Paşte fericit!Frohe Ostern!

Boldog HúsvétiÜnnepeket!

Срећан Ускрс!

www.sindicatspiruharettimis.ro

Elevul poet Cristian Băleanu, lansat de Ziua Mondială

a Poeziei pag. 2

Sindicatul începe de la fiecareîn parte...

pag. 3

Şcoala viitorului

pag. 4

Victorii celebre ale oştilorromâne

pag. 4

PUBLICAŢIE A SINDICATULUI INDEPENDENT AL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR TIMIŞ

“Sindicatele sunt organizaţii fără caracter politic...” (legea nr. 54/2003)

aNUl Viii, Nr. 1 (25), aprilie 2012iSSN 1841-8260

Schimbarea schimbărilor

de sărbătoarea sărbătorilor!

Vin Paştele! Sărbătoarea sărbătorilor. Bucuraţi-vă! Dacă mai puteţi. În Educaţiea pornit schimbarea schimbării schimbărilor! Reformele în învăţământ continuă.Desigur, nu se continuă o reformă oarecare începută de vreun oarece ministru cele-bru... Se începe o nouă reformă, petru a avea cât de cât continuitate în ceva, conti-nuitate într-o nouă reformă. Bucuraţi-vă! Pentru că nici nu a apucat Funeriu săstrângă nodul laţului de la gâtul învăţământului românesc, că a predat, ori „s-au pre-dat”, destinele unui sistem vital în viaţa unui popor, Educaţia demnului urmaş Baba– venit să „întinerească” învăţământul. „Ba-ba” , adică nu-nu, pare să ne avertizezeîncă dintru început numele predestinat, ca şi al predecesorului, de altfel. Credeţi cădomnul Baba va avea timp măcar să-şi încălzească dosul în jilţul ministerial!?Desigur, nu. Iar la cârmele unuia dintre cele mai importante sisteme va veni un altreformist. Mai bine zis habarnist. Pentru că aşa ne-a fost dat nouă: să facem schim-barea schimbării schimbărilor la reforma reformelor.

Surprinzător, mi-a fost dat să văd cum slugărnicia se plăteşte, pentru că de celemai multe ori mâinile cu care „sunt scoase castanele din foc” sunt lepădate în uitaremai avan decât o batistă de unică folosinţă. De fostul reformator vorbesc. DaniiiiielFuneriiiiu – în colţul pixălului albastru! După ce a făcut „magistrala” demonstraţiea pixălului, adică a „calculat” viteza mâinii preşedintelui Băsescu în a plezni unobraz de copil, ne-a prostit pe faţă şi a spus precum ardeleanul când a văzut girafa:„Aşa ceva nu se există!”. Şi, drept răsplată, i s-au dat pe mână toţi copiii ţării dinsistemul de Educaţie, pentru a putea „plezni” şi dânsul ce şi pe unde a putut...Astfel, a purces şi Funeriu, că doar tot era ministru, desigur, aţi ghicit, la o reformă!O reformă după care spunem şi noi precum ardeleanul faţă în faţă cu girafa: „Aşaceva nu se există!”. Acum vă puteţi da seama mai bine de ce nici unul dintre noiiminiştri din învăţământ nu a putut continua reforma începută de predecesor... Pentrucă „Aşa ceva, nu se există!”, vorba ardeleanului. Nu de miniştri inexistenţi am vrutsă spun, ci de reformele inexistente făcute de ei. (continuare în pagina 8)

E d i t o r i a l

CC oo mm ii tt ee tt uu ll SS II II PP TT ii mm ii şş SS pp ii rr uu HH aa rr ee tt

Petru Vasile TOMOIAGĂ

www.sindicatspiruharettimis.ro

aprilie 20122 Şcoala noastră

“Cu un gest dezinvolt să punem deoparte ziarele, săţinem din scurt răspândirea de veşti şi să propunem untoast pentru artă şi fraternitate, pentru că astăzi este sărbă-toare, sărbătorim Ziua Mondială a teatrului de marionete.

Noi nu putem uita de durere, de realitatea dureroasă anenorocirilor şi dezastrelor care afectează lumea, dar, toc-mai pentru că nu putem uita, vom sărbători demnitateaumană…Arta marionetei tinde spre acest obiectiv cu paşirepezi. De fiecare dată când animăm un personaj, semnămo declaraţie de independenţă”.

Aşa începe mesajul lui Joan Baixas, desemnat anulacesta să scrie mesajul animatorilor de păpuşi care vaînconjura lumea. Puţini ştiu, şi dintre aceştia majoritateaprofesionişti, ca ziua de 21 martie este dedicată teatruluide animaţie. În urmă cu mulţi ani, în 1929, la Praga, ungrup de marionetişti a avut ideea sa fondeze UNIMA.,Uniunea Internaţională a Marionetiştilor care astăzi s-aextins în absolut întreaga lume.

Cu ocazia acestei zi speciale, Teatrul pentru Copii şiTineret “Merlin” a jucat spectacolul Păcală în regia luiŞtefan Sasu, a sărbătorit pe scândura scenei, aşa cum îişade bine oricărui actor, după care a ieşit în stradă împre-ună cu managerul instituției, doamna Eva Labadi Megyes.Şi nu oricum, ci cu multe păpuşi, baloane colorate,steguleţe şi flyere spre bucuria mulţimilor de copii aflaţiîn Piaţa Unirii şi în Piaţa Dacia, dar şi a trecătorilor careau aflat, astfel, că e zi însemnată pentru păpuşari.

Care a fost cea mai mare bucuria a actorilor Teatrului“Merlin” şi a păpuşilor vedete? Urarea caldă, sinceră, pri-etenoasă, din tot sufletul, uneori, cu vocea pierită şi numaila îndemnul mamelor: La mulţi ani, păpuși! M. B.

Cristian Băleanu este elev

la Colegiul Naţional Bănăţean,

clasa a XI-a (17 ani) şi frecventează cena-

clul de la Casa Studenţilor din Timişoara

condus de poetul Eugen Bunaru. Primul

pas în publicarea creaţiilor a fost în revis-

ta „Poezia“ din Iaşi. Poemul ataşat este

laureat cu menţiune obţinută la concursul

„Castello di Duino“-Trieste.

Elevul poet Cristian Băleanu,

lansat de Ziua Mondială

a Poeziei

Reverenţă de Ziua

Marionetei

INTERVIU1. Din luna februarie a acestui an, vă aflaţi într-o

nouă ipostază a carierei dumneavoastră, aceea de direc-

tor al Şcolii cu clasele I-VIII nr. 21,,Vincenţiu Babeş”

din Timişoara. Vă rugăm să ne prezentaţi care sunt cele

mai importante realizări ale dumneavoastră până în

acest moment şi cu ce gânduri porniţi pe noul drum?

În toţi aceşti ani am construit o carieră didactică cu caremă pot mândri, m-am dăruit acestei profesii nobile, cea deprofesor de matematică. Am avut multe momente de satis-facţii profesionale trăind alături de elevii mei emoţiile parti-cipării la concursurile şcolare. Munca mea a fost răsplătităde numeroasele premii obţinute de elevii pe care i-ampregătit. Am fost selectată de M.E.C.T.S. şi C.N.E.E. învede rea elaborării Ghidurilor metodologige de evaluare laclasa a IX-a. Am avut onoarea să lucrez alături de renumiţiprofesori universitari din ţară. În ultimii ani am urmat nume-roase cursuri de management educaţional. Pentru a fi binepregătită în acest domeniu am urmat un curs de masterat cudurata de doi ani la Universitatea de Vest din Timişoara-Management de proces şi de sistem în organizaţiile edu-caţionale . Am finalizat acest masterat cu nota 10. Considercă numirea mea în această funcţie constituie apogeul cari-erei mele profesionale. În această şcoală am desfăşuratactivitatea didactică aproape trei decenii, e locul unde m-amformat ca dascăl, e locul unde am trăit cele mai frumoasemomente din cariera mea profesională. Pornesc pe nouldrum cu multă putere de muncă în vederea atingerii obiec-tivelor intituţiei pe care o conduc prin planificare, organi-zare şi orientarea muncii către finalităţi. Direcţia mea seîndreaptă spre aspecte care vizează dezvoltarea instituţiona-

lă, o mai bună motivare a personalului în vederea aderăriiacestuia la scopul şi obiectivele organizaţiei, valorificareaimaginaţiei, a creativităţii şi spiritului inovator al întreguluipersonal. Doresc să promovez imaginea şcolii printr-oviziune şi o misiune clar stabilite. Cuvântul cheie cu carepornesc la drum este calitatea şi voi depune toate eforturilepentru promovarea ei în unitatea pe care o conduc. Dorescsă fiu un manager de succes.

2. Ce înţelegeţi prin manager de suc-

ces?

Un manager de succes, după părereamea, este acela care se înţelege pe sine, peceilalţi, înţelege particularităţile situaţiei, îşiadaptează comportamentul în funcţie desituaţie şi de momentele pe care le traversea-ză. Caracteris ticile esenţiale ale unui mana-ger de succes consider că sunt: receptivitateaşi flexibilitatea. Deci, un manager de succeseste persoana care asigură atingerea obiecti-velor organizaţiei cu multă abilitate şi diplo-maţie.

3. Care este relaţia dumneavoastră cu membrii sin-

dicatului ,,Spiru Haret” din şcoală?

Este o relaţie constructivă, bazată pe dialog. Consider căe singura cale de a ajunge la un numitor comun. Sunt recep-tivă la problemele cu care se confruntă colegii mei care facparte din acest sindicat.

4. Ce parteneriate există în şcoală şi ce vă propuneţi

să realizaţi în viitor?

În şcoala noastră, în momentul de faţă, se desfăşoară odiversitate de parteneriate la nivel internaţional, naţional,judeţean şi local. Parteneriatele Moş Crăciun pentru fiecare

şi Paştele, speranţa oricui sunt de tip caritabil, venind însprijinul copiilor cu probleme de sănătate. Parteneriatulcoordonat de mine din 2007 se desfăşoară sub forma unuiconcurs cuprins în agenda Societăţii de Ştiinţe Matematicedin România, numit Micii matematicieni. Anul acesta seva desfăşura ediţia a V-a. În fiecare an ni se alătură noi şcolipartenere. Un alt parteneriat judeţean coordonat de mine,

care se desfăşoară tot sub forma unui con -curs numit Arc peste timp, a ajuns la ediţiaa III-a în acest an şcolar. Acest concurs sebazează pe probe transdisciplinare: matema-tică, fizică, chimie şi biologie. Consider căacest concurs vine în sprijinul elevilor, deoa-rece aceste probe transdisciplinare se regă-sesc în Legea Educaţiei Naţionale nr.1/2011,astfel ei vor fi familiarizaţi cu acest gen deprobe. Mi-am îndreptat atenţia şi spre copiiicu nevoi sociale, proveniţi din familii deza-vantajate. Pentru a veni în ajutorul lor amîncheiat un parteneriat cu Fundaţia servicii-lor sociale Bethany, cu titlul Centrul de spri-

jin pentru copii şi familii. Prin intermediul proiectului vor fioferite o serie de servicii integrate, destinate atât copiilor(activităţi de sprijin şi de recuperare, activităţi de socializa-re şi recreative), cât şi părinţilor acestora (educaţie non-for-mală în vederea asumării rolului de părinte).Ei se bucură desprijinul acestora, urmând ca în vacanţă să se organizezegratuit două tabere pentru elevi. Şcoala noastră este o şcoa-lă cu tradiţie. Ne mândrim cu mulţi absolvenţi ai şcolii noas-tre. Avem cadre didactice de o înaltă ţinută morală şi profe-sională. Îmi voi canaliza toate eforturile pentru a realiza unmanagement de calitate în şcoală. M. B.

În organizarea Fundaţiei Cul turale „Orient Latin”,a Filialei Timişoara a Uniu nii Scriitorilor din Româniaşi a Facultăţii de Muzică a Universităţii de Vest, mier-curi, 21 martie 2012, a fost sărbătorită şi la Timişoaramuza Euterpe, „cea care face multă plăcere”. Mani -fes tarea a a vut loc într-un spaţiu special: Sala„Orpheum” a Facultăţii de Muzică, care a dat un plusdiscret întregii manifestări. Asistenţa a fost formatădin peste o sută de scriitori din vestul ţării, dar şi iubi-tori de poezie, din Timişoara, Lugoj, Caransebeş,Reşi ţa, Oraviţa, ba şi o „echipă” de la cenaclul „Panăcărăşană” din Grădinari, care şi-au dat întâlnire, dinnou, la acest eveniment anual.

Programul, care a durat trei ore, a fost deschis deCornel Ungureanu, preşedintele filialei USR şi IlieChelariu, redactor-şef al revistei literare „Orientlatin”, apoi s-au acordat premile anuale: Premiul„Horia Ionescu” (înmânat de Călin Ionescu, fiul regre-tatului actor şi regizor) – Cristian Szekeres, actor laTeatrul Naţio nal din Timişoara; premiile de excelenţăliterară, care se acordă anual unor nemembri ai USR:(ex aequo) – criticul şi prozatorul Maria Niţu (Timi -şoa ra) şi poetul, editorul, folcloristul şi emulatorul cul-tural Iosif Băcilă (Bozovici). Despre ei au vorbitdoam na Olimpia Berca, respectat critic timişorean, şiGheorghe Se che şan, critic şi prozator.

A fost şi un remember Ignea Loga – poet şi pictorre cent plecat dintre noi, dar şi două lansări de carte:

„Emoţii timpurii”, a debutantei Kara Molnar, susţinu-tă de criticul Ionel Bota, cărturar de necontestat alBanatului, şi „Elemente de contur”, de Ion Scorobete,timişorean de loc din Meria pădurenilor, poet, preşe-dintele Fundaţiei „Traian Vuia”, autor a numeroasevolume.

A fost lansat şi un tânăr, încă elev – Cristian Băleanu,susţinut de poeta şi traducătoarea Manolita DragomirFilimonescu. Două recitaluri actoriceşti: Vladimir Jurăscu– din poezia lui Laurenţiu Cerneţ, şi Doru Iosif – dinopera lui Gheorghe Azap, au rotunjit ceasurile de poezie.Să nu uităm momentele muzicale: cvartetul format dinpatru tineri muzicieni (Marius Roman, Lavinius Niko -laevici, Ionuţ Giura, Alexandru Moise), încă studenţi, a„fixat” sala cu dansuri româneşti de Bela Bartok şi badi-neria lui J. S. Bach, iar Victor Georoceanu, cant au torulboemei timişorene, nu s-a dezminţit; finalul le-a aparţinutcelor de la Sound Sense (Radu Stoica - chitară şi FlorinFerchiu - violoncel), pe care-i puteţi asculta şi pe youtubecu „Destin” (http://www.youtube.com/ watch?v=y0txDo-Y8AM), un duet care a „înviorat” sala cu muzica lor atâtde apropiată inimilor celor ce scriu sau citesc poezie.

În finalul... finalului, Ilie Chelariu şi Ionel Bota i-au invitat pe cei prezenţi la o „Noapte de veghe pen-tru Mihai Eminescu”, care va avea loc, pe 14/15 iunie2012, în teatrul istoric din Oraviţa.

M. B.

Fulgi de neaPăşesc pe câte un fulg

mă îmbrac în hainele lui

mă îmbrac în nenumărate rânduri...

mă îmbrac

şi calc astfel tablouri

pe coloana infinitului

deschizând uşa dorinţelor omeneşti

sparte în mozaic

ca o fereastră de biserica

unde ajungi cu gândul în neajuns

unde nu te mai observi-

cât de îmbrăcat eşti;

cât de îmbrăcat sunt!

www.sindicatspiruharettimis.ro

aprilie 2012 3Şcoala noastrăproces de selecție al candidaților

pentru a participa la programele de formare profesională organizate

în cadrul proiectului cu titlul „Promovarea principiului egalităţii de şanse şi de gen

la nivel naţional în cadrul societăţii civile şi administraţiei publice locale şi centrale”

POSDRU/97/6.3/S/63007Începând cu luna decembrie 2010, C.N.S.L.R. – Frăția derulează proiectul cu tit-

lul „Promovarea principiului egalităţii de şanse şi de gen la nivel naţional în cadrulsocietăţii civile şi administraţiei publice locale şi centrale”POSDRU/97/6.3/S/63007, în parteneriat cu:P1 - Alianța Națională a Sindicatelor Bugetarilor SED LEX, P2 - Federația Salariaților din Administrația Publică Centrală și Locală COLUMNA,P3 - Federația Sindicatelor din Învățământ SPIRU HARET P4 - Federația Națională a Sindicatelor din Chimie și Petrochimie LAZAR EDELEA-NU P5 - Federația Sindicatelor din ComerțP6 - Institutul de Educație și Studii SindicaleP7 - Fundația Dezvoltare în EuropaP8 – Centro Servizio CISL CSC SRL P9 - Unionservices

Obiectivul general al proiectului constă în promovarea principiului egalității deșanse și de gen în cadrul societății civile și administrației publice locale și centrale,în vederea eliminării practicilor discriminatorii pe criterii de gen și a inegalitățilorstructurale dintre femei și bărbați și sprijinirea femeilor pentru creșterea niveluluiabilităților și calificărilor, acces egal la ocuparea și la construirea unei cariere profe-sionale.

Începand cu data de 15 martie 2012, în cadrul proiectului mai sus menționat,Partenerul 3 Federația Sindicatelor din Învăţământ „SPIRU HARET” – prinSindicatul Salariaţilor din Învăţământ Bucureşti şi Sindicatul Independent al Învăţă-mântului Preuniversitar Timiş – vor demara activitatea de recrutare a potențialilorparticipanți la programe de formare profesională gratuite (cursuri în competențecheie) în următoarele domenii:

cOMunIcarE în lIMBI STrĂInE;ManaGEr rESurSE uManE;

curS IT (Ecdl).

Potențialii candidați își vor putea depune dosarele de candidatură în perioada 15martie - 15 aprilie , la:

SINDICATUL INDEPENDENT AL INVATAMANTULUI PREUNIVERSITARTIMIS (S.I.I.P. Timiș), cu sediul în municipiul Timișoara, Str. Dr. Liviu Gabor nr. 4,reprezentat prin președinte prof. Virgil pOpEScu.

dosarele de candidatură vor conține următoarele documente:

Formular de înscriere in grupul țintă, conform instrucțiunii 46

CV în format Europass completat cu experiența potențialului participant, semnat

pe fiecare pagină

Copie act de identitate

Copie după certificatul de naștere

Copie după certificatul de căsătorie - dacă este cazul;

Copie după diploma/certificatul/adeverință de absolvire a ultimei forme de

învățământ;

Adeverință medicală

Declarație pe proprie răspundere privind participarea în nume propriu la cursu-

rile organizate

Adeverință de salariat

Nota de informare privind protecția datelor

Observație: Copiile documentelor mai sus amintite vor conține mențiunea „conform cu ori-

ginalul” precum și semnătura participantului Conform deciziei C.N.S.L.R. – Fratia criteriile de selectie sunt urmatoarele:In selectia potentialilor cursanti se vor respecta urmatoarele criterii:Pregătire generală minimă pentru înscrierea la cursuri:managemet (oricare formă de management aleasă): ÎNVĂȚĂMÂNT SUPE-

RIOR ECDL, comunicare, limbi străine: MINIM STUDII MEDIIÎncadrare în grupul țintă: FEMEI Statut pe piata muncii: angajat;Să fie apt din punct de vedere medical (dovada se va face cu adeverinţă medica-

lă);Participantul care s-a înscris nu trebuie să mai fi participat la aceeași activitate pe

niciun alt proiect cofinanțat din Fondul Social European prin POSDRU 2007-2013.Pentru procurarea modelului de CV precum și a formatelor standard al documen-

telor care îl însoțesc vă rugăm să ne contactați la tel.:0256.490.257, e-mail: siiptimis@yahoo.com,

persoana contact Diana SarcaVă mUlțUmim și Vă aștePtăm!

SIndIcaTul încEpE dE lafIEcarE în parTE...

La Şcoala cu clasele I-VIII din comunaŞag, ne spune Dan Nicolov, liderulsindicatului „Spiru Haret” din unitateade învăţământ, principala problemă asindicaliştilor, în număr de 24, esteaceea că nu se aplică legea. „avem osumedenie de acţiuni câştigate îninstanţă, cu titlu executoriu, care aufost amânate până la... calendele gre-ceşti, pentru anul 2016, când cine ştiece va mai fi”, ne spune învăţătorulNicolov. „aşa vor guvernanţii noştri,pentru că dacă ar fi ei în această situ-aţie, sigur aplicarea deciziilorinstanţelor nu ar fi amânate. pentruei există bani şi există buget.degeaba prin lege noi ar trebui săavem 6% din pIB, n-am atins nicio-dată acest procent din produsul Intern Brut”, continuă dascălul din Şag. Învăţă-torul Nicolov spune că oamenii au devenit reticenţi, chiar dacă li se spune să se gân-dească mai ales la copii şi să nu dea curs problemelor personale. „nu avem bani săne plătim dările şi impozitele, nu avem bani nici măcar să supravieţuim”, con-tinuă liderul sindicatului. acesta recunoaşte că, din pricina acestor situaţii şistări, există repercursiuni şi asupra elevilor. „fac un apel la ceilalţi membri desindicat. fiecare consideră că sindicatul e de la el încolo şi nu că începe de la el...Te mai întreabă unii ce face sindicatul. Sindicatul sunt ei, suntem noi, toţi! Şi eitrebuie să meargă la pichetări, la manifestări de stradă. în schimb, mulţi nu vorsă participe la aceste acţiuni. Se plâng, fiecare, că au probleme, însă acesteasunt generalizate. Sunt şi lideri care nu vin la manifestaţii de stradă. cu cât sun-tem mai mulţi, cu atât suntem mai puternici”.

petru Vasile TOMOIaGĂ

Eco-expoziţie la şcoala noastrăÎn cadrul programului ECO-ŞCOALA, elevii Şcolii cu cls. I-VIII nr. 21

“Vincenţiu Babeş” din Timişoara , coordonaţi de prof. Man Mihaela, au real-izat numeroase machete Eco precum şi obiecte ornamentale Eco.

Obiectele au fost expuse pe holul şcolii, putând fi admirate atât de elevi cât şi depărinţi şi profesori.

www.sindicatspiruharettimis.ro

aprilie 20124 Şcoala noastră

Şcoala viitoruluiSă vorbeşti generic despre „Şcoala viitorului” ar fi superfluu fără a te angrena temeinic în şcoala

veche, fără a cunoaşte pionieratul învăţământului şi, pornind de la ctitorii de şcoală românească, săparcurgi treaptă cu treaptă suişurile şi, deopotrivă, regresul învăţământului actual pentru că, volens-nolens, trebuie să recunoaştem, în Educaţie au fost destule perioade în care, din păcate, s-a bătutpasul pe loc ori chiar s-a mers înapoi.

Vorbind despre o „şcoală a viitorului” trebuie să fim conştienţi că despre ea nu se poate vorbi înmod abstract, independent de ce a fost şi, mai ales, de ce este şcoala românească. Apoi, nu poate fiomis faptul cărui viitor ne adresăm: unuia imediat ori unuia îndepărtat şi vizionar care, în contextulunei dezvoltări fără precedent a omenirii, dar mai ales a unei explozii informaţionale imposibil decontrolat, în multitudinea orientărilor actuale, este foarte greu de descifrat.

Spuneam că oricare ar fi viitorul şcolii româneşti, el nu poate să se dezvolte în afara cadrelororiginilor lui, aşa cum un arbore, oricât de mare ar fi, nu se poate dezvolta fără rădăcini. Nu putemsă uităm de înaintaşii noştri, să readucem în memoria celor de azi eforturile ctitorilor învăţământu-lui românesc, care s-au zbătut să creeze România secolului XX într-un climat politic şi socio-eco-nomic potrivnic ce nu trebuie dat uitării.

Unul dintre primii ctitori de şcoală românească a fost Petre T. Frangopol, care într-un intervalscurt, 1859-1918, în ciuda inegalităţilor sociale, a reuşit să anuleze diferenţele care ne situau la per-iferia Europei, iar între cele două războaie mondiale România a avut unul dintre cele mai bune sis-teme de învăţământ din Europa ca structură, rezultate, dar, mai ales, ca eficienţă.

Apoi, Spiru Haret, care a iniţiat înfiinţarea grădiniţelor de copii în România, tipărirea man-ualelor model pentru învăţământul primar şi a instituit un control eficace pentru cărţile deînvăţământ secundar. A dat o deosebită atenţie învăţământului agricol în şcolile săteşti şi în şcolilenormale, ca şi învăţământului profesional. De aici venea şi marea răspundere a şcolii, afirma Haret;cea dintâi datorie a ei este de a forma buni cetăţeni şi, pentru a fi buni cetăţeni, trebuie să-şi iubeascăfără rezerve ţara şi să aibă încredere nemărginită în viitorul ei. Aşa se explică marea importanţă pecare el a acordat-o predării, în învăţământul primar şi secundar, a istoriei naţionale, geografiei şi lim-bii române.

Nu putem uita că ideea de şcoală naţională creată de Spiru Haret şi a reformelor sale de struc-tură a învăţământului a fost continuată ca un adevărat cult de Constantin Angelescu, care a adaptat-o cerinţelor moderne şi noilor stări şi condiţii de viaţă după Marea Unire de la 1918.

Desigur, astăzi puţini pot realiza ce însemna în anii 1950-1963 să ai curajul, dar să şi reuşeşti, săschimbi în plină maree comunistă efectele dezastruoase ale reformelor învăţământului de sorgintesovietică, ce ne condamnau la înapoiere şi barbarie. Dar acest lucru i-a reuşit profesorului Ilie G.Murgulescu, absolvent al Facultăţii de Ştiinţe a Universităţii din Cluj, unde şi-a susţinut doctorat-ul. A fost profesor (1945-1949) şi rector la Institutul Politehnic din Timişoara (1947-1949), apoi laUniversitatea din Bucureşti (1949-1950), unde a fost profesor până la pensionare. În calitate de min-istru al Învăţământului (1955-1956; 1960-1963) şi preşedinte al Academiei Române (1963-1966),ca om ataşat şcolii româneşti, prin tot ceea ce a făcut pozitiv, i-a convins pe mai-marii comunişti aivremii că învăţământul românesc, după reforma din 1948, mergea foarte prost. Nu a putut salvamiile de dascăli epuraţi şi închişi, dar a anulat „desetiletca” rusească, a reînfiinţat liceele reale şiumaniste de 11 şi apoi de 12 ani, a reintrodus bacalaureatul european foarte serios, cu 7 disciplineorale într-o zi, cu comisii în bună parte străine de locul unde avea loc examenul, a eliminat hegemo-nia limbii ruse şi a reintrodus limbile moderne (franceza, engleza), a desfiinţat sistemul inuman deadmitere la facultate pe bază de origine socială, a întărit competiţia profesională în şcoli şi facultăţi,unde numai cei mai merituoşi primeau burse şi a reintrodus limba latină în şcoli.

A făcut tot ce a putut ca să-i cuprindă în procesul de învăţământ pe toţi copiii ţării şi a studiattoată legislaţia învăţământului din 1864 până la zi, ca un veritabil om de ştiinţă ce era.

Am ţinut să readuc în memoria noastră câteva elemente esenţiale ale reformelor în învăţământulromânesc, pentru că de ele se leagă indisolubil învăţământul de astăzi şi, implicit, cel de mâine,„Învăţământul viitorului”.

Nu trebuie să uităm nici faptul că astăzi suntem la un moment de răscruce al învăţământuluiromânesc, învăţământ adus într-o stare jalnică în cele două decenii post decembriste de experimentepolitice neinspirate şi nereuşite, aplicate la întâmplare de mai marii vremelnici, puşi peste MinisterulEducaţiei, o pălărie, întotdeauna, mult mai grea şi mult mai mare decât o puteau duce. Au uitat cutoţii sau, pur şi simplu, nu au vrut să ştie că o reformă în învăţământ se face de comun acord şi înconsens politic, se face pe termen lung, vorbind de câteva decenii, şi, mai ales, cu sacrificii şi chel-tuieli.

În altă ordine de idei, şcoala de astăzi nu acoperă interesele elevului, ale tânărului care trebuieeducat. Mulţi vin la şcoală doar din obligaţie, afişând dezinteresul, fac prezenţa, adică act deprezenţă. Pe de altă parte, profesorii încearcă să-şi acopere programele şi planificările, dar prin aces-te acte, pur formale, uneori şcoala nu asigură în nici un fel viitorul elevului, cel mult prezentul.

Nu poţi să ai un învăţământ bun doar de faţadă, de ochii lumii, cu atât mai mult cu cât de cali-tatea acestuia depinde viitorul şi dezvoltarea unei ţări pentru că, după cum afirma încă din secolulal XVII-lea marele umanist olandez Erasmus, „Viitorul unei naţiuni este hotărât de modul cumaceasta îşi pregăteşte tineretul”.

În acest context, este foarte greu să vorbeşti despre o „Şcoală a viitorului”, dacă nu ai o adevăratăşcoală astăzi. Dar trebuie să înţelegem odată pentru totdeauna că oricât de mult ne-ar costa Educaţiaastăzi, aceste cheltuieli reprezintă infinit mai puţin decât ne va costa mâine faptul că astăzi nu aminvestit în ea. Pentru că niciodată cheltuielile pentru învăţământ nu sunt cheltuieli, ci investiţii,investiţii în om, investiţii în viitor.

Desigur, o „Şcoală a viitorului” ne va aduce bănci ergonomice, table interactive şi video-proiec-toare, calculatoare din ce în ce mai performante, iar kilogramele de manuale de biologie, matemat-ică şi română vor fi înlocuite cu câteva DVD-uri. Dar nu va fi destul.

Şi din nou mă întorc la origini. Aşa cum şcoala românească veche adunată în jurul BisericiiOrtodoxe a reuşit să ne păstreze nealterate de-a lungul vremii istoria şi limba română, dar mai alesfiinţa naţională a poporului român, tot astfel „Şcoala viitorului”, indiferent de cât de performantevor fi mijloacele de asimilare, indiferent de suportul material şi de competenţele celor care predau,mai mult ca oricând trebuie să adune în jurul ei tot ceea ce este ştiinţă şi cultură, instrucţie şi edu-caţie, întreaga spiritualitate, dar mai ales să continue şi să coaguleze păstrarea fiinţei naţionale aacestui neam.

Profesor Elena SAMFIRA

Şcoala gimnaziala nr. 27 Timişoara

Şcoala cu clasele I-VIII nr. 1 Timişoara:

PROIECTE ŞI PROGRAME

CU CARACTER EDUCAŢIONALÎncepând din anul şcolar 1999-2000, Şcoala cu clasele I-VIII a

participat la mai multe proiecte care au contribuit atât la îmbunătăţ-irea procesului instructiv-educativ desfăşurat în şcoală, cât şi la inte-grarea elevilor din grupurile dezavantajate şi la promovarea educaţ-iei interculturale şi pentru o cetăţenie democratică. Cele mai impor-tante au fost: • 1999-2000 - Bannet – finanţat de Pactul de stabilita-te pentru Europa de Sud-Est– în parteneriat cu Institutul Intercultural• 2002-2003 – Educaţie interculturală şi cetăţenie democratică înşcoli în parteneriat cu Institutul Intercultural • 2003-2004 - Startpentru succes – Dezvoltarea unei reţele de servicii integrate pentrudiminuarea riscului de abandon şcolar în parteneriat cu CentrulEducaţia 2000+ • 2004 - Programul în domeniul nutriţiei “Iniţiativaşcolară Kraft Foods România”în parteneriat cu Kraft Foods Romania• 2005-2006 - Proiectul “EU-learning. Metode interactive de infor-mare a elevilor cu privire la Uniunea Europeană”, finanţat deFornetti România realizat prin parteneriatul cu Fundaţia IntegratioTimişoara • 2006-2007 - Citizen – finanţat de Florida Law RelatedAssociation în parteneriat cu Institutul Intercultural • Phare CBCRomânia-Serbia 2004-2006 “Parteneriate şcolare autentice:Strategie comună de dezvoltare a aptitudinilor specifice domeniilorreale prin metode e-learning” în parteneriat cu Liceul TeoreticBártok Béla Timişoara • 2006 – Eurrom – Integrarea culturii rromi-lor în educaţia şcolară – în parteneriat cu Institutul Intercultural şi cuConsulatul Olandei • 2007-2008 – Phare 2004 şi Phare 2005 ”Accesla educaţie pentru grupuri dezavantajate” • 2007-2008 - ProgramPestalozzi “Instrumente pentru îmbunătăţirea practicii mediatorilorşi asistenţilor şcolari romi” - Ghidul mediatorului şcolar – proiectrealizat în parteneriat cu Institutul Intercultural din Timişoara şiAsociaţia Parudimos • 2007-2008 - Prevenirea infecţiei HIV încomunităţi de romi din judeţele Dâmboviţa, Timiş şi Vrancea – pro-iect realizat prin parteneriat cu Organizaţia Salvaţi Copiii • 2008,2009 - Prevenirea îmbolnăvirii de tuberculoză – proiect de informa-re şi prevenire organizat în parteneriat cu Organizaţia Salvaţi CopiiiTimiş • 2008-2009 - Phare CBC România Serbia “Parteneriate şco-lare autentice – TALENTUM – Program transfrontalier comun dedezvoltare a aptitudinilor specifice domeniilor reale pentru elevi prinmetode e-learning şi aplicative” – în parteneriat cu Liceul TeoreticBártok Béla Timisoara • 2009 – Phare CBC România-Ungaria”Promined – Elaborarea şi promovareaunui instrument educaţionalnou privind creşterea coeziunii regionale transfrontaliere” în parte-neriat cu Fundaţia ,,Diaspora” • 2009 – Citeşte cu mine – cu partici-parea ambasadorului şi consulului Olandei, a gimnastei SimonaAmânar • 2009 – Sigur info – în parteneriat cu organizaţia ,,Salvaţicopiii” • 2009 – Spune nu plasticului în cartierele istorice în partene-riat cu primăria mun. Timişoara în cadrul programului ,,Reabilitareaprudentă şi revitalizarea economică a cartierelor istorice dinTimişoara” al Ministerului Federal German pt. Cooperare Tehnică şide Dezvoltare şi al Societătii Germane de Cooperare • 2011 –“Sprijin pentru o educaţie mai bună” realizat cu sprijinul FundaţieiCentrul Educaţia 2000+, în cadrul proiectului Parteneriat pentru edu-caţie! Granturi pentru şcoli în dificultate! finanţat de Fundaţia SorosRomânia prin programul Fondul de Urgenţă.

Din anul 2000 între Şcoala cu clasele I-VIII nr. 1 Timişoara şialte 3 unităţi de învăţământ din Euroregiunea Dunăre-Criş-Mureş-Tisa: • Şcoala generală şi Institutul de artă “Gedoi” – Szeged(Ungaria) • Şcoala generală “Szechenyi Istvan” – Subotica (Serbia)• Grupul Şcolar “Csiky Gergely” – Arad (România). Din 2010 în par-teneriat a intrat şi Liceul Teoretic “Bártok Béla” din Timişoara.

Există un parteneriat transfrontalier în cadrul căruia au fost orga-nizate numeroase activităţi educaţionale la care participă elevi şicadre didactice: simpozioane, concursuri de cultură generală, de des-ene sau cântece populare, expoziţii cu lucrările elevilor, editare derevistă, competiţii sportive, tabere pentru elevi. În cadrul parteneria-tului au fost realizate numeroase proiecte educaţionale cu caractercultural, sportiv sau social finanţate de Consiliul Judeţean Timiş şiConsiliul Local Timişoara, cărora li s-a asigurat sustenabilitatea,majoritatea devenind acţiuni tradiţionale: • Simpozionul internaţ-ional “Aspecte ale învăţământului primar şi gimnazial dinEuroregiunea Dunăre-Criş-Mureş-Tisa -2001, 2004, 2006, 2009,2010 • Editarea revistei euroregionale “Magazin geografic” – 2004,2005, 2006 • Cupa 1 Iunie în DKMT la fotbal – 2005, 2006, 2007,2008, 2009, 2010 • Tabără internaţională cu tema “Copiii dinEuroregiunea DKMT în Uniunea Europeană”-2005 • Concursul decultură generală “Copiii din Euroregiunea DKMT şi literaturaEuropei – 2008, 2009, 2010 • Împreună de sărbători - activitate cari-tativă organizată cu ocazia sărbătorilor de iarnă – 2009, 2010 • Horaînfrăţirii – activitate cu caracter intercultural - 2009, 2010 • Eroi aufost, eroi sunt încă – activitate extracurriculară organizată cu ocaziaZilei Naţionale a României – 2009, 2010

Prof. Georgeta PLOPEANU

www.sindicatspiruharettimis.ro

aprilie 2012 5Eveniment

consiLiuL naŢionaL Pentru comBaterea

discriminĂrii

28 FeBruarie 2012

+ registratura *

intrare/ieŞire\ nr.....Şs3*.

către,

sindicatul independent al Învăţământului

Preuniversitar din judeţul timiş domnului

Preşedinte Virgil Popescu

Urmare memoriului dumneavoastră, prin care solici-

taţi şi emiterea unui punct de vedere al CNCD în ceea ce

priveşte conţinutul unor prevederi din Legea Educaţiei

Naţionale nr.1/2011, publicată în Monitorul Oficial al

României, Partea, nr.18 din 10 ianuarie 2011, vă anexăm

punctul de vedere în cauză.

cu respect,

asztalos csaba Ferenc,

membru colegiul director

consiLiuL naŢionaL

Pentru comBaterea discriminĂrii

autoritate de stat autonomă

operator de date cu caracter personal nr. 11375

către,

sindicatul independent al învăţământului

Preuniversitar din judeţul timiş domnului

Preşedinte Virgil Popescu

Urmare sesizării dumneavoastră, înregistrată cu nr.

886/08.02.2011 şi soluţionată prin Hotărârea nr.

207/25.05.2011, prin care solicitaţi şi emiterea unui

punct de vedere al CNCD în ceea ce priveşte conţinutul

unor prevederi din Legea Educaţiei Naţioaile nr.1/2011,

publicată în Monitorul Oficial al României, Partea, nr.18

din 10 ianuarie 2011, vă comunicăm următoarele:

consiliul naţional pentru combaterea discrimi -

nării, autoritatea de stat în domeniul discriminării, auto-

nomă, cu personalitate juridică, aflată sub control parla-

mentar şi totodată garant al respectării şi aplicării prin-

cipiului nediscriminarii, cu sediul în Bucureşti, Piaţa

Valter Mărăcineanu nr. 1-3, et. 2, sector 1, în virtutea art.

16 şi 18 al o.g. nr. 137/2000, republicată, formulează

următorul

Punct de Vedere

Opinie exprimată de membrii Colegiului director:

Asztalos Csaba Ferenc,

Haller Istvân, Vasile Alexandru Vasile

în acest sens, membrii opinează că nu ne situăm

în prezenţa unei fapte de discriminare, potrivit art. 2

alin. 1 din o.g. nr. 137/2000, republicată, întrucât nu

există o situaţie comparabilă între personalul didac-

tic din învăţământul preuniversitar şi personalul

didactic din învăţământul superior..

opinie motivată şi redactată de

asztalos csaba Ferenc

opinie exprimată de membriicolegiului director: Jura cristian,niţă dragoş tiberiu, stanciu claudiasorina

PunctuL 2.Textul supus analizei:

„Art. 63. - (1) în învăţământul preuniversitar, for-

maţiunile de studiu cuprind grupe, clase sau ani de

studiu, după cum urmează:

a) educaţia antepreşcolară: grupa cuprinde în medie

7 copii, dar nu mai puţin de 5 şi nu mai mult de 9;

b) învăţământul preşcolar: grupa cuprinde în medie

15 preşcolari, dar nu mai puţin de 10 şi nu mai mult de

20;

c) învăţământul primar: clasa care cuprinde în medie

20 de elevi, dar nu mai puţin de 12 şi nu mai mult de 25;

d) învăţământul gimnazial: clasa care cuprinde în

medie 25 de elevi, dar nu mai puţin de 12 şi nu mai mult

de 30;

e) învăţământul liceal: clasa care cuprinde în medie

25 de elevi, dar nu mai puţin de 15 şi nu mai mult de 30;

f) învăţământul postliceal: clasa care cuprinde în

medie 25 de elevi, dar nu mai puţin de 15 şi nu mai mult

de 30;

g) învăţământul special pentru elevi cu deficienţe

uşoare şi/sau moderate: grupa care cuprinde în medie 10

elevi, dar nu mai puţin de 8 şi nu mai mult de 12;

h) învăţământul special pentru elevi cu deficienţe

grave: grupa care cuprinde în medie 5 elevi, dar nu mai

puţin de 4 şi nu mai mult de 6.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în local-

ităţile în care există cerere pentru forma de învăţământ

în limba maternă a unei minorităţi naţionale, efectivele

formaţiunilor de studiu pot fi mai mici decât minimul

prevăzut de prezenta lege. Decizia privind înfiinţarea şi

funcţionarea acestor formaţiuni de studiu aparţine

Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi

Sportului, cu consultarea consiliului de administraţie al

unităţii de învăţământ respective.”

Considerăm că ar trebui sa existe prevederi în con-

formitate cu care să poată fi create formaţiuni de studiu

în localităţile de domiciliu, chiar dacă sub numărul lor

este sub minimul prevăzut de art. 63 (1) şi pentru elevii

de naţionalitate română şi nu numai pentru elevii

aparţinând minorităţilor naţionale, aşa cum prevede art.

63 (2). Astfel se face o distincţie nejustificată de un scop

legitim între categorii de persoane aflate în situaţii

egale. Legea ar trebuie să se refere la orice grup de per-

soane inferior numeric si nu la minoritati naţionale.

Astfel apare posibilitatea ca pentru un grup inferior

numeric de copiii romani ei nu pot beneficia de formaţi-

uni de studiu în localităţile de domiciliu. Legea ar trebui

să se adreseze coDiilor. indiferent de naţionalitate.

Mai mult decât atât, articolul 6 din Constituția

României se numește „Dreptul la identitate” și are urmă-

torul conținut:

„(1) Statul recunoaşte şi garantează persoanelor

aparţinând minorităţilor naţionale dreptul la păstrarea, la

dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor etnice, cultu-

rale, lingvistice şi religioase.

(2) Măsurile de protecţie luate de stat pentru păs-

trarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii persoanelor

aparţinând minorităţilor naţionale trebuie să fie confor-

me cu principiile de egalitate şi de nediscriminare în

raport cu ceilalţi cetăţeni români.”

Pentru considerentele de mai sus, art. 63 alin. (2)

nu îndeplineşte principiul egalităţii şi nediscrimină-

rii astfel cum este el prevăzut în constituţia

româniei şi

o.g. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea

tuturor formelor de discriminare.

PunctuL 3.Textul suspus analiazei:

„art. 95...

(4) în structura inspectoratelor şcolare din judeţele

cu învăţământ şi în limbile minorităţilor naţionale, sunt

cuprinşi şi inspectori şcolari pentru acest tip de învăţă-

mânt. Aceşti inspectori şcolari sunt numiţi respectând

procedurile prezentei legi, cu consultarea grupului par-

lamentar al minorităţilor naţionale.

Art. 95 alin 4 din Legea educaţiei naţionale nr.

1/2011 creează un statut distinct pentru grupul parla-

mentar al minorităţilor naţionale în raport cu restul par-

lamentarilor din Parlamentul României.

Astfel, texul de lege prevede că inspectorii şcolari

din structura inspectoratelor judeţene cu învăţământ în

limba minorităţilor naţionale sunt numiţi cu consultarea

grupului parlamentar al minorităţilor naţionale.

Legea nu defineşte termenul de „consultare“ , nu

explică care sunt limitele acestei consultări şi cum se

realizează aceasta.

Apare posibilitatea unor abuzuri, în cazul în care

angajările se vor face după considerente de natura per-

sonală, de amiciţie şi nu pe criterii imparţiale, profesion-

ale.

Legea nu stabileşte momentul în care trebuie înde-

plinită procedura consultării, adică înainte sau după con-

Şi totuşi Legea educaţiei naţionale are articole cu caracter discriminatoriu. Nu o

spunem noi, ci membrii Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării.

Imediat după apariţia în Monitorul Oficial al Romîniei şi după o lecturare atentă, am

considerat necesar să ne adresăm instituţiei amintite mai sus pentru a ne emite un

punct de vedere în ceea ce priveste anumite aricole pe care noi, le consideram dis-

criminatorii.

După o audiere la sediul C.N.C.D. din Bucureşti , la care a fost prezent domnul

preşedinte Virgil Popescu, care a susținut in fața membrilor consiliului toate argu-

mentele care ne-au făcut pe noi să credem că acele articole de lege sunt discrimina-

torii. Răspunsul a fost evident…negativ. Nu am abandonat lupta și am acționat în

instanță Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării. După judecarea

cauzei instanța a impus C.N.C.D. să emită un punct de vedere cu privire la cele sem-

nalate de noi. Și…surpriză! Am primit la sediu un răspuns care pe noi, membrii

comitetului S.I.I.P. Timiș ne-a uluit. O să-l prezentăm, în cele ce urmează, și dum-

neavoastră, cu precizarea că, pe baza acestuirăspuns, o să continuăm demersurile

noastre.

diana sarca

Legea de nota 10 are caracter discriminatoriu

www.sindicatspiruharettimis.ro

aprilie 20126 Eveniment

curs.

De asemenea alin. 4 al art. 95 încalcă în mod grav

principiul egalităţii între deputaţi. Textul articolului

excede, în mod nejustificat prevederile Legii nr.

96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor,

republicată in Monitorul Oficial, Partea I nr. 763 din

12/11/2008 care enumeră în mod expres obligaţiile şi

drepturile senatorilor şi deputaţilor, precum şi a

Regulamentului Camerei Deputaţilor. Astfel, deputaţii

aparţinând grupului minorităţilor naţionale, dobândesc

atribuţii suplimentare: dreptul de a fi consultaţi în cazul

numirii inspectorilor şcolari din structura inspectorate-

lor judeţene cu învăţământ în limba minorităţilor.

Un alt principiul pe care il incalcă articolul menţio-

nat este cel al separaţiei puterilor, aşa cum este definit în

art. 1, alin (4) „Statul se organizează potrivit principiu-

lui separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, exe-

cutivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei constitu-

ţionale” din Constituţia României aşa cum a fost modi-

ficată şi completată prin Legea de revizuire a

Constituţiei României nr. 429/2003. Astfel deputaţii din

grupul minorităţilor naţionale au atribuţii ce ţin de pute-

rea executivă, în condiţiile în care ei aparţin puterii legi-

slative. Se produce astfel o imixtiune a puterii legislati-

ve în puterea executivă.

Considerăm că apelul la jurisprudenţa Curţii

Constituţionale consacră ca instrument de realizare

efectivă a egalităţii de şanse adoptarea măsurilor afir-

mative de către stat, nu se justifică deoarece în cadrul

Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului şi Spor -

tului funcţionează Direcţia Generală Învățământ în

Limbile minoritățilot minorităţilor, Relaţia cu

Parlamentul şi Partenerii Sociali. Așadar Ministerul

Educației are suficiente

intrumente pentru a promova măsuri afirmative în

sfera învăţământului. Astfel Direcţia Generală învăţă-

mânt în Limbile minorităţilor, Relaţia cu Parlamentul şi

Partenerii Sociali (DGÎLMRPS) care are în subordine

două direcţii:

I. Direcţia minorităţi

II. Direcţia relaţia cu Parlamentul şi partenerii

sociali D.G.Î.L.M.R.P.S are următoarele atribuţii:

(1) Se ocupă de organizarea şi conţinutul învăţămân-

tului:

a. cu predare în limbile minorităţilor: maghiară, ger-

mană, cehă, sârbă, slovacă, ucraineană;

b. de predarea Limbii şi literaturii materne în şcoli cu

limba de predare română sau alta decât română: bulga-

ră, cehă, croată, sârbă, ucraineană, rusă maternă, turcă,

tătară, maghiară, germană, slovacă;

c. de predarea parţială în limba maternă (predarea

după caz, a altor discipline în limba maternă, pe lângă

Limba şi literatura maternă şi Istoria şi tradiţiile minori-

tăţilor naţionale): croată, turcă;

d. de protecţia şi susţinerea educaţională a elevilor

rromi.

(2) în contextul opţiunilor strategice ale

Guvernului României, pentru domeniul educaţiei,

Direcţia Generală învăţământ în Limbile Minorităţilor,

Relaţia cu Parlamentul şi Sindicatele urmăreşte realiza-

rea următoarelor obiective prioritare ale învăţământului

actual:

- alinierea continuă a calităţii învăţământului pentru

minorităţi la standardele de performanţă ale ţărilor din

Uniunea Europeană; asigurarea accesului real al copiilor

şi tinerilor din rândul minorităţilor naţionale la diferite-

le forme şi tipuri de învăţământ pentru minorităţi; asigu-

rarea şanselor egale la educaţie;

- formarea competenţelor de bază pentru susţinerea

limbilor şi culturilor minorităţilor din România;

- actualizarea permanentă a programelor şcolare şi

adaptarea lor la nevoile beneficiarilor;

- pregătirea şi formarea competenţelor pentru o eva-

luare formativă şi examene centrate pe performanţe;

- redimensionarea reţelei şcolare din învăţământul

pentru minorităţi naţionale;

- monitorizarea dotării corespunzătoare a unităţilor

de învăţământ (fond de carte în bibliotecile din sistemul

naţional de învăţământ, manuale, mijloace de învăţă-

mânt etc);

- elaborarea şi monitorizarea de proiecte sau progra-

me de protecţie şi susţinere educaţională destinate elevi-

lor din rândul minorităţilor, cu precădere elevilor de

etnie rromă.

(3) în vederea realizării acestor obiective Direcţia

Generală învăţământ în Limbile Minorităţilor Relaţia cu

Parlamentul şi Sindicatele are atribuţii şi competenţe în

următoarele domenii:

1. Organizarea:

- învăţământului cu predare în limbile minorităţilor

naţionale la toate nivelurile şi formele de învăţământ şi

predării limbii materne în şcoli cu limbă de predare

română sau alta decât limba maternă, în care există soli-

citări;

- cadrului managerial propriu de desfășurare a acti-

vităţii specifice;

- acţiunilor de îndrumare și control în instituțiile şco-

lare cu predare în limbile minorităţilor naţionale sau cu

predare parțială în aceste limbi;

- accesului la formare specifică pentru cadrele didac-

tice şi de conducere

unei reţele de informare a tuturor partenerilor intere-

saţi cu privire la politicile din domeniul educaţiei desti-

nate minorităţilor naţionale;

- programelor de formare continuă de specialitate

pentru cadrele didactice care predau în limbile minorită-

ţilor, precum şi a cadrelor didactice auxiliare - bibliote-

cari din sistemul naţional de învăţământ preuniversitar.

2. Coordonarea:

- modului de aplicare a strategiei de dezvoltare şi de

reformă în cadrul învăţământului destinat minorităţilor

naţionale

- proiectelor operaţionale ale reformei învăţământu-

lui preuniversitar pentru domeniul de referinţă;

- bibliotecilor din sistemul naţional de învăţământ în

ceea ce priveşte încadrarea personalului de specialitate,

învăţământul de specialitate, formarea iniţială şi conti-

nuă a personalului didactic din învăţământul destinat

minorităţilor şi a personalului didactic încadrat în

biblioteci.

- relaţiei instituţiei cu Parlamentul României.

3. Colaborarea:

- cu toate direcţiile generale, direcţiile, serviciile şi

compartimentele din structura ministerului, precum şi

cu ministere, organizaţii guvernamentale şi neguverna-

mentale, cu asociaţii profesionale cu preocupări în

domeniul promovării învăţământului pentru minorităţi

naţionale; cu Parlamentul României; cu uniunile mino-

rităţilor naţionale din România;

- cu reprezentanţii ambasadelor, care se preocupă de

promovarea învăţământului pentru minorităţi naţionale,

în baza documentelor de colaborare bilaterală;

- cu toate direcţiile generale, direcţiile, serviciile şi

compartimentele din structura ministerului, precum şi

cu alte ministere, asociaţii profesionale pe probleme pri-

vind bibliotecile din sistemul naţional de învăţământ;

4. Avizarea:

- documentelor privind necesitatea formării cadrelor

didactice din învăţământul cu predare în limbile minori-

tăţilor naţionale;

- documentelor privind managementul instituţiilor

de învăţământ cu predare în limbile minorităţilor;

- documentelor obţinute în urma participării la stagii

de formare organizate de ţările în care limbile minorită-

ţilor din România sunt limbi oficiale în vederea acordă-

rii de credite de către CNFP;

- planurilor de învăţământ şi programelor şcolare

pentru învăţământul destinat minorităţilor naţionale;

- proiectelor de acte normative privind învăţământul

pentru minorităţi;

- bugetului pentru organizarea programelor de for-

mare pentru cadrele didactice din învăţământul preuni-

versitar pentru minorităţi;

- bugetelor pentru organizarea programelor de per-

fecţionare pentru cadrele didactice auxiliare - bibliote-

cari din bibliotecile din învăţământul preuniversitar;

- materialelor auxiliare utilizate în învăţământul cu

predare în limbile minorităţilor naţionale;

- calitătii traducerii manualelor şcolare, cu sprijinul

uniunilor minorităţilor naţionale din România; ‘

- manualelor redactate în limbile minorităților națio-

nale;

- bugetului pentru organizarea şi derularea activităţi-

lor specifice: olimpiade şcolare, concursuri naţionale,

deplasări interne şi externe etc.

- regulamentelor, instrucţiunilor şi metodologiilor

referitoare la învăţământul preuniversitar şi în mod

deosebit a acelor documente ce reglementează învăţă -

mântul cu predare în limbile minorităţilor naţionale,

respectiv învăţământul pentru minorităţi;

- proiectelor de acte normative privind organizarea şi

funcţionarea bibliotecilor din reţeaua M.E.C.T.S.; pro-

pune spre avizare proiectele de acte normative emanând

de la alte ministere sau instituţii centrale, în măsura în

care au legătură cu reţeaua bibliotecilor din învăţământ;

- metodologiilor, regulamentelor, normelor privitoa-

re la activitatea bibliotecilor din învăţământ;

5. Aprobarea:

proiectelor de răspuns la corespondenţa înregistrată

la direcţia generală; metodologiei şi tematicii de îndru-

mare şi control; programelor de deplasări, etc.

6. Elaborarea

- propunerii de buget pentru organizarea şi derularea

activităţilor specifice: olimpiade şcolare, concursuri

naţionale, deplasări interne şi externe etc.

- de elemente de strategie în domeniul de activitate,

note, referate, sinteze şi alte lucrări privind activitatea

direcţiei generale şi celor două direcţii din subordine.

7. Analizează şi răspunde de:

- organizarea, coordonarea şi monitorizarea cali-

tăţii învăţământului destinat minorităţilor naţionale;

- formarea şi perfecţionarea personalului didactic

pentru învăţământul în limbile minorităţilor naţionale;

- formarea şi perfecţionarea personalului didactic

auxiliar - bibliotecari din învăţământul preuniversitar;

- activitatea specialiştilor din subordinea sa;

- întocmirea situaţiilor referitoare la atribuţiile direc-

ţiei generale;

După enumerarea tuturor atribuţiilor Direcţiei

Generale învăţământ în Limbile minorităţilor,

Relaţia cu Parlamentul şi Partenerii Sociali din

www.sindicatspiruharettimis.ro

aprilie 2012 7Eveniment

cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi

Sportului, considerăm că aceste atribuţii sunt suficiente

pentru a realizara efectiv implementarea egalităţii de

şanse prin măsurilor afirmative de către stat, şi că

acordarea unor prerogative sporite deputaţilor minorită-

ţilor este redundantă.

Mai mult decât atât, articolul 6 din Constituţia

României se numeşte “Dreptul la indentitate” şi are

următorul conţinut:

“(1) Statul recunoaşte şi garantează persoanelor

aparţinând minorităţilor naţionale dreptul la păstrarea, la

dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor etnice, cultu-

rale, lingvistice şi religioase.

(2) Măsurile de protecţie luate de stat pentru păs-

trarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii persoanelor

aparţinând minorităților naționale trebuie să fie confor-

me cu principiile de egalitate şi de nediscriminare în

raport cu ceilalţi cetăţeni români.”

Constituţia României, în deplin consens cu tratatele

internaţionale, consacră şi garantează persoanelor apar-

ţinând minorităţilor naţionale dreptul la identitate. Cu o

condiţie: ca un asemenea drept să nu degenereze în pri-

vilegii, lată de ce dreptul la identitate este indisolubil

legat de dreptul la egalitate şi la nediscriminare.

Acest articol reproduce ad literam punctul 32, alin. 2 şi

punctul 33, alin. 2 al Documentului de la Copenhaga al

Conferinţei asupra dimensiunii umane a CSCE / OSCE

din 29 iunie 1990.

Pentru considerentele de mai sus, art. 95 alin. (4)

NU respectă principiul egalităţii şi nediscriminării

astfel cum este el prevăzut în Constituţia Românie şi

O.G. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea

tuturor formelor de discriminare.

Solicităm transmiterea punctului de vedere al

CNCD la Avocatul Poporului pentru sesizarea Curţii

Constituţionale cu privire la aceste aspecte.

PUNCtUl 4.

Textul suspus analizei:

„Art. 96. - (1) Unităţile de învăţământ preuniversitar

cu personalitate juridică sunt conduse de consiliile de

administraţie, de directori şi de directori adjuncţi, după

caz. în exercitarea atribuţiilor ce le revin, consiliile de

administraţie şi directorii conlucrează cu consiliul pro-

fesoral, cu comitetul de părinţi şi cu autorităţile adminis-

traţiei publice locale.

(2) în unităţile de învăţământ de stat consiliul de

administraţie este organ de conducere şi este constituit

din 7, 9 sau 13 membri astfel:

a) în cazul unităţilor de învăţământ de nivel gim-

nazial cu un singur rând de clase, consiliul de adminis-

traţie este format din 7 membri cu următoarea compo-

nenţă 3 cadre didactice, inclusiv directorul: 2 reprezen-

tanţi ai părinţilor; un reprezentant al primarului; un

reprezentant al consiliului local. Prevederile prezentului

articol se aplică în mod corespunzător şi pentru învăţă-

mântul preşcolar şi primar;

b) în cazul în care consiliul de administraţie este

format din 9 membri, dintre aceştia 4 sunt cadre didac-

tice, un reprezentant al primarului, 2 reprezentanţi ai

consiliului local şi 2 reprezentanţi ai părinţilor.

Directorul şi directorul adjunct sunt membri de drept ai

consiliului de administraţie din cota aferentă cadrelor

didactice din unitatea de învăţământ respectivă;

c) în cazul în care consiliul de administraţie este

format din 13 membri, dintre aceştia 6 sunt cadre didac-

tice, un reprezentant al primarului, 3 reprezentanţi ai

consiliului local şi 3 reprezentanţi ai părinţilor.

Directorul şi directorul adjunct sunt membri de drept ai

consiliului de administraţie din cota aferentă cadrelor

didactice din unitatea de învăţământ respectivă.

(3) Consiliul de administraţie este organul de con-

ducere al unităţii de învăţământ. La şedinţele consiliului

de administraţie participă, de regulă, şi un reprezentant

al elevilor, cu statut de observator.”

Art. 96 reglementează modul de formare al consilii-

lor de administraţie. într-adevăr, în conţinutul articolului

nu apare precizarea că reprezentanţii sindicatelor pot

participa la aceste şedinţe. Din interpretarea logico-juri-

dică a textului rezultă că, de fapt, aceştia nu au dreptul

să participe la şedinţele consiliilor de administraţie.

Textul de lege de la art. 96 este neclar, lăsând loc unor

posibile interpretări discriminatorii. Astfel, persoana

care conduce şedinţele consiliului de administraţie ar

putea interzice participarea reprezentanţilor sindicatelor

reprezentative, pe motiv că legea nu prevede participa-

rea acestora. In aceste condiţii, efectul tratamentului are

ca efect restrângerea folosinţei/exerciţiului unor drepturi

recunoscute de lege - dreptul la muncă şi dreptul la con-

diţii de muncă satisfăcătoare şi echitabile. Participarea

reprezentanţilor sindicatelor la şedinţele consiliului de

administraţie ar trebui să fie obligatorie sau cel puţin să

poată participa în calitate de observatori.

Pentru considerentele de mai sus, art. 96 alin. (3)

NU îndeplineşte testul respectării principiului egali-

tăţii şi nediscriminării astfel cum este el prevăzut în

Constituţia României şi O.G. 137/2000 privind pre-

venirea şi sancţionarea tuturor formelor de discrimi-

nare.

PUNCtUl 5.

Se menţin considerentele de la punctul 3

PUNCtUl 6.

Textul suspus analiazei:

„Art. 146. - (1) Ministerul Educaţiei, Cercetării,

Tineretului şi Sportului înfiinţează corpul naţional de

experţi în management educaţional, constituit în urma

selecţiei, prin concurs specific, a cadrelor didactice care

fac dovada absolvirii unui program acreditat de formare

în domeniul managementului educaţional, cu minimum

60 de credite transferabile.

(2) Procedura şi criteriile de selecţie se stabilesc

prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului edu-

caţiei, cercetării, tineretului şi sportului.

(3) Pot ocupa funcţii de conducere, de îndrumare

şi de control în unităţile de învăţământ şi inspectoratele

şcolare numai cadrele didactice membre ale corpului

naţional de experţi în management educaţional.”

De acord cu propunerea: Colegiul director va reco-

manda Ministerului Educaţiei, Tineretului şi Sportului

să introducă condiţia apartenenţei la corpul naţional de

experţi în managementul educaţional în procedura de

concurs pentru ocuparea TUTUROR funcţiilor de con-

ducere, de îndrumare şi de control din Ministerul

Educaţiei, Tineretului şi Sportului sau să renunţe la

introducerea acestui criteriu, pentru a respecta principiul

egalităţii şi nediscriminării aşa cum este prevăzut de leg-

islaţia în vigoare.

PUNCtUl 7

Textul suspus analiazei:

„Art. 266. - Personalul din învăţământul preuniver-

sitar are drepturi şi obligaţii care decurg din legislaţia în

vigoare, din prezenta lege, din regulamente specifice şi

din prevederile contractului individual de muncă.”

Acest punct nu se referă la aplicarea contractelor

colective de muncă. Considerăm că textul supus analizei

este neclar, lăsând loc unor posibile interpretări discrim-

inatorii. Astfel, legea păstrează tăcerea asupra

negocierii, încheierii şi aplicării contractelor colective

de muncă în domeniul învăţământului. Cu alte cuvinte

nici nu interzice, dar nici nu permite în mod explicit ca

salariaţii din învăţământ să beneficieze de prevederile

contractelor colective de muncă aplicabile. Unele posi-

bile interpretări discriminatorii ar putea să apară atunci

când pentru unii salariaţi se vor aplica prevederile con-

tractelor colective de muncă, în timp ce. altora nu li se

vor aplica aceste prevderi.

în mod evident, unele drepturi ar putea fi dobândite

în instanţă, dar având în vedere din punct de vedere sta-

tistic, durata unui proces, fapt subliniat şi de instituţiile

internaţionale, momentul la care va fi dobândit acel

drept nu va mai fi de actualitate. Astfel,

trebuie avut în vedere principiul funcționalității sta-

tului, adică mai bine să se evite eventuale procese în

instanţă printr-o lege cu prevederi clare.

Pentru considerentele de mai sus, art. 266 NU

îndeplineşte testul respectării principiului egalităţii

şi nediscriminării astfel cum este el prevăzut în Con -

stituţia Românie şi O.G. 137/2000 privind prevenirea

şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare.

PUNCtUl 8

Textul suspus analizei:

„Art. 273. - (1) Personalul didactic are dreptul să

participe la viaţa socială şi publică. în beneficiul pro-

priu, în interesul învăţământului.

(2) Personalul didactic are dreptul să facă parte din

asociaţii şi organizaţii sindicale, profesionale şi cultura-

le, naţionale şi internaţionale legal constituite, în confor-

mitate cu prevederile legii.

(3) Personalul didactic poate exprima liber opinii

profesionale în spaţiul şcolar şi poate întreprinde acţiuni

în nume propriu în afara acestui spaţiu, dacă acestea nu

afectează prestigiul învăţământului şi demnitatea profe-

siei de educator, respectiv prevederile prezentei legi.”

Textul art 273, alin. (3) este confuz, redundant şi

contradictoriu şi lasă loc unor posibile interpretări dis-

criminatorii în acelaşi spaţiu şcolar, în mod simultan,

membrii sindicatelor din învăţământ îşi au locul de

muncă, au sediul sindicatelor, conducerile unităţilor de

învăţământ au obligaţia de a pune la dispoziţie logistica

necesară defăşurării activităţii sindicale şi de a permite

derularea de activităţi cu acest caracter, dar le este inter-

zisă exprimarea de opinii sindicale. în acest context se

pune întrebarea ce activităţi au dreptul să desfăşoare

salariaţii în sediul sindicatelor din cadrul spaţiilor şcola-

re, în condiţiile în care nu au dreptul să exprime opinii

sindicale?

Pentru considerentele de mai sus, art. 273 NU

îndeplineşte testul respectării principiului egalităţii

şi nediscriminării astfel cum este el prevăzut în

Constituţia României şi O.G. 137/2000 privind pre-

venirea şi sancţionarea tuturor formelor de discrimi-

nare.

PUNCtUl 9

Textul supus analizei:

„Art. 276. - Personalului didactic din unităţile de

învăţământ conexe, care nu dispune de locuinţă în loca-

www.sindicatspiruharettimis.ro

aprilie 20128 Eveniment

litatea unde are postul, i se decontează cheltuielile de

transport, conform legii.”

Considerăm că prin prevederile art 276 se creează, în

mod artificial, două categorii de personal: o categorie

căreia i se decontează transportul şi o categorie căreia nu

i se decontează transportul până la unitatea de învăţă-

mânt Practic apare un tratament diferenţiat în situaţii

similare, există personal didactic în unităţile conexe şi în

unităţile de învăţământ preuniversitar care nu dispune

de locuinţă în localitatea unde are postul. Personalul din

prima categorie beneficiază de decontarea cheltuielilor

de transport la şi de la locul de muncă, personalul didac-

tic din a doua categorie nu beneficiază de acelaş drept.

Considerăm că nu ne aflăm în faţa unor criterii sau

practici justificate obiectiv de un scop legitim şi că

metodele de atingere a acelui scop nu sunt nici adecva-

te şi nici necesare.

Pentru considerentele de mai sus. art. 276 NU

îndeplineşte testul respectării principiului egalităţii

şi nediscriminării astfel cum este el prevăzut în

Constituţia

României şi O.G. 137/2000 privind prevenirea şi

sancţionarea tuturor formelor de discriminare.

PUNCtUl 10

Textul suspus analizei:

Art. 280.

II

(4) Pentru cercetarea abaterilor prezumate, săvâr-

şite de personalul didactic, personalul de conducere al

unităţilor de învăţământ preuniversitar, al personalului

de îndrumare şi de control din cadrul inspectoratelor

şcolare şi al personalului de îndrumare şi de control din

cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi

Sportului, comisiile de cercetare disciplinară se consti-

tuie după cum urmează:

b) pentru personalul de conducere al unităţilor de

învăţământ preuniversitar, comisii formate din 3-5

membri dintre care un reprezentant al salariaţilor, iar

ceilalţi au funcţia didactică cel puţin egală cu a celui

care a săvârşit abaterea. Din comisie face parte şi un

inspector din cadrul inspectoratului şcolar judeţean/al

municipiului Bucureşti;

d) pentru personalul de conducere al inspectorate-

lor şcolare judeţene/ale municipiului Bucureşti, comisii

formate din 3-5 membri dintre care un reprezentant al

salariaţilor, iar ceilalţi au funcţia didactică cel puţin

egală cu a celui care a săvârşit abaterea.

Dispoziţiile lit, b) şi d) ale alin. (4) al art. 280 sunt în

dezacord total cu prevederile legislaţiei muncii şi a dia-

logului social, care folosesc în permanenţă sintagma

reprezentanţi ai organizaţiilor sindicale sau repre-

zentanţi ai salariaţilor. In acest caz este vorba despre o

omisiune a legii care lasă loc unor posibile interpretări

discriminatorii. Legea crează categorii diferite de perso-

nal şi diminuează sprijinul legal oferit de organizaţia

sindicală de care s-ar putea bucura personalul de condu-

cere al unităţilor de învăţământ preuniversitar şi al

inspectoratelor şcolare în caz de cercetare a abaterilor

prezumate săvârşite de acestea.

Pentru considerentele de mai sus, art. 280 nu

îndeplineşte testul respectării principiului egalităţii

şi nediscriminării astfel cum este el prevăzut în

Constituţia României şi O.G. 137/2000 privind pre-

venirea şi sancţionarea tuturor formelor de discrimi-

nare.

PUNCtUl 11

Textul suspus analizei:

„Art. 283. - Răspunderea patrimonială a personalu-

lui didactic, a personalului didactic auxiliar, precum şi a

celui de conducere, de îndrumare şi de control din învă-

ţământul preuniversitar se stabileşte potrivit legislaţiei

muncii. Decizia de imputare, precum şi celelalte acte

pentru recuperarea pagubelor şi a prejudiciilor se fac de

conducerea unităţii sau a instituţiei al cărei salariat este

cel în cauză, în afară de cazurile când, prin lege, se dis-

pune altfel.”

Teza finală a art. 283 crează regimuri juridice diferi-

te pentru instituţia „deciziei de imputare”. Practic, în

cazul personalului didactic, reţinerile din salariu se fac

în absenţa unei hotărâri judecătoreşti definitive și irevo-

cabile, în baza deciziei de imputare emise de angajator.

Se crează un regim juridic special în cazul personalului

didactic, în condițiile în care toate celelalte categorii de

angajaţi, din sistemul de stat şi privat beneficiază de

protecţia general valabilă oferită de Codul muncii

PUNCtUl 12

Textul suspus analiazei:

„Art. 312. - (1) Personalul didactic şi de cercetare,

personalul didactic şi de cercetare auxiliar, precum şi cel

de conducere, de îndrumare şi de control din învăţămân-

tul superior răspunde disciplinar pentru încălcarea înda-

toririlor ce îi revin potrivit contractului individual de

muncă, precum şi pentru încălcarea normelor de com-

portare care dăunează interesului învăţământului şi pres-

tigiului unităţii/instituţiei. Normele de comportare sunt

stabilite în Carta universitară, fără a aduce atingere

dreptului la opinie, libertăţii exprimării şi libertăţii aca-

demice.“

Şi

„Art. 316. - în cazul în care cel sancţionat disciplinar

nu a mai săvârşit abateri disciplinare în cursul unui an de

la aplicarea sancţiunii, îmbunătăţindu-şi activitatea şi

comportamentul, autoritatea care a aplicat sancţiunea

disciplinară poate dispune ridicarea şi radierea sancţiu-

nii, făcându-se menţiunea corespunzătoare în statul per-

sonal de serviciu al celui în cauză.”

Articolul 316 crează regimuri juridice diferite în

ceea ce priveşte instituţia reabilitării, care se aplică în

mod diferit unor categorii de personal. Această instituţie

nu este aplicabilă personalului didactic din învăţământul

preuniversitar. dar ea se aplică personalului didactic din

învăţământul superior.

Prevederile art 316 trebuie coroborate cu prevederi-

le art. 312 care enumără categoriile de personal care

poaate fi sancţionat disciplinar pentru încălcarea înda-

toririlor ce îi revin, şi care nu menţionează personalul

didactic din învăţământul preuniversitar. Având în

vedere principiul simetriei prevederilor actelor juridice,

şi pe cale de consecinţă, rezultă că prevederile privind

instituţia reabilitării nu sunt aplicabile personalului

didactic din învăţământul preuniversitar.

Pentru considerentele de mai sus, art. 316 nu

îndeplineşte testul respectării principiului egalităţii şi

nediscriminării astfel cum este el prevăzut în Constituţia

României şi O.G. 137/2000 privind prevenirea şi sanc-

ţionarea tuturor formelor de discriminare.

Având în vedere multitudinea de aspecte sesizate,

reiterăm solicitarea de a transmite punctul de vede-

re al CNCD la Avocatul Poporului pentru sesizarea

Curţii Constituţionale cu privire la aceste aspecte.

Opinie motivată şi redactată de Jura Cristian

Prezentul punct de vedere îmbracă forma unei

recomandări cu caracter de îndrumare, fără forţă

juridică obligatorie, în vederea preîntâmpinării

încălcării principiului nediscriminării.

(urmare din pagina 1)

Daniiiiiel Funeriiiiu! În colţul Cotrocenilor. Recompensat pentru a doua oară pen-tru alte mari acte, nu unice, ci nenumărate, de slugărnicie. Aproape incredibil, când tegândeşti că aceste „mărinimii” vin tocmai de la „ştie tot”, (d)enunţătorul de păreri înorice domeniu – „omul nu mare de statu (ci mare în statu), mâniosu, supărăciosu,răzbunăciosu şi degrabă vărsătoriu de vorbe de ocară şi de postulate vremelnice”, cumar fi şi celebrul „demisionez în cinci minute!”. Mirare nu este cum de acel cu studiineechivalate şi agramat câteodată (asta e mirare!) fost ministru la Educaţie s-a căţăratîn fotoliul Pleşului, când sfătuitor, la Cotroceni, pe vremea Iliescului, a fost şi fie ier-tatul Dan Iosif, un alt „monument” al culturii autohtone, alături de mai vechii sfătu-itori ai lui Traian Băsescu – Elena Udrea şi Sebastian Lăzăroiu, unşi şi ei miniştri postlimbi şi linguşiri, primul pentru a-şi întregi colecţia de pantofi şi poşete pe banii obştii,iar cel de-al doilea pentru a se numi ministru trei zile şi ex-ministru toată viaţa. DarFuneriiiiu este cât se poate de potrivit la Cotroceni. A ajuns, în sfârşit, la talpa înţelep-tului care a emis, printe altele, şi inegalabilele şi monumentalele de-acum teze:„Şcoala românească scoate tâmpiţi” - şi aici desigur s-a gândit că şi domnia sa, ca şiîntreaga clasă politică de la noi, nu sunt altceva decât produse ale şcolii româneşti, casă nu mai vorbim de odraslele preşedintelui, care sunt cireaşa de pe tort...; „Avemnevoie de tinichigii şi ospătari”, meserii onorabile de altfel, dar nu unice şi absolute.Acum ştim cu toţii, desigur, că domnilor Funeriiiiu şi Băsescu le-a cam fugit tabla de

pe casă, mai ales celui din urmă, care mai este şi mare amator de paharnici, dar de aicişi până la a ridica tinichigereala şi ospătăria la politică educaţională mai e drum destrăbătut; „N-avem nevoie de filosofi”, dar s-a aşezat cu ostentaţie sub umbrela lor,cea a filosofilor, vorbind de acolo, fără să i se pună vreun nod în gât, despre „noi,filosofii”, marinari care adăstau la biblioteci prin porturi... Şi câte volume studiate? Căte sfâşie dintr-o dată dorul de cultură.

Voiam să vorbesc despre agresivitatea preşedintelui care s-a manifestat în aceştiani în mai toate direcţiile. De la categorii sociale „pensionari nesimţiţi”, categorii pro-fesionale - medici, profesori, administraţie a căror profesionalism a fost pus sub sem-nul întrebării, până la personalităţi cu imagine mult mai bună în rândul populaţiei, pre-cum regele Mihai, „cel care a fost slugă la ruşi“, sau Raed Arafat, „duşmanul sistemu-lui privat de sănătate“. Şi nu pun în discuţie dacă atacurile lui Traian Băsescu au fostjustificate ori nu, ci doar modul arogant şi agresiv de a conduce această ţară, stil care,iată, a iritat o bună parte a populaţiei. Şi pentru că aşa cum e turcul e şi pistolul, ceidin jurul lui au abordat, desigur, de la ei în jos aceeaşi atitudine sfidătoare şi de dis-preţ pentru cei din jur, cu atât mai mult când este vorba despre subalterni. Aşa este ţaraşi astfel cei care ne conduc. Ar trebui pornită o reformă a politicului şi a politicienilor.În acest domeniu ar trebui să vină schimbarea schimbării!

Deocamdată, suntem în pragul sărbătorii sărbătorilor. Bucuraţi-vă!Hristos a înviat!

Schimbarea schimbărilor de sărbătoarea sărbătorilor!

www.sindicatspiruharettimis.ro

aprilie 2012 9Istorie naţională

SIBIU (22 martie 1442)Dorind să-şi extindă stăpânirea şi asupra Transilvaniei (Ţara

Românească fusese, deja, adusă, prin abile manevre de culise,

într-o stare de dependenţă avansată faţă de Înalta Poartă)1, sul-

tanul Murad al II-lea2 porunceşte, în primăvara anului 1442, o

mare invazie în regiunea sudică a acesteia3. Uriaşa armatăturcească (estimată de majoritatea izvoarelor istorice la 80.000

de războinici)4, sub comanda lui Mezid, beiul Vidinului5,

pătrunde în ţinuturile intracarpatice pe la Turnu Roşu6.După ce încearcă zadarnic să cucerească cetatea Sibiului (cu

această ocazie suferind grele pierderi), urdia otomană înainteazăpe valea Mureşului, jefuind satele şi luându-le locuitorii în

robie7.Pentru a-şi asigura spatele, Mezid bei lasă în faţa fortificaţi-

ilor sibiene un corp de oaste având sarcina de a continua asedi-

ul, el pornind cu grosul oştirii spre Alba Iulia8.Urmărind să încetinească marşul invadatorilor, Iancu de

Hundeoara hotărăşte să lovească inamicul doar cu puţinele trupede care dispunea, oferind astfel un răgaz necesar mobilizării

generale9.După cum consemna cronicarul italian Antonio Bonfini,

marele voievod „a trimis în toate părţile Transilvaniei curieri,purtând în semn de primejdie, o sabie însângerată” şi „a adunatastfel oşteni din sate şi oraşe, a poruncit secuilor să ia armele şituturora, săteni şi orăşeni, le-a impus, prin decret public, să slu-

jească în oaste, spre mântuirea comună”10.Folosindu-se de străvechea tactică a locurilor, destoinicul

conducător de oşti din neamul valahilor haţegani diminueazăpotenţialul militar al năvălitorilor şi îi ţine pe loc, până la

realizarea deplină a concentrării oştirii sale11.În 18 martie 1442, la Sântimbru, atacând un adversar net

superior numeric, el dobândeşte, la început, un real avantaj

asupra acestuia12. Dar, în cele din urmă, datorită disproporţiei de

forţe şi a unor greşeli făcute de episcopul Gheorghe Lepeş13,comandantul aripei drepte a creştinilor (care va muri, de altfel,în luptă), ofensiva transilvănenilor este stopată14.

Abil strateg, fiul lui Voicu, se retrage între zidurile cetăţii

Alba Iulia (de care nu se îndepărtase prea mult)15. Acum,nemilosul seraskier otoman comite câteva erori (nepermise, dealtfel, unui conducător de oşti experimentat) şi anume: nu asedi-ază cetatea Alba Iulia şi plecând spre Sibiu fără a-şi lua măsuride protecţie, oferă oponentului său posibilitatea de a porni înurmărirea sa; îşi fragmentează efectivele, trimiţând după pradănumeroase cete de akângii şi nu întreprinde nimic pentru a

împiedica masarea trupelor creştine la Alba Iulia16.În aceste condiţii, la 22 martie 1442, vajnicul apărător al

Creştinătăţii, însoţit de 10.000 de soldaţi, îi surprinde pe turcitocmai pe când se pregăteau să declanşeze un asalt decisivasupra Sibiului17.

Pentru a nu fi prins între două „focuri”, Mezid bei execută oîntoarcere surprinzătoare, repliindu-şi rapid forţele. De aseme-nea, organizează un detaşament de elită (alcătuit din spahii săicei mai viteji şi experimentaţi), având drept misiune capturareasau uciderea lui Iancu18.

Cunoscând intenţiile vrăjmaşului său, nobilul Huniade con-cepe un plan de bătaie bazat pe derutarea atacatorilor (dezinfor-mându-i în legătură cu adevăratul dispozitiv de luptă al unităţilorsale), crearea unei rezerve puternice, care să intre în acţiune înfaza decisivă a confruntării şi sincronizarea manevrelor oştirii

sale cu cele ale garnizoanei din Sibiu19.Dând dovadă de un mare talent în arta militară, Iancu îşi

împarte armia în două grupări principale. Menirea celei dintâi

(alcătuită din 5.000 de cavaleri cuirasaţi)20 era să dea primapiept cu puhoiul turcesc. Cea de-a doua, formată din cavaleriauşoară (ascunsă la liziera pădurii din apropiere), trebuia să inter-

vină la momentul oportun21.Pentru a induce în eroare adversarul, Simeon Kamonyai (un

scutier devotat de-al lui Iancu) se echipează cu armura şi însem-nele stăpânului său, care, luând conducerea călăreţilor aflaţi încodru, se pregăteşte să aplice neîmblânziţilor luptători asiatici

lovitura de graţie22.Ostilităţile debutează printr-un atac foarte dur al turcilor

împotriva cavaleriei grele ardelene, crezând că acolo se află

Huniade. În aceste împrejurări, credinciosul slujitor al voievodu-

lui este ucis23. Creştinii nu par a fi totuşi demoralizaţi, din con-tră, ei continuă să reziste eroic, spre nedumerirea osmanlâilor,care sunt total dezorientaţi atunci când Iancu contraatacă dinsprepădure, silindu-i să se tragă către cetate. Drumul lor este, însă,barat de sibieni, care reuşiseră să dea peste cap pe asediatori şisă elibereze prizonierii luaţi de cotropitori la începutul cam-

paniei24.Înconjuraţi din toate părţile, închinătorii Profetului vor

cunoaşte gustul amar al înfrângerii. Pierderile lor au fost esti-

mate la cca. 20.000 de morţi, răniţi şi prizonieri25 (printredecedaţi numărându-se chiar şi Mezid bei - ce a pierit „lovit de

un proiectil de tun”26 - împreună cu fiul său)27, în timp ce în

tabăra creştină s-au înregistrat doar 3.000 de victime28. Ce mairămăsese din oştirea învinşilor se va retrage precipitat sprehotare (sistematic decimată de urmăritori), părăsind

Transilvania prin pasul Turnu Roşu29.Victoria obţinută de Iancu de Hunedoara la Sibiu, asupra

turcilor otomani, a fost una categorică şi strălucită. Informaţiidespre aceasta, în general, ca şi despre cele mai dramaticeepisoade petrecute pe parcursul derulării ei, se află consemnate

în numeroase documente de epocă30.Biruitor, Iancu de Hunedoara va intra în Ţara Românească,

impunându-l ca domn pe Basarab al II-lea31, un vajnic partizan

al luptei antiotomane şi un aliat fidel al său32. Acesta, de altfel,a participat efectiv la bătălie, remarcându-se îndeosebi în timpulurmăririi rămăşiţelor urdiei otomane, când, în fruntea unui corpde oaste, va distruge numeroase cete de războinici turci, fugaripe cărările din munţii ce despărţeau voievodatul transilvan de

cel sud-carpatin33.Conf. univ. dr. Tiberiu Ciobanu

1 După 11 octombrie 1441, sultanul Murad al II-lea reuşeşte,printr-o perfidă stratagemă, să-l atragă pe Vlad Dracul (fiu nelegitim allui Mircea cel Bătrân, acesta a domnit asupra Ţării Româneşti dindecembrie 1436 până în toamna anului 1442 şi din primăvara lui 1443până în noiembrie (după 23) – decembrie (înainte de 4) 1447 –Constantin C. Giurescu, Dinu C. Giurescu, Scurtă istorie a

românilor, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1977, p.392), împreună cu fiii săi minori, Vlad (viitorul Ţepeş) şi Radu (celporeclit mai târziu „cel Frumos”) într-o vizită la Adrianopol (capitala deatunci a Imperiului Otoman), ocazie cu care cei trei sunt întemniţaţi, întimp ce la cârma formală a statului medieval românesc sud-carpatin varămâne Mircea, fiul cel mare al voievodului român (şi el, încă, minor),sub stricta supraveghere a unui numeros corp de oaste turcească (cca.12.000 de războinici), condus, se pare, de unul dintre beii otomanidunăreni. Nu era exclusă nici varianta conform căreia sultanul ar fiurmărit să transforme Ţara Românească în paşalâc (Camil Mureşan,Iancu de Hunedoara, ediţia a II-a, revăzută şi adăgită, Editura Ştiinţi-fică, Bucureşti, 1968, p. 74-75).

2 Murad al II-lea a fost fiul sultanului Mahomed I Celebi (1413-1421) şi a domnit asupra Imperiului Otoman din 31 mai 1421 până în3 februarie 1451, cu două întreruperi, petrecute între 12 iulie - 1 no -iembrie 1444 şi respectiv decembrie 1444 - 5 mai 1446, când a abdicatîn favoarea fiului său, Mahomed, viitorul sultan Mahomed al II-lea,cuceritorul Constantino polului, ce, la rându-i, a domnit efectiv din 1451până în 1481, la care se adaugă şi cele două domnii mai scurte, amintitemai sus (Mustafa Ali Mehmed, Istoria turcilor, Editura Ştiinţifică şiEnciclopedică, Bucureşti, 1976, p. 380-381).

3 Istoria militară a poporului român, vol. II, Editura Militară,Bucureşti, 1986, p. 223.

4 Ibidem.

5 Camil Mureşan, op. cit., p. 75.6 Istoria militară a poporului român, vol. II, p. 223.7 Istoria Românilor, vol. IV, Editura Enciclopedică, Bucureşti,

2001, p. 342; Istoria militară a poporului român, vol. II, p. 223.8 Tiberiu Ciobanu, Sibiu, în Victorii celebre ale oştilor române,

Editura Brumar, Timişoara, 1997, p. 21.9 Istoria militară a poporului român, vol. II, p. 223.10 Antonius Bonfinius, Historia Pannonica sive Hunga ricarum

Rerum Decades IV et dimidia, Colonia, 1690, p. 311; Elekes Lajos,Hunyadi, Budapesta, 1952, p. 150-151.

11 Istoria militară a poporului român, vol. II, p. 225.12 Ibidem.

13 Gheorghe Lepeş, episcop catolic de Alba Iulia, ce a îndeplinitaceastă înaltă funcţie ecleziastică între 1427-1442. Membru al uneibogate şi puternice familii nobiliare maghiare din Transilvania.

Pretenţia sa de a i se plăti în monedă nouă dijmele (nestrânse intenţion-at timp de trei ani la rând) a constituit cauza imediată a izbucniriiRăscoalei de la 1437-1438, intrată în istorie sub denumirea de„Răscoala de la Bobâlna” (Dicţionar enciclopedic, vol. IV, EdituraEnciclopedică, Bu cureşti, 2001, p. 81).

14 Istoria militară a poporului român, vol. II, p. 225; Camil

Mureşan, op. cit., p. 76.15 Tiberiu Ciobanu, op. cit., p. 21.16 Istoria militară a poporului român, vol. II, p. 225. La Alba Iulia,

au sosit, în scurt timp, în ajutorul lui Iancu, numeroase trupe, din toatecomitatele Transilvaniei, inclusiv oastea secuilor şi cea a saşilor, aceas-ta din urmă avându-l în frunte pe judele regal Anton Trautenberger(Camil Mureşan, op. cit., p. 76).

17 Istoria militară a poporului român, vol. II, p. 226.18 Ibidem; Camil Mureşan, op. cit., p. 76.19 Tiberiu Ciobanu, op. cit., p. 22.20 Istoria militară a poporului român, vol. II, p. 226.21 Ibidem.

22 Camil Mureşan, op. cit., p. 76; Istoria militară a poporului

român, vol. II, p. 226-227.23 Ibidem, p. 227; Camil Mureşan, op. cit., p. 76.24 Istoria militară a poporului român, vol. II, p. 227. Se pare că

robii creştini (cei capturaţi de invadatori din satele de pe valeaMureşului, dar şi oştenii căzuţi în prizonierat după lupta de laSântimbru), aflaţi în tabăra otomană, s-au răsculat chiar înainte desosirea trupelor din garnizoana Sibiului, pricinuind, la rându-le, maripierderi turcilor şi contribuind din plin la izbucnirea panicii în rândurileacestora, urmată de declanşarea unei precipitate şi dezordonate retragerigenerale (Camil Mureşan, op. cit., p. 78).

25 Istoria militară a poporului român, vol. II, p. 227.26Cronici turceşti privind Ţările Române. Extrase, vol. I (întocmit

de Mihail Guboglu şi Mustafa Mehmet), Editura Academiei RSR,Bucureşti, 1966, p. 404; Fontes Historiae Daco-Romanae. Izvoarele

istoriei României, vol. IV, Editura Academiei RSR, Bucureşti, 1982, p.471.

27 Istoria Românilor, vol. IV, p. 342.28 Istoria militară a poporului român, vol. II, p. 227.29 Camil Mureşan, op. cit., p. 78.30 Cronici turceşti privind Ţările Române. Extrase, vol. I, p. 53-

54, 169-170, 182, 311-312, 349, 450; Fontes Historiae Daco-

Romanae. Izvoarele istoriei României, vol. IV, p. 427, 471.31 Fiu al lui Dan al II-lea cel Viteaz, domn al Ţării Româneşti între

august 1420 şi februarie-martie 1431, cu întreruperi (Constantin C.

Giurescu, Dinu C. Giurescu, op. cit., p. 391-392), Basarab al II-lea astat o perioadă scurtă de timp pe tronul părintesc (între îna inte de august1442 şi până în toamna anului 1443 – Istoria României în date, EdituraEnciclopedică Română, Bucureşti, 1971, p. 454).

32 Francisc Pall, Iancu de Hunedoara şi confirmarea privilegiu-

lui pentru negoţul braşovenilor şi al bârsenilor cu Ţara Românească

în 1443, în „Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie din Cluj”, IX,Cluj, 1966, p. 78.

33 Camil Mureşan, op. cit., p. 78; Istoria Românilor, vol. IV, p.342.

Aniversare 570

Victorii celebre ale oştilor române

www.sindicatspiruharettimis.ro

aprilie 201210 Şcoala noastră

Premii la concursul naţional“Mărţişorul românesc”

Două eleve ale şcolii cu clasele I-VIII din Parţa au participat la concursul naţion-al “Mărţişorul românesc”, organizat de Clubul Copiilor din Roman, judeţul Neamţ,în colaborare cu Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

Rezultatele au fost dintre cele mai bune. Daria Laţco a ocupat locul II, în timp ceAndreea Caza a primit premiul I. Lucrările artistice realizate de copii şi trimise înconcurs au fost donate unor instituţii de cultură din zona Moldovei. (V. T.)

Parteneriatele continuă la Grădiniţa PN Parţa

În anul şcolar 2011-2012, Grădiniţa cu Program Normal Parţa derulează o seriede activităţi din cadrul unor parteneriate şi proiecte educaţionale. Astfel, împreunăcu Grădiniţa PP nr. 23 Timişoara, Grădiniţa PN Jebel şi ISJ Timiş, grădiniţa din Parţava participa la proiectul “Obiceiuri străbune”, menit a aduce folclorul şi tradiţiilestrămoşeşti în atenţia copiilor preşcolari. În semestrul al doilea, Grădiniţa Parţa varealiza un concurs judeţean cu tema “Icoana, fereastră spre cer”, în cadrul căruiapreşcolarii vor realiza desene, picture, felicitări, icoane pictate pe sticlă, pe nivele devârstă. Concursul este o metodă de evaluare a proiectului “Obiceiuri străbune” şimarchează evenimentele religioase ale satului bănăţean de după Paşti – Înălţarea,Rusaliile… Imaginaţia copiilor este un adevărat izvor de inspiraţie pentru noi, iarexprimarea creativităţii trebuie să fie un scop în activităţile cotidiene din grădiniţe şişcoli. De asemenea, spiritul competiţional necesită exersare prin participarea ladiverse concursuri. Acesta este motivul pentru care organizăm acest eveniment înunitatea noastră. La finalul concursului se vor acorda premii pentru locurile I, II şiIII, precum şi menţiuni pentru fiecare nivel de vârstă, la toate secţiunile.

Un alt parteneriat este cel cu Grădiniţa PP nr. 23 Timişoara. Grupa pregătitoareA de la această instituţie ne va vizita în ziua de 21 mai, ocazie cu care preşcolariinoştri vor prezenta diferite costume populare din diverse zone ale ţărio.

De asemenea, am continuar parteneriatul cu Postul de Poliţie Parţa, prin proiec-tul educaţional “Stop accidentelor rutiere, viaţa are prioritate”. Domnul RaduGrădinariu, agent-şef de Poliţie, va organiza, în 4 aprilie, un concurs pentru preşco-lari, fiecărui copil urmând să i se acorde diplomă de participare.

Prof. Loredana Cădărean

“Şcoala altfel” la ParţaElevii şcolii din Parţa au o săptămână plină, în perioada 2-6 aprilie, atunci când

aici se va derula proiectul “Şcoala altfel”. Dascălii din instituţie au pus la punct oserie variată de acţiuni, de la cele cu caracter educativ la cele sportive. Astfel, se vororganiza concursuri pentru cei mai talentaţi povestitori şi recitatori, vor avea loc, deasemenea, concursuri de cultură generală, dar şi întreceri sportive în curtea şcolii şiîn noua sală de sport. Se vor organiza, cu acest prilej, şi o serie de întâlniri-dezbate-re, temele de discuţie fiind dintre cele mai variate: se va vorbi despre păsări şi ani-male, despre cultură şi civilizaţie, despre tradiţiile pascale din comuna Parţa şi chiardespre modul în care această sărbătoare se celebrează în diferite ţări ale Europei.

Copiii îl vor evoca pe dramaturgul Ion Luca Caragiale, vor viziona filme artistice, îşivor însuşi bunele maniere şi vor discuta despre regulile de circulaţie. O altă latură aacţiunilor cuprinse în proiectul “Şcoala altfel” a constituie cea ecologică. Elevii dela şcoala din Parţa vor avea prilejul să arate că vor fi locuitori de nădejde ai aşeză-rii, făcând curăţenie nu doar în incinta instituţiei de învăţământ, ci şi în parcul dincomună şi pe malul râului Timiş. Printre activităţi se înscriu şi excursiile. Copiii dinParţa vor veni la Timişoara, unde vor vizita Muzeul Banatului, vor zăbovi în PiaţaLibertăţii, Piaţa Unirii şi Parcul Botanic şi se vor relaxa la Grădina Zoologică.Excursiile se vor încheia cu o vizită la fabrica Nestle.

Şi pentru că săptămâna în care se derulează programul “Şcoala altfel” precedevacanţa de Paşte, în avanpremiera acestei mari sărbători creştine, copiii de la şcoaladin Parţa îşi vor pune la încercare simţul artistic: vor încondeia ouă în stil tradiţionalromânesc. Tot ca un preambul la Sărbătoarea de Paşte, elevii de aici vor face un tural bisericilor care fiinţează pe raza comunei.

Şi preşcolarii din Parţa vor avea un program încărcat în perioada derulării aces-tui program. Copiii vor vizita brutăria din Parţa, vor veni la Timişoara în excursie,vor discutat cu poliţiştii din comună despre cum trebuie să circule pe stradă, vor vizi-ta bisericile din localitate şi vor ecologiza comuna.

Elena SAMFIRA

În data de 26 martie 2012, trei eleviai Școlii cu clasele I-VIII Parța au parti-cipat, sub îndrumarea d-nei prof. Emilia

Drăgan, laS i m p o z i o n u lInternațional „Împ-reună pentru natură”,desfășurat la LiceulTeoretic „VladȚepeș” dinTimișoara. Deși ele-vii de la Parța au fost cei mai mici parti-cipanți (concurând cu elevi de liceu dinTimișoara), totuși ei au făcut o figurădeosebit de frumoasă, câștigând premiiimportante și devansându-i pe mulți din-tre colegii lor mai mari de la liceeletimișorene. Astfel, Alexandru

Ungureanu (clasa a V-a) a luat Premiul IIla secțiunea „Concurs de cultură genera-lă”; Bianca Manea (clasa a VI-a) –Premiul I la secțiunea „Prezentări powerpoint privind zonele biogeografice aleTerrei”; Roxana Pușcaș (clasa a VII-a) –Premiul III la secțiunea „Desen tematic”(Specii de animale în domeniul lor deviață).

Se dovedește încă o dată că elevii dinmediul rural sunt foarte bine pregătiți,

serioși în ceea cefac și cu multădăruire față deșcoală, de natură șide dascălii care îiîndrumă.

(V. T.)

Rezultate meritorii la simpozionul internaţional“Împreună pentru natură”

www.sindicatspiruharettimis.ro

aprilie 2012 11Şcoala noastră

La Pădureni sunt elevi harnici şi silitori

îndrumaţi deprofesori com-

petenţiLa Şcoala cu clasele I-VIII din comuna Pădureni învăţământul se dezvoltă între

limitele normale, având în vedere că este una dintre şcolile relativ apropiate demetropola bănăţeană. Grădiniţa are înscrişi 65 de preşcolari şi funcţionează cudouă educatoare. Tot în această locaţie va fi înfiinţată şi clasa pregătitoare, în careau fost înscrişi deja cinci copii. Mobilierul pentru această clasă este în curs deachiziţionare. La ciclul primar sunt înscrişi 78 de elevi, coordonaţi de patru învăţă-tori, iar la gimnaziu sunt 75 de elevi, îndrumaţi de 11 cadre didactice. La şcoala dinPădureni sunt înscrişi 218 copii care sunt în supravegherea a 16 cadre didactice,toate titulare. Vorbind cu directorul şcolii, învăţătoarea Valeria Văduva, aceasta nespune: „Suntem în cel de-al doilea semestru şcolar din acest an, iar cursurile se des-făşoară cât se poate de bine. Nuavem probleme deosebite cuelevii. Se pregătesc temeinicpentru a termina acest an şcolarcât mai bine. Pe lângă activ-ităţile şcolare, au participat la oserie de activităţi extracurricu-lare la care o parte dintre ei chiars-au remarcat. De curând amparticipat la Olimpiadele de matematică şi de română. La concursul Comper optdintre elevii şcolii noastre au obţinut punctaj maxim, iar ceilalţi au obţinut şi eirezultate destul de bune. La Euroşcolarul, prin elevii noştri am obţinut patru locuriI, trei locuri II şi patru locuri III. La acest concurs au participat 29 de elevi dinclasele I-IV ale şcolii noastre. La concursul Micul creştin au participat 12 elevi dinclasele I-IV, obţinând trei locuri I şi un loc II. De asemenea, am mai participat laTelemaratonul Speranţei, unde ne-am prezentat şi cu o donaţie substanţială, con-stând în nouă milioane de lei vechi. La Telemaraton a fost prezentă şi echipa dedansuri populare a şcolii, alcătuită din opt perechi de dansatori, coregrafia fiindsemnată de soţii Munteanu. La finele lunii martie am fost prezenţi cu formaţia dedansuri pe scena Sălii Lira din Timişoara, la concursul Vetre Străbune. Tot aici au

fost prezenţi şi patru recita-tori în grai bănăţean –Alexandra Zaharaciuc,Denisa Floarea, Daria Ştefanşi Andreea Maria Raicu”.

Ca şi mulţi alţi elevi dinjudeţul nostru, învăţăceii dela Şcoala cu clasele I-VIIIdin Pădureni au participat înnumăr foarte mare la campa-nia de curăţenie „Let’s Do It

Romania”. Au fost prezenţi la ecologizarea comunei Pădureni 120 de elevi, îndru-maţi de zece cadre didactice. Ei au reuşit să adune peste 200 de saci cu gunoi. Dupăactivităţile prezentate la această şcoală, putem spune că, la Pădureni sunt elevi har-nici şi silitori îndrumaţi de profesori competenţi.

Vasile TOMOIAGĂ

La şcoala din Şag sunt pe agendazilei multeactivităţi

extraşcolareLa Şag a venit primăvara. Gospodarii comunei au ieşit la curăţenia de primăvară

sau trebăluiesc prin grădini. Elevii sunt la şcoală şi îşi pregătesc temeinic lecţiile. Dinclase nu răzbate decât murmurul specific orelor de curs. Directorul Şcolii cu clasele I-VIII din Şag, profesorul de matematică Nicolae Zîncă, ne asigură că la instituţia deînvăţământ din comuna de la marginea Timişoarei nu vor fi, la începutul anului şcolarurmător, probleme în ceea ce priveşte clasa pregătitoare. Aceasta va funcţiona într-unspaţiu situat în incinta grădiniţei, acolo unde sunt deja pregătite toate condiţiile pentruca preşcolarii să poată învăţa. Există mobilier, există logistică, există grupuri sanitaremoderne. „Preconizăm între 14 şi 20 de copii la această grupă. Lor li s-ar putea adău-ga şi copii veniţi din localităţile limitrofe”. Domnul director Zîncă este de părere căideea de a forma clase pregătitoare este o iniţiativă bună, pentru că, astfel, se struc-turează mai bine pregătirea educaţională a copiilor. Prezenţa va deveni obligatorie, iarprogramul de învăţământ oferă şi varianta opţionalelor din care părinţii pot alege pen-tru copiii lor. Vorbind despre activităţile extraşcolare, domnul director precizează: „Încadrul şcolii din Şag funcţionează două grupuri artistice ale copiilor. Este vorba despreansamblul de dansuri, alcătuit din opt perechi, care s-a specializat pe dansuri dinBanatul de pustă, şi formaţia de chitare clasice şi grup vocal. Aceasta din urmă a ocu-pat mereu locuri fruntaşe la secţiunile lor în cadrul festivalului-concurs Lada cu zestre,adică locurile I şi II. Grupul „Segovia”, prin elevul Alexandru Faur, a ocupat locul Ila secţiunea muzică clasică în cadrul festivalului amintit”. De asemenea, elevii şcoliidin Şag au marcat, în ultima perioadă, prin activităţi specifice, Ziua antiviolenţei înşcoli, la care partener a fost Consiliul Judeţean Timiş, şi luna pădurii, care va contin-ua până în 15 aprilie. În cadrul acestui din urmă proiect s-a încheiat un contract-anga-jament cu Primăria Timişoara, sub genericul „O şansă pădurii”. Şcoala din Şag a prim-it seminţe de salcâm, iar anul viitor, după ce puieţii vor fi destul de mari, aceştia vorfi plantaţi pe raza comunei. Tot în anul care a trecut, copiii de aici au plantat peste 100de puieţi, cu sprijinul Asociaţiei Silvicultorilor.

Conducerea instituţiei deînvăţământ a primit finanţaredin partea Consiliului JudeţeanTimiş pentru o serie de activ-ităţi educaţionale. Astfel, print-re proiecte se numără şi celintitulat „Micii biciclişti”, încadrul căruia copiii îşi vordovedi măiestria în sportul pebicicletă. De asemenea, s-aobţinut finanţare şi pentru proiectul „Obiceiuri de vară în Banatul de câmpie”, dar şipentru celebrarea, ca în fiecare an, în perioada 25-26 octombrie, a Zilelor Şcolii dinŞag, care de asemenea a beneficiat mereu de sprijinul CJ Timiş.

Elevii din Şag au mai fost angrenaţi şi în concursurile şcolare, cum ar fi cangurulmatematic ori cel lingvistic, canguraşul explorator sau în competiţii de creaţie literară.Şcoala din Şag a obţinut un loc I la Olimpiada de matematică, faza zonală şi un loc Ila Olimpiada de engleză, prin eleva Andreea Erdei, din clasa a VII-a.

Copiii de aici sunt angrenaţi şi în competiţii sportive, mai ales fotbalistice. La Şagexistă o Asociaţie Sportivă, un club de canotaj – care a dat şi un campion naţional,locuri în care elevii pot face sport şi în afara orelor de curs.

Petru Vasile TOMOIAGĂ

PARTENERI: LP: Liceul Teoretic ”Bartók Béla”din Timișoara; PP: Școala Generală Reformată ”KisBálint” din Vésztő

BUGET: 60 400EUR (LP: 34 903 EUR; PP: 25497 EUR)

OBIECTIV GENERAL: Dezvoltarea unui networkprofesional între două instituţii de învăţământ din zonade graniţă, pentru îmbunătăţirea calităţii educaţionaleprin realizarea unor activităţi educaţionale comunebazate pe învăţarea de la celălalt.

OBIECTIVE SPECIFICE: Dezvoltarea compe-tenţelor digitale şi de facilitare a învăţării prin metodeinteractive a profesorilor din instituţiile partenere;Validarea metodelor dezvoltate în comun prin activităţieducaţionale realizate în comun;Elaborarea unui portofoliu comun bil-ingv de bune practici în dezvoltare acompetenţelor specifice domeniuluimatematică, ştiinţele naturii şi prote-jarea mediului prin metode e-learningşi aplicative pentru elevir de 9-15 ani

BENEFICIARI: Beneficiariidirecți: 20 de cadre didactice dincele două școli și minim 120 de elevicu vârsta cuprinsă între 9 și 15 ani.Beneficiari indirecți: școlile impli-cate și rețeaua școlilor partenere aleacestora, corpul profesolral din celedouă instituții, familiile partici-panților.

ACTIVITĂȚI TRANSFRONTALIERE: Înfi-ințarea și formarea rețelei profesionale Profnet formatădin 20 de cadre didactice din cele două școli.Organizarea a două workshop-uri (training, bune practi-ci) la Timișoara respectiv la Vésztő pentru formarea

cadrelor didactice implicate (compe-tenţe digitale, metode aplicative şi inter-active în predarea matematicii a şti-inţelor naturii, ecologie). Realizareaunui e-portofoliu bilingv. Dezvoltareabazei tehnice a partenerilor (tenică decalcul, videoproiector, smart-board)

Dezvoltarea platformei e-learningdeja existent www.e-tanulas.bartok.ro

Programe pentru elevi: Tabărăaplicativă de matematică și științelenaturii în România. Tabără aplicativăîn domeniul ecologiei la Vésztő.Concurs online bilingv.

Proiectul Reţea profesională, cadru pentru dez-voltarea competenţelor bazate pe metode de învăţareinteractive (PROFNET) este implementat prinProgramul de Cooperare Transfrontaliera Ungaria-România 2007-2013 (www.huro-cbc.eu) si este finantatde Uniunea Europeana prin Fondul European deDezvoltare Regionala, completat de co-finantareanationala a celor doua state membre participante în pro-gram, Ungaria si România. Obiectivul general alProgramului este de apropia actori economici, persoanesi comunitati, cu scopul de a exploata mai eficient opor-tunitatile oferite de dezvoltarea comuna a zonei de fron-tiera. M.B.

Proiectul PROFNET - Professional network, a framework development process for competencies based on interactive learning methods

www.sindicatspiruharettimis.ro

aprilie 201212 Eveniment

CĂUTAŢI-NE!

Preuniversitaria la dispoziţia

dumneavoastră!Aveţi de spus ceva?Vreţi să semnalaţi

abuzuri, nedreptăţi?Vă preocupă ceea ce se

întâmplă în învăţământulromânesc şi timişorean?

Tiparul executat la S.C. FED PRINT S.A. Timişoara

Virgil Popescu - fondator şi director

Colectivul de redacţie:OTILIA BREBAN - redactor şef

ŞTEFAN IONICĂ - redactor - profesional

CONSTANTIN OSAIN - redactor - social

IOANA BERARU - redactor - juridic

Redacţia “Preuniversitaria”: Timişoara str. Dr. Liviu Gabor nr 4,

tel.-fax: 0256 / 490 267Tehnoredactare - Andrei Călin Pascaru

COMASĂRI “CU CÂNTEC”Consiliul Local Timişoara urma să aprobe la sfârşitul lunii martie 2012 reorgani-

zarea rețelei școlare potrivit Legii Educației «emanată» de fostul ministru DanielFuneriu. Procesul destul de haotic al reorganizării reţelei a stârnit numeroase protestedin partea elevilor şi profesorilor, dar şi din partea părinţilor care au copii în şcolileimplicate în posibila comasare. S-a vorbit despre comasarea Liceului Tehnologic dePoştă şi Telecomunicaţii cu Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” (fostul Liceu CFR) şia Colegiului Tehnic de Vest cu Colegiul Tehnic „Ion Mincu”. S-a vorbit de comasareaLiceului Tehnologic de Poştă şi Telecomunicaţii cu Colegiul de Vest, a Şcolii cu clase-le I-VIII nr. 11 (Ronaţ) cu Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida”, a Şcolii cu clasele I-VIII nr. 11 cu Şcoala cu clasele I -VIII nr. 26 (ambele din cartierul Circumvalaţiunii)etc.

În final, după lungi dezbateri şi nu o dată contradictorii, consilierii locali au votat,marţi, 27 martie 2012, noua reţea şcolară timişoreană. Potrivit proiectului de hotărâreadoptat de aleşi, rămân cu personalitate juridică şi Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida”(Liceu CFR) şi Colegiul Tehnic „Ion Mincu”, şi Colegiul Tehnic de Vest şi LiceulTehnologic de Poştă şi Telecomunicaţii. Grădiniţele cu Program Prelungit nr. 32, 22 şi19. Şcolile cu clasele I-VIII nr. 25, 18, 26, 13 şi 15, rămâne şi ele cu personalitatejuridică, iar unităţile de învăţământ arondate vor fi organizate şi vor funcţiona în com-ponenţa unei unităţi de învăţământ cu personalitate juridică, ca şi până acum,aparţinând aceluiaşi ordonator de credite.

Consilierul liberal Ciprian Bogdan a reuşit să impună un amendament corectproiectului de hotărâre de Consiliu Local, potrivit căruia unităţile de învăţământ cu per-formanţe şcolare mai bune vor rămâne cu personalitate juridică. S-au făcut şi comasăride şcoli şi grădiniţe. Astfel, Liceului Teoretic „William Shakespeare” îi vor fi arondateGrădiniţa cu Program Prelungit nr. 44 şi Grădiniţa cu Program Normal nr. 18. La LiceulTeoretic „Bela Bartok” va fi arondată Grădiniţa PP nr. 10, iar la Liceul Teoretic „VladŢepeş” – Grădiniţa PP 28. De Şcoala cu clasele I-VIII nr. 1 vor aparţine Şcoala cuclasele I-VIII nr. 4, Grădiniţa PP nr. 5 şi Grădiniţa PN nr. 5. Şcolii cu clasele I-VIII nr.2 îi va fi avea arondată şGrădiniţa PP nr. 29, la Şcoala cu clasele I-VIII nr. 6 va fi aron-dată Grădiniţa PP nr. 30, la Şcoala Şcoala cu clasele I-VIII nr. 12 – Grădiniţele PP nr.21 şi CFR, la Şcoala Şcoala cu clasele I-VIII nr. 24 – Grădiniţa PP nr. 27, la ŞcoalaŞcoala cu clasele I-VIII nr. 27 – Grădiniţa PP nr. 3, iar la Grădiniţa PP nr. 38 vor fi aron-

date Grădiniţa PN nr. 19 şi Grădiniţa PP nr. 6.Consilierul local social-democrat Radu Ţoancă a precizat decizia luată de Consiliul

Local Timişoara în acest sens: „Am decis să revenim la varianta iniţială pentru careproiectul de hotărâre avea aviz conform de la Inspectoratul Şcolar Judţean Timiş. Amadăugat celor 37 de unităţi şcolare pe care le-am votat în urma cu două luni, şi care nuaveau niciun fel de probleme de comasări, alte 30 de astfel de unităţi. Am prevăzut doar

comasarea unor grădiniţe cu anumite şcoli, pentru aşa-numita clasa 0, rămânând la lati -tudinea următorului Consiliu Local dacă alte posibile comasări, mult contestate depărinţi şi elevi şi chiar de profesori, cu referire la anumite licee, vor intra sau nu învigoare din anul şcolar 2012-2013. Un singur amendament a fost aprobat, cel al dluiconsilier Cipirian Jichici, care prevede ca la viitoarele comasări să se ţină cont de cri-teriul care se referă la performanţele şcolare. Se vor evita astfel pe viitor aberaţii degenul să comasăm un liceu cu o promovabilitate de 60 la sută cu un liceu cu 0 promo -vabilitatea de 5 la sută, dar în favoarea celui de-al doilea, păstrându-se personalitateajuridică după alte criterii decât cel fireşti, obiective.”

M. B.

Un om adevărat: AUREL TURCUŞÎn dimineaţa zilei de 26 martie 2012 a trecut la cele veşnice, după o îndelungată şi grea suferinţă, poetul,

prozatorul şi publicistul timişorean Aurel Turcuş, promotor de seamă al tradiţiilor culturale şi animator alvieţii culturale din Banat.

S-a născut pe 3 august 1943, în localitatea bihoreană Ucuriş. A făcut Facultatea de Filologie din cadrulUniversităţii de Vest din Timișoara. A fost profesor la Şcoala Generală din Iecea Mare şi Iecea Mică (1967-1969), muzeograf la Muzeul Banatului (1969-1975, a condus Secţia de Etnografie a Muzeului, perioadă încare a fondat anuarul de etnografie şi a condus lucrările de întemeiere a Muzeului Satului Bănăţean.).Redactor la revista „Orizont” ” (1975-1990) și cotidianul „Renaşterea bănăţeană” (1991-2002). Membru alUniunii Scriitorilor din România. Este autorul mai multor volume, de poezie, de proză, etnologie, monografii: Umbra râului,poezie, Timişoara, Editura Facla, 1972; Păzitorul stelelor, poezie, Timişoara, Editura Facla, 1979; Urme arse, poezie, Timişoara,Editura Facla, 1980; Cumpănă de aripi, poezie, Timişoara, Editura Facla, 1982; Intrarea în poveste, Timişoara, Editura Facla, 1985;Împotrivirea lui Făt-Frumos, Timişoara, Editura Facla, 1987; Conul de sine, Timişoara, Editura Eurostampa, 1999; Clepsidra desare, prefaţă de Eugen Dorcescu, Uzdin, Editura Tibiscus, 2000; Descinderi în cultura populară, etnologie, Timişoara, EdituraExcelsior, 2001; Tărâmul nălucirii, proză, Timişoara, Editura Excelsior Art, 2003; Val după val, poezie, Timişoara, EdituraExcelsior Art, 2003; Răsad de biruinţă, poezie, Timişoara, Editura Eurostampa, 2005; Ioachim Miloia (1897-1940), monografie,Timişoara, Editura Eurostampa, 2006; Muzeale, Timişoara, Editura Zamolsana, 2007. Volum în colaborare: Marea Unire reflectatăîn presa românească din Banat, Timişoara, Editura Excelsior Art, 2003. Volume îngrijite: Mult mă-ntreabă inima, culegere de fol-clor poetic timişean, Timişoara, 1981; Tibiscus – Etnografie, Timişoara, Editura Muzeului Banatului, 1976; Embleme, poezie,Timişoara, Biblioteca Judeţeană Timiş, 1981; Vitralii, poezie, Timişoara, Biblioteca Judeţeană Timiş; 1981; Ioachim Miloia,Scrisori din Italia, Timişoara, Editura Eurostampa, 2004; Gabriel Manolescu, Mimă şi dramă în obiceiurile populare româneşti,Timişoara, Editura Excelsior Art, 2004; Lumină lină, culegere literară, Timişoara, Editura Eurostampa, 2004; Ioachim Miloia,Corespondenţă, Timişoara, Editura Eurostampa, 2005; Aurel Cosma, Amintiri despre Nicolae Titulescu, Timişoara, EdituraZamolsana, 2006; Ioachim Miloia, Studii şi articole, Timişoara, Editura Excelsior Art, 2007. A fost membru al Uniunii Scriitorilordin România. A fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor din România (2003), cu Premiul Societăţii Literar-Artistice „Tibiscus”din Uzdin, Serbia (2003), Premiul Festivalului Internaţional „Mihai Eminescu” (2007, Drobeta Turnu-Severin), care i-au răsplătitdăruirea şi talentul manifestate pe tărâm cultural. A animat în ultimele două decenii numeroase manifestări: medalioane aniversare,simpozioane istorice, festivaluri de creaţie religioasă, concursuri de debut şi schimburi culturale cu comunităţile româneşti de pestehotare. Aurel Turcuş a activat, o lungă perioadă, în presa culturală, de unde a promovat şi susţinut valorile culturii şi istorieinaţionale. A rămas în amintirea camarazilor de breaslă, a prietenilor, ca un om plin de căldură sufletească faţă de aproapele lui şiplin de respect şi dragoste faţă de valorile culturale româneşti. Dumnezeu să-l odihnească! “Preuniversitaria”

Ionel Cionchin:

«Banatul, cuvânt şipământ românesc»

Sâmbăta, 31 martie 2012, CentrulJudeţean de Resurse şi Asistenţă Edu -caţională, aflat în incinta ColegiuluiNa ţional «Emanuil Ungureanu», agăz duit o lansare editorială de excep -ţie, în organizarea Ligii Scriitoriilor dinBanat. Este vorba de volumul «Bana -tul, cuvânt şi pământ românesc» alpro fesorului şi istoricului Ionel Cion -chin, lansat cu prilejul împliniriri a optsecole de atestare documentară a Timi -şoarei.

În faţa unui auditoriu select, carteaa fost prezentată de prof. univ dr. RaduPăiuşan, preşedintele Asociaţiei Istori -ci lor Bănăţeni, care, în prefaţa lucrării,sublinia: «Autorul investighează iz -voa rele istorice şi emite ipoteze fonda-te pe cele mai recente studii istorice şiling vistice. Scrisă într-un limbaj plăcutşi accesibil, cu un conţinut bogat şi in -te resant, prin cercetare interdisciplina-ră, lucrarea este o contribuţie valoroa-să pentru istoria acestui «colţ de ţară».

«Profesorul Ionel Cionchin - dupăcum arată prof. Doina Drăgan,Preşedinta Filialei Timişoara-Banat aLigii Scriitori lor din România - istoric,scriitor, cercetător ştiinţific, a publicatnouă cărţi de va loa re istorică şi ştiinţi-fică deosebită, nouă volume în coloa-borare, avâdn o activitate publicisticăde peste o mie de studii şi articole apă-rute în reviste din ţară şi străinătate.»Volumul «Banatul, cuvânt şi pământromânesc» a apărut la editura timişo-reană «Eurobit » şi a fost cofinanţat deConsiliul Judeţean Timiş, prinCentrul de Cultură şi Artă al JudeţuluiTimiş.