ACORD ÎNTRE CABINETUL DE MINIŞTRI AL UCRAINEI ŞI GUVERNUL

REPUBLICII MOLDOVA PRIVIND COLABORAREA ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE A

BAZINULUI RÎULUI NISTRU

Cabinetul de miniştri al Ucrainei şi Guvernul Republicii Moldova, numite în continuare „Părţi Contractante”,

remarcînd importanţa rîului Nistru şi a resurselor naturale aferente acestuia pentru dezvoltarea social-economică a statelor Părţi Contractante,

orientîndu-se spre utilizarea raţională şi protecţia corespunzătoare a resurselor de apă, altor resurse naturale şi ecosistemelor din bazinul rîului Nistru,

exprimînd îngrijorare faţă de starea resurselor de apă, altor resurse naturale şi a ecosistemelor din bazinul rîului Nistru şi posibilele consecinţe de gen economic, social şi ecologic pentru statele Părţi Contractante,

remarcînd în acest context că problemele ecologice ale bazinului rîului Nistru reprezintă, pe lîngă alţi factori, o consecinţă a schimbării regimului hidrologic, inclusiv a influenţei construcţiilor hidrotehnice,

conştientizînd necesitatea acţiunilor concrete pentru diminuarea gradului de poluare în bazinul rîului Nistru şi ameliorarea în acest context a situaţiei ecologice a Mării Negre,

examinînd protecţia şi conservarea mediului ambiant şi utilizarea durabilă a resurselor naturale din bazinul rîului Nistru, ca parte imprescriptibilă a procesului de dezvoltare, care asigură în mod echitabil necesităţile generaţiilor actuale şi viitoare,

luînd în consideraţie nivelul colaborării interstatale atins între statele Părţi Contractante în acest domeniu,

călăuzindu-se de principiul utilizării raţionale şi echitabile a resurselor transfrontaliere de apă,

conştientizînd necesitatea respectării obligaţiunilor, ce decurg din acordurile internaţionale respective, în special din Convenţia privind protecţia şi utilizarea cursurilor de apă transfrontaliere şi a lacurilor internaţionale din 17 martie 1992 şi protocoalele sale, Convenţia privind evaluarea impactului asupra mediului înconjurător în context transfrontalier din 25 februarie 1991, Convenţia Ramsar asupra zonelor umede, de importanţă internaţională, în special ca habitat al păsărilor acvatice din 2 februarie 1971, şi luînd în consideraţie Convenţia ONU privind dreptul utilizării mai mult decît în scop navigabil a apelor curgătoare internaţionale din 21 mai 1997, precum şi Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apelor din 23 octombrie 2000,

au convenit următoarele:

I. Dispoziţii generale

Articolul 1 Scopul Acordului

1. Obiectivul prezentului Acord îl constituie crearea cadrului de drept şi organizaţional al colaborării, pentru a realiza utilizarea raţională şi argumentată din punct de vedere ecologic şi protecţia resurselor de apă, a altor resurse naturale aferente şi a ecosistemelor bazinului rîului Nistru în interesele populaţiei şi dezvoltării durabile a statelor Părţi Contractante. 2. În special, Părţile Contractante colaborează la realizarea următoarelor sarcini: a) dezvoltarea utilizării durabile a apei, bazate pe principiul protecţiei şi utilizării durabile a resurselor de apă, a altor resurse naturale şi a ecosistemelor bazinului rîului Nistru; b) diminuarea semnificativă a nivelului de poluare a apelor bazinului rîului Nistru şi, respectiv, a Mării Negre; c) prevenirea degradării şi restabilirea ecosistemelor, precum şi conservarea biodiversităţii în bazinul rîului Nistru; d) prevenirea şi diminuarea consecinţelor impactului nociv al apelor provocat de factori naturali şi antropogeni.

Articolul 2

Zona de acţiune a Acordului 1. Acţiunea prezentului Acord se extinde asupra bazinului rîului Nistru, inclusiv asupra apelor de suprafaţă şi subterane aferente acestora, în limitele teritoriilor statelor Părţilor Contractante. 2. Prezentul Acord se aplică la utilizarea apelor bazinului rîului Nistru în alte scopuri decît navigaţia şi la măsurile de protecţie, conservare şi administrare a resurselor de apă, a altor resurse naturale şi a ecosistemelor bazinului rîului Nistru, în cazul unei astfel de utilizări. 3. Utilizarea rîului Nistru pentru navigaţie nu intră în sfera de aplicare a prezentului Acord, cu excepţia cazurilor în care alte moduri de utilizare afectează sau sunt afectate de navigaţie.

Articolul 3 Definiţii

Pentru scopurile prezentului Acord: „Bazinul rîului Nistru” înseamnă o parte a bazinului hidrografic al

rîului Nistru în limitele teritoriilor statelor Părţilor Contractante; „Bazin hidrografic” înseamnă suprafaţa hidrografică a sistemului rîului

Nistru, ce reprezintă totalitatea apelor de suprafaţă şi apelor subterane aferente acestora;

”Resursele biologice acvatice” constituie totalitatea organismelor acvatice (hidrobionţilor), existenţa cărora în permanenţă, sau la anumite etape de dezvoltare, nu este posibilă fără aflarea în mediul acvatic;

„Tehnologia optimă disponibilă” (TOD) şi „Practica ecologică optimă” (PEO) înseamnă tehnica şi practica controlului ecologic, determinate în conformitate cu Anexa nr. IV la prezentul Acord;

„Evacuări/deversări” înseamnă orice evacuare sau aruncare, scurgere şi descărcare de substanţe poluante în apă, aer sau sol;

„Controlul deversării” înseamnă măsuri de control, care prevăd restricţionarea concretă a deversării, cum ar fi stabilirea volumului-limită de deversare, sau care, în alt mod, determină restricţiile ori condiţiile privind acţiunile, caracterul sau alte caracteristici ale deversării sau condiţiile activităţii care influenţează evacuarea;

„Valorile-limită de deversare” înseamnă masa, concentraţia sau nivelul de deversare, exprimate în anumiţi parametri concreţi, a căror depăşire nu se admite pe parcursul unui sau cîtorva intervale de timp;

„Standardul calităţii mediului înconjurător” înseamnă nivelul de concentraţie a unei anumite substanţe sau a unui grup de substanţe în anumiţi componenţi ai mediului înconjurător, cum ar fi: apa, sedimentele sau biota, care, în scopul protecţiei sănătăţii populaţiei şi mediului înconjurător, nu trebuie depăşit;

„Influenţa transfrontalieră” înseamnă orice consecinţe negative semnificative, apărute ca rezultat al schimbării stării apelor din bazinul rîului Nistru, provocată de activitatea antropogenă, sursa fizică a căreia este amplasată complet sau parţial pe teritoriul care se află sun jurisdicţia uneia sau alteia dintre Părţile Contractante, pentru mediul înconjurător din regiunea care se află sun jurisdicţia altei Părţi Contractante. Consecinţele asupra mediului înconjurător includ consecinţele asupra sănătăţii şi securităţii populaţiei, florei, solului, aerului, apei, climei, landşaftului, ecosistemelor, monumentelor istorice sau altor obiecte, sau interacţiunea acestor factori; precum şi consecinţele asupra patrimoniului cultural sau asupra condiţiilor social-economice, cauzate de modificarea acestor factori;

„Situaţie excepţională” înseamnă situaţia creată în rezultatul accidentului, cataclismului sau altei calamităţi naturale, care au cauzat sau pot cauza victime umane, vătămarea sănătăţii sau încălcarea condiţiilor de activitate vitală a populaţiei, de asemenea pierderi materiale semnificative sau daune esenţiale mediului înconjurător.

II. Principiile de colaborare şi domeniul de aplicare

Articolul 4 Principiile de colaborare

1. Părţile Contractante colaborează în baza principiilor de drept internaţional unanim acceptate. 2. Părţile Contractante, în particular, se obligă: a) să folosească resursele de apă din bazinul rîului Nistru în mod echitabil şi raţional în scopul atingerii utilizării lor optime şi durabile şi obţinerii unor avantaje aferente, în urma protecţiei adecvate a apelor din bazinul rîului Nistru; b) să tindă spre asigurarea dreptului populaţiei la un mediu înconjurător favorabil şi acces la apă potabilă pură; c) să aplice principiul precauţiei, conform căruia, în cazul existenţei pericolului de provocare a unei daune grave şi ireversibile mediului ambiant sau sănătăţii populaţiei, referirea la lipsa unei argumentări ştiinţifice complete nu serveşte drept motiv pentru amînarea măsurilor efective din punct de vedere economic de preîntîmpinare a unei astfel de daune; d) să utilizeze în cadrul legislativ naţional principiul „poluatorul plăteşte”, conform căruia cheltuielile legate de realizarea măsurilor de prevenire, control şi diminuare a poluării sunt suportate de poluator; e) să efectueze paza, utilizarea şi administrarea resurselor de apă, a altor resurse naturale şi ecosistemelor în baza unei abordări complexe şi într-un aşa mod, ca necesităţile generaţiei actuale să fie realizate fără periclitarea posibilităţii generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile necesităţi. 3. Părţile Contractante pornesc de la faptul că nici unui mod de utilizare a resurselor de apă din bazinul rîului Nistru nu i se acordă prioritate inalienabilă faţă de alte moduri de utilizare. În caz de apariţie a contradicţiei între diferite moduri de utilizare a apei, aceasta urmează să fie soluţionată ţinîndu-se cont de totalitatea factorilor geografici, hidrografici, hidrologici, climaterici, ecologici şi demografici, precum şi de necesităţile social-economice ale statelor Părţi Contractante, cu acordarea unei atenţii deosebite cerinţelor de satisfacere a necesităţilor vitale ale omului şi a necesităţii ecosistemelor într-o cantitate suficientă de apă.

Articolul 5 Direcţiile de colaborare

Pentru realizarea obiectivelor prezentului Acord, Părţile Contractante: a) elaborează şi realizează planuri comune, sau coordonate între Părţi, de administrare a bazinului rîului Nistru, proiecte şi măsuri de utilizare, protecţie şi restabilire a resurselor de apă, altor resurse naturale şi ecosistemelor din bazinul rîului Nistru; b) colaborează la efectuarea cercetărilor ştiinţifice, la elaborarea principiilor de administrare, a standardelor şi normativelor, a metodelor de evaluare şi clasificare a calităţii apelor şi a surselor de poluare, la elaborarea şi realizarea programelor de monitorizare, la crearea sistemelor informaţionale compatibile, la intercalibrarea condiţiilor de efectuare a analizelor de laborator; c) realizează, în caz de necesitate, acţiuni comune de gospodărire şi de protecţie a apelor; d) colaborează la elaborarea şi aplicarea tehnologiilor optime disponibile şi a practicilor de prevenire a poluării şi de utilizare raţională a resurselor de apă, şi la eficientizarea staţiilor de epurare; e) colaborează în domeniul protecţiei şi reproducţiei resurselor biologice acvatice ale bazinului rîului Nistru, conservării şi restabilirii biodiversităţii, ecosistemelor, landşafturilor şi habitatelor florei şi faunei sălbatice; f) sistematic, fac schimb de date şi informaţii hidrologice, hidrochimice, hidrobiologice, meteorologice, ecologice, cu caracter sanitaro-igienic, şi prognozele respective; g) interacţionează în domeniul avertizării timpurii şi acordării de ajutor în cazurile excepţionale; h) informează publicul despre starea resurselor de apă, a altor resurse naturale şi a ecosistemelor bazinului rîului Nistru, precum şi despre măsurile ce se întreprind sau se planifică în scopul prevenirii, limitării şi reducerii influenţei transfrontaliere şi implică publicul în soluţionarea problemelor abordate de prezentul Acord; i) stimulează colaborarea între autorităţile de stat şi autorităţile publice locale, întreprinderi, instituţii şi organizaţii neguvernamentale în domeniul utilizării şi protecţiei resurselor de apă, a altor resurse naturale şi a ecosistemelor rîului Nistru; j) coordonează eforturile de atragere a organizaţiilor internaţionale şi a ţărilor terţe pentru acordarea unui sprijin tehnic şi economic orientat spre realizarea obiectivelor prezentului Acord.

Articolul 6 Măsuri de realizare

1. Întru realizarea prezentului Acord, Părţile Contractante adoptă planuri naţionale şi/sau interstatale de administrare a bazinului, planuri de acţiune, scheme şi programe orientate spre obţinerea utilizării stabile a apei, limitarea poluării apei, prevenirea influenţei dăunătoare asupra apei, preîntîmpinarea şi lichidarea consecinţelor situaţiilor excepţionale, protecţia biodiversităţii, precum şi conservarea şi utilizarea raţională a resurselor biologice acvatice. 2. Fiecare Parte Contractantă, în conformitate cu legislaţia naţională şi obligaţiunile internaţionale ale fiecărui stat, acordă sprijin unităţilor administrativ-teritoriale şi societăţilor teritoriale, în limitele părţii sale a bazinului rîului Nistru, la realizarea de către aceştia a acţiunilor stipulate în planurile de administrare a bazinului rîului Nistru, precum şi în planurile de acţiune, schemele şi programele respective, menţionate în pct. 1 al prezentului articol. 3. Dispoziţiile prezentului Acord nu influenţează dreptul fiecărei Părţi Contractante de a aplica pe teritoriul statului său măsuri mai aspre decît cele prevăzute de Acord. 4. Pentru atingerea obiectivelor prezentului Acord, Părţile Contractante creează Comisia privind utilizarea stabilă şi protecţia bazinului rîului Nistru, numită în continuare „Comisia”. 5. Fiecare Parte Contractantă stabileşte organismul naţional împuternicit să coordoneze executarea prevederilor prezentului Acord pe teritoriul statului său sau sub jurisdicţia sa şi să o reprezinte în relaţiile cu cealaltă Parte Contractantă. Părţile Contractante prin canale diplomatice se informează unii pe alţii despre organismele naţionale împuternicite pentru realizarea prevederilor prezentului Acord.

Articolul 7

Cerinţele şi standardele coordonate 1. Părţile Contractante, de comun acord, elaborează şi treptat implementează, în caz de necesitate în colaborare cu organizaţiile internaţionale competente sau în baza standardelor internaţionale recunoscute, cerinţele şi, în dependenţă de circumstanţe, acte normative şi criterii coordonate referitoare la protecţia, utilizarea şi administrarea resurselor de apă, altor resurse naturale şi ecosistemelor din bazinul rîului Nistru. 2. Părţile Contractante stabilesc şi periodic reexaminează standardele calităţii mediului înconjurător al bazinului rîului Nistru, precum şi graficele

de realizare a măsurilor destinate prevenirii, limitării, reducerii sau înlăturării, în dependenţă de circumstanţe, a poluării apelor.

Articolul 8 Preîntîmpinarea şi limitarea poluării apelor

1. În scopul atingerii şi menţinerii unei stări satisfăcătoare a resurselor de apă, altor resurse naturale şi ecosistemelor din bazinul rîului Nistru şi preîntîmpinării influenţei dăunătoare transfrontaliere, Părţile Contractante: a) întreprind de sine stătător şi, în caz de necesitate, de comun acord măsuri de preîntîmpinare, limitare, reducere sau înlăturare a poluării apelor din bazinul rîului Nistru; b) se abţin de la acţiuni care pot agrava regimul hidrologic şi cel hidrochimic ale apelor, precum şi starea hidrobiologică a apelor din bazinul rîului Nistru şi starea ecosistemelor aferente; c) întreprind măsuri de preîntîmpinare şi atenuare a influenţei dăunătoare a apelor, inclusiv a inundaţiilor, viiturilor, blocajului de gheaţă, înnămolirii, eroziunii solului, bolilor transmise prin intermediul apei. 2. Părţile Contractante realizează consultări în scopul coordonării măsurilor reciproc acceptabile şi metodelor de preîntîmpinare, limitare, reducere şi înlăturare a poluării, cum ar fi: a) stabilirea indicilor-ţintă şi a criteriilor de calitate a apei; b) elaborarea mijloacelor şi metodelor de luptă împotriva poluării din surse punctiforme şi difuze; c) întocmirea listei substanţelor, a căror introducere în apele bazinului rîului Nistru urmează a fi interzisă, limitată, cercetată sau supravegheată. 3. Părţile Contractante întreprind măsuri faţă de genurile de activitate şi poluanţii enumeraţi în Anexa nr.I la prezentul Acord, prin elaborarea treptată, adoptarea şi realizarea: a) măsurilor de control al deversărilor, inclusiv includerea valorilor-limită ale deversărilor şi a standardelor calităţii mediului înconjurător, stabilirea procedurilor de sancţionare a deversărilor şi a metodelor de administrare bazate pe factorii determinaţi în Anexa nr.I la prezentul Acord; b) graficelor de atingere a valorilor-limită, metodelor de administrare şi a acţiunilor coordonate între Părţile Contractante. 4. Părţile Contractante utilizează sau contribuie la utilizarea şi transmiterea TOD şi PEO, inclusiv la producerea mai pură din punct de vedere ecologic, ţinînd cont de condiţiile şi criteriile sociale, economice şi tehnologice, enumerate în Anexa nr.IV la prezentul Acord. 5. Evacuările din sursele punctiforme se sancţionează şi se reglementează de către autorităţile naţionale competente ale Părţilor Contractante, ţinîndu-se

cont de prevederile Anexei nr.III la prezentul Acord şi de hotărîrile şi recomandările respective ale Comisiei. 6. Controlul poluării din surse difuze, în primul rînd în rezultatul activităţii agricole şi forestiere, se realizează în baza PEO, ţinîndu-se cont de prevederile Anexei nr.II la prezentul Acord şi de hotărîrile şi recomandările respective ale Comisiei.

Articolul 9 Distribuirea resurselor de apă

1. Distribuirea resurselor de apă din bazinul rîului Nistru între Părţile Contractante, în caz de necesitate, se realizează prin acordul Părţilor Contractante în cadrul Comisiei. 2. Părţile Contractante asigură respectarea regimului şi condiţiilor de distribuire a apelor, atrăgînd atenţie prioritară reglării debitelor ecologice pentru satisfacerea necesităţilor ecosistemelor. Volumul şi termenele de evacuare a apelor se coordonează de Părţile Contractante în cadrul Comisiei.

Articolul 10

Reglementarea scurgerii apelor

1. Părţile Contractante colaborează în reglementarea scurgerii apelor în bazinul rîului Nistru, şi în realizarea măsurilor privind schimbările esenţiale, variaţiile sau dirijarea scurgerilor de apă în bazinul rîului Nistru, cu caracter transfrontalier. 2. Părţile Contractante participă, pe o bază echitabilă, la construcţia şi întreţinerea unor astfel de obiecte de reglementare, asupra cărora acestea pot conveni să le edifice.

Articolul 11 Construcţii

1. Părţile Contractante, în limitele părţii sale a bazinului rîului Nistru, asigură protecţia şi întreţinerea în stare tehnică corespunzătoare a instalaţiilor hidrotehnice, de ocrotire a apei, antiviitură şi a altor obiecte. 2. Părţile Contractante, la solicitarea oricărei dintre ele, iniţiază consultări referitor la: a) exploatarea şi întreţinerea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor şi altor obiecte aferente bazinului rîului Nistru; b) protecţia instalaţiilor şi altor obiecte împotriva acţiunilor intenţionate sau de neglijenţă, ori calamităţilor naturale.

Articolul 12 Conservarea şi utilizarea resurselor biologice

1. Părţile Contractante elaborează, coordonează şi realizează măsuri pentru evidenţa, utilizarea raţională, conservarea şi reproducerea resurselor biologice acvatice din bazinul rîului Nistru, în conformitate cu prevederile Anexei V a prezentului Acord. 2. Părţile Contractante întreprind toate măsurile necesare pentru evitarea introducerii în bazinul rîului Nistru a unor specii invazive de organisme, care pot să influenţeze negativ ecosistemul bazinului rîului Nistru. 3. Părţile Contractante întreprind măsuri de înlăturare a obstacolelor artificiale în migraţia naturală a peştilor, de diminuare a influenţei negative a activităţii economice asupra ecosistemelor acvatice şi a zonelor umede.

Articolul 13

Teritoriile protejate

1. Părţile Contractante creează de sine stătător sau, în caz de necesitate, de comun acord, reţeaua de teritorii naturale protejate în limitele bazinului rîului Nistru, precum şi ţin registrul acestor teritorii. 2. Părţile Contractante stabilesc teritoriile care corespund criteriilor aplicabile la zonele umede de importanţă internaţională, ţin registrul acestora şi asigură protecţia lor şi utilizarea durabilă, inclusiv sub aspect transfrontalier. 3. Fiecare dintre Părţile Contractante realizează în partea sa a bazinului rîului Nistru, inclusiv în cadrul programelor comune, măsuri concrete pentru ameliorarea suprafeţei hidrografice, inclusiv: a) mărirea suprafeţei şi calităţii plantaţiilor forestiere şi a teritoriilor protejate; b) realizarea măsurilor antierozionale; c) crearea şi asigurarea respectării regimului de utilizare a zonelor de protecţie a apelor; d) conservarea landşafturilor şi ecosistemelor naturale. 4. Părţile Contractante întreprind toate măsurile necesare pentru protecţia speciilor de păsări migratoare şi a mamiferelor în limitele bazinului rîului Nistru şi realizează măsuri pentru elaborarea şi crearea în bazinul rîului Nistru a elementelor reţelei ecologice paneuropene.

Articolul 14 Protecţia şi conservarea mediului maritim al Mării Negre

Părţile Contractante, în caz de necesitate, în colaborare cu alte state şi organizaţii şi organisme internaţionale competente, întreprind de sine stătător sau de comun acord măsuri necesare pentru protecţia şi conservarea mediului maritim al Mării Negre împotriva poluării, ţinînd cont de normele şi standardele internaţionale aplicabile.

Articolul 15

Situaţii excepţionale 1. Părţile Contractante colaborează în problemele legate de prevenirea şi lichidarea consecinţelor situaţiilor excepţionale, inclusiv prin crearea sistemelor de avertizare timpurie şi prin efectuarea activităţilor comune. 2. În cazul apariţiei unei situaţii excepţionale, care poate avea o influenţă transfrontalieră, precum şi în cazul existenţei pericolului apariţiei acesteia, Părţile Contractante: a) fără întîrziere se informează reciproc; b) în caz de necesitate, colaborează în studierea şi prognozarea operativă a evoluţiei unei astfel de situaţii; c) la solicitarea oricărei dintre Părţile interesate, acordă, în limita posibilităţilor sale, ajutor pentru preîntîmpinarea, atenuarea şi lichidarea consecinţelor unei astfel de situaţii.

Articolul 16

Monitorizarea şi evaluarea ecologică 1. În scopul obţinerii informaţiei sistematice despre starea bazinului rîului Nistru, Părţile Contractante realizează monitorizarea conform programelor coordonate. Datele monitorizării sînt accesibile Părţilor, care fac schimb de acestea conform procedurilor coordonate. 2. Părţile Contractante de sine stătător şi, în caz de necesitate, de comun acord, realizează cu regularitate evaluarea stării resurselor de apă, altor resurse naturale şi ecosisteme din bazinul rîului Nistru, precum şi a eficacităţii măsurilor întreprinse întru preîntîmpinarea, limitarea şi diminuarea influenţei transfrontaliere. Rezultatele acestor evaluări în timp util se aduc la cunoştinţă publicului. 3. Fiecare Parte Contractantă asigură, în condiţii de reciprocitate, persoanelor special împuternicite acces neîntîrziat la punctele coordonate de colectare comună a probelor de apă.

Articolul 17 Evaluarea impactului asupra mediului înconjurător în context

transfrontalier Părţile Contractante, realizează evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier în baza şi în ordinea prevăzută de prevederile Convenţiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier din 25.02.1991 (Convenţia Espoo).

Articolul 18 Schimbul sistematic de date şi informaţii

1. Părţile Contractante în mod sistematic fac schimb şi oferă Comisiei informaţii şi date uşor accesibile privind starea apelor din bazinul rîului Nistru, în special, date şi informaţii cu caracter hidrologic, hidrochimic, hidrobiologic, meteorologic, ecologic şi sanitar-igienic, precum şi prognoze corespunzătoare. 2. Dacă Partea Contractantă este interpelată de cealaltă Parte Contractantă cu privire la date sau informaţii care nu sunt uşor accesibile, aceasta depune toate eforturile pentru executarea acestei solicitări, însă poate condiţiona executarea acesteia de achitarea de către Partea Contractantă solicitantă a costurilor rezonabile, legate de colectarea şi, în caz de necesitate, de prelucrarea acestor date sau informaţii.

Articolul 19 Colaborarea tehnico-ştiinţifică

Părţile Contractante realizează colaborarea, inclusiv prin intermediul elaborării şi îndeplinirii programelor şi proiectelor comune de cercetări ştiinţifice, cu atragerea specialiştilor ambelor state Părţi Contractante şi altor experţi, schimbului de experienţă şi tehnologii, schimbului sistematic de informaţii şi publicaţii tehnico-ştiinţifice, prezentării informaţiei cu privire la actele legislative şi alte acte normative, precum şi la alte măsuri în domeniul administrării resurselor de apă, altor resurse naturale şi ecosistemelor din bazinul rîului Nistru.

Articolul 20

Colaborarea interregională transfrontalieră Părţile Contractante, în conformitate cu obligaţiile sale internaţionale, contribuie la colaborarea unităţilor administrativ-teritoriale învecinate în limitele bazinului rîului Nistru, inclusiv prin intermediul creării structurilor

transfrontaliere ale unei astfel de colaborări, şi la stabilirea de către acestea a relaţiilor de parteneriat cu structurile analoage din bazinele altor rîuri de frontieră.

Articolul 21 Participarea publicului

1. Fiecare Parte Contractantă, în conformitate cu legislaţia sa naţională, asigură accesul publicului la informaţia privind starea bazinului rîului Nistru şi participarea acestuia la luarea de decizii referitoare la problemele legate de protecţia şi dezvoltarea durabilă a bazinului rîului Nistru, precum şi la proiectele care pot avea un impact semnificativ asupra stării resurselor de apă, altor resurse naturale şi ecosistemelor. Un astfel de acces include informarea publicului şi prezentarea informaţiei la solicitarea acestuia. 2. Participarea publicului la procesul de luare a deciziilor referitoare la problemele legate de protecţia şi dezvoltarea durabilă a bazinului rîului Nistru presupune informarea adecvată, oportună şi eficientă a publicului interesat cu privire la activitatea planificată, la cea mai timpurie etapă a procedurii de luare a deciziilor, oferirea posibilităţii de a înainta obiecţii, informaţii, analize sau opinii referitoare la activitatea planificată şi asigurarea evidenţei corespunzătoare a rezultatelor participării publicului în procesul de luare a deciziilor respective. 3. Părţile Contractante contribuie la participarea publicului la acţiunile legate de realizarea prezentului Acord, inclusiv la activitatea Comisiei.

Articolul 22 Răspunderea şi repararea prejudiciului

1. Părţile Contractante poartă răspundere pentru îndeplinirea cu bună-credinţă a obligaţiilor sale, asumate prin prezentul Acord. 2. Partea Contractantă, la utilizarea resurselor de apă, altor resurse naturale şi ecosistemelor din bazinul rîului Nistru pe teritoriul statului său, întreprinde toate măsurile necesare pentru prevenirea cauzării unui prejudiciu considerabil statului celeilalte Părţi Contractante. 3. În cazul în care statului Părţii Contractante i s-a cauzat totuşi un prejudiciu, statul Parte Contractantă care, prin utilizare, a cauzat acest prejudiciu, în lipsa unui acord cu privire la o astfel de utilizare, întreprinde toate măsurile necesare, consultîndu-se cu Partea Contractantă pătimită şi în baza metodelor coordonate de determinare a prejudiciului, în vederea lichidării sau atenuării prejudiciului cauzat şi, în caz de necesitate, discutării chestiunii cu privire la compensaţie.

Articolul 23 Nediscriminarea

1. În cazul cauzării prejudiciului transfrontalier persoanelor fizice sau juridice ale unei Părţi Contractante în rezultatul activităţii legate de utilizarea resurselor de apă, altor resurse naturale şi ecosistemelor bazinului rîului Nistru în limitele teritoriului statului altei Părţi Contractante, Părţile Contractante nu permit discriminarea pe criteriul cetăţeniei sau locului de trai, ori locului, în care a fost cauzat acest prejudiciu, la acordarea acestor persoane, în conformitate cu propriul sistem de drept, a accesului la procedurile judiciare sau la alte proceduri ori a dreptului de a cere compensaţii sau alte despăgubiri pentru prejudiciul cauzat prin această activitate, desfăşurată pe teritoriul statelor. 2. Procedura şi mărimea despăgubirii persoanelor fizice şi/sau juridice pentru prejudiciul cauzat prin influenţa transfrontalieră, menţionată în pct.1 al prezentului articol, se stabilesc în conformitate cu normele legislaţiei statelor aplicabile.

Articolul 24 Finanţarea

Părţile Contractante, luînd în consideraţie posibilităţile sale economice, asigură resursele financiare necesare pentru elaborarea şi realizarea planurilor, programelor şi măsurilor întru atingerea obiectivelor prezentului Acord. În acest scop, Părţile Contractante: a) alocă resurse financiare interne, corespunzătoare posibilităţilor; b) tind spre atragerea resurselor din surse bilaterale şi multilaterale şi a mecanismelor de finanţare, inclusiv a granturilor şi creditelor avantajoase; c) utilizează metode inovatoare şi stimulente pentru atragerea şi orientarea resurselor, inclusiv a mijloacelor fondurilor, organizaţiilor nonguvernamentale şi altor organizaţii din sectorul privat, precum şi încearcă să obţină mijloace suplimentare sau alte forme de asistenţă.

Articolul 25

Soluţionarea diferendelor şi litigiilor

1. Diferendele sau litigiile apărute în legătură cu utilizarea şi protecţia resurselor de apă, altor resurse naturale şi ecosistemelor bazinului rîului Nistru pot fi transmise oricărei din Părţile Contractante pentru examinarea lor de către Comisie, care studiază faptele şi circumstanţele referitoare la diferendele sau litigiile menţionate şi contribuie la soluţionarea acestora. Comisia prezintă Părţilor Contractante concluziile şi recomandările sale.

2. Litigiile nesoluţionate în cadrul Comisiei, precum şi litigiile cu privire la interpretarea prezentului Acord se vor soluţiona prin negocieri între Părţile Contractante.

III. Mecanismul organizaţional

Articolul 26 Comisia

1. Comisia, menţionată în articolul 6 al prezentului Acord, este un organism de colaborare interstatală între Părţile Contractante în domeniul protecţiei, utilizării durabile şi dezvoltării bazinului rîului Nistru. 2. Comisia funcţionează sub conducerea a doi copreşedinţi, care sunt desemnaţi de Părţile Contractante şi au drepturi egale. Părţile Contractante, în termen de 2 luni de la data intrării în vigoare a prezentului Acord, se informează reciproc, prin canale diplomatice, despre desemnarea copreşedinţilor Comisiei şi componenţa părţilor naţionale ale Comisiei. 3. Comisia este formată din reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale competente ale Părţilor Contractante. În componenţa Comisiei intră reprezentanţi ai autorităţilor regionale, comunităţii ştiinţifice şi organizaţiilor nonguvernamentale de profil. 4. Împuterniciţii Părţilor Contractante de punerea în aplicare a Acordului dintre Guvernul Ucrainei şi Guvernul Republicii Moldova cu privire la folosirea în comun şi protecţia apelor de frontieră din 23 noiembrie 1994 exercită funcţia de locţiitori ai copreşedinţilor Comisiei şi, în lipsa acestora din urmă, îndeplinesc funcţiile lor. 5. Comisia este asistată, în activitatea sa, de către un Secretariat permanent, format din cetăţeni ai statelor ambelor Părţi Contractante. Structura, funcţiile şi regimul de lucru ale Secretariatului sunt stabilite de către Comisie. 6. Comisia creează organe de lucru şi atrage în lucru experţi. 7. Comisia adoptă reguli de procedură, care reglementează regimul activităţii sale. 8. Şedinţele Comisiei se convoacă nu mai rar de o dată în an. Prima şedinţă a Comisiei se desfăşoară nu mai tîrziu de şase luni după informarea reciprocă a Părţilor Contractante despre desemnarea copreşedinţilor. În caz de necesitate, la solicitarea oricăreia dintre Părţile Contractante, se organizează şedinţe extraordinare ale Comisiei, al căror loc de desfăşurare este stabilit de către copreşedinţi. 9. Şedinţele Comisiei, organelor sale de lucru şi experţilor se desfăşoară pe rînd, pe teritoriile statelor Părţilor Contractante. Şedinţa Comisiei este

prezidată de copreşedintele care reprezintă Partea Contractantă pe al cărei teritoriu ea se desfăşoară. 10. Cheltuielile de organizare şi desfăşurare a şedinţelor Comisiei sau organelor sale de lucru sunt suportate de Partea Contractantă primitoare. Cheltuielile legate de participarea la şedinţa Comisiei sau organelor sale de lucru a reprezentanţilor Părţilor Contractante sunt suportate de Partea Contractantă respectivă. 11. Limba de lucru a Comisiei este limba rusă. 12. Hotărîrile Comisiei şi ale organelor sale de lucru se adoptă pe bază de consens. 13. În limitele competenţei sale, Comisia adoptă hotărîri şi recomandări, care urmează să fie luate în consideraţie la maximum de către organele competente ale Părţilor Contractante, la luarea deciziilor asupra problemelor abordate de prezentul Acord. 14. Părţile Contractante, prin intermediul organismelor împuternicite, informează Comisia despre măsurile luate întru executarea hotărîrilor Comisiei, precum şi despre orice activitate, care afectează sau poate influenţa starea resurselor de apă, altor resurse naturale, ecosistemelor bazinului rîului Nistru.

Articolul 27 Competenţa Comisiei

Întru realizarea obiectivelor prezentului Acord, Comisia: a) examinează eficienţa măsurilor luate la nivel naţional şi interstatal şi oportunitatea de luare a unor măsuri suplimentare, inclusiv prin elaborarea recomandărilor şi regulamentelor; b) organizează elaborarea planurilor comune şi/sau coordonate de administrare a bazinului rîului Nistru, a planurilor de acţiune, a schemelor şi programelor şi proiectelor privind utilizarea, restabilirea şi protecţia resurselor de apă, altor resurse naturale şi ecosistemelor bazinului rîului Nistru, inclusiv a măsurilor de atragere a mijloacelor financiare, necesare pentru realizarea acţiunilor planificate; c) stabileşte principiile de distribuire a resurselor de apă din bazinul rîului Nistru între Părţile Contractante; d) contribuie la colaborarea tehnico-ştiinţifică între Părţile Contractante, la schimbul de informaţii şi experienţă; e) participă la elaborarea planurilor, proiectelor şi programelor lucrărilor de cercetare ştiinţifică; f) elaborează programe coordonate sau comune de monitorizare a stării resurselor de apă, altor resurse naturale şi ecosistemelor bazinului rîului

Nistru, inclusiv de aplicare a metodelor coordonate, sistemelor de măsurare, procedurilor de prelucrare şi evaluare a datelor coordonate; g) participă la elaborarea standardelor calităţii mediului înconjurător, pregăteşte propuneri privind măsurile de menţinere sau ameliorare a calităţii existente a apei, inclusiv planuri de diminuare a sarcinii antropogene; h) organizează schimbul de informaţii referitor la tipurile existente şi planificate de utilizare a apei şi instalaţiile corespunzătoare, care pot avea impact transfrontalier; i) creează şi întreţine baza de date cu informaţii cu caracter hidrologic, hidrochimic, hidrobiologic, meteorologic, ecologic şi cu caracter sanitar-igienic, precum şi determină condiţiile de acces la aceasta; j) elaborează propuneri de perfecţionare a actelor juridice şi normative ale Părţilor Contractante privind problemele abordate de prezentul Acord; k) organizează schimbul de informaţii curente şi operative privind starea resurselor de apă, altor resurse naturale şi ecosistemelor bazinului rîului Nistru, folosind sisteme informaţionale compatibile, şi pregăteşte rapoarte privind starea bazinului rîului Nistru; l) elaborează propuneri privind ordinea acţiunilor comune în situaţiile excepţionale; m) informează publicul despre starea resurselor de apă, altor resurse naturale şi ecosistemelor bazinului rîului Nistru şi despre activitatea de realizare a obiectivelor prezentului Acord, inclusiv prin plasarea pe site-ul personal a rapoartelor privind activitatea sa şi starea bazinului rîului Nistru; n) participă la efectuarea evaluării impactului asupra mediului cu referire la apele transfrontaliere în baza normelor internaţionale corespunzătoare; o) contribuie la realizarea consultaţiilor referitoare la măsurile şi proiectele planificate; p) contribuie la soluţionarea problemelor controversate legate de utilizarea şi protecţia resurselor de apă, altor resurse naturale şi ecosistemelor bazinului rîului Nistru; q) colaborează cu comisiile fluviale internaţionale, cu alte organizaţii şi organisme internaţionale şi naţionale cu privire la utilizarea raţională şi protecţia resurselor de apă, altor resurse naturale şi ecosistemelor, inclusiv atragerea acestor organizaţii şi organisme pentru prestarea de servicii în orice aspecte, legate de atingerea obiectivelor prezentului Acord; r) stabileşte modul şi condiţiile de participare la activitatea Comisiei, în calitate de observatori, a reprezentanţilor altor state interesate, organizaţii internaţionale şi nonguvernamentale; s) examinează alte probleme referitoare la protecţia şi utilizarea raţională a resurselor de apă, altor resurse naturale şi ecosistemelor bazinului rîului Nistru.

IV. Dispoziţii finale

Articolul 28 Modificări şi completări

Modificările şi completările la prezentul Acord se adoptă de către Părţile Contractante şi intră în vigoare în ordinea prevăzută de articolul 31 al prezentului Acord.

Articolul 29 Anexe

1. Anexele I-V la prezentul Acord sunt parte integrantă a acestuia. 2. Părţile Contractante pot elabora, de asemenea, anexe suplimentare, pe care le consideră necesare. Orice anexe suplimentare sau rectificări la anexele existente la prezentul Acord se adoptă de către Comisie şi intră în vigoare în conformitate cu prevederile punctul 1 al articolului 31 al prezentului Acord. 3. Regulamentele la Acordul dintre Guvernul Ucrainei şi Guvernul Republicii Moldova cu privire la folosirea în comun şi protecţia apelor de frontieră din 23 noiembrie 1994 se aplică mutatis mutandis la prezentul Acord.

Articolul 30 Obligaţii ce decurg din alte acorduri

1. Prezentul Acord nu aduce atingere drepturilor şi obligaţiilor Părţilor Contractante ce decurg din contractele internaţionale încheiate de ele anterior. 2. În cazul în care există o contradicţie între prevederile prezentului Acord şi Acordul dintre Guvernul Ucrainei şi Guvernul Republicii Moldova cu privire la folosirea în comun şi protecţia apelor de frontieră din 23 noiembrie 1994, prevalează prevederile prezentului Acord.

Articolul 31

Valabilitatea Acordului

1. Prezentul Acord intră în vigoare la data primirii ultimei notificări în scris privind îndeplinirea de către Părţile Contractante a procedurilor interne, necesare pentru intrarea lui în vigoare, şi are o valabilitate de cinci ani. 2. Valabilitatea prezentului Acord se prelungeşte în mod automat pentru următoarele perioade de cinci ani, dacă nici una dintre Părţile Contractante nu a notificat în scris cealaltă Parte, cel puţin cu douăsprezece luni înainte de expirarea termenului respectiv de cinci ani, despre intenţia sa de a înceta valabilitatea acestuia.

3. Încetarea valabilităţii prezentului Acord nu afectează îndeplinirea obligaţiilor şi acţiunilor începute în perioada valabilităţii prezentului Acord. Semnat la or. Roma, la 29 noiembrie 2012, în două exemplare originale în limbile de stat ale statelor Părţi Contractante şi limba rusă, toate textele fiind egal autentice. În cazul divergenţelor în interpretarea şi implementarea prevederilor prezentului Acord, textul în limba rusă va fi de referinţă. Din partea Ucrainei Din partea Republicii Moldova

ANEXA NR. I

GENURILE DE ACTIVITATE ŞI POLUANŢII SUPUŞI CONTROLULUI

În prezenta Anexă se enumeră genurile de activitate şi poluanţii care

sunt luaţi în consideraţie de către Părţile Contractante la pregătirea planurilor de administrare a bazinului rîului Nistru, programelor şi acţiunilor de diminuare, control şi lichidare a poluării, menţionate în articolul 6 al prezentului Acord.

Astfel de planuri, programe şi măsuri au ca obiectiv cuprinderea

genurilor de activitate, enumerate în compartimentul A, şi categoriilor de poluanţi, enumerate în compartimentul B, selectate în baza caracteristicilor enumerate în compartimentul C al prezentei Anexe.

Prioritatea măsurilor urmează să fie stabilită de Părţile Contractante în

baza evaluării importanţei impactului asupra sănătăţii omului, ecosistemelor şi resurselor de apă şi riverane, resurselor, stării ecosistemelor, condiţiilor social-economice, inclusiv asupra valorilor culturale.

A. Genurile de activitate

Următoarele genuri de activitate (enumerate nu în ordinea priorităţii) se examinează în primul rînd la stabilirea priorităţii în procesul de pregătire a planurilor, programelor şi acţiunilor de diminuare, control şi lichidare a poluării din surse terestre: 1. gospodărirea apelor şi amelioraţia; 2. cultura plantelor; 3. zootehnia; 4. acvacultura; 5. producerea cimentului; 6. eliminarea sedimentelor apelor uzate; 7. lucrări de adîncire a albiei şi lucrări portuare; 8. industria electronică; 9. producţia de energie electrice de către obiectele hidro- şi termoenergetice; 10. producţia de îngrăşăminte; 11. industria alimentară; 12. silvicultura; 13. industria metalurgică; 14. extragerea mineralelor utile; 15. alte ramuri ale chimiei organice şi neorganice;

16. industria de celuloză şi hîrtie; 17. prelucrarea petrolului; 18. conductele de produse petroliere; 19. industria farmaceutică; 20. producerea şi prelucrarea biocidelor; 21. prelucrarea deşeurilor; 22. construcţiile şi reparaţiile de nave; 23. industria de prelucrare a pielii; 24. industria textilă; 25. turismul; 26. transportul; 27. organizarea colectării şi eliminării deşeurilor menajere solide; 28. arderea deşeurilor şi eliminarea produselor de ardere a lor; 29. curăţarea şi eliminarea apelor menajere uzate; 30. lucrările ce duc la modificarea fizică a stării naturale a liniei ţărmului sau la distrugerea habitatului.

B. Categoriile de poluanţi

La pregătirea planurilor de acţiune, programelor şi acţiunilor, Părţile Contractante se conduc de următoarele categorii de poluanţi, determinate în baza caracteristicilor lor periculoase sau altor caracteristici nocive: 1. compuşii şi substanţele halogene organice care pot să formeze astfel de compuşi în mediul acvatic. O atenţie primordială se acordă următoarelor substanţe: aldrina, clordanul, DDT, dieldrina, dioxinele şi furanii, endrina, heptaclorul, hexaclorobenzenul, mirexul, bifenilii policloruraţi, toxafenul, precum şi trihalogenmetanul, cloroformul, dibromclormetanul şi diclorbrommetanul; 2. compuşii şi substanţele fosfororganice care pot să formeze astfel de compuşi în mediul acvatic sau în mediul maritim litoral; 3. compuşii şi substanţele staniului organic care pot să formeze astfel de compuşi în mediul acvatic sau în mediul maritim litoral; 4. hidrocarburile policiclice aromate; 5. metalele grele şi compuşii acestora; 6. uleiurile lubrifiante uzate; 7. substanţele radioactive; 8. biocidele şi derivatele lor; 9. microorganismele patogene, bacteriile coliforme totale, bacteriile intestinale termostabile, colifagii şi indicii parazitologici; 10. substanţele care provoacă dereglări ale sistemului endocrin; 11. diversele tipuri de petrol brut şi hidrocarburile de provenienţă petrolieră; 12. cianurile şi fluorurile;

13. detergenţii nebiodegradabili şi alte substanţe active de suprafaţă nebiodegradabile; 14. compuşii azotului şi fosforului şi altor substanţe care pot provoca eutrofizarea; 15. gunoiul (diverse materiale persistente industriale sau prelucrate solide, aruncate, utilizate sau lăsate în mediul acvatic maritim şi costier); 16. evacuările/deversările de ape termale; 17. compuşii acizi şi alcalini care pot înrăutăţi calitatea apei; 18. substanţele netoxice care au o influenţă nefavorabilă asupra conţinutului de oxigen în mediul acvatic; 19. substanţele netoxice care pot împiedica orice utilizare legitimă a mediului acvatic; 20. substanţele netoxice care pot avea o influenţă nefavorabilă asupra caracteristicilor fizice sau chimice ale apei.

C. Caracteristicile poluanţilor La elaborarea planurilor de acţiune, programelor şi acţiunilor, Părţile Contractante iau în consideraţie, dacă este cazul, următoarele caracteristici şi factori: 1. stabilitatea; 2. toxicitatea sau alte proprietăţi nocive (de exemplu, cancerogenitatea, mutagenitatea, teratogenitatea); 3. bioacumularea; 4. radioactivitatea; 5. coeficientul (raportul) de concentrare care provoacă sau nu provoacă efecte evidente (NOEC); 6. capacitatea potenţială de provocare a eutrofizării; 7. influenţa asupra sănătăţii şi riscul pentru sănătatea populaţiei; 8. importanţa transfrontalieră: 9. riscul unor modificări nedorite în ecosistemele acvatice şi ireversibilitatea sau durata influenţei; 10. influenţa negativă asupra florei şi faunei acvatice şi utilizării durabile a resurselor biologice; 11. influenţa asupra gustului sau mirosului produselor din peşte, destinate consumului uman; 12. influenţa asupra mirosului, culorii şi transparenţei, şi altor caracteristici ale apei, precum şi 13. structura distribuirii (adică cantitatea, structura utilizării şi probabilitatea ajungerii în mediul acvatic).

ANEXA NR. II

SURSE DIFUZE DE POLUARE ÎN GOSPODĂRIILE AGRICOLE ŞI FORESTIERE

A. Definiţii

Pentru scopurile prezentei Anexe: 1. „Surse difuze de poluare existente în gospodăria agricolă” înseamnă surse dispersate de poluare legate de cultivarea plantelor agricole şi creşterea animalelor domestice, cu excepţia unităţilor de creştere intensivă a animalelor, care, dimpotrivă, se referă la surse punctiforme; 2. „Surse difuze de poluare existente în gospodăria forestieră” înseamnă surse dispersate de poluare legate de activitatea de gospodărire a pădurilor; 3. „Metode optime de administrare” înseamnă măsuri rentabile şi accesibile cu caracter structural şi nestructural, elaborate în scopul prevenirii, diminuării şi controlului scurgerilor de substanţe poluante.

B. Planuri de prevenire, diminuare şi control al poluării din surse difuze existente în gospodăriile agricole şi forestiere

Fiecare Parte Contractantă, nu mai tîrziu de trei ani din momentul intrării în vigoare a prezentului Acord, elaborează principiile politice, planuri şi creează mecanisme juridice şi economice de prevenire, control şi diminuare a poluării apelor din bazinul rîului Nistru din surse difuze existente în gospodăriile agricole şi forestiere. Aceste principii politice, planuri şi mecanisme cuprind, în special, sursele difuze de poluare ce conţin elemente biogene (azot şi fosfor), pesticide, depuneri sedimentare şi organisme patogene.

Planurile trebuie, pe lîngă altele, să conţină următoarele părţi

componente: 1. Evaluarea şi analiza surselor difuze de poluare existente în gospodăriile agricole şi forestiere care pot avea o influenţă nefavorabilă asupra stării apelor din bazinul rîului Nistru, inclusiv:

a) evaluarea nivelurilor sarcinii, care pot avea o influenţă nefavorabilă asupra mediului acvatic al bazinului rîului Nistru;

b) dezvăluirea impactului ecologic concomitent şi a riscurilor potenţiale pentru sănătatea populaţiei;

c) evaluarea sistemului administrativ existent de gospodărire a surselor difuze de poluare existente în gospodăriile agricole şi forestiere;

d) evaluarea metodelor optime existente de administrare şi a eficacităţii lor;

e) implementarea programelor de monitorizare.

2. Măsurile politice, legislative şi economice, inclusiv:

a) evaluarea şi analiza adecvaţiei planurilor, strategiilor şi mecanismelor juridice, orientate spre administrarea surselor difuze de poluare existente în gospodăriile agricole şi forestiere, şi elaborarea planului de realizare a modificărilor necesare pentru obţinerea metodelor optime de administrare, precum şi

b) elaborarea şi contribuţia la realizarea programelor de stimulare economică şi neeconomică, în scopul extinderii utilizării metodelor optime de administrare întru prevenirea, controlul şi diminuarea poluării apelor bazinului rîului Nistru din surse difuze existente în gospodăriile agricole şi forestiere.

C. Raportarea Părţile Contractante întocmesc şi fac schimb de rapoarte cu privire la

planurile sale de prevenire, diminuare şi control al poluării din surse difuze de poluare existente în gospodăriile agricole şi forestiere.

ANEXA NR. III

SANCŢIONAREA DEVERSĂRILOR

Părţile Contractante, la examinarea chestiunii privind sancţionarea deversărilor ce conţin substanţe supuse controlului, enumerate în Anexa nr. I la prezentul Acord, evaluează şi analizează, în dependenţă de circumstanţe, următorii factori:

A. Caracteristica şi componenţa deversărilor

1. Tipul şi mărimea sursei punctiforme sau difuze (de exemplu, procesul de producere); 2. Tipul deversărilor (de exemplu, provenienţa, compoziţia medie); 3. Starea deşeurilor (de exemplu, solide, lichide sau şlam); 4. Cantitatea totală (volumul deversărilor, de exemplu, pe an); 5. Regimul de deversare (permanent, neregulat, variabil în dependenţă de sezon etc.); 6. Concentraţia componenţilor respectivi ai substanţelor enumerate în Anexa nr. I şi ai altor substanţe, dacă este aplicabil; 7. Particularităţile fizice, chimice şi biochimice ale apelor uzate.

B. Caracteristica componenţilor deversărilor din punct de vedere

al nocivităţii lor 1. Stabilitatea (fizică, chimică, biologică) în mediul acvatic şi pe teritoriul litoralului; 2. Toxicitatea şi alte genuri de influenţă dăunătoare; 3. Acumularea în materialele biologice sau sedimente; 4. Transformarea biochimică în compuşi nocivi; 5. Influenţa nefavorabilă asupra conţinutului şi bilanţului de oxigen; 6. Predispoziţia la schimbările fizice, chimice şi biochimice în mediul acvatic şi interacţiunea cu alţi componenţi ai apei, care pot avea o influenţă biologică sau altfel de influenţă dăunătoare asupra modurilor de utilizare, enumerate mai jos, în compartimentul F; 7. Alte caracteristici, după cum sunt enumerate în compartimentul C al Anexei nr. I.

C. Caracteristicile obiectului deversărilor şi mediului de destinaţie

1. Caracteristicile hidrografice, meteorologice, hidrologice şi topografice ale curentului de apă şi ale zonei de coastă; 2. Amplasarea şi tipul sursei (evacuarea apei, deversarea apei canalului etc.) şi aşezarea ei faţă de alte zone (cum ar fi: zone de recreare, de depunere a icrelor, pepiniere, zone de pescuit) şi alte deversări;

3. Gradul de diluare primară în punctul de deversare în mediul de acumulare; 4. Caracteristicile dispersionale, cum ar fi: influenţa cursurilor, fluxurilor şi vîntului asupra deplasării orizontale şi amestecarea verticală; 5. Caracteristicile mediului acvatic de destinaţie din punct de vedere al condiţiilor fizice, chimice, biologice şi ecologice în zona de deversare; 6. Capacitatea mediului de acumulare acvatic de a recepţiona deşeurile evacuate, fără consecinţe periculoase. D. Caracteristicele categoriilor de activitate sau ale sursei 1. Caracteristicile tehnologiilor existente şi ale metodelor de administrare, inclusiv ale tehnologiilor şi metodelor de administrare specifice locului dat; 2. Vîrsta obiectelor, în dependenţă de situaţie; 3. Particularităţile economice, sociale şi culturale existente.

E. Tehnologiile alternative de producere, de epurare a scurgerilor

sau metodele de administrare 1. Recircularea, regenerarea şi posibilitatea utilizării repetate; 2. Substituirea materiilor prime cu unele mai puţin periculoase sau inofensive; 3. Substituirea cu genuri de activitate sau produse mai pure din punct de vedere ecologic; 4. Tehnologiile şi procesele nepoluante şi cu puţine deşeuri; 5. Variantele alternative de deversare.

F. Posibila cauzare de prejudicii ecosistemelor acvatice şi modurilor de utilizare a apei 1. Impactul asupra sănătăţii populaţiei în urma influenţei poluării asupra: a) apei folosite pentru aprovizionarea cu apă potabilă; b) organismelor acvatice comestibile; c) apei în locurile de scăldat; d) valorii estetice; 2. Impactul asupra ecosistemelor acvatice şi riverane, în special asupra resurselor biologice acvatice, speciilor aflate în pericol de dispariţie şi asupra habitatelor critice; 3. Impactul asupra altor moduri de utilizare legitimă a resurselor de apă.

ANEXA NR. IV

TEHNOLOGIA OPTIMĂ DISPONIBILĂ ŞI PRACTICA ECOLOGICĂ OPTIMĂ

Conform prevederilor respective ale prezentului Acord, Părţile

Contractante utilizează tehnologia optimă disponibilă (TOD) şi practica ecologică optimă (PEO) sau contribuie la implementarea acestora.

A. Tehnologia optimă disponibilă

1. Termenul „tehnologie optimă disponibilă” defineşte cele mai moderne (avansate) tehnologii, utilaj sau metode de activitate, care reflectă utilitatea practică a măsurilor concrete de limitare a aruncărilor şi deşeurilor. „Tehnologia” include în sine tehnologiile folosite de fapt, precum şi procedeele şi metodele, cu al căror ajutor se proiectează, se construieşte, se deserveşte, funcţionează şi se demontează instalaţia de producere. 2. La utilizarea tehnologiilor optime disponibile accentul se pune pe utilizarea tehnologiilor fără deşeuri, dacă acestea există. 3. La determinarea faptului, dacă se referă grupul de procese tehnologice, utilaj şi metode de lucru, la tehnologiile optime disponibile, atît în general, cît şi în particular, o atenţie deosebită se va atrage la:

a) procesele tehnologice, utilajul şi metodele analoage, care, recent, au trecut cu succes procedurile de testare;

b) progresul tehnologic şi schimbările în concepţiile şi cunoştinţele ştiinţifice;

c) utilitatea economică a unor astfel de tehnologii; d) termenele de montare atît la fabricile existente, cît şi la cele noi; e) caracterul şi volumul aruncărilor şi deversărilor respective, precum

şi f) principiul precauţiei.

4. Înţelegerea faptului ce prezintă în sine „tehnologiile optime disponibile” pentru procesul tehnologic concret se va schimba cu trecerea timpului, în rezultatul progresului tehnologic, factorilor economici şi sociali, precum şi schimbărilor în concepţiile şi cunoştinţele ştiinţifice. 5. Dacă diminuarea deversărilor în rezultatul utilizării tehnologiilor optime disponibile nu va duce la rezultate acceptabile din punct de vedere ecologic, va fi necesară întreprinderea măsurilor suplimentare.

B. Practica ecologică optimă

1. Termenul „practica ecologică optimă” defineşte utilizarea celei mai raţionale îmbinări a măsurilor şi strategiilor în domeniul controlului asupra stării mediului înconjurător.

2. La alegerea metodelor, în fiecare caz concret urmează să fie examinat, cel puţin, următorul set de măsuri, aranjate în ordine consecutivă: a) prezentarea informaţiei şi familiarizarea populaţiei şi utilizatorilor referitor la consecinţele ecologice ale alegerii anumitor tipuri de activitate şi producere, ale utilizării şi eliminării lor finale; b) elaborarea şi aplicarea instrucţiunilor privind practica ecologică corespunzătoare, care să cuprindă toate aspectele activităţii pe parcursul ciclului de viaţă al produsului; c) folosirea obligatorie a etichetelor, care să-i informeze pe consumatori despre riscurile ecologice legate de produs, de utilizarea lui şi de întrebuinţarea lui finală; d) economisirea resurselor, inclusiv a energiei electrice; e) asigurarea accesului populaţiei la sistemele de colectare şi eliminare a deşeurilor; f) refuzul de la folosirea substanţelor sau produselor periculoase şi de la acumularea de deşeuri periculoase; g) întrebuinţarea, regenerarea şi utilizarea repetată; h) utilizarea instrumentelor economice la genurile de activitate, la produse sau la grupuri de produse; i) crearea sistemului de licenţiere, care să includă un şir de măsuri restrictive sau interdicţii. 3. La determinarea faptului, care îmbinare de măsuri reprezintă în sine „metodele ecologice optime”, atît în general, cît şi în particular, o atenţie deosebită se va atrage la: a) pericolul ecologic al produsului şi al producerii, utilizării şi întrebuinţării finale a acestuia; b) substituirea cu genuri de activitate sau substanţe mai puţin poluante; c) scara aplicării; d) profiturile potenţiale sau pericolul pentru mediul ambiant al materialelor ori genurilor de activitate substituente; e) progresul şi schimbările în concepţiile şi cunoştinţele ştiinţifice; f) termenele de implementare; g) consecinţele sociale şi economice, precum şi h) principiul precauţiei. 4. Aceasta înseamnă că „practica ecologică optimă” pentru sursa concretă se va schimba cu trecerea timpului, în rezultatul progresului tehnologic, factorilor economici şi sociali, precum şi schimbărilor în concepţiile şi cunoştinţele ştiinţifice. 5. Dacă diminuarea cantităţii de substanţe care apar în rezultatul utilizării practicii ecologice optime nu va duce la rezultate acceptabile din punct de vedere ecologic, va fi necesară întreprinderea măsurilor suplimentare şi revizuirea acestor metode ecologice optime.

ANEXA V PROTECŢIA RESURSELOR BIOLOGICE ACVATICE

ŞI REGLEMENTAREA PESCUITULUI ÎN BAZINUL FLUVIULUI NISTRU

A. Direcţiile de colaborare Direcţiile principale de colaborare a Părţilor Contractante: 1. Gestionarea şi utilizarea durabilă a resurselor biologice acvatice în bazinul f. Nistru; 2. Păstrarea şi îmbunătăţirea habitatului resurselor biologice acvatice şi minimalizarea factorilor ce influenţează negativ asupra ecosistemelor acvatice; 3. Reglementarea pescuitului; 4. Dezvoltarea acvaculturii; 5. Colaborarea ştiinţifică în domeniul protecţiei, reglementării şi reproducerii resurselor biologice acvatice. B. Organele competente ale Părţilor Contractante Părţile Contractante îşi desemnează de sine stătător organele, care vor fi responsabile pentru executarea prevederilor prezentei Anexe şi se informează reciproc despre aceasta în decurs de o lună. C. Formele de colaborare în domeniul protecţiei resurselor biologice acvatice şi reglementării pescuitului în bazinul f. Nistru 1. Crearea Grupului de lucru comun; 2. Elaborarea şi realizarea programelor de colaborare; 3. Schimbul de informaţii în domeniul legislaţiei; 4. Schimbul de informaţii în domeniul combaterii braconajului şi utilizării uneltelor interzise pentru pescuit; 5. Schimbul de date operative în cazul apariţiei unor situaţii excepţionale cu caracter tehnogen sau natural; 6. Schimbul de date privind monitoringul resurselor biologice acvatice; 7. Schimbul de date privind observaţiile ihtiologice; 8. Schimbul de informaţie ştiinţifică şi metodică; 9. Organizarea şi efectuarea seminarelor comune şi altor activităţi ştiinţifice; 10. Schimbul de experienţă în efectuarea controlului de stat în domeniul pescuitului, prin organizarea stagiilor pentru inspectorii de stat ai subdiviziunilor teritoriale a organelor de protecţie a resurselor piscicole, dislocate în zonele de frontieră; 11. Schimbul de informaţii privind efectuarea măsurilor ameliorativ - piscicole.

D. Grupul de lucru comun 1. Grupul de lucru comun: a) Analizează problemele şi domeniile vizate de prezenta Anexă; b) Propune măsuri de protecţie a resurselor biologice acvatice şi de reglementare a pescuitului în bazinul f. Nistru; c) Propune recomandări privind măsurile de repopulare şi aclimatizare; d) Analizează rezultatele cercetărilor ştiinţifice conform programelor coordonate, inclusiv pescuiturile în scop ştiinţific, în vederea evaluării stării resurselor biologice acvatice şi asigurării controlului privind reproducerea lor naturală; e) Propune spre examinare Părţilor Contractante, lista speciilor de peşti şi altor resurse biologice acvatice, volumul de capturi al cărora necesită a fi coordonat între Părţi; f) Recomandă după caz, modificarea termenelor de prohibiţie a pescuitului şi durata acestor perioade; g) Elaborează propuneri privind efectuarea măsurilor ameliorativ - piscicole în scopul restabilirii, menţinerii şi protecţiei boiştilor naturale, inclusiv curăţirea canalelor de legătură şi luncilor inundabile, înlăturarea digurilor în zonele inundabile care nu sunt utilizate în scopuri agricole, de asemenea, propuneri în scopul reproducerii artificiale a speciilor valoroase de peşti (în special sturioni); h) Propune măsuri în vederea asigurării debitelor ecologice optime deversate din lacurile de acumulare ale f.Nistru, pentru resursele biologice acvatice; i) Execută alte funcţii atribuite de Comisie. 2. Grupul comun de lucru se întruneşte nu mai rar decît o dată în an şi suplimentar, în acele cazuri, când Părţile Contractante conform înţelegerilor reciproce vor considera necesar de a se întruni. Şedinţele Grupului de lucru, de regulă, se vor efectua pe rând, pe teritoriile statelor Părţilor Contractante. 3. Activitatea Grupului comun de lucru se stabileşte prin coordonare cu Comisia. 4. Fiecare Parte Contractantă suportă cheltuielile privind participarea reprezentanţilor săi la şedinţele Grupului comun de lucru, dacă nu se convine altfel. E. Particularităţile reglementării pescuitului în bazinul r. Nistru 1. Pescuitul în bazinul f. Nistru se efectuează în conformitate cu cerinţele prezentei Anexe. 2. Reieşind din specificul formării şi exploatării resurselor piscicole pe fiecare sector al f. Nistru, izolate de construcţiile hidrotehnice, Părţile Contractante pot să elaboreze şi să utilizeze Reguli speciale de pescuit, care

nu contravin cerinţelor prezentei Anexe, pentru următoarele sectoare ale fluviului, în limitele hotarelor sale: - Nistrul superior – de la izvor până la barajul CHE Dnestrvosk şi CHE-2; - Nistrul medial – de la barajul CHE-2 până la barajul Dubăsari; - Nistrul inferior – de la barajul CHE Dubăsari până la estuar (limanul Nistrului). F. Termenii şi locurile interzise pentru pescuit 1. Este interzis pescuitul (cu excepţia pescuitului specializat al Scrumbiei de Dunăre) şi altor resurse biologice acvatice în apele bazinului f. Nistru, anual, pe o durată de nu mai puţin de 60 de zile consecutive în perioada de la 1 aprilie şi până la 15 iulie. 2. Perioada de prohibiţie a pescuitului şi durata ei pentru unele sectoare ale f. Nistru se stabileşte în corespundere cu cerinţele legislaţiei naţionale a statelor Părţi Contractante, iar în caz de necesitate, perioadele sunt convenite între Părţi. În limanul Nistrului perioada de prohibiţie poate fi prelungită până la 31 iulie. 3. Pescuitul specializat al Scrumbiei de Dunăre este permis în perioada 1 aprilie – 5 iunie. În perioada migraţiei în masă a Scrumbiei de Dunăre pentru reproducere, se fixează o interdicţie de pescuit pe etape pentru sectoarele: de la estuarul limanului Nistrului până la s. Palanca (marcaj km. 28) şi pe braţul Turunciuk până la hotarul regiunii Odessa – nu mai puţin de 5 zile; de la s. Palanca (marcaj km. 28) şi până la barajul CHE Dubăsari şi pe braţul Turunciuk de la hotarul regiunii Odessa până la s. Ciobruciu – nu mai puţin de 10 zile. 4. Sectoarele permanente sau temporare prohibite pentru pescuitul peştilor şi altor resurse biologice acvatice, inclusiv în limitele sectoarelor fondului ariilor protejate de stat, se stabilesc în conformitate cu cerinţele legislaţiei naţionale ale statelor Părţilor Contractante. 5. Părţile Contractante, la recomandarea grupului de lucru comun, în baza rezultatelor investigaţiilor ştiinţifice, pot modifica perioadele de prohibiţie precum şi locurile interzise pentru pescuit în apele f.Nistru, care cad sub incidenţa prezentei Anexe. G. Protecţia resurselor piscicole 1. Părţile Contractante, în baza recomandărilor Grupului comun de lucru, pot să delimiteze zonele permanente şi temporare cu regim special de protecţie, marcate prin semne distinctive. 2. Zonele permanente şi temporare cu regim special de protecţie a resurselor piscicole pot fi create pentru protecţia:

a) Boiştilor, reproducătorilor, icrelor şi puietului de peşti în locurile de dezvoltare şi îngrăşare; b) Diversităţii speciilor de peşti şi altor resurse biologice acvatice de pe cele mai importante sectoarele a ecosistemelor acvatice; c) Gropilor de iernat, porţiunilor cu densitate temporară sau pemanentă sporită de peşti şi altor resurse biologice acvatice. 3. În bazinul f. Nistru se interzice sau se limitează activităţile, ce împiedică migraţia, reproducerea, migraţia pasivă a puietului, iernarea sau activităţile ce pun în pericol existenţa populaţiilor de peşti şi a altor resurse biologice acvatice, cu excepţia cazurilor, când o atare activitate se realizează în scopul prevenirii situaţiilor excepţionale cu caracter natural şi tehnogen şi lichidării consecinţelor acestora. 4. În scopul protecţiei resurselor piscicole şi altor resurse biologice acvatice, se interzice: a) Deplasarea, distrugerea sau deteriorarea semnelor, care delimitează zonele cu un regim special de protecţie; b) Recoltarea stufului, papurii, trestiei şi altor plante acvatice fără acordul organelor competente ale statelor Părţi Contractante; c) Bararea cu diferite construcţii şi mijloace de pescuit a gîrlelor, braşelor, canalelor, care unesc rîurile şi gîrlele cu bălţile, lacurile de luncă, mlaştinile şi terenurile inundate, dacă aceasta împiedică migraţia liberă a peştilor; d) Pescuitul în perioada de migrare şi de depunere a icrelor în corpurile de apă din luncă (şi din ele); e) Modificarea intenţionată a debitului apei, dacă aceasta provoacă pieirea resurselor piscicole şi a altor resurse biologice acvatice; f) Distrugerea sau deteriorarea construcţiilor hidrotehnice (baraje, diguri, canale) (în afara cazurilor de efectuare a măsurilor de restabilire a locurilor de depunere a icrelor) şi a versanţilor şi malurilor corpurilor de apă acoperite de vegetaţie, precum şi încălcarea regimului activităţii economice în zonele de protecţie; g) Extragerea din albia r. Nistru a nisipului, pietrişului şi amestecului de nisip şi pietriş, fără acordul organelor competente ale statelor Părţi Contractante; h) Efectuarea lucrărilor de adâncire a albiei şi a altor lucrări de construcţie, reparaţie şi exploatare în cadrul obiectelor acvatice, care afectează integritatea ecosistemelor existente, fără acordul organelor competente ale statelor Părţi Contractante. H. Măsuri de reproducere a resurselor biologice acvatice 1. Părţile Contractante, la recomandarea Grupului comun de lucru, efectuează măsuri privind realizarea programelor de restabilire a populaţiilor

speciilor valoroase de peşti sau a celor care se află pe cale de dispariţie şi a altor resurse biologice acvatice. 2. În caz de necesitate Părţile Contractante pot lua măsuri de introducere în comun a interdicţiei pescuitului anumitor specii de peşti şi de majorare a rezervelor industriale a speciilor preţioase de peşti prin reproducerea artificială. I. Pescuitul sportiv şi de amator Pescuitul sportiv şi de amator şi a altor resurse biologice acvatice se realizează în corespundere cu cerinţele legislaţiei naţionale a statelor Părţi Contractante. J. Instrumente şi metode de pescuit interzise 1. Instrumente şi metode de pescuit interzise: a) Se interzice exploatarea resurselor piscicole şi a altor resurse biologice acvatice: - cu utilizarea substanţelor explozibile şi toxice, curentului electric, uneltelor înţepătoare, armelor de foc sau pneumatice (cu excepţia harpoanelor pentru vînătoare subacvatică în locurile desemnate special pentru vînătoarea subacvatică), uneltelor de pescuit neindustriale confecţionate din fire, pescuitul prin gonire şi cu ostia; - prin construcţia barajelor şi a capcanelor, cu excepţia cazurilor când aceasta este prevăzut de cerinţele respective ale legislaţiei naţionale a statelor Părţi Contractante; b) În timpul pescuitului şi exploatării altor resurse biologice acvatice se interzice utilizarea plaselor dintr-un singur fir (monofiliantă), în afară de cele, care sunt destinate pescuitului industrial, şi de asemenea a mijloacelor de pescuit cu dimensiunea celulelor mai mică decât cea prevăzută de cerinţele corespunzătoare ale legislaţiei naţionale a statelor Părţi Contractante; c) Se interzice instalarea uneltelor de pescuit fixe sau plutitoare pe o suprafaţă mai mare de 2/3 din lăţimea fluviilor, rîurilor, gîrlelor şi canalelor, tragerea năvoadelor de pe maluri opuse concomitent ori succesiv; d) Se interzice instalarea mijloacelor de pescuit în poziţie de şah; e) Se interzice utilizarea mijloacelor industriale de pescuit, confecţionate din fire şi din orice alte materiale fără permisiune. 2. Legislaţia naţională a statelor Părţi Contractante poate stabili şi alte interdicţii şi limitări privind mijloacele şi metodele de pescuit. K. Dimensiunea industrială minimală şi dimensiunea permisă a celulelor 1. Dimensiunea minimală a peştelui şi a altor resurse biologice acvatice (cm), permise pentru pescuit în bazinul r. Nistru:

Avat 30 Ocheană / Babușcă 18 Caras argentiu 15 Clean 24 Cosac 18 Cosaş 40 Crap 25 Lin 20 Moronaș 22 Novac 30 Plătică 30 Rizeafcă 11 Sabiţă 24 Scobar 25 Scrumbie 17 Sânger 30 Somn european 60 Şalău 38 Ştiucă 32 Rac de râu 10 Guviri 9

Peştele şi alte resurse biologice acvatice, de dimensiuni mai mici decât cele menţionate, trebuie eliberate în apă în stare vie. Dimensiunile industriale ale peştelui se apreciază prin măsurarea distanţei de la începutul botului până la baza înotătoarei codale, dimensiunile industriale ale racului – după distanţa din mijlocul ochilor până la sfârşitul plăcii codale. 2. Dacă cerinţele respective ale legislaţiei naţionale a statelor Părţi Contractante prevăd cerinţe mai dure privind dimensiunile minimale ale peştilor şi ale resurse biologice acvatice, decât cele indicate în punctul 1, sunt acceptate cerinţele legislaţiei naţionale. 3. Se interzice pescuitul industrial şi de amator a sturionilor şi altor specii de peşti incluse în Cartea Roşie a Ucrainei şi a R. Moldova, precum şi a speciilor resurselor biologice acvatice, care dispun de un statut special de protecţie pe teritoriile statelor Părţi Contractante. Exemplarele pescuite ale acestor specii trebuie eliberate în apă în stare vie. În cazurile pescuitului sau a distrugerii exemplarelor speciilor menţionate, persoanele vinovate (fizice sau juridice) poartă răspundere în corespundere cu legislaţia naţională a statelor Părţi Contractante. 4. Se interzice vânzarea, prelucrarea şi păstrarea producţiei de peşte şi a altor resurse biologice acvatice, dimensiunile industriale ale cărora sunt mai mici decât cele menţionate în punctul 1.

5. Captura maximă admisibilă a exemplarelor de peşti cu dimensiuni neindustriale în timpul pescuitului şi dimensiunea admisibilă a celulei mijlocului de pescuit se apreciază de cerinţele respective ale legislaţiei naţionale a statelor Părţi Contractante. L. Pescuitul în scopuri de verificare şi ştiinţifice Pescuitul şi exploatarea altor resurse biologice acvatice în scopuri de verificare şi ştiinţifice pot fi efectuate în orice perioadă a anului, inclusiv în perioada de prohibiţie, în orice loc, prin orice metode şi cu orice mijloace, atât în perioada de zi, cât şi în perioada de noapte, în corespundere cu permisiunile eliberate de organele competente ale statelor Părţi Contractante.