agenţia relaţii funciare şi cadastru a republicii … · web viewagenţia relaţii funciare şi...

AGENŢIA RELAŢII FUNCIARE ŞI CADASTRU REPUBLICA MOLDOVA

Chişinău 2008

C U P R I N S

1. MISIUNEA AGENŢIEI RELAŢI FUNCIARE ŞI CADASTRU 32. MEDIUL OPERAŢIONAL 4

2.1 ANALIZA MEDIULUI INTERN 42.2. ANALIZA MEDIULUI EXTERN 16

3. OBIECTIVELE STRATEGICE, PRIORITĂŢILE ŞI ACŢIUNILE PRIORITARE PE TERMEN MEDIU 224. DIRECŢII DE ACTIVITATE 255. MONITORIZARE ŞI EVALUARE 45Anexa 1 46Anexa 2 47Anexa 3 49

2

1. MISIUNEA AGENŢIEI RELAŢII FUNCIARE ŞI CADASTRU

MISIUNEA Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru este organul de specialitate al administraţiei publice centrale care conduce şi desfăşoară, potrivit legii, activităţile în domeniile ce vizează realizarea politicii statului în domeniul administrării fondului funciar şi reglementării relaţiilor funciare, cadastrului şi evaluării bunurilor imobile, geodeziei, cartografiei şi geoinformaticii, integrarea acestora în procesele reformei economice şi ajustarea actelor legislative şi normative din domeniu la standardele şi normele europene.

VIZIUNEA Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru va deveni o instituţie transparentă şi imparţială, raliată la valorile europene, care va reuşi să asigure cetăţeanului accesul la servicii publice complexe şi calitative în domeniu, garantate prin prisma unui un cadru normativ consistent, corelat cu exigenţele europene.

VALORILE Competenţă şi responsabilitateSpirit de echipăTransparenţă şi orientare spre cetăţean

3

2. MEDIUL OPERAŢIONAL

2.1 ANALIZA MEDIULUI INTERN

Managementul şi resursele umane

Efectivul limită al Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru este stabilit prin Hotărîrea Guvernului nr. 557 din 09.06.2005 şi constituie 40 persoane. Totodată, la data de 01 iulie 2008 numărul real de angajaţi era de 38 de persoane.

Analiza capacităţilor trebuie să ia în considerare, în mare măsură, motivarea angajaţilor de a-şi utiliza capacităţile pentru instituţie, precum şi de a-şi dezvolta capacităţile. Instituţiile cu o capacitate înaltă, cu o forţă de muncă foarte motivată, pot surprinde prin eficacitate. Astfel, pe parcursul anului 2007, în cadrul ARFC, 14 funcţionari au frecventat cursuri de instruire şi perfecţionare în domenii specifice activităţii instituţiei, ceea ce reprezintă cca 37% din numărul total al colaboratorilor.

Durata sesiunilor de instruire a variat de la 1 zi pînă la 2 luni, cele mai frecvente fiind de 5 zile. Instruirea şi perfecţionarea a avut loc atît în cadrul Academiei de Administraţie Publică, cît şi peste hotarele ţării, fiind finanţate de organizaţii internaţionale şi/sau de Guvernele statelor-gazdă. Totodată, e necesar de menţionat faptul că gradul scăzut de cunoaştere al limbii engleze de către colaboratori (cca 40% nu cunosc limba engleză şi 30% - cunosc slab), nu permite valorificarea pe deplin a tuturor oportunităţilor privind ridicarea calificării în străinătate, oferite de către partenerii externi şi organizaţiile internaţionale.

Ştiinţa managerială demonstrează că un angajat devine productiv doar după 3 ani de lucru într-o instituţie care este preocupată de producerea documentelor şi produselor intelectuale – domeniul în care activează orice AAPC. Astfel, presiunea cea mai mare revine persoanelor cu experienţă de activitate în Agenţie. Prin prisma criteriului de vîrstă a colaboratorilor, ARFC este o instituţie în care cca 47 % din angajaţi au trecut peste 55 de ani. Este evident faptul că majoritatea funcţiilor de conducere a subdiviziunilor sînt ocupate de persoane în vîrstă de peste 55 de ani, cu o vechime în muncă mai mare.

În general vechimea în muncă a angajaţilor ARFC, comparativ cu alte autorităţi ai administraţiei publice centrale, este una destul de valoroasă, în mediu, reprezentînd peste 7 ani de activitate în cadrul instituţiei

Personalul tînăr este un potenţial care poate fi valorificat doar dacă există condiţiile de formare a deprinderilor practice relevante şi necesare activităţii, precum şi un sistem adecvat de motivare. Motivarea financiară a tinerilor este slabă pentru munca şi activitatea în cadrul ARFC. Fiind o problemă generală a AARC în Republica Moldova, aceasta este deosebit de acută în cadrul Agenţiei, unde, în situaţia în care aproape o jumătate din colaboratori se apropie de vîrsta de pensionare, sau chiar sînt deja pensionari, lipsesc practic cadre tinere cu

4

potenţial relevant. Astfel, angajaţi în vîrstă pînă la 35 ani sînt doar 3 persoane, iar pînă la 25 ani - nici o persoană.

Vîrsta medie a colaboratorilor ARFC. Repartizarea pe categorii de vîrstă a funcţiilor de conducere şi de specialist (nr. de persoane/ani).

Virsta medie a colaboratorilor Agenţiei

0%8%24%

21% 47%20-24

25-34

35-44

45-54

55-

0

3

6

4

11

0 0

2 2

6

0

2

4

6

8

10

12

20-24 ani 25-34 ani 35-44 ani 45-54 ani 55- ani

Specialişti Conducători ai subdiviziunilor

Majoritatea angajaţilor posedă capacităţile de bază în exercitarea atribuţiilor specifice ce le revin, iar analiza competenţelor şi cunoştinţelor persoanelor cu experienţă într-adevăr relevă existenţa diverselor competenţe necesare în procesul implementării prevederilor strategiilor şi programelor existente.

Există totuşi un şir de domenii, strict necesare pentru elaborarea şi coordonarea implementării politicilor, cum ar fi competenţele economice, statistice, manageriale, etc., care nu sunt suficient de bine reprezentate la angajaţii Agenţiei. Astfel, cca 71% din persoanele interogate posedă studii tehnice (diferite categorii de ingineri).

Posedarea abilităţilor de bază

Nivelul de cunoaştere a limbii engleze

Nu cunosc40%

slab30%

mediu19%

bine11%

excelent0%

Nu cunosc

slab mediu bine excelent

0

3

1

4

2

1 1

4

11

7 7

12

7

9

11

5

7

66 7

3 3

2

6

0

2

4

6

8

10

12

nu cunosc slab mediu bine excelent

Cunoaşterea programelor de calculator

MS Word

MS Power Point

MS Excel

MS Outlook

Internet Explorer

5

Gradul de cunoaştere a celor mai frecvente programe de calculator, utilizate pentru realizarea sarcinilor şi atribuţiilor colaboratorilor.

MS Word

nu cunosc

slab

mediu

bine

excelent

MS Power Point

nu cunosc16%

slab5%

mediu37%

bine26%

excelent16%

nu cunoscslab

mediu

bineexcelent

MS Excel

nu cunoscslabmediubineexcelent

Internet Explorer

nu cunoscslabmediubineexcelent

MS Outlook

nu cunosc20%

slab5%

mediu35%

bine30%

excelent10%

nu cunosc

slab

mediu

bine

excelent

Procesul de selectare a candidaţilor la posturile vacante din cadrul Agenţiei (conform Hotărîrii Guvernului nr.192 din 01.03.2004) a fost apreciat de 58,% din angajaţii Agenţiei ca fiind transparent, iar 8% din angajaţii Agenţiei au apreciat procesul de selectare a candidaţilor la posturile vacante ca fiind netransparent. Totodată, 19% din angajaţi au optat pentru un nivel mediu de transparenţă în realizarea procesului de selectare a candidaţilor la posturile vacante.

În acest context, e necesar a mediatiza mai larg concursul de angajare a personalului şi a adopta măsuri concrete privind respectarea legislaţiei ce reglementează expres acest domeniu. Vom menţiona faptul, că existenţa posturilor vacante necesită a fi anunţată de Agenţia Relaţii

6

Funciare şi Cadastru pe pagina sa de internet sau prin intermediul altor mijloace de informare în masă.

Transparenţa modului de selectare a personalului.

Transparenţa modului de selectare a candidaţilor la posturile vacante

15%

8%19%

46%

12%

s-au abţinut

deloc transparent

mediu

destul de transparent

transparent

În anul 2007 de la ARFC s-au concediat din proprie iniţiativă (în baza art.85 al Codului Muncii al RM) doar 2 persoane, ceea ce reprezintă doar 5% din numărul total al colaboratorilor instituţiei, iar în perioada 2005-2007 au fost angajate în serviciu 10 persoane, ceea ce reprezintă, la general, un nivel scăzut al fluctuaţiei cadrelor, fiind un factor pozitiv comparativ cu tendinţele existente în alte AAPC. O explicaţie al fenomenului dat ar putea fi lipsa personalului tînăr, ambiţios, care este factorul principal al mobilităţii excesive a cadrelor în alte AAPC.

Capacitatea Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru în domeniul managementului resurselor umaneManagementul eficient al resurselor umane constituie o premisă de bază pentru asigurarea ARFC cu personal profesionist, bine motivat, responsabil, cu funcţii stabile, oferă posibilităţi de dezvoltare profesională tuturor funcţionarilor publici, asigură selectarea şi promovarea personalului în bază de merit.

Capacitatea Agenţiei în ceea ce priveşte managementul resurselor umane

21%

68%

11%0%0%

excelent

bine

mediu

slab

foarte slab

7

Perceperea pozitivă de către colaboratorii Agenţiei a eficienţei managementului resurselor umane este la limita înaltă de cc 90 %, în timp ce nici unul din angajaţi nu au evaluat capacitatea ARFC în domeniul dat drept slabe.

Totodată, se impune necesitatea consolidării continue a capacităţilor managementului resurselor umane, prin utilizarea metodelor alternative de motivare a personalului prin încurajarea performanţei şi a carierei, dezvoltarea în continuare a domeniului de formare şi perfecţionare a cadrelor.

Procesul decizional, comunicare şi tehnologii informaţionale

Datorită poziţiei sale de autoritate principală în domeniul relaţiilor funciare şi cadastru, Agenţia este activ implicată în procesul de elaborare a politicilor Guvernului exercitînd în acest sens nu doar funcţia de bază, elaborarea politicilor, ci şi coordonarea implementării acestora de către instituţiile subordonate.

Totodată există un şir de impedimente în procesul de elaborare a politicilor:

insuficienţa timpului acordat pentru procesul de elaborare a politicilor, timpul şi resursele limitate, presiunea din partea altor funcţii, insuficienţa competenţelor necesare în acest domeniu în cadrul Agenţiei,

Astfel, elaborarea politicilor şi actelor normative în domeniul de responsabilitate s-a realizat cu implicarea insuficientă a direcţiilor, inclusiv datorită realizării unor sarcini specifice instituţiilor subordonate şi insuficienţei resurselor umane. În acest context, este nevoie de a revedea sistemul de conlucrare a Aparatului Central cu instituţiile subordonate prin divizarea funcţiilor şi atribuţiilor ce le revin conform legislaţiei în vigoare.

Astfel, în anul 2007, ARFC a elaborat 4 documente de politici (strategii , programe), 5 proiecte de legi şi 30 de acte normative. Din totalul actelor elaborate de Agenţie în anul 2007, 6 (15%) de legi au fost elaborate cu participarea nemijlocită a constituenţilor externi interesaţi.

În vederea asigurării caracterului participativ al societăţii la elaborarea documentelor de politici, ARFC plasează pe pagina web (www.arfc.gov.md) strategiile şi proiectele de legi, în vederea supunerii acestora consultării publice.

Evaluarea de către colaboratorii ARFC a capacităţilor instituţiei de a planifica strategic şi de a elabora politici

8

Capacitatea Agenţiei de a planifica strategic

11%

85%

4%0%0%

excelent

bine

mediu

slab

foarte slab

Capacitatea Agenţiei de a elabora şi implementa politici

21%

75%

4%0%0%

excelent

bine

mediu

slab

foarte slab

Utilitatea seminarelor privind majorarea capacităţilor de planificare strategică

67%

4%0%18%

11%

utilemai puţin utileinutilenu ştius-au abţinut

Iniţiativa de elaborare a politicilor, de cele mai dese ori aparţine Guvernului şi conducerii Agenţiei, fapt care nu întotdeauna asigurară calitatea acestora. O etapă importantă în elaborarea politicilor este analiza situaţiei existente (în baza datelor statistice, problemele pertinente la nivelul instituţiilor de prestare a serviciilor, analiza satisfacţiei beneficiarilor) care nu întotdeauna este efectuată de către direcţiile responsabile, în cadrul autorităţii fiind lipsă o subdiviziune de analiză, monitorizare şi evaluare a politicelor.

Suplimentar la funcţiile de elaborare şi coordonare a implementării politicilor, ARFC exercită anumite funcţii improprii unei autorităţi ale administraţiei publice centrale, în special cele ce ţin de prestarea serviciilor publice.

Cele mai implicate instituţii rămîn a fi autorităţile administraţiei publice centrale, aportul societăţii civile (în mare măsură beneficiarii politicii) fiind minim. Implicarea autorităţilor administraţiei publice centrale constă în mare măsură în expunerea opiniei şi propunerilor, procedură standard efectuată în conformitate cu Hotărîrea Guvernului privind actele normative.

9

De asemenea, în cadrul Agenţiei nu există un şir de servicii necesare pentru asigurarea calităţii produselor autorităţii şi bunei funcţionări a unei instituţii – Secţie de analiză, monitorizare şi evaluare a politicelor; secţie de comunicare şi relaţii cu publicul, secţia relaţii internaţionale şi integrare europeană, serviciul IT. În urma acestui fapt, activitatea altor subdiviziuni este suprasolicitată cu soluţionarea unor chestiuni ce nu ţin de competenţa acestora; direcţiile nu au nici suficiente capacităţi pentru a le aborda.

Implementarea pe larg a tehnologiilor informaţionale în cadrul Agenţiei este unul dintre cele mai importante instrumente în sporirea eficienţei serviciilor publice.

În cadrul ARFC locurile de muncă ale colaboratorilor sînt dotate proporţie de 99% cu echipament tehnic, practic fiecare colaborator fiind asigurat cu acces la reţeaua internet. Totuşi, o parte din computerile existente sînt învechite şi nu posedă parametrii necesari pentru o activitate eficientă (în special cînd este vorba de administrarea bazelor de date existente).

Acoperirea logistică a necesităţilor, atît prin asigurarea tuturor rechizitelor de birou, cît şi prin aprovizionarea operativă cu consumabilele necesare, este la un nivel mediu.

În procesul activităţii, subdiviziunile Agenţiei (între acestea şi instituţiile subordonate ARFC) utilizează în special metodele tradiţionale de comunicare şi circulaţie a documentelor, noile posibilităţi oferite de utilizarea reţelei Internet nefiind încă valorificate pe deplin , fapt ce diminuează operativitatea obţinerii informaţiei necesare.

2325

925

30

40

00

40

2 37

3

0 5 10 15 20 25

de obicei

rar

niciodată

nu s-au determinat

Frecvenţa utilizării mijloacelor de comunicare/informare în cadrul Direcţiei

Intilniri ale colectivului Documente spre executare Comunicare prin e-mail Indicaţii de la şef

10

Comunicarea în cadrul Direcţiei

32%

39%

18%

0%11%

excelent

bine

mediu

slab

nu stiu

Gradul de informare în privinţa activităţilor Direcţiei

36%

43%

7%

7%

7%

excelent

bine

mediu

slab

nu stiu

Totodată, în cadrul ARFC se menţine, totuşi, un anumit grad de formalism, care influenţează nemijlocit gradul de colaborare interministerial, acesta fiind apreciat de colaboratorii agenţiei la nivel dintre bine şi mediu. De asemenea, este menţionată colaborarea insuficientă cu constituenţii externi.

Gradul de colaborare în cadrul ARFC şi cu alţi factorii implicaţi

7

13

2

0

4

15

9

0

12

14

21

3

16

32

6

18

3

1

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

20

excelent bine mediu slab

Relaţii de colaborare îninteriorul direcţiei sau cualte direcţii ai ARFC

Relaţii de colaborare cualte APC

Relaţii de colaborare cuinstituţiile subordonate

Relaţii de colaborare cuONG, mass-media şisectorul de afaceri

Relaţii de colaborare cupartenerii externi

Circulaţia informaţiei între Agenţie şi alte Autorităţi ale Administraţiei Publice Centrale este mai îndelungată, în special datorită menţinerii vechii proceduri birocratice de comunicare.

11

Complexitatea obţinerii informaţiei. Exactitatea informaţiei obţinute de la alte AAPC.

uşorfreu

foarte greu

de la

alte

AAC

de la

alţi

cola

bora

tori

01

27

0

8

20

0

5

10

15

20

25

30

Obţinerea informaţiei solicitate

de la alte AAC

de la alţi colaboratori

Exactitatea informaţiei

exactă78%

inexactă4%parţial

18%

exactă inexactă parţial

Unul dintre factorii care influenţează eficienţa activităţii curente a subdiviziunilor Agenţiei este alocarea unor sarcini ad-hoc (de obicei de către Aparatul Guvernului), cu termeni restrînşi de executare, deseori ireali pentru executarea calitativă a actului.

De asemenea, un factor care împiedică executarea funcţiilor de bază a Agenţiei constă în prezenţa unor activităţi secundare ce intervin zilnic în sarcinile de serviciu şi care consumă timp. Spre exemplu, în anul 2007 colaboratorii ARFC au răspuns la 2084 de petiţii (99,76% soluţionate în termen), dintre care cca 0,5% nu ţineau de competenţa instituţiei.

ziln

ic

săpt

ămîn

al

luna

r

trim

estri

al

sem

estri

al

nici

odat

a

abţin

ut

Р1

0

7

4

7

2

5

3

01234567

Frecvenţa accesării paginii RAPC

12

Planificarea financiară, achiziţii şi audit intern

Unul dintre momentele cheie în procesul de dezvoltare a capacităţilor de analiză şi planificare strategică a autorităţilor publice îl constituie utilizarea raţională a resurselor financiare şi îmbunătăţirea managementului acestora, prin orientare spre domeniile prioritare prevăzute în principalele documente de politică ale sectorului.

Pentru întreţinerea domeniilor de activitate de care este responsabilă ARFC în anul 2007 au fost alocate 102,6 mln lei, dintre care ponderea cheltuielilor fundamentate pe programe constituie 86%.

De asemenea, ARFC obţine şi venituri extrabugetare din prestarea serviciilor cu plată pentru:

- furnizarea informaţiei din fondul cartografo-geodezic de stat;- eliberarea certificatelor de evaluator;- veniturile fondului de garanţie

Totodată, la momentul actual, Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru participă activ la elaborarea principalului document de planificare strategică a utilizării mijloacelor financiare, pentru întregul sector - Cadrul de Cheltuieli pe Termen Mediu pe anii 2009-2011.

Introducerea sistemului de planificare bugetară bazată pe obiective este capabilă să îmbunătăţească eficacitatea folosirii resurselor financiare disponibile şi alocarea lor pentru proiecte cu adevărat prioritare în domeniu. Un rol important la planificarea bugetară fundamentată pe programe revine Direcţiei economie şi finanţe din cadrul Agenţiei.

Planificarea strategică a resurselor financiare este orientată spre asigurarea necesităţilor întregului sector, gestionate pe programe specifice, în vederea implementării anumitor domenii de politici.

Programele din sectorul gestionat de ARFC sînt:

Programul I – Elaborarea politicii şi managementul în domeniul geodeziei, cartografiei şi cadastrului

Programul II - Dezvoltarea relaţiilor funciare şi a cadastrului

Programul III - Sistemul de evaluare şi reevaluare a bunurilor imobile

Programul IV - Geodezie, cartografie şi geoinformatică

Programul V - Valorificarea terenurilor noi şi sporirea fertilităţii solurilor

13

3112

,4

3100

,931

40,8

1341

4 2880

030

300

1140

045

000

4770

0

3256

,7 3087

0,7

2450

0

2400

0

5200

062

000

0

30000

60000

90000

Pro

gram

ulI

Pro

gram

ulII

Pro

gram

ulIII

Pro

gram

ulIV

Pro

gram

ulV

Cheltuieli publice pe programe in domeniu

Cheltuieli publice (mii lei), an. 2009 Cheltuieli publice (mii lei), an. 2010 Cheltuieli publice (mii lei), an. 2011

Din numărul total de contracte de achiziţii publice, încheiate în anul 2007, 97% sînt atribuite prin licitaţie deschisă.

Deşi Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru este responsabilă de planificarea bugetară pentru întreg domeniu, inclusiv şi supraveghează utilizarea mijloacelor financiare pe programe, în cadrul Agenţiei nu se efectuează audit intern periodic şi nu există regulament cu privire la controlul intern.

Percepţia de către colaboratorii ARFC a capacităţilor instituţiei privind managementul financiar indică asupra necesităţii consolidării domeniului respectiv, aceasta fiind apreciată totuşi puţin mai slab decît celelalte capacităţi evaluate (planificare strategică, elaborarea şi implementarea politicelor, managementul resurselor umane)

Capacitatea Agenţiei în ceea ce priveşte managementul financiar

18%

67%

11%4%0%

excelent

bine

mediuslab

foarte slab

14

În rezultatul analizei SWOT în domeniul analizei mediului intern al Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru, au fost identificate următoarele puncte tari şi slabe.

Puncte tari Puncte slabe

MED

IU IN

TER

N

tendinţă către responsabilizarea personalului de către managementul superior al instituţiei

personal cu stagiu mare de lucru în domeniu şi experienţă valoroasă

posibilităţi de formare continuă a personalului

spirit de echipă şi disciplină de lucru.

dotarea tehnico-logistică corespunzătoare existenţa unei comunicări interactive pe verticală existenţa mecanismului de consultare interactivă a documentelor de politici cu societatea civilă planificarea strategică bazată pe programe, axată pe principalele domenii de politici din sector

necesitatea suplinirii anumitor activităţi cu personal din alte direcţii decît cele competente

salarizare redusă, care nu corespunde funcţiilor exercitate

insuficienţa personalului calificat pentru realizarea unor sarcini specifice

lipsa cadrelor tinere care ar putea asigura continuitatea activităţilor pe viitor

lipsa unui mecanism alternativ de motivare a personalului.

anumite deficienţe de comunicare interinstituţională şi în cadrul instituţiei: exces de formalism crearea şi promovarea insuficientă a imaginii protocolare a Agenţiei alocarea ad-hoc a sarcinilor cu termene limită nerealiste uneori se acordă o atenţie mai mare respectării termenelor limită, decît calităţii lipsa unor subdiviziuni structurale specializate. utilizarea insuficientă a metodei on-line de circulare a informaţiei

15

2.2. ANALIZA MEDIULUI EXTERN

La acest subcapitol din Planul de Dezvoltare Instituţională a Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru sunt analizate influenţele diferiţilor factori externi, oferind o imagine detaliată asupra modului în care acestea afectează în mod direct sau indirect activitatea instituţiei. Avem în vedere influenţele externe generate de mediul social, de modificările tehnologice, de mediul economic şi nu în ultimul rînd de politicile publice promovate la nivelul Guvernului, care au un impact direct sau indirect asupra administrării domeniului gestionat de ARFC.

Principalele categorii de factori interesaţi de activitatea Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru sunt:

cetăţenii; organizaţiile neguvernamentale; agenţii economici; investitorii străini; autorităţile şi instituţiile publice centrale şi locale (de exemplu,

Parlamentul, Preşedinţia, ministerele, consiliile raionale, consiliile locale, etc.); instituţiile Uniunii Europene; organizaţiile şi instituţiile internaţionale – Consiliul Europei, organele

specializate ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare, etc.

Pentru realizarea atribuţiilor sale, Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru colaborează activ cu următoarele instituţii subordonate:

Î.S. “Cadastru” Î.S. “Institutul de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului” Î.S. “Institutul de Geodezie, Prospecţiuni Tehnice şi Cadastru “INGEOCAD” Asociaţia Republicană de Stat pentru Protecţia Solurilor.

Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru colaborează în procesul de elaborare a proiectelor legislative şi proiectelor care decurg din angajamentele asumate la nivel internaţional cu majoritatea ministerelor şi în special cu:

- Ministerul Economiei şi Comerţului; - Ministerul Finanţelor; - Ministerul Justiţiei;- Ministerul Dezvoltării Informaţionale; - Ministerul Afacerilor Externe; - Ministerul Afacerilor Interne;- Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare;- Ministerul Administraţiei Publice Locale

16

De asemenea, în realizarea atribuţiilor sale, Agenţia colaborează cu o serie de alte instituţii aparţinînd administraţiei publice centrale:

- Biroul Naţional de Statistică- Agenţia Rezerve Materiale, Achiziţii Publice si Ajutoare Umanitare- Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei- Camera de Licenţiere

INFLUENŢA FACTORILOR SOCIALI ASUPRA ACTIVITĂŢII ARFC

Situaţia actuală

Tendinţe şi asteptări pe termen mediu

MIG

RAŢI

A PO

PULA

ŢIEI Creşterea migraţiei populaţiei apte de

muncă dinspre Republica Moldova a avut drept o intensificare a raporturilor juridice de vînzare-cumpărare a bunurilor imobile pe teritoriul republicii.

TEN

DIN

ŢE L

A N

IVEL

UL

POPU

LAŢI

EI A

CTI

VE

Numărul suficient de absolvenţi ai universităţilor cu cunoştinţe specifice ar trebui să permită o selecţie riguroasă a angajaţilor agenţiei pentru domeniile sale de activitate

Există o tendinţă de migraţie a personalului din administraţia publică, calificat pe diferite domenii de activitate, către sectorul privat, reprezentanţele instituţiilor europene sau către alte ţări.

ATI

TUD

INEA

FA

ŢĂ

DE

MU

NC

Ă,

AŞT

EPTĂ

RI,

MO

TIV

AŢI

E ŞI

Există o cerere către alte forme de management bazate pe creşterea performanţelor şi abilităţilor angajaţilor, responsabilizarea loc, motivarea lor în funcţie de rezultate, promovarea bunelor practici şi a abordărilor constructive.

CO

NŞT

IEN

TIZA

REA

D

REP

TUR

ILO

RC

ETĂ

ŢIEN

EŞTI

Există o creştere în ultimii ani în ceea ce priveşte solicitarea de informaţii, audienţe şi de petiţii. În general, acestea parvin de la persoane aflate în diferite stadii procesuale sau se referă la litigii privind dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile.

Petiţionarii invocă în mod frecvent autoritatea Curţii Europene de Justiţie, Comisia Europeană

17

VA

LOR

ILE

MO

RA

LE

Reorganizarea şi restructurarea sunt percepute ca o necesitate pentru reducerea costurilor.

Modelul către care se orientează societatea autohtonă este acela al unei societăţi deschise, cu structuri administrative descentralizate, aproape de cetăţean

Apar modelele manageriale care urmăresc rezultatele şi calitatea

FA

MIL

IA

Se înregistrează o tendinţă de deteriorare a unităţii familiale, mai ales în contextul în care unul dintre părinţi este plecat din ţară, ceea ce face ca volumul activităţilor în domeniul împărţirii proprietăţii comune în devălmăşie a soţilor să fie în creştere

CET

ĂŢE

NII

C

A

BEN

EFIC

IAR

I Există aşteptări mari din partea cetăţenilor faţă de serviciile oferite de instituţiile publice

Un interes mai mare din partea instituţiilor publice în consultarea cetăţenilor

Eforturi mai mari din partea instituţiilor pentru eficientizarea serviciilor oferite direct cetăţenilor

Migraţia pronunţată a populaţiei din Republica Moldova, cu plecarea a persoanelor apte de muncă în străinătate în vederea asigurării unui nivel de remunerare avansat, determină intensificarea raporturilor juridice civile în domeniul tranzacţiilor cu bunurile imobile. Aceasta se datorează faptului că persoanele care au reuşit să cîştige peste hotarele ţării mijloace financiare necesare, tind să investească banii acumulaţi în procurarea bunurilor imobile (apartamente, case, terenuri).

În plus, deteriorarea accentuată a unităţii familiale, în contextul în care unul din părinţi este plecat din ţară, implică atît raporturi complexe de drept (ţinînd de împărţirea proprietăţii comune a soţilor), cît şi un şir de activităţi tehnice ce ţin de delimitarea, în unele cazuri, în natură a bunurilor imobile, proprietate comună.

Numărul suficient specialişti cu pregătire corespunzătoare în domeniile gestionate de ARFC este asigurat de absolvenţii Facultăţii de Cadastru, Geodezie şi Construcţii al Universităţii Tehnice din Moldova. Însă, un şir de alţi factori externi de ordin social-economic (salarizare insuficientă în cadrul AAPC, condiţii mai atractive din sectorul privat, posibilităţi lărgite de migraţie în rezultatul aderării României la UE, etc.) diminuează semnificativ oferta cadrelor competente, existentă pe piaţă.

Modelul spre care se îndreaptă societatea autohtonă în ansamblul său este acela al unei societăţi deschise, cu structuri administrative descentralizate, care oferă servicii pliate pe nevoile cetăţeanului şi apropiate spiritului de competitivitate. Organizaţiile se îndreaptă din ce în ce mai mult spre modele de management care urmăresc rezultatele şi managementul calităţii. În acest context, pentru organizaţiile publice, apar situaţii în care descentralizarea şi externalizarea anumitor servicii implică creşterea calităţii şi reducerea costurilor. Se constată

18

în ultimii ani o creştere a numărului solicitărilor de informaţii şi de petiţii adresate Agenţiei relaţii Funciare şi Cadastru.

Cetăţeanul sau grupurile de cetăţeni sunt actori importanţi ai mediului extern, iar plîngerile acestora, adresate ARFC nu fac decît să influenţeze prestigiul instituţiei. Pe de altă parte, grupurile de cetăţeni sau organizaţiile acestora ar trebui să fie mai bine informate asupra activităţii Agenţiei, pentru a exclude cazuri de plîngeri nemotivate.

INFLUENŢA FACTORILOR TEHNOLOGICI ASUPRA ACTIVITĂŢII ARFC

Situaţia actuală

Tendinţe şi asteptări pe termen mediu

INFO

RMAT

IZAR

EA

Ultimii ani s-au caracterizat printr-un proces de informatizare a instituţiilor publice. Agenţia Relaţii Funciare şi cadastru s-a înscris în acest trend general şi beneficiază în prezent de o infrastructură IT corespunzătoare.

Procesul de informatizare tinde să devină din ce în ce mai complex şi mai dificil de gestionat datorită multitudinii de date care trebuie procesate în sistem.

Dinamica inovaţiei în domeniul IT rămîne una ridicată, ceea ce face necesară dezvoltarea unor politici multianuale de investiţii pentru modernizarea permanentă a infrastructurii IT

Pagina de internet a devenit o sursă de informaţie pentru toţi cei interesaţi

Va creşte cererea de servicii on-line solicitate de cetăţeni şi implicit se va diversifica oferta instituţiilor publice

Se vor diversifica instrumentele IT folosite la nivelul instituţiilor publice pentru gestionarea unor procese specifice şi pentru tranzacţii financiare

Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru are şi rolul coordonării activităţilor de implementare IT din sistemul organelor sale. Cooperarea cu alte instituţii, accesul la bazele lor de date, multitudinea de date transferate, confidenţialitatea lor, modul şi finalitatea prelucrării, la care se adaugă lipsa personalului şi a specializării adecvate a acestuia pot genera o paletă largă de probleme în procesul modernizării şi eficientizării domeniului.

Activitatea de informatizare a agenţiei a condus la dotarea întregului personal cu staţii de lucru şi cu un număr satisfăcător de multifuncţionale de grup. Prin informatizare s-a reuşit, într-o anumită măsură, reducerea volumului de muncă, a fost eficientizat procesul de evidenţă a lucrărilor, stocarea şi arhivarea datelor.

Schimbările de fond ale tehnologiei în domeniul IT, frecvenţa acestora şi necesitatea alinierii şi interconectării cu alte sisteme, atît din punct de vedere al componentelor hardware, cît şi din punct de vedere software, duc la o presiune foarte mare la nivelul personalului de specialitate IT, la nivelul capacităţii acestuia de asimilare a noilor tehnologii şi în special la nivel bugetar. Presiunea la nivel bugetar este cauzată de costurile implicate de menţinerea unui standard ridicat al performanţei echipamentelor IT, ca urmare a evoluţiei tehnologice foarte rapide în acest domeniu, în condiţiile în care infrastructura IT a devenit indispensabilă pentru buna desfăşurare a activităţii într-o instituţie publică.

INFLUENŢA FACTORILOR ECONOMICI ASUPRA Tendinţe şi asteptări pe termen mediu

19

ACTIVITĂŢII ARFCSituaţia actuală

POLI

TICI

LE S

ALAR

IALE

Există un număr mare de categorii de personal care îşi desfăşoară activitatea în instituţiile publice. Diferenţele salariale mari dintre aceste categorii pot duce la demotivarea personalului

Nu există practica plăţii orelor suplimentare. Spre deosebire de mediul privat, în sectorul public politicile salariale nu sunt foarte flexibile

Se manifestă o permanentă aşteptare a personalului legată de creşterea salariului

Incapacitatea de a atrage personal bine calificat, datorată pachetelor salariale neatractive în mediul public poate duce la creşterea efortului bugetar

Managementul public se va orienta către creşterea productivităţii, mai degrabă decît către creşterea numărului personalului

Instituţiile publice centrale vor începe să implementeze programe bugetare multianuale

CHEL

TUIE

LI

BUG

ETAR

E NE

PLAN

IFIC

ATE Calamităţi naturale frecvente (secete,

inundaţii, etc.) determină cheltuieli neplanificate din bugetul de stat şi, respectiv, dimiuează posibilităţile de finanţare unor activităţi din domeniile de activitate a Agenţiei.

Existenţa unor statute diferite, a unor specializări distincte şi a unor funcţii ierarhice şi competenţe diferite presupun şi o politică salarială diferenţiată, proporţională funcţiei şi responsabilităţilor specifice. Cu toate acestea, diferenţele mari de salarizare care se înregistrează comparativ cu sectorul privat, duc, de foarte multe ori, la scăderea gradului de motivare. În plus, spre deosebire de mediul privat, politicile salariale nu includ elemente stimulative (bonuri de masă, abonamente la săli sportive etc.). Din acest motiv, politica salarială a Guvernului este la fel de importantă ca şi politica fiscală.

În pofida faptului că Republica Moldova nu face parte din regiunile cu cele mai mari calamităţi naturale de pe Terra, necesitatea înlăturării consecinţelor acestora impune Guvernul să mobilizeze o bună parte din rezervele sale financiare, diminuînd acoperirea anumitor activităţi din alte domenii, inclusiv şi a celor din responsabilitatea ARFC.

INFLUENŢA FACTORILOR POLITICI ASUPRA ACTIVITĂŢII ARFC

Situaţia actuală

Tendinţe şi aşteptări pe termen mediu

MO

DIFI

CĂRI

LE

LEG

ISLA

TIVE

Modificările legislative pot influenţa instituţiile publice la nivelul competenţelor şi responsabilităţilor ce le revin

Modificările legislative care privesc introducerea unor reglementări noi, apariţia noilor coduri tinde să genereze un număr mare de petiţii prin care se solicită clarificări

Cadrul legislativ stabil

Modificările legislative vor apărea ca rezultat al unor politici publice şi vor avea la bază studii de impact

20

SCHI

MBĂ

RILE

DE

GUV

ERN

Schimbările politice datorate schimbărilor de Guvern sau ciclurilor electorale generează încă instabilitate la nivelul strategiilor şi programelor multianuale.

Planificarea strategică şi politicile publice ar trebui să asigure continuitatea măsurilor care au termen mediu sau lung de implementare

21

3. OBIECTIVELE STRATEGICE, PRIORITĂŢILE ŞI ACŢIUNILE PRIORITARE PE TERMEN MEDIU

Obiectivele, priorităţile şi acţiunile prioritare constituie o parte esenţială a realizării misiunii Agenţiei, deoarece stabilesc cele mai principale domenii pentru dezvoltarea viitoare, constituind, totodată, un criteriu de bază de alocare a resurselor. Obiectivele şi priorităţile instituţiei derivă din politicele guvernamentale în domeniul respectiv, stabilite în diferite documente strategice, cele mai importante priorităţi fiind acelea incluse în Strategia Naţională de Dezvoltare şi Cadrul de Cheltuieli pe Termen Mediu. Orice prioritizare urmează a fi făcută în concordanţă cu CCTM ţinînd cont de necesitatea excluderii acţiunilor cu caracter abstract şi asigurarea unei planificări realiste a activităţilor.

OBIECTIVELE DE BAZĂ A ARFC, din care derivă priorităţile pe termen mediu a instituţiei (numerotarea nu reprezintă o ierarhizare a obiectivelor):

I. FINALIZAREA CREĂRII CADASTRULUI BUNURILOR IMOBILE (SND)

II. CREAREA INFRASTRUCTURII DE DATE GEOGRAFICE SPAŢIALE A REPUBLICII MOLDOVA ŞI INTEGRAREA ÎN SPAŢIUL INTERNAŢIONAL (SND)

III. AMELIORAREA FERTILITĂŢII SOLULUI PRIN PROMOVAREA UNOR REFORME ANTIEROZIONALE (SND)

PRIORITATI

Priorităţi Acţiuni prioritare

Finalizarea procesului de atribuire în proprietate a pămîntului

1. Identificarea surselor financiare pentru finalizarea creării cadastrului bunurilor imobile

2. Finalizarea lucrărilor cadastrale: total 760 000 bunuri imobile

3. Finalizarea înregistrării primare masive: total 760 000 bunuri imobile

4. Corectarea erorilor comise la întocmirea planurilor cadastrale : total 190 000 erori

5. Îmbunătăţirea calităţii registrului bunurilor imobile

Dezvoltarea sistemului informaţional al cadastrului

1. Crearea SIA „Cadastrul bunurilor imobile”

2. Crearea SIA “Registrul UAT şi PA”

3. Crearea SIA „Registrului obiectelor de

22

infrastructură inginerească”

Implementarea noului sistem de evaluare a bunurilor imobile în scopul impozitării

1. Evaluarea bunurilor imobile cu destinaţie agricolă: total 3 000 000

2. Evaluarea caselor de locuit în localităţi rurale: total 900 000

3. Evaluarea grădinilor din extravilan: total 850 000 bunuri

4. Elaborarea metodologiei de re-evaluare a bunurilor imobile

5. Re-evaluarea bunurilor imobile

Asigurarea necesităţilor de stat în producţie şi informaţie topo-geodezică şi cartografică

1. Menţinerea Reţelei Geodezice Naţionale;

2. Crearea şi menţinerea Reţelei Naţionale de Nivelment;

3. Crearea şi menţinerea Reţelei Naţionale Gravimetrice;

4. Crearea Sistemului de Poziţionare Globală GNSS MoldPOS (Global Navigation Satelite System) şi conectarea ei la Reţeaua Permanentă Europeană EPN (EUREF Permanent Network);

5. Crearea Sistemului Informaţional Geografic Naţional;

6. Crearea SIG „Harta digitală de bază”;

7. Crearea hărţii digitale generale al Republicii Moldova cu gradul de detaliere la scara 1:50 000;

8. Integrarea în Infrastructura de Date Geospaţiale ale Europei prin realizarea proiectelor:

9. Editarea hărţii digitale EuroGlobalMap 1:1000 000

10. Editarea hărţii digitale EuroRegionalMap 1:250 000;

11. Elaborarea hărţii digitale EuroRouds/Harta reţelei de transport Europene;

12. Elaborarea hărţii digitale SALB/Second Administrative Level Boundaries.

13. Menţinerea şi actualizarea catalogului digital de coordonate ale punctelor RGN şi de nivelment;

14. Elaborarea standardelor ISO 19100 pentru datele geospaţiale;

15. Dezvoltarea cercetărilor ştiinţifice şi instruirea profesională a specialiştilor

Asigurarea implementării programelor ce ţin de domeniul relaţiilor funciare şi consolidarea terenurilor

1. Consolidarea terenurilor agricole

a) Monitorizarea procesului de înregistrare a tranzacţiilor ce ţin de consolidarea terenurilor agricole

2. Delimitare a terenurilor proprietate publică

a) Coordonarea şi aprobarea de către autorităţile publice interesate a planurilor hotarelor terenurilor proprietate publică a Statului şi a Unităţilor administrativ teritoriale

b) Elaborarea proiectului de formare a terenurilor

23

proprietate publică pentru fiecare unitate administrat i v-teritorială, în baza materialelor ORTO-FOTO şi a Listei terenurilor proprietate publică; aprobarea şi coordonarea materialelor cu organele centrale de specialitate ale administraţiei publice şi autorităţile administraţiei publice interesate

c) Elaborarea planurilor cadastrale a terenurilor proprietate publică a statului şi terenurilor proprietate publică a unităţilor administrativ-teri tonale, clasificate pe domenii: public şi privat

d) Înregistrarea în Registru! bunurilor imobile a terenurilor proprietate publică a statului şi terenurilor proprietate publică a unităţilor administraţilor administrativ-teritoriale, clasificate pe domenii: public şi privat

e) Monitorizarea acţiunilor de delimitare a terenurilor proprietate publică

Valorificarea terenurilor noi şi sporirea fertilităţii solurilor (SND)

1. Curăţirea canalelor de desecare în scopul scăderii nivelului apelor şi de coastă pentru reglementarea scurgerii apelor

2. Construcţia şi şi reconstrucţia iazurilor antierozionale şi excavate

3. Desecarea şi ameliorarea fertilităţii solurilor

4. Defrişarea plantaţiilor multianuale degradate cu includerea acestor terenuri în circuitul agricol

5. Lucrări silvoameliorative de protecţie şi sădirea fîşiilor forestiere de protecţie

6. Valorificarea terenurilor degradate, efectuarea îmbunătăţirilor funciare şi protecţia solurilor prin:

a) Masuri de valorificare şi ameliorare a solurilorb) Masuri hidrotehnice de combatere a eroziunii solurilor c) Masuri economico - organizatoriced) Masuri agrotehnicee) Masuri silvice antierozionale

24

4. DIRECŢII DE ACTIVITATE

Identificarea direcţiilor de activitate reprezintă o privire generală asupra modalităţii de realizare practică de către Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru şi instituţiile sale subordonate a misiunii acestuia. Constituind o specificare a activităţii agenţiei direcţiile de activitate urmează să coincidă cu domeniile de politici de care este responsabilă autoritatea.

Direcţia de activitate

I. Promovarea politicii şi strategiei statului în domeniul creării şi ţinerii cadastrului

a) Descrisrea succintă a situaţiei curecte

În perioada 1998 – 2007, în Republica Moldova, cu suportul Băncii Mondiale şi a ţărilor donatoare a fost implementat Primul proiect de cadastru (PPC), scopul căruia a fost crearea unui sistem unificat de înregistrare a bunurilor imobile, care va asigura garanţia drepturilor de proprietate, promova privatizarea pământului şi dezvoltarea peţii imobiliare.

Proiectul cu succes şi-a realizat obiectivul său. Sistemul unificat de înregistrare creat este considerat drept cea mai bună practică din regiune, atât din punct de vedere a simplităţii lui pentru proprietari cât şi gestionării mau bune şi eficiente din partea guvernului. El facilitează planificare urbană şi rurală şi extinderea în alte domenii cum ar fi cadastrul fiscal.

Este creat sistemul unificat de înregistrare a bunurilor imobile şi a drepturilor asupra acestora, care funcţionează prin intermediul întreprinderii specializate în cadastru cu 39 de filiale (OCT) ale acesteia. Personalul oficiilor este instruit, lucrează eficient şi oferă servicii garantate la costuri rezonabile în baza unor standarde înalte.

Sistemul funcţionează într-un cadru normativ satisfăcător, principalele legi fiind Codul Civil din 2002, Legea cadastrului bunurilor imobile din 1998, Legea privind formarea bunurilor imobile, etc. Sunt aprobate de Guvern toate actele normative ce derivă din Legea cadastrului bunurilor imobile şi care asigură funcţionarea eficientă a sistemului;

PPC susţinut de Banca Mondială şi Programului Naţional „Pământ” susţinut de USAID au fost forţele motrice principale care au accelerat procesul de împroprietărire a cetăţenilor cu pământ şi au facilitat dezvoltarea peţii funciare. Au fost eliberate circa 3 milioane de titluri pe terenurile agricole (99%) şi circa 1 milion de titluri pe loturile de lângă casă.

În cadrul PPC (1999 – 2007) au fost înregistrate circa 85 % din toate proprietăţile existente ( 5.5 mil.) ceia ce constituie circa 4.7 mil. bunuri imobile;

25

Este elaborat cadrul legislativ şi metodologic al noului sistem de evaluare a bunurilor imobiliare, bazat pe valoarea de piaţă a acestora;

Programul de publicitate şi informare a publicului, implementat de ARFC a contribuit esenţial la ridicarea nivelului de conştientizare a publicului referitoare la oportunitatea creării noului sistem de înregistrare.

Sunt evaluate în scopul impozitării următoarele tipuri de bunuri imobile: i) apartamente (anul 2004 – 2005); ii) case de locuit din oraşe (2005 – 2006); iii) obiecte comerciale, garaje, loturi pomicole (2007 – 2008).

Totuşi, unele probleme încă trebuie rezolvate pentru a crea un sistem de cadastru eficient şi durabil care ar putea face faţă noilor provocări a pieţei imobiliare, inclusiv:

1.Atribuirea în proprietate a loturilor de lîngă casă şi înregistrarea acestora nu s-au finalizat. În perioada anilor 2008 – 2012 mai rîmăn a fi finalizate lucrările cadastrale în 650 localităţi şi înregistrate circa 750 000 de bunuri imobile.

2.Calitatea registrului şi securitatea tranzacţiilor imobiliare trebuie îmbunătăţite.

Moldova se apropie de sfârşitul procesului de privatizare şi înregistrare primară a bunurilor imobile. Simplificarea şi asigurarea securităţii tranzacţiilor imobiliare în condiţiile dezvoltării pieţei reprezintă noi provocări pentru Guvern şi sistemul cadastral. Pentru îndeplinirea acestor sarcini noi este necesar de a spori eficienţa registrului, îmbunătăţirea calităţii şi securităţii lui, perfecţionarea considerabilă a softului de înregistrare şi optimizarea procedurilor de înregistrare.

Procesul de eliberare în masă a titlurilor pentru terenuri se preconizează a fi finalizat în viitorul apropiat. Analiza componentei spaţiale a datelor înregistrate la oficiile cadastrale arată că multe erori ce pot afecta securitatea tranzacţiilor şi drepturile de proprietate creează litigii îndelungate şi produc un efect negativ asupra pieţei funciare. Pentru a susţine piaţa imobiliară, trebuie de creat un registru imobiliar unificat ce s-ar bucura de încredere şi care ar prevedea o gestionare eficientă a informaţiei şi date spaţiale actualizate.

Softul, procedurile de lucru şi fluxurile informaţionale create pentru diferite scopuri şi pentru oficii cadastrale teritoriale, nu pot în mod eficient să deservească o nouă structură organizatorică a sistemului de cadastru. Prin urmare, sistemul informaţional existent al cadastrului trebuie să fie re-proiectat, securitatea registrului trebuie în mod semnificativ îmbunătăţită (softul, securitatea fizică şi administrativă) şi trebuie incluse noi cerinţe şi condiţii. Soluţionarea întârziată a acestor probleme poate duce la reţineri în tranzacţiile imobiliare, cazuri de fraudă şi apariţia schemelor de corupţie şi ca rezultat se va pierde încrederea publică şi va degrada sistemul de cadastru.

3. Disponibilitatea datelor cadastrale pentru administrarea municipală, colectarea impozitelor locale, planificarea şi dezvoltarea teritoriului.

26

Autorităţile publice centrale şi locale nu dispun de date cadastrale pentru scopurile lor. Problema constă nu doar în accesibilitatea datelor dar şi în capacitatea multor autorităţi şi organizaţii de a utiliza această informaţie.

Primăriile sunt implicate în procesul de privatizare şi eliberare a titlurilor de proprietate precum şi în colectarea impozitelor locale, etc. Zonele ecologic protejate care de asemenea se află pe teritoriul comunităţilor locale nu sunt înregistrate în registru şi mulţi funcţionari care iau decizii despre privatizarea trenurilor sau înstrăinarea terenurilor proprietate publică nu cunosc despre statutul special al acestor zone şi despre existenţa lor. Această problemă trebuie soluţionată în scopul de a garanta drepturile de proprietate şi a proteja mediul ambiant

4. Sistemul de evaluare a bunurilor imobile în scopul impozitării încă nu a fost implementat în întregime.

În perioada anilor 2009 – 2013 mai rămîn a fi evaluate în scopul impozitării următoarele tipuri de bunuri imobile: i) terenuri agricole (2009 – 2010), ii) case de locuit din localităţi rurale (2009 – 2013); iii) grădini din extravilan (2010 – 2013); iv) alte tipuri de bunuri imobile (2013).

b) Obiective generale şi specifice

Obiectivele generale în domeniul cadastrului pot fi formulate în felul următor:

Finalizarea procesului de privatizare a pământului pentru a facilita dezvoltarea pieţei imobiliare;

Perfecţionarea sistemului unificat de înregistrare a bunurilor imobile;

Implementarea noului sistem de evaluare a bunurilor imobile în scopul impozitării.

Obiectivele generale pot fi realizate prin :

i. Finalizarea procesului de atribuire a loturilor de lîngă casă şi înregistrare a bunurilor imobile;

ii. Dezvoltarea sistemului informaţional al cadastrului şi îmbunătăţirea accesului public la datele cadastrale;

iii. Evaluarea în masă a tuturor tipurilor de bunuri imobile în scopul impozitării;

27

c) Activităţile planificate şi finanţarea necesară, rezultatele principale scontate şi indicatorii de performanţă

69.02 Programul Dezvoltarea relaţiilor funciare şi a cadastrului Scopul: Crearea cadastrului bunurilor imobile în Republica Moldova

Obiectul:

Înregistrarea tuturor bunurilor imobile de pe teritoriul ţării către anul 2011 şi crearea sistemului informaţional al cadastrului bunurilor imobile, precum şi cel al unităţilor administrativ-teritoriale către anul 2010

Descrierea narativă

După finalizarea Primului Proiect de cadastru neînregistrate rămîn circa 700 mii bunuri imobile. Crearea unui sistem cadastral complex reprezintă baza unui sistem eficient şi amplu de impozitare a bunurilor imobile, dat fiindcă în cadrul lucrărilor de înregistrare masivă sunt identificate şi înregistrate obiectele impozitării şi subiecţii (titularii de drepturi). Totodată este necesară ridicarea calităţii registrării în fişele cadastrale şi elaborarea unui sistem de protecţie a datelor pentru evitarea acţiunelor frauduoase.

B. Indicatorii de performanţă:

Unitate de măsură

AB AB+1 AB+2 AB+3

2008 2009 2010 20111. Rezultatul: 1. Crearea şi ţinerea sistemului informaţional automatizat "Registrul de stat al unităţilor administrativ-teritoriale şi al străzilor de pe teritoriul Moldovei", către anul 2010 sistem 1.0 2.Ponderea drepturilor înregistrate asupra bunurilor din localităţile rurale în temeiul certificatului de moştenire

%25.1 32,2 66,1 100,0

3. Înregistrarea arenzei asupra două sau mai multe terenuri agricole în scopul consolidării % 8.3 31,22 59,9 100,0

2. Produsul:

1.Numărul de localităţir în care se va crea şi menţine pe ani sistemul informaţional automatizat "Registrul de stat al unităţilor administrativ-teritoriale şi al străzilor de pe teritoriul Moldovei"

localităţi

431 320 385

2. Numărul de înregistrări a drepturilor asupra bunurilor din localităţile rurale în temeiul certificatului de moştenire

bunuri imobile 28740 12500 60000 60000

3.Numărul de înregistrări asupra arenzei a două sau mai multe terenuri agricole în scopul consolidării

bunuri imobile 4000 20000 25000 35000

3. Eficienţa:

1.Cheltuieli necesare pentru crearea şi ţinerea sistemului informaţional automatizat "Registrul de stat al unităţilor administrativ-teritoriale şi al străzilor de pe teritoriul Moldovei"

costul unei localităţi, lei

10339,00 11373,00 12510,00

2. Cheluieli pentru înregistrarea drepturilor asupra bunurilor din localităţile rurale în temeiul certificatului de moştenire

costul unui bun imobil,

lei 40,00 40,00 40,00 40,00

3.Cheltuieli pentru înregistrarea arenzei asupra două sau mai multe terenuri agricole în scopul consolidării

costul unui bun imobil,

lei 25,00 25,00 25,00 25,00

C. Buget ( mii.lei ):Componenţa de bază: 7704,0 7704,0 16000,0 17200,0Mijloace speciale: Alte surse: Total: 7704,0 7704,0 16000,0 17200,0

d)Subdiviziuni/instituţii responsabile pentru implementare

28

A. Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru

B. Î.S. „Cadastru”

C. Companii private ce activează în domeniul măsurărilor cadastrale

D. Institutul de Proiectări în Domeniul Organizării Teritoriului

e) Principalele documente de politici şi acte normative relevante

1.. Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543-XIII din 25.02.1998;

2. Codul Fiscal, Titlul VI „Impozitul pe bunurile imobile”, nr. 1055-XIV din 16.06.2000

3., Legea cu privire la activitatea de evaluare, nr. 989-XV din 18.04.2002

4.. Concepţia sistemului cadastrului naţional, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 794 din 19.08. 97

5. Programul de stat de creare a cadastrului bunurilor imobile, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1030 din 12.10.1998 ”Despre unele măsuri privind crearea cadastrului bunurilor imobile”

6. Hotărîrea Guvernului nr. 670 din 09.06.2003 „Despre aprobarea Programului de măsuri privind implementarea noului sistem de evaluare a bunurilor imobile în scopul impozitării”.

f) Documente de politici sau proiecte de acte normative planificate

1. Proiectul legii privind monitoringul bunurilor imobile

2. Proiectul Regulamentului privind re-evaluarea bunurilor imobile în scopul impozitării

3. Proiectul Concepţiei SIA „Registrul obiectelor de infrastructură inginerească”

29

Direcţia de activitate II. Asigurarea realizării politicilor statului în domeniul geodeziei, cartografiei şi geoinformaticii1. Crearea şi menţinerea Reţelelor Naţionale Geodezice, de

Nivelment, Gravimetrice şi Sistemului de Poziţionare Global GNSS MoldPOS

2. Cartografierea nationala si crearea Sistemului Informational geografic Harta Digitata de Baza;

3. Integrarea în Infrastructura de Date Geospaţiale Europene

a) Descrierea succintă a situaţiei curente

După desprinderea de fosta Uniune Sovietică, Republica Moldova, ne mai avînd acces la utilizarea datelor şi a produselor rezultate din activităţile geodezice, cartografice şi geoinformatice, s-a găsit în situaţia de a dezvolta cu forţe proprii aspectele menţionate. În acest sens ea a făcut şi face eforturi considerabile pentru a-şi crea propriile cadre, reţeaua de învăţămînt, unităţile de producţie şi structurile administrative cele mai covenabile, pentru susţinerea unui proces de guvernare eficient şi transparent, sporirii eficacităţii în soluţionarea sarcinilor de utilizare eficientă şi la parametri calitativi superiori a resurselor umane, materiale şi financiare de care dispune ţara; satisfacerea cerinţelor statului cu date şi producţie geodezică, cartografic ă şi geoinformatică. În acest domeniu al economiei naţionale au fost elaborate obiectivele strategice, principiile de bază şi direcţiile prioritare, şi anume:

i) A fost creată baza juridică în domeniul geodezie, cartografie şi geoinformatică.

ii) A fost creată Reţeaua Geodezică Naţională.

iii) Se îndeplinesc lucrări de stabilire, cartografiere, delimitare şi demarcare a frontierei de stat a Republicii Moldova, a hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale.

iv) Au fost elaborate o serie de hărţi în baza materialelor cartografice existente: Harta teritorial administrativă a Republicii Moldova la scara 1: 400 000; Harta digitală la scara 1: 200 000; EuroGlobal Map 1: 1000 000; EuroRegionalMap 1: 250 000; EuroDem.

v) Sunt în curs de realizare Reţeaua Naţională de nivelment şi Gravimentrice.

vi) Este în curs de realizare Sistemul de Poziţionare Global GNSS MoldPOS.

b) Obiectivele generale şi specifice

I. Obiectivele generale la crearea şi menţinerea Reţelelor Naţionale Geodezice, de Nivelment, Gravimetrice şi Sistemului de Poziţionare Glbal GNSS MoldPOS

30

Asigurarea tuturor ramurilor economiei naţionale cu date geodezice, crearea şi menţinerea Reţelei Staţiilor de Referinţă Permanente GNSS MoldPOS (Global Navigation Sattelite System) şi conectarea ei la Reţeaua Permanentă Europeană EPN (EUREF Permanent Network) în scopul creării sistemului unic de poziţionare pentru asigurarea funcţiilor de apărare, lucrărilor geodezie, cadastrale, de construcţii, agricultură, silvicultură, controlul vertical şi orizontal, desfăşurarea cercetărilor ştiinţifice în domeniul geodinamicii, încadrarea în programele europene şi internaţionale de monitorizare a sistemului satelitar global de navigaţie, pentru planificarea teritorială, tinerea cadastrelor de stat ş.a;

II. Obiectivele generale pentru crearea unui sistem de gestionare a informaţiei geospaţiale pentru susţinerea unui proces de guvernare eficient şi transparent

Asigurarea tuturor ramurilor economiei naţionale şi funcţiilor de apărare şi securitate a ţării cu producţie şi date topo-geodezice, cartografice şi geoinformatice actuale reprezintă prioritatea stringentă a ţării la luarea de decizii privind administrarea teritoriului naţional şi activităţilor umane, pentru a menţine validatea economică a ţării şi pentru a păstra calitatea mediului.

Activităţile din toate domeniile economice şi sociale desfăşurate în exercitarea funcţiilor statului au relevanţă în teritoriu şi presupun existenţa unui sistem de informaţii privind teritoriul, având ca suport o colecţie de date geografice constituită din fondul de hartă al ţării. Fondul de hartă este utilizat de numeroase instituţii din toate domeniile de activitate, care sunt interesate în primul rând de informaţiile specifice domeniului respectiv. În afara datelor specifice fiecărei ramuri de activitate, fondul de hartă conţine şi o serie de date de bază, sau de referinţă, comune şi necesare tuturor domeniilor.

Întru realizarea Programului Naţional de implementare a Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatului (IPAP) Republica Moldova-NATO de o mare importanţă este implementarea sistemului global de informare geospaţială (GIS) în managementul situaţiilor de urgenţă.

III) Obiectivele generale la procesul integrării Republicii Moldova în Comunitatea Europeană prin dezvoltarea sectorului public de informaţie

Informaţia geografica are o valoare economica semnificativa. Acest aspect a fost bine evidenţiat în unul dintre studiile făcute pentru Comisia Europeana în care a fost estimată valoarea economica a sectorului public de informaţii în Europa la 60-70 de miliarde de Euro pe an, din care mai mult de jumătate provenind din informaţia geografica (servicii cartografice, amenajarea teritoriului si proprietate, servicii meteorologice, date despre mediu).

Informaţia geografica are o valoare politică deoarece permite evaluarea integrata a strategiilor în diferite sectoare (agricultură, transporturi, dezvoltare regionala, mediu). Recunoaşterea importantei Informaţiei geografice la nivelul politic s-a dezvoltat în contextul

31

dezvoltării durabile, care au fost incluse în Tratatul de la Amsterdam din 1997, ca fiind unul dintre scopurile importante ale Uniunii Europene.

Este de o prioritate majoră asigurarea interacţiunii informaţionale geospaţiale între structurile de stat şi internaţionale în format unic la crearea Infrastructurii de Date Geografice Spaţiale ale Republicii Moldova şi integrarea în spaţiul internaţional.

Este de menţionat că Directivele europene, referitoare la mediu, cer colectarea, integrarea si analizarea informaţiilor geografice pentru evaluarea impactului, monitorizare si revizuire. Directiva INSPIRE presupune crearea unei infrastructuri pentru date spaţiale ale Europei care va facilita schimbul de date geospaţiale.


Direcţia dată va fi realizată prin întreprinderea următoarelor acţiuni:i) Menţinerea Reţelei Geodezice Naţionale;ii) Crearea şi menţinerea Reţelei Naţionale de Nivelment;iii) Crearea şi menţinerea Reţelei Naţionale Gravimetrice; iv) Crearea Sistemului de Poziţionare Globală GNSS MoldPOS (Global Navigation

Satelite System) şi conectarea ei la Reţeaua Permanentă Europeană EPN (EUREF Permanent Network);

v) Crearea Sistemului Informaţional Geografic Naţional;vi) Crearea SIG „Harta digitală de bază”;vii) Crearrea hărţii digitale generale al Republicii Moldova cu gradul de detaliere la

scara 1:50 000;viii) Integrarea în Infrastructura de Date Geospaţiale ale Europei prin realizarea

proiectelor: Editarea hărţii digitale EuroGlobalMap 1:1000 000 Editarea hărţii digitale EuroRegionalMap 1:250 000; Elaborarea hărţii digitale EuroRouds/Harta reţelei de transport Europene; Elaborarea hărţii digitale SALB/Second Administrative Level Boundaries.

ix) Menţinerea şi actualizarea catalogului digital de coordonate ale punctelor RGN şi de nivelment;

x) Elaborarea standardelor ISO 19100 pentru datele geospaţiale; xi) Dezvoltarea cercetărilor ştiinţifice şi instruirea profesională a specialiştilor.

32

Planificarea financiară a activităţilorProgramul în cadrul CCTM: Geodezie, cartografie şi geoinformatică

Scopul:

Asigurarea necesităţilor de Stat în producţie şi informaţie topo-geodezică şi cartografică şi formarea hotarului dintre Moldova şi Ucraina

Obiectivul:

1. Realizarea la nivel de 100% anual a lucrărilor efectuate la întreţinerea reţelei naţionale geodezice, de nivelment şi gravimetrice necesare pentru înregistrarea în sistemul geodezic European, precum şi pentru efectuarea prospecţiunilor tehnice mai precise cu utilizarea receptoarelor satelitare. 2. 100% executarea lucrărilor cartografice de creare a planurilor şi hărţilor R.M. şi ale localităţilor

Descrierea narativă:

Îtreţinerea reţelei RGN ordinul =, supravegherea reţelei naţionale de nivelment clasa 1 şi 2, întreţinerea şi renovarea catalogului digital de coordonate ale punctelor RGN şi de nivelment, crearea reţelei gravimetrice fundamentale (RGF) şi a reţelei gravimetrice de sprijin ordinul I (RGS-I), reţelei gravimetrice de sprijin ordinul II (RGS-II), reţelei gravimetrice de sprijin ordinul III (RGS-III), renovarea hîrţilor topografice digitale la scara 1:50000,1:200000, crearea hărţii de bază la scara 1:5000 pentru Sistemul Geografic Informaţional Naţional


Unitatea

de măsurăAB AB+1 AB+2 AB+3

2008 2009 2010 20111. Rezultatul 1.Ponderea lucrărilor efectuate pentru întreţinerea reţelei geodezice naţionale % 100.0 100.0 100.0 100.02. Ponderea lucrărilor efectuate pentru reconstrucţia reţelei naţionale de nivelment % 100.0 100,0 100,0 100,03.Ponderea lucrărilor efectuate pentru crearea reţelei gravimetrice naţionale % 100.0 100,0 100,0 100,04. Ponderea lucrărilor executate pentru demarcarea frontierei de stat între Republica Moldova şi Ucraina % 100.0 100,0 100,0 100,0

2. Produsul 1.Numărul reţelei geodezice naţionale reţea 1 1 1 1 2. Numărul reţelei gravimetrice naţionale reţea 1 1 1 1 4. Numărul de hărţi cartografice elaborate hartă 1 1 2 2

5. Numărul de hărţi elaborate în urma colaborării internaţionale în domeniul cartografiei

hartă3 3 3

6. Demarcarea frontierei de stat între Republica Moldova şi Ucraina hotar 1 1 1 1

3. Eficienţa

1Cheltuieli pentru întreţinerea reţelei geodezice naţionale mii lei 119,30 119,0 150,0 150,0

2. Cheltuieli pentru reconstrucţia reţelei naţionale de nivelment mii lei 866,20 950,0 3500,0 5000,0

3.Cheltuieli pentru crearea reţelei gravimetrice naţionale mii lei 1610,00 1787,70 6200,0 5000,0

4. Cheltuieli pentru elaborarea producţiei cartografice naţionale mii lei 414,00 400,0 100,0 6950,0

5.Costul unei hărţi în urma colaborării internaţionale în domeniul cartografiei mii lei 82,40 150,0 100,0

C. Bugetul (Mii.lei):Componenta de bază 3256,7 3256,7 30870,7 24500,0Mijloacele speciale Alte surse Total 3256,7 3256,7 30870,7 24500,0

d) Subdiviziuni/instituţii responsabile pentru implementare

33


B. Întreprinderea de Stat Institutul INGEOCAD


i) Strategia Naţională de Dezvoltare a Republicii Moldova pentru perioada 2008-2011;

ii) Legea cu privire la geodezie, cartografie şi geoinformatică nr.778-XV din 27.12.2001;

iii) Decretul Preşedintelui Republicii Moldova nr.1743-III din 19 martie 2004 “Privind edificarea societăţii informaţionale în Republica Moldova” (MO, 2004, nr.50-52, art.300);

iv) Hotărîrea Guvernului nr.1298 din 28.10.2003 „Cu privire la crearea Sistemului Informaţional Geografic Naţional”;

v) Hotărîrea Guvernului nr.244 din 31 martie 1999 „Cu privire la crearea Reţelei Geodezice Naţionale şi introducerea pe teritoriul Republicii Moldova a sistemului geodezic global WGS-84”;

vi) Hotărîrea Guvernului nr.1506 din 29.12.2006 „Cu privire la aprobarea Programului

Naţional de implementare a Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatului(IPAP) Republica Moldova –NATO pentru perioada 2006-2009”;


1) Hotarîrea Guvernului cu privire la aprobarea Conceptului SIG „Harta Digitală de Bază”;

2) Hotărîrea Guvernului cu privire la crearea Sistemului de Poziţionare Global GNSS MoldPOS.

34


III. Asigurarea implementării programelor ce ţin de domeniul relaţiilor funciare şi consolidarea terenurilor

a) Descrierea succintă a situaţiei curente

În perioada de implementare a reformei funciare(anii1992-2000) în Republica Moldova a fost iniţiat şi continuă procesul de împroprietărire a cetăţenilor cu terenuri agricole. Astfel, au fost elaborate şi înmînate proprietarilor circa 3 mln. de titluri de autentificare a dreptului deţinătorului de terenuri agricole sau 99% din suprafaţa totală şi circa 1 mln. de titluri pe loturile de pe lîngă casă.

Pe parcursa fost creat cadrul juridic, care are drept scop asigurarea drepturilor constituţionale la proprietate asupra bunurilor imobile (a cotelor de pămînt şi celor valorice), obţinute de către cetăţeni în urma lichidării fostelor gospodării agricole colective.

Totodată, parcelarea terenurilor agricole au provocat un şir de probleme, care actualmente au condus la inţierea procesului de consolidare a terenurilor agricole, care în ultimii ani a luat o amploare tot mai largă în rîndul proprietarilor de cote de teren echivalent şi se efectuează în republică prin diverse forme economico-juridice şi anume: prin arenda terenurilor de lungă durată.

Din aceste considerente, întru asigurarea implementării programelor ce ţin de consolidarea terenurilor şi întru executarea prevederilor Codului Funciar, Hotărîrii Guvernului nr.416 din 17.04.2007 direcţia relaţii funciare şi consolidarea terenurilor a Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru în comun cu Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, autorităţile administraţiei publice locale întreprinde măsuri concrete privind realizarea Programului de consolidare a terenurilor agricole.

Paralel cu consolidarea terenurilor, proiectele elaborate prevăd eliminarea greşelilor comise în procesul implementării Programului naţional ,, Pămînt”.

Consolidarea terenurilor agricole ar decurge într-un ritm cît mai avansat, dacă ar exista un şir de probleme, care împiedică acest proces. Cele mai principale şi greu de soluţionat sunt refuzul catigoric al unor proprietari de a schimba terenurile pentru crearea unor masive compacte, precum şi aflarea multor cetăţeni peste hotarele Republicii. O altă problemă este nedorinţa sau neputinţa pe motiv financiar a unor cetăţeni de a perfecta actele de moştenire caracterul complicat al procedurii de consolidare, etc. Soluţionarea acestora si altor probleme ar impulsiona procesul consolidării terenurilor agricole şi ridica eficienţa agriculturii.

35

Un alt program în domeniul relaţiilor funciare constă în delimitarea terenurilor în terenuri proprietate publică a statului şi terenuri proprietate publică a unităţilor administrativ – teritoriale care, în conformitate cu Legea nr. 91- XVI din 5 aprilie 2007 ,, Privind terenurile proprietate publică şi delimitarea lor”, şi se efectuează în scopul protecţiei şi folosirii eficiente a acestora în interesul deţinătorilor de terenuri al Republicii Moldova şi interesul unităţilor administrativ – teritoriale

Programul elaborat de Guvern în scopul executării Legii nominalizate prevede efectuarea lucrărilor cadastrale privind identificarea, inventarierea cantitativă ( la terenurile agricole şi calitativă), întocmirea proiectelor de formare a terenurilor proprietate publică în baza materialelor ORTO-FOTO-2007 elaborarea planurilor cadastrale sau geometrice, transpunerea planului cadastral al obiectelor în natură (în caz de necesitate), întocmirea setului de documente referitoare la delimitare şi formare a terenurilor proprietate publică a statului şi a terenurilor proprietate publică a unităţilor administrativ – teritoriale, în modul stabilit de legislaţia în vigoare. Rezultatul final al executării acestor lucrări este înregistrarea tuturor terenurilor proprietate publică în Registrul bunurilor imobile al Oficiilor Cadastrale Teritoriale – filiale a Întreprinderii de Stat ,, Cadastru”.

La înregistrarea terenurilor este obligatoriu efectuarea măsurărilor geodezice de cîmp pentru crearea Bazei de Date grafice a cadastrului, amplasarea spaţială corectă a terenului. Aceasta are ca scop: evitarea suprapunerilor de proprietăţi, aprecierea corectă a suprafeţei terenului, excluderea litigiilor funciare, etc.

Conform Cadastrului Funciar al Republicii Moldova suprafaţa terenurilor proprietate publică este de 1510 mii ha (779,3 mii ha terenuri proprietate publică a statului şi 730, 6 mii ha a UAT) şi în baza unor estimări preventive, pe această suprafaţă este necesar de identificat, reprezentat şi transpus pe teren cu fixarea şi acordarea hotarelor cu instanţele interesate şi adiacenţi a circa 150 mii deţinători de terenuri, astfel încît volumul lucrărilor de delimitare a terenurilor proprietate publică cu înregistrarea lor în Registrul bunurilor imobile este foarte enorm şi executarea acestor lucrări necesită o perioadă de timp mult mai îndelungată.

În scopul determinării şi adoptării tehnologiei şi conţinutul efectuării lucrărilor nominalizate, estimării volumelor şi costurilor acestora este necesar elaborarea unu-i Proiect-Pilot pe o unitate administrativ-teritorială, cu stabilirea hotarelor în natură şi mai apoi elaborarea instrucţiunii respective.

36

b) Obiective generale şi specifice

1. Consolidarea terenurilor agricole

1.1 Monitorizarea procesului de înregistrare a tranzacţiilor ce ţin de consolidarea terenurilor agricole

2. Delimitare a terenurilor proprietate publică

II.1. Coordonarea şi aprobarea de către autorităţile publice interesate a planurilor hotarelor terenurilor proprietate publică a Statului şi a Unităţilor administrativ teritoriale

II.2. Elaborarea proiectului de formare a terenurilor proprietate publică pentru fiecare unitate administrat i v-teritorială, în baza materialelor ORTO-FOTO şi a Listei terenurilor proprietate publică; aprobarea şi coordonarea materialelor cu organele centrale de specialitate ale administraţiei publice şi autorităţile administraţiei publice interesate

II.3. Elaborarea planurilor cadastrale a terenurilor proprietate publică a statului şi terenurilor proprietate publică a unităţilor administrativ-teri tonale, clasificate pe domenii: public şi privat

II.4. Înregistrarea în Registru! bunurilor imobile a terenurilor proprietate publică a statului şi terenurilor proprietate publică a unităţilor administraţilor administrativ-teritoriale, clasificate pe domenii: public şi privat

II.5. Monitorizarea acţiunilor de delimitare a terenurilor proprietate publică

37


69.02 Programul: Dezvoltarea relaţiilor funciare şi a cadastrului Scopul: Sporirea productivităţii terenurilor agricole

Obiectivul:

1.Extinderea terenurilor agricole consolidate în anul 2011cu 41,3% faţă de anul 2008; 2. Aprecierea bonităţii solului în urma investigări pedologice va extinde în anul 2011 faţă de anul 2008 cu 45,9%


Parcelarea terenurilor agricole în urma programului naţional "Pămînt" în sectoare foarte mici a adus la scăderea bruscă a productivităţii acestora, la scăderea bruscă a fertilităţii solurilor, iar controlul nesatisfăcător al terenurilor destinate agriculturii proprietate publică a statului a adus la irosirea acestora. Acest program are menirea de a spori productivitatea terenurilor agricole, de a apreciea şi spori fertilitatea solurilor şi de a lua sub control strict terenurile destinate agriculturii proprietate publică a statului.


Unitatea de

măsură

AB AB+1 AB+2 AB+3

2008 2009 2010 20111. Rezultatul 1.Ponderea terenurilor agricole consolidate faţă de anul precedent % -23.5 30.7 24.3 1.32.Ponderea executării lucrărilor de investigări pedologice faţă de anul precedent % -3.3 3,4 18,0 1,53.Ponderea efectuării lucrărilor de identificare, inventariere cantitativă şi calitativă şi elaborarea planurilor cadastrale ale terenurilor destinate agriculturii proprietate publică a statului faţă de anul precedent

%

-17.2 20,8 3,5 2. Produsul 1. Numărul cotelor consolidate cote 6048 7910 9835 9960

2. Aprecierea bonităţii solurilor ha 5844 6041 7132 7236

3. Terenuri destinate agriculturii proprietate publică a statului ha 8514 10283 10639 10639

3. Eficienţa 1. Costul unei cote consolidate lei 248,0 249,0 256,0 272,0

2. Costul 1 ha de teren pentru aprecierea bonităţii solului lei 154,0 155,0 161,0 164,0

3. Cheltuieli pentru identificarea, inventariera cantitativă şi calitativă a unui teren (ha) lei 243,0 244,0 249,0 252,0

C. Bugetul (Mil.lei):Componenta de bază 5710,0 5710,0 12800,0 13100,0Mijloacele speciale Alte surse Total 5710,0 5710,0 12800,0 13100,0

Costul total al lucrărilor de delimitare a terenurilor proprietate publică (conform calculelor preventive ) este de circa 46 mil. lei. Lucrările de delimitare a terenurilor se vor efectua din contul subiecţilor (responsabililor) cu drept de proprietate publică a statului, proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale, care anual la elaborarea proiectului bugetului urmează să înainteze propunerile respective.

38

Lucrările de delimitare a terenurilor proprietate publică se vor efectua pe parcursul anilor 2008-2011 cu condiţia acoperii financiare: 2008 – 1,0 mil. lei; 2009-15; 2010 – 15; 2011 – 15 mil. lei.

d) Subdiviziuni/instituţii responsabile pentru implementare

A. Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru;

B. Î.S. „Cadastru”;

C. Institutul de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului;

D. Asociaţia Republicană de Protecţie a Solurilor;

E. Institutul de Geodezie, Prospecţiuni Tehnice şi Cadastru.


1. Legii nr. 91-XVI din 05.04.2007 privind terenurile proprietate publică şi delimitarea lor

2. Hotărârea Guvernului nr. 1451 din 24.12.2007 „Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de atribuire, modificare a destinaţiei şi schimbul terenurilor”

3. Hotărârii Guvernului nr. 416 din 17.04.2007 „Cu privire la realizarea Programului de consolidare a terenurilor agricole”

4. Legii nr. 8-XV din 17.02.2005 „Cu privire la Portul Internaţional Liber „Giurgiuleşti”

5. Hotărîrii Guvernului nr. 581 din 24.05.2008 „cu privire la construcţia liniei de cale ferată Cahul-Giurgiuleşti”


1. Proiectul Codului Funciar în redacţie nouă;

2. Operarea modificărilor în legea nr. 1308-XIV din 25.07.1997 privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului.

3. Elaborarea proiectelor de Hotărârilor de Guvernului „Cu privire la atribuirea, modificarea destinaţiei şi schimbul terenurilor

39


IV. Valorificarea terenurilor noi şi sporirea fertilităţii solurilor

b) Descrierea succintă a situaţiei curente Abordarea problemei valorificării terenurilor este condiţionată de starea dificilă creată

de scăderea permanentă a fertilităţii solurilor, de mărirea permanentă a suprafeţelor de terenuri degradate, ca rezultat al activităţii negative a omului, de micşorarea suprafeţelor de fîşii forestiere de protecţie, precum şi de agravarea acestor fenomene ca rezultat al calamităţilor naturale.

În urma privatizării , în multe cazuri s-a produs fărîmiţarea terenurilor agricole, ce de asemenea influenţează negativ asupra protecţiei antierozionale a terenurilor.

Mediul natural din mediul rural este într-o degradare continuă, ce rezultă din utilizarea iraţională a resurselor naturale, exploatării intensive a terenurilor agricole. S-a redus productivitatea resurselor naturale, au suferit solurile, biodiversitatea şi resursele acvatice.Continuă, în mod accelerat, procesul de degradare a solurilor şi, ca urmare, gradul de fertilitate a solurilor.

Actualmente, în republică sînt circa 900 mii ha terenuri cu grad diferit de erodare. Fiind sub impactul unei excesive şi iraţionale exploatări pe parcursul a zeci de ani, solurile sînt afectate şi de salinizare, surplus de umeditate şi compactare excesivă, spălarea humusului, etc. Prin urmare, protecţia resurselor de sol constituie o problemă majoră.

Suprafaţa terenurilor erodate creşte anual cu 0,9%, iar de pe terenurile agricole se pierd 26 mil. tone de sol fertil. Pagubele anuale aduse economiei naţionale ca urmare a degradării solurilor se estimează la circa 3,1 mlrd.lei, inclusiv 1,5 mlrd. - pierderi provocate de eroziune; 0,2 mlrd.lei - de alunecări de teren şi rîpi; 1,4 mlrd.lei - valoarea estimativă a producţiei agricole, care nu a fost obţinută în urma diminuării productivităţii terenurilor.

Cauzele principale ale degradării resurselor de sol sînt: utilizarea tehnologiilor imperfecte de prelucrare a solului, aplicarea insuficientă a asolamentelor ştiinţific argumentate, lipsa resurselor financiare la nivel naţional şi local, precum şi la noii proprietari de pămînt, accesul limitat al populaţiei rurale la informaţia cu privire la exploatarea eficientă a pămîntului, tăierile ilicite ale fîşiilor forestiere de protecţie a terenurilor agricole, insuficienţa perdelelor de protecţie forestieră, parcelarea şi prelucrarea terenurilor agricole de-a lungul pantei.

O deosebită amploare în ultimii ani au luat alunecările de teren, cauzate, de altfel, şi de tăierea ilicită a fîşiilor forestiere de protecţie.

Planul de acţiuni privind implementarea Strategiei naţionale de dezvoltare pe anii 2008-2011, aprobat prin HG nr. 191 din 25 februarie 2008 reprezintă instrumentul tehnic de realizare a priorităţilor şi obiectivelor Strategiei naţionale de dezvoltare pe anii 2008-2011 (în continuare – Strategie). Prezentul Plan se compune din acţiuni care reprezintă iniţiative

40

majore menite să contribuie la realizarea unei sau a mai multor programe şi măsuri incluse în Strategie ,inclusiv compartimentul 144 „Ameliorarea fertilităţii solurilor”, competenţă a Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru.

Ameliorarea fertilităţii solurilor

Nr. d/o Denumirea acţiunii/subacţiunii

Costultotal al acţiuniimii lei

Termenul derealizare

Indicatorii deperformanţă

Autoritatea responsabilă

Rezultatul scontat

1 2 3 4 7 5 6

144 Ameliorarea fertilităţii solurilor prin promovarea unor reforme antierozionale 203000,00 2008 -2011 Volumul lucrărilor

Agenţia RelaţiiFunciare şi Cadastru

Lucrăripreconizate

144.1.Curăţirea canalelorde desecare în scopulscăderii nivelului apelorşi de coastă pentru reglementarea scurgerii apelor

2008-2011

Lungimea canalelor curăţite

(165 km )


Lucrăripreconizate

144.2. Construcţia şi şi reconstrucţiaiazurilor antierozionaleşi excavate

2008-2011 Numărul iazurilorconstruite (45)

Agenţia RelaţiiFunciare şi şi

Cadastru

Lucrăripreconizate

144.3. Desecarea şiameliorarea fertilităţiisolurilor

2008-2011Lungimea canalelor

construite (240 km)


Lucrăripreconizate

144.4.Defrişareaplantaţiilor multianualedegradate cu includereaacestor terenuri încircuitul agricol

2008-2011

Suprafaţaplantaţiilormultianuale

defrişate(3500 ha)


Lucrăripreconizate

144.5. Lucrări silvoameliorativede protecţie şi sădireafîşiilor forestiere de protecţie

2008-2011

Suprafaţa fîşiilorforestiere

de protecţie sădite(100 ha)


Lucrăripreconizate

În contextul creşterii gradului de afectare a resurselor funciare de procese negative şi în contextul prevederilor Codului Funciar , precum şi altor acte legislative şi normative, a apărut necesitatea unor măsuri urgente de protecţie şi ameliorare a solurilor degradate. Aceste măsuri au fost elaborate şi descrise în Programul de valorificare a terenurilor degradate şi sporire a fertilităţii solurilor, elaborat în conformitate cu dispoziţia Guvernului nr. 1027-402 din 5.97.1998 şi ambele părţi aprobate ulterior prin Hotărîrile respective de Guvern.

Scopul Programului constă în argumentarea şi recomandarea unui sistem integru de acţiuni pentru protecţia antierozională, amelporarea şi sporirea fertilităţii solurilor degradate, valorificarea terenurilor deteriorate. Planul de acţiuni stabileşte ordine a executării lucrărilor antierozionale, pedoameliorative şi altor măsuri de refacere a terenurilor degradate pînă în anul 2015.

41

În Program sînt identificate şi estimate formele de degradare a solurilor, cauzate de procesele de eroziune prin apă şi vînt, umiditate excesivă, salinizare, alcalinizare, alunecări de teren etc.

Principiul de bază al strategiei de combatere a degradării solurilor constă în formarea unei carcase verzi prin împădurirea terenurilor şi crearea perdelelor forestiere de protecţie, aplicarea construcţiilor hidrotehnice, realizarea măsurilor agrotehnice antierozionale, care vor asigura protecţia terenurilor de degradare.

Programul este un document de bază pentru promovarea de către organele administraţiei publice a politicii unice de stat în domeniul protecţiei resurselor funciare în următorii 7 ani

c) Obiectivele generale şi specifice

Obiectivele generale

Ameliorarea fertilităţii solurilor prin promovarea unor reforme antierozionale

Obiectivele specifice

1. Valorificarea terenurilor degradate, efectuarea îmbunătăţirilor funciare şi protecţia solurilor prin:

a) Masuri de valorificare şi ameliorare a solurilorb) Masuri hidrotehnice de combatere a eroziunii solurilor c) Masuri economico - organizatoriced) Masuri agrotehnicee) Masuri silvice antierozionale

42

d) Activităţile planificate şi finanţarea necesară, rezultatele principale scontate şi indicatorii de performanţă

Programul din cadrul CCTM: Valorificarea terenurilor noi şi sporirea fertilităţii solurilor


Programul prevede îmbunătăţirea calităţii solurilor prin formarea unui carcas de protecţie în baza împăduririi teritoriului republicii, construirea instalaţiilor hidrotehnice, efectuarea măsurilor antierozionale agrotehnice.


Unitatea de măsură

AB AB+1 AB+2 AB+3

2008 2009 2010 20111. Rezultatul1.Ponderea terenurilor desecate faţă de anul precedent

% 37,6 -6,2 -26,4 3,02.Ponderea efectuarii lucrărilor tehnice de cultivare faţă de anul precedent

% -75,6 52,2 127,0 12,03. Ponderea lucrărilor de proiectare (proiecte) faţă de anul precedent

% 20,0 2,0 2,0 2,04. Ponderea construcţiilor hidrotehnice faţă de anul precedent

% 4,0 1,0 2,05.Ponderea creării fîşiilor forestiere faţă de anul precedent

% 35,0 17,6 4,2 8,02. Produsul1. Terenuri desecate ha 970,1 910,0 670,0 690,02. Lucrări tehnice de cultivare ha 144,5 220,0 500,0 560,0

cote3. Lucrări de proiectare (proiecte) proiecte 42 43 44 454. Construcţii hidrotehnice obiecte 79 79 80 825. Crearea fîşiilor forestiere ha 10,2 12,0 12,5 13,53. Eficienţa1.Costul unui teren (ha) desecat mii lei 6,7 7,36 13,0 15,22.Costul unui ha de lucrări tehnice de cultivare mii lei 20,0 25,0 22,86 34,5

lei3. Costul executării unui proiect mii lei 64,3 67,4 79,5 91,64.Costul unui obiect de construcţii hidrotehnice mii lei 133,0 138,0 315,6 335,15. Costul unui ha de creare a fîşiilor forestiere mii lei 39,2 41,7 44,0 44,4

C. Bugetul (Mil.lei):Componenta de bază 23000,0 24000,

052000,0 62000,

0Mijloacele specialeAlte surseTotal 23000,0 24000,

052000,0 62000,

0

Structura cheltuielilor pe categorii de masuri pentru valorificarea terenurilor degradate, efectuarea îmbunătăţirilor funciare şi protecţia solurilor (conform

43

Programului de valorificare a terenurilor degradate şi sporirea fertilităţii solurilor(HG nr. 636 din 26 mai 2003 şi 841 din 26 iulie 2004)) (mln lei)

Nr. crt. Denumirea

Pe perioade de ani

2006-2010 2011-2015

1 Masuri economico - organizalorice 33.0 27.2

2 Masuri agrotehnice 206.7 206.7

3 Masuri silvice antierozionale 300.0 198.5

4 Masuri hidrotehnice antierozionale 3500.0 1213.3

5 Masuri pentru valorificarea si ameliorarea solurilor degradate 752.0 2631.5

inclusiv:

a) drenaj închis 40.4 151.7

b) drenaj deschis 21.1 42.2

c) ameliorare chimica 149.0 149.0

d) astuparea şi nivelarea rapilor 164.4 694.2

e) recultivarea carierelor si solurilor puternic degradate 14.5 63.4

f) stabilizarea alunecărilor de teren 362.6 1533.0

TOTAL 4791.7 4277.2

e) Subdiviziuni/instituţii responsabile pentru implementare


B. Asociaţia Republicană de Stat pentru Protecţia Solurilor

f) Principalele documente de politici şi acte normative relevante

1. Strategia Naţională de Dezvoltare pe anii 2008-2011, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.191 din 25.02.2008

2. Programul Naţional «Satul Moldovenesc» (2005-2015), aprobat prin Hotărîrea Guvernului ‚nr.242 din01.03.2005

3. Programul de valorificare a terenurilor noi şi de sporire a fertilităţii solurilor (partea I), aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.636 din 26.05.2003

4. Programul de valorificare a terenurilor noi şi de sporire fertilităţii solurilor (partea II ), aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.841 din 26.07.2004

44

5. Planul Naţional de Asigurare a drepturilor Omului, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului Nr.415-XV din 24.XI 2003, partea a II, secţiunea „ a”

6. Legea privind preţul normativ şi modul de vînzare- cumpărare a pămîntului, Nr 1308-XIII din 25 iulie 2007 artr.3,4,14

7. Programele anuale de valorificare a terenurilor şi de sporire a fertilităţii solurilor, aprobate de anual de Guvern

45

5. MONITORIZARE ŞI EVALUARE

Monitorizarea planului strategic se realizează de către Serviciul juridic din cadrul Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru prin colectarea semestrială a informaţiilor privind progresul cu privire la implementarea şi realizarea planului de la conducătorii subdiviziunilor Agenţiei şi a şefilor instituţiilor subordonate, responsabili pentru executarea activităţilor specifice din fiecare direcţie de activitate.

Evaluarea şi actualizarea planului strategic se va realiza de către subdiviziunea responsabilă pentru analiza, evaluarea şi monitorizarea politicelor, o dată pe an, după definitivarea limitei de buget pentru anul următor (în luna octombrie).

Raportul cu privire la progresul înregistrat, împreună cu eventualele sugestii referitoare la îmbunătăţirile necesare, urmează a fi examinat de Colegiul Agenţiei, aprobat şi plasat pe pagina electronică oficială a acesteia.

46

Anexa 1: Structura organizaţională

Secţia administrativă

Serviciul juridicDirecţia geodezie, cartografie şi

geoinformatică

Inspectoratulde stat pentrusupraveghere

geodezică tehnicăşi regim (cu statut de

secţie)

Serviciulresurse umane Direcţia cadastru

imobiliar şi funciar

Direcţia protecţia solurilor şi

monitoringul funciar

Direcţia relaţii funciare

şi consolidarea terenurilor

Secţia evaluarea imobilului

Secţia economie şi

finanţe

Fondul cartografo-geodezic

(cu statut de serviciu)

Secţia organizarea teritoriului

Conducerea

47

Anexa 2: Lista documentelor de politici şi a actelor normative de referinţă

A. Documente orizontale (documente ce se referă la mai mult de două direcţii de activitate ale autorităţii)

1. Legea nr. 295 din 21.12.2007 pentru aprobarea Strategiei Naţionale de Dezvoltare pe anii 2008-2011

2. Planului de acţiuni privind implementarea Strategiei naţionale de dezvoltare pe anii 2008-2011, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.191 din 25.02.2008

3. Programul Naţional «Satul Moldovenesc» (2005-2015), aprobat prin Hotărîrea Guvernului ‚nr.242 din01.03.2005

4. Strategia de reformă a administraţiei publice centrale în Republica Moldova, (aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.1402 din 30.12.2005);

5. Strategia Naţională de Edificare a Societăţii Informaţionale “Moldova Electronică” (aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 255 din 09.03.2005

6. Decretul Preşedintelui Republicii Moldova nr.1743-III din 19 martie 2004 “Privind edificarea societăţii informaţionale în Republica Moldova” (MO, 2004, nr.50-52, art.300)

7. Hotărîrea Guvernului nr.1506 din 29.12.2006 „Cu privire la aprobarea Programului Naţional de implementare a Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatului(IPAP) Republica Moldova –NATO pentru perioada 2006-2009”;

8. Legea nr.71-XVI din 22 martie 2007 cu privire la registre;

9. Legea nr.190-XIII din 19 iulie 1994 cu privire la petiţionare;

10. Hotărîrea Guvernului nr.33 din 11 ianuarie 2007 cu privire la regulile de elaborare şi cerinţele unificate faţă de documentele de politici

B. Documente pe direcţii specifice de activitate

1. Legea privind preţul normativ şi modul de vînzare- cumpărare a pămîntului, Nr 1308-XIII din 25 iulie 2007 artr.3,4,14

2. Legii nr. 91-XVI din 05.04.2007 privind terenurile proprietate publică şi delimitarea lor

3. Legii nr. 8-XV din 17.02.2005 „Cu privire la Portul Internaţional Liber „Giurgiuleşti”

4. Legii nr. 91-XVI din 05.04.2007 privind terenurile proprietate publică şi delimitarea lor,

48

5. Legii nr. 121-XVI din 04.05.2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice

6. Legea cu privire la geodezie, cartografie şi geoinformatică nr.778-XV din 27.12.2001

7. Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543-XIII din 25.02.1998

8. Legea cu privire la activitatea de evaluare, nr. 989-XV din 18.04.2002

9. Codul Fiscal, Titlul VI „Impozitul pe bunurile imobile”, nr. 1055-XIV din 16.06.2000

10. Hotărîrea Guvernului nr. 1451 din 24.12.2007 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de atribuire, modificare a destinaţiei şi schimbul terenurilor

11. Hotărîrea Guvernului nr. 416 din 17.04.2007 Cu privire la realizarea Programului de consolidare a terenurilor agricole

12. Hotărîrea Guvernului nr.636 din 26.05.2003 despre aprobarea Programului de valorificare a terenurilor noi şi de sporire a fertilităţii solurilor (partea I

13. Hotărîrea Guvernului nr.841 din 26.07.2004 cu privire la aprobarea Programului de valorificare a terenurilor noi şi de sporire a fertilităţii solurilor (Partea a II-a. Sporirea fertilităţii solurilor)

14. Hotărîrea Guvernului nr. 581 din 24.05.2008 cu privire la construcţia liniei de cale ferată Cahul-Giurgiuleşti

15. Hotărîrea Guvernului nr.1528 din 29.12. 2007 privind aprobarea Programului de delimitare a terenurilor proprietate publică;

16. Hotărîrea Guvernului nr. 1093 din 22.09.2006 privind despre unele măsuri privind inventarierea şi înregistrarea de stat a terenurilor destinate agriculturii, proprietate a statulu

17. Hotărîrea Guvernului nr.1298 din 28.10.2003 cu privire la crearea Sistemului Informaţional Geografic Naţional

18. Hotărîrea Guvernului nr.244 din 31 martie 1999 cu privire la crearea Reţelei Geodezice Naţionale şi introducerea pe teritoriul Republicii Moldova a sistemului geodezic global WGS-84

19. Hotărîrea Guvernului nr. 794 din 19.08. 97 cu privire la aprobarea Concepţiei sistemului Cadastrului Naţional

20. Hotărîrea Guvernului nr. 1030 din 12.10.1998 despre unele măsuri privind crearea cadastrului bunurilor imobile

21. Hotărîrea Guvernului nr. 670 din 09.06.2003 despre aprobarea Programului de măsuri privind implementarea noului sistem de evaluare a bunurilor imobile în scopul impozitării

49

Anexa 3: Descrierea generală asupra proiectelor de asistenţă tehnică actuale şi planificate.

ACTUALE

Implementarea Fazei a III al proiectului moldo-norvegian “Moldova Orthophoto”, Descriere Scopul general al proiectului este de a acorda asistenţă autorităţilor naţionale în implementarea eficientă a planurilor ortophoto şi modelului digital al terenului, lucrări îndeplinite în anul 2007-2008.Suport tehic beneficiat din partea Guvernului Norvegiei prin Autoritatea de Cartogarfie şi Cadastru, Statens Cartverk”. Principalii beneficiari ai proiectului sînt Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru, ÎS „Ingeocad”.Finanţarea prevăzută în cadrul proiectului este de 4 236 000 NOK, destinată celor doi beneficiari.Termenul de derulare a proiectului este -anul 2009

PLANIFICATE

Proiectului moldo-ceh pentru elaborarea unei metodologii de executare a lucrărilor în domeniu cu ajutorul tehnologiilor GNSS în timp real, suport beneficiat de către Guvernul Cehiei.Finanţare – 38 000 EUR. Contribuţia Guvernului Republicii Moldova este de 2 800 EUR.Surse – Guvernul CehieiTermen – anul 2009

-

50

agenţia relaţii funciare şi cadastru a republicii … · web viewagenţia relaţii funciare şi...

Documents