125139730 secretele magiei albe alexandra mosneaga 1999

8/12/2019 125139730 Secretele Magiei Albe Alexandra Mosneaga 1999

1/152

SECRETELE MAGIEI ALBEAlexandra Mosneaga

Editura SCRIPTUM 2000 Bucuresti, !!!

Alexandra Mosneaga SECRETELE MAGIEI ALBE

Editu"ra SCRIPTUM 2000,!!! Toatt# drc$turile asu$ra acestei editii sunt re%er&ateedi'rii(

ISB) !*+!!2**2-. Pnntad in Ro'ania

Bdul Tudor /ladi'irescu, nr( +( secloi ( Bocure.li, R1MA)IA

Teielon ++(!+(3# ++(!*(4*5ait# ++*(++(**


2/152

Cuvant inainte

Credeti in Magie?Posibil. Deschizand si rasfoind aceasta carte inainte de a dori sa

va apartina, va veti intreba, probabil, daca v-ar fi de folos, dacav-ar ajuta in vreun fel. Sigur ca da!

nul dintre otivele care -a deterinat sa scriu lucrarea pecare o aveti in fata a fost intaplarea de a i intalni, prin naturaeseriei pe care o practic, cu foarte ulita lue care dorea sainvete lucrurii tainice, stiute nuai de anuite persoane, la care seapeleaza in cazuri dificile legate de e"istenta #arica, si carora,,invatatura$ secreta le-a fost transisa de straosi cu interdictiade a nu dezvalui..

% gandit ca daca cineva doreste cu adevarat sa se ocupe dedescifrarea unei aseenea invatatori cu este Magia %lba,drauindu-si tipul si efortul, atunci trebuie sa-& ajut sa o facaai eficient.

Deschiderea capacitatilor oculte depinde foarte ult de

insusirile native, dar a intalnit si oaeni talentati care seinteresau de Magie si nu puteau , doar pentru ca foloseau unod de lucru care nu dadea roade, fara sa stie ca prin alta etodaar fi ajuns sa se bucure de rezultatele lucrarilor lor.'aenii au nevoie la inceput de incurajare, dar, in aceeasiasura, si de sinceritate. D( C%)(ori a incercat sa *c atragatentia, chiai unor bune cunosf+nfe, asupra unora din defectele lorarcante, au ripostat zicSnd cSnuarfi adevarat. *n schib, dacS levorbea de calitifi, erau incantafi.

Maestri+ care spun adevarul unui discipol si au curajul s-o facafara frica de a-si picrde prietenti sunt niste Mtiati.

(u, cu putcrile ele, fncerc sa iuinez sufletele, inoaenilor, s-i ndru, prin viziunile pe care le tun de fiecare in parte, dar nu pot intotdeauna repara un sufleeste deolat din interior.

Mulfi dintre cei care vin la ine - chiar pacienti ai-vor sa le dau sfaturi, sa le ridic inteligenta si virsa-i insanatosesc, ba chiar unii vor sa-i tbogatesc sacasatoresc. Sunt atat de coozi si ,,cocolositi$, inc

asteapta sS li se indeplineascS dorintele ca in povest,,Pestisorul de %ur$. nii nu vor sa /e influcntafj, cu tosunt toata viafa, far0 sa-1i dea scaa, de astre, de planoaeni. *n fine, pufini sunt cei care *upt2 pentru fisecunda din viata si care doresc indruari pentru a-sie"istenta si a 1i-o face ai splinita.

Mcnirca ca este sS vS influcntcz in bine, de aceeavenit la un aestru, dar libertatea de a alege va apartinreprosuri!' persoana care se intalneste in viatS cu diverse greutaticonstientizeaza acest lucru poatc sS indeparteze foartohstacolele citind aceasla culegere de folclor terape

si incercSnd sS punS in practica sfaturile si procedeeleprezcntate. 4a urez succes!

%5(6%7D/%M'

Maestru de c"trasenzbioterapie si psihoenergochi

dc clasa internati:ucuresti


3/152

CAPIT1LUL I

TE1RIA MAGIEI,

,Intreaga Create este o unica Magie Mare6, asa este scris Inculegerea stra&ec7e de texte denu'ita Cartea ti8etana a 'ortilor(lar Rad.a 9oga s$une ,,Magia este actiune(6

lata care este o$inia sa&antilor so&ietici, in s$eta a doctorului In$si7ologie E(/( Su87ots:i, $ro;esor la Uni&ersitatea dinMosco&a ,,Prin Magie tre7uie sa intelege' un siste' de a intra incontact cu s$iritul lucrurilor ie&(

Materialul strans dea lungul anilor si care cu'&atatura trans'isS din generate Tn generatie,

'aestru catre ucenic, ne $er'ite s2 ;or'ulS' conclu%ide;'este ce este Magia Magia este un siste' de aasu$ra Lu'ii $rin $uterea &ointei, tn sco$ul acceleraincetinirii e&olutiei accsteia# estc conlucrarea cu ensu$erioarS, co'uniunca cu aceasta =religia reunestdou notiuni?( Una din celc 'ai reale si 'ai e;iciente sal&are a o'enirii trece $e langS Magia Al8a(

( C1)CEPTIA MAGIEI ALBE @ESPRE LUME

1$inii a$ro$iale de in&atatura Magiei Al8e aure$re%entantii '&2talurilor antice si ai &ec7ilor scoli e%oade$tii lui oroastru, 'ani7eistii, su;uu conte'$orani c

@Ara8, initial< si egi$teni si asirieni(@u$S cu' glasuieste in&atatura stra&ec7e, la ince$

Inteligen;a @i&ina A8soluta, care re$re%intS Ade&aIn;initul, sa a;lat intro stare de autocu$nndcre ce nu $ex$ri'ata( Tot ce cunostea si $erce$ea acest Mare A8soreducea la ;or'ula ,,Eii exist(6

Pro8a8il &a ra'ane $entru ;oarte 'ultii &re'e o enigce ;el a a$arut ne&oia Ratiunii @i&ine de autocunoasteautoconte'$lare intro esenta concrete, intro oa1glindS @i&ina(Si odatS a$aruta, aceasta a general Crea.ia(


4/152

A8solutul sa adancit ast;el in sine, a ince$ut sa sc studie%e,di;eren=iind ne'arginirea sa intro 'ulti'e de lu'i, ;iecare culi'itele sale(

Sa nSscut Trei'ea Ratiunii @i&ine( @in Unic, din Ade&ar,care alcDtuiesc In;initul, a a$arut Tatal @u'ne%eu Tatal estePrinci$iul Creator sau Luinina, care 'tru$ea%d in cadrul lu'ilorli'itate, ;inite, ;or'ele s;inte ale Unicului(

Mai dc$arte, din acest Unic, din Ade&ar, care re$re%intS

In;initul, a a$a9ut Ma'a( eita Ma'a Lu'inii este Princi$iulCunoasterii, sau Intunericul, care cunoaste si include ;or'eledi&ine ale Unicului, Tn;a$tuite de @u'ne%eu Tatal(

In cadrul lu'ilor 5initului, Lu'ina re$re%intS 5or'ele @i&ine,;ntunericul le a8soar8e, sti'uland Lu'ina si cree%e noi ;or'e,tot 'ai $er;ectionate, de raani;estare a @i&inului(

Lu'ina este o intru$are a @i&inului( tntunericul este $erce$erea@i&init+tii(

tntre cei doi $oli Lu'inos si Intunecat exista Ti'$ul,S$atiul si Tntreaga 'ultitudine de ;or'e reali%ate de Creator( ElS$atiul si Ti'$ul extragSndule din In;init si $o$ulandule cu5or'e( eita Ma'+ a8soar8e S$atiul si Ti'$ul si le scu;unda din

nou in In;init, T'$reuna cu ;or'ele ce le $o$ulea%S, $entru caacestea, 'ai $er;ectionate, sa6 ;ie ulterior create din nou de Lu'inS(

Ast;el are loc circuitul )asterii si Mortii, care re$re%int+Maretul oe al In;initului ' cunoasterea de sine a acestuia, adicicunoasterea de sine a Ade&arului(

In Lu'ile Uni&ersului, la li'ita insesi%a8iia dintre In;init si5init, unde Ade&arul naste continua Lu'inS, iar Lu'ina cu$rindeAde&Srul, &ietuieste AgniEsenta( Agni este una din intru$arile lui@u'ne%eu TatSl, 'ani;estare a Marelui Ade&+r, a A8solutului(

Agni constituie un ;oe indescri$ti8il, ' care se a;l intreaga&iat a Uni&ersului, n2scut si nenDscutS, &i%i8iia si in&i%i8ili(

Uneori, din Agni sar ScSntei( Aceste Scanteire;lectate $rintro g7irlanda de lu'i 'tre Lu'ina si tntuCo'$lexul ;or'at dintro Scanleie si re;lectanle ei este Tinta Scanteii este sS atingS In;initul si s+ se conto$eassursa din care a a$arut(

in ;ata Scanteii se a;la6 nu'eroase cSi, $e care, $S$iritul se conto$este cu A8solutul( 1 as;el de cale eMagia Al8S(

@eci ce este Magia In A8solut nu exists Mdeoarece A8solutul este doar Ade&arul A8solut In;inaceea In;initul este &esnic &iu si in $er'anenta de%&Magia a$are acolo unde exista li'ite(

In lu'ile li'itate de S$atiu si Ti'$ nu se $ot 'antoate ;or'ele di&erse ale In;initului( Aici a$ar Legi costride, care re$re%inU re;lectari ale Esen.ei @i&ine( Maeste decat cunoasterea acestor Legi, $rice$erea de a le a$uneori c7iar de a le crea(

@e ;a$t, once actiune a oricarei ;iinte in cadrul lu;inite constituic Magie, deoarece, con;or' legii :a;iecare actiune sc7i'8a lu'ea( Cu alte cu&inte, Magi

un co'$lex de$rocedee care 'odi;ied lu'ea( Pri'ul Mag a@u'ne%eu Tatai, ci'd a creat Lu'ea(

Creatorul este S$iritul In;init, Magia este Creatin;'ita( Atat ti'$ cat exists li'ite, exista si Magie( Acunoasterea Magiei este cunoasterea Legilor Uni&esi a structurii acestuia(Magia se i'$arte in

H Magia Al8 cand 1'ul isi $une cunostintslu.8a ;or'elor de 'ani;estare a @i&inului in Lu


5/152

cunoasterii Tainelor @i&ine, aducand $rinos @i&inului, Egouluisu, $entru 1' neexistind ni'ic 'ai i'$ortant decat cunoasterede sine si cunoasterea @o'nului Su#

Magia )eagrS cand 1'ul isi $une toate cunostintele sica$acitatile in slu.8a Egoului si $lacerilor cor$ului ;i%ic( Magia)eagrS are ca re%ultat ;inal $ieirea Magului su8 a$asarea Pede$sei@i&ine#

Magia Gri in care sunt sacri;icate $asari, ani'ale, $lante,

$entru re;acerea &italititii $ersoanelor 8olna&e, ;ar+ anu'iteritualuri 'agice#

H Magia Rosie de;ineste g7icitul in cSrti(ca;ea, darul in 8o8i,.ocurile de noroc(

;n&atJtura Magiei Al8e ne s$une cS exists sute de $rocedee$entru a reali%a ce&a anu'e in Uni&ers( @ar in Teoria Su$erioarS aMagiei sunt incluse nu'ai $rocedeele cele 'ai e;iciente si 'ai$uternice care re;lects Legile su$erioare ale Uni&ersului @re$tatea si


6/152

Transcendent In;init care se sta$aneste $e sine( La ni&elulLu'inii si Cau%alului, A8solutul incetea%asS 'ai ;ie Transcendental( El intr in interactiune cu Lu'ea =Uni&ersul? su8 ;or'acunoasterii $er;ecte a acesteia din ur'( )i&elurile in;erioarere;lects aceastacunoastere intrun 'od din ce in ce 'ai distorsionat, $ana cand, la ni&elul eel 'ai de .os, Intunericul &a ing7iiaceste re;lcctari(

+( STRUCTURA 1MULUI

1'ul este co'$us din dou entitati $rinci$ale Eu si Ego(Eu este ScSnteia care sa des$rins din A8solut la

Intru$area Agni( Ego este re;lectarea insciatoare a EuluiSu$erior, care exista intro si'8io%a a * cor$uri =;i%ic, 'etaeteric,&ital, astral, 'ental, 8od7ic si cau%al?( Sensul e&olutiei 1'uluiconsta in ani7ilarea Egolui interior( Cu alte cu&inte, in 1' existao constiinta li'itata si un su8constient ne;i'itat( Acestea tre8uie;ie s+ se conto$eascS intro Constiinta de Sine Ade&arata, ;ie sNexiste intro Iegtur+ si ar'onie neintreru$ta =;ig( ?(

&olutia unei ;un;e $e Calea Al8a consta in e$ucor$ului ;i%ic i renuntarea la acesta du$a cunoasterea

lu'ii su8stantei( A$oi se $etrece acelaFi lucru la n'etaeterului, a$oi la ni&elurile su$erioare, $ana cand Sca

&oluatS, care sa c2it si a a.uns la stadiul de ;lacarSeli8erata si se conto$este cu Agni, cu Ade&arul)e'argi

Calea Al8+ tre8uie sa cree%e neincetat, gcn'ani;estari ale In;initului in cadrul Lu'ilor 5inite( @'ai 'ulte on nu este $osi8il s se $arcurgS Tn intcunei singure &ie=i a cor$ului 'etaetenc sau ;i%ic toate ede e&olu=ie, s+ se desco $ere toate $osi8ilitStile si de$aseasc toate o8stacolele(

@e aceea( intru$arile in di;erite lu'i se re$elS $eS;a9situl $oate ;i re$rc%entat doar de conto$irea cu Ad

A8solut( Ex$licarea 'odului de des;asurare a si'8oluluire$re%entat de litera ga''a este data de su8ca$ito=,,Coordonato'l6?(Constientul si Inconstientul se reunul $e ceiaialt, iar $unctul lor de contact este asanCoordonator(

Sensul e&olutiei 1'ului este cu$rins de des;asliterei ga''a, ast;el 'eat s se o8tin+ o 7i$er8oia(

Ade&aratul Eu al 1'ului =Scanteia? se gasesni&elurile si 2 ale Lu'inii =Cau%al Bod7i?( E;ncon.urat de sa$tc Tn&elisuri( In 'od ne'i.locit, Sc


7/152

insSsi este $rinsS de *2 de ar7eti$uri, cu$rinse in cor$ul su8tilin;or'ational, a;lat In interiorul cor$ului in;or'ational $ri'ar(La randul sau, acesta din ur'S, astralul, este cu$rins in &ital,&italul in 'etaeter, iar 'etaetenil Tn su8stanDa $ri'ara

Re;lectarea si o $arte din Euul real este ade&aratul Ego =sauConstiinta?,careexista incor$urile in;erioare, $oate s sede$lase%e $rin acestea, ceea ce are loc in ti'$ut so'nului( Cu cat Egoula.unge 'ai sus, 'ai a$roa$e de Scanteie, cu atat &isele siint 'ai

intense si creierul 'aterial retine in 'e'orie $lanuri tot 'ai'a:e(

4( E/1LUTIA, ETICA /IETA SI SATA)A

Lu'ea e&oluea%a continuu( Intunericul ca$tea% ;orteleCreatiei @i&ine, Lu'ina le $roduce( Oi Lu'ina si Intunericulactionea%+ in de$lin acord cu Etica &ietii(

,4ici o ;iinDS din Uni&ers nu tre8uie sa $roduct o durere'orals sau ;i%ic altor ;iinte din Uni&ers( Alt'interi ea se o$restedin calea sa si $ri'eOte o lo&iturS :ar'ica(6 Lo&itura :ar'ic$oate ;i atat de $ute'icS, incSt $oate distruge toate cor$urile

1'ului $anS la cor$ul 8od7ic inciusi&(Magii nu incalc2 legile Eticii &ieti(((Intunericul si Lu'ina coo$erea%S in S;ere;e Su$erioare6 =B(Roeric7, Uni&ersal de ;oe, $artea a Illa, Riga, !+2?( Lu'inaCreatoare creea%S toate ni&elurile 5or'ei @i&ine(Intunericul controlea%iS acest $roces si inlr+ in actiune nu'ai cu

res$ectarea Legilor Eticii Su$erioare, care co'$un unul din;unda'entele 1riginilor Su$erioare(

Intunericul exisia a$roa$e la toate ni&elurile realitStii si lecunoaste $e toate( @ar in acest 'are .oe al Ade&arului, Lu'inii si;ntunericului, a carui esenta esteMani;estarea si Autocunoasterea

A8solutului In;init, se inter;erea%a &arte.uri TnselStoarast;el de &Srte. inselator este si Magia )eagra a Satanei(;eno'cn neccsita o anali%i a$arte(

IncS din ti'$urile strS&ec7i, in cor$urile $a'antnounascuti sau intru$at Scantei $er;ecte si Atot$ute@ar ele nu siau $utut 'ani;esta $er;ectiunea, caci caenergctice ale oa'enilor si eentrii coordonatori din nu crau su;icient e&oluate, erau $line de i'$urit

necesitau un i'$uls s$re e&olutie( Consiliul ;ngSiste'ului Solar iau $ro$us Ar7ang7elului Lucioco8oare $e P+'ant si s cree%e un $rogra' uni&erde%&oltare sociaI si 'entalaa 1'ului(

Lucio;or sa intru$at in $a'antean si a $us in circsiste'ul Egoului( Siste'ul acesta consta in ;a$tul ca nu &ede uneori lu'i su$erioare, ci identi;ied S$iritul s2u si toate ;or'ele ade&aratului Eu nu'ai cu cor$ul ;constiinta sa(

@e aceea, siste'ul Egoului ince$e sS se lu$lu'ea incon.urtoare $entru 8unurile ;i%ice ale coo'enesc, u%and de toate re%er&ele sale $entru a atinge

sco$( 5iecare 1' a ca$ital un Eu $ro$riu, e&oluat(Au a$arut concurenta si e&olutia, care au inSltat

$e cul'i ne8iinuite in nu'ai cate&a %eci de ani, in loce&olut.e de sute si 'ii de ani(

Egoul a intrat in contradictie cu :ar'a si Etica( Au isii se $roduct lo&iturile :ar'ice( Axul $lanetei a insN se 8alanse%e( /+%and c+ sisternul su de Ego incei'$iedice de%&oltarea ci&ili%atiei u'ane, Lucio;or a 7otaconcentre%e asu$ra sa toate Egourile Fi s+ le distrugS( AEgourile a sutesi 'ii de $a'anteni sau concentrat in Lucio;o


8/152

$uterea acestuia sa do&edit insu;icienta $entru a ncutrali%a o asl;elde ;or.2( Egourile au ;or'al un siste' care a ca$turat $eAr7ang7el( Siste'ul acesla a ca6$2tat nu'ele ,,Salana6 sau,,Magie )eagrS6( Ca$tur+ndul $e Lucio;or, ele iau inc7is accesulcatre Lu'ile Su$erioare( @in aceasta6 cau%S, Ar7ang7elului i sau sc7i'8at conce$tiile, siste'ul de no.iuni Oi raodul de ac;iune( Elsa trans;or'at in Luci;er .i a de&enit generatorul energetic alEgosi ste'ului(

Magia )eagra reuneste toti oa'enii a;lati su8 $uterea Egosiste'ului( Ea Ti i'$inge s+ sD&arseasca ;a$te contrare eticii,i'$otri&a oa'enilor, naturii, $lanetei si Cos'osului si cu ;ortereunite T'$iedica reali%arca :ar'ei cu&enite $entru aceste delicte(@ar Egosiste'ul nu este &esnic(

Magia )eagra6 nu &a $utea s2 se i'$otri&easca $rea 'ultS&re'e Legilor :ar'ei, care ii au radacinile in In;init( 1datS siodatiS intensitatea lo&iturilor :ar'ice &a de$Ssi $uterea $rotectieio;erite de Magia )eagrS( Atunci se &a $etrece ce&a care a'inteste deA$ocali$s( Egoul &a $ieri, iar $entru cei ra'asi &a ince$e o e$oc+de ;ericire si e&olu.ie(

Re$re%entan=ii Magiei )egre ;ac, de ;a$t, un 'are ser&iciuo'enirii o8ligand =ari si $o$oare Tntregi la su;erin;e Oi c7inuri, ei;a&ori%ea%S ur'atoarele

a? In su;erin=ele lor, oa'enii se inalta6 s$iritual, trSind incursul unei singure &ieti cate&a %eci de existente de $e alte $lanete cue&olutie inceti7itS#

8? Cu cat $a'antenii au de su$ortat 'ai 'ulte e;ecte negati&e aleEgosiste'ului, cu atat de&ine 'ai 8unS si rnai lu'inoasS :ar'a$lanetei,

Secolele de su;crintD aduc 'ai a$roa$e Raiul $e P+'Snt, unRai care nu exista $e nici Una din $lanetele Cos'osului(

@Caceea, intregul Egosiste' &a ;i distrus 'ai de&re'e sa'ai tar%iu, iar Luraea &a in;lori( S;arsitul Egosiste'ului;i grS8it ins+ $rin 'etodele Magiei Al8e(

( STIIILE, SPIRITELE STIIIL1R SI CAMPUL PS

In su8ca$itolul 2 ,,Stru de8a BQd ae U;i;e s0 aa6 F$8aQa $aQQ ce 3 da dl$Qa a d eQdQdad Q6 iaC ra diQdd a

ct$$a eQi Qad aQa 'aQ ( E a aBe$ a d7d @d Qd$a de8aata d FQ


9/152

F 5Qea ed edQ$Qce c7e$7a J= Elera7a 0 == < 9d c8QQa7! ara8QQ Ii =di dlaQa a 4F < 7Qii a 8Q 'aQQd < @( 7Q aaF


10/152

a7 @oQ ad a aQ n Qa 8a$e Qd Q7A S6i 0adQe$a8aQF0$$QaQ$d I 7da7aQ F c A $d QF 7; Qa d V Qt in cPQd 0 A a$QQa6@t 8d7Qa?Q ;latdd d 8 8QQa s Ql an $aQQe ldQale, 0An RcaQQaa Aa< ea e n aP a i8 ati77a AQ $Qda d aaa$Q a 8d da8? QJQi7d 8aQRel r A7iQd8r Qe = E8a e7Q $aQ7 c $rad 0 dd r?a d7daQAF dei ra a ddd 0derQa Qada da 08d didF Aae8Qda $$Para


11/152


12/152

28 QdQal Q7 Ala;aQc ad AQe Q P 2 Q di$e Q Qd Q


13/152

Toate se'nele Magiei s^nt co'$use si se desci;rea%SQ$rinaceasta


14/152

8= @ doa$_ adQaQQQQ a 8QdQa, Ac$ddd= AQeQa 8 1 dliaQ4alQQF a7F dI @ ;aQF aada 4Qe d ddd aeQ$Q = AQ8aa Qa4@< AQddade MQaQe AtQ Q7e $Q< au, 7 a8d6tida t$8 a A$a Q$alVQ radPe A $Qad a, A al aQa$


15/152

addQ ad aa 7B @Q=


16/152


17/152

1. *rt;al= Qe Qddi d7 ;=Q a8aade acta 7aaF QQ a $a Q8 a$8Aaa F aa7ieQ a7 a8Qer= r $$Q $eQ an8Qedaa QuQ Ca8tQnddQ aadV$ ,,QadQe inQQQ aQ a$Q n a7= lta Aaa$a adQ 7 Q8Qad ca Qra eaa aQQdaF*$aQ0 a ddaQ 17 BER@E**@AL

@eQ Q7QdQ Q$6 $$7 *co8QenQ$areQ a VQ$ l acQ$aa $dda dQ8B$QQadF da7 d in P $au A 8cdQal Q 5Q8a a d e8ta $a ad A;Qi aQ QBQa aQe


18/152

3cn;d8Q aa ai QuQeQ le adQaQaa a aQda eQ$eraQd lt Fe 3aal Q te 3 A Q a ataQ Qada 8?, cQ7Qea ac$Q 8ada aa aadQQa6 ;a ac a&iQa 6 3Qe dQQ Q F dia edaQ Q$a8 aQ ca$ Q da , $$8ada din d a dceQ Q Q Qe $ed Q $$QQQJ Qtd Qe a $aQQ a QQtr< Q add dd d Q QQaddeQ= QQd c$Q Qe Qe8dQd ra < a de$a$Qa an 7Q e aQa Q 3


19/152

$Q$ aa e Qara !8Q 87dl a AnQQ8a d7? 0F A( Ad Qdd ctdQdQ $d ce8 ;nQda 8ea da$e QddQeataQ , !QaaQ 8a Qa QandQ BQQat aA8Q 77 da a a QaQ a Qe 8QgQQtl a !a $Qrce$e in;inituX?#

+(QInc7ide' oc7ii si ne re$re%enta' ;oarte cXVr una din ur'toarele i'ainia? 1 $adure dc toa'nS Vurie, ;run%e0aurii, $a'ant aco$erit$arca6 cu aur( Totul este cu;undat ' ra%ele


20/152

un cere( @es;asurarea se realiea%S $rin ur'atoarele $roccdee

a? Cu a.utonil energiei 1'ului in&atator#8? Cu a.utorul In&atatorilor din $lante#c? Cu a.utorul Agni9oga si AgniMagiei#d? Prin su$raincarcarea Coordonatorului#e? Prin alte $rocedee 'ai $utin cunoscute(

@in &ec7i'e au existat carti s$eciale, alcStuite ;ie de alc7i'istii

Antic7itatii, ;ie de re$re%entan;ii unor ci&ili%atii su$erioare( Acestecarti au ;ost trans'ise din generatic in generatie( Ele a&eau ;or'aunor &olu'e groase, cu 'ii de $agini, legate in $iele( Una dintreaceste carti se nu'ea Magie AI8+ si era a8solut al8, i'aculatS()u'ai cei iniliati stiau c+ la lu'ina ra%elor Soarelui sau la ;lacSraunei lu'anSri a$Sreau $e ;ilele al8e litere si si'8oluri decuioare al7astra(

1 altS carte era nu'ita Magie )eagra si era in totalitate decuioare neagra( Initiatii o 'c+%eau deasu$ra lu'anarilor si $uteauciti ast;el literele al8icioase sau ca;enii(

Citirea unui nu'+r 'are de ast;el de carti i7carca in;or'a=ional si energetic In 'od cxcesi& un ;als coordonator sau c7iar

cS.i&a, ;Scandui s+ ex$lode%e(

Ex$lo%ia unui coordonator reuneste un cor$ su$constiinta, organele de si't, $erce$tiile si conce$tiile accu un cor$ in;erior( @ac+ un o' reuseste, atingand $osi8ilitatilor sale, s+ citeascS, s+si insuseasca constienti%e%e intreaga cantitate de in;or'atie =care are u

ex$licit si alte sase sensuri ascunse?, el reali%ea%a exsi'ultanS a tuturor coordonatorilor(Pentru ca o initiere atat de $ro;undS s nu ai82 ur'a

care ;ace o ase'enea tentati&S tre8uie s ai8 aStuIn&tStor care, in 'o'entul ex$lo%iei, sS conecteUcenic la In;init, Inlaturand toate atacurile entitStilor dlu'i(

Ast;el, Ucenicul 8a c7iar si cate&a lu'i se &or a;a'enintarea unor ne$iaceri destul de i'$ortante( @eAgni9oga ne s;Stuieste s des;ace' coordonatorii t;oarte lent, re;lect+nd In ;iecare searS inainte de culcare ;ortelor su$erioare(

Se'nul ocrotirii

5igura 4 ne $re%inta se'nul ocrotirii Creatiei deCreator, a Magiei de cStre @u'ne%eu, se'nul legCreatorului cu Creatia(


21/152

@iscul este de cuioare gal8enS, ;ondul este al8astrua%uriu,$asarea

Sensul codilicat $rin acesle se'ne este o $asare al8S care%8oara6 in 'allul cerului a%uriu, deasu$ra 'arii al8astre(

!( SE)SUL CERCULUI SI 51L1SIREA ACESTUIA

Cercul este In;lnitul care a creat 5initul( Este unitatea sicontradictia aceslora, legDtura dintre Ucenic si in&estor(@e ase'enea, cercul esle re$re%entarca si'8olica6 a legii:ar'ce( Lu'ea este a$arent ;or'ats din douS cercuri concentrice(Cercul 'ic din Lu'inil se nasc ;or'ele cau%ale( Ele stintre;leclate de cele 8od7ice, 'entale, astrale, &itale, 'etaeterice si;i%ice( Ccle ;i%ice sunt a8sor8ite a$oi de Intuneric( Procesul acesteia8sor8tii se re;lects din lu'ea ;i%ica $rin ;or'ele astrale, a$oi$rin cele 'entale si asa 'ai de$arte, $ana6 la ;or'ele cau%ale(

Tot acest circuit in;erior de su8stante, energii si in;or'atiico'$une Lu'ile 5inite( )u'eroase ;eno'ene au de'onstrat ciiacest cere se roteste in sensul in&ers acelor de ceasornic(

Cercul 'are se roteste in sensul acelor de ceasornic( Acesta

este Cercul Ade&a9ului( Lu'ina, Cos'osul si Intun;ac

$arte din A8solut( Toate acestea se unesc intre ele $ricere e%oteric(

Toc'ai de aceea, atat in 8isericile crestine, cStcele necrestine, s;intirea, 8ote%ul, 'aslul se si&arsesc in;el(

Con;or' ritualului 8isericii ortodoxe, $e cercul exse de$lasea%S $reotul cu a.utoarele sale, iar $e eel inrudele $ersoanei asu$ra careia se sa&Srses(te ritualcentrul cercului se a;l+ eel su$us acestui ritual(

Ritualul se'ni;icS ;a$tul c &iata acestei $ersoannea'ului sa6u, care se des;SsoarS in lu'ea li'itelor, a 5ineste $us su8 $rotecXia In;'itului( In condiliile unei intecorecte a acestui ritual, el $oate ;i sa/arsit de orice colecoa'eni a&and caracteristici energetice o'ogene asu$ra o$ersoane(

Tre8uie sS s$une' c+ desenele 'agice si talis'nu re$re%intS In 'od inutil ;or'a celor dou+ cercudi'$otri&S( @in acelasi 'oti&,&indecatorii c7ine%i.a$onti8etani executS ur'atoarele $ase

'ana drea$tS descrie la $artea in;erioara cercur


22/152

in sensul acelor de ceasornic# 'ana stangS descrie la $artea su$erioarS 'ici cercuri in

sens contrar acelor de ceasornic(Prin aceste $ase se reali%ea%S trans'iterea energiei cos'ice de

la &indecStor la 8olna&(

0( LEGILE ACTIU)IL1R MAGIEI

Toate ac$unile 'agice se 8a%ea%S $e o legatura si'$aticS( 1 estenu'itiS si'$alicS atunci cand, in ur'a actiunii asu$ra unei $arti aunei crea=ii se $roduce un e;ect asu$ra altei $arti(

Legea 8iosiste'icti 1'ul are legDturi si'$atice cu orice $artea structurii sale(

Exe'$le

a? dacS se ard ;ire din $arul unei $ersoane, acesteia ii crestete'$erature#

8? dacS se arunc+ in a$ ung7iile tSiate ale unui co$il,acestuia i se ;ace ;rig#

c? o 'a'S si'te totdeauna starea in care se a;li co$ilol sau siin&ers(

Legea 2 Legea 8o'eo$atted

1'ul are o legatura si'$atica cu i'aginea, si'8olul sinu'ele su(Exe'$le

a? dacS ;otogra;ia unui o' este ase%atS $e iar8a6, intro

$adure, la lu'ina soarelui sau in a$a unui i%&or, $erdin ;otogra;ie acu'ulea%S energie &itala6#

8? dac o ;igurina6 re$re%entand o $ersoanS se g' conditii ne$rielnice, $ersoana se i'8olna&este(

Legea + Puterea gandtttuiGaridul asu$ra unui o8iect are o legiturS si'$ati

o8iectul res$ecti&( Ast;el, dacN un sa&ant desco$erS ce&ele'ent du$ii ele'ent i se de%&a.uie intregul ;enoraen( Gnostru la o situatie anu'e a$ro$ie situa;ia de noi(

Exe'$lu @acS un tri8 se gandeste la &ictoria asu$rtri8 in&ecinat, gandul se &a concreti%e $rintro &ictorie rePe aceste trei legi este construiU intreaga Magie(

Exists insa niste ;eno'ene esentiale care distorsioadesea ac.iuriea legilor 'agice(

;n $ri'ul rand este legea :ar'icS, su8 inter&entiei di;eritelor ;orte ale naturii si ale altor crcare se su$ra$un unelc $este altele( In al doilea rand este Inter&entiei @i&ine(

Multe $o$oare antice nu recunosteau i'$Uni&ersului in sa$te $arti distincte, ci nu'ai n treiPlanurile ;i%ic si

'etactcric ;Sceau $arte din ceea ce nu'eau ,4Cor$urilor Pri'are6 =crisalide si s:inii?(

Planurile &ital, astral si 'ental erau incluse in notiun(Astral6, $e care ;l &o' denu'i ,,Giganticul Astral Ec=GAE?(

Toate lu'ile su$erioare 'entalului erau reunnotiunea ,,Lu'e s$irituala6( Po$oarele antice au dcs;Ss'uncS uriasS studiind si clasi;icSnd 'ani;estarile


23/152

GAE in lu'ea cor$urilor $ri'are( Clasi;icarea lor este ur'atoarea( Cusca Astrala 'tre$atrunderea lu'ilor, in ur'a careia

sunt distorsionate ti'$ul si s$atiul si o8ser&atorul &ede GAE#2( 5lacDra Astrala descarcarea si'ultana a encrgiei GAE

acu'ulata din 'etale( A$are su8 ;or'a unei ;lacilri ce se inalta $eneastc$tatc, sc ridica la 'alti'i destul dc 'an ' at'os;era si sestinge ra$id( Indica acu'ulari 'ari de 'etaie si ca&itaDi su8terane#

+( Lu'ina Astrala descarcarea de lungs durata a energieiGAE su8 ;or'a unor ra%e lurninoase, ;oarte stralucitoare si cuculori deose8ite#

4( /ocea AstralD energiile GAE iau ;or'a unor undeacustice care a.uta la co'unicarea in;or'atiei $rocedeelor GAE#

( Sunetul Astral e'isia de energie ex$lo%i&a la treccreao8iectelor din GAE in lu'ea ;i%icS si in&ers( Se $roduc analogsocului sonic care are loc la dc$asirea 8arierei sonice de catre una&ion#

-( I'aginea Astrala i'aginea data de energia GAE siaccesi8iia unui o8ser&ator din Uni&ersul ;i%ic, Caracteristic este;a$tul c+ aceastS i'agine a$are noa$tea, iar $rin ea se $ot &edeastelele $e cer#

*( Concentrarea AstralEnergetica 'etalele sunt ca$a8ile sconcentre%e si s reali%e%e descarcari de energie GAE#

3( Condensarea AstralEnergetic \ $icaturilc care co'$unsus$ensii ;oarte ;ine se de$un $e ;or'ele astrale, ;+canduleaccesi8ile o8ser&atiilor( Pe acest ;eno'en este 8a%at ManticaMagicSa

!( 5i8ra AstralS este ;inil care uneste di;eritele $iirti ale cor$ului si $lanuri ale unui o' unele de altele( tsi are originea in s$liniS(

@es$re tntuneric

/or8ind dcs$re Ade&ar, La'inasi tntuneric nu $utnu a8ordii' te'a Ade&arului si )eade&ilrului(

Ade&Srul, con;onn traditiilor Magiei Al8e,In;initul, @u'ne%eu A8solut( tntreaga Creatie a A8soeste li'itata6, deci nu include Ade&arul($rin ur'ar;alsa6(

Cu alte cu&inte, Croatia este o ilu%ie =Maa?, d$ri&i' din $unctul de &edere al In;initului(

In;initul @u'ne%eu A8solut este &iaa ;i;ra li'ite( ' $lanul ;i%ic al &ietii aceasta constituie un singuenergetic li'itat de ti'$, s$atiu si intensitate, in $A8solut exists o in;'itate de ast;el de ;luxuri, care nli'itate nici ca intensitate, nici ca durata6 si se re%ol&S si''trun nu'Sr in;init de directii(

)e &o' $une intre8area unde exists $osi8ilitate&ieti ;2ra li'ite Anali%a logicS si intuitia ne condur'atoarea conclu%ie Tn tntunericul A8solut( Adiacelasi ;ntuneric Cos'ic,


24/152

cunoscute sunt 'antra ti8etanS ,,AUM MA)I PA@ME UUM6,'antra indiana ,,1M /I@AM6 si cunoscuta 'antrS ,,GA9ATR96(Intunericul $e care ;l &ede' noa$tea $e Pa'ant nu este de;elade&aDatul tntuneric, ci doar o Tntunecare, o Tnserare(


25/152


26/152

SECRETELE MAGIEI ALBE

Sursele antice nu cunoFteau ast;el de distinctii su8tile si$recise, de aceea, toate cele * ni&eluri ale realitatii $urtau denu'irea de ,,Lu'ea S$irituals6(

Un 'antic tre8uia sa &ad toate aceste ,,Lu'i S$irituale6, s+&adS di;eritele ni&eluri ale lor, care re;lectD trecutul, $re%entul si&iitorul datorita unor staii s$eciale ale s$aiuluiti'$ului, iar

uneori c7iar ca ur'are a a8sentei acestuia in toate Lu'ilesu$ra'entale(

Retinand toate i'aginile &2%ute care de%&Sluie &iitorul,'anticul a&ea 'aterialul necesar intoc'irii $re&estirilor, asa cu' an$rocedat )ostrada'us, e&ang7elistul loan Oi alii(

Cu' $oate ;i &aluta realitatea altor lu'i Pentru aceastaexists douS $rocedee $rinci$ale

( lesirea in Astral aducerea constiintei $ro$rii in $lanurisu$erioare, ca si ;olosirea centrului 'antic =a c7a:rei? Tricut7a#

2( Cliseul Astral de%&iiluirea realitatii astrale o8ser&arilor dinlu'ea noastrS(

;n &ederea a$liciSrii $ri'ului $rocedeu, exista un intreg siste' de

$ractici, $entru care se reco'anda studierea at7a 9oga sau asiste'ului S7aolin, scoala de Magic a lui Castaneda Oi alte siste'e'editati&e( 5ar+ a studia toate aceste as$ecte co'$lexe, &o'descrie dou $rocedee clasice de utili%are a centrului Tricut7a, cude%&aiuirea 'odurilor de reali%are a cliFcului(

2( 51L1SIREA CE)TRULUI TRICUTA

C7a:ra 'anticS Tricut7a se a;l la $artea su$erioar a oc7ilor ieste a'$lasata 'tre cele doui or8ite, la Tnti'ea nasului( Ea ;ace

$arte din co'$lexul 'agic al c7a:relor ;rontale, carreunite Di coordonate de centrul Ad.na din 'i.locul ;runt

Prin aceasta c7a:rS ,,&ede'6 in ti'$ul so'Lurnile Su$erioare( Acest centra $are a ;i unul din ce$uternicirece$tor< astrali ai organis'ului, ca$a8ii s+ &adasi sasi'ta realitatea Lu'ilor Su$erioare(

Exist+ doua6 $rocedee stra/ec7i de lucru cu c7a:ra Tricua? Intrarea intrun canal tie leg;aura

Stand in $o%itia culcat, la ori%ontala, cu ca$ul ors$re est sail s$re nord si cu oc7ii inc7isi, ince$e' sanre$e ' in gand ur'toarea Cra%a6 ,,Eu sunt ;orta6, $a$ari;ia unei &i8ratii in cor$( A$oi &o' re$eta ,,Eu sCa'$ul PSIA8solut6, $Sn+ la a$ari;ia i'aginii unui cinstelat $e care se a;la 7ierogli;e lu'inoase( @u$a6 acnu'i' s$iritul$ronunl2' nu'ele? cu care dori' saintrSrn in contac=1', ;nger( @e'on etc(?( El &a a$area in ;a.a noastrg sr;is$unde la orice intre8ari des$re &iitor, ariitandune

i'agini aleacestui &iitor(

8? At1renerea c8a:rei Tticat8a

? )e i'aginS' $ro$ria noastrS $ersoanS( P$ro$ria i'agine dre$t in oc7i( A$oi $ronunta' Intre8arene astea$ta6 oare in %iua res$ecti&e6 1c7ii i'aginii dis$locul lor a$ar di;erite i'agini =&i%iuni? si &o' &edea ceIntS'$la cu noi la data 'en;.onata6( @aca6 &i%iunea esteinsea'na c+ suntera ca$a8ili s+ $re&ede' $ro$riul n&iitor, ca si $e eel al ;a'iliei =$arintilor si rudelor?( Inse


27/152


28/152

&i%i8ile( Aceasla6 $ro$rielate se nu'este condensareaexirasu8stan.ei aurei =CEA?( @atoritS acestei $ro$rieta=i $ute'&edea i'aginea &iilorului( Eto$at

Prinlrun e;ort de &oin=+, in&ocarea 'agica sau un at$rocedeu sunt c7e'ate in Astral i'agini ale &iitorului $e caredorira s+I cunoasle'(

Eta$aallaReaii%a' un ecran sau ase%a' o oglinda, ast;el ncSt sN

de&inS &i%i8ile i'aginie din Astral( Ecranele sunt ;or'ate din;u', cea+, nor, $articule o8;iniite $rin arderea su8stantelor de;u'igare, &a$ori de a$a6 sau de di;eriti co'$usi c7i'ici =Magiaclasica reco'andS un a'estec de &a$ori de a'oniac si acid clor7idric?( @e$unanduse $e i'agini, ecranee le ;ac &i%i8ile, reali%andta8louri ;n relie; ae e&eni'eatelor &iiioare(

$entru a ;olosi corect ecranul tre8uie si cunoaste' 'ctodele deactiune asu$ra Astralului, dec< sii studie' 8ine Magia si sadis$une' de o &ointa $ute'ica $recu' si de o energie cores$un

%atoare in central Ad.na =in 'i.locul ;runtii?(Po$oarele antice c7e'au adesea du7urile, iar $entru a&i%uali%a 'esa.ele acestora ;oloseau di;erite ecrane tS'aie( 'osc sialte 'irodenii( Con;or' credinDelor c7ine%e exist+ ,,ca'eres$eciale de g7icit6( 1 ast;el de ca'era este rotunda, cu $ereliiaco$eriti de oglin%i, $la;onul al8 sau al8astru =care este 'ai$uternic?, iar in 'i.loc se a;la un glo8 de cristal si un s;esnic cu2u'anari(

Ca'era se u'$le cu ;u' de 'irodenii, iar clar&a%+torul,$ri&ind $rin acest ;il', &ede i'agini ale &iitorului( In Grecia antica,;a$l con;ir'at de i%&oare istorice, existau di&erse $esteri naturale in

care ;unctionau oracole( P7itia, ca si celelalte $reoteoracolelor, s$re deose8ire de 'anticii tradi.ionali, ;o&enin de sar$e, &a$ori de sul; si alte su8stante toxice cunarcotic(

4( MA)TRELE REC1MA)@ATE @E @I5ERITE SC1LI

Pentru acti&ated darului di&ina.iei#

GE>A1M1MSRI@ELLA1M1MSRI@ELA1M

Pentru a eli8era creierul de i'agini t; gAndur; striUnr;a&oitoare, inainte de ince$erea ;edin;ei

1MRI BU@@ALA9A

1M G1R 1M

1M A@1)AI, SA/A15, IE1/A ;a6 in asa ;e

nu 'ai a' ni'ic decat $uritale, ade&Sr si ;orta6, AUM

5LACARA, EU SI CU TI)E SU)TEM @ESCI@E /IIT1RUL CU PUTEREA CEL1R

TU)ETE( ;))UMELE CELUI@E SUS, AUM,

1E 51RAM =adrcsare cStre MAMA, de existenta

cSreia in c7a:ra ini'ii de$inde intuitia?(

A)IMA1M ='antra6 a de%&olt0rii $si7olog

s$oreste gradul de saturare cu energie a $si7icului u'

;oarte utila6 in @i&inatia cu a.utorul Tarotului, R7uneloT%in?(


29/152

1M LAM =a$el la energia sti7iei,(PS'ant6 si $Strunderea incanalul du7urilor aceslei sti7ii si a ingerilor care o ocrotcsc?(

1MSRI@ELA1M este o 'antra6 analoaga6 cu 1E

51RAM(

Pentru a distruge gandurtie Fi i'aginile rele se reco'andd1M RI =ucide entitatile dus'Dnoase?(

BU@@ALA9A =inlSturS in;or'atiile inutile?(

1M /I@AM =;a&ori%ea%S legStura dintre ;or'ele in;erioare si

su$erioare ale gandirii, constiintei si su8constientului sau

constiintei su$erioare?(

9ATAAU/11M =&oia @o'nului este $uterea

su$re'a6?(

BU@@AAMITABABU@@AAMMTAIUSA

=rugaciune cDtre Budd7a, cerandui a.ulor?(

ALAUMRAUM1M =;or'ula care stinge con;lictele?(

ALAUMGERIUMLAR1MITE)A1A>ATI RETR1

MAII =deter'ine egregorul religiilor si in&Staturilor 'agice ale

ci&ili%atiiior strS&ec7i din A'erica de Sud?(

1M ALLA, 1M ILLI, AUM ALAUM =contactul $rinA@)A i L1TUS cu energiile e'ise din centrul galaxiei#

eter'ina, de ase'enea, &indecari si cicatri%Slri ale siste'ului

cardio&ascular?(/AGRAA)>1RIST1)M1)EST1) =reali%ea%a $uri;i

carea a$ei Oi ti con;era6 ;or.a s;anti TERMI1)?(

Mantrele care c8ea'a energia.oculut1M SRI AG)I )AMA

LUME A 51CULUI, @ESCI@ETE PR) 51RTA LUI

E)S15

SRI RAM @AIA RAM @AIA @AIA RAM1M SRI SURIA AG)I @AIA RAM1MRAM

Mantrele de conto$ire cu Ade&arul

1M TAT SAT 1M AU M B U B U /A S / A E M A A @A)ATAA)ASATAMTATSA/ITUR

/ARE)IAMBARG1@E/ASIAM@IMAI@II1I1)A PRAS1@AIATAUMAP1@II1TIRAS1MPITAM

BRAMAAUMTATSAT 1M /I@AM

Pentru alte scort>AST1)AI LAPI1 ASTERIUM MAST1 intens

carea energiei $si7ice( CA)@RAM BRAMBACA)@RA CA)@RAM in &e

unei con;runtan ;i%ice si $si7ice cu un ri&al(

>1R5T 1UM dcter'inS lu$ta ;orlelor Lu'inii si a

Intunericului, $uri;icarea(IAA AU/ AR1 &oia @o'nului Legea @re$t

IAUMAA c7eraare, contact cu du7urile &Sntsi ;ulgerelor(

1M G1R 1M

1M A@1)AI, SA/A15, IE1/A ;a6 in asa ;enu 'ai a' ni'ic decat $uritale, ade&Sr si ;orta6, AUM

5LACARA, EU SI CU TI)E SU)TEM @ESCI@E /IIT1RUL CU PUTEREA CEL1R


30/152

TU)ETE( ;))UMELE CELUI@E SUS, AUM,

1E 51RAM =adrcsare cStre MAMA, de existenta energiei

cSreia in c7a:ra ini'ii de$inde intuitia?(

A)IMA1M ='antra6 a de%&olt0rii $si7ologice care s$oreste

gradul de saturare cu energie a $si7icului u'an, este ;oarteutila6 in

@i&inatia cu a.utorul Tarotului, R7unelor sau 9T%in?(

1M LAM =a$el la energia sti7iei,(PS'ant6 si $Strunderea in

canalul du7urilor aceslei sti7ii si a ingerilor care o ocrotcsc?(1MSRI@ELA1M este o 'antra6 analoaga6 cu 1E

51RAM(

Pentru a distruge gandurtie Fi i'aginile rele se reco'andd1M RI =ucide entitatile dus'Dnoase?(

BU@@ALA9A =inlSturS in;or'atiile inutile?(

1M /I@AM =;a&ori%ea%S legStura dintre ;or'ele in;erioare si

su$erioare ale gandirii, constiintei si su8constientului sau

constiintei su$erioare?(

9ATAAU/11M =&oia @o'nului este $uterea

su$re'a6?(

BU@@AAMITABABU@@AAMMTAIUSA=rugaciune cDtre Budd7a, cerandui a.ulor?(

ALAUMRAUM1M =;or'ula care stinge con;lictele?(

ALAUMGERIUMLAR1MITE)A1A>ATI RETR1

MAII =deter'ine egregorul religiilor si in&Staturilor 'agice ale

ci&ili%atiiior strS&ec7i din A'erica de Sud?(

1M ALLA, 1M ILLI, AUM ALAUM =contactul $rin

A@)A i L1TUS cu energiile e'ise din centrul galaxiei#

eter'ina, de ase'enea, &indecari si cicatri%Slri ale siste'uluicardio&ascular?(/AGRAA)>1RIST1)M1)EST1) =reali%ea%a $uri;i carea

a$ei Oi ti con;era6 ;or.a s;anti TERMI1)?(

Mantrele care c8ea'a energia.oculut1M SRI AG)I )AMA

LUME A 51CULUI, @ESCI@ETE PR) 51RTAE)S15

SRI RAM @AIA RAM @AIA @AIA RAM1M SSURIA AG)I @AIA RAM1MRAM

Mantrele de conto$ire cu Ade&arul

1M TAT SAT 1M AU M B U B U /A S / A E M A A @A)ATAA)ASATAMTATSA/ITUR/ARE)IAMBARG1@E/ASIAM@IMAI@II1I1)A PRAS1@AIATAUMAP1@II1TIRAS1MPITAM

BRAMAAUMTATSAT 1M /I@AM

Pentru alte sco$uri>AST1)AI LAPI1 ASTERIUM MAST1 intens

carea energiei $si7ice( CA)@RAM BRAMBACA)@RA CA)@RAM in &e

unei con;runtan ;i%ice si $si7ice cu un ri&al((>1R5T 1UM dcter'inS lu$ta ;orlelor Lu'inii si aIntunericului, $uri;icarea(IAA AU/ AR1 &oia @o'nului Legea @re$t

IAUMAA c7eraare, contact cu du7urile &ant;ulgerelor(

1MSRIGURU)AMASTE1M contaclul cu


31/152


32/152

neca%, una de culoare gal8ena 8ucurie, ;iacara de culoare aurie'sea'na o &iaDa ;oarte 8una( @ac+ luniiinarea arde scotand ;u',aceasta 'sea'na nenorocire( La ;el se g7iceste si cu a.utorul liun$ii(Lu'Snarile s$eciale tre8uie s+ ;ie din ceara de al8ine din cea 'aicurata, iar ;itilul din in de cea 'ai 8unacalitate(

@e cele 'ai 'ulte ori acest ;el de g7icit cste $ractical de ;ete inA.unul Anului )ou sau ' A.unul sar8atorii S;antului Andrei Ast;el

de g7icit era ;oarte ras$andit in Ro'ania si in $artea de sud aRusiei( 5etele g7iceau seara tar%iu, du$a ce se i'8aiau, se$ie$lanau si se $riraeneau( Lu'anarea era con;ectionatS in tain decea care dorea s+si g7iceascS( )u se intre8uintau s;esnice de'etal, ci un su$ort ne;olosit din le'n de nuc sau 'esteacSn(

G8icitul at a.utorul;u'ului

Aceasta ;or'a6 de g7icit existi inc+ din &ec7i'e( Cel cetre8uia si g7iceascii tinea $ost, a$oi se s$Sla si se i'8rSca in7aine curate de sar8Stoare( A$oi se ase%a in ;ata altarului $e care$unea 'irodenii si le a$rindea cu a.utorul unui a'nar(

@acS ;u'ul re%ultat era de culoare al8astri, aceasta inse'na8unastare, daca era negru si dens se'ni;ica tristete( @ac+ ;u'ul eraal8icios, se'ni;ica o sur$ri%il( @ad ;u'ul se in&ol8ura, inse'na8ucurie, iar daca su&i.a era sutire inse'na o 'talnire $lScu;S(

@aca ;u'ul se asterne, aceasta Tnsea'nS o &este trista sau o8oaia a$ro$iata( Cel 'ai ;a&ora8il se'n este considerat ;u'ul ininele, iar cind aceste inele sunt 'an, este se'n ca6 eel careg7iceste &a ;ace nunta in curand(

G8icitul cu tt;utorul unei site

Aceasta6 'etoda este ;olosita si asta%i de indieni( nu $rea 'are se aga.a cu o s;oricicS, a$oi sunt c7s$iritele(

G7icitul are loc seara, la a$usul soarelui, du$S ;aLun+ nou( @acS sita sus$endatS de s;oricica $endu$ersoana des$re care se g7iceste este &ino&ata s$regSteste s+ si&Srseasc+ o ;a$tS rea( @ac+ sita se rotestecau%d &a cSlca stra'8, in curand sa&arsind ;a$te rele( @a

ra'ane ne'iscatS, $er

, 7anuita este ne&ino&ata( @ae+ s;oricica se ru$e dintro dacare g7iceste este $andit de o 'are nenorocire ' curand(

G8icitul cu a.utorul ;ocului

Grecii indrSgeau ;oarte 'ult g7icitul cu a.utorul ;ocuaruncau in ;oe rasing trans;or'ata in $ul8ere( @ac+ rase a$rindea i'ediat, era se'n de succes, daca ince$eaintSi sS ;u'ege si a8ia a$oi se a$rindea, era se'n r+u( @rasina ardea cu ;lac+ra uni;or'a si $urJ, inse'na o reusera se'n 8un( 1 ;lacSra inegaia O i rosiaticS era se'n deinsucces( @acS ;lacarile se ridicau ca niste sulite de ;oe, ese'n de &ictorie asu$ra dus'anului( @aca li'8ile de ;erau ;rag'entate si inegale, era se'n c a;acerile nu &'erge $rea 8ine( 5lacara ca o cu$ola $re&estea o &ictori'$ortanta in lu$ta( 1 ;lacara (i'tata era se'n de Tntagra8nica cu ina'icul sau tratati&e ne$iacute cu niste $erso$rea $utin si'$atice( 1 ;lac+ra ser$uitoare inse'na ca ;e'iu8ita te inOala( @aca ;ocul trosnea, te $uteai as(te$ta la oceartS, dac+ Ouiera, $ri'eai o8ser&atii de la o $ersoana i'


33/152

tanta( 1 ;lacara $al$aitoare inse'na &esti i'8ucuratoare, o'ostenire sau un $re'iu(@eci g7icitul cu a.utorul ;ocului era ;olosit in ;oarte 'ulte;eluri si $entru toate ca%urile i&ite in &iata( Acest ;el de g7icit era$ractical de oa'eni de toate &atstele(Cele 'ai ;a&ora8ile 'o'ente erau di'ineata si orele$ran%ului, lunile cele 'ai $otri&ite ianuarie si iunie, iar %ilele

cele 'ai $rielnice 'arti si .oi(

G8icitul in ceara to$ita

Se ia cea 'Mcurata cearS de al8ine si se to$eDte$e;oc sau, eel'ai 8ine, $e car8uni( Ceara to$ita se toa'a intrun &as $lin cu

a$ rece sau cu %a$ada $roas$ata, a;Jiata( Cand ceara sa racit, seasa%a cu gri.a $e o ta&+ sau ;ar;urie si a$oi se exa'inea%a u'8ra $ecare ;igurina de cearii o ;ace $e $eretele &asului in care stS(

Uneori, ;igurile o8tinute din ceara sunt ;oarte interesanteAceasta6 'etoda este ;oarte $o$ularD in Polonia, Bosnia, Muntenegru,ca Oi in U:raina si in Rusia(

Cel 'ai adesea, g7icitul In ceara to$itN se $racticS in A.unulAnului )oo si al altor sar8atori( In acelasi 'od, se ;olosesc lag7icil cositorul si $lu'8ul( 5igurinele o8tinute sunt c7iar 'aiinteresante( Este 'ai 8ine sS se toarne $lu'8ul sau cositorul =o$ii in%l$ada( Pro8le'a este c2 to$itul $lu'8ului sau al cositorului durea%a'ai 'ull, dar re%ultatele 'eritae;ortul(

G8icttul in %atul de cV;ea

Este 'eloda cea 'ai ras$anditS de g7icit, ;olositS intarile de $e glo8, 'ai $utin in Rosia( G7icitul ' %atul deeste cu $redilectie $ractical in Ro'ania, Anglia, Ger'aniadin A;rica etc(

Procedeol nu este ;oarte co'$licat( atul ra'as du$a6 ce saca;eaua se lasS s+ se decante%e ti'$ de 2 ore =cu cat st2 raacu atat 'ai 8ine?( A$oi in &asul cu %at se toa'a un $a7ar cu

se a'esteca si con.inutul se &arsa $e o ;ar;urie curata si 8instearsa( A$a din ;ar;urie se scurge si %atul se i'$rastie $esu$ra;a.a ei( A$oi se Ias ;ar;uria cu %at sa6 se usuce( Prin ;tice$ s+ a$arS di&erse ;iguri cruciulite, linii, ;lori, ;run%e,$ani'ale, ;iguri o'ane etc( Cu a.otorul acestor coniururg7icesle &iitorul sau des;asurarea unor e&eni'ente din $re@acS desenele sunt neclare, se toarnS din nou $uin+ a$a in;ar;urie si se re$eta6 $rocedeul de 'ai sus( Metoda $oate ;i ;oltot li'$ul anului, atat %iua cat si noa$tea, in orice 'o'encele 'ai 'ulte ori, se'nele o8=inute sunt ;oarte 8ine conturadistincte(

Liniile 'ai 'ari sau 'ai 'ici, 'ai sla8 conturate insea'n8unastare, &iata linistita, sti'a celor din .ur( @Aca nu 'a

linii dar sunt ;oarte 8ine re$re%entateacestea insea'na o &iata indestulata, ;ara gri.a %ilei d

@ac+ in 'i.locul ;ar;uriei se &ede o linie 'ai l

&estcste o calatorie( @aca $e aceasta linie se contu

;iguri care ointersectea%S, calStoria n u &a;i $ e de$lin @ac+ linia $re%inta niste $uncte sau ' o&ilite de %at, c

;ace $este 7otare sau la 'are distanN, $rintro %onS 'u

sau la 'are(

@acS $rintre;igurileconturate $e;ar;urie a$ar'ai 'u


34/152

aceasta insea'na$ri'irea in corand a unor su' e de 8ani saua altor&alori(@acii aceste canisunt ;oarte rare, este se'n sigur cSa;acerile

ince$ s+ 'eargS $rost(

Un cere cu $atru $uncte ;oarte &i%i8ile insea'n4 $entru o;e'eie cJ &a naste ' curand, iar $ent' un 8ar8at ;inali%areaunei cau%e la

tri8unal sau a unei a;aceri( @aca un cere inclu%andcele $atru $uncte este

insotit si de o linieser$uiti,co$ilul care se&a naste &a a&ea ' ulta 'inte(@acSlinia ser$uita ;or'e a%a un aldoilea cerein .urul celui dintai, este

se'n sigur ci acest co$il &aa&ea un talent deose8it 'trun do'eniuoarecare(

@acS a$are o coroniDa, aceasta insea'na ca o $ersoana de &a%aeste8ine &o ito are;a.a deeel careg7iceste(Patra=elele sau ro'8urile egale

insea'nS succes la ;e'ei( @ac+acesteasunt Stra'8e,cine&a $one sau

&a $une $iedici in iu8ire(Un triung7i su8 ;or'a unoiirag de 'Srgele arata ca &a,;iatins

sco$ul or'arit, dar nu $rea corand(

@aca $e ;ar;urie a$are o coroana cu o cruce, insea'natnoarteacui&a a$ro$iat, iar un cere cu cruce insea'na o casatorie,

LAiiia iii Duiaiitii

1 cruce cu 8ra=e egale se'ni;icS o 'oarte linistM si iiide$Srtatain ti'$( Patru sau 'ai 'ulte cruciulite insea'nS 8oaia i sau o 'areneaorocire( Trei cruciulite insea'na succes in

acti&itate si in societate( iar dou+ cruciulite inde$linireadorintelor(

Cu cSt a$ar 'ai 'ulte $iStrate, cu atat &or ;i 'ai 'ulte insuccese, ne$l+ceri, ccrturi, 8ar;e etc(

@aca a$ar contururi o&ale, in nu'ar ct 'ai 'are, insea'nSsucces de$lin in actiunile &iitoare(

Un triung7i insea'na o ;unctie a&anta.oasa si onoiar 'ai 'ulte triung7iuri ;oarte a$ro$iatc unele de sunt un se'n sigur de 8ogSlie( @e o8icei, triung7se'ni;icS totdeauna ce&a 8un, dar un triung7i ;oarte ainsea'na ceartacu ne&asta sau cu cine&a ;oarte a$ro$iat(

@aca un dre$tung7i esle incon.urat de crucinsea'na tradare din $artea $ersoanei cu care se g7@aca dre$tung7iul este taiat de o linie, tradarea de.ucatS la li'$( @acS intrun dre$tung7i se arata un insea'nii o 8un &iat+ con.ugaia(

Cand se desenea%a clar conturul unei clSdiri, iar aceasta un cere, insea'na cu'$trarea sau construicurand a unei case sau $oate ;i se'n de 'ostenire a unei

@ac+ in a$ro$ierea acestei case se o8ser&S litera 1, casa se a;lS la oras( @aca $e langS ea se %areste counei $lante sau a unei =lori, accasta insea'na c+ res$ecti&se a;


35/152

este luncuiata, este o telegra'a, daca este ;oarte ingustA,$re&esteste ce&a ne$


36/152

;iecare dintre acestea(A1UM si &ariantele sale si'$li;icate 1, 1M, UM, AM,

A1, 1UM, AUM $roduc &i8ratii ale s$atiului, datorit;i carorasunt drenate canalele de legaturS ale 1'ului cu lu'ea 5ocuiui,asl;el incSt 1'ul s+ $oalS ;i $regStit $entru a $erce$c 5ocul(Cand canalele au ;ost drenate, cu&antul A1UM slu.este dre$ta$el cStre lu'ea 5ocuiui(

Unii og7ini reco'anda s+ se $ronun;e 'ai intai nu'ele 1,a$oi 1M, drenanduse ast;el canalele de legatuni, Cand ele au ;ostdrenate, se reco'andi ;olosirea nu'elui co'$l$et A1UM(

Pronunarea in continuare a nu'elui A1UM $oate su8stituiconte'$larea se'nelor lu'ii 5ocuiui(

)u'ele UR c7ea'S din s$a=iu radia.ia straturilor inalte ale5ocuiui( La $ronuntarea acestui nurae, s$atiul incon.urStor ince$e s+lu'ine%e, straiucind in s$ectrul culorilor 5ocuiui(

Scolile S7aolin ne in&ata sS colecta' din s$atiu 5ocul acesta,adunSndu in coccis sau, $ur si si'$lu, siS culege' su8 ;or'aenergiei CI, care circu> ;arS intreru$ere $rin organis' si $rinCos'os(

AG)I c7ea'S 5ocul Su$erior =Su$re'? al S$iritului, cSciA8solutul 'susi este AG)I U)I/ERSAL intruna din i$osta%elesale(

MICAEL, A))AEL, 1URIIL sunt ingerii intruc7i$ati $rin5oe( Ca ;or'e, acestia se 'ani;ests in li'itele aceluiasiAG)I U)I/ERSAL( MICAEL =,,Cel ase'enea @o'nului6? ..ocroteste $e crestini si $e 'usul'ani, A))AEL =,,Au%i'i@oa'ne6? ii ocroteste $e cei ce $racticS Magia Al8a, iar 1URIILeste ocrolitonil crestinilor ortodocsi $ra&osla&nici(

RAM $roduce re;luxul energiei 5ocului de la eel ce ;l

$ronuntS s$re eel ce asculta si s$re intreaga natureaccea, $enlru a nu se 'icsora intensitatea 5ocului $ro$$ronun.a A1U) =c7e'area 5ocului?, A1UM, ARAM =redarea 5ocului c7e'at ca6tre toate cele din .din nou, A1UM, A1UM, A1UMRAM(

Exists si alte ;or'e 1M RAM, 1M AG)I A1UM UR RAM, ;olosite in di&erse curente si credinte

Incanla;ia si rugaciunea uni&ersalD a 8udd7istAUM MA)I PA@ME UUM ii c7ea'a, de ase'$e AG)I U)I/ERSAL(

Po$oarele nordice ale Eurasiei intre8uintea%a6 ur'atoa;or'ula6 de c7e'are a 5ocului ,;lacSiJ, ar%i raai tare, ;laeu cu tine sunle' una, MA)I, PA@ME, UUM# 5lacaconto$estete cu res$iratia 'ea, a.uta'a, 5lacarS, MAPA@ME, UUM# @u'a, 5lacaia, $e calea ta, MA)I,PA@ME, UUM(6 Exists si un alt $rocedeu $o$ular( Iti'$ul %ilei, $ri&ind lu'ina Soarelui, sau i7tro 8isericaconte'$lSnd ;lacara uoei iu'anari, se re$ela6 ,,S$irit al5ocului, tu si cu 'ine sunte' una, $a6lrunde in ;rinla 'ea

so6 ;ii eu, a.uta'a( AMI), AUM(6Exista6 inc+ o ;or'u? din &ec7ea Magie al82

$uterea lui E)S15 =In;inituI?, Lu'e a 5ocului, de%&;;lA1UM6 =&arianta sla&S?# ,,1M, E)S15 MAGISTER/E)I TE AGUI6 =&arianta latina?(

Crestinii $ra&osla&nici au ur'atoarea rugaciunePreas;anta Maria< Puri;icSne $rin ;ocul ini'ii tale iu8A'in


37/152

;or'ulele enu'erate deter'inS un a;lux al tuturor ncctrelor sini&elurilor 5ocului ' s$aliu si in ;iinta 1'ului(

2( 51CUL S1ARELUI

Cea 'ai $uternica 'ani;estare a lui Agni Uni&ersal esteSoarele( El este o ;iinta &ie( In Soare este Tntru$at Ar7ang7elul

Metatron( In alte doctrine si religii el $oartS alte nu'e Mit7ra,Mitrandir(

Pe 8a%a energiilor Metatronului sunt constituite toate lu'ile(Energia 5ocului $oate ;i culeasS din s$a;iu si c7e'ata $rin di;erite;or'ule, dar $oate ;i atrasS si de la Soare(

Exerci;ittl =Rod.a 9oga?@isdedi'ineatS ne ase%S' cu ;ata s$re Soare si intinde'

s$re el 'ainile cu $al'ele in sus( )e i'agina' c+ Soarele arde in$al'ele noastre( A$oi intoarce' $al'ele s$re noi Fi le a$ro$ie',a$oi le co8ora' usor dea lungul cor$ului(

Exercitiul 2 =Magia At8d?)e ae%a' in $icioare, cu 'ainile intinse Oi cu $al'ele orientate

' sus =stS' in ;or'a literei T?( )e i'agiru' c+ energia se ridicdin cele douS $al'e si se incruciseaD deasu$ra ca$ului nostru()e i'aginS' c+ Soarele se a;


38/152

+(4( Cu' sa inlatura' ;ocul in;ectat =i'$ur?

k

5ocul $oate ;i $ur si i'$ur, in;ectat( Radia;ia solarS si ceacos'icii sunt naturale, sunt $ure( Cristos e'itea in $er'anentSenergie in s$ectrul radioacti&, la ;el si Budd7a( 1 ast;el de energiecu' este radiatia $oate exista ' organis'ul oa'enilor si $oate ;i;olosit+ $er'anent(

@ar exista si energie denaturata, i'$ura, i'$regnate cu r+u,care tre8uie inlSturata( Cu' s+ curSta' terenul de radia;ia

Sa $ri&i' ;ig( -( Pentru a o reali%a sunt necesari cinci%eci si sa$tede oa'eni( in centrul cercului trasat $e .os se asa%a o $ira'idade $lu'8 cu TnSlti'ea de +! '', turnata s$ecial in acest sco$(1$ts$re%ece $ersoane ;or'ea%S un cere, stand in $icioare, uraarlanga u'ar, cu ;a s$re centrul cercului( Ceilalti ;or'ea%i untriung7i circu'scris cercului, oriental cu &ar;ul s$re est( 5iecarelatura a triung7Mui este ;or'ats din cate treis$re%ece oa'eni(A$oi, to.i $artici$an=ii tre8uie sSsi i'agine%e cu' toate ra%eledaunStoare se ridicS si dis$ar $entru totdeauna to s$atiu, intruninter&al de 2 sau ++ de 'inute(

+(( Cu' sa a'$li;ica' 8inele, actionand cu a.utorul 5ocului aso'nului i &iselor

Ador'ind, ne i'agina' o ;lac+r incandescenta, ;lacarilor dintro 8iserica, Soarele r+s+rind( Atunci se &a reali%aco'unicarea cu Agni $e ti'$ul so'nului =in &is?(

+(-( Cu' sa intari' creierul cu a.utorul 5ocului

Rad.a 9oga ne reco'anda sa6 $ri&i' ;lacara unei lu'=$entru i7ce$ut, ;n li'$ul %ilei? si s+ 'cerca' sa o re$rodd.n 'e'orie, $Sna cSnd 'e'oria si realitatea idenlice( Re%ultate se irn8unataYteste &ederea, se in'e'oria si &ointa, se drenea%a6 canalele Agni si se cuMaretia 5ocului, se ;ace legatura cu i'aginile su8constiedes$re lu'ea 5ocului(

Toata aceasta 'etoda $oate ;i co'$letata $rin ;or'$re%entale la su8ca$itolul =,,Cu&intele ;oculuip

4( EhERCIT II

/S $ro$une' trei $rocedee $rin care $ute' stS$anidin S$atiu, dar tre8uie s a&erti%a' cS aceasta acli&itat$osi8iia nu'ai su8 egida uneia sau alleia dintre disci$lircco'anda ca aceasta acti&itate sa6 ;ie desSsurata6 indidoar de catre $racticantii siste'elor S7aolin, Psi7oenergai Magiei Al8e, dar nu'ai du$a trei luni de antrenaintense de ca$lare si ;olosire aenergiei(

Aceste excrcitii au ;oarte 'ulte nuante, cunoscute ds$ecialist


39/152

4(( 5ulgerul

aFe%a=i cu $al'ele orientate In sus( Coloana estedrea$tS( In coccis se concentrea%a energia UR sau CI, su8 ;or'aunui $unct de ;oe( Ex$irS'( @u$+ ex$iratie, ;n $la'ani a$are o;ortS instincti&a care cere sN ins$irS'( Printrun e;ort de &ointatri'itera aceas= ;orta6 in coccis dea lungul coloanei in sus( Cand

D; rta a.unge in 'i.locul ca$ului ins$ira'( Re$eta' exercitiul de k or.$e %i( @u$a un an &o' reali%a o energeticD ;oarte inalti &o' dor'i'ai $utin, 'ainile &or a&ea un $otential energetic ;oarte 'are=S7aolin?(

4(2( Polirul Graal

StS' ae%aD cu coloana drea$ta si 'ainile des;Scute( In ;ata$ie$tului &ede' sus$endat un $otir al8astru =asocial si legat inc7i$ 'agic cu $otirul de ;oe al ini'ii din organis'ul u'an?( @inCos'os cade energia 5ocului, daruita de acesta su8 ;or'a a trei

$icaturi de sange rosu( Pri'ind aceste $icaturi de sange, $otirulince$e s+ $luteascS $rin s$ariu in sensul acelor de ceaso'ic,i'8i8anduse de tarie si de ;orta a %8orului din s$a=iul incon.urator =;ie direct, ;ie su8 ;or'a unor entitati $si7ologice?(

A$oi, $otirul ra'Sne sus$endat din nou in ;aa $ie$tuluinostru( @ar in $otir nu 'ai sunt cele trei $icaturi de sange, ci o$ul8ere al8a, straiucitoare( Aceasta ia ;oe de la lu'anarile 8isericesti si arde trans;or'Jiduse in 'iliarde de scSntei, din carera'ane una singurii, cea 'ai straiucitoare(

Ase%a' 'Ona drea$ta la ni&elul ini'ii, cu $al'a $e $arteadrea$ta a $ie$tului( Scanteia se i'$arte In trei co'$onente( Pri'a

dintre ele ince$e s+ ardS la noi in ini'a, a doua In Ag;runte?, iar a treia in $al'a 'ainii dre$te(

Toate cele trei scantei nou a$arute ;or'ea%a triuMagiei Al8e, care arde cu strSlucirea 'axi'a in toate ti'$

4(+( 5loarea de 5oe

In coccis se a$rinde o scanteie de ;oe( Ea se ridicoloana $ana la centru =a treia &erte8ra?, unde arde su8

unei s;ere de 'ari'ea unei &isine(Men.inanduFi li.a de ;oe, scJnteia urcS 'ai d

a.unee In centrul ini'ii, a$oi urea6 in continuare $anatreilea centru =Agni?, unde se desc7ide su8 ;or'a $otinilu;lori(

in acest $otir, 5ocul ince$e sS &inS din Cos'os( Ma5ocul intra in $ri'ul centru( @in acesta se ;or'ea%a6radacinile 5ocuui care se ra'i;icS $anS la tal$i( A$oiu'$le cu ;oe 'tregul organis'( @u$a6 aceea, cu$rinde&olu'e lot 'ai 'ari, u'$le succesi& ca'era, casa, cartiorasul( Eli'ina' 5ocul din organis'ul noslru( Pulsatia5ocului i7cetea%+( ar din $otiru ;lorii $orneste o axa6 d

;n sus( Prin ea este si'lilS Pacea /esnicii a 5ocului, se$roduce co'unicarea energeticD cu Agni Uni&ersal=acti&ilatea, 'unca?(

Ac.iona'( @eci sunte' ;n legSlura6 cu energiile 5ocului( A$oi alrage' o $arte din ;irul de ;oe de la cDtre $ri'ul centru( 1 $arte a ;iruliii dintre centrele sal doilea centru, iar a ;irului dintre centrele 2 si + treilea centra( Ast;el, in $ri'ul centru se rctrag rMDcinal doilea ;run%ele, iar in al treilea, $etalele Rorii de 5oe(

Pri'a s;er+ dc ;oe =in;crioara. o cedd', cu 'ul;u'irina$oindo s$a;iului din ;a.a noastrS( Ina$oie' a$oi si


40/152

doua s;ciJ dre$t ;nainte, iar $e cea dea treia o tri'ite' &ertical insus( Toate aceste exerci;ii $er'it slDi$anirea 5oc7at =5oc7ate'? iesirea in s$atiu $entru co'unicarea cu Lu'ea 5ocului Fi 'ateria$ri'arS =LucidicS?( In ti'$ul exercitiilor, 5oc7ate' se $oate'ani;ests a$arand in $u$ile su8 ;or'a unor scSntei care .oacS(

s( C1)CLU

Materia Lucidic+ $urtStoare de Lu'n+ re$re%inta o cale$entru S$irit si n conduce cu usurintD ca6tre s;erele inalte( Eaexista in Cos'os =ni&elul aslral'eiital? si nu $2trunde $e Pa'ant(

Men.inanduFi li.a de ;oe, scJnteia urcS 'ai de$arte, a.unee Incentrul ini'ii, a$oi urea6 in continuare $ana6 la a treilea centru=Agni?, unde se desc7ide su8 ;or'a $otinilu. unei ;lori(

in acest $otir, 5ocul ince$e sS &inS din Cos'os( Mai 'tli5ocul intra in $ri'ul centru( @in acesta se ;or'ea%a6 radacinile5ocuui care se ra'i;icS $anS la tal$i( A$oi, se u'$le cu ;oe'tregul organis'( @u$a6 aceea, cu$rinde &olu'e lot 'ai 'ari,

u'$le succesi& ca'era, casa, cartierul, orasul( Eli'ina' 5ocul dinorganis'ul noslru( Pulsatia 5ocului i7cetea%+( ar din $otiru ;lorii$orneste o axa6 de ;oe ;n sus( Prin ea este si'lilS Pacea /esniciia 5ocului, se $roduce co'unicarea energeticD cu Agni Uni&ersal=acti&ilatea, 'unca?(

Ac.iona'( @eci sunte' ;n legSlura6 cu energiile Lu'ii5ocului( A$oi alrage' o $arte din ;irul de ;oe de la coccis cDtre$ri'ul centru( 1 $arte a ;iruliii dintre centrele si 2, in al doileacentru, iar a ;irului dintre centrele 2 si + ' al treilea centra(Ast;el, in $ri'ul centru se rctrag rMDcinie, in al doilea ;run%ele, iarin al treilea, $etalele Rorii de 5oe(

Pri'a s;er+ dc ;oe =in;crioara. o cedd', cu 'ul;u'irina$oindo s$a;iului din ;a.a noastrS( Ina$oie' a$oi si doua s;ciJ dre$t ;nainte, iar $e cea dea treia o tri'ite'&ertical in sus( Toate aceste exerci;ii $er'it slDi$anirea 5o=5oc7ate'? iesirea in s$atiu $entru co'unicarea cu Lu5ocului Fi 'ateria $ri'arS =LucidicS?( In ti'$ul exerci5oc7ate' se $oate 'ani;ests a$arand in $u$ile su8 ;or'unor scSntei care .oacS(

se reali%ea%S contactul cu aceasta 'aterie, 1'Sc7iin8 si e&oluea%S incredi8il de re$ede, de&enind ocos'icD( Materia Lucidici a a$arut din 'ateria $rre&arsata in Cos'os la ni&elul &ital'etaeteric(

5oc7at sau 5oc7ate' re$re%inta granulatia '$ri'are, ;ncarcata cu energii su$erioare( Ea $oate ;i co8orPa'Snt si sesi%at de &%( Cu a.utorul 5oc7ate'uin;a$tuiesc toate 'inunile religioase, tainele Magiei A

;or=ele Agni9oga(A&e' s$eranta c+ aceste exercitii &or ;i de a.utor $ri'S eta$a la cunoasterea ratiunilor su$erioaa$ro$ierea e$ocii 5ocului =de exe'$lu, anul 200?(

@u$a exercitiile si rug+ciunile adresate 5ocului, i'ags;erele Agni care se extind tot 'ai 'ult $e PS'Snt Oi i$ute' lic7ida cala'itatite si starea ne$rielnicS a ti'S;erele de ;oe, cercurile nascute din Scanteie au ;orta lui Asi distrug raul(5olositi Scanteile si 5ocul in nu'ele 8inelui


41/152


42/152

du$S deciderea acesteia, Magia era considerate su$erstitioasS(Tini$ de &eacuri, Magia a te%auri%at cele 'ai si'$le $rocedee

$rin care se $oate actiona in 'od intens asu$ra Uni&ersului cua.utorul energiilor, &i8ratiilor, undelor acustice si ;or'elorgeo'etrice =$ira'ida?, $recu' si in;or'atii des$re o8iectelecare a'$li;ied 8ioca'$ul, ;or=a gandului si &oin.a( Ea a adunatretete de di;erite leacuri si 'etode de &indecare cu a.utorul$lantelor si a $si7otera$iei( @in Magie sa nSscut 'edicina,

alc7i'ia si celelalte 'ari stiinte( Consider c a sosit 'o'entul s+i ;ie redat Magiei 8unul siu renu'e( Magia tre8uie sS slu.eascS8inelui, $ros$eritStii oa'enilor si statelor, ;ortelor e&olutieiCos'osului(

Anu'ite ritualuri ale Magiei Al8e le &eti gSsi in continuarealucrarii# ele &or ;i ;olositoare oricui in &iata de %i cu %i la alinareadurerii, a starilor ne$ASTLAPIASTERTUMMA)T1(

@u$a o alta traditie, ;or'ula ar ;i CA)@RBRAMBACA)@RA CAI@RAM BE)@RAM(

In $rirrtul ca%, ;or'ula este din tradi;ia cusincretice sa'anoIa'aiste, iar in eel de al doilea din Ma

2. ATE)UAREA RAULUI PE)TRU U) TIMP

Maruntele entitSli rele sunt aliuigate $entru un inde sa$te 'inute =eel 'ult? cu ur'atoarea 'antra >11UM( Prin $ronuntarea de 'ai 'ulte ori a acestei$osi8ila ani7ilarea rJilui din inca$erea res$ecti&a(

di&erse in;or'a=ii istorice, $ute' s+ 'SIta' la rug+ciune $entru ele =$entru sal&area lor? sau $ute'a.utS' indicandule Calea s$re Lu'inS( Iat+ cu' c7e'ate acestea 1 oglindS rotunda se trece $ri

8ioenergetica( Pe su$ra;ata ei se 'arc7ea%a6 trei $uncaceeasi a$a?, ast;el 'eat s+ ;or'e%e un triung7i cu &Ssus( In .urul oglin%ii si a celui care c7ea'ii du7urtrasea%+ un cere du8lu =doua cercuri concentrice? cus;intitS( In cele $atru colturi ale inca$erii se a$rind$atru lu'anari( tntregul ritual tre8uie s se $etreac+ noa$te cu Lunil $lin+( @u$a 'ie%ul no$#ii 'isca' oast;el incat si o8Dine' i'aginea re;lectata a Luinteriorul triung7iului ;or'at $e oglindS( Pri&inoglinda, eel care c7ea'S du7ul s$une

@in $adureantunecata


43/152

Fi din 'laFtin+ iesitCu tantari Fi ;u' negrit1, tu, @u7((( =nu'ele du7ului?IeFit deacolo

Acu', ai( ai &enitALI )AMA deter'inSdistrugerea rSului din .urul 8ioca'$ului si din

interiorul 1'ului(@ac+ aceastS ;or'ula se citeste de trei%eci

si trei de ori deasu$ra unui $a7ar cu a$ si a$oi8e' aceastS a$, organis'ul u'an este ;oarte$ute'ic cura.at de di&ersele re%iduuri( In acest ca%$ute' a&ea reactii ;oarte $ute'ice, &iolente &o',Msoane, enterocolitS, desc7iderea drenareacanalelor din ;icat si 8ilS, in care se de$unre%iduurile( Aceasta drenare durea%+ dou+s$re%ece

ore( Procedeul acesta nu este reco'andat$ersoanelor 8olna&e, 'ai ales celor care au a&ut

un in;arct sau un accident &ascular(1M =SRI? )AMA SI/AIA c7ea'

;ortele Magiei Al8e, ;ortele al8e care re$re%intaMania @o'nului si distrug raul din interiorul celuicare $ronunta ;or'ula(

1M SRI GURU )AMASTE 1M ;ace $osi8ilun a$art de ;orte dins$re Guru, care este si'ultanBoddisat&a, Cos'osul, Suconstientul sau@u'ne%eu( Este necesarS 'ultS $rudenD,

deoarece are o ;or.a ;oarte 'are(1M SRI AG)I )AMA SRI RAM @AIARAM @AIA @AIA RAM 1M SRI GURIAAG)I @AIA RAM c7ea'a i'ensele $uteri ale5ocului(

)ARIA GIARMIAT1S BU@@ATARIRUPA c7ea'a $uterile lui Budd7a(

1M )AMA )ATARA @AIA 1MA)AI@TAIA )AGARA@IA )AMA# 1M SRIGA)ETAIA )AMA# 1M SRI MAAG1)1PATIE )AMA c7ea'S $uterile luiBoddisat&a(

Cu 'antra 1M SRI este c7e'ata $uterea luiEnso; insusi# 'antrele 1M ILLA sau 1M ALLA,ALLA sau ILLA se adresea% s$iritelor Galaxiei.i deter'ina un a;lux de energie catre ini'a si&indecarea di;eritelor cardio$atii(

@ac este necesar sa ;ace' a$el la i'ensele;or=e din s$a.iul incon.uritor, se reco'andS s+ se$ronunte 'antra ti'$ de trei 'inute cu &oce tare,a$oi ti'$ de trei 'inute in gand si s2 se re$eteaceastS 'treagi $rocedura ti'$ de 'ini'u'trei%eci si trei de 'inute(

1M BU@@A AMTTABA BU@@AAMITAIUSA este o ;or'ula care atrage $uterile


58/152

lui Budd7a, o rugaciune c+tre Budd7a(Ca antrena'ent al &ocii =glasului? 'agice se

reco'and ARE >RIS)A, ARE >RIS)A#>RIS)A, >RIS)A, ARE, ARE# ARERAMA, ARE RAMA# RAMA, RAMA, ARE,ARE(

4( PRE/E)IREA U)EI CALAT1RII)EREUSITE

Inainte de a $orni la dru', ne i'agina' dedi'incat un se'n al8astru $e ;ond a%uriu =;ig(2?( @acS $orni' intro calatorie de 'ai 'ulte%ile, ne &o' i'agina se'nul ti'$ de cate&a'inute in ;iecare di'ineata, $e toata duratacSiatoriei(

5ig( 2

( /I)@ECAREA P1SE@ATTL1R

@acii ce< $osedat se a;ia langii noi, nei'aginS' c+ sunte' in&i%i8ili si c doar oc7iinostri $ot &edea in s$atiul li8er( )ici o actiune acelui $osedat nu tre8uie sS ne scoata din ;ire, tnacest ;el atrage' asu$ra 8olna&ului ;or=ele al8esu$erioare alaturi de ;orta $ro$riului nostru su;let(Bolna&ul &a ince$e s strige, FJ rScneasca, s2in.ure a$oi il $ot a$uca si con&ulsiile( Card acesteasau ter'inal, cri%a a incetat si 8olna&ul nu 'ai este

$osedat, a ;osteli8erat(

In ur'a acestui trata'ent, $acientul $oate$re%enta goluri de 'e'orie( Metoda senu'este ,,'arturie ne$Srtinitoare6 si cu a.utorulei $oate ;i 'iaturata at'os;era ne$rielnicS dintrun colecti&, $ot ;i iniaturate sursele raului si alene'ultu'irii si iritarii celor din .ur(

-( I)LATURAREA I)5ECTARII RA@I1ACTI/E@I) TERE)

Pentru aceastS o$eratic sunt necesare ur'atoarelek cinci%eci si sa$te de $ersoane ca$a8ile de

'editaUe Fi concentrare#k o $ira'idS de $lu'8 cu inalti'ea de 3

'' =din alte surse +! ''?(La 'ie%ul %ilei, cele cinci%eci si sa$te de

$ersoane ;o'iea%a ur'atorul se'n 'agic =&e%i ;ig(-, $ag( +? o$ts$re%ece dintre ei se asa%+ Tn cere,stand u'Sr la u'ar =in $icioare?, cu ;ata s$recentrul cercului( In $unctul din centrul cercului seasa%N $e $a'ant $ira'ida de $lu'8, orientalsdu$a $unctele cardinale( Ceilal;i $artici$anti seasa%+ du$a laturile unui triung7i, cSte treis$re%ece$ersoane $e ;iecare laturS, cu s$atele s$re cere(


59/152


60/152

Al cincilea $rocedeu de &indecare $re&ede ca 8olna&ul s+ 8ea In ;iecare di'ineata6 a$a dintrun $a7ar $e care a'tinut toatS noa$tea la ca$ul $atului nostru, incarcandu cu energie(

Bolna&ului i se $oate trans'ite energie $rin e;ectuarea de $ase in $artea de .os a cor$ului, 'ana drea$ta6 se 'isc3contrar acelor de ceasornic, iar in $artea su$erioara6, deasu$ra ca$ului 8olna&ului , 'ana stSnga6 se de$lasea%a6 contraracelor de ceasornic (

Un alt $rocedeu const+ in introducerea intro retorts a $lantelor %odiacale ale 8olna&ului(

3 CREAREA CA)ALULUI @E LEGATURA

@acS dori' s+ c7e'S' un du7, dar nu &re' sS ne de$lasS' cStre acesta in astral, $ute' crea un canal de legaturacudu7ul( Pentru aceasta, ne culcS' in $at, $e s$ate, cu ca$ul s$re nord sau rasiirit( Inc7ide' oc7ii si $ronuntS' In gand Eusunt Puterea $Sna6 cand si'ti' &i8ratii in cor$( A$oi re$etil' in gSnd de 'ai 'ulte on ;ra%a Eu sunt cJ'$ul PSIABS1LUT, $an cand ;n ;ata oc7ilor ne a$are cerul instelat( Pe cerul acesta $lin de stele a$are, $lutind, un se'n al8 este Ba%a sau se'nul 'agic $ro$riu s$iritului nostru(

!( MET1@A @E IESIRE I) ASTRAL

!(( Scoala c7ine%aGasi' doua s;ere =8ile? de ;onta( Ase%a' alaruri de noi un $rieten care ince$e sa i%8eascS cele doua6 s;ere una de alta, la;iecare trei, cinci, sa$te, nou2, uns$re%ece secunde( ;nc7ide' oc7ii, alungS' din 'inte orice gand si ne i'aginS' cSsunte' 8u8uitul $rodus de aceste s;ere( Cand acest %go'ot se &a

intensi;ica atat de 'ult incat &a $area ca un ;el de tunet, un tunet i'ens care u'$le 'tregul Uni&ers, ne a;la' in astral(

!(2, Procedeul general

)e culca' $e s$ate, cu ca$ul s$re rasarit sau nord si inc7ide' oc7ii( Mainilc si $icioarele sunt des;2cute( Ins$irand

aerul, ne i'aginS' c ;luxul de energie $atrunde $rin calcaiul stang si circula $e $artea stanga a cor$ului $atrun%and in


61/152

lotus co8orand $e $artea drea$ta a cor$ului si $arasind cor$ul $rin

cSlcaiul dre$t, se i'$rSstie in s$atiu( @u$a un li'$, si'ti' o greutate in cor$, a$oi su;letul de&ine usor( /ede' cu'ne legiina' $e &alurile oceanului( @easu$ra oceanului &ede' cerul al8astru sau instelat( I'ediat ce a' &%ul ce'l,sunte' in astral(

@ac2 $e cerul &i%ut in astral a$are se'nul Magiei Al8e, su8 ;or'a unui triung7i al8, otine' o ;orF gigantica, ce$oate urai si 'un;ii din loc(

!+( Procedeul $ericulos

Acest $rocedeu este reco'andat nu'ai in ca%urile de extre'a urgentS si, c7iar si atunci, de eel 'ult doui ori in decursul&ie.ii( Res$irS' accelerat si $ro;und $anS ni se TntunecS &ederea( Atunci, du$+ ce a' ex$irat, o$ri' res$iratia(A$asa' =sau ruga' $e cine&a si a$ese? cu $utere $e $lexul solar sau $lexul ini'ii( Bataile ini'ii se o$resc( @acS nureince$e sN 8atS in trei 'inute, este necesarS o inter&entie urgenta cu 'asa.ul ini'ii si res$iraDie arti;icialD(

!(4( Procedeul at7a 9oga

)e u'$le' $ie$tul cu aer( St+' in $icioare, cu genunc7ii usor ;lexati( Inc7ide' oc7ii( )e i'agina' cS de la ceaS

cStre ;runte se de$lasea%g un ;lux de energie( Si'ultan, un alt ;lux de energie se de$lasea%i de la u'iSnil dre$t in .os(Cand ;luxurile de energie se si't distinct, ince$e' s res$ira' $ro;und si accelerat, ;ar+ a sc+$a de su8 control cele douJ;luxuri de energie( @e indatS ce in ;ata oc7ilor ne a$ar culori ale curcu8eului, de o straiucire ireaia, sunte' in astral(

20( S5I)TIREA CRETEI

Adesea e neccsar s+ desena' di&erse se'ne si ;iguri 'agice( Pentru ca acestea s+ ai8a $utere, tre8uie sa ;ie ;2cute cucreta s;intita( Creta se &a stro$i cu a$a de i%&or, a$oi se ia in 'ana drea$ta, se ridica deasu$ra ca$uui si se $ronuntS detrei ori

1, Addonai, Sa&ao;, Ic7o&aARMICE

Bolna&ul este ase%at in $at, cu ca$ul s$re rsrit( Patul este tras de la $erete de la ca$ si $eretese asa%a6 un scaun, $e care se $une un &as cu a$a6 de i%&or( @u$ sa$te %ile, a$a din &as se &arsa6 $e$a'ant, iar &asul aco$erit cu o $an%iS este ascuns $entru alte sa$te %ile 'trun loc intunccos(@u$a6 ter'inarea o$eratiilor de &indccare, $atul se asa%N din nou la locul lui, iar &asul ;olosit sean'c la gunoi(

)u tre8uie s uitS' ca, dac o'ul este 8olna&, 8oala este extrasD din cor$ul su sia8sor8ita6 de a$S( @ac2 insl o'ul este sanatos si dre$tcredincios, a$a a;lata la ca$Stul $atului seincarcS cu energie 8ene;ici si ca$ita $ro$rietSU &indecStoare(

++(CURATAREAGA)@URIL1RPRI)MAGIAGESTURIL1R

Rasuci' 'ana drea$tS de sa$te on in .urul ca$ului, strSnge' $un'ul, a$oi des;ace' siscutura' $al'a de ceea ce ,,a' strSns6 din .urul ca$ului( In ur'atoarele 0 'inute nu ne &a &eninici un gSnd rSu(

R+suciCURATAREA GA)@URIL1R PRI) MAGIA GESTURIL1R

Rasuci' 'ana drede sa$te ori in .urul ca$strange' $u'nul, a$odes;ace' si scutu$al'a de ceea ce strSns6 din .urul ca$uluur'aToarele 0 'inute n&a &eni nici un gand rau

+4( CURATAREAE)ERGETIC


69/152

+0( @UEUL E)ERGETIC

)e ase%a' in cadS( Cu 'ana drea$t+ desc7ide' deasu$ra ca$ulu. unro8inet i'aginar si $ri&i' cu' se re&arsS de sus in .os un con de ra%e al8al8Sstrui( )e i'agina' cu' tot ce c negru se scurge in $a'ant( ;n acest ti'$

ne si'ti' cu$rinsi de ;risoane, ni se ;ace ,,$ielea de gains6, ne si'ti' Iresarindus(or, du$+ care ne cu;unda' in cada cu ca$ cu tol =sau da' d''ul la dus(? sia$oi iesi' i'ediat din a$+( )e %&Snta' ;arS s2 ne sterge' cu $roso$ul(

Meloda se ;oloseste $entru a sca$a de gandurile rele si $roastadis$o%i.ie( A$a din 8aie =dusul? tre8uie sii ai8F te'$eratura de 324qC,deci 8ine $ri'M de coi$(

+-( PR1TECTIA U)UIC1PIL SUB TREIA)I ;MP1TRI/A RAULUI

Cand co$ilul doar'e il aco$eri' cu ca$ cu tot cu un cearsa; al8, nou(5ace' deasu$ra lui sa$te $ase eli$soidale in sensul acelor de ceasornic cu'Sna drea$tS, $ronuntand ;onnula LAUM ASTERIUM REM sau A1UMALAUM MISTERIUM RA1(

+*( @ESCA)TEC PE)TRU 1PRIREA I)CAIERARIL1R

Se $ronun=+ cu &oce tare, $uternica, ALAUM RAUM 1M(

EGREG1RI

Ratiunea u'an nu $oate $erce$e $er;ect In;initul, din cau%a lunitelor sale(@e aceea, ea creea%S 'odele ale In;initului si intrS ' contact cu acesta $rin'odelul creat( Aceste 'odele sunt create i a$oi, cu ti'$ul, distruse( 5iecarereligie este un egregor, ;iecare ra'urS a stiinDei un egregor(

Au un egregor $ro$riu tarile =egregor rus, engle%, Indian etc(?, orasele =du7uloraDului?, $Sdurile =du7ul $Sdurii?, ca'$iile =du7ul ca'$ului?, casele =s$iritulcasei?( Magia Al8N este un egregor, 8udd7is'ul un egregor, eus este unegregor( Aceasta este de;ini.ia clasicS, teo;anica, a egregorului( in:( Pri'aldiri.ea%S &antul, celalalt $rocesele su8terane( @agott $oatc alunga si $loaia(5or'ula cu care se a$elea%S este, con;or' 'agiei clasice 1M

MAGISTERIUM /E)ITE @AG1TT(


70/152

>in: este un gno' =$itic? care &ietuieste ,,$e intinderile cele de su8$a'Snt6 si este eel ce diriguieste ;or=ele sti7iilor su8$'antene( Sereco'and2 s+ nu ;ie c7e'at, deoarece $uterile sale, $rea $ri'iti&e, il $otni'ici $e o'( @agott a ;ost creat de 'aa, iar >in: de incasi( Pute' a.ungela 'agia &ec7ilor 'aa si la egregorul lor 'agic $rin 'antra ALAUMTIGERIUM LAR1 MITE)A1 A>ATI RET R1MAL

adesea ;olosit $entni a denu'i s$iritul uni&ersal al ani'alelor =egrcgorul$isicilor, al cainilor?, du7urile =s$iritele? sti7iilor i'$ortante si re;lectanleastrale ale o8iectelor 'ateriale( Toale ani'alele au un s$irit uni&ersal in toticainii este intru$at S$iritul Uni&ersal al cainilor, in toate $isicile S$iritulUni&ersal al $isicilor( @e aceea ani'alele unei s$ecii si't conco'itent, $eIntreg Pa'antul, $ericolele existente( @e ase'enea, toate $lantele au un s$irituni&ersal, toate ;irele de grSu au un unic S$irit Uni&ersal al graului, toate

$lantele de 7a'ei un unic S$irit Uni&ersal al 7a'eiului etc(

Reco'anda' s+ nu se ;oloseascS ter'enul ,,egregor6 cu acest sens, cisS se denu'eascS ;iecare s$ecie cu nu'ele sau, $entni a nu ne crea singuri$ro8le'e, in 'od inutil(

ASTRALUL

Multe siste'e antice nu recunosc structure cu cele sa$te realitSti,caracteristica $entni Magia Al8a Su$erioarS, teoso;ie si teo;anie( Acestesiste'e I'$art lu'ea In doar trei ni&eluri lu'ile 'aterialD si 'etaetericS sunt

inclose in lu'ea ;i%ica# /italul si Astralul ;or'ea%S lu'ea su;letului, iarMentalul si ni&elurile su$erioare constituie Lu'ea S$iritului( /ec7ea >a88alasi Magia clasic inclinS s denu'easca6 $rin astral nu lu'ea e'otiilor si

$asiunilor ini'ii, ci un 'treg co'$lex de lu'i, de la 'etaeter la 'ental(/o' exa'ina ni&elurile acestui gigantic Astral $entru a a;la ce ;eno'ene

su$ranaturale $ot ;i o8ser&ate ;n $lanul ;i%ic si cu' se ex$licit acestea,Aici este $re%entatS teoria ;unda'entals a Magiei Al8e( 1rice retetS se

8a%ea%a$e aceasta6 teorie Oi se deduce din ea( Teoria se co'$une din %ece&ar;uri( Aceast3 ci;rl, %ece, se'ni;icS Magia Al8+( Ea are sensul de @u'ne%eu

ca 5ortS, caruia ii suntu$use nou ;or;e =Ar7ang7elii?( Ci;ra %ece si du'ne%eiesculTetragrarn'aton ne a$ar+ de rau si c7earnS Magia Al8a( In continuare este

$re%entat =;ig(4? se'nul Tetragra'raaton care are codi;icate In elMetratron, Mic7ael, Annael si egregorul Magiei Al8e(


71/152

g( 4

ALCIMIAAlc7i'ia, cea 'ai &ec7e dintre stiinte, este ecoul cunoasterii trans;erurilor

nucleare, $ierita In catastro;S( Pri'a carte de alc7i'ie a ;ost scrisS de5alsul @e'ocrit( A$oi au a$+'t cartile 5alsului Platon si 5alsului Pitagora incare, dincolo de 'iscarea coloratS a dragonilor si leilor, se strS&ede tainadu'ne%eirii care se nase Oi 'oare &esnic( Trans;or'area $e care a su;erito @u'ne%eirea =eul? era re$elata acu' la scarS 'icS, acolo unde

se rotesc, $recu' $lanetele, i$osta%e ale 'ateriei si ratiunii( 1'ul a ;ost o8ligats treaca $rin 'oarte si intuneric, ca s renasca iar, $eotru lu'ina( @i&ersele

actiuni asu$ra su8stantei au $utut naste c7iar 'onstri 8iologici( Iar tintaalc7i'iei este $iatra ;ilo%o;aia, su8stanta uni&ersalD care trans;or'Draetalele in aur, &indecS 8olile si a'eliorea%i caracterul o'ului( lata cu'arata reteta c7i'istului ;rancc% ean Ba$tiste, cem care a desci;rat retetelealc7i'istilor ,,Pentru a o8tine elixirul intele$tilor, se ia 'ercur =argint &iu?;ilo%o;al si se cSleste $ana se trans;or'a 'trun leu &erde( A$oi se cSleste raaide$arte, 'ai $uternic, si se trans;or'a intrun leu rosu( Se incSl%este incontinuare, $ana6 la ;ier8ere, dar nu se ;ier8e =


72/152

nici 'edicina, nici c7i'ie 'oderna, dar, cu toate acestea, trata 8oala,s$ri.ininduse $e astro;ogie( Mercurul este 'etalul lui Mercur( El $o'ea dela ,,o$o%itia6 dintre /enus si Mercur si, $rin ur'are, o$o%i=ia 'tre 8oala $e;ond de dragoste si e'anatia e'isarului %eilor ='etalul 'ercur?(

@e'onstrand consisten.a alc7i'iei &o' $re%enta un citat din Bergier =unsa&ant ;rance%? ,,@is$une' de nu'eroase do&e%i care de'onstrea%a c+alc7i'istii erau ca$a8ili s+ $roduci aur si exists c7iar 'edalii 8Stute din

aurul alc7i'istilor( Poate c+ artre8ui s+ se dea 'ai 'ultS atentie celor relatate de alc7i'isti des$re asanu'itele 'etale secundare( Ast;el, unii dintre ei au incercat sa trans;or'e inaur nu cositorul o8isnuit, ci un cositor cu lu'inS &erdeH( @aca $resu$une'c+ acest cositor cu lu'ina &erdeH este taliul, care sea'Sna ;oarte 'ult laas$ect cu cositorul, iar $us $e ;oe dS o lu'ina =;lacara? &erde, &o' detinesecretul aceslei trans;or'ari( Caci este su;icient ca taliul s+ $iarda doar osingurS $articuia al;a $entru a se trans;or'a in aur(Atat des$re alc7i'ie( Las;arsitul ca$itolului &a $re%enta' ta8elele :a88alislice de cores$ondente,care aratS cu' sunt in;luentate insusirile o'ului de catre $lanete, 'etale,

$ietre $retioase,$lante si ani'ale(

MAGIA MI)ERALEL1R

Mineralele, 'etalele, rocile, in calitatea lor de cor$uri 'atedale, care suntantene cos'ice, au o &iata, o nastere si o 'oarte, dis$un de $ro$riet 'agice(Con;or' >a88alei, ele cores$und $lanetelor si se in;luen.ea%a intre cle, asacu' re%ulta din ta8elul (

Pentru a largi ori%ontul cititorului $re%enta', in ta8elul 2, culorile siaro'ele $lanetare(S+ descrie' deci $ro$rietatile $ietrelor $retioase(

@la'antul( Con;erD &irtute, 8ar8Stie, aduce 8iruin=a( @ar el nu $ro'ite$rea 'ari succese celui ce ca$t $e 8ani, iar a;lal in $osesia unui cri'inalsau tal7ar atrage asu$ra acestuia ;ortele 'ale;ice( Sc considers ca dia'antulalungS inten.iile rele, dar nu se $oate o$une lucrarilor dia&olesti( @ia'antulcu a$e =nuante? &er%ui este a$aratonim $redilect al 'aternitaDi(

lalul =$iatra de culoare rosie? a$ara de soarele or8itor al $ustiului(Batranii o ;olosesc in durerile de 'i.loc( )u se reco'andS celor artSgosi(

Sa;irul este o $iatrS de o rarS no8lete( Este $iatra 'isticS a lui u$iter, $iatratinerelor cSlugSriDe( Ea con;erS concentrare si $uritate su;leteasca inti'$ul rugaciunilor, intareste credinta, loialitatea, intele$ciunea, a$SrS de

$er;idie si tea'a, linisteste $atirnile( @orind sl atragD $e 8Sr8atul iu8it,;e'eile ii ddeau $e &re'uri si 8ea din $ocale incSrcate cu $uterilesa;irului( 1 deose8itS $utere are sa;irul stelat, $iatrS cu straluciri in ;or'a destea in sase colturi( Raxele sale argintii si'8oli%ea%S ideea de s$ini, iar inreligie credinta, s$eranta, dragostea(

Ru8inut era a$reciat in 1rient 'ai 'ult decat dia'antul( A&and

$ro$rietatea 'agicS de a Tntoarce su;letele cStre sco$uri 'arete, el $ro'ite


73/152

$ute'icilor lu'ii acesteia &ictorii si ;a$te '+rete( Celor si'$li le aduceiu8ire si ;ericire, iar $rin sc7i'8area culorii a&erti%ea%S des$re $ericole(Ru8inul rosuintens, cu a$e li'$e%i, o;era $rotectie i'$otri&a du7urilorin;erioare si &rD.ilor relc, intareste ini'a, alungS tristeDea si dorul, readuce

$uterea $ierduta(1'ul ru insail trans;or'D intrun de'on ;ioros(iacttttul =%irconiul cristalin? isi $ierde strSluc:ea inaintea ;urtunii,

a$a9S de 'elancolie( Este $urtat de descantatori $entru ai ;eri de du7urile rele(

El are o $utere 'agicS, originile sale ;iind legate de continentul dis$arut alLe'uriei( Aceasta $iatra de culoare rosuinc7is este considerate ins,,talis'anul curte%anelor6 si are ;ai'a $roasta de a i'$iedica a$ari;iasarcinii(

Alexandritul isi sc7i'8a culoarea si 'truc7i$ea%a caracterul 8inar alcirculatiei sanguine a o'ului( Reglea%a 7e'ato$oie%a si ;ortiiica6 &asele desange(

S'araldul con;ers &eselie si 8ucurie( Este $iatra &erde a /enerei, nu'itasi ,,talis'anul lui Isis6, si este res$onsa8ilS de atrac=iile inconstiente aleo'ului( Se considers c acest 'ineral nu a atins incl $uterea 'axi'S si c+e&olutia sa continue( AceastS $iatrS ocroteste 'arinarii si 'a'ele( Ea era;olosita de oracole in g7icitul &iitorului, iar uitucii $urtau $e &re'uri un s'araldla gat( Montat in aur, a$ariS de de'oni si alung inso'niile, ;ar'ecele dedragoste si orice 'oli'e( S'araldul aduce &iatS Iung Oi alungi

ino7ondria( Pe cei nascuti in se$te'8rie ii a$arS de $rietenii 'incinosi si;alsi( @aca s'araldul nu $oate 8irui de;ectele $osesorului sau, el se s$argesisi $ierde $ro$rietStile 'agice(

To$a%ulauriu este denu'il ,,$iatr+ a ilu'inarii6( Este ;olosit ca 'i.loc de

$re&enire si alungare a ne8uniei, inso'niilor si deoc7iului( Celor nascuti innoie'8rie le aduce iu8ire si ;idelitate, cclor nascuti in 'ai ;ante%iede8ordanta si ;urii ne.usti;icate( Talis'anul $re;erat al iu8itorilor de dulciuri(

Peru%eaua =turcoa%ul? arc $ro$rietati exce$tionale( Potoleste &ra.8a siccrturile, ;uria ne.usti;icata( 1a'enilor 8uni la su;let le aduce 8elsug in casii,iar $entru cei r+i de&ine un dus'an nei'$acat( Piatra tanSra6 are o nuanta

al8al8astruie, cea 'aturiS al8astrudesc7is $ana6 la al8astru, iar cea &ec7e nuante al8astre&er%ui( Ea se'nalea%ii $ri'e.dia i'inenta, ira8Dtranind &ii%andcu oc7ii =isi sc7i'8S culoarea? sau $ier%Sndusi strSluctrea inainlea uneinenorociri( @acS este $urtatS de un 8olna& incura8il, ;ar s$erantS, $eru%eaua'oare de;initi&(

e'atitul este inc7is la culoare, cu re;lexe 'etalice, iar du$S sle;uireca$ata6 culoarea sangelui de $oru'8el( Este &estit ca talis'an al

$racticantilor 'agiei negre, al &rS.ilorilor( Cu el se trasea%a cercurile'agice la c7e'arca du7urilor, $recu' si se'nele :a88alistice( e'atitul&indeca a8cesele(

A'a%onitul, $iatra &er%uie cu inclu%iuni, $oate reda oa'enilor as$iratiiletineretii, este $rielnic $ielii si &indeciS slS8iciunile si o8oseala ner&oasi( )u'itsi la8rador, ;orta sa ne este ascunsS, cSci aceastS $iatra este nasculS de

lu'ea 7i$er8oreenilor( A'$li;ied tendinta s$re &i%iuni =&edenii? si s$re


74/152

legSturi cu lu'ea su$ranaturaia(Piatra soarelui =a&enturinul &arietate de cuart?( Scanteierile sale aurii

si'8oli%ea%i 8ucuria, &eselia, sDnStatea s$iritului, li'$c%i'ea'inDii(Piatra unit =adularul sau ;ilinitul?( StrSlucirea sa rece si 'ata $roduce

&isare, uOurina si tandretc( /indeca 8olilc dc rinic7i(

5orta 'agics este data de Luna nouS, cnd ca$SlS o strucire ca de g7eatil,1$alul iradia%a in toate culorile curcu8eului( Au indri%neala s+l $oartedoar cei nSscuti in octo'7rie( @in &ec7i'e se crcde c atrage ini'ile s$re ru,tre%este sus$iciuni rSutacioase, starneste certuri, intuneca 'inlea, da tea'a

de intuneric si s$ai'e de tot ;elul(Pertele au doar in;luente negati&e( In 'lna oa'enilor ra6i, $erlele se

intuneca( Le $utera $urta nu'ai in sirag(Coralul este $rielnic tuturor Oi nu este indicat doar $entru g7icitori(

/indec ner&ii, ulceratiile de tot ;elul, a$arS de deoc7i( Cu a.utorul coraluluise reca$StS 'e'oria =&indeca a'ne%iile?(

Gagatul =.aisul? este ase'Sniitor car8unelui =de ;a$t, o &arietate deantracit?# se sle;uieste usor( Are $uterile lu'ii strS&ec7i( AlinS des$a9tirile sidurerea su;leteasca, d2 uitarea in iu8ire( /indeca guta si con&ulsiile=s$as'ele?(Cuartul.u'itriu este $iatra clar&a%atorilor( Starnes( te ;ante%ia(

Morionul =cristalul sau cuartul negru? este talis'anul necro'an=ilor sis$iritologilor, inlesneste contactul constiin.ei cu lu'i: su$erioare(

A'etistul =cuartul &iolet? ;ereste de alcoolis', il ;ace $e o' 'ai 8un, 'ai'ilos, alungS gSndurile rele, aduce &ise

;ru'oase si ;ericitc =;aste?, dJ un tonus 8un si incura.ea%S( A'etistul a.utSla nete%irea ridurilor si scoaterea $istruilor(

1c7iui de $isicA =corindonul? $rote.ea%S '$otri&a neca%urilor indragoste# oc7iul de tigru i'$otri&a $er;idiei si &icleniei oa'enilor# oc7iulde soi' este de a.utor in lu$ta drea$ta cu dus'anul(

Carneoiul atrage ini'ile ad'iratorilor unei ;e'ei, a$+r de i%8ucnirile de;urie(

eliotro$ul este o $iatrS se'i$retioasl de culoare &erdeinc7is, cu $icuriroOii( Este talis'anul 'ilitarilor(

Agatut negru con;erD $uteri asu$ra ;ortelor in;e'ului, a$ari de $ericole,con;erS 8Sr8atilor ;ar'ecul iu8trii, ascute au%u

125139730 secretele magiei albe alexandra mosneaga 1999

Documents