Anul Nou este un moment magic, plin de semnifi-caþii, când avem posibilitatea sã facem o evaluare arealizãrilor ºi neîmplinirilor noastre.

În anul care a trecut, Consiliul de Conducere,Prezidiul Executiv al UUR au iniþiat un complex deactivitãþi menite sã asigure hotãrârile decurgând dinRezoluþia adoptatã de Congresul al VI-lea al UUR(Timiºoara, 30 septembrie – 1 octombrie 2011).Pãrea, în primele luni ale anului 2012, cã existã toatepremisele ca activitatea UUR sã se desfãºoare înîmprejurãri extrem de favorabile.

Viaþa culturalã a început cu prestigioase realizãri.Sãrbãtorile ucrainene au fost cinstite cum se cuvine laBucureºti ºi în þarã.

În ziua de 15 ianuarie 2012, la Sighetu Marmaþiei,s-a desfãºurat Festivalul de Colinde, Datini ºi

Obiceiuri de Iarnã la Ucraineni, aflat la cea de-aXIX-a ediþie. Preºedintele filialei Mara mureº a UUR,dl Miroslav Petreþchi, a salutat numeroasa asistenþã ºipe oaspeþii din þarã ºi din strãinãtate care vin în modtradiþional sã se alãture ucrainenilor din Maramureº

cu ocazia celebrãrii sãrbãtorii Crãciunului pe stilvechi. Au participat formaþii de colindãtori din toatejudeþele þãrii în care trãiesc ucraineni în numãr mare ºidouã formaþii din Ucraina.

Fiecare celebrare a fost un reînnoit prilej de regã -sire identitarã, de meditaþie despre sensul istorieipoporului ucrainean.

Tot la 15 ianuarie 2012, am marcat aniversarea zileide naºtere a lui Mihai Eminescu. Omagierea Luceafã -rului poeziei româneºti s-a desfãºurat în loca litatea cupopulaþie majoritar ucraineanã Cãlineºti-Cuparencu,locul de naºtere al lui Gheorghe Emino vici, tatãl luiMihai Eminescu. Poetul Ion Cozmei a fãcut un succintexpozeu despre viaþa ºi opera poetului naþional român,urmat de un program artistic susþinut de elevii ªcoliicu clasele I-VIII din Bãlcãuþi.

În ziua de 21 februarie a.c., la Siret, în organizareaInspectoratului Judeþean Suceava, Uniunii Ucra -inenilor din România ºi Consula tului General alUcrainei la Suceava, a fost marcatã Ziua Interna -þionalã a Limbii Materne. „Sãrbãtoarea limbii mater-ne“ a îmbrãcat haina unui concurs de creaþie literarãcare a antrenat un mare numãr de elevi ºi cadre didac-tice din ºcolile judeþului Suceava în care se studiazãlimba ucraineanã. Premianþii concursului au primitdiplome, cãrþi ºi dulciuri din partea Consu latuluiGeneral al Ucrainei la Suceava.

Acelaºi eveniment a fost sãrbãtorit la Lugoj prinorganizarea unei mese rotunde de cãtre filiala Timiº a

UUR. Participanþii la masa rotundã au vorbit desprenecesitatea ca limba maternã sã fie vorbitã de popu-laþia tânãrã în familie ºi în relaþiile cu alþi membri aicomunitãþii ucrainene.

ªi în anul care a trecut, pe parcursul lunii martie,Taras ªevcenko a fost sãrbãtorit prin ample mani-festãri culturale în toate zonele locuite de ucraineni. Areveni la ªevcenko în fiecare an înseamnã a aduce unomagiu celui mai mare poet ucrainean, unuia dintrecei mai însemnaþi reprezentanþi ai romantismului li -terar slav ºi european, deschizãtorului de drumuri încultura universalã. Nimeni în literatura din ultimelesecole nu a transformat cu atâta forþã ºi hotãrârefiecare atom al biografiei sale într-o experienþã artis-ticã, într-un suport ideologic al operei artistice, aºacum a facut-o ªevcenko.

În perioada 1-3 aprilie 2012, la Timiºoara, s-adesfã ºurat Olimpiada naþionalã de limba ºi literaturaucraineanã, organizatã de Ministerul Educaþiei,Cerce tãrii, Tineretului ºi Sportului ºi Inspectoratuluiªcolar Judeþean Timiº în parteneriat cu Uniunea

Ucrainenilor din România. Au participat elevi dinjudeþele Botoºani, Caraº-Severin, Maramureº, Sucea -va ºi Timiº. Protago niºtii olimpiadei au fost eleviisuceveni care au obþinut ºase premii I din ºase posibile(clasele VII-XII). Uniunea Ucrainenilor din Româniaa oferit elevilor ºi profesorilor care i-au pregãtit pre-mii în bani, iar Ambasada Ucrainei în România, pre-mii în cãrþi.

Uniunea Ucrainenilor din România a fost organi-zatorul sau coorganizatorul a douã proiecte de mareinteres: Simpozionul Internaþional „Zilele culturiislave“ (Cluj-Napoca, 11-12 mai 2012) ºi SimpozionulInternaþional „Taras ªevcenko – un apostol al neamu-lui ucrainean“ (Satu Mare, 25-26 mai 2012).

La cele douã manifestãri ºtiinþifice au participatprestigioase personalitãþi din þarã ºi din strãinãtatecare timp de douã zile au prezentat comunicãri în careau lansat noi cãi de abordare a unor aspecte ale filolo-giei slave sau ale creaþiei poetului naþional ucraineanT. ªevcenko. Simpozioanele au constituit un cadruadecvat de a strânge oamenii de ºtiinþã în jurul unorprobleme viabile la care UUR a fost parte. În fine, celedouã evenimente ºtiinþifice au condus la o mai bunãcunoaºtere, pe plan intern ºi internaþional, a vieþii ºiactivitãþii ucrainenilor din România.

Din pãcate, în urma unui denunþ calomnios al unorpersoane certate cu justiþia, la sfârºitul lunii mai 2012,Parchetul de pe lângã Tribunalul Ilfov a blocat, în modilegal, conturile bancare ale UUR. Pentru ucrainenii

din România a dispãrut sursa de finanþare, urmând operioadã foarte dificilã, cu luni de zile întunecate.

Uniunea Ucrainenilor din România nu a mai pututonora proiectele culturale planificate. Dar chiar ºi încondiþiile date, unele formaþii artistice ale ucrainenilorau fost prezente la manifestãri, precum Festivalul

„Zilele Humorului“ (Gura Humorului, 13-15 iulie2012), Festivalul Internaþional de Folclor „Nunta

Zamfirei“ (Bistriþa, 26-30 iulie 2012), Ziua Euro -

peanã a Limbilor (Bucureºti, 24-26 septembrie 2012),Festivalul Internaþional al Muzicii Mecanice (Iaºi, 7-9septembrie 2012), Festivalul „ProEtnica“ (Sighi -ºoara, 20-22 iulie 2012), 149 de ani de la naºterea

scriitoarei Olha Kobyleanska (Gura Humorului, 16noiembrie 2012) º.a., fiind bine apreciate.

Îmbucurãtor a fost faptul cã publicaþiile UUR,realizate prin efortul colectivelor de redactori, auapãrut cu regularitate, fiind transmise pe site-ul UUR.Au fost numere reuºite ca ºi cele anterioare.

Redobândirea stãrii de normalitate, credinþa înjustiþie ºi în ºansa de a câºtiga, în numele ei, a fostobþinutã abia în prima jumãtate a lunii decembrie 2012când D.N.A. a deblocat conturile bancare ale UUR.

În concluzie, ne mândrim cu multe activitãþi cul-turale pe care le-am desfãºurat, de aceea, în anul încare am intrat, intenþionãm sã le organizãm din nou.Dar trebuie sã asigurãm nu numai perpetuarea acestoractivitãþi, ci ºi urcarea a noi trepte în perfecþionarealor, în îmbunãtãþirea lor calitativã.

Ion RobCIuC

Serie nouå, nr. 231-232 / ianuarie 2013

La început de an nou, 2013

FelicitareCu prilejul intrãrii în Noul An, colectivul

redacþional al revistei are bucuria de a

transmite tuturor cititorilor ºi prietenilor

sãi cele mai bune urãri.

Este pentru noi o plãcere sã vã

adresãm gândurile noastre luminoase

însoþite de speranþa într-un an cu

împliniri, bunãstare ºi multe bucurii.

Curierul ucrainean

Stimate domnule Stepan buciuta,

Vã felicit cordial cu prilejul Anului Nou, 2013 ºial Crãciunului!

Vã doresc Dumneavoastrã ºi apropiaþilorDumneavoastrã multã sãnãtate, fericire, surseinepuizabile de energie ºi optimism.

Fie ca aceste minunate sãrbãtori de iarnã sã fiebogate ºi vesele, iar binecuvântarea lui Dumnezeusã se reverse asupra casei Dumneavoastrã în care sãdomneascã întotdeauna pacea, înþelegerea ºibunãstarea.Cu stimã,

Viktor IanuKoVyCI,Preºedintele ucrainei

Dragi concetãþeni, dragi prieteni,

Vã rugãm sã ne primiþi cu colindul ºi cu cele maisincere urãri de cãldurã, sinceritate, entuziasm, suc-ces, dragoste din partea celor apropiaþi, bunãstare ºiliniºte în familia voastrã, în cercul vostru de pri-eteni, precum ºi în marea noastrã familie ucra -ineanã.

Un An Nou, 2013 ºi Crãciun fericit!

Consiliul de Conducere al asociaþiei„Gândul ucraineano-Grec“

Dragi conaþionali,

Timpul ne conduce cu paºi repezi cãtre finalulanului 2012, an în care momentele de bucurie, feri-cire, schimbãri ºi încercãri ne-au marcat existenþa.

În Noul An ce bate la uºa timpului, vã invit sãintrãm cu speranþa în Dumnezeu, cu înþelepciune,unitate ºi dragoste faþã de semeni pentru cagreutãþile ºi problemele cotidiene sã fie depãºitemai uºor, iar 2013 sã fie un an al reuºitelor. Ambiþia,învãþãturile, obiceiurile ºi tradiþia strãbunilor trebuiesã ne fie puncte de reper în tot ceea ce vom între-prinde în Noul An.

Ca reprezentant al Dumneavoastrã în Parla -mentul României, voi depune toate eforturile posi-bile pentru ca aºteptãrile Dumneavoastrã sã nu fieînºelate, iar obiectivele prezentate în campania elec-toralã sã prindã contur în anul 2013.

Cu speranþa cã începutul Noului An vã gãseºtealãturi de cei dragi, vã doresc multã sãnãtate, feri-cire, belºug ºi un calduros „La multi ani!“

Cu stimã ºi respect,

Ivan MaRoCICo, deputat

Domnului ªtefan buciuta, preºedinteleuniunii ucrainenilor din România

Sãrbãtoarea Naºterii Domnului îmi oferãdeosebitul prilej de a vã adresa din toatã inimamultã sãnãtate, putere de muncã ºi sã vã bucuraþi debinemeritatele zile de sãrbãtoare alãturi de cei dragi.

Crãciun fericit ºi un An Nou, 2013 plin desuccese!

adrian Miroslav MERKa,preºedintele uDSCR, deputat în Parlamentul

României

Domnului ªtefan buciuta, preºedinteleuniunii ucrainenilor din România

Vã urez un An Nou fericit, bucurie ºi realizãri înplan profesional.

La mulþi ani!Cu stimã,

ing. osman FEDbI,preºedintele uDtR

Domnului ªtefan buciuta, preºedinteleuniunii ucrainenilor din România

Cu prilejul marilor sãrbãtori creºtine, Crãciunul ºiNoul An, 2013, Uniunea Croaþilor din România vãureazã multã fericire, bucurii ºi un tradiþional “La

mulþi ani!“

prof. Mihai RaDan,preºedintele uCR

Stimate domnule Preºedinte,

Sincere felicitãri cu prilejul Anului Nou ºi alCrãciunului!

Fie ca în 2013 sã vi se împlineascã toate dorin -þele ºi visurile, iar sãrbãtoarea Naºterii Domnului sãaducã cãldurã ºi liniºte în familia Dvs.

Multã sãnãtate ºi încredere în ziua de mâine!Cu stimã,

Mychailo KoStIuKPreºedintele administraþiei de Stat Regionale

Lviv

Domnului ªtefan buciuta, preºedinteleuniunii ucrainenilor din România

Institutul pentru Studierea Problemelor Minori -tãþilor Naþionale vã ureazã Sãrbãtori fericite ºi „Lamulþi ani!“

dr. István HoRVÁtH,preºedinte

2 curierul ucrainean

Strada radu Popescu, nr. 15, sector 1, Bucureçti

Telefon: 021.222.0724,Tel./fax: 021.222.0737

e-mail:curierul.ucrainean@gmail.com

redactor-çef:ion robciuc

redactori:Çtefan BuciutaKolea Kureliuk

Tehnoredactare:Çtefania Ganciu

Tiparul executat la

Tipografia

„S.c. SMarT orGanizaTion Srl“

curierul ucrainean

Responsabilitatea pentru opiniile ex pri mateîn paginile Curierului ucrai nean revine înexclusivitate autorilor. Redacþia nu-ºi asu mãobligaþiile legate de conþinutul materia lelor ºinu retur neazã articolele nepublicate.

Mesaje de felicitare cu prilejul crãciunului ºi anului nou

Dragi prieteni,

Vã felicit cordial cu prilejul Anului Nou ºi alCrãciunului!

Vã doresc multã sãnãtate, bunã dispoziþie ºibunãstare pe parcursul întregului an care seapropie.

Dialogul prietenesc ºi buna colaborare cu dias-pora reprezintã una dintre prioritãþile permanenteale departamentului ucrainean de politicã externã.Am convingerea cã ºi în anul care vine între noi vadomni înþelegerea ºi sprijinul reciproc în apãrareaintereselor naþionale ale Ucrainei pe arena inter-naþionalã, în satisfacerea tuturor nevoilor ucraine-nilor de peste hotare.

Vã doresc sincer sãrbãtori vesele ºi realizareacelor mai arzãtoare intenþii ºi visuri.

Fie ca sã nu sece nicodatã izvorul entuziasmuluivostru de a întreprinde iniþiative noi fructuoasespre binele Statului Ucrainean ºi al ucrainenilor dinîntreaga lume.

Cu stimã,Leonid KoJaRa,

Ministrul afacerilor Externe al ucrainei

Dragi ucraineni,

În numele Consiliului Mondial Ucrainean deCoordonare, vã rog sã primiþi cele mai sincere felici -tãri cu prilejul Crãciunului ºi al Anului Nou, 2013!

Anul care se încheie nu a fost numai un an al fot-balului, al alegerilor ºi speranþelor, ci ºi anul uneimunci importante a comunitãþilor ucrainene depeste hotare pentru afirmarea identitãþii naþionale, aculturii ºi spiritualitãþii noastre.

Ucrainenii de peste hotare au arãtat Patriei lor cãdoresc cu ardoare sã constituie o pãrticicã a orga -nismului naþional unitar.

Poziþia voastrã civicã ºi naþionalã a gãsit ºigãseºte ecou în sufletele milioanelor de ucrainenidin Ucraina.

Avem convingerea cã ºi în anul 2013 sentimen-tul de familie ucraineanã comunã, chiar dacã ea esterisipitã pretutindeni prin lume, dar prin acelaºi co -lind, aceeaºi rugãciune ºi acelaºi gând vã va daîncredere în ziua de mâine ºi credinþã cã VisulUcrainean se va împlini.

Fie ca anul care vine sã aducã în casele voastrefericire, bucurie ºi bunãstare!

La mulþi ani cu prilejul Anului Nou ºi alCrãciunului!

Cu stimã,Mychailo RatuªnyI,

Preºedintele Consiliului Mondial ucraineande Coordonare

MesajDragi prieteni,

Bine aþi venit la cea de-a 20-a ediþie a Festivalului deColinde, Datini ºi Obiceiuri la Ucrai nenii din România!

Permiteþi-mi sã vã urez sãrbãtori fericite ºi un AnNou, 2013, cu bucurii!

Fie ca acest an sã vã aducã pace în suflete, bunã dis-poziþie ºi belºug în gospodãriile voastre.

Vã mulþumesc tuturor, gazdelor, organizatorilor,colindãtorilor ºi spectatorilor pentru efortul dumnea -voastrã de a face ca sãrbãtoarea noastrã de astãzi, pre-cum ºi alte acþiuni sã se desfãºoare în bune condiþii.

Astãzi am ocazia sã particip pentru a douãzeceaoarã la acest festival jubiliar de colinde ucrainene. De-alungul anilor, din 1993, am cãutat sã nu lipsesc de laaceastã acþiune. La început, am luat parte ca spectator,iar apoi, din anul 1996, în posturã de organizator prin-cipal pânã în anul 2005, când am predat ºtafeta peatunci tânãrului preºedinte Miroslav Petreþchi, carecontinuã ºi astãzi aceastã muncã.

Doresc sã-i amintesc ºi pe înaintaºii noºtri, iniþia-torii acestui festival, ºi anume: Tcaciuc ªtefan, ReguºCorne liu, Parascineþ Iura, Colotelo Iaroslava, pre -ºedinþii þinutului Maramureº al UUR de atunci,Manuleac Iuliu ºi Popovici Fedir, precum ºi preoþiiVicariatului Ortodox Ucrainean în frunte cu vicarulPiþura Ioan ºi consilierul Lavruc Nicolae. Cu toþii aucontribuit la importanþa ºi prestigiul acestui festival.

Festivalul de Colinde, Datini ºi Obiceiuri laUcraineni a cãpãtat în fiecare an tot mai multe valenþeajungând de la un festival de importanþã regionalã launul de importanþã internaþionalã. La sãrbãtoarea noas-trã au participat ºi participã nu numai colindãtorii dinUcraina (Transcarpatia, Ivano-Frankivsk, Cernãuþi,Kiev), ci ºi din Polonia, Slovacia, Serbia...

Festivalul ucrainean din Sighetu Marmaþiei deschi -

de un ºir de alte acþiuni cultural-educative pe care leorganizeazã Uniunea Ucrainenilor din România încursul unui an, din ianuarie pânã în decembrie.

În continuare, doresc sã înmânez diplome celor careau contribuit de-a lungul anilor la sprijinirea acestei acþi-uni, ºi anume dlui Miroslav Petreþchi, preºedintelefilialei Maramureº a UUR, preºedinþilor organizaþiilorlocale: Ciubica Maria, Spivaliuc Ledia, Chifa ªtefan,Mariciuc Pintea, Mocerneac Gheorghe, Grece niuc Ivan,Opriºan Elek, Pasenciuc Vasile, ªcerban Ivan, Consi -liului Raional Rachiv – Ucraina, fostului pre ºedinte alConsiliului Raional Rachiv, Mykola Berkela, Primãrieimunicipiului Sighetu Marmaþiei, Poliþiei ºi Jandarmerieidin Sighetu Marmaþiei ºi directorului Casei de Culturãmunicipale, poetului Muste Vasile.

De asemenea, doresc sã acord diplome de partici-pare din partea Conducerii Uniunii Ucraine nilor dinRomâ nia colaboratorilor, precum vicarul BisericiiOrtodoxe Ucrainene, pr. Piþura Ivan, consilierul pr. dr.Lauruc Nicolae, pr. Ardelean Ivan, preºedintele organi-zaþiei locale din Viºeu de Sus al UUR, Covaci Ilie, pro-fesorii Malearciuc Simona, Codrea Elvira, CodreaEmilia ºi prof. dr. Todea Toader, redactor-ºef la Radiodin Sighetu Marma þiei, directorul Liceului Uraineandin Sighetu Marmaþiei, prof. Herbil Marian, ºi prof.muzicolog Parascineþ Iura.

Daþi-mi voie sã vã mai anunþ cã pe adresa UUR, apreºedintelui ªtefan Buciuta, au sosit mesaje de feli -citare din partea Preºedintelui Ucrainei, Viktor Ianu -kovyci, Preºedintelui Con gresului Mondial al Ucra ine -nilor, domnul Evhen Cioli, Preºedintelui Consi liuluiMondial Ucra inean de Coordonare, MychailoRatu ºnyi, Prim-viceministrului de Externe al Ucrainei,Ruslan Demcenko, comunitãþiilor ucra inenilor dinGrecia ºi Croaþia.

În încheiere, vã urez succes ºi bunã dispoziþie laacest festival.

La mulþi ani!ªtefan buCIuta,preºedintele uuR

În fiecare an, în primele zile de dupã Crãciunulsãrbãtorit pe stil vechi, la Sighetu Marmaþiei, judeþulMaramureº, Uniunea Ucrainenilor din România(UUR) organizeazã "Festivalul de Colinde, Datini ºiObieciuri de Iarnã la Ucraineni'' prilej cu carestrãzile oraºului se umplu de colindãtori din þarã ºidin strãinãtate, îmbrãcaþi în costume populare, carevestesc naºterea Mântuitorului Isus Hristos ºiprezintã cântece, dansuri, tradiþii ºi obiceiuri aleucrainenilor, lãsate moºtenire din moºi-strãmoºi.Anul acesta festivalul a ajuns la ce-a de-a XX-aediþie, iar al treilea an la rând a devenit festival inter-naþional bucurându-se de participarea ansamblurilordin Ucraina, Polonia etc. ºi întrecând orice aºteptãri.

Sâmbâtã, 12 ianuarie a. c., evenimentele festiva -lului au debutat la Biserica Ortodoxã Ucraineanã cu

hramul ,,Înâlþarea Sfintei Cruci'' din SighetuMarmaþiei cu o slujbã oficiatã de vicarul Ioan Piþuraºi pãrintele dr. Nicolae Lauruc, la care au participatca invitaþi reprezentanþii administraþiei locale,membrii Consiliului UUR, membrii televiziunilorlocale ºi naþionale, reprezentanþii mass-media, pre-cum ºi tot alaiul de colindãtori.

Festivalul a continuat cu parada costumelor po -pulare specifice satelor, comunelor ºi judeþelor cupopulaþie ucraineanã prin centrul municipiului pânãla sala ,,Viorel Costin'', avându-i în frunte pe ªtefanBuciuta, preºedintele Uniunii Ucrai nenilor dinRomânia, Miroslav Petreþchi, prim-vicepreºedinteleUUR ºi preºedintele filialei Maramureº a UUR,vica rul Ioan Piþura, Horia Scubli, viceprimaruloraºului Sighetu Mar maþiei, Mykola Mykola iovyci

Berkela, pre ºedintele Admini -straþiei Ra io nului Rachiv, MusteVasile, directorul Casei deCulturã, Macioca Mihai, pre -ºedintele filialei Satu Mare aUUR, Semciuc Victor, preºedin-tele filialei Botoºani a UUR,Liber Ivan, preºedintele filialeiCaraº-Severin a UUR, MoiºVasile, membru de onoare alUUR, Iaroslava Colotelo, con-silier al Ministerului Culturii,Nicolae Miroslav Petreþchi, con-silier economic al UUR, precum

ºi toþi preºedinþii organizaþiilor locale ale UUR dinMaramureº. Aici alaiul de colindãtori, acompaniatde instrumentele muzicale ºi ,,dracii'' cu clopotelelor, care alungã rãul din lume, a fost întâmpinat decâþiva colindãtori din Rona de Sus, îmbrãcaþi înstraie populare specifice zonei, cu pâine ºi sare.

Sala „Viorel Costin“ a devenit neîncãpãtoarepentru alaiul de colindãtori, iar în aplauzele lor,domnul ªtefan Buciuta, preºedintele UniuniiUcrainenilor din România, a înmânat diplome invi-taþilor ºi persoanelor care au ajutat la iniþierea, pãs-trarea ºi promovarea ,,Festivalului de Colinde,Datini ºi Obiceiuri de Iarnã la Ucraineni“, pre -ºedinþilor organizaþiilor locale UUR din Mara -mureº, felicitând, în acelaºi timp, organizatorul fes-tivalului, filiala Maramureº în frunte cu preºedinteleei, domnul Miroslav Petreþchi.

În continuare, a urmat un program artistic,prezentat de domnul Pasenciuc Vasile, preºedinteleorganizaþiei locale UUR Remeþi, ºi doamna SimonaMalearciuc, inspector de limba ucraineanã.

Pe scena sãlii ,,Viorel Costin", au urcat ,,Cerlenipaþiorky'' din Deleatyn, Ucraina, coordonatorCerleniuk Volodymyr, ,,Huþulski barvy'' din Iasinia,Ucraina, coordonator Tulaidan Iu. Hanna, ,,Narod -nyi ansambl huþuliv'' din Kostelivka, Ucra ina, coor-

53curierul ucrainean

FFeessttiivvaalluull ddee CCooll iinnddee,, ddaattiinn ii ªªii oobbiiCCeeiiuurrii ddee iiaarrnnãã llaa uuCCrraaiinneennii ,, eeddiiþþ iiaa aa XXXX--aa

Mesaj

Stimaþi participanþi ai celei de a XX-a ediþii a

Festivalului de Colinde, Datini ºiobiceiuri la ucrainenii din

România,

Sincere felicitãri organizatorilor, par-ticipanþilor ºi oaspeþilor celui de-al XX-leaFestival jubiliar de Colinde, Datini ºiObi ceiuri la Ucrainenii din România!

Aceastã acþiune cultural-artisticã, carea luat naºtere pe valul renaºterii con ºti inþeinaþionale a ucrainenilor din România laînceputul anilor '90 ai secolului trecut,s-a transformat dintr-o manifestare cul-turalã de nivel regional într-o strãlucitãcelebrare a Crãciunului la care participãcolective artistice de amatori dinRomânia ºi Ucraina.

Îmi exprim sincera gratitudine organi-zatorilor festivalului pentru munca lorneobositã de pãstrare ºi dezvoltare amoºtenirii culturale a ucrainenilor dinRomânia, pentru cultivarea limbii ma -terne ºi a relaþiilor cu Patria lor etnicã.

Doresc tuturor participanþilor la festi-val dispoziþie sãrbãtoreascã, multã sãnã-tate, entuziasm, noi succese ºi realizãricreatoare în Noul An, 2013.

Cu stimã,

Ruslan DEMCEnKoPrim-viceministru de Externe al

ucrainei

nicolae Miroslav PEtREþCHI, consilier economic al uuR

(Continuare în pagina a 4-a)

curierul ucrainean4

La sediul Organizaþiei municipiului Baia Mare aUniunii Ucrainenilor din România a avut loc o searãde colinde ucrainene de Crãciun pe stil vechi.

La aceastã sãrbãtoare au participat membri aiUUR, precum ºi invitaþi.

S-a colindat în jurul bradului împodobit de co piiiunor membri ai UUR. O surprizã plãcutã ne-a fãcut

cântãreaþa de muzicã popularã ucraineanã MariaSauca, care a interpretat mai multe colinde vechiinspirate dintr-o carte bisericeascã ucraineanãmoºtenitã de la pãrinþii sãi.

S-a colindat ºi s-a ciocnit ºi o cupã de ºampanieadusã tocmai din Ucraina, de la Rachiv.

În cadrul întâlnirii s-a discutat despre partici-

parea la ce-a de-a XX-a ediþie a „Festivalului deColinde, Datini ºi Obiceiuri de Iarnã la Ucraineni“ºi la Revelionul pe stil vechi.

S-au stabilit contribuþiile din cotizaþii ºi donaþiipentru acest eveniment.

Seara s-a încheiat cu urãri de „Sãrbãtori fericite!ºi „La mulþi ani!“ tuturor participanþilor.

Crina CozMa,membrã a organizaþiei uuR baia Mare

Uniunea Ucrainenilor din România, ca în fiecarean, ne-a adus o bucurie în plus prin organizarea dejacunoscutului „Festival de Colinde, Datini ºiObiceiuri la Ucraineni“ .

Anul acesta, la 12 ianuarie, a avut loc a XX-aediþie, jubiliarã, a manifestãrii în sala „ViorelCostin“ din Sighetu Marmaþiei.

Toþi maramureºenii, prin venele cãrora curgesânge ucrainean, au sosit cu mic cu mare sã sãrbã-toreascã împreunã prin colinde ºi datininaºterea Mântuitorului ºi trecerea în Noul An.

Dar nu numai maramureºenii au fost pre -zenþi la aceatã manifestare. Ne-au fost alãturiºi ucrainenii din alte zone ale þãrii, precum ºicei de dincolo de Tisa.

Evenimentul a debutat la Biserica Orto -doxã Ucraineanã unde s-a oficiat o slujbã reli-gioasã, dupã care alaiul de colindãtori a pornitspre sala de spectacol. Acolo, participanþii ºiinvitaþii împreunã cu delegaþia oficialã au fostîntâmpinaþi cu pâine ºi sare. A urmat un regalde colinde, urãri, dansuri ºi obiceiuri de iarnã.

Au rãsunat colinde interpretate de grupuri

din Ucraina dupã cum urmeazã: „Narodnyi ansamblhuþuliv“ din Koste livka, „Cerleni paþiorky“ dinDeleatyn ºi „Huþul ski barvy“ din Iasinia. O con-tribuþie de mare valoare au adus-o colindãtorii dinBotoºani, Caraº-Severin, Suceava ºi Tulcea ºi, nu înultimul rând, ucrainenii din Maramureº care au venit

parcã în numãr ºi mai mare la marea noastrã bucurie.Nu particip pentru prima oarã la festival, dim-

potrivã ,vin de fiecare datã ºi pot sã spun cã valoareaacestuia creºte an de an datoritã implicãrii necon -diþionate a tuturor organizaþiilor locale ale filialeiMaramureº a UUR împreunã cu preºedinþii acesto-ra, în frunte cu Miroslav Petreþchi, preºedintele fi -lialei Maramureº a UUR cu suportul deosebit alpreºedintelui UUR, ªtefan Buciuta.

Nimeni din afarã nu îºi închipuie ce eforturipresupune organizarea unei astfel de manifestãri,de aceea vreau sã subliniez cã pentru reali zarealui conducerea UUR s-a implicat cu trup ºi suflet.

Vreau sã mulþumim ucrainenilor ini moºi, me m -bri ai Organizaþiei locale din Sighetu Marmaþiei,care au rãspuns che mãrii noastre ºi de aceastã datãne-au ajutat necondiþionat pentru reuºitã.

În încheiere, doresc tuturor ucrainenilor sãrãmânã la fel de mândri ºi uniþi în anul care vine,sã nu-ºi uite portul, tradiþiile, obiceiurile, sã fieveseli ºi sãnãtoºi!

alexandra PuIuSighetu Marmaþiei

donator Smetaniuk Olga, ,,Rogo jeanca" dinRogojeºti, judeþul Boto ºani, coordonator SemciucVictor, ,,Zelena liscina" din Copãcele, judeþul

Caraº-Severin, coordonator Liber Ivan, ,,Mai -dancik'' din Ca cica, judeþul Suceava, coordonatorpr. Nicolaiºen Nicolae, ,,Veselka'' dinCaraorman, judeþul Tulcea, coordona-tor Artimov Gabriela, ,,Grup de copiiªcoala 4'' din Poienile de sub Munte,judeþul Maramureº, coordonator ªteþcaIvan, ,,Grup de copii Liceul Teh no -logic Repedea'' din Repe dea, judeþulMaramureº, coordonator Þudic Ana,,,Rus ceanka'', ,,Viflaim'' din Ruscovajudeþul Mara mureº, coordonatori Mi -culaiciuc Mihaela ºi Mari ciuc Pintea,,,Þerkivna koleada'' din Crasna Viºe -ului, judeþul Mara mureº, coordonatorMocerneac Gheo r ghe, ,,Grup de copii

ªcoala Bistra'' din Bistra, judeþul Maramureº,coordo nator pr. Ardelean Ivan, ,,Huþul skyi plai'',,,Viflaim'', coordonatori Maricec Nicolae, Saca losGheorghe, ,,Veselka'' din Lunca la Tisa, judeþul

Mara mureº, coordonator CiubicaMaria, ,,Viflaim'' din Crãciu neºti,judeþul Mara mureº, coordonatorªmuleac Vasile, ,,Vifla im'' dinBocicoiu Mare, judeþul Mara mureº,coordonator Gre ceniuc Ivan, corul„Ronean ski holosy“, ,,Grupul de copiide la ªcoala din Rona de Sus'' dinRona de Sus, judeþul Mara mureº, co or -donator Geta Petre þchi, ,,CorulBisericii Ortodoxe Ucrainene'' dinRemeþi, judeþul Maramureº, coordona-tor Ma cioca Mihai, ,,Grupul de copiiªcoala Coºtiui'' din Coºtiui, judeþul

Mara mureº, coordonator Colopel nic Vasile, ,,CorulBisericii Ortodoxe Ucrainene'' din Sighetu Marma -

þiei judeþul Maramureº, coordonator LaurucMargareta.

La încheierea spectacolului artistic, colindã-torii au plecat spre casele lor, fericiþi cã au reuºitsã vesteascã naºterea Domnului Isus Hristos, cãau avut posibilitatea sã arate tuturor cum îºipãstreazã ucrainenii tradiþiile, cultura, colindele ºicum proslãvesc naºterea Domnului Isus Hristos,felicitându-i totodatã pe organizatorii acestuiminunat ,,Festival de Colinde, Datini ºi Obiceiuride Iarnã la Ucraineni'' care, iatã, a ajuns la ceade-a XX-a ediþie.

Colinde Ucrainene de Crãciun la Baia Mare

Celebrarea Crãciunului

(Urmare din pagina a 3-a)

FFeessttiivvaalluull ddee CCoolliinnddee,, ddaatt iinn ii ªªii oobbiiCCeeiiuurrii ddee iiaarrnnãã llaa uuCCrraaiinneennii ,, eeddiiþþiiaa aa XXXX--aa

Ioan RobcIucla 77 de ani

Cu ocazia zilei de naºtere a domnului IoanRobciuc, nãscut la data de 11 ianuarie 1936,în localitatea Mãriþeia Mare, judeþul Suceava,doctor în ºtiinþe filologice, cunoscut lingvistîn þarã ºi în strãinãtate, redactor-ºef al revistei"Curierul ucrainean" ºi prim-vicepreºedinteal Uniunii Ucrainenilor din România, un buncolaborator, în numele Prezidiului UUR ºi almeu personal, îi urez în continuare multãputere de muncã, sãnãtate, fericire ºi bucuriiîn toate.

La mulþi ani!

ªtefan buciuta,preºedintele uuR

5curierul ucrainean

ªi în acest an, în ajunul sãrbãtorilor creºtine, amreuºit sã organizãm „Festivalul de datini ºi colindeucrainene din Banat“, manifestare ce a avut loc înfrumoasa salã a Casei de Culturã a Ucrainenilor dinTimiºoara.

Cea de-a 12-a ediþie a festivalului a stat timpîndelungat sub semnul incertitudinii din cauza situ-aþiei financiare a UUR. Cu toate greutãþile, noi amhotãrât sã þinem acest festival. Astfel, ComitetulUUR Timiº a comunicat grupurilor de colindãtoridin Banat cã manifestarea va avea loc la data de 23decembrie 2012.

Bucuria a fost cu atât mai mare când am aflat cãs-au deschis conturile bancare ale UUR ºi, astfelputem þine acest festival în mod decent. Mulþumimpe aceastã cale celor care au contribuit la acest lucru.

Astfel, ne-au onorat cu prezenþa dl deputat IvanMarocico, care ne-a transmis un frumos mesaj, dnaRadu Rodica – consilier judeþean al judeþului Timiººi, desigur, dl Iura Hleba – prim-vicepreºedinte alUUR, preºedinte al UUR Timiº în calitate de orga-nizator, dar ºi dna Cecilia Semeniuc, soþia regreta -tului Iura Semeniuc, primul preºedinte al UURBanat, împreunã cu familia din Lugoj.

Pe scenã au evoluat formaþii de colindãtori,care ne-au încântat cu prezenþa lor, an de an, darºi grupuri noi, care au fost, de asemenea, laînãlþime.

Prezentatorul acestui festival a fost dl prof.Ivan Chimpan, preºedinte al UUR organizaþialocalã Timiºoara.

Dl Iura Hleba, preºedintele filialei Timiº aUUR, organizatorul festivalului, a deschis con-certul de colinde, urând "Sãrbãtori fericite"tuturor oaspeþilor ºi succes tuturor formaþiilor decolindãtori.

Pe scenã au evoluat în ordine: Corul bise ri -cesc din Timiºoara, condus de preotul parohCristian Popovici, apoi colindãtorii din ªtiuca,pregãtiþi de dna prof. Holovcszuk Maria ºi dldirector Benzar Nicolae, au prezentat o fru-moasã scenetã cu naºterea Mântuitorului.

Remetea Micã a fost prezentã cu 3 grupuride colindãtori, conduºi de prof. Ana Hrin:copii, care au fost superbi, apoi adulþii cuvechile colinde aduse din Maramureº ºi for-maþia artisticã cea care ne-a încântat cumelodii ºi colinde ucrainene.

A urmat Corul bisericesc din Criciova, carene-a arãtat frumoase costume populare, iarvechile co linde prezentate au fost aduse de

bunicii lor chiar din Ucraina Subcarpaticã, de undeau venit în urmã cu 100 de ani.

Doi bãieþi de 8 ani din ªtiuca, pregãtiþi de prof.Mariana Braºoveanu ne-au încântat cu frumoaselemelodii interpretate la vioarã. Aceasta a fost cu ade-vãrat o surprizã plãcutã.

O altã surprizã a fost prezenþa în faþa microfonu-lui, cântând frumoase colinde ucrainene, o fetiþã de12 ani, pe nume Melisa Bumbuc.

Au încheiat concertul nostru bãrbaþii din Zorile –Caraº-Severin, cu "Vicleimul", întregind atmosferasãrbãtoreascã, specificã acestei zone binecuvântate

de Dumnezeu – Banatul, care ne-a adoptat ca peproprii sãi copii.

Colindele "Koly zvizda iasna z neba zasvityla","U Vyfleiemi novyna", "Nebo i zemlea", urãrile desãnãtate ºi belºug au rãsunat în sala arhiplinã. Pechipurile celor prezenþi se putea citi pacea ºi smere-nia, dragostea faþã de cei din jur, într-un cuvânt, sesimþea cã oamenii parcã sunt mai buni, cu sufletulmai curat, fapt care demonstreazã cã viaþa culturalãºi spiritualã a ucrainenilor din Banat îºi urmeazãcursul ascendent, cã limba ºi cântecul ucraineansunt preluate de noile generaþii, care le vor duce cusiguranþã în viitor.

În final, tuturor copiilor care învaþã limbaucraineanã în judeþul Timiº, le-au fost oferite pungicu cadouri din partea Uniunii Ucrainenilor dinRomânia.

Dupã terminarea concertului de colinde,Comitetul UUR Timiº a primit o delegaþie din Lviv,Ucraina, formatã din 5 studenþi (grupul de cercetaºi"Plast") care au venit din Þara Sfântã, aducândlumina de la Betleem, flacãrã pe care au dus-o maideparte în Ucraina. Candelele pe care le-am aprinsde la acea flacãrã au luminat, în noaptea din AjunulCrãciunului, în casele ucrainenilor din Timiºoara ºila Biserica Ortodoxã Ucraineanã din Timiºoara.

Iura HLEba,preºedintele filialei timiº a uuR

CCoolliinnddee uuccrraaiinneennee ddiinn BBaannaatt

A devenit un obicei ca la filialaIaºi a UUR sã sãrbãtorim Crãciunulîmpreunã. Un moment de bilanþ ºi derememorare a acþiunilor desfã ºurateîn anul care tocmai a trecut, a succeselor ºi ainsucceselor, a reuºitelor ºi greutãþilor cu care ne-

am confruntat. ªi pe bunã dreptate putem spunecã în anul care a trecut am avut de toate ºi cu pris-osinþã. Dar vorba ceea, e bine când se te rminãtotul cu bine sau aproape cu bine. ªi de dataaceasta ne-am pregãtit pentru acest eveniment. Înprimul rând ne-am gândit la persoane pe care sãle invitãm la sãrbãtoarea noastrã ºi nu au fostpuþine la numãr. În primul rând, ne-am orientatcãtre organele locale: Prefecturã, Primãrie,Consiliul Judeþean, cãci trebuie sã remarcãm cã în

anul care a trecut am colaborat foarte bine cu con-ducerile acestora. Putem aminti doar câteva

momente: înfrãþirea municipiului Iaºi ºi a oraºu-lui Cernãuþi, participarea la sãrbãtorireaCernãuþiului ºi, respectiv, a Iaºului alãturi de de -legaþiile celor douã oraºe, participarea la întâl-nirea cu unele delegaþii oficiale de oameni deafaceri din Cernãuþi ºi respectiv Vinnyþea, acþi -uni organizate în muni cipiul Iaºi sub egidaPri mãriei ºi a Consi liului Judeþean Iaºi. Apoine-am gândit ca de la sãrbãtoarea noastrã sã nulipseascã nici repre zentanþii mi nori tãþilor dinIaºi. Anul care a trecut areprezentat un pas îna -inte în apro pierea relaþi-ilor dintre mino ritãþiledin Iaºi; am luat parte la

câteva acþiuni organizateîn Iaºi la care a participatmajoritatea mino ritãþilor,acþiunile noastre încu-nunându-se cu festivalulmino ritãþilor organizatsub egida instituþiei pre-fectului cu participareadomnului prefect RomeoOlteanu la acest eveni-

ment. Încã o ocazie pentru a analiza cea fost bun în activitatea noastrã ºi de ane face planuri pentru anul 2013. Sigurcã de la sãrbãtoarea noastrã nu puteau

lipsi colaboratorii noºtri, o parte a me m brilororganizaþiei ºi ai Comi tetului filialei cu familiilelor. În final a trebuit sã gãsim o variantã ca sã nusupãrãm pe nimeni ºi nimeni sã nu fi rãmas înafara acestei sãrbãtori. Cineva dintre oa speþi, mai înglumã mai în serios, a spus cã ar fi cazul sã negândim la achiziþionarea unei clãdiri mai încã -pãtoare cãci numãrul ucrainenilor din Iaºi este în

cRÃcIunuL La IaªI

Victor HRIHoRCIuC,preºedintele filialei Iaºi a uuR

(Continuare în pagina a 6-a)

curierul ucrainean6

Marþi, 18 decembrie 2012, la ªcoalaGimnazialã „Bogdan Vodã“ din municipiulRãdãuþi, consulul general al Ucrainei la Suceava,Excelenþa Sa Vasyl Boieciko, s-a întâlnit culiceenii rãdãuþeni care continuã studiul limbiimaterne ucrainene. La întâlnire au mai participatdomnul profesor Ioan Bodnar din partea UniuniiUcrainenilor din România, prof. Petru Nicuþã,directorul ªcolii Gimnaziale „Bogdan Vodã“ dinRãdãuþi.

Dupã urãrile de bun venit adresate înaltuluioaspete de cãtre prof. Petru Nicuþã, directorulªcolii Gimnaziale „Bogdan Vodã“ din Rãdãuþi,

liceenii proveniþi de la Colegiul Naþional„Eudoxiu Hurmuzachi“ ºi Colegiul Naþi -onal „Andronic Motrescu“, precumºi cei de la Colegiul Tehnic Rãdãuþiau prezentat oas peþilor un scurt pro-gram artistic bilingv constând înrecitãri ºi cântece, iar elevii clasei aXI-a, Costil Pavel ºi Costil Ioan,autoacompaniaþi la vioarã ºi tobã, aucolindat româ neºte ºi ucraineºte.

Consulul general, domnul VasylBoie ciko, a felicitat elevii pentruopþiunea lor de a continua studiullimbii materne ucrainene, a mulþumitconducerii ªcolii Gimnaziale „Bog -

dan Vodã“, domnului prof. Petru Nicuþã, pen-tru gãzduirea elevilor ºi crearea condiþiiloroptime de studiu utilizând aparatura electro -nicã aflatã în patrimoniul ºcolii, a mulþumitdoamnei profesoare ªtefan Georgeta pentrustrãdania în instruirea elevilor ºi statorniciarelaþiilor de colaborare cu elevii ºi pãrinþiiacestora.

La finalul întâlnirii elevii au primit din parteaconsulului general cadouri constând în dulciuri ºicãrþi. De asemenea, în preajma Naºterii Dom -nului ºi a Anului Nou, Uniunea Ucrainenilor dinRomânia, reprezentatã prin domnul prof. Ioan

Bodnar, a oferit pachete cu dulciuri.alexandra CEGa,

elevã în clasa a X-a b, Colegiul naþional „Eudoxiu Hurmuzachi“

ÎntâlniRe În pRAg DeAnul nou

Boboteaza pe stil vechi laizvoarele Sucevei

19 ianuarie. Zi în care creºtinii ortodocºi pe stil vechi din comunã auparticipat, în numãr mare, la slujbele de sfinþire a apei (agheasma mare)în bisericile aºezãrii. Mã voi referi, în rândurile ce urmeazã, la ceremo-nia religioasã din satul Izvoarele Sucevei unde în locaºul de cult cu hra-mul Sf.proroc Ilie Tesviteanul a participat un sobor de preoþi (pr. nostruparoh Valentin Ardelean, pr. Alexandru Horga din satul Breaza de Sus ºiprotosinghel Teofil Popescu de la mãnãstirea ,,Schimbarea la faþã" loca -litatea Petreºtii de Sus (judeþul Cluj-Napoca).

Dupã o noapte cu ninsoare blândã sfidând parcã frigul Bobotezei peterenul familiei mele destinat de câþiva ani, prin voia Domnului, ca locunde se adunã enoriaºii pentru slujba de Boboteazã, teren situat chiar înlunca Sucevei, într-un cadru natural deosebit de pitoresc, încã din zori,consilierii bisericeºti Alexa Macoveiciuc, Vasile Zaiþ împreunã cu alþi

bãrbaþi viguroºi au modelat crucea de gheaþã pe care au instalat-o înapropierea malului apei, o cruce mai semeaþã decât în anii anteriori.Apoi, cam în jurul amiezii, dupã oficierea slujbei din bisericã, s-a formatun convoi impresionant de oameni care într-o anumitã ordine s-a îndrep-tat pe o distanþã de circa 700 m, spre Crucea de gheaþã.

Cãlãreþii, elevi ai ºcolii satului, în frumoase costume naþionale perenu miþii cai huþuli, cu ciucuri roºii la urechi, au format fruntea alaiului.Le-au urmat creºtinii cu icoana Sf.Ioan Botezãtorul în faþã, urmaþi depurtãtori a trei cruci ºi patru prapuri ºi de preoþi. ªirul participanþilor laceremonie s-a încheiat cu enoriaºii de la mic la mare. Dupã sfinþirea apei,preotul paroh a stropit cu agheasmã mulþimea ºi apa Sucevei din acel loc.Fiecare ºi-a luat pentru folosul personal ºi al familiei, în recipientediverse, apa sfinþitã. În final, s-au stropit cu agheasmã cãlãreþii ºi caii.

De reþinut frumuseþea datinii în plinã naturã însã mai cu seamã cuvintele

din predica preotului Alexandru Horga, ºi anume „Sã þinem la apa sfinþitã ca

ºi la Lumina sfântã de la Ierusalim folosind-o la necaz, dar ºi ori de câte ori

cugetul ne-o cere".

Decebal Alexandru Seul

cre ºtere. Ideea a fost susþinutã ºi de orga nelelocale. În situaþia datã am organizat acþiunea înmai multe serii, dar la acelaºi nivel de repre -zentare. În pregã tirea mesei de Crãciun am apelatla metode tradiþionale, în sensul cã am pregãtitacasã o parte dintre mâncãrurile tradi þionale, daram apelat ºi la serviciile unei firme autorizate.Programul l-am adaptat momentului prinvizionarea în retrospectivã a celor mai frumoaseaspecte ale activitãþii filialei, alternate cu colindede Crãciun, iar rezultatul a fost unul la nivelulaºteptãrilor participanþilor. Cele mai frumoaseaprecieri am primit din partea organelor locale ºi

a reprezentanþilor minoritãþilor. Unii dintre ei aufãcut cunoºtinþã cu obiceiurile ucrainenilor pentruprima datã. Cu pãrere de rãu trebuie sã remarcãmfaptul cã la nivelul filialei noastre încã nu avemsuficiente materiale promoþionale, care sã fieprezentate cu diferite ocazii (sãrbãtori tra di -þionale, sãrbãtori familiale, sãrbãtori religioase) ºiîn acest sens credem cã ar fi utilã realizarea unorastfel de materiale la nivelul UUR cu ocaziadiferitelor festivaluri ºi acþiuni ºi difuzarea aces-tora la filiale.

ªi aceastã acþiune se înscrie pe linia acþiunilor depromovare a tradiþiilor ºi obiceiurilor ucrainenilordin Iaºi, care dupã pãrerea noastrã ºi-a atins scopul.

cRÃcIunuL La IaªI(Urmare din pagina a 5-a)

La cãlineºti-cuparencuA intrat deja în tradiþie ca de ziua de naºtere

a poetului naþional Mihai Eminescu, în locali-tatea Cãlineºti-Cuparencu, locul de naºtere altatãlui poetului, Gheorghe Eminovici, sã seorganizeze festivitãþi dedicate Luceafãruluipoeziei româneºti.

Sãrbãtorirea a început cu depunerea decoroane la bustul poetului, aflat în faþa caseimemoriale „Mihai Eminescu“. Au participatoameni de culturã, elevi, locuitori etc. PoetulIon Cozmei a vorbit despre poetul nepereche.

Apoi, activitatea s-a mutat la ªcoala cuclasele I-VIII din localitate.

Moderatorii manifestãrii au fost poeþii IonCozmei ºi Carmen Veronica Steiciuc, fiii satu-

lui, urmaºii lui Eminescu pe linia paternã.Dintre cei care au vorbit despre Mihai

Eminescu, s-a aflat ºi acad. Alexandrina Cernovdin Cernãuþi.

Poetul Ion Cozmei a prezentat un amplumaterial, legat de istoria ºcolii centenare dinCãlineºti-Cuparencu, insistând asupra denu-mirii ºcolii de „Gheorghe Eminovici“, tatãlpoetului.

Dl prof. Gheorghe Lazãr, inspector generalla IªJ Suceava, prezent la manifestare, a promisîntregul sprijin.

Dl prof. Vichentie Nicolaiciuc a sugerat ca la15 iunie 2013, când ºcolii din localitate i se vaacorda numele de „Gheorghe Eminovici“, par-ticipanþilor sã li se înmâneze câte un exemplardin istoricul ºcolii din Cãlineºti-Cuparencu,autor Ion Cozmei.

Se înþelege cã printre participanþi s-au aflatºi o parte dintre cei care au scris despre MihaiEminescu, cum ar fi profesorul scriitor IoanÞicalo. Domnia sa a donat ªcolii de Centru dinªerbãuþi ºi directorului coordonator dna prof.

Silvia Boiciuc, câte un exemplar din ultima sacarte: „Dor... în concepþia lui Mihai Eminescu“.

Cum era ºi firesc, un grup de elevi de laªcoala din ªerbãuþi ºi Cãlineºti-Cuparencu, aprezentat un frumos program artistic.

Recitãri din lirica eminescianã, cântece peversuri eminesciene.

Programul a fost pregãtit de profesoareleRoxana Dragomir (ªerbãuþi) ºi Lavinia Costiuc(Cãlineºti-Cuparencu).

Kolea KuRELIuK

7curierul ucrainean

oMagIeRea LuceafÃRuLuI poezIeI RoMâneªtILa sediul uu R – filiala Suceava

Cu prilejul aniversãrii a 163 de ani de lanaºterea lui Mihai Eminescu, uniuneaucrainenilor din România (uuR) – filialaSuceava a organizat sâmbãtã, la sediul sãudin municipiul Suceava, o manifestare oma-gialã cu genericul "Eminescu în spaþiulbucovinean".

Manifestarea omagialã, care a reunitreprezentanþi ºi membri ai comunitãþii etniceucrainene locale ºi invitaþi din rândul inte -lectualitãþii sucevene, a cuprins o sesiune de

comunicãri despre viaþa ºi opera lui MihaiEminescu, un scurt program artistic ºivernisajul unei expoziþii de medalisticã.

Dacã despre viaþa ºi activitatea literarã ºipublicisticã a Luceafãrului poeziei româneºtiau vorbit poetul Ion Cozmei, prof. RomanIstrati ºi scriitorul Mihai Sultana Vicol,momentul artistic, în cadrul cãruia au fostprezentate cântece pe versurile lui MihaiEminescu ºi Grigore Vieru, a fost susþinut deGrupul "Soacrele", acompaniat instrumen-tal ºi coordonat de prof. Gheorghiþã Sericiuc.

Expoziþia de medalisticã, etalatã în vi -trinele de pe holul sediului uuR – filialaSuceava, a fost realizatã cu 25 de piese cutematicã eminescianã din colecþia prof. DanLohãnel, directorul Liceului Particular nr. 1Suceava.

Manifestarea a constituit, totodatã, unprilej pentru a i se aduce un omagiu, lamomentul marcãrii a 77 de ani de la naºtere,scriitorului ºi primului preºedinte al uuR,deputatul ªtefan tcaciuc (13 ianuarie 1936 –27 iulie 2005), reprezentant în ParlamentulRomâniei al minoritãþii ucrainene în maimulte mandate. Preotul Mihai Cobziuc aþinut o slujbã de pomenire, iar cei prezenþi aurememorat clipe petrecute împreunã.

tiberiu CoSoVan

curierul ucrainean8

Ca membru al Societãþii Scriitorilor Bucovineni ºica participant la festivalul mai sus menþionat, am trãittimp de douã zile ore de desfãtare sufleteascã încãr-cate de vers eminescian, împreunã cu sute de partici-panþi, în zilele de 13 ºi 14 ianuarie anul curent, cuprilejul omagierii celor 163 de ani de la naºtereaunicului Mihai Eminescu.

Festivalul a fost organizat de Consiliul JudeþeanSuceava, prin Centrul Cultural Bucovina ºi SocietateaScriitorilor Bucovineni, în colaborare cu BibliotecaBucovinei "I. G. Sbiera", Colegiul Naþional "PetruMuºat" din Suceava, Primãria comunei ªerbãuþi ºiMãnãstirea Putna.

În afarã de iubitorii versului eminescian, au fostinvitaþi la aceastã ediþie a festivalului eminescologii:Adrian Dinu Rachieru – Timiºoara, Theodor Codreanu– Huºi, Cornel Munteanu – Baia Mare, Lucia Olaru-Nenati – Botoºani, ªtefan Munteanu – Bacãu, LiviuPapuc – Iaºi, precum ºi cernãuþenii: acad. AlexandrinaCernov, acad. Vasile Tãrâþeanu, Simion Gociu ºi IlieLuceac.

Festivalul a început la 13 ianuarie a.c., la Colegiul"Petru Muºat" printr-o manifestare desfã ºuratã subgenericul "Omagiu lui Mihai Eminescu".

El a debutat cu un moment artistic: un grup de eleviai colegiului a recitat ºi a cântat din ºi despreEminescu, apoi cvartetul "Amadeus" a interpretatcâteva lieduri ºi romanþe pe versurile lui Eminescu.

A urmat lansarea unor cãrþi de exegezã emi -nescianã, cãrþi apãrute în anul precedent, 2012, care aufost nominalizate pentru marele premiu MihaiEminescu.

Astfel, pentru cartea "Eminescu. Polimorfismuloperei" de Cornel Muntenu a prezentat laudatio prof.univ. dr. Sabina Fãnaru; pentru cartea "Dicþionarul

enciclopedic Mihai Eminescu" de Mihai Cimpoi aprezentat laudatio Lucia Olaru Nenati, pentru cartea"Dor... în concepþia lui Mihai Eminescu" de IoanÞicalo a prezentat laudatio Nicolae Cârlan; pentrucartea "Despãrþirea de Eminescu?" de Adrian DinuRachieru a prezentat laudatio Alexandru Vintilã.

Juriul acestei ediþii a festivalului a fost format din:Nicolae Georgescu, Adrian Dinu Rachieru, TheodorCodreanu, Ion Cozmei ºi Carmen Veronica Steiciuc.

Carmen Veronica Steiciuc a prezentat laudatio pen-tru premierea acad. Eugen Simion cu Premiul "MihaiEminescu – Opera Omnia" în cadrul acestui festival.Acest Marele Premiu a fost sponsorizat de prof. DanLohãnel, directorul Liceului Particular nr. 1 dinSuceava care oferã în fiecare an de 15 ianuarie aseme-nea premiu. Dupã aprobarea tuturor participanþilorconcretizatã prin aplauze, Eugen Simion a fost contac-tat telefonic. Aflat la îmbarcare în avionul care îlducea de la Paris la Bucureºti, domnia sa i-a mulþumitcãlduros sponsorului, apreciind efortul organizatorilorfestivalului ºi spunând cã "sucevenii s-au dovedit a fifoarte apropiaþi sufleteºte de Mihai Eminescu".

Au urmat scurte alocuþiuni despre Eminescu ºiopera sa rostite de prof. univ. dr. ªtefan Muntean, prof.dr. Liviu Papuc, poetul ºi acad. Alexandrina Cernov, iarIon Cozmei a recitat propria poezie "La Eminescu",tipãritã în revista "Bucovina literarã" nr. 11-12, 2012.

În dimineaþa zilei de 14 ianuarie a.c., toþi participanþiiau asistat la depunerea coroanelor ºi jerbelor de flori labustul lui Mihai Eminescu din centrul Sucevei, undes-au rostit ºi scurte alocuþiuni omagiale.

Apoi, cu autocarul, s-au deplasat la baºtina paternãa lui Eminescu – Cãlineºti-Cuparencu. În faþa caseipãrinteºti a lui Gheorghe Eminovici, tatãl lui Mihai,este aºezat bustul lui Mihai Eminescu. ªi aici s-au

depus coroane de flori de cãtre participanþi, iar eleviiviitoarei ªcoli "Gheorghe Emino vici" au depus jerbede flori.

Poetul Ion Cozmei, originar din acest sat ºi descen-dent din familia Eminovici, a rezumat istoricul acesteifamilii. La ºcoalã, alte manifestãri de profundã trãireeminescianã au fost provocate de elevii ºi emines-cologii, toate moderate de omul locului I. Cozmei.

La amiazã, întregul grup de participanþi ºi mulþialþii sosiþi la Putna au asistat, în incinta bisericii„Adormirea Maicii Domnului" din Mãnãstirea Putna laslujba de pomenire a poetului Mihai Eminescu care, la15 august 1871, i-a adunat pe toþi patrioþii români sã-lomagieze pe ªtefan cel Mare, la mormântul sãu. Slujbade pomenire a fost oficiatã de un sobor de preoþi ºimonahi, condusã de arhimandritul Melchisedec Velnic,stareþul mãnãstirii care, în final, a þinut un cuvânt deînvãþãturã pe tema cunoaºterii ºi preþuirii operei emi-nesciene. La aceastã slujbã ºi la cele ce au urmat seaflau ºi monahiile de la mãnãstirea Voroneþ, Gabriela ºiElena Simionovici – membrã în Comitetul de conduc-ere al SSB.

La bustul poetului din curtea mãnãstirii s-au depuscoroane de flori, apoi, tot aici, grupul vocal din loca -litate condus de profesorul ºi scriitorul Mircea Aanei arecitat ºi a cântat din lirica eminescianã ºi din liricadespre Eminescu. Profesoara Gabriela Teiºanu a cân-tat cu o voce inconfundabilã câteva doine culese deEminescu în zona ei natalã – Iliºeºti, iar Vasile Tãnasea încântat publicul cu chitara ºi cu vocea sa baritonalã,interpretând cântece baladeºti.

Aici, în mod solemn, în numele juriului, poetaCarmen Veronica Steiciuc – sufletul festivalului – anominalizat Premiul de Excelenþã obþinut pentruexegezã eminescianã de domnul Cornel Munteanu, iarPremiul Special al SSB de cãtre domnul Ioan Þicalo.

Toþi participanþi s-au deplasat la cimitirul mãnã-stirii ºi s-au recules la mormântul eminescologuluiZoe Dumitrescu-Buºulenga, devenitã monahiaBenedicta, evidenþiind marele ei merit în cunoaºtereaprofundã a creaþiei eminesciene.

Aceastã ediþie a festivalului, ca ºi celelalte ediþii, ademonstrat cã iubirea de Eminescu se menþine vie peaceste meleaguri ºi va rãmâne vie atâta timp, cât vadãinui acest popor.

Vichentie nICoLaICIuC

feStIVaLuL LIteRaR naÞIonaL "MIHaI eMIneScu",

ediþia a XXII-a

FILIALA IAªI ÎNVITATA DE ONOARE LA„FESTIVALUL POEZIEI RUSE“

În perioada 25-29 octombrie 2012, Comunitatea Ruºilor-Lipoveni dinRomânia în parteneriat cu Fundaþia "Russki mir" ºi Departamentul pentruRelaþii Interetnice din cadrul Guvernului României, a organizat, la Iaºi, cea dea doua etapã a ediþiei a V-a a proiectului cultural-educaþional "FestivalulPoeziei Ruse".

Cea de a V-a ediþie a "Festivalului Poeziei Ruse" a marcat trei aniversãriimportante din cultura rusã (125 de ani de la naºterea poetului rus pentru copiiSamuil Marºak (1887-1964), 130 de ani de la naºterea scriitorilor pentru copii

Kornei Ciukovski (1882-1969) ºi, respectiv,Boris Jitkov (1882-1938).

Festivalul s-a desfãºurat la Casa de Culturã amunicipiului Iaºi "Mihai Ursachi" (lângã ParculCopou), fiind un proiect naþional structurat pepatru module:

1) Interpretare de poezie (autori: SamuilMarºak ºi Kornei Ciukovski);

2) Creaþie proprie – prozã scurtã;3) Creaþie proprie – poezie;4) Dramatizare sau montaj literar (dupã creaþi-

ile lui Samuil Marºak, Kornei Ciukovski ºi BorisJitkov).

Deschiderea oficialã a Festivalului Poeziei Rusea avut loc la 26 octombrie 2012, începând cu ora

10.00, la Casa de Culturã a municipiului Iaºi "Mihai Ursachi".Participanþii la Festivalul Poeziei Ruse au fost elevii laureaþi la competiþiile

ºcolare la limba rusã maternã ºi la prima ediþie a festivalului, elevii care studi-azã în unitãþile de învãþãmânt din judeþele Brãila, Iaºi, Suceava, Constanþa,Botoºani, Ialomiþa, Neamþ, Tulcea ºi din Bucureºti. Proiectul CRLR încura-jeazã elevii prin deschiderea de noi orizonturi cãtre cunoaºterea marii culturiruse ca parte integrantã a culturii universale.

La acþiune, din partea filialei Iaºi a UUR, a participat dl Macovei Timofte,secretarul filialei, care s-a întâlnit cu cadre didactice care predau limba ºi lite -ratura rusã maternã din toate judeþele în care se predã limba rusã maternã.

Din discuþiile purtate a rezultat pregnant necesitatea unei mai strânsecolaborãri între minoritãþi la nivelul judeþului, sens în care ar fi bine sã se încheieprotocoale de colaborare ºi sã se întocmeascã planuri de acþiune anuale comune,propunere ridicatã de cãtre filiala noastrã ºi acceptatã de partenerii de discuþie.

Victor HRIHoRCIuC,preºedintele filialei Iaºi a uuR

9curierul ucrainean

Aula Colegiului Naþional "MihaiEminescu" din Suceava s-a îmbrãcat înhaine de sãrbãtoare de Ziua Mino -ritãþilor Naþionale – 18 decembrie 2012.O sãrbãtoare care a reunit în jurul eioaspeþi de seamã ai judeþului Suceava,precum ºi elevi ce studiazã în cadrulacestui colegiu douã limbi materne –ucraineanã ºi germanã ºi nu în ultimulrând ansamblul ucrainean „Kozaciok“din Bãlcãuþi, îndrumat de inimosul pro-fesor Petru ªoiman. Printre invitaþi s-auregãsit Vasyl Boieciko, consul generalal Ucrainei la Suceava; VladimirHapen ciuc, consilier superior în cadrulDepartamentului pentru Relaþii Inter -etnice; Lucia Mihoc, inspector pentrulimba maternã ucraineanã I.ª.J.Suceava; Gabriela ªutac, repre zentantal Direcþiei de Culturã, Culte ºi PatrimoniuSuceava; Vasile Ursache, primar, comuna Bãlcãuþi;pr. Mihai Maghiar, parohia ortodoxã ucraineanã,

Suceava; Bogdan Pope scu, reprezentant alSocietãþii "Inter coolt", Suceava; prof. RenatoTronciu, director al Colegiului Naþio nal "MihaiEminescu", Suceava; prof. Gabriela Cazac, directoradjunct al Colegiului Naþional "Mihai Emi nescu",Suceava; ing. Boreslaw Petraºuc, reprezentant alpãrinþilor.

Evenimentul se înscrie într-un proiect educaþio -nal derulat între elevii Colegiului Naþional "MihaiEmi nescu" din Suceava ºi elevii ªcolii Gimnazialedin Bãlcãuþi. Coordona torii proiectului sunt profe-sori de la cele douã ºcoli care au reuºit sã impliceelevii într-o realã comunicare inter etnicã, mai alespe plan artistic – teatru, dans, cântec, recitare,vizionare etc. Doamna prof. Cãruntu Maria, inspec-torul pentru limba maternã ucraineanã, prof. LuciaMihoc de la Colegiul Naþional "Mihai Eminescu" ºiprof. Petru ªoiman de la ªcoala Gimnazialã dinBãlcãuþi au îndrumat elevii astfel, încât acþiunea sãaibã succes deplin. Cei de la Bãlcãuþi au deschisactivitatea cu un concert de colinde în limbaucraineanã dupã care a urmat "replica" elevilor cla-sei a V-a A de la Colegiul Naþional "MihaiEminescu" cu o frumoasã piesã de teatru "MoºCrãciun pleacã la drum", poezii ºi cântece tematice,precum ºi colinde interpretate de grupul vocal„Vyºyv ka“, îndrumat de prof. Lucia Mihoc.

Cei doi moderatori ai acþiunii – prof. MariaCãruntu ºi prof. Petru ªoiman – au îmbinatmomentele de spectacol ºi joc interetnic cu alocuþi-unile invitaþilor. Doamna prof. Cãruntu Maria a

mãrturisit: "Sperãm sã ne umplem astãzi – 18decembrie 2012, de Ziua Minoritãþilor Naþionale –sufletele cu o manifestare culturalã ale cãrei mize arputea fi conturate în urmãtoarele þinte: dezvoltarea

unui dialog intercultural ºimotivarea elevilor pentruo comunicare profundã ºipe viitor". Ca o prelungirea gândurilor doamnei pro-fesoare, domnul ªoiman,instructorul ansamblului„Kozaciok“, ºi-a exprimatbucuria de a se afla cu ele-vii lui la un colegiu deprestigiu din judeþ, cãrorale-a recomandat sã-ºi con-tinue studiile liceale înacest loc minunat, maiales cã vor avea posibili-tatea sã continue studiul

limbii materne ucrainene. Ba chiar ºi-a arãtatdisponibilitatea de a coordona ºi în cadrul acestuicolegiu un ansamblu artistic de dans ucrainean.

În cuvântul de întâmpinare a celor prezenþi,doamna prof. Gabriela Cazac, director adjunct alColegiului "Mihai Eminescu" Suceava, a rostit:"Pentru noi este o onoare sã vã aflaþi în aceastã zialãturi de noi ºi de copiii dumneavoastrã. Nu esteprima întâlnire cu elevii de alte minoritãþi, iar noi nebucurãm cã ºcoala noas-trã este un spaþiu al inter-culturalitãþii, dovadã fiindºi întâlnirea de astãzi.Prin grija doamnei in -spector Lucia Mihoc amavut contact direct cuConsulatul General alUcrainei la Suceava, carea participat în decursulanilor la mai multe mani-festãri desfãºurate încadrul ºcolii noastre. Vãurez sãrbãtori cu bine alã-turi de familiile voastre ºisucces în activitatea deastãzi !"

Domnul primar Vasile Ursache a evidenþiatimportanþa Zilei Mino ritãþilor Naþionale în viaþacomunitãþii pe care o pãstoreºte ºi de care estefoarte mândru pentru cã elevii ucraineni dinBãlcãuþi se afirmã an de an la olimpiadele naþionale,

la concursurile ºcolare ºi la mani-festãrile culturale judeþene, naþionale ºiinternaþionale, iar ansamblul „Koza -ciok“ a adus foarte multe premii ºidiplome la nivel naþio nal ºi internaþio -nal. De asemenea, domnul primar asubliniat cã "în lumea de astãzi avemnevoie de respect reciproc ºi armonie",iar în final a urat tuturor celor prezenþi„La mulþi ani!“ ºi sãrbãtori frumoase!

Domnul director al colegiului, prof.Renato Tronciu a mãrturisit: "Am asis-tat astãzi la momente de prietenieemoþionante, frumoase, pe care le vomþine minte ºi noi, dar mai ales elevii.S-au deschis porþile unei întâlniriinteretnice între cele douã ºcoli. Remarcprofesionalismul ansamblului „Koza -ciok“, care m-a impresionat ºi în cadrul

altor manifestãri culturale. De aceea, îi invit pe toþicopiii acestui ansamblu la „Zilele ºcolii noastre“, pe15 ianuarie 2013, la Iulius Mall Suceava. Vreau sãmulþumesc domnului consul general al Ucrainei laSuceava pentru colaborare, pentru cadourile oferitede Moº Crãciun elevilor colegiului nostru ºi pentrufaptul cã rãspunde cu plãcere oricãrei invitaþii pecare o adresãm Excelenþei Sale. Mulþumesc, deasemenea, doamnei inspector Lucia Mihoc pentruactivitãþile frumoase pe care le deru leazã în cadrulºcolii noastre, pentru rezultatele deosebite pe care leare cu elevii la olimpiade ºi concursuri ºi o felicitpentru evoluþia grupului vocal „Vyºyvka“, pe care îlîndrumã, atât la Balul bobocilor, cât ºi cu alteocazii, ca cea de azi".

La final, a sosit momentul recompensei. Înaintede a oferi cadourile, domnul Vasyl Boieciko, consulgene ral al Ucrainei la Suceava ºi-a exprimat admi-raþia faþã de evoluþia elevilor de la cele douã ºcoli,i-a felicitat atât pe ei, cât ºi pe profesori ºi pãrinþi,le-a mulþumit pentru cuvintele frumoase ºi a pre-cizat cã ºi românii din regiunea Cernãuþi sãrbãtorescZiua Mino ritãþilor Naþionale. Cadourile au fostoferite tuturor elevilor, precizându-se cã acestea aufost trimise de cãtre sponsori din regiunea Cernãuþi.Elevii au fost încântaþi ºi au mulþumit cu respect.

De asemenea, s-au oferit cadouri ºi din parteaUniunii Ucrainenilor din România, precum ºi a

pãrinþilor care au participat cu interes la aceastãmanifestare. Toþi cei prezenþi au fost invitaþi la omasã binemeritatã.

prof. Lucia MIHoC,prim-vicepreºedinte al uuR – filiala Suceava

ZiuA MinoRitÃÞiloR nAÞionAle SÃRBÃtoRità lAColegiul nAÞionAl „MiHAi eMineSCu“ Din SuCeAVA

18 DECEMbRIE 2012

În ziua de 18 decembrie 2012, sub egida instituþieiprefectului ºi a Primãriei Iaºi, la Ateneul Tãtãraºi afost organizat un spectacol cultural interetnic la careintrarea a fost gratuitã. La acþiune au participatreprezentanþi de la Asociaþia Culturalã Dionysos,

Comunitatea Arabã Iaºi, Comunitatea Armeanã dinIaºi, Comunitatea Elenã din Iaºi, ComunitateaEvreilor din Iaºi, Comunitatea Italianã din România,Comunitatea Ruºilor-Lipoveni din Iaºi, AsociaþiaRomilor Ursari, Asociaþia de Dezvoltare Comunitarã"Ama roilo", Forumul Democrat German, UniuneaUcrainenilor din România

Spectacolul ºi-a propus sã promoveze ºi sã per-petueze bunele relaþii interetnice prin intermediul cul-turii, privite ca un liant între tineretul minori tãþilornaþionale din Iaºi ºi tineretul românesc, între mino -ritãþi ºi majoritatea româneascã.

Asociaþiile neguvernamentale ºi PrefecturaJudeþului Iaºi prin organizarea acestui eveniment audorit sã dovedeascã rolul lor de parteneri activi îndirecþia dialogului ºi cooperãrii între etnii.

Pe parcursul desfãºurãrii spectacolului s-au pus învaloare tradiþiile, cultura ºi limba minoritãþilornaþionale din România.

A fost un eveniment cultural important nu numaipe planul culturii, dar ºi al promovãrii unor relaþii ami-abile interetnice întrucât: promoveazã spiritul culturalºi limba comunitãþilor etnice; se adreseazã publiculuilarg, indiferent de originea sa etnicã; acoperã o zonãculturalã cu prezenþã activã în viaþa Iaºului; permiteintegrarea în lumea culturalã europeanã; pune în va -loare moºtenirea culturalã ºi spiritualã a minoritãþilorparticipante; motiveazã oamenii de culturã pentru acontribui la formarea unei conºtiinþe europene, atât de

necesare pentru promovarea valorilor ºi identitãþiietnice într-o Europã unitã.

Manifestarea a fost deschisã de o scurtã alocuþiuneprezentatã de cãtre prefectul judeþului Iaºi, dl RomeoOlteanu, care a sublinat reluarea bunelor tradiþii exis-tente anterior între minoritãþile naþionale reprezenta-tive din Iaºi, prin organizarea unor manifestãricomune. De asemenea, domnia sa a evidenþiat bunaconlucrare existentã între minoritãþile etnice din Iaºi înbenificiul cetãþenilor români ºi al societãþii române ºi,nu în ultimul rând, o bunã conlucrare între minoritãþi

ºi organele locale judeþene ºi orãºeneºti din Iaºi. Acestfestival a fost organizat ca o manifestare în spiritulbunei convieþuiri, al toleranþei interetnice în spaþiulieºean, un dialog cultural interetnic bine primit de pu -blicul spectator. Astfel de acþiuni constituie un bunprilej de evidenþiere a unor noi direcþii ºi domenii decolaborare interetnicã ºi interculturalã, de stimulare ainteresului cetãþenilor din Iaºi pentru cunoaºterea va -

lorilor culturale ºispirituale ale mino -ritãþilor din Iaºi.

Programul pro-priu-zis a fost de -schis de AsociaþiaRomi lor Ursari,care a fost repre -zentatã de formaþia"Zece prã jini" ºicare a oferit un pot-puriu de melodii

specifice etniei rrome. A urmat înprogram momentul mult aºteptatal Filialei Iaºi a UUR (singura fi -lialã, care s-a prezentat la acest festival cu douã for-maþii artistice: ansamblul de dansuri "Veselka" ºi,respectiv, grupul vocal-instrumental "Buko -vynka". Ansamblul de dansuri "Veselka" aprezentat un scurt program de dansuri popu-lare ucrainene (din cauza timpului scurtimpus de organizatori), care a fost primit cu

furtunoase ºi îndelungi apla -uze din partea unui publicdestul de numeros (dupãaprecierea organizatorilorcirca 250 de spectatori, fãrã ase lua în calcul ºi participanþiila festival) Grupul vocal"Bukovynka" a prezentat douãcolinde ucrainene ºi o urare de "Lamulþi ani!“, aplaudate ºi apreciate decei prezenþi, având în vedere cã aceastaera singura acþiune premergãtoare sãr-bãtorilor de iarnã.

Din discuþiile purtate cu dl prefect Romeo Olteanuºi cu organizatorii festivalului a rezultat ca necesitatematerializarea programelor comune ale minoritãþilordin Iaºi prin documente, care sã fie semnate de cãtrepreºedinþii filialelor minoritãþilor din Iaºi. În acestsens filiala Iaºi a propus alegerea unui Comitet decoordonare a minoritãþilor pe plan local ºi încheiereaunui protocol de colaborare între filialele minoritãþilor

din Iaºi ºi, respectiv, a unuiacord de colaborare întreComitetul de coordonare aactivitãþilor minoritãþilor cuorganele locale, instituþiile ºiasociaþiile interesate în pro-movarea unitãþii în diversitate,propunere acceptatã de cãtrecei interesaþi. Totodatã, s-aconvenit ca la Protocolul decolaborare sã se anexeze ºi unprogram comun de acþiunipentru anul 2013, care va fielaborat în cursul lunii ianua -rie 2013.

Apreciem cã prin partici-parea la acest eveniment s-a fãcut încã un pas mare înpromovarea tradiþiilor ºi a culturii ucrainene pe planlocal ºi astfel de momente nu trebuie ratate nici înviitor.

Comitetul filialei aduce mulþumiri conducãtorilorcelor douã formaþii care au reprezentat filiala Iaºi laacest festival respectiv drei profesoare RodicaFãliºteanu ºi domnului profesor Ilie Gorovei, ambii de

la Colegiul Naþional de Artã "Octav Bãncilã" din Iaºiºi membrilor celor douã formaþii, urmând sã facem

demersurile necesare pentru ca acum, la sfârºit de an,sã fie recompensaþi de UUR pentru efortul depus de-alungul întregului an 2012.

Hrihorciuc VICtoR,preºedintele filialei Iaºi a uuR

curierul ucrainean10

ZiuA MinoRitÃÞiloR nAÞionAle SÃRBÃtoRità lA niVel ÎnAlt lA iAªi

curierul ucrainean 11

Prezentare

La 2 octombrie a.c., domnul ªtefan-AlexandruBãiºanu, vicepreºedintele Consiliului Judeþean Suceava(prof. univ. dr. la Uni versitataea „ªtefan cel Mare“ dinSuceava) i-a invitat pe scriitorii suceveni, muzicologii ºiartiºtii plastici la întâlnirea colocvialã, la Suceava. Timpde aproape trei ore, s-au purtat discuþii punctuale ºideschise privind revigorarea culturalã suceveanã înperioada imediat urmãtoare. S-a propus înfiinþarea fili -alei din Suceava a Uniunii Scri itorilor, impulsionareaactivitãþii Societãþii Scriitorilor Bucovineni, repartizareaunui sediu pentru SSB ºi pentru filiala Suceava a UniuniiArtiºtilor Plastici, dotarea unui numãr de artiºti plasticicu ateliere, înfiinþarea unui teatru profesionist (a existat2-3 ani o secþie de teatru sub egida celui de la Iaºi, pânãîn 1989), înfiinþarea unei galerii de artã corespunzãtoareetc. Dl Bãiºanu, în calitatea sa de vicepreºedinte carerãspunde la nivelul judeþului de problemele deînvãþãmânt, culturã ºi artã, ºi-a luat rãspunderea de a seîntâlni periodic cu creatorii pe genuri de artã – scriitori,muzicologi ºi artiºti plastici separat ºi a promis cã uºa luiva fi mereu deschisã pentru orice doleanþã a tuturor cre-atorilor. De asemenea, Consiliul Judeþean, cu toatã crizacare persistã, de acum încolo va sprijini financiar mani-festãri culturale de amploare. Chiar a propus ca de ZiuaBucovinei, la 28 noiembrie, sã se lanseze, cu sprijinulfinanciar al Consiliului, o antologie a literaturii buco -vinene de azi. Pentru aceasta, a cerut tuturor scriitorilorbucovineni sã-ºi întocmeascã urgent repere biobibli-ografice pentru fiecare ºi, împreunã cu un numãr depoezii semnificative, povestiri, articole sau studii de isto-rie literarã sau criticã literarã etc., sã transpunã pe CD ºisã-l trimitã doamnei Veronica Steiciuc, preºedintaSocietãþii Scriitorilor Bucovineni. A urmat o agapã lacare au fost toþi invitaþii. Acolo, fiecãrui creator partici-pant, vicepreºedintele judeþului, împreunã cu preºedinþii

filialelor uniunilor scriitorilor, compozitorilor sauartiºtilor plastici au oferit câte o diplomã de merit pentru„contribuþii prestigioase la revigorarea culturalã ºi spiri-tualã a Bucovinei“.

Tuturor participanþilor, erau în numãr mare, aceastãîntâlnire de suflet li s-a pãrut „ieºitã din comun“,deoarece aºa ceva nu s-a mai organizat de zeci ºi zeci deani. Aceasta ºi-a exprimat chiar majoritatea vorbitorilor,în mod deschis. A fost ceva inedit ºi se temeau cã a fostprima ºi ultima asemenea manifestare. Dar, la 23 noiem-brie a.c., ne-am trezit cu încã o surprizã, tot plãcutã, ca ocontinuare a celei din 2 octombrie.

Miercuri, 28 noiembrie, de Ziua Bucovinei la orele15, în sala „ªtefan cel Mare“ a Consiliului JudeþeanSuceava, a fost lansatã antologia literaturii bucovinene,sub egida Societãþii Scriitorilor Bucovineni, cu titlulinedit, latinesc ºi simbolic „Sol omnibus lucet“ („Soarelestrãluceºte pentru toþi“). Într-adevãr, ªtefan-AlexandruBãiºanu s-a þinut de cuvânt. Într-o perioadã foarte scurtã,de nici douã luni, a ieºit de sub tipar o mândrie de cartede mare valoare ºi grea, la propriu ºi la figurat,cuprinzând între coperþile ei 95 de creatori suceveniîntre-ale cuvântului ºi verbului românesc – poeþi, proza-tori, istorici ºi critici literari, autori de studii filologice, defolclor etc. Fiecare autor îºi prezintã fiºa biobiblio -graficã. E o adevãratã enciclopedie bucovineanã deastãzi, vie, dinamicã, în plinã evoluþie din care ºi princare se vede cã ºi în Bucovina toatã, istoricã, din nord ºidin sud, nasc, trãiesc, creeazã ºi se creeazã valori literaredemne de secolul al XXI-lea, cu nimic mai prejos faþã deliteratura Bucovinei interbelice sau de cea din alte zoneale României. S-au adus mulþumiri sincere ºi alese doam-nelor Carmen-Veronica Steiciuc ºi Alisei Niculicã pentrumunca lor scurtã, dar titanicã de redactare ºitehnoredactare, iar domnului ªtefan-Alexandru Bãiºanu

pentru iniþiativã, îndrumare ºi sponsorizare, mai ales.Este pentru prima oarã în istoria acestui þinut Bucovina,când apare aºa o carte de cãpãtâi în care se oglindeºtepotenþa, capacitatea, puterea spiritualã a oamenilor locu-lui. Ea, antologia, va rãmâne în istoria acestui legendarþinut. Având aproape 700 de pagini, cu hârtie velinã, dela lansare a provocat entuziasm, curio zitate ºi interesultuturor bucovinenilor ºi nu numai. Dar oare cine va aveacurajul sã o mai editeze. Sincere mulþumiri tuturor auto-rilor din interiorul ei, care împreunã au pus o cãrãmidãmare la edificiul spiritual, sufletesc al Bucovinei! Vãfelicit din inimã! – a spus în încheierea lansãrii ei, dom-nul Bãiºanu!

Noi am adãuga: „Multe ºi profunde mulþumiri, dom-nule ªtefan-Alexandru Bãiºanu, pentru sponsorizare!“

Vichentie nICoLaICIuC

Note de lector

Zilele acestea, la în ceputul anu-lui 2013, a apãrut de sub tipar, înregie proprie ºi în condiþii grafice deexcepþie, o carte masivã cu titlul de maisus, de circa 400 de pagini, însumând 67de basme, poveºti ºi legende populare pre-luate de la 37 de popoare ale lumii.

Jumãtate din numãrul lor sunt traduseîn limba românã, altã jumãtate sunt prelu-crate într-o limbã româneascã adecvatãevoluþiei limbii române de azi.

Autorul cãrþii este doamna OlgaAndrici cunoscutã cititorilor noºtri princãrþile anterioare "Roxolana" ºi "DomniþaRuxandra ºi Timuº".

Basmele ne-au legãnat copilãria ºi ne-au creat posibilitatea sã ne imaginãm olume de eroi, buni sau rãi ºi în care bineleînvinge întotdeauna rãul.

Basmele ne-au educat caracterul:curajul, dreptatea, iubirea, omenescul etc.Nu existã om care în copilãrie sã nu fiascultat basme.

Fiecare popor are basmele, poveºtile ºilegendele lui, în funcþie de specificul sãusufletesc. Totuºi, parcã popoarele slave,iar românii sub influenþa lor, ca vecini, aucreat primii ºi cele mai multe basme.Chiar termenul basm provine din vecheaslavã basn care înseamnã nãscocire sauscornire. Popoarele slave ºi, alãturi ºi subinfluenþa lor, românii au nãscocit, au creatun numãr impresionant de basme cudiferite subiecte, motive, existenþa acestorbasme dovedind bogãþia spiritualitãþiiacestora. Reiese cã basmele ºi poveºtiletrebuie sã trãiascã, sã vieþuiascã în oricecasã, familie, mai ales acolo unde suntcopii.

Iatã de ce apariþia acestei cãrþi de basme

este foarte necesarã ºi salutarã. Carteaconþine câteva basme româneºti: "Floareasoarelui", "Fata din dafin" ºi legenda"Drumul Robilor" precum ºi unul pânã lacâteva basme dintre cele mai valoroase dinspiritualitatea multor altor popoare.

La alcãtuirea prezentei antologii –cartea poate fi consideratã ºi ca o antolo-gie a basmelor lumii - autoarea a depuseforturi mari în trei direcþii. Prima esteselectarea lor. A doua - etapa cea mai grea- traducerea lor în limba românã, într-oformã artisticã deosebitã, cu explicarea lasubsol a unor cuvinte necunoscute. În tra-ducere a fost ajutatã de faptul cã autoareastãpâneºte foarte bine limbile românã,ucraineanã, rusã, englezã, francezã ºispaniolã, având certificatul de traducãtorautorizat pentru ultimele cinci limbi. Înafarã de aceastã înlesnire, autoarea aredeja acumulatã o vastã experienþã în artatraducerii, efectuând anterior multe altetraduceri beletristice ºi ºtiinþifice. A treiadirecþie a fost prelucrarea sau finisarealimbii române la multe alte basme, fieromâneºti sau strãine, care au apãrut înediþiile româneºti mai vechi, în jurul anu-lui 1900. Limba în care au fost tipãritetrebuia corectatã, corelatã cu limbaromânã evoluatã de astãzi. Deci era maigrea activitatea de corectare sau finisaredecât de traducere.

Cele 67 de basme au fost aºezate încarte concentric ºi spiralat. Cartea începecu basme româneºti ºi se terminã tot cu unbasm românesc, deci concentric. Formaspiralatã a aºezãrii basmelor este urmã-toarea: estul Europei (basme ucrainene,

ruseºti) sudul (bulgãreºti, ungureºti etc.),spre nord (poloneze, lituaniene, suedeze,norvegiene, irlandeze), vest (franceze,spaniole etc.), în afara Europei (turceºti,israeliene, arabe etc.), apoi se trece înAsia (indiene, chineze, japoneze etc.) ºi laurmã - africane ºi americane.

Pentru fiecare basm sau poveste s-aufolosit ilustraþii sub formã de viniete caresugereazã conþinutul basmului, iar pre -zenþa numeroasã a acestora întãreºteplãcerea lecturii ºi ajutã la o mai bunãînþelegere de cãtre cititori.

Cartea începe cu o scurtã ºi sugestivãprefaþã ºi se încheie cu o postfaþã remar-cabilã semnatã de profesoara de limbaenglezã Florina Mateiaº.

Coperþile sunt foarte sugestive. Vom

comenta coperta a IV-a (coperta Ifiind reprodusã). În prim-plan esteilustrat portretul autoarei stând lamasã, cu faþa la cititori, având pemasã douã cãrþi masive: una

deschisã ºi alta închisã. Cea deschisãreprezintã manuscrisul cãrþii cu poveºti,cea închisã cartea deja tipãritã cu poveºti.Autoarea þine mâna pe cea închisã caresimbolizeazã bucuria muncii finalizate.Autoarei îi radiazã faþa de bucurie cãopera sa – cartea cu poveºti- "ascunde"între coperþi "bijuterii". Cartea închisãpare o cutie cu bijuterii. ªi, într-adevãr,basmele, poveºtile ºi legendele sunt "biju-teriile" unui popor. În planul doi estedesenat un geam deschis prin care fâlfâieperdelele. Lumina ºi adierea vântului deafarã primeneºte atmosfera ºi viaþa oame-nilor din casã. Lumina ºi adierea vântuluisemnificã basmele ºi poveºtile careprimenesc, schimbã în bine, întreþin viaþaoamenilor.

Însãºi autoarea strecoarã sub aceastãilustraþie trei fraze care definesc judecãþiclare privitoare la ce este basmul ºi ce roljoacã el în viaþa omului. "S-ar pãrea, cãomenirea, la naºterea ei, a avut dreptleagãn Pãmântul, deasupra stelele, iar lacãpãtâi...un basm! De atunci, basmul, izvorde apã vie, venit din adâncul înþelepciuniipopoarelor, a rãmas cel mai bun ºi cel maistatornic prieten al copilãriei. Universulmagic al basmelor, irizat în culori de curcu -beu, înmiresmat ºi melodios, este daruloferit de Divinitate spre a ne lumina minteacu fãclia cunoaºterii lumii".

Cartea doamnei Olga Andrici va con-stitui pentru cititori, mici sau mari, unmijloc plãcut de a cunoaºte basmelelumii.

Vichentie nICoLaICIuC

„Sol oMniBuS luCet“ – Antologie

„BaSMe dIn patRu zÃRI“ de oLga andRIcI

Societatea Scriitorilor Bucovineni

antologie

Lidana, 2012

curierul ucrainean12

Despre Eminescu, poetul naþional, evident, s-a scris cel mai mult, se scrie ºi,bineînteles, se va scrie, cum e ºi normal, întrucât spiritul sãu tutelar, emines-cianismul ºi dragostea neþãrmuritã a cititorilor de pretutindeni care gustã sauvor gusta din "parfumul crinului" sãu poetic – vorba marelui George Cãlinescu– vor genera reacþii de ataºament continuu faþã de Luceafãrul poezieiromâneºti, vor naºte mai departe studii noi de eminescologie, care-i vor întregiportretul ºi-i vor lumina opera poeticã pe faþete noi, poate nebãnuite încã, dar,mai ales, vor continua sã reliefeze acea unicitate ºi originalitate a sa, precum ºifrumuseþe fãrã egal, ce stau la baza eminescianismului nemuritor, asaltat azi, încadrul democraþiei noastre originale, de detractori neavizaþi care, în loc sã ve -gheze asupra valorilor sacre ale culturii româneºti, încearcã sã le demoleze dedragul înnoirilor pale ale prezentului reformist.

În aceste condiþii bucovineanul Ioan Þicalo, scriitor, istoric ºi critic literar,un veritabil analist de atitudine, pãºeºte cu dreptul în eminescologia contempo-ranã cu douã studii demne de luat în seamã: "Mihail Eminescu poetul neamu-lui românesc", 2009 ºi "Dor... în concepþia lui Eminescu", 2012. Prin acesteaautorul doreºte sã întregeascã imaginea poetului faþã-n faþã cu opera sa poeticãºi cea de gazetar, cãutând fervent sã se apropie de miezul gândirii sale nemãrgi-nite sondând conceptele profunde ale credinþei ºi creaþiei, cuvântului ºi poeziei,ale iubirii ºi dorului, ale morþii ºi ne-morþii etc. Ca sã apere vehement pretinsaperimare a sintagmei "Eminescu – poet naþional" lãrgind-o, chiar ostentativ, în"poetul neamului românesc" cum atestã însuºi titlul volumului anterior, IoanÞicalo este convins "ab initio" de talia nepereche a marelui Eminescu în lite -ratura românã, conform ilustrelor pãreri cunoscute tuturor – zicem noi – ale luiV. Alecsandri, Titu Maiorescu, G. Cãlinescu, Tudor Vianu, Vl. Streinu, TudorArghezi etc.

Dacã V. Alecsandri "regele poeziei" pânã la Eminescu (v. "Epigonii") închi-na al sãu apus în faþa Luceafãrului Eminescu, Titu Maiorescu plasa "veºmântul"întregii "cugetãri româneºti" în sec. XX "sub auspiciile geniului sãu", TudorVianu îl considera cel mai potrivit "delegat" al românilor în "Pantheonul litera-turii universale", atunci George Cãlinescu, se pare, nu exagera, când afirma cãmulte se vor schimba pe pãmânt "ºi-o stea se va vesteji pe cer" ca sã aparã dinnou "un crin de tãria parfumurilor sale" , iar noi, românii, urmaºii iluºtrilor pre-decesori, ne vom declara mândri de "aesthesis-ul carpato-dunãrean" (Vl.Streinu) reprezentat cu atâta strãlucire în planul valorilor universale de cãtreMihai Eminescu.

Semnalam la timpul potrivit cã în primul studiu despre Eminescu, IoanÞicalo revendicã cu argumente ("Cuvânt lãmuritor") revenirea la prenumeleMihail în loc de Mihai, conform actelor de stare civilã, fie a modului deprezentare al lui Eminescu însuºi ca în cel de al doilea studiu sã mai adauge "olãmurire" finalã în susþinerea ebraicului Mihail pentru conotaþiile sale biblice,dar ºi cu argumente ce þin de vestitele ediþii de la T. Maiorescu la I. Scurtu, sauchiar de pe placa mormântului sãu, ce poartã inscripþia Mihail Eminescu. Fapt,care, dupã umila noastrã pãrere, contravine inutil prenumelui deja consacrat deIosif Vulcan sau Ion Creangã în scrisorile sale cãtre "bãdia Mihai", alãturi deacelaºi apelativ al contemporanilor sãi, precum ºi al urmaºilor-urmaºilor lor aziîn literaturã ºi pretutindeni.

În studiul de faþã "Dor... în concepþia lui Eminescu" Ioan Þicalo abordeazãconceptul dorului în folclorul românesc ºi-n lirica popularã (prima parte), dorulla Mihail Eminescu (partea a doua) ºi Mihail Eminescu ºi dorul de libertate(partea a treia) oferind cititorului român o privire unitarã asupra operei emine-sciene, pornind de la izvoarele literaturii populare, ale textelor sale poetice ºi-nprozã, ale textelor gazetãreºti, expresie a dorului-dor de integrare mioriticã înîntregul cosmic, cãci "Întreaga operã a lui Eminescu e un fluviu purtându-i nos-talgia cãtre þinutul sfinþeniei" (v. "De la ºocul morþii la dorul de moarte" p. 133),afirmã autorul, care demonstreazã cã poezia lui M. Eminescu este o expresie adorului aºteptãrii, a dorului purificator, ce-l cheamã pe om în permanenþã spreslava cerului, cãtre Dumnezeire, conform concepþiei populare româneºtiizvorâte din însãºi esenþa ortodoxiei. Avem de a face, în cazul cãrþii de faþã, cuo primã abordare a personalitãþii eminesciene ºi în perspectivã religioasã,creºtin-ortodoxã, cu argumente din interiorul operei sale, dublate de mãrturiiale marilor eminescologi ºi oameni de culturã ce-i îndreptãþesc demersul criticºi istorico-literar. Un geniu trãieºte într-o continuã cãutare a esenþei lumii, iarM. Eminescu era stãpânit în permanenþã de dorul nemãrginirii, acesta consti-tuind "aspiraþia cea mai adâncã a esteticii eminesciene" (v. Rosa del Conte,dupã I. Þicalo "Dor... în concepþia lui Eminescu" p. 122). Filosoful creºtin PetreÞuþea atrage atenþia cã "Metafizic omul poate cãuta, religios – primeºte"(Ibidem, p.123), adevãr de care nu era strãin M. Eminescu (vezi poezia "O,înþelepciune, ai aripi de cearã!" sau "Memento mori").

În "Memento mori" Doru Scãrlãtescu (v. "Eminescu ºi religia în contextulreceptãrii critice", Iaºi, 2000) remarcã "o adevãratã culme a gândirii eminesciene

pe tema divinitãþii" în care poetul sesimte "Îmbãtat de-un cântec vecinic,îndrãgit de-o sfântã razã" (Ibidem,p.123).

Printre alte simboluri eminesciene,credem cã în studiul de faþã Ioan Þicaloindicã cheia de boltã a operei emine-sciene constituitã pe fundamentul celmai înãlþãtor al sufletului românesc –conceptul de dor, un cod – minune degândire poeticã, de lecturã ºi inter-pretare a textelor sale poetice nemuri-toare.

Nu întâmplãtor autorul în primul capitol "Dorul – fundamentul sufletuluiromânesc" apeleazã la dicþionare ºi Biblie, la folclor ºi liricã popularã, ca sãconstate cã, de fapt, lexicologia noastrã nu conþine o definiþie completã a"Vocabulei magice" Dor, intraductibile în alte limbi, cãci definiþiile oferitescapã "Sfânta nãzuinþã a omului însetat de veºnicie, pe care o numim dor, cusemnificaþia, în acest caz, a unei goliri permanente a eului nostru pentru a-i faceloc prezenþei lui Dumnezeu" (v. Dor, rãdãcinã ºi sens, p. 8). Lacuna se explicãprin copieri de definiþii de la un dicþionar la altul, prin necorelarea lor cu limbavorbitã ºi scrisã, cum o fãcea B.P. Hasdeu, sau cum procedeazã I. Þicaloexplorând texte sacre sau populare concluzionând dezolat prin pãrerea luiAlecu Russo cã "dorul este al doilea suflet ce au dat Dumnezeu românului" (v.p. 11, cf. Alecu Russo, Scrieri alese, Bucureºti, 1957, p.166). În baza SfinteiScripturi, I. Þicalo explicã sensul fundamental al dorului prin cãderea din rai aprimilor oameni, Adam ºi Eva, care a însemnat golirea de Duhul Sfânt (Ibidem,p.11), iar "Reabilititarea s-a fãcut prin Crucea Mântuitorului" (Ibidem, p.12),omului oferindu-i-se posibilitatea de întoarcere spre Dumnezeu, de împãcare,cãci iubirea de Dumnezeu, spune Isac Sirul, naºte dorul de El, adicã "doruldesãvârºirii" (Ibidem, p.15), adevãr plastic exprimat de psalmistul David înPsalmul 41: "În ce chip doreºte cerbul izvoarele apelor, aºa te doreºte sufletulmeu pe tine, Dumnezeule". (Ibidem, p. 15).

Analizând textele folclorice autorul studiului ajunge la concluzia cã omul"Venit pe lume cu dorul ancestral pentru Creator este încercat mai târziu de celfaþã de pãrinþi, se cutremurã de iubire... martiraj" pe altarul regãsirii androginuluiºi, mânat de dorul cel dintâi, pleacã la Domnul cu nãdejdea împlinirii în ceruri aneîmplinitului pãmântesc..." (v. "Dor... în concepþia lui Eminescu" p. 68).

Eminescu însuºi a cules poezie popularã (v. partea a doua "Dorul în colecþiade liricã popularã eminescianã") mãrturisind cã "Dumnezeul geniului m-a sor-bit din popor, precum soarele soarbe nourii de aramã", iubind ºi preþuind"românitatea în profunzime" (I. Þicalo, p.79) pe care a cunoscut-o în pere-grinãrile sale, dar ºi prin cântecele, doinele ºi dorurile sale, ca nimeni altul. Înbaza lor poetul ºi-a plãsmuit marea parte a creaþiei sale, ºi-a plãsmuit tonul trist,melancolic al versului sãu în consens cu cel popular – de bucium, ce se potriveasufletului sãu zbuciumat, a descoperit dorul aºteptãrii ºi puterea purificatoare aacestuia, a aflat puterea sa revitalizantã ºi pe cea unificatoare dintre raiulpãmântesc ºi celest spre care tinde neîncetat omul simplu din popor cu credinþa-i nestrãmutatã în iubirea de Dumnezeu.

Referindu-se la condiþia omului de geniu (v. "Geniul ºi dorul") spiritulpolemic al lui I. Þicalo devine vehement, atunci când a fost întinatã mândria ºidemnitatea poporului român, cum s-a întâmplat în cazul lui Emil Cioran sauVasile Pogor, care îi acuzau pe români de "somnolenþã" ºi "primitivism þãrã-nesc" (primul) sau de "barbarie" (al doilea), iar replicile împotriva acestora suntculese din opera lui M. Eminescu însuºi: cuceritorii "începând cu Darius al luiIstaspe" au cerut la noi "pãmânt ºi apã", iar "primitivii" ºi "barbarii sunt cre-atorii nemuritoarelor balade "Mioriþa" ºi "Meºterul Manole", adevãr pe careEminescu însuºi l-a formulat în faþa junimistului V. Pogor zicându-i cã poporulromân "se dezvoltã potrivit propriului geniu" (v. "Geniul ºi dorul" p. 96-97).Aºadar meºterul Manole din balada "Mãnãstirea Argeºului" reprezintã geniulconstructorului stãpânit de dorul absolutului, asumându-ºi necondiþionat liber-tatea, în cãutarea autenticitãþii maxime (Ibidem, p. 100). Asemenea lui Manole,atât Eminescu, cât ºi Brâncuºi au creat opere nemuritoare precum "Luceafãrul"ºi "Coloana infinitului" simbolizând aspiraþiile lor spre infinit, posibile în lim-bajul popular numai prin DOR.

Asemenea ciobanului mioritic, la M. Eminescu – precizeazã I. Þicalo – "neîntâmpinã povestea dorului, în viaþã ºi în moarte" (v. "De la ºocul morþii la dorulde moarte", p. 122). Dacã în "Mioriþa" nuntirea se desfãºoarã în codru la lumina

Ioan ÞIcaLo: "doR... în concepÞIa LuI eMIneScu" ªI neMÃRgInIRea genIuLuI SÃu

Ioan CHIDEªCIuC(Continuare în pagina a 13-a)

stelelor, la Eminescu nuntirea se produce "într-uncronotop asemãnãtor, fie într-o încãpere sacralizatã"(Ibidem, p. 122) topos paradisiac, care n-are nimic cuateismul, ci, dimpotrivã: "El e un religios fiinþial,dacã avem în vedere aserþiunea lui Mircea Eliade,potrivit cãreia se scaldã periodic în timpul mitic ºisacru pentru a regãsi timpul originii" (Ibidem, p.122,cf. M. Eliade "Sacrul ºi profanul", p. 82).

Concepþia despre viaþã ºi moarte face obiectulpoeziilor "Odã (în metru antic)" ºi "Mai am un singurdor" cunoscute prin naturaleþea lor verbalã "Nu cre-deam sã-nvãþ a muri vreodatã" sau cea a oximoronu-lui "Suferinþã dureros de dulce (prima) ºi "Mai am unsingur dor /sã mã lãsaþi sã mor" (a doua) care, departede spaima obiºnuitã a morþii, exprimã – dupã I.Þicalo – "mai degrabã acþiunea dorului desemnatîntr-o invitaþie de trecere în alt plan" (Ibidem, p.130)al existenþei celeste, eliberat fiind de zãdãrniciilevieþii, tot cu ajutorul dorului.

Valenþe noi ºi nebãnuite ale dorului descoperimîn relaþia "Dor ºi iubire"; dorul este un sentiment

uman al nemãrginirii, iar iubirea poetului întotdeau-na nãzuieºte cãtre un ideal de neatins, ea rãmãnândo stare purã de dinaintea cãderii omului, paradisi-acã, departe de voluptate, fiind dominatã de misterºi inocenþã (v. I. Þicalo "Dor ºi iubire", p. 160).

Relaþia "Dor ºi iubire" se ridicã la treapta ceamai înaltã a complexitãþii în "Luceafãrul" emines-cian, cãci cele douã doruri sunt divergente, cât timpprotagoniºtii fac parte din lumi diferite, incompati-bile, lumea umanã ºi cea a contingenþei. "Dorul e ostare înãlþãtoare de pãstrare a candorii (...) e Luminãdin Luminã... de ajuns sã instaureze ... pacea ºi feri-cirea (v. "Luceafãrul – proba poeticã a dorului emi-nescian", p. 164), ca parte a iubirii dumnezeieºti,care din pãcate pentru omul comun devine o iluzie,iar omului de geniu i se refuzã de obicei. Lucea -fãrul-Hiperion-omul de geniu e strãin de do rinþelelimitative ale omului comun, iar dorul, de care emânat, aparþine fetei de împãrat, evidenþã de care îiaminteºte Demiurgul pentru a-l lãsa în stareaindiferenþei finale, pe când Cãtãlina ºi Cãtãlin cudorurile lor pãmânteºti îºi urmeazã destinul.

Argumentele analistului, atent ºi imparþial,

conchid cã geniul eminescian (hiperionic) rãmâne "însfera inefabilului (dupã T. Maiorescu, "O lume maipotrivitã cu el") a rostirii ºi a rostuirii poetice, de carese vor uimi generaþii, câte vor mai fi" (Ibidem, p. 178).

Ultima parte a studiului eminescian "MihailEminescu ºi dorul libertãþii" prezintã imaginea poe-tului patriot, patriotismul ºi dorul de înveºnicire aneamului, imaginea poetului gazetar stãpânit dedorul patriei eterne, cea a poetului ºi omului iubiriide adevãr (nu xenofob, cum acuzã P. Creþia, p. 198).Frapeazã imaginea cântãreþului Bucovinei ºi al"Ierusalimului" românesc lui ªtefan cel Mare ºiSfânt, a poetului naþiunii române chemat la unitateºi libertate (din provinciile ocupate) prin "Doina"neamului românesc stãpânit ca ºi Eminescu dedorul dreptãþii, al iubirii ºi adevãrului pânã laDumnezeu.

Studiul "Dor... în concepþia lui Eminescu" serecomandã de la sine, cãci propune întâia oarã o"viziune creºtin-ortodoxã asupra operei ºi persona -litãþii lui Eminescu prin prisma dorului – funda-mentul sufletului românesc, încãrcat de sacralitateprin nãzuinþa-i sfântã spre desãvârºire cãtre TatãlCeresc, iar "Opera lui Eminescu – încheie I. Þicalo– se înscrie în acest flux, care coboarã gândul îninimã (...) întru viaþã ca dor ºi jertfã spre nemurire".

13curierul ucrainean

(Urmare din numãrul 227/230)

Acest prim „Marº de Iarnã“ alarmatei R.P.U. a durat din 21 ianuariepânã la 6 mai 1920 ºi a demonstrat cãnimic pe aceastã lume nu se poateobþine fãrã luptã. Astfel, unitãþilearmatei R.P.U. care au participat la acest„Marº de Iarnã“ au ocolit, în cele 4 lunide luptã, aproape întreaga Ucrainã, dupãcare s-au retras spre graniþa de Sud-Vest(lângã fluviul Nistru) ce despãrþeaUcraina de Polonia.

În aceastã perioadã ºi armata luiDenikin a fost înfrântã de ArmataRoºie, ceea ce a facilitat pãtrundereaei spre Vest.

Pentru a ieºi din aceastã situaþie,guvernul R.P.U. condus de S. Petliuraa purtat din nou tratative cu GuvernulPoloniei, reuºind sã încheie, la 24aprilie 1920, o Convenþie politico-militarã. În schimbul recunoaºteriiR.P.U. ca stat independent, Polonieii-au fost cedate o parte din Galiþia,Holm, Podolia ºi Volânia, care însu -mau o suprafaþã de 162.000 kmp. cu11 milioane locuitori din care 9 mi -lioane ucraineni.

Pe baza acestei alianþe, trupeleucrainene ºi poloneze au trecut laofensivã împotriva trupelor bolºevice,reuºind ca, la 7 mai 1920, sã intre vic-torioºi în Kiev, fiind întâmpinate cubucurie de populaþie. A avut loc oparadã a trupelor poloneze, la 21 mai1920, la care a participat Józef Pilsud -ski, ºeful guvernului polonez.

Aceastã victorie a fost de scurtãduratã, din cauzã cã trupele bolºevice,fiind superioare numeric, au constrâns

trupele ucrainene ºi poloneze sã seretragã spre vest pânã la aliniamentulrâului Zbruci, trecând în apãrare, înperioada 13-26 iulie 1920. Cu toateacestea ei au reuºit sã înfrângã armata1-a de cavalerie comandatã de S.Budionnâi. Trecând la contraofensivã(15-18 septembrie 1920), trupeleucrainene au zdrobit armata a 14-a aR.S.S. Ucrainene, luând în prizonierat2.800 militari ºi tehnica militarã cucare aceasta era dotatã.

Din pãcate, la 12 octombrie 1920,Polonia a încãlcat Convenþia politico-militarã încheiatã cu RepublicaPopularã Ucraineanã la 24 aprilie1920. Tratativele purtate, în secret, dePolonia cu Republica SovieticãSocialistã Ucraineanã au dus la în -cetarea ostilitãþilor, la 18 octombrie1920, între armatele celor douã þãri.

Ca urmare, conducerea R.P.U. afost nevoitã sã ducã tratative, laVarºovia, cu Comitetul Politic alArmatei Albe, finalizate cu încheiereaunei convenþii, la 5 noiembrie 1920,privind lupta comunã împotriva bolºe -vicilor. În paragraful 1 al Con venþieirespective se stipuleazã: Comitetulpolitic Rus din Polonia, reprezentat deB. Savinkov recunoaºte independenþaR.P.U. condusã de comandantul su -prem al R.P.U. Symon Petliura.

La 12 noiembrie 1920, conducereaR.P.U. în frunte cu S. Petliura a mobi-lizat toate forþele sale armate,adresându-se poporului ucrainean: „sãluptãm pânã la ultimul om“ împotrivaarmatei bolºevice ucrainene.

Ca urmare, în perioada 10-21noiembrie 1920, armata R.P.U. a lup-

tat cu eroism împotriva trupelor bolºe-vice ucrainene, dar din cauza lipsei dearmament ºi muniþie a fost nevoitã sãse retragã dincolo de râul Zbruci,respectiv, pe teritoriul Polo niei, fiindurmatã ºi de guvernul sãu.

Pentru a legaliza rãmânerea provi-zorie a trupelor sale pe teritoriulPoloniei (respectiv în localitãþile Tar -nov, Rzeszów s.a.) conducerea R.P.U.a trimis la Varºovia, la data de 23noiembrie 1920, pe ministrul de inter -ne Dymytriv, pentru a trata, pe bazaindicaþiilor date de S. Petliura, condi -þiile rãmânerii în Polonia.

În loc sã vinã în sprijinul soli -citãrilor conducerii R.P.U., guvernulpolonez a dispus unitãþilor sale mi -litare (la solicitarea bolºevicilor ruºiºi ucraineni), dezarmarea unitãþilormilitare ale R.P.U. ºi internarea lor înlagãrele aflate în localitãþile menþio -nate mai sus.

Dupã înfrângerea armatelor luiPetliura, Pilsudski ºi a lui Vranghel,bolºevicii au preluat controlul asupraîntregului teritoriu al Ucrainei.

Cu toate acestea, þãrãnimea dinUcraina nu recunoºtea puterea sovieticã.

Lenin, în octombrie 1920, a recu -noscut cã puterea sovieticã instauratãîn Ucraina are un caracter pur formal,deoarece adevãrata putere aparþineþãrãnimii rãsculate.

Rãscoala þãrãnimii din Ucrainaîmpotriva bolºevicilor a fost una din-tre cele mai importante din vechiulImperiu Rus.

Astfel, în anul 1921, în Ucraina ºiîn Crimeea au acþionat 464 grupe derãsculaþi-partizani care aveau de la 20

pânã la 500 de oameni.Numai armata lui Machno, dupã

înfrângerea lui Vranghel, controlaregiuni întregi din Ucraina, ca ºi sudulacesteia.

Unul dintre cele mai active centreale þãrãnimii antibolºevice era înregiunea Kievului.

Pentru unirea activitãþii acestorgrupuri antibolºevice, potrivit infor-maþiei CK ucrainean din acea peri -oadã, s-a format „Comitetul pentruinstaurarea ordinii în Ucraina“ în careau intrat ºi organizaþiile poloneze ºievreieºti potrivnice puterii sovietice.

În primãvara anului 1921, acesteorganizaþii afiliate la Comitetul re -spectiv, au trecut de partea hatmanuluiStruka. Lui i s-au alãturat ºi dezertoriidin Armata Roºie, în primul rânducrainenii nemulþumiti de comuniºtiºi comisari. Ura împotriva acestoras-a manifestat ºi faþã de fiecare rus,considerat a fi bolºevic.

De mare popularitate în rândulþãrãnimii rãsculate s-a bucurat ºiSymon Petliura.

Ura ºi frica de bolºevici a manifes-tat-o ºi populaþia evreiascã. În Ucrainaau apãrut informaþii cum cã populaþiaevreiascã ajutã rãsculaþii ucraineni.Având în vedere aceastã situaþie, îndecembrie 1919, la Mohyliv, bolºeviciau dezlânþuit un mãcel sângerosîmpotriva evreilor ca sã-i anihileze pe ceicare erau filopetliuriºti. Astfel de pogro-muri au avut loc ºi în oraºele Kameaneþ-Podilskyi, Bari, Proskuriv º.a.

lupta pentru l ibertate, identitate º i independenþã a Republici i populare

ucrainene în perioada 1917-1921

ioAn ÞiCAlo: "DoR... În ConCepÞiA lui eMineSCu" ªi neMÃRginiReA geniului SÃu

(Urmare din pagina a 12-a)

Mihai PoCoRSCHI(Continuare în numãrul urmãtor)

curierul ucrainean14

Indiscutabil, nopþile cu lunã plinã, fie eleînmiresmate de primãvarã, calde de varã, romanticede toamnã sau chiar cele reci de iarnã au farmecullor. Nopþile cu lunã plinã au fost dintotdeaunapreferate în cazul întâlnirilor amoroase inspirânddeclaraþiile ºi jurãmintele fierbinþi de iubire, ele auconstituit tema preferatã a multor opere literare,compoziþii muzicale, picturi cu tematicã nocturnãsau chiar a filmelor. Fiecare dintre noi avem celpuþin una, douã amintiri legate de astfel de nopþi.

Nu demult, într-o noapte geroasã de iarnã, delec-tându-mã fascinat de astrul nopþii care strãlucea dinplin pe bolta înstelatã a cerului, mi-am adus amintede o întâmplare din adolescenþã petrecutã într-o ast-fel de noapte cu lunã plinã.

Era perioada vacanþei de iarnã. Spre bucuriacopiilor, mai ales a ºcolarilor, dar ºi a adulþilor,iarna era ca la carte, cu zãpadã abundentã, tocmaibunã pentru practicarea sporturilor specificesezonului rece. Eram elev ºi profitam din plin deavantajele vacanþei, inclusiv, dându-mã pe schiuri.Locuiam la Sighet în Maramureº, o zonã frumoasãîn orice anotimp al anului cu multe posibilitãþi de apractica sporturi de iarnã. În una din zilele aceleivacanþe, tata, profesor de educaþie fizicã, fiind înconcediu, veni acasã ºi ne anunþã cã asociaþiasportivã din localitate organizeazã peste câteva zileo excursie la cabana ''Izvoarele", o cabanã vestitã înMaramureº. La excursie urmau sã participe profe-sori de educaþie fizicã dar ºi câþiva împãtimiþi aidrumeþiilor ºi ai sporturilor de iarnã din Sighet.Auzind de aceastã excursie, s-a aprins ºi în minedorinþa de a participa, dorinþã pe care am îndrãznitsã o aduc la cunoºtinþã pãrinþilor.

La început, aceºtia nici nu au vrut sã audã de aºaceva, argumentând cã excursia este organizatãnumai pentru persoane adulte, cã acea cabanã estedeparte, cã este iarnã, ger, cã pentru aºa ceva trebuieantrenament º.a.m.d. În aceastã privinþã mama eracea mai categoricã. Tata era mai puþin ferm, deºinici el nu cunoºtea dificultatea traseului cãci încã nufusese niciodatã la acea cabanã. Tentaþia era mare.În ce mã priveºte, la drept vorbind, eu nu mai eramchiar aºa de mic, eram adolescent, aveam 13 ani,aveam ºi o oarecare experienþã în privinþa excursi-ilor ºi un oarecare antrenament, cãci tot timpul mãdãdeam cu schiurile pe Câmpul Negru – un deal delângã Sighet, unde locuitorii oraºului se dãdeau cusãniile sau pe schiuri. Dupã tratative îndelungate cuargumente pro ºi contra, eu am avut câºtig de cauzã.În aceastã privinþã hotãrâtoare au fost cele spuse detata care a zis cã, la urma urmei, eu sunt, totuºi,destul de mare, am ºi ceva antrenament ºi cã o ast-fel de excursie îmi va prinde bine, mã va cãli ajutân-du-mã sã mã maturizez.

Hotãrârea fiind luatã, au început pregãtirile.Tata, care deja avea schiuri, a fãcut rost ºi de schiuriadecvate staturii mele, iar mama a copt dulciuri, afãcut rost de multe alte specialitãþi culinare, inclusivcârnaþi de casã, slanã, conserve, gem, chiar ºi þuicãde prune (pentru orice eventualitate „în caz de indi-gestie") ºi alte bunãtãþi. Toate acestea la un locputeau sã ajungã pentru o sãptãmânã ºi nu pentrudouã zile cât era planificatã excursia.

ªi sosise ºi ziua plecãrii. Bine echipaþi, cu ruc-sacurile încãrcate cu alimente, ºosete de schimb ºialte accesorii, cu încãlþãmintea ºi schiurile bineunse dar, mai ales, plini de avânt ºi optimism, dupãce ne-am luat rãmas bun de la cei dragi, am plecatde la locul de întâlnire pe drumul care ducea lacabanã. Am plecat devreme având în vedere traseullung, dar mai ales faptul cã iarna ziua este scurtã.Eram un grup destul de numeros. Spre surprinderea

mea, am vãzut cã, în afarã de mine, în grup mai eraun bãiat, ceva mai mic ca mine, care era fiul ghidu-lui grupului.

Am mers mult timp pe jos sau pe schiuri înfuncþie de configuraþia terenului. Mergeam în ºirindian cu ghidul în faþã, deoarece acesta avea multãexperienþã, cunoºtea traseul, eu ºi fiul acestuia eramla mijloc, tata dupã noi, iar în coada grupului un altsportiv experimentat. Din când în când fãceam ºiscurte popasuri.

Timpul, care se scurgea repede, nu ne permiteasã zãbovim prea mult ºi aºa se înserase, iar la scurttimp se întunecase de-a binelea. Pe cer îºi fãcuseapariþia o lunã plinã care scãlda tot peisajul încon-jurãtor într-o luminã argintie de se vedea ca ziua.Totul scânteia, sus stele, iar jos cristalele de gheaþãºi de zãpadã trosneau sub apãsarea noastrã, cãci selãsase ºi un ger nãprasnic de crãpau pietrele, aºacum se obiºnuieºte sã se spunã. Noi nu aveam timpsã admirãm peisajul înconjurãtor, timpul ºi frigul neobligau sã mergem cât mai repede spre cabanã. Cupuþin timp înainte de a ajunge acolo, la un momentdat, ne-am pomenit cu câþiva dulãi care ne dãdeautârcoale, fiind flãmânzi ºi atraºi de mirosul ali-mentelor din rucsacurile noastre. Într-adevãr, dupãce le-au fost aruncate câteva bucãþi de alimente, aurãmas în urmã lãsându-ne sã ne vedem de drum. Nuam mai avut mult de mers cãci ajunseserãm lacabanã, unde eram aºteptaþi. Ambianþa plãcutã,caldã din cabanã, faptul cã era deja trecut de miezulnopþi, iar noi eram obosiþi dupã un drum atât degreu ne-a determinat sã ne culcãm ºi sã adormimrepede.

A doua zi ne-am trezit destul de târziu, cândsoarele era deja sus pe cer. Afarã era o zi frumoasã.Natura înconjurãtoare, peisajul erau splendide,aerul curat, iar zãpada cãzutã din belºug ºi îngheþatãera tocmai bunã pentru schiat, iar noi profitam dinplin de toate acestea, aºa cã nici nu ne-am dat seamacând a trecut prima ºi a doua zi. Deoarece nesimþeam foarte bine ºi ne mai rãmâseserã rezerveînsemnate din alimentele aduse de acasã, între timpmâncaserãm ºi hranã caldã pregãtitã în cabanã, toþimembrii grupului am hotãrât în unanimitate sã maiprelungim cu o zi ºederea la cabanã ºi sã plecãmabia a doua zi dupã cea planificatã iniþial.

Despãrþindu-ne cãlduros de cabanier am fãcut caleîntoarsã. De data aceasta drumul era mult mai uºor deparcurs cãci era în pantã, iar noi uºuraþi de greutatearucsacurilor ºi odihniþi, coboram repede mânaþi ºi degândul cã în curând vom fi acasã. ªi, într-adevãr,alunecând pe schiuri am ajuns la Sighet încã ziua.

Satisfãcuþi de rezultatul excursiei, bucuroºi deapropiata revedere cu cei dragi, împreunã cu tata,parcurgeam pe stradã ultimii metri care nedespãrþeau de casã când ne-am întâlnit cu o vecinãcare, vãzându-ne, a exclamat: "Slavã Domnului cãsunteþi teferi, mergeþi cât mai repede sã le liniºtiþi pedoamne...“ fãrã a mai spune ºi altceva. Grãbindpasul, cu sufletul la gurã am intrat în casã.Deschizând uºa camerei – nu fãrã emoþie – le-amgãsit pe mama, bunica (din partea mamei), mãtuºa(sora mai micã a lui tata), cumnata mamei unele cufeþele plânse, altele numai cu ochii înlãcrimaþi, darºi douã vecine, un adevãrat consiliu feminin.

În camerã plutea o atmosferã apãsãtoare, per-soanele erau neliniºtite, unele chiar agitate. Laapariþia noastrã toate au rãmas ca o stanã de piatrã,dupã care, bineînþeles, au urmat îmbrãþiºãrile,sãrutãrile, mângâierile dar ºi... un alt rând de lacri-mi, de data aceasta de bucurie.

Mie ºi tatei nu ne venea sã credem ce vedem, iarcelorlalte persoane nu le venea a crede cã ne vãd vii

ºi nevãtãmaþi. Dupã liniºtirea spiritelor am reuºit sãaflãm ºi cauza acelei situaþii. Aºa cum am arãtat maiînainte, chiar de la început mama nu s-a lãsat uºorconvinsã sã-ºi dea acordul pentru participarea meala excursie. Dupã plecarea noastrã, bunica susþinutãºi de mãtuºã au dojenit-o pe mama pentru astainvocând motive asemãnãtoare, arãtate la început.Dar, la toate acestea s-a mai adãugat ºi un alt factorcare a agravat situaþia. Prin oraº se rãspândiserãniºte zvonuri alarmante cum cã, din cauza ierniigrele, prin pãduri îºi fãcuserã apariþia haite de lupicare ucideau animale ºi chiar atacau oameni! Se maizvonea cã din cauza gerului au fost gãsiþi ºi oameniîngheþaþi... Toate aceste zvonuri au pus gaz pe focalimentând starea de neliniºte a mamei, bunicii ºimãtuºii. Iar faptul cã noi nu ne-am întors în ziua sta-bilitã a pus capac la toate! Gândurile cele mai negre,scenariile cele mai sumbre le-au chinuit imaginaþiaaccentuând starea de neliniºte pe care reuºiserã sã otransmitã cumnatei, dar ºi celor douã vecine saupersoanelor cu care s-au mai întâlnit. De aceeabucuria revederii a fost de nedescris.

Pãrea cã totul se terminã cu asta, dar lor le maiera rezervatã o surprizã. Dupã ce toatã lumea s-amai liniºtit ºi a revenit calmul, eu m-am gândit sãfac puþin haz de necaz. Amintindu-mi întâmplareacu câinii m-am gândit cã o glumã va mai descreþifrunþile, ajutând la destinderea atmosferei dincamerã aºa cã, fãcându-i, complice, cu ochiul luitata la un moment dat am spus (ulterior am regretatasta) cã totuºi, ne-a fost dat sã ne întâlnim cu...lupii, care au început sã ne urmãreascã! Spunândasta nu mi-am închipuit ce va urma, cãci efectulvorbelor mele a fost invers celui scontat. Auzindafirmaþia mea, bunicii atât i-a trebuit. Întorcându-secãtre mama a zis: „vezi, ce þi-am spus, iatã cã pre -simþirea mi s-a adeverit, cã am avut dreptate. Uite cãcopilul are curajul sã recunoascã adevãrul“ dupãcare a început sã facã moralã tatei, ocãrându-i peceilalþi "nesãbuiþi“ din grup pentru faptul cã, accep-tând participarea mea la excurie, mi-au periclitatviaþa. Plângea sãraca, mãtuºa dãdea aprobator dincap, iar mama, palidã, ne fixa pe amândoi cu oprivire având ºi o expresie a feþei care nu promiteanimic bun, iar vecinele schimbau priviri speriate.Însã, la un moment dat, mama fiind ceva mai lucidãa întrebat cum, totuºi, am reuºit sã scãpãm de lupi.Tata, complice la gluma mea, cu umorul care-1 ca -racteriza a zis cã am scãpat aruncându-le din ruc-sacuri cârnaþii, slãnina ºi tot ce ei ar fi putut mânca.Fiind mulþi în grup erau ºi alimente multe. În timpce lupii mâncau, noi reuºeam sã ne îndepãrtãm ºi totaºa pânã am scãpat ajungând la cabanã. Tata a spusasta pe tonul cel mai serios aºa cã nimeni din ceiprezenþi nu a sesizat ridicolul ºi comicul acesteiafirmaþii. În camerã puteau fi auzite exclamaþii ca:„vai, sãracii“, „Of, Doamne; sau „Fereascã sfântul".

În tot acest timp în camerã începea sã se instau-reze din nou o atmosferã grea, rãu prevestitoare.Vãzând asta ºi faptul cã se-ngroaºã gluma m-amgrãbit sã le spun cã am glumit dar, culmea, ele nu maivroiau sã ne creadã, aveau convingerea cã tata ºi cumine afirmãm cã am glumit numai ca sã le liniºtim.

Cu mult tact ºi rãbdare a reuºit tata, ajutat ºi demine, în sfârºit, sã le convingem cã totul a fost ofarsã, cã în realitate excursia a fost foarte reuºitã,frumoasã, iar noi toþi foarte mulþumiþi. Nu am uitatsã amintim cã la excursie a participat fiul ghiduluicare era chiar mai mic decât mine. Mult timp dupãaceea ne-am amuzat pe seama celor întâmplate.

De atunci au trecut mulþi ani. Ca ºi atunci, lunaplinã continuã sã strãluceascã pe bolta înstelatãamintindu-mi, iarna, de fiecare datã de acea întâm-plare. Luna a fost ºi rãmâne în continuare singurulmartor tãcut al peripeþiei noastre.

Iarema onEªCIuC

LUNA PLINÃ, GERUL ªI LUPII

15curierul ucrainean

(Urmare din numãrul 227/230)

– Cine sunteþi?Nastea se ridicã iute de pe canapea, emoþionatã,

tulburatã. Slujitoarea o ajutã repede pe Nastea sã seînfãºoare în vãl cãci în spatele ei apãruse un bãrbat.

Nastea îl cercetã cu privirea cu mare atenþie pecel care intrase în luxoasele ei odãi. Era un bãrbatînalt, oacheº, cu sprâncene negre. Pe cap avea unturban alb. Se înclinã cu mult respect înainteatinerei sultane. Nastei nu-i veni sã-ºi creadã auzuluicând acest turc i se adresã în limba ei maternã:

– Bunã seara, domniþã! Înainte de a apãrea acest om, ea stãtea de un

timp, pe jumãtate culcatã, pe canapea ºi privea prinfereastra uriaºã golful scãldat într-o luminã aurie,care se prefãcea încet într-o licãrire de aramã topitã.Dincolo de minarete, de palate apunea soarele. Eaadmira aceastã frumuseþe, dar totodatã se gândea laUcraina, la dragul ei Rohatyn...

Ce frumos e la vreme de asfinþit la ei în sat!Sclipesc crucile aurite de pe turlele bisericii. Vinealene cireada. Privi ghetorile cântã. Broaºteleorãcãie în iaz. Miroase a izmã, a liliac. Dinspre iazºi tufele întunecate din spatele ºurei adie rãcoarea.Molcom, paºnic se aude dangãtul clopotului de labisericã. Iar pe lângã gardul lor de nuiele, treceagale pãrintele Petro – profesorul ei ºi spune respec-tuos, uitându-se în curtea lor:

– Bunã seara...Dar pãrintele Petro nu mai este. Cu sabia în

mânã a apãrat sfânta bisericã, iar apoi a ars odatã cudânsa. „Bunule profesor, ce mult te bucurai de suc-cesele mele la învãþãturã, de capacitatea mea dememorare ºi de aviditatea pentru cãrþi! Nu ºtii cãeleva ta este acum prizonierã la turci!“

ªi tocmai când Nastea era cu gândul la pãrintelePetro i se pãru ca aude aievea glasul lui, zicându-i:

– Bunã seara, fetiþo!De aceea tresãrise ºi sãrise aºa repede de pe

canapea. Dar nu...doar glasul semãna, dar persoanadin faþa ei era necunoscutã. Sau, poate, cine ºtie, ofi vreun concetãþean deghizat, vreun hatmanzaporojean care venise s-o elibereze?

– Cine eºti dumneata? întrebã încã o datã.– Dragoman, traducãtor.– Aha, zise Nastea, devenind dintr-odatã indiferentã.– Am poruncã de la sultan sã te învãþ limba turcã.

ªi eu sunt din Ucraina. Mã cheamã Ivan Cocerha(N.T. cocerha = vãtrai). Sunt din Pere ia slav. Cunoscbine ambele limbi.

Cum ai ajuns aici? Dragomanul zâmbi cu amãrãciune.– Acum 20 de ani am fost luat prizonier. Robia...

Înainte eram pisar, scrib, iar aici am învãþat repedelimba turcã. ªi iatã-mã dragoman la curte.

– Douãzeci de ani... Dar nu þi-e dor de Ucraina? – Câteodatã. Când vãd pe câte-cineva de-acolo.

Mi se strânge inima... apoi... îmi trece...– Dar ai avea posibilitatea sã fugi. Împreunã cu

alþii.– Aº putea... Dar la ce bun? Cine ºtie cum o mai

fi pe-acolo. ªi-apoi aici am familie, un fiu, o fiicã.Am trecut ºi la religia de-aici...

– Te-ai turcit! se aprinse Nastea, uitându-se dis-preþuitor la dragoman. Nici nu-ºi dãdu seama cãîncepuse sã-l tutuiascã.

Dragomanul, privind în altã parte, zise încet: – ªi pe tine te aºteaptã aceeaºi soartã, fata mea.– Nu! strigã Nastea cu tãrie ºi chiar prin vãl se

putea zãri cum îi scânteiazã ochii de mânie ºi cumîi ard obrajii.

Cei doi eunuci negri se holbarã speriaþi, servi-toarea ieºi în grabã, poate avea de gând sã cheme pecineva în ajutor.

– Sunt fiica unui preot, care a luptat în oasteacãzãceascã ºi nu îmi voi uita niciodatã satul natal,pe tatãl meu – luptãtor neînfricat ºi pe mama mea –amândoi martirizaþi. Nu voi uita Ucraina ºi voi trãinumai pentru ea. Iar tu... Ai ajutat mãcar vreuncazac sa fugã, sã se elibereze din robie?

– Nu... Ivan Cocerha îi aruncã o privire vinovatãapoi îºi lãsã în jos capul în elegantul sãu turban alb.Oftã. Apoi zâmbi:

– Ia uite ce copii au crescut în Ucraina! Eu pefiul meu începusem sã-l învãþ limba ucraineanã apoim-am lãsat. El a ºi început sã uite ce îl învãþasem.

– E1 slujeºte la turci? întrebã mânioasã Nastea.Probabil e mare deja?

– Are optsprezece ani Andrei al meu. Aici i sespune Ali. Ali e cel mai bun þintaº dintre tineriiIstanbulului.

– Aºadar, îi va ucide cu dibãcie pe ucraineni? Perudele tale, pe concetãþenii tãi! Renegat ce eºti, þi-arãmas mãcar o fãrâmã de conºtiinþã?

Dragomanul se apropie de fereastrã, priviîndelung la întinderea de apã, ce lucea vioriu, aCornului de Aur.

Nemiºcat stãtea Ivan Cocerha din Pereiaslav. κitrosnea degetele subþiri...

– De ce este întristatã fermecãtoarea mea hür-

rem? (N.T. hürrem = radioasã). Soliman intrãgrãbit, cu pas vioi în încãpere. Slugile se strecurarãpe nesimþite afarã. Sultanul se plecã în faþa Nastei,se aºezã lângã ea. O privea cu ochi de îndrãgostit,cu un surâs tandru.

În acea clipã el nu mai semãna câtuºi de puþin cuacel cumplit cotropitor, împãrat al împãraþilor, laauzul numelui cãruia – doar dacã ºi-1 aminteau –tremurau monarhii din întreaga lume. Înalt de staturã,zvelt, rapid în miºcãri, cu obrazu-i smead, tine resc,ochi negri, mustãcioarã în furculiþã, bãrbiþã... Solimanpãrea în acel moment un simplu flãcãu, care venise laîntâlnire cu iubita sa, cu viitoarea lui mireasã.

Cu toate cã ea nu-1 iubea, privirea lui atât deblândã, tandrã, mângãietoare îi amintea întrucâtva(deºi Nastea se strãduia sã scape de asemenea com-paraþie) de privirea unui flãcãu din satul ei, pe numeSemen, coleg de învãþãturã la pãrintele Petro.

Nastea îºi dãdea seama cã sentimentelepadiºahului faþã de ea sunt sincere. Surâsu-i tandru,privirea plinã de pasiune, purtarea respectuoasã ºi

delicatã faþã de ea, toate dovedeau cã Soliman într-adevãr se îndrãgostise de tânãra ucraineancã ceurma în cel mai scurt timp sã-i devinã soþie. În fel ºichip cãuta s-o distreze, sã-i ofere cãrþi interesante,s-o invite la plimbãri cu barca, la spectacole de circ.

– Pânã acum n-am ºtiut, Roxolana mea, ceînseamnã fericirea. Ea nu constã în cucerirea unorþãri, nici în miile de sclavi. Fericirea mea este înochii tãi, în fiinþa ta. Dar fericirea mea nu va fidep|inã, pânã nu voi afla ce ai pe suflet. Cu ce aºputea sã te ajut, dupã ce îþi tânjeºte inima, iubitamea? De ce eºti atât de tristã?

Nastea ajunsese deja sã înþeleagã bine limbaturcã, aºa încât putu rãspunde sultanului:

– ªtie oare padiºahul, ce înseamnã dorul de þinu -tul natal? De satul în care te-ai nãscut? De Ucraina?

Soliman se posomorî. Se întristã ºi el. Dãdu dincap. Oftã.

– De Sfânta Treime, de frumoasa noastrãSãrbãtoare Verde, când tot satul petrecea, se bucura,se veselea, când soarele lumina atât de prietenos, aunãvãlit deodatã supuºii tãi. Tâlharii mi-au ucispãrinþii, mi-au ars casa, au ars biserica, tot satul. Autãiat prunci nevinovaþi. I-au legat pe oameni ºi cutoate bunurile jefuite au plecat în fugã, hoþeºte.Totul s-a întâmplat abia acum opt sãptãmâni.

– Ce aº putea sã fac ca sã-þi alin durerea? excla -mã cu aprindere sultanul. Cum sã-þi liniºtesc inima?Spune, Roxolano, ºi eu îþi voi îndeplini voia, oricedorinþã. Îþi dau cuvântul meu de padiºah!

Nastea nu se aºtepta la o asemenea întorsãturã aconversaþiei ºi la atâta îngãduinþã din partea sulta -nului... Dar, înzestratã de la naturã cu o minte agerãºi educatã într-o familie cultã, nu se pierdu cu firea.Dupã un scurt moment de gândire, fata rãspunse:

– Vreau ca supuºii tãi, ienicerii tãi sã nu maijefuiascã Ucraina mea, þinutul meu natal!

Sultanul se ridicã ºi duse mâna la piept:– Roxolano, îþi dau cuvântul meu de padiºah cã,

atâta timp cât voi trãi ºi cât vom fi împreunã, nici unienicer nu va pãºi pe pãmânt ucrainean.

r o K S o l a n ar o K S o l a n aSerhi placenda,

iuri Kolisnycenko:

X. dragomanul „Vãtrai“

XI. Jurãmântul

traducere de olga anDRICI

curierul ucrainean16

Mult stimate domnule DwayneExcelenþele Voastre,Stimate doamne ºi stimaþi domni,

Îmi face plãcere sã vã salut la tradiþionala noastrã întâl-nire anualã. Sfârºitul lunii decembrie este o peri oadãdeosebitã. Este vremea bilanþurilor ºi a planurilor de viitor.

2012 a fost pentru Ucraina, ca ºi pentru întreagacomunitate internaþionalã, anul unor decizii dificilelegate de viitor, anul în care am luptat cu criza ºi am pusbazele unei noi creºteri.

Întreaga lume a fost agitatã. Nu a încetat sã creascãtensiunea în regiunea Orientului Mijlociu, au continuatprocesele de tranziþie în Africa de Nord. În þãrile UniuniiEuropene s-au observat fenomene de crizã economicã.

Toate acestea au avut influenþã asupra Ucrainei.Prin urmare, nu putem trece acest an în contul nostru.

Ucraina a continuat sã munceascã cu dãruire, sã depãºeascãdificultãþile, sã-ºi aleagã noul parlament, sã promovezereformele economice, sã-ºi modernizeze sub toateaspectele þara ºi sã-ºi consolideze securitatea energeticã.

În energetica ucraineanã au intrat investitori de nivelglobal, inclusiv giganþi transnaþionali, precum Exxon -Mobil ºi Royal Dutch Shell. Apoi, am început o amplãexplorare a rezervelor de resurse energetice pe platoulcontinental al mãrii ºi de gaze de ºist care ar putea fiunele dintre cele mai mari din Europa. Am construitcentrale electrice solare ºi eoliene.

Am continuat sã reformãm sistemul nostru judiciar.A fost adoptat noul Cod de procedurã penalã care l-aînlocuit pe cel vechi, în vigoare încã de la începutulanilor 60 ai secolului trecut. Prin adoptarea noului Cod,Ucraina dispune de un important element al unui stat dedrept modern, ºi anume de un sistem judiciar în careavocatura are mai multe drepturi decât procuratura.

Pentru milioanele de fani ai fotbalului, anul 2012 afost o sãrbãtoare a fotbalului european. Ucraina a depuseforturi pentru a-ºi primi demn oaspeþii ºi pentru a creapentru ei o adevãratã sãrbãtoare. Mã bucur cã am reuºitacest lucru. Michel Platini a apreciat cã, din punct devedere organizatoric, acest campionat a fost „fantastic“.Ne-a fãcut plãcere sã auzim aceste aprecieri ale domnu-lui Platini, dar ºi mai mare bucurie ne-a fãcut sã vedemsurâsul de pe feþele sutelor de mii de strãini care audescoperit Ucraina. Ei au putut vedea þara noastrã aºacum este ea – modernã ºi europeanã, iar poporulucrainean – ospitalier, sincer ºi deschis.

Pentru afirmarea Ucrainei ca stat democratic ºi euro-pean, de mare importanþã au fost alegerile parlamentaredin acest an. Þara noastrã ºi-a manifestat totaladeschidere în ceea ce priveºte organizarea campanieielectorale. Am creat toate condiþiile pentru ca aceastãcampanie sã aibã un caracter concurenþial care constitu-ie o particularitate cheie a unei democraþii veritabile. Afost invitat un numãr fãrã precedent de observatori inter-naþionali. Desfãºurarea alegerilor parlamentare din 28octombrie a demonstrat ataºamentul Ucrainei la valoriledemocratice ºi maturitatea societãþii noastre civile.

Pe de altã parte, noi vom analiza cu atenþie toateaspectele problematice sesizate de observatorii inter-naþionali în scopul perfecþionãrii legislaþiei ºi practiciielectorale.

Ucrainenii preþuiesc în mod profund rãdãcinile loreuropene ºi cred cu tãrie în viitorul lor european. Deaceea, opþiunea europeanã a Ucrainei rãmâne o prioritatea politicii externe. Vom continua prefacerile interne ºimodernizarea þãrii în concordanþã cu standardeleeuropene.

Noi suntem conºtienþi de faptul cã UniuneaEuropeanã parcurge, astãzi, o etapã complexã a evoluþieisale, provocatã de criza financiar-economicã. Aceastaobligã þãrile UE la compromisuri dupã principiul soli-daritãþii, al unitãþii economice ºi sociale. În condiþiileactuale, numai solidaritatea ºi unitatea, ºi nu separareaunuia de celãlalt trebuie sã devinã motorul apropieriiUcrainei de UE.

Momentul-cheie al continuãrii integrãrii Ucrainei înUE considerãm cã este trecerea la un nou format alrelaþiilor noastre, ºi anume la asocierea politicã ºi inte-grarea economicã. Acordul de asociere a fost parafat depãrþi, iar þara noastrã este dornicã sã-l semneze cât mairepede. Ucraina vede în acest acord, înainte de toate, unprogram complex de reforme interne în toate sferelevieþii politice, economice ºi sociale a þãrii, precum ºi uninstrument eficient de perfecþionare a legislaþieinaþionale.

Suntem pregãtiþi sã depunem o muncã amplã ºi mi -nuþioasã pentru asigurarea implementãrii acestui Acord.Demersul nostru este susþinut în mod incontestabil dereprezentanþii majoritãþii forþelor politice ºi societãþiinoastre.

Pânã la asociere a mai rãmas un pas. Am convingereacã, dacã ambele pãrþi vor da dovadã de voinþã politicã,acest pas va putea fi efectuat cât mai curând.

Vorbind despre integrarea europeanã a Ucraineivreau sã remarc eforturile partenerilor ºi aliaþilor noºtride nãdejde ca Polonia ºi Lituania. În anul care seîncheie, am reuºit sã îmbunãtãþim substanþial relaþiilenoastre bilaterale cu aceste state. Sunt recunoscãtor, deasemenea, Slovaciei pentru spirjinul prietenesc înrealizarea proiectului Conventului naþional al Ucrainei

privind UE.Dezvoltãm cu succes relaþiile pe toate planurile cu

Federaþia Rusã – cel mai mare vecin al nostru de care neunesc vechi legãturi economice ºi umanitare. La bazacolaborãrii ucraineano-ruse se aflã pragmatismul ºi dia-logul constructiv care ne ajutã sã gãsim soluþii pentru celemai de actualitate probleme ce apar în relaþiile noastre.

În 2012 au continuat sã se dezvolte relaþiile departeneriat strategic cu Statele Unite ale Americii, bazatepe comunitatea de interese. A continuat colaborarea re -ciproc avantajoasã în sfera neproliferãrii, în plan eco-nomic ºi educaþional, la nivelul societãþii civile.Reformele din Ucraina, disponibilitatea noastrã crescutãde a colabora cu mari investitori americani oferã relaþi-ilor noastre o nouã dinamicã pozitivã.

Parteneriatul strategic dintre Ucraina ºi China a fostconcretizat printr-o serie de proiecte din diverse domeniide colaborare. A continuat elaborarea ºi adoptareaProgramului de dezvoltare a relaþiilor de parteneriatstrategic pe perioada 2013-2017. Sperãm ca dupã schim-barea conducerii de partid ºi de stat a Chinei dezvoltareadinamicã a relaþiilor bilaterale sã fie menþinutã.

Am continuat dialogul ucraineano-turc privind apro-fundarea relaþiilor de parteneriat strategic. În momentul defaþã, problema de cea mai mare actualitate este îndepli -nirea înþelegerilor convenite la nivel cel mai înalt,realizarea practicã a proiectelor de importanþã strategicã îndomeniile energetic, tehnico-tehnologic ºi în transporturi.

Anul acesta, au cunoscut un nou impuls ºi relaþiilenoastre cu Turkmenistanul. Apreciem cã marelepotenþial al colaborãrii noastre în domeniul energetic vafi folosit la întreaga capacitate.

Intensã a fost colaborarea noastrã cu Azerbaidjanul,Kazahstanul ºi Moldova. S-a observat ºi o creºtere sta-bilã a volumului comerþului bilateral între Ucraina ºiRepublica Belarus.

Zilele acestea mi-am încheiat vizita de stat în India.Rezultatele ei au arãtat cã în cadrul colaborãrii bilaterales-au produs schimbãri calitative. Stabilirea relaþiilor departeneriat între Ucraina ºi India va deschide noi per-spective de colaborare pe multiple planuri.

Continuãm consolidarea parteneriatului globalucraineano-nipon.

Iniþiativele Ucrainei în ceea ce priveºte extindereacolaborãrii cu Vietnamul, Republica Coreea ºi Singaporeau început sã dea, în 2012, rezultate economice.

Considerãm de perspectivã dezvoltarea relaþiilor cuIndonezia ºi Thailanda.

A fost impulsionatã colaborarea cu þãrile OrientuluiMijlociu. Rezultatele vizitelor mele în Iordania, Qatar ºiEmiratele Arabe Unite au arãtat cã existã un importantpotenþial pentru intensificarea colaborãrii bilaterale maiales în sferele economico-comercialã, energeticã ºiinvestiþionalã.

Dezvoltãm cu consecvenþã colaborarea cu þãrileAmericii Latine. În centrul acestor relaþii se aflãBrazilia – unul dintre partenerii noºtri cheie în aceastãregiune, partener cu care avem proiecte ºi rezultateimportante.

Continuãm colaborarea fructuoasã cu Cuba.Perspective importante descoperim ºi în intensifi-

carea relaþiilor cu Mexicul ºi Argentina.Acesta este felul în care Ucraina intenþioneazã sã-ºi

continue activitatea de politicã externã. Diplomaþiaucraineanã, politica externã ucraineanã va fi mereuprezentã acolo unde este prezent interesul naþional. Iarinteresul naþional, astãzi, este în primul rând cel eco-nomic. De aceea, linia de economizare a politicii externenaþionale va fi continuatã.

Mã adresez ambasadorilor prezenþi aici ºi diplo-maþilor ucraineni.

Ucraina este deschisã capitalului strãin, ideilor ºiinovaþiilor. Economia noastrã este stabilã, iar regulilejocului sunt clare ºi transparente. Noi creãm toatecondiþiile pentru atragerea resurselor investiþionale, pen-tru realizarea unor proiecte comune de amploare, pentruîncheierea de noi contracte. În mod corespunzãtor, senaºte o nouã dinamicã economicã datoritã cãreia cola -borarea cu companiile ucrainene poate fi de mare per-spectivã.

Acesta este un prilej pozitiv atât pentru Ucraina, câtºi pentru partenerii ei. Prin urmare, sã-l folosim împre-unã pentru prosperitatea naþiunilor noastre în actualalume concurenþialã.

Stimate doamne ºi stimaþi domni,

Ucraina ºi-a încheiat cu succes preºedinþia Consi -liului Europei ºi a Iniþiativei Central-Europene.

Acum statul nostru deþine preºedinþia OSCE, unadintre cele mai responsabile ºi onorante sarcini din isto-ria modernã a diplomaþiei sale...

Ucraina trebuie sã fie o þarã modernã, influentã ºi desucces. Spre acest obiectiv este orientatã politica externãºi internã a puterii ucrainene.

Consolidarea Ucrainei înseamnã consolidareaEuropei. O mai mare stabilitate a Ucrainei reprezintã unfactor important în plus al stabilitãþii regiunii.

Nu am nicio îndoialã cã toþi cei prezenþi aiciîmpãrtãºesc aceastã tezã.

Vã felicit pe toþi cei prezenþi cu prilejul Crãciunuluiºi al Anului Nou.

Vã doresc tuturor fericire, multã sãnãtate ºi noi suc-cese.

Pace, bunãstare ºi prosperitate þãrilor ºi popoarelorDumneavoastrã!

uuccrraaiinnaa -- mmaaii aapprrooaappeePaginã realizatã de Ion RobCIuC

ddii sscc uu rrssuu ll pp rreeººeedd iinn tt eell uuii uucc rraa iinnee ii ,, VViikk tt oo rr II aannuukk oovvyycc ii ,, llaa îînn tt ââll nnii rreeaa cc uu ººeeff ii ii rreepprreezzeenn tt aann þþ eell oo rrdd ii ppll oommaatt ii cc ee aa llee þþ ããrr ii lloo rr ss tt rrãã iinnee ºº ii oo rrggaann ii zzaa þþ ii ii ll oorr iinn tt ee rrnnaa þþ iioonnaall ee aacc rreedd ii tt aa tt ee îînn uucc rraaii nnaa