Filme de (re)văzut: Aceiaşi nemţi, alţi americani. Înainte de Tarantino - The Good German

Alex. Leo Şerban

The Good German e un film ciudat. A fost realizat de Steven Soderbergh în 2006, prezentat

laFestivalul de la Berlin, dar "cariera" lui s-a cam oprit acolo. Adevărul e că este mai mult o idee

foarte bună, bine executată tehnic, dar fără vervă. Tarantino (care vede tot) l-a văzut cu siguranţă,

întrebarea fiind: l-a influenţat, oare, pentru al său Inglourious Basterds?

Inglourious... este cel mai mare succes al său în România, a fost văzut şi de oameni care n-

au văzut în viaţa lor un film de Tarantino, în timp ce The Good German lui Soderbergh mai poate fi

văzut - iată - doar pe un canal TV plătitor...

Povestea e o reciclare a uneia mai vechi - aceea din A Foreign Affair al lui Billy Wilder (1948), unde

nişte ofiţeri şi oficiali americani fac cunoştiinţă cu viaţa şi piaţa neagră a Berlinului imediat după

război. Marlene apărea în chip de vampă veninoasă, cînta cu vocea ei gravă cîteva piese devenite

celebre (inclusiv Black Market), iar restul poveştii nu mai conta. Soderbergh face un lucru inedit:

"fură" atmosfera de acolo (tot în alb-negru) şi, mai ales, filmează (el însuşi, sub pseudonimul "Peter

Andrews") cu o cameră vintage din acea epocă. Ca şi cum Wilder ar fi regizat, în acelaşi timp, două

variante ale aceleiaşi poveşti! OK, Soderbergh nu e Wilder, să zicem: Wilder îşi lasă un asistent să

filmeze o poveste uşor diferită folosindu-se de camera, pelicula şi cîteva duble căzute la montaj din

filmul lui. Asta se numeşte postmodernism. Diferenţa e că, atunci cînd o face Soderbergh, se

cheamă "experiment"; atunci cînd o face Tarantino, se cheamă "hit".

Cate Blanchett - care preia rolul jucat de Marlene acum 50 de ani - este cea mai "transformistă"

actriţă de astăzi (cu excepţia lui Meryl Streep), iar felul cum alunecă în pielea, unsă cu toate alifiile,

a unei femei periculoase din Berlinul postbelic este floare la ureche pentru ea. Dar surpriza este

Tobey Maguire - excelent în rolul unui caporal american corupt. George Clooney e OK, dar nu mai

mult. The Good German rămîne mai mult o curiozitate: un film care a încercat să facă pasul

dinspre experiment spre mainstream. Fără succes.