Ministerul Sănătății, Republica Moldova, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie “Nicolae Testemițanu “

Clinica Medicală nr.7Disciplina (Catedra) Igiena Generală

Șef catedră: Friptuleac GrigoreD,h,ș,m,prof univeresitar.

Conducător de grupă:Rubanovici VladislavD,ș,m,conferențiar universitar.

Tema:’’Alcoolul și acțiunea nocivă asupra organismului copiilor si adolescenților.’’

Studenta: Granaci ElenaGrupa: 1003

Chișinău 2015

Alcoolul Impactul consumului de alcool in rândul tinerilor

Alcoolul – un drog deprimant mai ales asupra SNC larg acceptat de societate și legal

Scurt istoric

Alcoolul, alcool etilic sau etanolul este cunoscut din vremurile preistorice.

Băuturi fermentate – folosite pentru căutarea extazului, in ritualuri

mistico-religioase

Folosit în liturghiile mozaică și creștină

Băuturile distilate apar doar în evul mediu

Sec.XVIII-XX: apare noțiunea medicală de alcoolism, sunt identificate

tulb. Sociologice produse de consumul excesiv de alcool

Sec XX: prevenirea alcoolismului (pentru că alcoolul îmbolnăvește, și are

implicații grave pentru individ și colectivitate).

Actualitatea temei:

Republica Moldova (RM) este percepută ca o țară care consumă mult

alcool. Conform unui studiu realizat de Organizația Mondială a

Sănătății (OMS), RM se plasează pe primul loc în Europa după

cantitatea de alcool consumată în mediu de o persoană adultă și pe

locul trei în lume.

De altfel, consumul excesiv de alcool are consecințe grave pentru

sănătate, drept confirmare fiind psihozele alcoolice, afecțiunile hepatice,

bolile cardiovasculare și ale sistemului digestiv, degradarea mintală…

Potrivit Ministerului Sănătății din Republica Moldova, în prezent în țară

sunt înregistrate 46800 de persoane afectate de alcoolism cronic, inclusiv

7200 de femei.

Implicațiile consumului:

Asupra sănătății

Comportament antisocial

Agresivitate

1

Jaf

Vagabondaj

Huliganism

Crimă

Sinucidere

OMS – trebuie făcută diferența între consumatorii de alcool și consumul cronic.

10-20% dintre consumatorii de alcool devin alcoolici cronici., bolnavi mintal.

Alcoolismul este orice consum de băuturi alcoolice care provoacă un

prejudiciu individului sau societății. În unele cazuri uzul duce cu timpul la

abuz, granița dintre ele este pierderea autocontrolului și instalarea unei

dependențe fizice și psihice de tip toxicomani.

Efectele alcoolului asupra SNC

Alcoolul acționează ca un antidepresant asupra creierului. Molecula de alcool

posedă o mică structură care se aseamănă cu o substanță produsă în mod natural

de organism ceea ce-i permite să se infiltreze și să influențeze activitatea

creierului. Activitatea creierului constă în principal din influxuri nervoase care

se transmit grație celulelor nervoase numite neuroni. Alcoolul perturbă

transmiterea sinaptică a influxului nervos modificând proprietățile membranei

celulare, secreția de neurotransmiţători, durata transmiterii influxului nervos,

acțiune a enzimelor regulatoare și procesul de recapturare a

neurotransmiţătorilor.

Neurotransmiţătorii permit fiecărui neuron de a comunica cu ceilalți. Ei sunt

responsabili de calitatea informației. Mânia, foamea, somnul dar și gândirea

sunt rezultatul acțiunii acestor molecule de comunicare.

Se știe că molecula de alcool poate perturba fabricarea substanțelor numite

„neuromediatori de plăcere” în mod specific dopamina.

Alcoolul acționează asupra acelor părți din creier care determină inhibiția și

eliberează tendințele instinctive. El provoacă și impresia de facilitate

2

intelectuală și relațională. Alcoolul favorizează impulsivitatea pentru că

molecula de alcool perturbă mecanismele de inhibiție ale voinței.

Ca și un neurotransmiţător endogen, alcoolul se fixează direct pe:

1. receptorii de acetilcolină implicați în vasodilatație, bronhoconstricţie,

secreții digestive, salivație, contractarea mușchilor netezi

2. receptorii GABA implicați în: inhibiția neuronilor cerebrali

3. receptorii de serotonină implicați în spasmul vascular, fiziologia unor

organe digestive, comportamentul emoţional

4. receptorii canalelor NMDA implicaţi în memorie

Perturbând mecanismele sinaptice, alcoolul are efecte sedative. O cantitate

prea mare de alcool poate perturba depolarizarea spontană a neuronilor centrului

respirator. În stare de inconştienţă, o inhibiţie a acestor neuroni poate bloca

stimularea nervilor periferici şi intercostali şi pot provoca moartea prin asfixie.

Coma alcoolică:

O alcoolemie peste 4 g.%0 poate provoca comă care perturbă funcţionarea

creierului. Coma se caracterizează prin absenţa totală şi prelungită a

răspunsurilor la stimuli senzoriali. Este adesea întovărăşită de:

dilataţie mare şi prelungită a pupilei datorită acţiunii alcoolului asupra

nervilor optici

hipoglicemie

hipotermie

hipotensiune arterială

depresie ventilatorie cu încărcarea căilor respiratorii

dezechilibre ale balanţei acido-bazice (predominanţa acidităţii sanguine)

intoxicarea ficatului, vărsături severe

scăderea dramatică a tonusului muscular cu incapacitatea muşchilor de a

se contracta

3

diminuarea cantităţii de oxigen distribuit de sânge la celule şi ţesuturi

Alcoolul şi sistemul cardio-vascular

Alcoolul este vasodilatator. Alcoolul scade activitatea centrului vasomotor

situat în bulbul rahidian. Acest centru menţine tensiunea arterială printr-un

influx continuu către neurofibrele vasomotrice. Diminuarea activităţii sale

antrenează o relaxare a muşchilor netezi ai arteriolelor provocând o scădere a

TA. După ingerare alcoolul trece în sânge şi se concentrează în organele cele

mai irigate de sânge, mai ales creierul, dar şi inima, rinichii, ficatul şi muşchii.

Senzaţia de căldură se datorează unei scăderi a TA şi vasodilataţiei capilarelor

situate sub piele care antrenează mai întâi o pierdere de căldură şi apoi o răcire a

organismului.

Alcoolul reduce vasoconstricţia. Alcoolul inhibă eliberarea hormonului

antidiuretic de către hipotalamus. Acest hormon menţine TA reducând

eliminarea urinei şi favorizând vasoconstricţia. Absenţa sa antrenează o scădere

a TA.

Fazele alcoolismului

1. Faza prealcoolică: cu durată de câteva luni la câţiva ani. Mai întâi

alcoolul este consumat ocazional, apoi consumul devine un obicei

constant, ajungându-se la o dependenţă psihologică, fără complicaţii sau

dependenţă somatică. Este un consum solitar.

2. Faza prodromală: este consumul exagerat de băuturi alcoolice, în grup,

legat de evenimente bune sau rele. Prin abuz se ajunge la complicaţii

somatice (gastrită, hepatită cronică, ciroză, polinevrită, etc.)

3. Urmează faza de beţii prelungite cu degradarea treptată a personalităţii,

scăderea facultăţilor intelectuale până la demenţă, psihoze alcoolice;

dependenţă f. mare de alcool care nu permite suprimarea consumului nici

pentru 1-2 zile.

4. Ultima fază: consum periodic exagerat, masiv timp de câteva zile care

însoţeşte variaţiile afective (ciclotimie, distimie).

4

Gravitatea problemei poate fi estimată doar prin consecinţele medico-

legale şi sociale.

Mituri legate de consumul de alcool:

Alcoolul ar avea virtuţi pozitive:

creşte forţa fizică,

curajul,

sociabilitatea,

conştiinţa de sine,

sentimentul de putere

Studiile româneşti confirmă consumul exagerat de alcool la persoanele care

execută munci grele fizice, la intelectuali sau în cazul unei atmosfere familiale

nefavorabile şi la celibatari.

Consumul abuziv: INTOXICAŢIA ACUTĂ

Sunt 2 forme distincte: beţia simplă şi beţia patologică. Manifestările psihice şi

somatice diferă de la un individ la altul şi sunt legate în mod direct de toleranţa

la alcool şi de cantitatea consumată.

Toleranţă mai scăzută la alcool se întâlneşte mai frecvent la:

psihopaţi, isterici, nevrotici

encefalopaţi epileptici

traumatizaţi cranio-cerebrali, arterosclerotici, hipertensivi

obosiţi, surmenaţi

copii, vârstnici, femei

în general la toţi bolnavii psihici

La indivizii sănătoşi primele semne de intoxicaţie apar la o alcoolemie de 0,5 g

%0, iar la 1 g %0 semnele de ebrietate sunt evidente.

Beţia simplă:este totalitatea manifestărilor fizice şi psihice produse de un

consum de alcool ce depăşeşte toleranţa subiectului. Începe cu o stare de

excitaţie, euforie şi mulţumire de sine, deteriorarea capacităţilor ideative şi de

judecată, logoree, mişcări mai mult sau mai puţin dezordonate, trăirea unor

5

sentimente de depăşire a greutăţilor vieţii. Individul îşi pierde capacitatea de

stăpânire şi de control a reacţiilor sale comportamentale. Îşi destăinuie secretele,

povesteşte toate intimităţile, devine lăudăros, increzut, canta, danseaza fara sa

tina seama ca ii deranjeaza pe cei din jur. Devin irascibili cand li se face

observatie, chiar agresivi. Unii trăiesc sentimente triste în această fază, se vaită,

plâng, ajung chiar la depresie. Alţii devin prea afectuoşi şi darnici cu cei din jur

sau dimpotrivă cusurgii, irascibili, impulsivi, agresivi, violenţi. Acum apar şi

tulburările psihice sau chiar somn profund şi tulburările somatice: palpitaţii,

tahicardie, dilatarea pupilară şi a vaselor capilare, congestia feţei, dizartrie,

tremurături, pierderea echilibrului şi a coordonării mişcărilor.

Unii la trezire se plâng de dureri de cap, ameţeli, sau o stare de mahmureală

care durează 1-2 zile. Aceste persoane sunt considerate responsabile dpv juridic

pentru toate acţiunile lor comise sub influenţa alcoolului, pentru că au ajuns aşa

prin voinţa liberă.

La copii, femei şi persoane în vârstă apare o formă gravă de beţie acută

manifestată prin: hipotermie, respiraţie lentă şi zgomotoasă, tegumente reci şi

vâscoase, stupoare sau comă profundă, chiar moarte.

După intoxicaţiile grave spre deosebire de cele uşoare sau moderate, la trezire

intoxicatul poate avea amnezie totală sau parţială asupra acţiunilor comise în

timpul beţiei dar pentru care rămâne responsabil.

Beţia patologică: este o formă tranzitorie de intoxicaţia acută cu confuzie

mintală acută mult mai periculoasă şi mai severă. Din fericire este rară.

De obicei se instalează brusc după ingerarea unor cantităţi mici de alcool. Nu

mai recunoaşte persoanele din jur putându-le lua drept duşmani, încăperea o

consideră celulă de închisoare, discuţiile drept ameninţări la adresa lui. Pot

apare şi halucinaţii mai ales vizuale (imagini groteşti). Buna dispoziţie lipseşte

întotdeauna şi e înlocuită de o proastă dispoziţie, teamă, anxietate, tristeţe, sau

disperare care pot duce la agresivitate chiar omoruri, sinucideri. Durează de la

câteva 30-40 minute la 1-7 zile şi de obcei este urmată de somn profund. Deşi e

6

conştient la trezire el nu-şi mai aduce aminte de nimic (amnezie

totală).Bolnavul este prevenit că nu mai are voie să consume deloc alcool şi că

va fi responsabil pentru actele comise în această stare. Legislaţia noastră

consideră persoana iresponsabilă pentru actele sale numai la primul episod,

iar dacă după sesizare tot mai bea, devine responsabil pentru actele sale.

Cercetătorii consideră alcoolismul o maladie psiho-socială, iar alcoolicul este

un bolnav ce şi-a pierdut libertatea de a se abţine de la consumul de alcool.

Absorbţia alcoolului se face direct şi rapid la nivelul mucoasei tubului digestiv,

mai ales în prima porţiune a intestinului subţire. Trece în sânge şi atinge

apogeul în 50-70 de minute şi apoi descreşte lent în 24 de ore. Rata absorbţiei

este mai rapidă decât cea de eliminare din organism. Un individ sănătos poate

oxida 7-20 ml alcool brut pe oră, iar un alcoolic max. 25 ml.

Alcoolul are acţiune toxică directă, determină tulb. de metabolism, avitaminoză

( vit. B complex şi PP) şi deficit nutritiv prin hipoalimentaţie. Suferinţele

metabolice şi avitaminoza se datorează suferinţelor digestive (gastrita

alcoolicilor) şi de absorbţie dar şi datorită diminuării funcţiei antitoxice a

ficatului. La băutorii ocazionali aceste efecte sunt minore în comparaţie cu

alcoolicii cronici. Pe fondul acestor tulburări metabolice şi carenţiale apar

manifestări psihice grave.

Consecinţele consumului de alcool:

În doze mici (50-100 g) acţionează ca un stimulent al SNC, euforie, bună

dispoziţie, căldură socială şi fizică

În cantităţi moderate şi mari: scad coordonarea neuro-musculară şi

acuitatea vizuală, simte durerea sau oboseala, scade capacitatea de

concentrare, creşte încrederea de sine, persoana devine mai îndrăzneaţă,

chiar caraghioasă, este alterată judecata şi gândirea abstractă

Consumul cronic duce la : gastrite, hepatite cronice, ciroze hepatice,

nevrită optică, polinevrite, leziuni ale SNC

7

„efectul euforizant” de la începutul consumului de alcool este o expresie

clică a deprimării SNC

Dependenţa chimică este stadiul final şi individul consumă multă energie

pentru a salva aparenţele

Dependenţa de alcool fizică şi psihică e foarte puternică

Consumul de alcool este a 3 a cauză de decese în lume, mai mult decât

toate celelalte droguri la un loc

Consumul de alcool este asociat cu accidentele rutiere, violenţa,

comiterea de crime şi violuri, infracţionalitatea, delicvenţa, degradarea

socială şi profesională, dezorganizarea familială, absenteism de la locul

de muncă, conflictele, scăderea randamentului etc.

Alcoolul creşte agresivitatea de unde rezultă comportamentul antisocial

Factori favorizanţi:

1. se găseşte pe piaţă în cantităţi mari

2. accesibilitate mare

3. obiceiuri, interese economice

4. considerarea alcoolului ca mijloc de apropiere socială

5. alcoolismul însoţeşte marile prefaceri sociale

Consumul de alcool la tineri.

Creşterea şi dezvoltarea şi consumul de alcool

Un tânăr nu este un adult în format mic. Corpul omenesc cunoaşte o perioadă de

maturare biologică şi fiziologică, timp în care creşterea celulelor prin diviziune

şi creşterea lor în volum sunt mult mai mari decât ritmul degradării lor.

Creşterea este rezultatul unor procese chimice şi biologice incredibil de

complexe. Alimentaţia, în perioada de creştere furnizează energia necesară

reacţiilor chimice şi fizice pentru construcţia şi „reparaţia” celulelor, organelor,

etc. Mai mult, calitatea substanţelor utilizate determină în mare parte calitatea

construcţiei realizate.

8

Mecanismele biologice proprii creşterii sunt în mod particular sensibile la

toxinele externe putând apare: leziuni ale membranelor celulare, tulburări ale

sistemului enzimatic, erori în replicarea ADN, dereglări ale activităţii

hormonale.

Într-un creier neajuns la maturitate, unii neurotransmiţători sunt mai puţin

sensibili la molecula de alcool decât într-un creier matur. Astfel semnele de

ebrietate întârzie să se manifeste şi riscul pentru un tânăr băutor va fi mai mare.

Studiile au demonstrat că un ficat neajuns la maturitate are mai puţine enzime

responsabile de dezintoxicarea de alcool. Mai mult, o greutate corporală mai

mică va permite o diluţie mai mică a alcoolului total, antrenând astfel o creştere

a alcoolemiei.

Alcoolul şi activitatea sportivă.

Alcoolul este o substanţă psihoactivă care perturbă transmiterea influxului

nervos modificând proprietăţile fizico-chimce ale celulelor şi membranelor

celulare. Alcoolul tulbură vederea (claritatea), micşorează câmpul vizual,

prelungeşte timpul de reacţie la semnale vizuale, perturbă coordonarea motorie,

pune ficatul şi rinichii la o muncă suplimentară necesară detoxifierii şi

eliminării sale, antrenând astfel o importantă pierdere de apă. La asta se mai

adaugă şi acţiunea h. antidiutetic care permite reducerea volumului urinii.

Activitatea fizică favorizează producerea unui surplus de toxine în sânge şi

muşchi, ceea ce creşte nevoile de apă ale organismului care trebuie să le

elimine.

Activitatea fizică provoacă în organism variaţii termice. Reglarea temperaturii

corporale presupune cantităţi mari de apă, creşte transpiraţia. Deshidratarea

perturbă performanţa fizică. Un deficit de 0,6 l de apă la o persoană de 60 de kg.

poate provoca o scădere cu 15% a capacităţii sale de efort. Combinarea

alcoolului cu activitatea fizică nu oferă nici un avantaj fiziologic. Mai mult,

nevoile de apă fiind puternic crescute, deshidratarea poate rapid să se manifeste

dacă aportul regulat de apă este neglijat.

9

Alte efecte negative ale consumului de alcool în cantităţi mici asupra organismului sunt următoarele: afectează funcţia sexuală („alcoolul îţi produce dorinţa, dar îţi ia putinţa”); afectează de asemenea acţiunea benefică a peste 150 de substanţe chimice, folosite ca medicamente; creşte efectul tranchilizantelor, sedativelor, somniferelor şi al anticonvulsivantelor;creşte riscul de sângerare dat de consumul de aspirină sau de medicamentele antiinflamatorii; scade acţiunea medicamentelor antiaritmice, vasodilatatoare, ce controlează frecvenţa inimii, cât şi a celor antihipertensive.

Să revenim şi la efectele sociale ale consumului de alcool şi în acest sens am apelat la ajutorul statisticii : 35% din cazurile de sinucidere se produc la alcoolici; 38% dintre cei care se îneacă sunt dintre cei care au folosit alcoolul;peste 50% dintre violuri au loc sub influenţa alcoolului;66% din incendii au fost provocate de oameni care au consumat alcool;până la 77% dintre cei care cad în diferite circumstanţe şi se rănesc, sunt sub influenţa băuturii alcoolice; majoritatea cazurilor de sarcină nedorită apar la femei ce au folosit înainte de actul sexual alcoolul, fapt ce le-a afectat capacitatea de decizie şi de protecţie; 91% dintre amenzile pe care le dau poliţiştii de la circulaţie din S.U.A. sunt legate de persoane ce au produs infracţiuni sub influenţa alcoolului;93% dintre cei care se consideră consumatori moderaţi de alcool (1-2 porţii de alcool) vor conduce maşina într-un interval de numai o oră de la consumarea alcoolului, într-un mod periculos pentru toţi ceilalţi participanţi la traficul rutier.

Efectele consumului de alcool asupra organismului in dezvoltare: Ficatul este afectat si are nevoie de cateva zile pentru a se reface si a

reveni la o functionare normala dupa o noapte de betie. Ritmul cardiac poate deveni neregulat, iar inima se poate chiar opri. Temperatura corpului scade si poate duce la hipotermie, in special in

anotimpurile reci. Scaderea glicemiei poate duce la convulsii sau chiar coma. Respiratia poate deveni dificila si se poate chiar opri. Poate ascunde alte probleme psihice, precum depresia sau anxietatea, care

raman astfel netratate.

Efecte pe termen lung: ciroza sau cancer al ficatului;

10

pancreatita; pierderea poftei de mancare; deficienta in ceea ce priveste aportul de vitamine; dureri stomacale; leziuni la nivelul sistemului nervos si al inimii; pierderi de memorie; impotenta; riscul de aparitie a intoxicatiei cu alcool, si implicit a comei alcoolice.

Parintii au un rol de maxima importanta in ceea ce priveste prevenirea consumului de alcool de catre adolescenti. Ei trebuie sa discute cu copiii lor, in special in cazul in care exista antecedente in acest sens in familie, deoarece alcoolismul are si o componenta genetica. Interdicțiile nu sunt suficiente, adolescenților trebuie sa li se explice foarte clar la ce riscuri se expun consumând alcool, chiar si in cantități reduse.

11