8/13/2019 afect15

1/26

GENERALITATI

Includem in acest capitol sechelele traumatice ale gleznei considerand

glezna si piciorul un complex anatomofunctional menit sa suporte intreaga

greutate a corpului si in acelasi timp sa asigure mersul pe orice teren.

Piciorul are, deci, un rol static si rol dinamic de aproape egala importanta

fiind parghia terminala a locomotiei. Hohmann denumea piciorul : o opera

de arta arhitecturala a naturii.

Tipurile lezionale ale macro traumatismelor piciorului sunt cele

obisnuite : plagi, contuzii, entorse, luxatii, fracturi, care pot interesa toate

structuriile anatomice: piele. Ligamnente, muschi, tendoane, articulatii, oase,

ase si neri. !ceste leziuni pot lasa sechele imediate sau tardie a caror

filiatie cu traumatismul respecti nu e greu de stabilit. Piciorul mai prezinta

insa, frecent, o serie de sindroame sau boli disfunctionale in a caroretiopatogenie micro traumatismul "oaca un rol determinant. !stfel sunt unele

bursite si tenosinoite, metatarsalgiile, osteonecrozele, sindromul tibial

anterior etc.

#uprasolicitarea statica si dinamica a piciorului, agraata de o

incaltaminte sablon si neadaptata anatomiei acestuia explica multitudinea

suferintelor piciorului ce pot fi incadrate in patologia traumatica. In acest fel

medicul fizioterapeut si recuperator este confruntat cu suferinte sechelare

posttraumatice obisnuite $edem, redoare articulara, atrofii sau retracturi

musculare, pareze etc% dar si cu tulburari de statica cu picior dureros cronic

pe fond tot traumatic dar nu ca sechele ale unui traumatism unic, ci ale unor

suprasolicitari mecanice continue.

Traumatismele gleznei sunt cele mai frecente dintre toate localizarile

traumatismelor aparatului locomotor, entorsele detinand primul loc, iar

fracturile locul II in categoriile respectie. &area lor frecenta se explica

prin faptul ca la acest niel au loc miscari multiple comandate de neoile de

mobilitate ale piciorului, expus la diferiti factori traumatici ce actioneaza in

conditii diferite.

'omplexitatea aparatului osos si musculo(ligamentar alcatuit de catre

articulatia mortezei tibio(peroniere cu astragalul face ca aceste traumatismesa aiba un rasunet diferit asupra formatiilor respectie in functie de directia

si intensitatea de actiune a traumatismului si de gradul de rezistenta al

elementelor solicitate. !stfel entorsele se produc de obicei printr(o miscare

de inersiune a piciorului rezultata din supinatia combinata cu adductia si

rotatia interna, deoarece ligamentul lateral extern solicitata in aceasta

miscare este mai putin rezistent decat ligamentul lateral intern. In schimb

8/13/2019 afect15

2/26

fracturile maleolare sunt mai rare prin inersiune si apar cel mai des in urma

miscarii de eersiune rezultate din combinatia miscarilor de abductie,

pronatie si rotatie externa. )ntorsele prin eersiune sunt exceptionale,

ligamentul deltoidian rupandu(se de obicei in urma fracturii peroneului.

Luxatiile gleznei nu sunt niciodata simple nelimitandu(se doar la

leziuni ligamentare ci insotindu(se cel mai frecent de fracturi maleolare si

fracturi marginale postterioare sau anterioare, dupa tipul luxatiei,

traumatismul cauzal fiind de o deosebita intensitate. &ecanismul entorselor

si fracturilor maleolare este de obicei indirect* numai fracturile pilonului

tibial recunosc o cauza directa in ma"oritatea cazurilor.

)ntosele + reprezinta un traumatism articular inchis ce cuprinde

ansamblul leziunilor partilor moi articulare si periarticulare, produse printr(o

miscare brusca si brutala, care depaseste limitele fiziologice ale articulatiei

respectie.

racturile + reprezinta intreruperea continuitatii unui os datorita uhnorloituri directe $atunci osul se fractureaza in zona loita% sau u a unui

mecanism indirect, in acest caz, osul rupandu(se la distanta.

Luxatiile + sunt clasificate astfel : luxatii congenitale si luxatii

traumatice.

Luxatiile congenitale sunt diformitatile sau malformatiile osteoarticulare

prezente la nastere, fiind caracterizate prin existenta unor raporturi anormale

intre extremitatile osoase ce alcatuiesc o articulatie.

Luxatiile traumatice sunt reprezentate prin deplasarea permanenta a

extremitatilor osoase ce alcatuiesc o articulatie, deplasare produsa in mod

brusc de un factor mecanic ce poate actiona direct asupra articulatiei sau

indirect prin formarea unei parghii $parghie care forteaza articulatia si o

laxeaza%.

ETIOPATOGENIE CAUZE, MECANISME,

ANATOMIE PATOLOGICA

'auze :

a% actorii mecanici $cadere, loiri% produc traumatisme prin obiecte

ascutite sau taioase.b% actorii fizici produc leziuni traumatice dierse : arsuri, degeraturi,

iradiere, electrocutare.

c% actorii biologici produc leziuni traumatice prin intepaturi, striire,

muscaturi etc.

d% actorii chimici produc leziuni traumatice numite eroziuni.

8/13/2019 afect15

3/26

!natomie patologica

Entorsele.

)ntorsele gleznei reprezinta entitatea traumatica cel mai des intalnita

in patologia osteoarticulara. -neori ele sunt desconsiderate prin banalitatea

lor multe cazuri nea"ungand la medic, alteori dmpotria, imbraca o eolutie

clinica graa, antrenand sechele functionale importante. #e intalnesc cu

predilectie la tineri si adulti, in conditii foarte ariate : accidente de munca,

sport, caderi sau alunecari pe teren neted sau accidentat.

'lasificarea anatomopatologica:

a% )ntorsa de gradul I + intindere ligamentara.

b% )ntorsa de gradul II + ruptura ligamentara partiala.

c% )ntorsa de gradul III + ruptura ligamentara totala sau smulgerea

osoasa a ligamentelor.

'aracteristici:a% in entorse, toate structurile moi ale articulatiei, ligamente, capsula

sinoiala, cartila", discuri si meniscuri, precum si extremitatile osoase

pot prezenta leziuni ariabile.

b% Indiferent de amploarea eziunilor locale, entorsele se traduc prin

tulburari functionale importante.

c% )ntorsele negli"ate sau posttratate lasa sechele suparatoare uneori

foarte grae.

Tramatismul este de obicei indirect rezultat dintr(o miscare brusca de

torsiune, de flexie sau de extensie.

)ntorsa externa + cea mai frecenta, se produce ca o urmare a miscarii

de inersiune fortata a piciorului calcand pe un teren denielat se rasuceste

inauntru spri"inandu(se pe marginea sa externa. !ceasta miscare fortata

solicita in primul rand fasciculul peroneoastragalian anterior al ligamentului

lateral extern. In cazul in care traumatismul se limiteaza la elongatia sau

dilacerarea partiala a acestui fascicol, entorsa poate fi considerata stabila sau

benigna. 'and sunt interesate si legamentele peroneoastragalian posterior,

entorsa deine instabila, graa.

)ntorsa interna + prin leziunea ligamentului deltoid tibioastragalian in

urma miscarii de eersiune a piciorului este rar intalnita datorita rezistenteiacestui ligament. Pentru ca miscarea de algus fortat sa poata rupe acest

ligament, este necesar sa fie rupta intai artera peroniera. e aceea leziunea

ligamentului lateral intern insoteste unele fracturi ale maleolei peroniere

aand in ansamblu echialentul unei fracturi bimaleolare* nedepistarea ei

atrage grae consecinte terapeutice prin aparitia unui picior alg dureros.

8/13/2019 afect15

4/26

)ntorsa anterioara + se produce consecuti miscarii de extensie fortata

a gleznei.

Leziunea ligamentelor anterioare ale articulatiei tibioperoniere inferioare

rezulta in urma rasucirii bruste a corpului in timp ce piciorul este fixat pe

sol. !ceasta determina o rotatie exagerata a astragalului largind scoaba

tibiperonier si dand nastere diastazisului tibioperonier. Leziunea apare

rareori izolat ca simpla entorsa, de obicei insotind fracturile uni sau

bimaleolare. )ntorsa se produce in special cand piciorul este intr(un grad

oarecare de flexie plantara, pozitie de maxima instabilitate a piciorului

pentru inersia sau eersia fortata caci astragalul este eliberat din scoaba

tibioperoniera.

)ntorsa prin inersie + fortata a piciorului este de departe cea mai

frecenta : ligamentul lateral extern este destins, rupt sau dezinserat

proximal sua distal. Ligamentul lateral extern este format din trei fascicule :

peroneoastragalian anterior $care este tractionat cand piciorul este in flexieplantara si se rupe daca se produce o inersie brutala%, peroneocalcanean

$care este intins cand piciorul este in unghi drept rupandu(se la inersia din

aceasta pozitie% si peroneoastragalian posterior $care se rupe mai rar piciorul

trebuie prins in dorsiflexie si supinatie%. #e pot rupe toate aceste trei

fascicule, sau izolat, una sau doua dintre ele.

)ntorsa externa + inafara de semnele clinice obisnuite, duce la

indepartarea astragalului de maleola externa permitand patrunderea unui arf

de deget intre maleola si astragal. in acelasi moti inersia sau eersia

pasia cu piciorul in dorsiflexie pot deeni posibile $in mod normal nu sunt

posibile%. !ceste miscari se executa prin prinderea in mana a calcaneului si

mobilizarea lui in sensurile respectie.

)ntorsa in eersie + este mult mai rara. / eersie fortata detremina

mai des o fractura maleolara decat o ruptura a ligamentului lateral intern,

ligament puternic, format din patru fascicule asezate in doua planuri :

( superficial $numit si ligamentul deltoidian si format din

fascicolele tibioscafoidian si tibiocalcanian%

( profund $format din fascicolele tibioastragaliene anterioare si

posterioare%

)ntorsa prin eersie se poate rupe si ligamentul peroneotibial inferior

determinand o largire $diastaza% a scoabei peroneotibiala, permitand miscari

de lateralitate a astragalului in scobitura tibiperoniera, deci o agraare a

instabilitatii gleznei.

8/13/2019 afect15

5/26

)ntorsele piciorului propriuzis + inafara de entorsele gleznei, care sunt

cele mai frecente, cu simptomatologie zgomotoasa si cu sechele uneori

seere exista entorsele piciorului propriu zis.

Luxatiile.

0uperea ligamentelor poate determina entorse grae, dar cand forta

traumatismelor a fost mai intensa se poate produce si luxatia, respecti

modificarea raporturilor fetelor articulare una fata de alta. 'and nu s(a

produs si fractura oaselor, aem mai ales deaface cu subluxatii deoarece

raportul intre cele doua interfete articulare nu este complet pierdut ca in

cazul luxatiilor totale. iagnosticul se pune in general clinic, pe baza

deformarilor realizate prin dezaxarea oaselor si se confirma radiologic.

'lasificare:

1. Luxatii complete si luxatii incomplete $subluxatii%.

2. Luxatii tipice $regulate% si luxatii atipice $neregulate%.

3. Luxatii pure si luxatii asociate cu fisuri, smulgeri osoase,fracturi cu deplasare.

4. Luxatii inchise si luxatii deschise.

5. Luxatii recente si luxatii echi

6. Luxatii initiale si luxatii recidiante.

7. Luxatii unice si luxatii multiple.

8. Luxatii reductibile si luxatii ireductibile.

'aracteristici :

a% indepartarea prin traumatism a extremitatilor osoase articulare de la

raporturile lor normale.

b% &entinerea extremitatilor osoase in aceasta pozitie patologica.

c% Produc leziuni ale portiunilor moi articulare:

( leziuni capsulare $rupturi, desirari, dezinsertii%

( leziuni ligamentare $intinderi, rupturi incomplete sau complete%

( leziuni meniscale $rupturi, desirari, dezinsertii%

d% produc leziuni ale partilor moi periarticulare:

( leziuni ale muschilor si tendoanelor $contuzii musculare,

dilacerari, rupturi musculare partiale sau totale, rupturi de

tendoane, smulgerea unei insertii sau luxarea unui tendon%

( leziuni ale pielii $plagi superficiale, plagi profunde, plagiarticulare%

e% produc leziuni ale extremitatilor osoase:

( leziuni ale cartila"ului diartradial $fisuri, zdrobiri, rupturi%

( leziuni osoase $fisuri, fracturi parcelare si fracturi epifizare

complete%

8/13/2019 afect15

6/26

!. Luxatia tibioastragaliana este mai frecenta. #e poate produce prin

miscari iolente de rotatie externa sau interna combinate cu abductie,

extensie sau inersie. !re patru arietati pozitionale, dupa directia de

deplasare a astragalului:

1. luxatia posterioara da impresia scurtarii antepiciorului* calcaneul este

alungit posterior, tendonul ahilean facand astfel o concaitate

accentuata care prieste posterior.

2. luxatia anterioara + rara + are un tablou clinic iners celei posterioare.

3. luxatia interna se produce mai ales in prezenta unei maleole

malformate. Tot piciorul este deplasat inauntru, maleola peroniera sub

pielea intinsa ca pe un calus.

4. luxatia externa este ca o imagine in oglinda a celei interne.

9. Luxatia subastragaliana.

'. Luxatia mediotarsiana.

. Luxatiile metatarsiene.). Luxatiile degetelor.

Fraturile.

!. racturile gleznei $sau ale scoabei tibioperoniere% cuprind fracturile

maleolare si ale plafonului scoabei. In general, in aceasta categorie, ar intra

fracturile celor doua oase produse pe ultimii 8(1 centimetri distal. !ceste

fracturi se bucura de o atentie deosebita din partea ortopezilor nu numai

datorita frecentei lor ci si prin necesitatea de refacere anatomica perfecta a

interliniei articulare.

'lasificare:

1. In functie de solutia de continuitate:

a% incompleta + fisuri cu fracturi in lemn erde la copil, infundari

ale oaselor craniului etc.

b% completa + cu traiect transersal, cu traiect oblic, cu traiect

spiroid si cu traiect longitudinal.

2. In functie de fragmentele rezultate din fractura:

a% fara deplasare

b% cu deplasare prin : trantitie $cand un fragment este deplasatinainte, inapoi, intern sau extern fata de celalalt fragment%,

ascensiune $incalecarea, suprapunerea fragmentelor%, rotatie sau

decala" $un fragment este rotat in "urul axului sau longitudinal%,

unghiulare, cu deplasare complexa.

'aracteristici:

8/13/2019 afect15

7/26

#e produc concomitent si leziuni de parti moi sau plagi ale pielii,

contuzii, rupturi sau striiri musculare, contuzii si rupturi ale aselor si

nerilor ce pot duce la pierderea segmentului de membru respecti, leziuni

articulare prin actiunea traumatismului sau in fracturi cu traiect

intraarticular. /bseratia a aratat ca ele se produc in cadrul traumatismelor

care prind piciorul in inersie $supinatie plus adductie% sau in eersie

$pronatie plus abductie%. !ceste miscari se fac in articulatia subastragaliana

$supinatia + pronatia% si mediotarsiana $adductia + abductia%. In timpul

traumatismului, contractia reflexa musculara rigidizeaza aceste articulatii

transformand piciorul intr(un monobloc, forta de impact transferandu(se

scoabei tibioperoniene, care cedeaza. &ai exista si posibilitatea fracturii prin

soc ertical. )xista o mare arietate a fracturilor gleznei care a dat loc la

dierse clasificari. ;om aminti principalele tipuri:

1. racturile supramaleolare $situate deasupra

ligamentului tibioperonier inferior% sunt fracturiextraarticulare. In aceste fracturi intra decolarile

epifizare, frecente la copil si adolescent. La adult,

incidenta lor este mai ales intre 4 si 6 de ani.

2. racturile bimaleorale sunt definite ca fracturi ce

suprima stabilitatea laterala a articulatiei sau ca ca

fracturi ce fac instabila articulatia desi respecta cea mai

mare parte a plafonului tibial.

Pe baza mecanismului de producere, aceste fracturi se clasifica in :

a% fracturi prin pronatie + rotatie externa

b% fracturi prin pronatie + abductie

c% fracturi prin supinatie + rotatie externa

d% fracturi prin supinatie + adductie

iecare dintre aceste mecanisme desfasoara mai multe stadii in care

traumatismul rupe ligamente, produce smulgeri osoase, fractureza o maleola,

apoi si pe cealalta, deplaseaza sau nu capetele articulare.

3. racturile pilonului tibial

4. racturile mono maleolare considerate in generalbeningne, ele determina totusi constant instabilitatea

piciorului prin ruptura ligamentara. &ecansimele de

producere sunt aceleasi ca la fracturile bimaleolare

$inersia, eersia%.

5. iastaza tibio peroniera. Traumatismele gleznei care

rup ligamentul tibioperonier inferior cu sau fara

8/13/2019 afect15

8/26

smulgere osoasa a insertiilor lui, cu sau fara fractura

bimaleolara sau alt gen de fractura, determina o

departare patologica a peroneului de tibie.

9. 1. racturile astragalului.

2. racturile calcaneului.

3. racturile scafoidului.

4. racturile cuboidului si cuneiformelor.

5. racturile metatarsienelor.

CRITERII !E SUSTINERE A !IAGNOSTICULUI"

a# exa$enul lini se$ne su%ieti&e si o%ieti&e

%# in&esti'atii (aralinie ex. ra)iolo'i, (ro%e )e

la%orator

a# Exa$enul lini se$ne su%ieti& si o%ieti&e

/rganismul raspunde la actiunea agentului traumatic prin manifestari

generale si locale in care este implicat in primul rand sistemul neros.

&anifestarea generala cea mai importanta este socul traumatic care se

instaleaza in traumatisme de o mare intensitate. Pe plan local, prin acelasi

mecanism reflex se produc modficari neuroasculare. In general

manifestarea locala comuna este necroza tisulara, care este rezultatulischemiei tisulare prin distrugerea capilarelor intercelulare.

8/13/2019 afect15

9/26

inflamatorii $tumefactie, echimoza% adesea foarte intense datorita reflexelor

asculare puternice plecate de la ineratia ligamentara deosebit de bogata.

-neori aceasta reactie inflamatorie este disproportionata fata de

traumatismul initial, mai ales cand bolnaul este azut tardi, fara sa fi fost

imobilizat in prealabil, el continuand sa se spri"ine pe piciorul suferind.

%# In&esti'atii (aralinie exa$en ra)iolo'i, (ro%e )e la%orator.

)xaminarea piciorului bolna se bazeaza pe culegerea de date, in numar cat

mai mare, necesare pentru stabilirea diagnosticului si conduitei terapeutice.

)xamenul a cuprinde pe de(o parte inestigatii anamnestice, clinice,

neurologice, asculare si examene paraclinice. #e a acorda atentie mersului

si se or cerceta si eentualele tulburari de statica si dinamica.

La examenul clinic al traumatismelor trebuie aute in edere

urmatoarele elemente: localizare, forma, dimensiune, directie, aspect,profunzime, prezenta, tipul hemoragiei si alte particularitati. ;or fi notate

modificarile tisulare din imediata ecinatate a leziunii traumatice echimoze,

edem, hemartroza sau hidrartroza.

#emnele radiologice completeaza examenul clinic orientand conduita si

tratamentul,mai ales in:entorse,luxatii,fracturi,politraumatisme.

iagnosticul radiologic are scopul ca, pe baza radiografiei in doua planuri,

sa elimine sau sa depisteze existenta leziunilor osoase, musculare si

ligamentare.

Pe baza studiului catora entorse de glezna, cu a"utorul artrografiei s(a

a"uns la urmatoarele concluzii:

+ entorsa ascunde adesesa o ruptura ligamentara, mai ales a

ligamentului peroneoastragalian anterior.

+ ruptura ligamentara se insoteste rar de o smulgere osoasa

parcelata

+ prezenta substantei de contrast in afara articulatiei este semn de

ruptura ligamentara. Prezenta acestei substante in teaca

peronierilor indica ruptura ligamentului peroneoastragalian

anterior si peroneocalcanean iar in lo"a lungului flexor al

halucelui sau in articulatia posterioara a tarsului, o leziunecapsulara.

Lezarea ligamentului peroneastragalian posterior nu se produce

niciodata izolat ci insoteste leziunea celorlalte doua fascicule, uneori putand

smulge un fragment din apofiza posterioara a astragalului, realizand asazisa

fractura #hepherd, cu eolutie frecenta spre pseudoartroza si prile" de

8/13/2019 afect15

10/26

confuzie cu existenta osului trigon al lui 9ardeleben $anomalie congenitala

bilaterala%.

In diastazisul tibioperonier izolat, diagnosticul radiologic adesea nu

este concludent, felxorii plantari strangand pensa maleolara. e aceea el se

pune in eidenta pe baza cercetarii semnului balotarii astragalului in morteza

bimaleolara.

E*OLUTIE SI PROGNOSTIC

)olutia si prognosticul sunt legate de gradul entorsei, localizarea ei,

tratamentul aplicat si arsta pacientului. In entorsele simple eolutia este

faorabila si indecarea se produce in 7 + 14 zile, cu recuperarea functionala

totala. In entorse grae, negli"ate sau incorect tratate, articulatia deine

instabila si dureroasa. In functie de localizare, prognosticul urmeaza o scara

de graitate care merge de la o simpla laxitate articulara complet reersibila,pana la periartroza posttraumatica. / entorsa tratata corect se indeca fara

sechele in 7 + 21 de zile. / entorsa negli"ata sau incorect tratata are o

eolutie mult mai lunga cu un prognostic nefaorabil. )olutia luxatiilor

simple este faorabila si indecarea se produce in 4 + 5 saptamani atunci

cand tratamentul este corect. In luxatia complicata, negli"ata sau incorect

tratata, eolutia este dificila, uneori defaorabila, impune un tratament

indelungat, prognosticul fiind rezerat. racturile cunosc in general o

eolutie faorabila, in cazul in care fragmentele osoase isi stabilesc

continuitatea, ligamentele, tesuturile con"unctie, cutanate etc. isi refac

integritatea anatomica si isi reiau functiile.

TRATAMENT "

+. trata$ent (roilati

-. trata$ent i'ieno/)ieteti

--. trata$ent $e)ia$entos

-0. trata$ent orto(e)io/1irur'ial

1=2. Tratament profilactic si tratamentul igieno(dietetic

&entinerea sanatatii piciorului trebuie sa cuprinda un ansamblu de

masuri adresate principapelelor componente care il alcatuiesc. Igiena si

ingri"irea piciorului trebuie sa reprezinte o preocupare a fiecarui om in parte.

Trebuie cunoscut faptul ca piciorul omului este astfel construit incat permite

deplasarea pe orice forma de relief, rezistenta ce se datoreaza musculaturii

8/13/2019 afect15

11/26

puternice. !stfel mentinerea unei tinute normale a piciorului la copii,

incaltamintea comoda, gimnastica la adult si ciorapii constituie un factor

imprtant de mentinerea a sanatatii fiind excelent izolant contra frigului si a

umezelii. aca toate aceste norme nu or fi bine aplicate, atat inainte pentru

mentinerea sanatatii cat si dupa anumite traumatisme, dupa ce acestea au

fost tratate prin dierse metode, tratamentul a fi totdeauna in zadar si

ineficace indifernet cat de bine a fi aplicat.

3. Tratament medicamentos

&edicatia antiinflamatorie si antialgica, inclusi infiltratiile cu

corticoizi si xilina 1>. ?onele principale ale infiltratiei sunt: sinus torsi

$intre astragal si calcaneu%* tuberozitatea calcaneana* retromaleolar intern, in

lo"a nerului tibial* intermetatarsian.

4. Tratament ortopedico + chirurgical

&etodele ortopedice sunt de multe ori necesare pentru ameliorarea durerii si

a permite statica si mersul. !cestea sunt : ghiata gipsata de mers, fasa

gipsata, banda" elastic si diferite talonete si sustinatori plantari.

Interentia ortopedica corectoare se impune cand metodele

conseratoare nu dau rezultatele scontate. Tratamentul formelor usoare si

medii de entorsa, consta in : banda" compresi imediat* timp de 15(2 de

minute piciorul se introduce in apa cu gheata, se repeta la 3 + 6 ore timp de

2(3 zile* pozitie antideclia* exercitii actie cu maximum de amplitudine

$sunt deosebit de utile pentru rezorbtia edemului, preenirea formarii

aderentelor si mentinerea tonusului muscular%. Tratamentul si recuperarea

entorselor grae este de domeniul ortopediei si asistentei de recuperare

functionala. #e recomanda incaltaminte ortopedica corectoare, orteza,

reeducarea reflexelor proprioceptie in caz de instabilitate graa.

Tratamentul luxatiilor este ortopedic, reducerea in aparat gipsat timp

de 3(6 saptamani, cu schimbarea lui daca s(a largit, prin retractarea

edemului.

PRINCIPIILE SI O2IECTI*ELE TRATAMENTULUI 2FT

a% 'ombaterea durerii: !colo unde se simte durerea spontan sau

la presiune, acolo este si leziunea. urerea posttraumatica are la baza

inflamatia, edemul, tensiunea aponerotica si capsula ligamentara,

8/13/2019 afect15

12/26

tractiunea tenomusculara, hiperemia pasia osoasa, reactia periostala,

iritatia directa a nerilor.

b% 0efacerea echilibrului muscular: acest proces este legat de

statica normala a piciorului. )chilibrul de repaos este asigurat de

ligamente si doar tricepsul sural este in actiitate, tragand gamba

posterior. /rice deiatie a ectorului de echilibru pune in contractie

musculatura extrinseca si intrinseca a piciorului. !ctiitatea

musculaturii pusa in "os pentru asigurarea echilibrului in ortostatism

nu este alabila si in mers. 0efacerea echilibrului muscular al

piciorului comporta doua etape:

( in prima etapa se lucreaza pentru tonifierea musculaturii prin

metode obisnuite de izometrie si exercitii cu rezistenta progresia.

( In a doua etapa se practica exercitii de coordonare si refacere a

echilibrului senzitio motor.

c% 0efacerea mobilitatii articulare: redoarea

posttraumatica a gleznei si piciorului determina un handicap

functional care se manifesta mai ales in mersul pe teren accidentat.

&iscarile piciorului sunt: flexia(extensia asigurate de articulatia

tibiotarsiana cu o mica participare a articulatiei subastragaliene*

inersia + eersia le asigura articulatiile subastragaliana si

mediotarsiana* abductia + adductia este realizata de articulatia

subastragaliana cu participarea articulatiei tibiotarsiene si in mica

masura cea mediotarsiana* circumductia este o miscare combinata*

elasticitatea piciorului se realizeaza in articulatia tarsului anterior*

flexia + extensia degetelor este asigurata in articulatiile

metatarsofalangiene.

'astigarea acestor miscari se poate realiza numai in masura in care

structura anatomica si raporturile fortelor articulare sunt respectate.

)demul posttraumatic este elementul cel mai important care

afecteaza aparatul fibros al piciorului.

d%0efacerea boltii plantare

!proape toate tipurile de traumatisme sau imobilizari necesitate de

acestea, lasa ca sechela o perturbare de statica prin modificarile boltii

plantare.Piciorul este compus dintr(un sistem de oase, realizate de

oasele tarsiene si metatarsiene, mentinute de ligamente si aponeroza

8/13/2019 afect15

13/26

si tensionate de tonusul muscular.)xista doua arce

longitudinale$intern si extern% si unul anterior $ transersal%.

e% 0efacerea alinierii piciorului:

-n picior functional normal trebuie sa respecte orientarea axiala a

componentelor osoase, in special al piciorului posterior si a

degetelor.Lezarea rectitudinii degetelor perturba statica si mersul.

racturile gleznei si piciorului, prin frecenta lor ca si prin sechelele

pe care le lasa reprezinta un procent important in practica sericiilor

de fizioterapie si recuperare. !sistenta de recuperare trebuie inceputa

inainte de a se stabili starea de sechela.

a% In general, in perioada de imobilizare la pat, se a aea in

edere:pastrarea posturii antideclie pentru eitarea edemului, mobilizarea

articulatiilor libere prin exerciti pasie sau actie a"utate$/ atentie deosebitatrebuie acordata eitarii fixarii in grefa a degetelor %, masa"ul pentru

asigurarea troficitatii tesuturilor si facilitarea intoarcerii enolimfatice,

diapulse pentru grabirea formarii calusului si indecarii procesului lezional,

gimnastica generala si respiratorie.

b% In perioada de mers in aparat gipsat se or continua masurile de mai sus,

incarcarea pe pe piciorul lezat se a face progresi, in mod adecat tipului

de fractura, exercitii de izometrie sub gips

c% upa scoaterea aparatului gipsat(indepartarea edemului, ameliorarea

fenomenelor asculotrofice, recastigarea fortei musculare, recastigarea

mobilitatii articulare, refacerea reflexelor proprioceptie, refacerea staticii

piciorului.

d% Tardi de la fractura recuperatorul este pus in fata consecintelor

dureroase de statica si dinamica determinate de dezoltarea calusului icios ,

secundar care poate bloca mobilitatea articulatiilor.

ezaxarile produse or perturba repartitia presiunilor articulare de

unde rapida regenerare a cartilagiuluiu articular, cu instalarea artrozei

secundare dureroase. Tratamentul conserator, oricat de intensi si prelungit

ar fi, nu poate realiza decat ameliorari partiale si tranzitorii, in consecinta

impune interentia operatorie corectoare.

TRATAMENTUL PRIN 3I!ROTERMOTERAPIE

/biectie ale Hidrotermoterapiei

8/13/2019 afect15

14/26

actorul cel mai acti este factorul termic la care se adauga, in cazul

unor proceduri, factorul mecanic si intr(un grad mai putin factorul chimic.

!cesti factori influenteaza numeroasele terminatii neroase din piele, iar

impulsurile reflexe care iau nastere a"ung, pe caile centripete, pana in

sistemul neros central de unde, pe cai centrifuge, se raspandesc in

organism, arietate, reactii de raspuns. Totodata tratamentul prin

hidrotermoterapie izeaza in mod deosebit combaterea durerii.

urerea posttraumatica are la baza inflamatia, edemul, tensiunea

apronerotica si tensiunea capsuloligamentara, tractiunea tenomusculara,

hiperemia pasia osoasa, reactia periostala, iritatia directa a nerilor

$neroame%.

Termoterapia, sub diferitele ei forme de aplicare, este contraindicata

doar in procesele inflamatorii acute si in algoneurodistrofii stadiile initiale si

are contraindicatie partiala in edemul local. !cest edem este totusi un

insotitor frecent in starile post traumatice ale piciorului. e aceea seprefera, in aceste cazuri, termoterapia prin baile calde simple, sau baile calde

cu arte"uri de apa $@hirl(Pool%.

a% 'ompresele calde sunt folosite in tratamentul anchilozei gleznei,

temperatura la care se aplica fiind de 36 ( 43 o' pentru cele calde si

5 o ' pentru cele fierbinti. actorul este, deasemenea, folosit in

terapie. )l are catea proprietati care contribuie la realizarea factorului

terapeutic. In apa, greutatea corpului este diminuata, aceasta fiind un

bun conducator si transport al factorului termic, stand astfel la baza

multora dintre procedurile termoterapice.

b% Impachetarile, cu namol cald sau rece, sunt proceduri care constau in

aplicarea namolului la o temperatura de 38 + 4 o' pe o anumita

regiune. !laturi de factorul termic mai actioneaza si factorul chimic al

substantelor continute de namol.

!celorasi conditii si indicatii li se incadreaza si baile de

namol, tehnica de aplicare fiind, insa, diferita.

c% #e mai fac impachetari cu parafina care constau in aplicare pe zona

infectata a unor placi de parafina cu o temperatura de 4(5 o' peste

care se pune o musama, durata sedintei fiind de 2(3 de minute, pana

la racirea placii de parafina dupa care se indeparteaza si zona tratataapare hiperemiata, se spala cu o compresa la temperatura camerei

pentru a se inchide porii tegumentului care s(au dilatat in urma

caldurii produse de parafina. !ceasta procedura are ca scop

asodilatatia aselor sanguine cu hiperemie deci imbunatatirea

circulatiei locale si, odata cu ea, si cea generala.

8/13/2019 afect15

15/26

d% 'rioterapia. 0ecele, ca agent fizical terapeutic, este folosit in tratarea

articulatiilor, inflamatia scazand spasmul muscular si in acelasi timp

aducand o imbunatatire a circulatiei locale. 'rioterapia este

reprezentata prin punga cu ghiata, masa" cu ghiata si pulerizatii cu

chelen.

e% !fuziunea + procedura ce consta in proiectarea fara presiune a unor

coloane de apa asupra dierselor regiuni ale corpului. )fectul lor se

bazeaza pe factorul termic.

Tehnica de aplicare : materiale necesare + 2 furtunuri lungi de

1.5 m, cu diametrul de 3 + 5 cm, cu o baterie de apa calda si rece si un

gratar de lemn. !fuziunea la picioare se aplica supra piciorului pana la

ariculatia tibiotarsiana. 9olnaul sta in picioare pe gratarul de lemn cu

spatele spre tehnician. !fuziunea se incepe la articulatia

astragalocalcaneana is pe partea distala a tendonului lui !hile intai la

un picior apoi la celalalt de catea ori. !poi bolnaul se intoarce cufata si se continua turnarea, incepand cu degetul mare, apoi pe

marginea interna a piciorului, pana la articulatia tibiotarsiana, se

coboara pe partea externa pana la degetul mic. #e executa alternati la

fiecare picior, pana se inroseste tegumenul. aca bolnaul are piciorul

reci se aplica afuziuni alternante.

f% 9aia calda simpla se executa in cada obisnuita, cu apa calda la

temperatura de 36(37 o' si cu durata de 15, 3, sau 6 de minute.

&od de actiune: factorul termic si presiunea hidrostatica a apei*

actiunea antispastica si sedatia generala.

g% 9aia calda cu arte"uri $@hirl(Pool% se practica intr(o cada obisnuita

care are adaptat un sistem de aluri. #e umple cada cu apa la

temperatura de 28(32 o' pe "umatate sau trei sferturi. 9olnaul sta

culcat pe spate, cu picioarele departate si genunchii indoiti. La nielul

picioarelor, dispozitiul se scufunda si se ridica ritmic deplasandu(se

de la picioare catre umar. In lipsa dispozitiului alurile sunt

proocate de tehnician prin miscari cu palmele de la picioare catre

piept. &od de actiune: factorul termic si factorul mecanic. urata 3(4

minute.

Prin complexul de factori utilizati ce ofera, alaturi de celelalteparti componente ale tratamentului, o seeama de remedii eficiente

a"utante in programul de recuperare a gleznei, se folosesc:

baile cu plante medicinale $la temperatura de 36(37 o'%*

baile Aineto $la temperatura de 36(37 o ' dupa care se face

mobilizarea articulatiei%*

baile galanice bicelulare pentru actiarea circulatiei

8/13/2019 afect15

16/26

0oentgen + terapie pentru influentarea componentei inflamatorii.

actorul termic $caldura% prezinta o deosebita importanta prin

efectele pe care le are asupra organismului, cum ar fi: cresterea

metabolismului, cresterea hiperemiei cutanate prin fenomenul de

asoconstrictie, efect decontracturant si de relaxare a musculaturii,scaderea ascozitatii lichidului articular usurand astfel realizarea

miscarilor prin cresterea mobilitatii, efect antialgic si cresterea

fluxului sanguin la nielul muschilor.

h % 2aile u (lante $e)iinale baile de malt, tarate de grau sau

amidon* se folosesc 3 Ailograme de malt pentru o baie generala.

&altul se fierbe si se strecoara inainte de folosire. Pentru baile de

tarate 1 + 1,5 Ag de tarate ce se fierb in 5 l de apa clocotita apoi se

toarna totul in baie. Pentru baile cu amidon se folosesc 1(2 Ag amidon

pentru baile generale.

!ctiune : datorita slabei termoconductibilitati aceste substantementin timp mai indelungat temperatura apei de baie crescuta si au

actiune emolienta asupra pielii. #unt indicate in afectiuni ortopedice.

i % 2aia 4inetotera(ia este baia cu miscari, baie calda la care se

asociaza miscari in articulatiile bolnaului. #e efectueaza intr(o cada

mai mare ce se umple trei sferturi cu apa la temperatura de 36(38

grade celsius. 9olnaul este initat sa se aseze in baie si timp de 5

minute este lasat linistit. upa aceea tehnicianul executa sub apa, in

mod pasi, la toate articulatiile, toate miscarile posibile in timp de 5

minute. 9olnaul este lasat in repaos 5 minute dupa care este initat sarepete singur miscarile imprimate de tehnician.

urata baii, 2(3 de minute, dupa care bolnaul este sters si

lasat sa se odihneasca.

&od de actiune: factorul termic si factorul mecanic.

&obilizarea in apa este mai putin dureroasa din cauza relaxarii

musculare care se produce sub influenta apei calde si pierderii

greutatii corpului. )ste de subliniat importanta psihica a miscarii

pasie.

" % 2aia 'al&ania %ielularase poate folosi in combinatii diferite in

functie de efectele urmarite. #e combina actiunea curentului continuucu actiunea termica a apei $apa este mi"locitoare intre electrod si

tegument%. Pentru aceasta baie sunt necesare 2 ane speciale, din

faianta, sub forma de cizma $pot fi si din portelan sau masa plastica%,

preazute cu cate o despartitura laterala in care se pune electrodul si

racordate la sursa de curent continuu, aand polaritati diferite. -n

taburet rotati permite asezarea bolnaului la inaltimea dorita.

8/13/2019 afect15

17/26

)lectrozii sunt din carbune de retorta de forma dreptunghiulara groase

de 1 mm cu lungimea de 4 mm. urata sedintei este de 1(3 de

minute. 0itmul de aplicare : zilnic sau de una la doua zile.

TRATAMENTUL PRIN ELECTROTERAPIE

Prin diersitatea posibilitatilor de utilizare a curentului electric

tratamentul prin electroterapie ocupa un loc important in tratamentul

recuperator. Pentru obtinerea analgeziei necesara aproape in toate

cazurile posttraumatice ale gleznei se folosesc:

( 'urentul galanic cu toate formele sale, galanizari simple, bai

galanice si ionogalanizari. #e utilizeaza fenomenul analgezic

obtinut prin folosirea ca electrod acti al polului. In cadrul bailor

galanice este cumulat si efectul termic al apei iar in cadrul

ionogalanizarii, proprietatile substantelor farmacologice actieintroduse cu a"utorul curentului galanic.

( 'urentul de "oasa frecenta, cu o frecenta de pana la 1 Hz, este

utilizat in procesul analgetic pe care unii dintre bolnai il au. !stfel

om utiliza in cadrul curentilor diadinamici, urmatoarele forme de

curent: difazat fix $cu actiune analgezica%, perioada lunga si perioada

scurta. Tot in acest scop se mai folosesc unii curenti TrBbert tot cu

actiune analgezica.

( 'urentii de medie frecenta sunt curentii sinusoidali cu frecenta

cuprinsa intre 3(1. Hz. in randul lor se folosesc curentiiinterferentiali ce au un efect analgezic $8 + 1 Hz%.

( 'urentii de inalta frecenta. In randul acestora om aea undele scurte

care au un important efect analgetic si miorelaxant. Tot in aceasta

categorie se intalnesc si undele decimetrice, ultrascurtele si

ultraioletele doza eritem.

Ultrasuneteleau efect analgetic obtinut intr(un mod asemanator cu al

curentilor de "oasa frecenta. easemenea electroterapia ofera si

posibilitatea obtinerii efectelor de excitare a musculaturii, efect hiperemiant

si decontracturant. -ltrasunetul se a aplica atat in camp continuu cat si in

camp discontinuu. !plecarea in camp continuu se face cand aem o undaultrasonora longitudinala si neintrerupta cu actiunea continua asupra

mediului. !plicarea in camp discontinuu se face cand aem o intrerupere

ritmica a undei ultrasonore, se foloseste cu a"utorul unui generator de

impulsuri.

Tratamentele se pot efectua in doua modalitati: aplicand capul

emitator prin contact direct asupra tegumentului, folosind ulei, gel, aselina.

8/13/2019 afect15

18/26

'apul emitator se plimba circular sau linear fara a se apasa prea tare si cu

iteza foarte mica* trebuie sa fie mereu in contact perfect cu tegumentul,

pozitionat ertical si sa eite proeminentele osoase sau regiunile bine

ascularizate. !plicarea indirecta, in apa, se face cand aem de tratat

extremitatile, care anatomic au multe suprafete neregulate si multe

proeminente osoase. In acest caz, intr(o baie calduta se intoduce mana sau

piciorul bolna si capul emitator. #e executa miscari lente, liniare sau

circulare la aproximati 3 cm distanta de tegumente aand gri"a ca suprafata

emitatorului sa fie paralela cu tegumentul.

Ma'neto)ialuxul are o serie de efecte benefice cum ar fi:

accelereaza cicatrizarea dierselor plagi, grCbeste indecarea tesutului

cutanat, realizeaza o topire a calcificarilor organizate in structura partilor

moi din bursite si tendinite.

Curentul 'al&ani 'al&ani5area si$(lasau utilizarea curentului

continuu cu a"utorul electrozilor $placi metalice de plumb laminat de diferitedimensiuni in functie de regimul de aplicare si de efectele de polaritate%. e

obicei sunt drepunghiulari cu marimi ariind intre 5 si 8 cmD dar pot aea

si forme speciale $punctiformi, forma de ochelari%. &odalitati de asezare a

electrozilor: transersala $electrozii sunt asezati de o parte si de alta a

regiunii afectate%, longitudinala $asezati la distanta unul fata de celalat%.

Intensitatea curentului este strans legata de sensibilitatea si toleranta

tegumentului, de eolutia afectiunii, de marimea electrozilor si de durata

aplicatiei.

urata 3 de minute. 0itmul de aplicare si numarul procedurilor sunt

ariabile cu diagnosticul afectiunii.

Ioni5area este procedura prin care se introduce in organism, cu

a"utorul curentului continuu, diferite substante medicamentoase cu actiune

farmacologica.

Tehnica de aplicare: diferenta dintre ionogalanizare si galanizarea

simpla, consta in imbibarea tesutului hidrofil ce imbraca electrozii cu o

solutie medicamentoasa in loc de apa simpla. Pentru o eficienta maxima

polul acti trebuie sa fie mult mai mic decat polul pasi. Polul acti este

dependent de incarcarea electrica a solutiei medicamentoase. #ubstantele

incarcate cu semn = se or pune intotdeauna la electrodul poziti, iar celeincarcate cu semn + la polul negati.

)x: la polul = metale $Li, 'a, e, ?n, 'u%, radicali amoniu, alcaloizi

$histamina, cocaina, stricnina, noocaina%. La catod + halogenii $'l, 9r, Iod%,

radicali acizi $!cid #ulfuric, azotic, salicilic%. #olutiile folosite se fac cu apa

distilata, concentratia de ioni trebuind sa fie cat mai mica pentru ca

disocierea electrolitica e cu atat mai puternica cu cat solutia este mai diluata.

8/13/2019 afect15

19/26

Ultra&ioletele. atorita faptului ca sensibilitatea la radiatii

ultraiolete este foarte diferita, in functie de indiid, de regiunea corpului, de

arsta si de alti factori, se recomanda o atentie deosebita in alegerea dozei.

9iodozimetria reprezinta masurarea timpului necesar pentru obtinerea celui

mai slab eritem pe tegument si preceda in mod obligatoriu orice tratament cu

ultraiolete.

Tehnica de aplicare : se aplica lampa la o distanta fixa de 5 cm fata

de regiunea de aplicat. 9olnaul este culcat in decubit dorsal, se acopera

celelalte zone cu un cearsaf lasand libera zona gleznei $aproximati 1E1

cm%. !plicatiile de ultraiolete in scop antalgic se fac cu succes in sechelele

postraumatice ale gleznei, dozele eritem indicate fiind cele moderat de 2(3

biodoze. Pentru biodozimetrie se foloseste biodozimetrul Forbace.

TRATAMENTUL PRIN MASA6

Eetele i5iolo'ie ale $asa7ului asu(ra ele$entelor a(aratului

loo$otor

&asa"ul exercita o serie de actiuni foarte utile asupra elementelor

aparatului locomotor: muschi, tendoane, fascii si aponeroze, teci tendinoase

si alte formatiuni fibroase asupra tesuturilor moi articulare si periarticulare si

chiar asupra periostului si osului.

Prin masa"ul musculaturii scheleticii se influenteaza organismul in

mod substantial. In acesti muschi se produc diferite fenomene fizice sichimice, metabolice sau energetice, care pot fi mai mult sau mai putin

stimulate sau incetinite prin mi"loacele noastre.

Prin actiunea mecanica a manerelor de masa" executate staruitor si

intr(un ritm iu, putem imbunatati proprietatile functionale ale muschilor,

facand sa creasca excitabilitatea conductibilitatea si contractilitatea lor.

Prin tensiuni si destinderi alternatie putem dezolta elasticitatea

muschilor, una dintre cele mai importante proprietati ale lor. Prin manere

usoare executate intr(un ritm lent, putem obtine relaxarea muschilor

incordati sua obositi. Prin manerele de presiune si stoarcere, actiam

circulatia in ene si capilare, asta retea asculara care incon"oara si strabatemusculatura scheletica. #ub influenta acestor manere de masa" se largesc

capilarele de rezera, creste debitul sanguin local si se accelereaza curentul

de limfa. &asa"ul are influenta eidenta asupra muschilor atrofici si atoni

contracturati sau traumatizati.

&asa"ul tendoanelor si al tecilor tendinoase se executa, practic, odata

cu masa"ul muschilor. #e folosesc indeosebi manere cu efect circulator

8/13/2019 afect15

20/26

$neteziri si frictiuni relaxante% si se trateaza astfel unele leziuni si tulburari

care trec nebagate in seama. Locul de insertie al tendoanelor pe os sau

periost poate fi sediul unor complexe leziuni si tulburari. !ceste insertii se

maseaza cu bagare de seama, prin manere blande dar insistente.

Tendoanele si tecile tendinoase au un important rol static si dinamic.

&asa"ul lor are aceeasi importanta ca si masa"ul muschilor, iar uneori si mai

mare. e acest lucru ne dam seama cand la nielul lor se produc tulburari

traumatice, inflamatii si alte procese de atrofie si de degenerescenta care

necesita o atentie deosebita si un tratament de lunga durata.

&asa"ul articulatiilor necesita o tehnica adpatata la forma si structura

definita a lor. &asa"ul actioneaza si la nutritie in tesuturile articulatiei $piele,

tesut con"uncti, ase, neri, tendoane si muschi% la intretinerea supletii si

rezistentei, conditii indispensabile pentru o buna functionare articulara.

)fectele circulatorii si trofice ale masa"ului articular, aplicat direct pe

capsula articulara, si pe ligamentele care o insotesc in exterior, se resimt siasupra membranei sinoiale care o captuseste pe partea sa interna. &asa"ul

articular si actiarea circulatiei in musculatura si tesuturile din "urul si de

deasupra articulatiei, contribuie la rezorbtia sau impregnarea in circulatia

generala a lichidelor seroase sau a sangelui rearsat in caitatea articulara.

Prin masa" si gimnastica medicala, se prein si se combat: aderentele,

retractiile, cicatricile icioase, depozitele patologice periarticulare si alte

urme ale accidentelor si bolilor articulare $traumatisme, reumatism, artrite si

artroze% care limiteaza miscarile normale.

/asele beneficiaza de efectele circulatorii si trofice ale masa"ului

numai in mod indirect, prin intermediul tesuturilor moi, pe care le acopera si

in care se ramifica reteaua asculara si neroasa.

!ceste efecte sunt mai sigure atunci cand sunt masati muschii cu care

oasele au legaturi functionale. In acelasi fel se pot explica si influentele

masa"ului periostal asupra circulatiei sangelui si asupra nutritiei din

interiorul osului.

!esrierea anato$ia a re'iunii

!esrierea anato$ia a 'a$%ei. eosebim la gamba doua regiuni:una anterioara, alta posterioara.

0egiunea anterioara a gambei cuprinde muschii extensori si peronierii.

'reasta tibiei este accesibila pe toata intinderea ei si poate sa fie explorata cu

degetele. Pielea este subtire si putin mobila. Tendoanele muschilor acestei

regiuni se gasesc in teci, care pot fi sa fie interesate de procese inflamatoare.

&uschii se gasesc in lo"i osteofibroase.

8/13/2019 afect15

21/26

0egiunea posterioara a gambei cuprinde toate partile moi care se gasesc

inapoia tibiei si peroneului. In sus, regiunea este larga si conexa, formand

moletul, iar in "os deine din ce in ce mai ingusta, catre glezna. )a cuprinde

doua lo"i musculare: una supeficiala care contine muschii gemeni ce se

insereaza pe tendonul lui !hile, plantarul subtire si solearul, alta profunda

care contine popliteul, gambierul posterior, flexorul comun al degetelor si

flexorul propriu al degetului mare.

!esrierea anato$ia a 'le5nei. Flezna, sau gatul piciorului,

cuprinde doua articulatii: peroneotibiala inferioara si tibiotarsiana, impreuna

cu toate partile moi pe care le incon"oara. 0egiunea anterioara este limitata

lateral la maleola interna si maleola externa. Intre ele este intins ligamentul

inelar al tarsului sub care trec dinauntru in afara tendoanele gambierului

anterior, extensorului propriu al degetului mare si al extensorului comun.

Intre grupul acestor tendoane si cele doua maleole se afla doua depresiuni in

care se afla direct sub piele sinoiala articulara, accesibila astfel masa"ului.0egiunea poasterioara prezinta de o parte si de alta cele doua maleole, la

mi"loc tendonul lui !hile care se insereaza pe calcai, iar intre ele, doua

santuri profunde prin care trec tendoanele muschilor posteriori si laterali ai

gambei. #ub tendonul lui !hile se afla o bursa seroasa retrocalcaneana.

!rticulatia gleznei cuprinde doua articulatii: peroniero(tibiala si tibio(

tarsiana impreuna cu toate partile moi care le incon"oara.

!rticulatia talo(crurala. La formarea ei participa oasele gambei si

talusul. #uprafetele articulare sunt reprezentate, de partea gambei, de o

formatiune concaa $formata din extremitatile inferioare ale tibiei si fibulei%

iar suprafata tarsiana a articulatiei este reprezentata de fata superioara a

talusului data de trohlee si de doua fetisoare maeleolare laterala si mediala.

'a mi"loace de unire, sunt reprezentate de capsula articulara intarita

pe lateral de doua ligamente puternice. 'apsula este subtire, foarte stransa pe

lateral si mult mai laxa, dar rezistenta in partile anterioara si posterioara.

Tendoanele muschilor extensori ai piciorului adera intim de capsula.

Ligamente: ligamentul colateral lateral cu 3 fascicule distincte si ligamentul

colateral medial care este puternic, are forma de triunghi de unde rezulta si

denumirea de ligament deltoidian format din patru fascicule.

#cheletul piciorului propriu(zis este alcatuit din 3 segmente: tars,metatars si falange.

&uschii piciorului se gasesc atat pe fata dorsala cat si pe cea plantara.

Pe fata dorsala se gasesc muschii interososi si pe fata plantara muschii se

impart in 3 grupe: mediali $muschiul abductor, muschiul adductor si

muschiul flexor scurt al halucelui%, externi $muschiul adductor, muschiul

8/13/2019 afect15

22/26

flexor scurt al degetului mic%, mi"locii $muscii interososi si muschiul flexor

comun al degetelor 2(5%.

Ineratie: dintre nerii membrului inferior, nerul tibial inereaza

extensorul comun al degetelor, extensorul propriu al halucelui, muschiul

pedios, muschii interososi, muschii lombricali.

;ascularizatie: artera tibiala anterioara ( iriga piciorul pe fata dorsala

si degetele si artera tibiala posterioara ( iriga fata plantara si degetele.

Te1nia $asa7ului

Masa7ul 'a$%eise a face succesi la urmatoarele grupuri

musculare:

( Frupul gambierului anterior cu extensorul comun al degetelor si

extensorul propriu zis al degetelui mare, la care se face mai intai

netezirea cu o singura mana, cu policele pe marginea anterioara atibiei si celelalte degete pe partea externa a gambei.

8/13/2019 afect15

23/26

plantara + netezirea pieptene + se deruleaza pumnul de la radacina pana la

arfuri pe aponeroza plantara. Tot pe partea dorsala se mai fac geluirile ca

forma de framantat. 'u degetele departate pe metatarsiene iar pe partea

plantara se fac framantari cu 4 degete pe muschii tenari, hipotenari, bureletul

plantar si geluiri pe aponeroza plantara de la bureletul plantar pana la

calcaneu.

rictiunea se face tinand contrapriza cu o mana pe calcaneu pornind

cu pozitia deget peste deget, de la mi"locul articulatiei tarsiene, ocolind

maleola dupa care se schimba mana contrapriza si se lucreaza pe partea

cealalta. #e face frictiunea si la calcaneu la insertia tendonului lui !hile.

rictiunea se mai executa la toate articulatiile interfalangiene cu policele

deasupra si aratatorul dedesubt, cu miscari circulare la fiecare articulatie.

Tapotamentul se executa pe partea plantara cu o singura mana, cu toate

formele lui. ;ibratia se executa atat pe partea dorsala cat si pe partea

plantara cu palma intreaga, realizand trenuri ibratorii succesie in lungulfibrei musculare cu efect sedati. &asa"ul se incheie cu neteziri atat pe

partea dorsala a piciorului $cu palma intreaga% cat si pe partea plantara

$netezirea pieptene%.

Mo%ili5area artiulatiilor $Ainetoterapia% este de 3 feluri: pasia, actia si

actia cu rezistenta. In cazul gleznei se fac miscari cu incarcare de greutati.

Miscarile pasive

Tinem cu o mana contrapriza pe metatars, iar cu cealalta, pe toate

degetele se face flexia plantara $extensia% apoi flexia dorsala a piciorului pe

gamba, flexia laterala $dreapta si stanga%, chiar departand si apropiind

degetele, pronatia, supinatia si circumductia. #e mai poate face si elongatia

pentru fiecare deget in parte sau abductia si adductia intre degete. Pentru

glezna, miscarile pasie sunt: cu o mana se tine contrapriza pe partea

inferioara a gambei, iar cu cealalta mana priza pe oasele tarsiene si se face

flexia dorsala pe gamba a labei piciorului, apoi flexia plantara $extensia%

flexia laterala stanga si dreapta, pronatia si supinatia, elongatia si

circumductia.

Miscarile active"

#unt aceleasi miscari ca si cele pasie, cu deosebirea ca miscCrile leexecuta bolnaul iar maseurul le dicteaza.

Miscarile active cu rezistenta

#unt pentru flexie dorsala, maseurul tinand contrarezistenta cu mana

pe partea dorsala a plantei. Pentru flexie plantara maseurul tine rezistenta pe

partea plantara iar pentru flexia laterala tine contrarezistenta pe partea opusa

miscarii.

8/13/2019 afect15

24/26

Gi$nastia $e)iala

#e fac:

( exercitii de flexie a degetelor urmate de relaxare

( exercitii de extensie a degetelor urmate de relaxare

( exercitii de flexie a piciorului

( exercitii de extensie a piciorului

( exercitii de circumductie

( exercitii cu bicicleta ergometrica, cu laba piciorului fixata pe pedala

( exercitii de poliAineto(recuperare

( exercitii de flexie plantara si dorsala cu contrarezistenta

( exercitii de abductie a piciorului

( exercitii de apucare a unei ergele de lemn cu degetele piciorului

( exercitii de apucare a unui prosop intins pe o suprafat neteda

( exercitii de ridicare pe arfurile picioarelor, alternatie( exercitii de mers pe arfuri inainte si inapoi

( exercitii de mers pe calcaie inainte

( exercitii de mers incrucisat

( exercitii de mers pe loc, intre doua bare paralele

TERAPIA OCUPATIONALA

0eprezinta o metoda complexa de tratament si de recuperare a unor

afectiuni fizice sau mentale care utilizeaza munca sau orice alta ocupatie in

ederea corectarii sau compensarii deficientelor functionale. Toate

actiitatile recomandate in cadrul terapiei ocupationale sunt prescrise de

medic si aplicate bolnailor de catre terapistii ocupationali. Terapia

ocupationala este complementara Ainetologiei medicale si reprezinta

elementul central al recuperarii socio(profesionale $etapa a doua a

recuperarii% permitand ameliorarea insuficientei de forta musculara sau de

amplitudine articulara. -tilizand indeosebi miscarile globale $lanturi

cinematice%, terapia ocupationala poate aea un efect stimulant spre exemplu

8/13/2019 afect15

25/26

asupra unei glezne si al unui picior cu sechele postraumatice, contribuind la

reeducarea gestului,respecti a mersului, care reprezinta forma cea mai

expresia si complexa a motricitatii.

Principalele actiitati sau tehnici sunt:

( tehnici de baza $ceramica, tamplarie, tesatorie, croitorie, olarit etc%

( tehnici complementare ce constau in confectionarea unor articole din

carton, piele, hartie etc.

( tehnici de recuperare reprezentate de actiitatile care urmaresc

dobandirea independentei cotidiene a pacientilor $imbracat, alimentare,

sarcini mena"ere%

( tehnici de expresie utilizate pentru pacientii cu probleme mentale sau

cu sechele post !;', traumatisme craniocerebrale $actiitati de scris,

desenat, aran"amente florale etc%

Planul terapeutic pentru un bolna cu sechele postraumatice ale gleznei/biectie:

( determinarea scopului final pe termen lung al asistentei ce urmeaza a

fi aplicate. #e stabileste de catre pacient si familie cat si de tearpist care a

aea in edere dorintele exprimate cat si capacitatile fizice ale pacientului.

)x: sa se a"ute singur, sa nu mai ceara a"utorul familiei, sa poata merge din

nou la sericiu sau sa isi gaseasca altul.

( #tabilirea domeniului in care pacientul isi realizeaza scopul final si

nielul ce se presupune a fi atins + domenii ale actiitatii umane $arii de

performanta%:

!ctiitatile ietii zilnice. )x: imbracat(dezbracat, incaltat(descaltat.

!ctiitati profesionale accesibile. )x: in functie de profesia detinuta inainte,

se poate recalifica in croitorie $neaparat la masina de cusut cu pedala%, olarit

sau sa si(o recastige.

!ctiitati de agrement. )x: daca este o persoana actia si nu sedentara, poate

practica inotul, dansul, plimbatul cu bicicleta sau chiar hidrobicicleta.

TRATAMENTUL 2ALNEOLOGIC 8APE MINERALE,

NAMOLURI#

!pele oligominerale se impart in:

( !pe aAratopege cu temperatura la izor sub 2 o'.

( !pe aAratoterme cu temperatura de peste 2 o ' la izor. !ceasta

categorie de ape minerale se utilizeaza cu predilectie in cura externa.

8/13/2019 afect15

26/26

&ecanismele de actiune si efectele terapeutice sunt legate de factorul termic,

mecanic si de substantele absorbite transtegumentar. #e indica in afectiuni

posttraumatice ale aparatului locomotor.#tatiuni principale: 9aile elix $47 o

'%, 9aile 1 &ai $42 o'%, ;ata de os $35(37 o'%, Feoagiu $31(36 o '%,

&oneasa $32 o'%.

!pele alcalino + teroase sunt cele ce contin cationi de calciu + magneziu,

in combinatie cu anionul bicarbonic. #e indica in procesele de decalcifiere

$calusuri osoase incomplet consolidate, osteoperoze dupa imobilizari%.