă acum. În restul zilei trebuie s ă ave ţ i grij ă de voi.

NEUTRALITATEA SI NONREZISTEN Ţ A

În jurul nostru ac ţ ioneaz ă diverse energii. Cum ne putem men ţ ine echilibrul psihic f ă r ă s ă fim atra ş i de unele persoane ş i f ă r ă s ă le atragem, f ă r ă s ă ne subordon ă m reprezent ă rilor proprii sau ale altora privind ceea ce ar fi trebuit s ă fim, cum s ă ne men ţ inem chakrele curate, s ă r ă mânem s ă n ă to ş i ş i s ă ne p ă str ă m în echilibru totalitatea psihicului propriu?

Trebuie s ă r ă mânem neutri ş i s ă nu ne împotrivim, s ă nu opunem rezisten ţă fa ţă de nimic. Dup ă cum constata ţ i, nu se



recomand ă s ă nu crede ţ i în nimic din ce vi se spune, dup ă cum nu se recomand ă s ă nu avem sentimente, gânduri sau reac ţ ii fizice la anumi ţ i stimuli. Dimpotriv ă , dac ă proced ă m astfel, aceasta înseamn ă rezisten ţă fa ţă de impulsurile proprii, iar aceasta nu este o pozi ţ ie neutr ă . Am men ţ ionat c ă starea de comuniune cu Universul nu înseamn ă s ă vedem lucrurile a ş a cum vrem s ă fie. Mai degrab ă

aceasta înseamn ă s ă le vedem a ş a cum sunt în realitate, înseamn ă curajul de a spune „DA” propriilor tr ă iri, oricum ar fi acestea.Oamenii î ş i vor fixa în permanen ţă leg ă turile în sistemul nostru

de chakre iar noi nu ne vom afla mereu în starea de medita ţ ie în care s ă percepem p ă trunderea acestor leg ă turi. Dac ă ne împotrivim acestora sau dac ă toat ă ziua discut ă m despre cineva ş i ne compar ă m cu fiecare câine vagabond care traverseaz ă strada ş i ne taie calea, vom c ă p ă ta o oarecare duritate psihic ă ş i vom în ă l ţ a ziduri între noi ş i ceilal ţ i, între noi ş i propriile tr ă iri. Chakrele

noastre sunt blocate. Devenim tensiona ţ i ş i, ceea ce este mai r ă u,încerc ă m s ă credem c ă vom deveni altfel de cum suntem. A ş adar rezisten ţ a este o parte a condi ţ iei de om. Deci vom începe prin a nu opune rezisten ţă faptului c ă ne împotrivim.

Când comunic ă m cu cineva, îi putem spune cu ce anume suntem de acord ş i cu ce nu. Dar persoana cu care comunic ă m este o alt ă p ă rticic ă a Universului, deci o alt ă parte din noi, care ne ofer ă posibilitatea s ă con ş tientiz ă m cine suntem, permi ţ ându-ne s ă avem

propriile tr ă iri.Dac ă opunem rezisten ţă tr ă irilor noastre proprii, rezult ă un ciclu incomplet al vie ţ ii noastre, care se va repeta mereu, iar ş i iar, în forme diferite, pân ă când ne vom permite o tr ă ire complet ă , iar pân ă când nu vom admite aceast ă tr ă ire complet ă , vom ac ţ iona conform propriei noastre rezisten ţ e ş i imagini create.

Dac ă nu v-au convins cele prezentate despre karm ă în primul capitol, trebuie s ă recitim aceste paragrafe ş i s ă le analiz ă m dintr-un alt punct de vedere. Dup ă cum am mai spus, karma este,

pe lâng ă toate celelalte, un rezultat al propriilor reprezent ă ri ş i al ciclurilor nefinalizate. Când ne împotrivim propriilor tr ă iri,acumul ă m o anumit ă karm ă , cu care vom avea de-a face mai târziu.Dac ă ceea ce urmeaz ă s ă facem este rezisten ţ a în fa ţ a propriei tr ă iri ş i acumularea karmei, nu mai face ţ i acest lucru. Nu opune ţ i rezisten ţă . Dar vom urm ă ri ceea ce facem ş i vom remarca faptul c ă noi suntem cei care ac ţ ion ă m, proced ă m astfel, nu ac ţ iunea este cea care primeaz ă în fa ţ a noastr ă . Cu timpul vom constata c ă încet ă m



s ă mai ac ţ ion ă m în acest fel.Devenim exact obiectul rezisten ţ ei noastre - aceasta este o

axiom ă a evolu ţ iei psihice. Cu cât mai mult rezist ă m ş i ne opunem la ceva, cu atât acord ă m mai mult ă aten ţ ie acestui fapt ş i ne înarm ă m tot mai puternic împotriva lui.

Pe de alt ă parte, atunci când o persoan ă este furioas ă pe noi ş i

îi accept ă m furia (1), furia persoanei respective trece aproape instantaneu (2), nu ne vom mai fr ă mânta din cauza acestei tr ă iri nepl ă cute.

Aceasta este esen ţ a ideilor despre iubirea fa ţă de aproape,întoarcerea celuilalt obraz etc. Aceasta este leg ă tura dintre Univers ş i propria chakr ă a inimii.

Exist ă dou ă metode cu ajutorul c ă rora încerca ţ i s ă îndep ă rta ţ i rezisten ţ a prin iertare.

Prima metod ă este o medita ţ ie pe care am mai exersat-o:1. Ne a ş ez ă m în postura psihic ă , închidem ochii, ne purific ă m

mintea ş i ne împ ă mânt ă m.2. Ne investig ă m întregul corp fizic începând cu t ă lpile picioarelor

ş i continuând spre cap. Verific ă m dac ă exist ă vreo parte care resimte dureri, sau a în ţ epenit, se bucur ă sau vrea s ă se odihneasc ă . Sesiz ă m sângele care circul ă în corpul nostru. Sesiz ă m energia psihic ă care circul ă în noi ş i în jurul nostru. Dac ă ne doare ceva, n-are decât. Dac ă exist ă undeva o dorin ţă foarte mare ş i

puternic ă , o l ă s ă m s ă se manifeste. Nu ne împotrivim, nu opunem nicio rezisten ţă , suntem întru totul de acord. L ă s ă m s ă doar ă ceea ce doare, s ă - ş i manifeste bucuria sau triste ţ ea, l ă s ă m senza ţ iile s ă dispar ă , dar nu întreprindem nimic, ci doar observ ă m.

3. Ne investig ă m emo ţ iile. Ce anume sim ţ im? Nu opunem nicio rezisten ţă , doar sim ţ im.

4. La ce ne gândim? Ş i ce credem despre ceea ce gândim? Nu ne oprim din gânduri, doar suntem de acord cu ele. Continu ă m s ă ne gândim la aceasta.

5. Unde ne afl ă m? Ne afl ă m în propriul trup? Suntem de azi noapte cu persoana iubit ă ? Coborâm în strad ă s ă lu ă m o înghe ţ at ă ? R ă mânem aici. Când ne afl ă m în col ţ ul camerei continu ă m s ă fim în centrul propriului cap. Revenim.

6. Când am revenit în centrul propriului cap, ie ş im din trans ă . A doua metod ă este un exerci ţ iu care poate fi efectuat oricând

ş i oriunde. Presupunem c ă ne-am întâlnit cu un prieten, iar acesta are o mul ţ ime de probleme, cu care ne cople ş e ş te; nu-l iube ş te



prietena sau mama, tat ă l sau copilul, câinele nu-l ascult ă , ma ş ina s-a stricat, contul în banc ă este epuizat, nu mai are niciun ban, papagalul s-a îmboln ă vit iar salteaua de cauciuc s-a spart. Este posibil s ă sesiz ă m c ă la nivelul primelor dou ă chakre apar anumite senza ţ ii. Avem de gând s ă le închidem? Le deschidem mai larg? Ce se petrece cu a patra chakr ă ? Inima este deschis ă ? Sau ne este

pieptul înc ă tu ş at? Care este direc ţ ia leg ă turilor? Ne imagin ă m c ă suntem în întregime din aer ş i tot ce ne poveste ş te prietenul trece prin noi. Desigur, ascult ă m ce ne spune ş i intervenim cu câte o vorb ă când ni se pare oportun. L ă s ă m îns ă toat ă înc ă rc ă tura emo ţ ional ă s ă treac ă de noi ş i s ă se neutralizeze în aerul din jur. Acum urm ă rim atent ce se petrece în chakre. Vom efectua exerci ţ iul ori de câte ori avem ocazia.

Ş OCURILE PSIHICE

Niciun om nu poate r ă mâne permanent neutru ş i legat de P ă mânt. Dup ă cum am mai spus, când ne împotrivim, trebuie s ă continu ă m s ă o facem. Nu putem ajunge într-un alt loc, pân ă când nu încet ă m s ă ne afl ă m acolo unde suntem acum.

Uneori, când nu suntem împ ă mânta ţ i, intervine cineva ş i ne aplic ă un ş oc psihic. Cea mai simpl ă explica ţ ie a unui astfel de ş oc este perceperea furiei care se n ă puste ş te asupra noastr ă .Travers ă m strada ş i un ş ofer trebuie s ă opreasc ă exact când nu are chef s ă o fac ă . În gândul s ă u, ap ă rem în chip de tic ă los ş i ş ocul este gata! Resim ţ im o sl ă biciune ciudat ă în timp ce travers ă m. Am luat de pe raftul magazinului ultima pung ă de lapte, exact când s-a apropiat altcineva s ă o ia. Persoana vede c ă lu ă m laptele ş i dintr-o dat ă , datorit ă ş ocului, ne cuprinde teama.

Ş ocurile psihice pot lua ş i forme pl ă cute. Ne plimb ă m prin parc ş i pe lâng ă noi trece o persoan ă foarte atr ă g ă toare care- ş i opre ş te privirea asupra noastr ă . Ş oc! Tot restul zilei ni-l petrecem

gândindu-ne cât de pl ă cut ar fi s ă fim cu o fiin ţă atât de fermec ă toare.Caracteristica general ă a acestor ş ocuri este faptul c ă sunt

orientate în interiorul corpului nostru. Ele ne distrag de la momentul respectiv ş i ne reorienteaz ă tr ă irea în interiorul propriei min ţ i.Ş ocurile ne fac s ă pierdem contactul cu realitatea, s ă nu mai ş tim unde ne afl ă m. Ele ne transfer ă în incon ş tient, ne oblig ă s ă ne ced ă m întreaga putere în favoarea celui care ni le aplic ă . Ş i majoritatea acestor ş ocuri nu sunt deloc distractive.



Nu exist ă exerci ţ ii speciale referitoare la ş ocurile psihice. Când constat ă m c ă suntem supu ş i unui ş oc psihic, putem consuma o cantitate oarecare de energie pentru a efectua ac ţ iuni simple de vindecare sau pentru a extrage din chakr ă leg ă turile care ne-au fost implantate acolo. Dar cel mai eficient este s ă observ ă m ş ocul care ne este aplicat ş i s ă nu-i întoarcem împotriva celui care ni-l aplic ă ,

deoarece astfel nu am face decât s ă declan şă m un r ă zboi al ş ocurilor psihice. Pot fi aplicate acelea ş i metode ş i la atacul psihic din partea altor persoane. Atacul psihic este mult mai periculos,deoarece este mai greu de depistat. Dar ş ocurile sunt tr ă iri ale realit ăţ ii care pot fi controlate. St ă rile provocate pot duce la îmboln ă virea suprarenalelor ş i a sistemului neurovegetativ.R ă zboaiele psihice duc la crearea prin imagini mentale a entit ăţ ilor creaturilor, pe care câteodat ă nu le mai po ţ i controla ş i încep s ă te domine, dac ă ţ i-a sc ă zut poten ţ ialul energetic. Datorit ă neaten ţ iei se

poate ajunge la cabinetul de psihiatrie pe post de pacient.În lumea psihicului dup ă o tr ă ire dramatic ă nea ş teptat ă , cum ar

fi contactul cu persoana iubit ă disp ă rut ă recent sau prevederea unui eveniment viitor.

Persoanele care prefer ă s ă p ă streze pentru ele propriile percep ţ ii fizice pot avea tr ă iri întâmpl ă toare pe toat ă durata vie ţ ii, f ă r ă s ă povesteasc ă nim ă nui nimic, din teama de a p ă rea ridicoli sau de a fi considera ţ i nebuni. Poate c ă într-o discu ţ ie cu un prieten, printre

alte lucruri m ă runte, vor men ţ iona cu calm „am sim ţ it c ă m ă vei suna ast ă zi”, dar niciodat ă nu vor putea povesti despre visele lor ciudate sau vocile pe care le aud. Mul ţ i se tem într-adev ă r s ă nu fie nebuni, de aceea î ş i ascund cât mai bine nelini ş tea ş i îndoielile.

Cei care nu- ş i reprim ă niciodat ă tr ă irile deosebite, nu ascund ceea ce aud, pot fi cu adev ă rat persoane cu preocup ă ri de medium sau spiriti ş ti, sau î ş i pot folosi observa ţ iile ş i tr ă irile într-o alt ă direc ţ ie, cu orientare creativ ă , artistic ă .

Al ţ ii pot s ă înnebuneasc ă ş i s ă ajung ă în clinicile de psihiatrie.

Uneori, astfel de oameni sunt considera ţ i dezechilibra ţ i ş i excentrici. Adesea, când timp de mul ţ i ani omul este nevoit s ă lupte împotriva propriilor sale tr ă iri, el poate fi expus unor serioase deregl ă ri psihice. Devine paranoic ş i simte c ă to ţ i îl urm ă resc ş i îi resping tr ă irile; sau poate deveni schizofrenic, o jum ă tate a sa exprimând o puternic ă percep ţ ie psihic ă ş i emo ţ ii intense, iar cealalt ă jum ă tate fiind normal ă ; poate deveni catatonic,închizându-se în sine ş i preferând s ă tr ă iasc ă exclusiv în universul



psihic al min ţ ii sale, nu în mijlocul confrunt ă rilor de opinii ş i judec ăţ i ale celorlal ţ i.

Prezent ă m aici câteva exemple comune. Desigur nu toate bolile mentale sunt rezultatul reprim ă rii capacit ăţ ilor psihice. Dar de foarte multe ori împiedicarea manifest ă rii acestora duce la reprimarea unor emo ţ ii cum ar fi furia sau tema de pedeaps ă .

Aceste emo ţ ii neexprimate pot provoca boli fizice sau mentale.Nebunia poate fi ac ţ iunea, modul acestei persoane de a se manifesta într-o lume care-l separ ă de realitate ş i de ceilal ţ i,totodat ă este modul prin care persoana respectiv ă evit ă r ă spunderea faptelor sale. Poate nu ş tie cum s-o fac ă sau are nevoie, prin construc ţ ia fiin ţ ei sau prin educa ţ ie, de cineva care s-o ghideze. Interiorizarea nu aduce nimic bun în acest caz ş i ar trebui c ă utat ă ie ş irea din impas prin simpla rug ă c ă tre Dumnezeu de a da lumina, ra ţ iunea ş i calea vie ţ ii.

Dar s ă revenim la problemele noastre. Poate ne este absolut str ă in ă ideea de a deveni medium ş i citim aceast ă carte doar pentru a g ă si ceva ce-am mai putea înv ăţ a. Sau poate c ă am considerat dintotdeauna c ă avem ceva deosebit, poate chiar supranatural, ş i nu ş tim cum s ă proced ă m. Sau cunoa ş tem aceste fenomene, le sim ţ im, le percepem realitatea, dar am vrea s ă le dirij ă m, s ă înv ăţă m s ă le folosim cât mai bine. Ar fi un mare p ă cat dac ă dintr-o stare de ş oc prin necontrolul asupra gândurilor a ţ i ajunge la

psihiatrie.TABLOURI SI IMAGINI IRA Ţ IONALE

În timpul descifr ă rii informa ţ iilor psihice putem „vedea” o mul ţ ime de lucruri, ca ş i în timpul vindec ă rii, unde principalele surse de informa ţ ii vor fi aura ş i chakrele. Acestea pot ajunge la noi ş i sub forma unor chipuri sau imagini mentale, pe care le vom analiza în prezenta lucrare.

În timpul citirii psihicului pacientului putem vedea realmente

adev ă rate tablouri. Ele pot ap ă rea în prim-plan pe ecranul nostru mental sau pot avea aspectul unor miniaturi. Aceste tablouri provin din universul nostru subiectiv.

Ş TERGEREA INFORMA Ţ IILOR NEGATIVE DIN AUR Ă

1. Ne împ ă mânt ă m ş i intr ă m în trans ă .2. Alegem din propria experien ţă o stare în care nu ne-a pl ă cut

s ă ne afl ă m ş i st ă ruim s ă ne manifest ă m lipsa de sensibilitate,indiferen ţ a. Poate fi o situa ţ ie în care am tr ă it groaza sau altceva de



acest gen.3. Ne concentr ă m asupra imaginii create, apoi o facem s ă se

estompeze lent. Pe m ă sur ă ce ea dispare, l ă s ă m s ă apar ă chipurile altor persoane. Ace ş tia sunt creatorii ini ţ iali ai viziunii anterioare.Putem vedea un singur chip sau mai multe. Facem s ă se estompeze aceste chipuri unul dup ă altul, imaginându-ne c ă le expediem

posesorilor lor. Dac ă , privind aceste chipuri, sim ţ im furie, revolt ă ,durere etc., revenim pentru a retr ă i aceste sentimente. Le vom comunica mental acestora tot ce sim ţ im nevoia s ă le spunem. Dac ă sim ţ im satisfac ţ ie în urma celor spuse, la estomparea imaginii acord ă m iertare acestor persoane. Dac ă nu dorim s ă le iert ă m,înseamn ă c ă n-a sosit înc ă momentul, dar prin iertare se face o ş tergere automat ă a sursei de ş oc psihic ş i are loc schimbarea radical ă a aurei în alte culori. Când suntem preg ă ti ţ i s ă îi iert ă m, ne vom ierta mai u ş or propriile noastre probleme ş i astfel ne vom

apropia de renun ţ area la toate acestea. S ă nu uit ă m c ă nu trebuie s ă ne gr ă bim. Dac ă dorim s ă savur ă m un timp oarecare furia,sup ă rarea sau triste ţ ea pe care le sim ţ im, nu trebuie s ă ne refuz ă m aceast ă pl ă cere.

4. Cre ă m o imagine a propriei noastre persoane ş i ne str ă duim s ă îndr ă gim aceast ă imagine. Apoi o facem s ă dispar ă .

5. Chem ă m în imagine Soarele mare ş i auriu al energiei, pe care îl l ă s ă m s ă ne umple în totalitate corpul ş i aura.

6.

Ie ş im din trans ă .CITIREA AUREI

Expresia „citirea aurei” creeaz ă o impresia a ceva tehnic ş i foarte complicat. Înainte de a trece la acest exerci ţ iu, trebuie s ă facem o relaxare complet ă , str ă duindu-ne s ă vedem aura.

I. Cre ă m un trandafir care îl reprezint ă pe pacientul nostru. În acela ş i timp ne imagin ă m c ă trandafirul acesta are un nimb. Nimbul reprezint ă aura individului, tot a ş a cum trandafirul reprezint ă

individul. Începem cu observarea unei singure culori care irizeaz ă în jurul petalelor. Dac ă nu putem vedea culoarea, ne imagin ă m c ă nimbul arat ă ca ş i cum am vedea-o. Facem s ă dispar ă trandafirul.

2. Repet ă m exerci ţ iul de patru ori, ad ă ugând de fiecare dat ă câte o culoare pân ă ajungem la un total de cinci culori.

3. Ie ş im din trans ă .Urm ă torul complex de exerci ţ ii reprezint ă o etap ă mai avansat ă .

Aceasta ne va ajuta s ă folosim citirea aurei în scopuri curative.1. Ne împ ă mânt ă m ş i intr ă m în trans ă .



2. Realiz ă m imaginea pacientului. Cu o pensul ă imaginar ă cu vopsea neagr ă întunec ă m tabloul realizat, pân ă când ob ţ inem doar silueta pacientului. L ă s ă m lumina interioar ă mental ă s ă umple spa ţ iul din jurul siluetei, mai întâi sub forma unui nimb alb.Observ ă m unde este nimbul mai mare ş i mai dens, în ce puncte este mai sub ţ ire sau care sunt zonele corpului în care dispare. Toate

aceste imagini ap ă rute sunt legate de clarviziune.3. L ă s ă m nimbul alb s ă capete diferite culori. Acestea sunt

culorile aurei pacientului nostru. Dac ă vedem o singur ă culoare este minunat. Dac ă vedem chiar zece culori este foarte bine. Cel mai adesea vom vedea dou ă sau trei culori, iar când vom c ă p ă ta deprinderea de a distinge culorile, vom putea analiza aura mult mai bine. Pentru început vom încerca s ă ne oprim doar culorile pe care le vedem sau sesiz ă m. Unde sunt acestea a ş ezate în jurul corpului? Trebuie s ă ţ inem minte c ă semnifica ţ ia culorilor poate fi confirmat ă

numai de propria noastr ă experien ţă , de aceea ne vom urma intui ţ ia.

4. L ă s ă m imaginea s ă se estompeze. Alegem acum alt ă persoan ă ş i repet ă m procesul. Analiz ă m cu aten ţ ie diferen ţ ele dintre cele dou ă aure, apoi le l ă s ă m s ă dispar ă .

5. Ie ş im din trans ă ş i ne readucem corpul în realitate. Este necesar s ă o facem, când tocmai am efectuat o activitate psihic ă deosebit de complex ă .

La exerci ţ iile acestea este nevoie de o cantitate mai mare de energie psihic ă , care vine prin relaxarea perfect ă a min ţ ii.Rezultatele vor veni singure Ia un moment dat ş i v ă ve ţ i bucura nespus când ve ţ i reu ş i s ă face ţ i acest lucru f ă r ă prea mult efort.

CITIREA AUREI CU OCHII DESCHI Ş I

Clarviziunea sau vederea psihic ă , de care tocmai ne-am folosit,se realizeaz ă f ă r ă participarea sim ţ ului fizic al v ă zului. Aceasta se realizeaz ă prin intermediul vederii psihice. Unele persoane v ă d aura

ş i cu ochii deschi ş i, în stare de relaxare. Aura apare ca un nimb auriu v ă lurit, uneori este colorat ă în culori deschise, alteori seam ă n ă cu ni ş te fotografii. Culoarea sau culorile dominante sunt plasate în centrul aurei, iar scânteile sau exploziile de energie de alte culori se împr ăş tie în spa ţ iul din jur sau se deplaseaz ă împrejurul culorii de baz ă .

Nu este nimic neobi ş nuit c ă unele persoane pot vedea aura cu ajutorul v ă zului obi ş nuit ş i nu prin clarviziune. De fapt cu ajutorul v ă zului normal putem vedea mult mai multe detalii m ă runte decât



cu ajutorul v ă zului psihic. Citirea aurei cu ochii deschi ş i este foarte interesant ă , iar procesul în sine pare mai pu ţ in fantastic, mai real.Dar totul se creeaz ă pe un ecran în centrul dintre sprâncene ş i oricum vederea normal ă nu particip ă la descifrare, ochii stând într-o pozi ţ ie de parc ă n-ai avea nevoie de ei. Totul se petrece în spa ţ iul de vid aflat în aceast ă regiune a frun ţ ii, indiferent de distan ţ a de la

pacient la vindec ă torul medium. Prin crearea imaginilor ş i descifrarea informa ţ iilor venite are loc ş tergerea acestora din câmpul energetic al persoanei-pacient ş i reechilibrarea energiilor lui mentale. Putem afirma c ă are loc procesul de vindecare. Avem nevoie de cineva cu care s ă colabor ă m în astfel de cazuri, ca s ă vedem rezultatul final ş i s ă ne convingem c ă am procedat corect.

Fa ţă de cele ob ţ inute prin studierea aurei ş i chakrelor. La început vom exersa independent, ca în exerci ţ iul precedent de citire a aurei ş i chakrelor.

1. Ne împ ă mânt ă m ş i intr ă m în trans ă .2. Pe ecranul mental ob ţ inem imaginea (silueta) persoanei pe

care o studiem.3. Ne autosugestion ă m c ă pe imaginea ob ţ inut ă , în punctul în

care prietenul nostru acuz ă dureri fizice, trebuie s ă apar ă o pat ă ro ş ie care s ă marcheze zona afectat ă . Urm ă rim cu aten ţ ie în ce raport se afl ă pata sau petele din aur ă . Dup ă ce studiem am ă nun ţ it imaginea o facem s ă dispar ă .

4.

Readucem imaginea prietenului. Ne sugestion ă m c ă petele ro ş ii apar în zonele în care acesta are dureri. Compar ă m aceast ă imagine cu prima. Estomp ă m imaginea.

5. Repet ă m exerci ţ iul alegând mereu al ţ i prieteni. La încheiere estomp ă m imaginile ş i ie ş im din trans ă .

Când vom trece la vindecarea pacientului, înainte de a începe procedurile, vom efectua acest exerci ţ iu. Putem s ă -i spunem sau nu ceea ce vedem. El poate veni s ă ne caute, plângându-se: „Am o durere groaznic ă de cap. Vindec ă -m ă mai repede! “Efectuând

exerci ţ iul, putem vedea o pat ă ro ş ie deasupra sau în jurul capului s ă u. Dar putem vedea o pat ă ro ş ie ş i mai mare ş i mai intens ă în cu totul alt loc, la baza coloanei vertebrale, în zona ombilical ă , la genunchi, oriunde. Trebuie s ă d ă m aten ţ ie celor ce vedem chiar dac ă ne deruteaz ă .

Adesea, durerea se manifest ă în cu totul alt ă zon ă a corpului decât aceea în care este localizat ă sursa maladiei. Când trecem la vindecare, vom acorda aten ţ ie deosebit ă zonelor în care am



descoperit petele ro ş ii. Ele trebuie înl ă turate.

AUTOAP Ă RAREA

Pentru a ne dezvolta deprinderile putem realiza citirea psihicului anumitor persoane, cu acordul acestora, înso ţ ind-o de procedeul de vindecare, dac ă ni se pare potrivit ş i nu este dificil de realizat.

Trebuie s ă ne baz ă m pe intui ţ ia noastr ă . Dup ă ce ne vom însu ş i suficient citirea aurei ş i a chakrelor, vom trece desigur la citiri mai complexe. Des ă vâr ş indu-ne practica citirii psihicului, vom constata c ă putem r ă spunde singuri la toate întreb ă rile pe care ş i le pun ceilal ţ i oameni, doar formulând aceste întreb ă ri.

Când ne preg ă tim s ă citim psihicul unui prieten sau al unui pacient, relu ă m procedurile pe care le efectu ă m în cazul vindec ă rii.Ne a ş ez ă m fa ţă în fa ţă cu pacientul ş i realiz ă m împ ă mântarea pentru amândoi. Desigur, înainte de a începe ne vom goli mintea de

orice alte gânduri, pentru a nu ne încurca. Trecem apoi la citirea aurei ş i a chakrelor, efectuând toate procedurile necesare.

Citirea nemijlocit ă a psihicului este mult mai interesant ă decât observarea de la distan ţă , dar este mult mai dificil ă . Omul al c ă rui psihic îl citim poate fi speriat, emo ţ ionat sau foarte curios. Ca urmare, el poate p ă trunde în mintea noastr ă ş i ne va ataca prin aten ţ ia, gândurile, ideile, emo ţ iile sale ş i prin tot ce se petrece cu el.De ş i poate avea cele mai bune inten ţ ii, atacurile sale psihice ne pot face s ă ne pierdem împ ă mântarea.

Realiz ă m imaginea vizual ă a unui trandafir care î ş i strânge petalele, transformându-se într-un boboc de floare, dar în loc de a-l plasa pe ecranul nostru mental, îl aducem chiar în fa ţ a frun ţ ii. Ne sugestion ă m c ă acest trandafir va fi magnetul care atrage ş i absoarbe toate leg ă turile care pornesc de la subiectul pe care-l citim, înainte ca acestea s ă p ă trund ă în chakrele noastre ş i s ă ne absoarb ă energia. Ne vom sugestiona c ă trandafirul r ă mâne în acest loc ş i îi verific ă m prezen ţ a de fiecare dat ă , înainte de a începe

o nou ă citire. Dac ă sim ţ im o stare de nelini ş te subit ă în timpul citirii, poate fi nevoie s ă cre ă m un nou trandafir. La terminarea citirii facem s ă dispar ă trandafirul.

Folosirea trandafirului pentru protec ţ ia psihicului nu se limiteaz ă la procesul citirii. El este de nepre ţ uit în via ţ a cotidian ă .De fiecare dat ă când cineva ne va ataca, când ne vom contrazice cu cineva sau vom intra într-un „r ă zboi” psihic, vom încerca s ă ne imagin ă m trandafirul pentru a realiza o detensionare.

Acest procedeu poate fi util în men ţ inerea echilibrului interior. El



poate face s ă nu mai avem nevoie de protec ţ ie psihic ă . Dac ă nu ne împotrivim la tot ce ne agreseaz ă în procesul citirii psihicului sau în afara acestuia, constat ă m c ă EUL nostru nu exist ă ş i nu ne mai atac ă nimeni. Cu cât vom permite mai mult s ă fim agresa ţ i de tot ce ne deranjeaz ă ş i ne creeaz ă o barier ă psihic ă , cu atât mai mult citirea noastr ă nu va avea niciun rezultat ş i ne vom pierde

leg ă turile. Nu trebuie s ă respingem ceea ce sim ţ im, dar aceasta nu ne va ajuta în perceperea în propriul nostru spa ţ iu psihic a ceea ce simt ceilal ţ i oameni.

COMUNICAREA

În procesul oric ă rei activit ăţ i psihice este foarte important s ă discut ă m mental despre ceea ce vedem, ca ş i cum am avea pe cineva al ă turi. Cu alte cuvinte, trebuie s ă g ă sim un mod de a transmite acele senza ţ ii puternice pe care le percepem, pentru a nu

se acumula în interiorul nostru ş i a nu ne bloca a cincea chakr ă . În timpul citirii, putem descifra viziuni sau imagini despre care n-am dori s ă -i vorbim persoanei de fa ţă . Este posibil s ă nu fim prea siguri de informa ţ iile primite, sau s ă sim ţ im c ă subiectul s-ar putea sup ă ra, sau ş i-ar bloca în continuare centrii pentru descifrarea cauzei simptomelor ap ă rute.

Trebuie s ă ne eliber ă m de cele percepute, indiferent dac ă vom comunica subiectului datele citirii psihice, sau le putem transmite într-o form ă care s ă ne elibereze de tensiune. Este posibil s ă a ş tept ă m plecarea pacientului ş i s ă prezent ă m toate datele în fa ţ a oglinzii, vorbind cu propria persoan ă sau deasupra unui pahar cu ap ă , care ar prelua informa ţ iile, apoi s ă arunc ă m apa. Dac ă dorim,ne putem lua noti ţ e. Dac ă sim ţ im c ă ne este mai u ş or s ă transmitem informa ţ iile ş i s ă ne exprim ă m prin pictur ă , dans sau într-un alt mod, f ă r ă a recurge la cuvinte, trebuie s ă proced ă m în acest fel.Orice form ă de activitate este bun ă pentru a g ă si o ie ş ire ş i a ne elibera de imaginile pe care le-am v ă zut.

Unii vindec ă tori transmit informa ţ iile cele mai serioase unei ter ţ e persoane sau unui obiect (capac, zid, lac). De cele mai multe ori aceast ă transmitere este eficient ă .

De aceea nu sus ţ inem c ă nu trebuie s ă comunic ă m nimic din cele aflate, ci doar c ă , atunci când comunic ă m altei persoane, care nu cunoa ş te pacientul, cele aflate în timpul citirii psihicului, nu trebuie s ă întoarcem cele aflate împotriva acestuia. Vom proceda în a ş a fel încât înc ă rc ă tura emo ţ ional ă a informa ţ iilor ob ţ inute s ă nu d ă uneze nici pacientului, nici nou ă , reu ş ind astfel eliminarea lor din



câmpul nostru psihic.Când comunic ă m pacientului informa ţ iile ob ţ inute prin citire,

dac ă ne-am hot ă rât s ă o facem, s ă fim foarte grijulii. De pild ă , am aflat ceva secret, dar ne este team ă c ă pacientul se va sup ă ra auzind informa ţ iile. Va trebui s ă -l abord ă m în felul urm ă tor: „V ă d c ă v ă pute ţ i îmboln ă vi. Acorda ţ i prea mult ă aten ţ ie unor probleme

nedemne de aten ţ ia dumneavoastr ă . Pân ă nu ve ţ i înfrunta adev ă rul ş i nu ve ţ i g ă si ceva care s ă v ă distrag ă aten ţ ia de la toate acestea,nu v ă voi putea ajuta s ă v ă vindeca ţ i. “

Nu ne-am expus considera ţ iile privind starea psihic ă a pacientului, dar am atins punctul sensibil ş i pacientul ne poate contrazice cu ardoare. Dac ă vom spune adev ă rul exact a ş a cum îl vedem, ne putem provoca un ş oc energetic (pe care l-am denumit anterior „ş oc psihic”). De aceea, în primul rând vom crea trandafirul protector. În al doilea rând nu vom uita c ă niciun ş oc psihic nu ne

poate afecta în vreun fel, dac ă nu dorim s ă -l percepem. Ş i în fine,dac ă ne împotrivim furiei pacientului (prietenului), aceasta va trece prin noi f ă r ă s ă ne afecteze.

ÎMBINAREA IMAGINILOR

În acest capitol revenim la unul dintre cele mai importante aspecte ale activit ăţ ii psihice: la priceperea de a r ă mâne neutri, de a nu ne implica în emo ţ iile persoanei c ă reia îi citim psihicul sau pe care o trat ă m.

Pentru noi, ca ş i pentru pacient, va fi mult mai u ş or dac ă îi vom solicita s ă nu mediteze ş i s ă nu intre în trans ă împreun ă cu noi.Oamenii cred adesea c ă ne-ar putea u ş ura munca dac ă ar medita împreun ă cu noi. Dar nu este a ş a. Mai întâi oamenii mediteaz ă în mod diferit ş i, aflându-se în alte sfere, le va fi greu s ă urm ă reasc ă cu aten ţ ie cuvintele noastre. Este necesar doar ca ei s ă fie prezen ţ i.

Când intr ă m în trans ă este ş i mai important s ă r ă mânem la nivelul energetic propriu. Dac ă prietenul sau pacientul mediteaz ă

împreun ă cu noi, el poate s ă ne înso ţ easc ă foarte natural, f ă r ă s ă - ş i dea seama, chiar de la intrarea în trans ă . Astfel, poate fi înc ă lcat unul dintre principiile de baz ă ale intr ă rii în trans ă , care const ă în ridicarea obligatorie a nivelului energetic propriu la un nivel suficient de înalt, care s ă -l dep ăş easc ă mult pe cel al pacientului, pentru a ne asigura de impar ţ ialitatea emo ţ ional ă ş i deta ş area necesare în timpul citirii sau vindec ă rii.

Dac ă ş i noi ş i pacientul ne afl ă m la acela ş i nivel energetic, putem îmbina tablourile ob ţ inute cu cele ale pacientului, ceea ce



înseamn ă c ă tr ă irile pacientului pe care-l observ ă m se îmbin ă cu tr ă irile noastre analoage. Propriile noastre amintiri se pot constitui la rândul lor în senza ţ ii puternice, care produc confuzie în mintea noastr ă ş i haos în citirea psihicului. De obicei aceasta constituie cauza asem ă n ă rii, unii dintre ei sunt speria ţ i de posibilitatea p ă trunderii acestei lumi. La începutul activit ăţ ii ve ţ i avea multe

surprize: prietenii pe care-i considera ţ i ca având concep ţ ii liberale ş i filosofice se dovedesc cei mai speria ţ i sau devin criticii cei mai severi. Dimpotriv ă , persoane care nu se mai interesaser ă niciodat ă de fenomenele extrasenzoriale, de medita ţ ie etc. se dovedesc deschise la nou. Cu trecerea timpului îi vom putea identifica de la început pe cei speria ţ i de aceste fenomene. S ă ne amintim cum ne-am sim ţ it în aceast ă lume necunoscut ă cu câ ţ iva ani în urm ă !

Trebuie s ă fim aten ţ i în a comunica pacientului doar acele informa ţ ii care îl pot ajuta.

Citirea psihic ă este mult mai mult decât slujirea celorlal ţ i, este slujirea propriului EU.

Chiar dac ă pare paradoxal, trebuie s ă subliniem aspectul cel mai important al citirii. Cu cât citim sau tr ă im mai mult, cu atât ne este mai clar c ă suntem asem ă n ă tori oric ă rui om, care are acelea ş i probleme ca noi.



CAPITOLUL V

Etape avansate de vindecare PSI

Exerci ţ iile prezentate în acest capitol au un grad de dificultate mai ridicat. Este bine s ă nu ne gr ă bim ş i s ă nu avans ă m la exerci ţ iul urm ă tor dac ă nu st ă pânim bine tehnica.

Unele dintre exerci ţ iile prezentate în acest capitol ne vor p ă rea mult mai simple decât cele din capitolele anterioare. Dar nu trebuie s ă precupe ţ im timpul necesar efectu ă rii exerci ţ iilor ş i nici s ă compar ă m progresul înregistrat de noi cu cel înregistrat de al ţ ii, sau cu ceea ce, dup ă impresia noastr ă , am fi putut realiza. Fiecare om este o individualitate ş i merge pe propriul s ă u drum.

PURIFICAREA CHAKRELOR

Purificarea chakrelor este extrem de important ă , atât în vindecarea altora, cât ş i în autovindecare. Iat ă o metod ă pentru purificarea propriilor chakre.

1. Ne împ ă mânt ă m ş i intr ă m în trans ă .2.

Ne instal ă m în cea de-a treia chakr ă . Ne imagin ă m cum energia excitant ă care s-a acumulat aici se transfer ă în cea de-a doua chakr ă , se acumuleaz ă aici, urmând a fi transferat ă în prima chakr ă . Repet ă m acest proces. Înl ă tur ă m prin tija de împ ă mântare tot ceea ce avem acumulat în aceste chakre. În timpul acestui exerci ţ iu nu trebuie s ă cercet ă m ce anume înl ă tur ă m, de ş i, desigur,o putem face.

1. Ne instal ă m în a patra chakr ă . Acum proced ă m în sens invers.Transfer ă m întreaga cantitate de de ş euri psihice din a patra chakr ă

în a cincea, apoi în a ş asea ş i a ş aptea chakr ă , iar prin aceasta le evacu ă m în exterior. Ne imagin ă m c ă totul a fost înl ă turat din aura noastr ă ş i se dizolv ă în energia neutr ă .

2. Ne întoarcem în prima chakr ă . Umplem acest centru cu energie de culoare portocalie ş i ne imagin ă m c ă aceasta circul ă prin fiecare chakr ă . Am evacuat tot ce era str ă in. De fiecare dat ă , evacuând tot ce nu ne era necesar, spa ţ iul eliberat se umple cu energie pur ă .Natura nu suport ă vidul, atât în spa ţ iul fizic, cât ş i în cel psihic;



dac ă vom l ă sa spa ţ iul neocupat, nu trebuie s ă mai men ţ ion ă m ce se poate acumula în el.

3. Repet ă m etapa a patra pentru a doua ş i a treia chakr ă . Apoi închidem fiecare dintre chakrele inferioare, astfel încât s ă ne fie comod.

4. Umplem cele patru chakre superioare, una dup ă alta, cu

energie portocalie. Culoarea portocalie este totdeauna o culoare eficient ă , dar dac ă prefer ă m s ă folosim alta, vom proceda cum credem mai bine. Cele patru chakre superioare nu se închid.

5. Ie ş im din trans ă .Procesul de purificare a chakrelor este o procedur ă pe care o

putem efectua cât de des dorim. Dup ă efectuarea etapei a ş asea, putem înl ă tura toate leg ă turile, g ă sind tablourile agasante care împiedic ă fluxul de energie.

Pentru a vindeca o alt ă persoan ă prin aceast ă metod ă , ne

împ ă mânt ă m atât pe noi, cât ş i pacientul, apoi a ş ez ă m mâna deasupra celei de-a treia chakre a pacientului ş i ne imagin ă m c ă mâna noastr ă împinge tot ce nu este necesar prin chakrele inferioare în tija de împ ă mântare, iar de aici cât mai adânc în P ă mânt.

Apoi ne a ş ez ă m mâna deasupra celei de-a ş aptea chakre a pacientului ş i ne imagin ă m c ă extragem tot ce este în plus în a patra chakr ă ş i înl ă tur ă m ce am extras prin a ş aptea chakr ă în

atmosfer ă . Apoi se umple fiecare chakr ă cu energie curat ă , portocalie.

ST Ă PÂNIREA CORPULUI

Iat ă un exerci ţ iu, care poate p ă rea oarecum neobi ş nuit, destinat s ă ne reînnoiasc ă leg ă tura cu propriul nostru corp, s ă ne consolideze situa ţ ia de posesor al propriului spa ţ iu fizic ş i s ă ne reaminteasc ă faptul c ă , orice s-ar întâmpla, mintea noastr ă ne poate spune: „Acesta este corpul t ă u. “

„A avea”, „a st ă pâni” ceva anume înseamn ă în limbajul psihicului „a face s ă - ţ i apar ţ in ă în totalitate”. De exemplu, p ă rin ţ ii ne-au înv ăţ at s ă mergem, prin urmare ei pot continua s ă st ă pâneasc ă o parte a picioarelor noastre, iar noi este posibil s ă nu le st ă pânim pe deplin niciodat ă . Putem cre ş te cu convingerea c ă organele genitale sunt într-o oarecare m ă sur ă impure, a ş a c ă niciodat ă nu vom putea s ă le st ă pânim pe deplin ş i s ă le folosim ca pe ceva ce ne apar ţ ine.

Acele zone din corp pe care nu le st ă pânim sunt zonele în care



se poate bloca energia terestr ă ş i cosmic ă . Aceste zone, în care adesea suntem „incon ş tien ţ i sau adormi ţ i”, sunt zonele în care de cele mai multe ori apar maladiile fizice. Aici aura poate fi foarte sub ţ ire sau poate lipsi în totalitate.

Dac ă dori ţ i s ă deveni ţ i st ă pânul corpului dumneavoastr ă , s ă parcurgem urm ă torul exerci ţ iu. Ne împ ă mânt ă m. Apoi ne instal ă m

în degetele mari ale picioarelor (la fel cum ne-am plasat în centrul capului, în col ţ ul camerei sau în una dintre chakre). Mobiliz ă m întreaga noastr ă putere de con ş tientizare în aceste puncte. Probabil nu ne-am gândit.



CAPITOLUL VI

De ce se îmboln ă vesc oamenii?

„... Ş i oamenii niciodat ă nu vor ş ti c ă vor distruge, cu un singur cuvânt, un regat sacru, ş i un suflet... “

R. Enache, KARMA Cei mai mul ţ i dintre noi cred c ă boala este o nenorocire care se

abate asupra noastr ă , un accident în care nu avem nicio vin ă . Poate c ă ne îmboln ă vim pentru c ă am mers prin ploaie cu capul descoperit, sau pentru c ă este o epidemie de grip ă . Atunci de ce unii oameni umbl ă mereu cu capul descoperit, nu poart ă p ă l ă rii sau c ă ciuli, nu se tem de epidemii ş i sunt s ă n ă to ş i toat ă via ţ a? De ce unii sunt permanent s ă n ă to ş i chiar în mijlocul epidemiilor?

VINDECAREA PRIN PRELUAREA BOLII

Dac ă nu efectu ă m corect procedurile, putem descoperi c ă avem acelea ş i boli de care ne-am vindecat pacien ţ ii. Iat ă de ce, la începutul acestei c ă r ţ i, am înv ăţ at s ă ne împ ă mânt ă m

Când suntem împ ă mânta ţ i, suntem mai pu ţ in înclina ţ i s ă plutim

în nori, avem „picioarele noastre psihice” bine înfipte în P ă mânt.Sunt unii vindec ă tori care iau asupra lor bolile pacien ţ ilor, iar apoi se vindec ă de maladiile astfel preluate. Nu consider c ă ar trebui s ă proced ă m astfel ş i v ă sf ă tuiesc foarte insistent s ă nu face ţ i acest lucru.

În cazul în care ne credem martiri sau suntem pu ţ in masochi ş ti ş i ne roade curiozitatea s ă ş tim ce putem sim ţ i la preluarea bolii pacientului, vom alege pentru experiment ceva mai pu ţ in grav, cum ar fi durerea de cap, dar în niciun caz nu vom alege o maladie

grav ă cum este cancerul. Dup ă ce vom intra în trans ă , deschidem larg cea de a doua chakr ă . Apoi, dup ă ce separ ă m durerea de cap de persoana pacientului, o cre ă m din nou în mintea noastr ă pentru propria noastr ă persoan ă . Unde este durerea în cap? Ce culoare are? Cât este de intens ă ? Care îi este temperatura? Este o durere care pulseaz ă sau este continu ă ? Acum pacientul nostru trebuie s ă se simt ă bine, iar pentru noi a venit momentul s ă lu ă m aspirina. S ă nu ne a ş tept ă m la comp ă timire din partea pacientului pentru ceea



ce am f ă cut. Acum boala lui ne apar ţ ine ş i trebuie s ă ne punem întrebarea: „Am vrut oare s ă primim ceea ce am primit? Prin ce procedeu ne vom vindeca? “

TULBUR Ă RILE PSIHICE

Deseori vindec ă torii sunt pu ş i în situa ţ ia de a ajuta persoane

care prezint ă serioase deregl ă ri emo ţ ionale sau psihice. S ă nu uit ă m c ă aceast ă carte este un ghid pentru efectuarea unor procese de vindecare psihic ă . Când ni se adreseaz ă o persoan ă cu tulbur ă ri serioase, îi vom face cel mai mare bine trimi ţ ând-o la un psihiatru calificat.

În al doilea rând, putem s ă efectu ă m câteva procedee de vindecare de la distan ţă , care desigur nu înlocuiesc interven ţ ia unui medic calificat. Dar persoanele cu grave tulbur ă ri psihice ş i emo ţ ionale au de obicei ceea ce numim „motiva ţ ii tainice”.

Dac ă nu dorim s ă ne implic ă m în acest joc ş i s ă juc ă m cu c ă r ţ ile pe fa ţă , este mai bine s ă le mul ţ umim pentru vizit ă . Nu sunt necesare explica ţ ii detaliate, este suficient s ă refuz ă m. Dup ă cum s-a men ţ ionat anterior, priceperea de a spune „NU” este o arm ă psihic ă foarte pre ţ ioas ă .

Un om cu serioase tulbur ă ri de acest fel nu dore ş te s ă fie vindecat. Un bun psihiatru îl va obliga pe pacient s ă sesizeze rezultatul nea ş teptat al bolii sale ş i îl va putea ajuta s ă se elibereze de jocul lui periculos ş i s ă se îns ă n ă to ş easc ă . Efectuând câteva procedee de vindecare a pacientului absent, vom putea la rândul nostru s ă -l ajut ă m, dar, foarte probabil, ajutorul nostru va fi limitat.

NECOOPERAREA PSIHIC Ă

Cei care solicit ă vindecarea f ă r ă s ă o doreasc ă joac ă un joc numit „Eu nu vreau ş i tu nu m ă po ţ i obliga”. Orice am face, oricât am fi de pricepu ţ i ca vindec ă tori, oricât am fi de instrui ţ i, aceast ă boal ă nu o vom putea învinge. Dup ă cum am mai spus, nu vom

putea vindeca un om care nu dore ş te s ă fie vindecat.Vindecarea psihicului este, mai degrab ă , permisiunea acordat ă altui om pentru a se vindeca. Încercând vindecarea unei persoane care nu ş i-o dore ş te defel, nu putem realiza mare lucru. Este ca ş i cum am ordona ploii s ă se dezl ă n ţ uie într-o zi absolut senin ă . Mai bine am cere Soarelui s ă str ă luceasc ă .

Ne va fi mult mai u ş or dac ă îl vom întreba pe cel venit s ă solicite vindecarea dac ă dore ş te s ă se vindece, iar apoi, intrând în trans ă ,dup ă efectuarea citirii, s ă punem din nou întrebarea ş i s ă afl ă m de



la organismul pacientului dac ă acesta dore ş te s ă fie vindecat. A ş a cum am ar ă tat anterior, pacientul nu ne permite s ă începem vindecarea, iar noi putem în ţ elege aceasta ş i r ă spunsul la întrebarea de mai sus va fi evident. În majoritatea cazurilor, persoana care nu dore ş te s ă fie vindecat ă nici nu- ş i cunoa ş te aceast ă atitudine. Dac ă i-o vom dezv ă lui, rugând-o s ă se

r ă zgândeasc ă , poate c ă va reu ş i s ă - ş i pun ă ordine în sim ţă minte ş i s ă le transfere la nivelul con ş tiin ţ ei atunci când va putea s ă fac ă o alegere. Pacientul poate s ă aleag ă vindecarea sau boala ş i, în func ţ ie de aceasta, putem ac ţ iona.

NARCOTICELE

Uneori omul nu dore ş te s ă fie vindecat, mai ales dac ă simte c ă în acest fel trebuie s ă renun ţ e la ceva. De exemplu, cei care au folosit timp îndelungat tranchilizante cap ă t ă dependen ţă fizic ă sau

psihic ă fa ţă de medicamentul lor preferat.Dac ă o persoan ă ia zilnic, timp de ş ase ani, opium, mintea sa

este total dependent ă ş i nu va mai putea tr ă i f ă r ă acest preparat din mac, din care ia câte pu ţ in în fiecare diminea ţă . Dac ă îi vom spune: „Las ă opiumul ş i f ă o plimbare! “, mintea lui nu va fi capabil ă s ă se supun ă acestei sugestii.

Oamenii care iau multe medicamente au nevoie s ă fie asigura ţ i c ă vor supravie ţ ui în cazul renun ţă rii la ele. Mintea lor trebuie s ă ş tie precis c ă nu vor pieri dac ă vor renun ţ a la pastile. Uneori, cei care folosesc narcotice nu vor s ă se gândeasc ă la aceasta. Dar,dac ă dorim s ă lupt ă m cu succes împotriva bolii, este bine s ă ş tim cu ce anume trebuie s ă ne lupt ă m.

Primul pas în stabilirea adev ă rului în problema folosirii narcoticelor de c ă tre pacient este întrebarea adresat ă direct. Dac ă r ă spunsul nu ne satisface, vom stabili adev ă rul pe cale psihic ă .Dac ă trat ă m o persoan ă care folose ş te narcotice,

Acest suflet îl întreab ă f ă r ă vorbe, f ă cându-l s ă arunce o privire

asupra întregii sale vie ţ i, ş i îi arat ă esen ţ a principalelor evenimente din via ţ a lui. Sufletul pornit în c ă l ă torie simte c ă se apropie de un fel de barier ă sau hotar, care formeaz ă desigur limita dintre via ţ a p ă mânteasc ă ş i cea care îi urmeaz ă . Aici el în ţ elege c ă trebuie s ă se întoarc ă , s ă revin ă pe P ă mânt, c ă ci momentul mor ţ ii nu a sosit înc ă pentru el. În acest moment începe s ă se împotriveasc ă , fiindc ă a cunoscut ce urmeaz ă dup ă via ţă ş i nu mai vrea s ă se întoarc ă pe P ă mânt. Este plin de un sentiment de bucurie f ă r ă margini, de iubire ş i de lini ş te. Dar, cu toat ă împotrivirea, sufletul revine în



corpul fizic ş i continu ă s ă tr ă iasc ă . “(Raymond S. Moody, doctor în medicin ă - Via ţ a de dup ă via ţă , pag. 21-22, New York, 1975.)

Doctorul Moody a lucrat cu acei ale ş i care tr ă iesc printre noi ş i ne pot spune foarte exact ce a reprezentat moartea pentru ei.Ceilal ţ i oameni se pot baza pe propriile lor tr ă iri sau pe credin ţ ele religioase, inclusiv cele în care se spune c ă dup ă moarte nu ş tim

nimic.De obicei moartea ne sperie pentru c ă este unul dintre cele mai importante momente din via ţ a unui om ş i pentru c ă majoritatea oamenilor vii nu au cunoscut-o prin tr ă ire proprie. Când situa ţ iile de via ţă se încarc ă în mod deosebit de stres, corpul este cuprins de o spaim ă în fa ţ a amenin ţă rii de a înceta s ă existe. Toate reac ţ iile în fa ţ a spaimei sunt definite pân ă la un punct de spaima omului în fa ţ a propriei sale mor ţ i. Când ne speriem de un p ă ianjen, de un co ş mar sau de o umbr ă ciudat ă care apare noaptea târziu în u ş a

camerei noastre, teama aceasta este echivalent ă cu teama de moarte.

În orice stare de fric ă omul se regleaz ă automat pe regim de supravie ţ uire, aceasta îi este reac ţ ia fizic ă . În aceast ă stare corpul apeleaz ă la prima chakr ă , eliberând din aceasta cuno ş tin ţ ele privind supravie ţ uirea, care îl ajut ă s ă men ţ in ă via ţ a.

În majoritatea situa ţ iilor, în realitate nu este nevoie s ă recurgem la aceste m ă suri. Foarte pu ţ ini p ă ianjeni sunt periculo ş i. Cele mai

multe co ş maruri nu ne apropie de moarte, ci, mai degrab ă , de problema supravie ţ uirii. Iar majoritatea umbrelor care ne sperie se dovedesc a fi umbrele copacilor, pisicilor sau vecinilor.

Majoritatea situa ţ iilor menite s ă stârneasc ă spaima sunt legate de problema supravie ţ uirii, provocând de cele mai multe ori reac ţ ii de la centrii ce nu sunt lega ţ i de energia de supravie ţ uire: emo ţ ii,comunicare, intui ţ ie etc. Ne putem a ş tepta ca nu întotdeauna corpul s ă cunoasc ă acestea, s ă foloseasc ă aceste spaime pentru a trimite semnale de pericol ce trebuie s ă ne trezeasc ă .

De fiecare dat ă când ne cuprinde spaima, astfel încât provoac ă reac ţ ii limit ă , amplific ă m inevitabil aceast ă spaim ă , care începe s ă predomine în via ţ a noastr ă . Oamenii care ş i-au tr ă it deja propria moarte - cei pe care i-a studiat doctorul Moody, ca ş i cei care au ajuns pân ă în pragul mor ţ ii, cum ar fi supravie ţ uitorii din lag ă rele de concentrare fasciste, din accidente sau diferite cataclisme, de pild ă cutremure - ace ş tia î ş i p ă streaz ă calmul ş i demnitatea în timpul acestor zguduiri care ne fac pe to ţ i s ă tremur ă m pentru



propria noastr ă via ţă ş i s ă ne orient ă m spre supravie ţ uire.Dar o astfel de orientare spre supravie ţ uire se poate manifesta

ş i mai pu ţ in evident: aflându-ne într-o situa ţ ie analoag ă , sim ţ im nevoia s ă ne ascundem, devenim extrem de somnoro ş i, obosi ţ i ş i plictisi ţ i. Dorin ţ a de a merge la culcare, ca ş i aceea de a ne îndep ă rta fizic, este adesea o manifestare psihic ă curent ă , menit ă

s ă ne fereasc ă de conflictul cu fenomenul de care ne temem.O situa ţ ie de stres care nu apare în urma unui pericol de moarte provoac ă mai degrab ă reac ţ ii normale, reac ţ ii deschise de spaim ă ,decât o cre ş tere a adrenalinei în sânge, c ă ci este evident c ă reac ţ ia de team ă „pur ă ” (lupt ă sau fug ă ) nu este potrivit ă în acest caz.Oamenii care au suportat o moarte clinic ă au înv ăţ at foarte multe în timpul acestor tr ă iri, pe când to ţ i ceilal ţ i consum ă cantit ăţ i colosale de energie pentru a o evita. Dup ă ce s-au aflat fa ţă în fa ţă cu moartea, ei sunt calmi în fa ţ a pericolului.

Neîndoielnic ş i ace ş ti oameni sunt speria ţ i uneori. Dar spaimele lor se deosebesc mult de spaimele celor care nu ş tiu c ă de fric ă nu se moare ş i c ă moartea în sine nu reprezint ă sfâr ş itul vie ţ ii noastre con ş tiente.

Ca vindec ă tori vom c ă p ă ta posibilitatea s ă studiem numeroase manifest ă ri ale fricii. Oamenii care solicit ă s ă îi vindec ă m se tem de obicei c ă vom reu ş i s ă -i vindec ă m, ceea ce este greu de acceptat, se tem c ă vor trebui s ă se elibereze de boala lor. Efectuând citirea

psihic ă în vederea vindec ă rii, vom observa în aura oamenilor o cantitate imens ă de simboluri care exprim ă cele mai contradictorii spaime. Uneori reu ş im s ă -i ajut ă m pe oameni s ă - ş i vad ă spaimele,alteori nu. De obicei îns ă , când constat ă m o spaim ă în corpul energetic al unui om, vom descoperi c ă aceasta este legat ă uluitor de simplu, nemijlocit, cu boala sa.

Când citim spaima în corpul energetic al omului, trebuie s ă d ă m o deosebit ă aten ţ ie primei chakre a acestuia, chakrelor picioarelor ş i tijei de împ ă mântare. Dac ă toate acestea sunt pure ş i rezistente,

corpul poate fi sigur de absen ţ a pericolelor ş i omul poate s ă elibereze o mare cantitate de energie psihic ă pentru a lucra cu celelalte centre energetice ş i asupra altor probleme.

Ca vindec ă tori putem vedea ş i o mul ţ ime din propriile noastre spaime. Indiferent ce am înv ăţ at din c ă r ţ i ş i pe baza propriei experien ţ e, indiferent de durata activit ăţ ii în domeniul psihic,continu ă m s ă tr ă im în lumea material ă , fizic ă . Avem un corp, fiecare dintre noi este un om viu ş i mai devreme sau mai târziu va trebui s ă



ne întâlnim cu propria moarte.Teama în fa ţ a altor persoane ş i a problemelor de via ţă exist ă

permanent în noi, pentru c ă moartea va r ă mâne o tr ă ire înv ă luit ă în tain ă pân ă în momentul în care vom muri, dar ş i pentru c ă în aceast ă via ţă suntem fixa ţ i asupra laturii materiale. Moartea reprezint ă pentru noi o enigm ă pe care o rezolv ă m murind. Moartea

fiec ă ruia dintre noi exist ă în propria persoan ă , este înso ţ itorul nostru permanent, se ascunde în hainele noastre, doarme al ă turi de noi ş i asist ă la fiecare cuvânt ş i fapt ă . De aceea trebuie s ă ne obi ş nuim cu ea. Dac ă ne împotrivim spaimei de moarte, ne va fi mereu fric ă s ă murim. Ş i aceast ă spaim ă p ă trunde în fiecare aspect al vie ţ ii noastre. Dac ă , dimpotriv ă , ne cunoa ş tem propria moarte,destin ă m din via ţ a noastr ă un spa ţ iu psihic pentru noi ş i moartea noastr ă , deoarece trebuie s ă o privim ca pe o parte din propria noastr ă via ţă .

Ş i atunci teama începe s ă se risipeasc ă ş i ne p ă r ă se ş te tot a ş a cum îi va p ă r ă si pe pacien ţ ii ş i prietenii no ş tri când vom începe s ă lucr ă m cu ei. Atunci ne vom bucura de via ţă .

„De ce mor oamenii? 14 Într-adev ă r, cine ş tie de ce mor oamenii? Lucrurile apar astfel numai acelora care, în alegerea c ă ilor de cunoa ş tere a scopurilor propriului suflet, abordeaz ă aceast ă problem ă de pe pozi ţ ia tr ă irii mor ţ ii.

Din punct de vedere psihic, se poate considera c ă oamenii se

îmboln ă vesc pentru a afla ceva despre peregrin ă rile lor în plan fizic.Ei înva ţă s ă - ş i întâmpine spaimele ş i dorin ţ ele, î ş i cunosc leg ă turile cu via ţ a ş i cu propriul trup ş i afl ă câte pu ţ in din ceea ce sunt în realitate, nu ceea ce sunt trupurile sau min ţ ile lor, intelectul sau emo ţ iile lor, de ş i vor afla ş i despre acestea, vor afla c ă fiecare din aspectele prezentate reprezint ă o parte a fiin ţ ei lor. Dar ei vor afla despre ceea ce sunt în realitate: cine este aceast ă fiin ţă , suflet sau esen ţă , care se ascunde dup ă diferite forme ale existen ţ ei materiale, care este îmbr ă cat ă în forme materiale, pentru a exista ş i

aici pe P ă mânt, pentru a înv ăţ a, a iubi ş i a cre ş te.Exist ă . Când ne subordon ă m existentului, suntem lipsi ţ i cu totul

de orice rezisten ţă , devenim pe deplin neutri ş i intuitivi ş i, oricât ar p ă rea de paradoxal, devenim atotputernici. Devenim astfel o parte esen ţ ial ă ş i inseparabil ă a ceea ce exist ă . Mai corect ar fi s ă spunem c ă devenim con ş tien ţ i de faptul c ă suntem o parte a tot ceea ce exist ă . Toate acestea ne sunt necesare pentru a tr ă i adev ă rul acestei st ă ri, deoarece este evident c ă la nivelul



intelectului reu ş im adesea s ă atingem for ţ a uimitoare care se ascunde dincolo de acest factor simplu. La sfâr ş itul capitolul al patrulea se men ţ iona c ă procesul citirii psihice este în realitate un proces de dialog cu sine despre sine. Tot a ş a ş i procesele psihice sunt procese de subordonare fa ţă de noi în ş ine.

Autorenun ţ area, neutralitatea, nonrezisten ţ a, toate acestea ne

ajut ă s ă men ţ inem armonia Universului. Capacit ăţ ile noastre psihice se descoper ă într-o asemenea m ă sur ă , încât form ă m noi în ş ine un tot cu aceast ă armonie. Dar dac ă vom crede în armonia Cosmosului, sau avem credin ţă în acesta, atunci sper ă m c ă aceast ă armonie s ă se manifeste într-un anume mod predeterminat. Ca urmare ne pierdem echilibrul, devenim rezisten ţ i ş i ne situ ă m în afara armoniei.

VINDECAREA PRIN CREDIN ŢĂ

Oricât ar p ă rea de paradoxal, cu cât vindec ă torul se îngrije ş te mai mult de rezultatele vindec ă rii, cu atât el devine un vindec ă tor mai înzestrat, mai plin de putere. Aceasta se explic ă prin faptul c ă cele mai puternice procedee de vindecare se bazeaz ă pe starea de adev ă rat ă iubire. Acest sentiment este legat de a patra chakr ă .

Dac ă iubim pe cineva pentru c ă ne asigur ă securitatea, ne ofer ă bani sau aten ţ ie, înseamn ă c ă nu iubim pentru bucuria de a iubi.Înseamn ă c ă iubim de dragul posibilit ăţ ii de a primi ceva la rândul nostru. Între doi oameni poate exista un acord care s ă -i satisfac ă pe amândoi: „Eu î ţ i dau iubirea dac ă tu îmi dai bani, sau aten ţ ie, sau îmi oferi securitate etc. “De cele mai multe ori un astfel de acord nu aduce decât dezam ă giri. Prea multe se cer în numele iubirii: bani,siguran ţă , promisiuni, aten ţ ie, condi ţ ii ş i, de foarte multe ori, iubirea este pierdut ă , deoarece nu s-a realizat în sine.

Acela ş i lucru se poate spune ş i despre vindecare. Când un medium vindec ă pacien ţ ii pentru c ă îi place s ă -i vindece, în fa ţ a lui se deschid posibilit ăţ i aproape nelimitate pentru a ob ţ ine cele mai

bune rezultate. Când îns ă vindec ă pentru c ă ar dori s ă devin ă un mare vindec ă tor sau pentru ca nu dore ş te boala sau moartea persoanei iubite, de care nu vrea s ă se despart ă , sau vrea s ă ajung ă faimos, mintea se va r ă t ă ci printre felurite gânduri în timpul procesului de vindecare. Dorin ţ ele sale îi consum ă întreaga energie.Energia benefic ă va fi consumat ă nu pentru vindecare, ci pentru satisfacerea dorin ţ elor sale. Acest vindec ă tor se va putea transforma într-un canal al energiei vindec ă toare dac ă va reu ş i s ă renun ţ e la dorin ţ ele sale.



Mul ţ i vindec ă tori spun: „Prin mine ac ţ ioneaz ă Dumnezeu, eu nu ş tiu ce fac. “Nu este obligatoriu s ă ş tim ce facem. Dup ă cum am mai spus, la urma urmei nu suntem obliga ţ i s ă purific ă m aurele, s ă extragem leg ă turile, s ă reprezent ă m trandafiri etc. Suntem obliga ţ i doar s ă facem ca vindecarea s ă se împlineasc ă . Când vindec ă torul declar ă c ă se transform ă în canalul prin care trece Dumnezeirea, el

vorbe ş te despre propriul s ă u Dumnezeu, indiferent de locul în care se afl ă acesta, în Ceruri, pe P ă mânt sau în sufletul s ă u.Credin ţ a care înso ţ e ş te vindec ă torul, este credin ţ a propriu-zis ă ,

corespunz ă toare purit ăţ ii celei de-a patra chakre, iubirea care nu cere nimic în schimb. Vindec ă rile uimitoare realizate de mediumuri au loc în starea de autorenun ţ are.

Cel care vindec ă prin credin ţă nu trebuie s ă canalizeze energia spre boala sau s ă n ă tatea pacientului. El nu are nevoie ca pacientul s ă se simt ă mai bine ş i niciun mod de supravie ţ uire nu-i este blocat

de faptul c ă cineva se simte mai bine sau mai pu ţ in bine. În munca sa vindec ă torul poate folosi energia armonic ă a Cosmosului în locul propriei sale energii, orientând-o spre refacerea energetic ă ş i aducerea corpului în armonie cu Universul.

Aflându-se în stare neutr ă , cel care vindec ă prin credin ţă îi poate pune la dispozi ţ ie pacientului s ă u spa ţ iul psihic pentru boala acestuia; el nu trebuie s ă se împotriveasc ă în fa ţ a maladiilor oamenilor.

Când vindec ă torul nu se împotrive ş te bolii, nici bolnavul nu se împotrive ş te acesteia, iar boala nu se va împotrivi nici unuia dintre ei. Atunci cel care vindec ă prin credin ţă poate s ă aleag ă : dac ă el crede ş i î ş i dore ş te acest lucru, c ă ci alegerea lui porne ş te din inim ă ,boala va disp ă rea f ă r ă niciun fel de lupt ă .

În calitate de vindec ă tor, dorim s ă ob ţ inem anumite rezultate, ne facem planuri. Dac ă în timp ce ne ocup ă m de vindecare ne gândim la fel de fel de planuri, nu mai suntem prezen ţ i aici în acest moment. Ne afl ă m în viitor cu cinci minute, cu o or ă sau cu o via ţă ,

delectându-ne cu imaginea rezultatelor muncii noastre de vindec ă tor.

Vindecarea prin credin ţă este considerat ă un proces indirect,care îmbin ă prefigurarea anumitor imagini, descântece ş i incanta ţ ii ş i nu lovituri cu pumnul în piept într-o rug ă ciune ritual ă c ă tre Dumnezeu, care aminte ş te de închin ă rile p ă gâne în fa ţ a zeilor. Aceast ă prezentare va p ă rea, desigur, destul de neatr ă g ă toare multora dintre noi. În realitate îns ă , procesul de vindecare ş i de



refacere a for ţ elor prin credin ţă este acela ş i proces prin care este purificat ă aura. În acest proces de rena ş tere, vindecarea este ajutat ă de numeroase inten ţ ii foarte puternice, nu numai de inten ţ iile singulare ale vindec ă torului. Când exist ă credin ţă de acest fel, mintea nu trebuie s ă fac ă fa ţă nici unei probleme - totul se realizeaz ă prin pur ă voin ţă .

Procesul a ş ez ă rii mâinilor vindec ă torului pe trupul pacientului ş i de ob ţ inere a vindec ă rii pe aceast ă cale este acela ş i cu procesul de vindecare prezentat în aceast ă carte, doar c ă în acest caz este vorba ş i de un contact fizic nemijlocit, numit magnetism propriu.Vindec ă torii care folosesc acest procedeu, ca ş i chirurgii psihici,consider ă c ă „atingerea nemijlocit ă a pacientului” ajut ă la concentrarea aten ţ iei ş i energiei pe o parte mai mare a corpului.

Vom constata c ă atingerea pacientului îl face adesea pe acesta s ă fie mai sigur, mai convins de rezultatul favorabil al

tratamentului. Într-un anume sens, atingerea ajut ă în transformarea corpului pacientului într-un „corp real”. Dar, în majoritatea procedeelor de vindecare, nu este obligatoriu s ă se recurg ă la contactul fizic. Desigur, în condi ţ iile cele mai favorabile,trebuie s ă evit ă m s ă atingem cu mâinile anumite persoane sau o anumit ă parte bolnav ă din corpul pacientului pe care urmeaz ă s ă -l vindec ă m. Trebuie s ă proced ă m în func ţ ie de situa ţ ia concret ă ş i s ă nu facem nimic care s ă anuleze rezultatele ob ţ inute, cum ar fi

vindecarea psihic ă încununat ă de succes.CREAREA SI DISTRUGEREA

Precum succesul neag ă înfrângerea, starea de s ă n ă tate va nega boala. Neidentificând esen ţ a general ă în care sunt prezentate toate aceste aspecte, ne încurc ă m în reprezent ă rile create de noi ş i ne trezim uneori r ă t ă cind la hotarul ce separ ă binele de r ă u.

Exerci ţ iul urm ă tor este destinat s ă ofere o imagine asupra posibilit ăţ ilor de crea ţ ie ş i distrugere.

1. Intr ă m în trans ă .2. Cre ă m o boal ă . Aceasta poate fi ceva neînsemnat, de tipul

durerii de cap, sau o maladie serioas ă . Ne l ă s ă m în voie imagina ţ ia,ne amuz ă m, c ă ci este un joc.

C ă ne-am tras pe sfoar ă pe noi în ş ine. În Sfânta Scriptur ă se spune: „Ce semeni, aceea culegi. “Vom culege ceea ce am sem ă nat ş i nu ceea ce credem sau ni se pare c ă am sem ă nat.

Exerci ţ iul urm ă tor, care se compune din dou ă p ă r ţ i, poate p ă rea complicat. Înainte de a trece la efectuarea lui trebuie s ă -l citim de



dou ă ori, pentru a ne convinge c ă i-am în ţ eles just indica ţ iile.1. Intr ă m în trans ă .2. Cre ă m mental un oarecare neajuns, adic ă ne construim

mental o situa ţ ie în care ducem lips ă de ceva real.3. Mai ad ă ug ă m înc ă un neajuns. Cre ă m atât de multe

neajunsuri, încât s ă acopere întreg Universul, f ă cându-l invizibil.

4. Când tot ce lipse ş te va fi excesiv de mult, ne punem întrebarea dac ă aceste neajunsuri sunt suficiente. Dac ă tot nu sunt destule, le dubl ă m num ă rul, îl dubl ă m din nou, iar ş i iar, de atâtea ori cât este necesar pân ă ob ţ inem r ă spunsul c ă este suficient.

5. Când ob ţ inem suficient de multe neajunsuri ş i lipsuri, l ă s ă m acest Univers ş i cre ă m altul nou, în care nu vor fi deloc neajunsuri.

6. În acest nou Univers, cre ă m un oarecare excedent, adic ă realiz ă m o situa ţ ie în care toate sunt în cantit ăţ i suficiente. Ne punem întrebarea dac ă este destul. Dac ă nu, mai cre ă m în plus,

pân ă când în al doilea Univers al nostru va fi un adev ă rat bel ş ug.7. Pe ecranul nostru mental plas ă m cele dou ă Universuri, l ă sând

un spa ţ iu liber în jurul lor ş i între ele.8. Umplem spa ţ iul liber cu neajunsurile din primul nivel, astfel

încât spa ţ iul s ă fie plin în totalitate.9. Poate c ă acum în primul Univers lipse ş te o cantitate oarecare

de neajunsuri? Dac ă este a ş a, le cre ă m s ă umplem spa ţ iul liber.10. Umplem spa ţ iul dintre Universuri cu excedentul din al doilea

Univers. Umplem spa ţ iul în întregime.11. Poate c ă acum în al doilea Univers lipse ş te o cantitate oarecare de excedent? Dac ă da, îl cre ă m ş i umplem spa ţ iul liber.

12. Repet ă m etapele 8-11, pân ă când afl ă m cine este cel care creeaz ă lipsurile ş i excedentul din Universul nostru.

13. Estomp ă m toate imaginile, le facem s ă dispar ă ş i ie ş im din trans ă .

Deschidem ochii ş i examin ă m înc ă perea. Ne pare oarecum diferit ă fa ţă de cum ar ă ta înainte de începerea exerci ţ iului?

Distrugerea Universurilor create mental se face prin pl ă smuirea imaginii Universului ca o minge imens ă care explodeaz ă la gândul nostru, nemair ă mânând din ea decât o lumin ă galben ă , deosebit de str ă lucitoare.

1. Intr ă m în trans ă .2. Pe ecranul nostru mental ne cre ă m propria imagine.3. Ne întreb ă m dac ă nu cumva ne trebuie ceva - iubire, bani,

s ă n ă tate etc. Dac ă r ă spunsul este „NU”, trecem la etapa a patra.



Dac ă r ă spunsul este „DA”, ne întreb ă m ce anume ne lipse ş te. Ne adres ă m Universului cu excedent ş i lu ă m de acolo ceea ce avem nevoie. Privim imaginea ş i umplem apoi spa ţ iul astfel eliberat din al doilea Univers. Repet ă m aceast ă opera ţ iune, pân ă când vom avea o cantitate suficient ă din ceea ce avem nevoie.

4. Când vom avea de toate, cre ă m pe ecranul nostru mental

imaginea unui alt om, c ă ruia îi d ă m o cantitate oarecare din ceea ce abia ne-am dat nou ă .5. Ne punem întrebarea dac ă acum avem suficient din ceea ce

tocmai am dat. Dac ă este suficient, trecem la etapa a ş asea. Dac ă nu, ne adres ă m Universului cu excedent, de unde lu ă m ceea ce avem nevoie. Apoi d ă m din nou o cantitate oarecare. Repet ă m aceast ă etap ă pân ă când înv ăţă m s ă d ă m în a ş a fel încât s ă ne r ă mân ă ş i nou ă suficient.

6. Dac ă în cursul acestui exerci ţ iu Universul nostru cu excedent

ş i-a sub ţ iat resursele, îl umplem din nou.1. Facem s ă dispar ă toate imaginile ş i ie ş im din trans ă . Cum ni

se pare acum: d ă ruim, sporim ceea ce avem? Mic ş or ă m? Men ţ inem egal? Am dori s ă o facem în viitor? Dac ă nu, relu ă m acest exerci ţ iu ş i ne autosugestion ă m c ă , de fiecare dat ă , atunci când d ă m,sporim, reducem sau men ţ inem ceea ce avem, realiz ă m totul la nivelul dorin ţ elor noastre.

VISELE, VINDECAREA ÎN SOMN

Ş I CLASELE ASTRALE

Cine ş tie de unde vin visele, unde se duc ş i c ă rui scop servesc? Din cele mai vechi timpuri s-a considerat c ă visele îi dezv ă luie omului Voin ţ a Divinit ăţ ii. În mitologia norvegian ă , se considera c ă prin vise mor ţ ii intr ă în contact cu cei vii.

Clarv ă z ă torii, prorocii, poe ţ ii ş i psihanali ş tii dau o importan ţă primordial ă simbolurilor din vise. În ultimele dou ă decenii s-au

efectuat cercet ă ri speciale în laboratoare adecvate, care au reu ş it s ă eviden ţ ieze o anumit ă leg ă tur ă între vise, percep ţ ia extrasenzorial ă ş i previziune. Carlos Castaneda relateaz ă c ă vr ă jitorul indian don Juan l-a înv ăţ at s ă - ş i foloseasc ă visele pentru a c ă p ă ta mai mult ă ş tiin ţă .

Suntem creatorii Universului în care tr ă im. Acest lucru este valabil ş i în ceea ce prive ş te visele, deoarece aici nu exist ă realitatea exterioar ă care s ă ne deruteze. Chiar dac ă în visul nostru ne afl ă m în contact cu Dumnezeu sau cu o persoan ă decedat ă ,



totu ş i peisajul, personajele, subiectul, relatarea ş i simbolurile sunt o crea ţ ie a imagina ţ iei noastre, care reflect ă imaginile mentale din creierul nostru.

Experien ţ a în domeniul viselor ne convinge c ă acestea îndeplinesc o mul ţ ime de func ţ ii, aflate în strâns ă leg ă tur ă cu existen ţ a noastr ă . Deoarece existen ţ a este con ş tientizarea leg ă turii

dintre noi ş i armonia cosmic ă , ea poate furniza informa ţ ii, astfel încât mintea s ă poat ă percepe ş i folosi aceste informa ţ ii pentru continua ei dezvoltare psihic ă . În acela ş i fel, visele pot fi folosite în toate sferele activit ăţ ii psihice, inclusiv în vindecare.

Visele trebuie considerate, dup ă opinia noastr ă , locul ideal pentru activitatea psihic ă . În starea de somn superficial p ă trundem într-o alt ă realitate decât atunci când suntem în starea obi ş nuit ă de veghe, numai c ă înainte de p ă trunderea în lumea viselor este necesar s ă efectu ă m o activitate preg ă titoare suficient de serioas ă ,

pentru a ne orienta mintea pe o anumit ă activitate (problem ă ). Prima etap ă a oric ă rei preg ă tiri este stabilirea contactelor cu lumea propriilor noastre vise. S-a determinat prin diverse experimente ş tiin ţ ifice c ă fiecare om are vise noaptea, în timpul unor st ă ri deosebite ale somnului. Nu trebuie s ă a ş tept ă m o noapte în care s ă avem vise. Problema nu este dac ă avem vise sau nu, ci dac ă ni le amintim.

Procedeul cel mai eficient ca s ă ne amintim visul este s ă ne

trezim când vis ă m. Trebuie s ă fim convin ş i c ă putem realiza acest lucru. Seara vom pune lâng ă pat o foaie de hârtie ş i un creion. La culcare, intr ă m într-o trans ă u ş oar ă , ca ş i cum ne-am preg ă ti pentru citire sau pentru vindecare. Dac ă vrem, ne putem cufunda în trans ă , în pozi ţ ia culcat. Dup ă ce am intrat în trans ă , ne întreb ă m clar ce am dori s ă afl ă m prin vis. Apoi ne cufund ă m în somn.

Unele persoane constat ă c ă se pot trezi în timpul visului sau c ă pot trece la alte tipuri de activit ăţ i în timpul somnului. De exemplu,în timpul somnului putem studia disciplinele psihice.

Clasele astrale pot fi definite ca întâlniri în timpul c ă rora fiin ţ a noastr ă (sufletul) studiaz ă metodele de creare sau evolu ţ ie psihic ă a altor fiin ţ e cu experien ţă în domeniu. Timpul petrecut într-o clas ă astral ă aminte ş te într-o m ă sur ă activitatea desf ăş urat ă cu un spirit-mentor.

Putem p ă trunde într-o clas ă astral ă cu un anumit scop, sau ne putem, simplu, cufunda în ea. Dac ă începem s ă ne amintim visele în care suntem prezen ţ i la o lec ţ ie a unui dasc ă l în domeniul



psihicului, dac ă ne amintim alte vise în care prieteni sau persoane necunoscute ne înva ţă cum s ă realiz ă m vindecarea, cum s ă ne concentr ă m etc., înseamn ă c ă am ajuns într-o clas ă astral ă . Vom citi periodic carne ţ elul de însemn ă ri în care ne not ă m visele, pentru a avea o imagine a direc ţ iei pe care o iau aceste lec ţ ii ale noastre.

Dac ă dorim, putem frecventa în mod con ş tient o clas ă astral ă ,

opera ţ ie care aminte ş te foarte mult de exerci ţ iile prezentate în aceast ă carte. În cursul acestor exerci ţ ii putem descoperi c ă vederea obi ş nuit ă , fizic ă , ne ofer ă mult mai pu ţ in decât imagina ţ ia.

Înainte de a intra într-o clas ă astral ă , ne vom hot ă rî ce anume vrem s ă studiem. Dup ă ce ne-am culcat, intr ă m în trans ă ş i ne întreb ă m cine conduce clasa respectiv ă . Vom lua în considerare primul nume sau chip care ne va veni în minte. Dac ă apare ceva de neîn ţ eles, de exemplu dac ă Benjamin Franklin ţ ine un curs despre corpul energetic sau bunica ne pred ă un curs despre func ţ iile

crea ţ iei artistice, putem considera c ă totul este în ordine. O fiin ţă oarecare din sfera imaterial ă , care este un dasc ă l remarcabil, ni se poate ar ă ta astfel ş i poate deveni mentorul nostru. Trebuie s ă ne memor ă m visele ş i s ă urm ă rim cu aten ţ ie ceea ce înv ăţă m.

Desigur, putem lucra ş i individual. Dup ă ce intr ă m în trans ă , ne împ ă mânt ă m ş i stabilim subiectul care ne intereseaz ă când vom adormi, spunându-ne în gând: „Vreau s ă aflu ce pot ob ţ ine din... “,sau „Vreau s ă aflu ce înseamn ă ... “, sau „Vreau s ă -mi stopez teama

fa ţă de... “, sau „Vreau s ă ş tiu ce trebuie s ă fac pentru a m ă vindeca de... “Dac ă nu o s ă ob ţ inem r ă spunsuri satisf ă c ă toare, sau indica ţ ii, pe durata câtorva nop ţ i, trebuie s ă reformul ă m întrebarea mai clar sau s ă încerc ă m s ă în ţ elegem de ce nu am primit r ă spunsul.

Procesul de vindecare astral ă este o îmbinare între vis ş i vindecarea de la distan ţă . S ă nu uit ă m c ă oamenii au dreptul s ă - ş i aib ă propriile boli ş i proced ă m incorect din punct de vedere psihic dac ă zbur ă m în timpul nop ţ ii în plan astral în jurul unei persoane,

cufundându-ne degetele vindec ă toare în zonele afectate de maladii fizice sau psihice ale acesteia.

Ca în cazul vindec ă rii celor absen ţ i, este de dorit, pe cât posibil,s ă ob ţ inem permisiunea celui pe care am dori s ă -l vindec ă m. Dac ă am primit aceast ă permisiune, îl putem aborda.

1. Dup ă ce ne-am culcat, intr ă m în trans ă ş i ne împ ă mânt ă m.2. Ne purific ă m mintea ş i cre ă m imaginea mental ă a omului pe

care îl vom vindeca. Ca ş i în cazul vindec ă rii la distan ţă , dac ă nu



ş tim cum arat ă persoana, cre ă m o siluet ă sau o imagine general ă .3. Împ ă mânt ă m pacientul imaginar ş i umplem reprezentarea

corpului ş i aurei sale cu energie portocalie.4. Dac ă vom lucra asupra unei anumite zone, concentr ă m în

aceasta o lumin ă portocalie foarte puternic ă .5. Spunem omului din imagine c ă ne-am întâlnit pentru pu ţ in

timp, pentru a-i aduce vindecarea.6. Adormim. Noapte bun ă . Ne not ă m toate visele pe care le vom

avea în aceast ă noapte ş i vom vedea dac ă au vreo leg ă tur ă cu vindecarea. Când vom mai vorbi cu aceast ă persoan ă , putem afla dac ă nu cumva a avut ni ş te vise neobi ş nuite sau senza ţ ii ciudate în starea de veghe, atunci când am îndeplinit procedura de vindecare.

În încheierea acestui capitol ne vom aminti de un vechi cântec de leag ă n. Ne imagin ă m c ă trupul nostru este o barc ă , în care plutim pe fluviul vie ţ ii, ş i ne închipuim ce s-ar putea întâmpla în

goana noastr ă dup ă succes, faim ă , putere ş i pozi ţ ie în aceast ă lume.

Fericit ă pentru el. Amintirile din respectiva via ţă se acumuleaz ă în memoria entit ăţ ii respective, iar povestirile despre aceasta pot trezi amintiri în con ş tiin ţ a sa. Pre ţ ioasele amintiri despre fericirea trecut ă pot aduce alinare omului în momente de restri ş te, îi pot aminti de capacitatea înn ă scut ă a întregii sale fiin ţ e de a fi fericit ă . Aceasta îl poate ajuta s ă în ţ eleag ă c ă , într-un interval de timp atât

de mare, problemele sale de moment nu mai sunt atât de acute.Uneori oamenii repet ă acelea ş i modele karmice, manifestând foarte pu ţ in progres ş i hot ă râre. În acest caz, citirea vie ţ ii anterioare îi poate ar ă ta omului respectiv lipsa de orizont a interpret ă rii, a aceluia ş i personaj nereu ş it.

Înainte de a-i citi cuiva via ţ a anterioar ă , ne vom întreba dac ă va putea s ă foloseasc ă informa ţ iile pe care i le vom comunica. Este nera ţ ional s ă transfer ă m un om în trecutul îndep ă rtat, dac ă aceasta nu îl va ajuta în rezolvarea problemelor curente.

Persoanele c ă rora le sunt povestite vie ţ ile anterioare sunt curioase: „Mi-am cunoscut într-o via ţă anterioar ă so ţ ia (so ţ ul, fratele, mama, tat ă l, fiica, iubitul)? “Aproape totdeauna r ă spunsul este „DA”. Leg ă turile de rudenie sunt aproape totdeauna karmice.Prietenii apropia ţ i ş i rudele sunt totdeauna vechii no ş tri prieteni.„S-ar putea întâmpla ca so ţ ul decedat de curând s ă se fi întrupat în copilul meu nou-n ă scut? “R ă spunsul este de obicei „NU”.Majoritatea sufletelor nu se întrupeaz ă a ş a repede. Ele au nevoie de



o perioad ă de lini ş te între ciclurile karmice.Contrar p ă rerii foarte r ă spândite, majoritatea oamenilor nu au

mai avut una-dou ă vie ţ i, ci o mul ţ ime. De aceea, dac ă avem de gând s ă -i citim cuiva vie ţ ile sale anterioare, ne vor fi necesare câteva zile.

Influen ţ a vie ţ ilor noastre anterioare asupra vie ţ ii actuale se

schimb ă în permanen ţă . Înv ăţă mintele unei vie ţ i anterioare pe care am tr ă it-o ca pirat ne pot fi ast ă zi inutile, dar anii de studiu într-o ş coal ă din Grecia antic ă pot asigura subcon ş tientului nostru informa ţ ii pre ţ ioase. Tot ce am înv ăţ at în timpul vie ţ ilor anterioare se acumuleaz ă în noi.

Pentru majoritatea oamenilor acest proces se desf ăş oar ă în afara con ş tiin ţ ei, dar imagini sau amintiri pot ap ă rea în aur ă ,atunci când trebuie s ă ne amintim lec ţ iile vie ţ ilor anterioare.

Un clarv ă z ă tor care studiaz ă aura pentru a ob ţ ine informa ţ ii

despre via ţ a anterioar ă poate deveni martorul unor scene care s-au petrecut cândva, poate vedea oamenii în ve ş mintele epocilor trecute ş i poate auzi chiar discu ţ ii care au avut loc cu multe secole în urm ă .El poate vedea în aur ă simboluri care reprezint ă diferitele vie ţ i ale individului: o floare de lotus este asociat ă cu via ţ a unui budist sau cu o via ţă care are leg ă tur ă cu unele forme de medita ţ ie; crucea este asociat ă cu via ţ a unui cre ş tin etc.

Cine este interesat de filosofia oriental ă , poate s ă extrag ă din

memorie, f ă r ă s ă fie con ş tient de aceasta, lec ţ iile înv ăţ ate în timpul uneia dintre vie ţ ile sale anterioare pe care a petrecut-o în Orient. De aceea nu este de mirare c ă în aura acestui om vor ap ă rea imagini din aceast ă parte a lumii. Când va termina ciclul s ă u de lec ţ ii orientale, imaginile respective se vor decolora treptat ş i vor disp ă rea din aura lui, iar în locul lor vor începe s ă apar ă alte imagini. Aura unui individ poate s ă cuprind ă scene din una sau mai multe vie ţ i anterioare, simultan, ş i, în plus, imagini care reprezint ă probleme nerezolvate din via ţ a actual ă .

Citirea vie ţ ilor anterioare aminte ş te foarte mult de citirea aurei ş i a chakrelor. Trebuie doar s ă ne relax ă m, permi ţ ând impresiilor s ă ne umple pân ă la refuz, indiferent dac ă sunt gândite sau spontane.Trebuie s ă ne urm ă m intui ţ ia. Practica citirii psihice ne va spune când trebuie s ă -i povestim persoanei în cauz ă ş i când nu despre via ţ a sa anterioar ă . Un exerci ţ iu de tipul „DA/NU” ne va ajuta s ă lu ă m hot ă rârea justa. Atunci când dorim s ă citim o via ţă trecut ă ,vom folosi urm ă torul exerci ţ iu, fie cu o persoan ă c ă reia i-am mai



citit, fie cu o alta, pe care o consider ă m potrivit ă . Putem folosi exerci ţ iul acesta ş i pentru citirea propriei noastre vie ţ i anterioare:

1. Ne relax ă m.2. Ne eliber ă m mintea ş i ne concentr ă m asupra întreb ă rii: „Care

sunt vie ţ ile anterioare care apar în prezent în aura pacientului? “ 3. Acum privim aura pacientului. L ă s ă m acces liber oric ă ror

impresii sau imagini. Ne întreb ă m apoi despre momentul ş i pozi ţ ia geografic ă de unde provin scenele v ă zute.4. Ne întreb ă m dac ă aceste imagini venite din trecut au o

însemn ă tate în via ţ a actual ă a pacientului. Urm ă rim dac ă printre chipurile vie ţ ilor trecute apare vreo persoan ă din anturajul actual al pacientului ş i, dac ă da, în ce context?

5. Facem s ă dispar ă aceste imagini. Ie ş im din trans ă .

PREZICERILE, PRESIM Ţ IRILE SI VIE Ţ ILE VIITOARE

Putem arunca o privire în viitor? Putem s ă ne prezicem propriul viitor, sau pe al celorlal ţ i? Oamenii pun adesea aceste întreb ă ri.Când începem s ă ne trezim percep ţ ia psihic ă , dorim desigur s ă afl ă m dac ă este posibil s ă activ ă m aceste capacit ăţ i ascunse în noi.Dac ă prietenii vor afla c ă ne folosim capacit ăţ ile psihice, vor spera,desigur, c ă putem arunca o privire în viitorul lor, atât de elastic ş i de schimb ă tor. Viitorul nu poate fi legat de un singur loc, nu poate fi fixat, definit sau m ă surat, dup ă cum nu poate fi considerat dat ş i inevitabil. Viitorul poate fi totdeauna schimbat. În fiecare moment al vie ţ ii noastre ne cre ă m propriul viitor, de la cele mai m ă runte probleme pân ă la cele mai serioase.

Când cel care cite ş te psihicul prive ş te în viitorul cuiva, el observ ă ceea ce prevedem în momentul respectiv. Dac ă ceea ce ni s-a prezis nu se îndepline ş te, nu este foarte concludent, deoarece am fi putut s ă ne schimb ă m planurile, chiar f ă r ă s ă ne d ă m seama.Dac ă cititorul a putut identifica simboluri, el le-a interpretat dup ă un sistem propriu, care poate s ă difere de cel al individului respectiv.

Când arunc ă m o privire în propriul nostru viitor, o vom face în starea de medita ţ ie sau în faza de trecere de la starea de veghe la somn, c ă ci atunci putem vedea multitudinea de posibilit ăţ i pe care vom ş ti s ă le folosim. Nu putem spune dac ă este indicat sau nu s ă ne dezvolt ă m capacitatea de previziune a viitorului, pentru noi în ş ine sau pentru ceilal ţ i. Pentru unii aceasta este o binecuvântare, pentru al ţ ii, un blestem. Desigur, nu trebuie s ă permitem ca aceast ă capacitate psihic ă , ca orice altceva, s ă pun ă st ă pânire pe noi.

Unele persoane cu darul previziunii tind s ă vad ă numai



evenimente negative, cum ar fi diferite boli, asasinate etc. Aceasta este alegerea lor, de ş i pot avea impresia c ă nu sunt ap ţ i s ă - ş i controleze capacit ăţ ile proprii. Oamenii îi întreab ă pe clarv ă z ă tori:„îmi pute ţ i spune când va muri cutare persoan ă ? “De cele mai multe ori, ace ş tia aleg în mod con ş tient varianta necunoa ş terii atunci când este vorba de moartea cuiva. R ă spunsul la aceast ă întrebare ar

reprezenta o prea mare responsabilitate, de aceea ei se str ă duiesc s ă nu-i cunoasc ă .Exist ă o linie foarte precis ă care desparte conducerea ş i

amestecul altora în via ţ a ş i planurile cuiva. Când un prezic ă tor trebuie s ă -i spun ă cuiva viitorul, el trebuie s ă fie extrem de prudent.Poate s ă fac ă preziceri foarte reu ş ite, preziceri care nu se vor îndeplini niciodat ă sau s ă renun ţ e. Dac ă intui ţ ia îi spune c ă prezicerea îl va ajuta pe cel în cauz ă s ă vad ă n ă zuin ţ ele ş i viitorul posibil ş i dac ă va putea în ţ elege toate acestea, prezic ă torul se poate

încumeta s ă se pronun ţ e asupra viitorului.De foarte multe ori oamenii sunt programa ţ i în totalitate. Dac ă le

spunem: „Ve ţ i deveni medic, jurist etc. “, ei sunt întru totul de acord ş i procedeaz ă întocmai. Este un mod comod de a evita responsabilitatea unei decizii independente. Este mult mai simplu s ă spui: „Psihanalistul m-a sf ă tuit s ă procedez a ş a. “

Dac ă sim ţ im c ă astfel putem ajuta oamenii ş i ne place s ă arunc ă m o privire în viitor, nu trebuie s ă uit ă m s ă -i prevenim c ă

decizia final ă le apar ţ ine.Pe lâng ă numeroasele vie ţ i trecute, avem fiecare o mul ţ ime de vie ţ i viitoare. Ele pot fi v ă zute în aur ă . Dar este necesar s ă ţ inem seama de un avertisment foarte serios: studiul vie ţ ilor viitoare poate duce la îmboln ă viri psihice foarte grave, la deregl ă ri serioase ale psihicului.

CUM S Ă NE CITIM VIITORUL

Dou ă exerci ţ ii ne vor ajuta s ă ne citim viitorul. Ele pot fi folosite

ş i în citirea viitorului unei alte persoane.1. Ne relax ă m.2. Pe ecranul nostru mental desen ă m trei cercuri. Unul dintre ele

va reprezenta „ş ase luni”, altul - „un an”, iar al treilea - „cinci ani”.3. Ne gândim la trei evenimente care am dori s ă aib ă loc. Poate fi

vorba de orice, de la cump ă rarea unui automobil nou sau a unei case, pân ă la renun ţ area la fumat, pierderea kilogramelor în plus,stabilirea unor rela ţ ii amicale cu ş eful etc.

4. Ne convingem c ă aceste trei dorin ţ e trebuie s ă - ş i afle locul în



cercuri diferite. Nu le plas ă m în aceste cercuri, dar observ ă m cum p ă trund în ele. Într-un cerc este posibil s ă intre mai mult de o singur ă dorin ţă . Observ ă m ce dorin ţă intr ă într-un anumit cerc ş i ce anume sim ţ im. Dac ă dorim s ă schimb ă m locul acestor dorin ţ e dintr-un cerc în altul, o putem face. Dac ă un eveniment r ă mâne în afara acestor cercuri, trebuie s ă ne punem întrebarea ce dat ă

trebuie s ă apar ă în dreptul acestuia. Aceast ă dat ă trebuie s ă ne indice câ ţ i ani trebuie s ă treac ă pân ă când renun ţă m la aceast ă dorin ţă .

5. Facem s ă dispar ă cercurile ş i ie ş im din trans ă .Citirea viitorului pe un trandafir creat mental:1. Ne relax ă m.2. Cre ă m mental un trandafir. ş i admir ă m culoarea, studiem

forma petalelor, a frunzelor.3. În stânga primei flori cre ă m înc ă un trandafir. Acesta este

destinat pentru urm ă toarele ş ase luni începând din prezent. Dac ă ceva nu ne place, de pild ă culoarea, forma sau m ă rimea, schimb ă m trandafirul. Facem s ă dispar ă ambii trandafiri.

4. În partea dreapt ă a ecranului nostru cre ă m o a treia floare.Este destinat ă celor ş ase luni care au trecut pân ă în momentul de fa ţă . Studiem cu aten ţ ie diferen ţ ele între prima ş i a treia roz ă .Facem s ă dispar ă toate florile.

5. Cre ă m înc ă un trandafir. Acesta este destinat pentru anul

urm ă tor. Cre ă m înc ă o floare, pentru urm ă torii ani. Cre ă m câ ţ i trandafiri dorim pentru urm ă torii ani. Ei trebuie s ă fie frumo ş i, s ă ne încânte. Facem s ă dispar ă toate florile ş i ie ş im din trans ă .

MENTORII SPIRITUALI

La începutul c ă r ţ ii s-a vorbit despre vindecarea cu ajutorul mentorilor spirituali, f ă r ă înveli ş corporal, la care recurg numero ş i vindec ă tori. Este de dorit s ă nu solicit ă m ajutorul acestor mentori dac ă nu suntem asista ţ i de un specialist în domeniu.

Exist ă îns ă un alt tip de mentori, la ajutorul c ă rora putem recurge f ă r ă restric ţ ii ş i f ă r ă team ă . Fiecare om are cel pu ţ in un mentor spiritual care se g ă se ş te în permanen ţă la limita exterioar ă a aurei sale.

Pe m ă sur ă ce ne schimb ă m, unii mentori pleac ă , al ţ ii vin. Dac ă începem o nou ă munc ă , o misiune important ă ş i periculoas ă , putem avea pentru aceast ă perioad ă un mentor special. Unii mentori pot r ă mâne permanent cu noi, ajutându-ne în toate situa ţ iile.

Putem efectua câteva exerci ţ ii pentru a stabili contactul cu



mentorii no ş tri. Trebuie s ă ţ inem minte c ă opiniile mentorilor spirituali nu sunt întotdeauna potrivite pentru noi, tocmai pentru c ă ei nu au înveli ş corporal. Sfaturile lor trebuie urmate cu grij ă ş i pruden ţă , ca ş i sfaturile celor cu înveli ş corporal. Mentorii se afl ă lâng ă noi ca s ă ne ajute, nu pentru a ne schimba via ţ a.

Exist ă o mul ţ ime de procedee de comunicare cu mentorii

spirituali, ca ş i cu diferi ţ i oameni. Mentorii pot fi v ă zu ţ i sub cele mai diverse înf ăţ i şă ri ş i în momente diferite. Uneori, studiind aura unei persoane ş i c ă utându-i mentorii spirituali, se pot vedea în aur ă sfere multicolore. Alteori poate fi v ă zut un chip de om. Dac ă mentorul prefer ă s ă aleag ă o înf ăţ i ş are omeneasc ă , înseamn ă c ă vrea s ă ne apar ă sub înf ăţ i ş area pe care a avut-o în una dintre cele mai reu ş ite vie ţ i ale sale, sau a ş a cum poate fi contactat cel mai u ş or.

1. Ne relax ă m un minut, apoi împreun ă m palmele ş i form ă m un

circuit închis de energie.2. Formul ă m în minte un apel c ă tre unul dintre mentorii no ş tri,

rugându-l s ă ni se arate.3. Desfacem palmele, lu ă m o pozi ţ ie receptiv ă ş i permitem

impresiilor s ă vin ă spre noi. Putem vedea un chip omenesc, diverse modele sau culori. Putem s ă nu vedem nimic, dar putem s ă afl ă m cum arat ă mentorul, s ă auzim o voce care-l descrie etc.

4. Întreb ă m care este numele mentorului. Putem s ă auzim acest

nume, s ă -l vedem scris pe ecranul nostru mental sau s ă -l afl ă m, pur ş i simplu.5. Întreb ă m mentorul care-i este misiunea pe lâng ă noi sau sfera

concret ă de care se ocup ă .6. Îi mul ţ umim mentorului, ne lu ă m r ă mas-bun ş i ie ş im din

trans ă .Putem repeta exerci ţ iul ori de câte ori dorim. Putem cere

permisiunea s ă ne vedem mentorul, spunând în gând: „Doresc s ă -mi v ă d mentorul care se ocup ă de s ă n ă tatea mea. “

Exerci ţ iul de mai jos este destinat primirii de informa ţ ii speciale ş i de sfaturi de la mentori.

1. Ne relax ă m, punem palmele împreun ă . Formul ă m întrebarea mental. Întreb ă rile pot fi: „Voi putea primi un nou loc de munc ă ? “,„Cum s ă fac mai interesante întâlnirile cu prietenii mei? “, „Este cu adev ă rat util ă aceast ă carte? “Ne eliber ă m mintea ş i ne concentr ă m întreaga aten ţ ie asupra întreb ă rii.

2. Desfacem mâinile, le punem pe genunchi cu palmele în sus ş i



primim r ă spunsul. Îl putem auzi, îl putem citi pe ecranul mental.3. Mul ţ umim mentorilor, ne lu ă m r ă mas-bun ş i ie ş im din trans ă .În timpul citirii psihicului unui pacient putem discuta cu mentorii

acestuia, cerându-le ajutorul, solicitându-le sfaturi pentru pacient.Uneori ei doresc s ă îi transmit ă ceva pacientului ş i îi cer vindec ă torului s ă o fac ă . În general, sfaturile lor sunt bune.

Pentru a intra în contact cu mentorii altor persoane, proced ă m la fel ca în cazul mentorilor proprii.

PROCESUL DE VINDECARE ÎN AFARA CORPULUI

Procesul de vindecare în afara corpului se aseam ă n ă foarte mult cu vindecarea pacientului absent. Vindec ă torul î ş i îndreapt ă aten ţ ia spre imaginea persoanei absente. La vindecarea în afara corpului,corpul astral al vindec ă torului îi p ă r ă se ş te cu adev ă rat corpul fizic ş i intr ă în aura pacientului. Unii vindec ă tori prefer ă s ă lucreze în

afara corpului, al ţ ii, s ă efectueze vindecarea pacientului absent. O persoan ă -medium este capabil ă s ă - ş i supravegheze perechea aflat ă la munc ă ş i copiii r ă ma ş i acas ă .

Trebuie s ă sim ţ im în mod real ce înseamn ă „S ă fim în propriul nostru corp”, înainte de a ie ş i din el. Dac ă nu vom fi destul de grijulii, putem s ă ne l ă s ă m u ş or energia proprie în aura altuia.

1. Ne relax ă m. Verific ă m cât de bine suntem împ ă mânta ţ i. Apoi urm ă rim indica ţ iile din capitolul al doilea despre vindecarea pacientului absent.

2. Ne afl ă m în col ţ ul camerei. Apoi revenim în centrul propriului cap. Repet ă m acest procedeu de trei ori.

3. Revenim din nou în col ţ ul camerei. Apoi trecem într-o alt ă camer ă a locuin ţ ei noastre. Urm ă rim dac ă ne sim ţ im diferit fa ţă de situa ţ iile anterioare.

4. De aici mergem pe acoperi ş ul casei noastre.5. Apoi, ne oprim pe un nor de pe cer.6. Acum suntem în aura pacientului nostru. Cum ne sim ţ im?

Putem vedea culorile aurei? Ne împ ă mânt ă m pacientul. Apoi îi purific ă m aura ş i atragem energie cosmic ă , dup ă care-i sc ă ld ă m cu ea aura.

7. P ă trundem în prima chakr ă a pacientului. O purific ă m.8. Rând pe rând, cur ăţă m toate chakrele pacientului.9. Dac ă una dintre zonele corpului pacientului are o maladie,

p ă trundem acolo, ne imagin ă m energia de culoare portocalie ş i-i sc ă ld ă m zona cu ea.

10. Revenim în centrul capului nostru.



11. În aura noastr ă plas ă m un magnet ş i atragem cu el energia r ă mas ă în aura pacientului. Repet ă m procedeul.

12. Ie ş im din trans ă .

CUNOA Ş TEREA CORPULUI NOSTRU DE C Ă TRE PROPRIUL NOSTRU SPIRIT

1. Ne a ş ez ă m în pozi ţ ia de medium. Circul ă m prin corpul nostru lumina de culoare aurie.

2. Cre ă m o roz ă (un trandafir) pentru noi. Studiem floarea cu aten ţ ie: culoarea, aroma, petalele.

3. Cre ă m înc ă o floare (tot un trandafir) în locul în care, de obicei, plas ă m soarele. Acest trandafir este destinat pentru spiritul nostru superior. Studiem floarea.

4. Coborâm a doua floare ş i o a ş ez ă m chiar în capul celei dintâi,apoi permitem celor dou ă flori s ă se contopeasc ă .

5. Facem s ă dispar ă cele dou ă flori ş i ie ş im din trans ă .



CAPITOLUL IX

Deschiderea celui de-al treilea ochi

TELEPATIA

Din vestitele tratate RADJA-YOGA, un pasaj spune: „Formele de concentrare care determin ă o percep ţ ie senzorial ă excesiv ă sunt cauzate de efortul organismului gândirii”, iar comentariul lui SVAMI VIVECANANDA la acest pasaj: „Aceasta decurge natural din concentrare. Conform yoghinilor, prin concentrarea gândului la vârful nasului vor fi percepute miresme minunate, tot prin

concentrare pe vârful limbii se vor sim ţ i senza ţ ii extraordinare, iar în zona de mijloc a limbii se va sim ţ i o senza ţ ie tactil ă ca o atingere.Dac ă cel care efectueaz ă concentrarea î ş i va aduna senza ţ iile

asupra palatului cerului gurii, va vedea lucruri neobi ş nuite, dar dac ă cineva a c ă rui minte nu este lini ş tit ă va dori s ă efectueze unele din aceste exerci ţ ii, f ă r ă s ă aib ă încredere în ele, îndoielile sale vor disp ă rea, atunci când, efectuând un timp exerci ţ iile, va sim ţ i pe propria piele aceste efecte, dac ă va dovedi st ă pânire.“(Svami Vivecananda, Radja-Yoga.)

El poate fi declan ş at ş i f ă r ă ca omul s ă fac ă vreun efort. Acest lucru se face prin concentrarea mental ă a unui specialist în parapsihologie care de ţ ine clarviziunea, detecteaz ă punctul-senzor al clarmirosului legat de glanda pineal ă , declan ş ându-l prin energia proprie.

Dar acest fenomen deschis for ţ at, ca si clarviziunea deschis ă prin aceea ş i metod ă , nu este de lung ă durat ă . Aproximativ la dou ă -trei luni se încheie, dac ă persoanei nu-i st ă scris s ă le aib ă deschise sau nu st ă ruie în cunoa ş tere. Nu sf ă tuiesc pe nimeni s ă ş i-l deschid ă for ţ at. Dac ă nu v ă este dat s ă -l ave ţ i deschis, nu se va deschide. Alteori destinul ne pune în fa ţă diferite greut ăţ i ş i în timpul unor probleme grele o fire mai orgolioas ă , sau care poate avea capacitatea de gândire psihic ă , are în minte o arm ă de distrugere. Am v ă zut ş i asistat la convorbiri de acest gen ale unor persoane care încercau în grup s ă se concentreze printr-un clarv ă z ă tor care le spunea ce se întâmpl ă cu corpul energetic al persoanei c ă reia i se transmiteau fel de fel de senza ţ ii urâte, de



care s ă rmanul nu avea habar. I-am oprit din acel start, închizându-i pentru moment viziunile clarv ă z ă torului cu un ecran mental. La un moment dat acesta a spus c ă nu mai vede decât negru iar „marii distrug ă tori” s-au bucurat c ă ş i-au distrus ţ inta. Am avut grij ă s ă reorientez toate imaginile create de ei într-un copac uscat de pe marginea drumului ş i s ă fac repede o protec ţ ie persoanei atacate.

Le-am spus c ă nu este bine ce fac, c ă încalc ă etica ş i c ă ceea ce fac ei de fapt se nume ş te „magie neagr ă ”.Ucenicii mei au înv ăţ at foarte con ş tiincios exerci ţ iul de clarmiros,

astfel încât erau cei mai ferici ţ i când, venind la o nou ă lec ţ ie de curs, povesteau ce fel de miresme primeau. La foarte mul ţ i persista mirosul de santal, sau unul asem ă n ă tor mirului. Apoi, dup ă zece zile de concentrare, spre marea lor mirare, to ţ i sim ţ eau aceea ş i mireasm ă .

O s ă sim ţ i ţ i miresme altfel decât acelea la care v-a ţ i gândit.

Atunci când ve ţ i dori s ă v ă bucura ţ i de un anumit Ca urmare apare involuntar dorin ţ a de a mirosi aerul, de parc ă

ne-am a ş tepta în fiecare moment s ă percepem un miros.Concentrarea gândului la vârful nasului are rolul de trambulin ă necesar ă pentru a trezi dorin ţ a de a mirosi. Aceast ă dorin ţă în permanent ă cre ş tere excit ă nervii olfactivi ş i îi sensibilizeaz ă într-atât, încât se acordeaz ă într-o lungime de und ă mai mic ă ş i pot percepe astfel mirosuri mai fine, mai discrete, inaccesibile oamenilor

normali datorit ă distan ţ elor. Capacitatea care se dezvolt ă prin exersarea de lung ă durat ă nu se pierde ş i hipersensibilitatea nervilor olfactivi r ă mâne, atunci când fenomenul ini ţ ial dispare.

CLARGUSTUL

Dup ă ce a ţ i ob ţ inut rezultate în „clarmiros” trece ţ i la exerci ţ iile urm ă toare, de concentrare asupra vârfului limbii. Rezultatul dorit va veni mai repede decât în primul caz, având deja deschis un senzor de pe traseul tainic.

Exerci ţ iul se poate face ş i stând pe un scaun, dar este mai eficace când îl face ţ i în pozi ţ ie culcat.Ochii se ţ in închi ş i, gura la fel. Vârful limbii se ţ ine lipit de cerul

gurii dup ă din ţ ii din fa ţă . În gând se zice mantra „OM”, iar concentrarea se face la vârful limbii cu dorin ţ a de a sim ţ i un oarecare gust (dulce, acru, s ă rat). Partea interesant ă a exerci ţ iului va fi c ă pe lâng ă o intensitate neobi ş nuit ă , aproape supranatural ă ,a senza ţ iei gustative, ve ţ i ob ţ ine senza ţ ia de sa ţ ietate, atât de puternic ă , încât mult ă vreme dup ă aceea nu ve ţ i avea poft ă de



„specialit ăţ ile pe care le-a ţ i putut gusta” în acest fel. Foarte repede ve ţ i reu ş i s ă v ă controla ţ i gustul cu ajutorul voin ţ ei ş i ve ţ i fi capabil s ă v ă provoca ţ i orice gust ve ţ i dori.

Dac ă mirosul este un gen de emana ţ ie ş i permite astfel s ă explic ă m faptele prezentate, cu totul alta trebuie s ă fie explica ţ ia propag ă rii gustului. Pentru aceasta trebuie s ă existe un contact,

chiar ş i extrem de scurt, al limbii cu obiectul respectiv. În condi ţ ii normale chiar ş i o distan ţă în acest caz nu va fi de real folos.Percep ţ ia va exista de fiecare dat ă când vom dori s ă

reproducem acest experiment. Oare toate acestea nu sunt halucina ţ ii? Dup ă defini ţ ia dat ă de un specialist american în 1963,care a întocmit un lexicon cu ajutorul celor mai vesti ţ i speciali ş ti din toate domeniile cunoa ş terii, „halucina ţ ie” înseamn ă percep ţ ia unor obiecte care în realitate nu exist ă , sau senza ţ ii resim ţ ite f ă r ă nicio cauz ă , date de obicei de tulbur ă ri ale sistemului nervos, a ş a cum se

întâmpl ă în cazurile de delirium tremens.În primul caz aceast ă defini ţ ie nu se potrive ş te percep ţ iilor

noastre, deoarece mirosurile ş i gusturile pe care le-am sim ţ it corespund unor obiecte pe care le-am mai sim ţ it în realitate. Având cauze exterioare, ele nu pot fi presim ţ ite. La fel ca în cazul mirosului, sim ţ im foarte pregnant ş i gusturile de la distan ţă . Dac ă omul î ş i poate ascu ţ i mirosul atât de mult, încât prin simpla concentrare, s ă dep ăş easc ă distan ţ ele ş i barierele materiale,

aceast ă capacitate nu este o halucina ţ ie. Altfel ar trebui s ă credem c ă toate popoarele apropiate de natur ă sunt prad ă halucina ţ iilor,sau la fel am putea spune despre câinii ş i pisicile care au aceste sim ţ uri foarte dezvoltate.

Trebuie s ă recunoa ş tem c ă sim ţ urile noastre pot deveni p ă rta ş e la asemenea clarsenza ţ ii, numai c ă toate propriet ăţ ile percepute de organele noastre (form ă , culoare etc.) cuprind al ă turi de natura material ă ş i o natur ă fin ă greu sesizabil ă . Aceasta înseamn ă c ă întreaga materie este o radia ţ ie de culoare ş i mirosuri, care

dep ăş e ş te infinit ceea ce putem sim ţ i cu degetele sau cu gustul.Din oceanul de unde sonore omul poate percepe în mod normal

un interval de ş apte-opt octave, iar din domeniul undelor luminoase rogvaiv-ul (de la ro ş u la violet). Toate celelalte nuan ţ e, radia ţ iile infraro ş ii, ultraviolete, roentgen, alfa, beta, gama, radia ţ iile tehnice etc. R ă mân nepercepute, de ş i în realitate ele exist ă .

Un om care este capabil, prin exerci ţ ii adecvate, s ă - ş i dezvolte în mod extraordinar capacitatea olfactiv ă , î ş i va dezvolta ş i celelalte



sim ţ uri.

DESCHIDEREA SIM Ţ URILOR ÎN HIPNOZ Ă

La persoanele care doresc s ă - ş i deschid ă aceste sim ţ uri în stare de hipnoz ă acest lucru are loc „în propor ţ ii astronomice” - se pot deschide ş i ascu ţ i la maximum.

Dac ă într-o mân ă a celui hipnotizat pentru controlul acestor capacit ăţ i se a ş eaz ă o greutate numai cu un gram mai mare decât în mâna cealalt ă , acesta ca sesiza imediat diferen ţ a. La fel se va întâmpla dac ă ve ţ i trasa pe jos o linie de trei milimetri ş i alta doar de unu, le va deosebi ş i pe acestea. Dac ă în una din dou ă sticle de vin identice vor fi puse dou ă -trei pic ă turi de lichid de alt ă culoare, persoanele aflate sub hipnoz ă o va deosebi.

Urechea unui om normal percepe vibra ţ iile cu o frecven ţă de la 8 la 646 000 oscila ţ ii pe secund ă , dar dup ă deschiderea clarauzului

în stare de hipnoz ă le va putea percepe pân ă la 10 19 oscila ţ ii pe secund ă . Aceast ă cifr ă constituie mai mult decât frecven ţ a radia ţ iilor gama-invizibile. În stare hipnotic ă se poate foarte u ş or vedea aura emis ă de oameni sau obiecte. Aceste senza ţ ii sunt percepute de al ş aselea sim ţ care se activeaz ă în creier în por ţ iunea dintre sprâncene. Acolo, în acel spa ţ iu de vid, se formeaz ă imaginile „clarv ă zului”.

CLARVIZIUNEA

Indica ţ ia din YOGA-SUTRA privind concentrarea asupra palatului cerului gurii pentru deschiderea clarviziunii pare laînceput nebuloas ă . În cazul deschiderii celorlal ţ i doi senzori era vorba despre stabilirea limitelor nervilor olfactiv sau gustativ pe o anumit ă lungime de und ă , cap ă tul respectiv al nervului aflându-se foarte aproape de punctul nostru de concentrare (vârful nasului sau al limbii). Argumentul c ă nervul olfactiv nu se afl ă în vârful nasului poate fi comb ă tut, deoarece prin concentrare starea de tensiune se

transmite treptat în zona respectiv ă .Dar cum se poate explica transmiterea acestei concentr ă ri a gândului mai departe, prin faringe, pân ă la încruci ş area nervilor optici, nemijlocit lâng ă hipofiz ă , c ă ci doar în aceast ă zon ă se pot percepe oscila ţ iile invizibile ochiului.

Experien ţ ele f ă cute în aceast ă direc ţ ie dau viziuni uimitoare, dar succesul lor este limitat. Concentrarea nu trebuie f ă cut ă asupra cerului gurii, ci asupra chakrei Ajna, centrul substan ţ ei fine care se afl ă între sprâncene. Adev ă rul este c ă aceasta e o munc ă destul de



grea. De aceea se cere curaj în începerea anumitor exerci ţ ii, iar în ocultism nu au ce c ă uta oamenii frico ş i. Nu li se va deschide niciodat ă nimic nici acelora orgolio ş i sau invidio ş i. Mai bine v ă l ă sa ţ i p ă guba ş chiar de la început dac ă sunte ţ i astfel motivat. În momentul interven ţ iei unuia dintre factorii care fac parte din prostia omeneasc ă centrul respectiv se închide automat.

Exerci ţ iile trebuie s ă le desf ăş ura ţ i cu regularitate ş i ritmicitate,dar mai mult decât orice - verificarea viziunilor.Lua ţ i în considerare ş i re ţ ine ţ i c ă trebuie s ă deosebi ţ i imaginile

reale de cele virtuale.Pute ţ i face un mic experiment, dac ă mai locui ţ i cu cineva în

acela ş i apartament. Fie c ă persoana respectiv ă a ş eaz ă în fiecare sear ă un obiect într-un anumit loc, fie c ă acesta este o statuet ă sau o vaz ă , trebuie ca a doua zi, din pat, cu ochii înc ă închi ş i, s ă „vede ţ i” acel obiect aflându-v ă în alt ă camer ă . Face ţ i acest exerci ţ iu

timp îndelungat. Ar trebui de fiecare dat ă s ă -i identifica ţ i noul loc unde este bine pus de acea persoan ă .

„Când r ă sare Soarele a ş eza ţ i-v ă astfel încât corpul dumneavoastr ă s ă fac ă umbr ă pe p ă mânt ş i s ă o pute ţ i vedea cu u ş urin ţă . Întoarce ţ i privirea ferm ă la umbra de jos, în regiunea gâtului, pentru cinci-zece secunde, apoi privi ţ i pe cer. Dac ă v ă ve ţ i vedea întreaga umbr ă pe cer, este un semn foarte bun. În cazul în care nu o pute ţ i vedea de la început, continua ţ i exerci ţ iul pân ă o ve ţ i

sesiza. Acest exerci ţ iu poate fi practicat ş i la lumina Lunii. “ (Lec ţ ii practice de yoga, pp. 219-220.) Este o tehnic ă destul de str ă veche, care promite multe.

Urm ă toarea semnifica ţ ie a cuvântului „KHA” este „punctul dintre sprâncene”. Aici se g ă se ş te, a ş a cum arat ă numeroasele reprezent ă ri ale zeilor indieni, toate puterile miraculoase, inclusiv „vederea sacr ă ”. Iat ă ce spune despre acest centru SATHACRANI RUPANTANTRA (p. 87) „Când un yoghin închide concentrarea sa interioar ă împotriva temeliei lumii exterioare ş i o descompune, el

vede în acest loc o scânteie luminoas ă ş i apoi o flac ă r ă arzând, care seam ă n ă cu str ă lucirea Soarelui între Cer ş i P ă mânt. “

În înv ăţă tura mistic ă yoga, al treilea ochi se afl ă în interiorul acestei fl ă c ă ri. În SHIVA-YOGA se spune: „Gândul este în centrul dintre sprâncene în forma fl ă c ă rii opai ţ ului ş i în mijlocul lui este ochiul în ţ elepciunii. “

Aceast ă zon ă are semnifica ţ ia „OCHIULUI CUNOA Ş TERII” în sensul cel mai larg al cuvântului, c ă ruia îi sunt deschise atât cele



prezente în trecut, cât ş i viitorul, în aceea ş i m ă sur ă . Deschizându-se chakra Ajna, are loc deschiderea capacit ăţ ilor ascunse - clarviziunea, clarauzul.

Yoghinii moderni sunt de acord cu acest lucru. În lucrarea sa Autobiografia unui yoghin, PRANDJAM YOGANANDA nume ş te acest centru „Ochi spiritual atot ş tiutor” sau „Lotusul cu o mie de

petale al Luminii”. Iar Svami SHIVANANDA spune: „La fel cum trec razele luminii prin sticle sau razele roentgen prin obiecte, yoghinul poate vedea obiectele de dup ă un zid gros, poate afla con ţ inutul unei scrisori sigilate, poate vedea comorile ascunse sub p ă mânt cu ajutorul ochiului s ă u spiritual interior. Acest ochi spiritual este ochiul intui ţ iei. “

Faptul c ă acest al treilea ochi, denumit ş i ochiul lui SHIVA, poate vedea nelimitat în spa ţ iu a fost demonstrat nu numai teoretic,ci ş i practic. Este necesar doar s ă se fundamenteze ş tiin ţ ific cum

învinge acest al treilea ochi timpul, adic ă felul cum ac ţ ioneaz ă în a patra dimensiune. Faptul în sine nu necesit ă alte demonstra ţ ii.

Deoarece acest ochi se afl ă în afara ac ţ iunii spa ţ iului, sfera ac ţ iunii sale este în afara celor trei dimensiuni, deci în a patra dimensiune, în timp.

Totodat ă trebuie s ă subliniem c ă , a ş a cum demonstreaz ă practica celor mai vechi timpuri, în cazul tuturor clarv ă z ă torilor, ca ş i în zilele noastre, capacitatea acestui ochi nu sufer ă influen ţ a

distan ţ ei în spa ţ iu ş i timp, ci înfrânge orice distan ţ e ş i orice timp.Cu totul altfel se întâmpl ă în cazul percep ţ iei materiale. Dup ă cum ş tim, greutatea scade propor ţ ional cu p ă tratul distan ţ ei, astfel încât la o anumit ă distan ţă radia ţ iile cele mai puternice sunt oprite de ecrane de o anumit ă grosime (de exemplu, radia ţ iile gama sunt oprite de un ecran de fier cu o grosime de 30 de centimetri, radia ţ iile cosmice - de un ecran din plumb cu grosime de pân ă la 2 metri).Radia ţ iile percepute îns ă de al treilea ochi, numite ş i raze CHARPANTIER, sau „N-RAZE”, nu- ş i reduc intensitatea la nicio

distan ţă ş i nu sunt oprite de niciun obstacol material.TREPTELE MAESTRULUI

În func ţ ie de gradul de deschidere a celui de al treilea ochi, se disting patru trepte de viziuni. Pe treapta inferioar ă se afl ă viziunile de lucruri neobi ş nuite. Sunt v ă zute imagini ciudate, atr ă g ă toare,dar nu produse ale fanteziei, ci fenomene pe deplin normale, tipuri sau p ă r ţ i ale acestora în lumin ă stranie, în nuan ţ e de culori neobi ş nuite ş i f ă r ă nicio leg ă tur ă cu orientarea de moment a



gândurilor celui care le vede. Poate ap ă rea ideea c ă aceste viziuni sunt halucina ţ ii.

Dar oare realitatea este profund material ă , este numai ceea ce percepem cu cele cinci sim ţ uri limitate ale noastre? Dac ă , a ş a cum am ar ă tat mai sus, percep ţ ia noastr ă cu ajutorul sim ţ urilor se poate l ă rgi pân ă la anumite limite, unde este atunci limita realului

perceptibil? Psihologia noastr ă occidental ă se simte derutat ă în fa ţ a acestor aspecte nereale ş i totu ş i percepute, iar ş tiin ţ a noastr ă scolastic ă este mai mult decât înclinat ă s ă includ ă astfel de fenomene stranii la rubrica contradictorie ş i care nu spune nimic intitulat ă „halucina ţ ii”.

Ce spune despre aceasta psihologia indian ă ? Yoghinii vorbesc despre a ş a-numita MÂNA Ş CHAKRA sau

centrul gândirii, reprezentat în mod simbolic printr-un lotus cu ş ase petale - centrul de percep ţ ie cu ş ase canale nervoase. Cinci dintre

ele sunt canalele sim ţ urilor noastre normale: v ă z, auz, miros, gust,sim ţ ul tactil. Al ş aselea canal serve ş te drept conductor pentru impresiile care apar din interior, cum sunt visele ş i halucina ţ iile. La prima vedere ne mir ă îmbinarea percep ţ iilor s ă n ă toase (vise) ş i nes ă n ă toase (halucina ţ ii), dar aceasta nu este deloc întâmpl ă toare. A ş asea petal ă a chakrei mâna ş este legat ă de LOTUSUL CEL CU O MIE DE PETALE AL LUMINII, considerat sediul spiritului nostru, iar MÂNA Ş CHAKRA este sediul con ş tiin ţ ei noastre treze.

Acest fapt este deosebit de important, deoarece în perioada de veghe con ş tiin ţ a percepe realitatea prin cele cinci c ă i nervoase, iar în timpul somnului, când cele cinci sim ţ uri nu func ţ ioneaz ă , aceea ş i con ş tiin ţă conduce imaginile visului sau fanteziei prin al ş aselea canal, adic ă direct de la Lotusul cu o mie de petale c ă tre al treilea ochi.

Când cele cinci organe de sim ţ exterioare sunt decuplate, în timpul somnului sau în alte condi ţ ii, începe s ă func ţ ioneze ş i s ă se dezvolte aceast ă a ş asea petal ă a chakrei MÂNA Ş , prezentând în

fa ţ a vederii noastre interioare imaginile visului sau halucina ţ iei. Aceasta este o pur ă teorie. O dovad ă concludent ă în sfera

practic ă o constituie, f ă r ă s ă ş tie, tocmai ş tiin ţ a noastr ă occidental ă , prin intermediul psihologilor D. R. Hebb ş i Haron Woodbreewore.

Deoarece persoanele testate nu erau oameni bolnavi, cu halucina ţ ii frecvente, ci oameni tineri, pe deplin normali, în timpul experien ţ elor au fost deconectate în mod artificial, pentru o perioad ă , cele cinci organe de sim ţ . Iar halucina ţ iile au fost în acest



fel reac ţ ia pe deplin normal ă a con ş tiin ţ ei la relaxarea impus ă trupului ş i sufletului. Aceast ă reducere a st ă rii de tensiune a fost comparat ă în mod eronat cu lenea.

Mai mult, studen ţ ii testa ţ i de cei doi cercet ă tori s-au ocupat totu ş i de ceva anume la început (s-au gândit la problemele lor) ş i abia dup ă ce deconectarea silit ă a sim ţ urilor exterioare a progresat

suficient, au început s ă vad ă animale preistorice, oameni galbeni,col ţ i de mamut etc. Viziunile studen ţ ilor sunt dovada c ă a ş asea petal ă a început s ă func ţ ioneze treptat ş i s ă deruleze embrioane de impresii ale celui de al treilea ochi.

Dac ă s-ar continua experimentele acestor savan ţ i studiind ş tiin ţ ific ş i sistematic aceste percep ţ ii neobi ş nuite, în loc de a reac ţ iona cu spaim ă , s-ar putea ob ţ ine date care s ă deschid ă noi perspective în aceast ă direc ţ ie, iar ş tiin ţ a noastr ă ar avea noi posibilit ăţ i str ă lucite de cercetare ş i cunoa ş tere. Astfel, dispunem

totu ş i de dovezi privind faptul c ă a ş a-numitele halucina ţ ii apar altfel decât prin organele de sim ţ . Acelea ş i dovezi le ofer ă ş i ş tiin ţ a indian ă yoga, în afirmarea ideii c ă omul, dac ă reu ş e ş te s ă - ş i decupleze pentru un timp sim ţ urile, intr ă într-o stare în care poate percepe transcendental.

Fiecare concentrare corect ă a gândurilor serve ş te acestui scop.Ea abate aten ţ ia Spiritului de la cele cinci sim ţ uri exterioare, le deconecteaz ă într-o m ă sur ă favorizant ă deschiderii celei de a ş asea

petale a Lotusului.Prima consecin ţă nemijlocit ă este, în sensul celor prezentate, un fenomen pe deplin normal ş i de în ţ eles: visele devin mai bogate în con ţ inut, mai explicite, mai logice ş i mai vii.

Chiar dac ă de obicei nu visa ţ i sau visa ţ i foarte rar, dup ă primele zile de astfel de exerci ţ ii vor începe s ă apar ă vise u ş or de memorat.În cursul urm ă toarelor luni, cei care practic ă astfel de exerci ţ ii constat ă apari ţ ia de imagini, viziuni ş i reprezent ă ri în stare de veghe (în condi ţ iile deconect ă rii sim ţ urilor pe timpul concentr ă rii).

Acesta nu este un fenomen legat de boal ă , este la fel de normal ca gândurile, care, a ş a cum vom vedea mai târziu, nu sunt create de mintea noastr ă , ci sunt doar înregistrate de ea. Ele vin ş i pleac ă f ă r ă s ă ş tim de unde ş i încotro. Acestea sunt corpuri str ă ine care primesc de la noi for ţă , culoare ş i impuls, asemenea unui bulg ă re de z ă pad ă , pe care îl rostogolesc to ţ i participan ţ ii la joc, ş i care devine foarte mare sau se sf ă râm ă în mai mul ţ i bulg ă ri mici.

Gândurile cuceresc vremelnic mintea noastr ă , pun st ă pânire



temporar pe con ş tiin ţă precum ni ş te oaspe ţ i nea ş tepta ţ i într-un hotel, pentru ca apoi s ă plece din nou. Cine se îndoie ş te de aceasta s ă se a ş eze mai comod, s ă - ş i relaxeze trupul ş i con ş tiin ţ a ş i s ă dea frâu liber gândurilor, f ă r ă s ă le limiteze sau s ă le întrerup ă .

Dup ă câteva minute experimentatorii se vor convinge c ă în con ş tiin ţ a lor se înregistreaz ă gânduri nea ş teptate, uimitoare,

absurde, uneori chiar revolt ă toare, care nu pot fi explicate ca ţ inând de trecut, de educa ţ ie sau de orientarea general ă a gândirii. Atunci experimentatorul va fi cuprins de o senza ţ ie nepl ă cut ă ş i

î ş i va întrerupe firul gândurilor. Experien ţ a merit ă îns ă f ă cut ă . A doua treapt ă a viziunilor se atinge când începem s ă facem

ordine în impresiile acumulate în cadrul primei etape. Aceasta se manifest ă prin faptul c ă viziunile anterioare, acele fenomene neobi ş nuite, se dovedesc pe deplin normale, deoarece pot fi recunoscute în obiectele sau fenomenele familiare, v ă zute îns ă

dintr-un punct de vedere inedit. Astfel se explic ă faptul c ă imaginile cuprinse în a doua treapt ă a

viziunilor, de ş i ne ofer ă obiectele pe care dorim s ă le vedem, totu ş i ne prezint ă detaliile acestora totdeauna în alt fel decât ne a ş tept ă m.E o dovad ă în plus c ă nu avem de a face cu autosugestii sau cu imagina ţ ia, ci c ă este realitatea. De regul ă , totul este a ş a cum trebuie s ă fie, dar v ă zut în mod diferit. De exemplu, casa o vedem privit ă dintr-un col ţ sau de pe acoperi ş , adic ă a ş a cum nu am avut

ocazia niciodat ă s ă o observ ă m cu adev ă rat.O a doua particularitate a celei de a doua trepte de viziuni este mi ş carea proprie a acestora, asemenea unui film sau unui peisaj slab luminat sau nocturn. Aceasta se petrece deoarece la început imaginile sunt slabe ş i întunecate, ca ni ş te fotografii vechi ş i decolorate, devenind mai intense ş i mai colorate pe m ă sur ă ce continu ă m experimentele. Mi ş carea ş i via ţ a lor proprie sunt independente de voin ţ a observatorului, de aceea ele nu constituie rodul fanteziei sale. Totodat ă , aceste viziuni mai au ş i o alt ă

particularitate uimitoare: r ă spund la o întrebare pus ă nemijlocit.Este suficient s ă ne gândim în timpul viziunii la orice detaliu al acesteia ş i el va ap ă rea imediat în imagine, putând devansa chiar momentul în care ne înregistr ă m întrebarea.

Aceasta este din nou o dovad ă a caracterului exterior timpului (atemporalitatea) pe care îl au razele spirituale (suflete ş ti). Totodat ă ,ne convingem cu uimire c ă aceste raze trec prin orice obstacole, c ă pentru ele nu exist ă niciun fel de ecran, perete protector sau



grani ţă . Imaginile viziunilor acestei a doua trepte se refer ă de cele mai multe.



CAPITOLUL X

Teoria ş i practica tragerii spirituale cu arcul

Din cuvintele lui SVAMI SHIVANANDA SARASVATI:„Imagina ţ i-v ă omul ca pe un arc, principiul gândirii ca pe o s ă geat ă ş i pe DUMNEZEU ca pe o ţ int ă . Ţ inti ţ i cu luare-aminte ş i cu mare aten ţ ie ş i când s ă geata va fi una cu ţ inta ve ţ i deveni una cu DUMNEZEU” (Lec ţ ii practice de yoga).

Când privim un anumit timp doar un singur obiect oarecare,con ş tiin ţ a noastr ă se g ă se ş te în apropierea obiectului, de parc ă „tentaculele” sufletului s-ar întinde pân ă la obiectul observat.Imediat ce închidem ochii, „tentaculele” se retrag, de parc ă am retrage con ş tiin ţ a înapoi la baza nasului. Dac ă deschidem din nou ochii, con ş tiin ţ a înainteaz ă , iar dac ă îi închidem - revine la r ă d ă cina nasului.

Prin urmare, con ş tiin ţ a se deplaseaz ă o dat ă cu privirea. Vom face acum înc ă o experien ţă . Dup ă ce am închis ochii, ne imagin ă m obiectul pe care tocmai l-am observat. În aspira ţ ia sa de a re ţ ine obiectul observa ţ iei, con ş tiin ţ a porne ş te lent în interiorul capului,

acolo unde de fapt îi este locul, resim ţ indu-se în aceast ă zon ă din mijlocul capului o presiune oarecare, perceptibil ă . Aceasta nu dureaz ă prea mult. În scurt timp, vom sim ţ i din nou,

pe nea ş teptate, c ă privirea ş i o dat ă cu ea ş i con ş tiin ţ a sunt orientate din nou din afar ă . Con ş tiin ţ a se deplaseaz ă în aceste dou ă direc ţ ii, dar pân ă când ne vom concentra asupra a ceva anume, r ă mâne la r ă d ă cina nasului. Aceast ă presiune apare exact în locul în care se afl ă hipofiza (deasupra mijlocului liniei care une ş te orificiile celor dou ă urechi). Dar îndat ă ce con ş tiin ţ a se va

transfera din acest centru mai departe spre interiorul capului (c ă tre glanda pineal ă ), privirea (ochilor închi ş i) ţ inte ş te din nou înainte.S ă geata este lansat ă .

Astfel, am aflat taina tragerii spirituale cu arcul înainte de a prezenta în detaliu procesul ac ţ iunii telepatice asupra lumii înconjur ă toare. Vreau s ă subliniez c ă , din cauza lipsei evidente a mijloacelor lingvistice, suntem nevoi ţ i s ă recurgem la termeni str ă ini de psihologie ş i telepatie. Am în vedere aici cuvinte ca „ARC”, „A



TRAGE”, „S Ă GEAT Ă ” etc. Nu trebuie s ă ne incomodeze aparen ţ a lor „ne ş tiin ţ ific ă ”. Tendin ţ a c ă tre o exprimare într-un limbaj elevat,„ş tiin ţ ific”, este proprie europenilor. Filosofii indieni prefer ă s ă foloseasc ă termenii limbajului uzual.

Procesul ac ţ iunii telepatice se descompune în urm ă toarele etape:SE IA ARCUL - Deoarece ARCUL este reprezentat de silaba

„OM”, repetarea la început a acestui cuvânt (chiar ş i în ş oapt ă )excit ă întreaga zon ă a hipofizei (vom ar ă ta mai jos din ce cauz ă se petrece aceasta). Repetarea silabei „OM” cu o pronun ţ ie corect ă (A-O-U-MMM, ca un singur sunet, chiar de la „A” începe cu un zumzet) realizeaz ă în plus o concentrare a spiritului.

SE A Ş EAZ Ă S Ă GEATA - Deoarece s ă geata semnific ă principiul gândirii (Duhul, Spiritul sau propriul „EU” sau ATMAN), aceasta înseamn ă alegerea unui anumit obiect drept ţ int ă .

OCHIREA Ţ INTEI - Este deja explicatul TRATAKA sau UPAZA -

devotamentul fa ţă de obiectul care determin ă obiectului.Î NTINDEREA ARCULUI - întinderea arcului cu s ă geata în

sensul opus obiectului, retragerea, adic ă deplasarea con ş tiin ţ ei c ă tre centrul capului. Aceast ă tensiune se realizeaz ă exclusiv printr-o cufundare tot mai mare în natura obiectului. Când aceast ă tensiune (concentrare) atinge punctul maxim, are loc lansarea s ă ge ţ ii, adic ă detenta con ş tiin ţ ei care zboar ă acum c ă tre ţ inta sa.

ZBORUL S Ă GE Ţ II - Arca ş ul prive ş te c ă tre ţ int ă a ş teptând

lovitura. El nu mai re ţ ine s ă geata (nu- ş i mai concentreaz ă gândul),ci observ ă dac ă s ă geata lui a nimerit în centrul ţ intei, al ă turi (viziunea nu este cea dorit ă , ci apar viziuni neobi ş nuite) sau a c ă zut pe p ă mânt f ă r ă s ă loveasc ă ţ inta (absen ţ a viziunii). În acest din urm ă caz, arca ş ul trebuie s ă pun ă o nou ă s ă geat ă în arc (trebuie s ă reia concentrarea de la început), c ă ci dup ă ce ai lansat s ă geata nu mai po ţ i face nimic altceva, decât s ă vezi dac ă nu cumva vântul a ab ă tut-o ş i nu love ş te ţ inta. Aceast ă observare a ţ intei nu este,dup ă cum vedem, în mod obligatoriu legat ă de observarea lui

DUMNEZEU.Dac ă vom compara descoperirea noastr ă - tainele tragerii

spirituale cu arcul - cu formula sanscrit ă pe care Saharov a primit-o de la mentor la vremea sa, vom constata cu uimire c ă sunt identice.C ă ci scurta formul ă sanscrit ă se compune din dou ă p ă r ţ i - o tensiune, norii (gândurile), printr-o corect ă re ţ inere a con ş tiin ţ ei (retragerea) fiind aglomera ţ i într-un singur punct (central încord ă rii arcului prin concentrare) ş i apoi, din anularea tensiunii (lansarea



s ă ge ţ ii prin medita ţ ie), cerul (KHA), adic ă punctul dintre sprâncene sau r ă d ă cina nasului urmând a fi observat (observarea ţ intei) pentru a realiza domina ţ ia (a st ă pâni arta tragerii cu arcul).

Din anatomia encefalului este cunoscut c ă în zona dintre sprâncene se afl ă fosa frontal ă , adic ă un spa ţ iu gol (vid) în care nu este niciun fel de centru. Totu ş i, toate textele indiene sus ţ in într-un

glas c ă vederea spiritual ă se realizeaz ă prin punctul a ş ezat între sprâncene.Se afirm ă c ă acest ochi al în ţ elepciunii este gândit ca flac ă ra

unui opai ţ a ş ezat în centrul dintre sprâncene.În acest caz, centrul n-ar fi trebuit s ă se afle în frunte, ci în

imediata apropiere a rezonatorului vocii noastre, sau cel pu ţ in ar trebui s ă se simt ă în timpul vorbirii. O idee despre pozi ţ ia corect ă a celui de al treilea ochi, spre uimirea noastr ă , ne ofer ă ş tiin ţ a occidental ă .

„Ne amintim statuile oamenilor din epocile primitive. Tipurile inferioare sunt în primul rând ciclopice. Acest ochi în mijlocul frun ţ ii era un organ caracteristic epocii respective. El nu era un ochi obi ş nuit, destinat vederii, pentru c ă atunci, ca ş i mai târziu, pe lâng ă acest ochi animalele inferioare dispuneau ş i de doi ochi normali dezvolta ţ i pentru vedere.

Acesta putea fi deci un organ destinat altui sim ţ , pe care oamenii ş i animalele din epocile ulterioare I-au pierdut, sau, mai

bine spus, organul a r ă mas în stare rudimentar ă , la fel ca glanda pineal ă cople ş it ă de encefal. Encefalul (creierul mare) este gazda intelectului, cel ce a transformat lumea pe care o locuim. Dup ă cum atest ă dezvoltarea craniului, creierul nostru este mai mare decât cel al omului epocii de piatr ă . În acela ş i timp, pe când exista acel organ ciclopic, creierul animalelor era foarte mic. Poate c ă , în procesul evolu ţ iei sale, creierul a preluat treptat func ţ iile organului stins, care servea cel mai probabil clarviziunii si atragerii pr ă zilor” (Edgard D’Aque, PAMIR KARA).

Aceasta poate servi drept argument ş tiin ţ ific c ă dorin ţ a noastr ă de a-i reda omului capacitatea de clarviziune prin dezvoltarea glandei pineale (a celui de al treilea ochi), pierdute prin dezvoltarea unilateral ă a intelectului, constituie ceva firesc ş i pe deplin justificat. Misiunea noastr ă este s ă o facem în armonie cu intelectul.

S ă n ă tos f ă r ă vise, se transmite tot mai mult din afar ă - de la fiecare obiect exterior, prin cel de al treilea ochi, în interiorul glandei pineale - la fel variaz ă ş i felul concentr ă rii necesare fiec ă rei viziuni.



Se poate spune c ă în permanen ţă con ş tiin ţ a desf ăş oar ă ,involuntar, opera ţ ia de tragere cu arcul, deoarece observarea obiectelor din lumea înconjur ă toare reprezint ă punerea s ă ge ţ ii în arc ş i ochirea, concentrarea asupra lor - întinderea arcului, iar reflexia f ă cut ă asupra problemelor de rezolvat - lansarea s ă ge ţ ii. Acest din urm ă aspect ne d ă ş i eventualul r ă spuns la problema lovirii ţ intei.

Ş i concentrarea în condi ţ iile tragerii con ş tiente cu arcul este supus ă cunoscutelor schimb ă ri: de ş i de fiecare dat ă toate elementele tehnice trebuie s ă fie prezente, fiecare element este subliniat în mod deosebit, în func ţ ie de momentul zilei.Dis-de-diminea ţă , principala opera ţ iune va fi ochirea, în jurul orelor amiezii - cu prec ă dere întinderea arcului, iar seara, de la apusul soarelui pân ă când adormim - lansarea s ă ge ţ ii, care se face prin privirea descris ă mai sus, în întuneric în fa ţ a ochilor închi ş i.

În afar ă de aceasta, fiecare moment al zilei are avantajele ş i

neajunsurile sale, care trebuie avute în vedere de fiecare practicant al exerci ţ iilor la alegerea momentului potrivit.

Dar este indispensabil s ă se respecte cerin ţ a men ţ inerii momentului, o dat ă ales. Timpul nu trebuie schimbat, deoarece altfel se pierde orice ritm. Este o premis ă obligatorie!

Yoghinii apreciaz ă îndeosebi momentul r ă s ă ritului ş i apusului de soare, deoarece în aceste clipe omul, ca ş i lumea exterioar ă ,radiaz ă o lini ş te profund ă , se afl ă într-o stare gânditoare, ceea ce

se simte chiar în zgomotele unui mare ora ş . Pentru noi, locuitori ai vestului, este de preferat apusul soarelui, aceasta ş i pentru motivul c ă , datorit ă civiliza ţ iei, suntem obi ş nui ţ i cu o alt ă împ ă r ţ ire a timpului decât indienii.

La r ă s ă ritul soarelui, îndeosebi prim ă vara, vara ş i toamna, este îndoielnic c ă avem posibilitatea s ă ne men ţ inem centrul gândirii suficient de vioi pentru o concentrare profund ă . Desigur, fiecare cititor este liber s ă - ş i aleag ă momentul dorit, dar alegerea trebuie f ă cut ă doar o singur ă dat ă , nemodificând-o.

Deoarece, a ş a cum am ar ă tat anterior, în timpul somnului ş i mai ales al somnului f ă r ă vise al treilea ochi se deschide de la sine, de aici trebuie s ă rezulte c ă exerci ţ iile noastre de tragere cu arcul, care dezvolt ă a ş asea petal ă a Lotusului, pot influen ţ a substan ţ ial con ţ inutul viselor noastre.

Ele devin extraordinar de aproape de realitate prin ascu ţ imea lor, logica ş i claritatea nemaiîntâlnit ă pân ă atunci. Astfel de vise nu sunt o raritate printre cei care practic ă acest exerci ţ iu.



Experien ţ a practic ă ne înva ţă c ă aceasta este realitatea. Prima consecin ţă a efectu ă rii oric ă ror exerci ţ ii spirituale este o activitate tumultuoas ă la nivelul viselor.

În acela ş i mod pot fi vizitate ora ş e, ţă ri, f ă r ă s ă fi fost vreodat ă acolo în realitate.

Fiecare dintre cititori care merge pe aceast ă cale suficient de

mult ă vreme îmi va întinde mâna în acest sens, c ă ci principalul îl formeaz ă aceste experien ţ e personale, nu posibilele contraziceri ş i scepticismul neîncrez ă torilor.

Posibilitatea noastr ă de a vedea f ă r ă ajutorul ochilor se dezvolt ă astfel pe baza viselor. Dup ă pregnan ţ a lor ş i leg ă tura logic ă cu realitatea vie se pot m ă sura rezultatele ş i eficien ţ a exerci ţ iilor. Acest fapt permite o verificare subtil ă , exact ă ş i foarte util ă , a procedeelor cunoscute ş i a tuturor detaliilor, îndeosebi când exerci ţ iile sunt testate înainte de a adormi.

Prin aceast ă verificare se poate stabili, de exemplu, c ă afirma ţ ia din toate textele yoga despre existen ţ a leg ă turii dintre Lun ă ş i al treilea ochi se bazeaz ă mai mult pe specula ţ ii decât pe realitate. În cazul Soarelui situa ţ ia este invers ă : privitul (în gând) la discul Soarelui în timpul medita ţ iei influen ţ eaz ă imediat ş i sesizabil visele noastre, le face sensibile, pe când medita ţ ia legat ă de secera Lunii nu are ca rezultat o ameliorare ş i înviorare a viselor ş i genereaz ă simptome vizibile de somnambulism dac ă medita ţ ia este efectuat ă

în condi ţ ii de Lun ă plin ă .Despre influen ţ a exerci ţ iilor asupra viselor vom vorbi mai târziu.Rezumând, trebuie s ă subliniem înc ă o dat ă c ă momentul ales pentru desf ăş urarea exerci ţ iilor are un rol deosebit de important,deoarece succesul în arta tragerii mentale cu arcul depinde în mare m ă sur ă de el. Adesea, ne putem chinui ani la rând efectuând exerci ţ ii f ă r ă niciun progres vizibil, dac ă nu ne vine în minte la momentul potrivit c ă nu am f ă cut cea mai bun ă alegere a timpului de desf ăş urare, care nu corespunde particularit ăţ ilor individuale ale

exerci ţ iului, ceea ce nu conduce la succes.RESPIRA Ţ IA

Respira ţ ia înaintea exerci ţ iilor ş i nemijlocit dup ă efectuarea lor constituie urm ă torul factor important, poate cel mai important dintre to ţ i, deoarece creeaz ă premisa fizic ă pentru efectuarea unor exerci ţ ii de succes, realizarea unor procedee deosebite condi ţ ionate de momentul zilei, deci printr-o func ţ ionare corespunz ă toare a „arcului”.



Când un adev ă rat arca ş se a ş eaz ă în pozi ţ ia de tragere, el se concentreaz ă , întinde de câteva ori coarda pentru a proba arcul ş i a verifica for ţ a ş i elasticitatea acestuia. La fel tr ă g ă torul cu arcul min ţ ii trebuie s ă - ş i adune for ţ ele interioare ş i, înainte de toate, s ă - ş i verifice elasticitatea psihicului, deoarece întregul succes depinde numai de capacitatea acestuia de a se relaxa, de a lansa s ă geata.

Acest lucru este înlesnit, în primul rând, de o tehnic ă deosebit ă a respira ţ iei. Aceasta reprezint ă principalul instrument yoga,deoarece respira ţ ia se afl ă în cea mai strâns ă leg ă tur ă cu concentrarea gândului.

Dac ă ne concentr ă m, de exemplu, asupra unui zgomot oarecare de pe strad ă , respira ţ ia se opre ş te pentru o clip ă . Invers, când ne ţ inem respira ţ ia, gândurile care au r ă t ă cit pân ă în acel moment în toate direc ţ iile se restrâng, orientându-se într-una singur ă . Acest fapt a permis yoghinilor, înc ă din cele mai vechi timpuri, s ă

elaboreze dou ă variante de tehnic ă : RADJA-YOGA ş i HATHA-YOGA.Dac ă f ă r ă vreo concentrare special ă facem efortul de a men ţ ine

în gând o anumit ă imagine, respira ţ ia continu ă trece mai întâi în respira ţ ie nesesizabil ă , apoi apar viziuni u ş or luminescente.

De diminea ţă , timp de o jum ă tate de or ă , m-am antrenat în relaxarea respira ţ iei, care a devenit de la sine continu ă . Au început s ă apar ă viziuni neclare, succedându-se una dup ă alta, ca într-un caleidoscop. Între altele, au ap ă rut contururile neclare ale ora ş ului

Benares, pe care am vrut s ă le v ă d. Aceast ă uimitoare influen ţă a respira ţ iei asupra ob ţ inerii viziunilor confirm ă posibilitatea verific ă rii prin vise. Practica a demonstrat c ă respira ţ ia nesesizabil ă practicat ă înainte de a adormi în locul discului solar are ca rezultat vise la fel de remarcabile.

Deoarece în aceste exerci ţ ii respira ţ ia are un rol atât de important, reamintim pe scurt ce trebuie s ă în ţ elegem prin respira ţ ie continu ă ş i respira ţ ie nesesizabil ă .

În yoga exist ă o serie de exerci ţ ii de respira ţ ie. Pentru nevoile noastre va fi suficient s ă st ă pânim un singur exerci ţ iu, a ş a-numitul „KEVALI”.

Este un exerci ţ iu dublu (binar), compus din respira ţ ie continu ă ş i respira ţ ie nesesizabil ă . De ş i putem s ă ne antren ă m separat în fiecare dintre aceste procedee de respira ţ ie, efectuând exerci ţ iul BRAHMARI („Albina” - respira ţ ie continu ă ) ş i MURIAHA (respira ţ ie asurzitoare, ame ţ itoare, de anestezie - nesesizabil ă ), nu ar fi



necesar, deoarece respira ţ ia nesesizabil ă se instaleaz ă automat, de îndat ă ce respira ţ ia continu ă ajunge în timpul exerci ţ iului la profunzimea necesar ă .

În ce const ă tehnica „KEVALI”? Se începe cu un exerci ţ iu preliminar, care ac ţ ioneaz ă ca un calmant asupra întregului corp,îndeosebi asupra tuturor nervilor. El este numit TELAMIUKTA (legat

de ritm) ş i se efectueaz ă astfel:EXERCI Ţ IUL RITMIC DE RESPIRA Ţ IE PRELIMINAR

Ne a ş ez ă m drept ş i respir ă m în faze egale: patru secunde inspira ţ ie, patru secunde expira ţ ie. Ne este de ajutor reprezentarea acestor mi ş c ă ri respiratorii sub forma mi ş c ă rilor unui pendul, de exemplu, de parc ă acest pendul ar trece printr-un corp sau printr-un anumit punct al acestuia (cum este locul dintre sprâncene),balansându-se c ă tre interior ş i apoi revenind c ă tre exterior.

Durata mi ş c ă rilor respiratorii nu are un rol important, prezint ă importan ţă numai regularitatea, amploarea ş i ritmul mi ş c ă rii. Dup ă un timp, începem s ă cre ş tem durata reprizelor de inspira ţ ie ş i expira ţ ie de la patru la dou ă zeci-treizeci de secunde. A ş a cum ne demonstreaz ă experien ţ a, acest exerci ţ iu preliminar ajut ă în cre ş terea de imagini în cadrul vederii f ă r ă ajutorul ochilor.

Când atingem punctul în care o prelungire a reprizelor de inspira ţ ie ş i expira ţ ie devine deosebit de obositoare, trecem la exerci ţ iul de expira ţ ie „KEVALI”.

KEVALI (EXERCI Ţ IUL PROPRIU-ZIS)

Acum încerc ă m s ă atenu ă m, pe cât posibil, fazele de trecere de la inspira ţ ie c ă tre expira ţ ie ş i invers, astfel încât genunchi, la pozi ţ ia „Lotus” sau în poza pancreatic ă , ar r ă mâne f ă r ă explica ţ ii o întreag ă serie de efecte la fel de importante, mai mult, ar fi eliminat rolul care revine pozi ţ iei picioarelor.

Ce pozi ţ ii „stând a ş ezat” sunt mai utile la tragerea cu arcul?

Popoarele orientale prefer ă , dup ă cum ve ţ i vedea pe bun ă dreptate,s ă ş ad ă cu picioarele încruci ş ate, „turce ş te” (cum stau la noi croitorii). Popoarele occidentale, dimpotriv ă , se simt bine numai în fotoliu sau pe scaun.

Indiscutabil, cea mai bun ă pozi ţ ie ş ezând este PADMA-SACA - pozi ţ ia LOTUS, deoarece permite cuplarea în totalitate a fluxurilor magnetice din mâini ş i picioare:

1) Toat ă jum ă tatea inferioar ă a corpului, pân ă la plica inghinal ă ,este practic deconectat ă ;



2) Se atinge cea mai mare concentrare de poten ţ ial magnetic în mâini ş i picioare, care se ating unele de altele, degetele mâinilor putând fi împreunate.

Dar din cauz ă c ă ş ederea în aceast ă pozi ţ ie este foarte dificil ă ş i necesit ă cel pu ţ in o jum ă tate de an, chiar ş i un an, de antrenament,se poate face o concesie. Dac ă problema se pune doar ca circuitul

s ă fie închis, este mai bine s ă ne a ş ez ă m în a ş a-numita pozi ţ ie GARAKASANA, în care ambele mâini ş i picioare sunt apropiate.În practic ă se ob ţ ine un rezultat mul ţ umitor. Deoarece

concentrarea curen ţ ilor magnetici determin ă foarte repede o fierbin ţ eal ă puternic ă de-a lungul coloanei, aceasta poate servi drept indica ţ ie f ă r ă gre ş a conect ă rii circuitelor.

Când privim atent Soarele în hipofiz ă ş ezând în pozi ţ ia „LOTUS”, în coloan ă (MULADMARA) se simte destul de repede aceea ş i fierbin ţ eal ă interioar ă , care ajunge apoi de-a lungul

coloanei pân ă la gât. Dac ă trecem în pozi ţ ia GARAKASANA sau întindem picioarele, dispare senza ţ ia de fierbin ţ eal ă . Aceasta revine dac ă relu ă m pozi ţ ia „LOTUS” simplificat ă MUKTASANA, care poate fi realizat ă în dou ă variante:

1) Adev ă rata MUKTASANA, la care picioarele sunt a ş ezate unul peste cel ă lalt;

2) A ş a-numita IADJNA-VALKIA - în care picioarele sunt a ş ezate unul lâng ă cel ă lalt.

În cazul pozi ţ iilor obi ş nuite ş ezând pe scaun sau în fotoliu r ă mâne în vigoare regula: circuitul magnetic trebuie s ă fie închis, iar picioarele s ă fie a ş ezate unul peste altul.

Trebuie s ă d ă m aten ţ ie ş i pozi ţ iei mâinilor, deoarece, prin comutarea magnetic ă , ea influen ţ eaz ă respira ţ ia ş i concentrarea. Aceasta se vede cel mai bine din exemplele practice.

Saharov zicea c ă ş i pozi ţ ia mâinilor influen ţ eaz ă durata concentr ă rii. De exemplu, con ş tiin ţ a care a atins nivelul medita ţ iei revine la concentrare cu respira ţ ie continu ă dac ă a ş ez ă m mâinile pe

genunchi (CIJ-MUDRA). Dac ă încruci şă m mâinile, medita ţ ia se reia.În timp ce pozi ţ ia mâinilor cu palmele pe genunchi în cadrul

pozi ţ ie LOTUS determin ă respira ţ ie continu ă înso ţ it ă de concentrare,adic ă cre ş terea duratei pauzei la respira ţ ie, deci cu aer în pl ă mâni,a ş ezarea mâinilor pe t ă lpi conduce imediat la apari ţ ia fazei în expira ţ ie, deci cu pl ă mânii f ă r ă aer.

Rezumând, vreau s ă mai ar ă t înc ă o dat ă c ă Mentorul i-a recomandat lui Saharov în mod deosebit pozi ţ ia ş ezând MATREIA,



cu picioarele încruci ş ate ş i cu mâinile pe genunchi. Am ajuns la ultima parte ş i cea mai important ă a studiului

nostru, îns ăş i practica. Am stabilit c ă aceast ă activitate nu are o evolu ţ ie dureroas ă ş i nu favorizeaz ă ceva asem ă n ă tor, ci dimpotriv ă este benefic ă ş i are ca rezultat o dezvoltare perfect normal ă a organelor pe care le-am avut cu milioane de ani în urm ă , dar pe

care le-am neglijat tot acest interval imens de timp, realizând astfel,în locul unei dezvolt ă ri armonice depline, o debilizare a organelor respective ş i pierderea capacit ăţ ilor legate de ele.

Ara descoperit mai departe c ă , de ş i este foarte neînsemnat ă ş i lent ă , totu ş i e posibil ă dezvoltarea hipofizei, care are loc în continuare în mod automat. Aspira ţ ia noastr ă de a lua în mâinile proprii ş i de a accelera aceast ă evolu ţ ie porne ş te de la dorin ţ a perfect justificat ă ş i natural ă a dezvolt ă rii armonice a men ţ ionatelor capacit ăţ i, deosebit de atractive, f ă r ă a d ă una ra ţ iunii.

R ă mâne nesolu ţ ionat ă problema rezolv ă rii tehnice a acestei dezvolt ă ri ş i a termenului pân ă la care se poate ob ţ ine o evolu ţ ie total ă a voin ţ ei ş i a celui de al treilea ochi, aplicând tehnica special ă propus ă pentru a accelera excita ţ ia chakrei.

Teoria yoga presupune, ş i aceasta corespunde celor mai noi date ale ş tiin ţ ei moderne, c ă pentru o maturizare a creierului nostru este necesar ă o perioad ă de circa un milion de ani. Pentru a reduce durata acestui proces, yoghinii propun o procedur ă special ă , care

trebuie s ă se afle la baza oric ă rui efort, nu numai a celui mistic.Este vorba despre mantr ă sau descântec.Desigur, cuvântul „descântec” nu poate reprezenta traducerea

exact ă a cuvântului „mantr ă ”, c ă ci traducerea termenilor indieni în limbile moderne se poate realiza doar aproximativ. Nu putem traduce „mantra” prin „rug ă ciune”, dar traducând-o ca „descântec” deviem aparent în direc ţ ia idolatriei sau vr ă jitoriei.

Etimologic, termenul se traduce astfel: „TRA” înseamn ă a ap ă ra,a proteja; „MAN” înseamn ă „prin intermediul gândirii”, deci

„Mantra” este o formul ă spiritual ă care ne ap ă r ă împotriva for ţ elor ostile. Semnifica ţ ia aceasta se întinde de la spiritualitatea exterioar ă a înaltei filosofii a sacralit ăţ ii pân ă la cele mai adânci bezne ale magiei negre.

La fel cum o for ţă natural ă (electricitatea, energia atomic ă etc.) poate fi deosebit de benefic ă sau aduc ă toare de moarte, în func ţ ie de nivelul cuno ş tin ţ elor ş i de inten ţ iile bune sau rele, ş i for ţ a mantrelor poate reprezenta o binefacere sau conduce la crim ă .



Dar oare nu sun ă pueril, în secolul nostru cu un nivel dezvoltat al ş tiin ţ ei, faptul c ă un descântec sau oricum l-am numi poate birui o perioad ă de timp imens ă , cum este un milion de ani? Ş i totu ş i,afirma ţ ia în ţ eleptului c ă se poate s ă ri peste aceast ă perioad ă de un milion de ani prin repetarea unei mantre de doisprezece milioane de ori nu este atât de lipsit ă de sens cum pare la prima vedere.

Conform teoriei yoga, pe lâng ă teoria concentrat ă care îi formeaz ă esen ţ a, fiecare mantr ă con ţ ine ş i o for ţă ascuns ă în partea material ă a mantrei, numit ă BIDJA, adic ă s ă mân ţă . Prin repetarea de multe ori a mantrei, aceast ă for ţă ascuns ă este extras ă ş i poate fi folosit ă . Cea mai m ă rea ţă ş i mai puternic ă dintre toate aceste BIDJA este silaba sfânt ă OM. Ca în oricare BIDJA, în ea este cuprins sunetul nazal M (un M-M-M cântat sau vibrat) care con ţ ine, conform acestei teorii, întreaga putere a mantrei.

Cum este posibil? S ă privim silaba OM, considerând-o mai întâi

ca pe un sunet cu destina ţ ia de a elibera o influen ţă fiziologic ă .Silaba se pronun ţă „A-0-U-M”, deci ca un sunet în care nu sunt auzite separat nici A, niciO, nici U, nici acest M care trebuie s ă vibreze chiar de la început. De obicei, în BIDJA, M se pronun ţă nazal, aproximativ ca grupul „NG” în cuvântul GANG. În el se ascunde întreaga solu ţ ie a problemei.

Aceast ă pronun ţ are nazal ă face s ă vibreze, prin palatul moale,acea zon ă „KHA”, cuprins ă între punctul dintre sprâncene ş i glanda

pineal ă . La aceasta trebuie s ă se adauge ş i concentrarea profund ă ,mereu mai intens ă , care, asociat ă vibra ţ iilor date de acest M-M-M nazal, excit ă ş i mai puternic hipofiza ca centru al voin ţ ei.

Conform legii generale a biologiei, mai întâi apare necesitatea unei func ţ ii ş i abia apoi se na ş te organul respectiv, ş i invers, dac ă func ţ ia î ş i pierde actualitatea, organul se atrofiaz ă . De aceea, este necesar ca func ţ ia respectiv ă s ă fie de ş teptat ă din nou în corp, pentru ca s ă se produc ă dezvoltarea glandei pineale. Iar aceasta se poate realiza cel mai bine prin repetarea mantrei OM în îmbinare cu

dorin ţ a concentrat ă de a vedea „KHA”.Mantra poate fi repetat ă ş i în gând, trebuie doar ca la fiecare

repetare a acelui M nazal s ă fie subliniat ă aceast ă opera ţ iune prin atingerea r ă d ă cinii limbii de palatul moale, asigurând astfel vibra ţ ia întregii zone „KHA”.

Acest exerci ţ iu este numit NABHOMUDRA ş i cuprinde urm ă toarele:

„Oriunde s-ar afla un yoghin, orice ar face, el trebuie s ă ţ in ă



totdeauna r ă d ă cina limbii în sus (în atingere cu palatul moale) ş i s ă - ş i ţ in ă totdeauna respira ţ ia. “Dup ă cum s-a explicat mai sus,este necesar s ă ne ţ inem respira ţ ia pentru concentrarea gândirii,care se intensific ă prin repetarea mantrei OM.

Repetarea acestui OM ş i medita ţ ia asupra semnifica ţ iei sale reprezint ă calea” ( YOGA SUTRA, 1-28).

Vechii în ţ elep ţ i indieni cuno ş teau tainele metabolismului,activitatea glandelor cu secre ţ ie intern ă ş i fabricarea hormonilor,descoperiri pe care ş tiin ţ a noastr ă le-a f ă cut abia în secolul trecut.Ei mai ş tiau ş i care este rolul pe care îl au glandele, biocuren ţ ii ş i centrii de substan ţă subtil ă - chakrele - în instalarea unei armonii între aspectele trupe ş ti, suflete ş ti ş i divine. Conform acestei înv ăţă turi, în cazul unui om care se antreneaz ă dup ă sistemul descris anterior, are loc un metabolism spiritual.

Vibra ţ iile mantrei activeaz ă prin hipofiza ceilal ţ i centri - chakrele

corpului, ale c ă ror r ă d ă cini fizice sunt glandele cu secre ţ ie intern ă :tiroida, timusul, pancreasul, suprarenalele ş i glandele sexuale.

Astfel apare, în paralel cu metabolismul fizic al substan ţ elor primare ş i cu circuitul substan ţ elor fizice în organism, metabolismul substan ţ elor fine, în care ac ţ ioneaz ă ca

PUNEREA S Ă GE Ţ II ÎN ARC Ş I OCHIREA

„Punem în arc s ă geata ascu ţ it ă de devotament (sacrificiu de sine) “- gl ă suie ş te textul UPANI Ş ADELOR. Ce înseamn ă „devotament”?

S ă geata este principiul gândirii. Prin medita ţ ie, adic ă prin repetarea exerci ţ iilor de tragere cu arcul, ea nu se ascute, c ă ci dac ă vom trage de multe ori ş i o s ă geat ă adev ă rat ă se va toci. Deci aici nu este vorba despre o simpl ă repetare a exerci ţ iilor care trebuie s ă ascut ă s ă geata, adic ă principiul gândirii. În al doilea rând, s ă ge ţ ile se ascut de obicei înaintea tragerii cu arcul.

Cuvântul „UPAZA” din original („plin de a ş teptare, salut ă

ş ezând”) ne ofer ă explica ţ ia. Când textul indian are în vedere medita ţ ia, se folose ş te termenul DHIANA sau un cuvânt derivat la r ă d ă cina DHI (DHIA). Termenul de „UPAZA” se traduce îns ă cel mai bine drept „imagine eudetic ă ”.

S ă vedem acum în ce fel poate aceasta s ă ascut ă s ă ge ţ ile.Termenul grecesc „eudetic” înseamn ă imagine, figurativ. Prin urmare, imaginea pe care mai întâi ne-o închipuiam exist ă într-o reprezentare. Este necesar s ă avem mai întâi o imagine - reprezentarea plastic ă a obiectului dorit. Presupunem c ă dorim s ă



vedem o anumit ă persoan ă , ca rezultat al vedeniilor noastre. Alc ă tuim portretul acestei persoane. Ce urmeaz ă ?

În majoritatea lucr ă rilor se recomand ă s ă ne concentr ă m, prin a ş a-numita privire central ă , asupra punctului dintre sprâncenele portretului ş i s ă privim f ă r ă s ă clipim. Astfel, s ă presupunem c ă putem vedea dintr-o dat ă întregul obraz. Se afirm ă c ă dac ă ne vom

muta privirea pe chipul portretului de la un ochi la cel ă lalt, la gur ă ,la nas, ureche etc., nu vom realiza o percep ţ ie unitar ă . Pe lâng ă aceasta, privirea trebuie s ă fie fix ă , f ă r ă a clipi.

Cu alte cuvinte, trebuie s ă privim fix un singur punct, pe cel dintre sprâncenele portretului, f ă r ă s ă d ă m aten ţ ie lacrimilor, care numai dup ă unu-dou ă minute de privit f ă r ă s ă clipim vor începe s ă ne întunece vederea. Se recomand ă s ă nu le d ă m nicio aten ţ ie.

Toate acestea sunt îns ă total neadev ă rate. În primul rând, se amestec ă între ele cauza ş i efectul, în al doilea rând este mai bine

s ă proced ă m exact invers. Tocmai mutatul privirii de la o parte a chipului la alta este cea care se recomand ă . Privind într-un singur punct f ă r ă s ă clipim, cum se recomand ă în unele c ă r ţ i indiene despre yoga, nu vom ob ţ ine o concentrare a gândurilor, ci dimpotriv ă , când concentrarea gândurilor atinge un anumit nivel, privirea fix ă f ă r ă a clipi vine de la sine, ca o consecin ţă , ş i vom putea privi astfel o jum ă tate de or ă sau chiar mai mult, f ă r ă niciun antrenament.

În al treilea rând, exerci ţ iul se nume ş te în original TRATAKA,adic ă plimbarea privirii pe suprafa ţ a obiectului, pentru a evita orice abatere (TRA - a preveni ş i AT - alunecare, plimbare). Dac ă ar fi „Prevenirea alunec ă rii privirii, cuvântul nu ar fi fost TRATAKA ci,dimpotriv ă , ATAKATRA.

Aceast ă alunecare a privirii, plimbarea ei pe suprafa ţ a obiectului, este necesar ă deoarece privirea face gândul s ă se men ţ in ă cel mult câteva secunde asupra unui am ă nunt oarecare. În momentul urm ă tor privirea urmat ă de gând alunec ă mai departe ş i

trebuie readuse printr-un efort în punctul ini ţ ial. În via ţ a noastr ă fenomenul acesta are loc în permanen ţă atunci când dorim s ă ne concentr ă m asupra a ceva anume.

Dar aceasta nu ne face defel s ă progres ă m în ceea ce prive ş te capacitatea de concentrare. Mult mai indicat este ca, la concentrarea asupra unui aspect anume, s ă folosim aceast ă uimitoare particularitate a privirii ş i gândirii legat ă de ea, pentru a privi fiecare detaliu numai atât timp cât îi este necesar privirii



pentru memorare, trecând apoi imediat la un alt detaliu, pentru a nu permite privirii ş i gândului s ă reu ş easc ă ruperea firului de gânduri realizat prin concentrare (mai corect, prin medita ţ ie).

Aceast ă alunecare a privirii are ca scop ceva mult mai important decât o concentrare neîntrerupt ă . Deoarece TRATAKA nu constituie înc ă o concentrare a gândurilor în sensul cel mai direct, ci doar

preg ă tirea pentru aceasta, adic ă doar punerea s ă ge ţ ilor în arc ş i ochirea. Concentrarea reprezint ă întinderea arcului.Compara ţ ia pe care o facem cu procesul tragerii cu arcul este ş i

mai reu ş it ă dac ă ad ă ug ă m ş i o scurt ă examinare a ţ intei, deoarece TRATAKA se compune din dou ă p ă r ţ i: o prim ă parte o reprezint ă aceast ă alunecare a privirii despre care am vorbit, pe când cea de a doua parte se efectueaz ă cu ochii închi ş i. Tocmai aceasta reprezint ă ochirea centrului ţ intei, care se men ţ ine pe toat ă durata tragerii cu arcul, chiar ş i dup ă lansarea s ă ge ţ ii r ă mânând sub forma a ş tept ă rii

ca s ă geata s ă loveasc ă ţ inta.La fel ca la ochirea real ă , când ochiul nu vizeaz ă întreaga ţ int ă

sau p ă r ţ i ale acesteia, ci doar centrul, a doua parte care compune TRATAKA înseamn ă nu o continuare a alunec ă rii cu ochii închi ş i a principiului gândirii, ci orientarea con ş tiin ţ ei asupra centrului obiectului. Aceasta ne va reu ş i dac ă s ă geata este ascu ţ it ă .

Când privim obiectul, este vorba nu despre dorin ţ a de a memora p ă r ţ i ale acestuia ca s ă ni-l putem închipui apoi, ci doar s ă c ă p ă t ă m

senza ţ ia acestui obiect, imaginea sa eudetic ă , o orientare asupra lui, o aspira ţ ie, mai pe scurt devotamentul pentru acesta. Acest devotament, de ş i reprezint ă doar preg ă tirea pentru

concentrare, trece ca un fir ro ş u prin centrul întregii tehnici. Cu cât acest devotament total este mai puternic, cu atât s ă geata con ş tiin ţ ei este mai ascu ţ it ă , cu atât întinderea arcului care trebuie efectuat ă numai de c ă tre devotament se va face mai u ş or ş i cu atât mai sigur ă va fi lovirea centrului ţ intei.

Astfel, „ş ederea în a ş teptare 11 este for ţ a motrice a întregului

proces de tragere cu arcul. Succesul sau insuccesul ei depind de acest devotament: dac ă cel care efectueaz ă exerci ţ iul nu reu ş e ş te s ă - ş i trezeasc ă un sim ţ eudetic corect fa ţă de obiectul ales, fie pentru c ă acest obiect nu-i spune nimic ş i nu poate sim ţ i contactul cu el, fie din alte cauze, s ă geata nu va lovi centrul ţ intei sau nu va nimeri ţ inta, ci va lovi cu totul alt punct sau va c ă dea pur ş i simplu pe p ă mânt. Ajunge îns ă atâta teorie!

Înainte de a alege obiectul, trebuie s ă ne lu ă m o m ă sur ă de



precau ţ ie - s ă realiz ă m crucea spa ţ ial ă a lui BUDDHA. Ne a ş ez ă m în pozi ţ ia cunoscut ă ş i trimitem în toate direc ţ iile - înainte ş i înapoi,la stânga ş i la dreapta, în sus ş i în jos - gânduri pentru pacea lumii ş i ur ă ri de bine aproximativ astfel:

„Fericire tuturor fiin ţ elor, pace tuturor fiin ţ elor, bucurie tuturor fiin ţ elor. “

Cu cât mai des vom face aceasta, cu atât ne va fi mai bine. Vom afla mai târziu c ă al treilea ochi, o dat ă deschis, construie ş te o adev ă rat ă punte c ă tre ceea ce vedem cu el: gândurile ac ţ ioneaz ă asupra obiectului viziunii. Obiectul ac ţ ioneaz ă asupra noastr ă ş i eu cât obiectul este mai puternic, cu atât mai puternic va fi impactul lui invers.

De aceea trebuie s ă ne ferim s ă trimitem gânduri pline de ur ă sau dorin ţ e josnice de cucerire, asuprire etc., deoarece vom culege ce am sem ă nat.

Aceast ă pozi ţ ie armonic ă fa ţă de tot ce ne înconjoar ă realizeaz ă o bun ă protec ţ ie ş i pentru noi în ş ine, deoarece respinge gândurile rele ale celorlal ţ i: fiecare gând al altuia este o entitate material ă ,care are form ă , culoare ş i greutate.

Alegem deci obiectul. Cel mai bine este s ă alegem discul solar cu semnul OM care se afl ă pe coperta c ă r ţ ii. Discul singur nu ne-ar permite explorarea cu ajutorul privirii ş i ar pune sub semnul întreb ă rii întregul procedeu TRATAKA. Vom decupa din hârtie un

disc, pe care îl vom lipi pe un fond albastru deschis, care trebuie s ă reprezinte cerul. Pe acest disc lipim semnul alb care formeaz ă cuvântul OM ş i, dac ă dorim, ni ş te raze aurii, în jurul soarelui. Aceasta nu este o joac ă , ci un ajutor de pre ţ pentru ochi, cum ne vom convinge imediat.

Ne a ş ez ă m în fa ţ a acestui disc solar ş i îl privim dou ă -trei secunde. Înainte ca privirea s ă alunece de pe suprafa ţ a lui, începem mi ş carea de explorare: mai întâi pe raze, apoi pe literele albe ale cuvântului OM, apoi din nou asupra discului, a razelor etc. Toate

acestea dureaz ă dou ă -trei minute. Apoi, închidem ochii.În întuneric vedem în fa ţ a ochilor închi ş i urma discului solar,

care dispare lent. Aceast ă urm ă nu ar fi existat dac ă n-ar fi fost fondul ş i ar fi trebuit s ă ne concentr ă m direct asupra imaginii soarelui, cum fac orbii. Unele dintre lucr ă rile indiene recomand ă privirea real ă c ă tre Soare.

Dar aceast ă interpretare vine de la necunoa ş terea faptului c ă cerul (KHA) din scrierile respective nu reprezint ă cerul fizic, ci locul



plasat deasupra palatului. De aceea, privitul soarelui recomandat de lucr ă rile respective poate fi doar imaginar.

Privitul discului solar se realizeaz ă foarte distinct în zona hipofizei, ceea ce arat ă conectarea centrului hipofizei. Dac ă , a ş a cum se întâmpl ă în zorii zilei, când con ş tiin ţ a nu este înc ă perfect treaz ă , nu apare aceast ă senza ţ ie, nu are niciun sens ş i continu ă m

tentativele.Cel mai bun mijloc de a ob ţ ine senza ţ ia de presiune este MUNAKI MUDR Ă - „pecetea broa ş tei”: r ă d ă cina limbii se atinge de palatul moale, de care se freac ă de câteva ori. Seva produce imediat senza ţ ia c ă utat ă . Aceast ă pozi ţ ie a limbii se recomand ă totdeauna la exerci ţ iile de respira ţ ie ş i în toate cazurile de concentrare.

ÎNTINDEREA ARCULUI

„întinde arcul cu con ş tiin ţ a îndreptat ă c ă tre suflet” - gl ă suie ş te

formula.Orientarea sufletului este devotamentul fa ţă de obiect dobândit ă

prin TRATAKA ş i care reprezint ă singura for ţă elastic ă , cea cu ajutorul c ă reia se întinde coarda arcului. Aceast ă întindere a arcului reprezint ă cea mai important ă parte - concentrarea.

Dar apare o problem ă : asupra cui urmeaz ă s ă ne concentr ă m - asupra obiectului, adic ă a reprezent ă rii acestuia în con ş tiin ţă , deci asupra formei exterioare, sau asupra centrului în care este prezentat ă aceast ă form ă , deci în primul rând asupra centrului dintre sprâncene, centrului hipofizei, sau asupra unui alt punct din cap, de exemplu asupra cre ş tetului, unde indienii consider ă c ă se g ă se ş te orificiul lui BRAHMA - poarta NIRVANEI.

Astfel de probleme deruteaz ă un încep ă tor. Sunt necesari ani,zeci de ani sau chiar o via ţă de om, pân ă când încep ă torul ajunge la concluzia c ă toate aceste probleme sunt inutile. Principiul gândirii î ş i g ă se ş te singur cea mai bun ă cale ş i centrul potrivit, dac ă se realizeaz ă o concentrare corect ă .

Dar când o putem numi corect ă ? Concentrarea este corect ă atunci când se dezvolt ă de la sine din etapa precedent ă , adic ă din TRATAKA, din devotamentul fa ţă de obiect, pe scurt, din concentrarea asupra senza ţ iei obiectului. Textul indian vorbe ş te clar despre întinderea arcului cu con ş tiin ţ a orientat ă spre suflet.

Dar ce înseamn ă concentrarea asupra senza ţ iei obiectului? Dac ă este concentrare a gândurilor, atunci nu cumva trebuie s ă

însemne c ă gândurile noastre trebuie s ă fie concentrate asupra



obiectului, cu alte cuvinte c ă noi în ş ine trebuie s ă fim concentra ţ i asupra gândurilor noastre despre

Aceste cifre sunt, desigur, aproximative. Capacitatea noastr ă de concentrare cre ş te ş i face s ă se restrâng ă timpul necesar. Tabelul ne este totu ş i de folos, deoarece ne arat ă raportul aproximativ între efort ş i rezultate. De ş i ac ţ ioneaz ă într-un fel asupra ner ă bd ă rii

noastre, ne arat ă totu ş i care ar fi termenul la care ne putem a ş tepta, cu aproxima ţ ie, s ă ob ţ inem rezultate, dac ă vom fi la fel de silitori pe toat ă durata. Timpul necesar nu este exagerat, dac ă facem o compara ţ ie cu cei dou ă zeci ş i trei de ani cât trebuie repetat ă mantra OM. Dup ă cum am mai spus, concentrarea trebuie orientat ă c ă tre obiect pe toat ă durata exerci ţ iului. Ne va fi de mare ajutor un ş iretlic nevinovat, dar util, ş i anume: la fiecare exerci ţ iu care urmeaz ă trebuie s ă ne imagin ă m c ă Soarele devine tot mai str ă lucitor.

Desigur, succesul în acest exerci ţ iu dificil nu înseamn ă înc ă deschiderea complet ă a celui de-al treilea ochi. Acesta va fi doar un prim semn al succesului, dac ă facem abstrac ţ ie de ceea ce reprezint ă cu adev ă rat primul semn: un vis deosebit de viu ş i sugestiv, pe care îl vom avea în noaptea care urmeaz ă primului exerci ţ iu de concentrare. Deocamdat ă aceasta va fi doar o viziune de treapta întâi (lucruri neobi ş nuite). Oricât de mobilizator este îns ă acest prim succes, el nu constituie înc ă un semn c ă ar trebui s ă se

treac ă la exerci ţ iile urm ă toarei etape. Din când în când îns ă putem verifica dac ă nu apar viziuni din a doua treapt ă , sau chiar obiectul însu ş i.

„Dac ă pe timpul concentr ă rii con ş tiin ţ ei insist ă m din toate puterile asupra dorin ţ ei de a vedea un obiect în întuneric, în fa ţ a ochilor închi ş i, imediat ce ne vom aminti de aceasta ne va ap ă rea viziunea obiectului respectiv. “

Ucenicii mei afla ţ i în stare de trans ă în timpul cursurilor c ă l ă toreau în afara corpului fizic. Viziunile ce se derulau nu contau

pentru ei, ci mai degrab ă ceea ce aveau s ă perceap ă cu exactitate.În cursul medita ţ iilor îi duceam în timpul prezent la ei acas ă ş i le sugestionam s ă priveasc ă ceasul care indica ora exact ă în locuin ţ a lor. Marcam ora. Aproximativ ş aizeci la sut ă spuneau cu exactitate ora când le sugeram aceasta.

Concentrarea asupra discului solar este crucial ă în timpul exerci ţ iului spiritual de tragere cu arcul, îndeosebi dac ă are ş i semnul OM. Senza ţ ional este c ă acest disc de pe coperta c ă r ţ ii are



proprietatea de deschidere a clarviziunii, clarmirosului, clargustului, precum ş i a telepatiei. Ob ţ inem înc ă o confirmare a influen ţ ei pe care o are acest exerci ţ iu prin apari ţ ia senza ţ iei de c ă ldur ă de-a lungul coloanei vertebrale, men ţ ionat ă anterior, ca o trezire a for ţ ei mistice KUNDALINI (cum este denumit ă poetic în scrierile indiene).C ă ldura aceasta se ridic ă treptat, urc ă de-a lungul coloanei, pân ă

sus. Cu ajutorul ei se deschid to ţ i centrii, inclusiv al treilea ochi sau Floarea de lotus cu ş ase petale, ca o floare adev ă rat ă care se desface în timpul iernii într-o ser ă . Pentru ca aceste valuri de c ă ldur ă s ă nu d ă uneze exerci ţ iului, se recomand ă efectuarea unui anumit exerci ţ iu de respira ţ ie, cunoscut sub numele de „FOALE” (BHASTRIKA).

EXERCI Ţ IU DE AMPLIFICARE A ENERGIILOR (FOALE)

Ne a ş ez ă m drept ş i respir ă m, alternând rapid inspira ţ ia ş i

expira ţ ia (din diafragm ă ), de aproximativ dou ă zeci de ori, ca o pomp ă de aer (f ă r ă încordare). Apoi inspir ă m lent ş i profund,men ţ inem cât putem de mult aerul în pl ă mâni ş i expir ă m lent.Repet ă m tot acest complex respirator de trei ori, concentrându-ne gândul de fiecare dat ă asupra coccisului, a coloanei la în ă l ţ imea plexului solar ş i apoi a zonei cervicale a coloanei, în dreptul fosei cervicale. Vom constata de fiecare dat ă , la repetarea acestui exerci ţ iu de respira ţ ie, c ă toat ă cantitatea de c ă ldur ă concentrat ă într-un punct se ridic ă la punctul urm ă tor (adic ă de la coccis pân ă în dreptul plexului solar, de aici la fosa cervical ă ş i apoi mai sus). Aceste exerci ţ ii se efectueaz ă în timpul concentr ă rii asupra discului solar, imediat ce apare senza ţ ia de c ă ldur ă . În acest timp nu vom întrerupe concentrarea.

Cu timpul încep s ă apar ă frecvent diverse fragmente de viziuni,din prima ş i uneori din a doua treapt ă . Pentru a înainta cu toat ă convingerea, trebuie s ă începem exerci ţ iul cu viziunile de chipuri umane ş i peisaje abia dup ă ce ne va ap ă rea viziunea unei fl ă c ă ri

foarte luminoase, care împr ăş tie raze. Viziunea aceasta trebuie s ă fie la fel de vie ca o flac ă r ă real ă , v ă zut ă cu ochii fizici. Ea îi apare fiec ă ruia de câteva ori ş i indic ă momentul în care orice om care efectueaz ă aceste exerci ţ ii poate trece la etapa superioar ă a tragerii spirituale cu arcul - KHATCHARI MUDR Ă (r ă t ă cirea în KHA - lansarea s ă ge ţ ii). Aceast ă flac ă r ă reprezint ă limba de foc care trebuie înghi ţ it ă , adic ă , prin orificiul din palatul moale, trebuie condus ă pân ă la glanda pineal ă . (Procesul acesta este în ţ eles de foarte mul ţ i sub aspect material: limba fizic ă , prin anumite



procedee, este ascuns ă în glot ă , yoghinii reu ş ind prin aceasta s ă înfrâng ă foamea, setea, bolile ş i moartea, putând fi ş i îngropa ţ i de vii.) în locul acestei limbi de foc poate ap ă rea uneori ş i viziunea unei lumini ce împr ăş tie raze în jur. În cazul concentr ă rii asupra sim ţ ului hipofizei reu ş im uneori s ă reducem într-o m ă sur ă presiunea, ş i atunci apar viziuni luminoase, de exemplu flac ă ra unei lumân ă ri

care arde pâlpâind ş i se vede foarte clar. Viziunile acestei fl ă c ă ri nu sunt ceva imaginar, ci apar complet pe nea ş teptate ş i sunt atât de pregnante ş i de luminoase, încât acoper ă toate celelalte fenomene.

LANSAREA S Ă GE Ţ II

„Cunoa ş te ţ inta ve ş nic ă ” - în aceste cuvinte este cuprins ă întreaga tain ă a ultimei ac ţ iuni: finalizarea tragerii cu arcul. Dup ă ce lanseaz ă s ă geata, arca ş ul prive ş te neab ă tut în direc ţ ia în care a plecat aceasta, s ă vad ă dac ă a lovit ţ inta în centrul ei. La fel ş i

arca ş ul spiritual, dup ă ce ş i-a relaxat toat ă încordarea con ş tiin ţ ei,trebuie s ă priveasc ă obiectul pe care l-a ţ intit. Dar dac ă adev ă ratul arca ş , care folose ş te un arc fizic, dup ă ce a dat drumul s ă ge ţ ii nu mai poate influen ţ a traiectoria acesteia sau zborul ei spre ţ int ă ,arca ş ul spiritual se poate opune „rafalelor de vânt” care apar în con ş tiin ţ a sa, poate ţ ine sub control zborul s ă ge ţ ii sale spirituale.

Acest control nu trebuie s ă constituie o nou ă concentrare, care s ă lanseze o nou ă s ă geat ă , de parc ă ar mai trage o dat ă . Dar nu trebuie s ă fie nicio a ş teptare pasiv ă . „Cunoa ş te ţ inta” - a ş a spune formula. Nu trebuie s ă admitem niciun alt gând („rafal ă de vânt”),deoarece fiecare abatere de acest fel va denatura rezultatul, va abate s ă geata de pe direc ţ ia cea bun ă , iar aceasta înseamn ă c ă în locul obiectului vizat ( ţ inta) ea va lovi o alt ă ţ int ă - gândul întâmpl ă tor. Dar, pe de alt ă parte, aceast ă faz ă de cunoa ş tere a ţ intei nu trebuie s ă reprezinte o reprimare activ ă a oric ă ror momente ce ne pot sustrage. Cu alte cuvinte, durata ş i eficien ţ a acestei etape de cunoa ş tere a ţ intei depind nemijlocit de amplitudinea la care am

încordat arcul, adic ă de concentrare. Deoarece orice for ţă determin ă o rezisten ţă a mediului exterior (în cazul nostru - o oboseal ă a gândirii), conform legii generale de ob ţ inerea a formei aerodinamice,vom avea o curb ă minim ă de oboseal ă , care reprezint ă , în acela ş i timp, un maximum de putere.

În acest fel, maximul se afl ă la 3/4 din lungimea curbei fa ţă de punctul ini ţ ial. Lungimea total ă a curbei este cu atât mai mic ă , cu cât panta ei este mai mare. În practic ă rezult ă de aici c ă , cu cât tensiunea concentr ă rii este mai mare, cu atât este mai scurt efectul,



adic ă viziunea, contrar a ş tept ă rilor, are o durat ă mai mic ă . De aici rezult ă o important ă concluzie practic ă : cu cât concentrarea este mai calm ă , cu atât durata viziunii este mai mare.

Exist ă ş i o alt ă diferen ţă important ă între concentrare ş i medita ţ ie, caracterizat ă reu ş it prin compararea cu tehnica tragerii cu arcul. Aceasta se refer ă la direc ţ ia aten ţ iei. Dac ă în cazul

concentr ă rii con ş tiin ţ a este orientat ă spre centrul dintre sprâncene, prin aceasta manifestându-se senza ţ ia c ă obiectul este retras tot mai adânc în interiorul capului, a ş a cum s ă geata este tras ă înapoi,în sens invers zborului ei, în cazul medita ţ iei, aten ţ ia trebuie orientat ă c ă tre cel de-al treilea ochi. Vom avea senza ţ ia c ă privirea interioar ă se îndreapt ă c ă tre centrul dintre sprâncene. Acest fapt,de care ne putem convinge fiecare, a condus la o interpretare incorect ă a acestei tehnici: mul ţ i î ş i încruci ş eaz ă ochii la r ă d ă cina nasului sau î ş i privesc r ă d ă cina nasului, ceea ce nu este corect.

Trebuie în ţ eles cât se poate de bine c ă orientarea ochiului interior spre punctul dintre sprâncene trebuie s ă fie produs ă numai prin transferarea privirii c ă tre interior ş i nu încruci ş ând ochii, ochii nu particip ă la acest exerci ţ iu, la fel cum privitul în cel de-al treilea ochi, în centrul capului, unde la concentrare sim ţ im o greutate, ne trimite de îndat ă privirea înainte, în punctul plasat între sprâncene,c ă tre exterior. Ţ inând seama de aceasta, trebuie s ă interpret ă m ş i s ă în ţ elegem exact toate indica ţ iile con ţ inute de sursele originale

despre tehnica privirii în aceste exerci ţ ii.Când anume este necesar s ă se treac ă de la concentrare la medita ţ ie? Aceast ă trecere are loc de la sine, în momentul intersect ă rii obiectului cu punctul senza ţ iei de ap ă sare pe care o sim ţ im în cap. Cititorul poate efectua urm ă torul experiment: s ă se concentreze asupra centrului capului pentru o clip ă , iar apoi s ă se abat ă foarte pu ţ in din acest punct în direc ţ ia glandei pineale. Va sim ţ i imediat cum vederea se „lanseaz ă ” înainte, în centrul plasat între sprâncene.

Exist ă , prin urmare, dou ă teste de concentrare, care se succed automat, unul dup ă altul:

1. Concentrarea, în adev ă ratul sens al cuvântului, ca o men ţ inere a principiului gândirii pe obiect. Aceast ă treapt ă este caracterizat ă totdeauna prin respira ţ ie continu ă , prelungirea inspira ţ iei ş i men ţ inerea aerului în pl ă mâni ş i prin orientarea direc ţ iei privirii asupra centrului dintre sprâncene. Prin aceasta se realizeaz ă întinderea arcului.



2. Medita ţ ia propriu-zis ă , ca o contemplare a obiectului în centrul dintre sprâncene. Ea este înso ţ it ă totdeauna de respira ţ ie nesesizabil ă , prelungirea expira ţ iei ş i pauze f ă r ă aer în pl ă mâni, ş i orientarea spre al treilea ochi, în mijlocul capului, unde apare presiunea la concentrare. Prin aceasta se realizeaz ă lansarea s ă ge ţ ii (forma gând).

Deoarece aceste dou ă trepte se succed automat, a ş a cum am mai ar ă tat, la fiecare întrerupere a medita ţ iei de gânduri noi ş i revenire la claritatea anterioar ă a gândirii, este necesar s ă înv ăţă m s ă nu amestec ă m aceste faze. De exemplu, nu este permis s ă desf ăş ur ă m treapta întâi înso ţ it ă de respira ţ ie nesesizabil ă , iar pe cea de-a doua - de respira ţ ie continu ă ; nu este permis s ă orient ă m concentrarea spre al treilea ochi, iar medita ţ ia - direct în centrul dintre sprâncene.

Din toate acestea deducem tehnica final ă a vederii f ă r ă ajutorul

ochilor.1. Se recomand ă , de ş i nu se refer ă nemijlocit la vederea f ă r ă

ajutorul ochilor, s ă se efectueze în prealabil, timp de dou ă zeci-treizeci de zile, antrenamente dup ă metodica descris ă în prima parte, pân ă la ob ţ inerea „miresmei cere ş ti” sau a „gustului paradisiac ă Acest antrenament este necesar deoarece succesul pe care îl ob ţ inem, cel pu ţ in în una dintre aceste direc ţ ii, ne confer ă o încredere puternic ă , tenacitate ş i r ă bdare pe cursul exerci ţ iilor ş i, în

plus, o reprezentare a concentr ă rii corecte.2. Când atingem nivelul de st ă pânire a exerci ţ iilor de respira ţ ie ş i a pozi ţ iilor corpului, începem exerci ţ iile TRATAKA asupra discului solar desenat pe hârtie. Dup ă dou ă -trei minute de contemplare,închidem ochii ş i dorim s ă vedem acest disc solar cu semnul OM în întuneric, în fa ţ a ochilor închi ş i. Ne str ă duim s ă men ţ inem soarele în gând.

Pozi ţ ia limbii este cu r ă d ă cina pe palatul moale al cerului gurii.Nu trebuie s ă uit ă m, totodat ă , s ă repet ă m continuu sunetul OM cu

pronun ţ ia corect ă .3. Dup ă ce avem viziunea unor lucruri neobi ş nuite, ba chiar ş i

r ă spunsuri la întreb ă rile formulate, putem începe antrenamentele cu portrete ale unor persoane: vom determina o cuno ş tin ţă sau o rud ă ,cu care avem contact sufletesc puternic, sau o personalitate pe care am v ă zut-o adesea, actor, om de ş tiin ţă sau pentru care p ă str ă m un anume sentiment. Timp de câteva minute efectu ă m TRATAKA cu portretul acestei persoane. Dup ă ce privim tr ă s ă turile chipului din



portret, vom ob ţ ine sim ţ ul acestei persoane, de parc ă ni s-a al ă turat. Închidem ochii ş i ne concentr ă m pe dorin ţ a de a men ţ ine acest sim ţă mânt sau chipul interior în întunericul de dinaintea ochilor închi ş i. Apoi expediem obiectul, împreun ă cu sim ţă mântul, în interiorul capului. Nu trebuie s ă men ţ inem cu for ţ a obiectul în centrul dintre sprâncene. Principiul gândirii trebuie s ă fie orientat

exclusiv asupra sim ţ ului obiectului. Respira ţ ia trebuie s ă fie continu ă , iar mâinile cel mai bine este s ă fie ţ inute pe genunchi.4. Când sim ţ im c ă obiectul, în r ă t ă cirea sa prin KHA (din centru]

dintre sprâncene pân ă în centrul capului), se apropie de mijlocul capului, încerc ă m s ă privim sim ţ ul obiectului, de parc ă s-ar g ă si în punctul în care produce presiunea la concentrare. Imediat ce vederea interioar ă ţ inte ş te din nou în centrul dintre sprâncene,contempl ă m obiectul în al treilea ochi. Respira ţ ia trebuie s ă fie nesesizabil ă . Nu avem nevoie decât de a ş teptarea viziunii obiectului

în al treilea ochi (indirect în centrul dintre sprâncene).5. Când ne fur ă contemplarea apare viziunea obiectului, care, în

func ţ ie de gradul pân ă la care am evoluat, se aprofundeaz ă sau se stinge, l ă sând o urm ă care pâlpâie. În aceast ă etap ă procesul descris ne serve ş te doar drept exerci ţ iu.

6. Dup ă o practic ă suficient de îndelungat ă , atunci când reu ş im s ă „prindem” acela ş i obiect ş i a doua oar ă , putem reu ş i lansarea s ă ge ţ ii f ă r ă s ă încord ă m arcul, direct din al treilea ochi, din spatele

glandei pineale sau din centrul dintre sprâncene, privind punctul din cre ş tetul capului, c ă ci ş i de aici privirea trece automat tot în centrul dintre sprâncene. Astfel vom începe direct cu medita ţ ia în al treilea ochi.

În încheiere prezent ă m alte câteva exemple din practic ă , pentru a explica ce posibilit ăţ i ne ofer ă vederea f ă r ă ajutorul ochilor.

„Concentrarea asupra centrului dintre sprâncene. 11Mai întâi dorin ţ a de a vedea un anumit obiect, apoi sim ţ ul centrului, apoi concentrarea asupra unei flori de lotus ş i, în final, asupra efectului

dorit au dat viziunea în mi ş care, dup ă care apar multe alte viziuni, f ă r ă prea mare efort. Concentrarea a fost înso ţ it ă de o c ă ldur ă puternic ă în coccis, timp de o or ă .

Ast ă zi - o viziune foarte clar ă , din treapta a treia: un chip frumos, în m ă rime natural ă , aplecat pu ţ in într-o parte, cu pleoape mobile, care dispare lent. Am început TRATAKA folosind o hart ă de perete pentru a ob ţ ine presiunea în centrul capului ş i, dup ă unu-dou ă minute, am transferat con ş tiin ţ a în acest punct din centrul



capului, dintr-o dat ă , împreun ă cu medita ţ ia ş i respira ţ ia nesesizabil ă . Viziunea s-a produs dup ă cinci minute.

Recomand mai întâi s ă se priveasc ă în centrul dintre sprâncene,înainte s ă se transfere concentrarea în al treilea ochi, pentru ca apoi s ă se priveasc ă în al treilea ochi, readucând astfel privirea în centrul dintre sprâncene.

ARCA Ş UL PERFECT

„Cel mai bun dintre cei care exerseaz ă , al c ă rui spirit a în ţ eles DHIANA, cel mai bun între cei care v ă d, este capabil s ă porneasc ă repede la drum într-un alt corp. Atot ş tiutor, atotv ă z ă tor, f ă când bine tuturor fiin ţ elor, în ţ elegând sensul tuturor scrierilor, enun ţ ând înv ăţă tura unic ă , fiind cunoscut prin puterile sale m ă re ţ e,neobi ş nuite, tr ă ind îndelung, capabil s ă fac ă s ă apar ă lucrurile din trei lumi ş i s ă le p ă streze sau s ă le fac ă s ă dispar ă ” ( Tantrele , 34).

Pân ă aici am descris tehnica tragerii spirituale cu arcul, în principal primele trei trepte, care sunt accesibile oric ă rui om. La cea de-a patra ş i ultima treapt ă , a c ă rei perfect ă st ă pânire conduce la m ă iestrie, m-am referit numai în treac ă t. Expunerea ar fi îns ă incomplet ă dac ă nu am dispune de o prezentare exact ă a acestei trepte, a Maestrului, care constituie încununarea evolu ţ iei în acest sens.

În ş colile mistice de tradi ţ ie oriental ă treptele evolu ţ iei spirituale sunt enumerate ş i descrise cu lux de am ă nunte, chiar daca expresiile folosite sunt voalate. De aceea, este nevoie de mult ă intui ţ ie ş i profunzime a spiritului pentru a descifra tainele, care le sunt împ ă rt ăş ite numai celor ini ţ ia ţ i. Aceasta explic ă din ce cauz ă ,chiar ş i în materialele recent publicate, înv ăţă tura indian ă este prezentat ă atât de încâlcit ş i contradictoriu, ceea ce face ca un cititor preten ţ ios ş i cult fie s ă renun ţ e Ia ele, considerându-le ne ş tiin ţ ifice ş i f ă r ă rost, fie s ă încerce s ă le completeze ş i s ă le îmbog ăţ easc ă con ţ inutul. Au ap ă rut ast ă zi foarte mul ţ i „speciali ş ti”

în tragerea cu arcul care nu reprezint ă mare lucru de fapt. Pentru a face parte dintr-o astfel de ş coal ă spiritual ă , un discipol trebuie s ă se supun ă unei discipline etice foarte stricte, care cuprinde, în principal, patru virtu ţ i: recunoa ş terea, absen ţ a patimilor,comportarea drept-credincioas ă ş i aspira ţ ia c ă tre salvare, c ă tre izb ă vire. Desigur, recunoa ş terea nu are aici sensul succesului în via ţă sau al dep ăş irii patimilor elementare, cum ar fi gelozia, ura,r ă zbunarea. Discipolul spiritual trebuie, mai degrab ă , s ă recunoasc ă diferen ţ a dintre real ş i nereal, dintre bine ş i r ă u, dintre



etern ş i trec ă tor. Din aceast ă prim ă calitate apar de la sine toate celelalte, cum ar fi deta ş area de tot ceea ce este nereal, r ă u inten ţ ionat ş i trec ă tor, ca ş i o comportare corect ă ş i plin ă de credin ţă . Aceast ă din urm ă calitate are ş ase aspecte: lini ş tea gândurilor, st ă pânirea de sine, calmul ac ţ iunilor, r ă bdarea,încrederea în al ţ ii sau în sine ş i aten ţ ia bine orientat ă , în sfâr ş it,

dorin ţ a de eliberare, dar nu în sensul refuzului ş i renun ţă rii la lume,ci în sensul eliber ă rii interioare de tot ceea ce este lumesc. Aceast ă din urm ă calitate, care constituie rezultatul celor precedente,imprim ă celui în cauz ă destoinicia ini ţ ierii. F ă r ă aceast ă preg ă tire spiritual ă , cel vizat nu- ş i va g ă si Mentorul, chiar dac ă ar r ă scoli lumea. Dac ă a dobândit aceast ă calitate, el nu trebuie s ă caute nic ă ieri, c ă ci Mentorul va veni singur, deoarece î ş i a ş teapt ă de mul ţ i ani discipolul, cu mult înainte ca acesta s ă se fi hot ă rât s ă - ş i caute un mentor. Premisele a ş tept ă rii suflete ş ti sunt acelea ş i din cele mai

vechi timpuri. Ele sunt imuabile, ca ş i legile naturii. Pe de alt ă parte,discipolului nu i se cere perfec ţ iunea, el trebuie doar s ă se str ă duiasc ă s ă î ş i dezvolte însu ş irile necesare. Dar înc ă înainte de a atinge nivelul dorit, el va practica deja 1 exerci ţ ii ş i ritualuri de medita ţ ie asupra unor obiecte strict materiale.

Astfel începe preg ă tirea discipolului. Dup ă câteva luni de medita ţ ie asupra unor obiecte din lumea strict material ă vor ap ă rea primele viziuni de lucruri neobi ş nuite. Ş i abia dup ă aproximativ un

an apare viziunea Mentorului. Mai întâi îi apar ochii lumino ş i, care domin ă totul, iar dup ă alte exerci ţ ii discipolul î ş i vede Mentorul fa ţă în fa ţă .

Un mentor atent va constata analogii în aceast ă manifestare a m ă re ţ iei legii cosmice a armoniei. Aceast ă lege, cea mai important ă dintre toate, poate fi formulat ă astfel: centrele cercurilor mici se rotesc în jurul centrului unui cerc mai mare. În acest mod, se formeaz ă zilele ş i nop ţ ile în cursul celor dou ă s ă pt ă mâni când Luna este în cre ş tere, compunând jum ă tatea luminoas ă a lunii - ziua

lunar ă , ş i zilele ş i nop ţ ile când Luna este în descre ş tere - care formeaz ă jum ă tatea întunecoas ă a lunii - noaptea lunar ă . În acest fel, se formeaz ă timp de ş ase luni, cât Soarele se deplaseaz ă c ă tre sud, noaptea anului, iar celelalte ş ase luni, cât Soarele se deplaseaz ă c ă tre nord - ziua anului. Câteva zeci de ani din via ţ a unui om reprezint ă partea luminoas ă , de dezvoltare - ziua vie ţ ii sale, iar aproximativ tot atât reprezint ă coborârea pe versantul opus - noaptea existen ţ ei respective etc.



În cazul nostru fiecare treapt ă de evolu ţ ie a unei sfere este supus ă acelora ş i legi ca subdiviziunile treptei respective. La fiecare etap ă a evolu ţ iei mistice se repet ă aceea ş i serie de momente distincte, treptele medita ţ iei compun în acela ş i fel fiecare etap ă a evolu ţ iei. Dac ă medita ţ ia are patru trepte - a ş ezarea s ă ge ţ ii ş i ochirea, întinderea arcului, lansarea s ă ge ţ ii ş i a ş teptarea loviturii în

centrul ţ intei sau contemplarea acesteia, în esen ţ a sa - seria de exerci ţ ii cuprinse în cele patru trepte ale evolu ţ iei este identic ă , de la discipol la mentor. La fel se întâmpl ă ş i cu viziunile: viziunile dintr-o medita ţ ie se succed în aceea ş i ordine în care sunt compuse, la rândul lor, din exerci ţ ii. - De ş i predomin ă tendin ţ a de baz ă a momentului dominant, în general raportul r ă mâne acela ş i. Acest aspect important ne permite se deducem matematic caracteristicile de baz ă ale treptelor respective, pe baza caracterului general al subdiviziunilor care le compun. Aceast ă coresponden ţă poate fi

determinat ă în felul urm ă tor:1. Prima treapt ă de medita ţ ie - PRIMAR Ă , MATERIAL Ă .

Viziunile ei sunt lucruri neobi ş nuite. Un mistic la nivelul primei trepte este preocupat de obiectele materiale primare ş i rezultatul contempl ă rii sale este numit contemplare „cu îndoial ă ”, deoarece nu poate identifica obiectul care îi apare în viziune. Dac ă îns ă poate identifica obiectul, contemplarea sa este numit ă „f ă r ă dubii”.

2. A doua treapt ă de medita ţ ie - CONCENTRAREA. Ea este

înso ţ it ă de respira ţ ia continu ă . Viziunile acestei trepte sunt r ă spunsuri la cele ce ne-am propus ş i sunt privite de asemenea cu îndoial ă , deoarece înc ă nu se poate determina dac ă aceste viziuni se refer ă la trecut, prezent sau viitor ş i dac ă au fost provocate de gânduri proprii sau str ă ine. Când îns ă îndoielile sunt dep ăş ite, ceea ce se poate realiza prin verificare, contemplarea în aceast ă treapt ă este numit ă „f ă r ă îndoieli”, deoarece, cum am mai v ă zut, poate dep ăş i toate obstacolele din spa ţ iu ş i timp. De ş i aceast ă treapt ă nu este ultima, plin ă de adev ă r, ea con ţ ine adev ă rul trecutului sau

viitorului ş i, dar nu obligatoriu, al prezentului. Ea apar ţ ine sferei materiale fine, atemporale, de aceea este necesar ă evolu ţ ia la o treapt ă superioar ă pentru a pune în rela ţ ie aceast ă cunoa ş tere ş i realitatea imediat ă . Aici se manifest ă legea, pe care o ignor ă adesea clarv ă z ă torii, conform c ă reia viziunile se dezvolt ă de sus în jos, de la spiritual c ă tre fizic, ş i nu invers.

Dac ă practica celei de-a doua trepte de medita ţ ie const ă în a privi un obiect luminos, Soarele str ă lucitor, în mod analog apare



practica pentru a doua treapt ă de dezvoltare mistic ă , ce se bazeaz ă pe medita ţ ia asupra luminii în care apare obiectul men ţ ionat la prima treapt ă . Ş i în acest caz apare o c ă ldur ă puternic ă la nivelul coloanei, în întregul corp. Aceast ă c ă ldur ă este denumit ă focul ş arpelui - KUNDALINI - denumire alegoric ă a p ă trunderii energiei cosmice vitale în canalele ş i centrii de materie fin ă , în florile

Lotusului, trezit la via ţă ş i înflorind din acest foc mistic. De aceea la nivelul treptei a doua exerci ţ iile se desf ăş oar ă cu adev ă rat în sistem yoga.

3. Când acest foc mistic al ş arpelui atinge nivelul sprâncenelor,zeitatea KUNDALINI i se dezv ă luie privirii spirituale a misticului sub forma unei limbi de foc, nu în mod alegoric, ci chiar apare în fa ţ a ochilor s ă i închi ş i sub forma unei adev ă rate fl ă c ă ri ce arde. Acest moment marcheaz ă a treia treapt ă a medita ţ iei , ca ş i a treia treapt ă de evolu ţ ie a misticului. Acum el începe s ă mediteze asupra

unui punct (BINDU DHIANA). Ce înseamn ă aceasta? Cuvântul indian BINDU înseamn ă pic ă tur ă ş i sugereaz ă forma de pic ă tur ă a care consider ă aceste for ţ e doar un adaos la SAMADHI, spune în continuare: „Prin indiferen ţă , chiar fa ţă de aceste for ţ e, se distruge s ă mân ţ a r ă ului ş i vine eliberarea. “

Prin eliberare SAMADHI se în ţ elege revenirea deplin ă la Perfec ţ iunea Sacr ă . De aceea, a patra treapt ă de evolu ţ ie trebuie doar s ă -l conduc ă pe yoghin c ă tre acest scop suprem.

S ă revenim la cele patru trepte de medita ţ ie, de aceast ă dat ă doar la ultima parte, care, conform legii analogiei, trebuie s ă defineasc ă caracterul fundamental al celei de-a patra trepte de evolu ţ ie. De fapt toate for ţ ele apar ţ in acestei a patra trepte, care este greu de atins - cea a contempl ă rii ţ intei. Ele apar în momentul uit ă rii totale de sine, contopirii depline cu ţ inta. Despre aceasta ne vorbe ş te MUNDUKA UPANISH Ă D:

„OM este arcul, EU (ATMAN) sunt s ă geata, iar BRAHMA este ţ inta. Love ş te cu aten ţ ie în ţ int ă ş i fii precum s ă geata, una cu ea. “

Astfel, a patra treapt ă de evolu ţ ie este caracterizat ă , în primul rând, prin a deveni una cu s ă geata ş i ţ inta. În urma acestui fapt, în aceast ă treapt ă de evolu ţ ie se vor na ş te toate for ţ ele de la sine, f ă r ă niciun fel de exerci ţ ii. Dac ă vom analiza acum problema din direc ţ ie opus ă , în scrierile în ţ eleptului BHERANDA vom afla numai trei medita ţ ii: de substan ţă primar ă , luminoas ă ş i de substan ţă fin ă ; el indic ă , totu ş i, caracterul binar al acesteia din urm ă , ca o contemplare a marelui zeu KUNDALINI ş i BRAHMA, ca un punct.



Acesta spune:„Dac ă , printr-o mare fericire, cuiva i se treze ş te KUNDALINI, el

merge înainte împreun ă cu EUL din corp, prin orificiul de la nivelul ochilor, ş i c ă l ă tore ş te pe Calea regilor, dar nu poate fi vizibil,datorit ă marii lui luminozit ăţ i... Yoghinii ob ţ in orice succes în medita ţ ie prin SAMBHAVI MUDR Ă . Aceasta este medita ţ ia tainic ă a

substan ţ ei fine, greu accesibil ă chiar ş i zeilor. “ Aceast ă apari ţ ie a zeului KUNDALINI sub forma unei limbi de foc am mai tr ă it-o în a treia treapt ă . Deci obiectul medita ţ iei în a patra treapt ă trebuie s ă fie contemplarea lui BRAHMA ca punct. Pe de alt ă parte, în capitolul al treilea BHERANDA spune:

„înseamn ă c ă aceasta este medita ţ ie de treapta a patra: în cap,între hipofiz ă ş i glanda pineal ă , unde anterior a ap ă rut viziunea limbii de foc, a ş eaz ă - ţ i propriul EU, adic ă realizeaz ă concentrarea asupra senza ţ iei de EU, ca ş i cum EUL este una cu flac ă ra. Astfel,

pe de o parte, BINDU poate fi contemplat ca un BRAHMA ş i con ş tiin ţ a noastr ă trebuie unit ă de acesta. Pe de alt ă parte, a ş a cum se spune ş i în UPANI Ş ADE, dou ă strofe mai jos, acest BRAHMA este o flac ă r ă mult mai subtil ă decât tot ce este mai subtil ş i trebuie s ă fie s ă geata ce nimere ş te în EU. “

Urmarea acestei medita ţ ii, cea mai subtil ă dintre toate medita ţ iile, este cunoa ş terea EU-lui. Iar PATANDJALI adaug ă :

„Prin cufundarea sinelui vine cunoa ş terea propriului EU. De aici

cresc auzul, pip ă itul, gustul ş i mirosul. Exist ă o metod ă de ac ţ iune magnetic ă ce conduce la deschiderea acestui centru. Pe fruntea persoanei care este supus ă testului a ş ez ă m ambele degete mari ale mâinilor, de-a lungul sprâncenelor, astfel încât s ă formeze aparent al doilea rând de sprâncene. Se mângâie u ş or fruntea cu aceste dou ă degete, dinspre mijloc, de-a lungul sprâncenelor. Celelalte degete se ţ in r ă sfirate, pe laturile capului, astfel încât degetele mici sunt dincolo de orificiile urechilor. Dac ă persoana testat ă este senzitiv ă , dup ă un timp de pase magnetice de acest fel va avea

viziuni. “ Pentru a deschide al treilea ochi trebuie s ă sim ţ im locul glandei

pineale. În acest caz se procedeaz ă astfel: ne concentr ă m în centrul dintre sprâncene. Rezultatul nu este sim ţ ul acestui punct, ci, în mod excep ţ ional, sim ţ ul celui de-al treilea ochi. De aceea în Yoga se recomand ă : concentra ţ i-v ă asupra punctului dintre sprâncene, ceea ce, adesea, este în ţ eles în mod eronat ca încruci ş are a ochilor la r ă d ă cina nasului. Pentru a îndrepta aceast ă eroare, uneori



profesorii de yoga în ţ eap ă acest punct al frun ţ ii discipolilor cu un instrument ascu ţ it. Atunci discipolul se concentreaz ă involuntar în punctul dureros ş i î ş i simte cel de-al treilea ochi. Astfel s-a procedat la proclamarea ca yoghin a lui SHRI RAMA KRISHNA.

Contraindica ţ ii pentru exersare au femeile care se afl ă în ciclu lunar calendaristic, plus trei zile dup ă el. La fel, nu se fac medita ţ ii

pentru deschiderea centrilor de for ţă în timpul ploilor toren ţ iale ş i furtunilor. În schimb se recomand ă dup ă ce a ie ş it curcubeul, fiindc ă dup ă ploaie are loc cur ăţ area straturilor atmosferice de anumite energii.

Concentrarea gândului pentru deschiderea ochiului al treilea se face dup ă desenul f ă cut pe ultima pagin ă a copertei, de dorit dup ă ora 19, 00. Cea mai bun ă or ă ar fi între 21, 00-23, 00, pentru meridianele noastre.

- Fixa ţ i cartea cu imaginea soarelui la nivelul ochilor la distan ţ a

de o mân ă întins ă . Se poate fixa ş i la o distan ţă mai mare, dar s ă nu dep ăş easc ă în ă l ţ imea voastr ă . (Se st ă în picioare sau pe un scaun.)

- Relaxa ţ i-v ă . Regla ţ i-v ă respira ţ ia. Nu se respir ă profund, doar superficial. Gândul s ă fie la locul dintre sprâncene.

- Privi ţ i relaxat în ordinea descris ă mai jos, timp de aproximativ 3-5 minute, fiecare detaliu în parte, în sens orar.

- Cerul senin -

Razele soarelui - Cercul soarelui cu semnul 3 („OM”)- Semnul 3- Doar punctul mic al semnului „OM” - Apoi închide ţ i ochii ş i dori ţ i s ă vede ţ i acest „Soare” în fa ţ a

ochilor închi ş i, a ş teptând aproximativ 3-5 minute. Acest exerci ţ iu (medita ţ ie) se repet ă timp de dou ă ore. Dac ă a ţ i

reu ş it s ă v ă apar ă ALBASTRU în fa ţ a ochilor închi ş i, centrul Ajna s-a deschis. O c ă ldur ă care trece prin coloana vertebral ă , aducând

în fa ţ a ochilor imaginea unei fl ă c ă ri de lumânare sau a unui foc,ridic ă energia Kundalini de la baza trunchiului c ă tre cre ş tetul capului. Dac ă v ă ame ţ e ş te ş i apare galben-portocaliu în fa ţ a ochilor închi ş i - ş i vi se face cald - întrerupe ţ i medita ţ ia punând mâna stâng ă pe plexul solar ş i dreapta pe cre ş tetul capului, inspirând adânc, deschizând ochii.

Dac ă în timpul medita ţ iei v ă apare un ochi care v ă prive ş te fix - de culoare bleu-albastru - este ochiul vostru al treilea. A ţ i reu ş it!!!



Mantra OM se repet ă tot timpul medita ţ iei.Persoanele care au avut probleme de s ă n ă tate (rinit ă alergic ă

sau sinuzit ă ) vor avea un timp mai mare de exersat, în schimb î ş i vor vindeca afec ţ iunile în procesul medita ţ iei. Dac ă ve ţ i exersa timp de dou ă ore continuu - se deschide chakra Ajna. Este bine s ă v ă privi ţ i în oglind ă dup ă exerci ţ iu, în punctul dintre sprâncene, 10-15

secunde, apoi închide ţ i ochii dorind s ă v ă vede ţ i ochiul al treilea,apoi aura capului.Continua ţ i prin a vizualiza organele interne.V ă doresc succes.“La primul cuvânt rostit, m ă voi n ă rui, ploaie cald ă peste regatul

meu.Ş i poate cândva, cineva se va mai chirci din nou, plângând,

într-un atom din Masa T ă cerii care voi fi chiar eu... “ Ruxandra Felicia Enache, KARMA



Aurele palmelor ş i t ă lpilor ob ţ inute prin electronografie

alexandra mosneaga - vindecarea-psi

Documents