activitatea_de_predare_invatare_evaluare

8/7/2019 Activitatea_de_predare_invatare_evaluare

http://slidepdf.com/reader/full/activitateadepredareinvatareevaluare 1/36

Consftuirea Naì ional a Inspectorilor de Specialitate-Învì mânt Profesional èi Tehnic-Sibiu, 5-7 septembrie 2010

ACTIVITATEA DE PREDARE - ÎNVi ARE - EVALUARE




Curriculum Naì ional - document reglator care asigur coerena, lanivel naional, în ce privete finalitile educaionale ale sistemului înansamblul su, finalitile etapelor de colarizare, reperele generale,principiile i standardele de elaborare i aplicare ale curriculum-ului.

Programele ècolare - descriu oferta educaional a unei anumite disciplinepentru un parcurs colar determinant.

Gh

iduri, norme metodologice èi materiale suport - descriu condiiilede aplicare i monitorizare ale procesului de învì are.

M anualele alternative - reflect programele colare i prevd ceea ce estecomun pentru toi elevii.

Standardele de pregtire profesional ± SPP - precizeaz competenelecare trebuie formate prin procesul de învare i modul lor de evaluare.

CURRICULUM APLICAT

Planurile cadru de învì mânt




Se concentreaz asupra procesului de învare, mai curând decât

asupra celui de predare; Definete ce trebuie s dobândeasc elevii în termeni de cunotine,abiliti i competene, pentru a li se conferi o calificare; Definete competenele sau rezultatele învrii care trebuie dobândite

în termeni de criterii de performan clar exprimate, uor de utilizat în

vederea evalurii elevilor; Ia în considerare principiile comune de formare profesional ale UE:Cadrul European al Calificrilor (EQF) i competenele cheie asociateacestuia, pentru învarea pe tot parcursul vieii.

PRINCIPIILE CURRICULUMULUI BAZAT PECOMPETENE



Consftuirea Naì

ional a Inspectorilor de Specialitate-Învì

mânt Profesionalè

i Tehnic-Sibiu, 5-7 septembrie 2010

Standardul de pregtire profesional (SPP)

Aplicarea curriculumu-lui se face în funcie de cerineleStandardului de pregtire

profesional (SPP) la toatenivelurile de învmânt.

Spre exemplu un SPP realizat prinProgramul Phare pentru toate nivelurile depregtire conine:

�denumirea specializrii;

�definiia meseriei;

�lista unitilor de competen;�uniti de competen cheie;

�uniti de competen tehnice generale;

�uniti de competen tehnice specializate;

� tabelul unitilor de competen;

�probe de evaluare.

Aplicarea curricular areurmtoarele avantaje: permiteintroducerea de opionale,CDL, care se aplic în funcie

de nivelul clasei,specializare/calificare profesional èi în funcie decerinele agenilor economici locali.



Consftuirea Naì


mânt Profesionalè


STRATEGII DIDACTICE gI METODE DEPREDARE - ÎNVi ARE UTILIZATE

Strategia didactic - un sistem de metode, procedee, mijloace i forme de organizare a activitii didactice, combinate, dozate i integrate în structuri operaionale unitare, coerente menite s asigure o însuireactiv, creatoare a cunotinelor i a abilitilor i sraionalizeze procesul instruirii.

Elaborarea strategiei instruirii vizeaz:Sistemul metodologic (metode i procedee didactice);Resursele materiale ale instruirii (mijloace i materiale

didactice);Formele de organizare a activitii didactice (modalitispecifice de proiectare a interaciunii profesor ± elev:frontal, individual, pe grupe sau combinat).



Consftuirea Naì


mânt Profesionalè


În înv mântul modern, poziia celor doi cunoa ète modificri importante, în

cadrul claselor active i a modernizrii înv mântului românesc, rela ia profesor ² elev cunoscând unele reevaluri, în conformitate cu valorile societ ii contemporane: libertate,responsabilitate, precum i acceptarea ideii c rela ia se construiete pe/în experiena comun;

Poate s îi exprimepuncte de vedere

proprii referitoare la oproblem;

Argumenteaz ipune/îi pune

întrebri cu scopul dea înelege mai bine

fenomenele, de a realiza sensul unor

idei;

Coopereaz înrezolvarea sarcinilor;

D dovad deiniiativ , spirit critic,

participare iimplicare personal

Elevul

Nu mai este deintorulabsolut al cunotinelor;

Misiunea sa se mut depe transmiterea decunotine spre

organizarea cadrului iactivit ii în care acestea

pot fi acumulate iutilizate;

Devine partener de înv are al elevului;

Formeaz la eleviabilit i sociale care

favorizeazinteraciunea,

cooperarea în realizarea înv rii;

Profesorul

ROLUL PROFESORULUI gI AL

ELEVULUI ÎN NOUA STRUCTUR




Învare tradiionalLinite i notai totce v spun eu!




ÎNViAREA CENTRAT PE ELEV Rspunde nevoilor elevului; Capabilitate ± dezvoltare uman;

Roluri schimbate ± cadru didactic èi elev; Cunoètinì e èi abilitì i; Elevi activi;

Responsabilitate comun; Evaluarea ± nu doar pentru calificri.




1. Metode didactice utilizate în predarea

± învarea ± evaluarea disciplinelor tehnice

2. Metode alternative

ME

TO

DE

METODOLOGIAPREDRII ± ÎNViRII - EVALURII




� Observaia� Conversaia euristic� Experimentul � Demonstraia didactic� Algoritmizarea� M odelarea� Problematizarea� Jocul didactic � Învarea programat

S

ME

TO

DE

METODE DIDACTICE UTILIZATE ÎN

PREDARE - ÎNViARE - EVALUARE




FACTORI OBIECTIVI FACTORI SUBIECTIVI

Obiectivele generale ale procesului de

învmânt;

Obiectivele instructiv-educative ale

procesului de î nvmânt; Obiectivul fundamental;

Obiectivele operaionale i obiectivele de

evaluare;

Sistemul principiilor didactice specifice

obiectului de î nvmânt;

Analiza sistemic a coninutului noional;

Relaia dintre coninut i metod;

Relaia dintre coninut i for ma de

organizare a activitii didactice;

Mijloacele de î nvmânt disponibile.

Resursele psihologice ale elevilor:

particulariti de vârst;

particulariti de grup i individuale;

nivelul general de pregtire; nivelul general de pregtire la disciplina

respectiv;

interesul i motivaia pentru studiu.

y personalitatea, competena tiinific,

psihopedagogic i metodic, imaginaia

i creativitatea pedagogic a profesorului

FACTORII IMPLICAiI ÎN ALEGEREA EFICIENT

A SISTEMULUI DE METODE




W�Observaia dirijat de profesor ± are menirea s

îndrume, s direcioneze activitatea de a observa aelevului spre obiectivul stabilit de profesor.

� Observarea nedirijat - ofer elevilor mari posibiliti dedezvoltare atât în privina achiziiei de cunotine, dar mai

ales, în aceea a formrii unor atitudini i capacitispirituale, ca i a unor deprinderi de lucru.

OBSERVAiIA




W face parte din categoria metodelor didactice de transmitere i însuire a cunotinelor ;

se bazeaz pe interaciuni i sc himburi ver bale / dialoguri;

poate avea loc la începutul studierii unei teme cu material cunoscut, pentru precizarea i aprofundarea noiunilor decontabilitate, aceasta fiind o conversaie introductiv;

se aplic în cadrul expunerii materialului nou fiind însoit de

demonstraie, ob

servaie conversaia de fixare.

CONVERSAiIA EURISTIC




W

metod intuitiv prin care sunt prezentate obiectele i fenomenele pentru a confirma sau dovedi adevruri, aciuni, comportamente; se bazeaz, de regul, un suport material (natural, figurativ, simbolic)care prin intermediul limbajului faciliteaz cunoaterea.

� Demonstraia obiectelor i fenomenelor reale;� Demonstraia aciunilor i comportamentelor;� Demonstraia figurativ;� Demonstraia cu ajutorul desenului de pe tabl;

� Demonstraia cu ajutorul teh

nicilor moderneaudio ± vizuale;� Demonstraia cu ajutorul calculatorului .

DEMONSTRAi

IA DIDACTIC




Algoritmii reprezint, suite de operaii svîrite într-o ordineaproximativ constant, prin parcurgerea crora se ajunge larezolvarea unei serii întregi de probleme de acelai tip.

Didactic, algoritmizarea ar însemna gsirea de ctreprofesor a înlnuirii necesare (i în acelai timp cea mai accesibilpentru elev) a operaiilor fiecrei activiti de învat, ce se preteazunei astfel de ordonri.

Odat însuit, algoritmul ar urma s fie aplicat cu uurinde cîte ori vor aprea, spre rezolvare, probleme similare.

Algoritmitizarea contri buie la realizarea unei gândiri sistematice bine organizate i riguroase èi const în utilizarea i valorificarea algoritmilor.

ALGORITMITIZAREA




W

Se bazeaz pe reflecia personal; Implic participarea gândirii analogice creatoare; Uureaz formarea i exersarea operaiilor mintale; Obinuiete elevii cu raionamentul prin analogie; Presupune emiterea de ipoteze i verificarea lor prin

experimentri în plan mintal sau material; Ajut elevul s dobândeasc independen în gândire,

autonomie cognitiv i educativ;

� presupune investigarea indirect a realitii, a obiectelor, fenomenelor, proceselor cu ajutorul modelelor materiale sau ideale; la baz stând analogia

dintre model i sistemul pe care-l reprezint.

MODELAREA




Rezolvarea situaiilor problem cuprindeurmtoarele etape:

Perceperea problemei (studierea i prelucrareaenunului);

Studierea datelor problemei i cutarea soluiilor posibile; Obinerea rezultatelor; Valorificarea cunotinelor dobândite prin efort propriu.

� faciliteaz însuirea de cunotine, îi determin pe elevi s devinactivi i autonomi, s fie inventivi i creativi, s gândeascindependent i s-i susin propriile preri.

PROBLEMATIZAREA




Jocul didactic este un tip specific de

activitate prin care învatorulconsolideaz, precizeaz i chiar verificcunotinele elevilor, le imbogete sferalor de cunotine, pune în valoare i leantreneaz capacitile creatoare aleacestora,sporind interesul de cunoaterefat de coninutul leciei.

� îmbin elementele instructive i formative cu elemente distractive,stimulând învarea i motivaia pentru învare a elevilor.

JOCUL DIDACTIC




Permite realizarea unei educaii multimodale; Pune elevul în situaii de interaciune, interactivatei de comunicare foarte rapid; Presupune o cercetare a elevului realizat,supraveg heat i g hidat de profesor;

Elevul poate pune în practic un proiect personal; Transform elevul într-un productor de resursedocumentare; Permite personalizarea actului educaional.

� este un aliaj de modelare matematic i ci bernetic prin care Äpaii învrii´ îi orientm, îi reglm în aa fel încât succesiunea lor sconduc la scopul învrii.

ÎNViAREA

PROGRAMAT




Metoda brainstorming-ului (metoda asaltului de idei); Tehnica electronic de brainstorming; Brainstorming-ul personal; Reuniunea Phillips 66; Controversa creativ; Tehnica focus group; Ascultarea interactiv; Tehnica Äacvariului´ (fishbowl); Metoda rezolvrii creative de probleme (problem solving).

M etode expozitiveM etode de comunicare scrisM etode moderne utilizate în interaciunea

educaional

METODE ALTERNATIVE




METODE MODERNEDE PREDARE - ÎNVARE Avantaje: antrenarea tuturor elevilor;

includerea elevilor cu CES; rezultate mai bune; dezvoltarea competenelor cheie.

Bariere: evaluarea grupurilor; timp organizatoric lung èi cu efort material;




M ET O DE TRADII O NALE:- probe orale;

- probe scrise;- probe practice.

M ET O DE ALTERNATIVE:- Observarea sistematic în timpul rezolvrii sarcinii;- Investigaia;- Proiectul;- Portofoliul;- Autoevaluarea;

� Sistemul metodologic al verificrii randamentului colar esteconstituit din mai multe metode i tehnici .

EVALUAREA - COMPONENTFUNDAMENTAL A PROCESULUI DE

ÎNVi

MÂNT



SCOPUL EVALURII




METODE gI INSTRUMENTE DEEVALUARE

Concepte:

Metod calea prin care se ofer elevului posibilitatea de a-idemonstra cunotinele;

Instrument parte a metodei prin care se concretizeaz opiuneaprofesorului pentru testarea performanelor;

Proba orice instrument de evaluare proiectat, administrat icorectat de profesor;

Test de diagnostic; Test de progres; Test sumativ.




CALITILE UNUIINSTRUMENT DE EVALUARE

VALIDITATEA testul msoar ceea ce este destinat smsoare;

validitate de coninut msura în care testul acoper, în mod

uniform, elementele de coninut pe care îi propune s letesteze; validitate de aspect msura în care testul este

relevant/important pentru elevi;FIDELITATE dac este repetat, testul produce rezultate

constante;OBIECTIVITATE concordan între aprecierile fcute deevaluatori independeni în ceea ce privete un rspuns bun;

APLICABILITATE testul poate fi administrat i interpretat uor.




Integrarea tehnologiilor informaionale icomunicaionale (TIC) în procesul de predare ±

învare - evaluare

bogia i varietatea coninutului informaional, varietatea finalitilor precum i varietatea suportului cu o putere informaional imotivaional cu totul diferit fa de predarea tradiional;

deschiderea spre noi forme de realizare a interaciunii dintre educator ± elev ± disciplina de învare;

circulaia deschis i facil a informaiei perspective noi în educaiei formare;

asigur pregtirea elevilor pentru o societate bazat pe conceptul de

educaie permanent (educaia de-a lungul întregii viei); atitudine pozitiv a elevilor fa de disciplina de învmânt la care este

utilizat calculatorul i fa de valorile morale, culturale i spirituale alesocietii;

ajut elevii cu deficiene s se integreze în societate i în procesuleducaional;

Avantajele utilizarii calculatorului în procesul de învatmânt:




Unde ai învat s utilizai

calculatorul?

Lacoal,

63

Acas,

rude,

prieteni,111

Alte

cursuri,

23 La coal

Acas, rude,

prieteni

Alte cursuri

53,35% dintre cei

chestionai au î nvat s

utilizeze calculatorul

acas, a jutai de f amilie

i prieteni , iar 31,97%la coal.

Foarte puini elevi

(11,67%) au ur mat

cursuri de iniiere î nutilizarea calculatoarelor

personale.




Pentru anv a ceva

nou, pentru

a vdocumenta

, 1 7

Pentrudivertisment

, 8

La ce este bun un calculator? Propor ia celor care declar cf olosesc calculatorul

pentru a î nva ipentru a se documenta

este de 71,06% (167elevi).

Doar 68 de elevi(28,94%) declar cf olosesc calculatorul

pentru divertisment .




Este util calculatorul în activitatea didactic?

Credei c este util calculatorul în

procesul instructiv-educativ?

Da

83%

Nu

17%

Da

Nu

Scurteaz timpul de învare, de înelegere anoiunilor prezentate, deefectuare a calculelor, agraficelor i a tabelelor etc ;Leciile devin mai atractive;Se pot realiza experimentegreu de efectuat în laborator;Verificarea cunotinelor este mai obiectiv ;Dezvolt creativitatea,gândirea, spiritul decompetitivitate etc.




Eficiena utilizrii calculatorului la clas

Un progres,

163

O stagnare,

59

Un regres, 13

Progresul la învtur utilizând calculatorul

Un progres

O stagnare

Un regres

Din cei 235 de elevi chestionai, 163 (69,36%) consider cutilizarea calculatorului va duce la creterea rezultatelor la

învtur.




Tehnologii

- Aria curricular cea mai avantajat?

Matematica si

stiinte; 79

Tehnologii; 145

Om si societate;

2

Limba si

comunicare; 2Educatie fizica

si sport; 0

Consiliere si

orientare; 5

Limba si comunicare

Matematica si stiinte

Tehnologii

Om si societate

Educatie fizica si sport

Consiliere si orientare

61,79% dintre elevii chestionai consider c este foarte utilcalculatorul la predarea disciplinelor din aria curricularTehnologii.




utilizarea metodelor moderne în procesul de predare - învì are - evaluare èi a TIC precum èi implementarealeciilor electronice elaborate contribuie la amplificareaeficienei procesului de predare - învare a disciplinelor tehnice prin antrenarea mai multor receptori idezvoltarea competenelor elevilor în utilizareacalculatorului;

instruirea asistat de calculator contribuie la cretereainteresului elevilor èi micorarea intervalului de timppreconizat pentru asimilarea informaiei.

CONCLUZII




Corelarea competenelor cheie cu competenele

tehnice; Evaluarea competenelor cheie; Dezvoltarea CDL ± urilor; Includerea elevilor cu CES.

ASPECTE DE DEZVOLTAT




1. Necesitatea elaborrii i implementrii softurilor educaionale înprocesului de predare-învare rezult din exigenele înaintate desocietate, precum i din extinderea posibilitilor didactice ale TIC.

2. Promovarea noilor tehnologii educaionale presupune organizareainstruirii prin implementarea tehnologiilor informaionale în procesul depredare-învare a disciplinelor tehnice, astfel încât s ofere elevuluiposibilitatea de a-i contura propriul mod de activitate, în acord cuparticularitile individuale.

3. Utilizarea calculatorului în activitatea didactic reprezint un prim pas în conturarea procesului de formare a competenelor profesionale aleelevului.

RECOMANDRI

activitatea_de_predare_invatare_evaluare

Documents