NrNrNrNrNr. 8. 8. 8. 8. 8august 2015

Seria a XIII-a

Publica]ie lunar# de informare a cet#]enilor ora[ului B#ile[ti „ 8 pagini „

Pag. 5Pag. 5Pag. 5Pag. 5Pag. 5Pag. 5Pag. 5Pag. 5Pag. 5Pag. 2Pag. 2Pag. 2Pag. 2Pag. 2Pag. 2Pag. 2Pag. 2Pag. 2

Doi b#ile[tenila Vene]ia

O parodie, unneonorant scenariuprevizibil...!

Pag. 7Pag. 7Pag. 7Pag. 7Pag. 7Pag. 7Pag. 7Pag. 7Pag. 7

La Liceul Teoretic”Mihai Viteazul”,valoarea admi[ilorpeste cea din anulprecedent

PROGRAMUL manifest#rilor prilejuite deZilele B#ile[tiului ed. a XV-a

27-30 august 2015Joi 27.08.15

Ora 10:00 – Spectacol de teatru pentru copii – Parcul TineretuluiOra 18:30 – Deschiderea oficial# a manifest#rilor. Spectacolul de teatru cu piesa

„Divor] \n direct”, de Horia G\rbea, \n regia lui Cosmin Popescu, spectacol sus]inutde Teatrul „Tudor Vianu” din Giurgiu – Casa de Cultur#

Ora 19:30 – Concert de muzic# de promenad# sus]inut de fanfara – Parcul TineretuluiVineri 28.08.15

Ora 08:30 - Cupa Municipiului B#ile[ti la fotbal – campionat [colar – loca]ia Liceul„Mihai Viteazul”

Ora 10:00 – Vernisaj expozi]ie de pictur# pe sticl# [i desen.Ora 17:00 – Cupa Municipiului B#ile[ti la tenis de mas# – Parcul Tineretului – Cupa Municipiului B#ile[ti la [ah – Parcul TineretuluiOra 18:30 – Spectacol de divertisment sus]inut de forma]iile artistice ale Casei de

Cultur# „Amza Pellea” – Pia]a Civic#Ora 19:30 – Parada portului popular, urmat# de spectacol folcloric sus]inut de

ansamburi artistice de amatori din ]ar#.Prezentator, Melinda Matei.

S@mb#t# 29 august 2015Ora 08:30 – Cros pentru toate categoriile de v@rst# – Parcul TineretuluiOra 09:30 – Concurs de role – Parcul TineretuluiOra 10:00 – Cupa Municipiului B#ile[ti la handbal masculin – sala „Ada Nechita”Ora 10:30 – Spectacol pentru copii cu personaje din desene animate – Parcul TineretuluiOra 19:00 – Joc demonstrativ de handbal seniori – sala „Ada Nechita”Ora 19:00 – Lansare de carte, ”Lansare cu c@ntare, c@ntare cu lansare” - ”Popor de

somnoroase p#s#rele” [i ”Las-o s# plece” de Adrian P#unescu - recital de muzic#folk Andrei P#unescu

Ora 20:00 – Spectacol folcloric al consacra]ilor sus]inut de Ionu] Sid#u, Gelu Voicu,Ovidiu Homorodean, Olgu]a Berbec, grupul folcloric „Rapsozii Oltului de Jos”,condus de prof. Ionu] Popescu, si Maria Bu[oi. Acompaniaz# forma]ia de muzic#popular# condus# de Adrian Grigora[ – Pia]a civic#.

Prezentator, Melinda Matei, realizator emisiuni Oltenia TV.Duminic# 30 august 2015

Ora 10:00 – Spectacol interactiv pentru copii, cu Marian R\lea [i trupa sa.Ora 11:00 – _nt@lnire cu fiii ora[ului (acordarea titlurilor de Cet#]ean de Onoare, de

distinc]ii, medalii, plachete, etc.) – Casa Memorial# „Amza Pellea”Ora 20:00 – Spectacol de muzic# u[oar# sus]inut de: Ruby, Corina, Gipsi Casual,

Bere Gratis, Lambrino – Foc de artificii – Pia]a Civic# Prezentator, Melinda Matei, realizator emisiuni Oltenia TV.

De mai mult timp, s-a \ncet#]enit [ila noi obiceiul ca unele familii s# orga-nizeze, “nunta de aur” la 50 de ani dec#snicie.

Nun]ile de argint, de aur sau de dia-mant nu sunt nun]i sau cununii propriu-zise. Ele nu repet# Taina Sfintei Cu-nunii. Ele se prezint# sub forma uneislujbe de mul]umire adus# lui Dumne-zeu. “Tinerii” nu se mai \mbrac# pre-cum mirii de alt#dat#, ci pot s# vin# labiseric# \n hainele cu care vin \n mod

de care ne-am bucurat, pentru buna\n]elegere, pentru copiii din c#snicie,pentru toate realiz#rile ce le-am avut._l rug#m pe Dumnezeu s# ne ajute [is# ne ocroteasc# \n continuare pec#r#rile vie]ii.

Slujba respectiv# nu este o inova]ie\n cultul ortodox. Rug#ciunea \ns#[ieste de trei feluri: de cerere, demul]umire [i de laud# la adresa luiDumnezeu. Slujba acestor “nun]i” faceparte din rug#ciunile de mul]umire. Lui

obi[nuit la slujbe. Na[ii e bine s# fie totcei de la Cununia din tinere]e. Dac# numai tr#iesc ori nu pot fi prezen]i, nu eo tragedie. Slujba se poate face [i cual]i cre[tini. Nu este nevoie de lum@n#ri“de cununie”, ci sunt suficiente [i dou#lum@n#rele sau mai multe de la biseric#.Nu este nevoie de “nunta[i”, nici depetrecere costisitoare. Mai degrab#, unajutor dat unei familii s#race, sau unuib#tr@n, sau unui orfan, sau unui bolnaveste mai bine primit \naintea luiDumnezeu dec@t petrecerea cu l#utari[i cu zbenguial#.

Evenimentul poate fi s#rb#torit \ntr-o form# simpl#, modest#, f#r# cheltuieliinutile. “Tinerii” vin la biseric# [i preotulle oficiaz# “nunta” solicitat#, adic#slujba de mul]umire cuvenit#. Fiecarefamilie are motive suficiente s#mul]umeasc# lui Dumnezeu dup# 50de ani de c#snicie. C@teva dintreaceste motive sunt suficiente, ca s#convingem pe oricine de nevoia uneiastfel de rug#ciuni: mul]umim pentruvia]a ce ne-a dat-o, pentru s#n#tatea

Dumnezeu \i place s# i se araterecuno[tin]# din partea celor pe carei-a ajutat. Ne amintim de minuneavindec#rii celor zece lepro[i. Dintreace[tia, doar unul s-a \ntors s#-Imul]umeasc# M@ntuitorului, ceea ceL-a f#cut s# exclame: “Zece a]i fost,dar ceilal]i nou# unde sunt?”.

Cuplurile s#rb#torite ale acestui andin municipiul nostru au fost: 1.Aranghel Mihail [i Iv#noiu Elena;2. Cioroianu Aurel [i B#deleFloarea; 3. Miertescu Dorin [i Ni]#{tefania; 4. C#lu[aru Alexandru [iLaz#r Maria; 5. Dun#reanu Ion [iMoreanu Florica; 6. Ciontu Stan [iMih#ilescu Mariana; 7. B#lun# Ion[i M#nucu Elisabeta; 8. MironIancu [i S#p#ceanu Gheorghi]a; 9.Jifcu Constantin [i Mitroi Gica; 10.Dun#reanu Ion [i M#nucu Verginia;11. Velea Marin [i Duinea Olga; 12.Ciocioan# Gheorghe [i Mitricun#Gheorghi]a; 13. Marina Marin [iTudora[cu Floarea; 14. Dec# Virgil

Continuare \n pag. 5

Nunta de aur laB#ile[ti

123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121

2 Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 8

august 2015

_n baza Dispozi]iei 1000/08.07.2015a Primarului Municipiului B#ile[ti,consilierii locali [i-au dat \nt@lnire \n[edin]a ordinar# a Consiliului Local peluna lui Gustar, vineri 24 07.2015.

Constat@nd c# [edin]a este statu-tar#, dl. secretar M. Barbu a declaratdeschise lucr#rile, a supus spre apro-bare procesul-verbal al [edin]ei ante-rioare, votat \n unanimitate [i a predat[tafeta dlui. Cl. Duinea, pre[edintelede [edin]#. Acesta a adresat dlui. pri-mar C. Pistri]u rug#mintea de a pre-zenta ordinea de zi. Dup# lecturareaacesteia, edilul-[ef a propus dezba-terea unui nou proiect. Revenind lapupitrul de comand#, pre[edintele de[edin]# a supus votului ordinea de zicu amendamentul men]ionat, aceastaob]in@nd sufragiile tuturor ale[ilor lo-cali, a[a cum s-a aprobat \n unanimi-tate [i propunerea de inversare aunor puncte de pe ordinea de zi.Men]ion#m c#, except@nd proiectulde la punctul 19, dezb#tut al patrulea,celelalte proiecte au fost aprobate \nunanimitate.

_nainte de orice, m#rturisim cuonestitate c# ne hot#r@sem s# nu maiscriem acest articol, av@nd \n vederedezam#girea, pu]in spus, chiar uluialape care ni le-au creat interven]iile in-calificabile ale unora dintre consilieri,modul ireveren]ios de adresare, apos-trof#rile zgomotoase [i p#tima[e careau transformat aceast# [edin]# \ntr-un circ de proast# calitate, unelediscu]ii purt@ndu-se, cu scuzele derigoare la consilierii respectabili,aproape “ca la u[a cortului”. Oare nu-[i dau seama ace[ti c@]iva ilu[tri“gorni[ti” (cam aceia[i de fiecaredat#) c# la urlete [i grosol#nii recurgnumai cei care n-au argumente solide[i de bun-sim] [i c# astfel sunt pu[i\ntr-o situa]ie ridicol#, generatoare deun comic facil [i c#rora li se poatespune cu \n]elegere [i indulgen]#:“Iart#-i pe ei, Doamne, c# nu [tiu cezic [i nici ce fac”. Dac# ne-am hot#r@ts# scriem, totu[i, articolul, am f#cut-o din respect fa]# de ale[ii locali lacare ne-am referit de mai multe ori,f#r# a-i nominaliza (ca, de altfel, nicipe ceilal]i), [i fa]# de locuitorii urbeicare au dreptul [i merit# s# afle cefac aceia c#rora le-au acordat votul.

_n expunerea de motive la Proiectulde hot#r@re privind validarea alegerii\n func]ia de consilier local a unei per-soane, se stipuleaz# c#, av@nd \n ve-dere adresa 12/10.07.2015 prin careconducerea PDL Dolj face cunoscutc# dna Grigore Gabriela a fost candi-dat pentru func]ia de consilier local alCL B#ile[ti, ocup@nd locul al treispre-zecelea pe lista PDL la alegerile din10.06.2012, adeverin]a 598/30.06.2015a Oficiului Jude]ean pentru Finan]areaInvesti]iilor Rurale Dolj \n care se men-]ioneaz# c# salaria]ii unit#]ii (\n carefunc]ioneaz# [i dna Grigore) nu aucalitatea de func]ionari publici [i pro-cesul-verbal din 24.07.2015 al Comi-siei de validare a CL B#ile[ti, prin carese constat# c# au fost respectate dis-pozi]iile legale [i nu sunt cazuri de

incompatibilitate, executivul a propusadoptarea unei hot#r@ri de CL princare: “Se valideaz# alegerea \nfunc]ia de consilier local \n CL almunicipiului B#ile[ti a dnei. GrigoreGabriela”. Noul consilier a depusjur#m@ntul [i l-a semnat.

_n ceea ce prive[te, Proiectul dehot#r@re prin care se aprob# compo-nen]a Comisiei juridice [i de discipli-n#, administra]ie public# [i respecta-rea ordinii publice, respectarea drep-turilor [i libert#]ilor cet#]ene[ti, semen]ioneaz# c#, \n urma depuneriidemisiei din func]ia de consilier locala dlui. P. Mitroi [i validarea pentruaceast# calitate a dnei. GrigoreGabriela, este necesar# stabilireamembrilor comisiei. Pornind de laaceste argumente, executivul a soli-citat CL emiterea unei hot#r@ri \n for-mularea: “Se stabile[te componen]aComisiei juridice [i de disciplin#,administra]ie public# [i respectareaordinii publice, respectarea drepturilor[i libert#]ilor cet#]ene[ti, astfel: Mu-[uroi Irinel-Codru] – pre[edinte; Cojo-caru {tefan-Florian – secretar; Grigo-re Gabriela, Floricel P#tru [i Cre]anIlie – membri.”

Referitor la Proiectul de hot#r@reprivind aprobarea Documenta]iei pen-tru atribuirea contractului de delegareprin concesionare a gestiunii unoractivit#]i componente ale Serviciuluide Salubrizare, se precizeaz# c# prinadresa 15994/29.05.2015, Asocia]iade Dezvoltare Intercomunitar# deGestionare a De[eurilor Urbane \njude]ul Dolj (ADI ECODOLJ) a solici-tat adoptarea unei hot#r@ri deaprobare a demar#rii proceduriiprivind atribuirea contractului deDelegare prin concesiune a gestiuniiunor activit#]i componente ale servi-ciului de salubrizare, respectiv colec-tarea [i transportul de[eurilor muni-cipale [i a altor fluxuri de de[euri \njude]ul Dolj [i operarea sta]iei desortare [i transfer Goicea. Dup# cumam promis \n num#rul anterior al zia-rului, av@nd \n vedere c# proiectul dez-b#tut atunci a fost am@nat, revenimcu c@teva informa]ii, pornind de laparticiparea la [edin]# a dnei. directorexecutiv al ADI ECODOLJ, Adela Pl#-cintescu despre care domnul primarafirma c# s-a implicat \n acest proiect“[i nu se mai pot face mari schimb#ri”.De acest proiect beneficiaz# cet#]enii\ntregului jude], de la care se vor co-lecta [i transporta de[eurile, contractulbeneficiind de finan]are european# de78 milioane euro pe o perioad# de 8ani. Se colecteaz# de[euri municipale,de[euri periculoase [i voluminoase dindemol#ri, abandonate pe drumurilepublice, animale moarte [i de[euriocazionale (dup# t@rguri, manifest#ri),\n afara de[eurilor electrice [i elec-tronice. Va fi un singur operator la ni-velul jude]ului [i se aplic# tarife at@tpentru persoane fizice, c@t [i pentruasocia]ii. Salubrizarea se va pl#ti \nregim de taxe, nu de tarife. La \ntre-barea dlui. A. Dumitra[cu dac# ope-ratorul va fi privat, directorul executiv

a r#spuns afirmativ, preciz@nd c# ta-riful este de 7,01 lei/persoan#, ope-ratorul doar colecteaz# [i transport#de[eurile, iar administra]ia local# seocup# de \ncasarea taxelor. Edilul-[ef a men]ionat c# este necesar caPrim#ria s# beneficieze de o sum#de garan]ie pl#tit# de operator, pentruun grad mai mare de siguran]#. Dl.D. Manciu s-a interesat de ce n-amf#cut noi contractul [i i s-a r#spunsc# acestea sunt prevederile legii, iarcontractul a fost aprobat de toate co-munele. La replica dlui. Manciu c#este “o chestie comunist#, mai comu-nist# dec@t toate cele ale regimuluide trist# amintire” dna Adela Pl#cin-tescu a men]ionat c# sunt [i anumite“repercusiuni”, dar se pot propuneamendamente. Lu@nd act de adresa325/06.07.2015 a ADI ECODOLJ \ncare se men]ioneaz# c# proiectul n-a putut fi aprobat din cauza lipseimandatului special al reprezentantuluilegal al asociatului, municipiul B#ile[ti,\n urma dezbaterilor din [edin]a comi-siilor de specialitate ale CL din ziuaanterioar#, executivul a propus foruluilegislativ local adoptarea unei hot#r@ripotrivit c#reia: “Se aprob# modalitateade gestiune a urm#toarelor activit#]iale serviciului de salubrizare \n jude]ulDolj: Colectarea separat# [i trans-portul separat al de[eurilor municipale[i al de[eurilor similare provenite dinactivit#]i comerciale din industrie [iinstitu]ii, inclusiv frac]ii colectate se-parat, f#r# a aduce atingere fluxuluide de[euri de echipamente electrice[i electronice, baterii [i acumulatori;Colectarea [i transportul de[eurilorprovenite din locuin]e, generate deactivit#]i de reamenajare [i reabilitareinterioar# [i/sau exterioar# a aces-tora; Operarea/Administrarea sta]iilorde transfer pentru de[eurile munici-pale [i pentru de[eurile similare;Sortarea de[eurilor municipale [i ade[eurilor similare \n sta]iile de sor-tare; Colectarea cadavrelor anima-lelor de pe drumurile publice [i preda-rea acestora c#tre unit#]ile de ecarisajsau c#tre institu]iile de neutralizare,sub forma gestiunii delegate \n cadrulcontractului men]ionat.

Dl. D. Manciu a \ntrebat c@t durea-z# implementarea, c@t dureaz# licita-]ia [i care va fi soarta serviciului nostrude salubritate, iar dl. E. Cecea a afir-mat cu sinceritate c# a votat cu marestr@ngere de inim#, “o \nghi]im a[a,am fost mai mult for]a]i s-o facem”.

_n expunerea de motive la Proiectulde hot#r@re prin care se aprob# Stra-tegia pentru _nv#]#m@ntul Preuniver-sitar Local, B#ile[ti 2014-2020, se sti-puleaz# c#, d@nd curs adresei 22603/22.07.2015 semnat# de directorii uni-t#]ilor de \nv#]#m@nt din municipiuprin care se comunic# principaleleobiective ale \nv#]#m@ntului preuni-versitar b#ile[tean, executivul apropus adoptarea unei hot#r@ri de CLconform c#reia: “Se aprob# Strategiapentru _nv#]#m@ntul PreuniversitarLocal, B#ile[ti 2014-2020, \n formaanexat#”. Dl. Gabriel Tica, directorul

Liceului “Mihai Viteazul”, a men]ionatc# principalele obiective ale \nv#]#-m@ntului preuniversitar b#ile[teansunt: Cre[terea calit#]ii educa]iei, dela cre[terea promovabilit#]ii la exa-menele na]ionale [i a num#rului depremii ob]inute la olimpiadele [i laconcursurile [colare, la cre[terea cali-t#]ii infrastructurii; Cre[terea moduluide utilizare a resurselor umane [i ma-teriale \n atingerea rezultatelor pro-puse; Coresponden]a cu cerin]elepie]ei muncii [i cu contextul social \ncare tr#im; Asigurarea egalit#]ii de[anse \n accesul [i \n utilizarea resur-selor educa]ionale. _n urma [edin]elorconsiliilor de adminstra]ie, fiecare[coal# a propus dou#-trei obiective[i a r#mas s# completeze un draftreferitor la strategia educa]ional#. S-au re\nt@lnit, au completat proiectulini]ial, iar strategia a fost trimis# dlui.Cr. }ibreanu, pre[edintele Comisieide cultur#-\nv#]#m@nt, urm@nd ca dl.primar s-o \nglobeze \ntr-un proiectmare 2014-2020. Dl. G. Tica a preze-ntat \n sintez# strategia educa]ional#,preciz@nd c# este \ngrijor#tor faptulc# efectivele de elevi de la Liceul“Mihai Viteazul” vor sc#dea sub 600.Dl. Cr. }ibreanu a comentat punctele[i cifrele strategiei, men]ion@nd c# ag#sit neconcordan]e vizibile care s-au clarificat pe parcurs prin interven]iadirectorului liceului care a precizat c#acele cifre se refer# la nivel jude]ean,deoarece dl. consilier a sus]inut c#aceste date “au fost luate din alt#parte”, fiind vorba de un plagiat, afir-ma]ie contrazis# de dl. director, carea men]ionat c# proiectul este al uneifirme. Dl. Cr. }ibreanu a \ntrebat re-toric “dac# finan]area unit#]ilor de \n-v#]#m@nt se face numai pe criterii deperforman]#, cum se specific# \n stra-tegie, ce facem cu aceste [coli?”. Deasemenea, a solicitat informa]ii asu-pra semnifica]iei sintagmei “corp pro-fesional de elit#”, iar, dup# ce dl. G.Tica a informat c# este vorba de pro-fesori care au performan]#, dedica]iprofesiei [i dau dovad# de pasiune,a fost de p#rere c# ar fi mai potrivit#formularea “corp profesional experi-mentat” [i a propus ca acest proiects# fie am@nat. Dl. E. Cecea s-a inte-resat de situa]ia consor]iului [colar,de prerogativele acestuia [i a apreciatc# se impune o \nt@lnire \ntre membriiconsor]iului, dl. G. Tica [i membriiComisiei de cultur#-\nv#]#m@nt, pen-tru a clarifica situa]ia, fiind logic# pro-punerea ca [colile cu performan]# s#primeasc# anumite bonusuri. Dna.Elena Jianu a fost de p#rere c# estebine “s# ne \nt@lnim [i s# facem totul\mpreun#, pentru c# de g#sit gre[elieste u[or [i la \ndem@na oricui. S#lu#m m#suri pentru atragerea la liceua copiilor din comunele limitrofe.”Edilul-[ef a adus mul]umiri directorilorde [coli pentru participarea la [edin]#[i a precizat c# “nu pune pe mas#”materiale care s# lezeze consilierii,accentu@nd c# trebuie s# se \ncerceca \mpreun# s# stabilesc# m#suriconcrete pentru realizarea obiec-

tivelor acestei strategii. Diagramelecuprinse \n strategie sunt de la Cluj-Napoca, luate de dumnealui, [i arecomandat ca pe acel schelet s# serezolve problemele vulnerabile, ostrategie care s# se plieze pe reali-t#]ile noastre. Fiecare s#-[i spun#punctul de vedere \n func]ie de situa-]ia concret# a [colii. S-a declarat deacord cu sugestia ca strategia s# serefac#, s# se discute cu fiecare direc-tor \n parte, fiecare s# propun#strategii [i m#suri de \ndeplinire aacestora. _n strategie, s# se reg#-seasc# problemele reale ale \nv#]#-m@ntului local, iar “noi s# le acord#msprijin”. Este vorba de planul de mo-bilitate. Hiba noastr# este c# nu pu-tem re]ine elevii b#ile[teni cei maibuni \n ora[, din moment ce ei [ip#rin]ii lor doresc s# mearg# la liceeledin Craiova, unii, din p#cate, chiar lalicee de m@na a doua. Trebuie s#asigur#m condi]ii \n primul r@ndpentru elevi [i apoi pentru profesori.S# se studieze posibilitatea diminu#riinum#rului de profesori suplinitori, ceimai mul]i naveti[ti care presupuncheltuieli mari cu decontarea tran-sportului. Dac# se poate s# g#simsolu]ii, pentru a fi stimula]i absolven]iicare au intrat la facult#]i prin examen,cum a fost cazul celor reu[i]i la Medi-cin# la Craiova [i la Timi[oara (nn.Iordache Aura – 9.82 [i Roman Ionela– Ramona – 9.78, ambele din Bala-san; Micu Adriana-Anamaria-Cristina-9.30, o performan]# constituind-o ad-miterea la buget, la Facultatea deDrept Craiova, a lui Petrescu Alexan-dru-Mihai). Dl Cr. }ibreanu a eviden-]iat lipsa de comunicare \ntre ciclurile[colare, aceasta f#c@ndu-se \n pre-zent numai c@nd cei interesa]i, pro-fesorii de liceu vin prin [colile gim-naziale numai \n ac]iuni de orientare[colar# [i profesional#. Dl. D. Manciua fost de p#rere c# se impune s# fimcinsti]i [i s# spunem lucrurilor penume. Dna Elena Jianu zicea c# b#i-le[tenii sunt snobi [i-[i trimit copiii laCraiova, \ns# diferen]a o face pasiu-nea profesorilor, iar la noi “buba bube-lor” o constituie lipsa de colaborare\ntre ciclurile de \nv#]#m@nt.

Supus# la vot, propunerea de am@-nare a proiectului a fost aprobat# \nunanimitate.

_n ceea ce prive[te Proiectul de ho-t#r@re prin care se aprob# sumelepentru organizarea [i finan]area dec#tre CL B#ile[ti a unei tabere [co-lare, se precizeaz# c# prin adresa1987/16.07.2015 a Liceului “MihaiViteazul” se comunic# rezultatele ob]i-nute de elevii din Consor]iul {colarB#ile[ti propu[i pentru a participa \ntab#ra organizat# de CL, c# elevii sevor deplasa \n dou# perioade: 24-29.07.2015 (profesori \nso]itori Fel-diorean Mihaela, Feldiorean Gavril# [iantrenor Lupu Ioana); 20-25.08.2015(profesori \nso]itori Matara Mirela, TotuLiana, Anghelache D#nu], CeceaEmilian [i }uncu Floarea). Av@nd \nvedere expunerea de motive22646/22.07.2015, executivul a

O parodie, un neonorant scenariu previzibil...!O parodie, un neonorant scenariu previzibil...!O parodie, un neonorant scenariu previzibil...!O parodie, un neonorant scenariu previzibil...!O parodie, un neonorant scenariu previzibil...!O parodie, un neonorant scenariu previzibil...!O parodie, un neonorant scenariu previzibil...!O parodie, un neonorant scenariu previzibil...!O parodie, un neonorant scenariu previzibil...!

3Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 8august 2015

solicitat CL s# emit# o hot#r@re\n formularea: “Se aprob# plafonulmaxim de 80 000 de lei necesari \nvederea organiz#rii de tabere pentruelevii cu rezultate deosebite, ob]inutela olimpiadele [i la concursurile [co-lare \n anul [colar 2014-2015, elevidin unit#]ile de \nv#]#m@nt b#ile[-tean”. Dl. Cr. }ibreanu a men]ionatc# 19 200 lei sunt prev#zu]i pentruCSM Progresul, iar restul pentru eleviidin [coli. Unele date propuse ini]ialau fost schimbate, pentru c# sunthandbali[ti b#ile[teni care au fostselec]iona]i la loturile na]ionale. Dintrecei 86 de elevi care merg \n tab#r#62 sunt sportivi [i 24 elevi participan]ila diferite discipline de \nv#]#m@nt.Dl. primar a precizat c# tabelele cuelevii care merg \n tab#r# au fostaduse, totu[i, prea t@rziu.

Referitor la Proiectul de hot#r@reprin care se aprob# indicatoriieconomico-financiari pe trimestrul alII-lea 2015, se precizeaz# c#, dindocumentele \naintate de serviciul despecialitate, situa]ia se prezint# astfel:

Venituri: Gradul de realizare aveniturilor – 47,61%; Gradul de reali-zare a veniturilor proprii – 83,22%;Gradul de finan]are din venituri proprii– 58,40%; Gradul de autofinan]are –86,89%; Gradul de autonomie deci-zional# – 73,84%.

Cheltuieli: Ponderea sec]iunii defunc]ionare – 71,23% (pl#]i aferentesec]iunii de func]ionare – 10 087938,67 lei; total pl#]i – 14 163 115,17lei); Ponderea sec]iunii de dezvoltare– 28,77% (pl#]i aferente sec]iunii – 4075 176,50 lei; total pl#]i – 14 163115,17 lei).

Fa]# de cele men]ionate, executivula propus adoptarea unei hot#r@ri deCL prin care: “Se aprob# indicatoriieconomico-financiari pe trim. al II-lea2015, cf. Anexei”.

_n expunerea de motive la Proiectulde hot#r@re prin care se aprob# mo-dificarea bugetului local, se stipuleaz#c#, d@nd curs documenta]iei servicu-lui de specialitate [i av@nd \n vedereprevederile Legii 186/2014 [i ale Legii273/2006, executivul a solicitat CL s#adopte o hot#r@re \n formularea: “Seaprob# rectificarea bugetului localdup# cum urmeaz#:

I. La sec]iunea de func]ionare sedisponibilizeaz# sumele astfel: Cap.56.02.07, “Transferuri din bugetelelocale pentru institu]iile de asisten]#social# pentru persoane cu handicap”– 130 mii lei; Cap. 51.02.20, “Bunuri[i servicii – 22 mii lei. Suma disponi-bilizat# de 152 mii lei se distribuiedup# cum urmeaz#: Cap. 65.02,“_nv#]#m@nt”, se suplimenteaz# cusuma de 110 mii lei – 80 mii pentrutabere copii [i 30 mii pentru repara]iicurente; Cap. 67.02, “Cultur#, recree-re [i religie”, se suplimenteaz# cu su-ma de 42 mii lei – 10 mii lei pentruculte religioase [i 32 mii lei pentruCSM Progresul B#ile[ti.

La sec]iunea de dezvoltare se su-plimenteaz# cu suma de 346 mii leidin excedentul bugetar pentru reali-zarea investi]iilor prezentate \n Anexa1, “Investi]ii 2015”.

II. La Bugetul activit#]ilor finan]ateintegral sau par]ial din venituri proprii:

Cap. 66.10, “S#n#tate”, la venituri sesuplimenteaz# cu suma de 320 miilei provenind din majorarea contrac-tului cu Casa de Asigur#ri Sociale,sum# care se repartizeaz# pentrucheltuieli materiale; Cap. 67.10, “Cul-tur#, recreere, religie”, la venituri semajoreaz# subven]ia de la bugetullocal la CSM Progresul B#ile[ti cusuma de 32 mii lei, care se reparti-zeaz# pentru cheltuieli de investi]ii“_nfiin]are parcare Sala de sport “AdaNechita”. _n urma rectific#rii bugetare,rezult# un buget al activit#]ilor finan-]ate integral sau par]ial din venituriproprii de 9 972 mii lei, la partea devenituri [i de 10 086 mii lei, la chel-tuieli, cu un deficit de 54 mii lei.

_n ceea ce prive[te Proiectul dehot#r@re prin care se aprob# organi-grama [i statul de func]ii ale SC Salu-britate B#ile[ti SRL, se men]ioneaz#c# prin Nota de fundamentare privindmodific#rile ap#rute, conducerea so-ciet#]ii face cunoscut c# \n organi-gram# apar 18 posturi, 2 de condu-cere [i 16 de execu]ie – adminstrator– 1; Birou financiar-contabil, facturare,recuperare debite, resurse umane,contracte, SSM – 6 (1 de conducere[i 5 de execu]ie); Compartimentul desalubrizare, colectare [i transportde[euri, administrativ, paz# – 11, iar\n statul de func]ii sunt nominalizate:administrator – 1, economist-[ef birou– 1, inginer – 3, casier-\ncasator – 2,paznic – 2, tehnician – 1 (vacant),[ofer – 3, muncitor necalificat – 4,mecanic utilaj greu – 1(vacant).Lu@nd cuno[tin]# de cele men]ionate,executivul a propus CL adoptareaunei hot#r@ri \n formularea: “Se apro-b# statul de func]ii [i organigramaale SC Salubritate B#ile[ti SRL,conform anexelor.

A fost al doilea proiect care a ge-nerat discu]ii “furtunoase”, unele f#r#acoperire, mul]i fiind \n necuno[tin]#de cauz#. S-a ]ipat [i s-au proferatcuvinte jignitoare, pe alocuri [edin]atransform@ndu-se \n certuri, sim]ulm#surii [i buna-cuviin]# fiind \n maresuferin]#, iar \n final s-a dovedit c# afost mult zgomot pentru nimic. Maimult dec@t regretabil, jenant [i com-promi]#tor! P#cat!

Dl. D. Manciu a lecturat dou# cen-tralizatoare – cum au fost pl#ti]i [icum urmeaz# s# fie retribui]i salaria]iisociet#]ii. S-a ar#tat surprins deapari]ia unor sporuri (de calculator,de condi]ii v#t#m#toare etc) [i a \ntre-bat de ce dl. P. Mitroi nu i-a t#iatsporul de conducere de 50% dlui. F.Glon]a. Referindu-se la organigramacea nou#, a \ntrebat c@]i oameni are\n subordine dl. E. Ciuciulin. Are sporde conducere, [ef de birou, este con-tabil [i, inexplicabil, conduce trei in-gineri, motive care l-au determinat s#exclame: “Este o ru[ine s# vot#maceast# organigram#!” Dl. P. Mitroia informat c# sporurile sunt stabilitede o comisie special#. _n replic# dl.D. Manciu a propus s# dispar# spo-rurile de la TESA, s# r#m@n# numaicele pentru condi]ii grele de munc#,v#t#m#toare [i a[a-zisul spor deru[ine. S# se fac# organigrama a[acum trebuie, conform legisla]iei \n vi-goare. _n interven]ia sa, dl. primar a

considerat c# unii consilieri sunt r#u-t#cio[i, \n vacarmul produs s-au f#cutfel de fel de aprecieri lipsite de temei._n momentul de fa]#, consilierii auposibilitatea s# fac# o analiz# perti-nent#. Dl. D. Manciu a replicat cufaptul c# nu se impune un post detehnician, c@nd sunt deja trei ingineri.Initial, proiectul executivului a fost res-pins, \ntrunind doar 7 voturi “pentru”.Apoi discu]iile au continuat, edilul-[efapreciind c# “ne batem joc de so-cietate, vot#m politic!” Dl. D. Manciua opinat c# trebuie clarificat# situa]ia,iar dl. viceprimar Irinel Mu[uroi a con-siderat c# “lua]i de val, se face omare gre[eal#!” Dl. Ionel Mu[uroi aafirmat r#spicat c# organigrama nueste corect# [i a urmat o discu]ie des-tul de pu]in ortodox# \ntre acesta [iedilul-[ef, alimentat# [i de al]i c@]ivaconsilieri care au intervenit unii pesteal]ii, ca [i c@nd ar fi fost vorba de odiscu]ie privat# pe strad#. Dl. D. Man-ciu a propus ca posturile vacante s#se scoat# la concurs, iar dl. primar aopinat c# pot schimba func]iile. Ar tre-bui votat# organigrama, pentru c# prinschimb#rile propuse, ea devinecorect#. Este nevoie s# facem viabil#aceast# societate pe care “deja a]icondamnat-o la pieire dup# ce a]ivotat proiectul cu de[eurile!” Supusla vot cu amendamantul f#r# [ef debirou cu spor de conducere [i r#m@-nerea posturilor vacante \n organigra-m#, proiectul de hot#r@re a fost apro-bat \n unanimitate.

Referitor la Proiectul de hot#r@reprin care se aprob# Raportul semes-trial al Servicului de Protec]ie Social#,se men]ioneaz# c#, av@nd \n vederec# fa]# de semestrul al doilea 2014nu s-a angajat niciun asistent perso-nal [i s-au \nregistrat dou# \ncet#riale contractelor de munc# din cauzaschimb#rii \ncadr#rii \n grad, respec-tiv, decesul persoanei cu handicapgrav, executivul a propus emitereaunei hot#r@ri de CL prin care: “Seaprob# Raportul privind activitateadesf#[urat# de asisten]ii personali aipersoanelor cu handicap grav pesemestrul I, 2015”.

_n expunerea de motive la Proiec-tul de hot#r@re prin care se ia act decontractual de \nchiriere \ncheiat \ntreLiceul Tehnologic “{tefan Anghel” [iAsocia]ia EDUNET se stipuleaz# c#,d@nd curs adresei 1575/02.07.2015prin care conducerea liceului solicit#aviz favorabil asupra contractului de\nchiriere 419/27.02.2015, executivula propus CL s# adopte o hot#r@re \nformularea: “Se ia act de contractulde \nchiriere 419/2015 \ncheiat \ntreLiceul Tehnologic “{tefan Anghel” [iAsocia]ia EDUNET cu sediul \nCraiova”.

_n ceea ce prive[te Proiectul dehot#r@re prin care se aprob# prelun-girea contractului de \nchiriere13436/2008, se men]ioneaz# c# \ntreCL [i SC SEE OPTIC SRL din Cra-iova, str. Gh. }i]eica 1, s-a \ncheiatcontractul men]ionat care expir# pedata de 01.08.2015. Av@nd \n vederec# titularul contractului a depuscerere de prelungire prin act adi]ional[i nu are datorii c#tre autoritatea lo-cal#, executivul a propus adoptarea

unei hot#r@ri de CL prin care:1. Se aprob# prelungirea duratei

contractului de \nchiriere 13436/2008, av@nd ca obiect terenul apar]i-n@nd domeniului public al munici-piului, situat \n str. Victoriei 27, \nsuprafa]# de 9,77 mp, cu destina]iaactivitate medical#, p@n# la data de01.08.2016.

2. Se aprob# chiria de 7,00 lei/mp/lun#.

3. Se \mputernice[te PrimarulMunicipiului B#ile[ti s# semneze actuladi]ional de modificare a contractuluide \nchiriere men]ionat.

_n baza aceleia[i motiva]ii, pentrucontractul de \nchiriere 19795/06.09.2011, \ncheiat de CL cu BeceaAlexandru-C#t#lin din str. Lt. Beche-rescu 16, executivul a solicitat CL s#emit# o hot#r@re prin care:

1. Se aprob# prelungirea durateicontractului de \nchiriere 19795/06.09.2011, av@nd ca obiect terenulapar]in@nd domeniului privat al muni-cipiului, situat \n tarlaua 193, \nsuprafa]# de 1000 mp, cu destina]iaactivitate agricol#, p@n# la data de06.09.2016.

2. Se aprob# chiria de 110,00 lei/an.

3. Se \mputernice[te Primarul Mu-nicipiului B#ile[ti s# semneze actuladi]ional de modificare a contractuluide \nchiriere men]ionat.

Referitor la Proiectul de hot#r@reprin care se aprob# completarea do-meniului public al localit#]ii, se preci-zeaz# c#, ]in@nd seama de faptul c#\n urma m#sur#torilor cadastrale efec-tuate la unele pozi]ii din inventaruldomeniului public au ap#rut modifi-c#ri, executivul a solicitat CL emitereaunei hot#r@ri \n formularea: “Se apro-b# modificarea Anexei 3 la Hot#r@reaGuvernului 965/2002, conform anexeial#turate”.

_n expunerea de motive la Proiectulde hot#r@re prin care se aprob# \n-cheierea unui act adi]ional la Contrac-tul de concesiune 26690/01.10.2013,se stipuleaz# c#, d@nd curs adresei18771/16.06.2015 prin care dr. Tu]uCosmin solicit# renegocierea contrac-tului de concesiune, deorece nu maiutilizeaz# suprafa]a de 286 mp, cidoar 166 mp, cealalt# parte fiind ocu-pat# de Liceul “Mihai Viteazul” pentruclasa 0 \n cursul anului 2014, execu-tivul a propus adoptarea unei hot#r@ride CL prin care: “Se aprob# actuladi]ional la contractul de concesiune22690/01.10.2013 pentru terenulsituat \n str. Gral. I. Ghenescu 2”.

_n ceea ce prive[te Proiectul dehot#r@re prin care se aprob# ame-najarea obiectivului Parc str. Av. P.Ivanovici 2, se men]ioneaz# c#,pentru buna gospod#rire [i utilizarea spa]iilor neamenajate prin spa]iiverzi, alei pietonale [i mobilier urban,executivul a propus adoptarea uneihot#r@ri de CL potrivit c#reia: “Seaprob# amenajarea obiectivului Parcstr. Av. P. Ivanovici 2.” Dl. V. Boncia men]ionat c# valoarea total# ainvesti]iei este 38238 lei, concretizat#\n loc de joac# pentru copii, monu-ment “Petre Ivanovici” [i a f#cutcunoscut c# documenta]ia a fost\ntocmit# de dumnealui [i de dl. Stan

Petcu]. Dl. Ionel Mu[uroi a insistatpe necesitatea \ncadr#rii \n proiectulde buget.

_n acela[i scop, executivul a propusCL emiterea unei hot#r@ri prin care:“Se aprob# amenajarea obiectivuluiParcare auto, str. Prin]ul BarbuAlexandru {tirbey, \n municipiulB#ile[ti, jude]ul Dolj.”

Tot pentru buna gospod#rire [i uti-lizare a spa]iilor neamenajate, execu-tivul a propus adoptarea unei hot#r@ride CL prin care: “Se aprob# obiectivulde investi]ii Amenjare loc de joac#pentru copii \n Parcul Tineretului,municipiul B#ile[ti, jude]ul Dolj”.

Referitor la Proiectul de hot#r@reprin care se ia act de Decizia 95/2015 a Camerei de Conturi Dolj, seprecizeaz# c#, lu@nd \n considerareadresa 978/09.07.2015 a Camerei deConturi Dolj, executivul a solicitat CLadoptarea unei hot#r@ri \n formularea:“Se ia act de Raportul de control [ide Decizia 95/2015 a Camerei deConturi Dolj, anexate”.

_n expunerea de motive la proiectulde hot#r@re prin care se aprob# de-contarea cheltuielilor cu naveta pentrupersonalul sanitar angajat la SpitalulMunicipal “Prof. dr. Irinel Popescu”, sestipuleaz# c#, av@nd \n vedere adresa3906/16.07.2015 prin care conducereaunit#]ii solicit# decontarea cheltuielilorcu naveta personalului sanitar care seridic# la suma de 6300 lei/lun#, invoc#articolele de lege care reglementeaz#decontarea [i transmite \n copiehot#r@rea Consiliului de Administra]ienr. 8/16.07.2015 al spitalului, executivula propus adoptarea unei hot#r@ri deCL potrivit c#reia: “Se aprob# decon-tarea cheltuielilor cu naveta perso-nalului sanitar angajat la SpitalulMunicipal “Prof. dr. Irinel Popescu”,respect@ndu-se legisla]ia \n vigoare”.

Dl. primar a precizat c# este vorbade 21 de cadre medicale de careora[ul are absolut# nevoie [i pe caretrebuie s#-i \ncuraj#m, ca s# r#m@n#la spitalul nostru.

_n ceea ce prive[te Proiectul dehot#r@re prin care se aprob# indica-torii tehnico-economici pentru obiec-tivul Alei pietonale, Sala de sport“Ada Nechita” se precizeaz# c# su-prafa]a de teren care urmeaz# a fiamenajat# este de cca 1800 mp, prinmontarea de pavele prefabricate peun strat de nisip. Av@nd \n vederecele men]ionate, executivul a propusadoptarea unei hot#r@ri de CL princare: 1. Se aprob# obiectivul deinvesti]ii “Alei pietonale incinta Sal#de sport cu 150 locuri. 2. Se aprob#indicatorii tehnico-economici \n va-loare total# de 43355,12 lei, valoareC+M 43355,12 lei.

Ce se mai poate spune despreaceast# [edin]# a CL? A fost \n ceamai mare parte o parodie, un scena-riu previzibil prin care, s-a dat impre-sia, c# s-a urm#rit punerea \ntr-ositua]ie delicat# a anumitor persoane,o m@ncare (sau, poate, “m@nc#torie”)pe care ne-o refuz# stomacul, a[acum au fost examenele de Socialism[tiin]ific pe care a trebuit s# le sus-]inem de-a lungul anilor tinere]ii.

Gheorghe GHEORGHO{AN

4 Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 8

august 2015

M#rturisim c# ne-a fost greu s# \n-]elegem insisten]a aproape diabolic#a unora de a scrie un articol \n cares# analiz#m rezultatele la examenulde bacalaureat [i, mai ales, sugestiac@torva, este drept, cunoscu]i ”c@rco-ta[i”, de a fi c@t se poate de dur [i deacid [i a pune la zid cadrele didacticeale acestei unit#]i [colare, av@nd \nvedere c# promovabilitatea la exame-nul de bilan] a fost 2,5%. Nu le-amdat satisfac]ie [i credem c# am pro-cedat corect, iar prezentarea situa]ieiadmiterii \n clasa a IX-a le va da po-sibilitatea s# \n]eleag# c# cei pe carevoiau s#-i desfiin]#m nu merit# acesttratament. Dac# cineva \n]elege dinacest preambul c# abdic#m de la exi-gen]#, \nseamn# c# nu ne cunoa[te,pentru c#, f#r# a fi considera]i lipsi]ide modestie, afirm#m r#spicat c# tot-deauna am \ncercat s# fim obiectivi,s# ne ferim de patimile [i ispiteleomene[ti de a arunca cu pietre. [ipentru a se convinge ace[ti ”duri”, lerecomnad#m s# studieze clasamen-tul liceelor din Dolj \n func]ie de pro-movabilitatea la examenul de baca-laureat [i astfel se vor mai domoli,constat@nd c# diferen]ele dintre multelicee [i cele de top (”Fra]ii Buze[ti” –100% [i ”Carol I” – 98,5%) sunt maimari dec@t cea dintre cele dou# liceedin B#ile[ti. C@teva exemple sunt edi-ficatoare: Colegiul ”{tefan Odobleja”Craiova – 37,41%; Colegiul Tehnic-Energetic Craiova – 36%; Liceul”Matei Basarab” Craiova 25,71%. [ine oprim aici cu exemplele, preciz@ndc# [i noi suntem nepl#cut surprin[i desitua]ia actual# a acestui liceu, la caream func]ionat [i care a avut \n trecutelevi buni, admi[i la facult#]i, nu numaila cele din profil (Medicin# veterinar#,Agronomie, Horticultur#), ci [i \n \nv#]#-m@ntul superior umanist (Istorie,Teologie, Geografie – o limb# str#in#[i la Colegiul Universitar Pedagogic).

Aceast# situa]ie nepl#cut# [i, evi-dent neonorant#, va fi greu de \nl#-turat, dac# onor ministerul de resortnu va pune \n aplicare propunerea ex-ministrului Ecaterina Andronescu, caresugera introducerea mai multor tipuride bacalaureat, unul dintre acestea –bacalaureatul tehnologic – fiind o”hain#” potrivit# pentru elevii de laLiceul Tehnologic ”{tefan Anghel”. Dars# revenim la demersul nostru.

_n urma repartiz#rii computerizate,la aceast#, blamat# de unii, unitatede \nv#]#m@nt au fost admi[i \n cele4 clase 89 de elevi, dintre ace[tia 47cu media de admintere sub 5,00, iar\n ceea ce prive[te situa]ia rezulta-telor la evaluarea na]ional#, 74 aufost \n aceea[i situa]ie, adic# numai15 dintre cei admi[i au reu[it s# ob-]in# la evaluarea na]ional# mediipeste 5,00, cea mai mare medie fiind6,45, iar media maxim# de admitere6,88. Chiar dac# parc# nici nu nevine s# credem, acesta este durero-sul adev#r [i, f#r# a ne c#uta nea-p#rat un alibi, este foarte greu s# fiiinspirat [i s# scrii un articol pe m#suracelor cu care i-ai obi[nuit pe cititori.

Dezam#gire [i ap#sare la Liceul Tehnologic ”{tefan Anghel”A[a \nc@t, vom prezenta situa]ia pespecializ#ri, cu toate c# suntem pedeplin con[tien]i c# unii cititori s-arputea plictisi.

La profilul Resurse naturale [iprotec]ia mediului exist# o singur#specializare – Agricultur# – singuraclas# la care s-au ocupat toate cele28 de locuri. Dintre cei admi[i, 14 aumedii peste 5,00 (5,24 – 5,85 = 10;6,12 – 6,88 = 4) [i tot at@]ia subaceasta (3,45 = 1; 4,04 – 4,97 = 13).Media maxim# de admitere – 6,88,cea minim# – 3,15. _n ceea ce pri-ve[te evaluarea na]ional#, numai 5elevi au medii de ”promovare” (5,12– 6,07), iar 23 au ob]inut medii sub5,00 (2,25 – 2,60 = 2; 3,27 – 3,95 =10; 4,05 – 4,77 = 11). La Matematic#,\n cadrul evalu#rii na]ionale doar 3elevi au trecut de 5,00 (5,05 – 5,95= 2; 6,60 = 1), 25 fiind ”corigen]i”(1,75 = 1; 2,00 – 2,80 = 7; 3,00 –3,95 = 10; 4,05 – 4,77 = 7).

Chiar dac# mediile de admiteresunt jenant de mici, \i vom nominalizaca de fiecare dat# pe primii cinci: 1.Trifu M#d#lina-Alexandra – 6,88({c. Urzicu]a); 2. Ciuciulin Ion-Mirel– 6,79 ({c. Av. P. Ivanovici); 3. EnucaViorica-Florentina – 6,40 ({c. Ne-goi); 4. C@rneanu Ioana-Jeanina –6,12 ({c. Rast); 5. St#ncurel Maria-Magdalena – 5,85 ({c. nr. 2). Dife-ren]ele \ntre media de absolvire agimnaziului [i cea de la evaluareana]ional# sunt mai mult dec@t descali-ficante pentru cadrele didactice [ielevii de la [colile din care provinadmi[ii, cea mai mic# diferen]# fiindde 2,01p (7,91 – 5,90 {c. Negoi).Dintre celelalte diferen]e, le vomselecta pe cele mai mari, greu deexplicat, \ntruc@t dac# le-am consem-na pe toate, am m#ri peste m#sur#dimensiunile articolului. Cele maib#t#toare la ochi sunt: 8,36 – 2,60(5,76p, {c. Bistre], de dou# ori); 8,60– 3,72 (4,88p {c. Ghidici); 7,07 – 2,25(4,82p {c. Amza Pellea); 8,50 – 3,80(4,70p {c. Galiciuica); 8,83 – 4,62(4,21p {c. Rast); 8,03 – 4,25 (3,98p,{c. Mo]#]ei Gar#); 7,17 – 3,30 (3,87p,{c. Rast); 8,37 – 4,52 (3,85p, {c.Urzicu]a) [i exemplele ar putea con-tinua, dar nu mai punem la \ncercarer#bdarea cititorilor no[tri. Ce p#rereau profesorii din [colile gimnazialedespre aceast# optic# de supra-dimensionare a mediilor? {i, s# nuuit#m c# este clasa cu cei mai mul]ielevi care au ob]inut medii de admi-tere peste 5,00!?

_n cadrul profilului Tehnic, sunt 3specializ#ri.

1. Electric – 12 elevi cu medii deadmitere peste 5,00 (5,04 – 5,80) [itot 12 la polul opus (2,72 – 2,82 = 3;3,18 – 3,94 = 3; 4,15 – 4,99 = 6).Media maxim# de admitere – 5,80,cea minim# – 2,72!? Din cei 24admi[i, la evaluarea na]ional# autrecut de 5 numai 2 elevi (5,10 –5,15), ceilal]i 22 fac parte din ”grosul”celor care n-au reu[it s# ob]in# nicim#car media care era obligatorie laadmitere p@n# nu demult (1,55 –

16,5 = 3; 2,17 – 2,95 = 3; 3,20 – 3,92= 5; 4,00 – 4,95 = 11). La acest test cusubiect unic, la Matematic#, disciplin#de bacalaureat pentru acest profil, unsingur elev a ob]inut 5,30, ceilal]i 23fiind ”pe dinafar#” (1,00 – 1,50 = 4,dintre care 3 cu media 1,00, nota dinoficiu; 2,00 – 2,45 = 4; 3,00 – 3,95 =10; 4,00 – 4,70 = 5), \n timp ce laLimba rom@n# 13 elevi au luat notepeste 5,00 (5,00 – 5,95 = 12; 6,50 =1), iar 11 n-au reu[it s# ating# acestnivel (1,80 = 1; 2,10 – 2,90 = 6; 4,00– 4,75 = 4). Primii 5 (cu scuzele derigoare c# nu-i putem numi premian]idin cauza dimensiunii mediilor) sunt:1. Gheorghi[an Adrian – 5,80 (Lic.Mihai Viteazul); 2. Durac C#t#lin-Marius – 5,72 ({c. nr.3); 3. M#ciuc#Eugen Vlad – 5,66 ({c. Av. PetreIvanovici); 4. Becheru Daniela-Marilena – 5,41 ({c. Rast); 5. Fir]u-lescu Cristian-Mih#i]# – 5,36 ({c.nr. 3). Aceast# clas# se poate ”m@ndri”(fie-ne iertat# gluma cam nes#rat#) cufaptul c# nu exist# diferen]e de 5 saumai mult de 5 puncte \ntre absolvire [ievaluarea na]ional#, dar sunt [i aicidestule discrepan]e, unele ”remarc@n-du-se” nu at@t prin diferen]a \n sine,c@t mai mult prin dimensiunea mediilor,pentru c# una e s# fie diferen]# de 4puncte, s# zicem, de tipul 8,20 – 4,20,[i alte e 6,50 – 2,50 sau 5,55 – 1,55.Tabloul discrepan]elor greu de expli-cat, remarcate de noi, are \nf#]i[area:6,32 – 1,55(4,77p, {c. Urzicu]a); 8,63– 3,92 (4,71p, {c. Rast); 6,36 – 1,65!?(4,68p, {c. C. Gerota Calafat); 6,87 –2,35 (4,52p, {c. Urzicu]a); 7,52 – 3,40(4,12p, {c. Galicea Mare); 6,22 – 2,17(4,05p, {c. Urzicu]a); 6,93 – 2,95(3,98p, {c. nr. 3). {i ne oprim aici.Concluziile le vom trage, cum estefiresc, aproape de finalul articolului.

2. Mecanic# – 21 de elevi admi[i,7 cu medii de admitere de cel pu]in5,00 (5,12 – 5,71 = 5; 6,00 – 6,07 =2), iar 14 sub aceast# medie (2,61 =1; 3,05 – 3,68 = 6; 4,09 – 4,86 = 7).Media maxim# de admitere – 6,07,iar cea minim# – 2,61!? La evaluareana]ional#, au trecut de pragul lui 5.00numai 3 elevi ( 5,12 – 5,62), \n timpce 18 s-au oprit \naintea acestui prag(1,42 – 1,45 = 2; 2,07 – 2,70 = 5;3,05 – 3,92 = 7; 4,07 – 4,92 = 4).Referitor la cele dou# discipline dincadrul evalu#rii na]ionale, la Matema-tic#, un singur elev a ob]inut media5,00, ceilal]i 20 au fost corigen]i, \nsensul denotativ al cuv@ntului (1,25 –1,50 = 5!?; 2,10 – 2,50 = 4; 3,15 –3,40 = 3; 4,00 – 4,50 = 8), \n vremece la Limba rom@n# cu medii depromovare sunt 6 elevi (5,40 – 5,85 =3; 6,00 – 6,75 = 3), iar sub 5,00 apar15 admi[i (1,40 – 1,60 = 3!?; 2,00 –2,60 = 4; 3,25 – 3 ,90 = 5; 4,05 – 4,45= 3). Primii cinci, not# distinct# fa]# deceilal]i,sunt: 1. B\zoi Ana-Maria-Cristina – 6,07 (Lic. Mihai Viteazul),2. St@ng# Eugenia-M#d#lina-Ionela– 6,00 ({c. nr. 3); 3. BecherescuR#zvan-{tefan – 5,71 ({c. AmzaPellea); 4. T#b#ran C#lin-Marian -5,69 ({c. Cioroia[i); 5. Jilavu {tefan-

C#t#lin – 5,36 ({c. Amza Pellea). _nceea ce prive[te mult discutatadiferen]# \ntre absolvire [i evaluareana]ional#, este clasa la care se\nregistreaz# cel mai mare decalaj,unul care, desigur, \n opinia noastr#,poate fi considerat c# dep#[e[te oricelimit#, adic# 6,43p (7,88 – 1,45) [iapare la [coala nr. 6. Urm#toarelediferen]e relevante sunt: 8,07 – 3,05(5,02p, {c. Amza Pellea); 6,21 – 1,42(4,79p, {c. nr. 3); 6,86 – 2,30 (4,56p,{c. Galiciuica); 7,02 – 2,55 (4,47p,{c. Galicea Mare); 6,49 – 2,07(4,42p, {c. Negoi); 6,65 – 2,70(3,95p, {c. nr. 3); 6,56 – 2,70 (3,86p,{c. nr. 3) [i \nc# destule situa]ii cudiferen]e \ntre 3,05 [i 4,19 puncte.

3. Electromecanic# – numai 16admi[i, clasele urm@nd s# se comple-teze \n etapa a treia de repartizare.Este clasa la care num#rul elevilorcu medii peste 5 este mai mare dec@tcel al ”restan]ierilor”, \n sensul c# sunt9 elevi cu mediile (5,33 – 5,69 = 6;6,03 – 6,69 = 3), cei [apte restan]ieriau mediile: 2,83 = 1; 3,41 – 3,74 = 3;4,16 – 4,84 = 3. Media maxim# deadmitere – 6,69, cea minim# 2,83!?La evaluarea na]ional#, patru eleviau ob]inut note peste 5,00 (5,02 –5,12 = 2; 6,25 – 6,32 = 2), \n timp ce12 se afl# \n zona ru[inii (1,72 = 1;2,45 – 2,72 = 3; 3,25 – 3,45 = 2;4,30 – 4,90 = 6). La acest test cusubiect unic, la Matematic# patruelevi au medii cuprinse \ntre 5,00 [i5,40, 12 fiind sub, totu[i, umilul 5(1,65 = 1; 2,00 – 2,45 = 2; 3,00 –3,60 = 3; 4,00 – 4,50 = 6), \n vremece la Limba rom@n# elevii s-au grupatfr#]e[te: 8 cu medii peste 5,00 (5,25– 5,55 = 5; 6,05 = 1; 7,00 – 7,55 =2) [i tot at@]ia la polul opus (1,00 –1,90 = 3!?; 3,40 – 3,80 = 3; 4,10 –4,50 = 2). Pe primele cinci locuri s-au instalat, spre bucuria lor: 1. Mor-cov Aurel-Cosmin 6,69 ({c. Cio-roia[i); 2. Mo]@rlichie Emilia-Elena– 6,65 ({c. Cioroia[i); 3. Mirea Pavel– 6,03 ({c. Amza Pellea); 4. Ciovic#R#zvan-Georgian – 5,69 ({c. Gali-cea Mare); 5. Du]# Valentin-Cristian– 5,61 ({c. Boureni). Diferen]e \ntreadmitere [i evaluare: 7,07 – 2,45(4,62 p, {c. nr. 6); 6,17 – 1,72!? (4,45p, {c. nr. 1); 6,80 – 2,72 (4,08 p, {c.Rast); 9,09 – 5,02 (4,07 p, {c. AmzaPellea); [i alte patru situa]ii cudiferen]e \ntre 3,25 – 3,92 p.

Dac# am face o compara]ie \ntremediile de absolvire [i cele ob]inutela Matematic# \n cadrul evalu#riina]ionale, diferen]ele devin nu numaiextrem de greu de explicat [i de jus-tificat, ci [i peste puterea de \n]ele-gere a unui om cu scaun la cap.Astfel apar diferen]e de; 6,38 p; 6,36p; 6,18 p; 6,11 p; 6,01 p, ca s# numai vorbim de diferen]ele de peste5,26 p. {i trebuie spus b#rb#te[tec# toate acestea sunt create de pro-fesorii (unii) de la [colile gimnazialecare, chiar dac# s-ar sup#ra pe noi,de[i cinsider#m c# nu le d#m motive,dovedesc c# nu se respect# a[acum ar trebui, fac rabat de la

corectitudine [i de la onestitate, iarnoi nu putem sau nu vrem s# neexplic#m de ce accept# s# apar#suspiciuni asupra profesionalismuluidumnealor [i de ce se pun \ntr-ositua]ie sor# geam#n# cu ridicolul.Consider#m c# a venit vremea s#mediteze profund [i s#-[i fac# unminu]ios proces de con[tiin]#.

Interesant ni s-a p#rut s# prezen-t#m [i mediile generale ale celorpatru clase [i pe cea a liceului,situa]ie care are configura]ia:

a. Admitere computerizat#: Agricul-tur# – 5,15; Electric – 4,60; Mecanic#– 4,44; Electromecanic# – 4,95, mediageneral# de admitere la nivelul liceuluifiind 4,78 (Lic. Mihai Viteazul – 7,77).

b. Evaluare Na]ional#: Agricultur#– 4,28; Electric – 3,71; Mecanic# –3,49; Electromecanic# – 4,16, mediageneral# – 3,91.

c. Absolvire Gimnaziu: Agricultur#– 7,79; Electric – 7,29; Mecanic# –7,33; Electromecanic# – 7,36, mediageneral# – 7,44, diferen]a \ntreabsolvire [i evaluare na]ional# fiindde 3,53 puncte!

Pe clase, \n aceea[i ordine, admi-tere – evaluare na]ional#: Agricultur#– 7,49 – 4,28 (3,51 p); Electric – 7,29– 3,71 (3,58 p); Mecanic# – 7,33 –3,49 (3,84 p); Electromecanic# – 7,36– 4,16 (3,20 p). V# las pe dumnea-voastr#, stima]i cititori, s# trage]iconcluziile.

Din cei 89 de admi[i (23 locurineocupate), 40 provin de la [colile mu-nicipiului: {c. Av. Petre Ivanovici – 9;Lic. Mihai Viteazul – 4; {c. nr. 1 – 5;{c. nr. 2 – 3; {c. nr. 3 – 9; {c. AmzaPellea – 8; {c. nr. 6 – 2, iar pe clase:Agricultur# – 11; Electric – 11; Me-canic# – 11; Electromecanic# – 7.

A[a cum se prezint# situa]ia, estedestul de dificil [i, poate, chiar peri-culos s# faci ni[te comentarii [i, maiales, s# tragi concluzii care nu pot fiatacate. Totul trebuie s# aib# \nvedere realitatea trist# dar adev#-rat#, iar cei care, d@nd dovad# der#utate, \i ”desfiin]eaz#” pe profesoriiacestui liceu dup# rezultatele labacalaureat sunt nereali[ti, dorind s#par# exigen]i [i s# fie duri. _n carieranoastr#, ca om am fost nu numaicump#ta]i, ci [i delica]i, chiar \n rela-]iile cu elevii, ca profesor \ns# ne-am dovedit destul de exigen]i,bine\n]eles, \n limitele firescului. F#r#a fi acuza]i de indulgen]#, avemcurajul s# spunem ([i ne asum#mriscurile) cu toat# responsabilitateac# misiunea profesorilor liceului esteingrat#. P#i, \n momentul \n care aiadmi[i 5 elevi cu medii \ntre 2,61 [i2,83 [i 13 cu medii \ntre 3,05 [i 3,68,iar la evaluarea na]ional# 40 de eleviau ob]inut note sub 3,95 (1,42 – 1,72= 6; 2,07 – 2,91 = 13; 3,20 – 3,95= 21) ca s#-i l#s#m pe cei cu mediide la 4 la 4,95, oric@t ai fi de optimist[i de generos, este destul de dificils#-i duci pe ace[tia \n situa]ia de aob]ine media 6,00, pentru a promovaexamenul de bacalaureat.

Continuare \n pag. 8

5Gazeta B~ILE{TIdedededededededeNr. 8august 2015

S@mb#t#, 8 august, a fost conduspe drumul f#r# \ntoarcere Dl. profesorIlaru Popescu, aproape nonagenar,om de aleas# ]inut# [i presta]ie didac-tic# \n \nv#]#m@ntul b#ile[tean, timpde c@teva decenii, \n care numeroasegenera]ii au beneficiat de preg#tiresub \ndrumarea D-Sale, la Limba [iliteratura rom@n#, dar [i \n educa]iaintelectual# [i moral-civic#.

Dl. Ilaru Popescu – un tip inconfun-dabil, at@t ca prezen]# fizic# [i preg#-tire de specialitate, dar [i privind po-lite]ea [i for]a exemplului personal, s-a n#scut \n comuna Cioroia[i [i erarecunoscut, dup# multe decenii decons#tenii afla]i \n trecere prin B#ile[ti._mi st#ruie \n amintire o \nt@mplarepetrecut# \n urm# cu cinci-[ase ani \nfa]a magazinului “Profi”, unde au sta]iemicrobuzele \n multe direc]ii – loc undesunt mereu c#l#tori din B#ile[ti [i\mprejurimi. Ie[ea din magazin dl.profesor, cu care am schimbat c@tevacuvinte, iar, dup# ce s-a \ndep#rtat,doi \ntre dou# v@rste m-au abordat cuacea atitudine de respect al oamenilorde la ]ar#. Unul m-a \ntrebat – Ai,domne, nu fu Dl. Ilaru lu’ popa Costic#de la noi de la Cioroia[i?!

La r#spunsul meu afirmativ, s-aadresat celuilalt \ntreb#tor – Ce-]ispus#i eu, m#? –, \ns# concet#]eanulnu s-a l#sat mai prejos [i i-a replicat– Da, b#, da’ eu \l v#zui \nt@i pe Dl.Ilaru, de la noi!!!

Da, \ntradev#r, era inconfundabil prinfaptul c# \[i impunea personalitatea,d#ruirea sufleteasc# [i noble]easpiritual#. Clasele primare le-a f#cut\n comuna natal#, care a dispus tot-deauna de \nv#]#tori cu chemare,destui chiar localnici, care au f#cut

apostolat pe atunci, ani de zile, \nArdeal [i-n Basarabia. A urmat apoicursurile liceale la Colegiul Na]ionalCarol I din Craiova, unde a fost atrasc#tre partea umanist#, \n special de pro-fesorul de Lb. Francez# – o celebritatea Craiovei – Miltiade Ioanid, \n acela[itimp colaborator, ca poet [i prozator, laRevista “Ramuri”, serie interbelic#.

A urmat apoi, Facultatea de Literea Universit#]ii Bucure[ti, pe care aabsolvit-o cu brio, numai c#, \n acelevremuri tulburi, a fost arestat din moti-ve politice, de[i nevinovat, \n urma uneidela]iuni m@r[ave – obi[nuite \n epoc#.A fost \nchis chiar c@nd trebuia s#-[isus]in# teza de licen]#, depus# \n ter-menul prev#zut, la Profesorul GeorgeC#linescu, care a fost scos din uni-versitate, odat# cu cei trei asisten]i cucare venise de la Ia[i – Adrian Marino,Ovidiu Papadima [i Alexandru Piru.

Dup# eliberarea din deten]ie, afunc]ionat la mai multe [coli din \mpre-jurimile B#ile[tiului, apoi, dup# c#s#-toria cu dra. de atunci Lucia Negru –\nv#]#toare, care avea s# fac# ocarier# didactic#, apreciat# la super-lativ de elevi [i p#rin]i, s-a stabilit \nB#ile[ti pe strada Muncitori – azi Ga-broveni – unde familia i s-a m#rit cucei doi copii – Lia [i Aurel – [i a func-]ionat mai \nt@i la [coala nr. 4, apoi la[coala nr. 1, p@n# la pensionare.

Persecutat politic p@n# \n anul 1990,a trebuit s# \ndure presiunile puse deregim asupra [colii, \n general, dar [imizeriile unor “mai mari” pu[i \n func]iide... partidul unic. E suficient s#precizez c# timp de dou# decenii dela absolvirea studiilor universitare, atrebuit s# suporte retribuirea caprofesor categoria a II-a, adic# f#r#

Din m@ndrie local#, mi-am permis adaptarea titlului acestui material dup# celdin “Tribuna” – serie nou# – bilunar de cultur# de la Cluj-Napoca, din 1-15august 2015, titlu aflat pe man[eta publica]iei “Doi arti[ti rom@ni la Vene]ia –Ilarion [i Marcel Voinea” – num#r ilustrat cu reproduceri dup# exponate alecelor doi fra]i, aflate \n expozi]ia de I.C.R., \ntre 10-28 iunie a.c.

Fiindc# Vene]ia – gazda unei tradi]ii bienale de art# – dispune de unpublic avizat, \n materie de plastic#, dar este, ca dealtfel, \n tot timpulanului, [i \n sezonul estival, vizitat# de un mare num#r de turi[ti – expozi]iaa fost apreciat# la superlativ, mai cu seam# c# Ilarion Voinea a ob]inut unpremiu de prestigiu, \n anii ’80 la Bienale de la Ravenna.

licen]#, sau, cum se numea atunci,“Examen de stat” – pe care, de fapt,fusese \mpiedicat s#-l dea.

Abia \n 1968, a fost acordat# o“sesiune de lichidare” [i i s-a permiss#-[i sus]in# teza de licen]# depus#cu dou# decenii \n urm#, ca s# numai fie pl#tit ca aceia care fuseser#atesta]i profesori categoria a II-a, “cudou# veri la Timi[oara.”

Teza fusese p#strat# \n arhiva fa-cult#]ii [i, ajuns la sus]inere, membriicomisiei au apreciat, pe bun# drep-tate, c# nu mai este cazul s#-i pun#\ntreb#ri de profunzime, ci doar uneleformale, dup# ce au citit referatul luiGeorge C#linescu asupra lucr#rii [iC#linescu murise de trei ani... Cine[i-ar fi permis s# se \ndoiasc# de celescrise de m@n# de C#linescu \nsu[i?!

A[a, Domnul Ilaru Popescu [i-arec#p#tat, dup# dou# decenii, undrept de care a fost privat abuziv,\ns# cine i-ar fi putut da \napoi tinere-]ea traumatizat#, prin care, totu[i, ag#sit resurse suflete[ti s# treac#demn, al#turi de colegi, pre]uit deace[tia, [i de familie al c#rei “pater”a fost – onest, responsabil [i drept.

Cititor al Gazetei de B#ile[ti, pleac#\n eternitate, spre sincerele regreteale redac]iei noastre [i ale tuturorcelor care l-au cunoscut.

Dup# datina str#bun# – “Fie-i]#r@na u[oar# – Amin!”

Valentin TURCU

[i Tuic# Ioana; 15. Micu Marcel [iEnuca Elena; 16. Marcu Alexandru[i Chiurtu Aurelia; 17. RogozConstantin [i S#lcianu Ana; 18.Anghel Ilarian [i Anghel Maria; 19.B#l#cescu Dumitru [i Negru Lucia;20. Buzdugan Ion [i Durac Ioana;21. Geamba[u Constantin [i MitroiFloarea; 22. Sun# Constantin [i S#-ceanu Leontina; 23. Matara Ion [iDonea Constan]a; 24. AmzulescuIlie [i Sandu Ana; 25. Becea Alexan-

A mai plecat un dasc#l de neuitat

Dl. Ilaru Popescu

dru [i Nicu Viorica; 26. Tupangiu Ion[i Etegan Elena; 27. Ignat Gheorghe[i Baot# Elena; 28. P#r#u[anu Pavel[i Bogdan Giza; 29. Albulescu Aurel[i Anghelescu Elena, care au fostcununa]i religios la biserica “AdormireaMaicii Domnului”.

Dup# ceremonie, “mirii” s-au depla-sat la Clubul Pensionarilor, la petre-cerea organizat# de prim#rie \n cinstealor. Atmosfera a devenit [i mai pl#cut#dup# ce s-a luat pr@nzul festiv [i s-auservit c@teva p#h#rele cu vin.

Am avut bucuria, ca la acest mo-ment aniversar, s# consemnez c@tevaopinii pline de \n]elepciunea, pe care]i-o d# via]a tr#it# intens, de la uniidintre ferici]ii s#rb#tori]i.

“Am fost \ndr#gostit din prima clip#\n care am v#zut-o, ne-am iubit [i amignorat toate b@rfele [i cuvintele ur@tepe care le auzeam, l#s@nd loc bunei-dispozi]ii [i lini[tii \n familie”, ne-a spusIlie Amzulescu (Suc#, 73 de ani).

“M@ncare ponderat# iar b#uturanumai preparat# de mine, b#ut# totcu limit#. Odihna face [i ea parte dinre]eta longevit#]ii. A[a m-am men]inut[i m# simt tare bine”, ne-a povestitpreotul Constantin Sun#, pensionar de8 ani (72 ani). Preotul \mpreun# cuso]ia sa, pe care a cunoscut-o la V\r-top, iar dup# c@teva negocieri, cu g@n-dul de a ajunge preot de ora[, a con-vins-o s# se m#rite cu d@nsul, mut@n-du-se am@ndoi la B#ile[ti. Au 50 deani de c#s#torie [i vor s# prind# [inunta de diamant (la 60 de ani dec#s#torie).

“La 50 de ani de c#s#torie ne iubimca-n prima zi. Ca s# ai o c#snicie lung#[i fericit# trebuie s# fie \n]elegere \ncuplu [i comunicare. Noi [i acum mer-gem lua]i de m@n# pe strad#”, ne-aspus Elena Albulescu, dar so]ul ei acompletat-o repede: “Respectul [i \n-crederea fac totul \ntr-o familie”. Maiserio[i din fire, cei doi ne-au spus c#

\n dragoste trebuie s# mizezi peinstinct.

”Tinerele” cupluri au primit darurisimbolice [i diplome de fidelitate.

Primarul municipiului nostru, domnulCostel Pistri]u, le-a urat tuturor o via]#c@t mai lung# [i lini[tit#, \nso]indu-ial#turi de nunta[i, la masa festiv#,nunta[i fiind cet#]enii ora[ului dornicis# vad# aceast# manifestare, cudorin]a de a ajunge [i d@n[ii s# fiecununa]i c@nd le-o veni r@ndul [inumero[i trec#tori etal@nd o admira]iedeosebit# fa]# de ace[ti miri de ov@rst# respectabil#.

”Suntem la a VII-a edi]ie a acesteis#rb#tori “Nunta de aur”, [i le mul]u-mim acestor “tineri” deoarece ne dauun exemplu c# aceste insitu]ii, institu]iafamiliei, c@t [i institu]ia c#s#toriei, exist#[i se promoveaz# a[a cum estenormal. Exemplul pe care \l avem

Doi b#ile[teni laVene]ia

Pentru b#ile[tenii care-i cunosc pe cei doi, dar [i pentru cititorii “Gazeteide B#ile[ti” e un prilej de m@ndrie, fiindc# din mijlocul lor s-au ridicat [i aur#mas, la r@ndul lor, m@ndri de ob@r[ia lor b#ile[tean#, se-ntorc de c@te oripot la casa p#rinteasc# din str#zile Libert#]ii [i Ardealul [i au reconstituitMonumentul Eroilor b#ile[teni jertfi]i \n marele r#zboi pentru \ntregireaneamului – grup statutar mutilat \n anii proletcultismului de ni[te ignoran]iagresivi, numai pentru c# sculptorul Iord#nescu a realizat ]#ranca aduc#toarede prinoase eroilor jertfi]i, cu chipul reginei Maria. Restaurarea a fost posibil#abia dup# 1990, adic# dup# c@teva decenii Monumentul a fost lipsit decele dou# componente semnificative laterale – ]#ranca [i vulturul c#zut,simboluri ale recuno[tin]ei, \n locul lor fiind puse ni[te glastre de betonarmat, \n care se mai plantau flori, la s#rb#torile comuniste – 1 Mai, 23August [i 7 Noiembrie – flori repede trec#toare.

Pentru B#ile[ti, Ilarion Voinea a realizat busturile \n bronz ale lui AmzaPellea, din fa]a Casei de Cultur# care poart# numele marelui actor [i acelaal lui Mihai Viteazul, amplasat \n fa]a Prim#riei, dar [i Monumentul Eroilorb#ile[teni c#zu]i \n cel de Al Doilea R#zboi Mondial, at@t \n Est c@t [i \nVest. El a d#ruit liceului \n care au \nv#]at am@ndoi fra]ii, bustul, de asemenea\n bronz al marelui pictor {tefan Luchian, iar Marcel a l#sat liceului treipicturi murale – “Portretul lui Mihai Viteazul”, “Intrarea \n Alba Iulia” [i“Muza artei vizuale” – lucr#ri peste care au fost puse pl#ci dintr-un materialcare le fere[te de ochii celor care ar vrea s# le priveasc# (!?) [i un basorelief,\n ipsos \nf#]i[@ndu-l pe unificatorul celor trei ]#ri rom@ne[ti.

Cei doi [i-au respectat cu sfin]enie liceul [i au r#spuns, c@nd au fostsolicita]i, s# participe, \ndatoritori, la ac]iuni cu caracter comemorativ; caorice arti[ti care \[i respect# publicul [i se respect# pe ei \n[i[i; iat# c# prinprezen]a lor la Vene]ia, au f#cut cunoscute str#in#t#]ii valori artisticerom@ne[ti autentice, spre deosebire de mizeriile duse \n America de I.C.R.,cu m#gari [i c#]elu[i, pe vremea c@nd \l coordonau Patapievici et co...

Valentin TURCU

Continuare din pag. 1

Nunta de aur laB#ile[ti

ast#zi \n fa]# este benefic pentru ceitineri. Genera]ia de anul acesta estecea mai numeroas# din ultimii [apteani f#c@ndu-ne s# \n]elegem c# parteaaceasta de cunoa[tere a vie]ii \n doi\nseamn# foarte mult, d@nd putere [iunuia [i ceiluilalt s# mearg# maideparte. Ceea ce st# la baza acestorexemple, este de fapt respectul:respectul fa]# de tot ceea ce ne\nconjoar#, respectul fa]# de aproapelenostru, respectul fa]# de lege. Majori-tatea celor de aici se cunosc \ntred@n[ii, implicit [i noi tinerii \i cunoa[-tem, ne bucur#m, trebuie s# fim des-chi[i tot timpul la sfaturile dumnealor.Transmit tuturor s# aib# s#n#tate, s#mearg# mai departe [i s# ne vedem,de ce nu, cu aceea[i genera]ie la 75de ani” ne-a spus Primarul MunicipiuluiB#ile[ti, domnul Costel Pistri]u.

Marian MILOVAN

6 Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 8

august 2015

Brutal#, dar [i fireasc#,Frica e-o anume stareLa suflarea omeneasc#De c@nd e ea tr#itoare.Ca femomen natural e,Sigur, supus adapt#rii,La p#s#ri [i animale,Din instinctul conserv#rii...C@nd a f#cut Domnul LumeaNu i-a dat prin cap [i c#Va veni \n cur@nd vremeaLa om s# [tie de fric#.Frica e ereditar#{i petrece genera]ii,Uneori chiar [i omoar#S#rmani din oricare spa]ii.Este tristul adev#rC# Eva, la o adic#,Nu ar fi rupt, din pom, m#rDac#-ar fi [tiut de fric#,_n acel biblic trecut,Satana a ispitit-o{i nici Adam n-a [tiut,C#ci, altfel, ar fi oprit-o{i-au sim]it c# frica esteDe la Dumnezeu cel Sf@nt,C@nd, din Raiul din poveste,I-a azv@rlit pe p#m@nt,Printre fiare-sumedenii,_ntr-un univers haps@n,Multe veacuri [i milenii,Tot mereu cu frica-n s@n.P#g@nii, de-atunci, de team#,Invoc# pe c@te-un zeu,Iar cre[tinii to]i \l cheam#,_n genunchi, pe Dumnezeu...Cu fric#-n carne [i oase,Se-nchin# pe la icoane{i \n rug#ciuni pioaseSl#vesc Crucea, milioane{i cu ochii c#tre cer,De fric# [i-am#r#ciuni,Lui [i sfin]ilor le cerS# fie cu ei mai buni._n toat# via]a lui,Opulent# sau calic#,I-a fost mereu omuluiDat s# [tie [i de fric#,Adic# s# tremureLa furtuni [i viscole,Viituri, cutremure_n mul]imi de secole,C#ci oamenii, \n to]i anii,Oriunde, au tremuratCa-n toamne t@rzii, s#rmanii,Frunzele pe v@nt uscat...Fie ea mare sau mic#,Trec#toare sau mai lung#,Frica, ori[icum, e fric#{i la om poate s#-ajung#.

Poate fi banal# frica,Dar poate fi [i cu faim#,C@nd atinge panica,{i se transform# \n spaim#...Ea, la om, e atestat#De c@nd e \n scutece{i, \n timp, amplificat#P@n# intr#-n p@ntece,C#ci tron@nd \n al ei h#u,La mul]i dintre muritori,E frica de ”ceasul r#u”,Cum se zice deseori...Din c#r]i [tim c#-a fost s# fie,_nc# din antichitate,Fric# mare de sclavie{i via]#-n captivitate{i frica de militari,De b#t#i [i r#stigniri{i de latifundiari,La cre[tini, de prigoniri,Sau de condamn#ri severe,Dup# timide r#scoale{i de lan]uri, la galere,_n expedi]ii navale.Cei mai mul]i – ne[tiutori –,Dar [i cu fric# de zei,Jertfeau pe la s#rb#toriChiar pe unii dintre ei{i, cum scrie \n anale,_i a[ezau pe altare,Cu p#s#ri [i animaleVii, pentru sacrificare.Astfel, \[i d#deau silin]aInvoca]ii s# \ng@neNumai spre bun#voin]aZeit#]ilor p#g@ne...{i erau \ncredin]a]i,Sincer, m#car doi din trei,C-or s# fie proteja]i,Cu siguran]#, de zeiMilenii [i secole,_n apus [i r#s#rit,Temple [i oracoleAu fost locuri de jertfit...Vremea zboar#, ceas cu ceas;Lumea a evoluat,Frica, de[i a r#mas,La epoci s-a adaptat.Truditorilor din glieMereu fric# le eraDe cumplita iob#gieCe-i ]inea lega]i de ea.Cum ar fi fost s# nu [tieDe frica nobililorPe ori[icare mo[ieCa [i de v#tafii lor?!Dar, de-at@tea angarale,O fric# mistuitoareBoierilor, la r#scoale,Le b#gau, din disperare,

Chiar dac# arareori,Obida amarnic#_i f#cea r#zbun#tori{i nu mai [tiau de fric#...Au b#tut peste popoareV@nturile libert#]ii,Cu toate c# frica doare,_n c#utarea drept#]ii...Ea, \ntre timp, [i-a p#stratTr#s#turile eterne,_ns# s-a acomodatCondi]iilor moderne,Iar frica din supersti]iiLa destui s-a estompat,E mai rar cu repeti]ii{i va disp#rea treptat...Nu mai e frica de draci,De vampiri [i de stafii,De strigoi [i v@rcolaci,De zmei, iele [i stihii_n mai avansate ]#ri,Unii medici, prin spitale,Au \ncercat vindec#ri,_n saloane speciale,Dar n-a mers cu tratamente,Cu ventuze [i cu frec]ii{i nici cu medicamente,Cu perfuzii [i injec]ii...Nu se fac clisme la fric#,Nu se fac nici opera]ii,Iar doctorii nu indic#Pentru ea nici radia]ii...Psihologii tot \ncearc#A voin]ei educare,_ns# r#m@ne doar c#E o simpl# \ncercare.Blestematul egoismFrica a tot stimulat-o,_n crudul capitalism,_ntr-un ritm, zilnic, staccatoFrica \n orice zi ePe spin#ri de angaja]iC# \n cur@nd pot s# fieMul]i disponibiliza]i,Dar, cu cu]itul la os,Greu se mai [tie de fric#;Vorbele sunt de prisos{i la lupt# se ridic#...C@nd de fric# nu mai [tiu,De jandarmi [i poli]i[ti,Devin, chiar [i mai t@rziu,Pe baricade – grevi[ti...Patronii [i demnitariiPrivesc mu]i, dup# perdele,Cum strig# protestatariiCare-i bag# \n... belele,C#ci [tiu de fric# [i eiC# pic# stabilitatea{i, dac# tot pierd bani grei,Va c#dea societatea.Chiar \n lume au c#zut,Cu destule institu]ii,Nu prea demult, \n trecut,Cu s@nge \n revolu]ii

_i obi[nuisem pe cititorii no[tri ca\n articolul \n care analizam rezultatelela examenul de bacalaureat s# pre-zent#m [i situa]ia admiterii compu-terizate \n clasele a IX-a. Dat fiind c#la momentul redact#rii articolului deanaliz# clasele a IX-a nu erauconstituite, am hot#r@t ca situa]ia la“intrarea \n liceu”, s# fac# obiectulunui articol aparte [i m#rturisim c#ne consider#m privilegia]i, pentru c#avem posibilitatea s# facem aprecieri

Balada friciiBalada friciiBalada fricii

{i-n raiul socialistM@nat de-un fals idealDe tip marxist-leninistFrica era fapt real.Frica de [omaj, cumva,La noi n-avea cum s# fie,Pentru c# munca eraPrin lege, o ”datorie”{i era chiar admisibilC#, ce cade, se ridic#{i c# era imposibilS# se mai [tie de fric#...Statului totalitar –Patronul societ#]ii –I-au fost multe \n zadar,_ntru slujirea drept#]iiAdev#rul e c#-atunciActivi[tii cu hau-hau,De fric#-n ale lor munciDe partid, mai to]i... min]eau,Iar lumea – nemul]umit# –N-avea dec@t s# asculte,S# tac# [i s# \nghit#C#-i era fric# de multe..._n anii de comunismNe-au livrat din R#s#ritFrica, p@n-la paroxismCu c@te s-au tot min]it:Produc]ii exagerate_n fabrici [i pe ogoare,Excelente rezultate_n munca de certcetare...Cum credeau to]i c# nu pic#{andramaua isteriei,C@ntau [i jucau de fric#_n ”C@ntarea Rom@niei”...Performan]e str#luciteN-aveau nicic@nd s# se vad# –Propagandistic m#rite –Ca-n faimoasa ”Daciad#”{i cu bel[ug de slogane,Elevii [i profesorii,De fric# pe stadioane,_[i sl#veau conduc#torii.De activi[ti complexa]iErau, de fric#, pe liste,_nscri[i mul]i [i angaja]iLa-ntreceri socialiste,De-au \mboln#vit de cordDestui, de frica-n excese,Produc]iile record{i trucatele succese.Din fric# [i egoism,Se v#deau mereu tendin]eSpre fals [i carierism,Prin critic#, \n [edin]e,

Fiindc#-n acei ani nebuni,Orice activist zelosSe temea de sanc]iuni{i-ntors la ”munca de jos”.La s#teni [i or#[eniA fost pe-atunci confirmat#Frica de mili]ieni,Poate chiar exagerat#,Fiindc# popula]iaNu privea cu nep#sareCum st#tea Mili]ia{i cum fabrica dosare,Dup# chiar false indicii,Ne[tiind cum [i de ce,Cu umflate prejudiciiPrin furturi din C.A.P.O bab#, la Post, b#tut#,A spus c# a furat nou#Drugi, c#tre o brut#,De fric#, [i nu doar dou#...Tot la ora[e [i sate,Vertiginos a crescutFrica de Securitate_n acel frustrant trecut...Cic# ”Bra]ul \narmatEra al Partidului”Fiindc# a \ntemni]at”Du[manii poporului”.Pentru ]#rani, muncitori{i pentru-ntregul popor,Se racolau ”turn#tori”,Altfel spus, ”cozi de topor”{i-aresta un securistPe oricine, arbitrar,Ca ”liberal”, ”]#r#nist!,Sau, mai r#u, ”legionar”,C#ci declarau orice, chiar,De fric#, dup# b#taie,{i, cu speran]e-n zadarErau b#ga]i la ”p@rnaie”...

{i, astfel, politicaPartidului ComunistS-a \ntemeiat pe fricaDe-nchisoare; foarte trist!Ea, cu bun#stare nul#,Na]ia, tot \n[elat#,De fric# supras#tul#,A ajuns... ne\nfricat#,Dar frica s-a mistuit,Chiar de arme \nc#rcate{i [i-au luat nemijlocit”Ra]ia de libertate”..................................De fric#, Cea[c#-a fugit,Cu savanta-nchipuit#{i-n locul lor a venitO ga[c# nes#buit#...De-atunci, de un sfert de secol,S#tui de mizerie,Tot a[tept#m un miracolCare tot \nt@rzie...An de an [i zi cu zi,Ne e fric# tuturorDe U.E. [i F.M.I.{i armata ru[ilor{i frica de b#nci de-afar#,De D.I.I.C.O.T. [i D.N.A.,De ”Garda Financiar#”{i A.N.I. – draga de ea”!,Fric#, mereu, de t#ieriDe pensii [i de salarii,Fric# de concedieri,De ce decid demnitarii,De ne-o cuprinde, cur@nd,Precum o pecingine{i ne-o sugruma, pe r@nd,Frica de noi-\n[ine............................................Dup#-at@tea-ncerc#ri grele,Doamne, nu ne mai uita,Izb#ve[te-ne de rele,S# [tim doar de frica Ta!

Valentin TURCU

[i s# tragem unele con-cluzii, f#r# a avea preten]iac# am fi de]in#torii ade-v#rului absolut [i c# opiniilenoastre nu sunt atacabile.

Chiar dac# vom fi con-sidera]i negativi[ti, reiter#mideea c# admiterea com-puterizat# nu este bene-fic#, iar rezultatele de laexamenele de bacalaureatilustreaz# aceast# opinie,

admiterea fiind \n multecazuri rodul hazardului,elevii intr@nd \n liceu laanumite tipuri de clase(specializ#ri) pentru disci-plinele fundamentale alec#rora, \n perspectiva exa-menului de bacalaureat, n-au chemare [i nici cu-no[tin]e suficiente.

{i pentru a ne argumen-ta afirma]ia, consider#m

c# este suficient s# consemn#m \nc#de la \nceput unele situa]ii cel pu]inciudate, dac# nu chiar paradoxale.Astfel, \n timp ce la cele dou# clasedin profilul uman apare la Mate-matic# un singur elev cu medie sub5,00 la Evaluarea Na]ional# (4,50,la clasa de Filologie), la cele dinprofilul real sunt \n aceast# nepl#-cut# situa]ie 11 elevi (5 la Matema-tic#-Informatic# [i 6 la {tiin]eale Naturii).

La Liceul Teoretic ”Mihai Viteazul”, valoareaadmi[ilor peste cea din anul precedent

7Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 8august 2015

p#rin]ilor acestora, precum [i a profe-sorilor care au vegheat la instruirea [ieducarea lor, netezindu-le zborul spre\n#l]imi sunt: 1. B#nic# Elisa-{tefa-nia – 9,88 (absolvire – 10,00; evalua-re na]ional# – 9,85); 2. Moncea Iulia-Alina – 9,63 (absolvire – 9,88; eva-luare na]ional# – 9,55); 3. UrziceanuIrinel-Gabriel – 9,62 (absolvire – 9,99;evaluare na]ional# – 9,50); to]i de la{c. “Av. Petre Ivanovici”. Ace[ti elevi[i al]ii, ca [i p#rin]ii lor merit# felicit#ri[i aprecieri superlative, pentru c# aur#mas s#-[i continue studiile la liceulnostru care, chiar dac# nu mai arestr#lucirea de alt#dat# (dar [i vremu-rile s-au schimbat), este totu[i unliceu prestigios. _n ceea ce ne pri-ve[te, at@t copiii, c@t [i nepoatanoastr# au terminat liceul la B#ile[ti,evident \n perioade diferite, [i, f#r# afi lipsi]i de modestie, ne felicit#mpentru hot#r@rea luat#.

Revenind la demersul nostru ini]ial,preciz#m c# o privire rapid# asuprasitua]iilor statistice dovede[te c# re-zultatele ob]inute \n acest an de ab-solven]ii gimnaziului sunt superioarecelor din anul trecut, prilej de bucuriepentru profesorii care vor lucra cuelevii admi[i.

La clasa de Matematic#-Informa-tic#, media maxim# a fost 9,53, fa]#de 9,18 \n anul anterior, iar cea minim#6,08, comparativ cu 4,97, iar mediageneral# a clasei 7,64, fa]# de 7,25.Pentru a face economie de spa]iu, \ntoate situa]iile comparative care vorurma, media anului trecut va fi scris#\n parantez#.

La Evaluarea Na]ional# niciun elevn-a ob]inut medie sub 5,00. Mediamaxim# a fost 9,42 (9,25), minim#5,37 (4,20). La Matematic#, maxim#9,70 (9,40), minim# 3,50 (3,85), fiind5 elevi cu medii sub 5,00 (tot 5) \ntimp ce la Limba rom@n#, mediamaxim# a fost 9,75 (9,40) iar minim#4,90 (2,95). Mediile de admitere segrupeaz# astfel: 9,01 – 9,53 = 6; 8,16– 8,92 = 6; 7,00 – 7,86 = 4; 6,08 –6,70 = 12. Cei mai buni elevi, clasa]ipe primele 5 locuri, elita clasei sunt:1. Cotig# Elena-Claudia – 9,53; 2.P#una Mihaela-Cristina – 9,46; 3.Gruia Vlad-Andrei – 9,34; (to]i de la{c. “Av. Petre Ivanovici”), 4. Nec[oiuDumitru-Maximilian – 9,25 ({c.Galiciuica), 5. Rotaru Alexandru –9,15, ({c. “Av. Petre Ivanovici”). Al#-turi de partea luminoas# a lucrurilor,nu putem sc#pa din vedere unele,s# le zicem cu indulgen]#, ciud#]enii,concretizate \n decalajul \ntre mediade absolvire a gimnaziului [i cea dela evaluarea na]ional#. Chiar dac#diferen]ele sunt mai mici dec@t celedin anul precedent [i din al]i doi ani,acestea sunt nefire[ti [i deranjante,rezultat al opticii str@mbe a unor cadredidactice de la gimnazii care acord#notele \n func]ie de nivelul clasei, cinu dup# cerin]ele programei, a[a cumeste firesc [i care, nu ne d#m seamadin ce motive, se expun unor aprecierinefavorabile privind profesionalismul[i onestitatea lor. C@teva exemplesunt edificatoare \n acest sens: 9,44(absolvire) – 5,67 (3,77 p, {c. nr. 2B#ile[ti); 9,01 – 5,45 (3,56 p, Gali-ciuica); 8,99 – 5,50 (3,49 p, GaliceaMare); 8,78 – 5,45 (3,33p, Catane);8,55 – 5,35 (3,20 p, {c. nr.1 B#ile[ti);8,50 – 5,47 (3,03 p, Galiciuica); 8,82– 5,90 (2,92 p, {c. nr. 3 B#ile[ti);

8,21 – 5,37 (2,84 p, Lic. “Mihai Vitea-zul” B#ile[ti), cele mai mari diferen]e,\ns# \n toate situa]iile apar ciud#]eniide acest fel, dar de dimensiuni maimici. Punem de la \nceput \ntrebarea:“Cui folose[te aceast# furare dec#ciul#, ca s# n-o repet#m de fiecaredat#, adic# un fel de factor comun?”.

Dac# ne-am referi la Matematic#,situa]ia este [i mai desucrajant#, maiales \n perspectiva examenului debacalaureat de peste patru ani,compara]ia f#c@ndu-se \ntre media deabsolvire [i cea de la evaluareana]ional#: 9,44 – 3,65 (5,79p, {c. nr.2B#ile[ti); 8,78 – 3,50 (5,28p, Catane);8,82 – 3,65 (5,17p, {c. nr.3 B#ile[ti);8,55 – 3,50 (5,05p, {c. nr.1 B#ile[ti),ca s# ne referim numai la clasa deMatematic#-Informatic#. S# vezi [i s#nu crezi, dar trebuie s# crezi pentruc# a[a apare \n catalagul examenului.

La cealalt# clas# din profilul real,{tiin]e ale Naturii, media maxim#este 9,88 (9,50), iar cea minim# 6,37(5,47). La evaluarea na]ional#, maxi-m# 9,85 (9,35), minim# 5,65 (4,62),\n acest an nefiind elevi cu mediesub 5,00. La acest test cu subiectunic, media maxim# la Matematic# afost 9,90 (9,05), cea minim# 4,30(3,60), exist@nd [ase elevi cu mediisub 5,00 (anul trecut nou# elevi), \ntimp ce la Limba rom@n#, mediamaxim# 9,80 (9,40), cea minim# 5,30(3,45). Media general# de admiterea clasei – 7,47 (6,94). Pe grupe demedii: 9,13 – 9,88 = 5; 8,00 – 8,20 =3; 7,35 – 7,84 = 4; 6,37 – 6,95 = 16.Premian]ii acestei clase sunt: 1.B#nic# Elisa-{tefania – 9,88; 2.Urziceanu Irinel-Gabriel – 9,62; 3.Dobrogeanu Denisa-{tefania – 9,56(to]i de la {c. “Av. Petre Ivanovici”);4. Mitrache Alina-Mirela – 9,30(Liceul “Mihai Viteazul”), 5. Geam-ba[u Denisa-Eugenia – 9,13 ({c.“Av. Petre Ivanovici”). Cum nu estefiresc, dar contrariul a devenit o cons-tant#, [i la aceast# clas# se reali-zeaz# diferen]e vizibile \ntre mediade la absolvire [i cea de la evaluarena]ional#, cele mai edificatoare situa]iifiind: 9,50 – 5,55 (3,95p, {c. “AmzaPellea”); 9,37 – 6,02 (3,35p, {c. nr.2B#ile[ti); 9,44 – 6,12 (3,32p, Bistre]);9,05 – 6,05 (3p, Rast); 8,68 – 5,77(2,91p, {c. nr.1 B#ile[ti); 8,55 – 5,65(2,90p, Galiciuica).

Filologia este clasa cu cea maimare medie general# de admitere –8,33 (7,96), cu media maxim# 9,63(9,59) [i minim# 7,28 (6,41) [i cu ceamai mare minim#, ca s# ne juc#mpu]in de-a cuvintele 7,28. La evaluareana]ional#, maxima a fost 9,55 (9,47)[i minima 6,50 (5,55), iar pe disciplinede \nv#]#m@nt – Matematic#, maxima9,50 (9,75), minima 4,50 (5,25), situa]ieinferioar# celei din anul anterior, \n timpce la Limba rom@n#, maxima 9,75(9,90), minima 6,75 (5,50), niciun elevcu medie sub 5,00. Mediile de admi-tere sunt grupate astfel: 9,03 – 9,63 =5; 8,22 – 8,93 = 11; 7,28 – 7,97 = 12.

Pe primele 5 pozi]ii s-au clasat: 1.Moncea Iulia-Alina – 9,63; 2. Cons-tantin Andreea-Florentina – 9,52; 3.Ne]a Maria-Teodora – 9,35; 4. B\zoiAlexandru-Cosmin – 9,15 ({c. Av.Petre Ivanovici); Repede Daniel-Florin – 9,03 ({c. nr. 1).

De[i nu era de dorit, din p#cate,nici la aceast# clas# nu lipsesc dis-crepan]ele dintre media la absolvire

[i cea de la evaluarea na]ional#, darde data aceasta diferen]ele sunt maipu]ine: 9,76-6,60 (3,16 p, Rast);9,65-6,50 (3,15 p Rast); 9,67-6,97(2,70 p Rast); 9,45-7,02 (2,43p Lic.“Mihai Viteazul”); 9,59-7,17 (2,42 pGalicea Mare).

Nu neap#rat pentru c# o prezent#multima, la clasa de {tiin]e Sociale se\nregistreaz# cea mai mic# medie deadmitere – 8,85 (8,46), dar nu [i ceamai mic# minim# – 6,91 (6,35). Laevaluarea na]ional# niciun elev nu aob]inut medie sub 5,00, media gene-ral# maxim# fiind 8,57 (8,07), iar ceaminim# – 6,35 (5,27). Referindu-ne lacele dou# obiecte la care se sus]ineacest test na]ional, la Matematic#,media maxim# a fost – 7,90 (9,00),iar cea minim# – 5,00 (4,15), \n timpce la Limba rom@n#, evident \n modnormal [i logic, mediile sunt superioa-re, maxim# – 9,65 (9,20), minim# –6,70 (5,10). Pe grupe de medii, situa]iase prezint# astfel: 8,00 – 8,85 = 10;7,01 – 7,79 = 15; 6,91 – 6,97 = 3.

Cei mai buni 5 elevi admi[i \n aceas-t# clas# sunt: 1. Stoica Ionela-Raluca– 8,85 ({c. Giubega); 2. Corcodel {te-fania-Alina – 8,46 ({c. Amza Pellea);3-4 Roman Mihai-Drago[ – 8,43 ({c.Nr. 1), Dinc# Valentin-Cosmin – 8,43({c. Giubega); 5. Ciontu Alexandru-Ionu] – 8,30 (Lic. “Mihai Viteazul”).Este clasa care, de[i \nregistreaz#medii mai mici dec@t celelalte, se do-vede[te o clas# omogen#, mediile ele-vilor fiind apropiate. Discrepan]ele \ntreabsolvire [i evaluare na]ional# nulipsesc, clasa nef#c@nd not# discor-dant#, cea mai mare diferen]# fiind de3,44 p, adic# 9,69 – 6,25 ({c. Gali-ciuica), apoi 9,20 – 6,17 (3,03p {c. nr.3); 9,39 – 6,40 (2,99 p {c. Galiciuica);9,60 – 6,67 (2,93 p {c. Mo]#]ei Gar#);9,39 – 6,50 (2,89 p {c. Galicea Mare);9,15 – 6,30 (2,85 p {c. Izvoare); 9,60– 6,90 (2,70 p {c. nr. 1).

Diferen]ele \ntre absolvire [i evalua-rea na]ional# sunt vizibile [i la mediilegenerale ale fiec#rei clase [i au confi-gura]ia: Matematic#-Informatic#: 9,00– 7,18 (1,82 p); {tiin]e ale Naturii: 9,02– 6,95 (2,07 p); Filologie: 9,44 – 7,96(1,48 p); {tiin]e Sociale: 9,26 – 7,10(2,16 p).

Se impune, vr@nd-nevr@nd, conclu-zia c# aceste diferen]e nu sunt \nspiritul normalit#]ii [i, mai ales, nufolosesc nim#nui [i \n primul r@ndsistemului de \nv#]#m@nt care trebuieurgent \ns#n#to[it. Spuneam [i cu altprilej c# un cadru didactic care serespect# ([i sunt destul de mul]i) [ieste con[tient de menirea sa [i a\nv#]#m@ntului de a asigura s#n#tateamoral# a unei na]ii [i progresul unuipopor, etic nu trebuie s# se \nscrie \njocul devenit cronic al “p#c#lelii”, alabdic#rii de la exigen]a \n limitelefirescului, pentru c#, f#r# s# vrea, leface un deserviciu elevilor [i p#rin]iloracestora, ca s# nu mai vorbim deeticheta pe care o pun asupra proprieipersonalit#]i, asupra prestigiului s#u.

Pentru amatorii de statistici, [i suntmul]i cu pasiune pentru documentare[i cunoa[tere, vom men]iona c# dintrecei 112 admi[i la liceul nostru, 62 pro-vin de la [colile b#ile[tene (53,35% –{c. nr. 5 = 30; Lic. Mihai Viteazul =11; {c. nr.1 = 9; {c. nr. 2 = 4; {c. nr.3 = 4), cu 20 mai pu]in dec@t anultrecut. Ace[tia sunt repartiza]i pe claseastfel: Matematic#-Informatic# – 14

La Matematic#, disciplin# obli-gatorie pentru profilul real la exa-menul de bacalaureat, media gene-ral# a celor admi[i este 6,82 (la Mate-matic#-Informatic#) [i 6,30 (la {tiin]eale Naturii). [i acum urmeaz#...bombi]a.

La clasa de Filologie, media gene-ral# la Matematic# este 7,38, \n timpce la {tiin]e Sociale – 6,39, \n ambelesitua]ii media claselor de la profiluluman fiind superioar# celor de laprofilul real!? [i atunci, ce putem spunedespre eficien]a [i “superioritatea”admiterii computerizate? A[a cumspuneam [i cu alte prilejuri, aceast#modalitate de admitere \n liceu, nunumai c# nu se justific#, dar are [imulte caren]e (ca s# ne exprim#mtotu[i elegant), iar revenirea la exa-menul de admitere organizat de fiecareliceu, pe care am sus]inut-o de c@teori am avut prilejul, a[a cum se f#ceap@n# nu demult, se impune cunecesitate. [i pentru a continua, dac#mai este nevoie, argumentarea, vomspune c# mediile ob]inute de elevii dela profilul real la Limba rom@n# suntsuperioare celor \nregistrate \n dreptullor la Matematic#. Astfel, la mate-info,media general# a fost 7,55, iar la{tiin]e ale Naturii, 7,61, \n timp ce laclasele din profilul uman s-au \nre-gistrat mediile – 8,54, la Filologie [i7,82 la {tiin]e ale Naturii.

Sigur c# vor veni unii cu argumen-tul c# Matematica are un grad maimare de dificultate, ceea ce, poate,este adev#rat, dar acestora le adu-cem contraargumentul c# aproape \nfiecare an, notele de 10 ob]inute laMatematic# au fost mult peste celede la Limba rom@n# (\n anul [colar2012-2013, s-au \nregistrat 392 demedii de 10 la Matematic#, fa]# de 61la Limba rom@n#, \n 2013-2014, 163la Matematic# [i 25 la Limba rom@n#).De fapt, din anul [colar 2012-2013,c@nd la liceul nostru s-au ob]inut 4medii de 10 la Matematic#, aceast#medie n-a mai ap#rut \n dreptulniciunui elev admis.

_mbucur#tor este faptul d#t#tor desperan]e c# \n acest an nu s-a \nre-gistrat nicio medie de admitere sub5,00 [i nici la evaluarea na]ional#, chiardac# unii, [i nu neap#rat “c@rcota[i”,ne-ar putea contrazice cu argumentulc# notele sunt subiective, ceea ce, defapt, vine \n sprijinul afirma]iei noastrec# [i \n anii anteriori relativitatea notelorpoate fi pus# \n discu]ie. Am auzit vocicare \[i exprimau nemul]umirea c#, \ngeneral, \n ultimii doi ani, mediile deadmitere sunt mai mici dec@t cele dinanii anteriori [i suntem de acord cuaceste opinii, dar nu trebuie s# seneglijeze faptul c#, \ncep@nd cu anul[colar 2013-2014, ponderea mediei deabsolvire a gimnaziului \n media deadmitere nu mai este 50%, ci numai25%, iar mediile de admitere erauinfluen]ate de optica p#gubitoare aunor profesori din \nv#]#m@ntul gimna-zial, mai cu seam# de cei din mediulrural, care supradimensioneaz# (ca s#nu mai folosim banalul, dar adev#ratul“umfl#”) notele, f#c@nd un deserviciuelevilor care \[i fac iluzii, dar apoi suntdeziluziona]i de realitatea [colii, a vie]ii.

_nainte de a prezenta situa]ia peclase, men]ion#m c# media general#de admitere \n liceul nostru a fost 7,77(anul trecut 7,37), merituo[ii [i ferici]iiocupan]i ai podiumului, fala [colii [i a

({c. nr. 5 = 8; Lic. Mihai Viteazul = 2;{c. nr. 1, 2, 3 [i Amza Pellea = c@te1); {tiin]e ale Naturii – 18 ({c. nr. 5= 10; Lic. Mihai Viteazul = 5; {c. nr.1,2 [i Amza Pellea = c@te 1); Filologie– 15 ({c. nr. 5 = 9; Lic. Mihai Viteazul= 2; {c. nr. 1 = 4); {tiin]e Sociale –15 ({c. nr. 5 = 3; Lic. Mihai Viteazul= 2; {c. nr. 1 = 3; {c. nr. 2 = 2; {c.nr. 3 = 3; {c. Amza Pellea = 2). Ceilal]i50 de elevi adimi[i sunt absolven]i ai[colilor: Galiciuica – 11; Galicea Mare– 10; Giubega – 6; [colile 2 Mo]#]ei,Rast, Cioroia[i, Catane – c@te 4; Bou-reni – 3; Bistre], Izvoare, Mo]#]ei Gar#[i nr. 6 Petrila – c@te 1. Dintre eleviicompetitivi la orice nivel, au fost \nma-tricula]i la liceul nostru 11, to]i cu mediipeste 9,00, at@t la absolvire, c@t [i laevaluare na]ional# [i medie deadmitere (4 la Matematic-Informatic#;4 la {tiin]e ale Naturii [i 3 la Filologie)dar mai sunt [i destui reu[i]i care,\ndruma]i cu profesionalism, m#iestrie[i pasiune, pot face performan]#.

F#r# a avea inten]ia de a stabili cuorice pre] ierarhii, pentru c# uneori potfi interpretate gre[it, vom men]iona,totu[i, c#, dup# ce \n anul 2014 celemai bune rezultate \n ceea ce prive[teclasarea pe primele 5 locuri le-a ob]inutLiceul “Mihai Viteazul”, iar \n 2013,{coala nr. 3, \n acest an \n fotoliul deonoare s-a instalat confortabil {coala“Av. Petre Ivanovici”, care a revenit \nfor]#, elevii s#i situ@ndu-se de 3 ori peprimele 3 locuri, adic# pe cele treitrepte ale fotoliului de onoare, a ob]inutun loc al IV-lea [i dou# locuri al V-lea.Liceul “Mihai Viteazul” – un loc al IV-lea [i un loc al V-lea; {coala “AmzaPellea” s-a clasat o dat# pe pozi]ia II-a iar {coala nr.1 a ap#rut o dat# pelocul al V-lea. \ntre [colile din B#ile[ti“s-au infiltrat” {coala Giubega – loculI [i locul al IV-lea, la clasa de {tiin]eSociale [i {c. Galiciuica – locul al IV-lea la Matematic#-Informatic#.

_n mod regretabil [i poate inexplica-bil, cel pu]in pentru noi, laureata deacum 2 ani, {coala nr.3, nu se reg#-se[te pe niciuna dintre pozi]iilefrunta[e, ocup@nd locul 13, la Mate-matic#-Informatic# [i locurile 6, 18, 20,la {tiin]e Sociale, ceea ce pledeaz#\n favoarea afirma]iei noastre dinarticolul \n care am analizat rezultatelela bacalaureat, potrivit c#reia promo]iilenu sunt de aceea[i valoare an de an.

A[a cum afirmam [i cu alt prilej,f#r# a fi considera]i peste m#sur# depesimi[ti, dac# nu se va onora a[acum se cuvine noble]ea profesiei dedasc#l, familiile vor r#m@ne pasive, iarelevii vor fi dezinteresa]i, sunt slabesperan]e de \ns#n#to[ire a sistemuluide \nv#]#m@nt [i de revenirea la str#-lucirea de alt#dat# a cadrelor didactice.

Din acest col] de pagin#, felicit#mcu bucurie performerii [i dac#lii aces-tora, ur#m bun-venit \n liceu tuturorcelor admi[i, chiar dac#, a[a cum amspus-o de mai multe ori, nu avem ceamai bun# p#rere despre intrarea \nliceu \n urma repartiz#rii computerizate.Liceului “Mihai Viteazul”, ca unitatereprezentativ# de \nv#]#m@nt \naceast# zon#, \i dorim s# creasc# \nstr#lucire, iar cadrelor didactice s# fiemodel \n frumoasa, dar dificila misiunede \narmare a elevilor cu cuno[tin]etemeinice [i trainice sau, cum se spunemai nou, \n formarea competen]eloropera]ionale. Vivat crescent florent!

Gheorghe GHEORGHI{AN

8 Gazeta B~ILE{TIdedededededededede

D.T.P., Prepress [i Tipar: S.C. ALMA DCMI - CraiovaTel. / Fax: (0251) 587.300

Redactor [ef - Valentin TURCUSecretar de Redac]ie - Gheorghe GHEORGHI{ANRedactor: Marian MILOVAN, Claudia B~DELEFoto [i tehnoredactare: Alecu FIR}ULESCUCaricatura - Adrian ENIC~

REDAC}IA:

Nr. 8august 2015

Re]et# culeas# de la dna Janeta Vlad din B#ile[ti.Frageda carne de bibilic#, ascunde un secret picant, \ndulcit cu curmale,

pentru ca gurmanzii s# descopere bucat# cu bucat# sensul propriu al expresieirom@ne[ti ”taci [i-nghite”...

Ingrediente (pentru 4 por]ii): • 600 gr piept de bibilic#; • 50 gr ceap#;• 50 gr morcovi; • 50 gr ]elin#; • 50 gr curmale; • 100 ml vin alb; • 20gr sare; • 30 ml ulei; • 2 gr piper.

Preparare:1. Piep]ii de bibilic# se spal#, se cur#]# de pieli]e [i se taie \n f@[ii lungi,

apoi se condimenteaz# [i se las# 3-4 minute s# trag# aroma condimentelor.2. _ntr-o tigaie cu uleiul \ncins se pune carnea la pr#jit, \ntorc@ndu-se pe

toate p#r]ile f#r# s# se rumeneasc#, apoi se adaug# ceapa, morcovii [i ]elinat#iate bastona[e sub]iri.

3. Dup# ce s-au \nmuiat legumele, se adaug# curmalele t#iate \n dou# pelungime, f#r# s@mburi, apoi se toarn# vinul, se condimenteaz# [i se las# lafiert la foc mic, cu vasul pe jum#tate acoperit aproximativ 15 minute.

CLENCI: Se recomand# folosirea unui vin sec, iar la servirea preparatuluis# se fac# o garnitur# de piure sau orez.

To]i cei ce vor gusta se vor \ndr#gosti de felul \n care g#ti]i.GASTRONOMUS

Era o toman# rom@neasc#, galbe-n# [i carnea cu trup de fat# a merelordomne[ti, ruginite spornic \n frunz#de vi]# cl#tinat# cu alint \n lutul ars alulcelelor cu must aspru, o toamn#cu ultimul c@ntec al greierilor [i ultimulsomn al gu[terilor \n m#r#cini, z#p#-ci]i de brumele lui septembrie t@rziu,toamn# a culesului, cu l#utarii al#turi...M# aflam \n vizit# la mai v@rstniculmeu prieten, scriitorul prahoveanCostea Teleajen... ”Nea inginerule, [tiuc# ]i-e dor de oltenii dumitale, a[a c#o s# mergem la ni[te prieteni de aimei care s-au ”oltenizat” o vreme pel@ng# ora[ul lui Amza Pellea [i acumau o pensiune cochet# la ValeaC#lug#reasc#. Dup# un drum de vreoor# am ajuns. Gazdele ne-au ie[it \n\nt@mpinare... S# vezi [i s# nu crezi!Prietenii mei, Adrian [i Mariana Mare[,pe care i-am cunoscut cam cu 30 deani \n urm# la Rast! Pup#turi, \m-br#]i[#ri [i lacrimi \n col]ul ochilor, dup#care suntem invita]i \n cas#...

- M#i oameni buni, bag sam# c#v# place vinul ce vi l-am oferit!? Mai\ntrebi, i-am spus \ntr-un glas.

- Ei bine m#i vecineilor, vinul acestacare aduce zile senine, v# zic c# areun [mechez pe care mi l-a spus [imie un om din B#ile[ti, unul Coco-noiu, cu care m# \mprietenisem.

- Cum ai zis? Nu cumva VenusCoconoiu de era pre[edinte laCoopera]ie?

- Ba da, ba da, chiar el! Zise Adrian.P#i ia spune ce [tie Venus desprevinuri?

- Ei, m-a luat pe departe, cum c# dac#[tiu eu c# bijutierii ca s# redea str#-lucirea perlelor \ng#lbenite, le pun lag@tul cucoanelor! Bun, [i? P#i vezi, aicie [pilul! Pielea muierilor le \ntinere[te,le red# str#lucirea! Care va s# zic#,dac# un bob de nisip din scoic# str#-luce[te la s@nul femeii, cum s# fie vinul

mai prejos? Bine, dar nu v#d leg#tura!.- M#i nea Mare[, mi-a r#spuns

Venus profund, ]ine minte de la Co-conoiu, care [tie de la tat’s#u [i de latatamare [i de la mo[u’ al b#tr@n:vinul stors \n teasc, pres# sau stro[i-toare, e ca apa chioar# \ndulcit#!Zdrobe[te dumneata strugurii subtalpa c#lc#torilor sui]i \n putin#, cupantalonii sufleca]i, din ciorchini ale[ipe spr\ncean# [i atunci s# vezi cevin o s# bei, ceva ce n-ai b#ut dec@nd e[ti, vin ca apa vie, ce mai! Unvin adev#rat nu se ob]ine u[or [i nuse bea oric@nd, oricum [i de c#treoricine! Omul care [tie s# fac# vinul,\nt@i \l sfin]e[te [i apoi \l bea!.

- Oameni buni... reveni Adrianprintre noi din amintiri, s# [ti]i c# omulcela a avut dreptate!

- Ia ascult#, m#i b#rbate, se auziglasul Marianei, la vorbe [i la pove[tie[ti me[ter, dar c@nd e de treab# tedai nepriceput! Ia pune m@na [i ajut#,c# oamenii #[tia-s veni]i de la drumlung! Dna. Mare[ se \nv@rtea printrenoi, istea]# cu m@inile suflecate p@n#aproape de cot, cu obrajii rumeni]ide focul h#rniciei, cu sur@sul pe buze,ghicind g@ndul fiec#ruia, \nc@t tot ai fim@ncat din m@na ei: br@nzic# bun#,untul cel proasp#t, urd#, cevaafum#tur#, mu[chiule] [i c@te altele.

Eu [i prietenul meu scriitorul, neuitam la ea cu ochii unui om fl#m@ndc#ruia \i place s# fie bine servit [i pes#turate. Masa \mp#r#teasc#, undegrija [i nevoile n-aveau ce c#uta,cheful era \n capul mesei ca un st#p@nce se dorea pe inimile noastre.

- M#i femeie, gl#sui gazda.- Ei, ia zi, ce porunce[te boieru’, \l

lu# Mariana peste picior.- M#i nevast#, n-ai vrea tu s# faci

pentru musafirii no[tri m@ncarea depas#re pe care o [tim de la olteniiprintre care am stat \n Valea Rastului?

- Sunt ochi [i urechi!- A[a drag#, porunci sf#tos Adrian,

fii atent# la mine: te rog s# alegi og#in# dolofan#, din alea hr#nite cut#r@]e, i-ai g@tu’, o op#re[ti, o jumu-le[ti [i o cure]i de m#runtaie, desfacipieptul \n dou#, spinarea cu t@rti]a,cotoaiele, pulpele, aripile [i g@tul.Gr#simea cea parfumat# de g#in# setope[te repede \ntr-o tigaie. Iei crati]aaia mare, o ungi [i pui apoi un stratde ceap#, apoi ro[ii decojite pestecare vin buc#]ile de carne. Freci apoio leg#tur# de m#rar [i una de p#tru-njel cu sare [i boia iute [i cu c@]ivaardei gra[i t#ia]i felii lungi [i sub]iri [ibulionul \n care s-a stins gr#simea.Apoi o la[i la foc domol sub capacs# se \n#bu[easc#.

- Ai z#u, zise nevasta, iar dumneatacucoane ce vei face?

- Ap#i c# m# g@ndesc s# fac unclapona[ fript, a[a de-a \ntregul [iajutat cu oarece ulei, s# se rume-neasc#. M# duc \n beci s# caut unvin adev#rat ce se cuvine la osp#],pentru ca voia bun# s# domneasc#[i noi gazdele s# nu fim de ru[ine.

- Poate te-i \nvrednici s# faci [i om#m#lig#, s-o \mperechem cu m@n-carea ceea c@nd a fi gata, mai ziseMariana din buc#t#rie.

- M#i oameni buni, ni se adres#amfitrionul, vede]i voi ce-i femeia? Ead# ordine [i dispozi]ii, dar dac# o\ntreb eu acuma, ar [ti ea s#-mispun# ce i se cuvine m#m#ligii? P#im#m#liga cea adev#rat# o faci cuap# de f@nt@n# ad@nc#, limpede, [i-roind din ciutur# grea de stejar, cer-cuit#, p#tat# verde cu mu[chi, sareacenu[ie, spart# din bulg#re de Sl#nic,f#ina cea aurie m#cinat# de un morarlene[, pr#fuit de ani [i o femeie drag#,voinic#, s#tul# de dragoste [i pus#pe fapte pl#cute lui Dumnezeu, cares-o mestece la ceaunul afumat, \n

zeam# de g#in# porumbac#, la focde surcele [i s-o r#stoarne aburind#[i dolofan# pe o mas# joas# de lemn.Asta e, m# vecinicilor, m#m#ligabun#, nu cea f#cut# de b#rbat! Eehe,toate lucrurile au un cap#t, numaic@rnatul are dou#!

”Sub c#lc@iul cizmei mele/{ade dra-cu’ [i-o muiere/{i m#-nv#] a face rele”

- Ia mai gusta]i, prieteni, din vinul aistapre]uit pe la noi, de culoarea s@ngeluide iepure, ce aduce oarecum cu zaib#-rul de B#ile[ti [i care cap#t# cu timpulo catifelare care-]i m@ng@ie [i bi-necuv@nteaz# cerul gurii cu aroma lui.

Seara s-a \ncheiat cu un tort curcu-beu de fructe, \nso]it de un panseu alMarianei: ”Curcubeul este simbolulunui leg#m@nt f#cut de Dumnezeu cuTata Noe, cum c# potop nu va mai fipe P#m@nt afar# doar de fructe, a[ac# ia pofti]i de gusta]i \ntru’ pl#cereacelor p#c#to[i...

De diminea]#, dup# cafea ampurces la o vizit# pe ”Drumul vinului”,rut# veche, antic#, folosit# de romaniicare duceau tocmai de aici de la ValeaC#lug#resc#, licorile bahice pentruchefurile [i orgiile din Cetatea Etern#...La \ntoarcere, aproape de pr@nz, dup#ce le-am povestit gazdelor ce-amv#zut [i ce-am aflat, despre peisajelemirifice \nt@lnite, ne-am a[ezat apoicu prietenii no[tri la masa boiereasc#pus# la umbra unui nuc b#tr@n,str#juit# de ni[te clondira[e cu o ]uic#veche [i aromat#...

- M#i oameni buni, ne \mbie Adrian,ia servi]i din aspicul acesta din jurulacestei g@sculi]e cam prostu]#, care avrut s# dea piept cu aromele tari dedafin [i ienibahar, numai c# eu o rups#i[i o f#cui piftie!

Destinul a fost crud cu biata or#tanie[i ne-a impresionat! Drept pentru caream \nchinat un pahar dintr-o caraf#plin# cu o t#m@ioas# groas#, ce tetrimitea cu g@ndul la glasul dulce alcobzarului ce ar fi asortat momentulde minune! Dup# ce am savurat an-

treul, ap#ru Mariana cu o tav# debibilici \n sos de vin [i curmale!

- Ei, la asta nu m# a[teptam, ce-]iveni, Adriene, cu preparatul #sta?

- Nea Mih#i]#, re]eta asta cu pieptde c@]#, cum le zice pe la B#ile[ti, o[tim de la d-na Janeta Vlad, a lu’ dom’Vlad cu care ai fost mata la v@n#toarepe la noi c@nd aveam c#su]a devacan]# de la Rast. [i tot a[a m-ammirat [i eu, dar [tii ce mi-a zis madamJaneta? Ia zi! C@nd buc#tarul \[i pune”bibilica” la contribu]ie, \mbat# toatebibilicile \n vin dulce [i le tr@nte[te \ntrelegume s# le frig#! M# rog, dar curma-lele? Ce dac# sunt de prin str#in#t#]uri,\n buc#t#rie, fiecare pas#re pe limbanoastr# piere! Adev#rat, spuse priete-nul meu scriitorul.

Inevitabil, [i normal, am \nceput apovesti, ad@nci]i \n fotolii largi, aflate\ntr-un col] pitoresc al casei, pe teras#,de unde peisajul se dezv#luia \n per-spectiv#, larg, ca de pe platou, \ntoat# spelndoarea sa. Mai spre amia-za cea t@rzie, soarele \[i trimitea timidrazele cu luciri diamantine lucind capentru o vraj# anume t#lm#cit# \nfolosul [i pl#cerea celui ce \[i aveacasa \n acel loc.

Amintiri din B#ile[ti, oameni [i lo-curi, despre olteni [i caracterul lorvulcanic, dar sincer [i deschis [i c@te[i mai c@te...

- Nu i-am uitat niciodat# pe olteni,zise Adrian dintr-odat#, cu ochii l#cri-ma]i. Dac# Dun#rea nu se purta ur@tcu noi, am fi p#strat c#su]a de pe malulei, \n lunca Rastului... [i totu[i, am ziseu timid. Ei, chemarea locurilor, ca s#zic, a[a ad#ug# el cu un oftat, noisuntem prahoveni, a[a c#... ne-am traspe la ob@r[ii, dar a[a cum am maispus, nu i-am uitat niciodat# pe olteni!

”Ce bine-i la ]ar# / C#-i toamn#sau var# / {i m#m#ligu]# / Cu unt dev#cu]# / {i c-o fasolic# / Fiart# laulcic# / O carne mi-oi frige / Pe jarau’ pe c@rlige”

Mihai LICURICI

Nu i-am uitat pe olteni

Binilic#in sosde vin

[icurmale Oricum, risc#m s# spunem c# a

le cere profesorilor de la acest liceus# ob]in# performan]ele colegilor dela Lic. Mihai Viteazul, este utopic,av@nd \n vedere elevii cu careurmeaz# s# lucreze. Spunem aceas-ta nu pentru a-i jigni pe cei admi[i laLic. {tefan Anghel care, f#r# a fiscuti]i de orice vin#, sunt victimelebolnavului sistem de \nv#]#m@nt ro-m@nesc. S# fim bine \n]ele[i, departede noi g@ndul de a-i \ndemna peprofesorii de la Lic. Tehnologic”{tefan Anghel” s# se resemneze [is# fie la limita minimei rezisten]e.Dimpotriv#, \i \ndemn#m s# fac# totulpentru a-i ajuta pe ace[ti, s# zicem,”vinova]i f#r# vin#”, s#-[i \nsu[easc#temeinice cuno[tiin]e, spre a aveacu to]ii satisfac]ia datoriei \mplinite[i \n acest fel, e[ti \n culmea fericirii,pentru c#, dup# cum afirmam [i cualt prilej, noi avem o vorb#, un fel

de profesiune de credin]#, portrivitc#reia fructul copacilor este cu at@tmai valoros, cu c@t se produce \nanii de secet#. S# nu ne speriem degreut#]i, \ntruc@t acestea sunt ine-rente [i numai cine persevereaz#reu[e[te. Este momentul ca prineforturile tuturor, aceast# unitate de\nv#]#m@nt s# revin# la valoarea dealt#dat#, at@t c@t era ea. Poate c#n-ar fi r#u un schimb de experien]#cu Liceul Tehnologic Malu Mare, uni-tate care ani de-a r@ndul n-a avutniciun promovat la examenul de ba-calaureat, iar anul acesta promova-bilitatea a fost 22,22%.

Optimi[ti aproape incurabili, ne

Dezam#gire [i ap#sare laLiceul Tehnologic ”{tefan Anghel”

exprim#m convingerea c#, valorifi-c@ndu-[i la nivel superior capacitateaprofesional#, d@nd dovad# depasiune [i onestitate \n slujireanobilei profesii pe care [i-au ales-o,cu tact, \n]elegere [i r#bdare,\mbin@nd exigen]a cu \n]elegerea,cadrele didactice vor reu[i s# fac#\n a[a fel, \nc@t soarele s# str#lu-ceasc# [i pe str. Revolu]iei [i s#pun# \n lumin# favorabil# LiceulTehnologic ”{tefan Anghel”, fratelemai mic al Liceului ”Mihai Viteazul”,a[a cum ne place nou# s#-l numim.Credem c# le st# \n putin]#!

Gheorghe GHEOGHI{AN

Continuare din pag. 4