numărul 2/2011 - revista alarmaadina cioclei tehnoredactare: m a.r.t.s. articolele publicate nu...

Arta de a tr^i în siguran]^Alarman

um

ăru

l 2/2

011

Guvernarea riscurilor - element de cooperareîntre sectorul Guvernamental,mediul de afaceri {i societatea civil|

infrastructurile critice -elemente esen}iale pentru men}inerea func}iilor vitaleale societ|}ii

Revist^ editat^ de Asocia]ia Român^ pentru Tehnic^ de Securitate

protec}ia la incendiu a infrastructurilor critice

2

numărul 1/2009CuprinsAlarma Alarma

AlarmaArta de a tr^i în siguran]^

ISSN 1582-4152

Revistã editatã de Asociaþia Românã

pentru Tehnicã de Securitate

REDACÞIA:Asociaþia Românã pentru

Tehnicã de SecuritateSplaiul Independenţei 319, O.B. 152

Scara A, Etaj 2, Sector 6(incinta SEMA Parc)Bucureºti, România

www.arts.org.roe-mail: [email protected]

Coordonator ºtiinþific:Cristian Soricuþ

Coordonator marketing:Adina Cioclei

Tehnoredactare: A.R.T.S.

Articolele publicate nu angajeazãdecât rãspunderea autorilor.

Reproducerea materialelor din acest buletin se poate face numai cu indicarea sursei.

Se primesc la redacþie pentru publicare:rezultatele unor studii ºi cercetãri în

domeniul apãrãrii vieþii oamenilor laacþiunile factorilor de risc; analize aleunor evenimente produse în þarã sau

strãinãtate, cu concluzii ºi învãþãmintepentru activitatea de prevenire, precum

ºi pentru pregãtirea ºi desfãºurareaintervenþiei; note documentare pentru

promovarea mãsurilor preventive pentru apãrarea vieþii oamenilor la

acþiunile factorilor de risc.

Conform uzanþelor editoriale, manuscrisele - publicate sau nepublicate -

nu se restituie autorilor.

SE DISTRIBUIE GRATUIT

nu

măru

l 2/2

011

GUvERnAREA RISCURIlOR – ElEmEnT DE COOpERAREînTRE SECTORUl GUvERnAmEnTAl,mEDIUl DE AfACERI şI SOCIETATEA CIvIlă 4

InfRASTRUCTURIlE CRITICE –ElEmEnTE ESEnţIAlE pEnTRU mEnţInEREA fUnCţIIlOR vITAlE AlE SOCIETăţII 8

pROTECţIA lA InCEnDIU A InfRASTRUCTURIlOR CRITICE 13

SOlUţII DE înCREDERE pEnTRUpROTECţIA InfRASTRUCTURIlOR CRITICE DE lABOSCH SECURITY SYSTEmS 18

REGUlI DE InSTAlARE 21

lISTA SOCIETăţIlOR mEmBRE AlE A.R.T.S 24

mETODE DE SpORIREA pROTECţIEI AUTOmATElOR BAnCARE 28

EvAlUAREA pRElImInARăA OBIECTIvElOR DE SECURITATE 31

℗

Alarma

4

numărul 2/2011 Arta de a tr^i în siguran]^Alarma

Guvernarea riscurilor – element de cooperare între sectorul guvernamental,mediul de afaceri şi societatea civilă

Dr. ing. Liviu DUMITRACHE – Rasirom RA.

Încadrulacestuiarticolîncercămsăprezentămargumente prin care să susţinem că instrumentul celmai potrivit de realizare a dialogului între sectorulguvernamental, sectorul privat şi societatea civilăşi ştiinţifică este “Guvernarea riscurilor”. Deoarecepercepţia riscului lanivelul fiecăreientităţienumerateeste diferită, considerăm că, Guvernarea riscurilorpoate crea cadrulnecesarpunerii în acorda acestora.Algoritmul de ajungere la Guvernarea riscurilor este:asociereariscurilorlaresurseleexistente–determinareaameninţarilor, - identificarea vulnerabilităţilor, -determinarea şi evaluarea riscurilor –analiza riscurilor–managementulriscurilor–guvernareariscurilor. Printr-oprezentare succintăaproblemelordeinteresactualeasuprasecurităţii:

prezentareamediuluidesecuritateinternaţionalăa.)şi naţională ca urmare a mutaţiilor suferite deevenimentelepetrecuteînultimiiani;domeniiledesecuritate;b.)componentaeconomicăfocalizatăpeinfrastructurac.)critică [1] preponderentă în cazul Romaniei şinecesitateaprotecţieiacesteia;dependenţeleşiinterdependenţeleinfrastructurilord.)critice;conceptuldesecuritate,e.)

articolul va puncta doar acele elemente pe care leconsiderămafinecesareşiimportante. Evenimenteledin11septembrieaumarcat,princonsecinţelelor,ocotiturăînabordareaproblemelordesecuritate.Oanalizăaevenimentuluişiaconsecinţelorsale interne şi internaţionale relevă următoareleaspecte:

Înspectrulameninţărilorlasecuritateauneinaţiuni1.aapărutunadetipnou,ataculterorist.Agresiunealavalorilesocietăţiisepoateproducedininteriorulgraniţelor statului cu resursepuţine.Consecinţeleunuiastfeldetipdeameninţaresuntredutabile:

efectulpsihologicasuprapopulaţieicarepierde- încrederea că statul poate controla şi gestionaproblemasecurităţii;apariţiatensiunilorîntregrupurisocialedeetnie- diferităposibilitatea ca suportul valorilor civilizaţiei- (infrastructura) să fie atacabil având efecteasuprafuncţionări întregiisocietăţi.Caurmare,elementevitaledeinfrastructuradevincritice;agresiunea la simbolurile naţionale (acele- elementecareţinagregatăonaţiune)cuefectedealterareaimaginii;

Necesitatea refundamentării principiilor care stau2.labazapoliticiidesecuritatenaţională.Reevaluareamediuluidesecuritate internaţională3.actual;Gestionareasecurităţii.4.

Mediul de securitate internaţional, careînglobează şi securitatea Romaniei prezintă mutaţiievidente din perspectiva noilor riscuri şi ameninţări.Centruldegreutatealacestoras-amutatpeagresiuninon-militaredetip,economic,financiar-bancar,atacurila imagine, religioase, informaţionale, informatice,resurseenergetice,etc[1].Infrastructurileadresateastfeldevinelementecriticenumite“infrastructuricritice”. Securitatea unei naţiuni, în conformitate cu„Strategia Europeană de Securitate”, este definităde următoarele cinci dimensiuni: politică, militară,economică,diplomaticăşideprotecţieamediului(fig1).ÎnconformitatecuUEgestionareasecurităţiiconstituie„un proces deliberat prin care se vizează evaluareariscului pe toate cele 5 dimensiuni şi implementareaacţiunilornecesarepentrucaacestasăfieaduslaunniveldeterminatşiacceptabil,evidentcucosturiacceptabile.Pringestionareasecurităţiisevizează[2]:

identificarea riscului asociat vulnerabilităţilor de• sistem şi de proces al infrastructurilor critice, aameninţărilorlaadresaacestora;analizaşievaluareariscurilor,• controluldinamiciiacestuia,• menţinerealuiînlimitelestabilite.•

Înmodevidentsecuritateaeconomicăesteceacare generează resursele de securitate iar în cadrul eisecuritatea energetică constituie una din premiselefundamentale ale funcţionării normale ale statuluişi a realizării bunăstării cetăţenilor săi. Conceptul desecuritate şi, implicit, cele de securitate economică şienergetică au diferite sensuri şi definiri în raport deistoria şi cultura organizaţională ale fiecărei naţiuni.Unaportdeterminantîncadrulproceselordedefinireaacestorconcepteoareidentificareasetuluidevalorişiinteresenaţionale,elementecaredecelemaimulteorisuntrezultatulpercepţieiopinieipublice. Definirea acestor concepte adresează 2etape definitorii: analiza şi evaluarea riscurilor şiguvernarea riscurilor [3]. Procesul de guvernare ariscurilorreconfigureazăpoziţiaşirolulactorilorsocialidin stat: politicul (cel care crează şi cadrul legislativ şireglementează ) mediul de afaceri, mediul academicşi ştiinţific şi societatea civilă, cetăţenii. Fiecare dinentităţile enumerate au percepţii diferite asuprariscurilor.Politiculesteinteresatderealizareaunuicadrulegalprincaresăpoatăcontrola/evalua/corectastarea,evoluţia sistemului în ansamblu. Partenerul economic(mediul de afacerii) este interesat de profitabilitateaafacerii–riscurileluisuntlegatedebusiness.Societateacivilă şi ştiinţifică evaluează riscul în funcţie de sferaproprie de preocupări. In consecinţă, prin guvernareariscurilor se poate crea un cadru care pune de acordaşteptărilefiecăreipărţiinteresate.

5

numărul 2/2011Arta de a tr^i în siguran]^Alarma

Înceleceurmeazănevomreferidoarlamodulîncareseconcretizeazăconceptuldesecuritatecucele2etapemenţionateasuprainfrastructurilorcritice. Prima etapă – analiza şi evaluarea riscurilor –presupuneparcurgereaurmătorilorpaşi: inventariereatuturor resurselor, identificarea vulnerabilităţiloracestor resurse şi a ameninţărilor posibile care pot săle exploateze, evaluarea riscurilor, stabilirea nivelelordeacceptanţă şi tolerabilitate la risc şi în finalanalizariscurilor.Momentul11septembrie,atacurileteroristedelaMadridşiLondraauscosînevidenţăurmătoareleelemente:

mulţimeaameninţărilorlaoresursănuesteînchisăa.şi complet definită. La un moment pot apăreaameninţări noi determinate de diverse cauze;progres tehnologic, instabilitate politică, gradienteconomic între ţări accentuat, etc. Ca exemplu,apariţia internetului a favorizat apariţia atacurilorinformatice, instabilitatea politică şi religioasă, aterorismului,…vulnerabilităţile, de exemplu cele tehnice pot fib.identificate în limita cunoaşterii ştiinţificede launanumitmoment.Inconsecinţăşiaceastămulţimeestedefinitădoar laanumitmoment–static.Maimult,actualele abordări în acest domeniu sunt centratepe identificarea punctelor slabe ale sistemului,nesusţinutederigorilecuantificării.Riscul şi oportunitatea sunt 2 evenimente egalc.probabile[4].Caurmare,unplandetrata-reariscurilorpoate compromite realizarea unei oportunităţi. Inconsecinţă, problemele de management al risculuidevinesenţiale.Incertitudinea indusădemetodadedeterminaread.riscului.

A doua etapă, guvernanţa riscului conţineurmătoariipaşi:

definirearisculuiîncontextlărgit;1.Identificarea unor elemente premergătoare2.procesuluidedeterminareariscurilor;Determinareariscurilor;3.Provocărigenericedeevaluareariscurilor;4.

Percepţiariscului;5.Evaluareariscurilor;6.Caracterizareariscurilor;7.Managementulriscurilor;8.Strategiidegestionareariscurilor;9.Managementulinterdependenţelor10.

Doipaşi,princarepunctuldevederealrisculuiîncontextgeneralşidincelalelementelorpremergătoaredeterminării riscurilor [3] aduc câteva elemente deabordareimportante. în context general fenomenul de globalizareproduceomajorareariscurilorlaadresainfrastructurilorcritice. Pentru ordonarea acestei mulţimi s-au impuscriteriilededependenţă şi interdependenţă [5].Astfels-apropusunmodelcu7nivele,primulnivelfiindanalizade sector iar al doilea, studiul interdependenţelor.Primulnivelesteorganizatîn8sectoarecritice:energie,comunicaţii, transporturi, sănătate,…) între care sestabilescdependenţe.Aceastăîmpărţirecareaantrenatparteneriatul public-privat, s-a afectuat în acord cudocumenteleUEşiNATO. Aldoileanivelcelalstudiuluiinterdependenţelorare ca scop determinarea elementelor vitale şi acomponenteloresenţialepropriiunuisistemşifigurarealor subformădegraf (noduri şi cone-xiuni)a tuturorrelaţiilorcareexistăîntrediferitesistemeşiaefecteloracestora.(fig.2). Dinpunctulde vedereal elementelornecesarafiluateînconsiderareînainteadeterminăriiriscurilor,trebuieavuteînvedereurmătoarele:

risculnuexistăcamărimefizică,elesteoconstrucţie- mentală. Ca urmare, riscul este ceea ce oameniiobservăînfuncţiedeexperienţalor.Construcţiafiindfictivă şi subiectivă, dialogul stabilirii sau a puneriiînacordaaceloraşicriteriidevaloareesteesenţială.Deci guvernanţa riscului stabileşte în primul rândcondiţiilededialogîntrediverşiactoriimplicaţi.Globalizarea nu produce egalizarea gradienţilor- sistemelor de valori existenţi în Europa. Este puţinprobabilcaţaricareauaderatlaUEdepuţinăvremesăpoatăsăţinăpasulcuceicutradiţietehnică,cultură

Fig.1.Politicadesecuritate–interelaţionareaelementelorcomponente[6].

6


organizaţională,iniţiativăprivată,valoriculturale.Înconsecinţă,oriceimplementăridevaloriîmprumutatetrebuie făcuteprinadaptare la realitateaexistentă,maiprecisprincreareaunuicadruadecvat.Semnificaţia, la nivel instituţional, a procesului de- monitorizare şi avertizare timpurie trebuie foarteprecis conturată. Problemele financiarepot impunerestricţiiseveremonitorizăriisistemelordeavertizare

ExemplulcelmaielocventesterecentultsunamidinAsia,undes-aevidenţiatincapacitateainstituţionalădeamaterializaînacţiuniconcretealertaexistentă.

Selecţia convenţiilor şi a regulilor procedurale- pentru efectuareaunei evaluări corecte ştiinţifice ariscurilor.Stabilirea unei proceduri de a menţine în atenţie- hazardul (ubicuitatea, potenţialul şi persistenţa) şiriscul pentru stabilirea unei linii directoare corectepentrudeterminareaşimanagementulriscului.

Fig.2.Grafulinterdependenţelorşipropagareaefectelorîntresistemelecritice[5]

Referinţebibliograficeselective

Protecţia infrastructurilor critice – G. Văduva1.[MapN]Protecţia infrastructurilor critice din perspectiva2.securităţiinaţionale–FranciscTobă–SIE;Riskgovernancetowardsanintegrativeapproch–3.OrtwinRenn&PeterGraham–IRG-WPRelaţia“ameninţare/vulnerabilitate,oportunitate/4.capabilitate–Gh.Ilie-UTIIdentifyng, understanding, Critical infrastructure5.interdependencies–StevenRinaldi&comp.Critical Infrastructures:What Makes an6.InfrastructureCritical?–JohnMoteff&all.

7


8


SorinCĂLINESCU-SpecialistMarketing,AVITECH

infrastructurile critice –elemente esenţiale pentru menţinerea funcţiilor vitale ale societăţii

Procesul foarte complex şi dinamic de globalizare asocietăţiiaaduscu sine înultimii10-15anio seriedenoiconceptedevulnerabilitatece influenţeazădecisivaspecte legate de securitatea naţională, siguranţaoamenilor şi informaţiilor, a instituţiilor naţionale şiinternaţionale.

În condiţiile creşterii interdependenţelor, securitateacetăţenilor, comunităţilor sociale, naţiunilor şi stateloreste în strânsă legătură cu o serie de sisteme deinfrastructuri care asigură serviciile esenţiale tuturordomeniilor vieţii sociale. Funcţionarea lor în modcontinuu este, astfel, o chestiune vitală pentru bunafuncţionareasocietăţii.

O infrastructură sau o componentă este consideratăcriticăînfuncţiedepoziţiastrategicăînsistemulgeneralşi,înspecial,înfuncţiedeinterdependenţeleprincareestelegatădealtecomponentesauinfrastructuri.Directiva 2008/114/CE a Consiliului Europei, privindidentificarea şi desemnarea infrastructurilor criticeeuropene şi evaluarea necesităţii de îmbunătăţire aprotecţiei acestora, adoptată la 8 decembrie 2008, dăurmătoareadefiniţie:„Infrastructurilecriticesereferălaaceleobiective,reţele,servicii,activităţifiziceşimijloaceinformaticecaresuntatâtdevitalepentrunaţiuni,încâtscoaterea lor din funcţiune sau distrugerea lor poateavea un impact serios asupra sănătăţii, siguranţei,securităţii sau bunăstării economice a cetăţenilor, sauasuprafuncţionăriiefectiveaactuluideguvernaredinstatelemembre”.

În România, OUG nr. 98/2010 privind identificarea,desemnareaşiprotecţiainfrastructurilorcriticedefineşteinfrastructuracriticănaţionalăcafiindunelement,unsistemsauocomponentăaacestuia,aflatpeteritoriulnaţional,careesteesenţialpentrumenţinereafuncţiilorvitale ale societăţii, a sănătăţii, siguranţei, securităţii,bunăstăriisocialeorieconomiceapersoanelorşiacăruiperturbaresaudistrugerearaveaunimpactsemnificativlanivelnaţionalcaurmareaincapacităţiideamenţinerespectivelefuncţii.

Ameninţareateroristă,diversitateaşinumărulmarealdezastrelornaturale,precumşiaccidenteletehnologicesuntsursecaredeterminăacordareauneiatenţiideosebiteprotecţiei infrastructurilor critice. Complexitatea şiinterdependenţa acestor infrastructuri impun măsurideprotecţieatât lanivel internaţional,câtşinaţional.Preocupările organismelor naţionale, internaţionale,regionale şi non-guvernamentale sunt concentrate înjurul dezvoltării unor proceduri şimetodologii pentruidentificareaşiprotejareainfrastructurilorcritice.

9


Sistemeledeinfrastructuricriticepentrucaresestabilescmăsurispecialedeprotecţie,încadrulUEsunt:

Instalaţiile şi reţelele de distribuţie din domeniul•energetic (în special instalaţiile de producere aelectricităţii, de petrol şi de gaze, instalaţiile destocaj şi rafinăriile, sistemele de transport şi dedistribuţie)Tehnologiile de comunicaţii şi informaţii•(telecomunicaţiile, sistemele de radiodifuziune,programele, materialul informatic şi reţelele,inclusivInternetuletc.)Instituţiilecareasigură sectorul financiar-bancar şi•pieţeledevalorişiinvestiţiiPlatformele şi instituţiile sistemului de sănătate•(spitale,instalaţiideîngrijireabolnavilorşibăncilede sânge, laboratoare şi produse farmaceutice,serviciideurgenţă,decăutareşidesalvare)Mijloaceledeproducţieşidistribuţiepentrusectorul•alimentarAprovizionareacuapă(rezerve,stocaj,tratamentşi•reţelededistribuţie)Transportul feroviar, rutier, aerian, pe apă şi•instalaţiile aferente utilizate (aeroporturi, porturi,instalaţii intermodale, căi ferate, reţele de tranzitdemasă,sistemedecontroltrafic)Producţia, stocajul şi transportul produselor•periculoase(materialechimice,biologice,radiologiceşinucleare)Administraţia(armata,jandarmeriaşipoliţia,servicii•debază,instalaţii,reţeledeinformaţii,active,locuriimportante,monumentenaţionale)

Securitateanaţionalăşiinternaţionalăsuntdependente,în foarte mare măsură, de infrastructurile critice alesocietăţii.Daracestea sunt totmai vulnerabile în faţamijloacelor din ce în cemai sofisticatede atac asupralor, fapt care determină acţiuni susţinute dedicatecontracarăriiameninţărilorşiasigurarăriiunorstandardedeprotecţieşidesecuritatecâtmairidicate.

Protecţiaunei infrastructuri critice este constituitădintotalitateamăsurilorstabilitepentrureducereariscurilordeblocareafuncţionăriisaudedistrugereaacesteia.

În România, schimbarile generate de tranziţia la unalt sistem social, adaptarea lamecanismele economieide piaţă, aderarea la structurile NATO şi UE au adusînprimplannecesitateadeaacordaoatenţie sporităvulnerabilităţile careapar caurmarea transformărilorsurveniteînacesteprocese,de-alungultimpului.

Astfel, în timp ce strategia de securitate naţională aRomânieidin2001semărgineasădefineascătermenulde vulnerabilitate fără a-i detalia în profunzimeconţinutul, Hotărârea C.S.A.T. nr. 62/2006 privindStrategia de Securitate Naţională a României face oenumerare a acestora, menţionând şi pericolele carepot fi generate de existenţa unei infrastructuri slabdezvoltateşiinsuficientprotejate.

Specialiştii în domeniu arată reale preocupări pentruacest domeniu şi se încerca aprofundarea şi definireacât mai detaliată a elementelor implicate, relativ lacondiţiile specifice existente în ţara noastra. ConformautoruluiRaduAndriciuc,înlucrareaConsideraţiiprivindprotecţiainfrastructuriicritice,EdituraM.A.I.,Bucureşti,

10


2009,principalelevulnerabilităţialeinfrastructuriicriticedinRomâniapotfiredatemaidetaliatastfel:

Proceduri operaţionale standardizate de control•inexistentesauinadecvateProiectarea elementelor de infrastructură fără•luarea în considerare a mecanismelor de apărareadecvateevoluţieiameninţărilorAcces neautorizat la sistemul de control al•elementelordeinfrastructurăPosibilitatea folosirii unor canale de comandă şi•controlneautorizateLipsa mijloacelor de detecţie pentru raportarea•rapidă şi uşoară a activităţilor nelegale sau aanomaliilor”1

Statul ar trebui să pună accentul pe activitatea decoordonareatuturorpartenerilor implicaţi înprocesulde asigurare a protecţiei infrastructurii critice şi peîndeplinirea unui spectru larg de acţiuni, care poateinclude: avertizarea asupra pericolelor curente,asigurarea de avertizări şi alarmare, investiţii încercetare-dezvoltareetc.

Nevoiadea răspundeunorprovocăridince încemaimari cu soluţii performante şi sisteme integrate desecuritate, care încorporează tehnologii de ultimăgeneraţie,estereală.Estenecesarăoviziunepetermenlungcareimpuneluareaînconsiderareaposibilităţilordeextindereasoluţiilorimplementate.Flexibilitateaşifiabilitateasistemelorsuntelementecheiedecelemaimulteori.Sistemeversatile,carepotaveaîntrebuinţărimultiple,posibilităţiextinsedecomunicaţiewireless,decontrol prin internet pe canale securizate, imagini demarerezoluţiedelacamereledesupraveghere,sistemede identificare biometrice avansate, sisteme avansatede securitate perimetrală etc. - sunt doar câteva dinaspecteleimpusedeactualelenevoidesecuritate.

Deexemplu,sistemuldecontrolaccesesteunuldintreelementele cele mai importante menite să asiguresiguranţa şi funcţionarea eficientă a unei entităţi.Acesta este cel care asigură, în primul rând, o trierecorespunzătoare a persoanelor care au dreptul de aintraîndiverseariialeuneiclădiri,prevenindutilizareaneautorizatăaunordocumentesauechipamente,furtuldebunurisauinformaţiietc.

De asemenea, utilizarea unor sisteme de siguranţăintegrate, monitorizate din dispecerate performante,menitesăreducăimplicareafactoruluiumanînprocesuldesupraveghere,potcreeadiverseavantaje,printrecareextindereaposibilităţilordesupraveghere,concentrareape perfecţionarea forţei de intervenţie şi reducereacheltuielilor.

În acelaşi sens, reţelele de telecomunicaţii trebuiemonitorizate centralizat dintr-un Network OperationsCenter (NOC) dotat cu echipamente performantecu funcţionare 24 / 7. Obiectivele principale sunt:remedierea în timp util şi cu maximum de eficienţăa eventualelor avarii, monitorizarea unor parametrii

1 AndriciucRadu–Consideraţiiprivindprotecţiainfrastruc-turiicritice,EdituraM.A.I.,Bucureşti,2009

specifici,precumşisincronizareacureţeleleafiliate.Mai sus sunt expuse numai câteva exemple de soluţiicare pot duce la creşterea gradului de securitate.Este evident însă că toate acestea trebuie înglobateîntr-o strategie coerentă de securitate. Crearea unorprograme, activităţi şi acţiuni concrete realizate deorganismeleabilitateatâtdinmediulpublic,câtşidincelprivatreprezintăundemersmajorîndirecţiaasigurăriiprotecţieiinfrastructuriicriticedinRomânia.

Bibliografie:

Andriciuc Radu – Consideraţii privind protecţia infrastructurii critice, Editura M.A.I., Bucureşti, 2009Alexandrescu Grigore, Văduva Gheorghe – Infrastructuri critice. Pericole, ameninţări la adresa acestora. Sisteme de protecţie, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2006

Bărbuţ Dan Marcel – Protecţia infrastructurilor critice – O provocare pentru securitatea naţională

Rizea Marian; Marinică Mariana; Barbăsură Alexandru; Dumitrache Lucian; Ene Cătălin– Protecţia infrastructurilor critice in spaţiul euroatlantic, Editura: ANI, Bucureşti 2008

11


12


13


Termenuldeinfrastructurăcriticăafostfolositpentruadesemnapărţiesenţialealeeconomieişiactivităţiiunuistat cepot fi afectatededezastrenaturale, accidentesau agresiuni externe. Particularitatea esenţială aacestui domeniu este interdependenţa pe orizontalăîntre elementele sale şi efectele verticalizate ce sepot manifesta asupra întregii populaţii dintr-o ariegeografică,statsauchiarlanivelglobal.

La nivel European există programul de protecţie ainfrastructurilor critice COM2006) 786 publicat în07.06.2007 prin care se stabilesc măsuri şi programespecifice destinate modernizării şi protecţiei adecvatenivelului actual de dezvoltare socială şi ameninţărilorpotenţialeactuale.

Laopriviredeansambluputemgrupa infrastructurilecriticepedomeniiastfel:

APĂa)ENERGIEb)TRANSPORTc)COMUNICAŢIId)

protecţia la incendiu a infrastructurilor critice

CristianŞORICUŢ-SETALARMInternational

Nuvoidetaliaimplicaţiilepeorizontalăasupradomeniiloramintiteşiniciasupraefectelorsocialemajorecepotficauzatede întreruperea sau funcţionareadefectuoasăainfrastructuriidinunulsaumaimultedomenii.Multmaiinteresantconsideraficăileşimijloaceleadoptatelanivel global cu scopuldeaproteja şi deaoferi unrăspunsadecvatînanumitescenarii.

În toate discuţiile legate de infrastructurile criticeconcluzia unanimă a fost conceptul aplicării analizeimultidisciplinare asupra unei problematici specifice.Altfelspusunanumesubiectpoatefiprivitînansamblureunindgrupuridelucrucuexperienţă,cunoştinţeleşiresurseleproveninddinvariidomeniicăroralisealocătimpulşiresurselenecesare.

Întodeauna înabordareagrupurilordestudiufactoruldemografic şi cel temporal joacă un rol fundamental.Astfel,resurselealocateunuianumittipdeinfrastructurăla un anumit moment dat pot fi suficiente roluluiimpusînsăpânălaimplementareasoluţiilorproiectate(perioadăderegulăîndelungată-5-10ani)premizeledecalculsunttotaldepăşiterezultândundezechilibrumajorîntrenevoişiposibilităţiletehniceexistente.

Dintre ameninţările potenţiale directe sau indirecteapărute ca un factor secundar înmulte din scenariileposibile, focul este o prezenţă de temut.Un incendiupoate agrava o avarie sau poate extinde cu uşurinţăaria afectată. Din acest motiv protecţia împotrivaacţiunii focului este o prezenţă constantă în aproapetoate domeniile şi este un imperativ în securitateainfrastructurilorcritice.

Avansul tehnologic oferă mijloace noi şi soluţii deprotecţielacareînurmăcucâţivaaninuputeamdecâtsă visăm. Materialele noi au propietăţi superioare deizolare iar tehnologiile dezvoltate permit detecţiaşi localizarea unui început de incendiu într-un timpconsiderabil mai scurt. Detecţia fumului şi flăcărilorutilizândtehnologiavideofacepaşiimportanţiînS.U.A.darîncătimiziînEuropa.

Sistemele automate de stingere cu agenţi modernide sinteză permit stocarea agenţilor în faza lichidă lapresiunireduseşideversare/stingeresub10secunde.Acestea sunt doar două exemple dinmultitudinea desoluţiişitehnologiinoidindomeniuînsşestederemarcataccentualcesepunepefactorultimpatâtîndetecţiecâtşiînstingereaînceputurilordeincendiu.

Dacă tehnologia ne oferă noi posibilităţi, activitateacotidiană socială aduce noi provocări în domeniulprotecţieilafoc.Voidadoarcâtevaexempleconcreteîncaremijloaceleuzualeşisoluţiiletehniceconservatoareaufostduseaproapedelimitacapacităţilordisponibileşi au eşuat acolo unde solicitările au fost depăşite demagnitudineaevenimentelor.

14


Studiudecaz:AClădiriînalte

Ataculteroristaavariatstructuraclădirilorşiaprovocatunincendiumajor.Colapsulstructuriiarfipututfievitatîncazulîncareincendiularfipututfistinsîntimputil.

BInfrastructuratransport(Tunele,Poduri,)

15


Conductedetransportcombustibilînflăcări

CSpaţiipubliceaglomerate(Sălidespectacole,stadioaneetc.)

Teatrul-RedBarnTheatre-Jackson’sPoint,Ont.înflăcări,April18,2009.

DCentralenucleare

1985StadionulBradfordEngland Fukushima

16


ChernobylNuclearPowerStationinAprilof1986,withredglowofUnit4visiblenearthecenter.

Incendiile de la Fukushima şi Cernobil au antrenatmaterial radioactiv şi au condus la contaminareaunorsuprafeţeîntinse

Din toate exemplele anterioare se poate remarca unfaptincontestabilşianume:

Unincendiupoateafectaoriceinfrastructurăînmoduriimprevizibile atât în mod direct cât şi ca un elementagravantpostevent.

Nu poate fi concepută o formă de protecţie ainfrastructuriifărăaluaînconsiderarerisculdeincendiuşimetodeleavansatedeprotecţielafoc.

21


reguli de instalare

Ing.LaurenţiuPOPESCU-LectorA.R.T.S.Sistemedesecuritateanti-efracţie.

(continuaredinnumărul1/2011)

Structurilesistemelordesecuritate,fieeleanti-efracţie,control al accesului, video sau detecţie şi semnalizareincendiu auo structurădistribuită, uneori pedistanşemarişifoartemari.Dinacestemotive(şinunumai),oseriederegulisimpledeproiectareşiinstalaretrebuierespectate cumare stricteţe. În caz contrar, nu numaibunafuncţionareaechipamentelorestecompromisăcichiar integritateaechipamentelor.Reguli suplimentarede protecţie pot fi utilizate în cazul echipamentelorinstalate la exterior pentru a preveni deteriorărilegeneratededescărcărielectrice.Pentruprezentareamstructuratacesteregulipetreimaricategorii:

Reguli referitoare la alimentarea cu energie1.electricăprimară(deregulă220vc.a.).Reguli referitoare la alimentarea sistemelor cu2.joasătensiune.Regulireferitoarelatransmitereasemnalelor.3.

În acest ultim articol din seria dedicată regulilor decablarevorfiprezentateunsetderegulireferitoarelatransmitereasemnalelor.

Prima etapă în stabilirea setului de reguli ce trebuieavuteînvederelaproiectareaşirealizareacircuitelordesemnalconstăînidentificareatipuluidesemnalelectricutilizat. Astfel, în sistemele de securitate întâlnimurmătoarelecategoriidetipuridesemnale/informaţie:

Informaţiaprimitădelacomutareaunuicontacta.electric, codificată în modificarea unei tensiunielectrice(cufrecvenţaextremdejoasă,sub1Hz)–deregulădelasenzoridealarmă.Informaţie codificată sub forma unui semnalb.analogic, cu frecvenţa până la aprox. 6 MHz(semnalulvideoanalogic).Transmisiededatedigitale–comunicaţieserială.c.CelemaiutilizatestandardeîntransmisiadigitalăsuntstandardeleRS232,RS485,RS422,Ethernet,Wiegandetc.

Regulile de realizare urmăresc rezolvarea corectă aurmătoarelorcategoriideproblemetehnice:

Izolarea masei de semnal faţă de masa de1.alimentare.Lungimeatraseului.2.Arhitecturatraseuluidecablu.3.Tipuldecablu.4.Adaptareacanaluluidecomunicaţie.5.Ecranareacircuituluidesemnal.6.

INFORMAŢIAPRELUATĂDELAUNCONTACTELECTRIC.Aşa cum arătam, codificarea este realizată prinmodificareapraguluidetensiunecorespunzătorfiecăreistări; perioada de comutare fiind de regulămaimaredeosecundă.Acestetipuridesemnalesetransmituşorpe orice tip de cablu, pe distanţe de până la 100 m.Limitareadistanţeieste legatămaimultdedoifactoriexterni:zgomotelectro-magneticalmediuluişicăderede tensiune pe circuitul de alimentare al senzorului.Reguladebază în acest cazderivădinnecesitateadea izolamasadealimentare faţădemasade semnal şipoatefienunţatăastfel:pentru transmiterea informaţiei de tip contact de la un senzor se utilizează o pereche de fire distincte faţă de perechea de alimentare.Încălcareaacestei reguli nu are întotdeauna efecte nedorite(anumiţi producători de echipamente au şi dezvoltattipuri de circuite pentru reducerea numărului de firepentru cablare (aplicaţie în cazul sistemelor de micidimensiuni, pentru senzori de consum redus, până lazecidemA).Înaltecondiţii,efectelepotfineplăcute,înspecialdatorităgenerăriidealarmefalse.

Circuiteledesemnalînacestcazaurezistenţeelectricepe bucla de ordinul Kohmilor, nu preamici deoarecear duce la un consum ridicat al sistemului şi nici preamari(pânălazecideKohmi)deoareceperecheadefirepoatepreluaprininducţiezgomotdemediu.Încazulîncareinstalaţiasefaceîntr-unmediuzgomotossepoateutiliza cablu ecranat la care ecranul se conectează laîmpământare.

CIRCUITE DE SEMNAL ANALOGIC. În sistemele desecuritate se întâlnesc două categorii de circuitepurtătoare de semnal analogic: circuite de telefonie(semnalaudio)şicircuitedesemnalvideo.Pentruprimacategorie trebuie aplicate regulile din telefonie cuprivirelatipuldecabluutilizatşirealizareaderivaţiilor,întimpcepentrucircuitelevideoseaplicăurmătoarelereguli:

Cablul utilizat este un mediu de transmisie de date 1. uniform (caracterizat de o anumită impedanţă caracteristică). Îngeneralseutilizeazădouătipuridecabluri:cablucoaxialcuimpedanţacaracteristicăde 75 ohmi (nesimetric) sau pereche torsadată(cablu UTP) cu impedanţa caracteristică de 120ohmi. În al doilea caz se utilizează adaptoare de impedanţă la ambele capete ale circuitului. Dacă semnalul video este recepţionat de mai2.mulţi receptori conectaţi în paralel, acest lucrueste posibil dacă receptorii pot fi configuraţi cuimpedanţădeintrareinfinită(HighZ)sau75ohmi,regula fiind:Ultimul dispozitiv receptor de pe o cale video va adapta linia de transmisie în timp ce toţi ceilalţi receptori vor avea impedanţa infinită.

22


Atenţie, dacă un echipament video este prevăzut cuintrare şi ieşire de semnal şi nu are posibilitatea decomutare internă a impedanţei de intrare în High Z,atunciieşireaesteseparatăelectricdeintrareprintr-unrepetor – adaptor de impedanţă intern iar adaptareaesterealizatăautomat.

COMUNICAŢIESERIALĂDEDATE

Înutilzareacomunicaţiilorserialededateseutilizează,dupăcaz,standardediferite.Dinpunctuldevederealinstalatorului,aspecteleimportantesunt:

tipuldecabluutilizata.topologiacanaluluidecomunicaţieb.adaptareamagistralei(dacăestecazul)c.lungimeamaximăatraseului.d.

Înacest sens, standardulRS232nunecesită realizareaadaptării,lungimeamaximăacircuituluiestedeordinul30–40miarcomunicaţiasefaceîntredoiparticipanţi.

Standardul RS485, utilizat frecvent în aplicaţii desecuritate, control al accesului şi comenzi PTZ pentrusistemeledesupravegherevideo,permiteolungimemaimareatraseuluidemagistrală(1200mcuposibilitateadeextinderecudispozitivrepetor)iarpemagistralăse

potconectamaimultedispozitive(undispozitivmaster şi mai multe dispozitive slave). Instalatorul trebuie săasigureadaptareamagistraleidecomunicaţieastfel:

Dacă dispozitivele conectate pe magistrală au a. incorporate adaptoare de impedanţă, acestea se activează doar la dispozitivele amplasate la capetele magistralei.Dacă dispozitivele amplasate pe magistrală nu b. au adaptoare de impedanţă incorporate, la capetele magistralei se conectează o rezistenţă de 120 ohmi.Arhitectura magistralei este de tip daisy-chain c. (vezi fig 1).

Fig.1ArhitecturamagistraleiRS485

Cablul utilizat este cablu de date (de ex. o d. pereche torsadată din cablu UTP).

ba

24


lista societăţilor membre ale a.r.t.s.

1 3IAUTOMATIZĂRIŞITELECOMUNICAŢII CRAIOVA

2 A&IINDUSTRY LUGOJ

3 A-TECHELECTRONICA BUCUREŞTI

4 AL.SE.RO.IMPEX ORADEA

5 ALARMSECURITYCONSULTINGCS BUCUREŞTI

6 AMBERSECURITY BUCUREŞTI

7 AMPROSYSTEM BACĂU

8 ANTONESCUMIHAILBOGDAN,PF BUCUREŞTI

9 ATECNOSERV BRAŞOV

10 AVITECHCO. BUCUREŞTI

11 BALASFIADRIANA BAIA-MARE

12 BĂDESCUSORINMARIAN BUCUREŞTI

13 BĂNULEASAMIHAI,PF BUCUREŞTI

14 BELAIDANPAUL,PF GHEORGHIENI

15 BENTELDISTRIBUTION BUCUREŞTI

16 BENTELSISTEM CLUJ-NAPOCA

17 BIDEPAEXPERT BUCUREŞTI

18 BITSERVICII BUCUREŞTI

19 BORCEANICOLAE PLOIEŞTI

20 CAPABIL TIMIŞOARA

21 CASIDO GALAŢI

22 CBRNEXPERTSCONSULTING BUCUREŞTI

23 CENTRULRIVERGATE BUCUREŞTI

24 COMANDOR TIMIŞOARA

25 COMANDORINTERNATIONAL TIMIŞOARA

26 COMTEH CONSTANŢA

27 CONSALSECURITY BUCUREŞTI

28 CONTACTPLUS ARAD

29 D&SSYSTEMSELECTRONIC BUZĂU

30 DACHEVALENTIN BUCUREŞTI

31 DARIATELECOM PITEŞTI

32 DATEKTELECOM BUCUREŞTI

33 DEPISTOSTAR GHEORGHIENI

34 DIACOMPRESTCOM LUPENI

35 DIAFAN ALBA-IULIA

36 DMRAUTOMATICSECURITY BUCUREŞTI

37 DOLEXPROGROUP BUCUREŞTI

38 DOTELALARMS BUCUREŞTI

39 EGMS-ELECTROMONTAJŞISERVICE BUCUREŞTI

40 ELECTRA IAŞI

41 ELECTROBBSZ MIERCUREA-CIUC

42 ELECTRONICADVANCEDSYSTEMS BUCUREŞTI

43 ELPROF BUCUREŞTI

44 ELTREX TIMIŞOARA

45 EMPORIUM BUCUREŞTI

46 ESMARTGROUPCO BUCUREŞTI

47 EUROGUARD. TÂRGOVIŞTE

48 FIREROROMANIA TÂRGU-MUREŞ

25


49 FORŢAZERO-PAZĂŞISECURITATE BISTRIŢA

50 G.I.S.SYSTEMSECURITY BUCUREŞTI

51 G.U.FERROMCOM BUCUREŞTI

52 GENERALSECURITY CLUJ-NAPOCA

53 GEOSEIDYNAMICS BUCUREŞTI

54 GEROMINTERNATIONALPRODIMEX BUCUREŞTI

55 GHEŢICAMELIADANIELA,PFA BUCUREŞTI

56 GLOBALSECURITYSISTEM BUCUREŞTI

57 HELINICK BUCUREŞTI

58 HELIOSSECURITY GALAŢI

59 HOLDIMAG BAIA-MARE

60 HONEYWELLLIFESAFETYROMÂNIA LUGOJ

61 I.&C. TULCEA

62 I.D.TECHNOLOGYSYSTEMS BUCUREŞTI

63 ICCOSYSTEMS BRAŞOV

64 IDEALINSTAL BRAŞOV

65 IDSSECURITYSYSTEMPROVIDERS BUCUREŞTI

66 IMSATCUADRIPOL BRAŞOV

67 IMSATSERVICE BUCUREŞTI

68 INTERNATIONALCONSULTINGSECURITYGRUP BUCUREŞTI

69 KEYSTONETEXTEL TIMIŞOARA

70 KTELECTRONICS&AUTOMATICS BRAŞOV

71 LANSERVICE BUZĂU

72 L.E.N.Co.ELECTRONIC BRĂILA

73 LOCKSYSEXPERT BUCUREŞTI

74 LOGIMAETICSSECURITY TIMIŞOARA

75 MACDOUGLASGRUP BUCUREŞTI

76 MLSYSTEMSCONSULTING BUCUREŞTI

77 NAPAIMPEX DANGEORGIUDEMUREŞ

78 NEIGUARD VOLUNTARI

79 NEOTRONIXGROUP BUCUREŞTI

80 NEWMOBITELSECURITY SATU-MARE

81 NORDESTCONECTIONS BOTOŞANI

82 NOSTERIMPORTEXPORT BUCUREŞTI

83 NOVATEHNIC BRĂILA

84 NTTELECTRONICSERVICE BUCUREŞTI

85 OPTIMUMPRODIMPORT BUCUREŞTI

86 PARADOXSERVICE PIATRA-NEAMŢ

87 POLYSTARTSECURITY CRAIOVA

88 PRACTICINSTAL BUCUREŞTI

89 PRIMATECH BAIA-MARE

90 PROSECURITYDISTRIBUTION BUCUREŞTI

91 PROTECTORSYSTEM BUCUREŞTI

92 QUADRAACCESSYSTEM REŞITA

93 QUARTZMATRIX IAŞI

97 QUICKSERVICE-futureIT CONSTANŢA

95 RASIROMR.A BUCUREŞTI

96 RDDTRUSTSECURITY CRAIOVA

97 ROMANOELECTRO BUCUREŞTI

98 ROMELECTRICGROUPIMPEX BUCUREŞTI

99 ROMTESTELCTRONIC BUCUREŞTI

26


100 ROVISCO BUCUREŞTI

101 SAGSERVICESPROVIDER BUCUREŞTI

102 SASUDAN,PF BUCUREŞTI

103 SCHRACKSECONETAGREPREZENTANTA BUCUREŞTI

104 SEBECRISTINEL,PF BUCUREŞTI

105 SECANTSECURITY BUCUREŞTI

106 SECPRALCOM CLUJ-NAPOCA

107 SECURITYGLOBALCONSULTING BUCUREŞTI

108 SECUROTECH ARAD

109 SECURYTASSYSTEMS PLOIEŞTI

110 SEMCO BALŞ

111 SETALARMINTERNATIONAL BUCUREŞTI

112 SIELINVEST BUCUREŞTI

113 SIEMENS BUCUREŞTI

114 SINVEXMULTISERVICE PLOIEŞTI

115 SIONSECURITY BUCUREŞTI

116 SITMA BUCUREŞTI

117 SMARTSECURITYTECH BUCUREŞTI

118 SSIIMPORT-EXPORT BUCUREŞTI

119 STANCUADRIAN-CRISTIAN TIMIŞOARA

120 STIMPEXSYSTEMS BUCUREŞTI

121 TECHSAFES BUCUREŞTI

122 TECHNOSEC BUCUREŞTI

123 TECHNOSYS PLOIEŞTI

124 TEHNOALROM IAŞI

125 TEHNOEXPRES BUZĂU

126 THEFACILITYMAINTENANCECOMPANY BUCUREŞTI

127 TORNADOCREATIVE BUCUREŞTI

128 TOTALSECURITY CLUJ-NAPOCA

129 TUDORMIHAI,PF BUCUREŞTI

130 UNIONPROTECTION CLUJ-NAPOCA

131 UNIVERSALSERVICE95 BUCUREŞTI

132 URMET&GERBERCOMMUNICATIONS BUCUREŞTI

133 UTCFIRE&SECURITY BUCUREŞTI

134 UTIFACILITYMANAGEMENT BUCUREŞTI

135 UTISECURITY&FIRESOLUTIONS BUCUREŞTI

136 UTISYSTEMS BUCUREŞTI

137 VEGA ONEŞTI

138 VHELECTRONIC CRAIOVA

139 VHI BRAŞOV

140 VIDEOVOXSECURITY BUCUREŞTI

141 VONREP TÂRGUJIU

142 ZAMFIRDUMITRU,PF MOARAVLĂSIEI,ILFOV

143 ZECOELECTRONICSANDIMPORTEXPORT CLUJ-NAPOCA

144 ZODDTECK BUCUREŞTI

28


metode de sporire a protecţiei automatelor bancare

Ing.CristinelSEBE–DirectorDepartamentEchipamanteICECONS.A.

Prezentul articol tratează strict securitatea fizică aautomatelor bancare fără să facă referiri la maşinileautomatedevânzareaproduselorsauabiletelor.

Prinautomatebancare,denumitegenericA.T.M.-uriseînţelegmijloacelededeţinereşiprocesareanumeraruluişi/sauavalori,cumarfi:distribuitoareleautomateledenumerar,maşiniledeschimbvalutar,maşiniledereciclatnumerar şi distribuitoarele de numerar destinatecasierilor.

Deoarece înprezentasistăm laocreştereanumăruluide atacuri fizice ce au drept scop furtul bancnotelordinautomatelebancare,proprietariişiutilizatoriiunorastfeldeechipamentesuntsupuşiunorgravepericoleşiameninţări.Tipurilecelemaifrecventedeatacuriasupraautomatelorbancaresuntceleprintâlhărie,prinefracţiecuuneltemecanicesausubstanţeexploziveşimainouprinacţiuniviolentece implicăfolosireaunormijloacede transport sau chiar utilaje de construcţii pentruspargerea faţadei şi pătrunderea rapidă în incinta încare segăseşte automatul bancar, smulgerea şi luareaîntreguluiautomatbancar.

Trebuieremarcatfaptulcăîncazulatacurilorcumijloacedetransportsauceleîncareseîntrebuinţeazăexplozivipelângăpierdereavalorilordinautomatulbancarsuntproduse pagube importante atât clădirii în care suntinstalateautomatelebancare,câtşibunuriloraflateînincintă.

Dinpunctuldevederealprotecţieiîmpotrivaatacurilor,automatelebancarepotfiîmpărţiteîndouăcategorii:

cuprotecţieoferitănumaidematerialele şi soluţia- constructivăcorespunzătoarefabricării sale iniţiale,(celecuseifîncorporat);cu protecţie oferită de materialele în care se- înglobează (cele montate prin zid) sau care i seataşează la instalare (cele înglobate în construcţiidetipchioşc)rezistentelaanumitetipurideatacuri,construcţiispecialrealizateînacestscop.

Mai există un tip de automat bancar a cărui întreagăprotecţie este asigurată de incinta în care se faceinstalarea (cele destinate funcţionării numai în timpulorelordelucruainstituţiilorfinanciarbancare).

Deoarecetranzacţiileprinautomatelebancaresuntdince în ce mai utilizate, amplasarea acestora a depăşitcadrul strict al clădirii instituţiei financiar bancare,automatelebancarefiindînprezentamplasateînstaţiidealimentarecucarburanţi,parcuricomerciale,peroanedegară,şialtespaţiideschise,marimagazine,casierialefurnizorilordeutilităţi,clădiridebirourişialtele.

Înainte de alegerea amplasamentului şi de instalareaautomatelorbancaretrebuierealizatăoanalizăderiscbazatăatâtpecerinţeleşipoliticiledesecuritatepropriialeinstituţieifinanciarbancare,câtşiprevederileimpuseprinlegislaţiesaudeasigurator.Laîntocmireaanalizelorderisctrebuiesăseţinăcontdeurmătoareleaspecte:

siguranţapersonaluluişiapublicului;- istoricul criminalităţii în vecinătate şi în zona de- amplasare;condiţiile generale ale amplasamentului, inclusiv- iluminatul, apropierea de alte servicii comunitare,vizibilitatea,ş.a.;varianteledepoziţionareaautomatelorbancareîn- interiorulamplasamentului;existenţa dotărilor sau necesitatea măsurilor de- securitateimpuse;modulde realizareaalimentării (personalpropriu/- societăţispecializate);clasa de rezistenţă la efracţie a seifului care- echipeazăautomatulbancar carear trebui instalatpeamplasamentulrespectiv.

Cele mai multe automatele bancare sunt prevăzutecu seifuri special construitepentruaasiguraprotecţiabancnotelorprocesate. Înfuncţiedevalorileconţinuteşi de locul propus pentru amplasare a automatuluibancar aceste seifuri trebuie să asigure o protecţiecorespunzătoareîmpotrivaatacurilor.Laniveleuropean,prinstandardulEN1143-1,preluatînRomâniacaSREN1143-1, astfel de seifuri sunt încercate şi certificate înclasede rezistenţă la efracţiede la “L”până la “VII”.Aceste clase de rezistenţă, “L” fiind clasaminimă, iar“VII”, clasa maximă, reflectă îndeplinirea de cătreseifurileautomatelorbancareaunorcerinţelegatederezistenţadeancorare, rezistenţa laataccuuneltedeefracţie,saucusubstanţeexplozive,precumşidotareaseifurilorcuîncuietorideînaltăsecuritate,astfelîncâtsăpoatăfiposibilăalegereaunuitipdeseifînconformitatecugradulderiscasumat.

Deoarece marea majoritate a atacurilor asupraautomatelorbancareaudreptscopluarealorcutotuldinloculdeamplasareutilizându-semijloacedetransport,este foarte importantă poziţionarea şi ancorareaautomatelorbancare.Înprimulrândautomatelebancaretrebuie instalate şi ancorate conform instrucţiunilorproducătorului,utilizându-senumaiancoreledeprinderefurnizateodatăcuechipamentul.Automatelebancaredestinatefuncţionăriipermanentetrebuieamplasateîninteriorul clădirii. În cazul în care este necesar accesuldin afara perimetrului clădirii, instalarea trebuiefăcută printr-un perete din zidărie, astfel încât numaiinterfaţadecomunicareşipreluareabancnotelorsăfielaexterior.Instalareaîntr-unperimetruvitratalclădirii

29


sau într-un spaţiuexterior, fărăutilizareaunormăsurisuplimentaredeprotecţienuesterecomandatădatorităaccesului uşor al unuimijloc de transport sau al unorspărgători.Înalegereapoziţieiînamplasamenttrebuiefolositeavantajeleoferitedeelementeledeconstrucţieexistenteînclădire,cumarfistâlpiişipereţidespărţitori.Prinamplasareaautomatelorbancarelipitedeelementede construcţie sau prin introducerea între automatelebancare şi astfel de elemente de construcţie a unordotărimecanicerezistentedelegăturăsepreîntâmpinăposibilitateadeutilizaredechingisaucablurimetalicepentrusmulgere.Deasemenea,existenţaunordotăriinterioare sau elemente de design ambiental (planteornamentale de dimensiuni mari, birouri, dulapurisau lămpi ancorate de podea) pot îngreuna atacul cumijloacedetransport.Obunămăsurădeprotecţieesteinstalareadebariereartificialeînafaraclădirii,cumarfi:trotuareînălţate,stâlpitelescopabili,lămpideiluminat,mobilierstradal.

Prinderea automatelor bancare trebuie să asigure oforţădeancorare corespunzătoare, înacest scop fiindnecesarăopardosealădinbetoncareasigurărezistenţaşi adâncimea necesare pentru introducerea ancorelor.Ca reguli generale, la ancorare trebuie respectateurmătoarele:

ancorarea trebuie făcută numai cu ancorele saua)elementeledeprinderefurnizatedeproducătorulautomatuluibancar;ancorarea trebuie făcută utilizându-se minim 4b)ancoreşinumaiprininteriorulseifului;ancorele trebuie să reziste la forţa de încercarec)definităînstandardulSREN1143-1,corespunzătorclaseiderezistenţăaseifuluiautomatuluibancar;nutrebuiesăexistespaţiuaccesibilîntrepardosealăd)şibazaseifului;în cazul în care sunt utilizate şuruburi de reglaje)pentru ridicarea pe înălţimi mici a automatelorbancare, acestea trebuie protejate cu coliere sauşaibedinoţel;singura posibilitate de acces la piuliţa ancoreif)trebuie să fie numai prin interiorul seifuluiautomatuluibancar;în cazul în care automatele bancare utilizeazăg)un postament sau o plintă poziţionată întrepardoseală şi seiful automatului bancar, acesteconstrucţii intermediare trebuie certificate odatăcu seifurile automatelor bancare cărora li seataşează,iarprindereaînpardoseală,respectivdecorpul seifului trebuie făcutănumai cuancorele,respectiv şuruburile livrate de producătorulautomatului; rezistenţădeancorare a întreguluiansamblu trebuie să satisfacă cerinţele definiteprinstandardulSREN1143-1;

singuraposibilitatedeacceslapiuliţaşuruburilorh)deprinderedepostamentsauplintătrebuiesăfieprininteriorulseifului.

Funcţiedemoduldeutilizare,valoareaconţinutăşiloculdeinstalare,înasigurareaprotecţieiîmpotrivadiferitelortipuri de atac trebuie luat în consideraţie luareaunormăsurisuplimentaredesecuritate,cumarfi:

utilizareapeseifurileautomatelorbancareaunora)încuietoricutemporizare,prezenţaacestoraavânddrept scopdescurajarea tentativelordeatacprintâlhărie;realizarea de ancorări suplimentare faţă de celeb)furnizatedeproducătorulautomatuluibancar,maialescândinstalareasefaceînlocurivulnerabile,cadeexempluprinvitrinesauspaţiideschise;îmbrăcarea automatelor bancare în construcţiic)de protecţie, gen chioşc, realizate din panouriprefabricaterezistentelaatacprinefracţieşicareîndeplinesccerinţeleimpuseprinstandardulSREN1143-1;instalareadebariereartificialeînafaraclădiriiprind)dotărispecificedesecuritate;introducereasistemelorinteligentedeneutralizaree)abancnotelorîncazdeatac,fiedirectîncasetelede bancnote, fie la nivelul întregului spaţiu dedepozitaredinseif;dotarea zonei de amplasare cu sisteme def)televiziunecucircuitînchis;montareapeautomatulbancaralunuidispozitivg)delocalizareGPSîncazdefurt;conectarealasistemuldemonitorizareşialarmareh)aunorcomponentecaresăsemnalezeeventualeleatacuri,cumarfi:ancoresuplimentarecareîncazde tentativă de smulgere să sesizeze producereaunuiastfeldeeveniment,detectorideşocînpereţişi de deschidere pe uşă, încuietori electronice cunumărprestabilitdecoduriincorecteintroduse.

Bibliografie:

Comité Européen des Assurances - Property Insurance Committee - Automated Teller Machines Protection Guideline

ATM Security Working Group - Best Practice for Physical ATM Security

Global ATM Security Alliance - Best Practices For Preventing Ram Raids

31


evaluarea preliminarăa obiectivelor de securitate

Conf.Dr.Ing.GheorgheIlieIng.AdrianRoşca

(continuaredinnumărul1/2011)

2.3. Stabilirea tehnicilor sau metodelor de evaluare1

Complexitatea integrabilităţii şi funcţionalităţiiproceselorşisistemelorsuportimpunemetodeadecvatedetestareşievaluare,astfelîncâtsăseasigure:

evaluarea corectă şi obiectivă a– corespondenţei dintre obiectivele şi cerinţele existenţei proceselorşi sistemelor suport şi caracteristicile şi parametriifuncţionaliaiacestora;stabilirea – gamei reale de performanţe (parametri de funcţionare, caracteristici structurale, viteze şi game de reglare, limite de stabilitate, nivelul şi promptitudinea deciziilor, operaţionalitatea, funcţionalitatea neîntreruptă, situaţia de criză, utilizabilitatea);caracterizarea ieşirilor– (viteza activităţilor, precizia rezultatelor, satisfacţia utilizării);determinarea– evoluţiei calităţii şi stabilităţii funcţionale (limitele variabilităţii de intrare, gama şi mărimea factorilor perturbatori, stabilitatea evoluţiei stărilor, echilibrul între conducerea centrlaizată şi autocontrolul local, armonizarea intereselor şi criteriilor de optimalitate generală la nivel de subsisteme, corespondenţa comandă - variaţie de ieşire, eficacitatea reglajelor etc.);monitorizarea situaţiilor de întrerupere– şideterminarealimitelordetratareaevenimentelornedoriteapăruteînevoluţiasistemelorsuport;perfecţionarea sistemului decizional-informaţional – în raportdeglisareacerinţelordecalitateşiperformanţă,de reglarea consumurilor şi de funcţionalitateaoperaţională.

Evaluarea proceselor şi sistemelor suport trebuie săstabilească:

procentul încadrării în– performanţele impuse prinproiect;valoarea funcţiei de utilitate– şi evoluţia acesteia peduratacicluluideviaţă;corespondenţe calitative– (calificative) şi valori numericepentruprincipalelecaracteristici;funcţiile realizate foarte bine– ;funcţiile realizate slab– ;comportamentul– sistemelor suport în exploatare,în toate situaţiile prevăzute prin proiect (normale, accelerate, cu perturbaţii, de criză etc.) şi, în modobligatoriu, prognoza evoluţiei acestuia (diagrame sau grafice)petimpulcicluluideviaţă;necesităţilede– mentenanţă cugraficeşi termenedeintervenţieşicuvalorileparametrialecetrebuieatinsedupăintervenţie;

1 ILIE,Gh.,Securitateamediuluideafaceri,EdituraUTIPRESS,Bucureşti,2006,pag.312-320.

necesităţile de perfecţionare– , termenele deperfecţionare, resursele necesare şi valorileparametrilorcetrebuieatinsedupăperfecţionare;costurile– evaluării şi eficienţa acesteia raportată lacosturiledeexploatarepeoperioadădefinită.

Complexitatea şi precizia de evaluare a proceselor şisistemelor suport impun transformarea acesteia într-unproces interactiv, cu reluări obligatorii, stabilire depenalităţişitermeneprecisederemediere.

O primă etapă a evaluării este etapa preliminară sau de preevaluare, în care, de comun acord cu toţiparticipanţiilaevaluare,sestabilescurmătoarele:

eliminarea unor cerinţe– de proiectare care nu maicorespundrealităţii;reformularea unor cerinţe– care au anumiteambiguităţi sau limite de performanţeneconvingătoraresaunerealisteamendarea– , în sensul îmbunătăţirii, cerinţelor care au fost depăşite ca urmare a apariţiei unor soluţiitehnologice mai performante, unor materiale cucaracteristicimultmaibunesauchiarutilizăriiunorprocedurisautehnicirecenteceschimbăfundamentalperformanţelesistemelor;evaluarea– întreguluisistemdecerinţe,princonsens,şi reponderarea acestora în conformitate cu nouaierarhieacerinţelorstabilitedecomunacord.

A doua etapă prevede reevaluarea metodologiilor de evaluare şi punerea de acord a acestora cu nouamatrice de performanţe. Dacă schimbările sunt doartehnice sau procedurale şi se realizează prin consens,se trece la etapa a treia, etapa evaluării propriu-zise.Dacăschimbărilenuîndeplinescconsensulsaupresupunamendamente fundamentale, acestea se reanalizeazăprecizându-se vulnerabilităţile sau lipsade capabilităţiasistemuluisuport.

A treia etapă,etapaevaluării propriu-zise,stabileşte:nivelul îndeplinirii cerinţelor stabilite– prinproiect(înprocente)decătreperformanţelesistemuluievaluat;nivelulîndepliniriiesteexprimatprincoeficientul de realizare:

unde Pi reprezintă performanţele obţinute, iar Ci -cerinţeleimpuseprinproiect;valoareaminimăadmisăacoeficientuluiderealizareestede85%;

valoarea funcţiei de utilitate – şi prognoza evoluţieiacesteiapeduratacicluluideviaţăasistemuluisuportevaluat;media de credibilitate– pentru proiect se calculeazădupăceaufosteliminateprimelecinciperformanţe(după coeficientul de realizare) şi ultimele cinci;mediadecredibilitatenutrebuiesăcoboaresub90% dinvaloareacoeficientuluiderealizare;

32


compatibilitatea utilităţilor– procesului cu mediul încare este hiperintegrat (din punct de vedere social,ecologic,ergonomicetc.);performanţele care trebuie îmbunătăţite– ,cum,încâttimpşicucecosturişiresponsabilităţi;elementele care se încadrează în– strategia de perfecţionare izomorfică sau autoizomorfică şiresponsabilităţile proiectanţilor, realizatorilor şibeneficiarilorînacestsens;elementele care trebuie schimbate– , în ce perioadădetimpşidecătrecine;cumsereiau încercăriledeevaluareşicareestepondereaacestoraînpreţuldecost;garanţia– sistemului;organizareaşidesfăşurarea– mentenanţei;problemeleşinecesităţile– deschideriişiperfecţionării proiectului;preţul de cost– şi negocierile asupra acceptanţeiacestuia.

A patra etapăconstăînanaliza buletinului de evaluareşiînstabilireaacceptanţei(da sau nu;dacucoeficientulderealizareînprocente-coeficientulderealizarenupoatefimaimicde85%, saudacă seacceptăovaloaremaimică,atunciseîncheieunprotocolspecialdeacceptarede către beneficiar a acestei valori şi se stabileştestrategiaevoluţieiulterioareasistemului).

Pentru procese şi sisteme suport complexe, metodeledeevaluaresuntdiversificate,destuldecontroversate,prezentândavantajeşidezavantajedeanaliză,apreciere,interpretare, evoluţie şi chiar de fundamentareştiinţifică.

Dintrecelemaiutilizatemetodedeevaluareaacestora,scoatemînevidenţăurmătoarele:

metoda cotelor de nivel– sedesfăşoarăclasic,pebazaanalizelor comparative, alegându-se soluţiile careprezintă cea mai bună operaţionalitate, sunt maisigureşimaipuţincostisitoare;

O aplicaţie deosebită a acestei metode o reprezintăevaluarea proceselor şi sistemelor prin comparaţiecu performanţele altor procese şi sisteme identice,asemănătoaresaudinaceeaşiclasă.

Metoda este însămai intens utilizată pentru testareaşi evaluarea subsistemelor componente în comparaţiecusubsistemeledeacelaşitip,dincompunereapropriesau a altor sisteme. În ambele cazuri rezultatele suntedificatoare doar dacă se ţine seama de raporturiledeobiectivegenerale şi locale,precumşidecondiţiiledemediu.Cualtecuvinte,metodaestecorectaplicatăpentruproceseleşisistemelesimilarecastructuralitateşicomportamentşiîndeplinescobiectiveechivalenteîncondiţiidemediurelativasemănătoare.

simularea procesuală– reprezintă cea mai elevatămetodădeevaluareaproceselorşisistemelorsuportatâtcaproblematică,câtşicaanalizăderezultate;

Simularea poate fi realizată pe întregul proces carese desfăşoară în sistemul de securitate evaluat, dar şipe subprocese sau subsisteme sau pe etape. Analizarezultatelor este însă o problemă de globalitatesistemică, obţinută fie prin agregarea ori integrarearezultatelor parţiale, fie prin generalizarea unorconcluzii rezultate din testele sau scenariile parţiale.La sfârşitul analizei, procesul şi sistemele suport vor fi

evaluateprintr-uncalificativoriprintr-unvector sauomatrice de valori pentru un parametru reprezentativ(global, diferenţiator faţă de alte sisteme, obligatoriu sau suficient etc.), respectiv pentru un vector sau omatrice de parametri ce compun parametrul global(procesualitate, funcţionalitate, nivel decizional, nivel de inteligenţă/expert, optimizarea consumurilor, ciclu de viaţă etc.).

metoda punctajelor– presupuneoanalizăcomparativădesoluţii,fiindmaiadecvatăevaluăriipesubproceseşisubsisteme,învedereaalegeriidintr-ogamădesoluţiia celei mai avantajoase economic (punctajul estedirectproporţionalcucostulsoluţiilor),adicăsoluţiacucelmaimicpunctaj,sauaceleimaiperformantetehnic (punctajele sunt direct proporţionale cuvalorileparametrilor),adică soluţiacucelmaimarepunctaj;metoda costurilor necesare– este considerată pureconomică şi poate fi aplicată numai la evaluareaproceselor lacare toţiparametriidepăşesccerinţeledeproiectaresausuntacceptaţi;

Pentru aplicarea metodei se stabileşte listaperformanţelor, se calculează costurile parţiale (pe subsisteme, funcţii, performanţe, acţiuni, aplicaţii, indicatori, criterii etc.),iar,apoi,costulglobal.

Valoareacostuluiglobalestefieosumăsimplă,fieunaponderatăcumărimicecaracterizeazăaportulelementelor componente pentru care s-au determinatcosturile la funcţionalitatea sau operaţionalitateasistemuluievaluat.Rezultateleevaluăriisevalideazăprinanalizavaloriicostuluiglobal,princomparareaacesteivalori cu valorile obţinute pentru alte sisteme, carepotîndepliniacelaşiobiectiv,sauprinvaloareaglobalăamendată(înplussauînminus)cudiferenţeledecosturi(ponderate sau nu) ale parametrilor fundamentali, încomparaţie cu valorile obţinute pentru alte sistemesau considerate standard ori obligatoriu de luat înconsiderare(valorideprag).

metoda evaluării ieşirilor– esteconsideratăometodăpragmatică, fiind utilizată, mai ales, pentru şi cubeneficiarii care nu sunt interesaţi de consistenţaperformanţelor, de structuralitate ori de soluţiileconstructive, ci doar de facilităţile (de ieşire) pusedirectladispoziţiaacestora;metoda riscului rezidual – (total) saua matricelor de valori pentru factorii de risc esteometodăcomplexăşi de mare rafinament; determinarea risculuirezidualserealizeazăînconcordanţăcuvariaţiiledeperformanţăşi,indiferentdetehnicilefolositepentrudeterminareariscului,aceastareprezeintărezultatuluneievaluăricomplexeatâtstaticcâtşidinamic.

Alegerea metodei de evaluare este o problemă dedecizie strategică a top managementului procesuluievaluat şi depindede timpul şi resursele la dispoziţie,care la rândul lor, impun structuralitatea echipei deevaluare(numărul specialiştilor, specializarea acestora, ierarhiile şi metodologiile de lucru).

2.4. Elaborarea raportului de evaluareProfesorulMihaiPăunsubliniazăfaptulcăun

raportdeevaluaretrebuiesăaibăurmătoareastruc-turăminimală:

definirea problemelor investigate şi evaluate, – cu formulăriclare,chiarcuformalizăriatâtsubaspectulspaţio-temporal(structură, integrare, relaţii cu mediul,

33


timp operaţional şi ciclu de viaţă), câtşisubaspectuleconomico-funcţional(costuri, performanţe, evoluţii, operaţionalitate, utilitate); definirea probelmelortrebuie astfel făcută încât aceasta să se refere la osingurăcaracteristicăoriperformanţă,caresăpoatăfi evaluată, pe cât posibil, cantitativ pe o scală devaloriacceptată;scopul investigării şi evaluării – reprezintă matriceaperformanţelorşicaracteristicilorcaretrebuiesăfieevaluate astfel încât operaţionalitatea procesului şifuncţionalitateasistemelorsuportsăpoatăfiapreciateatâtcantitativ(prinmărimi),câtşicalitativ(cureferiridirecte sau prin comparaţie); scopul trebuie să fieperfect măsurabil şi în concordanţă cu ceea ce nepropunemsăştimdespreproces(şidespresistemelesuport)pentrua-lguverna(prinriscsauprinoricealtămetodădeguvernare);scopulpoateaveaodefiniţieiniţială (sau preliminară), urmând a fi amendat peparcursînfuncţiedeevoluţiacunoaşterii;dimensiunea, limitele, restricţiile şi alte ipoteze – de lucru au menirea să stabileasă amploareainvestigaţiei referitoare la subprocese şi subsisteme,funcţiile examinate, procesările cantitative şicalitativeefectuateşimăsurătorilerealizate,precumşi evaluările performanţelor; în această secţiune deraport se stabilesc şi problemele ce urmează a fiformalizate;cerinţele de documentare – ulterioare, în funcţie deniveluldeîndeplinireascopului,sereferălaelementeorganizatorice, informaţionale şi procedurale,cu distincţiile necesare între perceperi, dorinţe şicerinţe;recomandări pentru – analizaulterioră;documentaţia suport – cudiagramele structuraleşideflux.

Raportuldeinvestigareseprezintă,seanalizeazăşisecompletează cuobservaţiile dinmomentul prezentăriisau al analizelor ulterioare. Raportul de investigareeste un document de lucru obligatoriu pentru toţiparticipanţiilainvestigare.

2.5. Formalizarea problemelor guvernate prin riscAmfăcutdejaprecizareacăpentruaguvernaprin

risc (o problemă, un proces, un sistem, o decizie etc.),este necesară stabilirea dependenţelor parametrialeîntre stimulii, de exemplu, problemei, reacţiile ei destareşivariaţiilerezultatelordeieşire–performanţelor.

În principiu, riscul, R, este direct proporţional, d, cu mărimea (amplitudinea, faza, puterea) variaţiilor,∆Pi : R = d x ∆Pi,cuconotaţiipozitivesaunegative,înfuncţiedesensulvariaţiei.

Pentruaguvernaoproblemăprinrisc, trebuiedeci sărealizămformalizareaacesteiacaofuncţie:Pi = f (ui, si), unde:

u– i reprezintăstimulii,mărimiledeintrare;s– i –reacţiiledestarelaacţiuneastimulilor.

Fărăastfeldeformalizăriproblemelenupotfiguvernateprinrisc.

Formalizarea nu este problemă simplă, depinzândde natura şi structuralitatea elementului formalizat(problemă, proces, sistem), dar şi de caracteristicile

funcţionaleşioperaţionale.Formalizareatrebuiesăscoatăînevidenţăcorelaţiiledintrevariaţiiledeperformanţăşi atingerea obiectivelor, fiindmaterializată, totuşi, înrelaţiicâtmaisimple,câtmaidirecteşi,dacăsepoate,cuacţiuneindependentă,fărăefectecumulative.

Un alt tip de formalizare a problemelor guvernateprin risc ţine de exprimarea impactului, I, rezolvăriiacesteia asupramediului de existenţă, în funcţie şi deprobabilitateadeproducere,p,aacestuiimpact.Înacestfel, formalizarea se materializează printr-o definiţieclasicăariscului:R= p x I.

Formalizarea problemelor prin relaţia dintre costurileefective,Ce,şivariaţiaparametrilor∆Pireprezintăoaltămodalitatedeaexprimacorelaţiadintreriscşiproblemăşiafacilitaastfelguvernareaprinriscaacesteia:

R = ∆C x ∆Pi ,

unde ∆C reprezintă diferenţa (variabilitatea) dintrecosturileplanificate,Cp şiceleefective:∆C = Cp - Ce.

Dacă costurile efective sunt mai mici decât celeplanificate, riscul are conotaţiipozitive –prefigureazăun succes, iar dacă costurile efective sunt mai maridecât cele planificate – riscul are conotaţii negative,gestioneazăunevenimentnedorit.

Foarte des utilizate sunt formalizările variaţiilorparametrilor intrinseci; de aceea, metoda evaluăriiparametrilor instrinseci se impune tot mai mult,facilitatăşideuşurinţacucareaceştiparametriipotfiformalizaţi.

Concluzii2.

Etapainvestigaţieipreliminareasupraobiectivelorde1.securitateşiaproceselorguvernateprinriscestemaipuţinutilizatăfiind,deregulă,substituităaltoretapealeanalizeiderisc.

Analizaderiscesteunprocesinteractivşipresupune2.evaluarea procesului guvernat, identificarea şievaluarea factorilor de risc, determinarea riscurilorşi definireamecanismelor de reacţie şi guvernare aprocesului.

Evaluarea obiectivelor de securitate şi a proceselor3.guvernate prin risc constă în: stabilirea obiectivelorinvestigaţieipentruevaluare,culegerea,procesarea,stocarea şi analiza informaţiilor adiacenteobiectivelor şi proceslor, stabilirea tehnicilor deinvestigare şi evaluare, elaborarea raportului deevaluareşiformalizareaproblemelorguvernateprinrisc.

Rolul procesului de investigaţie constă în4.stabilirea corelaţiilor stărilor de funcţionalitatea obiectivului şi a sistemului suport al procesuluievaluat, oportunităţilor şi ameninţărilor dinmediu,capabilităţilorşivulnerabilităţilordesistem,riscurilordeacţiuneşimăsurilordecorectareastărilor,astfelîncâtsistemulsăsepăstrezeînlimiteletolerabilealeoscilaţiilorperformanţelor(destabilitate).

34


Colectarea informaţiilor nu este o simplă strângere5.de informaţii, ci reprezintă o activitate de analizăcomparatorie şi de cercetare în vederea lămuririituturoraspectelorinvestigate.

Dintre cele mai utilizate metode de evaluare a6.acestora, scoatem în evidenţăurmătoarele:metodacotelor de nivel, simularea procesuală, metodapunctajelor, metoda costurilor necesare, metodaevaluăriiieşirilorşimetodarisculuirezidual.

Raportul de evaluare a investigaţiei cuprinde7.definirea problemelor investigate şi evaluate,scopulinvestigăriişievaluării,dimensiunea,limitele,restricţiile şi alte ipoteze de lucru, cerinţele dedocumentare,recomandăripentruanalizaulteriorăşidocumentaţiasuport.

Formalizarea evidenţiază corelaţiile dintre variaţiile8.de performanţă şi atingerea obiectivelor, fiindmaterializatăînrelaţiicâtmaisimple,câtmaidirecteşicuacţiuneindependentă.

Bibliografie3.

ILIEGHEORGHE,ŞTEFĂNESCUROXANA,1. Caracteristici ale managementului operaţional al producţiei, EdituraAISTEDA,Bucureşti,2003ILIE GHEORGHE,2. Securitatea mediului de afaceri, EdituraUTIPRESS,Bucureşti,2006ILIEGHEORGHE,3. De la management la guvernare prin risc, EdituraUTIPRESS,EdituraDetectiv,Bucureşti,2009PĂUNMIHAI,4. Analiza sistemelor economice, Editura ALLEDUCATIONALS.A.,Bucureşti,1997

35


numărul 2/2011 - revista alarmaadina cioclei tehnoredactare: m a.r.t.s. articolele publicate nu...

Documents