Þara nu se poate ridica decît prin ingineri

www.utm.md/mesager/ Redactor-=ef: Leonid Busuioc

Anul IX. Nr. 3(81). Martie 2006. Ediþie lunarã în 8 pagini.

Fondator: Universitatea Tehnic[ din Moldova

Rolul mãreþ hãrãzit Femeii de Naturã ºi Dumnezeu de a aducefericirea ºi dispoziþia familialã ºi socialã este sincer recunoscut delumea întreagã. Tocmai de aceea existã ºi o Zi – 8 martie.

Societatea noastrã conºtientizeazã tot mai profund semnificaþialui 8 martie – Ziua Internaþionalã a Femeii – ºi depune mereumai substanþiale eforturi pentru a înlesni toate condiþiile de viaþã alemamelor, surorilor, soþiilor, fiicelor ºi colegelor noastre.

Rectoratul UTM, organizaþiile sindicale – colaboratori ºi studenþiþin în atenþia lor strãduinþa de a ridica la un nivel mereu mai înaltconfortul în activitate ºi studii al profesoarelor, colaboratoarelor,

lucrãtoarelor din sectorul gospodãresc ºi al miilor de studente,masterande, doctorande.

Acest deziderat este o cãlãuzã socio-moralã permanentã amarelui colectiv de la Universitatea Tehnicã a Moldovei, astfel caoptimismul sã fie citit în ochii strãlucitori ºi îmbietori ai fiecãreireprezentante a genului frumos la UTM.

Fiþi totdeauna sãnãtoase, fiþi totdeauna fericite, dragele noastreprietene!

Rectoratul UTM,Comitetele Sindicale – colaboratori și studenţi UTM,

Redacţia ziarului UTM „Mesager Universitar”

Cu sincerã satisfacþie publicãm aici fotogra-fia grupului de Doamne care depun o muncãsocial-utilã în sindicatul de la UTM. Domniilelor contribuie foarte mult la ceea ce am numiîntregirea vieþii universitare în asemenea as-pecte, cum ar fi organizarea diferitelor întâl-niri relaxante la anumite sãrbãtori, desfãtareasufletului la anumite concerte, organizareamatineelor pentru copilaºi ºi tineret, dobân-direa biletelor pentru sanatorii ºi case deodihnã, organizarea excursiilor, jubileelor etc.ca sã nu uitãm ºi munca oarecum cancelã-reascã a documentaþiei sindicaliste, inclusivgriji financiare, cumpãrarea de bilete sau deproduse alimentare etc., etc.

Noi toþi avem nevoie de sindicat ºi ele, aces-te Doamne, bune la cuget ºi la suflet, ne ajutãsã ne rezolvãm atare nevoi.

Sã le spunem deci un sincer „Mulþumesc!”.Un simplu „Mulþumesc!” – atâta ºi-ar dori.

Doamnele lideri în sindicat

Îmi placi, dragã, cum arãþi,Ca o floare-ntre zãpezi,Ca o rândunicã-n zbor,Ca un cântec când þi-e dor.

Îmi placi, dragã, cum pãºeºti,Ca crãiasa din poveºti,Ca un super top-model,Zveltã, trasã prin inel.

Îmi placi, dragã, cum zâmbeºtiDe se lumineazã-n jur,ªi cum râzi molipsitorCa un clinchet de izvor.

Îmi placi, dragã, cum iubeºti,Ca-n iatacuri-mpãrãteºti,Cum mã ridici în paradis,De se-ntâlneºte vis cu vis.

Ai fost mugure,Acum eºti floare,Vei fi dreaptãCa un soare.

Ai fost stea,Acum eºti cînt,Vei fi foculTremurînd.

Ai fost cer,Acum – pãmînt,Vei fi totul –Imensul gînd.

Ai fost lava,Acum – vulcan,Vei fi liniºteaDin lan.

Ai fost micãAcum eºti mare,Vei fi eternaSalvatoare.

Îmi placi,dragã,

cum arãþi

Valentin OLARU

Tu

Nicolae

ŢURCANU

Pentru cã omul sufletist e modest în cerinþe derecunoºtinþã.

Sã le urãm sãnãtate! Sã le intonãm „Mulþiani trãiascã!”. Sã le felicitãm cu ocazia acestui8 martie 2006 – Ziua Internaþionalã aFemeii.

Aºadar, în fotografie avem grupul de mem-bre ale Comitetului sindical-colaboratori laUTM (de la stânga): Neonila Siroº, lectorsuperior, FIU; Mariana Golovaci, preºe-dinta Biroului Sindical, Catedra „Limbi Mo-derne”; Iulia Þurcan, preºedinta BirouluiSindical FTMIA; Olga Tcaci, preºedinta Bi-roului Sindical FCIM; Galina Zemleanaia,contabil; Serafima Sorochin, lector superior,FRT; Olga Cernev, preºedinta BirouluiSindical la Biblioteca tehnico-ºtiinþificã a UTM;Zinaida Melnicov, preºedinta BirouluiSindical, Catedra de Educaþia Fizicã.

Dl Igor Mardare, conf. univ., ºeful Catedrei“Construirea ºi Producerea Aparatajului Electro-nic”, FRT, ne-a informat cã tânãra doctorandãLarisa Dunai, absolventã a FRT, în decursulanului de învãþãmânt 2005-2006 beneficiazã deo bursã de studii postuniversitare la UniversitateaTehnicã din Praga, Cehia. Este un fapt îmbucu-rãtor. Larisa Dunai este una dintre cei treistagiari de la UTM (un reprezentant de la FIMM ºiunul de la FUA) de printre puþinii norocoºi din

instituþiile superioare de învãþãmânt care auobþinut bursa anualã oferitã de cãtre GuvernulRepublicii Cehe studenþilor ºi doctoranzilor dinRepublica Moldova.

Tânãra doctorandã lucreazã asupra tezei“Elaborarea ºi proiectarea dispozitivelorari tmetici i asupra câmpuri lor Galois”,conducãtor ºtiinþific al cãreia este dl GhenadieBodean, conf. univ., dr. în ºtiinþe tehnice.Conducãtorul ºtiinþific din partea UT cehe este dlinginer Jan Schmidt, profesor-asistent. Demenþionat cã doctoranda Dunai efectueazã studiiºi cercetãri în limba cehã.

Larisa Dunai la PragaLarisa Dunai la PragaLarisa Dunai la PragaLarisa Dunai la PragaLarisa Dunai la Praga

Subiectul reuºitei stu-denþilor intereseazã ºi va inte-resa universitatea în perma-nenþã. Este pivotul activitãþiiUTM. De aceea, în cadrul ºedin-þelor din ultimul timp ale Con-siliului de Administraþie UTMse lanseazã discuþii febrile înacest subiect. Ultima sesiunede examene a relevat mai multecarenþe la acest capitol.

La ºedinþa din 20 februariea Consiliului decanul FIMCM,dl Alexei Toca, conf., dr., araportat în tema „Sarciniletitularului disciplinei ce þinde coordonarea activitãþiicadrelor didactice, care asigurã lucrãri-le practice, lucrãrile de laborator ºi pro-iectãrile”. D-lui a menþionat cã reuºita slabãla unele discipline se manifestã ºi din vinaunor profesori, a atitudinii lor formale faþã derezultatele instruirii. Totodatã, în opinia dlui

La ConsiliulLa ConsiliulLa ConsiliulLa ConsiliulLa Consiliulde Administraþiede Administraþiede Administraþiede Administraþiede Administraþie Reuºita, reuºita

decan, lipsa motivaþiei pentru profesori de alucra mai bine se aflã în ºarja didacticã preamare, în salariile mici, din care cauzã aparenecesitatea de a lucra în mai multe locuri, lafel ºi în lipsa de concurenþã.

(Continuare, pag 2.)

DrDrDrDrDragostagostagostagostagoste si re si re si re si re si reeeeespespespespespeccccct pentru Ft pentru Ft pentru Ft pentru Ft pentru Femeieemeieemeieemeieemeie,

 c2 Mesager Universitar, Martie 2006

E cam discutabilã aceastã afirmaþie, pentrucã motivaþia unui profesor ar trebui sã se afleîntotdeauna, indiferent de condiþii ºi circum-stanþe, în dragostea lui pentru profesie, întâiºi-ntâi. Profesia pe care ºi-a ales-o el însuºi,nu i-a impus-o cineva din afarã. Acestei pro-fesii îi dedici viaþa întreagã. Ce plãcere e sã viila lucru zi de zi ca la o corvoadã?...

Chiar în cadrul facultãþii, conduse de A.Toca, avem numeroase exemple de profesoridedaþi pedagogiei, profesiei cu trup ºi suflet,cum se spune.

Dl decan Toca a mai indicat ºi baza tehnicãslabã, ºi lipsa materialelor didactice, ºi relaþiilemodeste cu unitãþile economice de ramurã.Decanul a mai relevat: conlucrarea slabã a titu-larilor cursurilor teoretice cu asistenþii; neîn-demânarea studentului de a lucra sistematicpe parcursul întregului semestru, nu doar întimpul sesiunii; mulþi dintre profesori nu ºtiucum sã mobilizeze, sã intereseze studentul, ºiasta din lipsa pregãtirii pedagogice etc.

Sigur cã aceste cauze existã, dar, totodatã,se naºte întrebarea simplã: de ce decanatulnu-ºi aprofundeazã managementul tocmai în

aceste direcþii? – titularii cursurilor sã aibã legã-turi permanente cu asistenþii; profesorii sã-ºigãseascã adevãrata satisfacþie în profesie,lucrând cu plãcere pe parcursul anilor ºi aîntregii vieþi, astfel ca pas cu pas ei sã poatãpãtrunde „secretele” cointeresãrii studentuluiºi alte metode psiho-pedagogice, care i-ar conso-lida în profesie. A fost justã critica dlui decanA. Toca privind funcþionarea defectuoasã asistemului „student – profesor – decanat” ºisperãm la depãºirea acestui neajuns.

Ne vom referi ºi la mãsurile de redresarea situaþiei expuse de dl decan A. Toca. Peprimul loc stã „implementarea sistemului demanagement al calitãþii la facultate”. Estefoarte adevãrat cã un management bine pusde sus în jos la toate verigile va aduce succe-sul. E adevãratã ºi ideea cã pentru a îmbu-nãtãþi reuºita este necesar controlul însuºiriipe parcursul întregului semestru. Asta sepoate face ºi prin divizarea cursurilor teoreticepe pãrþi cu organizarea examenelor interme-diare. Predarea pe “porþii” va fi ºi în folosulstudenþilor, uºurându-le munca: e mai uºora „inhala” cursul pe bucãþi mai mici.

O mãsurã de redresare rezidã ºi în faptulca fiecare titular al cursului teoretic sã creezepachetul didactic pentru lecþiile practice(seminare), care sã conþinã toate problemele,testele pe fiecare temã (lecþie).

Precum se vede, acest lucru l-a expus ºi dlA. Toca, se cere o pregãtire sistematicã înpedagogie, un fel de „ºcoalã a mãiestriei peda-gogice”, care ar fi foarte utilã pentru toþi pro-fesorii – mai în vârstã ºi mai tineri.

Are multe semnificaþii profesionale ºiumane aserþiunea dlui decan, când se referãla „tratarea studenþilor ca pe colegi”. Acestlucru tocmai consunã cu cele ce am arãtat maisus cã dacã profesorul ajunge sã conºtien-tizeze profund profesia ca pe destinul vieþiisale ºi va veni zi de zi în mediul studenþilor cuplãcerea ºi interesul sincer de a-i instrui, de a-iface oameni, el va reuºi, va avea succes nea-pãrat. El nu va fi „controlat”, urmãrit cu “con-trolul”, fapt ce îi deterioreazã simþãmântulprofesiei ca destin. Dimpotrivã, el singur seva autocontrola, se va autostimula, pentru cãîºi conºtientizeazã bine profesia, iar rezultatelebune îi vor aduce întotdeauna satisfacþie. Înmod logic, el va fi mereu un exemplu de mun-cã pentru alþii, sã zicem, pentru generaþiile maitinere. Or asta aduce satisfacþia vieþii.

Discuþiile din cadrul ultimului Consiliul deAdministraþie, precum ºi a altor ºedinþedemonstreazã cã clocotul cãutãrilor de metodeºi idei va aduce fãrã îndoialã soluþii, iar rezul-tatele bune nu se vor lãsa prea mult aºteptate.Este o concluzie optimistã, care decurge logicdin frãmântãrile noastre.

La Consiliul de Administraþie al UTM din20 februarie au mai fost discutate chestiunile:„Activitatea Catedrei „Drept Patrimo-nial” ºi sarcinile privind perfecþionarea aces-teia încontinuu. A raportat dna A. Climov,ºefa Catedrei, conf., dr. Activitatea catedrei afost apreciatã pozitiv de cãtre membrii Consi-liului, iar în unele privinþe experienþa acesteiaar putea fi preluatã ºi de alte catedre ºi fa-cultãþi. Cu detalii la temã vom reveni în unuldintre numerele viitoare ale ziarului.

La rubrica „Diverse” Consiliul a exami-nat chestiunea „Cu privire la noua compo-nenþã a Comisiei pentru Situaþii Excep-þionale în UTM ºi sarcinile acesteia”,raportor C. Trofimciuc, inginer-coordonatorpentru protecþia civilã. Problema este impor-tantã pentru un asemenea colectiv enorm decca 20 de mii de studenþi ºi 3 mii de profesori,ingineri ºi personal tehnic, având în vedereaspectul umanist-organizatoric al preveniriiaccidentelor funeste în cazul calamitãþilor.

Reuºita, reuºita

La unele catedre, la unele specialitãþi reu-ºita studenþilor este destul de slabã. Profesoriirespectivi invocã mereu unul ºi acelaºi motiv:studenþii au slabe cunoºtinþe încã din ºcoli.

Dar acesta de fapt e numai jumãtate deadevãr. Reuºita studenþilor mai depinde ºi demetoda de instruire a profesorului, de devota-mentul lui de a se ocupa cu toatã ardoarea custudenþii, fãrã a numãra minutele ºi orele pecare trebuie sã le depunã pe altarul profesieialese de voie bunã.

La noi, la UTM, sunt profesori care ne de-monstreazã prin munca lor anume devotatã,depusã cu satisfacþie pedagogicã zi de zi cã sepoate ºi trebuie sã obþinem o reuºitã bunã lamarea majoritate de studenþi.

În acest sens l-am rugat pe dl Valeriu Dul-gheru, ºeful Catedrei „Teoria mecanismelorºi organe de maºini”, FIMCM, conf., dr. hab., sãne împãrtãºeascã aspecte din experienþa sa.

Corespondentul: – La ºedinþeleConsiliului de Administraþie al UTM înultimul timp se accentueazã necesita-tea unei conlucrãri cât mai strânse ºipermanente între profesorii titulari aicursurilor teoretice ºi profesorii careconduc aspectele practice ale acestorcursuri. Acest lucru e necesar pentru amodela ºi corecta permanent predareaastfel ca materia sã fie însuºitã de masade studenþi în mod uniform pe totparcursul semestrului, dar nu în ajunulsesiunii de examene, când volumul mate-riei predate, devenit foarte mare, este„înghiþit” la fugã ºi pe apucate cumva-câtva. O însuºire netrainicã, de unde ºio reuºitã slabã sau chiar foarte slabã,iar unii studenþi ºi profesori cãutând sã„lustruiascã” într-un fel situaþia, recurgla fapte nelegale antipedagogice.

V. Dulgheru: – Titularii cursurilor teore-tice trebuie sã elaboreze pentru lectorii careconduc aspectele practice pachetul de lucrãri

Experienþa înaintatãExperienþa înaintatãExperienþa înaintatãExperienþa înaintatãExperienþa înaintatãMetoda rezultativã a profesoruluisau... conºtientizarea profesiei

Metoda rezultativã a profesoruluisau... conºtientizarea profesiei

practice cu care ei se duc în faþa studenþilor.Mai bine ca titularul cursului nimenea nu poateelabora atare pachete.

Pentru fiecare lecþie (pereche) ce proble-me practice trebuie sã rezolve cu studenþii. Euînmânez asistenþilor mei pachete de aplicaþiipractice pentru toate cele 7-8 lecþii teoreticecare sunt pe parcursul semestrului. În felulacesta calitatea predãrii se ridicã, iar studen-tului îi este mai uºor sã pãtrundã în materie.

Cor.: – Pânã aici, dle profesor Dul-gheru, v-aþi referit la exemplul cursuluiteoretic „Principiile creaþiei inginereºti”.Dar, pe câte se ºtiu, Dvs. predaþi un cursteoretic mai mare ca volum – „Mecanicaaplicatã”. Ce ne puteþi spune în acest sens?

V. D.: – La „Mecanica aplicatã” eu aplicmetoda regretabilului profesor Cebanov-schi, el era fizician. Cursul „Mecanica apli-catã” îl împart în câteva pãrþi. Am predat, sãzicem, 10-12 ore, organizez cu studenþii unmic examen. Le ofer întrebãrile, câteva zilepentru pregãtire ºi la una dintre perechi stu-denþii susþin acest mic examen pe micul com-partiment de materie predatã. Dupã 2-3 ase-menea examinãri pe porþii vine atestarea dela jumãtatea semestrului, în cadrul cãreia suntapreciate destul de obiectiv cunoºtinþele fie-cãrui student. Dupã aceste 4 examinãri-porþiipe semestru calculãm mediile. În cazul în careun student a acumulat, de exemplu, 3 notede „10” ºi una de „6” ºi nu doreºte acest

„final”, el poate susþine din nou numaicompartimentul respectiv ºi astfel sã-ºi ridicenota. Metoda aceasta e bunã, pentru cãstudenþii învaþã, în primul rând, porþii mici,care se însuºesc mai trainic. În al doilea rând,învaþã uniform pe tot parcursul semestrului,ºi nu doar în ultimele zile ale semestruluiîntr-o mare zãpãcealã, care nicidecum nu-ipoate ajuta sã însuºeascã solid materia.

Cor.: – Dar aspectele practice alecursului teoretic cum sunt aranjate?

V. D.: – Acolo tot aºa, precum spuneamla cursul „Principiile creaþiei inginereºti”, euelaborez pachetul de probleme corespunzãtorfiecãrei lecþii-perechi, iar profesorul-asistent lerezolvã cu studenþii la orele lui. În prima ju-mãtate asistentul este preocupat de rezolvareaproblemelor, iar în cea de-a doua – de proiec-tãrile de an. Desigur, noi, ambii profesori, neinformãm reciproc, cum merge însuºirea ma-teriei.

Cor.: – Îmi închipui, dle profesorDulgheru, cã prin metodele Dvs. de aîncadra studenþii în modelul învãþãriiuniforme a teoriei pe tot parcursul se-mestrului ºi paralel de a rezolva prob-leme practice pas cu pas – totul fiindcondus de Dvs. ca titular al cursurilorteoretice, reuºita în grupe nu poate finicidecum slabã.

V. D.: – Într-adevãr, reuºita nu e slabã.De exemplu, în torentul de 52 de studenþi –doar 2 nu au situaþia rezultativã: unul pemotiv de boalã, altul mai are de lucrat.

Iatã, dragã cititor, marele „secret”. Muncaritmicã a studentului, dar ºi a profesorului careare grijã de student. El are grijã de student nupentru cã îl impune cineva, îl „controleazã”cineva, ci pentru cã îºi iubeºte profesia, doarsingur ºi-a ales-o. Când conºtientizezi cã jumã-tate de viaþã o petreci între studenþi, neapãrattrebuie sã ai ºi satisfacþia, plãcerea profesieitale. Altfel ar însemna cã eºti un condamnat,cã singur te-ai autocondamnat...

E bine sã conºtientizãm permanent ºi pro-fund ... ce ne place ºi ce nu.

Existã credinþa potrivit cãreia, în astfel dezile romantice ca 14 februarie Ziua SfântuluiValentin – Ziua îndrãgostiþilor – sau 24februarie, Dragobetele – o tradiþie mai vechela români, tinerii îºi gãsesc perechea. Aceastãidee a fost împãrtãºitã de aproape toþi oameniipe întreg globul, fiindcã a-i dãrui cuiva inimata înseamnã a-þi dãrui întreaga fiinþã, iubireafiind cel mai nobil ºi profund sentiment uman.De-a lungul secolelor, ea a inspirat milioane deoameni. Dragostea în sine cuprinde un ames-tec fericit de servitute, recunoaºtere, devota-ment, intimitate, complicitate, fãrã de care amrãmâne existenþe incomplete ºi palide.

Treptat, Valentine’s Day (Ziua Sfântului Va-lentin) ne-a molipsit ºi pe noi, dând o impor-tanþã semnificativã acestei sãrbãtori.

Dar cine este Sfântul Valentin ºi de ce îlsãrbãtorim ºi noi pe 14 februarie? Existã maimulte legende potrivit cãrora 14 februarie adevenit ziua îndrãgostiþilor, dar cea mai cunos-cutã este totuºi urmãtoarea.

În Roma secolului al III-lea era împãratClaudius Gothicus al II-lea, cunoscut ºi subdenumirea de Claudius cel Crud. În acea vre-me, pe lângã palatul împãratului, slujea ºi unpreot numit Valentin. Sãraci sau bogaþi, tineri

Pe 4 februarie a.c. în Sala de Festivitãþi aUTM a fost expus un important discurs:“Infrastructurile critice ºi riscul. Securitateainfrastructurii electrice critice europene”susþinut de cãtre dl profesor Adrian Gheor-ghe, de la Institutul Federal Elveþian de Teh-nologie din Zurich, Elveþia. Prezenþi au fostmasteranzi, doctoranzi ºi cadre didactice dela FEn ºi FIMCM, colaboratori ai Institutuluide Energeticã al AªM, precum ºi specialiºtidin domeniu de la Întreprinderea “Molde-lectrica”.

E de menþionat cã dl Adrian Gheor-ghe este coordonatorul grantului de cer-

cetare “Conversia energiei cinetice regene-rabile a apei. Sinteza, modelarea teoreticãºi evaluarea experimentalã” în cadrul Pro-gramului Elveþian “SCOPES” (coordonatordin partea Republicii Moldova, dl Ion Bos-tan, rectorul UTM, academician).

Discursul susþinut în limba românã decãtre dl A. Gheorghe a cuprins investigaþiiample privind riscul potenþial ºi vulnera-bilitatea infrastructurii electrice în contexteuropean. Dl A. Gheorghe a analizat lanivel teoretic posibilele probleme care arputea apare în cazul aderãrii þãrii noastre laUniunea Europeanã. Domnia sa a invitatpe toþi cei care þin de domeniul energetic sã iao anumitã poziþie ºi sã se antreneze în pro-cesul de soluþionare a eventualelor proble-me de risc.

FEn. Securitatea

infrastructurii electrice

ªtiri de la facultãþiªtiri de la facultãþiªtiri de la facultãþiªtiri de la facultãþiªtiri de la facultãþi

Sãrbãtorim DragosteaSãrbãtorim DragosteaSãrbãtorim DragosteaSãrbãtorim DragosteaSãrbãtorim Dragosteasau bãtrâni, deºtepþi sau ignoranþi, nobili sauoameni din popor, toþi veneau în numãr marela Valentin ca sã-i primeascã binecuvântarea.Când împãratul Claudius al II-lea a observatcã bãrbaþii necãsãtoriþi erau soldaþi mai buni ºimai utili decât cei cu neveste ºi familii, a devenitfoarte furios ºi, drept consecinþã, a ordonatinterzicerea cãsãtoriilor ºi anularea tuturorlogodnelor, în aceste condiþii, mulþi romaniau plecat la rãzboi disperaþi, pentru cã-ºi pãrã-seau tot ce le era mai drag pe lume. Legendapovesteºte cã mulþi dintre ei chiar nu ausuportat amarul despãrþirii ºi au murit.

Unul din preoþii care s-a încumetat sãîncalce cuvântul împãratului a fost Valentin,care considera cã nici un om nu are dreptul,nici chiar Caludius, sã interzicã cãsãtoriile. Deaceea, Valentin a continuat sã oficieze cãsã-toriile în secret. Astfel, preotul deveniseconfidentul ºi apãrãtorul îndrãgostiþilor. Acestsecret ajunse în scurt timp ºi la Claudius celCrud. Nimeni nu a putut sã-i înduplece inimade piatrã. Preotul Valentin a fost întemniþatunde, în cele din urmã, a ºi murit. El a fostînmormântat în anul 269, la data de 14februarie în biserica Sfântului Praxedes. Acestloc existã în Roma ºi în zilele noastre.

O altã legendã ne spune cã Valentin a fostunul din creºtinii care a propovãduit aceastãreligie. Pentru aceasta a fost întemniþat. Laînchisoare el a reuºit sã vindece de orbire pefata unui gardian de care se îndrãgostise. Con-siderând aceastã minune ca o faptã maleficã,împãratul a ordonat ca Valentin sã fie deca-pitat. Se spune cã în dimineaþa execuþiei el atrimis iubitei sale un bileþel în care scria “Cudragoste, de la al tãu Valentin”.

Sã oferi ºi sã primeºti dragoste e o chestiecotidianã ºi nu meritã sã aºtepþi acea zi încalendar când poþi sã-i spui persoanei dragi“Te iubesc”. E atât de simplu acest lucru, încâtnoi nici nu conºtientizãm semnificaþia sasublimã. Dragostea este lumina acestei lumice eclipseazã zãrile. Se zice cã orice lucru latimpul sãu e plãcut. Dar ce-ar însemna dragos-tea, cã e plãcutã tot timpul?…

Âc3Mesager Universitar, Martie 2006

Este vorba de cazul dnei Stela Balan, conf. univ., dr., ºef catedrã la FIUºi, concomitent, îndrumãtoare a chiar douã grupe academice. Mi se pare cãeste unicul caz la noi, la UTM, când un ºef de catedrã, ºi aºa bine încãrcat,mai are ºi destul de dificila misiune a îndrumãtorului de grupã. ªi vomspune de la bun început – un foarte bun îndrumãtor de grupe, ca sã nu maivorbim cã ºi ca fostã prodecan energica ºi, principalul, devotata din punctde vedere pedagogic dna Stela Balan meritã recunoaºterea noastrã totalã.

Ce înseamnã a fi îndrumãtor de grupã? Se ºtie. Înseamnã a fi alãturisufleteºte de orice student, de bunã seamã, a-l îndruma. Or, îndrumarea nueste un act singular – i-ai spus regulile de bunã purtare ºi gata – ci o muncãeducativã continuã ºi cu fiecare în parte.

– Sã-i fii studentului în multe privinþe un al doilea pãrinte, – subliniazãcu convingere dna Stela Balan.

– Anul acesta, continuã D-sa, a absolvit facultatea grupa studenþeascãpe care eu am îndrumat-o la anii I ºi II. Ei bine, studenþii s-au aflat “lipiþisufleteºte” de mine ca îndrumãtor ºi eu de ei pe parcursul tuturor anilor destudii. Aºa cã eram îndrumãtor, la un moment dat, ºi în grupele din aniiinferiori, ºi în grupa din anii superiori. ªi drept sã vã spun, mai zice dna

ªefã de catedrãºi îndrumãtoare a douã grupe!

Componenta femininã a corpului didactic dela UTM a oscilat pe parcursul anilor între 20% ºi40%. Astãzi la noi activeazã circa 1100 cadredidactice. Încã aproximativ 1500 de lectori saupensionat, au decedat ori s-au transferat în alteinstituþii. Prin urmare pe pacursul anilor au lucratîn colectivul nostru aproximativ 800 femei.

Cel mai ridicat procentaj revine Facultãþii deIndustrie Uºoarã ºi Facultãþii de Tehnologie, pre-cum ºi la catedrele generale – Limbi Moderne,Educaþia Fizicã, Matematica, Fizica, Chimia.Menþionãm deasemenea Facultatea de Economie(atât cea veche din anii 1964-77, cât ºi cea nouã– de astãzi).

Pe parcursul anilor 29 femei au ocupat postulde ºef de catedrã. La inaugurarea Politehniciinumai 2 catedre (din 30) erau conduse de femei.Peste 10 ani ele conduceau deja 4 catedre. În

prezent avem 11 catedre (din 58) în fruntea cã-rora mult stimatele noastre dame specialiste înºtiinþe generale, tehnice, economice. Pe vinietade astãzi vã prezentãm portretele a 29 de dame,care au ocupat în trecut, sau mai sunt ºi în prezentla postul de ºef de catedrã.

Catedra de Chimie a fost condusã de confe-renþiarii Þilea B. Conunova, Veronica Z.Amarii, Larisa P. Cernega; astãzi – Rodica A.Sturza. Catedra de Limbi Moderne a fost con-dusã numai de femei: Nera V. Zapletina, Lud-mila T. Cebotarencu, Vera V. Goncearenco,nina N. Zgardan, Elena S. Gore; astãzi –Ludmila I. Ungureanu.

La Catedre Sociale au activat Anetta E. Co-jocaru ºi Nadejda B. Petrovscaia.

În fruntea Catedrei Tehnologia AlimentaþieiPublice s-a aflat Elena V. Bognibova, în prezent– Eleonora C-n Dupouy (conferenþiari, doctoriîn ºtiinþe tehnice). Ca ºef de al Catedrei Arhitecturãa activat conferenþiarul Adriana I. Ianovici.

Fondator al Catedrei Economia ºi Manage-mentul în Industria Alimetarã a fost doctorulhabilitat, profesorul Rivolda D. Fedotova.Conferenþiarul Tatiana T. Sanduþã a fondatCatedra Evaluarea Bunurilor Imobiliare; astãzicatedra este condusã de conferenþiarul SvetlanaE. Albu. Fondator al Catedrei Dreptul Patrimo-nial este doamna Ala A. Climov, iar fondator alCatedrei Finanþele ºi Contabilitatea Firmei esteprofesoara Tatiana Manole.

Toate cele 5 catedre ale Facultãþii de IndustrieUºoarã au fost fondate ºi conduse numai de femei:Elena D. Gorea, Elena A. Musteaþã, Irina A.Elizarov, Stela I. Balan, Svetlana M. Sala-matova, Angela Gr. Scripcenco, ValentinaV. Bulgaru ºi Viorica I. Scobioalã.

În cadrul Facultãþii CGC a existat o catedrãde Management în domeniul Construcþiilor carea fost condusã de doamna Svetlana Vl. Masiuc.Toþi aceºti pedagogi niversitari au fãcut mai întâicarierã ºtiinþificã, sau manifestat ca buni pedagogi

ºi mai apoi ca buni organizatori de laboratoare,seminare pegagogice ºi ºtiinþifice.

Un alt exemplu – Politehnica din Bucureºti,unde câteva decenii a lucrat ca ºef de catedrã,decan, prim-prorector basarabeanca noastrã –profesoara Adelaida Mateescu (din satulBãdiceni, judeþul Soroca; nãscutã Þaga). Iar înprezent aceastã prestigioasã instituþie de învã-þãmânt tehnic este condusã de doamna Eca-terina Andronescu (anterior – ministru alEducaþiei)!

* * *P.S. Recunoaºteþi, dragi cititori, cã vinieta

este o frumoasã compoziþie. Aºa se fãceauvinietele cu 100 ani în urmã. Apropo, che-narul acestei compoziþii (executatã de doamnaViorica Ostaº-Tofan) a fost împrumutat dela vinieta Liceului Eparhial Chiºinãu (1906).

Aurel MARINCIUC,

conferenţiar, Catedra Mecanica Teoretică

Stela Balan, pentru mine e o stare normalã deactivitate, mã simt bine în aceastã atmosferã decreºtere educativã, pentru cã doar mi-am alesprofesia de pedagog, e ceea ce-mi place, eviaþa mea.

Copiii vin din sistemul ºcolar în sistemuluniversitar ºi dacã nu cauþi sã-i deprinzi cu noulsistem de studii ºi de trai, se deterioreazã chiar dela început frecvenþa, or, frecvenþa e baza studiilor.Trebuie sã le formezi studenþilor “cruzi” de la anulI ºi II o concepþie întreagã asupra obligaþiilor, iar,totodatã, ºi a drepturilor lor în aceastã nouãstructurã formatoare de specialiºti, dar ºi de cetã-þeni cu viziune largã asupra vieþii, care se numeºte“Universitate”. ªi dna Stela Balan subliniazãnumaidecât elementul empatiei, adicã a trãiriiadevãrate, nedisimulate a succeselor ºi eºecurilorpe care le are studentul-studenta, astfel ca zi de zitânãrul sã poatã acumula experienþã de viaþã, sã

poatã aduna mereu mai multã “minte”, cum sespune. Îndrumãtorul de grupã, dacã e un pedagogadevãrat, se uitã la studenþi într-un fel ca la copiiisãi proprii ºi atunci toate merg desigur cu maimulþi sorþi de izbândã. Sunt ºi orele educative, lacare “se deschid inimile”, cum s-ar spune. ªi nune bazãm doar pe propria experienþã, deºi aceas-ta conþine destule învãþãminte, dar intrãm ºi maiadânc în teoria civic-educativã, sã zicem aºa.

Dacã dupã anul II grupele academice nu maisunt “conduse” de un îndrumãtor-profesor, esteºi aici o înþelepciune. Studenþii trebuie sã se matu-rizeze ºi deci au nevoie de o libertate mai pro-nunþatã. Dar legãtura cu mine, spune dna StelaBalan, nu se rupe total, ei vin la mine cu anumite“taine”, eu mã introduc în rezolvarea anumitorprobleme ce pot apãrea, adicã, într-un fel, rãmântot îndrumãtor de grupã pânã la absolvirea lor.

Existã un contact nespus, “tacit” între mine ºiei, dar un asemenea contact se menþine numaiîn cazul în care îndrumãtorul grupei are în sineun umanism convins, îºi impune, sã zicem, senti-

mentul datoriei de pedagog-pãrinte. Pentru cã,repetãm totuºi, între douã noþiuni “îndrumãtor”(“pedagog”) ºi “pãrinte” existã o liniuþã de le-gãturã.

Femei –

sefi de catedre

Femei –

sefi de catedre

 c4 Mesager Universitar, Martie 2006

FAF – Filiera Anglofonã,FCIM

PPPPPolitolitolitolitoliteeeeehnisthnisthnisthnisthnista cu... vioara cu... vioara cu... vioara cu... vioara cu... vioaraaaaaO studentã de la Conservator exersând la vioarã e un lucru obiºnuit.Neobiºnuit este însã sã vezi un student de la o facultate tehnicã exersând la

vioarã.Cu atât mai frumos este faptul cã unii (ºi nu chiar puþini) studenþi de la

diferitele facultãþi ale UTM au o culturã generalã destul de dezvoltatã ºi manifestãinteres, de exemplu, pentru... vioarã.

Redacþia a intrat în posesia unei fotografii a absolventei anului trecut, DianaMarcoveanu de la FTMIA, pe care o publicãm cu plãcere. Exemplul Dianeistimuleazã desigur multe colege de ale ei din anii inferiori, care continuã sã maistudieze la FTMIA. Stimuleazã – în sensul culturii generale, care întotdeaunaîmbogãþeºte spiritual omul, îi face viaþa mai plinã.

Se va bucura desigur ºi profesoara, dna Angela Gudima, conf., dr. la FTMIA.D-sa i-a fost conducãtoare de diplomã ºi, fãrã îndoialã, o înþeleaptã îndrumãtoarepe linia culturii generale.

Într-adevãr, frumos moment e sã vezi politehnistul... cu vioarã.

PPPPPolitolitolitolitoliteeeeehnisthnisthnisthnisthnista cu... vioara cu... vioara cu... vioara cu... vioara cu... vioaraaaaaGrupa MTCÞ-012 (Modelarea ºi Tehno-

logia Confecþiilor din Þesãturi), anul 5, de laFIU, ne-a fost recomandatã drept grupa cucea mai bunã reuºitã de la facultate. Nici nu ede mirare, doar e o grupã compusã numai dinfete harnice. Sunt 10 la numãr.

Cât de unite sunt pe ultima sutã de metri,toate ne rãspund într-un glas – prietenia a statla bazã chiar din primele zile de studii. Bunaprietenie ºi înþelegere moral-umanã a generato atmosferã sãnãtoasã în favoarea fiecãreiadintre ele. Nucleul acestei bune înþelegeri afost poate ºi monitorul grupei Nadia Bazi-liuc (5 ani la rând monitor!). ªi acest lucruvorbeºte despre o solidaritate reuºitã.

Studenta Elena Gheorghiu subliniazã laînceputul discuþiei noastre cã munca intensãdepusã în decursul celor 5 ani, studiile zilnice,elanul pe care þi-l iai în formarea profesiei ºiseriozitatea, reprezintã cheia succesului. Labaza succesului mai stã, adaogã studentaXenia Palaria, ºi frecvenþa zilnicã de sutã lasutã. Frecvenþa este factorul primordial înformarea profesiei. ªi dacã o lecþie teoreticã opoþi recupera doar transcriind conspectul, apoitocind, o lecþie practicã – nicidecum. Facultateadispune de laboratoare înzestrate cu tehnicã

Grupe fruntaºeGrupe fruntaºeGrupe fruntaºeGrupe fruntaºeGrupe fruntaºe

Fete pregãtiteFete pregãtiteFete pregãtiteFete pregãtiteFete pregãtite

pentru viaþãpentru viaþãpentru viaþãpentru viaþãpentru viaþã

modernã, în care studenþii îºi desãvârºescaptitudinile ºi cunoºtinþele obþinute în cadrulcursurilor teoretice. Acolo studenþii se aprofun-deazã în domeniul proiectãrii artistice, proiec-tãrii inginereºti ºi fabricaþiei tehnologice aîmbrãcãmintei.

Rezultatele la studii luate în ansamblu pegrupã sunt mereu bune, mai sus de nota 9.Acestea au fost aprecierile auzite de cãtrestudentele acestei grupe dupã fiecare sesiune.

Studenta Ivanna Cunceva ne mãrturiseºtecã succesul grupei mai constã ºi în faptul cãaici se aflã fete cu aptitudini înalte la studii ºiele mereu îndeamnã ºi îºi susþin colegele.

Studenta Antoneta Strãtilã, spune cãdupã 5 ani de aflare la UTM, la aceastã minu-natã facultate – FIU, unde marea majoritateo reprezintã genul frumos, a înþeles cu pro-funzime cã pregãtirea profesionalã atinge unnivel solid. Corpul profesoral este format din

specialiºti cu renume. Acest lucru este recu-noscut pe întreaga universitate, la noi, dar ºipe plan republican, iar, ca urmare, ºi maideparte – pe planul de dincolo de hotare.Nivelul ºtiinþifico-didactic al cadrelor didacticecreºte an de an, deoarece o bunã parte dintreele sunt tocmai studentele-absolvente aleacestei facultãþi, acum profesoare care deþintitluri corespunzãtoare ºi care s-au perfecþio-nat sau au susþinut titlurile prin alte þãri. Toc-mai aceste tinere profesoare formeazã acumbaza facultãþii, prin ele se fortificã facultatea.Tinerele profesoare ºi-au consolidat pregãti-rea în centre universitare din România, Rusia,Ucraina, Italia ºi alte þãri. Au cu ce þine pieptschimbãrilor perpetue ºi multiplelor întrebãridin partea studenþilor dornici de a cunoaºtecât mai multe.

Importã foarte mult, sã fim sinceri, ºi apor-tul îndrumãtorului de grupã asupra reuºiteiunei grupe. Studenta Polina Lebedeva nemãrturiseºte cã îndrumãtor de grupã în primiidoi ani le-a fost dna Svetlana Salamatov,prof. univ., dr. hab. Pe atunci li se pãrea o pro-fesoarã ºi o îndrumãtoare din cale afarã deexigentã, cu cerinþe exagerat de mari. Cutimpul, au preluat multe din comportamentulºi învãþãturile dumneaei, astfel încât pânã înprezent au devenit apropiate sufleteºte. DnaSalamatov ºi azi e îndrumãtoare a acesteigrupe: studentele se pot adresa cu orice gende întrebare sau problemã ºtiind cã le va ajuta

ºi le va înþelege. Dna Svetlana Salamatoveste ºi fondatoarea primei catedre de profil –Catedra de Tehnologie ºi Construire a Con-fecþiilor în anul 1991, în baza cãreia, în 1995prin decizia Guvernului RM, a fost fondatãFIU în cadrul UTM.

Pe lângã faptul cã studenþilor de la FIU lise oferã un volum maxim de cunoºtinþe, uniidintre ei, mai harnici, tind sã studieze mai multfrecventând ºi biblioteca, sã se autoinstruiascãîn permanenþã. Tocmai acest gând îl subliniazãstudenta Elena Georghiu care a venit tocmaidin Ucraina sã facã studii. Este mulþumitã ºirecunoscãtoare profesorilor FIU. Ca ºi colegelesale a venit dornicã de cunoºtinþe, iar acum laabsolvire, pleacã specialist bine format, cupregãtire solidã pentru viaþã.

De nivelul pregãtirii profesionale feteledin grupa MTCÞ-012 s-au convins recent întimpul realizãrii practicii de diplomã la diverseîntreprinderi din Chiºinãu ºi din republicã:Fabrica de Confecþii din Dubãsari, Întreprin-derea “Olimp”, Tiraspol, SA “Artizana”, SRL“Prevent Moldova”, SA “Centrul de Modã”,Chiºinãu etc.

Studentele fruntaºe de la FIU sunt mode-lierii-constructori, tehnologii, inginerii de mâi-ne care vor fi încadrate cu uºurinþã în unitãþilede producþie de profil din republicã ºi dinstrãinãtate. Sincere, fetele ne-au mãrturisit cãdorinþa lor este sã susþinã cu succes examenelede licenþã care se desfãºoarã chiar în acestezile. Sã mai susþinã cu succes ºi teza de licenþã,dupã care sã se încadreze cu ardoare în câm-pul muncii. Unele dintre ele intenþioneazã sã-ºi lanseze propriile afaceri în specialitate. Toateacestea reies din buna educaþie, instruire ºipregãtire profesionalã pe care au obþinut-o lafacultate în cei 5 ani de studii ºi setea de a-ºiaplica cunoºtinþele în practicã.

Le dorim fetelor frumoase, talentate ºi frun-taºe de la FIU mult succes!

Existã o plãcere specific-intelectualã cânddicuþi cu studenþi deºtepþi ºi încã la anul I, unfel de „boboci” în UTM. I-am perceput astfelpe cei 24 de bãieþi ºi... numai douã fete de laFiliera Anglofonã „Informatica”, FCIM, cuasistenþa îndrumãtorului de grupã, dl Mir-cea Miglei, conf. dr.

Mai întâi, surpriza plãcutã pe care mi-aprodus-o monitorul grupei, studenta Euge-nia Vovc. Domniºoara caracterizeazã cursiv,logic grupa: toþi sunt cãlãuziþi doar de gândulpermanent al studiilor, acest gând i-a coalizatºi într-o foarte strânsã prietenie-colegialitate;în grupã nici nu se pune problema frecvenþeila lecþii, la lucrãri didactice de tot felul, sub-înþelegându-se de la sine cã un student nupoate sã-ºi confirme numele de „student”fãrã condiþia primordialã a frecvenþei regulateºi conºtientizate etc. Cursiv, logic ºi într-unstil literar corect vorbea Eugenia Vovc, dar laureche îmi ºopteºte dl îndrumãtor de grupãcã fetiþa... e de limbã rusã, limba ei maternãe rusa. Cum? ªi atât de bine vorbeºte limbaromânã! – m-am mirat în glas, iar Eugeniane-a explicat imediat cã a studiat în liceu ºistudiazã ºi acuma cu plãcere limba românã,audiazã cursuri, citeºte... ºi ºtie. Aflu imediatcã în grupã mai sunt câþiva studenþi de limbãrusã, dar ºi ei vorbesc cursiv româna, audia-zã cursurile fãrã nici o problemã. Adevãraþiintelectuali, mi-am zis.

Aproape în cor studenþi acestei grupe auafirmat cã îi uneºte un interes comun. Care?Simplu, „au venit aici sã înveþe”. Într-adevãre simplu, dar cu o încãrcãturã mare de senssocial: „Au venit sã înveþe!”. Când auzi ase-

FAF – Filiera Anglofonã,FCIM menea simple, dar pline de semnificaþie cu-

vinte, te bucuri în suflet pentru generaþia tâ-nãrã, cãci intuieºti în ea pe viitorii bunispecialiºti în toate domeniile economiei ºiculturii, oameni care vor duce înainte destineleþãrii. Fãrã îndoialã, studenþii grupei date vor fiingineri de nãdejde, cãci se vede de pe acumcã toþi învaþã cu note mari, deºi nu pentrunote, ci pentru cunoºtinþe ei muncesc. Dar casã exprimãm totuºi cumva nivelul de osârdiela munca de studii în grupã, trebuie sã apelãmla simbolul notei – nota generalã pe grupã(26 de studenþi) roteºte în jurul lui „8”–„9”. Eun indice, precum vedeþi, foarte bun.

Studenþii, cum spuneam încã „boboci” laUTM, cum de-au reuºit sã coalizeze grupa,doar timpul e cam scurt. Domniºoara monitorzice cã anume interesul fierbinte de a învãþa afost pentru fiecare, sã zicem aºa, „cimentulcoalizant”. ªi acest interes, de exemplu, lalucrãrile de laborator mai ales, se manifestã înajutorul reciproc: unul înþelege mai bineaspectul „A”, altul – mai bine aspectul „B” ºi,uite-aºa, se obþine un succes general al grupei,dar ºi succesul personal al fiecãruia.

Gãseºte necesar sã intre în vorbã tocmaiaici ºi dl Mircea Miglei, îndrumãtorul grupeidate ºi profesor de fizicã aici. D-lui spune cãprincipalul accent educativ în permanentelesale contacte cu grupa ºi mai ales la oreleeducative este pus pe „cum merge cu învãþã-tura”. Este principalul, este axa muncii unuistudent – învãþãtura de zi cu zi. Aici, subliniazãîndrumãtorul grupei, dl Miglei sunt impor-tante douã aspecte: succesul propriu-zis alfiecãrui student ºi în fiecare zi, sãptãmânã,lunã etc., iar un al doilea aspect este incifratîn chiar acest succes, cãci dacã studentul mun-ceºte, el deja merge pe linia bunã a educaþiei,nu va avea „când” sã devieze cumva de la

linia bunã. Timpul îi va fi mereu ocupat ºi cuîncetul el însuºi va conºtientiza cã tocmaimunca, învãþãtura este esenþa clãdirii unuiviitor solid pentru sine însuºi, adicã tocmaiceea ce vrea, tocmai la ceea ce visa.

Mi-a plãcut aceastã filozofie educativã adlui Miglei, ea este justã ºi, pe cât am maivãzut ºi în alte grupe, la alte facultãþi, precumºi din cele ce se vorbesc la diferitele întruniriprofesorale – Senat, Consiliu de Administraþie,Consilii ale facultãþilor, ºedinþe de catedre, esteo filozofie pedagogicã generalizatã la UTM,din care a rãsãrit, pânã la urmã, ºi cunoscutuldeja în republicã dicton – „La UTM se facecarte!”, adicã se munceºte.

Nu e uºor, desigur, sã devii inginer, darceea ce se face prin muncã serioasã e solid, esigur, aduce satisfacþia intelectualã ºi civicãpe parcursul întregii vieþi, dã sens, un sensonorabil, vieþii însãºi.

Cea mai bunã educaþie este munca – iatãce-am auzit repetându-se în grupa „FilieraAnglofonã”, FCIM ºi aceasta mi-a procurattocmai acea satisfacþie intelectualã, de careaminteam mai devreme, discutând cu studenþii.

ªi studenþii, ºi profesorii în aceastã grupãformeazã, sã zic aºa, o corporaþie intelectua-

listã, unii cu alþii înþelegându-se bine pelinia efortului comun, pe care îl aºteaptãpãrinþii acestor studenþi, adicã societateanoastrã.

Matematica superioarã e o disciplinã carecere efort. Dar studenþii grupei spun cã leplace matematica, pentru cã le place metodade predare a tânãrului profesor, dl ViorelBostan. Profesorul Viorel Bostan a predatun timp într-o universitate din Statele Unite,deci cunoaºte bine nu numai limba englezãpentru a preda la Filiera Anglofonã, FCIM,dar ºi diferite metode de predare, fãcând ºimulte comparaþii între studenþii americani ºistudenþii noºtri.

Asculþi lecþiile de matematicã, spune stu-denta Vovc, ºi nici nu simþi cum trece timpul...

Dl Mihail Culev, un alt profesor aici,predã „Programarea calculatorului”. Este ºidumnealui foarte mult apreciat de studenþi.

La fel ºi dl Mihail Braga, profesorul defilozofie. De altfel, filozofia e unica disciplinãpredatã aici în limba românã – celelalte toatese predau în limba englezã. E bine cã sepredau diferite ore în douã limbi, e bine sãºtie studenþii limba englezã, dar ºi românanumaidecât.

Aspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest i,, Î Ã Î Aspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest i,, Î Ã Î Aspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest i,, Î Ã Î Aspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest i,,Aspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest i,, Î Ã Î Aspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest iAspecte studentest i,, Î Ã Î

Âc5Mesager Universitar, Martie 2006

Fetele în salade desen

Fetele în salade desen

Studentul Eugen Doina subliniazã ºi el munca în echipã la lucrãrile delaborator, fapt ce strânge rândurile grupei, iar solidaritatea pe baza munciiasigurã numaidecât succesele fiecãruia ºi ale grupei în întregime. Limba englezãîn grupã se învaþã nu numai pe parcursul predãrii disciplinelor generale, darºi ca limbã. În acest caz grupa se împarte în douã subgrupe, unde în modpractic-lingvistic se ocupã intens dnele profesoare Tãrâþã ºi Anischevici.

Studenta Liuba Rusu este foarte mulþumitã de calitatea studiilor la FilieraAnglofonã. Studenta atinge aspectul educativ în formula „fete-bãieþi” ºi spunecã în grupã dominã o atmosferã propice, favorabilã în acest sens. Bãieþii daudovadã de cavalerism, sunt grijulii cu cele doar douã fete, le ajutã când cazulo cere. Au ºi o anumitã galanterie, gentileþã în comportamentul de fiecare zi,adicã o bunã educaþie în sensul celor „ºapte ani de acasã”.

Studentul Nicolae Cuºnir spune cã studiile în grupã câºtigã în calitateprin faptul cã studenþii sunt activi ºi în afara lecþiilor: la sport, TVC, distracþii. El,de exemplu, are aplecare pentru ºah. Se ocupã serios, are deja ºi titlul de„candidat în maeºtri”. Asta, desigur, e o preocupare solidã. Studenþii-ºahiºtiau cercul în zilele de luni, marþi ºi miercuri în blocul Facultãþii de Energeticã.Cât priveºte distracþiile, studenþii grupei date ating nivelul de culturã ºi aici. Edrept cã în discuþia noastrã apãru divergenþa cu privire la „bãutura admisã –berea”. Unii spuneau ce nu e admis pentru studenþi nici berea. Alþii admiteau.S-a ajuns la „totul depinde de cantitate”. S-a organizat doar chiar pe teritoriulUTM toamna trecutã un show-bere.

S-a constatat totuºi cu satisfacþie cã studenþii grupei date sunt departe dealcool ºi înþeleg ce înseamnã acesta ºi sub aspect de sãnãtate, ºi sub aspectde culturã.

Studentul Grigore Diviza a avut ºi el numai cuvinte de laudã pentrucalitatea instruirii la Filiera Anglofonã, sugerând cã, având în vedere con-textul social actual, ar trebui sã existe Filiere Anglofone la toate facultãþile.

Studentul Artur Movilã îºi evidenþiazã ºi el înclinaþia spre ºah – arecategoria I, ceea ce e destul de serios în jocul intelectual respectiv.

Dl Mircea Miglei, îndrumãtorul grupei depune acum eforturi susþinutepentru a stabilibi legãturi cu Ambasada Marii Britanii ºi cea a SUA la Chi-ºinãu pentru a ridica studiile anglofone.

Studentul Ion Gâscã a subliniat acelaºi lucru pe care l-au evidenþiat ºimulþi colegi ai sãi – nivelul intelectual înalt al grupei, unde s-au adunat doarliceeni, iar un absolvent de liceu, fãrã îndoialã, are o pregãtire bunã. Iarlogic, spune Ion Gâscã, cine are o pregãtire intelectualã bunã, în fond, are ºio educaþie pe mãsurã.

Studenþii Filierei Anglofone, FCIM au avut ºi sugestii critice. De exemplu,insuficienþa manualelor în bibliotecã, în sãlile de lecturã. Sigur cã studenþiicautã sã estompeze lacuna prin xeroxarea materiilor necesare.

Filiera Anglofonã, FCIM, într-adevãr, îþi produce o plãcere specific-intelectualã, astfel cã bucuria pedagogicã ce îþi pãtrunde în suflet mult timpdupã aceea persistã...

În cadrul Zilelor Francofoniei în Moldova(din martie) la UTM se produc diferite mani-festãri culturale în caracterul tematicii respec-tive. Sigur cã la cele douã Filiere Francofone(una la FTMIA, alta – la FCIM) manifestãrileau culori mai pregnante. Iatã cã acolo s-aajuns pânã la faptul cã studenþii (unii) potscrie în limba francezã chiar versuri.

Bravo lor! Bravo profesorilor!Aici publicãm douã poezii ale studentei

Tatiana Ciolacu, secondatã în educaþia eide dna profesoarã Veronica Levcenco.

Tatiana

CIOLACU,

studentă, Filiera

Francofonă

“Tehnologii

alimentare”,

FTMIA

FrancophonieLa francophonie comme une mélodieEst née dans notre viePour moi, pour toi, pour vous...Comme la langue d’amour, pour nous

C’est à la francophonieQue nous sommes une vraie familleChaque jour, peu à peuOn sait les vraies valeurs.

Quelle chance!De connaîtreUne grande beautéNommez le français”!

La francophoniePour moi, pour toi, pour vous...C’est la deviseQuelle belle surprise!

Voilà! ce qu’il y a:Pendant la vie,Où nous sommes amisAvec la francophonie!

AIMER

Quel beau mot!Si vous pouvezAlors aimer:Aimer les fleursEt votre coeur.

Aimer le soleilEt le bleu du ciel.Aimer la chaleurEt la couleur.

Aimer la pluieComme un grand merci!Aimer la vieEt ton ami.

N’oublié jamais„AIMER”C’est la vraie beauté!

Desenul la FIU importã. Studentele lu-creazã de zor la ºevalete în sala de desen ºicoloristicã pentru a gãsi mai apoi soluþii origi-nale în compoziþia costumului.

În cele 4 sãli specializate de la FIU dominã

Dumitru Ionaºcu este student în anulIIU la FIEB, specialitatea “Manage-mentul Firmei”. Este un student exem-plar: o pot confirma profesorii, colegiide facultate ºi mai ales notele dinmatricolã. Dumitru Ionaºcu este ºiun bun lider. Este monitorul grupei MF-044, vicepreºedinte al Comitetului Sin-dical, FIEB, fondator al ziarului stu-denþesc de la facultate “Econom X”,vicepreºedinte al Organizaþiei Obºteºti“Forþa Tinerilor din Moldova” ºi pre-ºedinte al “Consiliului Tinerilor Mana-geri”. Dumitru Ionaºcu este plin deenergie, idei, iniþiative, are o gândireprofundã.

D. Ionaºcu doreºte atragerea în rân-durile “Consiliului Tinerilor Manageri” a câtmai multor colegi de la FIEB ºi de la celelaltefacultãþi ale UTM, precum ºi de la alte instituþiide învãþãmânt superior din republicã. Pentruca sã devii membru al “Consiliului TinerilorManageri”, trebuie doar sã-þi adresezi între-barea “Eºti tânãr?”. Dacã da, eºti primit cubraþele deschise. Scopul principal al Consi-liului este conlucrarea studenþilor ºi partici-parea lor la diverse proiecte atât distractive,cât ºi ºtiinþifice. Prin participare distractivã seare în vedere organizarea diverselor con-cursuri sportive. De exemplu, în timpul apro-piat se preconizeazã organizarea unei olim-piade distractiv-sportive între studenþii FIEB,

UTM, Colegiul de Informaticã ºi Drept ºi Facultatea de Drept,USM. La olimpiadã vor fi probe de fotbal, ºah, dame, tenisde masã. Se intenþioneazã ºi formarea unei echipe de mini-fotbal între profesorii acestor instituþii. Sunt de amintit ºiactivitãþile întreprinse anterior: campionatul de bowling,sãrbãtoarea “Halowen”, concursul “Balul Bobocilor” ºi con-cursul de iarnã (jocuri în aer liber ºi zãpadã).

Cât priveºte partea ºtiinþificã, tinerii manageri organizeazãºi participã la diverse conferinþe tehnico-ºtiinþifice. PersonalDumitru Ionaºcu a participat la Conferinþa tehnico-ºtiinþificãa Catedrei de Limbi Moderne cu lucrarea în limba englezã“Situaþia economicã în Republica Moldova”, care a ºi fostpublicatã în Culegerea de referate a conferinþei.

Dumitru Ionaºcu face parte ºi din Grupul de iniþiativãal programului “Studentus Incoruptus” care þine de proiectul“Problema Corupþiei în Instituþiile de Învãþãmânt superiordin Republica Moldova” (director naþional de proiect, Mir-cea Eºanu, lector la USM) lansat de Colegiul Invizibil dinMoldova ºi susþinut de Fundaþia Soros – Moldova. În cadrul“Studentus Incoruptus” Dumitru Ionaºcu se poate mândricu bune realizãri, bineînþeles susþinut de colegi ºi de cãtredecanul FIEB dl Nicolae Þurcanu.

În actualitate se pun problemele vieþii universitare, precumºi gãsirea soluþiilor pentru diferitele aspecte de educaþie alestudenþilor. Recent “Studentus Incoruptus” a organizat o con-ferinþã de proporþii la care au participat studenþi din 10 instituþiide învãþãmânt superior din R. Moldova la care problema nr.

Studenþi exemplariStudenþi exemplariStudenþi exemplariStudenþi exemplariStudenþi exemplari

Dumitru Ionaºcu - lider

multilateral

1 a fost “Codul de conduitã universitarã”propus din viziunea studenþilor pentru stu-denþi. Tot recent, o conferinþã a fost organizatãºi la UTM în colaborare cu Biblioteca UTM,cu susþinerea moralã a directoarei, dna Zi-naida Stratan. În cadrul conferinþei au fostexpuse ºi rezultatele unui sondaj sociologic“Fenomenul corupþiei în instituþiile de învãþã-mânt superior din Republica Moldova”, eveni-ment despre care ziarul “Mesager Universitar”a publicat un material amplu în nr. 10, decem-brie, 2005.

Pentru a nu se crea impresia cã studentulIonaºcu are preocupãri mai mult extraºco-lare, e de menþionat faptul cã el e ºi membruîn Grupa de Elitã. Or, aici nu ajunge fiecare.La sfârºitul semestrului trecut, studentulIonaºcu a participat ºi la Conferinþa tehnico-ºtiinþificã a facultãþii cu referatul “Micul busi-ness în mediul rural” (conducãtor ºtiinþific,V. Sverdlic, doctor în economie, FIEB).Problema micului business în mediul rural îlpreocupã pe studentul Ionaºcu în modserios. Sursã de inspiraþie ºi carte de cãpãtâi

în acest sens sunt cele “100 de idei pentruafaceri” în 2 volume, în care sunt expusemetode clasice de business-planuri. Poate cãpe viitor Dumitru Ionaºcu îºi va încercaputerile în direcþia creãrii propriului business.Deocamdatã, el intenþioneazã sã absolveascãfacultatea, sã urmeze studiile la masterat ºidoctorat, pentru cã UTM este o instituþie careoferã solide cunoºtinþe ºi o bunã pregãtireprofesionalã, considerã el. Iar pentru ca o min-te sã fie sãnãtoasã, trebuie sã ai ºi un corpsãnãtos, în acest semestru, Dumitru Io-naºcu urmeazã ºi Catedra Militarã a UTM.

Referindu-se la studii, Dumitru Ionaºcune mai spune cã ºi colegii lui sunt conºtienþipentru ce au venit la facultate ºi toþi învaþãbine. Iar dacã apare vreo problemã, atunci elca monitor de grupã se strãduie s-o rezolveºi sã meargã întotdeauna pe calea cea maibunã: colegii sã frecventeze lecþiile ºi sã nuaparã restanþe.

Dumitru Ionaºcu ar avea ºi o micã criticãîn ce priveºte procesul de studii. Atât el, cât ºicolegii lui ºi-ar dori sã facã mai multã practicãdecât teorie. Profesionist bun devii doar exer-sând ºi simþind lucrurile. Bineînþeles, sunt in-discutabile ºi studiile teoretice de specialitate.Nu pot fi trecute cu vederea nici unele obiecteauxiliare pe lângã cele de specialitate, cum arfi “Sociologie ºi psihologie economicã” care lis-a predat încã în anul întâi de cãtre dna NeleaSârbu, prodecan responsabil de educaþie laFIEB.

În concluzie, dânsul considerã cã secretulunui student bun, constã în faptul cã acestatrebuie sã activeze în comun cu ceilalþi colegi.Respectul, ajutorul reciproc, susþinerea mo-ralã din partea dascãlilor ºi, în mod special,tenacitatea personalã – acesta este rezultatulreuºitei unui student ºi al unui lider. DumitruIonaºcu este deschis ºi gata oricând sã cola-boreze cu cei care vor sã-i scrie pe adresa dee-mail: manager_ftm@yahoo.com

Liderii Alianþei studenþilor din Republica Moldova ºi ai Asociaþiei studenþilor din Transnistria solicitã Minis-terului Educaþiei, Tineretului ºi Sportului (METS) sã se implice în procesul de combatere a corupþiei în instituþiilede învãþãmânt superior ºi sã elaboreze un plan concret de acþiuni privind contracararea acestui flagel.

Potrivit rezultatelor unui studiu efectuat în decembrie trecut de cãtre cele douã organizaþii, pe un eºantion de1.010 studenþi din 9 instituþii de învãþãmânt superior din Chiºinãu ºi Tiraspol, 90 la sutã din respondenþi auspus cã ºtiu de existenþa acestui fenomen în instituþiile lor ºi despre cazuri de mituire a profesorilor sau deestorcare de bani de la studenþi. Peste 80 la sutã din cei intervievaþi pretind cã au informaþii despre profesoricare cer mitã. Totodatã, 49 la sutã din respondenþi nu cunosc despre sancþiunile prevãzute în legislaþie pentruluare sau dare de mitã, iar majoritatea dintre ei nu apeleazã la poliþie, deoarece se tem cã vor urma persecutãri.

Preºedintele Asociaþiei studenþilor din Transnistria, Andrei Ciornei, a precizat cã în cadrul proiectului„Studenþii contra corupþiei din instituþiile de învãþãmânt superior”, care a demarat recent, a fost lansatãpentru studenþi „linia fierbinte” 29-47-34, în scopul facilitãrii accesului la normele legale de apãrare adrepturilor studenþilor.

(Din „FLUX”, 21 februarie 2006)

Studenţii vor măsuri împotriva corupţiei

o atmosferã calmã, este multã luminã, otemperaturã confortabilã – la ºevalete fetelerevarsã mãrinimos pe hârtie talentul creaþieitehnice, cu fiecare zi ele devenind buneprofesioniste în estetica vestimentarã.

 c6 Mesager Universitar, Martie 2006

Unde se poate duce un diriginte al ºantie-rului de construcþii, un specialist în transporturiauto etc. sã se recicleze la un nivel modern.Sã afle ce este nou-european în tehnologiasectorului sãu de producþie, dacã nu la Univer-sitatea Tehnicã?

Dacã spunem ºi, pe drept, cã UTM esteunica instituþie de învãþãmânt superior tehnicdin Moldova, înseamnã cã toþi, absolut toþispecialiºtii din diferitele ramuri industriale potºi trebuie sã vinã la reciclare, aºa cum prevedelegea, din 4 în 4 ani, anume la UTM.

La UTM, dar nu la niscaiva firme nelicen-þiate, care nu au ºi nu pot avea calitatea cores-punzãtoare pentru activitate didactico-tehnicãde nivel universitar, dar care, din pãcate, seapucã de aºa ceva, pentru cã aici e vorba debani...

Centrul discuþiilor la ºedinþa lunarã a Sena-tului UTM din 22 noiembrie 2005, a fost axatanume pe acest subiect, pentru cã în ordineade zi figura un punct foarte actual: „Cu privirela formarea continuã a personalului din eco-nomia naþionalã la FCGC ºi FUA (raportori:decanii V. Toporeþ, conf., dr., ºi N. Grozavu,conf., dr.).

La aceste douã facultãþi aspectul formãriicontinue, al reciclãrii, perfecþionãrii cadrelordin domeniile construcþiilor, urbanisticii ºiarhitecturii se aflã în dezvoltare ºi ca arie decuprindere a contingentelor de specialiºti, ºica profunzime de calitate.

La FCGC se realizeazã perfecþionarea spe-cialiºtilor în asemenea sfere ca: „Tehnologiaprelucrãrii lemnului”, „Exploatãri miniere”,„Elaborarea devizelor prin metoda de resurse”etc.

La FUA îºi perfecþioneazã specialitateamulte persoane din asemenea domenii, cumar fi: „Alimentãri cu cãldurã ºi gaze, ventilaþie/ proiectarea ºi exploatarea reþelelor ºi instala-þiilor de gaze naturale ºi gaze lichefiate)”, „Su-dura þevilor din polietilenã”, „Alimentãri cuapã, canalizare”, „Auditul energetic în con-strucþii” etc.

Senatul a apreciat cu notã mare activitateafacultãþilor conduse de dnii Victor Toporeþ ºiNistor Grozavu. Pentru ca cititorul sã se con-vingã de aceastã apreciere, publicãm aicitextul Hotãrârii Senatului UTM din 22 noiem-brie 2005.

HOTÃRÂREA

Senatului U.T.M.din 22 noiembrie 2005

Cu privire la formarea continuãa personalului din economia naþionalã

la FCGC ºi FUA

În baza raportului prezentat de decanulF.C.G.C. conf. univ. dr. V. Toporeþ ºi decanulFUA conf. univ. dr. N. Grozavu, Senatul con-statã, cã la facultãþile de Cadastru, Geodezieºi Construcþii ºi Urbanism ºi Arhitecturaîn domeniul perfecþionãrii, reciclãrii ºi recalifi-cãrii specialiºtilor din economia naþionalã s-au întreprins mãsuri, diversificate prin activitãþiconcrete, care au influenþat pozitiv asigurareaexigenþelor, determinate de Codul Muncii alRM privind formarea profesionalã continuã,adoptat de Parlament prin Legea nr. 154-XVdin 28.03.2000, de Hotãrârea GuvernuluiRM nr. 1224 din 09.11.2004 „Cu privire laorganizarea formãrii profesionale continue” ºide prevederile Procesului de la Bologna pri-vind formarea profesionalã continuã a spe-cialiºtilor.

Activitatea de perfecþionare ºi recalificarea specialiºtilor din economia naþionalã laFCGC ºi FUA a fost desfãºuratã în cores-pundere cu prevederile Statutului Centruluide Perfecþionare ºi Reciclare a Cadrelor(CPRC) al UTM, domeniile de perfecþionarefiind determinate de solicitãrile agenþilor eco-nomici ºi de competenþele profesionale alecolectivelor (catedrelor) facultãþilor nomina-lizate. Astfel, pe parcursul anului 2005 laFCGC au fost desfãºurate activitãþi de per-fecþionare a specialiºtilor din domeniile:

– „Tehnologia Prelucrãrii Lemnului” –18 persoane, cu durata cursurilor de 140 deore (beneficiar – întreprinderile de producerea mobilierului „Confort” ºi „Anturaj – Nou”);

– „Exploatãri Miniere” – 36 de persoa-ne, cu durata cursurilor de 840 de ore (bene-ficiar – întreprinderile specializate din dome-niul mineritului);

– „Elaborarea devizelor prin metodade resurse” – 95 de persoane, dintre care:12 persoane cu durata cursurilor de 20 deore ºi 16 persoane cu durata cursurilor de 32de ore (beneficiar – întreprinderile de con-strucþii); 67 persoane cu durata cursurilor de32 de ore (beneficiar – „MOLDTELECOM”).

Formarea continuã – un plus de calitate pentru UTM

Datoritã faptului cã cursurile de perfec-þionare din domeniul „Elaborãrii devizelorprin metoda de resurse” sunt foarte solicitatede agenþii economici ºi þinând cont de posi-bilitãþile reale ale facultãþii, au fost formategrupe de cursanþi ºi înscrise în orarul activi-tãþilor de perfecþionare, inclusiv în luna ianua-rie 2006.

La Facultatea de Urbanism ºi Arhitecturãs-au perfecþionat specialiºti din urmãtoareledomenii:

– „Alimentãri cu Cãldura ºi Gaze,Ventilaþie” (proiectarea ºi exploatarea reþe-lelor ºi instalaþiilor de gaze naturale ºi liche-fiate) – 102 persoane, cu durata cursurilorde 140 de ore (beneficiari – întreprinderilede gazificare din RM);

– „Sudura þevilor din polietilenã” –30 de persoane, cu durata cursurilor de 140de ore (beneficiari – întreprinderile de gazifi-care ºi alimentare cu apã din republicã);

– „Alimentãri cu Cãldura ºi Gaze,Ventilaþie” – 31 de specialiºti cu o a douaspecialitate, cu durata cursurilor 3 ani;

– „Alimentãri cu Apã ºi Canalizare” –20 de specialiºti, cu durata studiilor de 72 de ore;

– Auditul energetic în construcþii –15 persoane (profesori ºi studenþi ai FUA);

– ªcoala de design – 25 de specialiºti,cu durata studiilor de 1 an.

La momentul actual la Facultatea de Urba-nism ºi Arhitecturã îºi fac studiile 43 de stu-denþi (în 3 grupe academice) ºi 55 de studenþiîn grupe obiºnuite la a doua specialitate.

În baza celor nominalizate, Consiliile FCGCºi FUA au acordat o atenþie corespunzãtoareactivitãþilor ce þin de organizarea ºi desfã-ºurarea perfecþionãrii ºi recalificãrii specia-liºtilor din economia naþionalã, þinând contde rolul important al cadrelor didactice (facul-tãþii) în formarea profesionalã continuã, dimi-nuarea ºi lichidarea deficienþelor de instruireºi pregãtire practicã, recalificarea specialiºtilorîn vederea integrãrii active pe piaþa muncii,dezvoltarea competenþelor ºi abilitãþilor profe-sionale, adaptarea lor la condiþiile social-eco-nomice ºi, nu în ultimul rând, posibilitateaameliorãrii bazei materiale a facultãþii.

La ºedinþele Consiliilor facultãþii au fostexaminate ºi aprobate planurile ºi programelede perfecþionare. În baza studiului din dome-niile ce þin de profilul specialitãþilor FCGC ºiFUA, au fost determinate direcþiile prioritarede formare profesionalã continuã a specia-liºtilor, determinate de necesitatea perfecþio-nãrii specialiºtilor din domeniul construcþiilor.În scopul realizãrii acestor premise, la FCGCau fost elaborate planurile de perfecþionare ºiprogramele de învãþãmânt pentru urmãtoarelecategorii de specialiºti: diriginþi de ºantier,responsabili tehnici, proiectanþi, verifi-catori de proiecte. La FUA au fost elaborateºi coordonate cu agenþii economici planurileºi programele de formare profesionalãcontinuã a specialiºtilor cu studii superioarecu durata studiilor de peste 1000 de ore, carevor finaliza cu eliberarea diplomelor de

calificare suplimentarã ºi recalificare cuadmitere în baza studiilor superioare de profilingineresc.

Totodatã, unele domenii de instruire ac-tualmente sunt limitate la nivelul studiilor uni-versitare. Specialiºtii din economia naþionalãsunt slab încadraþi în procesul de formare pro-fesionalã continuã, ceea ce se soldeazã cu

consecinþe negative asupra calitãþii lucrãrilor,produselor finite ºi a diferitelor tipuri de con-strucþii. Rãmâne în urmã baza legislativã deformare continuã în unele ramuri ale eco-nomiei naþionale.

În baza examinãrii informaþiei prezentatede decanul FCGC conf. univ., dr. V. Toporeþºi de decanul FUA conf. univ., dr. N. Grozavu,

SENATUL HOTÃRêTE:

1. Activitatea de formare profesionalãcontinuã a specialiºtilor din economia naþio-nalã la facultãþile de Cadastru, Geodezie ºiConstrucþii ºi Urbanism ºi Arhitectura se des-fãºoarã în conformitate cu prevederile actelornormative în vigoare, Statutului CPRC al UTM,prevederile Procesului de la Bologna privindformarea profesionalã continuã a specialiºtilorºi Acordurile bilaterale de colaborare cu agenþiieconomici ºi poate fi consideratã drept satisfã-cãtoare;

2. A constata necesitatea extinderii dome-niilor ºi formelor de formare profesionalãcontinuã a specialiºtilor în limita domeniilorde instruire din cadrul tuturor facultãþilor UTM;

3. A întreprinde mãsuri adecvate de în-cadrare în procesul de formare profesionalãcontinuã a specialiºtilor de calificare înaltã dineconomia naþionalã în calitate de formatori;

4. În scopul optimizãrii activitãþilor de orga-nizare ºi desfãºurare a proceselor de perfec-þionare ºi recalificare a specialiºtilor, de a instituiîn cadrul facultãþilor Centre Specializatede Formare Profesionalã Continuã;

5. A examina ºi a aproba modificãri înstatutul CPRC în vederea delimitãrii activi-tãþilor efectuate de CPRC ºi, respectiv, deCentrele Specializate de Formare Profesio-nalã Continuã din cadrul facultãþilor;

6. A aproba statutul Centrului de cercetareºi proiectare „Energoaudit” din cadrul Ca-tedrei ACGV, Facultatea Urbanism ºi Arhitec-turã;

7. La alegerea cadrelor didactice prin con-curs se vor lua în consideraþie rezultateleperfecþionãrii cadrelor didactice, stagiile laîntreprinderi ºi participarea lor la formareaprofesionalã continuã a personalului din eco-nomia naþionalã în conformitate cu „Regu-lamentul cu privire la formarea continuã acadrelor didactice ale UTM”, aprobat la ºe-dinþa Senatului din 22.06.2004.

8. CPRC sistematic va organiza întâlnirila facultãþi cu ºefii de catedre ºi cadrele didac-tice pentru explicarea necesitãþilor participãriiîn formarea profesionalã continuã a perso-nalului din economia naþionalã ca element

al reformãrii învãþãmântului superior înconformitate cu principiile pro Bologna.

9. Controlul privind realizarea acestei hotã-râri se impune prorectorului UTM, directoruluiCentrului de Perfecþionare ºi Recalificare aCadrelor al UTM conf. univ., dr. V. Amariei.

I. Bostan

președinte al Senatului UTM,

acad. al AȘRM, prof. univ.

I. Drobenco

secretar știinţific al Senatului UTM,

conf. univ., dr.

Subiectul formãrii continue a suscitat dis-cuþii ºi critici. Dl Valentin Amariei, prorector, asubliniat importanþa formãrii continue peparcursul întregii vieþi. Este o realitate euro-peanã. În Occident orice specialist periodic, la2-3 ani, trece perfecþionarea. Acest lucru elogic, deoarece schimbãrile în tehnologii, îneconomie în general sunt foarte dinamice ºispecialistul trebuie sã le cunoascã. Faptul seresimte ºi la noi, deci rolul UTM ca fiind uniculcentru universitar tehnic în republicã devineacum foarte vizibil.

Rectorul UTM dl Ion Bostan a expus criticiifacultãþile care nu dezvoltã sectorul formãriicontinue, nu formeazã centre pentru perfec-þionarea cadrelor din industrie, din economianaþionalã. Acest sector al formãrii continuetrebuie sã cadã în responsabilitatea catedrelor,acestea trebuie sã menþinã legãturi strânse cuproducþia. De exemplu, catedra ACGV de laFUA conlucreazã continuu cu întreprinderea„Moldova-Gaz” ºi astfel nu numai cã poatemodela instruirea studenþilor în conformitatecu cerinþele producþie, dar mereu perfecþio-neazã ºi pregãtirea specialiºtilor sectorului dat,având pentru aceastã muncã ºi beneficiilerespective pentru a moderniza infrastructuracatedrei însãºi. Catedra ACGV a creat Centrul„Energoaudit”, care demonstreazã multeaspecte pozitive pe linia formãrii continue.

Exemplul acestei catedre trebuie preluatcu fermitate de cât mai multe catedre de latoate cele 10 facultãþi. Aceastã activitate vacontribui la lichidarea primitivismului rãs-pândit în domeniul dat de cãtre tot felul defirme amatoare, va îmbunãtãþi esenþial per-fecþionarea cadrelor, concomitent va aduceºi fonduri pentru ca UTM sã-ºi poatã reînnoimereu parcul de echipamente tehnice, sã-ºimodernizeze infrastructura în general.

Rectorul a amintit ºi problema demo-graficã din Moldova, fapt ce va diminua de laan la an admiterile studenþilor. Prin urmare,profilul formãrii continue va trebui sã devinãmai accentuat la UTM, ca o compensare ascãderii numãrului de studenþi.

În sfârºit, formarea continuã, a mai su-bliniat rectorul, ridicã neapãrat calitateaprocesului didactic în general pe toatã univer-sitatea. Faptul se explicã prin mobilizareasporitã a profesorului atunci când predã înfaþa grupelor de specialiºti veniþi din producþiela formarea continuã. Doar unui specialist carelucreazã zi de zi în producþie va trebui sã-ivorbeºti foarte convingãtor – cunoscãtordespre felul cum ar trebui modernizatã secþia,linia, aparatura etc., deoarece ºi el, specialistul-audient al cursurilor de perfecþionare, cunoaºtela concret multe aspecte ale producþiei ºi areºi el unele idei de modernizare etc.

Un punct sensibil îl constituie diferen-þierea de platã pentru facultãþi-profesori.Rectorul a subliniat cã e logic ca între facultãþisã fie diferenþiatã plata muncii, în corespun-dere cu aportul adus pe linia cursurilor dereciclare, perfecþionare a cadrelor din econo-mia naþionalã. Vor avea prioritate asemeneafacultãþi, cum ar fi, de exemplu, FCGC ºi FUA,care au înregistrat succese solide în acest sens,deoarece se ºtie cã formarea continuã aduceºi bani la universitate, cursurile organizându-se contra platã.

Formarea continuã plus cercetarea ºtiinþi-ficã sunt indicii care se iau în consideraþie laacordarea titlurilor de „profesor universitar”ºi „conferenþiar universitar” în tot Occiden-tul. La noi pentru aceºti indici se vor plãtisuplimente la salarii.

Senatul a poruncit dlui V. Amariei, pro-rector pentru formarea continuã, sã organi-zeze o adunare cu ºefii catedrelor de specia-litate, pentru a elucida toate aspectele acestuisector de activitate al UTM, devenit acumdeosebit de important – formarea continuã acadrelor din economia naþionalã.

Din partea redacþiei

În contextul procesului de reformare aînv[\[mântului superior formarea profesio-nal[ continu[ reprezint[ un aspect de o im-portan\[ deosebit[ la UTM. Asta deoareceprin formarea continu[ avem posibilitatea dea asigura mentenan\a profesional[ a produ-sului principal universitar – ex-absolventul– actualul inginer.

Fiind creat în 1994, Centrul de Perfec\io-nare =i Recalificare a Cadrelor (CPRC) aasigurat perfec\ionarea a peste 12000 de spe-ciali=ti din economia na\ional[. Pe par-cursul anilor CPRC, sub conducerea efi-

LaLaLaLaLa SenatSenatSenatSenatSenat

cient[ a dlui Valentin Amariei, prorector,conf., dr. =i-a diversificat domeniile de acti-vitate =i structura func\ional[. Au fost createdeja Centre specializate de formare continu[la FUA – +coala Design, Centru Specializatde Formare, Certificare a personalului însudarea \evilor de polietilen[ (CatedraACGV). În prezent în cadrul CPRC, pe bazafostului Centru Moldo-Britanic de Recon-versiune profesional[ a militarilor, la FCGCa fost creat Centrul specializat de FormareContinu[ în domeniul construc\iilor.

Sper[m c[ aceste exemple remarcabilevor fi preluate =i de alte facult[\i =i catedre.

Âc7Mesager Universitar, Martie 2006

Seminar: manageri pentrueducaþie din ºcolile de

meserii

Pe 18 februarie a.c., zi de sâmbãtã, la Cen-trul de Perfecþionare ºi Recalificare a cadrelordin cadrul UTM (cu sediul în blocul 6, cam-pusul „Râºcani”), a început o serie de semi-nare cu managerii (directori, directori-adjuncþi)pentru educaþie de la ºcolile de meserii dinMoldova. Planul-cadru pentru seminare cuaceastã categorie de manageri este coordonatcu Ministerul Educaþiei, Tineretului ºi Sportu-lui, fiind prevãzut pentru 2 mari compartimentea câte 72 de ore. Primul compartiment prevedeformarea continuã psiho-pedagogicã. Foartenecesarã formare, deoarece, se ºtie, nu toþiprofesorii care predau în instituþii de educaþiede profil nepedagogic (ºcoli de meserii, uni-versitãþile agrare, tehnice, economice etc.) nuau o pregãtire specific pedagogicã. De altfel,aceastã observaþie se referã ºi la UTM,deci formarea psiho-pedagogicã va fibinevenitã ºi pentru multe cadre didac-tice, mai ales cele tinere, din cadrul fa-cultãþilor UTM.

Seminarul despre care relatãm a fostcondus cu multã profunzime profesionalã decãtre dna Maria Vasiliev, ºefa Catedrei dePedagogie a Universitãþii din Tiraspol cu se-diul la Chiºinãu.

Tema seminarului a fost „Caracteris-ticile managementului-educaþie efi-cient”. La finele unui asemenea seminarmanagerii pentru educaþie au ºtiut/putut sãidentifice trãsãturile curriculumului centrat penecesitãþile celui care învaþã (elevului); sãdelimiteze caracteristicile unui managementeficient; sã evidenþieze deprinderile principalenecesare a fi cultivate la elevi (ºi la profesoritotodatã), care pot asigura eficienþa în comuni-care/relaþii. Sigur cã întreaga muncã ºcolarãeste un proces. El se ºi numeºte „proces didac-tic”. Dar orice proces trebuie condus cumva,orientat pe o cale sau alta. Acum, în termi-nologia contemporanã, conducerea proce-sului este numitã „management”, iar cei careconduc – „manageri”. Deci seminarul dat aavut drept scop sã înveþe managerii ºcolilorde meserii cum sã obþinã în activitatea lorpermanentã un management educaþional (deinstruire a elevilor) mai eficient.

De ce oare e nevoie, dacã ne gândim maibine, sã cãutãm o mai mare eficienþã a ma-nagementului educaþional? Doar pânã maiieri, în vechea ºcoalã sovieticã, se organizaula fel de multe perfecþionãri privind eficienþaprocesului de instruire, cum se spunea în ter-minologia de atunci? Este necesar, deoarecedirijarea procesului de instruire (managemen-tului educaþional, cum ar fi acum) ieri era baza-tã pe dictatul învãþãtorului (instruire autorita-ristã). Învãþãtorul spune (ceva) ºi elevul (disci-polul) trebuie sã asculte fãrã sã crâcneascã.Nu se lua nicidecum în seamã faptul, dacãelevul are sau nu interes pentru a învãþa cele

La Centrul de Perfecþionare ºi RecalificareLa Centrul de Perfecþionare ºi RecalificareLa Centrul de Perfecþionare ºi RecalificareLa Centrul de Perfecþionare ºi RecalificareLa Centrul de Perfecþionare ºi Recalificarea cadrelor (CPRC) al UTMa cadrelor (CPRC) al UTMa cadrelor (CPRC) al UTMa cadrelor (CPRC) al UTMa cadrelor (CPRC) al UTM

Seminar: manageri pentrueducaþie din ºcolile de

meseriice i se spuneau. „Taci ºi ascultã, memoreazã ºireproduce tot ce þi-am spus” – cam acesta eraprincipiul unui asemenea management educa-þional. De fapt, acest principiu a existat ºi pânãla perioada sovieticã, am putea spune de se-cole în învãþãmântul multor þãri. El deci a intratadânc în obiºnuinþa pedagogicã a multorgeneraþii de profesori/învãþãtori ºi, prin ur-mare, din inerþie se aplicã ºi în zilele noastre.

Or, între timp, pedagogia-psihologia ºco-larã a progresat, astfel cã azi se pune problemaaltfel, radical altfel. Între pedagog ºi elev tre-

buie sã existe dialog, un dialog de cointeresa-re: elevul sã fie interesat (motivat) sã înveþe,iar pedagogul sã fie interesat ºi el în acelaºitimp în autostimularea capacitãþilor (mãiestriei)sale de a fi capabil sã-l poatã învãþa (interesa)pe elev. Aceasta nu mai este o pedagogieautoritaristã (de dictaturã a pedagogului), cio pedagogie de colaborare între pedagogºi elev. În terminologia de piaþã care ne dominãgândirea de azi am putea zice cã pedagoguleste un „prestator de servicii” (servicii de învã-þare a ceva), iar elevul (inclusiv studentul – înºcoala superioarã) este un „client”, care do-reºte sã „cumpere” aceste servicii. Aici se înþele-ge de la sine cã numai... interesul poartã fesul.

Dar cum sã stimulezi interesul elevuluide a învãþa? Cum? Aici e ºi momentul sãsubliniem cã foarte mult depinde de gradulde pedagogizare... a pedagogului. Vorbae de mãiestrie pedagogicã. E vorba de...management educaþional eficient.

Dna Maria Vasiliev, conf. dr., în calitateasa de ºefã a unei catedre specializate în peda-gogie, sigur cã ºtie în profunzime subiectul„Cum?” (metoda – metodele – metodo-logia!). D-sa a condus seminarul acestei zilede sâmbãtã, 18 februarie, de la ora 9.00 pânãla 15.30 într-un mod foarte original, practicºi deci eficient. Dânsa nu a stat sã enumerede la catedrã adevãruri, enunþuri, teze bune,juste, care mai mult sau mai puþin sunt cunos-cute în pedagogia generalã. Dacã ar fi pro-cedat în stil „lecþie – ascultãtori”, dânsa însãºi

ar fi demonstrat un management educaþionalfãrã eficienþã. Cãci pedagogii la seminar s-arfi plictisit repede, atenþia lor nu ar mai fi fostactivã ca sã „prindã ceva” ºi chiar dacã „ar fitãcut cuminþi”, interesul lor pentru „a învãþa”nu ar fi fost stimulat câtuºi de puþin.

Dna ºef de catedrã din primul minut i-apus pe cei prezenþi în exerciþii real-peda-gogice, i-a „fãcut elevi” pe domnii di-rectori ºi vicedirectori de ºcoli, învãþân-du-i cum sã se prezinte („Eu sunt cutare ºicutare”) ºi sã-ºi expunã scopul („Ce dorinþãmare urmãresc în activitate”); le-a dat niºtecartonaºe tãiate mãiestrit pentru a forma „unpãtrat”; le-a oferit diferite teste cu întrebãri pri-vind aspecte din personalitatea omului (activsau pasiv) etc., etc. Într-un cuvânt, semina-riºtii-manageri educaþionali au lucrat însudoarea frunþii, cum s-ar spune, pentru a simþi„pe pielea proprie” cum e sã... fii elev înbanca ºcolarã. ªi nu lucrau individual, ci

neapãrat în grupuri, cãci omul nici în socie-tate nu „trãieºte de unul singur”, ci nu-maidecât în corelaþionare (ºi acesta e uncuvânt nou în pedagogia nouã) cu alþi oa-meni – cãsãtoria fiind chiar cel mai elocventºi generalizator exemplu pentru toþi.

O zi-seminar plinã de exerciþii pe tema„a fi elev” ºi neapãrat cu exteriorizareapropriilor simþiri ale domnilor manageri deºcoli, fãrã îndoialã, a dat roade îmbelºugate.Cãci una e sã spui o tezã pedagogicã desprestimularea interesului elevului pentru a învãþaºi alta e sã vezi tu însuþi, în calitate de pedagog,dacã aceastã tezã pedagogicã îþi stimuleazãinteresul pentru a învãþa.

ªi totuºi! ªi totuºi unii dintre domnii direc-tori-seminariºti cãdeau uneori în „pesimism”,plângându-se cã salariile sunt mici ºi nu preastimuleazã interesul unor învãþãtori de a lucracu atâta mãiestrie ce ar stimula interesulelevilor.

Este interesant cã aici discuþiile au ajunstocmai unde trebuia: la cuvântul „fericire”.Da, fericirea e o noþiune cu multe aspecte, darfericire trebuie sã existe ºi în profesie. Dacãmergi în fiecare zi la lucru nu cu gândul laprofesie, nu cu plãcerea de profesia pe caredoar tu însuþi þi-ai ales-o ºi te afli, te vei afla înviitor în ea toatã viaþa, înseamnã cã tu mergizilnic la... muncã silnicã, eºti cu totul nefericitîn profesie. Prin urmare, trebuie sã fii con-vins în profesie, sã pãºeºti zilnic spre locultãu de lucru – ºcoala, cu plãcerea de „a plã-mãdi” oameni, adicã sã-þi iubeºti profesia cuadevãrat, într-un fel cu religiozitate, indiferentde cum este ea plãtitã azi ºi aici. Sigur cã salariulimportã, el e mic astãzi, dar acest aspect nutrebuie sã te facã „nefericit în profesie”.Salariul este un cu totul alt aspect, paralel cu„fericirea în profesie”. Luptã pentru salariu înaltã sferã – în sindicat, partide politice, dez-bateri parlamentare etc. Dar profesia sã þi-o iubeºti cu devotament ºi în munca cucopiii sã fii fericit, sã lucrezi creator, singursimþind plãcerea vieþii de a fi învãþãtor, de a-þicâºtiga stima, mai întâi, faþã de tine în-suþi ºi, implicit, desigur stima pãrinþilor,apoi a viitorilor pãrinþi care urmeazã sãdevinã chiar aceºti copii de azi.

Altfel îþi faci tu însuþi viaþa grea, nefericitãcã munceºti într-o profesie pe care de fapt n-oiubeºti ºi mereu te gândeºti nu la ea, la pro-fesie, ci la salariul-recompensã pentruea.

Da, discuþia la seminar cu finalul „fericiriiîn profesie” a adus un suflu nou, puternic înfluenþa gândirii multora. ªi tocmai prin aseme-nea ecuaþii de gândire sunt valoroase aseme-nea seminare, iar acest seminar la sigur a avutmulte sclipiri de valoare.

Putem deci felicita Centrul de Perfecþionareºi Recalificare a Cadrelor din cadrul UTM cuprilejul performanþei de a gãsi asemenea lec-tori care sã aducã sporul de calitate pe care îldorim, mai cu seamã, acum, când ni se des-chide o uºã europeanã – Procesul Bologna.

În luna decembrie 2005, la Facultatea deUrbanism ºi Arhitecturã, a avut loc Conferinþaºtiinþifico-tehnicã studenþeascã pe problemede ecologie ºi biogeochimie. Conferinþa a fostorganizatã în cadrul Catedrei “Ecotehnie,Management Ecologic ºi Inginerie aApelor “UNESCO – Cousteau” (ºefulcatedrei, dl Sergiu Calos, conf. univ., dr.).

La lucrãrile conferinþei au participat peste60 de studenþi ºi profesori, conducãtorii ºtiin-þifici ai referenþilor. Majoritatea referatelor aufost pregãtite ºi expuse de cãtre studenþii anilor3-5 de la FUA. Au susþinut referate ºi o partedintre masteranzii, doctoranzii ºi lectorii de laCatedra “EMEIA”. Fiecãrui participant i s-aoferit câte o mapã cu materialele conferinþei.Este important acest fapt, deoarece materialeleoferite prezintã interes pentru specialiºtii dindomeniul ecologiei, biogeochimiei, protecþieimediului înconjurãtor, doctoranzi, lectori ºiîndeosebi pentru studenþi. Cãtre conferinþã afost publicatã ºi culegerea de materiale în caresunt oglindite problemele ecologiei, biogeo-chimiei ºi sãnãtãþii populaþiei, legate direct depoluarea mediului înconjurãtor. În culegere suntincluse materiale ºtiinþifico-practice cu referinþãla ecologia ºi biogeochimia metalelor greleintrate în circuitele naturale (Plumb, Cadmiu,Stronþiu, Crom, Aluminiu, etc.). De asemenea,sunt descrise reacþiile omului, animalelor ºi alplantelor la carenþa sau surplusul elementelorchimice în ecosistemele naturale.

E de menþionat cã în unele referate suntexpuse materiale ºtiinþifice originale. De exem-plu, în referatul “Circuitul biogeochimical iodului”, a fost descrisã pentru prima datãschema circuitului elementului chimic menþio-nat. La fel, s-a atras o atenþie deosebitã asupraimportanþei iodului în metabolismul normalal organismului omului.

Un interes deosebit a trezit ºi referatulprezentat de Daniela Dolganiuc, inginer,absolventã a promoþiei 2005 “Circuitul bio-geochimic al cadmiului” care atenþio-neazã cã acest metal greu este considerat unuldintre cei mai periculoºi poluanþi ai mediuluiambiant. Meritã a fi menþionate ºi referatelestudenþilor Maria Marian, anul patru, “Po-luarea atmosferei ºi sãnãtatea popu-laþiei”, care informeazã cã asigurarea calitãþiiaerului atmosferic, reducerea poluãrii cuoxizii de fosfor ºi azot, cu oxidanþi fotochimiciºi substanþe organice volatile etc., se încad-reazã în viziunea Comisiei pentru mediu aUniunii Europene, orientatã cãtre satisfacereaexigenþelor dezvoltãrii durabile; MarianaCuriº, anul cinci, “Despre bentos ºi peri-feton”. Prin organismele bentonice se au învedere acele plante a cãror viaþã se desfã-ºoarã strâns legatã de suportul solid, rocãsau sediment, deci al zonei de fund, iar uneleforme, mai ales animaliere, nu trãiesc întregciclul biologic în zona bentonicã. Referatulprezintã colectarea ºi mai ales modelareaexperimentalã a bentosului ºi perifetonuluicare explicã în mare mãsurã faptul cã, pânãîn prezent, biologia organismelor bentonice ºiperifetonice este puþin cunoscutã sub raportecologo-fiziologic. De altfel, nici inventariereafaunei bentonice ºi perifetonice nu este com-pletã ºi în fiecare an se descriu sute de noispecii ºi genuri încã necunoscute. SofiaNeagu, studentã în anul patru, în referatul„Acþiunea omului asupra mediului în-conjurãtor” atenþioneazã asupra influenþeinegative a omului asupra mediului înconju-rãtor. Totuºi, este un factor pozitiv, cã omul aînþeles cã face ºi el parte din naturã, cã Terraºi resursele ei sunt limitate, cã aceastã planetãfuncþioneazã ca un sistem ºi cã dereglãrile

produse într-un loc pot avea repercusiunipentru un întreg circuit, inclusiv pentru om.Stela Bârzu, masterandã, în referatul“Circuitul biogeochimic al fierului” vor-beºte despre importanþa acestui mineralesenþial în viaþa noastrã, despre faptul cã lipsafierului provoacã anemia. De o apreciereînaltã s-a bucurat ºi referatul “Circuitul bio-geochimic al zincului” prezentat de cãtredna Ludmila Vârlan, lector superior, Ca-tedra “EMEIA”. Autoarea a accentuat rolulzincului asupra sãnãtãþii, în prevenirea ºi tra-tarea unor boli la om. ªi în celelalte referateau fost prezentate multe cercetãri originale ºiinteresante.

Conform deciziei juriului (dnii Ion ªara-gov, lect. super., Catedra “EMEIA”, preºe-dintele juriului, Iacob Liurca, lect. super.,Catedra “EMEIA”, Petru Pleºca, conf. univ.,docent, Universitatea Agrarã de Stat dinMoldova), la încheierea lucrãrilor conferinþei,au fost acordate ºi premii bãneºti. Astfel deconferinþe ºtiinþifico-tehnice sunt binevenitela catedrã ºi facultate.

Iacob Bumbu,

prof. univ., dr. hab., FUA

ConferinþãConferinþãConferinþãConferinþãConferinþã

studenþeascãstudenþeascãstudenþeascãstudenþeascãstudenþeascã ,Ecologie si biogeochimieEcologie si biogeochimie,ªtiri de la facultãþiªtiri de la facultãþiªtiri de la facultãþiªtiri de la facultãþiªtiri de la facultãþi

FIU. Dna Siro= scriepentru studen\i

Dna Nionila Siroº, lector superior la Catedra „Tehnologiaconfecþiilor din þesãturi ºi tricoturi”, predã studenþilor (majoritateaabsolutã – fete, deci „studentelor”) disciplina „Studiul materia-lelor textile”. Dar s-a vãzut nevoitã de împrejurãri sã-ºi scrie

ceea ce predã în cãrþi, broºuri, îndrumare,cãci studentului i-ar fi destul de dificil sã înveþemateria doar pe baza conspectelor.

ªi iatã acum, recent, dna Siroº a pus pebanca studenþilor douã cãrþi foarte necesareºi bine lucrate: „Îndrumar pentru lucrãri delaborator” în subiectul „Studierea proce-sului tehnologic de filare, þesere ºi producerea textilelor neþesute” ºi „Ciclu de prelegeri,vol. I”.

Valoarea cãrþilor, broºurilor, îndrumarelor,ciclurilor de prelegeri scrise de un profesor,în cazul republicii noastre, este deosebit demare, deoarece la noi nu au existat tradiþii îndiferitele meserii inginereºti, iar, pe de altãparte, cãrþile pe care am putut sã le consultãmau fost de limbã rusã. Aºa dictau condiþiile încare ne-am aflat o perioadã mare de timp –în ex-URSS.

Dna Siroº a depus desigur un efort în-semnat pe ogorul terminologic-lingvistic, cãciorice meserie poate ajunge la înãlþimi ºi cuperfecþionarea permanentã a expunerii termi-nologice, cãci în fond aceasta înseamnã per-fecþionarea... gândirii profesionale.

O felicitãm deci pe dna Nionila Siroº cuocazia publicãrii unor noi lucrãri, subînþe-legând ºi mulþumirea lãuntricã a studenþilor,ºi neostoirea profesoarei lor de a scrie încontinuare ºi alte lucrãri.

 c8 Mesager Universitar, Martie 2006

Editor – UTM.

Materiale puteţi expedia la redacţie și prin

poșta electronică pe adresa: mesager@adm.utm.md

Pregătirea materialelor: M. Romanciuc, A. Emandei, D. Saranciuc.

Design: Viorica Ostaș-Tofan

Înregistrare la Ministerul Justiţiei al RM cu nr. 42 din 16.02.1998

Tiparul: Editura “Universul” Comanda:

Tiraj: 1500

Cu deosebitã plãcere ºi respect Vã felicitãmcu ocazia frumosului jubileu, dorindu-Vãsãnãtate, succese în toate, mari ºi multiplerealizãri în continuare.

Astãzi, stimate dle Profesor, întreg colec-tivul universitãþii noastre Vã exprimã imensarecunoºtinþã pentru tot ce aþi reuºit sã faceþipentru Universitatea Tehnicã. Fiind la bazelefondãrii universitãþii, Dvs. aþi fãcut totul caUTM astãzi sã fie cea mai performantã insti-tuþie de pregãtire a cadrelor inginereºti.

41 ani de activitate la Universitatea Teh-nicã, 17 ani în postul de ºef de catedrã, 13 aniîn posturã de decan al Facultãþii de Electro-fizicã, 12 ani în calitate de prim-prorector – oviaþã pusã pe Altarul Învãþãmântului SuperiorIngineresc din Republica Moldova.

AniversãriAniversãriAniversãriAniversãriAniversãri

Ion Samusi – 80

Onorate,dle ProfesorIon Samusi!

Noi toþi, studenþi, masteranzi, doctoranzi, profesori, colaboratori de la UniversitateaTehnicã a Moldovei, avem fericitul prilej de a-i adresa venerabilului profesor, Domniei saleIon Samusi, cuvinte de felicitare cu ocazia bãrbãtescului jubileu. Publicãm în acelaºi contextjubiliar Adresarea dlui Ion Bostan, rectorul UTM, academician al Academiei de ªtiinþe din

Moldova, rostitãla ºedinþa solem-nã a Catedrei deFizicã, unde-ºidesfãºoarã prodi-gioasa activitateprofesorul oma-giat Ion Samusi.

Peste 200 de lucrãri ºtiinþifico-didactice, 3doctori în ºtiinþe pregãtiþi, sute ºi mii de ingineri,care au sorbit cunoºtinþe din generosul izvornumit Omul ºi Profesorul Ion Samusi.

Meritele Dvs. au fost apreciate cu multipleDiplome de Onoare, cu Ordine ºi Medaliiguvernamentale, dar ºi cu recunoºtinþa tuturorabsolvenþilor ºi profesorilor Universitãþii Teh-nice, care astãzi îºi scot cãciula la auzul numeluiDvs., dle Profesor.

ªi noi toþi, discipolii ºi colegii Dvs. Vã îm-brãþiºãm, asigurându-Vã de imensul nostrurespect. Vã dorim încã o datã sãnãtate, liniºtespiritualã, sã fiþi alãturi cu noi mulþi, mulþi ani.

Cu deosebite consideraþii, în numele co-lectivului UTM,

Ion Bostan,

rector, academician

ªtiri de la facultãþiªtiri de la facultãþiªtiri de la facultãþiªtiri de la facultãþiªtiri de la facultãþi

FIEB. „Eficienþainvestiþiei” – lucrare

de Ion AlbuDl Ion Albu, lect. super., prodecan FIEB,

a dat publicitãþii recent, cu marca “Editura“CEP USM” un manual în 350 de exemplare“Eficienþa investiþiei”. Acest curs este conformprogramei analitice ºi este deja introdus cadisciplinã de predare în anii doi-trei. Conþineun bogat material ingineresc-economic (teorie,formule, scheme, diagrame, grafice) expus pe140 de pagini. Este destinat studenþilor,precum ºi specialiºtilor din domeniu.

La aceastã lucrare foarte necesarã ºi-auadus contribuþia ºi coautorii Svetlana Albu,lect. super., ºeful Catedrei “Evaluarea Imobilu-

lui, Economie ºi Management”, FCGC, UTM;Valeriu Capsâzu, conf. univ., doctor, ºefulCatedrei “Teorie Economicã” la Universitateade Stat din Moldova. Dl Albu este deja la altreilea manual. E de menþionat cã în curândmanualul va fi reeditat ºi la UTM încât vaapãrea ºi cu marca “Universitatea Tehnicã aMoldovei”, în variantã redactatã ºi bineînþelescu specific tehnico-ingineresc.

Dl Albu ne-a mai informat cã în prezentlucreazã asupra elaborãrii unui al patrulea ma-nual “Evaluarea întreprinderii” (coautor Svet-lana Albu).

Ne bucurãm pentru interesul profesionalal dlui I. Albu ºi îi dorim succese în aria profe-sionalã.

FUA. Tezã de doctorsusþinutã la BucureºtiDl Nistor Grozavu, conf. univ., dr., deca-

nul FUA, ne-a mãrturisit cã la începutul luniifebruarie a.c. a participat în calitate de membrureferent în Comisia de susþinere a tezei de doc-tor a drei Iuliana Boiu, absolventã a FUA,specialitatea “Urbanism ºi amenajarea terito-riului”. Dânsa a urmat studiile la masterat ºidoctorat la Catedra Construcþii Arhitectonicela Universitatea Tehnicã de Construcþii din Bu-cureºti unde a ºi susþinut teza de doctor.

Teza “Construcþii specifice la activitãþile derenovare urbanã din Republica Moldova”,conducãtor ºtiinþific dl Mihai Voiculescu,decanul Facultãþii Construcþii Civile, Industrialeºi Agricole al UTC, Bucureºti, a fost apreciatã cunotã maximã. Lucrarea s-a bazat pe un bogatvolum de studii ºi aplicaþii în teren. Autoareas-a referit în mod special la municipiul Chi-ºinãu, la procedurile ºi metodele necesare laelaborarea proiectelor blocurilor locative,precum ºi la necesitatea utilizãrii sistemelorgeografice informaþionale la adoptareasistemelor urbanistice.

Din delegaþia UTM, la susþinerea tezeidoctorandei Iu. Boiu, au mai fãcut parte:dnii Nicolae Ciobanu, conf. univ., dr., ºefulCatedrei Construcþii Arhitectonice, FUA; Ale-xandrina Dumitraºcu, lect. super., CatedraCA ºi Pavel Spânu, prorector, Serviciul Ad-ministrativ ºi Construcþii Capitale.

FIMCM. Grant noula... organiºti

Dupã cum ne-a informat dl Valeriu Dul-gheru, ºeful Catedrei „Teoria Mecanismelorºi Organe de maºini”, conf., dr. hab., cadreledidactice de la aceastã catedrã, care, precumse ºtie, muncesc, permisã sã-mi fie aprecierea,entuziastic nu numai pe ogorul didactic în aulecu masele studenþeºti, dar ºi pe ogorul cercetã-rilor ºtiinþifice, au câºtigat, prin concurs desigur,un nou grant internaþional.

Este vorba de grantul cu tema „Conversiu-nea energiei cinetice regenerabile a apei:sinteza, modelarea teoreticã ºi evaluarea expe-rimentalã”.

Grantul a fost câºtigat în Elveþia, ºi anumeîn cadrul unui program denumit „SCOPES”,descifrat în traducere „Cooperare ºtiinþificãîntre Europa de Est ºi Elveþia”, emis ºi finanþatde Fundaþia Naþionalã Elveþianã pentru Cer-cetãri ªtiinþifice. Grantul este planificat pentru3 ani, iar devizul de cheltuieli, inclusiv procu-rarea de echipament tehnic, care, dupã finali-zarea cercetãrilor rãmâne spre modernizarealaboratoarelor UTM, este finanþat cu 70 demii de franci elveþieni.

Partenerii grantului sunt: Institutul ElveþianFederal Tehnologic din Zürich – coordonatorprofesorul Gheorghe Adrian; Universitateatehnicã a Moldovei – coordonator Ion Bos-tan, academician.

Grantul se va termina cu realizarea unuiprototip experimental al unei minihidrocen-trale cu rotor cu palete profil hidrodinamic.

Catedra datã, se ºtie, nu este la primul sãugrant internaþional câºtigat în concursuri ºi nepoate demonstra cã pe aceastã cale, desprecare vorbim permanent, putem ridica incon-tinuu dotarea infrastructuralã a compartimen-tului „cercetãri ºtiinþifice”.

Avem plãcuta ocazie de a menþiona aiciºi munca fãrã preget de zi cu zi a unui ompoate nu chiar atât de „afiºabil”, dar care defapt are un rol-cheie în bunul mers al facultãþii.Este vorba de postul metodistului la facultate.

Dna Nadejda Murzacov este metodistãla FIU. Prin mâinile sale trec toate documen-tele, dosarele, listele de examinãri, de reuºitãale sutelor... ºi acum peste 1600 de studenþi.Prin ochii sãi trece ºi personal fiecare student.Putem sã ne imaginãm câtã migalã cere aceastãmuncã care nu admite sã se producã nici ceamai micã eroare ce ar putea provoca chiar ºi...lacrimi.

Dar la metodista dna Nadejda Murzacovtotul e în ordine... pentru cã D-sa e sorã cutruda conºtientã spre binele studenþilor. De20 de ani trudeºte dna Nadejda Murzacov încadrul UTM, inclusiv 10 ani la FIU. ªi mereucu aceeaºi deschidere de suflet pentru bunulrenume al facultãþilor, al universitãþii întregi.

Cu ocazia lui 8 martie 2006 îi vom doridnei Nadejda Murzacov noi forþe de muncã,pentru care studenþimea de la FIU îi va fimereu adânc recunoscãtoare.

Luptele libere

Metodista

Pe 24 ianuarie Universitatea Agrarã deStat din RM a gãzduit tradiþionalul „Turneuinteruniversitar la lupte libere”, care în acestan a avut un caracter comemorativ. Turneuls-a desfãºurat în memoria antrenorului emerital republicii, Baltaji Gheorghe, care a acti-vat ºi în cadrul Universitãþii Tehnice din Mol-dova în calitate de antrenor al lotului de lupte.

În acest an Universiada la „luptele libere”a avut un nivel foarte înalt, cu participareacelor mai buni luptãtori ai republicii, carereprezintã þara noastrã pe arena mondialã.Unul dintre ei este studentul de la UTM Ianu-lov Petru (FRT) – multiplu campion naþio-nal ºi premiant la diverse competiþii interna-þionale. La turneul interuniversitar, despre carerelatãm, el a cucerit medalia de bronz. În cad-rul acestui turneu au fost premiaþi ºi studenþiiFormuzal Vladimir (FRT) ºi Murzac Ale-xandru (FTMIA).

Sport: universiadaSport: universiadaSport: universiadaSport: universiadaSport: universiadaVom menþiona ºi aportul celorlalþi spor-

tivi din lot, care au luptat pentru prestigiulUTM: Corcescu Ion (FIEB), Guþu Ion (FE),Furdui Anatol (FE), Bostãnicã Sergiu(FUA), Tâmbur Iurie (FE), Colev Ghenadie

(FRT), Bradu Alexandru (FRT), CaramanAlexandru (FRT).

Echipa UTM este antrenatã de dl Gan-gan Valentin.

Alexandru CARAMAN,

student FRT