Timp de 24 de ani, Ucraina independentămarca 9 Mai - Ziua Victoriei - după modelulso vietic /rusesc. Sărbătorirea după acest mo delnu corespundea memoriei istorice a popo ruluiucrainean şi nici tradiţiilor europene, ducândla ignorarea unor pagini tragice ale celui de-alDoilea Război Mondial, la fixarea în conştiinţacetăţenilor a cultului războiului care a avut carezultat o permanentă confrun tare în societateşi o intensificare a influenţei Federaţiei Ruseasupra vieţii sociale şi politice din Ucraina.

Decretul preşedintelui Petro Poroşenko

privind „Manifestările prilejuite de împlinireaa 70 de ani de la încheierea celui de-al DoileaRăz boi Mondial“ şi „Legea privind eter ni za reavictoriei împotriva nazismului în cel de-alDoilea Război Mondial din 1939-1945“ aumarcat începutul unei tradiţii noi în ceea cepriveşte sărbătorirea zilelor de 8 şi 9 mai înspi rit european, al memoriei şi reconcilierii.

Cel de-al Doilea Război Mondial a fost uncon flict militar global al planetei noastre şicauza celor mai mari tragedii ale secolului alXX-lea. În acest conflict a fost implicată 80%din omenire, acţiunile militare fiind purtate îndouă treimi dintre statele existente în acelmoment. În timpul acestui război s-au comiscele mai cumplite crime împotriva umanităţiidin istorie (în special Holocaustul) şi a fostfolosită pentru prima dată, sperăm că şi pentruultima, arma nucleară. În armatele părţiloraflate în conflict au fost antrenate peste 110mi lioane de soldaţi, pierderile totale de militarişi civili fiind între 50 şi 85 de milioane deoameni.

Pentru Ucraina, al Doilea Război Mondial aînceput la 1 septembrie 1939 odată cu inva da -rea Poloniei de către germani. În cadrul ar -matei poloneze au participat la acţiuni militare110-120 de mii de ucraineni, 8 mii dintre aceş -tia pierzându-şi viaţa în decurs de o lună.

Tot la 1 septembrie, Luftwaffe („armata ae -ria nă germană“) a bombardat Lvivul şi alteora şe ucrainene aflate atunci în componenţaPo loniei. Între 12 şi 22 septembrie, Lvivul s-aaflat sub un dublu asediu, din vest de către ar -ma tele naziste, iar din est de către cele so -vietice.

URSS a intrat în cel de-al Doilea RăzboiMondial la 17 septembrie 1939 de partea Ger -maniei naziste. Trupele sovietice au invadat, înaceastă zi, Polonia în sprijinul germanilor şi auocupat vestul Ucrainei şi estul Belarusului.Timp de doi ani, Moscova a fost aliatul Ber li -nu lui. Această alianţă a fost ruptă la 22 iunie1941 odată cu invadarea URSS de către ger-mani. Timp de un an, de la începutul răz -boiului dintre Germania şi URSS, Ucraina afost ocupată de armatele celui de-al TreileaReich. Regimul de ocupaţie nazist din Ucraina

a fost unul dintre cele mai crunte din lume.După victoria asupra Germaniei naziste, la

8 mai 1945, URSS s-a alăturat luptei împotriva

Japoniei. Capitularea necondiţionată a Ja po -niei, la 2 septembrie 1945, a însemnat sfâr şitulcelui de-al Doilea Război Mondial.

După 70 de ani de la încheierea războiului,propaganda rusă încearcă să minimalizezecon tribuţia celorlalate republici unionale lavic toria asupra nazismului. Laurii victorieisunt atribuiţi exclusiv ruşilor, ucrainenii fiind

ca talogaţi drept „colaboraţionişti“ şi „compliciai naziştilor“. Dar care este, de fapt, ade vă rul?După cum informează Ministerul Politicii In -formaţionale al Ucrainei şi Institutul Ucrai ne-an al Memoriei Naţionale, în rândurile Ar ma - tei roşii au luptat aproape 7 milioane de ce tă -ţeni ucraineni, adică aproape 23% din to ta lulefectivelor forţelor armate ale URSS. Pier -derile totale ale Armatei roşii au fost de 8-9milioane de persoane, din care 3,5-4 milioa nede ucraineni. Pierderile militare genera le aleUcrainei au reprezentat, practic, jumătate din

pierderile Germaniei şi ale aliaţilor ei vesticiîm preună. Pierderile demografice ireversibileale RSS Ucrainene au fost de 13-14 milioane.Menţionăm că primul care a ridicat steagulvic toriei deasupra Reich-ului a fost ucrainea -nul Oleksii Berest; ulterior, din motivepolitice, acest adevăr a fost escamotat de con-ducerea sovietică, iar principalii eroi au fostdeclaraţi M. Egorov şi M. Kantaria. De aseme-nea, unul dintre cei care au semnat Actul decapitulare a Ja poniei a fost generalul ucraineanK. De re vianko.

Ucrainenii au luptat şi în cadrul armateloraltor ţări membre ale coaliţiei antihitleriste: încomponenţa armatelor Marii Britanii şi Cana -dei (45 de mii de persoane), Poloniei (120 demii), SUA (80 de mii) şi Franţei (6 mii), înmişcarea de eliberare din Ucraina - 100 de miiîn Armata Ucraineană de Insurgenţi (UPA). Întotal, 7 milioane de oameni. Aceşti voluntariau făcut acte de eroism, prea puţin cunoscutede publicul larg. Alţi ucraineni din Ce ho slo va -cia, Iugoslavia şi, în ultima parte a războiului,din România s-au alăturat armatelor naţionaleale ţărilor din care proveneau.

Peste 2,5 milioane de ucraineni au fost de -co raţi cu ordine şi medalii sovietice şi occiden-tale, peste 2 mii au primit titlul de Erou alUniunii Sovietice.

Ca o recunoaştere internaţională a contri -buţiei Ucrainei la victoria împotriva nazismu-lui a fost acordarea RSS Ucrainene a statutuluide membru fondator al ONU.

Ion ROBCIUC

ParticiParea Ucrainei LaceL de-aL doiLea război mondiaL

Revistă a Uniunii Ucrainenilor din România

Luptaţi şi veţi învinge!Serie nouã, nr. 313-314 / iunie 2016

„Eliberatorii“, Kiev (1972)

Comisia de etică şi disciplină aUniunii Ucrainenilor din România

Str. Radu Popescu, nr. 15, sector 1,Bucureşti

Domnului Marocico Ion,Com. Şag, str. XXII, nr. 22B, jud. Timiş

Urmare şedinţei Comisiei de etică şi discipli-nă a UUR, întrunite la data de 09.06.2016, lasediul Organizaţiei Judeţene Cluj a UUR, dinmunicipiul Cluj-Napoca, str. I.B. Deleanu, nr.64, urmare contestaţiei d-voastră privind hotărâ-rea Consiliului UUR nr. 1384/12.03.2016, înceea ce priveşte excluderea d-voastră din calita-tea de membru al Uniunii Ucrainenilor dinRomânia, membrii Comisiei au hotărât transmi-terea notei privind neclarităţile pentru careComisia de etică şi disciplină a UUR, vă solicitălămuriri, cuprinzând 33 de întrebări, care vorajuta membrii Comisiei în vederea luării uneihotărâri în ceea ce priveşte contestaţia d-voastră,răspunsuri care trebuie transmise la sediul cen-tral al UUR din Bucureşti, str. Radu Popescu, nr.15, sector 1, Bu cureşti şi pe mail-ul secretariatu-lui Uniunii uur.secretariat@gmail.com, până ladata de 30.06.2016.

totodată, sunteţi invitat la şedinţacomisiei programată pentru data de 21 iulie2016, la sediul organizaţiei cluj a UniuniiUcrainenilor din românia, din cluj-napoca,str. i.b. deleanu, nr. 64, pentru a vă susţinecontestaţia şi răspunsurile la întrebările dinnota privind neclarităţile pentru carecomisia solicită lămuriri.

Preşedintele Comisiei de etică şi disciplinăa Uniunii Ucrainenilor din România

prof. univ. dr. Ioan Ardelean

Comisia de etică şi disciplină a UniuniiUcrainenilor din România

Str. Radu Popescu, nr. 15, sector 1,Bucureşti

NOTĂ privind neclarităţile pentru careComisia de etică şi disciplină a UUR solicitălămuriri de la dl Marocico Ion

1. Apreciaţi că începând cu anul 2015 s-acreat o stare conflictuală continuă între Dvs. şiconducerea UUR?

2. Prin ce au contribuit organismele UUR lastarea conflictuală?

3. Prin ce aţi contribuit Dvs. la starea conflic-tuală?

4. Sunteţi de acord că starea conflictuală aperturbat şi perturbă grav activitatea UUR şi adăunat şi dăunează la fel de grav reputaţiei orga-nizaţiei noastre etnice?

5. Sunteţi de acord că noile încercări la care afost supusă unitatea şi reputaţia organizaţieinoastre vin în continuarea celor provocate deMor han Dumitru, Grijac Alexa, CuculeaDaniel?

6. Dacă răspunsul la întrebarea precedentăeste negativ, vă rugăm să ne indicaţi ce anumeaţi întreprins pentru înlăturarea acelor urmări.Dacă răspunsul la întrebarea nr. 5 este afirmativ,vă rugăm să ne precizaţi cum se explică solida-

rizarea Dvs. cu elemente dovedite ca infractoa-re?

7. Câte procese aţi intentat UUR în anii 2015-2016 şi cu ce scop?

8. Aţi luat la cunoştinţă de demersurile simi-lare ale lui Grijac Alexa şi Gociu Adrian? Cumaţi reacţionat? Le apreciaţi sau le dezaprobaţi?

9. De ce aţi contestat domnului Ştefan Bu ciu -ta de a-şi încheia mandatul de preşedinte, dacăsentinţa de condamnare nu interzicea acestlucru?

10. Aţi precizat vreunei autorităţi dintre celela care aţi făcut reclamaţii, că în cazul BuciutaŞtefan instanţa penală a dispus suspendareapedepsei accesorii a interzicerii unor drepturi?Ca jurist puteţi contesta că suspendarea nu nu -mai a pedepsei principale, ci şi suspendareapedepsei accesorii însemna că dl Buciuta puteasă-şi continue mandatul până la Congres?

11. Dacă n-aţi făcut precizarea esenţială căÎnalta Curte a suspendat pedeapsa accesorie adlui Buciuta, cum explicaţi această omisiune:prin neglijenţă, prin neştiinţă ori prin rea-credin-ţă?

12. Consideraţi că atitudinea Dvs. faţă decontinuarea mandatului lui Buciuta Ştefan a fostexpresia unei intransigenţe deosebite sau adorinţei de a-l înlătura din funcţie înainte deCongres?

13. În caz că explicaţi contestarea autorităţiifostului preşedinte al UUR exclusiv prin intran-sigenţa Dvs. morală, cum se explică faptul că înParlament aţi iniţiat şi susţinut un proiect de legeprin care se înlătura exact încriminarea fapteloridentice cu cele imputate dlui Buciuta Ştefan?

14. Aţi introdus vreo acţiune în instanţă careprezentant al Uniunii? În ce calitate rezultatădin lege ori statut v-aţi erijat în reprezentantlegitim al UUR?

15. Aţi depus în vreunul dintre procesele pecare le-aţi intentat sau la care aţi participatîmpotriva UUR copie xerox a legitimaţiei dedeputat? Dacă da, în ce scop?

16. Aţi chemat în judecată ca pârâţi pe toţiparticipanţii la Congresul VII al UUR? Doriţi săse repete Congresul în sala de judecată? Doriţica delegaţii să-şi divulge votul secret?

17. Aţi mijlocit sau nu ca peste 40 de partici-panţi la acel proces cu 160-170 de pârâţi să fiereprezentaţi de prietenul Dvs. Gociu Adrian? Auiscălit persoanele respective vreo împuternicireîn acest sens, aşa cum prevede legea?

18. Cum se potriveşte exigenţa Dvs. moralăcu calitatea lui Gociu Adrian de inculpat trimisîn faţa Curţii de Apel Timişoara pentru penibilefapte de înşelăciune?

19. De ce aţi solicitat suspendarea înregistră-rii lucrărilor Congresului VII?

20. Sunteţi de acord că modificările interve-nite în structura conducerii unei asociaţii cumeste UUR se fac succesiv, în ordinea evenimen-telor care le generează?

21. Nu era normal şi legal să se facă înregis-trarea în termenul legal, iar eventuala anulare săfie înregistrată ulterior, dacă ar fi cazul?

22. Negaţi că tactica de a se suspenda proce-dura de înregistrare a fost de natură să paralizezetimp îndelungat capacitatea UUR de a-şi desfă-şura activitatea?

23. Cum aţi ajutat UUR să funcţioneze încondiţiile împiedicării înregistrărilor legale?

24. Este adevărat că aţi chemat în instanţă, capârâţi, peste 160 de membri ai Uniunii noastrepen tru singura vină de a fi participat la Con -gresul VII?

25. Recunoaşteţi că aţi deschis „Procesul ce -lor 160“ fără a indica adresele lor - cum vă obli - gă legea - ceea ce a provocat o întârziere depeste 7 luni a începerii judecăţii?

26. Recunoaşteţi că în aceste 7 luni aţi făcutnumeroase demersuri ca RADA şi PREZIDIULEXECUTIV să nu poată funcţiona?

27. Aţi afirmat în instanţă că UUR trebuia săindice adresele pârâţilor Dvs.? Cui şi când aţisolicitat acest lucru?

28. În plus, vă întrebăm ca jurist: care estetex tul de lege pe care se întemeiază pretenţiaDvs. ca unul dintre pârâţi, UUR să indice domi-ciliile celorlalţi pârâţi?

29. Dacă afirmaţi că nu aţi cunoscut adresele,ce alte posibilităţi legale aţi folosit pentru caprocesul să nu stagneze 7 luni, întrerupând acti-vitatea Uniunii?

30. În afară de „Procesul celor 160“, aţi maifăcut şi alte demersuri pentru blocarea funcţio-nării UUR, cum ar fi insistenţe la Bancă sauameninţări la Departamentul pentru RelaţiiInteretnice? Cu ce scop?

31. Aţi invocat în demersurile Dvs. contraUUR calitatea Dvs. de deputat?

32. Cum aţi susţinut, ca deputat, intereselecomunităţii etnice pe care o reprezentaţi?

33. Vă întrebăm pentru că aţi fost recomandatde UUR şi comportamentul Dvs. afectează pres -ti giul întregii comunităţi etnice: aveţi de preci-zat, de corectat sau de completat ceva la decla-raţia de avere pe care aţi depus-o la Camera De -putaţilor?

Preşedintele Comisiei de etică şi disciplină aUniunii Ucrainenilor din România

prof. univ. dr. Ioan Ardelean

Curierul UCRAINEAN2

Strada radu Popescu, nr. 15, sector 1, bucureşti

telefon: 021.222.0724,tel./fax: 021.222.0737

e-mail:curierul.ucrainean@gmail.com

redactor-şef:ion robciuc

redactori:Kolea Kureliuk

tehnoredactare:Ştefania Ganciu

tiparul executat latipografia

„S.c. Smart orGanization SrL“

iSSn 1223-5210

CURIERUL UCRAINEAN

Responsabilitatea pentru opi niile ex pri -mate în paginile Curierului ucrai neanrevine în exclusivitate autorilor. Redacþianu-ºi asu mã obli ga þiile legate de conþinutulmateria lelor ºi nu retur neazã articolelenepublicate.

din viaţa organizaţiei UUr

Curierul UCRAINEAN 3

Facultatea de Litere, prin Departamentul deliteratură, lingvistică şi jurnalism din cadrulUniversităţii „Dunărea de Jos“ din Galaţi, a or -ga nizat, în intervalul 27-28 mai a.c., o Con fe -rinţă Internaţională intitulată „Cultura şi Presaîn Spaţiul European“, având ca temă „Pre saminorităţilor etnice din România“. Printre or ga -nizatori ai acestui eveniment cultural s-au nu -mărat Biblioteca Judeţeană „V.A. Urechia“,Asociaţia Română de Istorie a Presei, Union dela Presse Francophonne - section roumaine,Aso ciaţia Istoricilor din Republica Mol do va,Societatea de Ştiinţe Istorice din România şiInstitutul de Cultură al Românilor din Voi vo -dina (Serbia). La această conferinţă au luat parteşi reprezentanţii organizaţiilor etnice ale ar me -ni lor, evreilor, grecilor şi ucrainenilor dinGalaţi.

Cea de-a opta ediţie a Conferinţei Inter na -ţionale „Cultura şi Presa în Spaţiul European“dezbate un subiect foarte important. Din 1918,în Constituţia României este stipulat faptul că„statul român este un stat naţional, unitar şiindivizibil. Astfel, alături de români s-au aşezatfoarte multe naţii şi, de-a lungul timpului, toţiaceşti oameni s-au numit români“, a precizat ladeschiderea conferinţei prof. univ. dr. CătălinNegoiţă. Ajunsă la a opta ediţie, Con fe rinţa pro-fesorilor de la specializarea „Jurna lism“ a pro-

pus şi a scos în evidenţă modul în care presaminorităţilor etnice din România s-a aliniat lamarile comandamente ale timpului, raportuldintre majoritate şi minoritate, marile temenaţionale reflectate în publicaţiile minorităţilor,dar şi portrete ale unor jurnalişti care şi-au de -clarat apartenenţa la o comunitate. Mani festareas-a adresat cadrelor didactice din învăţământuluniversitar şi preuniversitar, masteranzilor şidoctoranzilor, cercetătorilor ştiinţifici, bibliote-carilor, studenţilor, tuturor celor pasionaţi deistoria presei din ţara noastră. Conferinţa inter-naţională a reunit profesori universitari dinRomânia, Republica Moldova, Serbia şi Franţa,studenţi ai Universităţii „Dunărea de Jos“ dinGalaţi, precum şi reprezentanţi ai minorităţiloretnice. Vocea românilor din Serbia a fost repre-zentată de academicianul Costa Roşu, de la In -sti tutul de Cultură al Românilor din Voivo di na,care a prezentat un studiu referitor la „Presascrisă la românii din Serbia“.

Dr. Nicolas Trifon de la Universitatea dinParis III, a prezentat tema „Presa aromâneascădin diaspora în anii 1980 şi dezbaterile pe temaidentităţii lor în România după Revoluţie“. Pelângă cadrele didactice de la Universitatea „Du -nă rea de Jos“, la deschiderea conferinţei au fostprezenţi şi Sorin Blumer, preşedinte al Co -munităţii Evreilor din Galaţi, prof. univ. dr.

Marian Petcu de la Universitatea Bucureşti,conf. univ. dr. Silvia Grossu de la Universitateade Stat din Republica Moldova, precum şi Tu -dor Doru Ursu, director al Institutului deCultură al Românilor din Voivodina.

Potrivit programului conferinţei, membriicomitetului ştiinţific şi organizatorii au efectuato excursie de documentare peste Prut, în oraşulCahul (Republica Moldova).

Vichentie NICOLAICIUC,preşedinte al Organizaţiei Galaţi a UUR

conferinţa internaţională „cultura şi Presa în Spaţiul european“

Anul acesta, ONG-Fest s-a desfăşurat la 21-22 mai, în Parcul Herăstrău, cu care bucureşte-nii s-au obişnuit deja. De această dată, „ONG-Fest” a vorbit despre inovarea civică, despreorganizaţii neguvernamentale care caută per-manent soluţii pentru problemele societăţii, decele mai multe ori cu resurse reduse. Acesteorganizaţii au participat şi la spectacole demuzică şi dans tradiţional sau modern.

După cum au concluzionat organizatorii,prin tre care s-a numărat şi De par ta -mentul pentru Relaţii Interetnice din ca -drul Gu ver nu lui României, „ONG-Fest“2016 a în se m nat: peste 40000 de vizita-tori, 170 de organizaţii neguvernamen-tale participante din România şi dinafara ţării, 15 instituţii publice partici-pante, 90 de activităţi creative şi educa-tive, 40 de dezbateri şi seminarii şi peste40 de momente artistice şi concerte des-făşurate pe scena festivalului.

Uniunea Ucrainenilor din România aconvenit ca în acest an organizaţia să seprezinte cu obişnuita-i expoziţie de cărţişi publicaţii, editate de aceasta, să iaparte la unele dezbateri care pri vescorganizaţia noastră (problematică de care s-aocupat domnul Mihai Traista) şi să participe laspectacolul minorităţilor naţionale pe o scenăspecial amenajată în aer liber (sector de caretrebuia să mă ocup personal).

Formaţia care a fost aleasă să participe laspec tacol a fost reprezentanta UUR din Bucu -

reşti - formaţia vocal-instrumentală „Zorea“,proaspăt reactivată.

După ce în anul 2014, ansamblul „Zorea“ şi-a încetat activitatea (mai continua doar grupulin strumental, din când în când), în ultima vre -

me auzeam tot mai des voci care solicitau re -lua rea activităţii cultural-artistice în Bu cureşti,pe mulţi apucându-i do rul de „Zorea“ şi de mu -zi ca ucraineană. Câţiva tineri, proaspeţi stu-denţi în Capitală şi alţii cu ceva experienţă îndomeniu, se angajau să înceapă iarăşi repetiţii-le. Însă tot nu apărea imboldul ne cesar pornirii!

Atunci când am fost anunţatăde domnul preşedinte PetreţchiNi colae că ni se solicită participa-rea, peste câteva săptămâni, laONG-Fest, acţiune la care forma-ţia noastră a mai luat parte, amcon siderat că acum a sosit mo -mentul s-o pornim la drum.

Având-o ca preşedintă a Orga -ni zaţiei de Femei din Bucureştipe Zenovia Mandiuc, o doamnăini moasă, cu experienţă, cu spiritorganizatoric dezvoltat şi cu ovoce deosebită, nu ne-a fost foar-

te greu să reîncepem repetiţiile şi să ne mobili-zăm.

Păcat că - ca o paranteză - tinerii noştri stu-denţi sunt mult prea ocupaţi şi le rămâne foartepuţin timp pentru activităţi culturale! Pe lângă

faptul că studiază, mulţi dintre ei suntde terminaţi să şi muncească destul degreu. Este aberant ca atunci când ter -mini facultatea, la o eventuală angajare,să te întrebe: ce experienţă ai în dome-niu…

În fine, cu toate emoţiile inerente în -ce putului şi de a ne afla din nou pe sce -nă, formaţia s-a prezentat destul debine, chiar la înălţime, după cum auapre ciat mulţi spectatori. Instru men tiş -tii, cu experienţa lor înaltă, au susţinutpartea vocală, iar vi oara a dat farmecaparte interpretării. Pe lângă câţivamembri vechi ai grupului „Zorea“, suntşi membri noi, entuziaşti, care îşi expri-

mă dorinţa fermă ca activitatea lor să continue.Bineînţeles că în condiţiile în care ei vor fi soli-citaţi să evolueze, măcar din când în când, voravea şi motive de a se mobiliza (şi nu aşa cums-a întâmplat cu ansamblul nostru dinainte care,nefiind solicitat de cine tre buia, nu a mai avutmotivaţia repetiţiilor şi a perpetuării).

Şi să termin pe un ton optimist. Să ne bucu-răm, aşadar, că folclorul nostru ucrainean con-tinuă să fie promovat în România şi că ni seoferă posibilitatea de a fi prezenţi, alături dealte minorităţi naţionale şi organizaţii neguver-namentale, la acţiuni culturale complexe, pre-cum a fost cea din Herăstrău - ONG-Fest 2016!Felicit organizatorii şi sponsorii acţiunii, pre-cum şi comitetul UUR din Bucureşti că a reuşitîn acest an, mai mult ca oricând, să se impliceîn acest proiect cultural de însemnătate naţiona-lă şi, chiar, internaţională.

Iaroslava-Oresia COLOTELO

Ucrainenii prezenţi din nou la ONG-Fest

Sfântul Sinod al bisericii ortodoxeromâne s-a reunit în şedinţă de lucru, subpreşedinţia Preafericitului Părinte Pa tri -arh daniel, în zilele de 6 şi 7 iunie 2016, înSala Sinodală din reşedinţa Patriarhală.

Între hotărârile luate de ierarhii Sfân -tului Sinod menţionăm „organizarea uneiparohii ortodoxe ucrainene la bu cu reşti,în componenţa Vicariatului ortodoxUcrai nean din cadrul Patriarhiei ro -mâne“.

(„Lumina“, XII (2016), nr. 132, p.3)

Hotărâre a SfântULUi Sinod aL

biSericii ortodoxe române

54 Curierul UCRAINEAN

În perioada 18-21 aprilie a.c., a avut loc, înjudeţul Suceava, Olimpiada de Limba şi Lite -ratura Ucraineană Maternă, etapa naţională.

Olimpiada s-a desfăşurat la Colegiul Naţio nalde Informatică „Spiru Haret“ din Suceava con-form Regulamentului-cadru de organizare şi des-făşurare a competiţiilor şcolare elaborat deM.E.N.C.Ş.

Deschiderea oficială a avut loc la data de 18aprilie 2016, în Sala de conferinţe de la IuliusMall Suceava la care au participat: prof. CodreaElvira, consilier M.E.N.C.Ş., prof. Lazăr Gheor -

ghe, inspector şcolar general, IŞJ Suceava, prof.Scutaru Gabriela, inspector şcolar general ad -junct, IŞJ Suceava, prof. dr. Cuciurean Cris tian,inspector şcolar general adjunct IŞJ Suceava,lector univ. dr. Gavril Anamaria, USV Suceava,preşedinte al Comisiei Centrale, prof. Albu Cris -tina Maria, inspector şcolar pentru minorităţi,IŞJ Suceava, prof. Crăciun Petru, inspector şco-lar pentru fizică, IŞJ Suceava, membrii Co misieiCentrale a olimpiadei, membrii Co misiei Jude -ţene de organizare a olimpiadei.

În sală a fost organizată o expoziţie care acuprins lucrări ale elevilor, modele de cusăturitradiţionale huţule, carte ucraineană şi un atelierde încondeiat ouă la care au lucrat elevi de laŞcoala Gimnazială din Paltinu, coordonaţi dedoamna profesor Sauciuc Elena Elizabet.

Ansamblul „Kozaciok“ de la Şcoala Gim na -zială din Bălcăuţi, coordonat de prof. ŞoimanPetru, a susţinut un moment artistic deosebit.

Domnul profesor Chideşciuc Ioan şi-a pre-zentat cărţile despre poetul naţional ucraineanTaras Şevcenko.

Comisia Centrală a olimpiadei a fost alcătuitădin: preşedinte lector univ. dr. Gavril Anamaria –USV Suceava, preşedinte executiv Codrea El vi -ra, consilier M.E.N.C.Ş., vicepreşedinte Pe traşucRoman – Universitatea Bu cu reşti, secretar Sau -ciuc Ilie – IŞJ Suceava, prof. evaluator Malear -ciuc Simona – IŞJ Mara mureş, prof. evaluatorMihoc Lucia – IŞJ Suceava, prof. evaluator Cîm -pea nu Ion – IŞJ Timiş, prof. evaluator Co dreaEmilia – Liceul Pedagogic „Taras Şevcen ko“ dinSighetu Marmaţiei, prof. evaluator Crainiciuc

Antoneta – Colegiul Tehnic „Laţcu Vodă“ dinSiret, Suceava, prof. evaluator Ştiu bia nu Anca –Şcoala Gimnazială din Bălcăuţi, Su cea va, prof.evaluator Tivodar Dorin – Liceul Tehnologic dinRuscova, Maramureş, prof. evaluator Corneş -cian Nicolae – Şcoala Gimnazială din Variaş,Timiş, prof. evaluator Bobic Mihai – ŞcoalaGimnazială din Cornuţel, Caraş-Severin.

Au participat elevi din clasele VII-XII dinjudeţele Arad, Botoşani, Caraş-Severin, Mara -mureş, Suceava şi Timiş care au fost însoţiţi deca drele didactice desemnate de inspectoratele

şcolare de provenienţă.Proba scrisă s-a desfăşurat

la data de 19 aprilie 2016. Nu au existat contestaţii.

Comisia a afişat rezultatele fi -nale şi a acordat premiile dupăcum urmează:

Premiul i: Şoiman Nataşa,clasa a VII-a, Şcoala Gim na -zială din Bălcăuţi, Suceava;Bod nariuc Mihai, clasa aVIII-a, Şcoala Gim nazială dinValea Vişeului, Maramureş;Schi por Cezara Nicoleta,clasa a IX-a, Colegiul Tehnic„Laţcu Vodă“ din Siret, Su -ceava; Grigoraş Alin, clasa a

X-a, Colegiul Tehnic „Laţcu Vodă“ din Siret, Su -ceava; Nichifuriuc Georgiana, clasa a XI-a,Colegiul Naţional „Eudoxiu Hurmuzachi“ dinRădăuţi, Suceava; Cherniciuc Denisa, clasa aXII-a, Colegiul Tehnic „Laţcu Vodă“ din Siret,Suceava.

Premiul ii: Bilcec Rahela-Jessica, clasa aVII-a, Şcoala Gimnazială din Crăciuneşti, Mara -mureş; Cozaciuc Lorena Denisa, clasa a VIII-a,Şcoala Gimnazială din Bălcăuţi, Su cea va;Cureliuc Emanuela, clasa a IX-a, Cole giulTehnic „Laţcu Vodă“ din Siret, Suceava; LuţacAlexandru Vasile, clasa a X-a, Liceul Pe da gogic„Taras Şevcenko“ din Sighetu Mar ma ţiei, Ma ra -mureş; Harasemiuc Denisa, clasa a XI-a,Colegiul Tehnic „Laţcu Vodă“ din Siret, Su cea -va; Cail Ionela Paulina, clasa a XII-a, Li ceul

Pedagogic „Taras Şev cenko“din Sighetu Marmaţiei, Mara -mureş.

Premiul iii: Dubei Denisa,clasa a VII-a, Şcoala Gim -nazială din Rona de Sus, Mara -mureş; Lontea Lavinia, clasa aVIII-a, Şcoala Gim nazială dinRemeţi, Maramureş; CostiucCezara Vanessa, clasa a IX-a,Co legiul Tehnic „Laţcu Vodă“din Siret, Suceava; HavrilyakEmanuela Diana, clasa a X-a,Liceul Pedagogic „Taras Şev -cenko“ din Sighetu Marmaţiei,

Mara mureş; Grigoraş Mădălina, clasa a X-a,Colegiul Tehnic „Laţcu Vodă“ din Siret, Su cea -va; Beuca Irina, clasa a XII-a, Colegiul Naţional„Iu lia Has deu“ din Lugoj, Timiş.

menţiune: Usatiuc Ema nue -la, clasa a VII-a, Şcoala Gim -nazială din Bălcăuţi, Su ceava;Rahovan Crina Andreea, clasa aVIII-a, Şcoala Gim na zială dinRona de Sus, Mara mureş; Pero -juc Svetlana, clasa a IX-a, LiceulPeda gogic „Ta ras Şevcenko“ dinSighetu Marmaţiei, Maramureş;Chiriac Nataşa Alexandra, clasaa X-a, Colegiul Tehnic „LaţcuVodă“ din Siret, Suceava; Go -denca Ionela Diana, clasa a XI-a,

Liceul Pedagogic „Taras Şevcenko“ din SighetuMarmaţiei, Maramureş.

După susţinerea probei scrise elevii şi profe-sorii însoţitori au vizitat Universitatea „Ştefancel Mare“ din Suceava şi Cetatea de Scaun a Su -cevei. În seara aceleiaşi zile, sponsorii SCDivinio SRL Bălcăuţi (Şoiman Vasile) şi SCCătălina Green SRL Bălcăuţi (Ho meniuc Ilie) auoferit câte 65 de lei tuturor participanţilor.

Miercuri, 20 aprilie 2016, a fost organizată oexcursie pentru toţi participanţii (elevi, profe-sori) pe traseul: Suceava – Gura Humorului –Câmpulung Moldovenesc – Moldova Suliţa(Herghelia de cai huţuli de la Lucina). Costurileintegrale au fost suportate de partenerul la orga-nizarea Olimpiadei de Limba Ucraineană Ma -ternă, Uniunea Ucrainenilor din România.

Joi, 21 aprilie 2016, a avut loc festivitatea depre miere în sala de protocol de la Hotel „Gloria“Su ceava. Au participat: prof. Domokos Szocs,Director M.E.N.C.Ş., prof. Codrea Elvira, con si - lier M.E.N.C.Ş., prof. Lazăr Gheorghe, in spec torşcolar general, IŞJ Suceava, prof. Scu ta ru Ga brie -la, inspector şcolar general adjunct, IŞJ Suceava,lector univ. dr. Gavril Anamaria, USV Su ceava,preşedinta Comisiei Centrale, ec. Pe treţ chi Nico -lae Miroslav, preşedintele UUR, membrii Co mi -siei Centrale a olimpiadei, membrii Comi sieijudeţene de organizare a olimpiadei.

Toţi elevii au fost premiaţi. S-au oferit premiiîn bani de la M.E.N.C.Ş. şi câte un stick perso-nalizat fiecărui participant care a fost obţinutprintr-un proiect realizat de IŞJ Suceava prininspectorul pentru minorităţi, Ilie Sauciuc.

Uniunea Ucrainenilor din România, prin pre-şedintele Petreţchi Nicolae Miroslav, a oferitpremii în bani elevilor premiaţi, câte o cămaşătradiţională ucraineană membrilor ComisieiCentrale şi cărţi în limba ucraineană tuturor par-ticipanţilor.

Elevii de la Şcoala Gimnazială din VatraMoldoviţei, coordonaţi de doamna profesor Puş -că Ilaria, au prezentat un program artistic.

Olimpiada s-a încheiat cu o masă festivă ofe-rită de Uniunea Ucrainenilor din România.

La buna desfăşurare a acestei olimpiade şi-auadus contribuţia: partener - Uniunea Ucrai neni -lor din Ro mânia; sponsori - Iulius Mall Suceava,SC Sav-Com SRL Suceava, SC Dinivio SRLBălcăuţi, SC Cătălina Green SRL Bălcăuţi, SCNicoforest SRL Paltinu, SC Faustino SRLPaltinu, SC Dan Gigi SRL Vatra Moldoviţei, SCUcitemar SRL Ciumârna.

prof. Ilie SAUCIUC

olimpiada de Limba şi LiteraturaUcraineană maternă,

etapa naţională

55Curierul UCRAINEAN

Proiectul Ziua mondială a diversităţii cultura-le, organizat de Departamentul pentru Relaţii In -ter etnice în strânsă cooperare cu Ministerul Afa -cerilor Externe şi în parteneriat cu Parla men tulRomâniei se alătură unei serii de iniţiative comu-ne, menite să promoveze obiectivele şi principiileAlianţei Civilizaţiilor, iniţiativă a ONU care arevocaţia de a constitui punţi de legătură între po -poare şi culturi.

În cadrul acestui proiect, la 19 mai 2016, înincinta Palatului Parlamentului, sala „Brâncuşi“,a avut loc o importantă reuniune, la care au parti-cipat reprezentanţi ai corpului diplomatic, parla-mentari, repezentanţi guvernamentali şi ai organi-zaţiilor minorităţilor naţionale, personalităţi cul-turale şi jurnalişti. M-am bucurat să fiu invitată,alături de foştii mei colegi din Minis terul Culturii(domnul Carol König şi doamna Magdolna Gro -su) şi să-mi revăd foarte mulţi colaboratori cultu-rali şi prieteni de la diverse etnii şi instituţii.

Pe agenda evenimentului au fost incluse: - Alocuţiuni pe tema semnificaţiei evenimen-

tului, organizat sub egida Alianţei Civilizaţiilor,iniţiativă a ONU; au luat, cu acest prilej, cuvân-tul: domnul Sergiu Nistor, consilier prezidenţialdin Administraţia Prezidenţială, domnul DragoşGabriel Zisopol, deputat, preşedintele UniuniiElene din România, doamna Daniela Gîtman, se -cretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe,domnul Aledin Amet, secretar de stat, Depar ta -mentul pentru Relaţii Interetnice în cadrulGuvernului României.

– Vernisajul expoziţiei Arta – spaţiu al dialo-gului intercultural prezentare realizată de domnulŞtefan Balog, artist plastic, preşedintele FundaţieiInter–Art Aiud;

– Ceremonia de acordare a diplomelor demerit „Dimitrie Cantemir” pentru perioada aco-perită de cel de-al treilea Plan naţional pentruAlianţa Civi lizaţiilor;

– Moment artistic susţinut de ansamblul„Ciub cik” al Comunităţii Ruşilor-Lipoveni dinRo mâ nia, soprana Daiana Melek Gavrilescu – dinpartea Uniunii De mo crate a Tătarilor Turco-Mu -sul mani din România şi ansamblul „Ky mata” dinPloieşti al Uniunii Elene din România.

Din păcate, Uniunea Ucrainenilordin România, precum şi multe alte mi -no rităţi naţionale, din rândul celor 19,nu şi-au trimis, de această dată, me -sagerii lor culturali. Pro babil, le vaveni rândul în anul viitor sau în aniicare vor urma.

Toţi artiştii au evoluat im pecabil,făcând o im pre sie deosebită oas - peţilor şi organizatorilor pre zenţiîn sală. În timpul acestui spec -tacol am trăit, la un mo ment dat,o clipă mai specială. Vechea meacu noş tinţă şi prietenă, DaianaMelek Ga vri lescu, pe care nu ammai întâlnit-o de câţiva ani, întimp ce cânta, ob ser vându-mă,s-a apropiat de mi ne şi m-a îm -

bră ţişat cu căldură. Amân două am simţitplăcuta revelaţie a revederii.

Domnul Teofil Rendiuk, însărcinat cuafaceri a.i. al Ucrainei în România, prezentla acest eveniment, a considerat că acest gestsimbolizează întărirea relaţiei de prieteniedintre po porul ucrainean şi cel al tătarilorcrimeeni, care are loc în această perioadă, avândamândouă năzuinţa de restabilire a unităţii dintreCrimeea şi Ucraina.

După concertul doamnei Melek, am avut oca-zia să discutăm, împreună cu reprezentantulAmbasadei Ucrainei şi cu colegii mei, despreminunata cântăreaţă de origine tătară, Jamala, dinUcraina, care a câştigat Eurovisionul din acest ancu piesa „1944”, dedicată comemorării deportării

tătarilor crimeeni. Am căzut cu toţii de acord că aavut o evoluţie excepţională şi Ucrai na poate fimândră de acest rezultat, iar tă tarii au avut unreprezentant demn la acest concurs. Este un prilejde bucurie şi mândrie pentru ambele popoare şipentru Ucraina, în mod special.

De altfel, acestui eveniment trist al deportăriitătarilor din Crimeea de către ruşi, AmbasadaUcrainei a acordat întotdeauna o atenţie deosebi-tă, organizând şi în acest an, chiar la data de 18mai, ziua comemorării, o întâlnire pe aceastătemă la Centrul Cultural Informaţional, unde aufost invitaţi mulţi ucraineni, tătari, cât şi prieteniilor români care susţin cauza tătarilor crimeeni,aflaţi şi azi în suferinţă. Despre succesul Jamaleis-a discutat, deopotrivă, şi s-a urmărit un film.

Revin, spunând că este plăcut să observi cumastfel de reuniuni multiculturale, chiar şi de scur-

tă durată, contribuie la o mai bună înţelegere întreoameni, la întărirea relaţiilor de prietenie dintreminorităţile naţionale din ţara noastră. Şi dorescpe această cale să mulţumesc DRI, iar doamneiRodica Precupeţu, în mod special, că mi-a oferitşi mie acest minunat prilej.

Iaroslava-Oresia COLOTELO

Ziua mondialã a diversitãþiiculturale marcatã la Palatul

Parlamentului

Undeva în jurul anului 2000, în Timişoaras-au adunat câţiva tineri şi au format Organizaţiade Tineret a UUR din acest judeţ. Încetul cu înce-tul aceştia şi-au anunţat neamurile, prietenii,colegii, vecinii care erau (sau nu) ucraineni.

Existând deja un apartament al UUR, care erasediul filialei Timiş, ne-am gândit să ne întâlnimacolo săptămânal.

Asa s-a şi întâmplat. Aici s-au legat prietenii,ba chiar câteva familii noi au apărut din acesteîntâlniri (de ex., familiile Crasneanic Sorin şiAlina, Ardelean Cristian şi Raluca etc.). Şi ce sătot po ves teşti, timid, stângaci am început să cân -

tăm. Inevitabilul s-a produs: „Ne place să cântămcântece ucrainene“. Se ştie despre muzica ucrai -nea nă că alină suflete, schimbă stări sufleteşti,aduce multă bucurie, dar şi nostalgie.

Aşa a început să înflorească „Berizka“ din Ti -mi şoara. Tinerii aşteptau cu entuziasmziua de miercuri a fiecărei săp tă mâni,când la ora 18.00 începeau „re pe ti -ţiile“.

Ba chiar „Berizka“ a cântat şi înbiserică. Atunci când la subsolul Cate -dra l ei din Timişoara se organizau litur -ghii ortodoxe în limba ucraineană,

acest cor, sau grup dădearăs punsurile preotului.

Au început şi specta-colele, alte emoţii. În timp,cu sprijinul UUR s-au făcutşi costumele. Am participatpe scenele din Timiş (Ştiu -ca, Darova, Timişoara etc.),dar şi la Tîrnova – Arad şi Copăcele– Caraş-Severin.

Aşadar, miercurea, la UUR Timi -şoara era forfotă mare: în came raprincipală se întâlneau „cei ma turi“,unde „se punea ţara la cale“, în came -

ra din mijloc, dna prof. Iulia Hrin Ardelean îiînvăţa pe copii tainele cititului şi scrisului înlimba ucraineană, iar în camera „mică” răsunaurâsete, muzica ucraineană. În scurt timp, camera„mică“ a devenit „prea mică“, neîncăpătoare.„Berizka“ avea deja o coroană bogată de crengi.

A fost frumos, dar din păcate tot ce e frumosdurează puţin. „Berizka“, deşi avea o coroanăbogată, nu a fost întreţinută, a fost neglijată, iarfrunzele ei au început una câte una să cadă, apoi

o ramură şi încă una… până s-a ofilit de tot. Ea arămas doar în amintirea celor care cândva eraurădăcina, tulpina, crengile cu frunze…

Poate cândva va reînvia sau, de ce nu, va fiplantată o alta.

Simona LIBER-LăNCRăNjAN

A fost odată... „Berizka“

56 Curierul UCRAINEAN

Cea de-aXIII-a ediţie aCupei In ter et ni -ce Buco vina s-adesfăşurat la Su -ceava, în pe ri -oada 27-28 mai 2016, şi s-a bucurat de un realsuc ces. În acest an, pe lângă comunitatea deucrai neni reprezentată de ansamblul „Kozaciok“din Bălcăuţi, au mai participat cinci delegaţiietnice din judeţul Suceava, şi anume: polonezi –Uniunea Polo ne zi lor din Ro mâ nia, Soloneţ, ger-

mani – Asociaţia Ro mâ no-Germană Buko wi na,rromi – comunitatea rromă din Gulia Dol hasca şiitalieni, reprezentaţi de RO.AS.IT Aso cia ţiaItalienilor din România. Au fost prez enţi şi invi-taţi tradiţionali din Cernăuţi şi RepublicaMoldova. Delegaţiile tuturor minorităţilor au fost

formate din cinci fete şicinci băieţi şi coordo-natorul. Din delegaţiiau făcut parte eleviişcolii, dansatorii şi foştidansatori ai ansamblu-lui cu abilităţi sportivefoarte bune.

Programul eve ni -men tului a început vi -neri, 27 mai, în sala Li -ceu lui cu ProgramSpor tiv din Suceavaunde a avut loc meciulde fotbal între angajaţiiadministraţiei sucevene

şi cei ai regiunii Cernăuţi. Scorul a fostîn favoarea oaspeţilor, meciul termi-nându-se cu 8-7.

A doua zi, sâmbătă 28 mai, a avutloc deschiderea oficială a Cupei Inter -etnice Buco vina pe terenul sintetic alLiceului cu Program Sportiv din Su -ceava, urmată de activităţile sportive.Dacă anul trecut au fost campioni, anulacesta ucrainenii au obţinut locul al II-lea, fiind învinşi în finală de comunita-tea rromă din Giu lia. Bă ieţii s-au între-cut la fotbal, iar fetele s-au confruntatla badminton, tir cu arcul, airsoft,jocuri dinamice şi activităţi de fitness-aerobic. De ani buni, comunitateaucrai nenilor din Băl căuţi participă la

această ma -nifestare cul-tural-sportivă.„Par t i c i pămde cinci anicon se cutiv, iar

co la borarea cu AJSPT şi Di rec ţia Ju de ţea nă pen -tru Sport şi Ti ne ret este una foarte bu nă da toritădomnulul Mi hai An dro ho vici care ne ajută defiecare dată când avem nevoie. Eve ni men tul areprezentat o reuşită şi sperăm să fie organizat laanul în satul Bălcăuţi”, a precizat coordonatorul

an sam blului „Kozaciok“, Petru Şoiman. Locultrei a fost ocupat de comunitatea germană – Aso -ciaţia Româno-Germană Bukowina.

Partea a doua, cea culturală, s-a desfăşurat înaula liceului, unde au evoluat ansamblul „Ko za -ciok Junior“, dar şi celelalte minorităţi etniceprezente. Sala a prins culoare de la costumele,cântecele, dansurile şi poeziile comunităţilorcare s-au arătat dornice de promovare a culturii,identităţii şi tradiţiilor lor.

Acest eveniment a fost sprijinit de Fe de ra ţiaRomână „Sportul pentru Toţi“ şi AsociaţiaJudeţeană „Sportul pentru Toţi“ din Suceava înparteneriat cu Liceul cu Program Sportiv dinSuceava, Fundaţia ANA şi Asociaţia Juventus.

jenica MANDIUC

Ucrainenii - vicecampioni ai Cupei Interetnice Bucovina

Copii, părinţi, bunici, cadre didactice, colegişi prieteni, cu toţii ne-am reunit, la 4 iunie 2016,în sala mare a sediului Organizaţiei UURTulcea, care la un moment dat a devenit neîncă-pătoare, pentru a participa la concursul „Cel maibun recitator, interpret de muzică tradiţională,

dansator şi desenator“, desfăşurat în cadrul ZileiInter naţionale a Copilului. Evenimentul s-abucurat de un real succes.

Copiii au demonstrat că sunt implicaţi în acti-vităţi educative în cadrul Organizaţiei UURTulcea şi prin cântec, dans şi recitări de poezie.

Cu toţii am fost im pre sionaţi de modul în

care au evo-luat aceşti mi -nu naţi copii şide emoţiile pecare ni le-autransmis cuacest prilej.

Juriul for-mat din doam nele Mun -tea nu Ta ma ra, Todie Vio -leta şi Mata Au rica, a fostpus într-o situaţie de licată,şi anu me aceea de a alegepe cei mai buni dintre cei

buni parti-cipanţi laacţiune.

Strădania acestor micuţi a fostrăsplătită cu vii aplauze şi s-auacordat recompense constând dindiplome şi dul ciuri primite de ladoam nele noas tre, precum şi dinpartea dom nu lui Gheor ghe Mun -tea nu, pre şe -din te al Or - g a n i z a ţ i e iTul cea.

Finaliştiidin cadrulacestui con-curs vor par -

ticipa la faza pe judeţ, undevor trebui să de monstrezeîncă o dată că sunt perfor-manţi.

Important este că, la fi -nalul concursului, „ni ciun

copil nu rămâne nepremiat“, după cum ne-adeclarat domnul Dumitru Cernencu, preşedinte-le Organizaţiei judeţene UUR Tulcea.

Dumitru CERNENCU,preşedintele Organizaţiei Tulcea a UUR

Un spectacol mare realizat de cei mici

Curierul UCRAINEAN 7

Dar nu printre volumele bibliotecii persona-le, ci la Biblioteca Şcolii Gim naziale din satulIzvoarele Sucevei. Pentru mine un loc unde, cugândul la cărţile îndrăgite şi nemuritoare dinpatrimoniul nostru cultural, aud parcă inimileautorilor pulsând! Prin această afirmaţie înclinsă cred că „dau viaţă“ unor obiecte numai apa-rent inerte, citindu-le cu atenţie şi cu pasiune.

Însă prezenţa mea la bibliotecă (mă refer lacea menţionată mai sus) nu este una singulară.Acestei instituţii li se alătură acelea din VatraDornei, Câm pu lung Moldovenesc (cu prilejul anumeroase lansări de carte scrise de mine sau decolegii acestor oraşe), Bacău ş.a.m.d. Spun,deci, fără să greşesc, că într-un fel „mi-a crescutvârsta“ prin lumina paginilor de carte.

Şi iată că mai deunăzi, la invitaţia doamneibibliotecare Mariana Mechno, am fost pentru adoua oară, în împărăţia cărţilor, după o pauză dedoi ani, dat fiind faptul că în perioada scursă dela vizita precedentă şcoala, unde îşi are sediulinstituţia, a fost reabilitată după standardele UE,iar sediul bibliotecii, prin dotările sale, este şi elde nerecunoscut! Doamna Mechno îmi preci-zează, nu fără o vădită mândrie, că pe parcursulanului şcolar 2015-2016 celor zece mii de volu-me din rafturi li s-au adăugat încă o sută prinUUR Suceava în plus numeroase cărţi de religiedin partea Protopopiatului Câmpulung Mol do -venesc aduse personal de preotul nostru paroh,Petru Valentin Ardelean.

— Atunci, la un asemenea fond de carte, cumstăm cu cititul?

— În timpul activităţii mele încăperea undene aflăm este primitoare pentru elevi...

— Adică?— Evident, pentru împrumut şi lectură.— Am observat o masă destinată acestei

preocupări, la fel şi mai multe scaune. Totuşi, cefel de cărţi se citesc aici?

— În general, după preferinţe însă primează

dicţionarul cu ,,Personaje literare“.— De ce?— Simplu mi-e să vă explic - îmi zâmbeşte

doamna bibliotecară - dar mai bine ştiţi ce?— Vă rog...— Şi aşa avem linişte. E vacanţa lor...

,,Răsfoiţi dumneavoastră un exemplar să vedeţicu cine vă ,,întâlniţi“. Apoi, pentru că vă ştiu„om al scrisului“ dacă doriţi, vă fac fişă şi deve-niţi cititorul nostru. La noi împrumută cărţi şioamenii din sat cu toate că mai fiinţează obibliotecă în centrul de comună.

Doamna Mechno lucrează la calculator dupăce-mi înmânează dicţionarul. Vreau doar să-lrăsfoiesc însă şi pentru aşa ceva îmi trebuietimp. Timpul care fuge... Reuşesc doar „pe sări-te“ să mă „întâlnesc“ cu Făt-Frumos, Prâs lea,Domnul Trandafir, Mihai Viteazul, Paşa Hasan,Dănilă Prepeleac, Făt-Frumos din lacrimă,Împăratul Verde, Harap Alb, Vitoria Lipan etc.Fiind vorba doar de o răsfoire a dicţionarului,după cum precizam, voi avea timp acasă să-lcitesc.

Între timp, doamna bibliotecară mă asigurăcă asemenea dicţionare ajută mult elevii la asi-milarea lecţiilor la limba română. Acasă suntîmprumutate volume ce aparţin scriitorilor cla-sici şi contemporani. Alte cărţi sunt acelea delimba ucraineană, dicţionare de limba franceză,engleză, culegerile de matematică.

— Şi cum majoritatea elevilor locuiesc ladistanţe mari de şcoală (autobuzul şcolar nu maicirculă din lipsa unui şofer), aceştia parcurg pejos dus-întors, adică spre şcoală şi casă, kilo -metri nu glumă! Acasă ajung obosiţi, mai ajută

părinţii la gospodărie şi atunci le este limitattimpul pentru citit.

— Din păcate, aşa este. Ce se reţine din lec-tura lor, îndeosebi, este la şcoală, din dicţiona-rele cu personaje literare.

— Câţiva cititori activi, totuşi...— Avem desigur şi din aceştia începând cu

clasele pregătitoare, cu grădiniţa, din clasele I-IV. Dar şi din clasele mai mari.

— Câteva nume?— Da. Niculae Ardelean, Antonia Cega,

Antonel Serediuc, Marica Ma covei, RăzvanAlexander, Maia Irimie, Augustin Macovei,Georgiana Mech no, Andreea Zinici şi nu numaiaceştia mici. Şi elevii din clasele mai mari vincu drag, biblioteca este deschisă permanent înzilele mele de activitate.

— Şi acum, vorbiţi-mi câte ceva despredotări, despre actităţile extraşcolare şi care estesituaţia cu fondurile de carte, evident, în per-spectivă, poate şi despre cursurile de instruire abibliotecarilor.

— Aparatura, masa rotundă pentru citit şicele 12 scaune sunt procurate de PrimăriaIzvoarele Sucevei prin proiectul GAL, o partedin rafturi au fost confecţionate de maistrul şco-lii, fiind însă completate şi de OTP BANK, în2012, odată cu modernizarea clădirii, vedeţi şitermopanele de la geamuri, uşile noi, o zugră-veală a pereţilor într-o culoare plăcută, linişti-toare. În ceea ce priveşte activităţile extraşcola-re organizate de bibliotecă, din lipsă de fonduri,sunt mai puţin viabile (vizite la muzee la alte in -stituţii din judeţ). Fondurile de carte nu sunt alo -cate cum prevede legea, iar cursuri de in strui repentru bibliotecari, într-adevăr, se ţin pe rio dicde către persoanele numite de Inspec to ratulŞcolar.

— Vă mulţumesc, doamnă Mariana Mechno,mai întâi, pentru timpul alocat întrevederiinoastre. Ea, vă asigur, mi-a fost utilă. Am aflatmulte lucruri interesante despre realizări şiunele neajunsuri inerente. Pricipala concluziecu care plec este aceea că se citeşte. Şi că „lumi-na emanată“ de această preocupare este, dupăcum bine ştiţi, de nepreţuit aici la noi, în inimamunţilor.

— Vă mulţumesc pentru frumoasele cuvinte!— Voi reveni!

Decebal Alexandru SEUL

Iarăşi în împărăţia cărţilor

Au trecut şi alegerile locale. Am ales condu-cătorii destinelor noastre. Aşa cum părintele,profesorul, patronul, politicianul, vânzătorul,preotul sau oricine altcineva este „puternic“ înraport cu alţii, aşa noii primari, noii preşedinţide consilii judeţene aleşi au în mâini „puterea“.Dar ce faci cu puterea atunci când o ai? După26 de ani de exercitare a puterii după bunulplac, cred că este timpul ca, având puterea, să-ţi pui întrebarea „cum îmi folosesc puterea,cum mă comport în relaţia mea cu cel mai slab,dar şi cu cel mai puternic decât mine?“.Asemenea întrebări ne ajută să ne modificămanumite reacţii, atitudini şi comportamente, săle transformăm pe cele negative, să ne exerci-tăm puterea în mod conştient. Puterea neasuma-tă, ori înţeleasă în mod greşit (de ex., putereaînţeleasă ca mijloc prin care-i putem manipula,folosi şi ridiculiza pe cei din jur, ori pentru a

obţine profit ilegal) tulbură teribil mediul nos-tru emoţional, dar şi pe cel social. Acest mod dea înţelege puterea - practicat mult de cătreadulţi - a indus în rândurile copiilor, ale adoles-cenţilor comportamente aberante, în ceea cepriveşte împlinirea dorinţelor. Când vom exer-cita puterea prin ţipete, jigniri şi chiar prin forţapumnului (am avut parte de astfel de comporta-ment foarte mulţi ani) vom induce în conştiinţaceluilalt un sentiment al puterii aberante. Dacăcopiii, adulţii vor avea parte de un comporta-ment aberant, ei vor proceda identic atunci cândse vor simţi puternici în relaţiile cu alţii?Conştiinţa puterii ne îndrumă spre a menţine şipromova comportamente şi reacţii care-i potajuta pe cei din jur să cunoască puterea afecti-vităţii, a bunăvoinţei, a toleranţei şi a fermităţiijuste. Puterea nu trebuie folosită pentru a nearăta muşchii, capabili de distrugere. Puterea neeste dată pentru a-i ajuta pe ceilalţi, pentru a ledărui (mai ales puterea socială), iar din darulacesta putem noi înşine să avem nenumăratebeneficii. Cei ce sunt slabi în raport cu noi, aunevoie de mai mult sprijin din partea noastră.Atunci vom înţelege că puterea înseamnă res-ponsabilitate, pentru că în relaţiile în care avemputere producem schimbări. Şi nu de puţine ori

schimbările acestea schimbă destinul celorlaţi,dar şi pe al nostru. Contează ca puterea săaducă mai multă bucurie, mai mult ajutor, maimultă încredere şi speranţă semenilor noştri.Neînţelegerea a ceea ce înseamnă puterea a dusumanitatea către confuzii, nelinişti, războaie şiderută, suferinţe şi durere. Dorinţa de putere şicredinţa teribilistă, copilărească în puterea muş-chilor a creat milioane de victime şi de agresori.Neînţelegerea „puterii“ începe atunci când eaeste confundată cu „forţa“. Instrumentul puteriieste iubirea şi pacea. Instrumentul forţei esterăzboiul şi distrugerea. De aceea, credem căaleşii vor avea cu adevărat putere doar priniubirea lor, nu şi prin ura lor. Iubirea mângâie şiface ca totul să fie posibil - aceasta-i o extraor-dinară provocare divină. Puterea nu distruge,nu agresează, ci îmbrăţişează, iubeşte. Iar cândiubeşte, omul abandonează forţa şi dobândeşteputerea.

Din tot sufletul dorim aleşilor să înţeleagă cuadevărat puterea ce au dobândit-o datorită ale-gătorilor şi să-i slujească cinstit, să-şi ducămandatul la bun sfârşit cu fracul, şi nu cupufoaica.

Artemizia GhEORGhI

Puterea

Curierul UCRAINEAN8

Între 26 şi 28 mai 2016, la Cluj-Napoca, s-adesfăşurat cea de-a IX-a ediţie a evenimentuluiinternaţional „Zilele culturii slave”. Manifes -tarea a fost organizată de De par tamentul delimbi şi literaturi slave al Facultăţii de Litere dincadrul Uni versităţii „Ba beş-Bolyai”,în parteneriat şi cu sprijinul financiaral Uniunii Ucrai ne nilor din Româ nia– Or ganizaţia judeţeană Cluj, în cola-borare cu Cen trul cul tural rus alUBB, având ca partener media TVRCluj. Pe parcursul ce lor trei zile s-auderulat: Sim pozionul In ter na ţional„Dia lo gul slaviştilor la începutulsecolului al XXI-lea”, numeroase şidiverse manifestări cul tural-artis ti ceşi o excursie.

Numeroşi cercetători şi cadre di -dac tice ale universităţilor din Ucrai -na, Georgia, Ungaria, Kazah stan,Mol do va, Po lonia, Slovacia, Rusia,Bulgaria şi România, alături de invitaţi de seamăai urbei de sub poalele Feleacului au luat parte ladeschiderea simpozionului, unde au ascultatcuvintele de salut rostite de către dna lector univ.dr. Katalin Balázs, directorul Departamentuluide limbi şi literaturi slave, dl conf. univ. dr. Do -rin-Ioan Chi ra, prodecanul Facultăţii de Litere şidl Ni colae Miroslav Petreţchi, preşedinteleUniunii Ucrai nenilor din România, care a subli-niat faptul că „astfel de evenimente ştiinţifico-culturale inter na ţio nale sunt cele care unesc po -poa rele între ele, consolidând legă tu rile exis -tente între acestea”, menţionând, toto-dată, că Uniunea va sprijini pe maideparte astfel de acţiuni.

De asemenea, a fost prezentat cel de-al cincilea număr al volumului „Dia -logul slaviştilor la începutul secolului alXXI-lea” (nr. 1/2016, apă rut la EdituraCasa Cărţii de Ştiinţă din Cluj-Na poca,501 pa gini), lucrarea apărută cu spriji-nul financiar al Uniunii Ucrainenilordin Ro mânia, avâdu-i ca editori pe IoanHerbil şi Ka talin Balázs, iar ca referenţiştiinţifici pe prof. univ. dr. LiudmylaTkaci (Universitatea „Iurii Fed ko vyci”,Cernăuţi, Ucraina) şi pe prof. univ. dr.Marius I. Oros (Universitatea „Babeş-Bo lyai”, Cluj-Napoca, România).

În cadrul sesiunii plenare a simpozionului,patru reputaţi cercetători au susţinut următoarele

prelegeri: Значение лексикографических ис -то чников для исследования культурологиче-ских аспектов истории слов в украинскомязыке – Liudmyla Tkaci (Ucraina); Destinulma nu scriselor dostoievskiene – Leonte Ivanov

(România); Współczesne polskie i rosyjskieimio na męskie o proweniencji słowiańskiej –charakterystyka leksykalna – Wirginia Miro -sławs ka (Bulgaria); „Приезжий из столицы” и„Ревизор” – Viktória Lebovics (Un garia), avân-du-l ca moderator pe prof. univ. dr. Marius IlieOros (România).

A urmat, pe parcursul zilelor de 26 şi 27 mai,susţinerea comunicărilor la următoarele sec-ţiuni: „Lingvistică”, „Literatură şi cultură”, „Li -te ratură”, „Lingvistică. Teoria şi practica tradu -ce rii” şi „Dialog intercultural”. Prezentăm titlu-

rile comunicărilor, în for ma apariţiei lor în bro-şura simpozionului: ● la secţiunea „Ling vis ti -că”: Ступені ад вер біалізації іменників в

україн сь кій мові: від фразеологічного кон-тексту до син таксичної деривації – TeteanaHuţuleak (Ucraina); Осо бли вос ті румунізмів ускладі сталих об раз них зворотів укра їнськоїмо ви – Ni ko letta Holo vaci (Ucrai na); Особе -ннос ти младограмматического направленияв истории румынского и украинского языко-знания – Serhii Lu ci ka nyn (Ucraina); К вопро-су статуса рус с кого языка в советской и пост-советской Грузии – Ta mar Lom tadze (Geor -gia); За имс т во вания в русс ко язычных печат-ных изданиях По дка р пат ской Руси (1918-1938 гг.) – Oksana Tasko vics (Ungaria); З істо-рії нової української літе ратурної мо ви: дис-кусійні питання – My chailo Kondor (Ucraina);Etnonimul vlah/valah la slavi – Onufrie Vinţeler(Ro mâ nia); Соціаль ні аспекти се ман тичногорозвитку народнорозмовної лексики в кому-нікативній практиці української інтелігенції

кінця ХІХ – початку ХХ ст. – InnaCerkez (Ucraina); Функ ції мови та їїзначення в сус піль ному житті лю -ди ни – Mihai Kra mar (România);Ага тангел Крым с кий – подвижникукраинской языковедческой науки –Liudmyla Dovbnea, Tamara Tov kailo(Ucrai na); Спільне та специфічне убіблійній фразеології української,російської та угорської мов – OxánaKovács (Ungaria); Комуні ка тив нийстатус висловлень відмови вдискур сив ній площині – Nata liaMaksymiuk (Ucraina); Лінгвістич -ний статус метафоричних словос-получень в українському синтаксисі

– Oksana Maksymiuk (Ucraina); Despre vieţui-rea verbului de origine slavă „a trăi”, în limbaromână veche – Adrian Chircu (Româ nia); Рольсамостоятельной работы в процессе обуче-ния русскому языку – Emil Dumitru (Ro mâ -nia), N.A. Timofeeva (Rusia), K.V. Habarova(Ru sia), O.V. Seniukova (Ru sia); Де ри вацио н -ный потенциал лексем в структуре семанти-ческого поля «пространство» в украинскомязыке – Elena Karda ş ciuk (Ucraina); Co -munităţi lingvistice slave în Marea Britanie –Dorin Chira (Ro mânia); Nume de familie ucrai-

nene formate de la apelative şi de lanume calendaristice nederivate – IoanHerbil (Ro mânia); Rusa de pe net: inte-grarea în predare a unor structuri grama-ticale şi lexicale – Sanda Misirianţu(România); Синтаксичний паралелізмяк стилістична фігура й за сіб експре-сивності в поетичному тексті – OlenaKul babska (Ucraina); Des pre prefixeleverbale într-un grai ucrai nean dinRomânia – Cristina Sila ghi (România);Reflec ta rea lexicală a con ceptelor „трез-вость” – „пьянст во”/„trezie” – „be ţie”în proverbele lim bi lor rusă şi română –Katalin Balázs (România).

(Continuare în pagina a 9-a)

Mihaela hERBIL

cea de-a ix-a ediŢie a „ziLeLor cULtUriiSLaVe” La cLUJ-naPoca

Repere culturale ± Repere culturale ±Repere culturale

Ediţia a IX-a26-28 mai 2016Cuj-NapocaRomânia

Mesajul adresat participanţilor lacea de-a IX-a ediţie a „Zilelor cultu-rii slave” de către preşedinteleUUR, dl Nicolae Miroslav Petreţchi

Stimate doamne şi stimaţi domni,În primul rând, sunt foarte bucuros că mă

aflu astăzi în mijlocul dumneavoastră la unase menea eveniment ştiinţific, care se petreceîn unul dintre principalele centre universitaredin România, în oraşul Cluj-Napoca. Aflându-mă în faţa dumneavoastră am oarecari emoţii,nu numai pentru că particip la acest eveniment,ci şi pentru faptul că sunt unul dintre absolven-ţii Universităţii „Babeş-Bolyai“.

Săptămâna trecută, în timpul şedinţei Pre zi -diului UUR, membrii acestuia m-au împuterni-cit să vă transmit satisfacţia lor de a fi parte-neri la acest simpozion important pentru noitoţi. Deşi sunt încă destul de tânăr, am susţinutîntotdeauna că aceste simpozioane internaţio-nale unesc ţări şi oameni. Acest lucru mi-a con -

firmat ieri şi locţiitorul ministrului de ex ter neal României, care a spus că relaţiile Ro mâ nieicu ţările vecine nu au fost niciodată atât debune cum sunt acum şi a subliniat că astfel deevenimente, cum este cel de astăzi, la care par-ticipă cetăţeni din mai multe ţări, întăresc rela-ţiile dintre ele şi le ridică la un nivel mai înalt.

Mai vreau să subliniez faptul că volumelepe care le publicăm sunt rezultatul acestor în -tâl niri, iar Uniunea Ucrainenilor din Româ niale popularizează în întreaga diasporă ucrai-neană din lume. Ele ajung din Rusia până înAmerica.

Nu în ultimul rând, vreau să vă mulţumescpentru invitaţie, vă mulţumesc şi pentru prezen-ţa dumneavoastră, care demonstrează că noitoţi punem umărul şi ridicăm nivelul acestorîn tâl niri. Vă asigur că atât eu, cât şi conduce-rea UUR vom susţine şi pe mai departe acesteevenimente ştiinţifice, de care suntem mândriîn faţa diasporei ucrainene şi în faţa întregiilumi.

(Urmare din pagina a 8-a)

Câteva aspecte privind influenţa slavă asupralimbii maghiare – Magdolna Csomortáni (Ro -mânia); Etnicitate şi limbă în mil. I e.n. Originealimbii române, a limbilor slave şi a limbii alba-neze: discursul ştiinţific faţă în faţă cu discursulpolitic – Sorin Paliga (România); Câteva consi -

de raţii pe marginea elementelor slave din „Căr -ticica năravurilor bune pentru tinerime” (Sibiu,1819) – Maria Aldea (România); Para lele întreromâna şi bulgara contemporană la nivelul cate-goriei determinării – Cipriana-Elena Peica (Ro -mânia); Бытовая лексика как источник этно-культурной информации в художественномтексте – Natalia Şatylova (Ucrai na);Комунікативна модель ре чень здуплексивами – Liudmyla Tomu -seak (Ucraina); ● la secţiunea„Literatură şi cultură”: Рецеп цияжанра псалма в произведенияхВладимира Мономаха – Volo dy -myr Antofiiciuk (Ucraina); ИринаЛевинская – активная участницаукраинского женского движенияна Буковине в начале ХХ века –Oksana Hnatciuk (Ucrai na); Тех -ника «потока соз на ния» в творче-стве Льва Толс того и ДжеймсаДжойса – Irakli Tshvediani (Geor -gia); Человек эпохи „немого кино”в модернистском дискурсе (наматериале украинской прозы) – SvitlanaKyryliuk (Ucraina); Стихосложение румын-ских и украинских поэтов-символистов –Kristinia Pala dian (Ucraina); Структура време-ни в повести А.П. Чехова «Три года» в зерка-ле философии времени Н.А. Бердяева – DiánaKomjáti (Ungaria); Aspecte privind imaginea şipoziţia autorului în naraţiune (pe baza povestiri-lor din volumul „Mirgorod” şi a romanului„Suflete moarte”) – Mihaela Herbil(România); Неко торые вопросысопоставления творчества Анто -на Чехова и Шио Арагвиспирели– Nestan Kutivadze (Georgia);Риторика периода „второй софи-стики” и древнегреческий роман:перекрестные тропы – Inesa Ma -kar (Ucraina); Концепт «море» уАнтона Чехова и Томаса Манна(«Дама с собачкой» и «Будден -броки») – Nino Kviri kadze (Geor -gia); Wątki środkowoeuropejskie wtwórczości Danilo Kiša – AnnaMusiał (România/Polonia); Мета -ге роиня в украинской прозе нача-ла ХХІ векa – Andrei Hurduz (Ucraina);Фоника речи персонажей в прозе А. Куприна– Olha Dascenko (Ucraina); Teatrul rus la înce-putul veacului al XXI-lea (pentru o societatenouă – un altfel de teatru) – Mihaela Moraru(România); Imagistică mitologică şi consecuţieintertextuală în romanul aitmatovian „Eşafodul”– Marta-Teodora Boboc (România); Motivultăcerii în literatura rusă a secolului al XX-lea –Diana Tetean (România); Comicul gogolianîntre tradiţie şi modernitate – Roman Petraşuc(România); Teoria cognitivă în cercetarea litera-turii. Studiu de caz: elemente din arta lui FrancisBacon în arta romanului la Milan Kundera –Ramona Zăvoianu-Petrovici (România); Цвето -вые слова в стихах Анны Ахматовой – Anca-Mihaela Ciocoiu (România); Receptarea opereilui Vasili Grossman în spaţiul cultural românesc– Alina Sora (România); Autoimaginea sauimaginea de sine a ucraineanului – Mihai Traista

(România); Художественный мир АртураВерона – Larysa Markuleak (Ucraina); Кон -цепт «лишний человек» в рассказе „Балласт”Н. Кроминой – Radka Atanasova (Slovacia);Версификация Александра Козловского 90 хгодов ХІХ века (строфика и рифмовка) –Oksana Liubymova (Ucraina); Категории це -лостности и завершенности драматическоготекста – Ivanna Struk (Ucraina); Экзистен циалностальгии в творчестве писателей-эмигран-тов – Vladimir Suprun (Ucraina); ● la secţiunea„Dialogul culturilor. Teoria şi practica traduce-rii”: Язык фольклора как возможность изуче-ния межкультурных словесно-образных текс-товых универсалий – Teteana Beţenko (Ucrai -

na); Реализация межкультурных проектов длямолодёжи как форма межкультурного диало-га в современном поликультурном простран-стве – Inna Karnaeva (Rusia/Moldova); Гомер вукраинском наряде (к вопросу отбора словар-ного материала для культурологического сло-варя) – Erzsébet Ladányi (Ungaria); Российско-грузинские отношения: история, современ-ность, перспективы – Vasili Peradze (Georgia);

Украинские периодические издания к. ХІХ –первой половины ХХ в. как источник дляизучения межкультурных связей (на материа-ле рекламных текстов) – Liudmyla Tkaci,Anna Prokopova (Ucraina); Эстетическиефунк ции имён прилагательных в поэтиче-ской строке С. Есенина и способы их переда-чи на румынский язык – Mihaela Moraru(România); Traducerile din literatura rusă veche,o necesitate şi o direcţie în cadrul studiilor deslavistică din România – Marina Vraciu (Ro-mânia); Влияние лингвокультурных гендер-ных стереотипов на формирование представ-лений студентов об идеальном родительстве– Nadejda Ovcerenko (Moldova); Termino logiaportului popular românesc din Valea Siretului(raionul Storojineţ, Ucraina) – Diana Kibak(Ucraina); Образ русского солдата в коллек-тивном сознании. Клуж в 1944-1945 гг. – JuditBartalis, Arthur Lákátos (România); Căsătoria

mixtă la etnicii slavi din România (1950-2010) –Marius Eppel (România); Язык фольклора икартина мира этноса – Liudmyla Mychno(Ucraina); Лексикография перевода какинформационный ресурс – Zhanyl Zhu nusova,Zhannat Balmagambetova (Kazahstan); Воз зре -ния грузинских учёных о художественномпереводе – Manana Mikadze (Geor gia); Про -блемы интерпретации текста в переводе –Zhannat Balmagambetova, Zhanyl Zhu nusova(Kazahstan); Мова перекладів Ми коли Лу ка -ша та перспективи її дослідження – OksanaFedunovyci-Şved (Ucraina).

Numărul mare şi variat al temelor prezentatepe parcursul celor două zile a generat discuţii,chiar polemici constructive în cadrul secţiunilor,ceea ce a provocat atât conturarea unor păreri,cât şi apariţia unor probleme noi care vor consti-tui subiecte ale viitoarelor simpozioane dedicatelimbilor şi literaturilor slave. Publicarea în

volum a comunicărilor respective vaconstitui o con tribuţie importantă îndomeniul slavisticii.

Şi anul acesta, la cea de-a IX-aediţie a „Zilelor culturii slave”, auavut loc evenimente cultural-arstiti-ce. În după-amiaza zilei de 26 mai,pe scena amfiteatrului „MihaiEminescu” (Facultatea de Litere) s-a desfăşurat un „Recital de poezie şicântece ruseşti şi ucrainene”, îninterpretarea a peste treizeci de stu-denţi ai Departamentului de limbi şiliteraturi slave (coordonatori: DianaTetean, Mihaela Herbil şi Gheorghe-Liviu Romaniuc). A doua zi, la 27mai, a avut loc la Bi serica Unitarianădin oraş, la invitaţia dnei lector dr.

Judit Bartalis, un moment muzical inedit alAnsamblului Coral „Voci Transilvane” (dirijorAdrian Corojan), care a interpretat cântece atâtdin repertoriul românesc, cât şi din nouă limbislave.

Ca în fiecare an, cea de-a treia zi a fost dedi-cată excursiei. De această dată oaspeţii noştri auvizitat singura cetate medievală din Europa care

este locuită, Sighişoara. Atestatădocumentar în anul 1280 (deşiexistă mărturii că ar fi fost populatăîncă din anul 1191), cetatea se dez-voltă mai ales în secolul al XV-lea,când avea 14 turnuri şi 4 bastioane.Nouă dintre aceste turnuri şi celetrei bastioane rămase, alături demai multe lăcaşuri de cult (ca deexemplu, Bi serica MănăstiriiDominicane, ridicată în secolul alXIII-lea), au putut fi admirate decătre excursionişti. De numelecetăţii Sighişoara se leagă maimulte evenimente istorice, dintrecare amintim: se naşte Vlad Ţepeş

(1431); răsculaţii conduşi de Gheorghe Dojaerau ţărani din jurul acestei cetăţi; în 1630, aici,este ales principe al Transilvaniei, GheorgheRákóczi (în magh. I Rákóczi György); renumitulpoet şi revoluţionar maghiar, Sándor Petőfi, separe că îşi găseşte sfârşitul în bătălia dintre tru-pele ţariste intervenţioniste şi armata revoluţio-nară ungară, pe câmpia dintre Albeşti şiSighişoara, în anul 1849 (la 31 iulie).

În încheiere, îi felicităm pe organizatorii eve-nimentului, lector dr. Katalin Balázs, lector dr.Judit Bartalis, lector dr. Ioan Herbil şi lector dr.Cristina Silaghi şi aducem mulţumiri conduceriiUniunii Ucrainenilor din România, dlui preşe-dinte Nicolae Miroslav Petreţchi, dlui MihaiTraista – preşedintele Comisiei de Cultură şiîntregului Consiliu al UUR pentru sprijinul acor-dat. Nutrim speranţa că Uniunea Ucraienilor dinRomânia va fi alături de noi şi la ediţia aniversa-ră a „Zilelor culturii slave”, cea de-a X-a.

59Curierul UCRAINEAN

cea de-a ix-a ediŢie a „ziLeLor cULtUriiSLaVe” La cLUJ-naPoca

Repere culturale ± Repere culturale ±Repere culturale

510 Curierul UCRAINEAN

În august 1960, la despărţirea deŞcoala Militară, nici prin gând nu-mi trecea faptul că viitorul îmi varezerva o surpriză aşa de mare de amă bucura, vreodată, de o aseme-nea prietenie cu un fost coleg declasă, cu care să pot coresponda,atâta timp, fără întrerupere şi pecare să ajung a-l reprezenta la întâl-nirea promoţiei, după o jumătate desecol de la absolvire. Nu că nu l-aşfi cunoscut îndeajuns pe George, întimpul celor trei ani de studii „ofi -ţereşti“ sau că m-aş fi îndoit, câtuşide puţin, de calităţile sale umane,spirituale şi camaradereşti care de -pă şeau, eram convins de mult, nive -lul trăsăturilor fizice cu care l-aînzestrat din belşug natura. Cunoş -team, însă, că viaţa ne va stabiliexistenţa la mari depărtări unul decelălalt, iar...ochii, care nu se văd,vor fi daţi uitării, desigur. Dar uncaracter puternic, cum este acela ceaparţine celui mai mare handbalistdin lume, din toate timpurile, nuputea să se supună previziunilormele, chiar dacă împrejurările con-crete ale vieţii (deosebirea tot maipronunţată dintre noi, pe scaraperformanţelor obţinute, alături dedistanţele tot mai mari ce ne des -părţeau) nu le erau deloc potriv -nice. Prima confirmare a acestuilucru s-a întâmplat la sfârşitul luniimai a anului 1964.

De câteva luni, lucram la Com -binatul de Cauciuc Sintetic şi Pro -duse Petrochimice CAROM dinOneşti, după trecerea mea în re zer -vă, numai cu un an în urmă. Abiamă acomodasem, cât de cât, cunoul loc de muncă, fiind aproape unnecunoscut printre cei peste 2000de salariaţi ai combinatului. Afla - sem, totuşi, că în apropierea sa,lângă cartierul TCR, în care m-ammutat abia după ieşirea la pensie(căci, pe atunci, aici locuia doarpersonalul de conducere şi de in -

tervenţie), s-a amenajat un teren dehandbal. Din tribuna improvizată aacestuia, ridicată pe panta unuideal, crescut, parcă, direct din unadintre tuşele sale, l-am revăzut,după aproape patru ani, pe fostulmeu coleg de la Şcoala de Ofiţeride Radiolocaţie, Gheorghe Gruia.Juca la clubul „Steaua“, dar nuvolei, cum ştiam eu încă din timpulŞcolii Mili tare, ci în echipa dehandbal în 7 (aşa se spunea, atunci,căci mai exista şi jocul cu 11 ju că -tori). Parti cipa, împreună cu echi -pele „Dina mo“ Bucureşti, „Ştiinţa“Timişoara şi „Dinamo“ Bra şov, laturneul fi nal al Campio na tuluinaţional de handbal, organizat, înacel an, de Fede raţia Româ nă, laOneşti, ca urmare a interesului unoriubitori ai acestui joc din Com binat,inclusiv a primului său director ge -neral, preocupare ce avea, nu pestemultă vreme, să ro dească printr-oechipă de handbal, ajunsă până înprima ligă a ţării. Era încă în plinăafirmare, marca goluri frumoase,nu me roase, deşi concura cu vestiţiiMoser, Oţelea, Redl, Hnat, Ivă nes -cu şi alţii. Mi-era, la început, pur şisimplu, frică să dau ochii cu el, unatât de apreciat sportiv, aproapeascunzând, în faţa cole gilor, faptulcă-l cunosc, el fiindu-mi coleg declasă, cândva. Dar, cât de curând,aveam să-mi dau seama că greşeampro fund cu atitudinea mea şovăi -toa re. M-a recu noscut imediat,când l-am strigat, din mijlocul unuigrup de spectatori: „Bravo, Geor -ge!“. A ieşit, din tre coechipierii săico legi, cu care se îndrepta către au -to buzul lor, m-a îmbrăţişat, ridicân-du-mă sus, ca pe un copil, şi ...săru -tându-mă: „Pav ca, ce faci aici?“.I-am dat răs punsul solicitat, dar maitârziu, la o halbă de bere, dupăturneu, când l-am condus la garacea veche a Oneştiului, de undeaveau să plece cu automoto rul de

Bu cu reşti, îm preu nă cu dina mo -viştii. Mă sim ţeam foarte fericit şi,recunosc, mândru, în faţa tuturorfanilor oneş teni, mai ales a cole -gilor mei, care, din ziua aceea, auînceput să mi se adreseze, inclusivşefii de la serviciu, cu diminutivulPavca. Eram, desigur, necăjit că„Steaua“ n-a reuşit să câştige cam -pionatul, dar el, pentru încurajare,mi-a dăruit medalia sa de vicecam-pion, scriindu-mi pe capa cul cutieide păstrare a aceste ia: „Pentru tine,Pavca...De aceas tă dată, numailocul doi, dar nu fi trist, căci la anulle-o coacem! Pentru prietenia noas -tră, George Gruia, Oneşti, 31 mai1964“. A cerut de la un prietendinamovist, spe cial pentru mine, şio medalie de campion naţional, pecare a pus-o în aceeaşi cutie. Lepăs trez pe amân două şi astăzi, după48 de ani de atunci. M-a impresio -nat atât de profund acea întâlnire cufostul meu coleg, încât am transmiso scurtă informaţie despre turneulfinal de handbal din Oneşti şi laprimul ziar ucrainean din România- „Novyi vik“ (azi „Vilne slovo“),care a pu blicat-o în numă rul său diniunie 1964.

Exact după opt ani şi jumătate,la 31 octombrie 1972, în altă pu bli -caţie, de data asta, „Steagul ro şu“, ajudeţului Bacău, un redactor al ga - zetei Combinatului, „Cauciu cul“, lacare colaboram şi eu, spo ra dic, arelatat despre meciul de hand balmasculin, divizia A, dintre echi pele„Trotuşul“ Gheorghe Gheor ghiu-Dej (Oneşti) şi „Stea ua“ Bucureşti(12-15): „... Сu un plus de efort,Gruia şi coechipierii săi stăvilescatacurile gazdelor şi îşi creează...ocazii de gol, majoritatea... fiindfructificate de Birtalan (6)... Gruia(3)...“. Am asistat şi eu la acel meci,împreună cu băiatul meu, Mihăiţă,după care l-am invitat pe Georgeacasă la mine. A fost cea de a douaîntâlnire a noastră la Oneşti.Locuiam, atunci, nu de par te dehotel, unde erau cazaţi ei, hand ba -liştii, aşa că i-a fost uşor să măgăsească. Absolvisem, între timp,ASE-ul, la Bucureşti, unde, i-am

adus aminte, ne-am mai întâlnit, laun spectacol, în timpul şe de rii meleîn Capitală pentru o se siune deexamene. Ne-am în tre ţinut priete -neşte, aproape două ore, lui Georgeplăcându-i tare mult să se joace cufiul meu, de numai 5 ani. Mi-a ofe -rit autografe pe foto grafiile sale (cuechipa de handbal, cât şi el singur,într-o poziţie foto genică), iar ne -vas tă-mea i-a dăruit o păpuşă încostum naţional.

S-ar fi putut întâmpla şi o a treiaîntâlnire, în Oneşti, chiar dacă, vir -tua lă, numai prin intermediul jur na -liş tilor Cristian Ţopescu şi Oc ta -vian Vintilă, veniţi în oraşul nos trupentru prezentarea perfor man ţelorclubului „Steaua“, dar aceştia nuaveau, probabil, voie să vor beas căîn anii ’80 (ca, de altfel, în trea gapresă comunistă), despre campi-onul mondial Gheorghe Gru ia.Drept urmare, ei nu mi-au dat niciun răspuns la întrebările mele,referitoare la el, scrise, pe un bileţelşi trimise spre scena Casei deCultură a Sindicatelor, de pe caredialogau cu noi, cei din sala arhi -plină. Am avut, însă, norocul şifericirea ca, după schimbările pe -trecute în societatea românească îndecembrie 1989, să recuperezaceas tă pierdere, deşi, la început,numai prin telefon ori internet, iar,mai târziu, printr-o întâlnire-sur -priză din primăvara anului 2010,însă nu la Oneşti, ci la Sighişoara,în judeţul Mureş. Aici, eu m-am de -plasat singur, din Oneşti, cu tre nul,pentru a-l revedea şi a petrece, într-un răstimp de o zi şi-o noapte, cuGeorge, sosit la Cen trul Naţio nalOlimpic de Excelenţă (edificat, încetatea medievală, şi administrat defostul său coechipier, Radu Co şa -ra), pentru a-i antrena pe hand -baliştii din echipa de tineret aMexicului, majoritatea proveniţi dela Universitatea UNAM din Ciudadde Mexico, unde el este profesoruniversitar, titular, şi în prezent, la72 de ani.

Oneşti, 28.10.2012

cu George Gruia, în oneşti...

Paul ŞOUCALIUC

În istoria luptei pentru libertatea şi inde -pendenţa Ucrainei în perioada 1917 - 1923 s-auremarcat mai mulţi patrioţi ucraineni (militari,oameni politici şi de cultură). Dintre aceştia,prezintă importanţă, prin contribuţia lor, în spe-cial Symon Petliura, Konstantyn Maţievyci,Pav lo Skoropadskyi şi Nestor Machno.

Symon Petliura, jurnalist, publicist, om po li -tic şi de stat, preşedintele Directoratului, co man - dantul Armatei Republicii Populare Ucrai ne ne(RPU), a luptat pentru libertatea şi inde pendenţaUcrainei, precum şi pentru bunăstarea poporuluiucrainean până la sacrificiul suprem când a fostasasinat, la Paris, de un agent bol şevic, la 25 mai1926.

Konstantyn Maţievyci, profesor universitar,om de cultură, politician şi diplomat a fost unuldintre cei mai apropiaţi prieteni şi sfătuitori ai luiSymon Petliura, fiindu-i alături în lupta lui pânăla sfârşitul tragic al vieţii acestuia şi continuân-du-i şi după aceea linia politică promovată de el.

A fost şeful Misiunii Diplomatice Extraordinarea RPU în România, în perioada 1919-1923, fiindapoi iniţiatorul şi primul preşedinte al Comi -tetului de ajutorare a refugiaţilor politici ucrai -neni din România. După retragerea MisiuniiDiplomatice a fost profesor la Universitatea dinPodebrady, Cehoslovacia.

Pavlo Skoropadskyi, militar de carieră în ar -mata ţaristă, s-a distins în Războiul ruso-japonezdin 1904-1905, fiind apoi comandant al di ver -selor regimente de gardă ţariste în Primul RăzboiMondial. Ajungând aghiotant secund al ţaruluiNicolae al II-lea a fost avansat până la gradul degeneral-locotenent. După Revoluţia din 1917,s-a pus la dispoziţia Radei Centrale Ucrai nene -Se cre tariatul Armatei ucrainene dar din cauzadivergenţelor politico-ideologice a demisionatdin această funcţie la 25 decembrie 1917. Dupădemisia din armată, a intrat în legă tură cu lati-fundiarii şi proprietarii de bănci care îşi pier du -seră privilegiile, pe care i-a susţinut. Cu ajutorul

acestora şi cu sprijinul armatei germane (careocupase teritoriul Ucrainei în perioada februarie- aprilie 1918), a devenit Mare Hatman al Sta -tului Ucrainean. Până la urmă, din cauza si tuaţieide înrobire a poporului ucrainean şi de je fui re decătre armata germană, şi-a dat demisia, la 14decembrie 1918, stabilindu-se în Ger mania.

Nestor Machno, ţăran de origine, a devenitconducător al unei armate de anarhişti, care negaorice autoritate de stat, militând pentru organi-zarea unor rade săteşti independente. A luptatalături de generalul Denikin, comandantul ar ma -tei albgardiste, apoi a trecut de partea bolşe vici -lor în lupta împotriva acesteia şi, în final, alăturide Symon Petliura, împotriva bolşevicilor. Per -sonaj nestatornic şi controversat, a reuşit să dis -pună la un moment dat de o armată de anar hiştide circa 80.000 de luptători, dând bătaie de captuturor forţelor militare (albgardişti, petliu rişti şibolşevici) aflate în conflict, în perioada 1918 -1921. Din cauza înfrângerii armatei sale de cătrebolşevici s-a refugiat în România cu un efectivde 77 luptători în august 1921.

În numerele următoare, voi prezenta date su -pli mentare despre fiecare dintre cele patrupersonalităţi menţionate.

Mihai POCORSChI

Personalităţi marcante din perioadarepublicii Populare Ucrainene (1917-1923)

511Curierul UCRAINEAN

(Urmare din numărul 309/310)

Scrumbie la cuptor. Se curăţă scrumbia de solzi şi de intestine. În burtascrumbiei se introduc câteva felii de lămâie, diferite mirodenii, sare dupăgust. Scrumbiile, una câte una, se ambalează în folie de aluminiu şi se daula cuptor. Astfel pregătite, scrumbiile nu se vor arde nici după o oră şi nicinu va curge sucul lăsat, în cuptor.

malasolca. Se pun la fiert 1-2 litri de apă cu un pumn de sare. Când aînceput să fiarbă apa, se pun câteva scrumbii în apa clototită, în funcţie denumărul de persoane la masă. Se serveşte cu mujdei de usturoi sau ,,mociki”(ulei de floarea soarelui cu oţet în proporţie de 1/3). Fierberea durează cca10-15 minute. La asemenea reţetă se pretează, de obicei peştele gras, nunumai scrumbia (de exemplu, morunaşul-Vimba vimba).

chiftele din scrumbie. Se dezosează scumbia, se dă prin maşina detocat, apoi se frământă compoziţia cu cimbru, diferite verdeţuri (mai alesmărar) şi pâine sau cartofi. Se fac biluţe mai mari sau mai mici care se pră-jesc. Se pot servi calde sau reci. Astfel de chiftele se pot face şi din alţi peştisau în amestec cu compoziţia de scrumbie. Dacă chiftelele s-au învechitacestea pot fi gătite precum ,,chiftelele marinate”, care se pregătesc la fel cacele de carne.

Scrumbie la grătar. Se curăţă scrumbia, se condimentează după gust, sepune pe grătar. Se serveşte de preferinţă caldă cu un vin rece.

icre prăjite. Când se curăţă scrumbiile, se scot cu grijă icrele cu ,,căma-şa” lor, care se pun la prăjit (după ce au fost presărate şi apoi date prinfăină). Sunt foarte gustoase. Icrele de la alţi peşti se bat cu ulei, dar şi celede scrumbie pot fi bătute cu ulei (însă nu sunt aşa de gustoase).

icre ,,bătute”. Se folosesc icre de stiucă, crap şi chiar de caras (pe tim-puri se aruncau). Icrele se ,,bat” cu puţină sare pentru a scoate ,,cămaşa” şise păstrează cel puţin 24 ore. Fără să fie reci se ,,bat” cu mâna sau mixerul(ca la maioneză), iar la urmă se adaugă ceapa tăiată mărunt. Pentru acrit sefoloseşte sarea de lămâie, dar mai gustoase sunt cu oţet. Unii, mai, „zgâr-ciţi“, le înmulţesc cu griş fiert şi răcit.

9. Scrumbie afumată. La sfârşitul lunii septembrie (când nu mai suntmuşte) se scot din butoi scrumbiile sărate, care se desărează, se zvântă laumbră, şi apoi se afumă.

10. batojky. Se sărează scrumbia timp de 2-3 zile, apoi se desărează înfuncţie de gustul fiecăruia, după care se usucă (de obicei când nu estemuscă). Se consumă ca atare, de preferinţă cu bere rece sau cu un vin bun.

12. Salată. Rondele de scrumbie sărată de la butoi se pot folosi în salataorientală, scrumbia însă trebuie desărată (se poate renunţa la măsline). Sepot consuma doar cu ceapă, ulei şi oţet (în ambele cazuri necesită însă cevaudătură).

(Continuare în numărul următor)Vasile IASChIU

La începutul lunii iunie, s-a deschis pescuitul pe Dunăre şi bălţileadiacente. În aşteptarea acestui eveniment, am asistat la o discuţieinteresantă dintre doi pescari, Ilko Ignat (pensionar şi ex-pescar) şiginerele său, amândoi buni pescari şi profesionişti, dar care se contra-ziceau pe tema cum se pescuia pe timpuri şi cum se pescuieşte în zile-le noastre, fiecare venind cu argumentul său.

Pe timpuri, pescarii erau organizaţi pe brigăzi (10-12 persoane)conduşi de un brigadier şi care erau repartizaţi în diferite locuri depescuit. În localitatea Sfântu Gheorghe erau 10 brigăzi, mult timpconduse de o femeie, Dumitru Axenia, din al cărei cuvânt nu ieşeaniciun brigadier, niciun pescar. Pe timpuri, bărcile (caiucile) erau trac-tate de vase, dar de cele mai multe ori pescarii se întorceau cu bărciletrase la rame (care necesită un efort enorm), pe când azi se pescuieştemai mult individual, iar pescarii care se respectă posedă bărci cumotor, foarte puternice.

Bătrânul Ilko se laudă că a prins în Marea Neagră un morun de 396kg carne curată şi din care a scos 74 kg icre negre (o adevărată avere),dar bătrânii povestesc că au pescuit şi exemplare de morun care depă-şeau 1000 kg. Bătrânul Ilko pescuia zilnic cu brigada lui câte un caiuc(barca mai mare la care trăgeau la rame mai multe persoane şi care sefolosea la pescuitul pe mare) plin cu peşte marin mărunt (stavridă,rizeavcă, hamsie), iar ginerele s-a plâns că autorităţile au instituit pro-hibiţie la sturion încă acum cinci ani, iar cantitatea de peşte din altespecii scade pe zi ce trece, inclusiv la scrumbie al cărei sezon seîncheie (şi care a fost foarte slab în ultimii ani).

Au încercat să explice şi cauzele dispariţiei unor specii.Ştiu cauzele mai bine decât specialiştii (oamenii de ştiinţă), dar nu

întotdeauna pot lua măsurile ce se cuvin, este nevoie de intervenţiaautorităţilor.

Pe primul loc s-ar afla poluarea şi apoi pescuitul excesiv şi maiales braconajul. Apoi s-au plâns că braconierii concurează cu pescariiautorizaţi folosind scule interzise, mai ales curentul electric, care dis-truge puietul, reproducătorii curentaţi devin sterili, iar cei salvaţiopresc reproducerea timp de câţiva ani. Ilko subliniază că şi pe timpullui se practica pescuitul cu curent electric, dar acesta era dirijat pe operioadă scurtă şi numai în anumite condiţii. În timp ce numărul bra-conierilor creşte, scade numărul pescarilor autorizaţi, datorită dărilorcătre stat, care sunt exagerat de mari.

Cei doi au concluzionat că dacă autorităţile nu vor lua măsuriurgente pentru a diminua poluarea, braconajul, mai ales cel cu curentelectric, Delta riscă să rămână fără peşte, deci fără surse de trai pentrulocuitorii ei, pentru care peştele este un aliment vital.

Vasile IASChIU,Tulcea

GastronomicaReþete culinare

ucrainene

(Urmare din numărul 311/312)

Moartea lui Isus este una reală,fizică, venită după o lungă succe-siune de injurii, umilinţe şi chinuri,în ce pute odată cu arestarea laGhets i mani în noaptea de joi sprevineri, culminând cu răstignirea, peGol gota. În cele din urmă, cu trupulşi duhul distruse de ostilitateaumană şi de tăcerea divină, Isusmoare.

De obicei, la romani, agonia cru -ci fi cării se prelungeşte ore, poatechiar zile. După moarte, cadavreleerau lăsate în voia vulturilor şi a pă -sărilor. Paznicii aveau grijă ca nicirudele, nici prietenii, să nu vină săle ia de pe cruce trupul, lăsând tru-purile neînmormântate, condamna-ţilor le era interzisă înmormântarea.

Sensibilitatea iudaică nu toleraca cei executaţi să nu fie înmormân-taţi în chiar ziua morţii. Aceastăjustificare reiese din Deuteronom

21, 22-23: „Trupul lui să nu rămânăpeste noapte spânzurat de copac, cisă-l îngropaţi tot în ziua aceea”. Laiudei, dacă după crucificare era zide odihnă, cei crucificaţi trebuiaudaţi jos de pe cruce, astfel trebuia săli se grăbească moartea şi să fieînmormântaţi înainte de apusul soa-relui, de începerea zilei de sărbătoa-re. În cazul lui Isus şi al altor con-damnaţi, în vinerea aceea era ajunulcelei mai mari sărbători iudaice,Paştile, şi, prin urmare, trebuiau sămoară şi să fie înmormântaţi înaintede sfârşitul zilei.

Din acest motiv (Ioan 19, 31),Pilat a acceptat cererea autorităţiloriu daice de a da trupurile jos de pecruce să fie înmormântate. Sistemulobişnuit era să li se zdrobească flu-ierele picioarelor celor atârnaţi,încă vii, deoarece astfel se produceao moarte rapidă. Această practică afost aplicată celor doi bărbaţi cruci-ficaţi odată cu Isus. La Isus n-a fost

nevoie, deoarece agonia Lui a fostscurtă, de aceea, când soldaţii auajuns la Isus au văzut că este dejamort. Unul dintre ei se asigură stră-pungându-i coasta cu suliţa, să-idea lovitura de graţie. Tăietura estefăcută atât de mare, încât poate intraîn ea mâna (Ioan 20, 25). Şi din ra -nă iese „sânge şi apă” (Ioan 19, 34).

Evanghelia după Ioan pune înlegătură sfârşitul lui Isus cu sacrifi-carea mieilor pascali care avea locîn acel ajun de Paşti şi căruia, aşacum este prescris, nu I se zdrobeştenici un os şi care moare străpuns,dând viaţă şi dăruindu-se total cainstaurator al noului legământ întreDumnezeu şi omenire. Este relata-rea celui care a văzut cu propriiochi şi poate depune mărturie. Şiîncheie: „şi acela ştie că spune ade-vărul, ca şi voi să credeţi” (Ioan 19,35-37).

Responsabilitatea pentru înmor-mântarea lui Isus şi-o ia un bărbat şianume Iosif din Arimateea. Acesta,membru al aristocraţiei laice dinIerusalim, singurul cunoscut de gu -ver nator, „îndrăznind, a intrat la Pi -lat şi a cerut trupul lui Isus” (Mar cu15, 43). După ce a primit permisiu-nea din partea lui Pilat, Iosif din

Arimateea se întoarce pe Golgotacu un giulgiu pe care l-a cumpărat(Marcu 15, 46). Potrivit Evan ghe -liei lui Ioan (19, 39), pe Golgota avenit şi Nicodim.

După ce L-au coborât de pe cru -ce, trupul lui Isus este aşezat pegiul giu. Înfăşurarea în giulgiu aunui cadavru este specific obiceiu-rilor funerare iudaice. După ce afost înfăşurat, trupul a fost pus înmormânt.

Moartea Mântuitorului a fost be -ne volă, pe când la ceilalţi oamenieste inevitabilă, chiar dacă au fosteliberaţi de păcat. Isus nu moaremoartea Sa. El nu poartă moartea cao osândă în sine. Aşa cum a luatasu pra Sa păcatul altora, aşa ia şimoartea altora. Moartea altora a tre-buit să o ia Isus asupra Sa pentru căa luat păcatul lor. Păcatul atragedupă sine moartea. Suferinţa luiIsus reprezintă suferinţa deplinăcare sfârşeşte în moarte. Isus s-afăcut om pentru a putea intra însolidaritate cu omenirea, cu scopulde a o mântui.

(Continuare în numărul următor)

pr. stavr. Radu BOTIŞ

Moartea şi Învierea Domnului

S-a terminat prohibiţiaS-a terminat prohibiţia

Curierul UCRAINEAN12

La 14 mai a.c., o sâmbătă cu un pic de soareşi un pic de ploaie, locuitorii din Vinnyţea ausărbătorit pentru a noua oară Ziua Europei. Pelocuitorii oraşului şi pe vizitatorii veniţi dinafară, i-a aşteptat un program plin de acţiuni decaritate, concerte, manifestări cu sculpturi vii şimuzicieni stradali, cursuri de master-class şimulte alte activităţi amuzante şi antrenante. Dinan în an, festivalul devine mai colorat şi mai

ambiţios, iar frumuseţea principală este întot-deauna dată de muzică.

În fiecare an, zeci de mii de spectatori seadună în această zi în centrul oraşului care, încâ teva ore, devine o zonă pietonală, pentru a luaparte la un program bogat şi diversificat. ZiuaEuropei, în Vinnyţea, se sărbătoreşte din 2008,reunind comunitatea oraşului într-un efort co -mun în direcţia europeană de dezvoltare. Printrediverse proiecte de artă ucraineană şi străină, unloc important îl ocupă proiectul artistic Fes tiva -lul Internaţional „Artă fără frontiere“. Acesta afost iniţiat în anul 2013 de Şcoala de Artă pentruco pii „Vyşenka“ din Vinnyţea. Ca urmare aaces tui proiect locuitorii oraşului şi nu numai ei,în fiecare an, au posibilitatea să se familiarizezecu cultura ţărilor Europei.

În acest an, Ziua Europei a avut loc în forma-tul tradiţional – festivităţile au fost concentrateîn cinci dintre pieţele oraşului: Piaţa Inde pen -den ţei şi Sotnia Celestă, Piaţa Europeană, pestrăzile din jurul Pieţei Catedralei şiTea tru lui de Vară din Parcul Gorki. „Înaces te zile, mulţi locuitori ai oraşuluiau ieşit pe străzi pentru a sărbători ZiuaEuropei, pentru că oraşul Vinnyţea esteun oraş european şi merge în direcţiaeuropeană, ca de altfel şi ţara noastră“- a remarcat în cuvântul său primarulinterimar al oraşului Serghei Mor gu -nov. De aceea noi am încercat să facemastfel, încât toate preferinţele să fieprezentate, în diferite formate, în aces-te pieţe“.

Aşadar, în Piaţa Independenţei a ră -su nat muzica clasică, în Piaţa „SotniaCelestă“ aproximativ 20 de ONG-uri şi

fonduri de caritate s-au unit în realizarea unorproiecte sociale de caritate. Strada Unirii a deve-nit un loc pentru manifestări interactive, festiva-luri cu muzicieni stradali şi statui vii.

La festival, la invitaţia Şcolii „Vyşenka“, de-a lungul anilor, au venit grupuri folclorice, dedans şi de muzică de orientări diferite din Geor -gia, România şi Polonia. O impresie de neuitatpentru locuitorii din Vinnyţea au lăsat progra-

mele prezentate de an -sam blul coregrafic „Kar -t li“ (Georgia) şi an sam - blul „Adamos Brass“(Ro mânia - ansamblu cucare organizaţia noastră arealizat câteva colaborărifrumoase), care au fostpre zenţi la festival înanul 2013.

În acest an, cuprograme specificeau venit la sărbătoareoas peţii din douăora şe înfrăţite - Kiel -ce (Polonia) şi Iaşi(România). Între or -ga nizaţia noastră aUUR (ansamblulnos tru de dansuri po -pu lare ucrainene„Ve selka“) şi Şcoalade Artă pentru copii„Vyşenka“ din Vinnyţea s-au statornicit relaţiide prietenie trainice, având în vedere că mem-brii ansamblului nostru au participat la acestfestival de mai mulţi ani la rând. Între UUR

(Organizaţia municipalăIaşi) şi Euro re giu nea Si -ret Nistru a fost încheiatun acord de colaborare îndomeniul cultural cu 3ani în urmă. Par ti ci pareaansamblului nostru nus-a limitat doar la progra-mul prezentat în piaţa„Vodohrai“. În ajunul Zi -lei Europei, în sala Cole -giului de Cultură şi Artă,„M. Leontovyci“ dinVinny ţea ansamblul nos-tru a prezentat un mas ter-class pentru învă ţa readansurilor populare ro -mâ neşti în faţa unui pu -

blic numeros şi doritor să înveţe câte ceva dintradiţiile noastre. În ciuda vârstei relativ tinere(15-17 ani), artiştii au prezentat cultura româ-nească la cel mai înalt nivel artistic.

Imediat după artiştii noştri, cu un master-class de jazz şi hip-hop s-au prezentat reprezen-tanţii teatrului de dans din Kielce (Polonia).Aproape toată lumea a luat parte cu mare plăce-re la aceste master-class, iar alţii au privit curiosla tot ce se întâmpla pe scenă, de lângă scenă,căci totul se succeda rapid şi distractiv. De ase-menea, au fost prezente alte stiluri de dans -tango, hip-hop. Toate acestea au fost însoţite demuzică antrenantă şi de costume colorate.Artiştii celor două ansambluri au uimit pur şisimplu publicul spectator cu energia, rezistenţa,plasticitatea şi rapiditatea mişcărilor.

Se cade să amintim că oaspeţii au rămasextrem de mulţumiţi de ospitalitatea şi amabili-tatea locuitorilor din Vinnyţea, a organizatorilorprecum şi a celor cu care au intrat în contact.Timpul liber rămas la dispoziţie, participanţii lafestival l-au folosit pentru a-şi împărtăşi impre-siile de la festival şi din experienţa lor artisticăşi pentru a face planuri pentru vizitele următoa-re. Trebuie remarcat că oaspeţii din străinătateau avut posibilitatea să viziteze patrimoniulMuzeului Naţional „M. Pirogov“, precum şibuncărul lui Hitler „Wervolf“.

În cele din urmă, vreau să scot în evidenţă

faptul că tinerii noştri dansatori sunt aşteptaţi lafestival şi anul viitor, care va fi interesant şi dis-tractiv!

Reamintim: Complexul Muzeal a fost des-chis la 9 septembrie 1947, în fostul conac al luiM.I. Pirogov „Vyşnea“, pe care acesta l-a cum-părat de la moştenitorii doctorului în medicinăA.A. Hrykolevskyi, la o licitaţie din Kiev, înanul 1859.

Obiectivele Complexului Muzeal sunt repre-zentate de o clădire cu mansardă şi o farmacie,care au fost construite de M.I. Pirogov în anul1866, precum şi de o biserică-necropolă, a căreiconstrucţie a fost terminată în anul 1885. Dinanul 1882, aici se află corpul îmbălsămat al luiM.I. Pirogov.

M.I. Pirogov, într-un timp relativ scurt, aamenajat gospodăria conacului şi împrejurimileacestuia. În conac, M.I. Pirogov a deschis unspital în care a făcut, cu rezultate bune, operaţiichirurgicale dificile.

M.I. Pirogov a murit la 23 noiembrie 1881.Corpul lui M.I. Pirogov îmbălsămat de mediculD.I. Vyvodeţ din Petersburg, la 24 ianuarie1882, a fost mutat în mormântul familiei, deasu-

pra căruia, în anul 1885, după proiectulacademicianului V.I. Syciugov, a fostconstruită biserica sfinţită în cinsteaSf. Nicolaie.

Activitatea de bază a Muzeului Na -ţio nal „M.I. Pirogov“ este conservareame diului cultural specific din timpulvieţii omului de ştiinţă şi se referă lacele mai importante obiecte de patri-moniu cultural al Ucrainei. Muzeulocupă un loc special în turismul internşi internaţional.

Victor hRIhORCIUC,preşedintele Organizaţiei

municipale Iaşi a UUR

„Artă fără frontiere“. Ziua Europei 2016 la Vinnyţea

Curierul UCRAINEAN 13

Aproape 30 de muzee şi-au deschis porţile înnoaptea de 21 spre 22 mai. Publicul a avut accesgratuit, principala atracţie fiind Palatul Culturii,care găzduieşte patru instituţii de cultură. La datade 21 mai, începând cu ora 19.30, a fost deschisoficial Muzeul Municipal, cu o expoziţie tempo-rară, obiectivul fiind realizat de Primăria Iaşi cufonduri europene. Muzeul găzduieşte o expoziţiede artă plastică, obiecte de colecţie şi documentede înfiinţare a învăţământului artistic superior laIaşi. La „Noaptea Muzeelor“ a participat şi Pri -măria municipiului Iaşi, Palatul Roznovanu (cu oexpoziţie: Iaşi, oraş al diversităţii) fiind deschisăpublicului între orele 19.00-01.00. La solicitareaorganizatorilor, Or ga ni -zaţia municipală Iaşi aUUR a participat cu oexpoziţie de carte, ziareşi reviste, editate deUUR, postere cu aspectedin tradiţiile şi obiceiuri-le ucrainenilor, portul popular ucrai nean, purtatde doi membri ai organizaţiei noastre, ScalschiAnca Mihaela şi Şerban Vlad Răzvan. Standulnostru a fost vizitat de foarte mulţi vizitatori şimai mulţi au dorit să aibă ca amintire o fotografiecu cei doi voluntari care au prezentat portulpopular ucrainean.

Totodată, ieşenii au mai putut vizita Serviciulde Stare Civilă (între orele 19.00-00.00, expozi-ţie: acte de stare civilă ale personalităţilor ieşe-ne), Turnul Mănăstirii Golia (19.00-2.00) şi Gar -ni zoana Iaşi (20.00-24.00, Istoria PalatuluiOştirii din Copou). Faţă de ediţiile precedente,vizitatorii au avut la dispoziţie o aplicaţie mobilăpentru instituţiile de pe raza oraşului. În judeţ, aufost deschise obiective culturale din Trifeşti (Mu -zeul „Constantin Negruzzi“), Mirceşti („Mu zeulVasile Alecsandri“), Golăieşti (Punctul muzeal„Ionel Teodoreanu“), Miroslava (Punctul muzeal„Dimitrie Anghel“), Ruginoasa (Palatul „Ale xan -

dru Ioan Cuza“) şi Hârlău (Muzeul Viei şiVinului).

În acest weekend au avut loc şi manifestări in -clu se în cadrul Festivalului Internaţional al Edu -caţiei (FIE). La Aeroclubul „Alexandru Matei“au avut loc show-uri aviatice, salturi cu paraşuta,zboruri de agrement, activităţi aeronautice inte-ractive, concursuri, concerte cu artişti naţionali şiinternaţionali şi diverse competiţii (freestylefootball, parkour). O altă manifestare a fost şi fi -na la Campionatului Naţional Universitar de Şah,la sala de sport din campusul Tudor Vladi mi res -cu, eveniment la care au participat circa 50 destudenţi. Alte manifestări incluse în FIE constau

în competiţii sportive (tenis de masă, badminton,street ball), parada fanfarelor cu tramvaiul deepo că pe traseul Târgu Cucu - Copou, expoziţii şicon certe care s-au desfăşurat în cadrul„Rock’n’Iaşi“, la pârtia de schi.

Festivalul Internaţional al Educaţiei - FIE -este un proiect cultural-educativ anual, organizat

în perioada mai – iunie (spre sfârşitul anuluişcolar / universitar) de către Pri măria muni-cipiului Iaşi împreună cu universităţile destat din Iaşi, Inspectoratul Şcolar Jude ţean,instituţiile de cultură de stat sau private, pre-cum şi operatori culturali independenţi şisocietatea civilă.

Programul FIE este în mod deliberat unmix de evenimente cultural-educative diver-se (muzică, expoziţii, carte, film, operă, tea-tru, educaţie etc.) atât evenimente individua-le, cât şi festivaluri de sine stătătoare – unadevărat „festival al festivalurilor” – care va -lorifică atât spaţiile convenţionale, cât şi pecele alternative şi care îşi propune să fie omanifestare de masă, adresată tuturor ieşeni-

lor, dar şi turiştilor români şi străini.Festivalul Internaţional al Educaţiei s-a născut

în 2013, la iniţiativa Primăriei municipiului Iaşişi a mediului cultural-academic ieşean, cu scopulde a face cunoscută lumii întregi oferta educaţio-nală de prim rang a Iaşului. Iaşul este un oraş alşcolilor, cu cele mai bune licee din România, cucea mai veche universitate din ţară, cu o pleiadăde olimpici şi cu zeci de mii de studenţi.

Dar ideea s-a dezvoltat rapid, a explodat chiar,devenind imediat un veritabil fenomen cultural.În zona educaţiei a fost descoperită o sursă extra-ordinară de energii, de proiecte şi de iniţiative

originale. Toată lumea, de la cei mici la cei maimari, a devenit interesată de FIE. Ceea ce aratăcă, într-adevăr, educaţia este domeniul care poateface Iaşul foarte cunoscut în lume.

FIE a fost gândit încă de la prima ediţie şi caun vehicul cultural al Iaşului pe plan naţional.Prin urmare, Festivalul s-a diversificat exponen-ţial, antrenând o gamă foarte largă de evenimenteculturale. Festivalul a fost dezvoltat pe o formulăcât mai vastă, ca un amestec provocator de cultu-ră şi divertisment în aer liber, ce pune în evidenţăatât spaţiile convenţionale, cât şi pe cele necon-venţionale. Nu a fost uitată nici cultura alter na -tivă. FIE include anu al evenimente de ga lă, spec -

tacole, conferinţe, dar şiacţiuni stradale, la careintrarea publicului esteliberă.

Nu în ultimul rând,FIE pune în valoare,dincolo de oferta educa-

ţională, oraşul însuşi, cu poveştile sale, cu oame-nii săi, cu proiectele sale de viitor.

Tocmai pentru ca acest eveniment să fie o reu-şită deplină, organizatorii FIE au făcut invitaţiatuturor oamenilor care iubesc Iaşul, adică atâtieşenilor, cât şi turiştilor, să participe la cât maimulte acţiuni din cadrul Festivalului, pentru adeveni la rândul lor actori ai unui proces artisticîn desfăşurare.

Organizatorii au transmis mulţumiri organiza-ţiei municipale a UUR pentru implicare în bunadesfăşurare a acestei activităţi , iar noi la rândulnostru mulţumim membrilor organizaţiei noastrecare s-au implicat activ în pregătirea şi participa-rea la acest eveniment.

Victor hRIhORCIUC,preşedintele Organizaţiei Iaşi a UUR

Noaptea Muzeelor la Iaşi

Cine ştie că în Banat locuiesc şi ucraineni,ştie, cu siguranţă, şi de Copăcele, care este unuldintre cele trei sate (Copăcele, Zorile şi Cornuţel)înfiinţate cu mai bine de 100 de ani în urmă prinaşezarea pe aceste meleaguri a ucrainenilor dinTranscarpatia – Ucraina.

Venind aici, ucrainenii şi-au adus obiceiurile,credinţa dar şi portul, ba chiar şi unele unelte şiobiecte casnice.

Dar cum se pot vedea astăzi mai bine obiectelece le aveau în gospodăriile lor bunicii noştri dacănu într-un muzeu?

Îmi amintesc şi acum că, elevă fiind la Şcoaladin Copăcele, domnul diriginte(atunci tovarăşul diriginte), pro-fesorul de istorie Petru Câm pea -nu, ne îndruma să cău tăm pe labunici prin pod sau în magazie,obiecte vechi. Şi nu mică mi-afost mira rea când chiar am găsitîn podul ca sei noastre o şa delemn şi ceva ulcele tot din lemn(pe atunci credeam că eu le-amdes coperit). Cu permisiunea pă -rin ţilor şi, bineînţe les, a bunicii,am dus obiectele „descoperite” laşcoală, unde în holul de lângăcla sa noastră era “muzeul”, adicăun dulap cu uşi de sticlă, unde

erau frumos aranjate şi etichetate obiectele adusede elevi, dar şi cele găsite de dl prof. Câmpeanu.

După mulţi ani, la centenarul aşezării ucraine-nilor în Banat, când s-a sărbătorit cu mare fastacest eveniment, în anul 2006, dl prof. Câm pea nua mutat „muzeul” în două încăperi ale Pri mă riei.Mai târziu, la insistenţa mai multor ucrainenidevotaţi, printre care şi părinţii mei, Maria şi IvanLiber, Primăria a cumpărat o casă veche, singura

casă veche din localitate. Dinpăcate, în loc să fie renovată,ca sa a fost demolată şi con -struită alta din bârne de lemn.Acum muzeul satului meu na -tal se află în această casă, fiindîn continuare în grija dlui prof.de istorie Câmpeanu, care nespune:

„Am venit în acest sat înanul 1959 din satul maramu -reşean Ruscova. Am lucrat capro fesor de istorie şi geografieîn Şcoala din Copăcele de lave nirea mea şi până la pensie.Când am venit aici eram cu -

rios să aflu de unde au venit aceşti ucraineni şi decând. Am început să vorbesc cu vârstnicii din satşi încet, încet să mă documentez, dar şi să adunobiectele ce le vedeţi aici (în muzeu n.n.) care aupeste 100 de ani. Am adunat foarte multe materi-ale la şcoală, unele chiar s-au deteriorat, dar omare parte le-am mutat în încăperile ce le-amprimit de la Primărie, iar mai târziu în aceastăcasă. Cred că se mai pot aduna şi acum cevaobiec te, mai ales cusături. Cusăturile ce le vedeţiaici pe pereţi, unele dintre ele sunt făcute de învă -ţă toarele Câmpeanu şi Liber.” Aşa cum spune şiinterlocutorul meu, nu multe sunt satele care auun astfel de muzeu.

Locaţia muzeului este foarte frumoasă, care armerita să primească şi o nouă întrebuinţare.Curtea muzeului fiind foarte generoasă, cu iarbăşi pomi fructiferi, pe colină, iar în partea opusăsusură pârâul Potik. Oare cum ar arăta acolo oscenă, spectatorii să se afle în “amfiteatrul” dintrepruni, iar cântecul şi dansul ucrainean, poezia şivoia bună să domnească în acest peisaj mirific fiede pruni înfloriţi, fie de pruni înfrunziţi, fie depruni îngălbeniţi?

Simona LIBER-LăNCRăNjAN

Un muzeu de a cărui existenţă e bine să ştim

Din „LEXICONUL ORAŞELORDE SUFLET”

(Urmare din numărul 311/312)

oraşul-circNu mai puţin distractive pentru cei din Lviv

erau şi concertele milogilor („corurile moşilorobi diţi”) cu acompaniamentul cvartetului deviolonişti orbi, ajutat de o orgă portativă, un tro-feu de la Grunwald¹.

Secolele de aur ale Lvivului coincid cu epocamarilor descoperiri geografice, când locuitoriiLumii Vechi au constatat cu stupoare cât de exo -ti că este viaţa reală. Atunci, sub zidurile ora şului,au început să apară primii manageri (sic! mana -ger în original, n. mea, C. Ir.) cu ale lor minuni lavedere. Unul ducea într-o cuşcă pe roţi un săl -batic indian, altul o pereche de lemuri, iar încăaltul – un furgon plin cu minereuri, moluşte şiembrioni. De la sfârşitul secolului al XVI-lea,printr-un ordin executoriu special, lor li s-a per-mis intrarea în oraş. Cât priveşte menajeriile am -bu lante, lor li s-a atribuit ceva mai târziu destulspaţiu la Pohuleanka (atunci încă nu era parc, cipădure preorăşenească). Acolo îşi puteau adăpafără probleme animalele la izvoarele Poltavei, iarmai exact, la afluentul său Pasika. Începând cu aldoilea sfert al secolului al XVII-lea, Pohu leanka,precum o junglă tropicală, se umple de răgeteleşi ţipetele sutelor de vie ţuitoare fantastice. Hipo -potamii, elefanţii şi rinocerii calcă şi distrugcomplet poienile ei verzi. Panterele şi gheparziisar prin copaci. Papagalii şi maimuţele încing învârfurile copacilor stridente certuri de ore în -tregi.

Aproximativ în acelaşi timp, adică aproape demijlocul veacului al XVII-lea, la Lviv ajungepentru întâia oară circul ambulant „Vagabundo”– o trupă internaţională extraordinar de colorată,cuprinzând tot felul de unicate, care de atunci,timp de trei sute de ani, n-a părăsit perimetrul

Eu ro pei Centrale, ce-idrept, dispărând uneoripentru decenii întregi.Tot ce se cunoaşte în ge -

ne ral despre circ poatefi expus în câteva pro -po ziţiuni. Structura saera dinastică – în felulacesta, toţi di rec toriisăi au purtat se cole întregi ace laşi nume. Întot -deau na di rec torii erau numiţi de Investor, per -soană pe care n-a văzut-o nimeni niciodată: sezice că acesta ar fi condus totul, locuind, fără a-şi părăsi bârlogul, undeva în cantonul elveţianWallis, în patria meseriei de circar. Ultimul din-tre directori, Ananda, a înfăptuit o răsturnarene ma iauzită şi, înlăturându-l pe Investorul deatunci, a preluat personal conducerea circului.Însă aceasta s-a în tâmplat în ajunul falimentuluitotal, când întreaga trupă, pentru a se salva derepresaliile politice, a trebuit să fugă peste ocean.

Romanul despre ultimii lor ani s-ar puteanumi simplu – Circul „Vagabundo”.

El ar putea să înceapă aşa: „Anomaliile bân-tuiau lumea şi cu niciun chip ele nu puteau ocoliLvivul. Anomaliile erau atrase de cea mai mareanomalie care se numea Lviv”.

Din „Cetatea înaltă” a lui Lem reiese că încopilăria lui îi văzuse pe ultimii mohicani de la„Va gabundo”. El ţine minte cum „prin curţileacelor vremuri mişunau numeroşi prestigitatori,înghiţitori de flăcări, acrobaţi, cântăreţi şi muzi -canţi, precum şi flaşnetari adevăraţi, dintre caremulţi aveau câte un papagal care extrăgea hâr tiu -ţa cu prezicerea”. Fapt e că în perioada des crisăde Lem un număr dintre actori părăsiseră circul.

Impostorii care au plecat (despre aceştia estevorba în roman) au pus mâna pe arhiva circuluicare cuprindea: instrucţiuni de magie cu privirela spectacolele cu magie şi hipnotism; planurilesecrete ale comunicaţiilor subterane din închi -sori, mănăstiri, fortăreţe şi bănci din cele maiimportante oraşe; zeci de mape, artizanale şi ti -părite, cu menţionarea locurilor unde sunt în gro -pate cele mai faimoase comori; mii de paginicom promiţătoare despre personalităţi de frunte,administrative şi politice, din toate epocile; altesecrete – ca de pildă, baghete magice, discuri deebonită cu vocile spiritelor, oglinzile vrăji toa -relor în care pot fi văzute jocuri obscene, ră dă -cini de mandragoră, culese sub spânzu răto rile depe dealul Hyţliv.

Toată arhiva circului „Vagabundo” încapeîntr-o valiză. Se înţelege că această valiză e ceamai preţioasă din lume.

Aici se cuvine să amintim din nou mărturia

lui Lem care scrie despre „circurile miniaturaleam bu lante de la intrarea de serviciu, care potîncăpea cu toată recuzita (florete, haltere, sabiade înghiţit) într-o singură şi foarte jerpelită valizădin imitaţie de piele”. De altfel, eu am văzutasemenea valize la sfârşitul anilor '60. Dar atunciastfel de valize aveau doar nebunii.

Valiza conţinând arhiva, se înţelege, era vâna -tă. Sunt cel puţin patru tabere care se stră duiescsă pună mâna pe ea. Acestea sunt: servi ciul desecuritate, un birou de detectivi particulari, unbrahman-vizionar indian şi urmaşii primuluiInvest. Impostorii, care de fiecare dată reuşesc săscape şi să-şi piardă urma, până la sfârşit seîncurcă atât de rău în acţiunile lor conspirative,că pierd valiza undeva la groapa de gunoi aoraşului, nu departe de Zbyranka şi Hry bo vyci,unde o sfâşie milogii.

În roman, oraşul se va transforma într-unspec tacol de hipnoză permanent sau într-oatracţie completă, suspect de ieftine şi democra -tice, general accesibile, cu orchestre în parc, jaz,primul film sonor şi păpuşi mecanice. În roman,oraşul e un carusel ameţitor, un castel cu fan-tome, un butoi de râs, oglinzi deformante, nenu -mă rate chioşcuri şi cabinete, în care sunt cumpă -rate sufletele naive şi fermecate ale proletariatu-lui preorăşenesc.

În ultima scenă, aflăm că circul e unul depurici, iar toate peripeţiile din roman – halu ci na -ţiile unui şcolar bolnav de scarlatină, care, chiu -lind de la lecţii, se duce la luna-parc şi nime reşteîn pavi lionul de distracţii, unde asistă la un showcu dresură de purici.

Traducere din limba ucraineană şi note deCorneliu IROD

¹Grunwald – localitate în Polonia, unde la 15 iulie1410, armatele polone, lituaniene şi ruse au înfrântoastea Ordinului teuton. Împotriva teutonilor a luptataici şi un corp de oaste din Moldova (C. Ir.).

IURI ANDRUHOVYCI

Vitrina literarăLvivul, întotdeauna

Curierul UCRAINEAN14

A scrie sau a da viaţă unui text, mai multsau mai puţin fidel unei vibraţii interioare estepentru Decebal Alexandru Seul o continuitatede aproximativ 40 de ani de când este împă-mântenit pe meleagul Izvoarelor Sucevei.Când l-am cunoscut cu mai mulţi ani în urmămi-am dat seama că în viaţă ca şi în scrierilesale este fidel atmosferei huţule, de unde-şiculege informaţiile pentru lucrările sale, cărţide publicistică şi de literatură, proză din diver-se reviste etc. Citisem ceva scris de Seul... mi-a părut minunat. Era vorba despre un volum încare lectura, o evocare autentic huţulă era scri-să arhaic, specific zonei în care trăieşte şi undeparticipă la obiceiurile de peste an. Încercândsă dezleg înţelesurile literare din scrierile luiDe ce bal Alexandru Seul ajung la concluzia căacesta pătrunde în miezul lucrurilor sau a des-crierii sadoveniene a acestor ţinuturi montaneunde-şi du ce slova mai departe. După părereamea, autorul şi-a impus deja un etalon valoricîn cărţile publicate din lumea huţulilor.Caracteristic rămâne în opera domnului Seulsatul dintre obcini cu căsuţele risipite pe colineca nişte jucării, de un copil, dar pe care le des-

crie cu multă măies-trie de literat. Satul pecare-l iubeşte princredinţa locuitorilorsăi în Divinitate dinmoşi-strămoşi fiind

denumit pentru aceasta „mai aproape de cer“,favorizat însă şi prin altitudinea sa! Călătoriaîn care-şi duce autorul satul cere un răspuns: ceau găsit huţulii prin munţii Izvoarelor sau de ces-au adăpostit în aceste zone greu accesibile?Autorul trăieşte intens atmosfera pe care odescrie din această zonă cu o explicabilă preo-cupare faţă de evenimentele cele mai impor-tante din viaţa comunităţii-loco în care s-aintegrat. Dialectica structurală în scrierile saledevine un element de legătură între relaţiaumană ca interpretare şi cea tradiţională ce vorconstitui punctul for te în fenomenul descriptivliterar. Naraţiunea scriitorului este formal psi-hologică formulată clasic prin folosirea unornoţiuni concludente în arta creaţiei moderne.Eu sunt doar un simplu cititor şi cele exprimateîn articolul respectiv sunt păreri personale des-pre o mică parte din opera acestui artist alcuvântului de astăzi pe care-l felicit urându-inoi realizări în arta sa.

Vasile hUTOPILă,pictor profesionist

Un sat mai aproape de cerDin ruine sfinte ne apare-n ceaţăMândru este-n fală, mândru este-n portUnde ne e oastea, unde-s atamanii?Toţi ne zac sub cruci, risipiţi în stepeÎn pământul sfânt, ce-i scăldat în sângeSecol după secol, şi mort după mort.Unde ne e Sicea?, ne întreabă TarasBaba afurisită - Cati o chemaA distrus-o deîndată, piatră după piatrăCăci în urma ei - fumul şi cenuşa.Asta rămânea!Iată văd năluci, ne apar în zarePetro cu Ivan, Horst şi cu BohdanBohdan e în frunte, el e cel mai tare!Vie moştenire, asta v-am lăsat!Sfânt pământ al nostru, glie ce-i străbunăCe-i udat cu sânge, veacuri după veacuriVie moştenire, asta v-am lăsat!

Ionuţ MUTU

Stepele lui Taras

Vornicul, cu biciu-n mână– staroste peste prostime,jilţul, vrând ca să-i rămână,începu să o anime.C-un ucaz,ca-ntotdeauna,strânse plebea laolaltă,încropind o sărbătoareîn cetatea sa de … baltă.

Şi alături, printre nuferi,brotăcimea se adunăfăcând zarvă dintre tufecătre lună.

Cică judele promitegratis, câte-o libelulăJupâneasa Oac, şi dânsae fudulă,ea, îi stă frumos în dreapta

către lac,iar prostimea-i bucuroasă:– Oac, oac, oac!

Până când de la Împăratulva veni înştiinţarevornicul cinsteşte satul:– La mai mare!

În sfârşit vine zapisulcu un brotăcel mai sprinten,Oac, îşi „omeni” trimisul… cu un pinten.Iar prostimii deodată(ridicat în jilţ de Vodă)proclamarea şi-o citeşte,că-i la modă.

Şi văzând că-i „groasă” gluma,Biciu-nvârte şi stropşeşte:– Nu vă mai dau libelula.Prindeţi … peşte.

Cristian CEGA

515Curierul UCRAINEAN

Binecuvântă această lună a anului cu-acestcântecel care primeşte sărutul soarelui la-nceputde vară şi totodată îndemnul de a atârna roşiiminuni prin pomi:

„Se coc cireşele, sute de sute fetele vor multe Asta-mi place, asta-i a mea Asta ţie nu ţi-oi da”.

Întâi de Cireşar deschide luna cireşelorcoapte, a crengilor încărcate cu rod purpuriuasemenea braţelor îndrăgostite ale dragostei demamă. E drag copilului lumina soarelui, şi-i estedragă faţa mamei sale. De fapt, aceasta este chiarfotografia lunii, imaginea ce-atinge frunţileCireşarilor, asemenea unui sărut al fericiriicopilăriei lor.

Umbra plopilor – şi ea tuşează imaginea verii,în prima lună a ei: luminoasă, strălucitoare, cusoarele tinzând spre apogeu.

Două răţuşte pitice înoată pe propria lorumbră pe lângă un ostrov de bălării, pe când co -pi lul de pe mal nici nu gândeşte că sintagma„pro pria răspundere” - pentru conservarea me -diu lui înconjurător, bineînţeles – ţine de atitu di -nea celor mari.

Poetic, se zvoneşte că somnul care adie pesteochii pruncului „îşi are izvorul undeva, în satulzânelor din umbra pădurii, unde slab licăresclicurici; acolo-s doi boboci de vrajă. De-acoloveni somnul să sărute ochii pruncului. Zâmbetulcare licări pe buzele pruncului adormit – cine ştieunde s-a zămilit?”. Rabindranath Tagore – fireştee cel ce întreabă şi tot el răspunde, la timpul tre-cut: „Da, încă de când mama era o copilă şi purtaîn sânu-i taina fragedă şi tăcută-a iubirii – dulceafrăgezime-nflori în mădularele pruncului.”Vedeţi? Concret, în spirit poetic şi demograficvorbele de dragoste se desprind mai uşor de pebuze, îmbăţişările viitoarelor mame sunt maifierbinţi, visele sunt mai îndrăzneţe ca niciodată,iar bucuria împlinirii lor - dincolo de rostul fizio-logic al somnului - umple viitorul lumii [nuntind]de promisiuni, cu împliniri de generaţii.

O capră se hârjoneşte - în coarne - cu iezişorii,asemenea mamelor ce-şi leagănă copii în braţe;stânga-dreapta, dreapta-stânga... Fiecare ied îşiîncearcă pe rând norocul, crezând că-n coarnesălăşluieşte comoara dragostei de mamă.

Cireşar poate fi o lună anecdotică. Şi iată cum: într-o dimineaţă de vară, o tânără

iepuroaică cu doi iepuraşi se-alintau nebuneşteprin rouă, lămâiţă şi cimbrişor... Deodată, oapariţie omenească; tustrei o iau la goană

arătându-şi dosul - fiecare - în sens de „bunăziua”! Omul nici n-apucă să le răspundă la salutsau barem să strâmbe cu dispreţ din nas. Dinobiş nuinţă, omul era un culegător de plante me -di cinale. E de presupus că scena s-a petrecut înjurul datei celei mai convenabile culesului deplante tămăduitoare, ştiut fiind că după 24 iunieplantele îşi pierd din puterile miraculoase.

În grădină, lumina soarelui biruitor pestegladiolele îmbobocite - cu puţin înainte de a treceprin „tunelul” solstiţiului de vară când ziua vaîncepe să se micşoreze şi noaptea să sporească.

Deasupra unui cireş planează zgomotulmătăsos al unui stol de grauri. Cad „firimituri” dela ospăţ, cad cu sunet mat pe trotuarul din faţacasei. Pentru cireşarii de-o şchioapă detergenţiidin reclame fac minuni, în maşinile automate despălat. O cămaşă albă „la prima vedere” nu vineniciodată singură să se expună pe frânghia deuscat: o aduce mama!

Teii sunt în floare. Înseamnă că pe Copou potîncepe, seară de seară, adevăratele poematicepromenade. Pe cer, se distinge mâna Poetului Na -ţio nal, întinsă Luceafărului... Luna în de pli nă -tatea ei, lucrează la capacitate maximă: vârfurilecopacilor nestăvilind săruturile cuplurilor deîndrăgostiţi.

Iunie face spicele cerealelor şi cele alefâneţelor să-şi facă unii altora plecăciuni. Caiipasc, coamele lor stau de vorbă, ca după oricealte alegeri locale. Pentru ţărani se înteţeştezvonul de pregătire febrilă a seceratului şi cosi -tului. Pentru orăşeni a sosit anotimpul vacanţei;totul miroase a mare, a munte şi-a dor de fugitde-acasă. Şi-acest gând de a fugi de acasă, nuni-l putem imagina fără o tresărire de fericirepoetică, gândindu-ne la Marin Sorescu.

Pălăria de soare a bunicii face probe: la dreap-ta, la stânga, ceva mai la dreapta... Pe nepoţică ocupride ameţeala. Sentimentul de tinereţe fărăbătrâneţe al bunicii continuă în voie, înconjuratde atâta iradiere izvorâtoare dintr-o oglindă dehol.

Înconjurată de atâta iradiere solară, de atâtafreamăt şi miresme revărsate peste pământ, o

floarea-soarelui pierdută [pitică] s-a hotărât să-şiducă restul zilelor, stabilindu-se cu domiciliul lamarginea unui câmp de porumb.

În visele noastre de adulţi au loc cele maimăreţe evenimente ale lumii. Şi – în aceleaşimomente – majoritatea cireşarilor se confundă cupozitivismul şi realităţile unei copilării împlinite.

Bătrânul tipograf când a cules literele pentruapariţia romanului „Cireşarii”, Internetul nu senăscuse sau poate că era un puşti căruia abia îimijeau „tuleele hardului”. Cât suntem de nesta-tornici să-i răsplătim truda, barem cireşarii deastăzi să se aventureze... într-o lectură. Ştiu, esteo propunere crudă. Dar intenţia este dreaptă. Eudeschid astfel drumul, adică romanul; încercaţi şivoi.

De Sânziene, printre amestecate anotimpuride plante medicinale îmi respir aerul personal:prin fâneţe şi poieni cutreierând... Sunt încutreier vegetal şi contemplări de polen - pemoşia de vise a păstrării stării de sănătate - celmai tare „cercetător” al tratamentelor naturiste![Citiţi aceste rânduri, lăsaţi-vă încântaţi de oasemenea drumeţie, poate-poate...].

Sufletul de cireşar explodează, pe când copilcocoţat în bătrânul cireş din curtea bunicilor fiindşi lăsându-ţi sentimentele să izbucnească în voie,copilăreşte, te simţi ca un fecior de faun!... aflatsub vraja unui început de după-amiază de vară.

Interlocultorul meu „Enter” mă observă intri-gat de oprirea mea din scris. „Continuă, con ti -nuă...” – îmi zice. Mă conformez. Încerc să maiadaug ceva, în cele din urmă. Poate că va fi sur-prins de o ultimă definiţie de-a mea - iat-o:Cireşarii pot fi asemuiţi cu fructele de rodie –soarele lunii de Cireşar le desface „în două firi”şi aşa face să apară sâmburii miracolelor.

Peste un zâmbet voios de cireşar nu poţi tragecortina, căci el s-a născut pe scena vieţii.

.......................................

Poate că, la o vedere din cosmos,Cireşar nu-i ca o planetă oarecare,aflată în Spaţiu.Poartă un semn distinctiv:inimile cireşarilor sunt „sateliţii” ei!

Între timp, un sentiment trăit aievea - ca o vrabie - sărind de bucurie şi dragoste şterge orice altă graniţă de interpretare.

Mihai MATEICIUC

CIREŞAR ŞI CIREŞARI

Lansare1. Vine o băbuţă la medic, iar acesta o întreabă:— Cum de-aţi lipsit atâta timp?— Am fost bolnavă…2. — De ce vecinul dumneavoastră îşi blestemă soarta?— Probabil, iarăşi i-a dispărut câinele, sau i s-a întors soţia…3. Fiul către tata:— Este adevărat că însurătoarea-i loterie ?— Nu, fiule. La loto mai şi câştigi…4. Soţia către soţ:— Iar te cheamă la şcoală. Fiul nostru a mai spart un geam.— Drace! Câte geamuri poate să aibă şcoala asta?!5. — De ce-i cumpăraţi fiului dumneavoastră pian? Doar îl învăţaţi

să cânte la vioară?— Adevărat, dar a aruncat deja trei viori pe geam...6. Cu glas stins, soţia bolnavă, se roagă:— Bărbate! Taie-mi o bucată de costiţă.— Cât de groasă, de două sau de trei degete?— Dar ce, al patrulea deget ţi s-a uscat?7. — Chelner, m-am cam îmbătat... nu aveţi ceva ca să-mi revin?— Am înţeles... poftim nota de plată!

Kolea KURELIUK

Miniglume

Curierul UCRAINEAN16

Preasfinţi părinţi, stimaţi compatrioţi, dragitătari crimeeni, drag popor ucrainean,

Astăzi, în ziua profundei solidarităţi, sunt şieu tătar crimeean. Aşa cum a fost tătar crime -ean şi tizul meu, etnicul ucrainean generalulPetro Hryhorenko. În anul 1968, când „dez -ghe ţul“ din vremea lui Hruşciov a luat sfârşitşi a început „îngheţul“ din timpul lui Brejnev,el nu s-a temut să se ridice în apărarea tătarilorcrimeeni şi a spus lucrurilor pe nume: „Ceeace vi s-a făcut în 1944 are o denumire clară.Este un genocid clar - una dintre cele mai cum-plite crime împotriva umanităţii“...

Deşi cu o întârziere de câteva decenii, anultrecut, Parlamentul Ucrainei a adoptat „Hotă -rârea privind recunoaşterea genocidului popo-rului tătar din Crimeea“. S-a stabilit ca data de18 mai să fie ziua memoriei victimelor acestuigenocid.

Se ştie că Kremlinul a ţinut în cel mai maresecret informaţiile legate de strămutarea forţa-tă a unei întregi etnii. Eu, personal, am aflatdespre această tragedie a tătarilor crimeeni în1987, fiind student al Universităţii de Stat „Ta -ras Şevcenko“ din Kiev. Atunci, toate postu rilede radio occidentale, şi „Vocea Americii“, şi„Svoboda“, şi BBC relatau cum sute de tătaricrimeeni cereau, în Piaţa Roşie din Moscova,să li se permită întoarcerea acasă, în Crimeea.Secretul nu mai putea fi păstrat, iar acei „cura-joşi“ au fost chiar primiţi de Gromâko, a douapersoană, la acea vreme, în stat. Pe atunci, eiîncă mai erau deportaţi în Uzbekistan. Dar, înopinia mea, această acţiune a devenit punctulde la care a început revenirea tătarilor crimeeniacasă. Acestea au fost zilele în care, datorităeforturilor voastre, la baza imperiului a apărutprima fisură, iar destrămarea lui v-a deschisdrumul spre casă părintească.

Sângele îngheaţă în vene când citeşti docu-mentele care arată prin ce încercări au trecutde por taţii. Nu voi deschide vechile răni, maiales că acum vă provoacă dureri noile suferin-ţe, voi menţiona doar cuvintele lui EbulsuvutMue dinov, pe care le-a rostit la aflarea veştiidespre moartea din cauza foamei a patru dintrerudele sale, aflate în locul de deportare: „Ar fimai bine ca puterea sovietică să ne execute petoţi aşa cum făceau naziştii cu evrei ca să nu nemai chinuim“...

Aşa-numita prietenie între popoare pe înţe-lesul Moscovei i-a costat pe oamenii deportaţidin locurile lor de baştină sute de mii de vieţi:bărbaţi şi femei ucişi de condiţiile inumane deviaţă şi copii nenăscuţi.

Represiunile folosite de puterea sovieticănu au oprit mişcarea naţională pentru recuceri-rea drepturilor şi libertăţilor. Nici actuala pute-re de ocupaţie temporară rusă nu reuşeşte săsu pună poporul vostru iubitor de libertate. ÎnRusia, au avut loc schimbări de capitale, deputeri şi drapele, de ţari, secretari generali şipre şedinţi, dar din timpul Ecaterinei a II-a,Petersburgul şi Moscova i-au persecutat mereupoporul tătar din Crimeea. Aceasta este o con-tantă a politicii Rusiei sub toate regimurile. Iar

acum, urmaşii „demni“ a strămoşului lor, ne -poţii lui Stalin reanimă politica genociduluiîmpotriva tătarilor crimeeni.

De fapt, este de-a dreptul greu de înţeles căîn inima Europei geografice se poate întâmplaaşa ceva, şi anume că ocupanţii aruncă în în -chi sori oameni numai pentru că vorbesc înlimba maternă tătară, că aceştia cred într-un altfel în acelaşi Dumnezeu şi vor să trăiască liberpe pământul lor.

„Tribunalele“ lor au interzis Medjlisul, iar oparte a conducerii acestuia se află în închisoa-re. Zeci de tătari crimeeni sunt după gratii.Mii de tătari au fost nevoiţi, la fel ca acum 72de ani, să părăsească Crimeea natală.

Ocupanţii terorizează, răpesc, percheziţio-nează, audiază la KGB, împiedică funcţiona-rea mass-mediei libere, interzic acţiunile paş-nice şi nu permit liderilor naţionali accesul înPatria lor.

Moscova vrea ca tătarii crimeeni să tacăpentru totdeauna şi să dispară. Nu va reuşi!Vocea voastră răsună puternic în toată lumea.Este vorba şi de Medjlis care continuă să acţio-neze în Ucraina neocupată, şi de Jamala, care,prin cântecul ei, a impresionat până în adânculsufletului întreaga Europă şi lumea. Îţi mulţu-mesc, Jamala! Te felicităm pentru strălucitavictorie la Eurovision! Interpretarea ta i-a obli-gat pe europeni să vadă o dată în plus un faptevident: Crimeea este Ucraina, iar Ucrainaeste Europa!

Succesul la Eurovision este o victorie asu-pra minciunii, a răului, asupra violenţei. Suntsigur că în felul acesta este perceput acest suc-ces de întreaga lume.

Cu 72 de ani în urmă, tătarii crimeeni trebu-iau să facă faţă singuri necazurilor cu care s-auconfruntat. Astăzi, împreună cu voi, împreunăcu noi toţi sunt milioane de prieteni. Ucraina,lumea nu trebuie să permită ca tragedia popo-rului tătar din Crimeea să se repete. Aceasta nueste numai poziţia Ucrainei, ci şi a celor maiimportante ţări ale Europei şi Americii, a celormai de prestigiu organizaţii internaţionale, atuturor partenerilor noştri din lume. Noi amridicat în faţa partenerilor noştri nu numai pro-blema continuării, ci şi a înăspririi sancţiunilorîmpotriva Rusiei şi a marionetelor ei dinCrimeea dată fiind înrăutăţirea situaţiei privinddrepturile şi libertăţile cetăţenilor noştri.

Noi avem sarcina să-i apărăm pe tătarii cri-meeni în patria lor, în Crimeea, de asemenea,să eliberăm, pas cu pas peninsula ucraineanăde sub ocupaţia rusă.

Deşi cu întârziere, noi am conştientizat fap-tul că în Crimeea trebuie creată autonomia na -ţională a tătarilor crimeeni, evident cu garanta-rea totală a drepturilor şi libertăţilor egale aleetnicilor ucraineni, ruşi şi ale altor etnii.

Avem obligaţia să declanşăm în Parla men -tul Ucrainei procesul de modificare şi comple-tare a cap. X din Constituţia Ucrainei „Repu -bli ca Autonomă Crimeea“ care să reiasă dindreptul inalienabil al poporului tătar dinCrimeea la autodeterminare în cadrul statuluiucrainean suveran şi independent. În curând,

mă voi adresa Co -mi siei Con sti tu -ţionale a Ucrai neicu solicitarea de ase forma un grupde lucru din mem -bri ai aces tei comi-sii, re pre zentanţi aiMed j li su lui şi ex -perţi pentru pregă-tirea mo dificărilorşi completărilor laca pitolul menţio-nat.

Crimeea a fost, este şi va rămâne parte inte-grantă a Ucrainei, iar ţara-tâlhar va fi obligatăsă restituie ce a furat. Aşa se va întâmpla maidevreme sau mai târziu oricât de lung se vadovedi procesul de scoatere de sub ocupaţie apeninsulei. O crimă cum este anexarea nu aretermen de prescriere în dreptul internaţional.Am convingerea că noi vom readuce sub suve-ranitatea ucraineană atât Crimeea, cât şi raioa-nele ocupate ale Donbasului.

Dar, până la revenirea Crimeei la Ucraina,avem datoria să apărăm drepturile şi libertăţilecetăţenilor noştri din peninsulă, să sprijinimsub toate aspectele rezistenţa acestora faţă deputerea de ocupaţie rusă.

Noi vom continua să folosim toate mijloa-cele pentru a menţine pe agenda politicii euro-pene şi mondiale problema ocupării ilegale aCrimeei ca un fapt fără precedent de încălcarea dreptului internaţional după cel de al DoileaRăzboi Mondial.

Luni, la Summitul mondial umanitar din Is -tan bul voi discuta aceste probleme cu impor -tan ţi lideri internaţionali. Am inclus în delega-ţie şi lideri destoinici ai tătarilor crimeeni,Mustafa Djemilev şi Refat Ciubarov, precumşi pe Jamala.

Dragi compatrioţi,Mulţumesc tuturor locuitorilor Crimeei

care, în condiţii extrem de complexe, nu între-rup legătura civică şi spirituală cu adevăratalor Patrie - Ucraina, care nu au recunoscut re -gi mul de ocupaţie şi care opun rezistenţă înmăsura posibilităţilor.

Săptămâna trecută, Parlamentul a adoptat„Hotărârea privind redenumirea unor punctepopulate şi raioane ale Republicii AutonomeCri meea şi Sevastopolului“. Noi am restituitaces tora denumiri istorice, unele dintre eletătare. Este adevărat, că deocamdată aceastaeste, din păcate, doar o declaraţie, care va de -veni realitate după eliberarea Crimeei.

Acest război se va încheia pentru Ucrainanumai atunci când va fi eliberată ultima palmăde pământ din Crimeea şi în Donbas, cândpiciorul ultimului ocupant va părăsi pământulsfânt ucrainean. Până atunci, trebuie să fimputernici şi neclintiţi în încrederea noastră.

Crimeea nu e Rusia!Crimeea e Ucraina!Ucraina e Europa!Slavă Ucrainei!

UCRAINA - mai aproapePaginã realizatã de Ion ROBCIUC

discursul Preşedintelui rostit la seara-recviem în memoria victimelor genocidului poporului tătar din crimeea