academia de ŞtiinŢe a moldovei seama... · academia de ŞtiinŢe a moldovei ministerul...

ACADEMIA DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI INDUSTRIEI ALIMENTARE

AGENŢIA RELAŢII FUNCIARE ŞI CADASTRU

INSTITUTUL DE PEDOLOGIE, AGROCHIMIE ŞI PROTECŢIE A

SOLULUI „NICOLAE DIMO”

APROBAT

Directorul IPAPS

„N. Dimo”, doctor

Iurie Moşoi

RAPORT PEDOLOGIC

(la contractul Nr. 27 cu Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru)

„Efectuarea monitoringului solurilor irigate”

Compartimentul pentru anul 2014

„Efectuarea monitoringului aluvisolurilor irigate

postmlăştinoase argiloase din lunca Nistrului Inferior”

Executo

r:

V. Cerbari

Chişinău, 2014

2

CUPRINS

Pag.

INTRODUCERE 3

I. OBIECTUL ȘI METODELE DE STUDIU 4

II. REZULTATELE CERCETĂRILOR ÎN TEREN ȘI LABORATOR 9

2.1. Alcătuirea profilului aluvisolurilor postmlăștinoase irigate şi descrierea

morfologică a orizonturilor genetice

9

2.2. Indicii morfometrici 10

2.3. Textura solurilor cercetate 11

2.4. Alcătuirea structurală a solurilor cercetate 12

2.5. Însuşirile chimice şi fizico-chimice ale solurilor cercetate 17

CONCLUZII 22

ANEXE 23

3

INTRODUCERE

Agricultura în Republica Moldova reprezintă una din ramurile de bază ale economiei

naţionale. În prezent, acest sector al economiei formează 10-15% din PIB și este cea mai

importantă ramură de producere, care asigură necesităţile populaţiei ţării în alimente şi cea mai

mare parte a exportului. În agricultură, solul este mijlocul principal de producție. De starea de

calitate a solurilor, depinde securitatea alimentară a țării și bunăstarea populației.

Obiectivul principal al secolului al XXI-lea pentru Republica Moldova este păstrarea pe

termen lung a stării de calitate şi capacităţii de producţie a învelişului de sol, concomitent cu

protecţia mediului ambiant. Volumul producţiei agricole depinde în mare măsură de starea de

calitate a solului, astfel zis, de ansamblul proprietăţilor morfologice, fizice, chimice şi biologice

ale acestuia. Lucrările excesive, exploatarea neraţională a terenurilor agricole au favorizat

procesele de degradare ale solurilor - diminuarea conținutului de substanță organică în stratul

arabil, deteriorarea structurii, sporirea pericolului eroziunii; traficul greu și prea intensiv al

maşinilor şi agregatelor agricole, a condus la creșterea compactării secundare a stratului arabil și

ca urmare, la declanșarea altor fenomene negative.

În condiţii de degradarea a învelișului de sol și de încălzire globală a climei, securitatea

alimentară în republică, poate fi asigurată numai prin extinderea suprafețelor solurilor irigate.

Cele mai potrivite suprafețe pentru dezvoltarea agriculturii irigate sunt terenurile din luncile

râurilor cu soluri aluviale (aluvisoluri) nesalinizate și nesolonețizate. Pe teritoriul republicii, în

cadrul terenurilor cu destinație agricolă solurile aluviale ocupă suprafaţa de cca 117 mii ha şi

sunt obiectul principal pentru dezvoltarea agriculturii irigate, aşa cum pot fi uşor asigurate cu apă

prin udare. În acest caz, un interes major pentru extinderea agriculturii irigate o reprezintă

solurile aluviale (aluvisolurile) din lunca Nistrului de Jos.

Aluvisolurile, ca urmare a condiţiilor extrem de diferite în ce priveşte durata de

manifestare a solificării, clima zonei, originea depozitelor fluviatile, textura şi compoziţia

acestora, adâncimea şi mineralizarea apei freatice, se caracterizează cu o variaţie foarte mare a

proprietăţilor şi alcătuirii. Irigarea acţionează în mod diferit asupra stării de calitate a varietăţilor

de soluri aluviale. Pentru aprecierea stării de calitate a aluvisolurilor, în procesul de irigare este

necesar de a institui monitoringul pedologic pentru diferite varietăţi ale acestora. Scopul

proiectul în cauză este de a institui monitoringul pedologic pe terenurile irigate cu înveliş de sol

format din aluvisoluri postmlăştinoase argiloase, recent desecate, din lunca Nistrului Inferior.

La efectuarea lucrărilor de instituire a monitoringului aluvisolurilor postmlăştinoase din

lunca Nistrului Inferior a participat masterandul Universităţii Agrare de Stat a Moldovei,

inginerul de categoria 1, Stegărescu Gheorghe.

4

I. OBIECTUL ȘI METODELE DE STUDIU

Introducerea şi realizarea monitoringului calităţii solului este prevăzută de art. 89 al

Codului Funciar al Republicii Moldova din 25.12.1991 nr. 828, Legea Republicii Moldova

privind Reglementarea de Stat a Regimului Proprietăţii Funciare, Cadastrului Funciar de Stat şi

Monitoringului Funciar nr. 1247-XII din 22 decembrie 1992, Hotărârea Parlamentului RM Nr.

415-XV din 24 octombrie 2003, partea II, punctul 2, acţiunea „a” şi Hotărârile Guvernului RM

Nr. 178 din 15 februarie 2005; Nr. 234 din 03 martie 2006, Nr. 1229 din 24 octombrie 2006

privind realizarea Programului de valorificare a terenurilor noi şi sporire a fertilităţii solurilor.

Scopul sistemului de monitoring constă în controlul permanent al stării de calitate a

resurselor de sol, depistarea operativă a modificărilor nefavorabile, stabilirea evoluţiei şi

estimarea proceselor de degradare, întocmirea prognozelor şi avertizarea factorilor de decizie

privind efectuarea măsurilor urgente de prevenire şi combatere a fenomenelor negative.

În anul 2014, ca rezultat al finanţării extrem de insuficiente a lucrărilor de monitoring, se

planifică efectuarea monitoringului solurilor irigate pe un singur poligon de monitoring,

amplasat pe cele mai dificultoase soluri ale fondului irigaţional – aluvisolurile postmlăştinoase

irigate argiloase din lunca Nistrului Inferior (teritoriul comunei Copanca, raionul Căuşeni).

Lucrările pentru introducerea şi efectuarea monitoringului calităţii solului pe poligoane-

cheie, prevăd executarea permanentă a unui sistem ciclic (periodic) de cercetări pedologice în

teren, laborator şi birou cu o periodicitate de cca 10 sau 20 ani, după caz, în dependenţă de ritmul

existent de modificare, schimbare, evoluare a unor sau altor însuşiri ale solurilor. Lista lucrărilor

pedologice în teren, laborator şi birou, planificate pentru îndeplinire în anul 2014 pentru

poligonul de monitoring planificat, este redată în continuare.

Poligonul de monitoring în spaţiu reprezentă un triunghi cu laturile 50 m, pe vârfurile

căruia sunt amplasate 3 profile de sol cu adâncimea de 1 m. În centrul triunghiului este situat

profilul principal de sol cu adâncimea de 2 m.

Aluvisolurile postmlăștinoase desecate și irigate timp de cca 30 ani (obiectul de studiu)

sunt larg răspândite în lunca de sub terasele Nistrului Inferior pe teritoriul comunii Copanca şi a

altor comuni din raioanele Căușeni şi Ştefan Vodă. În prezent, irigarea aluvisolurilor

postmlăştinoase pe teritoriul comunei Copanca, se efectuează prin aspersiune cu o instalaţie de

irigare de tipul fregat (fig.1.1).

Scopul cercetărilor efectuate în anul 2014 constă în introducerea monitoringului pedologic

pentru aceste soluri, identificarea legităților de formare și evoluție a aluvisolurilor

postmlăștinoase, aprecierea pretabilității lor, ca obiect de irigare și recomandarea măsurilor

privind protecția, ameliorarea și utilizarea durabilă a terenurilor cu înveliş de sol analogic.

5

Obiectivele cercetărilor:

• determinarea însușirilor fizice, chimice și fizico-chimice ale aluvisolurilor

cercetate;

• aprecierea corectă a unității de clasificare ale acestora;

• evaluarea gardului de degradare a aluvisolurilor postmlaștinoase desecate circa 30

ani în urmă ca rezultat al irigării lor intensive;

• recomandarea măsurilor de protecție și utilizare rațională a acestora.

Pentru îndeplinirea obiectivelor menționate s-au efectuat următoarele lucrări:

- selectarea terenului și amplasarea poligonului de monitoring şi a profilelor de sol în

cadrul arealului de aluvisoluri postmlăştinoase irigate din lunca Nistrului Inferior;

- descrierea morfologică a profilelor, determinarea densității aparente în stratul arabil și

subiacent, prelevarea probelor de sol;

- efectuarea lucrărilor analitice în scopul determinării însușirilor fizice, chimice și fizico-

chimice ale solurilor cercetate;

- calcularea parametrilor medii statistici ai însușirilor aluvisolurilor postmlăștinoase irigate;

- caracteristica complexă a stării de calitate a solurilor cercetate prin confruntarea

rezultatelor cercetărilor efectuate în teren și laborator.

Poligonul pentru cercetarea aluvisolurilor postmlăștinoase irigate a fost amplasat, în

toamna anului 2014 pe suprafața orizontală a unei sole irigate, semănate cu ceapă.

Poligonul este alcătuit din patru profile repartizate sub forma de triunghi pe vârfurile căruia

sunt amplasate trei profile secundare cu adâncimea de un metru și în centru un profil principal cu

adâncimea de 2 m, distanța dintre profile pe laturile triunghiului este de 50 m (fig. 1.2).

Teritoriul în cauză, până la efectuarea lucrărilor de amenajare pentru irigare a fost

înmlăștinit și deseori afectat de revărsările râului Nistru. În anul 1985 s-a construit un dig, care

evita complect revărsările pe acest teren şi un sistem eficient de drenare-desecare a solurilor

luncii Nistrului Inferior pe teritoriul comunei Copanca, raionul Căuşeni. În prezent, acest sistem

de desecare asigură nivelul permanent al apelor freatice mai adânc de 2 m de la suprafaţa

terestră.

Volumul de lucrări planificat conform Sarcinii Tehnice a Contractului nr.27 şi realizat este

prezentat în tab. 1.1.

Amplasarea poligonului de monitoring în spaţiu pe teritoriul comunei Copanca, raionul

Căuşeni este prezentată în fig. 1.2.

6

Metodele de efectuare a lucrărilor din faza de laborator şi a determinării densităţii aparente

în

teren sunt prezentate în tab. 1.2, iar formulele de calcul al parametrilor statistici – în tab. 1. 3.

Tabelul 1.1

Volumul de lucrări planificat şi realizat conform Sarcinii Tehnice a Contractului nr. 27

Nr.

d/o Volumul de lucrări planificate Volumul de lucrări realizate

1. Poligoane de monitoring – 1 poligon Poligoane de monitoring – 1 poligon

2. Profile de sol cercetate – 4 profile Profile de sol cercetate – 4 profile

3. Probe de sol recoltate – 27 probe Probe de sol recoltate – 27 probe

4. Determinarea densităţii aparente – 9,

determinări în 3 repetări

Determinarea densităţii aparente determinări

în 3 repetări – 27 determinări în 3 repetări

5. Pregătirea manuală pentru analiza probelor de

sol – 27 probe

Pregătirea manuală pentru analiză a probelor

de sol – 27 probe

6. Determinarea higroscopicităţii Determinarea higroscopicităţii – 27

7

Fig.1.1.

Instalaţia RKD-

4m, utilizată pentru

irigarea

aluvisolurilor

postmlăştinoase desecate

determinări

7. Determinarea coeficientului de

higroscopicitate – 27 determinări

Determinarea coeficientului de

higroscopicitate – 27 determinări

8. Determinarea componenţei granulometrice,

toate fracţiunile în profilul de bază (central) –

9 determinări

Determinarea componenţei granulometrice,

toate fracţiunile în profilul de bază (central) –

27 determinări

9. Determinarea densităţii solului cu picnometrul

– 9 determinări

Determinarea densităţii solului cu

picnometrul – 27 determinări

10. Determinarea azotului total – 12 determinări Determinarea azotului total, 12 determinări

11. Determinarea carbonaţilor în toate probele –

27 determinări

Determinarea carbonaţilor în toate probele –

27 determinări

12. Determinarea pH-ului, în toate probele – 27

determinări

Determinarea pH-ului în toate probele – 27

determinări

13. Determinarea fosforului mobil – 12

determinări

Determinarea fosforului mobil – 12

determinări

14. Determinarea potasiului mobil – 12

determinări

Determinarea potasiului mobil – 12

determinări

15. Determinarea alcătuirii structurale – 0

determinări

Determinarea alcătuirii structurale – 20

determinări

16. Determinarea cationilor schimbabil – 0

determinări

Determinarea cationilor schimbabili – 18

determinări

17. Generalizarea materialelor şi întocmirea

raportului pedologic – 1 raport

Generalizarea materialelor şi întocmirea

raportului pedologic – 1 raport

8

Fig. 1.2. Amplasarea poligonului de monitoring pe aluvisolurile postmlăştinoase irigate și

schema repartizării profilelor secundare în raport cu profilul principal

9

Tabelul 1.2.

Metodele de analiză a probelor de sol

Denumirea analizei, determinării Metoda de analiză

Alcătuirea granulometrică Metoda pipetei, pregătirea solului după Kacinschi,

dispersarea în soluţie de Na2P2O7

Alcătuirea structurală, cernere uscată Metoda de cernere prin site

Hidrostabilitatea agregatelor Metoda Săvinov

Densitatea aparentă Metoda cilindri1or

Densitatea Cu picnometrul

Apa higroscopică Prin uscare în etuvă la t˚=105˚ şi cântărire

Coeficientul de higroscopicitate Metoda Nicolaev

Porozitatea Metoda de calcul

Humusul Metoda Tiurin

Azotul total Metoda Kielidali

Fosforul total Metoda Ginzburg

Fosforul mobil Metoda Macighin

Potasiul mobil Metoda Macighin (determinare la fotometru cu flacără)

Carbonaţii Metoda gazovolumetrică

Reacţia (pH) Metoda potenţiometrică

Cationii de schimb Extragerea cu NaCl

Compoziţia microagregatică Metoda Kacinski

Tabelul 1.3.

Formule de calcul ai parametrilor statistici ai însuşirilor

Media aritmetică X= 𝑥1+𝑥2+⋯.+𝑥n

𝑛

Abaterea mediei pătratice S= √∑ ∆𝑥2𝑛𝑖=0

𝑛−1

Coeficientul de variaţie, % V= 𝑆×100

𝑋

Eroarea mediei aritmetice m= 𝑆

√𝑛

Precizia mediei aritmetice, % P= m×100

X

Gradul de tasare, % v/v GT= (PMN−P)×100

PMN

Porozitatea totală minimal necesară, % v/v PMN= 45 + 0.163 A

Conţinutul de argilă, fracţiunea <0,002 mm, % A= 𝑎−6

1.2

10

II. REZULTATELE CERCETĂRILOR ÎN TEREN ȘI LABORATOR

2.1. Alcătuirea profilului aluvisolurilor postmlăștinoase irigate şi descrierea morfologică a

orizonturilor genetice

Aluvisolurile postmlăștinoase irigate și cercetate, se caracterizează cu profil de tipul:

Ahp1(0-20cm) → Ahp2(20-38cm) → ABh(38-57cm) → Bhg(57-80cm) → Abhg (80-95cm)

→ Bbhgk(95-115cm) → Gk1(115-135cm) → G 2(135-160cm) → G 3(160-200cm)

Fig. 2.1. Profilul aluvisolului postmlăștinos irigat

Stratul

recent arabil >

Stratul

postarabil compact >

11

Ahp1 (0-20 cm) – stratul recent arabil, uscat, culoare cenușie (gri), argilos, structură

bulgăroasă-glomerulară, slab compact, foarte poros, resturi de materie organică, aeriană şi

rădăcini, trecere bruscă.

Ahp2 (20-38 cm) – stratul postarabil, gri închis, argilos, structură prismatică–bulgăroasă

practice masivă, fisuri mari și mici, elementele structurale mari acoperite cu microcrăpături,

rădăcini subțiri pe fisuri, trecere clară după structură.

ABh (38-57 cm) – gri închis cu nuanță slabă brună, argilos, structură masivă formată din

elemente structurale nuciforme și grăunțoase reciproc strâns compactate, pori fini rari, elemente

structurale practic slitizate, rădăcini subțiri prin fisuri, trecere lentă.

Bhg (57-80 cm) – gri închis cu nuanță slabă brună, se deosebește de orizontul precedent

numai prin gleizare slabă și elemente structurale slitizate mai mari (nuciforme).

Abhg (80-95 cm) – negru cu luciu de antracit, orizont humifer al solului postmlăștinos

îngropat, structură masivă alcătuită din elemente structurale strâns compacte unul lângă altul,

pori fini rari, gleizat, trecere treptată.

Bbhgk (95-115 cm) – se deosebește de orizontul precedent prin gleizare puternică și

prezența neoformațiunilor de carbonați şi sulfaţi în formă de vinișoare și pete mici de

bieloglască.

Gk1 (115-135 cm) – culoare albăstruie cu pete brun-roșcate și vinișoare albe de sulfaţi şi

carbonați, argilos, structura masivă, compact, trecere clară.

G2 (135-160 cm) – culoare puțin mai întunecată ca cea a orizontului precedent, pete

întunecate de substanță organică, argilos, structură masivă, fără vinișoare de sulfaţi şi carbonați,

trecere clară.

G3 (160-200 cm) – culoare albăstruie cu pete brun-roșcate, argilos, structură masivă fără

vinişoare de sulfaţi şi carbonați.

2.2. Indicii morfometrici

Indicii morfometrici includ datele privind grosimea orizonturilor genetice ale

aluvisolurilor postmlăștinoase irigate. Parametrii statistici medii ai indicilor morfometrici a

solurilor cercetate sunt redaţi în anexa 7 şi fig. 2.1. Precizia aprecierii parametrilor medii ai

acestor indici este în limitele 0,6 - 1,5 %. Valorile coeficientului de variaţie sunt între limitele 2,9

- 9,5 %. În legătură cu proveniența profilului acestor soluri prin sedimentarea depozitelor

aluviale, alcătuirea stratificată a profilului acestora în spațiu și în adâncime este foarte variabilă.

Profilul solurilor postmlăștinoase cercetate este mai puțin diferențiat în orizonturi genetice în

partea superioară și se caracterizează cu soluri îngropate și orizonturi gleice în partea inferioară.

12

Aceasta se datorează faptului că în partea de sub terasă a luncii, revărsările se produceau rar, iar

după construcția digurilor au fost stopate. Diferențierea în orizonturi genetice mai mult sau mai

puțin regulată se observă numai până la adâncimea de 80 cm. În intervalul de adâncimi 80-95 cm

este amplasat un orizont humifer Abhg, format în altă perioadă istorică. Sub acest orizont se

evidențiază un orizon gleic extrem de pronunţat cu straturi humifere subțiri. Aşa dar, profilul

solului cercetat este alcătuit din solul postmlăştinos gleic îngropat, foarte umed, situat la

adâncimea 80-200 cm și solul contemporan, cu profil humifer dezvoltat, slab gleizat în partea

inferioară, situat în intervalul de adâncimi 0-80 cm.

2.3. Textura solurilor cercetate

Parametrii statistici medii ai texturii pe orizonturi genetice pentru solurile cercetate sunt

prezentați în tab.2.1, fig.2.2 şi anexa 10.

Aluvisolurilor postmlăștinoase irigate cercetate se caracterizează prin textură comparativ

omogenă pe profil. Conținutul de argila fizică variază în medie, de la 82,6% în stratul arabil

pînă la 88,7% în orizontul puternic gleizat, iar conținutul de argilă fină concomitent - de la 49,4

pînă la 61,8%, ceea ce indică o argilizare puternică în orizontul gleic. Solul se încadrează în clasa

texturală argiloasă medie şi fină. Precizia aprecierii parametrilor statistici medii ai conținutului

de argila fizică și argilă pentru solurile investigate se află în limitele 0,8-1,9%.

Din punct de vedere al texturii argiloase, aluvisolurile postmlăștinoase cercetate sunt un

obiect dificultos pentru irigare. Fiind slab humifere acestea se caracterizează cu structură

bulgăroasă și rezistență mică la compactare. În legătură cu micșorarea grosimii stratului arabil de

la 35 cm până la 20 cm, destructurarea și scăderea conținutului de humus în stratul arabil sunt

factorii care au condus la compactarea excesivă a secțiunii 20-35 cm a acestui strat.

Tabelul 2.1.

Parametrii medii statistici (X±s) pe orizonturi genetice ai componenței granulometrice a

aluvisolurilor postmlăștinoase irigate

Orizontul şi

adâncimea, cm

Mărimea fracţiunilor, mm; conţinutul, % g/g

0,1-0,005 0,05-0,01 0,01-0,005 0,005-0,001 <0,001 <0,01

Ahp1 (0-20) 3,3±1,2 13,8±1,2 10,6±1,2 22,9±1,6 49,4±0,9 82,7±1,6

Ahp2 (20-38) 3,7±0,9 13,7±1,4 8,6±1,4 22,3±2,1 51,7±1,4 82,6±1,4

ABh (38-58) 3,9±1,0 12,4±1,2 10,1±1,6 21,7±1,6 52,0±1,2 83,7±0,8

Bhg (58-79) 3,9±0,9 12,8±1,2 8,4±1,5 24,1±1,5 50,8±1,2 83,2±1,1

Abhg (79-95) 2,2±0,8 11,5±1,5 7,2±1,5 22,5±1,9 56,4±1,5 86,1±1,4

Bbhgk (95-115) 2,0±1,0 9,3±1,3 7,6±1,6 19,3±1,9 61,8±1,9 88,7±1,1

13

Fig. 2.2. Variația conținutului mediu al fracțiunilor granulometrice de

argilă și argilă fizică pe profilul aluvisolului postmlăștinos cercetat

Solurile argiloase sunt foarte fertile în cazul când, stratul lor arabil dispune de structură

agronomic favorabilă hidrostabilă. Astfel de structură în stratul arabil argilos este posibilă să se

formeze în cazul când conţinutul de humus în acest strat atinge valoarea de 5-6% și este asigurat

cu un flux permanent de substanţă organică în stratul arabil, necesar pentru menţinerea unui

bilanţ pozitiv al humusului.

2.4. Alcătuirea structurală a solurilor cercetate

Datele iniţiale privind alcătuirea structurală a straturilor 0-20 cm şi 20-38 cm ale

aluvisolurilor cercetate sunt prezentate în anexa 5. Parametrii medii statistici ai alcătuirii

structurale a solurilor cercetate sunt redaţi în tab. 2.2, fig.2.3-2.4 și anexele 11 şi 12.

Conform parametrilor medii statistici ai alcătuirii structurale (cernere uscată) solurile

cercetate se caracterizează printr-o structură bună în stratul 0-20 cm (rezultat al aratului și

lucrărilor permanente între rânduri) și foarte nesatisfăcătoare în stratul postarabil compact 20-38

cm.

Datele cernerii umede demonstrează că hidrostabilitatea agregatelor, atât în stratul arabil

0-20 cm, cît și în stratul 20-38 cm al solurilor este foarte mare - rezultat al conținutului mare de

argilă. Cauzele degradării structurii solului cercetat irigat sunt dehumificarea stratului arabil şi

49,4

51,7

52,0

50,8

56,4

61,8

82,7

82,6

83,7

83,2

86,1

88,7

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

Ahp1 (0-20)

Ahp2 (20-38)

ABh (38-58)

Bhg (58-79)

Abhg (79-95)

Bbhgk (95-115)

(%)

Conținutul fracțiunulor granulometrice de

argilă (<0,001) și argilă fizică (<0,01), pe orizonturi

<0,001 <0,01

14

lucrarea intensivă a acestuia cu maşini grele. Remedierea stării structurale a stratului arabil poate

fi efectuată numai prin aplicarea asolamentelor cu o cotă de 20-25 la sută de ierburi perene,

introducerea îngrăşămintelor organice sau verzi, concomitent cu lucrarea minimă a solului.

15

Tabelul 2.2

Parametrii medii statistici (X±s) pe orizonturi genetice a alcătuirii structurale a aluvisolurilor postmlăștinoase irigate

(numărător - datele cernerii uscate, numitor - datele cernerii umede)

Orizontul şi adâncimea,

cm

Mărimea fracţiunilor, mm; conţinutul, % g/g Coefici-entul

calităţii

structu-rii

K=a/b

Calitatea

structurii

(cernere uscată)

Hidrosta-bilitatea

structu-

rală (cernere

umedă)

>10 10-7 7-5 5-3 3-2 2-1 1 - 0,5 0,5 -0,25 < 0,25

Suma

10-0,25

(a)

Suma

>10+ <

0,25 (b)

Ahp1 (0-20)

34,2±2,3 -

7,2±1,9 -

6,3±1,7 -

11,6±1,8

2,8±1,5

17,5±3,1 10,9±1,6

14,1±2,6 31,4±1,7

4,3±1,5 15,0±0,9

3,8±1,4 15,0±1,9

1,8±1,2 25,0±1,5

69,8±3,4 75,0±15

35,2±2,2 25,0±1,5

2,0±0,7 3,1±0,7 bună

foarte

mare

Ahp2

(20-38)

81,7±2,6 -

7,9±1,6 -

3,8±1,0 -

3,1±1,2 7,7±2,1

1,5±0,9 23,0±1,7

3,3±2,1 28,4±2,3

0,3±0,5 13,0±1,7

0,2±0,3 6,5±1,3

1,1±1,2 21,5±1,6

18,1±2,6 78,6±1,5

81,7±2,6 21,5±1,5

0,2±0,3 3,7±0,7

foarte

nesatisfă-cătoare

foarte mare

16

Fig. 2.3. Conținutul mediu al elementelor structurale (cernere uscată) în orizontul

recent arabil Ahp1 și postarabil Ahp2

Fig. 2.4. Conținutul mediu al elementelor structurale hidrostabile (cernere umedă)

în orizontul recent arabil Ahp1 și postarabil Ahp2

2,8

7,7

10,9

23,0

31,4

28,4

15,0

13,0

15,0

6,5

25,0

21,5

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

Ahp1(0-20)

Ahp2(20-38)

(%)

Conținutul de agregate hidrostabile

(cernere umedă)

5−3

3−2

2−1

1−0,5

0,5−0,25

<0,25

34,2

81,7

7,2

7,9

6,3

3,8

11,6

3,1

17,5

1,5

14,1

3,3

4,3

0,3

3,8

0,2

1,8

1,1

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

Ahp1 (0-20)

Ahp2 (20-38)

(%)

Conținutul elementelor structurale

(cernere uscată)

>10

10−7

7−5

5−3

3−2

2−1

1−0,5

0,5−0,25

<0,25

17

Majorarea fluxului de substanţă organică în stratul arabil al aluvisolurilor cercetate este o

condiţie obligatorie pentru refacerea stării de calitate a alcătuirii lor structurale.

a. Indicii fizici pentru solurilor cercetate

Datele privind indicii fizici pentru toate profilurile amplasate în teren sunt redate în anexa 1.

Parametrii statistici medii ai însuşirilor fizice ale aluvisolului cercetat sunt prezentaţi în tab.2.3, fig.

2.5-2.7 şi anexa 7.

Higroscopicitatea (H) solurilor cercetate variază (crește) pe profil de la 6,6% ± 0,9% în

stratul arabil până la 9,1± 0,5% în orizontul gleic ca rezultat al creșterii conținutului de argilă în

adâncime. Precizia determinării parametrilor medii ai higroscopicităţii variază în limitele – 7,1-

9,8%. Coeficientul de variaţie este egal cu 5,7% în orizonturile de la suprafață şi 19,6% în

orizonturile gleizate. Coeficientul de higroscopicitate (CH) concomitent, variază în limitele de la

9,6% până la 12,0%. Precizia aprecierii indicilor medii este de 2,9-3,9%.

Densitatea pe profilul solurilor cercetate variază în limitele de la 2,65 ± 0,14 în orizontul

arabil, până la 2,75 ± 0,13 în orizontul Bbhgk. Precizia determinării indicilor medii variază în

limitele 1,86-3,03%, coeficientul de variaţie a densităţii în spaţiu nu depăşeşte 6,1%.

Densitatea aparentă în profilul aluvisolurilor postmlăștinoase irigate variază de la 1,23±

0,14 g/cm3 în stratul arabil, până la 1,44 ± 0,08 g/cm3 straturile subiacente. Stratul arabil se

caracterizează cu valori optimale ale densităţii aparente, însă stratul subiacent postarabil este

compactat.

Fig. 2.5. Valorile medii statistice ale densității și densității aparente pe profilul solului cercetat

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

110

1 1,5 2 2,5 3

adîn

cim

ea,

cm

(%)

Valorile densității și densității aparente

Densitatea Densitatea aparentă

18

Tabelul 2.3

Parametrii medii statistici (X±s) pe orizonturi genetice ale însușirilor fizice a


Valorile porozităţii totale pentru solul cercetat sunt mijlocii în stratul recent arabil (53,7±0,9%)

și mici în stratele subiacente (49,4±0,5%). După mărimea gradului de tasare, solul este slab tasat

(3,3±1,3%) în stratul 0-20 cm şi moderat tasat (16,0±1,2). în stratele subiacente.

Fig. 2.6. Valorile medii statistice a porozității totale pe profilul solului cercetat

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

110

45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55

Ad

înci

me

a, c

m

(%)

Valorile porozității totale

Orizon-

tul

genetic

şi

adânci-

mea,

cm

Grosi-

mea

orizon-

tului,

cm

Fracţiunea,

% Higros-

copicita-

tea,

%

Coefi-

cientul

de

higrosco-

picitate,

%

Densita-

tea,

g/cm3

Densitatea

aparentă,

g/cm3

Porozi-

tatea

totală,

%

Gradul

de

tasare,

% <0,00l

mm

<0,0l

mm

Ahp1

(0-20)

20±0,6 49,4±0,9 82,7±1,6 6,6±0,9 9,6±0,6 1,23±0,14 2,65±0,14 53,7±0,9 3,3±1,3

Ahp2

(20-38)

18±0,8 51,7±1,4 82,6±1,4 6,8±1,1 9,9±0,7 1,41±0,11 2,68±0,10 47,5±0,7 14,3±1,2

ABh

(38-58)

21±1,4 52,0±1,2 83,7±0,8 6,9±1,3 10,0±0,6 1,44±0,08 2,70±0,16 46,6±0,9 16,0±1,2

Bhg

(58-79)

21±1,5 50,8±1,2 83,2±1,1 7,6±1,5 10,5±0,9 1,41±0,13 2,70±0,14 47,9±1,0 13,8±1,5

Abhg

(79-95)

16±1,2 56,4±1,5 86,1±1,4 8,0±1,2 11,2±0,9 1,38±0,08 2,73±0,12 49,4±0,5 11,5±0,8

Bbhgk

(95-

111)

16±1,5 61,8±1,9 88,7±1,1 9,1±0,5 12,0±0,8 1,40±0,08 2,75±0,13 49,3±0,5 12,3±1,0

19

Conform valorilor gradului de tasare, solul cercetat se caracterizează printr-un grad mic (sol

slab tasat) de tasare a orizontului recent arabil (3,3±1,3%) și grad de tasare mare (sol moderat tasat) în

orizonturile subiacente 11,5-16,0 cu o abatere de ±0,8 și ±1,2%.

Fig. 2.7. Valorile medii statistice ale gradului de tasare pe profilul solului cercetat

La general, însuşirile fizice ale aluvisolurilor postmlăştinoase arabile sunt satisfăcătoare

pentru stratul arabil şi nesatisfăcătoare pentru stratul postarabil compact.

2.5. Însuşirile chimice şi fizico-chimice ale solurilor cercetate

Datele iniţiale ale însuşirilor chimice pentru profilele de sol cercetate în teren sunt

prezentate în anexele 2 și 3. Parametrii statistici medii ai indicilor chimici şi conținutul cationilor

schimbabili sunt prezentaţi în tab. 2.4, fig. 2.8-2.11 și în anexele 8 și 9.

Valorile medii ale pH-lui pe profilul solurilor cercetate practic sunt analogice - 8,0 – 8,1 ±0,3.

Reacția soluției solului este slab alcalină. Precizia determinării indicilor medii a pH-lui este în jurul la

1,6-2,1%. Parametrii acestui indice se caracterizează cu o variaţie mică în spaţiu (V=3,2-4,3%).

Conţinutul mediu al humusului în profilul aluvisolurilor postmlăştinoase variază de la 2,98 ±

0,45% în stratul arabil, până la 2,27 ± 0,49% în stratul subiacent Bhg. În solul îngropat conținutul de

humus variază de la 2,69±0,31% în orizontul Abhg până la 2,18±0,32 în orizontul Bbhgk. Conținutul

de humus în orizonturile gleice variază în limitele 1,01-1,31%, datorită existenței stratelor subțiri

humifere care practic îmbibă aceste orizonturi.

După conţinutul de humus în stratul arabil solurile cercetate sunt submoderat spre moderat

humifere, ceea ce este absolut nejustificat (nenormal) pentru solurile cu textură argiloasă fină.

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

110

2 4 6 8 10 12 14 16 18 20

ad

înci

mea

, cm

(%)

Valorile gradului de tasare

20

Fig. 2. 8. Valorile medii statistice ale pH pe profilul aluvisolului postmlăștinos irigat

Fig. 2.9. Distribuția conținutului mediu de humus pe profilul aluvisolului postmlăștinos irigat

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

110

7,9 8,0 8,1 8,2

adîn

cim

ea, c

m

Valorile pH

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

110

2 2,2 2,4 2,6 2,8 3

Ad

înci

mea

, cm

Conținutul de humus, %

21

Conținutul de humus comparativ mic în stratul arabil, indică un grad de dehumificare mare a

aluvisolurilor argiloase postmlăştinoase, ca rezultat al utilizări lor la arabil și irigare. Majorarea

fluxului de substanță organică în aceste soluri este problema principală pentru menținerea stării lor de

calitate și capacității de producție pe termen lung.

Pe profilul solului cercetat, la suprafață sunt depistați carbonaţi în cantitate de 2,6±1,3%

(stratul arabil). În orizontul postarabil și straturile subiacente conţinutul carbonaţilor variază în limitele

3,2 ±1,3% (orizontul Ahp2) până la 1,2±0,4% (orizontul Bbhgk). Coeficientul de variaţie, V=0,1-

0,7%. După conținutul de carbonați în stratul 0-30 cm, solul cercetat se apreciază ca slab carbonatic.

Fig. 2.10. Valorile medii statistice ale conținutului de CaCO3 pe profilul solului cercetat

Conţinutul de P2O5 total variază pe profilul solurilor arabile de la 0,134 ±0,138% în orizontul

Ahp1 și până la 0,099±0,139% în orizontul ABh. Conţinutul de P2O5 mobil în solul cercetat este foarte

ridicat - 9,67 ± 1,2 mg/100 g de sol în startul recent arabil şi 8,47 mg/100 g de sol în orizontul ABh.

Aceasta se explică prin fertilizarea excesivă cu îngrăşăminte cu fosfor a acestor soluri în perioada

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

0 1 2 3 4

Ad

încim

ea,

cm

(%)

Conținutul de CaCO3

22

postsovietică, când terenurile comunei Copanca erau utilizate în mod industrial sub culturi legumicole.

În prezent nu este necesară fertilizarea acestor soluri cu îngrăşăminte cu fosfor.

Conţinutul formelor mobile de potasiu în solurile cercetate variază de la 35,5 ±1,8 mg/100 g de

sol în orizontul superficial până la 27±1,4 mg/100 g de sol în orizontul ABh. După conținutul de

potasiu mobil solul cercetat, se caracterizează cu un grad ridicat de asigurare cu acest element.

Aluvisolul postmlăştinos argilos irigat cercetat se caracterizează cu capacitate mare de schimb

cationic. Conținutul cationului de Ca2+ în stratul recent arabil constituie 33,6±1,1 me/100g de sol. În

adâncime pe profil conținutul lui se majorează treptat până la 38,5±2,0 me/100g de sol în orizontul

Bbhgk (95-111cm). Pentru conţinutul cationului de Mg2+ schimbabil este valabilă aceeași legitate. În

orizontul recent arabil Ahp1, conţinutul cationului de Mg2+ schimbabil constituie 7,6±0,9 me/100g de

sol, iar în orizontul Bbhgk - 12,4±1,9 me/100g de sol.

Fig. 2.11. Valorile medii statistice ale conținutului cationilor schimbabili pe profilul aluvisolului

postmlăștinos irigat

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55

Ad

încim

ea,

cm

(me/100g sol)

Conținutul cationilor schimbabili

Ca

Mg

Suma Ca+Mg

23

Tabelul 2.4.

Parametrii medii statistici (X±s) pe orizonturi genetice ai însușirilor chimice ale aluvisolurilor postmlăștinoase irigate

Tabelul 2.5.

Parametrii medii statistici (X ± s) pe orizonturi genetice ai conținutului cationilor de schimb pentru aluvisolurile postmlăștinoase irigate

Orizontul şi

adâncimea, cm

Ca++ Mg++ Suma

me/ 100 g sol

Ahp1 (0-20) 33,6±1,1 7,6±0,9 41,4±0,9

Ahp2 (20-38) 34,4±1,4 7,2±1,0 41,6±1,3

ABh (38-58) 35,0±1,9 7,5±1,8 42,5±0,8

Bhg (58-79) 34,2±1,8 9,7±1,8 46,0±2,3

Abhg (79-95) 38,2±2,0 12,9±1,9 51,1±2,0

Bbhgk (95-111) 38,5±2,0 12,4±1,9 51,1±1,8

Orizontul şi

adâncimea

(cm)

pH

(H2O)

CaCO3 P2 O5

total Humus

N

total C : N

Forme mobile

(mg/100 g sol)

% g/g P2 O5 K2 O N-NO3

Ahp1 (0-20) 8,0±0,3 2,6±1,3 0,134±0,138 2,98±0,45 0,153±0,094 10,7±0,7 9,67±1,2 35±1,8 0,287±0,117

Ahp2 (20-38) 8,0±0,3 3,2±1,2 0,111±0,157 2,71±0,44 0,153±0,067 10,3±0,7 9,57±1,3 31±1,8 0,270±0,096

ABh (38-58) 8,1±0,3 3,6±1,3 0,099±0,139 2,51±0,33 0,149±0,075 9,8±0,5 8,47±1,3 27±1,4 0,244±0,153

Bhg (58-79) 8,1±0,3 2,3±1,2 - 2,27±0,49 - - - - -

Abhg (79-95) 8,1±0,3 1,4±0,2 - 2,69±0,31 - - - - -

Bbhgk (95-111) 8,0±0,3 1,2±0,4 - 2,18±0,32 - - - - -

24

Concluzii

Aluvisolurile postmlăștinoase argiloase din lunca Nistrului de Jos sunt răspândite în

partea de sub terase și se caracterizează cu următoarele însușiri:

• profil stratificat cu sol mlăştinos argilos gleic îngropat (fosil) la adâncimea de cca 80 cm;

• solul contemporan cu grosimea de 80 cm se caracterizează cu textură omogenă şi profil

humifer dezvoltat, diferenţiat în orizonturi genetice;

• textură pe profilul solului contemporan (până la adâncimea de cca 80 cm) este argiloasă

și argiloasă fină pe profilul solului îngropat;

• structură stratului arabil este bună, ca rezultat al lucrării solurilor, îngheţului şi

dezgheţului în perioada de iarnă;

• stratul subiacent postarabil se caracterizează cu structură masivă nesatisfăcătoare,

rezultat al dehumificării, destructurării şi pierderii rezistenţii la compactare sub

influenţa utilizării la arabil şi irigării;

• valorile mari ale coeficientului de higroscopicitate (9-10% în solul contemporan și 11-

12% în solul îngropat) indică mărime mare a coeficientului de ofilire (rezerve mari de

apă neaccesibile pentru plante);

• conținutul mic de carbonați pe profil (1-3%) și reacția slab alcalină (pH 8,0-8,1)

asigură dezvoltarea normală a plantelor de cultură;

• profil submoderat humifer al solului contemporan ca rezultat al dehumificării sub

influenţa impactului antropic şi fluxului anual mic de substanţă organică în solurile

agricole;

• capacitatea mare de schimb cationic al straturilor și orizonturilor, rezultat al texturii

argiloase și argiloase fine care asigură adsorbţia mare a elementelor schimbabile;

• conținut mijlociu de azot total în stratul arabil și mic în orizontul subiacent, rezultat al

dehumificării accelerate a acestor soluri în codiţii de utilizare la arabil şi la irigare;

• conținut ridicat de fosfor (8,5-9,7 mg/100g sol) şi potasiu mobil în sol care totalmente

asigură necesităţile plantelor de cultură în aceste elemente;

• starea de calitate fizică a solurilor cercetate poate fi apreciată ca mijlocie pentru stratul recent

arabil și nesatisfăcătoare pentru stratul postarabil;

Măsura principală de remediere a stării de calitate a aluvisolurilor postmlăștinoase

argiloase irigate este majorarea fluxului de substanță organică în stratul arabil și restabilirea

structurii favorabile.

25

ANEXE

26

Anexa 1. Însușirile fizice pe orizonturi genetice ale aluvisolurilor postmlăștinoase irigate

Orizontul genetic şi

adâncimea, cm

Fracţiunea, % Higroscopicitatea,

%

Coeficientul de Densitatea,

g/cm3

Densitatea Porozitatea

totală, %

Gradul

de tasare, %

<0,00l mm <0,0l mm higroscopicitate,

% aparentă,

g/cm3

Profilul 1

Ahp1 (0-20) 49,4 80,6 6,5 9,4 2,69 1,23 54,3 2 Ahp2 (20-38) 53,8 82,4 6,4 9,3 2,69 1,41 47,6 14 ABh (38-57) 53,9 83,3 6,4 9,7 2,70 1,44 46,7 16 Bhg (57-80) 49,6 81,6 6,2 9,6 2,73 1,39 49,1 11 Abhg (80-95) 59,0 87,7 7,4 10,9 2,71 1,38 49,1 12 Bbhgk (95-115) 63,7 90,3 9,4 11,7 2,73 1,39 49,1 13

Gk1 (115-135) 54,6 89,7 8,0 11,5 2,76 1,40 49,3 13 G 2 (135-160) 57,9 89,6 8,2 11,0 2,76 1,41 48,9 13 G 3 (160-200) 58,0 90,0 7,2 10,7 2,77 1,42 48,7 14

Profilul 1A Ahp1 (0-21) 48,8 85,5 5,4 9,9 2,67 1,25 53,2 5 Ahp2 (21-37) 50,6 85,4 5,3 10,4 2,69 1,42 47,2 15 ABh (37-60) 50,6 84,3 5,1 10,1 2,73 1,43 47,6 14 Bhg (60-78) 51,4 84,2 5,7 10,6 2,68 1,42 47,0 16 Abhg (78-95) 55,2 87,5 6,4 11,4 2,74 1,39 49,3 12 Bbhg k (95-110) 61,7 88,8 8,8 12,8 2,77 1,40 49,5 12

Profilul 1B

Ahp1 (0-20) 48,8 83,6 7,4 9,1 2,63 1,20 54,4 2 Ahp2 (20-38) 50,0 81,0 7,9 9,6 2,68 1,39 48,1 13 ABh (38-58) 51,2 83,1 8,1 9,7 2,66 1,45 45,5 18 Bhg (58-80) 50,6 82,9 9,3 9,8 2,70 1,40 48,1 13 Abhg (80-95) 57,2 84,9 9,0 10,3 2,72 1,37 49,6 11 Bbhgk (95-110) 65,3 88,4 8,9 11,5 2,75 1,40 49,1 13

Profilul 1C Ahp1 (0-20) 50,1 81,8 7,1 9,8 2,64 1,24 53,0 4 Ahp2 (20-38) 52,5 81,6 7,5 10,1 2,67 1,41 47,2 15 ABh (38-58) 52,1 84,2 8,1 10,3 2,69 1,44 46,5 16 Bhg (58-80) 52,2 84,2 9,3 12,1 2,70 1,42 47,4 15 Abhg (80-95) 54,2 84,3 9,0 12,1 2,73 1,38 49,5 11 Bbhgk (95-110) 56,5 87,2 9,1 12,1 2,76 1,39 49,6 11

27

Anexa 2. Însușirile chimice pe orizonturi genetice ale aluvisolurilor postmlăștinoase irigate

Orizontul şi adâncimea

(cm)

pH (H2O)

CaCO3 P2 O5

total Humus

N total C : N

Forme mobile (mg/100 g sol)

% g/g P2 O5 K2 O N-NO3

Profilul 1 Ahp1 (0-20) 7,9 1,6 0,148 2,83 0,162 10,1 9,0 36 0,298 Ahp2 (20-38) 8,0 3,4 0,105 2,58 0,154 9,7 9,0 35 0,271 ABh (38-57) 8,1 4,7 0,096 2,42 0,149 9,4 6,5 27 0,226 Bhg (57-80) 8,0 1,7 - 2,17 - - - - - Abhg (80-95) 8,1 1,4 - 2,68 - - - - - Bbhgk (95-115) 8,0 1,1 - 2,12 - - - - - Gk1 (115-135) 8,1 1,0 - 1,11 - - - - - G 2 (135-160) 8,0 0,9 - 1,31 - - - - - G 3 (160-200) 7,9 0,8 0,061 1,01 - - - - - Profilul 1A Ahp1 (0-21) 8,0 4,5 0,119 2,88 0,157 10,6 10,3 38 0,276 Ahp2 (21-37) 8,0 4,8 0,094 2,58 0,146 10,3 11,5 30 0,276 ABh (37-60) 8,0 5,1 0,091 2,48 0,143 10,1 9,5 30 0,226 Bhg (60-78) 8,1 3,7 - 2,17 - - - - - Abhg (78-95) 8,1 1,4 - 2,62 - - - - - Bbhgk (95-110) 7,9 1,1 - 2,08 - - - - - Profilul 1B Ahp1 (0-20) 7,9 1,0 0,121 2,93 0,157 10,8 11,0 30 0,277 Ahp2 (20-38) 7,9 0,9 0,098 2,68 0,154 10,1 9,8 27 0,256 ABh (38-58) 8,0 0,9 0,081 2,47 0,146 9,8 9,8 27 0,246 Bhg (58-80) 8,1 0,9 - 2,12 - - - - - Abhg (80-95) 8,0 1,3 - 2,83 - - - - - Bbhgk (95-110) 8,0 1,3 - 2,22 - - - - - Profilul 1C Ahp1 (0-20) 8,1 3,3 0,149 3,29 0,140 11,2 8,0 36 0,296 Ahp2 (20-38) 8,2 3,5 0,148 3,00 0,157 11,1 7,6 32 0,276 ABh (38-58) 8,1 3,7 0,128 2,68 0,157 9,9 7,6 24 0,276 Bhg (58-80) 8,0 3,0 2,63

Abhg (80-95) 8,0 1,4 2,93

Bbhgk (95-110) 8,1 1,3 2,28

28

Anexa 3. Conţinutul cationilor de schimb pe orizonturi genetice ale aluvisolurilor

postmlăștinoase irigate


adâncimea, cm

Ca++ Mg++ Suma

me/100g sol

Profilul 1

Ahp1 (0-20) 32,0 8,4 40,4

Ahp2 (20-38) 32,8 8,4 41,2

ABh (38-57) 32,0 10,8 42,8

Bhg (57-80) 30,0 12,0 42,0

Abhg (80-95) 38,0 15,6 53,6

Bbhgk (95-115) 41,0 15,0 56,0

Gk1 (115-135) 40,4 13,0 53,4

G 2 (135-160) 40,8 14,8 55,6

G 3 (160-200) 32,4 14,4 46,8

Profilul 1A

Ahp1 (0-21) 33,4 6,8 41,2

Ahp2 (21-37) 33,2 6,4 39,6

ABh (37-60) 32,4 9,2 41,6

Bhg (60-78) 33,6 11,2 44,8

Abhg (78-95) 32,4 14,8 47,2

Bbhgk (95-110) 37,2 12,8 50,0

Profilul 1B

Ahp1 (0-20) 34,0 8,0 42,0

Ahp2 (20-38) 34,8 7,6 42,4

ABh (38-58) 38,8 3,6 42,4

Bhg (58-80) 36,8 4,8 41,6

Abhg (80-95) 41,6 7,2 48,8

Bbhgk (95-110) 42,2 7,2 50,4

Profilul 1C

Ahp1 (0-20) 34,8 7,2 42,0

Ahp2 (20-38) 36,8 6,4 43,2

ABh (38-58) 36,8 6,4 43,2

Bhg (58-80) 33,2 10,8 44,0

Abhg (80-95) 40,8 14,0 54,8

Bbhgk (95-110) 33,6 14,4 48,0

29

Anexa 4. Alcătuirea granulometrică pe orizonturi genetice ale aluvisolurilor


Orizontul şi

adâncimea, cm


0,1-0,005 0,05-0,01 0,01-0,005 0,005-0,001 <0,001 <0,01

Profilul 1

Ahp1 (0-20) 5,6 13,8 9,0 21,7 49,9 80,6

Ahp2 (20-38) 4,6 13,0 8,5 20,1 53,8 82,4

ABh (38-57) 3,9 12,8 8,1 21,3 53,9 83,3

Bhg (57-80) 4,7 13,7 6,8 25,2 49,6 81,6

Abhg (80-95) 2,5 9,8 5,4 23,3 59,0 87,7

Bbhgk (95-115) 2,8 6,9 6,3 20,3 63,7 90,3

Gk1 (115-135) 2,7 7,0 5,8 29,3 54,6 89,7

G 2 (135-160) 3,2 7,2 9,7 22,0 57,9 89,6

G 3 (160-200) 2,5 7,5 9,3 22,7 58,0 90,0

Profilul 1A

Ahp1 (0-21) 3,0 11,5 9,9 26,8 48,8 85,5

Ahp2 (21-37) 3,0 11,6 5,6 29,2 50,6 85,4

ABh (37-60) 5,5 10,2 8,2 25,5 50,6 84,3

Bhg (60-78) 4,2 11,6 6,6 26,2 51,4 84,2

Abhg (78-95) 1,9 9,6 5,5 26,8 55,2 87,5

Bbhg (95-110) 1,0 10,2 4,8 22,3 61,7 88,8

Profilul 1B

Ahp1 (0-20) 2,4 14,0 12,5 22,3 48,8 83,6

Ahp2 (20-38) 3,2 15,8 10,0 21,0 50,0 81,0

ABh (38-58) 2,9 14,0 10,8 21,1 51,2 83,1

Bhg (58-80) 2,9 14,2 10,1 22,8 50,0 82,9

Abhg (80-95) 1,5 13,6 7,9 19,8 57,2 84,9

Bbhgk (95-110) 1,6 10,0 9,1 14,0 65,3 88,4

Profilul 1C

Ahp1 (0-20) 2,3 15,9 11,0 20,7 50,1 81,0

Ahp2 (20-38) 3,9 14,5 10,2 18,9 52,5 81,6

ABh (38-58) 3,3 12,5 13,4 18,7 52,1 84,2

Bhg (58-80) 3,8 11,8 10,0 22,0 52,2 84,2

Abhg (80-95) 2,9 12,8 10,1 20,0 54,2 84,3

Bbhgk (95-110) 2,6 10,2 10,0 20,7 56,5 87,2

30

Anexa 5. Alcătuirea structurală a aluvisolurilor postmlăștinoase irigate

(numărător-datele cernerii uscate, numitor-datele cernerii umede)

Orizonturile şi

adâncimea,

cm

Conţinutul de elemente structurale determinate prin cernere uscată (numărător) şi de agregate

hidrostabile (numitor), % Coefici-

entul

calităţii

structurii

K=a/b

Calitatea

structurii

(cernere

uscată)

Hidrosta-

bilitatea

structurală

(cernere

umedă) >10 10-7 7-5 5-3 3-2 2-1 1 - 0,5

0,5 -

0,25 < 0,25

Suma

10-

0,25

(a)

Suma

>10+

< 0,25

(b)

Profilul 1

Ahp1 (0-20) 32

-

9,5

-

9,2

-

13,4

4,0

28,5

14,8

3,8

35,2

1,5

15,2

1,1

9,4

4,0

21,4

67,0

78,6

33,0

21,4

2,0

3,7 bună foarte mare

Ahp2 (20-38) 77,0

-

9,1

-

4,5

-

4,1

5,4

2,0

19,0

9,9

35,2

0,6

14,2

0,2

6,6

2,3

19,6

22,5

80,4

77,5

19,6

0,3

4,1

nesatisfăcă-

toare foarte mare

Profilul 1A

Ahp1 (0-21) 42,0

-

9,2

-

5,8

-

7,3

5,0

9,2

9,8

17,3

27,0

4,7

15,8

3,7

15,2

0,8

27,2

57,2

72,8

42,8

27,2

1,3

2,7 mijlocie foarte mare

Ahp2 (21-37) 76,0

-

10,5

-

4,6

-

4,0

8,0

2,0

24,2

1,7

29,4

0,5

12,4

0,2

6,0

2,0

20,0

23,5

80,0

76,5

20,0

0,3

4,0

nesatisfăcă-

toare foarte mare

Profilul 1B

Ahp1 (0-20) 31,7

-

2,0

-

2,5

-

10,7

1,8

20,6

9,6

17,6

31,4

7,3

13,8

6,1

18,4

1,5

25,0

86,8

75,0

33,2

25,0

2,6

3,0 foarte bună foarte mare

Ahp2 (20-38) 91,6

-

4,7

-

2,1

-

1,0

14,4

0,2

26,2

0,1

24,8

0,1

9,0

0,1

4,4

0,1

21,2

8,3

78,8

91,7

21,2

0,1

3,7

foarte nesa-

tisfăcatoare foarte mare

Profilul 1C

Ahp1 (0-20) 31,1

-

8,1

-

7,7

-

14,8

0,4

11,8

9,2

17,5

31,8

3,8

15,2

4,4

17,0

0,8

26,4

68,1

73,6

31,9

26,4

2,1

2,8 bună foarte mare

Ahp2 (20-38) 82,1

-

7,2

-

3,8

-

3,2

3,2

1,6

22,6

1,5

24,1

0,5

16,2

0,1

8,8

0

25,2

17,9

75,0

82,1

25,0

0,2

3,0

foarte nesa-

tisfăcatoare foarte mare

31

Anexa 6. Alcătuirea granulometrică pe orizonturi genetice a aluvisolurilor


Orizontul şi

adâncimea, cm


0,1-0,005 0,05-0,01 0,01-0,005 0,005-0,001 <0,001 <0,01

Profilul 1

Ahp1 (0-20) 5,6 13,8 9,0 21,7 49,9 80,6

Ahp2 (20-38) 4,6 13,0 8,5 20,1 53,8 82,4

ABh (38-57) 3,9 12,8 8,1 21,3 53,9 83,3

Bhg (57-80) 4,7 13,7 6,8 25,2 49,6 81,6

Abhg (80-95) 2,5 9,8 5,4 23,3 59,0 87,7

Bbhgk (95-115) 2,8 6,9 6,3 20,3 63,7 90,3

Gk1 (115-135) 2,7 7,0 5,8 29,3 54,6 89,7

G 2 (135-160) 3,2 7,2 9,7 22,0 57,9 89,6

G 3 (160-200) 2,5 7,5 9,3 22,7 58,0 90,0

Profilul 1A

Ahp1 (0-21) 3,0 11,5 9,9 26,8 48,8 85,5

Ahp2 (21-37) 3,0 11,6 5,6 29,2 50,6 85,4

ABh (37-60) 5,5 10,2 8,2 25,5 50,6 84,3

Bhg (60-78) 4,2 11,6 6,6 26,2 51,4 84,2

Abhg (78-95) 1,9 9,6 5,5 26,8 55,2 87,5

Bbhg (95-110) 1,0 10,2 4,8 22,3 61,7 88,8

Profilul 1B

Ahp1 (0-20) 2,4 14,0 12,5 22,3 48,8 83,6

Ahp2 (20-38) 3,2 15,8 10,0 21,0 50,0 81,0

ABh (38-58) 2,9 14,0 10,8 21,1 51,2 83,1

Bhg (58-80) 2,9 14,2 10,1 22,8 50,0 82,9

Abhg (80-95) 1,5 13,6 7,9 19,8 57,2 84,9

Bbhgk (95-110) 1,6 10,0 9,1 14,0 65,3 88,4

Profilul 1C

Ahp1 (0-20) 2,3 15,9 11,0 20,7 50,1 81,0

Ahp2 (20-38) 3,9 14,5 10,2 18,9 52,5 81,6

ABh (38-58) 3,3 12,5 13,4 18,7 52,1 84,2

Bhg (58-80) 3,8 11,8 10,0 22,0 52,2 84,2

Abhg (80-95) 2,9 12,8 10,1 20,0 54,2 84,3

Bbhgk (95-110) 2,6 10,2 10,0 20,7 56,5 87,2

32

Anexa 7. Parametrii statistici ai indicilor morfometrici şi însuşirilor fizice pe orizonturi genetice

a aluvisolurilor postmlăștinoase irigate


adâncimea, cm X s V, % m P, % n

Grosimea orizonturilor genetice, cm

Ahp1 (0-20) 20 0,6 2,9 0,3 1,4 4

Ahp2 (20-38) 18 0,8 4,5 0,4 2,3 4

ABh (38-58) 21 1,4 6,7 0,7 3,4 4

Bhg (58-79) 21 1,5 7,3 0,8 3,6 4

Abhg (79-95) 16 1,2 7,2 0,6 3,6 4

Bbhgk (95-111) 16 1,5 9,5 0,8 4,8 4

Apa higroscopică, %

Ahp1 (0-20) 6,6 0,9 14,1 0,5 7,1 4

Ahp2 (20-38) 6,8 1,1 16,4 0,6 8,2 4

ABh (38-58) 6,9 1,3 18,1 0,6 9,8 4

Bhg (58-79) 7,6 1,5 19,6 0,7 9,8 4

Abhg (79-95) 8,0 1,2 14,9 0,6 7,4 4

Bbhgk (95-111) 9,1 0,5 5,7 0,3 2,9 4

Coeficientul de higroscopicitate, %

Ahp1 (0-20) 9,6 0,6 6,6 0,3 3,3 4

Ahp2 (20-38) 9,9 0,7 7,4 0,4 3,7 4

ABh (38-58) 10,0 0,6 5,8 0,3 2,9 4

Bhg (58-79) 10,5 0,9 7,8 0,4 3,9 4

Abhg (79-95) 11,2 0,9 7,8 0,4 3,9 4

Bbhgk (95-111) 12,0 0,8 6,3 0,4 3,1 4

Densitatea, g/cm3

Ahp1 (0-20) 2,65 0,14 5,34 0,07 2,67 4

Ahp2 (20-38) 2,68 0,10 3,73 0,05 1,86 4

ABh (38-58) 2,70 0,16 6,06 0,08 3,03 4

Bhg (58-79) 2,70 0,14 5,01 0,07 2,51 4

Abhg (79-95) 2,73 0,12 4,24 0,06 2,12 4

Bbhgk (95-111) 2,75 0,13 4,69 0,06 2,35 4

Densitatea aparentă, g/cm3

Ahp1 (0-20) 1,23 0,14 11,5 0,07 5,75 4

Ahp2 (20-38) 1,41 0,11 7,67 0,04 2,84 4

ABh (38-58) 1,44 0,08 5,67 0,04 2,84 4

Bhg (58-79) 1,41 0,13 9,17 0,06 4,59 4

Abhg (79-95) 1,38 0,08 5,92 0,04 2,69 4

Bbhgk (95-111) 1,40 0,08 5,85 0,04 2,93 4

Porozitatea totală, %

Ahp1 (0-20) 53,7 0,9 1,7 0,5 0,8 4

Ahp2 (20-38) 47,5 0,7 1,4 0,3 0,7 4

ABh (38-58) 46,6 0,9 1,9 0,4 0,9 4

Bhg (58-79) 47,9 1,0 2,0 0,5 0,5 4

Abhg (79-95) 49,4 0,5 1,0 0,2 0,5 4

Bbhgk (95-111) 49,3 0,5 1,1 0,3 0,6 4

Gradul de tasare, %

Ahp1 (0-20) 3,3 1,3 39,7 0,6 19,9 4

Ahp2 (20-38) 14,3 1,0 7,0 0,5 3,5 4

ABh (38-58) 16,0 1,2 7,2 0,6 3,6 4

Bhg (58-79) 13,8 1,5 11,1 0,8 5,6 4

Abhg (79-95) 11,5 0,8 7,1 0,4 3,5 4

Bbhgk (95-111) 12,3 1,0 8,2 0,5 4,1 4

33

Anexa 8. Parametrii statistici a însuşirilor chimice pe orizonturi genetice a aluvisolurilor




Valorile pH

Ahp1 (0-20) 8,0 0,3 4,0 0,2 2,0 4

Ahp2 (20-38) 8,0 0,3 4,3 0,2 2,1 4

ABh (38-58) 8,1 0,3 3,2 0,1 1,6 4

Bhg (58-79) 8,1 0,3 3,2 0,1 1,6 4

Abhg (79-95) 8,1 0,3 3,2 0,1 1,6 4

Bbhgk (95-111) 8,0 0,3 3,2 0,1 1,6 4

Conținutul de CaCO3, %

Ahp1 (0-20) 2,6 1,3 50,6 0,7 25,3 4

Ahp2 (20-38) 3,2 1,2 38,9 0,6 19,4 4

ABh (38-58) 3,6 1,3 37,3 0,7 18,6 4

Bhg (58-79) 2,3 1,2 50,3 0,6 25,1 4

Abhg (79-95) 1,4 0,2 16,3 0,1 8,1 4

Bbhgk (95-111) 1,2 0,4 30,4 0,2 15,2 4

Conţinutul de fosfor total, %

Ahp1 (0-20) 0,134 0,138 102,7 0,07 51,3 4

Ahp2 (20-38) 0,111 0,157 140,7 0,08 70,3 4

ABh (38-58) 0,099 0,139 140,4 0,07 70,2 4

Conţinutul de humus, %

Ahp1 (0-20) 2,98 0,45 15,2 0,23 7,6 4

Ahp2 (20-38) 2,71 0,44 16,22 0,22 8,1 4

ABh (38-58) 2,51 0,33 13,30 0,17 6,7 4

Bhg (58-79) 2,27 0,49 21,48 0,24 10,7 4

Abhg (79-95) 2,69 0,31 11,36 0,15 5,7 4

Bbhgk (95-111) 2,18 0,32 14,54 0,16 7,3 4

Conţinutul azotului total, %

Ahp1 (0-20) 0,153 0,094 61,33 0,05 30,7 4

Ahp2 (20-38) 0,153 0,067 43,92 0,03 22,0 4

ABh (38-58) 0,149 0,075 50,61 0,04 25,3 4

Valorile raportului C:N Ahp1 (0-20) 10,7 0,7 6,2 0,3 3,1 4

Ahp2 (20-38) 10,3 0,7 7,1 0,4 11,1 4

ABh (38-58) 9,8 0,5 5,3 0,3 2,6 4

Conţinutul de P2O5 mobil, mg/100 g sol

Ahp1 (0-20) 9,6 1,2 12,5 0,6 6,3 4

Ahp2 (20-38) 9,5 1,3 13,2 0,6 6,6 4

ABh (38-58) 8,4 1,3 15,8 0,7 7,9 4

Conţinutul de K2O mobil, mg/100 g sol

Ahp1 (0-20) 35 1,8 5,2 0,9 2,6 4

Ahp2 (20-38) 31 1,8 5,9 0,9 2,9 4

ABh (38-58) 27 1,4 5,2 0,7 2,6 4

Conţinutul de N-NO3 mobil, mg/100 g sol

Ahp1 (0-20) 0,287 0,117 40,8 0,1 20,4 4

Ahp2 (20-38) 0,270 0,096 35,5 0,05 17,7 4

ABh (38-58) 0,244 0,153 62,7 0,1 31,4 4

34

Anexa 9. Parametrii statistici ai indicilor conținutului cationilor schimbabili a




Conţinutul cationului Ca++ schimbabil, mg/100 g sol

Ahp1 (0-20) 33,6 1,1 3,2 0,5 1,6 4

Ahp2 (20-38) 34,4 1,4 4,0 0,7 2,0 4

ABh (38-58) 35,0 1,9 5,5 1,0 2,8 4

Bhg (58-79) 34,2 1,8 5,4 0,9 2,7 4

Abhg (79-95) 38,2 2,0 5,2 1,0 2,6 4

Bbhgk (95-111) 38,5 2,0 5,3 1,0 2,6 4

Conţinutul cationului Mg++ schimbabil, mg/100 g sol

Ahp1 (0-20) 7,6 0,9 11,8 0,4 5,9 4

Ahp2 (20-38) 7,2 1,0 14,3 0,5 7,2 4

ABh (38-58) 7,5 1,8 24,3 0,9 9,3 4

Bhg (58-79) 9,7 1,8 18,6 0,9 9,3 4

Abhg (79-95) 12,9 1,9 15,1 1,0 7,6 4

Bbhgk (95-111) 12,4 1,9 15,0 0,9 7,5 4

Valorile sumei cationilor de schimb, mg/100 g sol

Ahp1 (0-20) 41,4 0,9 2,2 0,4 1,1 4

Ahp2 (20-38) 41,6 1,3 3,0 0,6 1,5 4

ABh (38-58) 42,5 0,8 1,9 0,4 1,0 4

Bhg (58-79) 46,0 2,3 4,9 1,1 2,4 4

Abhg (79-95) 51,1 2,0 4,0 1,0 2,0 4

Bbhgk (95-111) 51,1 1,8 3,5 0,9 1,8 4

35

Anexa 10. Parametrii statistici ai indicilor componenței granulometrice a aluvisolurilor




Textura, conţinutul particulelor 0,1-0,005 mm, % g/g

Ahp1 (0-20) 3,3 1,2 37,0 0,6 18,5 4

Ahp2 (20-38) 3,7 0,9 23,8 0,4 11,9 4

ABh (38-58) 3,9 1,0 26,5 0,5 13,2 4

Bhg (58-79) 3,9 0,9 22,0 0,4 11,0 4

Abhg (79-95) 2,2 0,8 37,1 0,4 18,6 4

Bbhgk (95-111) 2,0 1,0 48,3 0,5 24,2 4

Textura, conţinutul particulelor 0,05- 0,01mm, % g/g

Ahp1 (0-20) 13,8 1,2 9,0 0,6 4,5 4

Ahp2 (20-38) 13,7 1,4 10,0 0,7 5,0 4

ABh (38-58) 12,4 1,2 9,7 0,6 4,9 4

Bhg (58-79) 12,8 1,2 9,5 0,6 4,8 4

Abhg (79-95) 11,5 1,5 13,3 0,8 6,7 4

Bbhgk (95-111) 9,3 1,3 13,6 0,6 6,8 4

Textura, conţinutul particulelor 0,01- 0,005mm, % g/g

Ahp1 (0-20) 10,6 1,2 11,7 0,6 5,8 4

Ahp2 (20-38) 8,6 1,4 16,6 0,7 8,3 4

ABh (38-58) 10,1 1,6 16,0 0,8 8,0 4

Bhg (58-79) 8,4 1,5 17,8 0,7 8,9 4

Abhg (79-95) 7,2 1,5 21,3 0,8 10,6 4

Bbhgk (95-111) 7,6 1,6 21,6 0,8 10,8 4

Textura, conţinutul particulelor 0,005-0,001 mm, % g/g

Ahp1 (0-20) 22,9 1,6 7,1 0,8 3,5 4

Ahp2 (20-38) 22,3 2,1 9,6 1,1 4,8 4

ABh (38-58) 21,7 1,6 7,4 0,8 3,7 4

Bhg (58-79) 24,1 1,5 6,2 0,7 3,1 4

Abhg (79-95) 22,5 1,9 8,2 0,9 4,1 4

Bbhgk (95-111) 19,3 1,9 9,7 0,9 4,9 4

Textura, conţinutul particulelor <0,001 mm, % g/g

Ahp1 (0-20) 49,4 0,9 1,8 0,4 0,9 4

Ahp2 (20-38) 51,7 1,4 2,7 0,7 1,3 4

ABh (38-58) 52,0 1,2 2,3 0,6 1,1 4

Bhg (58-79) 50,8 1,2 2,3 0,6 1,1 4

Abhg (79-95) 56,4 1,5 2,7 0,8 1,3 4

Bbhgk (95-111) 61,8 1,9 3,1 0,9 1,5 4

Textura, conţinutul particulelor <0,01 mm, % g/g

Ahp1 (0-20) 82,7 1,6 1,9 0,8 1,0 4

Ahp2 (20-38) 82,6 1,4 1,7 0,7 0,8 4

ABh (38-58) 83,7 0,8 1,0 0,4 0,5 4

Bhg (58-79) 83,2 1,1 1,4 0,6 0,7 4

Abhg (79-95) 86,1 1,4 1,6 0,7 0,8 4

Bbhgk (95-111) 88,7 1,1 1,2 0,5 0,6 4

36

Anexa 11. Parametrii statistici ai indicilor alcătuirii structurale a aluvisolurilor

postmlăștinoase irigate (cernere uscată)



Conținutul de elemente structurale >10 mm, %

Ahp1 (0-20) 34,2 2,.3 6,7 1,1 3,3 4

Ahp2 (20-38) 81,7 2,6 3,2 1,3 1,6 4

Conținutul de elemente structurale 10-7 mm, %

Ahp1 (0-20) 7,2 1,9 25,9 0,9 12,9 4

Ahp2 (20-38) 7,9 1,6 20,3 0,8 10,2 4


Ahp1 (0-20) 6,3 1,7 26,9 0,8 13,4 4

Ahp2 (20-38) 3,8 1,0 28,0 0,5 14,0 4


Ahp1 (0-20) 11,6 1,8 16,0 0,9 8,0 4

Ahp2 (20-38) 3,1 1,2 38,2 0,6 0,5 4


Ahp1 (0-20) 17,5 3,1 17,5 1,5 8,7 4

Ahp2 (20-38) 1,5 0,9 63,0 0,5 31,5 4


Ahp1 (0-20) 14,1 2,6 18,6 1,3 9,3 4

Ahp2 (20-38) 3,3 2,1 63,6 1,0 31,8 4

Conținutul de elemente structurale 1-0,5 mm, %

Ahp1 (0-20) 4,3 1,5 34,6 0,7 17,3 4

Ahp2 (20-38) 0,3 0,5 168,5 0,3 84,3 4

Conținutul de elemente structurale 0,5-0,25 mm, %

Ahp1 (0-20) 3,8 1,4 36,0 0,7 18,0 4

Ahp2 (20-38) 0,2 0,3 172,1 0,1 86,1 4

Conținutul de elemente structurale <0,25 mm, %

Ahp1 (0-20) 1,8 1,2 68,6 0,6 34,3 4

Ahp2 (20-38) 1,1 1,2 107,6 0,6 53,8 4


Ahp1 (0-20) 69,8 3,4 4,8 1,7 2,4 4

Ahp2 (20-38) 18,1 2,6 14,2 1,3 7,1 4

Conținutul de elemente structurale >10 și <0,25 mm, %

Ahp1 (0-20) 35,2 2,2 6,4 1,1 3,2 4

Ahp2 (20-38) 81,7 2,6 3,2 1,3 1,6 4

Coeficientul calității structurii K

Ahp1 (0-20) 2,0 0,7 34,2 0,3 17,1 4

Ahp2 (20-38) 0,2 0,3 140,50 0,2 70,3 4

37

Anexa 12. Parametrii statistici ai indicilor componenței alcătuirii structurale a

aluvisolurilor postmlăștinoase irigate (cernere umedă)




Ahp1 (0-20) 2,8 1,5 53,8 0,8 26,9 4

Ahp2 (20-38) 7,7 2,1 26,7 1,1 13,8 4


Ahp1 (0-20) 10,9 1,6 15,0 0,8 7,5 4

Ahp2 (20-38) 23,0 1,7 7,4 0,9 3,7 4


Ahp1 (0-20) 31,4 1,7 5,4 0,9 2,7 4

Ahp2 (20-38) 28,4 2,3 8,1 1,1 4,0 4


Ahp1 (0-20) 15,0 0,9 6,0 0,4 3,0 4

Ahp2 (20-38) 13,0 1,7 13,4 0,9 6,7 4

Conținutul de elemente structurale 0,5-0,25 mm, %

Ahp1 (0-20) 15,0 1,9 12,9 1,0 6,4 4

Ahp2 (20-38) 6,5 1,3 20,0 0,6 10,0 4

Conținutul de elemente structurale <0,25 mm, %

Ahp1 (0-20) 25,0 1,5 6,2 0,8 3,1 4

Ahp2 (20-38) 21,5 1,6 7,3 0,8 3,7 4

Conținutul de elemente structurale suma 10-0,25 mm, %

Ahp1 (0-20) 75,0 1,5 2,1 0,8 1,0 4

Ahp2 (20-38) 78,6 1,5 2,0 0,8 1,0 4

Conținutul de elemente structurale suma >10 + <0,25 mm, %

Ahp1 (0-20) 25,0 1,5 6,2 0,8 3,1 4

Ahp2 (20-38) 21,5 1,5 7,2 0,8 3,6 4

Coeficientul calității structurii K

Ahp1 (0-20) 3,1 0,7 21,6 0,3 10,8 4

Ahp2 (20-38) 3,7 0,7 18,5 0,3 9,2 4

отформатировано: Шрифт: (по умолчанию) Times NewRoman, французский (Франция)

отформатировано: Шрифт: (по умолчанию) Times NewRoman, французский (Франция)

отформатировано: Шрифт: французский (Франция)



academia de ŞtiinŢe a moldovei seama... · academia de ŞtiinŢe a moldovei ministerul...

Documents