f]{tlmn innnrnnuu

Aflllfl f,flI{f,frNuruI

$flu

l,nfrfl{rn nuf,flr lJflnfl

CUPRINS

Prcfagd. 5

I. in care se vede cum intri in Moldova un cilitor dintr-ogard depdrtati gi cum Ilie Turculet nu-i numai cipitan de

steag, ci gi cetitor de stele 7

II. Apare beizade Alecu Ruset gi cetegte o scrisoare de la unprietin. 13

III. Aici se vede cd. trecerea Siretului se face intr-un chip cutotul deosebit; se vede gi cine-i VAlcu Bitlideanu; apoiincep si se iveasci autohtonii. 21,

IY. Urmeazd ake apatiEti din ce in ce mai minunare 29

V. Domnul abate de Marenne face cunoptinfi cu dumnealuiLdzfuel Griga, gdtrar . 37

VI. Votbepte tot despre dumnealui rd,zd,gul Griga gi despre unvin de la Matiag, precum gi despre nipte ldutari gi nigtesarmale - totul spre desfdtarea domnului abate Paul deMarenne. 43

VII. Unii sfituiesc, alEii dorm. 57

VIII. Moldovenii cunosc leac pentru mahmuri, ori de ce naliearfi... 67

IX. Drum spre Iagi 73

X. Scaunul Tirii Moldovet,Mdria Sa Georgie Duca-Vodi gi

Curteasa.... 81

XI. Popas la Iagi. 93

XII. Beizade Alecu Ruset dovedepte deodati o putere tatncd, . . . 101

XIII. Se vede ci gi cei doi lioveni nu sunt nigte nevrednici . . . . 109

XlV. Veste de la domnila Catrina 117

XV. Despre tulburiri in gafi 9i viclenia unor boieri divaniEi . . . 127

XVI. Mare masi domneascd . . 135

XVIII.XIX.

XX.

XXI.XXII.

XXIII.

XXIV.

XXV.XXVI.

XXVII.XXVIII.

XXIX.XXX.

XXXI.

XXXII.XXXIII.

XVII. intAlnire de dtagoste, cu care prilej dddacaMngdilina iqi

dovedegte megtegupprile. . . .

HotitArile cinstitului divan al Miriei Sale. . .

Abatele Paul iese din tArgul Iagilor, urmdnd calea spre

impirilie, pe alte drumuri ffud pdreche in lume

il intAmpini pe domnul abate o mici ploaie de inceput de

toamni.Unde se videgte mai bine vrednicia ftaiior lioveni. . . . . .

Alte puted ale Migdilinei dddaca.

Se vede cum beizade Alecu poate aluneca spre o mareprimeidie pi ce pirere are despre asta Vilcu Bddddeanu . . .

Despre cele gase semne care s-au ardtatintr-o iarnd',inzilele Ducii-Vodi .

MilaDucii-Vodn....Domnila Catrina incepe si porunceasci . . .

Depdrtatd cale spre Rai. . .

Aratd cd, in intimitate, gi cei mai infricogali stipAnitotipot fi oameni; gi ci, uneod, o partidi de gah o pogi cAgtiga

pierzdnd-o

Nu numai abatele Paul filosofeazd, ci Si Vdlcu BAdddeanu

Despre dobinzile intdrziate ale lui beizade Alecu Ruset . . .

Unde Vilcu Bidideanu crede tot mai mult ci-i mai cuminte

decAt stdpAnul siu, dar cel mai cuminte dintre toEi e altul. . .

Pregitiri de mare nunti domneasci.

Cel din urmi, in care domniqa Catrina mai vede o datd

145

155

1,73

183

1.91,

201

209

221

231

239

251

265

279

287

297

31,1

pebeizade Alecu. 323

Referinge critice 3J"t

Cronologie 339

Activitate politici 357

In care se vede cum intri in Moldovaun c[htor dintr-o lari deplrtati gi cum

Ilie Turcule! nu-i numai c[pitan de steagci gi cetitor de stele

16N;1h'f::r;1i"r"J;5Tffi;iffi,T;JH?.;;*:iliH/{tt)n 1,679.Yarafusese fierbinte $i secetoasd. Bucatele pugine, cAt',lQ),ln-iK ingdduise Dumnezeu si se faci, fuseserd strAnse de mult de\Vyg

"#;liEu pimdnteni. in podgorii, culesul se isprivea gi roada

viilor fusese bogatX - de aceea incepusetd tabere de card si se lase in ios cupoloboace goale, dupi vin nou, trecAnd printre costige pleguve pi imaguri

arse. Micar m Angdierca aceasta a vinului nu uitase Cel Atoatecumpinitor s-o

agoniseasci Moldovei. Dupi cum gi norodul cel prost zice: vinul e bun gi

la bucude, gi la scArbX. $i cum, de asemeni, psalmistul cel vechi adaogd:

vinul veselegte inima omului 9i folosegte md.dularelor lui.De cdteva zile trecuse din\ara Legascl hotarul un striin, cafevenea

de mai departe pi urma, cu tovarigi, drumul cel mare din Valea Siretului.Era un cuvios personagiu eclesiastic din ordinul SfAntului Augustin. Sub

mantaua-i largd. de postav intunecos se gdcea un tfup, degi scund, incidestul de voinic ai destul de sprinten; iar de sub glugl privea o fagd'bbrndd'

cu trdsXturi fine gi spirituale. $i alte semne ascunse ale inttegii lui fiinge

dovedeau cdhaina aceea umilitd nu acoperea un cilugdr de rAnd. Cdldrea

pe-un murg mirunt bucovinean impodobtt, de-a dreptul pe pdr, c-unldvicer vrAstat, strAns c-o chingd de funie. Calul n-avea alte podoabe, niciscdri; cdldtorul purta insi pinteni gi se ginea ca un vechi cdlfueg.

ZODIACANCERULUI 9

intr-adevdr, cdlugi.rul acesta nw era numai fratele intru Htistos Paul;

ci era domnul abate de Marenne, dintr-o familie veche franguzeascl',

scdpdtatd pi diruitd de Dumnezeu cu prea mul,ti copii, insd pi cu destule

protecEii lavtemealor. Domnia Sa domnul abate de Marenne, dupi cAte

se putuse ingelege de la servii lui aproape mugi, cil5torea din Apus spre

Rdsdrit la necredinciogi, ca sd le ducd lumina cea adevdratd. In rcaktate,

poate, era insircin^t c-o solie tainicd. Dat nimeni nu gtia cd' poartd' o

asemenea solie. Cici matctizd. de Ctoissy, secretar al Regelui Soare la

Afacerile Strdine, ii incredingase strict petsonal misiunea in cabinetul sXu

din Pads, la mijlocul lunii august, gi domnul abate de Marenne era obignuit

cu asemenea insirciniti gi gtia sd pistreze secretul. Negtiindu-se cd-i

vorba de un secret, nimeni de altfel nu incerca siJ ispiteascd.; cel pufndeocamdatd. Cei cate nu ctedeau in opeta-i de misionar tdceau zdmbindgi credeau ce pofteau. Oarecare greutiti avusese pe drumurile nemgegti,

greut5fi in legituri mai ales cu poliEia fo^rte cudoasi a miritului impdratLeopold; de aceea domnul de Marenne umblase incet gi pdruse cd se

duce dintr untdrla miazdnoapte; dar, dupi ce pdgise in Republicd, legii flldsaseri sd, treacd fd.rd niciun nd.caz, deoarece raporturile lor cw gara

franguzeas cd erau bune.

Slujitorii care-l intovdrSgeau pe domnul abate, cdldn gi ei pe mdrgoage

slabe, erau in numir de patru. Doi erau valegii lui de credingd gi de casi,care veneau cu el de la Paris. CeilalEi doi erau oameni niimi;i, nigte striinipe jumdtate clerici dintt-o mindstire pravoslavnici de lAngd Liov, cate se

nimeriserd si cunoascd pu,tin limba moldovenilor gi care vorbeau destul

de bine tdtdrdgte gi turcegte. Avea nevoie de ei nu numai la Iagi gi-n Mol-dova, ci mai ales la setascherul de la Oblucila, la Odrii gi la Stambul. Dece neam erau acegti cunoscdtoti de limbi barbarc nu se putea gti bine gi

abatele de Matenne, de cAnd ii luase cu el, igi bdtea capul sd descurce

aceastd. interesantd problemi.Cdlduzul era o$tean, moldovan de seminEia lui, in slujba legilor. Fra un

om cunoscut in marginea ldrli Legegti gi a celei Moldovenegti; ilcuno$teau gi cazacli, gi mai ales tatani; acegtia din urmd pentru mLllte

rdatdp, gi pagube pe care le sufedserd de la el. Nici moldovenii nu puteau

spune cd-l cunosc din faima binefacerilor. Chiar gi pentru cei de-un neam

cu ddnsul, slufba lui fusese de multe ori crud5. Era Ilie Turculeq - cd,pitan

10 MIHAIL SADOVEANU

de steag de strdnsuri, slujind in amestecurile pi rizboaiele necurmate ale

acelor timpuri. Drumudle din Jara-de-Sus erau in bdtaia podgheazurilotde mazwn, cazaci gi poleci; cetifuia Neamgu gi cetatea Sucevei erau ,tinutede companii regulate pi tari dc nemfi, pe cind Cameniga polonezd, cdzuse

sub domnia Sultanului. Puterca ltri Georgie Duca-Vodi, domn gi stdpAn

peste Moldova, se retrisesc clcocamclati de deasupra acestui drum dinValea Sirerului.

Mai erau doud ccasuri pini la asfinqirul soarelui pi drumul cdtre Roman

fugea gi cotea gol, sub zboruri piezige dc cioare gi grauri. Domnul abate

de Marenne, intorcAncl faqa spre slujitorii lui, intrebi ceva intr-o limbilepasci incdlciti. Cei doi fra,ti ministirc$ti bituri cu cilcAiele in coastele

cdlugilor, apropiindu-se.

- Ce cloreq;te Sfintia Ta? intrebd unul din ei, uscat gi subqire.

Celilalt, bi.lan gi bucilat, pdrea cd, dormiteazd.. Ridici fruntea gi intinsegi el urechea.

- Rugagr pe cdpitan si-mi spuie dacd.mat avem mult pdnd,la Sibioani,

zise abatele.

Cipitanul Ilie Turculeg cdlfuea inainte. Avea urechea aged.. Se opri.

- Mai avem un ceas de drum, votbi el intorcAnd obrazu-i smead, cu

ochii impungitori 9i sprAncenaEi. Ajungem la vreme in astS-sari.

- Atunci e bine, incuviinEi fuanguzri,.

- E bine din doui pricini, pirinte, addogi Turcule!,luAnd rAnd aldtuit

de abate, cu calu-i roib bine incdpdstrit gi bine ingeuat.

- Al din doud pricini? Si vedem.

- Da. intdi, cd, vremea are de gdnd si se schimbe gi putem si ne

punem la adipost in casa pirintelui Ambrozie Ungurul, in Sibioani. Aldoilea, ci avem sd ne intdlnim, inainte de a ajunge in sat, la FdntdnaLepgei, cu prietenul despre care s-a vorbit Cuviogiei Tale pi dupi care

am trimes incX de alahdieri pe cei doi cildre;i ai mei...

- Ne intdlnim aict,Ta f|ntina

^cee^, cu domnul Alexandru Ruset?

- in1es112i ptecum spun.

- Vss1s2 e bund, ca gi cea a popasului, a mesei 9i a odihnei. Md bucur

cd md intAmpin cu acest prietin pe care incd nu-l cunosc Ai pe careJpreEuiesc din ceea ce mi s-a spus despre el. Ag vtea si ptiu insi, domnule,

ZODTACANCI,I,RTII,LlI 1 I

ce astrolog ai consultat la Liov, de gtii cd" are sd se tulbure vremea in ziuade luni 27 septemvrie, Ia apusul soarelui?

- Cuvioase pdrinte,n-am cefut sfat niciunui cetitor in stele; vdd insd

graud-i in cdrduri cu cioarele gi cu stincile, pi cunosc mai ales dupd glasulacelor cioare gi acelor stdnci ci vremea se stricd. Pe lAngd asta gtiu cd-nsara asta se pigci lumina lunii. $i am mai bigat de samd cd. vAntul, careazi-dimineagd ne aburea in fagd, a stat de la amiazd; gi-acum alt vAnt, cualt cdntec ai alt ascugig, a prins a sufla din spatele nostru, de citre miezulnopfii...

Abatele de Marenne privi zAmbind cu admira\re pe cdpitanul Ilie.

- Observagiile acestea, zise el, trebuie sd le comunic unora dintre

prietenii mei de la Academie. Cu cAt merg mai spre rdsdrit, ctt atdtoameniisunt mai aproape de naturd gi de Dumnezeu.

- Agu va fi fiind cum spune Cuviogia Voastrd, ingiimd Turculeg, fird

sd priceapd comentariul abatelui, da de plouat trebuie si ploaie ori vineo furtund. Asta poate s-o ingeleagi oricine. $i dacd intrebi Cuviogia Ta peIstratie gi pe Afanasie, au si-gi spuie gi ei cd, aga este precum ardt ew.

- Nu md indoiesc, zdmbi de Marenne. Sd intrebdm dacd doregti; eu

ag fi totupi de pirete sd ne lipsim de discursurile unor oameni pe care i-amluat pentru altceva. Sunt in stare sd giseascd un izvor gi sd adape caii,s5-mi aduci un fagure de miere gi-o bucatd de piti, sd. patlamentezepentru gfizdufueaintr-un bordei de troglodi,ti - bdnuiesc insi cd astrologinu sunt ca Domnia Ta.

Se intoarse spre Istratie, cel uscat gi subtire:

- p121s Istratie, ce zici, are si se schimbe ori nu vremea?

Istratie slobozi un glas de bas profund, in desdvArgitd nepotrivire cufiinta lui firavd.

- Cum avrea Dumnezeu, se umili el inchindndu-se pAni pe coama

calului; cum a vrea Dumnezeu gi cum spune Domnia Sa domnul cdpitanIlie.

- f21 pdrerca ta, Afanasie, care este?

- Bine este, ingAni subgire celdlalt frate, gi se inchind gi el cu evlavic,

bine este cum spune dumnealui cipitanul Ilie, pi cum are sd se milosti-veasci Domnul Dumnezeu.

1,2 MII{AIL SADOVEANU

VaIeEri ftanguji ascultau nepisitori gi respectuogi, neingelegAnd absolutnimic. Abatele de Marenne se veseli la rdspunsurile ucrain,tilor, aruncdndo privire de inEelegere spre Turculeg. Apoi ofti, privind visdtor in lunguldrumului pi agteptAnd popasul gi odihna.

Peisagiul se desfiguta pustiu. ltt ponom" depdrtate abatele binuiaagezdri omenegti, sub piele de fum.

- Crczi ci ne-intAlnim cu prietenul nostru? intrebi el dupi un

rdstimg, cu oarecarc grijd.,

- Il aud venind, rispunse cdpitanul Turculeg.

Abatele intoarse urechea, silt6nd din umed. N-auzea nimic. Apoitresdri, inalgdnd nasul. De pe o vale, la o cotituri de colnic, venird pAndla el tropote gribite de cai.