Cyan Magenta YellowBlack

Publica]ie lunar# de informare a cet#]enilor ora[ului B#ile[ti „ 8 pagini„

NrNrNrNrNr. 11. 11. 11. 11. 11noiembrie 2009

Seria a VIII-a

Interviu cu dl. lt.col.ing.Ion M#lin, comandantul

sec]iei de pompieri B#ile[ti

Lunga calede la

vorb# la fapt#

Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8

S# ne trezimp@n# nu e

prea t@rziu!

Sport

P@n# la primul r#zboi mondial\ntre Bavaria [i Oltenia n-a fostnicio rela]ie, cu at@t mai pu]in \ntreMunchen [i B#ile[ti.

_n timpul ocupa]iei nem]e[ti –1917-1918 – \n B#ile[ti a fost can-tonat# o subunitate apar]in@nd uneidivizii bavareze, apoi despre celmai mare Land german nu s-a mai[tiut mare lucru, cu excep]ia echipeide fotbal Bayern Munchen, a ma-rilor interna]ionali Franz Becken-bauer [i Gerd Muller, multipl# cam-pioan# a Germaniei Federale [icampioan# [i finalist# a CupeiCampionilor Europeni, iar, mait@rziu, a performan]elor firmei deautomobile BMW.

De cur@nd, au revenit bavareziila B#ile[ti, \ns# nu \n calitate deocupan]i, precum str#bunicii lor, cide cercet#tori europeni.

Despre ce este vorba? De o dele-ga]ie a Universit#]ii Tehnice dinMunchen, Facultatea de Arhitec-tur#, alc#tuit# din studen]ii AndradaBauer, Christina Muller, Ibal Stei-ner, Doris Stranniger, dipl. ing. Ro-bert Strasser [i dipl. ing. arhitectFlorian Plajer – asistent universitar.

Pag. 4Pag. 4Pag. 4Pag. 4Pag. 4Pag. 4Pag. 4Pag. 4Pag. 4

A[adar, au trecut cinci ani de apari]ie ne\ntrerupt#...“Gazeta de B#ile[ti” a \ncercat s# fie o publica]ie pentru to]i concet#]enii no[tri, cu cele bune

[i cele mai pu]in bune ale specificului local. S-a vrut cu un con]inut eclectic – de la problemeleConsiliului Local [i ale Prim#riei la anivers#ri [i comemor#ri cu caracter na]ional sau local, lapublicarea de literatur# scris# de localnici, comentarii ale unor scriitori b#ile[teni din trecut [iprezent, dezbateri pe probleme de educa]ie, juridice, medicale, istorice, culturale, lingvistice,religioase, sportive [.a., f#r# a se angaja \n politici partizane, polemici p#tima[e sau campanii murdare.

A reu[it? Probabil par]ial... fiindc# reu[ita, \n fond, e un ideal relativ..._n orice caz, redac]ia mul]ume[te, cu acest prilej, colaboratorilor pentru bun#voin]a [i competen]a

cu care [i-au realizat materialele publicate sau nepublicate, \nc#, [i, nu \n ultimul r@nd, cititorilorfideli (dac# or mai fi fiind) [i infideli [i mai cusurgii, dar [i celor ocazionali, cu sincerul regretc# \mplinirea acestui num#r de ani trece neobservat#...

De fapt, nu trebuie s# ne facem iluzii, c#ci nu e dec@t un fapt divers, mai ales \n plin# campanieelectoral# consumatoare de energii costisitoare [i, \nc#, \n plin# criz# economico-fiananciar#...

Oricum, am fi recunosc#tori celor care ne vor r#spunde la \ntrebarea din urm#torul catren:C@nd tr#im cacealma_ntre circ [i operet#,Mai dore[te cineva{i \n viitor... “Gazet#”...

Redac]ia

Echipa \ntreprinde o cercetareampl# \n zonele agricole din jurulB#ile[tiului, cum se dezvolt# \n vii-tor [i ce [anse are \n perspectiv#agricultura.

Bavarezii au fost primi]i de dl.primar Costel Pistri]u care le-a pusla dispozi]ie h#r]ile [i plan[ele decare dispune Prim#ria [i le-a datexplica]iile solicitate, \ntr-o atmos-fer# de \ncredere reciproc#, poten-]at# de nevoia de cunoa[tere. Le-afost prezentat un scurt istoric al lo-calit#]ii [i li s-a vorbit despre ospi-talitatea b#ile[tean# ca o tr#s#tur#specific# zonei, iar apoi, ospe]ii s-au interesat de situa]ia actual# aB#ile[tiului – ocupa]ii, necesit#]i,perspective, \nv#]#m@nt, cultur# etc.Dl. primar le-a vorbit [i despre zai-b#r [i, la plecare, le-a f#cut cadoudou# clondire cu acest elixir deB#ile[ti.

Delega]ia s-a ar#tat foarte mul]u-mit# dup# vizitarea “SC RODES-GO-AGRICULTURE” [i “S. C.D.A.{imnic”, condus# de dl.ing. IonelMu[uroi, consilier municipal.

Valentin Turcu

”Gazeta de B#ile[ti”dup# cinci ani de apari]ie

Bavarezila B#ile[ti

Pag. 3Pag. 3Pag. 3Pag. 3Pag. 3Pag. 3Pag. 3Pag. 3Pag. 3

2 Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 11

noiembrie 2009

Petre Anghel, autorul, n#scut \nB#ile[ti, “buricul p#m@ntului”, sau“centrul universului” ori, mai nou“B#ile[ti City”, cum \i place aces-tuia s# glumeasc#, este un om al]inutului s#u pe care \l evoc# \n fie-care roman scris, fie c# \l nume[teV#leni, fie altfel. Pecetea pe care[i-a pus-o ora[ul natal este clar defi-nit# \n aceast# personalitate artistic#de excep]ie, care raspunde la nu-mele Petre Anghel, Petric# pentrucei care l-au cunoscut \n copil#rie.Prin urmare, am putea afirma c#B#ile[tiul este [i va fi... mai celebrudatorit# romancierului care l-a defi-nit [i continu# s#-l redefineasc#.Dup# cum afl#m dintr-o rememo-rare recent#, publicat# \n volumulModelul cultural Noica, marele filo-sof l-a provocat pe autor \n tinere]es#-[i pun# \ntrebarea dac# nu cum-va este scriitorul pentru care Oltenia[i-a p#strat locul liber, dup# ce adat un mare poet \n persoana luiTudor Arghezi, un mare sculptor,\n persoana lui Br@ncu[i, un pictorca Ion }uculescu [i un diplomat caTitulescu. Amza Pellea era la \nce-putul marii cariere [i doar astfel sepoate explica omiterea din \n[irui-rea g@nditorului de la Paltini[. Pu-tem afirma, f#r# nicio \ndoial#, c#scriitorul Petre Anghel umple loculanume predestinat pentru d@nsul,pentru c#, nu-i a[a, la c@t este deambi]ios, ar fi f#cut atac de cord sim-]ind c# vrea s# i-o ia altul \nainte.

Spiritul s#u jovial [i tineresc, spe-cific oltenilor, umple paginile roma-nelor sale. Pagini \ntregi abund# despiritualitatea specific olteneasc#:versuri, zic#tori, glume, etc – “Euv@nd pere [i v@nd mere,/Dar nuv@nd a mea muiere...” sau “Stai,lupe, nu m# m@nca,/S# vie [im@ndra mea.”

{i ca s# confirme zicerea nu-irom@n precum olteanul, nici olteanprecum doljeanul, Petre Anghel s-a apucat de scris [i nu s-a mai oprit

p@n# azt#zi d@nd semne c# nu seva opri nici m@ine. F#c@nd abstrac-]ie pe nedrept de cele trei volumede versuri [i de cele vreo dou#spre-zece volume de specialitate, care l-au propulsat \n v@rful carierei uni-versitare, fiind profesor plin la Uni-versitatea Bucure[ti [i conducatorde doctorat, voi spune mai departec@teva cuvinte despre cel de-al 13-lea roman, Cararria, care este unbildungs roman, un roman de c#l#-torie, de ini]iere, de c#utare, de ma-turizare, o op]iune, a[a cum tr#dea-z# [i titlul. Cararria este un cuv@ntde origine latin#, care \n limba ro-m@n# a dat c#rare sau c#r#ruie. Laorigine avea [i semnifica]ia de des-tin, de carier# de op]iune. Romanuleste scris la persoana I-a. Primulroman scris de Petre Anghel, Fra-tele nostru Emanuel, a fost scristot la persoana I-a.

Acest roman se poate \ncadra cuu[urin]# \n categoria romanelor cumotive universale de bildungs ro-man, asem#n#tor cu Portretul ar-tistului \n tinere]e, de James Joyce,David Copperfield, de CharlesDickens, Candide, de Voltaire etc._l putem asem#na pe Danny, dinCararria, cu Robinson Crusoe, unaventurier pe c#rarea vie]ii care nuse d# dinapoi din calea obstacolului[i nu \ncearc# ni[te c#i ocolitoarepentru atingerea idealului.Pledoariepentru principii morale, puritate su-fleteasc#, tr#ire autentic# [i \mpli-nire, romanul evit# tezismul [i secite[te cu u[urin]# datorit# stiluluialert [i ac]iunii captivante. Cararriaeste un roman plin de via]#, desprevia]# – cu oameni vii, prezenta]i f#r#retu[uri [i f#r# \ncr@ncenare.

Acest roman este o raz# de spe-ran]# pentru tineri, care \n aceast#contemporaneitate tulbure, \n carefoarte greu se vede Steaua Polar#,nu se vede aproape deloc lumini]ade la cap#tul tunelului. Exist# solu-]ii care sunt transpuse \n pielea per-

sonajelor. Este un roman adresattinerilor \n special, deoarece este unveritabil roman de ini]iere [i formare.

Este c#rarea pe care BogdanMunteanu, un t@n#r de 25 de ani,[i-o alege, o c#rare plin# de obsta-cole, dar [i de popasuri \n care \nt@l-ne[te [i al]i c#l#tori care \l vor \n-druma sau vor \ncerca s#-l detur-neze de la calea cea bun#.

Personajul Bogdan Munteanu,Danny pentru prieteni, este un t@n#rrealist, nu cobor@t de undeva dinsfere astrale, ci unul cu sl#biciuni[i cu nevoi, av@nd anumite prin-cipii, pe care nu [i le \ncalc#, de[ise putea c#s#tori cu o fat# bogat#,de[teapt#, cu doua facult#]i, delocur@t#: alege dragostea pentru o fat#ciudat#, mut#, cu o biografie dra-matic#. Este personaj cu valen]eiudeo-cre[tine, nefiind un sfin]i[or,este un t@n#r obi[nuit care se con-frunt# cu situa]ii \n care are nevoiede putere pentru a reu[i s# ia deci-ziile corecte.

Personajul principal poate fi ca-racterizat prin prisma celorlalte per-sonaje care iau parte la intrig#. Dinconversa]iile cu acestea, autorul ni-l prezint# pe Danny ca fiind un omimperfect, supus erorilor umane,dar care, specific tinere]ii, reu[e[tes# se ridice dup# ce pierde [i s#-[i\ncerce din nou puterile pentru aduce la \ndeplinire c#l#toria \nce-put#. Spirit t@n#r [i vioi, acesta d#dovad# de maturitate \n abordareaproblemei pe care o ridic# contro-versata istorie a Hannei, fata mut#.

Este \ntr-o form# refacerea op]iu-nii pe care Adam a trebuit s# o s#-v@r[easc#, un Adam al zilelor noas-tre care se afl# \ntre fructul oprit [iideal. Se poate observa c# Dannyeste omul care alege idealul, pentruc#, \n ciuda op]iunii de a avea ovia]# \ndestulat# c#s#torindu-se cuo fat# bogat#, el alege idealul, iu-birea pentru o fat# obscur#.

Talentul de net#g#duit al autoru-

lui se observ# \n conturarea contro-versatului personaj Vespasian Ne-gru-S@mbotin. Un poet, profesor demeserie, bun prieten cu tat#l luiDanny, autodidact, se dovede[te unbun prieten [i pentru Danny [i, deasemenea, \si asum# rolul de men-tor pentru t@n#rul s#u prieten.

“...Vespasian Negru-S@mbotin,cu cratim# \ntre Negru [i S@mbotin.{tii care este rostul liniu]ei dintrenume [i comun# – S@mbotin e ada-osul meu – nu [tii, dar \]i spun:simbolizeaz# diferen]a dintre NegruVod# [i Bebe #sta de care ne-amdespar]it [i alte cateva mii, zeci demii de adormi]i [i naivi care facumbra p#m@ntului. {i ei se cred[mecheri, dar dac# toat# lumea le[tie ho]iile, nu sunt [mecheri, suntdoar ni[te g#inari care se strecoar#prin g#urile de la plasa legii.” (p.91)

“Chiar te rog s#-mi spui Vespi,chestia cu Vespasian Negru liniu]#S@mbotin e o copil#rie de-a mea,s# m# cread# lumea \ntr-o ureche[i s# nu se prind# c# sunt periculos.Ca Vespi \n]eap# ca o viespe, D#-nic#, \n]ep mortal c@nd \nfig acul,chiar dac# \mi dau [i eu duhul, s#nu ui]i promisiunea pe care ]i-o fac.Am tactic# asiatic#, marca mareluipopor chinez. Pic, pic, pic#tur# chi-nezeasc#, p@n# fac gaura, apoi trimitbombardierele ca americanii...” (p. 97)

Dragostea de oameni este firul ro-[u care str#bate romanul de la uncap la cel#lalt. Este liantul de prie-tenie \ntre Vespi [i Danny – mentor[i \nv#]#cel – leg#tura de dragosteerotic# Danny [i Marta – cavalerul[i curtezana – leg#tura de dragostetrainic# Danny [i Hanna – eventualiso] [i so]ie.

Autorul face elogiul dragostei\ntr-un episod remarcabil:

“Dragostea e sunetul ploii carecade la c@]iva kilometri de tine, tue[ti la ad#post, n-o auzi, doar c@tevafrunze din v@rful unui plop sau fra-sin se mi[c#, dar o presim]i [i, de[i

o a[tep]i de s#pt#m@ni, c# e secet#[i n-a c#zut strop de ap#, te cuprindnelini[ti – dac# nu plou#, dac# ajun-ge [i peste mine [i m# iau puhoailela vale [i m# rostogolesc \n v@nt?{i sim]i sau doar g@nde[ti, d#Doamne, s# plou#. Iar c@nd iube[ti,te g@nde[ti la fiin]a drag#, ]i se faceinima c@t un purice, bate tare, apoise opre[te, ai vrea s# mori c# tedoare ceva ce nu are nume, nu enimic din m#runtaiele tale, esti s#-n#tos, dar e[ti bolnav, bolnav delingoare, cum a zis Arghezi. Dra-gostea e apa pe care o visezi \nsomn c@nd e[ti bolnav, ai febr#, nu-]i sim]i capul, dar visezi c# ai datpeste un urcior cu ap# rece, \l ducila gur#, se scurge \n tine [i-]i \neac#g@tlejul, dar tu nu-]i departezi bu-zele de el. Dragostea e f@lf@itul dearipi pe care-l fac \ngerii la na[tereaunui nou-n#scut, sau poate neauzitalovitur# a lacrimii c@nd atinge pa-m@ntul \n care se sloboade trupuldecedatului \n groapa proasp#t# dela cimitir. E muzic#, b#tr@ne!... Numai continui c# nu \ncape \n cu-vinte, doar orga \i mai d# ocol une-ori [i \ncearc# s-o pip#ie, dac# ecatedrala goal# [i organistul bolnavde disperare. Dragostea, Danny, efructul copt dup# o var# lung#, ag#-]at de creang# printr-o codi]# firav#,uscat# de prea multe ploi. E regretulc# nu vei mai putea sta sub soaredac# nu te culege cineva [i teamac# te vei \n#bu[i de va trece o zif#r# s# spui te iubesc femeii iubite.{i-i po]i spune te iubesc prin cuvin-te, \n priviri, \n atingerea fin# cuv@rful degetelor, [i s#-]i fie team#c# [i atunci, chiar [i atunci, s-ar fiputut s# rupi vraja, s# aluneci desub balansoarul de aer \n care plu-te[ti cuib#rit ca pruncul \n panteculmamei lui...” (p. 246-247)

Cred ca dragostea fa]# de noi,cititorii, [i-a manifestat-o scriindacest roman.

Asistent univ. dr. Mirela Boteanu

”Cararria”, un bildungs roman

Tradi]ia popular# zice c# un ne-caz nu vine niciodat# singur –adev#r confirmat \n dou# mileniide existen]#; la vremea de acum,dup# inunda]ii, a venit “Gripa avia-r#”, iar apoi Criza economico-fi-nanciar# si, de cur@nd, perversa“Grip# porcin#” (numele i-ar venide la originea ei – ni[te porci dinMexic) sau “ Gripa nou#” ori, maisavant, “AH1N1”.

Evident c# autorit#]ile, la nivelna]ional, jude]ean [i local, au obli-ga]ia unor interven]ii ferme \n ve-derea prevenirii sau men]inerii subcontrol a acesteia \n cazul c# aparmanifest#ri de mic# sau, cu at@t maimult, de amploare alarmant# (nu-ivorb# c# Gripa porcin# e comple-mentar# Gripei alegerilor preziden-]iale care mobilizeaz# resurse uma-ne [i financiare, \n vreme de criz#,mai mari, incomparabil, ca aceleanecesare combaterii a AH1N1), decare vorbesc toate posturile de radio[i televiziunile – cheltuieli f#cutepe mitinguri zgomotoase, cu jache-te, [epcute, e[arfe, pungi, c#ld#ri,pixuri, brichete etc. de culorile par-tidele candida]ilor, \n vederea cuce-

\nv#]#tori [i dirigin]i, \mpreun# cupersonalul medical [colar.

Medicii [colari, \n interven]iileDomniilor lor, au atras aten]ia c#popularizarea m#surilor care se \n-treprind prin intermediul [edin]elorcu p#rin]ii se dovedesc f#r# efici-en]#, din cauza dezinteresului aces-tora. De asemenea, au subliniat,printre principalele dificult#]i cu carese confrunt#, faptul c# mul]i elevi,cu deosebire cei din liceu, specu-leaz# aceast# situa]ie de incertitudine\n cazuri de simple r#celi sau grip#de sezon, \n scopul absent#rii de laore [i ob]inerii de motiv#ri sau lipsaefectiv# a timpului necesar unordezinfect#ri sistematice (acestea arnecesita dezinfectan]i mai puternicidec@t cloramina, dup# fiecareschimb, \ns#, pentru c# e imposibilde realizat, e necesar s# se fac# lasfar[itul fiec#rei zile de cursuri [i cuo mai mare cantitate de dezinfectan]ila fiecare final de s#pt#m@n#.

S-au f#cut recomand#ri concreteprivind prevenirea \n [coli: furni-zarea corect# a apei curente pentrusp#l#ri frecvente pe m@ini, aprovizi-onarea cu dezinfectan]i, \nf#[urarea

ririi unui electorat debusolat [i ex-pus \n permanen]# contamin#rii cuamintita grip#.

Dup# apari]ia de cazuri \n jude]ulDolj, Prefectura [i Direc]ia Jude]ea-n# de S#n#tate Public# au dezb#tutcu primarii principalele problemeprivind manifestarea GripeiAH1N1, \mpreuna cu m#surile deprevenire [i combatere a acesteia.

_n acest scop, dl. Costel Pistri]u,primarul B#ile[tiului, a convocat o\nt@lnire pe aceste teme, joi 5 no-iembrie, cu principalii factori ce secuvin implica]i \n aceasta ac]iune –conducerea Spitalului or#[enesc,medicii de familie, medicii [colari[i directorii [colilor din ora[.

La data [i ora respective, institu-]iile medicale au f#cut precizareac# \n municipiul nostru nu s-au con-statat cazuri de Grip# AH1N1, dar,\n continuare, trebuie luate m#suriurgente de prevenire, m#suri prev#-zute de ordinele Ministerului S#n#-t#]ii [i de hot#r@rile Direc]iei deS#n#tate Public# Dolj, care e nece-sar s# fie popularizate prin diferitemijloace, iar, \n [coli, afi[ate la lo-curi vizibile, prelucrate cu elevii de

clen]elor de la u[i cu tifon dezinfec-tat, sp#larea s#pt#m@nal# a perdele-lor [i o mai atent# implicare a \nv#-]#torilor [i dirigin]ilor \n st#p@nireasitua]iei, trimiterea elevilor r#ci]isau cu grip# de sezon acas#, cu re-comandarea prezent#rii la mediculde familie, atragerea aten]iei celoreventual contamina]i de gripa nou#[i a suspec]ilor de a se prezentaimediat la Sec]ia “Boli infec]ioase”a Spitalului [i, \n niciun caz la Po-liclinic# sau la Sec]ia “Urgen]e”,alc#tuirea \n timp util a necesaruluide substan]e dezinfectante, \n cazc# stocul vechi e pe sf@r[ite etc.

_nt@lnirea s-a desf#[urat \ntr-o at-mosfer# de colaborare [i responsa-bilitate, at@t din partea primarului,

c@t [i a participan]ilor [i, fiindc#rom@nul, la necaz, obi[nuie[te s#-idea acestuia cu tifla, despre gripaat@t de amenin]#toare, se poatespune [i a[a:

Dup# gripa aviar#,Avem acuma Porcin#{i poate-n cur@nd \n ]ar#Vom avea [i-una ...Canin#...

Dup# ce-am cotcod#cit,E timpul s# gui]#m{i-n viitor, negre[itTrebuie s# [i... l#tr#m...

P.S.De AH1N1Scapi cu masca [i s#punu’...

Valentin Turcu

Parc# n-aveam destule!

3Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 11noiembrie 2009

Spre marea noastra bucurie [i,avem certitudinea, a tuturor celorcare-l cunosc, de cur@nd la pupitrulde comand# al Sec]iei de PompieriB#ile[ti se afl# un nou comandant,\n persoana domnului Lt.col.ing.Ion M#lin, un fiu deosebit al B#ile[-tiului, om de un profesionalism de-s#v@r[it [i de o modestie pilduitoa-re, omul faptelor, al lucrului binef#cut, un caracter deosebit, omul ca-re \mbin# armonios exigen]a cu \n-]elegerea, tolerant \n luimitele fires-cului [i ale umanismului bine \n]e-les, un om integru, ceea ce nu-l \m-piedic# s# fie deosebit de sensibil[i de delicat \n rela]iile interumane.

Pentru ca b#ile[tenii s#-l cunoas-c# mai bine, ne-am adresat DomnieiSale cu rug#mintea de a ne acordaun interviu, solicitare c#reia i-a datcurs cu deosebit# amabilitate.

Reporter: A[adar, d-le Lt.col.,sunte]i noul comandant “titular” alSec]iei de Pompieri B#ile[ti. V#rug#m s# ne oferi]i c@teva infor-ma]ii asupra modalit#]ii prin carevi s-a incredin]at comanda acesteisubunit#]i, de a c#rei importan]# [iutilitate credem c# nu este nevoies# mai vorbim!

Ion M#lin: Prin pensionarea fos-tului comandant, Lt.col. Marcel Va-sile, am fost numit comandant inte-rimar pe o perioad# de trei luni,\ncep@nd cu data de 15 iulie, iar co-mandant ”titular”, cum spune]i Dum-neavoastr#, am devenit prin concurs.

R: Spune]i-ne c@te ceva despreconcursul \n urma c#ruia a]i fostnumit la comanda Sec]iei de Pom-pieri B#ile[ti!

I.M.: Concursul pentru ocupareafunc]iei de comandant a avut locpe data de 12 noiembrie la Craiova[i a fost precedat de dou# probeelimiatorii – preg#tire fizic# [i exa-men psihologic – sus]inute la Bucu-re[ti, la Inspectoratul General pen-tru Situa]ii de Urgen]#. Proba de laCraiova a constat \ntr-un interviu,din comisie f#c@nd parte reprezen-tan]i ai Inspectoratului pentru Situa-]ii de Urgen]# “Oltenia” Dolj(I.S.U.) F#r# a fi considerat lipsitde modestie, trebuie s# spun c# afost un concurs deosebit de greudatorit# volumului mare de cuno[-tin]e care era necesar s# fie acumu-late – de legisla]ie, specifice mese-riei, regulamente, cultur# general#.Am apreciat \n mod deosebit corec-titudinea concursului, exigen]amembrilor comisiei, dificultateaconcursului amplific@ndu-se, dac#se ]ine seama c# pentru reu[it#trebuia s# se ob]in# minimum 7,00.

R: De fapt, cine sunte]i Dumnea-voastr#, d-le Lt.col.? V# rug#m s#v# prezenta]i pentru cititorii Gazeteide B#ile[ti!

I.M.: M-am n#scut \n B#ile[ti [iam 42 de ani, p#rin]ii mei, Dumitru[i Aurica M#lin, fiind cadre didac-tice, \n prezent pensionari. Am ur-mat cursurile \nv#]#m@ntului gene-ral la {coala nr. 2 p@n# \n clasa a

V-a inclusiv, dupa care le-am conti-nuat [i \ncheiat la Bucure[ti. Dup#absolvirea scolii generale, am urmatcursurile Liceului de Aeronautic#“Aurel Vlaicu” Bucure[ti [i apoi pecele ale Institutului Politehnic Bu-cure[ti, Facultatea TCM. Sunt c#-s#torit [i am doi copii – Sebica-Elena, elev# \n cls.I la {coala nr.5[i {tefan, cls.a IX-a la Colegiul Na-tional “Carol I” Craiova – speran]a,bucuria [i m@ndria familiei – iarso]ia este func]ionar public \n ca-drul Prim#riei B#ile[ti, [ef al Biro-ului Social. Cred c# nu este lipsitde importan]# faptul c# mi s-a pro-pus s# concurez pentru o func]iede conducere \n cadrul I.S.U. Dolj,dar fiind din B#ile[ti [i respectandu-mi localitatea [i oamenii ei, am op-tat pentru comanda sec]iei din mu-nicipiu, adic#, a[a cum se spune \npopor, “m-a tras a]a la B#ile[ti.”

R: C@nd a]i \mbr#]i[at carieramilitar#, cu ce grad [i care este acti-vitatea dumneavoastr# \n acest do-meniu? A]i \ndeplinit [i func]ii?

I.M.: Dup# finalizarea studiiloruniversitare, m-am angajat la Com-pania de Pompieri B#ile[ti, cum senumea atunci, chiar la \nfiin]areaacesteia, ca sergent angajat pe baz#de contract. Dup# doi ani, am trecut\n corpul subofiterilor pentru o peri-oad# de un an [i jum#tate, iar apoi,prin examen, am fost promovat \ncorpul ofi]erilor. Prima func]ie caremi s-a \ncredin]at a fost cea de ad-junct al comandantului, apoi am tre-cut la sectorul Inspec]ie de preve-nire pentru o perioad# de un an.Infiin]@ndu-se Corpul de prevenirela Grupul de Pompieri Dolj, am fostpromovat \n func]ia de inspectorPSI pe care am exercitat-o p@na larevenirea \n B#ile[ti, adic# p@n# la15 iulie 2009.

R: V# rug#m s# prezenta]i pentrucititorii no[tri Sec]ia de PompieriB#ile[ti!

I.M.: _n prezent, sec]ia are 99 deangaja]i, 3 autospeciale de lucru cuap# [i spum#, o autospecial# pentruasisten]# medical# de urgen]#(SMURD), o autospecial# cu praf[i CO2, un autocamion, o barc#pneumatic# [i motopomp# remorca-bil#. _mi pare r#u s-o spun, dar teh-nica de interven]ie este dep#[it# fi-zic [i moral, cu exep]ia ambulan]eicare este nou# [i, din acest motiv,\nt@mpin#m greut#]i \n interven]ie.Uneori cet#]enii sunt nemul]umi]ic# nu s-ar inteveni \n timp util, de[in-au fost totu[i asemenea cazuri.Raionul de interven]ie se compunedin raionul de baz# – municipiulB#ile[ti – [i raionul de sprijin – 12comune \nvecinate cu satele apar]i-n#toare – comuna Bistre] fiind ceamai \ndep#rtat# \n S-E (satul Br@n-du[a) iar Mo]#]ei Gar#, \n V.

R: Care crede]i c# trebuie s# fieprincipalele calit#]i ale unui pompier?

I.M.: Av@nd \n vedere activitateacomplex# de salvare a bunurilormateriale [i, mai ales, a vie]ilor

omene[ti, pe l@ng# calit#]ile fiziceindispensabile, dar nu definitorii, cicomplementare, pompierul trebuies# fie \nzestrat cu calit#]i morale,stipulate, de altfel, [i \n regulamen-tele militare, din r@ndul c#rora re-marc#m \ntr-o ordine aleatorie:onestitatea, tenacitatea, perseveren-]a, curajul, spiritul de sacrificiu,adaptabilitatea la situa]iile concrete,previziunea [i spiritul de orientare,rapiditatea [i maturitatea \n luareadeciziilor, s@ngele rece. Pompierultrebuie sa aib# un psihic deosebitde puternic, pentru c# se confrunt#cu situa]ii limit# de multe ori, cuoameni r#ni]i sau chiar cu deceda]i.

R: Dar cele ale comandantului?I.M.: Consider c# principalele ca-

lit#]i sunt corectitudinea \n rela]iilecu subalternii, transparen]a \n acti-vit#]ile desf#[urate, colaborarea per-manent# cu celelalte structuri speci-alizate ale I.S.U. [i cu ComiteteleLocale pentru Situa]ii de Urgen]#.A[ ad#uga preg#tirea teoretic# f#r#cusur, care trebuie s# aib# caracterde permanen]#, cunoa[terea [i res-pectarea strict# a legisla]iei. De ase-menea, un bun comandant trebuies# fac# din activitatea de conducereo adevarat# art#, d@nd dovad# detact \n tot ce \ntreprinde, s# fie unmodel de conduit# \n fa]a subalter-nilor [i \n via]a de zi cu zi.

R: Cu ce ganduri a]i venit la co-manda Sec]iei de Pompieri B#ile[ti,

domnule Lt.col.?I.M.: _nainte de orice, da]i-mi vo-

ie s#-mi fac o datorie colegial#, darmai ales de con[tiin]#, [i s# aducmul]umiri [i felicit#ri fostului co-mandant pentru modul \n care acondus subunitatea timp de 16 ani[i s#-l asigur c# voi continua activi-tatea \nceput# de dumnealui, \n sco-pul cre[terii prestigiului sec]iei.

Revenind la \ntrebarea Dumnea-voastr#, \mi propun s# gestionez lacote superioare situa]iile de urgen]#identificate la nivelul localit#]ilordin raionul de interven]ie. Voi des-f#[ura cu prioritate o intens# activi-tate de prevenire prin informareapopula]iei, folosind \n acest scoptoate mijloacele posibile, inclusivpublica]ii jude]ene [i cea local#, ra-dioficare, tv prin cablu, acord@ndmare importan]# activit#]ilor in-structiv-educative desfa[urate \n[coli, institu]ii, la agen]ii economicidin municipiu, precum [i \n locali-t#]ile arondate. Voi acorda aten]iedeosebit# cre[terii eficien]ei opera-tive a subunit#]ii, prin pregatireacontinu# a personalului, preg#tirea[i \ntre]inerea tehnicii de interven-]ie. _mi propun s# formez un co-lectiv omogen, cu unitate de vederi,s# contribui la cre[terea gradului deresponsabilitate a angaja]ilor, s# asi-gur un climat de ordine [i disciplin#\n cadrul colectivului, con[tienti-z@ndu-i pe to]i de importan]a [i de

Av@nd \n vedere faptul c# \n ul-tima perioad# de timp a sporit nu-m#rul incendiilor la gospod#riilecet#]ene[ti [i institu]ii publice dincauza mijloacelor de \nc#lzire ne-corespunz#toare, recomand#mrespectarea principalelor m#suride protec]ie antiincendiu:

A) La mijloacele de \nc#lzire:- sobele f#r# acumulare de c#l-

dur# (din metal) se vor monta pepostament de c#r#mid# cu grosi-mea 25-30 cm ce va dep#[i soba\n lateral [i \n spate cu 25 cm, iar\n fa]a focarului cu 50 cm;

- distan]a fa]# de pere]ii \nc#pe-rii va fi de minimum 70 cm (lapere]ii de c#r#mid#) [i un metrufa]# de pere]ii combustibili (dinlemn);

- nu se vor l#sa la uscat lemnesau rufe la distan]e mai mici deun metru fa]# de sobele metalice[i 50 cm fa]# de sobele dinteracot#;

- \n fa]a u[ilor focarului se vaamplasa o tabl# cu dimensiunilede 50 x 70 cm;

- nu se va l#sa focul nesupra-vegheat sau \n grija copiilor;

- nu se va aprinde focul \n sob#

Interviu cu domnullocotenent colonel ing. Ion M#lin,

comandantul Sec]iei de Pompieri B#ile[ti

cu lichide inflamabile; se poatefolosi un amestec de rumegu[ cumotorin#;

- pe timp geros nu supra\nc#lzi]isobele; prin c#ldura radiat# aces-tea pot aprinde obiectele din jur;

- se vor verifica,repara si cur#]asobele [i co[urile pentru evacuareafumului [i a gazelor fierbin]i;

- nu se vor folosi sobe cu u[idefecte;

- depozitarea jarului [i a cenu[eise va face \n gropi special ame-najate;

B) Co[urile si burlanele pen-tru evacuarea fumului:

- co[urile de zid vor fi izolatefa]# de elementele combustibileale plan[eelor prin \ngro[area zi-

Recomand#ri P.S.I\n sezonul rece

riscurile activit#]ii noastre, spre aridica stacheta prestigiului subuni-t#]ii. {i nu \n ultimul r@nd, voi de-pune eforturi st#ruitoare pentru aface din actul de conducere nunumai [tiin]#, ci [i art#, d@nd do-vad# de abilitate [i tact \n tot cevoi \ntreprinde [i adopt@nd stilulcooperant de conducere.

R: Mul]umindu-v# pentru amabi-litatea cu care a]i r#spuns ini]iativeinoastre, permite]i-ne s# v# felicit#mpentru tot ce a]i f#cut p@n# acum,\n mod special pentru c@[tigareaconcursului destul de “dur”, dup#cum ne-am dat seama, s# v# asi-gur#m de superlativa noastr# pre]u-ire [i s# v# dorim mult# putere demunc#, pentru realizarea celor cev-a]i propus, succes \n activitateaprofesional#, numai bucurii [i \m-pliniri \n via]a personal#!

Gh. Gheorghi[an

d#riei de c#r#mid# a co[ului cu25 cm; \n spa]iul dintre co[ [iplan[eu se recomand# introduce-rea unui strat de azbest;

- la trecerea prin acoperi[ seva l#sa o distan]# de cel putin 10cm \ntre fa]a exterioar# a zid#rieico[ului [i elementele combustibileale acoperi[ului (nu este permisca \n co[uri s# fie \ncastrate ele-mente combustibile ale acoperi-[ului sau plan[eului);

- co[urile se prelungesc deasu-pra acoperi[ului cu 0,8 m;

- co[urile de zid vor fi perma-nent verificate [i \ntre]inute.

V# mai recomand#m:- furajele, paiele [i alte materiale

combustibile vor fi depozitate, du-p# posibilit#]i, c@t mai departe decas#, buc#t#rii, cuptoare, magazii,grajduri de animale;

- pe timp de v@nt se interzicecu des#v@r[ire folosirea focului \ncurte sau alte spa]ii deschise.

Adres#m tuturor cet#]enilor ru-g#mintea de a respecta cu stricte]em#surile recomandate antiincen-diu, s# se evite pe c@t posibil peri-colul de izbucnire a unor incendii.

Lt. col. ing. M#lin Ion

4

Cyan Magenta YellowBlack

Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 11

noiembrie 2009

_n baza Dispozi]iei 3120/22.10.2009a Primarului municipiului B#ile[ti, \npenultima zi a lunii, consilierii locali[i-au dat \nt@lnire pentru [edin]a ordi-nar# a Consiliului Local pe luna luiBrum#rel. Noul pre[edinte de [edin]#,dl. Mugurel M@nz@n#, l-a invitat peedilul [ef s# prezinte ordinea de zi. _na-inte de a o expune, dl. primar CostelPistri]u a insistat asupra faptului c#,fiind \n campanie electoral#, se \ncear-c#, spre regretul tuturor, s# se fac# anu-mite lucruri care nu onoreaz# [i, adre-s@ndu-se consilierilor, a spus: “V# rogs# ave]i decen]a \mpreun# cu mine pen-tru ca lucr#rile [edin]ei s# se desf#soare\n condi]ii normale”, a[a cum le st#bine unor oameni civiliza]i care au ob]i-nut [i girul comunit#]ii, ad#ug#m noi.Dup# acest preambul, a prezentat ordi-nea de zi.

Prelu@ndu-[i prerogativele, pre[edin-tele de [edin]# a supus-o votului, aceas-ta fiind aprobat# \n unanimitate. _nprelungirea ideii edilului [ef, dl. Mugu-rel M@nz@n# a lansat apelul: “S# necomport#m civilizat, s# facem activitatede administra]ie local#, ci nu politic#.”

Sub aceste generoase auspicii, d-naVioleta Mo]#]#eanu a supus aten]iei asis-ten]ei primele trei proiecte de hot#r@re.

_n expunerea de motive la Proiectulde hot#r@re privind rectificarea bugetu-lui local, se stipuleaz# c#, av@nd \n ve-dere c# s-au \ncasat \n plus venituri dincote defalcate din impozitul pe venit,precum [i adresa Direc]iei de Finan]eDolj, prin care se comunic# repartizareasumelor defalcate din TVA pentru fi-nan]area cheltuielilor de personal dininstitu]iile de \nv#]#m@nt preuniversitar,executivul a propus rectificarea bugetu-lui local dup# cum urmeaz#:

La partea de Venituri:Cap.04.02.01: “Cote defalcate din

impozitul pe venit” + 550 mii lei;Cap.11.02.02: “Sume defalcate din

TVA pentru finan]area cheltuielilor depersonal din institu]iile de \nv#]#m@ntpreuniversitar” + 577 mii lei;

La partea de Cheltuieli:Cap.51.02: “Autorit#]i publice” + 62

mii lei, repartizate astfel: cheltuieli ma-teriale + 40 mii lei pentru carburan]i [ilemne de foc; Cheltuieli de investi]iipentru introducerea unor noi pozi]ii –Central# termic# sediu prim#rie +10 mii

Cap.65.02: “_nv#]#m@nt” + 722 miilei, din care: cheltuieli materiale pentruintretinerea si func]ionarea unit#]ilor de\nv#]#m@nt + 192 mii lei [i cheltuielide personal + 530 mii lei;

Cap.67.02: “Cultur#, recreere [i reli-gie” +62 mii lei – cheltuieli materiale;

Cap.84.02: “Transporturi” +234 miilei – cheltuieli materiale pentru repara]iistr#zi.

_n urma rectific#rii, bugetul local estede 22154 mii lei, la ambele p#r]i.

Dl. viceprimar Paul Mitroi a supusaten]iei amendamentul Comisiei de Ur-banism, conform c#ruia se propunetransferarea sumei de 25 mii lei de lasubcapitolul “Str#zi” la Liceul “MihaiViteazul”, pentru baza sportiv#.

Propunerea executivului cu amen-damentul men]ionat a fost aprobat# \nunanimitate.

_n ceea ce prive[te Proiectul de hot#-r@re prin care se aprob# impozitele [itaxele locale pe anul 2010, se preci-zeaz# c# nivelul acestora se stabile[te\n baza HG 956/2009, consiliile localeput@nd s# le majoreze cu p@n# la 20%.S-a f#cut precizarea c# 80% din impo-zite [i taxe se p#streaz# la nivelul anuluitrecut, iar executivul a propus bonifi-ca]ia de 10% pentru plata anticipat#p@n# la 31.03.2010 [i cota de impozi-tare de 1,5% la persoane juridice, pen-tru cl#dirile reevaluate [i cota de 10%,pentru cele neevaluate.

Prezent#m pentru cei interesa]i ni-velul principalelor impozite [i taxelocale:

I 1. Cl#diri:a) cu pere]i sau cadre din beton ar-

mat, din c#r#mid# ars#, piatr# natural#sau din alte materiale asem#n#toare –806 lei /mp, dac# au instala]ii de ap#,canalizare, electrice, \nc#lzire (condi]iicumulative) [i 478 lei/mp, dac# n-auaceste instala]ii;

b) cu pere]i din lemn, c#r#mid# ne-ars#, v#l#tuci, paiant# sau alte materialeasem#n#toare – 219 lei/mp, cu instala]ii,[i 137 lei/mp, f#r# instala]ii.

2. Construc]ii anexe, situate \n

afara corpului principal al cl#dirii:a) cu pere]i din c#r#mid# ars#, piatr#,

beton – 137 lei/mp, cu instala]ii; 123lei/mp, f#r# instala]ii;

b) cu pere]i din lemn, c#r#mid# ne-ars#, v#l#tuci, paiant# – 82 lei/mp, cuinstala]ii; 50 lei/mp, f#r# instala]ii.

Pentru locuin]ele situate la subsol,demisol sau mansard#, valoarea repre-zint# 75% din valoarea corespunzatoarefiecarei grupe de cl#diri, iar pentru spa-]iile cu alt# destina]ie, situate \n subso-lul sau demisolul cl#dirii, valoarea estede 50%. Valoarea impozabil# a cl#diriise ajusteaz# cu coeficientul de corec]ie,\n cazul B#ile[tiului, localitate de rangulII: zona A – 2,40; zona B – 2,30; zonaC – 2,20; zona D – 2,10.

II. Terenuri amplasate \n intravi-lan – terenuri cu construc]ii: zona A– 6508 lei/ha, zona B – 4540 lei/ha, zonaC – 2874 lei/ha, zona D – 1519 lei/ha.

III. Terenuri amplasate \n intra-vilan, f#r# construc]ii:

„ teren arabil: zona A – 24lei/ha,zona B – 18 lei/ha, zona C – 16 lei/ha,zona D – 13 lei/ha;

„ p#[une [i f@nea]#: zona A – 18lei/ha, zona B – 16 lei/ha, zona C – 13lei/ha, zona D – 11 lei/ha;

„ vie: zona A – 40 lei/ha, zona B –30 lei/ha, zona C – 24 lei/ha, zona D– 16 lei/ha;

„ livad#: zona A – 46 lei/ha, zona B

11 lei;„ pentru eleberarea certificatului de

nomenclatur# stradal# [i adres# – 8 lei;„ pentru eliberarea autoriza]iilor

sanitare de func]ionare – 15 lei;„ pentru eliberarea certificatului de

produc#tor – 60 lei;„ pentru utilizarea temporar# a spa-

]iilor publice \n scop de parcare, depo-zitare materiale, comer] stradal: parcareocazional# a autovehicului – 1 leu/ora/vehicul; parcare curent# a autovehi-culelor – 1,5/lei/zi; depozitare materiale– 0,2 lei/mp/zi; desfacerea produselorcare fac obiectul comer]ului \n pie]e,t@rguri, parc#ri – 0,2 lei/mp/zi;

„ taxa anual# pentru vehiculele lente– 36 lei/an.

Dl. Sabin Gaciu [i-a exprimat p#rereac# impozitele [i taxele percepute la ni-velul B#ile[tiului sunt foarte mari, a[a\nc@t se va ajunge, de exemplu, ca uncontribuabil s# plateasc# peste 750 miilei vechi pe hectar, ceea ce este aproape\mpov#r#tor, dac# se ]ine seama decheltuielile f#cute [i de produc]iile rea-lizate.

Proiectul executivului a fost aprobatcu 16 voturi “pentru”, \mpotriv# fiinddl. S. Gaciu.

Referitor la Proiectul de hot#r@re pri-vind aprobarea scutirii de la plata impo-zitelor a unor persoane fizice, se men-]ioneaz# c# 8 cet#]eni au depus cereri

de cadastru, a reintervenit cu precizareac# s-a solicitat [i m#rirea suprafe]ei la7200 mp, fiind de p#rere c# totul se varezolva dup# venirea intabul#rii, dareste nevoie s# se revin# cu alt# cererecare s# fie discutat# \ntr-o sedin]# vii-toare. Dl. Dorin Manciu [i-a exprimatp#rerea c# i se pun piedici omului, carenici nu stie ce s# mai fac#, consider@ndc# “totul este ilegal [i nu v#d de ce seface referire la hot#r@rea din 2003”,rug@nd pe cei \n drept s# fac# ce estenecesar pentru a se intra \n legalitate.

Revenind la HCl 89/2009, dl. IoanNegre] a \ntrebat insistent cine a gre[it[i a conchis: “Avem juri[ti care n-artrebui s# ne lase s# gre[im, noi av@ndalte calific#ri dec@t cea juridic#”. _n[edin]a \n care s-a dezbatut proiectul,d-na jurist Daniela Dan a asigurat con-silierii c# totul este legal, iar acum seafl# c# hot#r@rea n-a ob]inut avizul delegalitate. _ncerc@nd s# l#mureasc#lucrurile, dl. primar a informat c#, \ntr-adev#r, oamenii au facut ce trebuia, darnu la timp, pentru a putea deschide[trandul \n aceast# var#, a asigurat c#situa]ia se va rezolva [i se va intra \nlegalitate. “La data respectiv# cadastrulera f#cut, iar gre[eala regretabil# nu neapar]ine nou#”. Dl. S. Gagiu, dup# ce[i-a exprimat regretul c# nu s-a respec-tat ce s-a dorit la \nceput, de a se discutacivilizat, a precizat c# ceea ce se pune

70 mil. lei vechi [i investi]ia a fost in-clus# \n buget la capitolul “Adminis-tra]ie” – cheltuieli de investi]ii. Proiec-tul de hot#r@re a ob]inut sufragiile tutu-ror ale[ilor urbei.

_n expunerea de motive la Proiectulde hot#r@re prin care se stabile[te datadesf#[ur#rii [edin]elor ordinare ale Con-siliului Local, prezentat de dl. primarCostel Pistri]u, se stipuleaz# c#, pentrubuna desf#[urare a [edin]elor [i partici-parea consilierilor la acestea, executivula propus ca [edin]ele ordinare s# se des-f#[oare \n ultima zi de miercuri a fie-c#rei luni [i a rugat ca de fiecare dat#s# fie lecturat [i aprobat procesul verbalal [edin]ei, dorind s# se reglementezeaceast# situa]ie. Dl. M. M@nz@n# a fostde p#rere c# nici nu era nevoie de unproiect de hot#r@re \n acest sens. Niciunconsilier local n-a fost \mpotriva propu-nerii executivului.

_n ceea ce priveste Proiectul de hot#-r@re referitor la luarea unor m#suriasupra p#[unatului animalelor domes-tice pe anul 2010, supus aten]iei de dl.ing. Florea P@rvulescu, se precizeaz#c#, av@nd \n vedere c# la nivelul Prima-riei B#ile[ti [i al Poli]iei Municipalesunt \nregistrate foarte multe cereri dinpartea proprietarilor de terenuri agri-cole, privind distrugerile culturilor agri-cole, paji[tilor cultivate, lucernierilorprecum [i tasarea ar#turilor de toamn#prin p#[unarea abuziv# cu animale do-mestice, executivul a propus interzice-rea sta]ion#rii \n c@mp a animalelor pro-prietate privat# \n perioadele01.01.2010-31.03.2010 [i 15.11.2010-31.12.2010, pentru evitarea distruge-rilor aduse culturilor agricole aflate \nstadiu de \nfr#]ire [i repaus vegetativ;p#[unatul s# se fac# \n mod organizat\n cealalt# perioad#, dup# achitarea inte-gral# a taxei de p#[unat, a restan]eloranului anterior [i dup# eliberarea uneiautoriza]ii, \n care s# se specifice nu-m#rul animalelor, punctul de amplasarea st@nei [i suprafa]a alocat#. De ase-menea, s-a propus ca, \n cazul \n carenu sunt respectate interdic]iile, s# fieaplicate sanc]iuni contraven]ionale prinamenzi cuprinse \ntre 250 [i 1500 lei.

Dl. M. M@nz@n# a pedalat pe ideeac# este p#cat de munca oamenilor s# lise distrug# culturile pentru care au tru-dit din greu [i a \ntrebat cine-i desp#-gube[te [i cum. _n interven]ia sa, dl I.Negre] a eviden]iat c# de fiecare dat#se discut#, dar nu s-a f#cut nimic con-cret, \n afar# de aprobarea \n [edin]# aunor m#suri, [i a \ntrebat c@t s-a colectatdin taxa de p#[unat. Dl. Fl. P@rvulescua informat c# membrii comisiei din careface parte au trecut \n revista 28 dest@ne, cu 2131 de oi, iar din suma de17048 lei s-au \ncasat 8722 lei. Fiind\n imposibilitatea de a \ncasa \ntreagasum#, a \naintat dou# referate prin caresolicita sprijinul contabilit#]ii pentrupopriri, dar n-a primit niciun ajutor. Dl.S. Gaciu a insistat pe faptul c# oameniii-au ales pe consilieri [i pe primar pen-tru a-i spirijini, iar, dac# nu se faceacest lucru “cu to]ii \i dezam#gim. Seiau hot#r@ri, dar practic nu se faceaproape nimic”. Dac# s-a \ncasat doar50%, a pus fireasca \ntrebare de ce lise elibereaz# de]in#torilor de animaleadeverin]e pentru a primi prin APIAsubven]iile de la UE. A propus s# sem#reasc# valoarea amenzii. Dl. primara informat c# datornicilor nu le-au fosteliberate adeverin]e, iar amenzile seaplic# \n conformitate cu legisla]ia \nvigoare, idee continuat# de dl. AmzaDumitra[cu care a pus \ntrebarea reto-ric#: “Dac# se m#re[te amenda, crede]ic# vom \ncasa mai mult?” D-na ElenaJianu [i-a exprimat dezam#girea c# nuse vine \n discu]ii cu amendamente,solicitate \n limitele decen]ei [i a m#rtu-risit c#, dac# ar fi [tiut c# \n [edin]evorbe[te cine are vocea mai puternic#[i nu se respect# personalitatea celuicu puncte de vedere diferite, renun]# lacalitatea de consilier. A \ntrebat de ceunii ciobani stau tot timpul cu st@na pec@mp, nerespect@nd hot#r@rile CL, \ntre-bare la care primul gospodar a precizatc# se vor face demersuri pentru inventa-rierea tuturor terenurilor care apar]indomeniului public, pentru c# unele tere-nuri, cum sunt [i cele la care f#cea refe-rire d-na Jianu, nu sunt inventariate.

Proiectul de hot#r@re a ob]inutsufragiile tuturor ale[ilor urbei.

Referitor la Proiectul de hot#-

– 40 lei/ha, zona C – 30 lei/ha, zona D– 24 lei/ha;

„ p#dure [i alt teren cu vegeta]ieforestier#: zona A – 24 lei/ha, zona B– 18 lei/ha, zona C – 16 lei/ha, zona D– 13 lei/ha.

IV. Teren situat \n extravilanExecutivul a propus ca terenurile din

zonele B, C s# reprezinte c@te 5% dinproprietatea contribuabilului, iar 90%s# fie incluse in zona D;

„ terenuri cu construc]ii: zona B –24 lei/ha, zona C – 22 lei/ha, zona D– 19 lei/ha;

„ teren arabil:, zona B – 41 lei/ha,zona C – 39 lei/ha, zona D – 36 lei/ha;

„ p#[une [i f@nea]#: zona B – 22 lei/ha, zona C – 19 lei/ha, zona D – 17lei/ha;

„ vie [i livad# pe rod: zona B – 46lei/ha, zona C – 43 lei/ha, zona D – 41lei/ha;

„ p#dure \n v@rst# de peste 20 deani: zona B – 12 lei/ha, zona C –10lei/ha, zona D –7 lei/ha.

Valoarea se ajusteaz# cu aceia[i co-eficien]i de corec]ie: zona B – 2,30;zona C – 2,20; zona D – 2,10.

V. Tax# asupra mijloacelor detransport:

„ Motorete, scutere, motociclete [iautoturisme cu capacitate cilindric# dep@n# la 1600 cmc – 8 lei pentru fiecare200 cmc sau frac]iune;

„ autoturisme cu capacitatea cilin-dric# 1601-2000 cmc –18 lei pentru fie-care 200 cmc sau frac]iune;

„ autoturisme cu capacitatea cilin-dric# 2001-2600 cmc – 36 lei pentrufiecare 200 cmc sau frac]iune;

„ autoturisme cu capacitatea cilin-dric# 2601-3000 cmc – 72 lei pentrufiecare 200 cmc sau frac]iune;

„ autoturisme cu capacitatea cilin-dric# de peste 3000 cmc –145 lei pen-tru fiecare 200 cmc sau frac]iune;

„ autobuze, autocare, microbuze –24 lei; „ autovehicule tractiune meca-nic# cu mas# total# maxim# p@n# la 12tone – 30 lei;

„ tractoare \nmatriculate – 18 lei.VI. Alte taxe:„ pentru eliberarea certificatului de

urbanism: p@n# la 150 mp inclusiv – 5lei; \ntre 151 [i 250 mp – 6 lei; \ntre251 [i 500 mp – 8 lei; \ntre 501 [i 750mp – 10 lei; \ntre 751 [i 100 mp – 12lei; peste 1000 mp –12 + 0,01 lei mppentru fiecare mp care dep#[e[te 1000;

„ pentru eliberarea autoriza]ieiprivind lucr#rile de racord#ri [i bran[a-mente la re]ele publice de ap#, canali-zare, termice, energie electric#, telefonie[i televiziune prin cablu – 11 lei;

„ pentru eliberarea avizului Comisi-ei de urbanism [i amenajarea teritoriuluide c#tre primari sau structurile speciali-zate din cadrul Consiliului Judetean –

de scutire, iar, \n urma analiz#rii situa-]iei fiec#ruia [i a anchetelor sociale,executivul a propus aprobarea scutiriipentru 6 persoane: Mavrighe Rada –str. Cr@ngului, 8; Ciochia Marioara –str. Er. Grigorescu, 73; Beic# Mitrache– Progresul,109; Vi]#laru Adrian –Drept#]ii, 27; St@ng# {tefan – AmzaPellea, 119 [i Pungaru Gabriel – Mare-[al Averescu, 101. De asemenea, s-aprecizat c# scutirea se face pentru ulti-mele dou# luni ale anului 2009, iar re-stan]ele nu fac obiectul scutirii. Pro-iectul de hot#r@re a ob]inut sufragiiletuturor ale[ilor locali.

S-au dezb#tut apoi cele trei proiectede hot#r@re prezentate de dl. VictorBonci.

_n expunerea de motive la Proiectulde hot#r@re privind revocarea HCL 89/2009, se men]ioneaz# c#, \n urma veri-fic#rii legalit#]ii hot#r@rilor trimise, In-stitu]ia Prefectului n-a dat aviz de lega-litate HCL 89/2009 [i a solicitat revoca-rea ei, deoarece concesionarul n-a soli-citat rezilierea contractului, ci modifi-carea acestuia, a[a cum rezult# din ce-rere. Dl. V. Bonci a men]ionat c# modi-ficarea nu se putea face, fiindc# nu seputea trece solicitarea de la persoan#fizic# la persoan# juridic#.

A fost proiectul pe baza c#ruia s-aupurtat discu]ii aprinse, uneori necon-trolate, ajung@ndu-se, \n mod regretabil,la ridicarea nejustificat# a tonului, lajigniri, ap#r@nd [i unele tendin]e de po-pulism, pe alocuri chiar ieftin. Dl. pri-mar Costel Pistri]u a facut precizareac# \n anumite condi]ii se poate facetrecerea de la persoan# fizic# la per-soan# juridic#, gre[eala \n hot#r@re con-st@nd \n faptul c# dl. Padure]u n-a cerutrezilierea contractului de concesionare,aceast# formulare a ap#rut eronat, [i \nmod regretabil, \n expunerea de motive.Dl. Vasile Duinea a \ntrebat de ce i s-a aprobat concesionarea dac# n-aveacadastru, iar, \n urma raspunsului edi-lului [ef c# cererea de concesionare s-a aprobat \n 2003, c@nd nu era nevoie

\n discu]ie este revocarea hot#r@rii de-clarate nelegal#. D@nd glas satisfac]ieic# ace[ti oameni fac ceva bun pentruB#ile[ti [i ajung@nd la concluzia c# \nexpunerea de motive, \n mod eronat, aap#rut termenul “reziliere” \n loc de“modificare”, [i de extindere, a reco-mandat ca \n viitor s# se dea dovad#de mai mult# aten]ie [i de mai multprofesionalism. Primul gospodar al mu-nicipiului a f#cut precizarea c# [i dup#revocarea hot#r@rii, contractul de conce-sionare r#m@ne valabil, iar cei abilita]ivor repara nedreptatea de moment carei s-a facut solicitantului. Toti cei 17consilieri locali au fost de acord cu pro-iectul propus de executiv.

_n ceea ce prive[te Proiectul de hot#-r@re referitor la constituirea Comisieide ap#rare \mpotriva dezastrelor, inun-da]iilor [i \nghe]urilor, se mentioneaz#c#, respect@nd prevederile HG 638/1999, care reglementeaz# modul de or-ganizare a organelor [i organismelorcentrale [i locale la apari]ia fenomene-lor periculoase, executivul a propusconstituirea acestei comisii \n compo-nen]a: Pistri]u Costel – pre[edinte;Mitroi Paul – vicepre[edinte; Must#]aFiru – secretar; Florescu Nicolae, Be-cherescu Gheorghe, Miu Cristian, FilipCornel Nicolae, Glon]a F#nel, CroitoruCristian, Munteanu C#t#lin, StanciuIzabela, M#lin Ionel, Dumitra[cu Liviu[i Cojocaru Florin – membri.

Proiectul de hot#r@re a fost aprobat\n unanimitate.

Referitor la Proiectul de hot#r@re princare se aprob# \ntocmirea Studiuluigeotehnic pentru Sala de sport din str.Amza Pellea, nr. 42, se men]ioneaz#c#, ]in@nd seama de faptul c# Proiectuldepus de Prim#rie la C.N.I. (CompaniaNa]ional# de Investi]ii), const@nd \ntr-o sal# de sport cu 150 de locuri, peamplasamentul existent la {coala nr.2, executivul a propus aprobarea\ntocmirii unui studiu geotehnic, \nscopul analizei structurii solului dinzon#. Dl. primar Costel Pistri]u a infor-mat c# pe data de 5 noiembrie va \ncepeconstruc]ia s#lii, iar la \nceputul anuluiviitor se vor face demersurile pentruasigurara utilita]ilor. Dl. I. Negre] [i-aexprimat bucuria generat# de aceast#realizare [i a informat c# \n urm# cucca. 2 ani [i jum#tate a propus construi-rea unei s#li de sport, care s# aib# [iteren de hanbal pentru desf#[urareacompeti]iilor \n care sunt angrenateechipele noastre de juniori, cu rezulta-te remarcabile, apreciind c# acesta esteun mare c@stig pentru B#ile[ti. Dl. S.Gaciu a \ntrebat c@t cost# studiul [i dac#a fost prins \n buget, pentru c# nu aparela capitolul “_nv#]#m@nt”, \ntrebare \nurma c#reia d-na Violeta Mo]#]#eanu ainformat c# valoarea studiului este de

Lunga cale de la vorb# la fapt#

5

Cyan Magenta Yellow Black

Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 11noiembrie 2009

r@re privind aprobarea planului deinvesti]ii conform Master Planului

de alimentare cu ap# [i evacuarea apeloruzate, dl. primar a informat c# studiulde fezabilitate este aprobat [i c# a fostrugat de cei de la Craiova s# se ia ohot#r@re urgent# pentru a se putea \ntoc-mi proiectul tehnic [i a se face m#su-r#torile topo. Canalizarea va fi extins#pe 90% din suprafa]a municipiului, iarimplementarea proiectului va \ncepe dinanul viitor, probabil, din luna septem-brie. Proiectul a fost aprobat \n una-nimitate.

La punctul “Diverse”, pentru \nceputedilul [ef a abordat problema destul despinoas# a debitului de la SC Mageo,care este consistent, cei de acolo tre-buind s# achite momentan 900 mil. leivechi. Au f#cut o cerere de e[alonare,solicit@nd ca p@n# la sfar[itul anului s#dea 100 mil. de lei lunar, iar dup# 01ianuarie, 50 de milioane. A informatc#, \n scopul recuperarii debitelor, a f#-cut adres# de blocare a conturilor. P@n#\n prezent, de la Guvern nu s-a primitnimic, \n afara sumelor cu destina]iespecial# pentru \nv#]#m@nt, a[a c# si-tua]ia este destul de delicat#, fiind ne-voie “s# ne aplec#m cu aten]ie asupraei pentru a o rezolva, dar numai \n li-mitele legii”.

Dl. D. Manciu a insistat pe faptul c#la una dintre sedin]ele anterioare s-astabilit s#-[i fac# dosarul complet [i s#-l trimit# CL, dac# n-au facut-o estetreaba dumnealor. La interven]ia repre-zentantului societ#]ii, care a precizat c#se poate pune sechestru asigurator, \nspecial pe ma[ini p@n# la rezolvareasitua]iei, d-na Elena Jianu a men]ionatc# acum c@tva timp, fiind \n aceea[isitua]ie, au plecat l#s@nd totul \ncurcat[i a \ntrebat firesc “Cine poate garantac# nu vor pleca din nou?” Dl. MarianPistri]u a solicitat un raspuns cu privirela problema pa[unatului, respectiv a\ncas#rii amenzilor [i a taxei, preciz@ndc#, dac# hot#r@rile luate de Guvern serespect#, este normal s# se \nt@mpleacela[i lucru [i cu hot#r@rile CL, \n timpce dl.I. Negre] a precizat c#, dup# cumse [tie, CL este legislativul, cel care iahot#r@ri, obliga]ia de a le pune \n apli-care revenind executivului.

S-au discutat apoi c@teva aspectelegate de campania electoral#, dl. pri-mar inform@nd c#, de[i s-a trimis adres#tuturor partidelor pentru a nu se faceac]iuni incorecte, sunt deja 22 de ba-nnere ale PSD pentru care nu s-a ob-]inut aprobare [i nu s-a pl#tit.

Deoarece au ap#rut vocifer#ri deran-jante, dl. M. M@nz@n# [i-a exprimatindignarea c#, de[i la \nceput s-a f#cutapel la calm [i decen]#, s-a ajuns la]ipete. Dl.S. Gaciu a informat c# exist#documente pentru bannere, av@ndaprobare de la CEZ, interven]ie \n urmac#reia dl. primar a men]ionat c# trebuieaprobare de la prim#rie, iar dl. PetrePelea a propus s# fie date jos toatebannerele care n-au aprobare. Dl. PaulMitroi a \ncercat s# clarifice situa]ia,preciz@nd c# este vorba de dou# lucruridiferite – aprobarea de la prim#rie [iplata taxei de afi[aj care se stabile[tepe suprafa]#.

_n ce ne prive[te, m#rturisim cu re-gret c# am plecat din nou cu un gustamar, pentru c#, dac# \n [edin]a ante-rioar# \nceputul a fost dezonorant, darpe parcurs decen]a [i-a spus cuv@ntul,de data aceasta, cu toate c# \nceputul afost generos, pe parcurs s-au dep#[itlimitele decen]ei, demonstr@ndu-se c#de la vorb# la fapt# este o cale lung#.Nu putem spune nici c# a fost cevacomic, ca \n Caragiale, deoarece, dac#este cunoscut c# sursa comicului oconstitue contrastul dintre esen]# [iaparen]#, adic# dintre ceea ce suntem[i ce dorim a p#rea, \n cazul de fa]#situa]ia s-a plasat la grani]a dintre dra-matic [i tragic... [i nu aceasta a[teapt#comunitatea de la ale[ii s#i.

Este mai mult dec@t descump#nitor[i descurajant, dar obiectivitate [i bunulsim] ne oblig# s# prezent#m faptele a[acum sunt, ci nu cum ar trebui sau cumam dori noi s# fie. {i culmea ironiei,apare o situa]ie paradoxal#, av@nd \nvedere c#, de[i s-a ]ipat [i s-au proferatcuvinte jignitoare, toate proiectele aufost aprobate \n unanimitate. {i atuncine \ntreb#m de unde aceast# \ncr@n-cenare?

Gh. Gheorghi[an

‚ Speran]# pentru b#rba]iicare chelesc: [oarecilor le-acrescut blan# nou#

B#rba]ii care au chelit au toatemotivele s# spere din nou, \ntruc@toamenii de [tiin]# par s# fi g#situn remediu natural la calvi]ie. _ntimp ce studiau etapele vindec#riila [oareci, cercet#torii de la Uni-versitatea Pennsilvania au desco-perit c# buc#]ile noi de piele gene-reaz# \n mod natural foliculi dep#r. “_nainte, se credea c# \n pie-lea mamiferelor adulte nu se maiformeaz# foliculi noi de p#r. _ncazul calvi]iei, foliculii se restr@ng[i, \n cele din urm#, dispar”, afir-ma coordonatorul studiului, dr.George Cotsarchis. Dar vindeca-rea de pe urma unei r#ni a reac-tivat gene care ac]ionaser# numai\n timpul dezvolt#rii embrionare,determin@nd regenerarea foliculi-lor. “Foliculii au fost forma]i dincelule care \n mod normal nu for-meaz# foliculi de p#r, ceea ce indi-c# faptul c# celulele epidermaleau fost reprogramate. Noii foliculis-au dezvoltat, d@nd na[tere unuip#r normal”, spune dr. Cotsarchis.

‚ Gelul din celulele sangvinegr#be[te vindecarea

Tratarea r#nilor cu un gel depiele fabricat dintr-o concentra]ie\nalt# de trambocite extrase chiardin s@ngele pacientului poate fimai eficient# dec@t antibioticele.Trombocitele formeaz# \n modnatural ni[te cheaguri care oprescs@ngerarea. La dou# s#pt#m@nidup# ce unor voluntari le-au fostprovocate leziuni ale pielii, cerce-t#torii au descoperit c# r#nile tra-tate cu gel pe baz# de trombocite

se \nchiseser# \n 81% din cazuri,iar cele tratate cu alifie-antibioticse vindecaser# \n proportie denumai 57% “Unele dintre r#nile tra-tate cu gel s-au vindecat cu dou#sau trei zile mai devreme. E operioad# de timp semnificativ# [ipoate fi foarte util# \n cazulpacien]ilor cu diabet” spune auto-rul studiului, dr. David Hom, de laUniversitatea din Cinncinati. Dac#gelul se va dovedi eficient [i \n altestudii, el ar putea fi folosit [i \ntimpul interven]iilor chirurgicale.

‚ Dieta antigrip#Uneori, vaccinul \mpotriva gripei

are efect, alteori nu. Pentru a-]icre[te [ansele de a nu te \mboln#vi,m#n@nc# mai multe mere, afine,broccoli, spanac, salat# verde [iceap#! Toate con]in quercetin#, unantioxidant puternic, care s-a dove-dit c# reduce riscul de \mboln#virecu grip# la [oareci.

Dup# spusele prof. dr. J. MarkDavis, de la Universitatea din Caro-lina de Sud, cercet#rile mai arat#c# num#rul r#celilor scade dac#m@nc#m mult# quecetin#. Consu-mul de alimente bogate \n querce-tin# este una din strategiile de evi-tare a virusurilor ( \n afar# de a-ievita pe cei deja bolnavi [i a nesp#la pe m@ini). Cea mai bun#, spu-ne doctorul Davis, este ceapa ro[ie,fiindc# are de 4 ori mai mult# quer-cetin# dec@t celelalte alimente. M#-n@nc#-le crude sau ca ingrediente\n m@ncarea g#tit#! _n aceasta dinurm#, antioxidantul este mai u[orabsorbit de organism.

‚ Trei motive pentru a consu-ma un m#r pe zi

Merele se g#sesc \n pia]#, \n

fiecare raion de fructe, chiar [i \nanotimpul rece. De ce nu ai \ncercadiverse sortimente? Mu[c# dintr-unm#r Ionatan cu arom# intens# [igust dulce, dintr-un Delicios deVoine[ti cu pieli]a de culoare gal-ben-pai sau \ncearc# un GoldenDelicios crocant, u[or acri[or [i cuarom# placut#! _n plus, vei ob]inebeneficii recent descoperite pentrus#n#tate. Iat# trei noi motive ca s#m#n@nci cel pu]in un m#r pe zi:

1. Po]i preveni boala Alzheimer.Merele con]in quercetin#, un anti-oxidant puternic care protejeaz# ce-lulele cerebrale ale [obolanilor \m-potriva degener#rii. Substan]a arputea avea acela[i efect [i \n cazuloamenilor. _ndemnul lui ChangLee, cercet#tor la UniversitateaCornell, este s# consum#m [i coajam#rului, pentru c# este foarte bo-gat# \n compu[i care combat bolile.

2. Te protejezi \mpotriva cance-rului de colon. C@nd fibra natural#din m#r fermenteaz# \n colon, pro-duce substan]e chimice care contri-buie la combaterea form#rii celule-lor canceroase, spun noi cercet#riefectuate de medicii din Germania.

3. Po]i preveni apari]ia hiperten-siunii. Adul]ii care m#n@nc# meresunt cu 37% mai pu]in predispu[ila hipertensiune, conform unei ana-lize recente, efectuate de speciali[tiamericani.

‚ Cancer din cauza luminii dela bec?

Se las# noaptea, a[a c# aprinziluminile \n cas# f#r# s# [tii c# oteorie [ocant# a \nceput s# c@[tigedin ce \n ce mai mult teren – luminaartificial# poate contribui la apari]iacancerului mamar [i de prostat#, din

Nout#]i \n medicin#

cauza c# \mpiedic# secre]ia hor-monului numit melatonin#.

Un studiu realizat de Universi-tatea Haifa, din Israel, a analizatm#sur#torile prin satelit ale lumi-nii de noapte [i rata cancerului \n164 de ]#ri. Cele mai “luminate”]#ri aveau [i cele mai ridicate rateale cancerului la prostat#, cu unnumar aproape dublu de cazurifa]# de cele mai “\ntunecoase”]#ri. Cercet#torii de la Harvard aumonitorizat peste 18 mii de femeiaflate la menopauz# [i au observatc# acelea care aveau cele mai re-duse niveluri ale melatoninei \ntimpul nop]ii prezentau un risc cu60% mai mare de a dezvolta can-cer mamar.

Lumina nu permite creierului s#produc# melatonina. Acest hor-mon este important pentru imuni-tate [i \ncetine[te dezvoltarea can-cerului.

Iat# cum poate reduce riscurile:- _nc#perea \n care dormi s# fie

c@t mai \ntunecat#;- }ine o veioz# aprins# \n baie,

pentru a nu mai aprinde luminac@nd mergi la toalet#;

- Ia micul dejun la fereastr#. 20de minute petrecute aproape delumina solar# vor restabili ritmulcircadian [i vor ajuta la atingereaunui nivel s#n#tos al melatoninei.

Prof. Elisabeta B#l]oi

_n finalul articolului din num#rultrecut spuneam c# \n eventualitateaunui e[ec la Br#de[ti, \n ultima eta-p# a turului, echipa noastr# ar ter-mina pe un loc neonorant [i s-arplasa \n r@ndul echipelor de pluton,echip# mediocr#. Ei bine, a[a s-au[i petrecut lucrurile, iar noi, dup#disputarea etapelor din retur dep@n# acum, ne vedem nevoi]i s# re-tract#m aprecierea, pentru c# dup#5 \nfr@ngeri consecutive, \n care s-au primit 18 goluri [i s-au \nscrisdoar 5, echipa este submediocr#,“ciuca b#t#ilor”, o echip# care dez-am#ge[te pe zi ce trece. Trebuieluate m#suri urgente \n urma stabi-lirii cauzelor [i a vinova]ilor, pentruc# situa]ia este extrem de delicat#,ca s# ne exprim#m eufemistic, dardac# vrem s# fim reali[ti [i s# pu-nem punctul pe “i”, situa]ia estedramatic#, apropiinduse de catas-trofal. {i nu ne face deloc pl#cere,nici nu suntem diabolici afirm@ndc# am avut dreptate atunci c@nd amavertizat \ntr-un articol ca cei abi-lit#]i s# fie aten]i [i “s# nu dea vra-bia din m@n#”. M#rturisim cu sin-ceritate [i onestitate c# ne pare ex-trem de r#u c# “profe]ia” noastr# s-a adeverit [i c# am fi dorit s# fimun profet mincinos. Deocamdat# neoprim aici cu constat#rile cu carac-ter general [i vom prezenta, \n cele

S# ne trezim p@na nu e prea t@rziu!mai multe cazuri, succint, scenariuljocurilor disputate dup# ultimulmeci pus sub lup# \n gazeta noastr#.

A[a cum spuneam, \n ultima eta-p# a turului echipa s-a deplasat laBr#desti, cu to]ii sper@nd \ntr-o vic-torie care s# \mbun#t#]easc# situa]iaat@t la “adev#r”, c@t [i la golaveraj.N-a fost s# fie a[a, deoarece echipab#ile[tean#, cu toate c# a jucat “bi-ni[or” \n opinia secundului Duna-v#]u, a p#r#sit terenul \nvins#, gaz-dele impun@ndu-se cu 3-2, avanta-jul terenului fiind decisiv. {i \nacest meci s-a folosit cea mai bun#forma]ie posibil#: Bentaru – Tepu[i,V@rban, Florea, Jidovu – Marghi-dan, Pantelimon, B#l[eanu ( Pascu),Iure[ (Brezoi) – Niculescu (Popa),Fir#, iar juc#torul cel mai bun depe teren a fost Florea, golurile for-ma]iei noastre fiind \nscrise de Pan-telimon, min. 25 [i Marghidan,min. 35. Meciul \n sine a avut osemnifica]ie aparte, concretizat# \nfaptul c# antrenorul Pantelimon s-a retras de la echip#, ceea ce, cre-dem, este o pierdere at@t ca juc#tor,c@t [i ca antrenor, pentru c#, dac#n-a jucat teatru, [i avem convin-gerea ca n-a f#cut-o, ni s-a p#rut unjuc#tor util, un om onest, realist,echilibrat, obiectiv [i cu mult bun-sim].

_n prima etap# a returului, la I[al-ni]a s-a dat piept cu una dintre for-

ma]iile angajate \n lupta pentru par-ticiparea la turneul play-off, o echi-p# care ob]inuse la B#ile[ti un re-zultat de egalitate, meciul \nchein-du-se cu un scor alb: 0-0. _n ab-sen]a, din motive pe care nu le cu-noa[tem, a juc#torilor V@rban, Ni-culescu, B#l[eanu, antrenorulDunav#]u, r#mas singur la c@rmaechipei, a folosit formula: Bentaru(Popa M.) – Mogoi, Stanciu, Flo-rea, Iure[ – Marghidan, Balica,Brezoi, Jidovu – Popa (Tepu[i),Fir#. A fost un joc frumos, destulde echilibrat, cele dou# goluri cucare s-a pierdut dator@ndu-se unorgre[eli de portar – la primul, Ben-taru a primit un gol parabil de lapeste 25 de metri, iar la cel de-aldoilea, Popa a ie[it la limita careuluide 16 metri pentru a degaja, a luftat,situa]ie \n care v@rful forma]iei gaz-d# a avut de \ndeplinit o simpl# for-malitate. A fost \n final un 2-0, desiechilibrul s-a p#strat pe parcursulmeciului, iar juc#torii no[tri au pusprobleme gazdelor, \ns#, \n modinexplicabil parc#, s-au resemnatprea devreme, mai ales c# cele dou#goluri au fost \nscrise \n minutele45 [i 82. _n opinia antrenorului,juc#torul meciului a fost Stanciu,precis \n interven]ii, atent la dublaj[i cu preocupare de a pune mingeajos, pentru construc]ie.

Dup# dou# jocuri \n deplasare avenit meciul pe teren propriu cu“Unirea Tricolor” D#buleni, un joccu implica]ii profunde asupra rezul-tatelor viitoare ale echipei [i care aridicat mari semne de \ntrebare cuprivire la organizarea defectuoas#,la comportarea unor juc#tori [i aunor spectatori, care pot fi consi-dera]i groparul forma]iei noastreprin lipsa de responsabilitate [i printeribilismul lor.

_nc# de la completarea raportuluide joc, am constatat o “curiozitate”,ca s# ne exprim#m elegant, con-st@nd \n faptul c# erau \nscri[i doiportari de rezerv# – Popa M. [i ju-niorul T#nase – ceea ce dovede[telips# total# de profesionalism, dac#nu cumva este vorba de problemede ordin financiar, adic# s# pri-measc# bani [i juniorul, pentru c#este greu de acceptat c# puteau fitrimi[i \n teren ambii portari, pe l@n-g# titular. Ne-am \ntrebat deruta]icine-[i permite s# se joace de-afotbalul, dar n-am putut afla un r#s-puns, pentru c# n-a fost prezent lajoc nici pre[edintele George Mo]#-]eanu, ocupat, zice-se, cu campaniaelectoral#!!! [i nici consilierul Con-stantin Pascu, care ar fi avut, chi-purile, o problem# personal#!!

Continuare \n pag. 8Gh. Gheorghi[an

6 Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 11

noiembrie 2009

C@nd pre[edintele B#sescu, \ndo-indu-se de calitatea \nv#]#m@ntuluirom@nesc, spunea c# acesta s-a \n-dep#rtat de pragmatic, sco]@nd preamul]i “filosofi”, \n loc de “tinichi-gii” [i “osp#tari”, se referea, cred,at@t la excesul de institu]ii preuni-versitare [i universitare, c@t [i la he-moragia de diplome academice –licen]#, masterat, doctorat – f#r#acoperire, fiindc# e un adev#r, f#r#niciun semn de \ndoial#, c# practi-carea meseriilor din sfera serviciilora cunoscut \n ultimele decenii unregres, p@n# la dispari]ia unora.

Evident c# acest proces se deru-leaz# ca un efect al exploziei tehni-co-[tiin]ifice, pe de o parte, iar, pede o alta, expresie a dezvolt#rii so-ciale, \n sensul emancip#rii moduluide existen]#. Dispari]ia unor meseriipe o anumit# treapt# a dezvolt#riisociet#]ii e un lucru firesc [i \n lite-ratur# mai sunt alvi]ari, bragagii,boiangii, m#]ari, mindirigii, cepra-zari, con]opi[ti etc., astfel c# cititoriidin tinerele genera]ii, dac# nu leg#sesc explicate \n subsolul c#r]ilorsau \ntr-un glosar final, sunt nevoi]is# consulte un dic]ionar sau, mainou, s# caute pe... Internet.

E aproape un veac de c@nd B#i-le[tiul s-a desprins, fie [i par]ial, demodul de via]# rural prin av@ntulluat de dezvoltarea meseriilor [i co-mer]ului, cu deosebire dup# PrimulR#zboi Mondial. Astfel, “Dic]iona-rul Universal al Limbei Rom@ne,revizuit [i ad#ugit la Edi]ia a VI-a– 1929” preciza: “B#ile[ti pl.Comun# urban# \n jud. Dulji \ntreCraiova [i Calafat, unde se dete olupt# \nsemnat# \ntre Ru[i [i Turci(1828); 10.500 loc.” (pag. 728).

Strada Mare a c#p#tat repede \n-f#]i[are urban#, dup# ce a fost pie-truit# [i prin \nmul]irea pr#v#liilor[i atelierelor me[te[ug#re[ti.

P@n# \n anii 60, mai bine zis la\nceputul deceniului al VI-lea, aces-tea au fost particulare, adic# func-]ion@nd \n cundi]iile economiei depia]#, cum se zice acum, cu o con-curen]# fireasc# \ntre meseria[i [i,respectiv, negustori. Sunt nume-roase m#rturii despre insisten]a cucare ace[tia \[i atr#geau clien]ii, cudeosebire pe cei ocazionali, veni]icu c#ru]ele sau “pe jos” din locali-t#]ile \nvecinate.

Atelierele [i pr#v#liile, dar [i ma-gazinele specializate aveau firmemulticolore, pictate sugestiv [i cureclame inspirate din care nu lip-seau numele mici ale patronilor,precedate de prepozi]ia “la”: ”LaNichi”, “La George”, “La Tudor”,sau porecla: “La Doi Draci” sau “Laabsolventul [coalei comerciale”...

Pe Strada Mare, [i nu numai, c@-teva decenii au prosperat meseria[ifoarte aprecia]i pentru produsele lor,aflate permanent \n concuren]#, princare \[i onorau cu brio clientela afla-t# pe atunci \ntr-o agitat# stare denelini[te \n ceea ce prive[te exigen]a.

Prestigiul “Firmei” se ]inea cu ca-pacitate profesional# concretizat# \nconsisten]a produselor confec]io-nate \n ceea ce prive[te estetica, fia-bilitatea [i valoarea concuren]ial#.Pe firm# era \nscris [i num#rul “Au-toriza]iei de func]ionare” fiindc#patronii se \ngrijeau s# fie “cu toate-n regul#” [i, mai ales, cu plata ta-xelor [i impozitelor, \ns#, din ata[a-ment fa]# de comunitate, contribu-iau, dup# puteri, la derularea diferi-telor ac]iuni de caritate sau de con-stituire [i edificare a unor institu]ii

precum “C#minul Cultural”, “Bibli-oteca”, “Gimnaziul”, “Spitalul”, di-ferite manifesta]ii culturale, specta-cole, echipa de fotbal etc.

P@n# la cooperativizare b#ile[te-nii erau clien]ii meseria[ilor, \nfunc]ie de preten]ii [i disponibilit#]ifinanciare – \si f#ceau haine la M#-rinic# Iano[, D-tru Cula (B#cil#),Cr#ciunoiu (Sfon]ic), la Ni]# sauNelu St#nculescu ori la unul dinfra]ii Stoicescu (Roman sau Lole),se \nc#l]au la Alexandru Micu sauMarin Ciobanu – cizmari careaveau lucr#tori [i ucenici [i maga-zine de prezentare – sau la al]ii cuateliere mai mici ca Marin Cristescusau Mircea St#nculescu.

Erau frizerii apreciate de localnici[i de cei veni]i la t@rguieli din a[e-z#rile din apropiere – ]inute \ntr-ostare de igien# perfect# de propri-etarii lor precum Petre Klaibel [iIacob Konig, Tudor Du[c#, Geor-ge Cioculescu, Alexandru St#ncu-lescu si al]ii. Erau c#uta]i ceasor-nicari ca Melinte, Avram (Ameri-canu’) [i Costic# Mititelu, dar [ial]i meseria[i: brutari, m#celari,t@mplari, dogari, croitorese, coa-feze, pl#pumari, tapi]eri, cojocarietc. La to]i ace[tia [i la al]ii se \n-v#]a meserie prin ucenicie: viitoriinegustori sau pr#v#lia[i erau, mai\nt@i, b#ie]i de pr#v#lie, iar fiecaremeseria[ cu firm# \si lua ucenicicare \nv#]au “la st#p@n”. Mai sunt\nc# \n via]# [i chiar mai lucreaz#,\n ciuda v@rstei, tinichigii care au“furat” meseria \n atelierele de]inutede Nichi Stoicescu, Costic# Mocio-flec# sau Marin Gabroveanu.

Ucenicia dura c@]iva ani (la unii“st#p@ni” ucenicii erau chiar un felde servitori [i \ndurau umilin]e [ipriva]iuni) [i, \n func]ie de c@t depriceput devenea \n respectiva me-serie, ajungea “lucr#tor”. Se folosea\n limbajul croitorilor, cizmarilor [icojocarilor, spre exemplu, expresia“i-a dat croiala” adic# cel dus laucenicie, la v@rsta de 10-12 ani, eradeclarat “lucr#tor” [i i se elibera,\n urma recomand#rilor patronului[i a unor “probe de lucru”, “Brevetde meserie” de c#tre “Camera demunc#”. Patronii \[i educau ucenicii\n spiritul cinstei [i al respectuluifa]# de semeni [i fa]# de client. Pen-tru cei mai mul]i ucenicia era o peri-oad# \n care viitorul meseria[ \[if#cea intrarea \n lume, primea o edu-ca]ie s#n#toas# \n care prima cultulmuncii, parcurgea, deci, un drumini]iatic privind rela]iile interumane.

De foarte multe ori, “stap@nul”sau “jup@nul” la care \nva]a meserieera pentru ucenicii lui un al doileap#rinte, iar \n casa lui ace[tia g#-seau o a doua familie [i devenisechiar un fapt obi[nuit ca acesta, mait@rziu s#-i cunune la \nsuratoare,pun@ndu-se, astfel, bazele unor rela-]ii durabile care se perpetuau peparcursul mai multor genera]ii.Ucenicia era pentru oricare mese-ria[, c@nd ajungea s# lucreze pecont propriu, recomandare [i garan-]ie a seriozit#]ii [i performan]ei pro-fesionale sau, altfel spus, firma pa-tronului la care s-a format urma s#asigure succesul afacerii respecti-vului. La B#ile[ti, fotograful Ale-xandru Andronache nu numai c#

[i-a cununat ucenicii, dar i-a f#cut[i v@n#tori. Astel de rela]ii [i-au pier-dut caracterul tradi]ional dup# intra-rea silit# \n coopera]ia me[te[ug#reasc#.

Aceasta a fost o form# socialist#de \mprumut prin care Statul dis-punea discre]ionar de produsul [iprofitul muncii me[te[ugarilor-coo-peratori, ceea ce i-a determinat pedestui dintre ace[tia s#-[i abando-neze meseria de baz# [i s# se repro-fileze; frizeri s-au calificat la loculde munc# l#c#tu[i sau strungari,t@mplari au devenit sudori sau [o-feri [i exemplele s-ar putea \nmul]i.Dintre cei mai pricepu]i, unii au luatdrumul V#ii Jiului, astfel c# la Pe-tro[ani cei mai aprecia]i croitori,cizmari, frizeri, [i nu numai, [efide ateliere, erau din B#ile[ti; unii aurevenit acas# dup# pensionare, daral]ii s-au stabilit definitiv pe acolo.

Dup# 1990, Cooperativa Me[te-[ug#reasc# “Victoria” s-a destr#mat,iar dotarea ei material#, destul desubstan]ial#, de[i proprietate degrup, rezultat al muncii meseria[i-lor-cooperatori, s-a risipit inexpli-cabil, daca nu enigmatic. Coopera-torii care au \ndeplinit condi]iile dev@rst#, s-au ales cu ni[te pensii demizerie, iar ceilal]i cu... nimic; foar-te pu]ini au \ncercat s# profesezepe cont propriu, astfel \nc@t numai\n c@]iva ani num#rul meseria[ilor [ial atelierelor s-a redus considerabil.

_n B#ile[ti, \n prezent, pe StradaMare, mai sunt doar dou# croitoriicu patru meseria[i – Opric# Iure[[i Minu Velea la una [i Sandu Be-cea [i Mircea Ani]a, la cealalt#, osingur# cizm#rie, cu un singur lu-cr#tor, Florin Prun#, care se autoiro-nizeaz#, spun@nd ca el este [i patron[i muncitor [i casier [i... om deserviciu, trei frizerii, tot at@tea ate-liere de repara]ii Radio-Tv [i apa-rate electrocasnice [i un singur foto-graf autorizat – Radu Andronache.

Cauzele acestei st#ri de fapt sunt,pe de o parte, afluen]a de m#rfuripiratate, de o calitate \ndoielnic#

sau la “Second Hand”, iar, pe dealt# parte, schimbarea mentalit#]iiprivind meseriile tradi]ionale.

Adolescen]ii – dintr-o proast# \n-drumare – nu mai vor s# se fac#meseria[i [i s# \nve]e “la stap@n”croitoria, cizm#ria, frizeria, tinichi-geria, t@mpl#ria etc; dar nici prinforme de \nv#]#m@nt adecvate. _nanii ’90, s-au f#cut \ncerc#ri de for-mare de meseria[i prin a[a-numita“{coal# complementar#”, cu absol-ven]i de opt clase [i cu durata dedoi ani, \ns#, din dou# promo]ii cupeste o sut# de absolven]i cu diplo-m# de croitor, cizmar, t@mplar, tini-chigiu auto [i mecanic-vulcanizator,numai c@]iva au lucrat apoi \n res-pectiva meserie.

A[a se face c# \n B#ile[tiul actualcei c@]iva croitori rar mai fac c@teun costum sau palton, \n rest, ajus-teaz#, str@mteaz#, scurteaz# haine“de gata”, singurul cizmar numairepar# \nc#l]#minte uzat#, GheorgheB#nic# (Gheorghi]# Ceasornicarul)mai repar# ceasuri mecanice vechi,lipsit de piese de schimb face ade-v#rate minuni cu amintiri scumpede familie pe care le repune \n func-]ie sau schimb# baterii la cele v@n-dute pretutindeni (cur@nd la kilo-gram) [i c# mai sunt foarte pu]initinichigii iar, ca m#rturie de ce a\nsemnat, p@n# de cur@nd, ce a re-prezentat aceast# meserie, au r#masacoperi[urile “\n solzi” de tabl# gal-vanizat# ale unui meseria[ veritabil,care a fost Ioni]# Io]a ({ai[pe).

Tineretul b#ile[tean a fost prearepede cucerit de Internet, \ns# \ntr-un viitor nu prea \ndep#rtat nu vaavea cum s# explice de ce nu vamai fi cine s# ajusteze un palton,s# repare \nc#ltamintea sau s# fac#o c#ciul# rom@neasc# din blan# demiel (ultimul cojocar, Sache C@r-ciumaru, a plecat demult la celeve[nice, ca [i ultimul p#l#rier,Gheorghe Iord#chescu, sau ultimulreparator de umbrele, Marin Nego-ianu-al Lea]#i).

Meserii agonizante \n B#ile[ti

Concursul de dezleg#ri probleme de [ah:“Cupa Municipiului B#ile[ti”

Denumit [i “sportul min]ii”, [ahuleste un exerci]iu al spiritului, ce pre-supune o lupt# cu un adversar \ncondi]iile unor reguli care trebuie\nv#]ate. {ahul “pune la \ncercare”inteligen]a, perspicacitatea [i prezen]ade spirit. Jocul de [ah reprezint# prinexcelen]# unul din domeniile a c#rorcunoa[tere total# pare imposibil#.

S-a calculat c# num#rul mut#rilorposibile pe tabla de [ah \l dep#[e[tepe cel al atomilor din Univers. Num#-rul practic infinit de mut#ri [i varianteposibile poate s# st@rneasc# un veri-tabil sentiment de curiozitate celorcare se aventureaz# \n acest imenslabirint, aparent f#r# ie[ire.

Elevul este l#sat s# observe, s# de-duc#, s# calculeze, ceea ce \i va per-mite s#-[i dezvolte inteligen]a, s# [i-o amplifice, incit# g@ndirea lui, \i lim-peze[te mintea [i-i bucur# inima. Vafi fericit c@nd va g#si solu]ia \nainteacoechipierului s#u.

Caracterul atractiv, distractiv aljocului de [ah \i ofer# copilului posi-bilitatea de a-[i pune \n valoare [i dea eviden]ia propriile capacit#]i, favo-riz@nd interac]iunea tuturor factorilorpsihici ce contribuie [i influen]eaz#

activitatea de cunoa[tere, dezvoltareacuriozit#]ii [i dorin]ei de a dezlegatainele acestuia.

El ofer# o pl#cut# [i deconectant#“c#utare” de solu]ii \n rezolvarea unorsitua]ii problematice prin cultivareaperseveren]ei, \ncrederii \n sine [i avoin]ei.

{ahul este un joc destinat [i copiilor\ncep@nd cu v@rsta de 6-7 ani. El a fostinventat acum 1500 ani, fascin@nd ome-nirea p@n# \n zilele noastre.

Cu ajutorul [ahului, copiii pot s#-[ilase deschise por]ile [i ferestrele sufle-tului [i ale intelectului. _n acela[i timp,strategiile dezvolt# g@ndirea, iar tacticiledezvolt# spiritul de observa]ie. _ntr-ozi dai o lec]ie adversarului, \n urma-toarea prime[ti tu o lec]ie de la acesta!

Concluzion@nd, [ahul \nseamn# in-teligen]#, memorie, r#bdare, dorin]# devictorie.

_nscrie]i-v# cu \ncredere la cercul de[ah care fiin]eaz# \n cadrul A.S. {ahul[colar B#ile[ti [i \[i desfa[oar# acti-vitatea de preg#tire \n incinta BiblioteciiMunicipale B#ile[ti.

Alb: Rh1, Df3, Tf1, Ng2, Ch4, Ch6Pioni: a2, e4, g5, h3Negru: Rg7, Dd2, Tb8, Tf8, Nd4,

Ch7Pioni: a7, c5, b6, e7, f7Albul mut# [i c@[tig#!

Rezolvarea problemeidin nr. trecut:

1...f4! 2. e:f4 D:f1 sah 3. R:h1 Nh3sah 4. Rg1 Te1 sah mat.

Constantin Micu

L#sa]i copiii s# vin# la [ah!

Se [tie c# meseria[ii de valoareau fost totdeauna la mare c#utare,din care cauz# luau lucr#ri pesteposibilit#]i de onorare a termenuluide finalizare, \ns#, cu toate am@n#-rile [i \nt@rzierile, clien]ii le r#m@-neau fideli. Motivez aceast# afir-ma]ie cu c@teva \nt@mpl#ri autenticecu un croitor din B#ile[ti care aveaclien]i [i din alte localit#]i, chiarora[e mari: pe regretatul \nv#]#torMircea Gub#uceanu l-a am@nat cuo pereche de pantaloni vreo doi ani[i, de c@te ori acesta venea s# seintereseze de ei, \nv#]a ucenicii s#spun# c# e plecat, \ns# se ascundeasub tejghea, iar c@nd, \n cele dinurm#, acesta a vrut s#-[i ia materia-lul brut [i a \nceput s# caute, a ie[it[i i-a spus c# a vrut s#-l sperie(Bau!); unui alt client, exasperat c#nu-i mai termin# costumul, i-a cusutultimul nasture \n Restaurantul G#-rii, la o halb# de bere cu guler, cumle f#cea unul Mitic# Mau (numeleadev#rat a intrat \n uitare), min]itla r@ndul lui c# respectivul clientpleac# la Bucure[ti, iar unui prietenal autorului acestor r@nduri “a uitat”s#-i mai fac# [i veste la c@teva cos-tume pe care acesta le-a purtat...f#r#, dar nu s-a sup#rat... Croitorulde acum c@teva decenii n-avea deunde [ti c# pu]inii urma[i ai lui dinsecolul al XXI- lea vor continua s#lucreze cu multe dioptrii la ma[inide cusut “Singer” centenare, cunostalgia a ceea ce a reprezentatodat# \n B#ile[ti aceast# meserie.

Dac# suntem membri NATO [iUE, vom fi cur@nd at@t de prosperi,c@t s# purt#m numai \nc#l]#mintenou# [i nu va mai fi nevoie de ciz-mari?! Cine o s# mai repare o poar-t# sau un gard de lemn c@nd n-ormai fi t@mplari ca Ciciu?, nu vormai fi butoaie [i h@rdaie de lemnc@nd nu vor mai lucra fra]ii Chi-lom?, trece tot B#ile[tiul la garduride beton, por]i metalice [i la termo-pane!, prin pivni]e vor fi numai reci-piente de material plastic? – iat#c@teva \ntreb#ri la care genera]iiletrebuie s# raspund# \ntr-un viitorapropiat, c#ci destule meseri tradi-]ionale au disparut iar altele urmeaz#.

Valentin Turcu

7Gazeta B~ILE{TI Nr. 11noiembrie 2009

Eva, c@nd a mu[cat m#rul,A fost prima p#c#toas#{i de-atunci e adev#rulC# [i prima mincinoas#...

Pe Adam l-o fi-n[elat?(Biblia nu spune asta),_ns# oricare b#rbatVrea s#-[i \n[ele nevasta...

To]i b#rba]ii mint \ntruna,Iar femeile [i eleCultiv# mereu minciuna –Mint de-nghea]# apele!!!

Dar, de fapt, minciuna ce e?E ceva ce presupuneNorme, tehnici, procedee...E complex#, cum s-ar spune...

Ea s-a perfec]ionatCu oamenii deodat#{i e fapt adev#ratCa se minte-n lumea toat#...

Semantic, dac# privim,Cu adevarul, se vede,Miciuna e antonim,_ns# nimeni nu mai crede...

C#ci nimic nu o mai scoateNicic#nd din fiin]a uman#{i se vrea, dar nu se poate...,Cu eforturi de poman#!!!

Nici toat# puterea min]ii,Ori[ic@t s-a chinuit,Nici Dumnezeu [i nici Sfin]iiS-o scoat# n-au reu[it...

Mint cre[tinii, mint ateii,Mahomedo-musulmanii,Mint israelo-iudeii,Mint budi[tii [i brahmanii...

Lumea [tie c#, \n fond,Minciunile sunt frecventePe \ntregul MapamondCu cele cinci continente...

Orice copil fabuleaz#{i spune “lucruri tr#znite”,Fiecare inventeaz#Minciuni frumos ticluite...

Toate admirate-atent{i sincer aplaudateDe parin]i, c#ci, evident,Sunt minciuni nevinovate...

S# mint# cu-adevaratSe \nva]# cu \ncetulLa [coal#-n clas#, treptat,Cum se-nva]# alfabetul...

C@nd se trezesc prea t@rziu,Mint ca n-au “de[tept#tor”,{i, c@nd temele nu-[i scriu,Iar \l mint pe-nv#]#tor...

Ce sa fac#? Ce s# spun#?Alt# cale n-a ramasDec@t ve[nica minciun#:“Am uitat caietu-acas’!!!”

{i pe cei de-acas#-i minte,C@nd o not# mic#-a luat,Tot cu celea[i cuvinte:“Ast#zi nu m-a ascultat!”...

_ndr#gosti]ii fac trocDin imbolduri personale{i se-n[eal# reciprocCu minciuni sentimentale:

“Te iubesc!” [i “Te ador!” ,“Te implor \n rug#ciuni!”“Pentru tine-a[ vrea s# mor!”A[! Ni[te biete minciuni...

De-i bogat#, dar ur@t#,O d# gata o minciun# –C# din cer e coborat#{i frumoas# ca o z@n#...

Mul]i folosesc cu emfaz#Forma ”Minciun# sfruntata!”,Ne[tiind sensul de baz# –“Minciun# neru[inat#”...

“Minciun#-n fal[” foloseaOdiosul \mpu[cat, _ntr-un pleonasm-sadeaCe-n istorie-a intrat...

Prin lume despre miciun#Se spun multe [i de toate{i mereu o s# se spun#,Destule chiar inspirate:

C# ar fi ca un ulcior,Care, dac#-l atingi, crap#,_nc@t se sparge usor{i “nu merge mult la ap#”...

Sau c-ar fi o vorb# numaiAruncat# \ntr-o doar#,C#ci, dac# min]i, nu te taiNici c@nd min]i a mia oar#...

C-ar avea picioare scurte{i c# ar tr#i minciunaC#t o pas#re de curte –P@n# o taie st#p@na...

Demult, nu de azi, de ieri,An de an [i zi de zi,Tr#ie[te printre pl#ceri{i pl#cerea de-a min]i...

B#rba]i, femei, babe, mo[i,Bine\n]eles dota]i,Sunt [tiu]i de mincino[iChiar supercalifica]i...

A fost mare mincinosUn neam] din neam de baroni,_ns# nu sunt mai prejosMincino[ii autohtoni...

Vis@nd la lei, un francez,Foarte-ndr#git de copii,Tartarin, tarasconez, v@na...{epci [i p#l#rii...

..............................................

Pe la noi se deta[eaz#Pescarii [i v@n#torii;Zic c# doar exagereaz#C@nd \[i mint ascult#torii...

Unu-o vulpea a-mpu[catC@nd se sf@r[ea v@n#toareaC# venise pe-nseratS#-i fure tiptil m@ncarea...

Altul, profesor-pescar,Cam nervos, \ns# cinstit,Colegilor lui, \n dar,Le d#dea din pescuit...

Zicea c#-i b#l]ii fidel{i primu-ntre exigen]i,C#, dac# nu trag la el,Las# pe[tii... repeten]i...

Cineva, tot din B#ile[ti,Altminteri om serios,

A devenit prin pove[tiUn ilustru mincinos...

Despre o capra-a lui spunea,S#-l cread# oricare om,Anume c# ea dormeaCu g#inile \n... pom...

Sau g@[te cu g@tul lung,Luate de la o b#tr@n#,La ap# cu ciocu-ajung{i beau direct din... f@nt@n#...

Mai min]ea, apoi uimit:“Dintr-un g@t at@t de mareNevast#-mea a g#tit{ase feluri de m@ncare –

Ciorb#, sup#, saramur#,De umplut oalele,Piftii, stufat [i friptur#,S#-]i \nghi]i degetele ...”

Sau min]ea ce mult regret#C# la vie, pe [osea,A pierdut el o brichet#La care-[i f#cea cafea...

Sau cum a c#l#toritP@n# la Ia[i cu [areta{i peste tren a s#rit,Apoi, cu motocicleta...

Motocicleta pe careS-a suit un porc de-al lui{i ziua-n amiaza mare,Da ocol oborului...

Dar [i cum l-a dezv#]atDe tot de motociclet#{i apoi i-a cump#rat_n rate o biciclet#...

{i cum a v@ndut el ni[tePorumbei b#tr@ni de ras#{i tocmai de la Sili[teS-au \ntors ei to]i acas#...

Fiindc# nu puteau s# zboare,Cu aripile legate,Au luat-o “pe picioare”De-a lungul c#ii ferate...

{i-a min]it chiar non[alant,Dovedindu-[i astfel harul,Despre un dovleac gigant{i t#iat cu circularul...

.............................................

Minte si Istoria,Tot pierz@ndu-[i din virtute,_ntunec@nd gloriaB#t#liilor pierdute...

C#ci, se [tie, nu e greuPentru orice autoriS# scrie, min]ind mereu,Pentru cei \nving#tori...

Presa face din alb negru_n scrieri [i reportaje;Orice scrib, pretins integru,Minte pentru avantaje...

Martori mint prin tribunale,Cine [tie de c@]i ani?!,Sfideaz# cele legale{i jur# stramb pentru bani...

_n orice fel de proces –Divor], partaj, mo[tenire...-{i-altele cu interes,Se minte cu nesim]ire...

Demnitar sau interlop,Un[i destul cu toate cele,{tiu demult c# orice scopLe scuz# mijloacele...

C-a spus-o un \nv#]atDe mai demult \ntr-o carte,Iar azi orice agramatUzeaz# de ea \n parte....

{i trag indivizi zelo[i,La nivel na]ional,Parveni]i [i mincino[iLa ciolan [i ca[caval....

Astfel, fac politic#Cu tupeu [i isterie,Ceea ce la o adic#,E cras# demagogie...

C#ci promiteau C#i Ferate,Drumuri, poduri, gaz, canal,De fapt – visuri spulberate_n spirit na]ional...

Apoi, \n Socialism,Mai SUS se raportau date,De fric#, dar cu cinism,Con[tient exagerate...

Produc]ii industriale_n plus [i-n agricultur#{i succese epocale_n [tiin]e [i \n cultur#...

............................................

Azi minciuna a-mbr#catHaine diplomatice{i ia \n func]ii de statChipuri charismatice...

Mini[tri, prefec]i, primariSe jur# c# fac minuni;Prezident, parlamentariFac mereu promisiuni:

“Dac# ne vota]i pe noi,_n cur@nd o s# sim]i]iC# a]i sc#pat de nevoi{i ce bine-o s# tr#i]i

Reduc@nd din demnitari,Prin m#suri eficienteV# vom da salarii mari{i, la fel, pensii decente!!!”

.............................................

{i ast#zi, ca totdeaunaPe drumul ei glorios,Triumf# cu fast minciunaPrin oricare mincinos...

Adev#ru-a fost s# fieO iluzie, din start,Sau o ve[nic# stafieCe umbl# cu capul spart...

Valentin Turcu

dedededededededede

BALADAMINCIUNII

BALADAMINCIUNII

BALADAMINCIUNII

Motto:Minte ho]ii si tri[oriiDa’ minte [i procororii...

(C@ntec de pu[c#rie)

Cyan Magenta YellowBlack

8 Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 11

noiembrie 2009

D.T.P., Prepress [i Tipar:S.C. ALMA CONS - Craiova

Tel./ Fax: (0251) 587.300 ‚ 586.301 ‚ 589.472

REDAC}IA:Redactor {ef - Valentin TURCUSecretar de Redac]ie - Gheorghe GHEORGHI{ANRedactor: Marcel BOTATehnoredactare: Iulian POPAFoto: Dan FIR}ULESCU

Juc#torii cu care s-a abordat me-ciul: Bentaru – Tepu[i, V@rban, Flo-rea, Iure[ – Mogoi, Marghidan (Brezoi), B#l[eanu, Jidovu (Balica)– Popa C. (Stanciu), Fir# (Nicules-cu) au avut o comportare oscilant#,departe de ce s-ar fi a[teptat fana-ticii sus]in#tori, uneori prea \nfier-b@nta]i [i f#c@nd mai mult r#u dec@tbine echipei, dup# cum se va vedea.B#ie]ii no[tri au \nceput mai binejocul [i au ratat dou# ocazii prinB#l[eanu [i Fir#, \n primele 25 deminute, oaspe]ii “mu[c@nd” [i ei [iav@nd o bun# oportunitate de a \n-scrie. _n continuare, jocul a fostechilibrat, chiar frumos, cu paseprecise de ambele p#r]i, cu oaspe]iiparc# mai prezen]i \n joc [i superi-ori la capitolul presing. A fost jocpl#cut, antrenant, care nu anun]adeznod#m@ntul. Dup# ce Marghi-dan a primit un cartona[ galben, \nmin. 36, \n minutul imediat urm#torau ap#rut b@lb@ieli deranjante \nap#rarea noastr#, nesincroniz#ri ca-re au scos din offside v@rful de atacal oaspe]ilor, cre@ndu-se o faz# pe-riculoas#. La polul opus, oaspe]iis-au ar#tat destul de siguri \n defen-siv#, ie[ind din ap#rare cu pase pre-cise, rapide [i plec@nd vijelios peatac, \n special prin juc#tori la carenoi am renun]at foarte u[or – Din#,Dimian, Ilie, Firan – care au avut ocontribu]ie decisiv# la ob]inereavictoriei, pentru c#, \n mod regre-tabil, oaspe]ii s-au impus cu 2-1._n ciuda jocului mai pu]in inspirat,b#ile[tenii au avut ocazii mai multe[i mai clare, este drept nu \n urmaunui joc elaborat. _mbucurator estec# n-a lipsit totu[i d#ruirea, dar luci-ditatea a fost \n suferin]a mai ales\n fazele de finalizare, a[a \nc@t lapauz# se \nregistra un 0-0, am spu-ne echitabil. La \nceputul reprizeia II-a, s-a exagerat prin expedierea[uturilor spre poart#, f#r# concen-trare [i, bine\nteles, acestea nu [i-au atins ]inta, tirul nefiind reglat._n min. 61, }epu[i a sc#pat singurspre poart#, s-a aflat fa]# \n fa]# cugoalkeaper-ul oaspe]ilor, a [utat pu-ternic dar peste poart#, rat@nd o si-tua]ie rarisim#. Patru minute mait@rziu, \n urma unei lovituri liberefoarte bine executate de Jidovu, in-cisivul Fir#, care a h#r]uit perma-nent ap#rarea advers#, ]in@nd-o subpresiune, a reluat cu capul dintr-unbuchet de juc#tori, deschiz@nd sco-rul [i, speram cu to]ii, drumul spreo victorie a[teptat# [i necesar#. _nminutul urm#tor s-a consumat mo-mentul psihologic al meciului, c@ndacela[i }epu[i a preluat spectaculos,a [utat la col]ul lung, dar portaruloaspe]ilor a respins \n corner, sal-v@nd un gol gata f#cut. Descum-p#nitor pentru \ntreaga asisten]#,dup# gafa din min. 67 a lui Bentaru,\n min.70 o gre[eal# mare \n ap#-rarea nostr#, \n care funda[ii cen-trali au fost vis#tori, rafinatul Mun-teanu a reluat plasat \n poarta noas-tr# restabilind egalitatea [i f#c@ndca degringolada s# apar# \n forma-]ia noastr#. Au urmat momente depanic#, de nesiguran]# [i de dezori-entare mai ales \n sistemul defensiv.Dup# \nlocuirea lui Fir#, care h#r-]uise ap#rarea advers#, pusese pre-siune pe componen]ii acestui com-

partiment, [i, mai ales, dup# minu-tul 75, jocul a fost controlat de oas-pe]i, care au ie[it organizat la joc,prin pase plecate de la linia de fund,au fost mereu primii la minge, auspeculat nesiguran]a lui Bentaru,care uneori a pus pe picior gre[itap#rarea, compartiment care, \n ge-neral, a evoluat slab, sub posibili-t#]i, cu mingi aruncate \n disperare,mai mult pentru a sc#pa de ele. Su-perioritatea oaspe]ilor a fost facili-tat# [i de eliminarea \n min.80 alui Mogoi, vinovat [i el de dezno-d#m@nt. Oaspe]ii au jucat bine tac-tic, la trecerea timpului, schimb#rilef#cute s-au dovedit inspirate, iar \ncel de-al treilea minut de prelungire,noul introdus Dinu, a dat loviturade gra]ie, semn@nd victoria nespe-rat# a oaspe]ilor, \n ciuda faptuluic# b#ile[tenii au avut mai multeocazii, dar, trebuie s# recunoa[temb#rb#te[te [i cu fair play c# oaspe]iiau fost totu[i mai prezen]i \n joc.{i a[a s-a scris istoria celei de atreia \nfr@ngeri consecutive a for-ma]iei noastre.

{i parc# n-ar fi fost de ajuns, \nurma gestului necugetat al lui Mo-goi [i al unor spectatori tulburen]i,terenul a fost suspendat din noupentru dou# etape. Cu riscul de ase sup#ra pe noi, trebuie s# le spu-nem unor spectatori, este drept nuprea mul]i, c# prin comportarea lorzgomotoas#, prin care aduc injuriiarbitrilor fac un mare deserviciuechipei, sf#tuindu-i ca, dac# mai iau[i un pahar \n plus, s#-[i caute altloc de refulare a unor frustr#ri. Nueste normal ca jignirile [i injuriilela adresa arbitrilor s# se declan[ezeuneori chiar \nainte de \nceperea jo-cului!! De ce nu vrem s# \n]elegemc# a[a cum juc#torii gre[esc, rat@ndsau f#c@ndu-se vinova]i de primireaunor goluri, [i arbitrii pot gre[i,pentru c# sunt [i ei oameni. De fapt,este o “ecua]ie” cu dou# elementesimetrice – juc#torii uit# c# arbitriisunt [i ei oameni supu[i gre[elii,iar arbitrii nesocotesc adev#rul c#juc#torii sunt la r@ndu-le tot oameni[i pot gre[i. _n acest fel, juc#torii le

fac arbitrilor via]a grea, iar ace[tiacompromit [i uneori chiar \[i batjoc de eforturile juc#torilor.

Nu este mai pu]in adev#rat c# \nacest joc, “centralul” Petri[or a avuto presta]ie slab#, a interpretat diferitfaze identice, stric@nd spectacolul,de[i n-a influen]at rezultatul, dar areo mare parte de vin# la declan[areaincidentului. N-am atacat niciodat#arbitrii, socotim c# n-o facem niciacum, mai ales c# distinsul om defotbal Nicolae Ionescu, pre[edinteleComisiei de Arbitri Dolj, un om deo corectitudine [i de o onestitatede invidiat, a fost observator laacest joc [i suntem convin[i c# aapreciat a[a cum se cuvine presta]iat@n#rului arbitru. Suntem curio[i s#afl#m ce not# i-a acordat, pentruc# tinere]ea nu este prin ea \ns#[i ovirtute, \n arbitraj ca [i \n alte do-menii, ea trebuind onorat# prinpresta]ii, dac# nu f#r# cusur, celpu]in de calitate. Cui folose[te,domnilor tulburen]i [i pu[i pe har]#,c# echipa va juca urm#toarele dou#meciuri de acas# pe terenuri str#ine,situa]ie care presupune [i cheltuielisuplimentare? Acesta este ajutorulpe care-l da]i echipei??!!

_n mod cert, echipa n-are nevoiede asemenea fani, creatori ai uneist#ri de spirit tensionate, care setransmite pe banca de rezerve [i \nteren, derut@ndu-i pe juc#tori [i\ntunec@ndu-le luciditatea, iar uniidintre ace[tia, labili psihic, \n locs#-[i vad# de joc, comenteaz# deci-ziile arbitrilor, au o comportare ire-veren]ioasa [i protesteaz#, fie c# au,fie c# n-au dreptate. Oricum, para-fraz@nd celebra cugetare a luiCreang# “Daca-i cal, s# trag#, dac#-icopil, s# se joace [i dac#-i pop# s#ceteasc#”, vom spune [i noi: dac#-i fotbalist, s# joace, dac#-i antrenor,s# preg#teasc# echipa, dac#-i con-duc#tor, s# gestioneze situa]ia clu-bului, dac#-i arbitru, s# conduc# jo-cul \n spiritul [i \n litera regulamen-tului, f#r# a face cuiva concesii, iardac#-i spectator, s#-[i \ncurajeze \nmod civilizat favori]ii, d@ndu-learipi \n tentativa lor de a ob]ine vic-

torii \n urma unor eforturi gene-roase. Altfel, totul cade \n derizoriu[i e mare pacat!

Dup# ce am mai stat o etap#,echipa noastr# trebuia s# \nfruntepe teren propriu frunta[a clasa-mentului – CS Sopot – dar \n urmasuspend#rii terenului, a fost nevoit#s# joace pe terenul din Radovan [i,spre surprinderea general#, la acestmeci au facut deplasarea doar 11juc#tori!! _n absen]a juc#torilor V@r-ban, Marghidan, Pascu, Niculescu,Brezoi [i Mogoi, ultimul suspendat2 ani pentru gestul necugetat dinmeciul anterior, s-a folosit formulade echip#: Bentaru – }epu[i, B#l-[eanu, Florea, Iure[ – Vi]elaru,Stanciu, Balica, Jidovu – Popa, Fi-r#. _n ciuda absen]elor [i a faptuluic# a p#r#sit din nou terenul \nvins#,antrenorul Dunav#]u s-a declaratmul]umit de presta]ia echipei, aapreciat jocul ca foarte bun, pestea[tept#ri, \n orice caz unul dintrecele mai bune din acest sezon, jocelogiat [i de oaspe]i, \n special defo[tii no[tri juc#tori B#doi [i Zaha-ria. La 1-0 pentru oaspe]i, Balica aegalat cu un [ut \n[el#tor de la cca.30 de metri, iar dac# ad#ug#m laaceasta [i c# b#ie]ii no[tri au expe-diat de dou# ori balonul \n bar#,avem confirmarea juste]ei aprecie-rilor antrenorului, ca s# nu maivorbim de golul \nscris de Popa,dar anulat pe motiv de offside, \nurma semnaliz#rii eronate a asisten-tului. Dup# cum este deja cunoscut,\n final ocupanta treptei \nt@i a po-diumului s-a impus cu 3-1, \ns#antrenorul a men]ionat c# \[i asum#responsabilitatea afirma]iei conformc#reia de data aceasta “am avutparte de un arbitraj tenden]ios, cen-tralul fluier@nd \ntr-o singur# direc-

]ie. De asemenea, a avut cuvintede laud# la adresa lui Fir#, care,de[i [icanat mereu de spectatori [ijignit uneori chiar grosolan, [i-av#zut de joc, a dat dovad# de t#riede caracter, pun@nd presiune peap#rarea advers# [i neripost@nd,spre meritul s#u, la jocul obstruc-]ionist [i pe alocuri chiar dur alcomponen]ilor compartimentuluidefensiv al oaspe]ilor.

Eram convin[i c#, dup# e[ecul cu0-4 din tur de la B#ile[ti, chimi[tiicraioveni a[teptau vizita echipeinoastre cu hot#r@rea de a se r#zbuna[i de a sp#la umilin]a din acel joc.{i \nainte de orice comentarii, vomspune c# au reusit s-o fac# cu v@rf[i \ndesat, meciul “Chimia” Craiova– “Progresul” B#ile[ti \ncheindu-secu un jenant [i umilitor 8-1!!! Com-ponen]ii echipei noastre care au tr#itaceast# umilin]# au fost: Popa M.(Bentaru) – }epu[i, V@rban, Florea,Jidovu – Stanciu (Pascu), Marghi-dan, B#l[eanu, Brezoi – Popa (Ba-lica), Fir#, pe banca de rezerv# maiafl@ndundu-se Vi]elaru [i Stuparu.A[a cum spunea [i antrenorul Du-nav#]u, propor]iile scorului te scu-tesc de comentarii, victoria gazdelorfiind indubitabila, chiar dac# laprimul gol a fost fault evident \natac, iar la 2-0, Popa C. a \nscriscu capul pentru 2-1. Ce a urmateste \ns# f#r# istoric [i invit# la me-dita]ie, antrenorul men]ion@nd c#juc#torii veni]i de la Bal[ – }epu[i,Jidovu [i B#l[eanu – au mimatjocul, au avut o atitudine care a l#-sat de dorit [i, f#r# nicio exagerare,au facut un joc \mpotriva proprieilor echipe, c#reia i-au aplicat o lovi-tura sub centur#. De fapt, diferen]aenorm# dintre jocul cu CS Sopot [icel cu “Chimia” \[i are explica]ia,\n primul r@nd, \n evolutia lamen-tabil# [i condamnabil# a celor trei,pe care i-am elogiat meritat nu depu]ine ori \n cronicile ap#rute \ngazeta noastr#. Antrenorul s-a ar#tatpeste m#sur# de \ngrijorat de atmos-fera din echip#, concretizat# \n fap-tul c#, pe l@ng# c# juc#torii veni]ide la Bal[ [i-au laut deja legitima-]iile [i au anun]at c# nu se maiprezint# la meciuri, este un adev#rathaos, fiecare f#c@nd ce vrea.

Cu toate c# ne doare, cruda rea-litate ne oblig# s# spunem c# ceam semanat aceea culegem, iar ceiresponsabili ar trebui s# ro[easc#,antrenorul Dunav#]u confes@ndu-se[i spun@ndu-ne c# dupa un aseme-nea rezultat \i este ru[ine s# maiias# din cas#. Situa]ia este deosebitde grav#, nu mai este loc delament#ri, ci se impune o urgent#[i matur# analiz# a situa]iei echipei,sub toate aspectele. Haide]i s# netrezim p@n# nu este prea t@rziu sauchiar ireparabil, p#sc@ndu-ne peri-colul ca \n cele 4 etape care maisunt de disputat s# nu mai facemniciun punct!!!

S# ne trezim p@na nu e prea t@rziu!Continuare din pag. 5