www.referat.ro

www.referat.ro

` Facultatea de Management Financiar - ContabilSpecializarea :Contabilitate si Informatica de Gestiune Centrul TeritorialFoma de invatamant :I.D.

CONTABILITATE GENERALA

SC ALCOR SRL

CUPRINS

I. Obiective, principii si factori de organizare a sistemului de contabilitate a ntreprinderii:1. Cunoasterea concret a ntreprinderii2. Delimitarea obiectului de activitate3. Regimul juridic al propriettii4. Concretizarea obiectivelor de organizare a contabilittii5. Discutarea factorilor de influent6. Regsirea practic a principiilor de organizare a sistemului complet de contabilitate7. Organigram8. Grafic de prezentare a formei de contabilitate9. Atributii si rspunderi legale n organizarea contabilittiiII. Proiectarea sistemului de contabilitate pe documente, evidente si registre - delimitarea activittilor pe grupe de operatii omogene:1. Identificarea documentelor justificative pe operatii2. Modul de completare, utilizare, circulatie si arhivare a documentelor3. Alctuirea de grafice sau scheme operationale pentru ilustrarea circulatiei documentelor4. Atributii si rspunderi de verificare, certificare, control si arhivare a documentelor5. Organizarea intern a gestiunii documentelor, formularelor si imprimatelor6. Formulare si registre cu regim special7. Formulare si registre fiscaleIII. Forma, continutul, mentiunile autentice si tehnicile de nregistrare n registrele contabile obligatorii -categorii de registre:1. Continutul si forma registrelor2. Mentiuni autentice (numerotare, snuruire, sigilare, parafare, autentificare)3. Prezentarea registrelor sintetice realizate4. Completare5. Transpunerea operatiilor n registre6. Registre analitice si operative7. Incheierea periodic a registrelor8. Deschiderea si nchiderea anual9. Arhivarea registrelor

IV. Proiectarea sistemului de contabilitate pe conturi - grupajul situaiei patrimoniului n conturi:Deschiderea exercitiului, preluare solduri initiale2.Inregistrare cronologic si sistematic3.Calcule, punctaj, corelatii4.Verificarea concordantei nregistrrilor ntre analitic si sinteticxactitatea nregistrrilor: balanta conturilor6.Controlul faptic al realittii: inventarierea7.Corectarea erorilor de nregistrare8.Corelatii aritmetice de verificare9.Inchiderea exercitiului, calcule de rectificare si regularizare

V. proiectarea sistemului de contabilitate pe documente de sintez, situaia patrimoniului si calcululrezultatului:1.Lucrri contabile de nchidere a exercitiului financiar2.Inventarierea elementelor de activ si de pasiv3.Stabilirea, regularizarea si solutionarea diferentelor la inventar4.Rectificarea si regularizarea situatiei conturilor5.Balanta definitiv6.Grupajul conturilor n bilant7.Corelatii pe baz de bilantVI. proiectarea monografic a unui ciclu complet de nregistrri pe una din structurile patrimoniale reprezentative (capitaluri, imobilizri, stocuri, teri, trezorerie, cheltuieli, venituri):1.Delimitarea situatiei patrimoniului2.Ilustrarea operatiilor reprezentative derulate pe parcursul perioadei3.Operatii curente4.Operatii de calcul5.Rectificri si regularizri6.Inventar7.Calcule de nchidere a exercitiului financiar8.Transpunerea nregistrrilor pe documente si n registre9.Verificarea exactittii nregistrrilor10.Verificarea realittii prin inventar11.Vranspunerea n bilant12.Influente calculate asupra rezultatului13.Analiza si interpretarea adecvat a corelatiilor sistemului de contabilitateVII.Bibliografie

I.Obiective, principii si factori de organizare a sistemului de contabilitate a ntreprinderii:

1.Cunoasterea concret a ntreprinderii:SC ALCOR SRL a luat fiinta in data de 04.03.1991.Numarul si data inregistrarii la Registrul Comertului este J04/1033/1991. Avand ca obiect principal de activitate ,, Lucrari deconstructii a cladirilor rezidentiale si nerezidentiale cod CAEN 4120 , platitoare de TVA. In prezent isi desfasoara activitatea executand diferite lucrari de constructii , indeplinind cu succes obiectivele stabilite de patronat avand sediul social in Moinesti,judetul Bacau.Durata de functionare a societatii este nelimitata in timp, cu incepere de la data inmatricularii acesteia la Registrul Comertului. Capitalul subscris si varsat este de 200 RON .Capitalul social se imparte in 20 de parti sociale egale, in valoare nominala de 10 RON fiecare, detinute in totalitate de asociatul unic.Societatea este administrata, pe durata nelimitata , de o persoana fizica , cetatean roman. Asociatul unic incaseaza in totalitate beneficiile si suporta in totalitate eventualele pierderi.Societatea va putea angaja personal cu contract de munca, cu repectarea prevederilor Codului Muncii si regimilui de asigurari sociale.Are in prezent 15 salariati cu contract de munca pe perioada nedeterminata. Societatea se dizolva prin vointa asociatului unic, imposibilitatea realizarii obiectului de activitate, faliment sau micsorarea capitalului sub limita legala.

2.Delimitarea obiectului de activitateSocietatea va avea ca domeniu de activitate constructii,iar obiectul principal de activitate este: 4120 Lucrari de constructii a cladirilor rezidentiale si nerezidentiale;Obiectivul de activitate secundara a societatii este urmatorul:4211 Lucrari de constructii a drumurilor si autostrazilor;4212 Constructia de poduri si tuneluri;4311 Lucrari de demolare a constructiilor;Activitati care se desfasoara la beneficiari si/sau in afara sediilor proprii.

3.Regimul juridic al proprietatii:Forma juridica a societatii ,,ALCOR este de societate cu raspundere limitata.Aceasta devine persoana juridica in momentul inregistrarii si va functiona conform actului constitutiv si a legislatiei in vigoare.

4. Concretizarea obiectivelor de organizare a contabilittii Contabilitatea , in cadrul SC ALCOR SRL,se tine in compartiment distinct de catre personal calificat ce rspunde de organizarea i conducerea contabilitii asigurand condiii necesare pentru ntocmirea documentelor justificative privind operaiunile economice,organizarea i conducerea corect i la zi a contabilitii ,organizarea i efectuarea inventarierii elementelor de activ i pasiv , respectarea regulilor de ntocmire a situaiei financiare anuale i depunerea la termen a acestora la organele n drept, pstrarea documentelor justificative, a registrelor i situaiei financiare anuale,organizarea contabilitii de gestiune adaptate la specificul activitii persoanelor juridice. Sunt avute n vedere principiile continuitatii activitii , permanenei metodelor, prudenei , independenei exerciiului financiar,evaluarii separate a elementelor de activ i de pasiv , intangibilitatii , necompensarii.Toate aceste convenii i principii intr n organizarea contabilitii, mpreun cu factorii principali i specifici care influeneaz maniera de organizare a contabilitii si anume: forma de proprietate ,forma juridic de constituire , mrimea unitii patrimoniale.5.Discutarea factorilor de influentSunt avute n vedere principiile continuitatii activitii , permanenei metodelor, prudenei , independenei exerciiului financiar,evaluarii separate a elementelor de activ i de pasiv , intangibilitatii , necompensarii.Toate aceste convenii i principii intr n organizarea contabilitii, mpreun cu factorii principali i specifici care influeneaz maniera de organizare a contabilitii si anume: forma de proprietate ,forma juridic de constituire , mrimea unitii patrimoniale.

6. Regsirea practic a principiilor de organizare a sistemului complet de contabilitateProdus al unei activitati practice si teoretice indelungate ,contabilitatea s-a afirmat ca sistem de cunoastere si gestiune a resurselor economice ale societatii separate patrimonial Prima definitie data contabilitatii apartine italianului Luca Paciolo,fiind formulata in lucrarea sa Summa di arittmetica ,geometria,proportioni et proportionalita care a aparut la Venetia in anul 1494.El analizeaza contabilitatea ca un ansamblu de principii si reguli privind inregistrarea in partida dubla a averii ce apartine unui negustor precum si toate afacerile acestuia ,in ordinea in care au avut loc .In conceptia sa ,partida dubla este definita prin prisma ecuatiei de schimb dintre avere si capital.Patrimoniul este constituit din totalitatea bunurilor economice privite sub dublu aspect :Primul aspect (al componentei materiale )si al doilea al surselor de provenienta.7.Organigram

Desfacere RMCContabil sef. ADMINISTRATORDirector tehnic P.S.I Aprovizionare TransportProt.munciiRes.Umane

8.Grafic de prezentare a formei de contabilitateContabilitatea inregistreaza , urmareste si controleaza numai acele laturi ale activitatii ce pot fi exprimate valoric. Conditiile contabilitatii sunt aceleasi ca la evidenta operativa :-sa fie organizata pe baza unor principii si norme fundamentate stiintific-sa fie atotcuprinzatoare incluzind toate sectoarele deactivitate-sa fie unitara fiind organizata si condusa dupa o metodologie si pe baza acelorasi principii la toate unitatile de acelasi fel-sa asigure operativ si eficient informatiile necesare utilizatorilor-sa fie simpla , clara, precisa, documentata si neintrerupta 9.Atributii si rspunderi legale n organizarea contabilittiiRaspunderea pentru aplicarea reglementarilor contabile,in vederea efectuarii lucrarilor contabile,revine directorului economic,contabilului-sef sau altei persoane imputernicite sa indeplineasca acesta functie,impreuna cu personalul din subordine.

II. Proiectarea sistemului de contabilitate pe documente, evidente si registre - delimitarea activittilor pe grupe de operatii omogene:

1. Identificarea documentelor justificative pe operatiiDatele privind operatiile care se produc in activitatea unei unitati, consemnate in documentele justificative, sunt inregistrate in ordine cronologica, grupate si sistematizate in cadrul unor formulare denumite generic registre. Notiunea si clasificarea registrelorRegistrele contabile sunt documente specifice cu ajutorul carora se realizeaza inregistrarea operatiilor economice si financiare in conturi si furnizarea, pe aceasta baza, de informatii privind situatia si miscarea patrimoniului. Ele se prezinta sub forma unor caiete, foi volante, fise sau documente informatice cu continutul si structura adecvate scopului pentru care s-au deschis. Teoria si practica contabila au generat o diversitate de forme privind continutul registrelor. Astfel, din punct de vedere al modului de inregistrare a operatiilor economice si financiare in cadrul sistemului de conturi, registrele pot fi pentru:- evidenta cronologica; - evidenta sistematica;- realizarea combinata a celor doua feluri de evidente.

2. Modul de completare, utilizare, circulatie si arhivare a documentelorContabilitatea are sarcina de a urmari, controla si inregistra situatia economica-finandara si activitatea intreprindelor. Pentru realizarea acestor obiective contabilitatea a elaborat un procedeu corespunzator care sa permita cunoasterea fenomenelor si proceselor economice in dimensiunile in care ele au loc, cu toate caracteristicile pe care le comporta si implicatiile pe care le produc. Procesul cunoasterii contabile incepe in mod obligatoriu cu actiunea de conservare si de culegere a informatiilor, a datelor despre patrimonial intreprinderii. Contabilitatea se caracterizeaza prin fundamentarea si justificarea datelor ei pe baza de acte scrise. Nici o operatie economica un se poate inregistra in contabilitate fara un act scris in care sa fie consemnata operatia respectiva.Documental serveste la formalizarea in scris a unor fapte, fenomene sau decizii cu carcter economic care produc modificari ale patimoniului. Documentele sunt acte scrise in care se consemneaza cifric si letric, in etalon natural, banesc sau de munca, de regula in momentul si la locul infaptuirii lor, operatiile economice-financiare precum si evenimentele determinate de necesitati organizatorice si administrative, cu scopul de a servi ca dovada a infaptuirii acestor operatii si ca baza a inregistrarii lor in contabilitate. in functie de continutul si destinatia lor rolul documentelor se manifesta pe multiple planuri.

3. Alctuirea de grafice sau scheme operationale pentru ilustrarea circulatiei documentelor.Documentele stau la baza organizarii celor trei forme ale evidentei economice: evidenta operativa, statistica si contabilitatea. Pentru inregistrarea unor operatii, cele trei forme ale evidentei economice folosesc, in unele cazuri aceleasi documente. indeplinirea acestor functii este conditionata de calitatea documentelor, de operativitatea intocmirii lor si circulatiei pana la locul inregistrarii si valorificarii lor. Totodata este necesar ca documentele sa fie intocmite la timp, pentru a asigura operativitatea informatiilor contabile, pentru conducerea activitatilor economice. De aceea, intre producerea operatiilor economice si intocmirea documentelor justificative trebuie sa existe o deplina concordanta. Toate operatiile economice efectuate trebuie reflectate in documente. Documentele constituie baza inregistrarile in contabilitate si influenteaza nemijlocit exactitatea si operativitatea informatiilor contabile.

4. Atributii si rspunderi de verificare, certificare, control si arhivare a documentelorDrumul pe care il parcurg documentele din momentul emiterii sau intrarii in intreprindere si pana la arhivare constituie circuitul documentelor. Pentru asigurarea circulatiei rationale si unitare a documentelor justificative care stau la baza inregistrarilor in contabilitate precum si pentru tinerea la zi a contabilitatii, se pot intocmi grafice de circulatie a documentelor. Circulatia documentelor trebuie sa se faca intr-o anumita ordine dinainte stabilita, nefiind permisa retinerea documentelor in mod nejustificat de catre un compartiment sau altul. Necesitatea circulatiei documentelor este determinata de faptul ca date din acelasi document sunt necesare mai multor compartimente si persoane din inreprindere si un se poate asigura cate un exemplar pentru fiecare utilizator. Inainte de a se inregistra in contabilitate, documentele economice trebuie sa fie supuse unei verificari minutioase, care are ca scop sa descopere eventualele erori, actiunile ilegale sau incorecte, asigurinduse exactitatea datelor contabile. Deci, urmeaza verificarea documentelor care se face sub trei aspecte si anume: verificarea sub aspectul formei, verificarea aritmetica si verificarea de fond.Verificarea sub aspectul formei consta in controlul intocmirii documentelor pe formulare corespunzatoare naturii operatiei economicee, completarea tuturor rubricilor, existenta tuturor semnaturilor persoanelor imputernicite sa vizeze, daca nu au avut loc stersaturi sau corectari fara a fi certificate. Verificarea documentelor, in general se efectueaza de alte persoane decit cele care le-au intocmit. Controlul operatiilor inregistrate in contabilitate se efectueaza de catre persoanele care conduc contebilitatea, de cele care executa controlul financiar preventiv, controlul financiar de gestiune sau alte persoane imputernicite de intreprindre. Dupa completare si verificare, documentele sunt supuse operatiei de prelucrare. Aceasta consta in gruparea documentelor pe operatii, exprimarea valorica a marimii operatiei economico-financiare inregistrata in document, cumularea unor documente primare si obtinerea celor centralizatoare.

5. Organizarea intern a gestiunii documentelor, formularelor si imprimatelorDocumentele cu regim special vor fi inregistrate in mod obligatoriu in fisa documentelor special deschisa in acest scop pentru fiecare tip de document de acest gen. Documentele obisnuite, precum si cele cu regim special, de regula , nu vor fi puse spre utilizare decit dupa justificarea prealabila a documentelor care au fost eliberate anterior, justificindu-se utilizarea integrala si corecta. Acest fapt se poate asigura prin vizile ce trebuie acordate pentru punerea in circulatie a acestor documente. In compartimentul financiar-contabil, documentele se conteaza, adica se inscrie pe document formula contabila. in baza documentelor contate se completeaza registrele contabile. Faza finala a circulatiei documentelor o constituie clasarea lor la dosar, dupa rezolvarea completa si definitiva a acestora. Prin clasare se intelege aranjarea documentelor intr-o anumita ordine, strict determinata, in scopul asigurarii pastrarii lor in bune conditii si pentru usor gasite in vederea obtinerii informatiilor nacesare.

6. Formulare si registre cu regim specialEvidenta operativa a imobilizarilor corporale intrate si iesite din unitatea patrimoniala ,in functie de categoria din care fac parte si locul unde se afla, se tine cu ajutorul registrului numerelor de inventar. Fiecarui mijloc fix i se acorda un numar de inventar , in ordine cronologica, pe baza documentelor primite.Este intocmit de seviciul Financiar-Contabilitate , pe grupe de mijloace fixe, prin inregistrarea cronologica a mijloacelor fixe intrate in unitate. Fisa mijlocului fix serveste ca document pentru evidenta analitica a mijloscelor fixe se intocmeste intr-un exemplar, pentru ficare mijloc fix; Procesul-verbal de punere in functiune a mijlocului fix se intocmeste pentru utilajele si instaltiile care necesita montaj si probe tehnologice; Procesul-verbal de scoatere din functiune a mijloculi fix se intocmeste la scoaterea din functiune a mijloscelor fixe; Sistemul de documente privind organizarea contabilitatii materialelor: N.I.R.-ul serveste ca: document pentru receptia bunurilor aprovizionate,pentru incarcare ingestiune,pentru diferentele constate la receptie, document de inregistrare in contabilitate. Circula la gestiune ,la compartimentul financiar-contabil, pentru inregistrarea in contabilitatea sintetica si analitica , atasata la documentele de livrare(factura sau avizul de insotire a marfii).Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil. Bonul de consum serveste ca document de eliberare din magazie pentru consumul de materiale, pentru scaderea din gestiune.Se ntocmeste n doua exemplare, circula la magazia de materiale, pentru eliberarea cantitatilor prevazute,la compartimentul financiar-contabil, pentru efectuarea inregistrarilor in contabilitate,se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil. Aviz de insotire a marfii serveste cadocument de insotire a marfii pe timpul transportului, sta la baza intocmirii facturii fiscale,dispozitie de transfer al valorilor materiale de la o gestiune la alta .Circula lafurnizor, la delegatul unitatii care face transportul la magazie , pentru incarcarea de gestiune ,la compartimentul financiar-contabil, pentru inregistrarea in contabilitate Fisa de magazie serveste ca document de evidenta a intrarilor, iesirilor si stocurilor de valori materiale; Se ntocmeste ntr-un exemplar, pentru fiecare fel de material, si se completeaza de gestionar.nregistrarile se fac document cu document. Stocul se poate stabili dupa fiecare operatiune nregistrata, dar n mod obligatoriu zilnic. Fisa de magazie a formularelor cu regim special serveste document de evidenta intrarilor iesirilor si stocurilor de formulare, cu regim special ,de evidenta a formularelor anulate.Nu circula, fiind document de inregistrare si se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.Sistemul de documente privind organizarea contabilitatii mijloacelor banesti. Foaia de varsamant se intocmeste de casiera in doua exemplare , unul insoteste banii la banca iar celalalt (vizat de banca ) ramane la registrul de casa. CEC-ul de numerar . Este CEC-ul cu ajutorul caruia se ridica banii din banca pentru efectuarea diferitelor plati (salarii, furnizori , avansuri de trezorerie etc). Dispozitia de plata / incasare .Este un formular tipizat cu ajutorul caruia se ridica sau se depun banii in casierie . Se inregistreaza intr-un registru de numere, casiera plateste sumele de bani sau elibereaza chitanta pentru sumele de bani incasate.Acestea raman la Registrul de casa ca documente justificative. Chitanta .Se elibereaza de casiera in momentul in care incaseaza sume de bani . Registrul de casa lei tine evidenta incasarilor si platilor zilnice , in numerar.Se intocmeste zilnic, in doua exemplare: un exemplar ramane la casierie iar celalalt se arhiveaza in compartimentul financia-contabil unde se si opereaza inregistrarile in evidenta contabila a unitatii. Sistemul de documente privind organizarea contabilitatii drepturilor salarialestat de salarii lichidare fluturas- se distribuie salariatilor se arhiveaza 50 de ani.stat de salarii lichidare- cu toate datele conform legii un exemplar se arhiveaza 50 de ani iar alt exempl se depune la ITM .stat concedii de odihna- ramane ca act justificativ pentru inregistrarea in registrul de casa.Sistemul de documente privind organizarea contabilitatii cheltuielilor si veniturilor.Jurnal de vanzari serveste pentru inregistrarea vanzarilor de valori materiale sau prestarilor de servicii .Se intocmeste intr-un singur exemplar , in care se inregistreaza zilnic elementele necesare pentru determinareaTVA colectata datorata. Circula la compartimentul financiar-contabil si se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil si sta la baza intocmirii Decontului de TVA.Jurnal de cumparari serveste pentru inregistrarea cumpararilor de valori materiale sau a prestarilor de servicii.Se intocmeste intr-un singur exemplar , in care se inregistreaza zilnic elementele necesare pentru determinarea TVA deductibila.Circula la compartumentul financiar-contabil si se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil si sta la baza intocmirii Decontului de TVA.Factura(furnizor / client) serveste cadocument de baza caruia se intocmeste instrumentul de decontare a produselor si marfurilor,a lucrarilor executate sau a serviciilor prestateSe arhiveaza la compartimentul financiar-contabil. Sistemul de documente privind organizarea contabilitatii generale. Balanta de verificareIn cadrul SCALCOR SRL se foloseste balanta de verificare cu patru egalitati , este emisa de programul de contabilitate servestelaverificarea exactitatii inregistrarilor,controlul concordantei dintre contabilitatea sintetica si analitica intocmirea situatiilor financiare.Nu circula fiind document de sinteza.Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.Sistemul de documente privind organizarea inventarierii patrimoniuluiPrincipalele documente utilizate in activitatea de inventariere a elementelor patrimoniale de activ si de pasiv sunt:decizia de inventariere,declaratia de inventar,lista de inventariere,decizia de imputare,angajamentul de plata,registrul-inventar;

7.Formulare si registre fiscalIn cadrul SC ALCOR SRL , evidenta formularelor cu regim special se tine la gestiunea de materiale folosind pentru fiecare tip de formular o Fise de magazie a formularelor cu regim special.Nu se elibereaza din gestiune asemenea formulare pana nu se prezinta un raport in care se consemneaza cum s-au folosit formularele ridicate anterior. Registrele contabile obligatorii.Principalele registre ce se folosesc, obligatoriu, n contabilitate sunt: Registrul-jurnal, Cartea-mare, Registrul-inventar,Registrul general de evidenta a salariatilor, Registrul unic de control , Registrul de evidenta fiscala.Registrul-jurnal este documentul n care se nregistreaza contabile, n mod cronologic, operaiile patrimoniale,pe baza inregistrarilor efectuate zilnic. Se listeaza la sfarsitul lunii , iar totalurile (rulajul) se inscrie manual in registrul jurnal (formularul tipizat) snuruit si inregistrat la Administratia finantelor publice la data infiintarii firmei.Registrul Cartea-mare este un document n care se nscriu lunar, direct sau prin regrupare pe conturi corespondente, nregistrrile efectuate n registrul-jurnal, stabilindu-se situaia fiecrui cont, respectiv soldul iniial, rulajele debitoare, rulajele creditoare i soldurile finale.Forma folosita drept registru este cea de fise de cont pentru operatiuni diverse,se listeaza si arhiveza odata pe an la sfarsitul anului. Registrul-inventar este documentul contabil n care se nregistreaz toate elementele de activ i de pasiv, grupate n funcie de natura lor, conform posturilor din bilanul contabil, inventariate potrivit normelor legaleAcest registru se completeaza odata pe an avand la baza inventarele intocmite in fiecare gestiune.Registrul general de evidenta a salariatilor cuprinde elementele de identificare a tuturor salariatilor , data incheierii contractului individual de munca , data inceperii activitatii, modificarea si suspendarea contractului, durata acestuia , durata muncii eta in ore/zi, respectiv codul acesteia potrivit Clasificarii ocupatiilor din Romania(C.O.R.), salariul de baza la data incheierii contractului, data incetarii contractului si temeiul legal .Registrul unic de control are ca scop evidentierea tuturor controalelor desfasurate la contribuabil de catre toate organele de control specializate, in toate domeniile.Registrul de evidenta fiscala are ca scop inscrierea tuturor informatiilorcare au stat la determinarea profitului impozabil si a calculului impozitului pe profit ,sunt inregistrate in ordine cronologica si corespund cu operatiunile fiscale si cu datele privind impozitul pe profit din declaratia privind obligatiile de plata la bugetul general consolidat. Registrul de evidenta se pastreaza la sediul fiscal .

III.Forma, continutul, mentiunile autentice si tehnicile de nregistrare n registrele contabile obligatorii -categorii de registre:

1. Continutul si forma registrelorNormele legale din tara noastra prevad ca principale registre de contabilitate: Registrul - jurnal; Registrul inventar si Registrul "cartea mare".Registrele de contabilitate reprezinta, alaturi de bilant si contul de profit si pierdere, principalele documente pe care le produce contabilitatea.Registrele de contabilitate sunt documente contabile obligatorii in care unitatile patrimoniale inregistreaza, periodic, cronologic si sistematic, operatiunile economico-financiare, consemnate in documente justificative, care produc modificari in patrimoniul acestora.

2. Mentiuni autentice (numerotare, snuruire, sigilare, parafare, autentificare)Registrul este un document contabil obligatoriu in care se inregistreaza, zilnic sau lunar, in mod cronologic, operatiune cu operatiune, fara spatii libere, fara stersaturi, toate operatiile privind miscarile patrimoniului. Este un document tipizat format A4, ce se intocmeste intr-un singur exemplar, de catre regiile autonome, societatile comerciale, institutiile publice, unitatile cooperatiste, asociatiile si celelalte persoane juridice, dupa ce a fost numerotat, snuruit, certificat si parafat. Acest registru se parafeaza de catre organele in drept, la inceperea activitatii unitatii, precum si ori de cate ori este cazul.

3. Prezentarea registrelor sintetice realizateForma de inregistrare contabila pe jurnale are ca trasatura esentiala utilizarea jurnalelor pentru inregistrarea cronologica si sistematica a creditului fiecarui cont in corespondenta cu conturile debitoare respective.Formularele folosite in cadrul acestei forme de inregistrare contabila sunt urmatoarele: - jurnalele multiple care servesc la inregistrarea cronologica si sistematica proprie conturilor sintetice (in unele cazuri se folosesc si pentru conturile analitice); - situatii pentru debitul unor conturi (de exemplu, pentru debitul conturilor Casa si Conturi curente la banci); - Cartea mare, ce constituie un registru anual, care se completeaza in fiecare luna, pe baza datelor preluate din jurnalele de credit (registrele - jurnale auxiliare).

4. CompletareRegistrele de contabilitate sunt documente contabile obligatorii in care unitatile patrimoniale inregistreaza, periodic, cronologic si sistematic, operatiunile economico-financiare, consemnate in documente justificative, care produc modificari in patrimoniul acestora.

5. Transpunerea operatiilor n registreDin momentul inregistrarii datelor in documentele primare si pana la prezentarea lor spre analiza organelor de conducere, ele trec prin anumite etape succesive, dintre care cele mai importante sunt urmatoarele: consemnarea operatiilor economice in documentele primare, ceea ce se mai numeste culegerea datelor informationale; prelucrarea documentelor justificative (sortarea, verificarea, contarea) si inregistrarea acestora in sistemul de conturi; verificarea exactitatii datelor inregistrate in conturi cu ajutorul balantei de verificare; verificarea realitatii datelor inregistrate in contabilitate cu ajutorul inventarierii; sintetizarea si generalizarea informatiilor contabile, in vederea cunoasterii de ansamblu a activitatii economice a unitatii patrimoniale, prin intermediul documentelor contabile de sinteza (bilantul contabil). Imbinarea si executarea etapelor din cadrul ciclului de prelucrare a datelor se realizeaza prin forma de inregistrare contabila, denumita si forma de contabilitate.In contabilitatea altor tari notiunea de forma de contabilitate este inlocuita prin cea de sistem contabil, prin aceasta prezentandu-se structura interna a metodei contabilitatii.

6. Registre analitice si operativeRegistrele pentru evidenta combinata se utilizeaza la unitatile mici, care nu folosesc multe conturi si in care se efectueaza inregistrarile, atat in ordine cronologica, cat si in mod sistematic Dupa sfera de cuprindere a datelor, registrele de evidenta contabila se impart in: - registre pentru evidenta sintetica, care se pot prezenta concret sub forma jurnalelor pentru creditul conturilor sau Cartea mare-sah, in functie de forma de inregistrare contabila folosita de unitate; - registre pentru evidenta analitica ce se pot concretiza sub forma de fise valorice sau cantitativ valorice sau diferite situatii al caror continut informational se stabileste de unitatea patrimoniala;

7. Incheierea periodic a registrelorBalanta de verificare se intocmeste lunar.Inregistrarile in evidenta sistematica comporta in primul rand trecerea in fiecare cont a soldului initial din bilant, apoi a fiecarei operatii economice, din jurnal, stabilindu-se soldul final.Stabilirea soldului final se face prin relatiile: Sfd =Sid+Rd-RcSfc =Sic+Rc-R In balanta cu patru serii de egalitate, soldul final se mai poate determina si prin diferenta intre totalul sumelor debitoare si totalul sumelor creditoare. Daca nu se asigura aceste egalitati, s-au produs omisiuni sau greseli care trebuie depistate si apoi corectate Erorile din evidenta cronologica se corecteaza numai prin formule contabile de stornare, iar cele din evidenta sistematica prin taierea sumei gresite cu o linie si scrierea deasupra cu cerneala a sumei corecte.In concluzie, balanta de verificare reprezinta un procedeu al metodei contabilitatii prin intermediul caruia se asigura gruparea, centralizarea si verificarea exactitatii datelor din conturi, legatura dintre conturile sintetice si cele analitice, controlul egalitatii bilantiere, legatura dintre bilantul initial si conturi, si dintre conturi si bilantul final.

8. Deschiderea si nchiderea anualExercitiul financiar incepe la 1 ianuarie si se incheie la 31 decembrie. In acest scop se intocmesc documentele contabile de sinteza prin care se determina situatia patrimoniului, situatia financiara si rezultatul obtinut. Documentul oficial folosit pentru finalizarea incheierii exercitiului financiar este bilantul contabil. Pe baza lui se asigura atat cunoasterea patrimoniului si a situatiei financiare, cat si a rezultatului exercitiului. In modelul de contabilitate din Romania, bilantul contabil in formatia sa completa este alcatuit din bilant, contul de profit si pierderi, anexa la bilant si raportul de gestiune care formeaza un tot indivizibil. Bilantul contabil in varianta simplificata se prezinta astfel : 1. Bilant2. Contul de profit si pierderi3 Anexa3.1 Situatia activelor imobilizate 3.2 Situatia stocurilor si productiei in curs 3.3 Situatia creantelor si datoriilor3.4 Situatia provizioanelor3.5 Informatii complementare relative 3.6 Alte informatii privind regulile si metodele contabile si date complementare 9. Arhivarea registrelorInstitutiile publice au obligatia pastrarii in arhiva lor a registrelor de contabilitate, a celorlalte documente contabile, precum si a documentelor justificative care stau la baza inregistrarilor in contabilitate.Raspunderea pentru arhivarea documentelor financiar-contabile revine ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligatia gestionarii unitatii beneficiare.Registrele de contabilitate si documentele justificative si contabile se pot arhiva, in baza unor contracte de prestari servicii, cu titlu oneros, de catre alte persoane juridice romane, care dispun de conditii corespunzatoare. Termenul de pastrare a registrelor si documentelor justificative si contabile este de 10 ani cu incepere de la data incheierii exercitiului financiar in cursul caruia au fost intocmite, cu exceptia statelor de salarii care se pastreaza timp de 50 de ani. Situatiile financiare anuale se pastreaza timp de 50 de ani. In caz de incetare a activitatii, institutiile publice predau documentele la arhivele statului sau arhivele militare, dupa caz. Arhivarea registrelor de contabilitate, a documentelor justificative si contabile se face in conformitate cu prevederile legale in vigoare.Documentele reconstituite potrivit legii, constituie baza legala pentru efectuarea inregistrarilor in contabilitate.

IV. Proiectarea sistemului de contabilitate pe conturi - grupajul situatiei patrimoniului n conturi:Deschiderea exercitiului, preluare solduri initialeSoldurile initiale ale conturilor reprezinta situatia de la inceputul perioadei, preluata din bilantul incheiat la sfarsitul perioadei precedente. In acest mod se asigura, prin intermediul balantei de verificare, legatura dintre bilantul initial si conturi.Rulajele reprezinta totalitatea miscarilor, iar soldul final diferenta dintre soldul initial, plus cresterile, minus micsorarile elementului respectiv. Soldurile finale fiind preluate in bilantul final, acesta face legatura si intre conturi si un nou bilant.Verificarea inregistrarilor in conturi si a egalitatii bilantiere se reflecta prin cele trei serii de egalitati ale balantei, si anume:- suma soldurilor initiale debitoare = suma soldurilor initiale creditoare;- suma rulajelor debitoare = suma rulajelor creditoare;- suma soldurilor finale debitoare = suma soldurilor finale creditoare.Daca nu se asigura aceste egalitati, s-au produs omisiuni sau greseli care trebuie depistate.

Inregistrare cronologic si sistematicReflectarea n conturi a operatiilor economico-financiare respectiv a modificarilor pe care aceste operatii le produc n masa elementelor patrimoniale se realizeaza prin importantul element (procedeu) al metodei contabilitatii dubla nregistrare. Dubla nregistrare n conturi reprezinta un principiu fundamental al metodei contabilitatii autor al caruia se considera matematicianul italian Luca Pacioli. Dubla nregistrare n conturi reese din necesitatea obiectiva ca operatiile economice determina modificari simultane n valoarea a cel putin 2 elemente patrimoniale, astfel operatia economico-financiara respectiva se reflecta n cel putin 2 conturi dintre care la unul din conturi n partea stnga (de debit) iar la celalalt cont n partea dreapta (de credit) importanta dublei nregistrari n conturi consta n:-permite mentinerea permanenta a egalitatii dintre activ si pasivul bilantului respectiv mentine aceasta egalitate n dinamica, adica daca Activul = Pasivul atunci Debitul = Creditul.-permite verificarea exactitatii nregistrarilor n conturi si asigura egalitatea miscarilor reflectate n debit si creditul conturilor.

3.Calcule, punctaj, corelatiiRedactarea balantei conturilor cu titlu provizoriu pentru verificarea exactitatii nregistrarilor din sistemul de conturi, calcule de corelatie, punctaje si analiza componentei soldurilor.Inventarierea patrimoniului si controlul realitatii factice a patrimoniului asigura concordanta dintre marimea reala a existentei valorilor de patrimoniu si soldurile scriptice nregistrate n contabilitate.Punerea de acord a situatiei conturilor cu realitatea inventarului si nregistrarea legala a diferentelor de inventar dupa natura lor (calcule trecerea pe cheltuieli a pierderilor legale admise, dupa caz, imputarea lipsurilor de gestiune dovedite prin vinovatia persoanelor angajate).Redactarea balantei conturilor cu titlu definitiv, inclusiv cu rezultatele consemnate pe baza inventarului..

4.Verificarea concordantei nregistrrilor ntre analitic si sinteticOperatiile economice care se realizeaza zi de zi intr-o unitate economica se inregistreza in conturi. In orice moment al activitatii economice, fiecare cont in parte pune in evidenta situatia elementelor patrimoniale: existentele la inceputul perioadei, cresterile, micsorarile, totalul miscarilor cumulate de la inceputul anului, dar si existentele finale. Necesitatile de conducere, control si analiza a activitatii unitatilor patrimoniale impun generalizarea si prezentarea, intr-un tablou de ansamblu, a intregii activitati desfasurate. Metoda contabilitatii impune ca periodic, si in mod obligatoriu cu ocazia elaborarii bilantului, sa se faca verificarea exactitatii inregistrarilor facute in contabilitate, cit si a calculelor efectuate cu ocazia determinarii rulajelor, sumelor totale si a soldurilor conturilor. Balanta de verificare sau balanta conturilor este un procedeu specific al metodei contabilitatii care asigura verificarea exactitatii inregistrarii operatiilor economice in conturi, legatura dintre conturile sintetice si bilant, legatura dintre conturile sintetice si conturile analitice, precum si centralizarea datelor contabilitatii curente. Balanta de verificare se prezinta sub forma unei situatii tabelare, in care se inscriu datele valorice preluate din conturi.In cadrul balantei de verificare se obtin anumite egalitati structurale si globale proprii dublei inregistrari si corespondentei conturilor. Aceste egalitati exprima un echilibru permanent intre aceste date, de unde provine si denumirea de balanta. Balanta de verificare contine toate conturile folosite de o unitate patrimoniala, fiecare cont fiind inscris cu soldul initial, rulajele perioadei curente, totalul sumelor si soldul final de la sfirsitul lunii pentru care se incheie balanta respectiva. Legea contabilitatii prevede ca pentru verificarea inregistrarii corecte in contabilitate a operatiunilor se intocmeste, lunar, balanta de verificare.

5.Exactitatea nregistrrilor: balanta conturilor Balanta de verificare sau balanta conturilor este un procedeu specific al metodei contabilitatii care asigura verificarea exactitatii inregistrarii operatiilor economice in conturi , legatura dintre conturile sintetice si bilant , legatura dintre conturile sintetice si conturile analitice, precum si centralizarea datelor contabilitatii curente. 6.Controlul faptic al realittii: inventariereaInventarierea reprezinta un ansamblu de oparatii prin care se constata axistenta elemantelor de activ si pasiv,cantitativ si valoric.Inventariere are ca scop prezentare unei imaginifidele,clare a existentei tuturor elementelor patrimoniale,a rezultatelor ecnomico financiare.Particolului19821991persoanele juridice si fizice care au dreptul de a organiza si conduce contabilitatea efectueaza inventarierea:la inceputul activitatii cel putin o data pe an cu ocazia fuzionarii cu ocazia reorganizarii gestiunilorla incetarea activitatii la sfarsitul anului. Se efectueaza inventarierea in mod obligatoriu in urmatoarele situatii:-la cererea organelor de control-de cate ori exista indicii ca exista plusuri sau minusuri in gestiune cu ocazia reorganizarii gestiunilor bunurile din unitate se trec in liste de inventariere,iar bunurile apartinand altor persoane fizice s-au juridice se intocmesc liste de inventariere separat pt desfasurare in bune conditii a procesului de inventariere se formeaza o comisie care trebuie sa cuprinda cel putin doi membri.Din aceasta comisie nu trebuie sa faca parte gestionarul unitatii respective sau contabilul care tine evidenta gestiunii respective

7.Corectarea erorilor de nregistrareIn cursul activitatilor comerciale desfasurate de societatile comerciale, din diverse motive, pot exista situatii in care anumite evenimente si operatiuni nu au fost inregistrate in contabilitate la momentul efectuarii lor sau au fost inregistrate eronat, conducand la inregistrarea si raportarea unui rezultat gresit.Corectarea erorilor contabile se efectueaza in conformitate cu prevederile Ordinului ministrului finantelor publice nr. 1.752/2005, cu modificarile si completarile ulterioare.

8.Corelatii aritmetice de verificarePrin validare intelegem operatia de verificare a corectitudinii datelor. O data se considera corecta daca respecta o serie de conditii aritmetice sau logice prestabilite. Validarea datelor presupune precizarea urmatoarelor elemente:Conditiile de verificareActiunile care trebuie executate cand data este corecta sau incorectaModul de semnalare a erorilor si structura mesajelorModul de corectie a erorilorModul de reintroducere a articolelor dupa corectia acestoraValidarea se poate face la nivel de camp (un camp respecta propriile sale conditii), la nivel de articol (respectarea unor relatii intre campurile aceluiasi articol), la nivelul mai multor articole (respectarea unor relatii intre campurile unor articole diferite, completitudinea pe pachete de documente, corectitudinea unor totaluri pe pachete) sau la nivel de fisier (completitudine, corectitudinea unor totaluri pe fisier).

9.Inchiderea exercitiului, calcule de rectificare si regularizareIntocmirea bilantului si a documentelor de sinteza reprezinta un proces complex de agregare a datelor in vederea construirii indicatorilor economico-financiari privind situatia patrimoniului si rezultatele obtinute. Derularea acestui proces se concretizeaza intr-o suita de lucrari dintre care unele cu caracter preliminar , iar altele referitoare la redactarea sau completarea propriu-zisa a bilantului.Lucrarile preliminare sunt denumite lucrari contabile de inchidere a exercitiului fiind structurate astfel:Stabilirea balantei conturilor inainte de inventariere pentru centralizarea si controlul exactitatii datelor inregistrate in conturi se intocmeste balanta de verificare inainte de inventarierea patrimoniului. Relatiile de control proprii balantei sunt cele dintre debitul si creditul conturilor, inregistrarea cronologica si sistematica, inregistrarea sintetica si analitica. Dintre acestea cea care ofera informatia de control privind inregistrarea in conturi a tuturor documentelor justificative este aceea ca totalul rulajului debitor sau creditor din balanta trebuie sa fie egal cu totalul rulajului calculat in registrul jurnal general.Inventarierea generala a patrimoniului reprezinta lucrarea preliminara prin care se stabileste situatia reala a patrimoniului .Relatia proprie inventarului prin care se determina situatia reala a patrimoniului la un moment dat este de forma :SNP = Activul inventariat la valoarea actuala Datoriile inventariate la valoarea actuala

V. Proiectarea sistemului de contabilitate pe documente de sintez, situatia patrimoniului si calculul rezultatului:Lucrri contabile de nchidere a exercitiului financiar Situatiile financiare, in cadrul unitatii noastre, se intocmesc de directorul financiar-contabil si au la baza balanta de verificare si listele de inventariere.Situatiile finaciare anuale se compun din: bilant situatia fluxurilor de trezorerie note explicative

Inventarierea elementelor de activ si de pasivInventarierea elementelor de activ si de pasiv reprezinta ansamblul operatiunilor prin care se constata existenta tuturor elementelor respective, cantitativ-valoric sau numai valoric, dupa caz, la data la care aceasta se efectueaza.

Stabilirea, regularizarea si solutionarea diferentelor la inventarDupa ce s-au efectuat nregistrarile privind plusurile si minusurile constatate la inventariere, valoarea totala a stocurilor din listele de inventariere trebuie sa corespunda cu soldurile conturilor de elemente de natura stocurilor si cu stocurile cantitative ale elementelor respective din evidenta operativa de la depozite (fisele de magazie).

alanta definitivBalanta de verificare este documentul contabil utilizat pentru verificarea exactitatii inregistrarilor contabile si controlul concordantei dintre contabilitatea sintetica si cea analitica, precum si principalul instrument pe baza caruia se intocmesc situatiile financiare.Balanta de verificare se intocmeste pe baza datelor preluate din Cartea mare (sah) , respectiv din fisele deschise distinct pentru fiecare cont sintetic.Pentru verificarea inregistrarilor in contabilitatea analitica se intocmesc balante de verificare analitice. Balantele de verificare sintetice se intocmesc lunar iar balantele de verificare analitice, cel mai tarziu la sfarsitul perioadei pentru care se intocmesc situatiile financiare. Balanta de verificare cuprinde pentru toate conturile institutiei urmatoarele elemente: simbolul si denumirea conturilor, in ordinea inscrisa in planul de conturi, soldurile initiale sau totalul sumelor debitoare si creditoare ale lunii precedente dupa caz, rulajele curente debitoare si creditoare, totalul sumelor debitoare si creditoare, soldurile finale debitoare si creditoare. In balanta de verificare pentru luna ianuarie rubrica solduri initiale se completeaza cu soldurile finale debitoare si creditoare ale lunii decembrie ale anului precedent.

VI.PROIECTAREA MONOGRAFICA A UNUI CICLU COMPLET DE INREGISTRARI PE STRUCTURI PATRIMONIALE REPREZENTATIVE. CALCULUL SALARIILOR0. Salariul Preul muncii

Salariul reprezint expresia bneasc a valorii forei de munc, preul forei de munc, plata forei de munc. Mai simplu, salariul este definit ca plata, de regul n form bneasc, a unei activiti depuse, preul muncii, plata muncii.Prin legea nr. 53/2003 Codul Muncii se prevede:Art. 154 (1) Salariul reprezint contraprestaia muncii depuse de salariat n baza contractului individual de munc. (2) Pentru munca prestat n baza contractului individual de munc fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat n bani.Art. 155 Salariul cuprinde salariul de baz, indemnizaiile, sporurile, precum i alte adaosuri.Art. 156 Salariile se pltesc naintea oricror alte obligaii bneti ale angajatorului.Din punct de vedere fiscal, salariul reprezint:1. Pentru angajatori (societate comercial, regie autonom etc.), o cheltuial, ca orice alt cheltuial, impus de necesitatea desfurrii activitii. Angajatorul, care face plata muncii sub form de salarii, are obligaia:0. De a se nregistra pe cheltuieli cu salariile acordate, care reprezint o cheltuial cu salariile, nregistrat n debitul contului 641 Cheltuieli cu remuneraiile personalului, care este o cheltuial deductibil la calcului profilului impozabil (adic admis a sa scdea din veniturile impozabile n scopul determinrii profitului impozabil);0. De a se nregistra n evidena financiar-contabil cu salariile pltite, respectiv cu salariile i alte drepturi cuvenite personalului, n creditul contului 421 Personal remuneraii acordate, i de a calcula i reine, prin stopaj la surs, obligaiile bugetare (contribuia pentru omaj, pensie, sntate i impozitul). Calculul i reinerea obligaiilor datorate statului reprezint o obligaie a angajatorului (a celui care face plata salariilor) i se face prin stopaj la surs, care const n faptul c nu se face plata salariilor pn nu se stopeaz, pn nu se calculeaz i rein sumele datorate statului;1. Pentru salariat (angajat), un venit obinut prin munc, un venit acordat de angajator dup ce s-au calculat i reinut de angajator toate obligaiile de plat datorate statului.Din punct de vedere strict fiscal, sensul i coninutul noiunii de salariu se vor nelege corect i pe deplin numai dac este privit ATT din punct de vedere al celui care l acord (al angajatorului, care este pltitorul de salarii), ct i din punct de vedere al celui care l primete (al salariatului, care este beneficiarul veniturilor din salarii).SALARIATUL este o persoan ncadrat cu contract individual de munc, cu timp integral sau parial de munc, pe o perioad nedeterminat sau determinat. Att timp ct nu exist un contract individual de munc, nu se poate vorbi de salariat sau salariu.. calitatea de salariat se capt numai i numai prin ncheierea unui contract individual de munc, care genereaz ntocmirea documentului carte de munc, numit mai nou carnet de munc.De reinut c unele activiti se pot desfura i pe baz de contracte civile, numite convenii civile, ncheiate n baza Codului Civil, care nu genereaz raporturi de munc, care nu se cuprind n statul ,de salarii i, ca urmare, (1) nu se supun contribuiilor bugetare (pentru omaj, pensii, sntate) prevzute pentru veniturile din salarii i asimilate salariilor, (2) nu se impoziteaz pe baza baremului lunar de impunere, pe baza cruia se impun veniturile salariale i asimilate salariilor, (3) nu se includ n venitul anual global impozabil.Veniturile pe baz de contracte civile, ncheiate n baza Codului Civil, se ncadreaz n Codul Fiscal (C.f.) la venituri din alte surse (art.83 C.f.), iar impozitul se calculeaz cu cota de 10% pn la 31.12.2004 i cota de 16% dup 1.01.2005 (art. 85 C.f ).CONTRACTUL reprezint Un acord ncheiat ntre dou sau mai multe persoane spre a asigura un rezultat din care fiecare urmrete un beneficiu (Oxford. Dicionar de politic, Editura Univeres Enciclopedic, Bucureti, 2001).Prin Codul Muncii (Lege nr. 53/2003) se prevede:Art. 10 Contractul individual de munc este contractul n temeiul cruia o persoan fizic, denumit salariat, se oblig s presteze munca pentru el i sub autoritatea unui angajator, persoan fizic sau juridic, n schimbul unei remuneraii denumite salariu.Art. 11 Clauzele contractului individual de munc nu pot conine prevederi contrare sau drepturi sub nivelul minim stabilit prin acte normative ori prin contracte colective de munc.Art. 12 (1) Contractul individual de munc se ncheie pe durat nedeterminat.(2) Prin excepie, contractul individual de munc se poate ncheia i pe durat determinat, n condiiile expres prevzute de lege.Art. 14 (1) n sensul prezentului cod, prin angajator se nelege persoana fizic sau juridic ce poate, potrivit legii, s angajeze for de munc pe baz de contract individual de munc.Art. 16 (3) Munca prestat n temeiul unui contract individual de munc i confer salariatului vechime n munc.Art. 35 (1) Orice salariat are dreptul de a cumula mai multe funcii, n baza unor contracte individuale de munc, beneficiind de salariul corespunztor pentru fiecare dintre acestea.(2) Fac excepie de la prevederile alin. (1) situaiile n care prin lege sunt prevzute incompatibiliti pentru cumulul unor funcii.(3) Salariaii care cumuleaz mai multe funcii sunt obligai s declare fiecrui angajator locul unde exercit funcia pe care o consider de baz.Art. 82 (1) Contractul individual de munc pe durat determinat nu poate fi ncheiat pe o durat mai mare de 18 luni.Art. 101 (1) Angajatorul poate ncadra salariaii cu program de lucru corespunztor unei fraciuni de norm de cel puin dou ore pe zi, prin contracte individuale de munc pe durat nedeterminat sau pe durat determinat, denumite contracte individuale de munc cu timp parial.(2) Contractul individual de munc cu timp parial se ncheie numai n form scris.(3) Durata sptmnal de lucru a unui salariat angajat cu contract individual de munc cu timp parial este inferioar celei a unui salariat cu norm ntreag comparabil, fr a putea fi mai mic de 10 ore.Art. 108 timpul de munc reprezint timpul pe care salariatul l folosete pentru ndeplinirea sarcinilor de munc.Art. 109 (1) Pentru salariaii angajai cu norm ntreag, durata normal a timpului de munc este de 8 ore pe zi i 40 de ore pe sptmn.Desfurarea unor activiti, pe ct de numeroase, pe att de diversificate, se face pe baza unor contracte/convenii civile, ncheiate n baza Codului civil.CONTRACTUL CIVIL este acordul ntre dou sau mai multe persoane n scopul de a produce efecte juridice, constnd, n general, n realizarea unui produs, executarea unei lucrri, prestarea unui serviciu. Contractul civil este contractul n temeiul cruia o persoan fizic, denumit executant/prestator, se oblig s realizeze un produs, s execute o lucrare, s presteze un serviciu pentru i sub autoritatea unui beneficiar, persoan fizic sau juridic, n schimbul plii convenite.Contractele civile nu sunt legate de timp, nu se ncheie cu timp integral de lucru i nici cu timp parial de lucru, nu se ncheie nici pe durat nedeterminat, nici pe durat determinat; ele au menirea de a produce efecte juridice constnd n a da, a face, respectiv de realizare a unui bun, de executare a unei lucrri, de prestare a unui serviciu. PERSOANA juridic poate ncheia contracte civile nu n calitate de angajator, ci de beneficiar. Persoana fizic poate ncheia contracte civile att n calitate de beneficiar, ct i de executant. ESTE INTERZIS, sub sanciunea nulitii absolute, ncheierea att a unui contract civil n scopul prestrii unei munci sau a unei activiti ilicite ori imorale.Munca prestat n temeiul unui contract civil nu-i confer executantului vechime n munc. Persoanele care desfoar activitate pe baz de contract civil nu au calitate de salariat, iar beneficiarul nu are calitate de angajator; beneficiarul nu are obligaia legal de a nfiina un registru general de eviden al contractelor civile, respectiv al prestatorilor.Persoanele care desfoar activitate pe baz de contracte civile nu au funcie i nici funcie de baz, nu pot cumula mai multe funcii i nu se pot afla n incompatibilitate pentru cumulul unor funcii i nu sunt obligate s declare nici unui beneficiar sau instituii de stat ce activiti desfoar pe baz de contract civil (ntruct beneficiarul are obligaia legal s-i calculeze, rein i vireze impozitul).Cap. III Calculul salariilor 3.1 Determinarea venitului brutSalariul este expresia bneasc a prii din venitul naional destinat consumului individual i repartizat celor ce muncesc, proporional cu cantitatea i calitatea muncii depuse. Salariile se pltesc angajailor n dou trane: chenzina I (avans) i chenzina a II-a (lichidare). Plata chenzinei I se face pe baza Listei de avans chenzinal, iar plata chenzinei a II-a pe baza Statului de plat al salariilor.Venitul reprezint sumele sau valorile ncasate sau de ncasat din: livrri de bunuri, executri de lucrri, prestri de servicii, executri de obligaii legale sau contractuale.Potrivit Codului fiscal, sunt considerate venituri din salarii toate veniturile n bani i/sau natur obinute de o persoan fizic ce desfoar o activitate n baza unui contract de individual de munc sau a unui statut special prevzut de lege, indiferent de perioada la care se refer, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acord, inclusiv indemnizaiile pentru incapacitate de munc.Potrivit noii reglementri, sunt asimilate salariilor, pe lng veniturile prevzute n Ordonana Guvernului nr. 7/2001, i sumele acordate de persoanele juridice fr scop patrimonial i de alte entiti nepltitoare de impozit pe profit, peste limita de 2,5 ori nivelul stabilit pentru indemnizaia primit pe perioada delegrii i detarii n alt localitate, n ar i n strintate, n interesul serviciului, pentru salariaii din instituiile publice.Veniturile salariale obinute de angajai se compun din:Salariu de baz + Alte drepturi salariale = Venit brut

SauSalariul realizat + Adaosurile la salariu = Venitul brut realizat

1. Salariul realizat calculat n funcie de salariul de baz i de forma de salarizare aplicat (salarizare n regie pentru timpul lucrat; salarizare n acord n funcie de normele de munc; salarizare n cote procentuale calculat la volumul vnzrilor).Salariul realizat poate fi egal, mai mare sau mai mic dect salariul de baz negociat. El reprezint o sum brut.1. Adaosurile i sporurile din salariu (indemnizaie de conducere, indemnizaie de zbor, spor de vechime, spor de noapte, spor de stres, spor de lucru n subteran, spor de periculozitate, spor de toxicilitate etc.) se calculeaz fie n sum fix, fie ca procent din salariul de baz, proporional cu timpul lucrat n alte condiii.Prin nsumarea veniturilor brute lunare realizate de toi salariaii societii comerciale, se obine Fondul de salarii brut realizat n luna respectiv. El constituie pentru societatea comercial o cheltuial.

1. Ordonana de urgen nr. 138/2004 pentru modificarea i completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal (Monitorul Oficial, Partea I nr. 1281 din 30/12/2004)Conform acesteia, ncepnd cu anul 2005Art. 3. La calculul deducerilor personale lunare degresive potrivit art. 1 n funcie de venitul brut lunar din salarii i de numrul de peroane aflate n ntreinerea contribuabilului s-a utilizat urmtorul algoritm de calcul:Pentru un venit brut lunar din salarii de pn la 1.000 lei:Fr persoane n ntreinere: 250 leiCu o persoan aflat n ntreinere: 350 leiCu 2 persoane aflate n ntreinere: 450 leiCu 3 persoane aflate n ntreinere: 550 leiCu 4 persoane aflate n ntreinere: 650 leiPentru contribuabilii care realizeaz venituri brute lunare din salarii cuprinse ntre 1.000 lei 3.000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive i urmeaz s fie stabilite prin ordin al MF.Pentru un venit brut lunar din salarii peste 3.000 lei: deducerea personal lunar este 0 (zero).VBL venit brut lunar

3.2 Reineri din salariiPrin nsumarea salariului realizat cu adaosurile i sporul la salariu, rezult Venitul brut realizat. Din venitul brut al angajatului se efectueaz urmtoarele reineri individuale:1. Contribuia angajatului la asigurrile sociale de 9,5% x venitul brut realizat -> constitue datorie fa de bugetul A.S.1. Contribuia angajatorului la fondul de omaj de 1% x salariul de baz -> constituie datorie fa de fondul de omaj 1. Contribuia angajatului la asigurrile sociale de sntate de 6,5% x venitul brut realizat -> constituie datorie fa de Casa Naional a Asigurrilor de Sntate1. Impozitul pe venitul din salarii, calculat prin aplicarea cotei unice de impozitare de 16% asupra venitului impozabil -> constituie datorie la bugetul statului1. Avansul achitat angajatului la chenzina I1. Alte reineri rate locuine, chirii, pensii alimentare, imputaii etc. -> constituie datorie fa de creditorii respectivi.Dup scderea din venitul brut realizat a tuturor reinerilor individuale, rmne restul de plat care se achit angajailor din casierie la data chenzinei a II-a.

3.3 Impozitul pe salariiBeneficiarii de venituri din salarii datoreaz un impozit lunar reprezentnd pli anticipate, care se calculeaz i se reine la surs de ctre pltitorii de venituri.Impozitul lunar se determin astfel:1. La locul unde se afl funcia de baz, prin aplicarea baremului lunar asupra bazei de calcul determinate ca diferen ntre venitul net din salarii, aferent unei luni, calculat prin deducerea din venitul brut a contribuiilor obligatorii i a cheltuielilor profesionale, i deducerile personale acordate pentru luna respectiv;1. Pentru veniturile obinute n celelalte cazuri, prin aplicarea baremului lunar asupra bazei de calcul determinate ca diferen ntre venitul brut i contribuiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora.Pltitorii de venituri din salarii care efectueaz regularizarea anual a impozitului determin impozitul anual pe veniturile din salarii prin aplicarea baremului anual pentru calculul impozitului pe venitul anual global impozabil, asupra bazei de impozitare anuale, determinat ca diferen ntre venitul net anual corectat cu diferena de cheltuial profesional i suma deducerilor personale cuvenite n acel an i, dup caz, cotizaia de sindicat pltit conform legii.n situaia n care contribuabilul realizeaz numai venituri de natur salarial la funcia de baz ca fiind angajat permanent i beneficiaz de deducerile prevzute la art.86 alin.(1) lit. c)-f) din Codul fiscal, atunci operaiunea de acordare a deducerilor i stabilire a impozitului pe venit se efectueaz de organul fiscal n a crui raz teritorial se afl domiciliul fiscal al contribuabilului.1. Ordin emis de ministrul finanelor publice, 10 ianuarie 2005Cap. I Art. 43: pct. 1: Cota de impozit pentru determinarea impozitului pe veniturile din:0. Activiti independente;0. Salarii;0. Cedarea folosinei bunurilor;0. Pensii;0. Activiti agricole;0. Premii;0. Alte surseeste de 16% aplicat asupra venitului impozabil corespunztor fiecrei surse din categoria respectiv

Venitul brut (V.br.) 2008 2009 omaj (S.j.) S.j.= salariu tarifar x 1% x x CAS= V.br. x 9,5% x x Asigurri sociale (CAS) CASS= V.br. x 6,5% x x Sntate(CASS) Cheltuieli profesionale C.pfs.=30lei x - 15% din DPB(2.00lei) D.pb.=2.00lei x variabil Deducerea personal de baz (D.pb.) D.ps.=D.pb. x 0,5% xN.p.= x cte un =2.00 x 0,5 xN.p.= milion lei Deducerea personal suplimentar =1.00x N.p. pt. fiecare (D.ps.) pers.intre Iz. = V.iz. supus baremului x Iz =16% Impozit (Iz.) V.ef.=V.br.-C.bg.-Iz.= =V.br.S.j.CAS-CASS-Iz x x Venit efectiv ncasat (V.ef.)

Notaii: N.p..= numrul persoanelor n ntreinere, trecute la deduceri personale suplimentare V.iz.= venitul impozabil V.br.= venitul brut C.bg.= contribuii bugetare V.nz.= venituri neimpozabile S.j.= contribuia pentru omaj CAS= contribuia pentru asigurrile sociale (pentru pensii) C.pfs.= cheltuieli profesionale = 30 lei lunar D.pb.= deducerea personal de baz = 200 lei lunar D.ps.= deducerea personal suplimentar, pentru maxim 4 persoane, care nu poate fi mai mare de 2 x D.pb. 1. Ordonana de urgen nr.138/2004 pentru modificarea i completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal (Monitorul Oficial, partea I nr.1281 din 30/12/2004)Conform acesteia, ncepnd cu anul 2005:1. Impozitul pe venit este n cot unic de 16%

0. Nu se consider avantaje cadourile oferite de angajatori n beneficiul copiilor minori ai angajailor, cu ocazia Patelui, zilei de 1 iunie, Crciunului i a srbtorilor similare ale altor culte religioase, precum i cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile, n msura n care valoarea cadoului oferit fiecrei persoane, cu orice ocazie din cele de mai sus, n limita a 150 lei

0. Determinarea impozitului pe salarii la funcia de baz se face prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferen ntre venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a contribuiilor obligatorii aferente unei luni, i urmtoarele:1. deducerea personal acordat pentru luna respectiv;1. cotizaia sindical pltit n luna respectiv;1. contribuiile la schemele facultative de pensii ocupaionale, astfel nct la nivelul anului s nu se depeasc echivalentul n lei a 200 euro

2. Pentru veniturile obinute nafara funciei de baz, impozitul se determin prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferen ntre venitul brut i contribuiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora.

1. Nu mai exist alte deduceri din impozitul pe venit cu excepia celor 3 precizate la pct.7. Au disprut deducerile privind asigurrile private de sntate, reabilitarea termic a locuinei, asigurarea locuinei.

9)Veniturile din alte surse, aa cum sunt definite prin norme, se vor impozita cu o cot de 16%. Impozitul este final.

Determinarea impozitului pe venitul din salarii:1. Beneficiarii de venituri din salarii datoreaz un impozit lunar, final, care se calculeaz i se reine la surs de ctre pltitorii de venituri1. Impozitul prevzut la I. se determin astfel:1. la locul unde se afl funcia de baz, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferen ntre venitul net sau prin deducerea din venitul brut a contribuiilor obligatorii aferente unei luni, i urmtoarele:0. deducerea personal acordat pentru luna respectiv;0. cotizaia sindical pltit n luna respectiv;0. contribuiile la schemele facultative de pensii ocupaionale, astfel nct la nivelul anului s nu se depeasc echivalentul n lei a 200 euro2. pentru veniturile obinute n celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferena ntre venitul brut i contribuiile obligatorii pe fiecare loc de organizare a acestora;0. Pltitorul este obligat s determine valoarea total a impozitului anual pe veniturile din salarii, pentru fiecare contribuabil.Cap. IV Datorii sociale

Alturi de resursele materiale, fora de munc reprezint un factor principal n producerea de bunuri i prestarea de servicii din cadrul unitilor economice. n schimbul muncii depuse, personalul angajat primete un salariu, care se stabilete prin negocieri ntre angajator i salariai, reprezentai de sindicate. n urma negocierilor se ncheie contracte colective i individuale de munc, prin care personalul se oblig s efectueze activitile prevzute n contract, iar angajatorul se oblig s-i remunereze pentru munca prestat. Att unitile care au salariai cu contract de munc, ct i angajaii respectivi trebuie s suporte anumite cheltuieli privind personalul, asigurrile i protecia social.

4.1 Contribuia de asigurrile sociale (CAS)Persoanele fizice i juridice care angajeaz personal salariat au obligaie plii contribuiei la sistemul public de pensii i alte drepturi de asigurri sociale, n funcie de condiiile de munc n care este ncadrat personalul angajat, i anume:31,5% pentru condiii normale de munc36,5% pentru condiii deosebite de munc41,5% pentru condiii speciale de muncn contabilitatea agentului economic angajator, contribuia acestuia la asigurrile sociale se nregistreaz:1. Pe de o parte, n cheltuielile agentului economic angajator, reflectate cu ajutorul contului 6451 Contribuia unitii la asigurrile sociale1. Pe de alt parte, n obligaiile agentului economic angajator fa de bugetul sistemului public de pensii i alte drepturi de asigurri sociale, nregistrate n creditul contului 4311 Contribuia unitii la asigurrile sociale.Din contextul reglementrilor n vigoare, rezult c baza de calcul a contribuiei agentului economic angajator la sistemul public de pensii i alte drepturi de asigurri sociale este fondul total de salarii. n aceast baz de calcul intr:1. Drepturile salariale brute ale persoanelor care desfoar activiti pe baz de contract individual de munc;1. Drepturile salariale brute ale persoanelor care i desfoar activitatea n funciile colective sau care sunt numite n cadrul activitii executive, legislative ori judectoreti, pe durata mandatului, precum i membrii cooperatori din organizaiile cooperaiei meteugreti;1. Drepturile salariale brute ale persoanelor care desfoar activiti exclusiv pe baz de convenii civile de prestri servicii i care realizeaz un venit salarial brut pe an calendaristic echivalent cu cel puin trei salarii medii brute pe economie.Contribuia angajatului la asigurrile sociale este n valoare de 9,5%, cot aplicat venitul brut.0. Contribuia de asigurri sociale de sntate (CASS)Persoanele fizice i juridice care angajeaz personal salariat i nesalariat au obligaia s contribuie la fondul special pentru asigurrile sociale de sntate ntr-o cot de 5,2% aplicat asupra fondului de salarii.Prin fondul de salarii asupra cruia se aplic cota de 5% se nelege suma veniturilor n bani i/sau natur obinute de o persoan fizic pentru munca prestat n baza unui contract individual de munc sau a unei convenii civile de prestri de servicii, ncheiate potrivit legii, indiferent de perioada la care se refer. Potrivit acestor norme reglementare, sunt asimilate veniturilor care fac parte din fondul de salarii i urmtoarele drepturi:1. Indemnizaiile pentru plata concediilor medicale n caz de boal, prevenirea mbolnvirilor, ntrirea i refacerea sntii, pentru primele 10 zile lucrtoare, care, potrivit legii, se suport din fondul de salarii al angajatorului;1. Indemnizaiile din activitile desfurate ca urmare a unei funcii de demnitate public, stabilite potrivit legii;1. Drepturi de sold lunar, indemnizaii, prime, premii, sporuri i alte drepturi ale cadrelor militare, acordate potrivit legii;1. Indemnizaia lunar brut cuvenit administratorilor la companii/societi naionale, societi comerciale la care statul sau o autoritate a administraiei publice locale este acionar majoritar, precum i la regiile autonome;1. Sumele primite de reprezentani n comisiile tripartite, conform legii;1. Alte drepturi i indemnizaii de natur salarial, acordate n bani i n natur de ctre angajator.Termenul limit de virare a contribuiei angajatorului la bugetul asigurrilor sociale de sntate este data plii pentru chenzina a II-a, dar nu mai trziu de 20 ale lunii urmtoare pentru luna expirat. Pentru perioada de ntrziere se datoreaz majorri aferente ntrzierii achitrii impozitelor. Dc datoria nu se achit n termen de o lun de la data scadent, Casa de Asigurri de Sntate va introduce dispoziia de ncasare silit.n contabilitatea angajatorului, contribuia acestuia la bugetul asigurrilor sociale de sntate se nregistreaz:1. Pe de o parte, n cheltuielile angajatorului reflectate cu ajutorul contului 6453 Contribuia angajatorului pentru asigurrile sociale de sntate.1. Pe de alt parte, n obligaiile agentului economic angajator fa de bugetul asigurrilor sociale de sntate, reflectate n creditul contului 4313 Contribuia angajatorului pentru asigurrile sociale de sntate.Contribuia angajatului la bugetul asigurrilor sociale de sntate este n valoare de 6,5%, cot aplicat venitului brut.

0. Contribuia la bugetul asigurrilor pentru omaj(fondul de omaj)Persoanele fizice i juridice romne i strine, cu sediul n Romnia, care angajeaz personal salariat romn, sunt obligate s contribuie la bugetul asigurrilor pentru omaj, ntr-o cot de 0,5% aplicat asupra fondului total de salarii brute realizate de urmtoarele categorii de asigurai:1. Persoanele care desfoar activiti pe baz de contract individual de munc sau persoanele care desfoar activiti exclusiv pe baz de convenie civil de prestri servicii i care realizeaz un venit salarial brut pe an calendaristic echivalent cu 9 salarii de baz minime brute pe ar;1. Funcionarii publici i alte persoane care desfoar activiti pe baza actului de numire;1. Persoanele care i desfoar activitatea n funcii elective sau care sunt numite n cadrul autoritii executive, legislative, ori judectoreti pe durata mandatului;1. Militarii angajai pe baz de contract;1. Persoanele care au raport de munc n calitate de membru cooperator;1. Alte persoane care realizeaz venituri din activiti desfurate potrivit unor legi speciale;n contabilitatea agentului economic angajator, obligat s conduc contabilitatea n partid dubl, contribuia acestuia la fondul de omaj se nregistreaz:1. Pe de o parte, n cheltuielile agentului economic angajator reflectate cu ajutorul contului 6452 Contribuia unitii pentru ajutorul de omaj.1. Pe de alt parte, n obligaiile agentului economic angajator fa de bugetul asigurrilor pentru omaj, reflectate n creditul contului 4371 Contribuia unitii la fondul de omaj.Contribuia angajatului la bugetul asigurrilor pentru omaj este n valoare de 0,5%, cot aplicat venitului brut.

0. Alte datorii

1. Contribuia pentru accidente de munc i boli profesionale calculat n cote de 0,5% din fondul de salarii realizat, care se adaug la cota de CAS datorat de ctre angajator.Potrivit art.5, modificat, sunt asigurate obligatoriu prin efectul prezentei legi:1. Persoanele care desfoar activiti pe baza unui contract individual de munc, indiferent de durata acestuia, precum i funcionarii publici;1. Persoanele care i desfoar activitatea n funcii elective sau care sunt numite n cadrul autoritii executive, legislative ori judectoreti, pe durata mandatului, precum i membrii cooperatori dintr-o organizaie a cooperaiei meteugreti, ale cror drepturi i obligaii sunt asimilate, n condiiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevzute la 1);1. omerii, pe toat durata efecturii practicii profesionale n cadrul cursurilor organizate potrivit legii;1. Ucenicii, elevii i studenii, pe toat durata practicii profesionale.Prevederile prezentei legi nu se aplic personalului militar i civil angajat pe baz de contract i personalului asigurat n sistemul propriu al Ministerului Aprrii Naionale, Ministerului Administraiei i Internelor, Serviciului Romn de Informaii, Serviciului de Informaii Externe, Serviciului de Protecie i Paz, Serviciului de Telecomunicaii Speciale, precum i celui din structurile militarizate ale Ministerului Justiiei.Cuantumul indemnizaiei pentru incapacitate temporar de munc reprezint 80% din media veniturilor salariale brute realizate n ultimele 6 luni.n cazul decesului asiguratului, ca urmare a unui accident de munc sau a unei boli profesionale, beneficiaz de despgubire n caz de deces o singur persoan, care poate fi, dup caz: soul supravieuitor, copilul, printele, tutorele, curatorul, motenitorul, n condiiile dreptului comun, sau, n lipsa acesteia, persoana care dovedete c a suportat cheltuielile ocazionate de deces.Cuantumul despgubirii n caz de deces este de 4 salarii medii brute pe economie, comunicate de Institutul Naional de Statistic.Cota de contribuie datorat de angajatori i de persoanele fizice care ncheie contracte individuale de asigurare este de 0,5%, indiferent de clasa de risc. 1. Comisionul datorat Casei Naionale de Pensii calculat astfel: 0,75 % din fondul de salarii realizat pentru completare carnetelor de munc sau 0,25 % din fondul de salarii realizat pentru verificarea i certificarea legalitii nregistrrilor;ntreprinderile cu capital de stat sau privat pot efectua anual, n limita unei cote de pn la 1,5 % aplicat asupra fondului de salarii realizat anual, cheltuieli sociale care sunt deductibile fiscal, avnd ca destinaii principale:0. Funcionarea corespunztoare a unor activiti sau uniti aflate n administrarea ntreprinderilor, cum ar fi: grdinie, cree, dispensare, cabinete medicale, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cmine de nefamiliti, coli;0. Acoperirea parial a cheltuielilor ocazionate de procurarea unor daruri pentru copiii salariailor.0. Acoperirea parial a cheltuielilor ocazionate de transportul salariailor la i de la locul de munc.0. Acoperirea parial a cheltuielilor privind biletele de tratament i odihn pentru salariaii proprii i pentru membrii de familie ai acestora.0. Acordarea de ajutoare unor salariai care au suferit pierderi n gospodrie proprii, ca urmare a unor calamiti naturale.0. Acordarea de ajutoare pentru nmormntare sau pentru acoperirea unei pri din cheltuieli n cazul unor boli grave sau incurabile.Sinteza obligaiilor de plat de natur salarial datorate de angajat i angajator ncepnd cu data de 1 ianuarie 2009Obligaia de platTotal, din care suportat dePersoane fizice

TotalAngajatorAngajat

12345

Contribuia de asigurri sociale (CAS)Condiii normale de munc41%31,5%9,5%41%

Condiii deosebite de munc46%36,5%9,5%46%

Condiii speciale de munc51%41,5%9,5%51%

Contribuia de asigurri sociale de sntate(CASS)13,5%7%6,5%6,5%

Contribuia pentru asigurrile sociale de omaj(C.sj.)4%3%1%4%

Comisionul pentru asigurarea pentru accidentele de munc i boli profesionale (C.a.b.)0,5%Angajatorul i/sau asiguratul personal0,5%

Comisionul pentru pstrarea i completarea carnetelor de munc (C.c.m.)0,25%0,75%0,25% 0,75%--

Impozitul pe salarii i impozitul pe venitul anual global impozabil16%-16%16%

Ordonan de urgen nr.139/2004 privind modificarea art.26 alin.(1) din Legea bugetului asigurrilor sociale de stat pe anul 2005 nr.512/2004 (Monitorul Oficial, Partea I nr.1280 din 30/12/2004)Prin prevederile acestei OUG, se revine la vechile cote de contribuii sociale.Astfel, ncepnd cu 2009:1. Cotele de contribuie de asigurri sociale se stabilesc dup cum urmeaz:0. Pentru condiii normale de munc 31,5%0. Pentru condiii deosebite de munc 36,5%0. Pentru condiii speciale de munc 41,5%Cota contribuiei individuale de asigurri sociale este de 9,5%, indiferent de condiiile de munc.2. Salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurrilor sociale de stat pe anul 2005 este de 921,1 lei.2. Cuantumul ajutorului de deces se stabilete, n condiiile legii, n cazul:1. Asiguratului sau pensionarului, la 940 lei1. Unui membru de familie al asiguratului sau pensionarului, la 470 lei1. Cotele contribuiei pentru Fondul de omaj:0. Contribuia datorat de angajatori conform art.26 din lege este de 3%0. Contribuia individual datorat conform art.27 din lege este de 1%0. Contribuia datorat conform art.28 din lege de persoanele asigurate n baza contractului de asigurare pentru omaj este de 4%2. Pentru anul 2005 cota contribuiei pentru asigurarea pentru accidente de munc i boli profesionale, datorat de angajatori i de persoanele fizice care ncheie contracte individuale de asigurare pentru accidente de munc i boli profesionale, se stabilete n funcie de riscuri, pe sectoare economice, ntre limitele de 0,5 i 4%, conform normelor care urmeaz s fie emise.Legea nr.583/2004 privind aprobarea Ordonanei Guvernului nr.93/2004 pentru modificarea i completarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr.150/2002 privind organizarea i funcionarea sistemului de asigurri sociale de sntate (Monitorul Oficial, Partea I nr.1228 din 21/12/2004)Conform acestei legi, ncepnd cu anul 2005:Contribuiile pentru categoriile de persoane enumerate mai jos se stabilesc prin aplicarea cotei de 6,5% asupra sumei reprezentnd valoarea a dou salarii de baz minime brute pe ar:1. Se afl n concediu medical1. Se afl n concediu medical pentru sarcin i luzie1. Se afl n concediu medical pentru ngrijirea copilului bolnav n vrst de pn la 7 ani1. Se afl n concediu pentru creterea copiluluiContribuiile astfel calculate se suport de ctre bugetul asigurrilor sociale de stat (prin deducerea din contribuia datorat de angajator).Pentru anul 2005 contribuiile pentru asigurrile de sntate rmn neschimbate:1. 6,5% pentru angajai1. 7% pentru angajator

6452 Contribuia unitii pentru ajutorul de omaj4371 Contribuia unitii la fondul de omaj6453 Contribuia unitii pentru asigurrile sociale4313 Contribuia angajatorului pentru asigurrile de sntate6451 Contribuia unitii la asigurrile sociale4311 Contribuia unitii la asigurrile sociale423 Personal-ajutoare materiale datorate426 Drepturi de personal neridicate427 Reineri din salarii datorate terilor4372 Contribuia personalului la fondul de omaj4314 Contribuia angajailor la asigurrile sociale de sntate4312 Contribuia personalului la asigurrile sociale421 Personal-salarii datorate5121 Conturi la bnci n lei641 Cheltuieli cu salariile personalului425 Avansuri acordate personalului5311 Casa n leiPrincipalele fluxuri contabile privind decontrile cu personalul i bugetele de asigurri i protecie social

425=5311 421=425 (acordare avans) (reinere avans) 641=4215311=5121 421=425 (nregistrare salarii) (rest de plat) 4312=5121 421=4312 (pensie public) 4314=5121 421=4314 (fond sntate) 4372=5121 421=4372 (fond omaj) 427=5121 421=427 426=5311 421=426 423=5121 4311=423 6451=4311 (asigurri sociale) 4311=5121 4313=5121 6453=4313 4371=5121 6452=4371

Cap. V Conturi i documente specifice evidenierii cheltuielilor salariale5.1 Conturi specifice

Contabilitatea sintetic a decontrilor cu personalul se realizeaz cu ajutorul grupei 42 Personal i conturi asimilate, care cuprinde urmtoarele conturi de gradul I:

421 Personal-salarii datorateine evidena decontrilor cu personalul pentru drepturile salariale cuvenite acestuia n bani sau natur, inclusiv a adaosurilor i premiilor achitate din fondul de salarii. Dup coninutul economic, este un cont de datorii salariale pe termen scurt, iar dup funcia contabil, un cont de pasiv.Se crediteaz cu salariile i alte drepturi cuvenite personalului.Se debiteaz cu reinerile din salarii (contribuiile la asigurrile sociale, la asigurrile sociale de sntate, la ajutorul de omaj, impozitul pe salarii, avansurile acordate anterior, etc.) i cu salariile nete achitate personalului.Soldul creditor reprezint drepturile salariale datorate.

D 421 Personal-salarii datorate C425 50,00427 25,004281 25,004312 29,454314 20,154372 3,10444 1,155311 141,15641 310,00

RD 295,00RC 310,00

TSD 295,00TSC 310,00

SfC 15,00

423 Personal-ajutoare materiale datorateine evidena ajutoarelor de boal pentru incapacitate temporar de munc, a celor pentru ngrijirea copilului, a ajutoarelor de deces, etc. Dup coninutul economic, este un cont de datorii salariale pe termen scurt, iar dup funcia contabil, un cont de pasiv.Se crediteaz cu ajutoarele materiale datorate salariailor.Se debiteaz cu reinerile din indemnizaii (contribuii privind asigurrile de sntate i ajutorul de omaj, avansul acordat anterior, impozitul pe salarii, etc.) i cu ajutoarele achitate personalului.Soldul creditor reprezint ajutoare materiale datorate salariailor.

D 423 Personal-ajutoare materiale datorate C427 9,604282 9,605121 100,80431 120,00

RD 120,00RC 120,00

TSD 120,00TSC 120,00

424 Participarea personalului la profitine evidena stimulentelor acordate personalului din profitul realizat. Dup funcia coninutul economic, este un cont de datorii pe termen scurt, iar dup funcia contabil, un cont de pasiv.Se crediteaz cu sumele repartizate personalului din profitul realizat.Se debiteaz cu impozitul reinut i cu sumele achitate personalului.Soldul creditor reprezint stimulentele din profit datorate personalului.

D 424 Participarea personalului la profit C444 16,005121 84,00117 100,00

RD 100,00RC 100,00

TSD 100,00TSC 100,00

425 Avansuri acordate personaluluiine evidena avansurilor acordate personalului. Dup coninutul economic, este un cont de creane fa de personal, iar dup funcia contabil, un cont de activ.Se debiteaz cu avansurile din salarii acordate salariailor.Se crediteaz cu sumele reinute pe statele de salarii reprezentnd avansurile acordate.Soldul debitor reprezint avansurile achitate personalului.

D 425 Avansuri acordate personalului C5311 80,00421 50,00

RD 80,00RC 50,00

TSD 80,00TSC 50,00

SfD 30,00

426 Drepturi de personal neridicateine evidena drepturilor de personal neridicate n termenul legal. Dup coninutul economic, este un cont de datorii salariale pe termen scurt, iar dup funcia contabil, un cont de pasiv.Se crediteaz cu sumele datorate personalului, dar neridicate n termenul legal.Se debiteaz cu sumele achitate personalului i cu drepturile de personal neridicate i prescrise.Soldul creditor reprezint drepturile de personal neridicate.D 426 Drepturi de personal neridicate C421 15,00

RD RC 15,00

TSDTSC 15,00

SfC 15,00

427 Reineri din salarii datorate terilorine evidena reinerilor din salarii datorate terilor