aef_fin_ciobanasu

8/7/2019 aef_fin_Ciobanasu

1/116

UNIVERSITATEA TITU MAIORESCUFACULTATEA DE TIINE ECONOMICE

LECTOR UNIV.DR. CIOBNAU MARILENA

ANALIZA ECONOMICO-FINANCIAR A NTREPRIND

BUCURETI 2010


2/116

CAPITOLUL I

FUNDAMENTELE ANALIZEI ECONOMICO-FINANCIARE AINTREPRINDERII

I.Necesitatea analizei ca metoda a cunoaterii i tipurile de analiz economic

Analiza metoda a cunoaterii nseamn descompunerea unui obiect sau a unui fenomeprile sale componente, n elementele sale simple cercetndu-se fiecare parte component, prlegturile cauzale dintre factorii care l determin.

Analiza nu reprezint un scop n sine, ci un mijloc pentru realizarea unui obiectiv, prin anagsindu-se soluii pentru fundamentarea deciziilor.

Analiza economiccerceteaz fenomenele din punct de vedere economic, respectiv al code resurse ( eforturi) i al rezultatelor obinute (efecte). Deci n analiza economic se realluarea n considerare a relaiilor structural-funcionale i a celor cauz-efect.

Ex. Un proces tehnologic poate fi analizat din punct de vedere pur tehnic viznd sudiferitelor operaii, nivelul acestora n raport cu anumii parametrii, norme dar i sub aspecrespectiv al costurilor i eficienei lui.

Obiectul analizei l poate constitui un rezultat sau o modificare a rezultatului fa comparaie.

Rezultatul poate fi explicat prin relaia :=

=n

iixY

1 .Y reprezint rezultatul exerciiului, iar xi se identific cu elementele constitutive ale acestuin al doilea caz obiectul analizei l constituie Y = Y1- Y0, aceast modificare urmnd

explicat pe baz de modele.n cercetarea relaiilor cauz efect trebuie s se in seama de caracterul deosebit de

acestor fenomene, i anume:- acelai efect poate fi produs de cauze diferite;- aceeai cauz poate produce efecte diferite;- efecte diferite se pot combina dnd o rezultant a complexului de aciuni sau fore;

Tipurile de analiz economic

A) Dup raportul ntre momentul n care se efectueaz analiza i momentul desfurrii fse disting:- analiza post-factum (post-operatorie) - aprecieri asupra modului n care s-a

obiectivele stabilite ntr-o ntreprindere (se refer la trecut i prezent);- analiza previzional sau prospectiv determinarea evoluiei viitoare a unui

economic pe baza cercetrii factorilor, a relaiilor de cauzalitate (se refer la viitor).B) Din punct de vedere al determinrilor cantitative i calitative ale fenomenelor se distin

- analiza calitativ urmrete esena fenomenului, nsuirile sale eseniale, factorii caceeai natur cu fenomenul i l determin;

- analiza cantitativ presupune cercetarea fenomenului prin metode specifice de cuaciunii diferiilor factori.( determinri cantitative exprimate prin: greutate, grasuprafa, numr, durat)


3/116

- analiz microeconomic este cea care se desfoar la nivelul ntreprinderii i a eei ca sistem;

- analiza macroeconomic studiaz fenomenele la niveluri agregate ramur, ecec. mondial, opernd cu msuri agregate: PIB, VN, etc.

D) Dup modul de urmrire n timp a fenomenelor, se disting:- analiza static studiaz fenomenele la un moment dat, relevnd relaiile dintre el

factorii care determin o anumit poziie a fenomenului cercetat;

- analiza dinamic cerceteaz fenomenele ec. n micare, relevnd poziia lor ntmomente. Scoate n eviden legtura dintre poziiile care s-au succedat sau se vor fenomenului pe baza cercetrii factorilor care determin schimbrile poziionale.

E) n funcie de delimitarea obiectivului analizat distingem:- analiza pe ramuri, uniti organizatorice ntreprinderi, grupuri de ntreprinderi;- analiza pe probleme CA, rentabilitate, etc.

II.Coninutul procesului de analiz economic

Drumul pe care l parcurge analiza este inversul evoluiei reale a fenomenului. Analiza la rezultatele procesului ncheiat ctre elemente i factori.

Etape:1) Delimitarea obiectului analizei presupune constatarea anumito

fenomene, rezultate n timp i spaiu, calitativ i cantitativ, utilizndmetode de evaluare i calcul.

2) Determinarea elementelor, factorilor i cauzelor fenomenului studiat. Dn elemente presupune o analiz structural. Factorii se stabilesc n modde la cei cu aciune direct la cei care acioneaz indirect.

3) Stabilirea corelaiilor dintre fiecare factor i fenomenul analizat i dintfactori care acioneaz. Este necesar determinarea relaiei cauz respectiv a raporturilor de condiionare.Parcurgerea celor trei etapeelaborarea de modele ale fenomenelor analizate.

4) Msurarea influenelor diferitelor elemente sau factori, cuantificarea ina aprecierii ct mai exacte a rezultatelor.

5) Elaborarea concluziilor i aprecierilor care presupune sinteza rezultateldin sfera cercetat.

6) Elaborarea msurilor care constituie coninutul deciziilor menite s folosire optim a resurselor i s contribuie la sporirea eficienei

III.Factorii care determin rezultatele activitii ec.-fin n cazul ntreprinderii

Cunoaterea factorilor, a naturii lor i a legturilor prin intermediul crora contribuie larezultatelor, precum i stabilirea posibilitilor de mbuntire a funcionrii ntreprinderiireprezint principalele probleme ce trebuie rezolvate cu ajutorul analiza economico-financ

Factorii determin formarea i modificarea unui efect, a unui rezultat, ei acionnd asuprezultatului nu separat, ci interdependent.

Identificarea factorilor necesit cunoaterea precis a cii i a legturilor cauzale care abaza formrii rezultatului.

Factorii care intervin ntr-un proces de analiz pot fi grupai dup mai multe criterii:A) Dup coninutul i natura lor, factorii pot fi:

- tehnici; - sociali; - naturali


4/116

- organizatorici; - demografici;- economici; - psihologici;

B) Dup caracterul factorilor n cadrul unei relaii cauzale:- factori cantitativi;- factori de structur;- factori calitativi.Aceast grupare prezint o deosebit importan sub raport metodologic. Ca regul gen

factorul calitativ ntr-o relaie cauzal este de aceeai natur ca i fenomenul analizat. (dmsoar n aceleai uniti ca fenomenul analizat)Ex. Q = Ns x Wa

Q - 1) Ns - factor cantitativ2) Wa factor calitativ se refer la o singur persoan sau unitate de ti

este de aceeai natur cu producia.Factorii cantitativi sunt purttorii materiali ai celor calitativi;Factorii de structur intervin atunci cnd rezultatul analizat se refer la mrimi agregatedin mai multe rezultate distribuite pe mai muli purttori). Profitul mediu unitar va crescade n funcie de ponderea produselor cu un profit unitar mai mare sau mai mic dect

C) Dup modul cum acioneaz asupra fenomenului analizat:- factori cu aciune direct;- factori cu aciune indirect acioneaz asupra fenomenului analizat prin intermed

aciune direct. Aceast grupare prezint o deosebit importan n stabilirea reztrebuie mobilizate pentru mbuntirea rezultatului analizat.D) n funcie de efortul propriu al ntreprinderii distingem:

- factori dependeni de efortul propriu al ntreprinderii timpul de munc, prodmuncii, gradul de utilizare a capacitii de producie;

- factori independeni de efortul propriu al ntreprinderii factori provenii din med

i fiscal n care func. firma.E) Dup gradul de sintetizare deosebim:- factori simpli care nu mai pot fi descompui;- factori compleci care pot fi descompui n factori simpli sau compleci dar cu u

redus de complexitate i a cror aciune poate fi identificat la nivelul ntreprinderii

IV.Analiza diagnostic i rolul acesteia n evaluarea i reglarea performanelor economico-fale ntreprinderii

Analiza diagnostic presupune n primul rnd reperarea simptomelor, disfuncionalactivitatea ntreprinderii i n al doilea rnd stabilirea strii i terapiei, urmare a creia mbuntirea sau redresarea rezultatelor obinute.

n analiza diagnostic urmeaz s-i gseasc raspuns probleme cum ar fi:- care sunt rezutatele ntreprinderii;- dac aceste rezultate sunt satisfctoare i de ce;- cum au fost obinute aceste rezultate ;- care sunt performanele n funcie de obiectivele stabilite ;- ce trebuie s fac organele de management pentru a atinge aceste performane ;- care sunt msurile concrete, practice ce urmeaz a fi ntreprinse pe termen scurt, term

termen lung.De aici concluzia c analiza diagnostic nu se limiteaz la radiografierea i aprecierea s

ntreprindere ci constituie o parte organic a gestiunii previzionale, respectiv a managementu


5/116

Diagnosticarea activitii unei ntreprinderi este condiionat de sistemul de indicatoride capacitatea informaional a fiecarui indicator.

Un sistem al indicatorilor operaionali n analiza diagnostic (AD) poate fi reprurmtoarea grupare:

I. Indicatori ai potenialului tehnico-economic:

- indicatori ai capacitii de producie;- indicatori ai imobilizrilor;- indicatori de volum i de structur ai activelor circulante ;- indicatori ai potenialului uman (ai fluctuaiei, cantitativi, calitativi, ai structurii, ai pro

II. Indicatori ai potenialului financiar i ai capitalului:- patrimoniul net (dimensiune, structur, surse de formare);- fondul de rulment (propriu, strain);- trezoreria;- capitalul propriu (KPR);- capitalul permanent (KPERM);

- bonitatea (good will)- autonomia financiar.

III. Indicatori ai rezultatului economico-financiar:- cifra de afceri;- valoarea adugat;- profit net;- rezultat din exploatare;- rezultatul fiscal.

IV. Indicatori ai eficienei utilizrii potenialului tehnico-economic si financiar:- rata de eficien a mijloacelor fixe (CA, VA, profit la 1000 lei Mf);- rata de eficien a activelor circulante ( CA, VA, profit la 1000 lei Ac);- viteza de rotaie a activelor ;- rata de eficien a costurilor ( cheltuieli totale sau pe grupri la 1000 lei venituri, respec- rata rentabilitii (economic, financiar, resurselor consumate, etc).

n analiza diagnostic a unei ntreprinderi, de o mare utilitate sunt corelaiile i ratele dede eficien cum ar fi:

- corelaii dintre indicatorii de volum ai produciei (ex. IQa>IQe);- corelaii dintre ritmul de cretere a producivitii muncii i ritmul de cretere a salar

anual (ex. Iwa>Isa);- corelaia dintre profit (ca indicator absolut) i rata rentabilitii ca indicator relativ;- corelaii dintre rata de eficien a costurilor i rata rentabilitii;- corelaii dintre creane i obligaii;- corelaii dintre trezoreria net, fondul de rulment i necesarul de fond de rulment;- echilibrul economico-financiar.

n concluzie, analiza diagnostic are un rol fundamental n evaluarea, reglarea i aperformanelor economico-financiare ale ntreprinderii.

IV.I.METODE I TEHNICI ALE ANALIZEI ECONOMICO-FINANCIARE

Metodologia analizei economico-financiare cuprinde sistemul de metode i procedeeaceast disciplin pentru cercetarea realitii i formularea rezultatelor fenomenelor ec


6/116

acestora independent sau n corelaie cu alte componente. Metoda reprezint un proces teoretprin care se fixeaz o anumit concepie privind modul de studiere a unui obiectiv n vedereacunotine asupra formei sau alctuirii acestuia.

Prin cuantificarea relaiilor factorial-cauzale se determin mrimea, sensul i intensitafactorilor asupra fenomenului cercetat crend posibilitatea interpretrii strii fenomenuluidentificrii i valorificrii rezervelor interne ale ntreprinderii.

Astfel, scopul analizei este de a descoperi caracteristicile eseniale ale parilor comp

fenomenului studiat i de a oferi concluzii necesare sintezei (examinarea acestora n unitatea lIV.I.I.Metode ale analizei calitative.1. Diviziunea i descompunerea rezultatelor realizat pentru a se asigura profunzim

faptelor. Este de mai multe feluri:- diviziune n timp evideniaz abaterile de la tendina general de desfurare a rezult

exemplu abaterea aprovizoinrii cu materiale de la ritmicitatea proiectat pentru un an - diviziunea rezultatelor dup locul de formare observarea locurilor unde efectul obin

corespunde condiiilor create, deci sunt semnalate deficiene;- descompunerea pe elemente componente cuantificarea rezultatelor favorabile sau nefav

pe categorii de resurse consumate.

2. Comparaia orice rezultat al activitii ntreprinderii se apreciaz n raport cu anumastfel:

- trebuie asigurat comparabilitatea datelor i indicatorilor;- baza de comparaie o constituie realizrile proprii din perioadele precedente,

concurenei, norme interne i internaionale impuse.

3. Gruparea colectivitatea cercetat este desprit n grupe omogene de uniti duunora sau mai multor caracteristici de grupare. Alegerea caracteristicilor se face n funcicercetrii, de esena fenomenului cercetat (ex. produse cal. I, II, III; gradul forei de munc pvechime, sex, meserii, calificare, etc).

4. Generalizarea sau evaluarea rezultatelor reuniunea ntr-un sistem coerent a coreieite din studiul factorial-cauzal al fenomenelor, reinndu-se aspectele eseniale pentdecizional de valorificare ct mai bine a resurselor. Generalizarea se realizeaz n raportulstudii de fezabilitate, procese verbale de control.

IV.I.II.Metode ale analizei cantitative

1.Metoda substituirilor n lanAcest procedeu se utilizeaz cnd relaiile dintre factori sunt de tip funcional i se ex

form de produs i de raport.La baza substituirilor n lan stau 3 principii :

(a) Aezarea factorilor n relaiile de cauzalitate se face n urmtoareacondiionrilor economice :

- factorii cantitativi;- factorii de structur;- factorii calitativi.

(b) nlocurile se fac n mod succesiv ncepnd cu factorii cantitativi, contfactorii de structur i ncheind cu cei calitativi pornind de la fa

aciune direct spre cei cu influen indirect.(c) Valoarea substituit a unui factor se menine ca atare n operaiile ulte


7/116

Aplicarea acestui procedeu:

A. La fenomenele economice care pot fi exprimate printr-o relaie matematic sub form da) n valori absolute:

cbaF = ,unde:F fenomenul analizat;

a, b, c factorii care acioneaz asupra fenomenului.Procednd la separarea influenei dintre cei trei factori avem:01 F F F = , 1111 cbaF = , 0000 cbaF =

Influena factoruluia (cu ct determin factorula modificarea fenomenului):( ) 0001000001 cbaacbacbaa == (1)

Influena factoruluib:( ) 0011001011 cbbacbacbab == (2)

Influena factoruluic: ( )0111011111 ccbacbacbac == (3)

Din relaiile (1), (2) i (3) rezult c:cbaF ++=

b) n mrimi relative:100(%) = F I F

100(%)

0

01 =F

F F F

100000

111 =

cbacba

I F

2100cba

F

I I I I

=

Influena factoruluia n mrimi relative:

100100100(%)0

01

000

000001 === aI a

aa

cba

cbacbaa (4)

Influena factoruluib n mrimi relative:( ) =

=

= 100100(%)

00

011

000

001011

babba

cbacbacba

b

aba I

I I

b

b

a

a

b

b

a

a =

=

100100100

0

0

0

1

0

1

0

1 (5)

Influena factoruluic n mrimi relative:

100100100(%) 2

000

011111 bacba I I I I I

cba

cbacbac

=

= (6)

Din relaiile (4) (5) i (6) rezult c:


8/116

B. n cazul fenomenelor exprimate sub form de raport ntre 2 variabile (fenomenul anaforma):

ba

F =

I) n cazul n care factorul cantitativ se afl la numrtor:

a) n mrimi absolute:01 F F F = ,

1

11 b

aF = ,

0

00 b

aF = .

Influena factoruluia asupra modificrii rezultatului:

0

0

0

1

ba

ba

a =

Influena factoruluib asupra modificrii fenomenului:

0

1

1

1

ba

ba

b =

baF +=

b) n mrimi relative:

100100(%)0

01 == F I F F F

F

100100100100

0

1

0

1

0

0

1

1

0

0

1

1

====b

aF I

I

b

baa

ab

ba

b

aba

I

Influena factoruluia n mrimi relative:

100100(%)

0

0

0

0

0

1

=

= aI

ba

ba

ba

a

Influena factoruluib n mrimi relative:

ab

aa I I

I I

bbaa

baba

baba

ba

ba

ba

b ==== 100100100100100(%)

0

1

0

1

0

0

0

1

0

0

1

1

0

0

0

1

1

1

II) n cazul n care factorul cantitativ se afl la numitor:

a) n mrimi absolute:

ba

F = , a factorul calitativ,b factorul cantitativ

01 F F F = ,0

00 b

aF = , 1

11 b

aF =


9/116

0

0

1

0

ba

ba

b =

influena modificrii factoruluia asupra rezultatului:

1

0

1

1

ba

ba

a =

baF +=

100= F F I I

b) n mrimi relative:

100100(%)0

01 == F I F F F

F

Influena factoruluib asupra rezultatului n mrimi relative:

100100

100100100

1100100100(%)

22

0

10

0

1

0

0

0

0

0

1

0

=

==

=bI

bba

bba

ba

ba

ba

b

Influena factoruluia asupra rezultatului n mrimi relative:

bb

a

I I I

ab

ba

ab

ba

ba

ba

ba

a2

0

0

1

0

0

0

1

1

0

0

1

0

1

1

100100100100100(%) ==

=

Exemplul 1:d cbaF =

Specificaie Planificat(0)

Efectiv(1)

Diferen Procentual

Factor a 10 20 +10 %2001001020 =

Factor b 20 12 -8%60100

2012 =

Factor c 5 6 +1%120100

5

6 =Factor d 8 10 +2 %125100

810 =

Total (F) 000.8852010

==

400.14

1061220

=

400.6

000.8400.14

=

%180100000.8400.14 =

400.6=F 000.88520)1020( +==a400.685)2012(20 ==b

920.110)56(1220 +==c880.2)810(61220 +==d

%80%100%180 == F I


10/116

%80%200%120100

(% ) ==

= aba I

I I b

%24%120%144(%) ==c%36%144%180(%) ==d

Pentru a determina modificarea absolut a unui factor n condiiile n care se cunoate mrelativ a acestora se procedeaz n felul urmtor:

- se aplic modificarea relativ la valoarea planificat a fenomenului respectiv.000.8

100000.8

100100

(%) 0 === F aa

400.6100000.8

80100

(%) 0 === F bb

Exemplul 2:

baF = , a factorul cantitativ,b factorul calitativIndicator Planificat

(0)Efectiv

(1)Diferen Procentual (%)

Consum materiale (Kg) cm 200.000 240.000 +40.000 120Consum specific de materiale

(Kg/buc) cs200 250 +50 125

Producia fizic obinut (buc) Q 1000 960 -40 96

cscm

Q = 01 QQQ = =-40buc

%41001001000960

100(%) === IQQ

200200

000.200200

000.240

0

0

0

1 ===cscm

cscm

cm buc.

240200

000.240250

000.240

0

1

1

1 ===cscm

cscm

cs buc.

%20100100000.200

000.240100100100(%)

0

1 +====cm

cmIcmcm

%2412096120100125120

100(%) ==== IcmIcsIcm

cs

Exemplul 3:

ba

F = , a factorul calitativ,b factorul cantitativ

Indicator Planificat(0)

Efectiv(1)

Diferen Procentual (%)


11/116

0Producia fizic obinut (buc) Q 10.000 12.500 +2.500 125

Cost pe unitatea de produs(lei/buc) Cup

5mil./10.000=500lei/buc

480 -20 96

QC

upt =/cos 2001 == CupCupCup lei/buc

1) 100000.10

000.000.5500.12

000.000.5

0

0

1

0 ===QC

QC

Q lei/buc

80=C lei/buc pentru c baF +=

2) %410096100(%) === ICupCup

%20100125

100(%)

2

==Q

%16125

100100

125

120(%)

2

==C

n cazul n care, la formarea unui rezultat contribuie mai multe elemente, pentru decontribuiei fiecrui element asupra rezultatului fenomenului economic se aplic metoda balan

cbaF += 1111 cbaF += 0000 cbaF += 01 F F F =

( ) ( ) 01000001 aacbacbaa =++=( ) ( ) 01001011 bbcbacbab =++=

( ) ( ) ( )01011111 cccbacbac =++=2.n condiiile n care asupra unui rezultat acioneaz mai muli factori i prin interm

factor contribuie mai multe elemente, n acest caz se folosete o metod combinat:- pentru determinarea influenei factorilor se folosete metoda eliminrii pe baza subs

lan;- pentru determinarea contribuiei elementelor se folosete metoda balanier.

d cba

F +=1

1111 d

cbaF

+=0

0000 d

cbaF

+= 01 F F F =

0

000

0

111)(d

cba

d cba

cba++=+

( ) ( )0

000

0

001

d cba

d cba

a++=

( ) ( )0

001

0

011

d cba

d cba

b++=

( ) ( )0

011

0

111

d

cba

d

cbac

++=

bb ++


12/116

3.n practica economic se folosete i metoda soldului care presupune parcurgerea uretape:

1. Stabilirea rezultatului fenmenului economic analizat;2. Determinarea influenei factorilor ca urmare a legturilor funcionale dintre

rezultat pe cale logic (legtur direct i invers proporional ntre factor i rezu3. Determinarea influenei factorilor care nu pot fi stabilii pe cale logic ca dife

rezultatul total i suma influenei factorilor determinai pe cale logic.

Exemplul 4:

Profit0=50.000 mii leiProfit1=58.000 mii lei

Din anliza diagnostic au reieit urmtoarele:

(a) cifra de afceri (producia fizic vndut) a creterii fa de plan cu 5%.Iqv=105%

(b) ca urmare a modificrii costurilor pe unitatea de produs s-a nregistrat o econommii lei.C=+8.000 mii lei

(c) creterea preurilor de vnzare pe unitatea de produs a determinat venituri supli2.500 mii lei.p=+2.500 mii lei

Modificarea structurii produciei vndute n funcie de cerinele profitului a fost corectinfluenat modificarea profitului ntreprinderea respectiv?

= cqpq vvPr qv = cantitatea vndutc = cost unitar p = pre vnzare

qv influen direct proporional

Pr s modificarea structurii

c influen invers proporionalp influen direct proporional

500.2000.50100105

000.50 ==q mii lei?=s

000.8Pr = mii lei( ) ( ) 000.5500.2000.8500.2000.8Pr =++=++= pcqs v mii lei

Avantajul acestei metode const n faptul c este uor de aplicat. Dezavantajul const orice eroare strecurat n determinarea influenelor pe cale logic este preluat de influendeterminant prin metoda soldului. n concluzie, aceast metod nu este eficient.

n afara acestor metode specifice analizei economico-financiare se mai folosesc i afi


13/116

4.Metoda corelaiei.

Dac ntre factorii determinani i fenomenul analizat (rezultat) exist relaii factorproporionale, atunci se folosesc funcii de regresie de tipul:

bxaY +=Dac ntre factorii determinani i fenomenul analizat (rezultat) exist relaii factorlegtur invers proporional atunci se folosesc funcii de regresie de tipul:

xb

aY +=Un loc de prim importan l ocup metodologia de stabilire a naturii sensului i

legturilor de cauzalitate. Acestea se determin cu ajutorul raportului de corelaie i coeficcorelaie.

Analiza economico-financiar ofer multe posibiliti de aplicare a metodei corelaieiacestei metode presupune parcurgerea mai multor etape:

a) selecia factorilor eseniali, lsnd la o parte factorii neeseniali;b) stabilirea legturilor de cauzalitate dintre factori i fenomenul analizatc) alegerea tipului funciei pentru exprimarea corelaiei acestea pot fi deparabolic, hiperbolic, exponenial, logaritmic, etc.

n cazul n care intre factori i fenomenul analizat sunt relaii de tip stocastic, influena stabilete cu ajutorul metodei analizei regresionale.Un loc de prim importan il ocup metodologia de stabilire a naturii sensului si intensitde cauzalitate. O asemenea legtur se determin cu ajutorul raportului de corelaie:

=

2

2

)(

)(1

yy

YxyRyx unde: y valoarea reala a fenomenului ec-fin.studiat

Yx valoarea teoretica, determ.de influenta lui xy - valoarea medie a fenomenului econ.-fin.studiatValorile acestui raport sunt intre o i 1. Cu cat ne apropiem mai mult de 1 cu atat legatufenomen i factor sunt mai intense.i al coeficientului de corelaie:

=

])([])([ 2222 yynxxn

yxxynr yx cu valori cuprinse ntre -1 i +1. Cu cat ma

coeficientului se apropie mai mult de plus si minus 1 cu atat legatura este mai puternic.Sensul legaturii este dat de semnul + = legtur direct

de semnul - = legtur invers

5.Metoda programrii liniareMetod matematic care se utilizeaz ndeosebi n procesul de fundamentare a sarcini

sau n previzionarea factorilor i fenomenelor.Prin programare liniar, n practic se rezolv problemele de maximizare sau minimi

factori de producie innd seama de valorile posibile ce le pot cpta variabilele i de restriccadrul soluiei.

6 Metoda scorurilor


14/116

O funcie scor este de forma:

nn xaxaxaZ +++= .....2211 unde a1 a2... an reprezint coeficienii de semnificaie i

x1 x2... xn reprezint variabile independente.

Aplicarea acestei metode necesit alegerea n primul rand a unui eantion de fir

cuprind atat firme aflate n dificultate sau falimentare ct i firme fr probleme finano tehnic statistic pentru transformarea informaiilor oferite de ratele financiare capabil s prezic succesul sau insuccesul unei afaceri. Cel mai adesea sunt citadezvoltate pe plan internaional: Modelul Altman, Modelul Conan i Holder, ModeluBilanurilor din Banca Franei.

IV.II.Procesul de analiz a activitii unitilor economiceA nu se confunda etapele care definesc coninutul procesului de analiz cu etapele pr

analiz. Acestea sunt:1. ntocmirea tematicii de analiz: analiza costurilor, rentabilitii;2. Culegerea materialului necesar analizei;3. Verificarea complex a datelor supuse analizei: o verificare de fond i de form;4. Prelucrarea i studierea datelor prin aplicarea corect a etapelor care definesc

procesului de analiz;5. Elaborarea concluziilor i stabilirea msurilor pentru mbuntirea fenomenului

(decizia).

CAPITOLUL II

ANALIZA ACTIVITII DE PRODUCIE I COMERCIALIZARE A FI

Reprezint obiectivul important al oricrei firme indiferent de forma de proprietate i realizarea bunurilor i serviciilor necesare satisfacerii nevoilor sociale i individuale.Orice activitate tehnico-productiv este urmarea unei comenzi orin care se onoreaz cer

Analiza activitii de producie i comercializare are n vederescopul instrumentele utiliza


15/116

n funcie de aceste elemente, n activitatea economico-financiar practic au prioritatesau alta cum ar fi:

a) Dac aceast analiz se realizeaz n vederea efecturii unei asocieri n scopul comunor produse atunci se pune accent pe:

- cifra de afaceri;- calitatea produciei;- clientela proprie.

b) Dac asocierea respectiv vizeaz producerea unor bunuri n vederea cuceririi de noi ppe lng elementele enumerate mai sus, trebuie s avem n vedere i potenialul de pechilibrul dintre acesta i cerere.n cazul n care conducerea firmei are ca scop mbuntirea activitii de programare

produciei, atunci analiza activitii de producie i comercializare pune accentul pe analizproduciei fizice pe total i pe sortimente i pe analiza structurii produciei n funcie de cerin

n acest context, problematica analizei activitii de producie i comercializare a vizeaz urmtoarele aspecte:

a) analiza situaiei generale a activitii de producie i comercializare pe baza indicatorilob) analiza cifrei de afaceri;c) analiza valorii adugate;

d) analiza produciei fizice pe total i pe sortimente; analiza structurii produciei;e) analiza realizrii operative a programului de fabricaie (analiza ritmicitii produciei);f) analiza calitii produciei i implicaiile economice ale mbuntirii (nrutir

produciei asupra principalilor indicatori economico-financiari.

I. ANALIZA SITUAIEI GENERALE A ACTIVITII DE PRODUCIE I COMERCPE BAZA INDICATORILOR VALORICI

Situaia general a activitii de priducie i comercializare implic analiza dinamicii a

producie pe baza indicatorilor valorici i analiza raportului static i dinamic dintre indicatorproduciei.Pentru dimensionarea activitii de producie comercializare se recomand un

indicatori valorici, fiecare dintre acetia prin coninut i mod de determinare avndinformaional mare i caracteriznd anumite aspecte ale activitii unei firme.

Pentru caracterizarea activitii de comercializare i producie se folosesc urmtoriivalorici:

1. CIFRA DE AFACERI (CA)Cifra de afaceri este un indicator important care reprezint suma total a veniturilor d

mrfii i a produciei pe o perioad determinat.

Pentru nevoile interne ale firmei, conducerea ntreprinderii, pe baza datelor din contabstabili i indicatorul producia fabricat vndut i ncasat indicator care reflect finalitatde producie i comercializare.

2. PRODUCIA FABRICAT (Qf)Reflect valoarea bunurilor destinate livrrii, realizate in cursul unei perioade de timp

urmtoarele elemente:- valoarea produselor finite i a semifabricatelor destinate vnzrii;- valoarea bunurilor executate i a serviciilor prestate.Se calculeaz fie nsumnd valoarea produciei cu valoarea serviciilor, fie adugnd la cifrvariaia stocurilor de produse finite.


16/116

Dei nu este un indicator prezentat in contul de profit i pierdere i nici in tabloul intermediare de gestiune, producia fabricat este un indicator important in estimarea potenial al exploatrii.

3. VALOAREA ADUGAT (Qa)Indicator valoric ce exprim msura bogiei realizat de activitatea firmei, ea dim

capacitatea firmei de a produce avere. Reprezint surplusul de venituri peste valoarea co

provenite de la teri.Prezint importan n primul rnd ca instrument de apreciere a performanelor efinanciare ale firmei i n al doilea rnd ca indicator de realizare a obiectivelor fiscalitii.

Qa=Qe-M undeM reprezint consumurile provenite de la teri

Deducnd din valoarea adugat cheltuielile cu amortizarea vom obine valoarea adug

4. PRODUCIA EXERCIIULUI (Qe)Indicator valoric care dimensioneaz ntreaga activitate a firmei i cuprinde:

- valoarea produciei vndute (exprimat in preuri de vnzare exclusiv TVA);- variaia produciei stocate (creterea sau scdereastoculuide produse finite, semifabricate, et

- variaia produciei imobilizate realizat de ctre societate.if e P QQ =

Ultimele dou componente ale produciei sunt exprimate in costuri de producie, nafecteaza comparabilitatea datelor dar care ar putea fi inlturat prin exprimarea tuturor indpreuri standard sau prestabilite. Producia exerciiului este un indicator de efect ce permdinamicii volumului de activitate i determinarea schimbrilor care au loc in activitatea de efirmei pe de o parte, iar pe de alt parte permite determinarea unor indicatori precum prodmuncii, capacitatea de producie, numrul de utilaje, etc.

Pentru caracterizarea activitii de producie i comer se recomand utilizarea acestuindicatori valorici ntruct fiecare indicator valoric caracterizeaz anumite aspecte calitative ale activitii.

Analiza dinamicii de producie i comer are menirea:- de a pune n eviden obiectivele stabilite n raport cu realizrile perioadelor precedent- de a stabili gradul de realizare al acestor obiective;- de a stabili cauzele care pot determina anumite abateri;- de a stabili msurile ce se impun pentru a corecta situaiile nefavorabile intervenite.

Analiza situaiilor concrete se realizeaz n raport cu corelaiile normale care trebuie sindicatorii valorici menionai.

Fa de perioada precedent (baza de comparaie) vor interveni modificri ale elemedifereniaz indicatorii respectivi, schimbri cantitative care trebuie s intervin i s determinde natur calitativ.

Ca situaie normal se consider urmtoarele corelaii:1. Ritmul de cretere al produciei vndute (sau cifra de afaceri existent in contul d

pierdere in cazul in care societatea nu are venituri din vnzarea mrfurilor) trebsuperioar sau egal cu ritmul de cretere al produciei fabricate.

I I Qf Qv Aceast corelaie semnific faptul c ntreaga producie are asigurat desfacerea i s

condiii pentru reducerea stocurilor din perioada precedent.

2. Ritmul de cretere al produciei fabricate trebuie s depeasc ritmul de cretere a

exerciiului.

II f>


17/116

Aceast corelaie semnific scderea stocurilor de producie neterminat (a imobilmijloace circulante). Scderea trebuie s aib loc pn la limita n care mrimea acestor stocontinuitatea procesului de producie.

3. Ritmul de cretere al valorii adugate trebuie s depeasc ritmul de cretere alexerciiului.

I I Q eQ a>Aceast corelaie semnific reducerea ponderii consumurilor provenite de la teri

favorabile asupra costurilor. Reducerea este apreciat favorabil numai n condiiile n care nu calitatea produciei finite obinute.

Exemplu

Indicator Perioadaprecedent

Perioada curent Indici (%)Prevzut Efecti

vPrev/Prec Efectiv/Prec Efectiv/Prev

Qv(mil.lei) 30.000 31.500 31.650 105 105,5 100,48Qf(mil.lei) 32.400 33.858 34.346 104,5 106 101,44Qe(mil.lei) 34.000 35.360 36.176 104,0 106,4 102,51Qa(mil.lei) 16.320 17.104 17.136 104,8 105 100,9

Corelaiile ce trebuie respectate i care caracterizeaz o situaie normal:a) I I Qf Qv >b) I I Q eQ f >

c) I I Q eQ a>Din punct de vederecantitativ, ntreprinderea i-a planificat fa de perioada precedent ola toi indicatorii produciei industriale. Aceasta presupune c ntreprinderea i-a stabilit cdezvoltare a activitii de producie i comercializare fa de perioada precedent.

Din punct de vederecalitativ:- Ritmul prevzut alQv este superior ritmului prevzut alQf (105>104,5). Aceasta nseamn

firma i-a prevzut n plan s asigure desfacerea ntregii producii fabricat (Qf ) i s creecondiii pentru reducerea stocurilor din perioada precedent. Deci s-a respectat coreladintre aceti indicatori.

- Ritmul prevzut alQf este superior ritmului prevzut alQe (104,5>104). Aceasta nseamn cplan firma i-a prevzut o reducere a stocului de producie neterminat, deci o rimobilizrilor i n acest caz respectndu-se corelaia normal.

- Ritmul prevzut alQa este superior ritmului prevzut alQe (104,8>104). Aceasta nseamnfirma i-a prevzut cile de reducere a ponderii consumurilor intermediare cu efecteasupra costurilor. i n acest caz s-a respectat corelaia normal.n concluzie, se apreciaz c planul produciei industriale este fundamentat tiiific

prevzut msuri pentru desfacerea produciei fabricate (Qf ), scderii stocului de producie imobiscderii consumului intermediar, ci care contribuie la sporirea eficienei activitii firmei.

n plan efectiv: n perioada curent se nregistreaz o situaie superioar fa de perioada precedeindicatorii valorici ai produciei. Acest fapt presupune c din punct de vedere cantitativ


18/116

Sub aspect calitativ constatm:- Ritmul efectiv alQveste inferior ritmului efectiv alQf (105,5


19/116

Qf

Qv

I

I Rd =1

Qe

Qf

I

I Rd =2

Qe

Qa

I

I Rd =3

Valorile obinute sunt comparabile de asemenea cu 1.

Pentru situaia noastr avem:Prev/Prec Efectiv/Prec Efectiv/Prev

1Rd 1,005 0,995 0,99052Rd 1,00048 0,996 0,9963Rd 1,0077 0,9868 0,98429

Primul raport reflect relaia dintre ritmul vnzrilor i ritmul fabricaiei, cel de-al doilea rlegtura dintre ritmul finalizrii produciei i ritmul volumului total de activitate, in timp craport reflect creterea sau scderea gradului de valorificare a resurselor consumate.

Valorile obinute pe baza raportului dinamic dintre indicatorii valorici sunt similaprezentate anterior.

II.Analiza Cifrei de Afaceri

Este un indicator important al firmei ntruct evideniaz performanele economico-finacesteia permind determinarea poziiei pe pia a unei societi i totodat ofer informdinamica activitii potenialul de dezvoltare in cadrul sectorului. Implic urmtoarele aspea) analiza situaiei generale a evoluiei i structurii CA;b) analiza factorial a CA;c) determinarea CA minime probabile n condiiile economiei de pia.

a) Analiza situaiei generale a evoluiei i structurii CA se realizeaz cu ajutorul indicilorsurprind evoluia CA att pe total ct i pe principalele activiti. De asemenea se umodificarea structurii CA scond n eviden modificrile intervenite n structuactivitatea de baz, permind incadrarea acesteia sau a produselor in una din fazele via (lansare, cretere, maturitate, declin).

innduse cont de factorii interni care acioneaz precum i de mediul in carefirma pe baza informaiilor furnizate in ultimii ani (3-5 ani eliminndu-se cei iinregistreaz variaii semnificative) putndu-se formula strategii de cretere. Dinamicanalizate se compar cu dinamica pieei sau sectorului de activitate. In activitatea firmanaliz sunt operaionali urmtorii indicatori:

- cifra de afaceri net indicator al contului de profit i pierdere format din totalitatea

obinute din vnzarea bunurilor, prestarea lucrrilor i serviciilor inclusiv subveexploatare.- Cifra de afaceri critic evideniaz pragul de rentabilitate a intreprinderii i constitui

al veniturilor necesar acoperirii integrale a cheltuielilor de exploatare.

iabilelor cheltuieliratafixecheltuieli

CA cr var 1 =

unde rata cheltuielilor variabile reprezint cheltuielile variabile medii la un leafaceri

b) Analiza factorial a CA se recomand utilizarea urmtoarelor modele:

1) =

= ni

ii pqvCA1

iqv =cantitatea vndut, ip =pre vnzare pe unitatea de produs


20/116

2) == aS f S

f S W N

QCA

N

QN CA ,

f f

f

f

f

S

f S

QCA

M

Q

M M

N M

N CA = ''

,

'

'

f

f

f

f

S

f a

M

Q

M

M

N

M W

= =

f Q

CA

unde:S N = numrul mediu de salariai;aW = productivitatea medie anual calculat pe baza produciei fabricate;

f M = valoarea medie a mijloacelor fixe;'

f M = valoarea medie a mijloacelor fixe productive;f Q = producia fabricat;

S

f

N M = gradul de nzestrare tehnic a muncii;

f

f

M M

'

= ponderea mijloacelor fixe direct productive n total mijloace fixe;

M f

f Q' = randamentul mijloacelor fixe productive;

=f Q

CA= gradul de valorificare al produciei fabricate.

Acest momdel multiplicativ se recomand a fi utilizat n cazul tuturor firmelor deoareeviden legturile dintre folosirea raional a factorilor de producie (for de munc, mimateriale etc.) , calitatea produciei i gradul de satisfacere a creinelor pieei. Cu alte cuvineviden legturile dintre valorificarea resurselor i rezultate.

Exemplu:

Denumireproduse

Cantitateavndut (tone)

Structuraproduciei

vndute (%)

Pre vnzare(lei/ton)

ncasri (mii lei) - CA

0 1 0 1 0 1 0 1A 20.000 21.00

040 35 20.000 22.000 400.000 462.000

B 15.000 15.000

30 25 8.000 10.000 120.000 150.000

C 15.000 24.000

30 40 30.000 28.000 450.000 672.000

Total 50.000 60.000

100 100 * * 970.000 1.284.000

p = preul mediu

100 = ii pg p


21/116

400.21100

000.2840000.1025000.2235100

111 =

++== ii pg p mii lei/ton000.314000.970000.284.101 === CACACA mii lei

a) influena modificrii cantitii vndute:( ) ( ) 000.194400.19000.50000.60001 === pQQQ mii lei

b) inflena modificrii structurii produciei vndute:( ) 000.96400.19000.21000.6001 === ppQs

r mii lei

000.21100

000.3040000.825000.2035100

01 =++== iir pg p mii lei/ton

c) influena modificrii preului de vnzare pe unitate:( ) 000.24000.21400.21000.6011 === ppQp

r mii leiConform celui de-al doilea model asupra modificrii cifrei de afaceri acioneaz direc

urmtorii factori:1) Modificarea S N ;2) Modificarea productivitii muncii medii anuale din care:2.1) modificarea gradului de nzestrare tehnic a muncii;

2.2) modificarea ponderii mijloacelor fixe productive n total mijloace fixe;2.3) modificarea randamentului mijloacelor fixe productive.

3) Modificarea gradului de valorificare al produciei fabricate.

S N S

f

N

M

CA aW f

f

M

M '

'f

f

M

Q

Pentru exemplificare lum urmtorul model:INDICATORI SIMBOL PREVZUT EFECTIV

Nr. mediu de salariai(pers)S N 120 115

Valoarea producieifabricate(mii lei)

f Q 24.000.000 25.300.000

Valoarea CA (mii lei) CA 21.600.000 22.264.000Valoarea medie amijloacelor fixe(mii lei)

f M 1.800.000 1.840.000

Valaorea medie amijloacelor fixeproductive (mii lei)

'

f M 1.440.000 1.545.000

Productivitatea medie aW 200.000 220.000


22/116

Gradul de nzestraretehnic a muncii(mii lei/pers) S

f

N M

15.000 16.000

Ponderea mijloacelor fixe productive ntotal mijloace fixe (%) f

f

M

M '

80 84

Randamentul

mijloacelor fixeproductive (lei)' f

f

M

Q

16,67 16,37Gradul de valorificarea produciei fabricate(%)

90 88

000.664000.600.21000.264.2201 +=== CACACA mii lei1) ( ) 000.9009,0000.2001201150001 === aS S S W N N N mii lei2) ( ) 000.070.29,0000.200000.2201150011 +=== aaS a W W N W mii lei

2.1. =

= 00

'0

0

0

'0

0

0

1

1

1 f f

f

f

f

S

f

S

f

S S

f

Q

CA

M

Q

M

M

N

M

N

M N

N

M

( ) 276.380.19,067,168,0000.15000.16115 == mii lei

2.2. =

=

0

0'

0

0

0

'0

1

'1

1

11

'

f f

f

f

f

f

f

S

f S

f

f

QCA

M

Q

M

M

M

M

N

M N

M

M

( ) 221.104.19,067,1680,084,0000.16115 == mii lei

2.3. =

=

0

0'

0

0'

1

1

1

'1

1

11'

f f

f

f

f

f

f

S

f S

f

f

QCA

M

Q

M

Q

M

M

N

M N

M

Q

( ) 312.4179,067,1637,1684,0000.16115 == mii lei

3) ( ) ( ) 000.50690,088,0000.2201150111 === aS W N mii lei

Verificare:000.664000.506000.070.2000.900 +=+=++= aS W N CA mii lei

( ) 185.067.2312.417221.104.1275.380.1'

'

=++=++=f

f

f

f

S

f a

M

Q

M

M

N

M W mii lei

Concluzii:Constatm o modificare a CA cu 664.000 mii lei. Ca rezultat situaia se apreciazntruct depirea CA va determina, n condiiile n care este ncasat, o cretere a profitposibilitii de formare a fodurilor necesare pentru investiii i sporirea gradului de cointeresaa salariailor i acionarilor.

Cauzal sau factorial, aceast depire a CA se explic astfel :1. Scderea S N a determinat n mod corespunztor o diminuare a CA cu 900.000 m

cazul n care scderea S N este efectul restrngerii activitii ntreprinderii, ca umodificrilor structurale intervenite pentru a corespunde cerinelor pieei, sitjustificat economic. n cazul n care scdereaS N este efectul unor cauze subie

situaia se apreciaz nefavorabil ntruct nu s-a respectat programul ce asigurarea ntreprinderii cu for de munc.2. Creterea nivelului aW a fost faptul determinant al creterii CA cu 2.070.000


23/116

resurselor (umane, materiale, financiare) din calcule rezult c, cretereaaW a avut loccondiiile sporirii gradului de inzestrare tehnic a salariailor, in condiiile imponderii mijloacelor fixe productive. Creterile determinate de cele dou compavut loc in condiiile reducerii randamentului mijloacelor fixe productive. Astspune c rezultatele obinute nu au fost efectul unor investiii noi ci a unor trancomasri a unor secii cu mijloace fixe vechi, cu grad de uzur ridicat.

O asemenea orientare s-a reflectat negative in reducerea gradului de valorificare a produciei f

ceea ce ne determin s presupunem ca producia nu a corespuns calitativ, fiind refuzat de paceste condiii dei s-a realizat o CA cu 664.000 mii lei situaia se apreciaz nefavorabil deoarrezultatele obinute vor fi rezultate pe stoc neexistnd o valorificare corespunztoare a resur

3. Determinarea cifrei de afaceri minime cu luarea in considerare a unor restrictii :- rata dividendelor sa fie egala cu rata dobanzii practicata pe piata bancara la un anumit n

costurilor.Pentru rezolvarea unei astfel de situatii se impune respectarea urmatoarelor etape :

a) determinarea sumei dividendelor distribuite actionarilor b) stabilirea profitului net din care se suporta dividendele distribuitec) stabilirea profitului brut intrucat profitul net este un element al acestuiad) stabilirea cifrei de afaceri minime tinand cont de nivelul ratei costurilor

Exemplu: O societate comerciala are un capital social de 200.000 mii lei. Rata dobanzii ppiata bancara pentru creditele acordate este de 60%. Impozitul pe profit este de 25%. Sa se

cifra de afaceri minima care sa asigure o rata a dividendului egala cu rata dobanzii practicbancara si in conditiile unei rate a rentabilitatii costurilor de 15% .a) stabilirea sumei dividendelor care trebuiesc distribuite asociatilor / actionarilor.

leimiixxd K

DxK

Dd S

S

000.120100

%60000.200

100100 ====

b) Intrucat suma dividendelor este suportata din profitul net se pune problema determinaavand in vedere ca o parte din profit este destinat constituirii de fonduri proprii ( cf = 62%

leimiixxDcf cf

DPn 789.315000.120)610062

(000.120)100( =+=+=

Profitul net este un element al profitului brut , de aceea se pune problema determinarii pravandu-se in vedere ca impozitul pe profit este 25%.

leimiixxPnci

ciPnPb 052.421789.315)

25100

25(789.315)

100( =

+=

+=

ci = cota de impozit

c) Determinarea cifrei de afaceri minime care sa respecte restrictiile puse ( rata dividendulu


24/116

leimiiRcPb

xcqxxcq

PbRc v

v

013.807.215,0052.421

100 ====

Pb = qv xp qv x c =>qv x p = Pb + qv x c = 421.052 mii + 2.807.013 mii lei = 3.228.065 mii lei

- aceasta este cifra de afaceri minima care satisface restrictia data (rata dividendului ratpracticata pe piata) pentru o anumita rata a rentabilitatii costurilor.

Reflectarea cifrei de afaceri in principalii indicatori economico- financiari ai intreprinderii

Modificarea cifrei de afaceri se reflecta favorabil sau nefavorabil asupra urmatorilor indicator1) asupra Pb :

CA = ( CA1 CA0 ) x Rv0Rv = rata rentabilitatii venitului ( calculata pe baza cifrei de afaceri);

100xxpq

PbRv

v=2) asupra modificarilor ratei rentabilitatii economice a activului

100)(

11

001 xAcAi

xRvCACACA

+=

Ai = activul imobilizatAc = activul circulant

3) asupra ratei rentabilitatii capitalului permanent

100)(

1

001 xpermanent K

xRvCACACA

=

4) asupra eficientei mijloacelor fixe (se utilizeaza indicatorul cifrei de afaceri la 1000 lei mijlo

10001

01 xMf

CACACA =

5) asupra vitezei de rotatie a activelor circulante :

0

0

1

0

CAxT Ac

CAxT Ac

CA =

T = timpul luat in calculAtunci cand rezultatul este cu semnul reprezinta o accelerare a vitezei de rotatie


25/116

III.Analiza valorii adaugate(VA)Valoarea adaugata reprezinta unul din indicatorii semnificativi ai activitatii intreprind

continut, valoarea adaugata exprima cresterea de bogatie care se obtine prin activitatea tehnico. Cu ajutorul valorii adaugate pot fi construiti o serie de indicatori necesari pentru a caracter

factorilor : munca si capital utilizati , iar in cadrul fiscalitatii reprezinta baza impozitului datoDeci , in analiza diagnostic, valoarea adaugata prezinta interes in primul rand ca in

performanta al activitatii economico - financiare , iar in al doilea rand ca indicator in sistemuValoarea adaugata poate fi determinata prin doua metode :

a) metoda sintetica

VA = Qe MQe = productia exercitiuluiM = consumuri provenite de la terti (suma cheltuielilor materiale)

b) metoda de repartitie (aditiva) are in vedere insumarea urmatoarelor elemente :- cheltuielile cu personalul- cheltuieli cu impozite si taxe- cheltuieli cu amortizarea- profitul net

Analiza valorii adaugate vizeaza dinamica acesteia , gradul de realizare al nivelului pexplicarea modificarilor absolute, schimbarile intervenite in structura pe elemente, precumpentru imbunatatirea si sporirea valorii adaugate.

O problema deosebita o prezinta analiza diagnostic , tinand cont de cele doua metode devalorii adaugate.

Determinarea valorii adaugate prinmetoda de repartitieavand in vedere contributia fiecarui elemla modificarea valorii adaugate :

milioane lei

INDICATORIPer. Curenta Structura Variatia

Modificarea%0 1 0 1

1)cheltuieli cu salarii 1800 1848 30 28 +48 102,672)contributiile la asig. Sociale 420 431,2 7 6,5 +11,2 102,673)cheltuieli cu protectia sociala+ alte cheltuieli necesare

180 184,8 3 2,8 +4,8 102,67

4)Total cheltuieli cu personalul 2400 2464 40 37 3 +64 102 67


26/116

6)Alte elemente de natura VA 120 140,36 2 2,16 +20,36 116,977) Profit 2400 2807,6

440 42,54 +407,64 116,98

8) VA 6000 6600 100 100 +600 110

o crestere a valorii adaugate cu 600 milioane lei , respectiv 10% , fapt care se apresituatie favorabila deoarece, ca rezultat, s-a datorat in mare parte cresterii profitului .

Din punct de vedere structural cresterea valorii adaugate cu 600 mil. lei se explica astfel :-cheltuielile cu personalul salariat a inregistrat o crestere in suma absoluta , dar o scadere,acestea contribuind la cresterea valorii adaugate cu 64 milioane lei .Evident , situatia se afiind normala atunci cand indicele cheltuielilor cu salariile < indicele productiei exercitiupresupune ca a fost respectata corelatia cheltuielilor cu salariile) .

-amortizarea ca element al valorii adaugate inregistreaza o crestere tocmai ca urmare a cremedii a activelor fixe si respectiv a modificarilor intervenite in structura acestora .Un asementrebuie sa aiba loc in conditiile in care indicele cheltuielilor cu amortizarea este inferior indiproductiei exercitiului fapt ce se va reflecta in diminuarea cheltuielilor cu amortizarea ce revproductia exercitiului.-profitul a avut o contributie decisiva la cresterea valorii adaugate , situatie deosebit dedeoarece profitul reprezinta aportul intreprinderii la sporirea eficientei activitatii de pcomercializare.

Pe baza valorii adaugate se pot constitui (calcula) anumiti indicatori :- contributia factorului uman la formarea valorii adaugate, calculat ca raport intre cheltuiefondului de salarii si valorea adaugata.- aportul activelor fixe la formarea valorii adaugate, calculat ca raport intre amortizareadaugata.

Nota: Marimea si evolutia celor doi indicatori furnizeaza informatii cu privire rentabilitatii potentiale proprii.

Analiza factoriala a valorii adaugate pe baza determinarii acesteia prin metoda sintetica

)1( QeM

xQeM QeVA ==


27/116

WhxT QeT

QeWh ==

T = NS x tNS

T

Qe tgi

VA Wh Wh i

gi

Va

vai

Asupra modificarii valorii adaugate actioneaza urmatorii factori :

1) Modificarea valorii productiei exercitiului ca factor extensiv (cantitativ)

2) ModificareaVa ce revine la 1 leu productia exercitiului ca factor intensiv (calitativ)

Semnificatia indicatorilor utilizati :VA= valoarea adaugata

Qe = valoarea productiei exercitiuluiT = fondul total de timp consumat (exprimat in ore)NS = numarul mediu de salariatiWh = productivitatea medie oraragi = structura productieiWhi = productivitatea muncii pe o persoana pe produsvai = valoarea adaugata pe produs

Va = valoarea medie adaugata ce revine la 1 leu productia exercitiuluiExemplu:

Nr.Crt.

INDICATORI

Per. curenta0 1

1 Valoarea productiei exercitiului (Qe) (mii lei) 10 304 000 10 898 5502 Valoarea consumurilor provenite de la

terti(M) (mii lei)7 728 000 7 846 956

3 Numarul mediu de salariati (persoane) ( NS) 140 1384 Fondul de timp consumat (ore-om) ( T ) 257 600 242 1905 Nr. Mediu de ore pe salariat ( t = T/ Ns ) 1 840 1 755


28/116

Qe/T)7 Valoarea medie adaugata la 1 leu Qe;

(Va =1-M/Qe)0,25 0,22

8 Chelt.cu consumurile la 1 leu Qe; ( M / Qe) 0,75 0,729 Valoarea adaugata (VA = Qe xVa ) 2 576 000 3 051 594

Nota :- Poductivitatea medie recalculata (in functie de structura efectiva a productiei) = 42 500 lei

- Va recalculata (in functie de sructura efectiva a productiei) = 0,26

1001

01==

n

ii

r Whxgi

Wh

1001

1==n

ii

r vaxgi

Va

VA = VA1 VA0 = 3.051.594 2.576.000 = + 475.594 mii lei

1) Influenta modificrii valorii productiei exercitiului:Qe=(Qe1Qe0)x 0Va =(10.898.55010.304.000) x 0,25=+148.637,5 mii lei

1.1Influenta modificrii fondului de timp consumat :T = ( T1 T0 ) x 0Wh x 0Va = (242.190 257.600) x 40.000 x 0,25 = -154.100 mii lei

1.1.1 Influenta modificrii NS :

NS = (NS 1 NS 0) x t0 x 0Wh x 0Va = (138 140) x 1.840 x 40.000 x 0,25 = - 36.800 mii lei

1.1.2 Influenta modificrii lui t (nr de ore / salariat):t = NS 1x ( t1 t0) x 0Wh x 0Va = 138 x (1.7551.840) x 40.000 x 0,25 = - 117.300 mii lei

1.1 Influenta modificrii productivitatii muncii orare:Wh0=T1x ( 1Wh 0Wh )x 0Va =242.190 x (45.000 - 40.000) x 0,25 = +302.737,5mii lei

1.2.1 Influenta modificrii structurii productiei :

gi = T1 x ( 1Whr 0Wh ) x 0Va = 242.190 x (42.500 40.000) x 0,25 = + 151.368,75 mii lei

1.2.2 Influenta modificrii productivitatii muncii

iWh = T1 x ( 1Wh 1Whr ) x 0Va = +151.368,75 mii lei

2. Influenta modificriiVa ce revine la 1 leu productia exercitiului :V = Qe (V V ) = 10 898 550 x (0 28 0 25 ) = +326 956 5 mii lei


29/116

gi = Qe1 ( 1Var 0Va ) = 10.898.550 x (0,26 0,25 ) = +108.985,5 mii lei

2.2 Influenta modificrii valorii adaugate ce revine la 1 leu productia exercitiului pe produs

vaI = Qe1 ( 1Va 1Var )=10.898.550 x (0,28 0,26 ) = + 217.971 mii lei

Constatam o depasire a valorii adaugate cu 475.594 mii lei. Ca rezultat situatia sefavorabil, deoarece cresterea valorii adaugate reflecta o sporire a eficientei activitatii firmei, iparte prezinta importanta din punct de vedere al fiscalitatii.

Din punct de vedere cauzal se constata :1. Sporirea valorii adaugate este efectul influentei favorabile atat al cresterii productiei exe

factor cantitativ, cat si al cresteriiVa ce revine la 1 leu productia exercitiului, ca factor calitaacest punct de vedere situatia se apreciaza favorabil deoarece influenta decisiva a avut-o facto

2. Influenta favorabila a productiei exercitiului este rezultatul cresterii niveluluiWh , factor careobicei reflecta utilizarea eficienta a resurselor umane . Sub acest aspect situatia sefavorabil cu conditia ca aceasta crestere aWh sa reflecte efortul propriu al intreprinderii.

Din calcule se constata ca, crestereaWh s-a realizat in conditiile scaderii NS si a timpu

lucrat / salariat , de unde rezulta ca, crestereaWh nu reflecta efortul propriu al intreprindecresterea este datorata utilizarii unor preturi mai mari ca urmare a inflatiei.3. In ceea ce priveste influenta favorabila aVa ce revine la 1 leu productia exercitiului pe psituatia se apreciaza pozitiv in conditiile in care :

- reducerea ponderii consumurilor intermediare nu a afectat calitatea productiei,- productia pusa in circulatie pe piata sa corespunda cerintelor pietei , deci sa fie asigurata

incasarea acesteiaIn cazul nostru se observa ca intreprinderea s-a orientat spre cresterea ponderii acelor

o valoare adaugata mai mare decat media bazei de comparatie , ceea ce ne determina sa preacestea ar corespunde cerintelor pietei.

CAPITOLUL III

ANALIZA COSTURILOR

Zona cheltuielilor unei firme cuprinde o arie larga de fenomene economice legate inconsumul utilizarii fortelor de productie (natura, munca, capital). In acest context, costurile odeosebit in managementul intern al intreprinderii intrucit de utilizarea eficienta a fortelor ddepinde in mare masura capacitatea concurentiala a firmei respective.

Problemele analizei cheltuielilor de productie ale intreprinderii, in optica diagnosticulu1 analiza cheltuielilor aferente veniturilor intreprinderii;2 analiza eficientei costurilor aferente cifrei de afaceri (variabile si conventional constante);3 analiza diagnostic a principalelor categorii de cheltuieli (materiale, salariale);

1 ANALIZA CHELTUIELILOR AFERENTE VENITURILOR INTREPRINDERII

Desfasurarea activitatii unui agent economic necesita consum de resurse umane, materiale, fin

Dupa natura lor, cheltuielile segrupeaza in:A cheltuieli de exploatare;

C. cheltuieli extraordinare.A Cheltuielile de exploatarecuprind: Consumurile de materii prime materi


30/116

Uzura obiectelor de inventar; Costul marfii vindute Cheltuieli cu lucrarile si serviciile

executate de terti; Cheltuieli cu impozitele si taxele; Cheltuieli cu personalul; Cheltuieli cu amortizarea mijloacelor fixe,

provizioane; Cheltuieli privind activele cedate; Cheltuieli privind amenzile si penalitatile.

B Cheltuielile financiareinclud: Dobinzi curente aferente imprumuturilor

primite; Pierderile din vinzarea valorilor imobiliare

si de plasament; Diferentele de curs valutar; Sconturile acordate clientilor.

C Cheltuielile extraordinare sintformate din acele cheltuieli care nu sint legatede activitatea normala a intreprinderii. Inaceasta categorie de cehltuieli se reflectavaloarea pierderilor din calamitati siexproprieri de active.

Corespunzator ecestor categorii de cheltuieli,veniturilese grupeaza in 3 categorii:

A. Venituri din exploatare;B. Venituri financiare;C. Venituri extraordinare.

A Veniturile din exploatarecuprind: Ventiru din vinzarea produselor; Venituri din lucrari executate, servi

prestate; Venituri din vainzarea de marfa; Venituri din productia stocata; Venituri din productia imobilizata; Venituri din cedarea activelor; Venituri din donatii primite; Venituri din subventii aferente cifrei

afaceri.

B Veniturile financiareinclud: Venituri din dobinzi incasate; Venituri din titluri de plasament; Venituri din diferente favorabile de cu

valutar; Venituri din participatii; Venituri din sconturi obtinute.

C Veniturile extraordinare sintvenituri rezultate din compensatiile primpentru cheltuieli sau pierderi din calamisau alte evenimente extraordinare.

Daca se face o corelatie intre cheltuieli si venituri, se constata ca sint cheltuiegenereaza venituri si cheltuieli care nu genereaza venituri.

Cheltuielile de exploatare se coreleaza direct cu veniturile din exploatare, in timp cecheltuielile financiare nu au ca rezultat intotdeaunaobtinerea devenituri financiare. Din contra,unele cheltuieli financiare pot fi corelate cu venituri din exploatare.

Analiza cheltuielilor eferente veniturilor intreprinderii are rolul de a evidentia eacestora, factorii care influenteaza nivelul lor, precum si identificarea rezervelor care pot fvaloare pentru reducerea lor sau mentinerea in limita de eficienta.

Eficienta cheltuielilor aferente veniturilor intreprinderii se realizeaza cu aindicatorului rata eficientei costurilor totale (Ct ) care poate fi determinata astfel:

I) 1000xVt

Chc t t =

In cazul primului model, eficienta costurilor totale este rezultatul respectarii corelatiei dritmul de crestere al veniturilor totale (ca efect al utilizarii resurselor umane, materiale sfinanciare ale intreprinderii) si ritmul de crestere al cheltuielilor totale (ca efect alintreprinderii).

In mod normal ar trebui: ct1 < ct0 I Vt > I Cht


31/116

II)100

1

==

n

itii

t

xcg c

gi = structura veniturilor pe tipuri de activitate

(exploatare, financiare, extraordinare)cti = rata costurilor totale pe tipuri de activitate

Cel de al 2-lea model, scoate in evidenta aportul modificarii structurii venituriloreficientei cheltuielilor totale. Un asemenea model este foarte important intrucit intr-o enormala contributia cea mai mare la eficienta costurilor totale trebuie sa o aiba activitacorespunde profilului intreprinderii (in cazul nostru, activitatea de exploatare).

Asupra eficientei costurilor totale actioneaza urmatorii 2 factori:- modificarea structurii veniturilor pe tipuri de activitate- modificarea ratei costurilor pe tipuri de activitate.

- lei -

Naturaactivitatii

Venituri Structuraveniturilor %

Cheltuieli Rata eficiencosturilor

Prevazut0

Efectiv1

Prevazut0

E fectiv

1

Prevazut0

Efectiv1

Prevazut0

Efec1

Exploatare 2800 3150 70 75 2492 2772 890 Financiara 800 756 20 18 960 793.8 1200 Extraordinara 400 294 10 7 324 235.2 810

Total 4000 4200 100 100 3776 3801 944

I) 1000xVt

Chc t t =

ct = ct1 - ct0 = 905 - 944 = -39 lei la 1000 lei venit

90542003801

10001

11 === xV

Chc

t

t t lei la 1000 lei venit

94440003776

10000

00 === xV Ch

ct

t t lei la 1000 lei venit

1) Influenta modificarii veniturilor totale (factor cantitativ)

95,4494405,89910000

0

1

0 ===t

t

t

t t V

Chx

V Ch

V lei la 1000 lei venit

2) Influenta modificarii cheltuielilor totale (factor calitativ)

95,505,8999051000 01 +=== t t t VCh

xV

ChCh lei la 1000 lei venit


32/116

Constatam ca la nivelul intreprinderii s-a obtinut o crestere a eficientei cheltuielilor 39 lei la 1000 lei venituri. Ca rezultat, situatia se apreciaza favorabil pentru ca va avea loc oa profitului, sursa pentru constituirea fondurilor necesare realizarii de noi investitii, cointeresarii materiale a salariatilor si a asociatilor.

Din punct de vedere cauzal (factorial) se constata ca:- cresterea eficientei costurilor totale cu 39 lei la 1000 lei venit este efectul respectarii cdintre ritmul de crestere al venitului care s-a concretizat in sporirea eficientei cu 44,95 le

lei venit si a ritmului de crestere al cheltuielilor (a carei influneta este negativa, de 5,95 lelei venit),Ritmul de crestere al veniturilor este mai mare decit ritmul de crestere al cheltuie

totale (105% > 100,66%), astfel ca acesta crestere a cheltuielilor de la 3.776.000 mii l3.801.000 mii lei este justificata din punct de vedere economic.

Pentru activitatea de exploatare:leixc t 89010002800

2492 == la 1000 lei venit

II)100

1==n

itii

t

xcg c

ct = ct1 - ct0 = 905 - 944 = -39 lei la 1000 lei venit

1) Influenta modificarii structurii veniturilor pe tipuri de activitate

01

01

100t

n

itii

i cxcg

g == = 940,2 - 944 = -3,8 lei la 1000 lei venit

1001

01==

n

itii

t r

xcg c

= rata eficientei costurilor recalculate

2,940100

)8107()120018()89075( =++ xxx lei la 1000 lei venit

2) Influenta modificarii ratei de eficienta a costurilor pe tipuri de activitati

cti = ct1 -r

ct = 905 - 940,2 = -35,2 lei la 1000 lei venitLa nivelul intreprinderii rezulta o sporire a eficientei costurilor cu 39 lei la 1000 l

Apreciind acest rezultat obtinut, situatia este favorabila intrucit in conditiile calorificarii pintreprinderii se vor crea premisele cresterii profitului brut al intreprinderii, sursa pentru cofondurilor necesare investitiilor, fondurilor de premiere a salariatilor si fondurilor de distriasociatilor.

Din punct de vedere factorial, sporirea eficientei costurilor totale cu 39 lei la 1000 este efectul:

(a) modificarea structurii veniturilor care au o influenta favorabila cu 3,8 lei la 1000 lei vAceasta inseamna ca a crescut ponderea veniturilor la acea forma de activitate care are o efcheltuielilor mai buna decit media pe intreprindere. In cazul nostru, se observa ca a ponderea veniturilor aferente activitatii de exploatare de la 70% la 75% activitate a carei e


33/116

Apreciem ca structura este favorabila pentru ca:- activitatea de exploatare are ponderea cea mai mare si corespunde profilului ac

intreprinderii- produsele activitatii de exploatare sint destinate pietei, deci exista o legatura dir

rezultatele obtinute de intreprindere.

(b) influenta modificarii ratei eficientei costurilor pe tipuri de activitatea determinat crestere

eficientei costurilor totale cu 35,2 lei la 1000 lei venit.Si in acest caz, situatia se apreciaza favorabil deoarece realizarea unei eficiente a cope fiecare activitate in parte este rezultatul respectarii corelatiei dintre ritmul de creveniturilor, fata de ritmul de crestere al cheltuielilor.

Semnificativ este si faptul ca s-au redus pierderile din activitatea financiara si anumeficienta a costurilor efectiva in activitatea financiara < rata de eficienta a costurilor prevactivitatea financiara (1050


34/116

10001

11 xV

Chc

ex

exex = 1000

0

00 xV

Chc

ex

exex =

0

0

1

0 1000ex

ex

ex

exex V

Chx

V Ch

V =

1

0

1

1 1000ex

ex

ex

exex V

Chx

V Ch

c =

Se remarca faptul ca sporirea eficientei cheltuielilor din exploatare este rezultatul recorelatiei dintre ritmul de crestere al veniturilor si ritmul de crestere al cheltuielilor din expCe1 < Ce0 Ive > Iche

2)100

1

==

n

iexii

ex

xcg c

gi = structura veniturilor din exploatarecexi= rata de eficienta a costurilor de

exploatare pe tipuri de activitate:


35/116

productie vinduta productie stocata productie imobilizata

In cazul celui de al 2-lea model, asupra eficientei costurilor din exploatare

actioneaza direct urmatorii factori:a) modificarea structurii veniturilor (factor de structura)b) modificarea ratei eficientei costurilor din exploatare pe activitati (factor calitativ)

Cuantificarea influentei factorilor implica urmatoarele relatii:

1001

01==

n

iexii

exr

xcg c

ge : r cex - cex0 cex : cex1 - r cex

Folosirea acetor relatii da posibilitatea masurarii contributiei principalelor activitati la modificarea eficientei costurilor din exploatare.

In mod normal, contributia decisiva la sporirea eficientei costurilor din exploatare,trebuie sa o aiba ponderea veniturilor aferente productiei vindute, pentru ca:

- productia vinduta detine ponderea cea mai mare in cadrul activitatii deexploatare;

- productia vinduta corespunde obiectului de activitate al firmei (productie sicomercializare);

- productia vinduta reprezinta finalitatea activitatii de exploatare, iar comercializarea duce la obtinerea rezultatelor finale ale firmei.

2 ANALIZA EFICIENTEI COSTURILOR AFERENTE CIFREI DE AFACERI(VARIABILE SI CONVENTIONAL CONSTANTE);

Avind in vedere detinerea de catre cantitatea vinduta (respectiv CA) a ponderiicelei mai mari in cadrul activitatii de exploatare, rezulta faptul ca, sporirea eficienteicosturilor aferente CA este hotaritoare in asigurarea eficientei de exploatare siresponsabila asupra asigurarii performantelor economice ale firmei.

Pentru caracterizarea si analiza eficientei costurilor aferente CA sau productiavinduta se utilizeaza indicatorul cheltuieli la 1000 lei CA exprimat in pret de vinzare,exclusiv TVA.

Pentru aceasta se utilizeaza urmatoarele relatii:

1) 10001000 =

pqv

cqvC


36/116


37/116

10001000 =

pqv

cqvC

100011

111000

= pqcq

C v

v

= 795 lei la 1000 lei venit

100000

001000

=

pq

cqC

v

v = 800 lei la 1000 lei venit

C1000 = C11000 - C01000 = 795 - 800 = -5 lei la 1000 lei

In cazul acestui model, factorul care actioneaza determinind modificareacheltuielilor la 1000 lei CA sint:a) modificarea structurii productiei vindute;b) modificarea pretului de vinzare pe produs;c) modificarea costului pe unitatea de produs.

Cunatificarea influentelor acestor factori implica utilizarea urmatoarelor relatii:

1) Influenta structurii qv (CA)

1000100000

00

01

01 xxpqxcq

pqcqs

v

v

v

v

= = 798 - 800 = -2 lei la 1000 lei venit

2) Influenta modificarii pretului de vinzare pe produs

1000100001

01

11

01 xxpq

xcq

pq

cqp

v

v

v

v

= = 789,33 - 798 = -8,67 lei la 1000 lei venit

3) Influenta costului pe unitatea de produs

1000100011

01

11

11 xxpq

xcq

pq

cqc

v

v

v

v

= = 795 789,33 = +5,67 lei la 1000 lei venit

Constatam ca la nivelul CA s-a inregistrat o sporire a eficientei costurilor cu 5 leila 1000 lei venit obtinut. CA rezultat, situatia se apreciaza favorabil, intrucit in conditiile


38/116

incasarii productiei vindute se vor obtine economii de 5 lei la 1000 lei venit, ce se vor finaliza in profit real, surse pentru dezvoltarea si remunerarea asociatilor.

Sub aspect cauzal, sporirea eficientei costurilor cu 5 lei la 1000 lei venit, seexplica astfel:

a) modificarea structurii qv(cantitatii vindute)a influentat in mod favorabil cu2 lei la 1000 lei venit. Aceasta inseamna ca intreprinderea a modificat structura qv infavoarea sortimentelor care aveau planificat un nivel al cheltuielilor la 1000 lei < mediabazei de comparatie (800 lei la 1000 lei venit).

In cazul in care aceasta modificare de structura corespunde necesitatilor pietei,situatia se apreciaza favorabil , fiind create premisele ca aceste venituri din vinzareaproduselor sa fie incasate.

b) cresterea pretului de vinzare pe produss-a materializat insporirea eficienteicosturilor cu 8,67 lei la 1000 lei venit. In cazul in care cresterea pretului de vinzare esterezultatul imbunatatirii calitatii produselor vindute si al imbunatatirii structurii vinzarii pepiata externa,situatia se apreciaza favorabil , fiind considerat efort propriu alintreprinderii.

c) cresterea costurilor pe unitatea de produss-a concretizat intr-oinfluentanefavorabila, cu 5,67 lei la 1000 lei venit.Situatia se apreciaza nefavorabil , pentru ca:- costul pe produs reprezinta factorul calitativ al nivelului cheltuielilor la 1000 lei venit;- este factorul care poate concretiza cel mai bine efortul propriu al intreprinderii.

De aceea, o apreciere concreta a influentei costurilor pe unitatea de produs asupracheltuielilor la 1000 lei CA, presupune evidentierea cauzelor care au determinata aceastacrestere.

Pot exista urmatoarelecauze:

a) 1. Daca depasirea costului pe produs este rezultatul achizitiei de materiiprime, materiale de calitate superioara, folosirea fortelor de munca cu grad ridicat decalificare, realizarea de investitii pentru modernizarea procesului de productie,situatia seapreciaza favorabil pentru ca toate acesteeforturi suplimentare vizeaza imbunatatireaproductiei vindute.

2. Daca depasirea costului pe produs este efectul modificarii pretului deachizitie la materii prime si materiale, indexarii salariilor ca urmare a unor actenormative,situatia se apreciaza ca justificata, pentru caeste efectul unor factoriindependenti de intreprindere.

3. Daca este efectul depasirii consumurilor specifice la materie prima simateriale, a achizitiilor de materie prima si materiale necorespunzatoare calitativ,nerespectarii corelatiei cheltuielilor cu salariile (Ichsal, Iqv), existentei amenzilor,situatiaeste nefavorabila. In acest caz se recomanda a se utiliza cel de al 2-lea model care daposibilitatea evidentierii cauzelor concrete ale modificarii costului pe produs.


39/116

II) C1000 = Cv1000 + Cf 1000

10001000 =

pq

cqC

v

vvv

10001000 = xpqF

C v

f

str : - 2 lei la 1000 lei CA Cv1000 p : - 6,5 lei la 1000 lei CA- 20 lei c : - 11,5 lei la 1000 lei CA

C1000

- 5 lei qv : - 2,2 lei la 1000 lei CA CA- 4,35 lei p : - 2,15 lei la 1000 lei CA

Cf 1000+ 15 lei F

+19,35 lei

Cv1000 = Cv11000 - Cv01000 = 580 - 600 = -20 lei la 1000 lei CA

1)910000

180.54410001000

00

00

01

01 =

=

x

xpq

xcq

pq

cqs

v

vv

v

vv - 600 = 598 - 600 =

-2 lei la 1000 lei CA

2) 598920000

180.54410001000

01

01

11

01 =

=

x

xpq

xcq

pq

cqp

v

vv

v

vv = -6,5 lei la 1000

lei CA

3) 5,591920000

600.53310001000

11

01

11

11 ==

x

xpq

xcq

pq

cqc

v

vv

v

vvv = 580 - 591,5

= -11,5 lei la 1000 lei CA

Cf 1000 = Cf 11000 - Cf 01000 = 215 - 200 = +15 lei la 1000 lei CA

1) 1000000.900000.180

1000000.910000.180

1000100000

0

01

0 xxxxpq

F xpq

F q

vv

== =580 - 591,5 = -11,5 lei la 1000 lei CA


40/116

2) 1000000.910000.180

1000000.920000.180

1000100001

0

11

0 xxxxpq

F xpq

F p

vv

== = +2,15 lei la 1000 lei CA

3) 1000000.920000.180

1000000.920800.197

1000100011

0

11

1

xxxxpqF

xpqF

F vv ==

= +19,35 lei la 1000 lei CA

Constatam ca influenta nefavorabila a costului pe produs de 5,67 lei la 1000 leiCA este rezultatul urmatoarelor cauze:

1. reducerea costului variabil pe unitatea de produs care a influentat favorabilcu 11,5 lei la 1000 lei CA;

2. cresterea sumei cheltuielilor fixe aferente CA care a influentat nefavorabilcu 19,35 lei la 1000 lei CA.

In ceea ce priveste influenta favorabila a costului vraiabil pe produs de 11,5 lei la1000 lei CA, situatia se apreciaza favorabil, in conditiile in care reducerea costurilor cumateriale, combustibili, energie si a cheltuielilor salariale, nu au afectat calitateaproduselor finite vindute.

In cazul in care aceasta scadere a costurilor s-a facut in detrimentul calitatii (desiinfluenta este favorabila in sensul reducerii), situatia se apreciaza negativ, pentru caaceste produse cu calitate necorespunzatoare nu au asigurat incasarea si deci, nu sintpremise pentru ca eficienta costurilor sa se finalizeze in profit.

In ceea ce priveste influenta cheltuielilor fixe aferente CA care nu au determinat oinfluenta favorabila (+19,35 lei) situatia se apreciaza in functie de cauzele care audeterminat aceste depasiri.

In cazul in care depasirea cheltuielilor fixe este rezultatul unor investitii noiprivind modernizarea procesului de productie, situatia este justificata economic(efectuarea unor asemenea investitii creeaza premise pentru scaderea consumurilor specifice la materiile prime, materiale, combustibili, energie si asigura respectareacorelatiei dintre cresterea productivitatii muncii ci cresterea salariului mediu annual).

In cazul in care sporirea cheltuielilor fixe este rezultatul unor penalitati, amenzi,nerespectarea corelatiei cheltuielilor salariale, depasirea cheltuielilor de administratie,situatia se apreciaza nefavorabil din punct de vedere economic.

In concluzie, daca admitem ca depasirea cheltuielilor fixe aferente CA esterezultatul unor investitii noi, situatia se apreciaza favorabil, intrucit eforturilesuplimentare pe linia costului pe produs au avut ca scop imbunatatirea calitatii productiei

vindute si deci cresterea competitivitatii acesteia pe piata.Acest lucru este confirmat si de faptul ca pretul influenteaza favorabil (ca efect alimbunatatirii calitatii) depaseste influenta negativa a costului pe produs.

3 ANALIZA DIAGNOSTIC A PRINCIPALELOR CATEGORII DECHELTUIELI (MATERIALE, SALARIALE)


41/116

3.Analiza cheltuielilor materiale

Cheltuielile materiale dein o pondere mai mic sau mai mare n funcie de profilul deactivitate al ntreprinderii. Ele reprezint expresia valoric a consumurilor de resursemateriale i a prestrilor de servicii de ctre teri i se compun din 2 mari categorii decheltuieli:- cheltuieli cu materii (materii prime, materii auxiliare, combustibili, etc)- cheltuieli cu amortizarea mijloacelor fixeEficiena cheltuielilor materialese realizeaz cu ajutorul indicatorului cheltuielimateriale se revin la 1000 lei CA ( 1000Cm ).

Ca modele de analiz:

1. 10001000 =Ve

ChmCm

2. 10001000 =

pqv

cmqvCm

3.100

1000 = cmigiCmPrimul model arat eficiena cheltuielilor materiale ce revine la 1000 lei Ve (CA),atunci cnd este respectat corelaia dintre ritmul de cretere al Ve (ca efect) i ritmulde cretere al sumei cheltuielilor materiale(ca efort).Metodologia de analiz este asemntoare celei prezentate n cazul cheltuielilor totaleaferente la 1000 lei CA.Al doilea model:qv = producia fizic vndutcm = costul materialelor pe unitatea de produsp = preul de vnzare pe unitatea de produsAsupra eficienei costurilor acioneaz direct urmtorii factori:a) modificare structurii produciei vnduteb) modificare preului de vnzare pe unitatea de produsc) modificarea costului materialelor pe unitatea de produs

Nr crt

Indicatori Prevzut Realizat

1. Cheltuieli materiale aferente 2.500 2.800


42/116

CA qcm

2. Cheltuieli materiale aferenteCA recalculate cmq 1 2.600

3. CA 4.200 4.4004. CA recalculat 01 pq 4.500

24,5951000200.4500.2

100000

0010000 ==

=

pqv

cmqvCm lei la 1000 lei CA

36,6361000400.4800.2

100011

1110001 ==

=

pqv

cmqvCm lei la 1000 lei CA

12,4124,59536,6361000

0

1000

11000

=== CmCmCm lei la 1000 lei CA1. Influeneaz modificarea structurii produciei fabricate (i vndute)46,1724,5951000

500.4600.2

1000 1000001

01 ===

Cmpqv

cmqvstr lei la 1000 lei

CA2. Influeneaz modificarea preului pe unitatea de produs

13,131000500.4600.2

1000200.4600.2

1000100001

01

11

01 ==

=

pqv

cmqv

pqv

cmqvp

lei la1000 lei

CA3. Influeneaz modificarea costului materialelor pe unitatea de produs

45,451000500.4600.2

36,6361000100011

01

11

01 ==

=

pqv

cmqv

pqv

cmqvc lei la

1000 lei la CA

Cheltuielile materiale la 1000 lei CA au nregistrat o cretere cu 41,12 lei, ceea cereprezint o situaie nefavorabil pentru ntreprindere.

Din punct de vedere cauzal, aceast cretere s-a realizat pe seama urmtorilor factori:

- modificarea structurii CA, ceea ce nseamn c ntreprinderea a crescut pondereaacelor produse cu o cheltuial material la 1000 lei CA mai mic dect mediabazei de comparaie.

- Reducerii preurilor de vnzare fa de nivelul previzionat, respectiv cretereacheltuielilor materiale, determinnd o influen nefavorabil, respectiv o majorarefa de nivelul prevzut de 58,58 lei la 1000 lei CA (13,13 + 45,45), cretere carese reflect n profitul societii diminundu-l.


43/116

O importan deosebit n cadrul analizei cheltuielilor cu materiale o reprezintanalizacheltuielilor cu materii prime i materiale auxiliareprin prisma factorilor specificiprivind aprovizionarea, consumul i producia produsului finit.

n acest sens,pentru un material, suma total a consumului se exprim prinrelaia:

= pacsqChm

q- producia fizic fabricatcs- consumul specific (normat de materii prime i materiale)

pa - preul mediu de achiziie al materialului utilizat

pa cuprinde preul de facturare al materialelor, cheltuielile de deplasare, manipulare ipstrare a materialelor respective.

Nr.crt Indicatori Prevzut Realizat1. Volumul produciei fabricate(buc) 2.555.000 2.700.0002. Consum specific de materii prime (kg/buc) 0,3 0,273. Preul mediu de achiziie al materialelor (lei) 10.000 11.000

CHELTUIELI MATERIALE

= 0000 pacsqChm = 2.555.000 x 0,3 x 10.000 = 7.665 mil lei

= 1111 pacsqChm = 2.700.000 x 0,27 x 11.000 = 8.019 mil lei

Chm = Chm1 Chm0 = 8019 7665 = 354 mil leiAceast cretere a cheltuielilor este determinat de influena urmtorilor factori:

1. Influena modificrii volumului fizic fabricat ( )

0001: pacsqqq = (2.700.000 2.555.000) x 0,3 x 10.000 = 435 mil lei

2. Influena modificrii consumului specific de materie prim :

0011 )(: pacscsqcs = 2.700.000(0,27-0,3) x 10.000 = -810 mil lei3. Influena modificrii preului mediu de achiziie al materialului:

)(: 0011

papacsqpa = 2.700.000. x 0,27 x (11.000 10.000) = 729 mil lei

Constatm o depire a cheltuielilor cu materiile prime fa de nivelul prevzut cu354 mil lei. Aceast depire se consider nefavorabil deoarece firma nu s-a ncadrat nprogramul prevzut de producie, cheltuielile de producie nregistrnd o cretere cu efectasupra rentabilitii

Creterea cheltuielilor cu materiile prime aferente produciei este justificateconomic atunci cnd rezult ca urmare a creterii produciei i n condiiile n carevnzrile sunt asigurate( exist ncheiate contracte).

Din punct de vedere cauzal depirea cheltuielilor materiale se explic prin:


44/116

1. Depirea volumului fizic al produciei determin creterea cheltuielilor materialecu 435 mil lei,este o situaie normal deoarece atunci cnd crete producia cresci costurile aferente ei.

2. Reducerea consumului specific s-a concretizat ntr-o economie a cheltuielilor cumateriale de 810 mil lei, situaie n care se apreciaz favorabil deoarece scderea

consumului specific reflect efortul propriu al ntreprinderii, dar n acelai timp nutrebuie s afecteze calitatea produsului finit.3. Creterea preurilor de achiziie a fost cauza principal a depirii cheltuielilor cu

729 mil lei, situaie care poate fi apreciat favorabil numai atunci cnd sedatoreaz n exclusivitate calitii materialelor produciei aprovizionate

Analiza cheltuielilor cu amortizarea mijloacelor fixe

Se urmrete determinarea, influenarea modificrii cheltuielilor cu amortizareaasupra totalitii costurilor de producie.

Cheltuiala cu amortizarea este convenional constant i depinde de volumul ivaloarea mijloacelor fixe existente la un moment dat i de norma de amortizare.Volumul cheltuielilor mijloacelor fixe depinde la rndul su de strategiamanagementului unei firme n domeniul dezvoltrii i al cheltuielilor de capital.

Norma de amortizare este n funcie de decizia pe care o ia conducerea unei firmen vederea recuperrii accelerate a investiiei iniiale. Deoarece tendina n anumitemomente sau pe anumite piee este ca productorul s-i mreasc cheltuielile, s-irecupereze n timp ct mai scurt investiia, statul intervine n mod administrativ prinproceduri fiscale, ncurajnd sau descurajnd amortizarea accelerat.

Eficiena acestor cheltuieli este caracterizat cu ajutorul indicatorului cheltuieli cuamortizarea ce revine la 1.000 lei CA / venituri din exploatare / valoarea

10001000 = CAAA

A suma cheltuielilor cu amortizarea

100(%)

= naVaA

Va - valoarea medie a mijloacelor fixe din cursul anului

na - norma medie de amortizare a mijloacelor fixe

+= E I VI Va

I - valoarea de intrare a mijloacelor fixe intrate n cursul anului ( investitori noi)E valoarea medie a ieirilor de mijloace fixe din cursul anului


45/116

10001000 =

pqnaVaA

Prevzut Efectiv

ACA I I AA >= > 01 VaVa

01 nana

Nr.crt Indicatori Prevzut Efectiv1. Valoarea medie a mijloacelor fixe stabilite la

sfritul anului (Va

) 2.100.000 2.610.000

2. Norma de amortizare (na (%)) 12,5 12

3. Valoarea medie a intrrilor n cursul anului (I )700.000 1.050.000

4. Valoarea medie a casrilor n cursul anului (E )600.000 440.000

5. Valoarea iniial a mijloacelor fixe (Vi) 2.000.000 2.000.0006. Valoarea cifrei de afaceri (CA) 2.500.000 3.480.0007. Cheltuieli cu amortizarea 262.500 313.200

=== 000.1000.480.3

200.3131000

1000 111

CA

AA 90 lei la 1000 lei CA

=== 000.1000.500.2

500.26210001000

0

00

CAAA 105 lei la 1000 lei CA

=== 10001000100001 AAA 90 105 = -15 lei la 1000 lei CA

1)Influena modificrii cifrei de afaceri (factor cantitativ)

=== 1051000000.480.3

500.26210001000

0

1

1 ACAA

CA 95,43 105 = -29,57 lei la

1000 lei CA

2) Influena modificrii sumei cheltuielilor cu amortizarea mijloacelor fixe== 10001000

1

0

1

1

CAA

CAA

A 90 75,43 = 14,57 lei la 1000 lei CA

2.1. Influena modificrii valorii medii anuale a mijloacelor fixe


46/116

==

=

1000

000.480.3125.0)000.100.2000.610.2(

1000100)(

1

01

CA

naVaVa

Va18,3 lei la

1000 lei CA

2.1.1. Influena modificrii valorii iniiale a mijloacelor fixe

01000100)( 001

=

=

CA

naViVi

Vi

2.1.2. Influena modificrii valorii medie a intrrilor n cursul anului demijloace fixe

57,121000000.480.3

125,0)000.700000.050.1(1000100

)(

1

001

==

=

CA

naI I

I lei la

1000 lei CA

2.1.3.

==

=

1000000.480.3

125,0)000.600000.440(1000100

)(

1

001

CA

naE E

E 5,73 lei la

1000 lei CA

2.2.

===

1000000.480.3

)125,012,0(000.610.21000100

)(

1

011

CA

nanaVa

na -3,73 lei la 1000

lei CA

1. CA-29,57 2.1.1. Vi 0

1000A 2.1. Va 2.1.2. I 12,57-15 2. A 18,3 2.1.3. E 5,73

14,57 2.2.

na-3,73=> o sporire a eficienei cheltuielilor cu amortizarea ce revine la 1000 lei cu 15 lei la1000 lei CA.

Ca rezultat, situaia este favorabil, ntruct sporirea eficienei cheltuielilor cuamortizarea (ca element component al costurilor) va dete

aef_fin_ciobanasu

Documents