Convenția Ramsar și managementul

zonelor umede în Republica Moldova

Ce sunt zonele umede

”Întinderi de bălţi, mlaştini, turbării, de ape naturale sau

artificiale, permanente sau temporare, unde apa este

stătătoare sau curgătoare, dulce, salmastră sau sărată,

inclusiv întinderile de apă marină a căror adâncime de reflux

nu depăşeşte 6 m”

Medii de viaţă speciale situate la limita dintre ecosisteme

tipic terestre şi cele tipic acvatice

(,,Convenţia asupra zonelor umede de importanţă

internaţională, în special ca habitat al păsărilor acvatice”

semnat la Ramsar -Iran) 2 februarie 1971

SUPRAFATA TOTALĂ:

94 705 ha

Zona Ramsar Nr.1029

“Lacurile Prutului de Jos”-

19152 ha

Zona Ramsar Nr. 1316

„Nistrul Inferior” –

60000 ha

Zona Ramsar Nr. 1500

„Unguri-Holoşniţa”

15553 ha

DE CE SE DOREȘTE DESEMNAREA UNUI SIT RAMSAR ?

Desemnarea unei zone umede ca site Ramsar este:

O RECUNOAŞTERE

-a importanţei acestor zone ca resurse de mare valoare economică,

naturală, ştiinţifică şi

- a rolului lor multiplu în:

menţinerea calităţii mediului prin controlul inundaţiilor,

aprovizionarea stratului subteran de apă,

protecţia împotriva furtunilor,

retenţia nutrienţilor şi sedimentelor,

atenuarea schimbărilor climatice,

purificarea apei,

menţinerea biodiversităţii.

Desemnarea unei zone umede ca sit

Ramsar este o recunoaştere a

importanţei şi a gestionării adecvate a

acelei zone pe plan mondial.

Zona umedă de importanţă internaţională I

5

cuprinde un complex de ecosisteme terestre şi acvatice, lacuri şi cursuri de apă, zone cu comunităţi biocenotice floristice şi faunistice unice, cu peisaje armonioase naturale sau

rezultate din amenajarea tradiţională a teritoriului, ecosisteme modificate sub

influenţa omului şi care pot fi readuse la starea naturală.

reprezintă un exemplu bun de zonă umedă caracteristică regiunii;

suportă populaţii apreciabile de specii sau subspecii de plante şi

animale rare, vulnerabile sau periclitate și un număr apreciabil de indivizi

ai categoriilor de specii mai sus menţionate;

este de o valoare specială pentru mentinerea diversităţii genetice şi a

sistemelor ecologice a regiunii;

este de o valoare specială ca habitat al plantelor şi animalelor aflate

într-un stadiu critic al ciclurilor lor biologice;

este de o valoare specială pentru speciile sau comunităţile sale de

plante şi animale endemice;

în perioada de migraţie găzduieşte mai mult de 20.000 de exemplare

de păsări de baltă ;

suportă în mod regulat un numar substanţial de indivizi aparținând unor

grupuri particulare de păsări de apă, indicatori ai productivităţii sau

diversităţii;

Zona umedă de importanţă internaţională II

BENEFICII

Desemnarea unui sit RAMSAR conduce la o serie de

beneficii, precum:

creşterea oportunităţilor de finanţare a proiectelor privind

restaurarea siturilor deteriorate şi creşterea educaţiei ecologice,

încurajarea parteneriatelor care se concentrează pe eforturile de

conservare a bazinelor hidrografice,

creşterea interesului comunităţii ştiinţifice, a sensibilizării opiniei

publice şi implicit dezvoltarea turismului, beneficiarii veniturilor

generate fiind comunităţile locale.

Scenariul de management pentru

Zona Ramsar

Partea I

DESCRIEREA GENERALĂ

• Amplasarea, dimensiunile şi accesibilitatea

• Statutul juridic şi istoria creării

• Caracteristicile fizice

• Clima

• Topografia şi geografia fizică

• Geologia

• Solurile

• Hidrologia

Caracteristicile biologice

• Vegetaţia

• Speciile rare de plante

• Fauna

• Speciile de animale rare

• Caracteristica pădurilor

• Caracteristica păşunilor

Populaţia şi sistemul de folosinţă a

terenurilor

Gomphus flavipes Callimorpha quadripunctaria Bombina bombina Emys orbicularis

Structura administrativă şi populaţia

•Transportul

•Istoria culturii

• Folosinţa terenurilor

Programele de administrare existente

Turismul

Partea II.

EVALUAREA SITUAŢIEI ŞI CONCLUZIILE DE BAZĂ

Argumentarea dezvoltării regimului de protecţie şi administrare a zonei

• Scopurile gestionării zonei

• Problemele gestionării zonei

• Situaţia actuală a administrării • Pericolele de bază - Problemele care pot duce la micşorarea diversităţii biologice şi a potenţialului turistic

- Problemele determinate de baza imperfectă legislativă şi normativă în ramura administrării resurselor

naturale

- Probleme determinate de starea socială şi economică

- Dificultăţile de gestionare

- Statutul juridic

Trapa natans Salvinia natans Marsilea quadrifolia

Planul zonării

Principiile zonării

Zonarea, caracteristica generală a zonelor

Complexele naturale

- Principalele elemente ale Reţelei Ecologice Naţionale

- Identificarea hotarelor şi indicatoarelor

- Dificultăţile şi posibilităţile legate de populaţia locală

Partea III.

PLANUL DE ACŢIUNI

• Controlul asupra respectării regimurilor de protecţie şi dezvoltare a

teritoriului

• Gestionarea ecosistemelor silvice

• Imbunătăţirea folosinţei terenurilor, gestionarea sectoarelor ierboase

• Formarea reţelei ecologice şi protecţia ecosistemelor acvatice interne

• Cercetările ştiinţifice şi monitoringul

• Planul de acţiune şi recomandările

privind dezvoltarea turismului

• Educaţia ecologică