AGENŢIA REGIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI PITESTI

AGENŢIA REGIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI Adresa: str. Egalităţii, str.50A, Piteşti, cod 110049

Tel: 0248/213099; 034/401992; 0746/248597; Fax: 0248/213200; 0348/401993

ACORD DE MEDIU Nr. xxx din zz.07.2011

Ca urmare a cererii adresate de SC OMV Petrom SA – Divizia Exploatare & Producţie – Zona de producţie III Muntenia Vest (fost Grup Zăcăminte Vâlcele – Slătioarele), cu sediul în Piteşti, str. Republicii, nr. 160, înregistrată la A.R.P.M. Piteşti cu nr.2890/23.03.2010, în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005, privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.265/2006, cu modificările şi completările ulterioare, a Hotărârii Guvernului nr.445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, a Ordinului MMP nr.135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare, după caz, se emite:

ACORDUL DE MEDIU pentru proiectul: „Staţie bioremediere şi depozit de deşeuri nepericuloase Cieşti” în extravilanul oraşului Costeşti, judeţul Argeş, în scopul stabilirii condiţiilor şi a măsurilor pentru protecţia mediului care trebuie respectate pentru realizarea proiectului care prevede:

I. DESCRIEREA PROIECTULUI: 1. Amplasament: Vecinătăţi:

N – drum de pământ şi teren agricol; S – drum de pământ şi teren agricol; V – teren agricol; E – teren agricol.

e-mail: office@arpmag.anpm.ro; http://arpmag.anpm.ro

Terenul este situat în extravilan, aparţine administrativ-teritorial oraşului Costeşti, judeţul Argeş, tarlaua 93/18, parcela 2, lot 2; este înscris în Cartea Funciară nr.1828 cu număr cadastral 1355/2, teren proprietate S.C. OMV PETROM S.A.; se află la distanţă de cca. 2,5 km de satul Cieşti, comuna Lunca Corbului, judeţul Argeş. Coordonate stereo `70:

Coordonate „stereografic `70” puncte de contur Număr punct E (m) N (m)

Lungimi laturi (m) D (i, i+x)

8 484381,3656 347268,2513 625,68 (p.8 – p.9) 9 484348,3627 346643,4449 244,69 (p.9 – p.10) 10 484103,7230 346638,6499 627,29 (p.10 – p.4) 4 484114,6239 347265,8394 216,18 (p.4 – p.2) 2 484330,7915 347268,2606 50,57 (p.2 – p.8) Suprafaţa totală măsurată (S) = 160.045,00 mp; Perimetru 1.764,41 m

2. Descriere proiect (lucrări prevăzute, instalaţii şi echipamente): Din activităţile de extragere şi separare primară a ţiţeiului şi din cele de dezafectare a unor sonde şi a altor tipuri de facilităţi conexe, rezultă o serie de deşeuri pentru care trebuie găsite modalităţi conforme de recuperare/tratare/depozitare, după cum urmează:

Sol contaminat cu produse petroliere recuperat din perimetrele de extracţie şi de separare primară a ţiţeiului, în urma unor poluări accidentale, sau ca urmare a dezafectărilor de sonde sau alte facilităţi (parcuri de separatoare, staţii de compresoare, dezbenzinare, etc.);

Reziduuri din rezervoarele de separare şi stocare ţiţei; Deşeuri nevalorificabile rezultate din dezafectarea/demolarea facilităţilor prezentate mai sus; Şlamuri din batalurile a căror activitate a fost sistată la 31 decembrie 2006.

Pentru procesarea şi eliminarea acestor tipuri de deşeuri, societatea OMV Petrom a propus o schemă de gestionare care să se conformeze cu legislaţia naţională în domeniul gestionării deşeurilor, care transpune Directivele şi alte acte legislative ale UE în domeniu. Schema de gestionare a acestor deşeuri cuprinde următoarele faze tehnologice:

Tratarea prin procedee termice a şlamurilor din bataluri şi prin procedee mecanice a reziduurilor din rezervoare; se va efectua la faţa locului, cu instalaţii mobile şi va contribui la recuperarea şi refolosirea hidrocarburilor conţinute în şlamul petrolier;

Stocarea temporară a fracţiei solide rezultate din procesarea reziduurilor din rezervoare (sedimente) şi a solului contaminat rezultat din lucrări de dezafectare, pentru a se asigura o zonă de colectare temporară care să mărească eficienţa modului de gospodărire a deşeurilor în faza premergătoare fluxului de gestionare planificat prin intermediul staţiilor de bioremediere şi a depozitelor de deşeuri nepericuloase aferente;

Tratarea prin procedee biologice a sedimentului solid rezultat din procesarea reziduurilor din rezervoare şi a solului contaminat în staţii de bioremediere; staţiile bioremediere, prin aplicarea de procedee specifice pentru stimularea activităţii bacteriene, pot reduce semnificativ conţinutul de hidrocarburi din materialul iniţial, care este apoi separat în sol recuperat şi material pentru depozitare; în acest fel creşte substanţial eficienţa şi durata de funcţionare a depozitului de deşeuri;

După verificarea că materialul recuperat prin procedeele de bioremediere se încadrează în cerinţele de calitate a solului, acesta va fi folosit ca material de umplutură la lucrările de remediere a terenurilor aferente perimetrelor de extracţie şi de procesare primară;

2/30

Eliminarea finală a deşeurilor de demolare provenind de la unităţile de producţie dezafectate împreună cu deşeurile din staţia de bioremediere, care în urma tratării nu au ajuns la starea necesară pentru a îndeplini condiţiile de calitate a solului, se realizează prin depozitare în depozite conforme tip „b” pentru deşeuri solide nepericuloase.

Acord de mediu nr.xxx/zz.07.2011, titular proiect: SC OMV Petrom SA – Divizia Exploatare & Producţie – Zona de producţie III Muntenia Vest

Amenajări propuse: Proiectul constă dintr-o platformă impermeabilizată (staţia de bioremediere) pe care va fi dispus

materialul supus bioremedierii şi o incintă impermeabilizată, împărţită în 3 celule (depozitul de deşeuri) în care se vor depozita deşeurile.

Modul de realizare a lucrărilor pentru amenajarea celor trei celule ale depozitului va fi etapizat pentru corelarea acestora cu ritmul de depozitare necesar. In prima fază se va construi prima celulă, iar după umplerea acesteia va fi utilizată următoarea celulă, care va fi construită între timp.

Investiţia propusă constă în amenajarea unei staţii de bioremediere şi a unui depozit de deşeuri nepericuloase tip „b”: A) Staţie de bioremediere: Deşeuri ce vor fi tratate:

• 19 13 01* - „deşeuri solide de la remedierea solului cu conţinut de substanţe periculoase” - pentru solul rezultat din lucrările de dezafectare/decontaminare;

• 17 05 03* - „pământ şi pietre cu conţinut de substanţe periculoase’’ - pentru solul rezultat din contaminări accidentale, zone cu scurgeri de ţiţei;

• 19 03 04* - „deşeuri încadrate ca periculoase, parţial stabilizate’’ – pentru sedimentul rezultat din procesarea reziduurilor din rezervoarele de ţiţei;

• 17 09 03* - „alte deşeuri de la construcţii şi demolări (inclusiv amestecuri de deşeuri) cu conţinut de substanţe periculoase’’ (pretratare la locul de demolare: mărunţire, amestecare, eventual extracţie hidrocarburi, etc., dacă este cazul).

Metoda de tratare prin bioremediere:

Decontaminarea solurilor contaminate poate fi realizată prin tehnologii aplicate „in situ” (tratarea la faţa locului, în zona în care s-a produs poluarea) sau „ex situ” (excavarea, transportul şi tratarea în spaţii special amenajate).

Principalul avantaj al tratări solurilor poluate „in situ” este reprezentat de faptul că materialul poluat nu necesită excavare şi transport. Totuşi, această metodă nu poate fi aplicată decât în condiţii geologice şi hidrogeologice favorabile (pentru a evita poluarea acviferelor din vecinătate), iar rezultatele obţinute nu pot fi evaluate precis datorită neomogenităţii ridicate a subsolului, fiind posibilă apariţia unor recurenţe după anumite perioade de timp.

Principalul avantaj al tratamentului „ex situ” îl reprezintă timpul relativ mai scurt de aplicare şi controlul mult mai ridicat asupra rezultatelor, având în vedere posibilitatea omogenizării adecvate a materialului. De asemenea, zona în care se aplică tratamentul este mult mai uşor monitorizată şi sigură, fiind eliminate posibile accidente. Totuşi, există şi dezavantaje legate de necesitatea excavării prealabile a materialului şi transportul acestuia, ceea ce determină o creştere a costurilor. Bioremedierea (metodă recomandată BAT) este o tehnologie prin care poluanţii (hidrocarburi petroliere) sunt transformaţi în compuşi finali inofensivi (bioxid de carbon = CO2 şi apă = H2O), sub acţiunea microorganismelor existente în sol, care utilizează aceste hidrocarburi ca sursă de hrană şi energie. Un gram de sol conţine în mod normal (natural) 106 ÷ 108 microorganisme. În literatura de specialitate este menţionat un număr impresionant de microorganisme implicate în „digerarea” produselor petroliere aparţinând diferitelor grupe sistematice ca: bacterii, actinomicete, ciuperci, alge, protozoare şi virusuri. Aceste microorganisme influenţează starea solului, care la un moment dat depinde de inter-relaţiile biologice care se stabilesc între organismele aparţinând acestor grupe, precum şi între microorganisme pe de o parte şi componentele organice şi minerale ale solului, pe de altă parte.

În sol, microorganismele sunt prezente în mod natural, nu au posibilităţi de deplasare proprii, iar ciclul de viaţă al acestora este relativ scurt, prin moartea lor determinând îmbogăţirea solului în humus (creşte fertilitatea solului), compus indispensabil dezvoltării în bune condiţii a plantelor.

Dezvoltarea acestor microorganisme, adică dezvoltarea biomasei celulare, se realizează printr-un consum de energie şi de elemente vitale. Principala sursă de energie se obţine în urma reacţiei de oxidare a carbonului. Această reacţie are loc, în afară de carbon, în prezenţa unui oxidant, precum şi a

3/30 Acord de mediu nr.xxx/zz.07.2011, titular proiect: SC OMV Petrom SA – Divizia Exploatare &

Producţie – Zona de producţie III Muntenia Vest

nutrienţilor (azot, fosfor, substanţe organice) care participă la sinteza proteică. Carbonul utilizat este reprezentat în acest caz de hidrocarburile din petrol prezente ca poluanţi în solul respectiv. Conform BAT, metoda poate fi implementata uşor, are costuri relativ reduse şi nu necesită tratamente ulterioare suplimentare. Bioremedierea poate fi aplicată în două variante:

- biodegradare naturală: în spaţii special amenajate (platforme impermeabilizate şi dotate cu un sistem de alimentare şi drenare a apei, adaus de nutrienţi (îngrăşăminte NPK) şi utilizând microorganismele existente în mod natural sol;

- biodegradare accelerată: în condiţii similare celor menţionate în cazul bioremedierii naturale, diferenţa fiind dată de utilizarea unui inocul de microorganisme – extracte de microorganisme îmbogăţite prin creşterea numărului acestora în condiţii de laborator; Biodegradarea are două alternative:

- biodegradare în spaţii închise: avantajul metodei de bioremediere pe platforme acoperite constă în faptul că poate fi controlată temperatura, iar deşeurile (solurile contaminate) pot fi eventual tratate şi pe perioada de iarnă; dezavantajul major al acestei metode este determinat de spaţiile relative reduse pe care poate fi aplicată şi a volumului de sol şi implicit de randamentul mult mai scăzut; de asemenea consumul de energie este substanţial mai ridicat, astfel că această tehnică vine în contradicţie cu prevederile BAT.

- biodegradarea pe platforme descoperite: Bioremediere pe platforme descoperite prezintă avantajul unor suprafeţe mult mai mari pe care poate fi aplicată această metodă şi implicit a volumului mult mai mare a materialului ce poate fi tratat. Staţiile de bioremediere au fost proiectate/realizate pe suprafeţe cuprinse între 20.000 şi 30.000 mp, determinând implicit şi un volum mult mai mare de deşeuri (soluri contaminate) ce pot fi tratate.

Un alt avantaj al acestei metode este determinat de posibilitatea folosirii de utilajele de mari dimensiuni care vor manevra solurile contaminate (aerarea prin întoarcerea brazdelor) şi în consecinţă aplicabilitatea industrială a metodei.

Alimentarea cu material supus bioremedierii este fezabilă utilizând camioane de mare tonaj, determinând creşterea eficienţei acestei metode. Impactul generat de tratarea acestor deşeuri la scară industrială este mult redus (vecinătatea imediată a platformei) putând fi monitorizat mult mai eficient, iar mijloacele de intervenţie sunt mult mai rapide.

Având în vedere volumul mare de deşeuri necesar a fi tratate, pentru ecologizarea zonelor afectate de poluare din cadrul facilităţilor OMV PETROM, această metodă este aplicată din următoarele considerente:

- este o tehnică recomandată BAT; - se bazează pe biodegradarea determinată de microorganismele existente în mod natural în sol; - volumul mare de deşeuri posibil a fi tratate; - consum redus de energie; - scăderea numărului de transporturi cu material supus bioremedierii; - monitorizarea eficientă a platformei şi instalaţiilor anexe; - acces rapid în caz accidente şi intervenţie mult mai facilă. Studiile au evidenţiat că speciile de bacterii cele mai frecvente sunt Pseudomonas, Artrobacter şi

Mycobacterium, specifice fenomenului de degradare a hidrocarburilor. Astfel, se poate spune că activitatea microbiană şi nivelul numeric al microflorei din probele de material solid fără adaos de rumeguş sunt mai scăzute comparativ cu cele cu adaos. Tehnologia aplicată în vederea depoluării solului:

Tratarea biologică a solului poluat cu hidrocarburi prin adaos de rumeguş şi fosfogips, precum şi creşterea numărului de bacterii cu 70x106 celule viabile gram s.u., şi în special a speciilor care degradează hidrocarburile: Pseudomonas, Bacillus sau Arthrobacter dar şi scăderea numărului de fungi de la 3x103 u.f.c/gram s.u. unităţi formatoare de colonii, la 1x103 u.f.c/gram s.u..

4/30

In urma monitorizării permanente a rezultat ca valorile înregistrate în urma tratării biologice a solului, comparativ cu valorile înregistrate la materialul solid fără adaos a semnalat amorsarea

Acord de mediu nr.xxx/zz.07.2011, titular proiect: SC OMV Petrom SA – Divizia Exploatare & Producţie – Zona de producţie III Muntenia Vest

semnificativă şi dezvoltarea procesului de biodegradare a hidrocarburilor din ţiţei cât şi faptul că aplicarea tratamentului cu rumeguş şi fosfogips inhibă procesul de migrare a hidrocarburilor din sol. Caracteristici constructive: Staţia de bioremediere, inclusiv construcţiile auxiliare, va avea o suprafaţă totală de 1,3361 ha şi o suprafaţă utilă de 1,1651 ha. Capacitatea de tratare a staţiei de bioremediere este de 30.000 m3 deşeuri/an (48.000 t/an) considerându-se trei serii de bioremediere pe an. Durata de funcţionare estimată a staţiei de bioremediere este de 38 de ani. Ţinând cont de condiţiile meteorologice, staţia va funcţiona aproximativ 9 luni/an (martie-noiembrie), fiind tratate deşeuri în şarje de minim 3 luni fiecare. Staţia de bioremediere cuprinde zone distincte din care unele deservesc în comun atât staţia, cât şi depozitul:

1. zona de recepţie - 0,1776 ha: Include zona de recepţie a solului (zona comună pentru bioremediere şi depozit); Va fi împărţită în secţiuni pentru stocare, carantină şi încadrare a deşeurilor aduse. Materialul va fi stocat (maxim 1 lună) într-o zonă împrejmuită cu panouri mobile de beton prefabricat. Zona este asfaltată, fiind proiectată pentru trafic greu.

2. zona de stocare a materialului de afânare - 0,0353 ha: Materialului de afânare constă din rumeguş sau paie tocate. Durata maximă de stocare este de o lună fiind depozitat într-o zonă înconjurată cu panouri mobile de beton prefabricat. Zona este asfaltată fiind proiectata pentru trafic greu.

3. zona de bioremediere - 0,8462 ha: Zonele de depozitare, tratare şi manevrare vor fi impermeabilizate (asfaltate). Amenajarea structurii platformei va consta din realizarea unei fundaţii din straturi succesive respectiv:

strat de uzură din beton asfaltic BA16 având o grosime de 4,00 cm; strat de legătură din beton asfaltic BAD25 având o grosime de 5,00 cm; strat de bază din mixtură asfaltică având o grosime de 8,00 cm; strat de piatră spartă având o grosime de 20 cm; strat de balast având o grosime de 20 cm; strat de formă (balast) având o grosime de 20 cm.

Straturile de asfalt sunt proiectate să reziste variaţiilor de temperatură şi să asigure o impermeabilitate suficientă pentru evitarea unor presiuni poluante asupra apelor subterane.

4. zona de stocare a materialului bioremediat - 0,106 ha: Va fi delimitată cu panouri mobile de beton prefabricat fiind compartimentată astfel:

un compartiment pentru depozitarea materialului care după bioremediere se încadrează în normele legale pentru sol ce va fi utilizat ca umplutura;

un compartiment destinat materialelor care după bioremediere se încadrează în normele legale de deşeuri nepericuloase, urmând a fi eliminat final în depozitul Cieşti (pe acelaşi amplasament). Durata maximă de stocare este de o lună. Zona este asfaltată, fiind proiectată pentru trafic greu.

5. zona de trafic a camioanelor (zona comuna pentru bioremediere şi depozit). In procesul de bioremediere se impune menţinerea umidităţii optime a materialului supus biodegradării pentru stimularea activităţii bacteriene. În acest scop, apele pluviale sunt colectate în bazinul de retenţie şi sunt recirculate prin intermediul pompelor şi reţelei de hidranţi. Reţeaua de hidranţi, prevăzută cu furtunuri îngropate şi staţie de pompare, asigură alimentarea unor sprinklere (sunt necesare 1-3 sprinklere pentru fiecare hidrant). Prin proiect au fost prevăzuţi 7 hidranţi (6+1 pentru incendiu) dintre care: 6 hidranţi dispuşi pe cele 2 laturi lungi ale platformei de bioremediere (câte 3) şi un hidrant amplasat în vecinătatea laboratorului şi clădirii administrative. Hidranţii sunt conectaţi prin intermediul unor conducte PEHD (100 mm diametru, PN 10 bar) formând o reţea de irigare de aproximativ 334 m lungime (298 m cu Dn 110mm şi 36 m cu Dn 200mm) şi o reţea de 60 m lungime pentru stingere incendii. Excesul de apă de pe platformă este colectat prin rigolele prefabricate, prevăzute cu grătare proiectate pentru trafic greu, având o dispunere simetrică faţă de axa principală. La baza platformei, rigolele au

5/30 Acord de mediu nr.xxx/zz.07.2011, titular proiect: SC OMV Petrom SA – Divizia Exploatare &

Producţie – Zona de producţie III Muntenia Vest

dimensiuni de 300 mm lăţime x 305 mm adâncime, iar lateral - de 300 mm lăţime x 505 mm adâncime. Rigolele se descărcă într-un cămin decantor. Căminul va fi prevăzut cu capac de otel proiectat pentru a suporta traficul greu (40 t). Platforma este prevăzută cu rigole perimetrale care se descărcă într-o cameră/cămin de colectare. Pe marginile exterioare sunt dispuse borduri de beton care izolează platforma asfaltată de terenul din jur. Sistemul de colectare şi stocare a apelor pluviale: Apele pluviale din zona de recepţie, stocare şi bioremediere vor fi colectate prin intermediul sistemului de canalizare şi de rigole laterale, fiind dirijate către bazinul separator. După tratare, acestea se descărcă în bazinul de colectare (retenţie). Sistemul de drenare, colectare şi recirculare al apei pluviale de pe platforma de bioremediere este format din:

Platforma staţiei de bioremediere, care va fi construită în formă de „V” (in profil longitudinal), panta rezultată permiţând apei pluviale să fie drenată către marginile acesteia. La circa 5 m distanţă faţă de limita platformei, vor fi amplasate rigole parabolice, cu grătar detaşabil pentru a putea fi curăţate. Colectarea apelor pluviale se realizează prin rigolele C1 - 120 m şi C2 - 100 m, cu pante de 0,8%. Rigola C1 colectează apa de pe suprafaţă A1, iar rigola C2 de pe suprafeţele A0 (de recepţie de deşeurilor) şi A2 - din zona de tratare pentru bioremediere Dimensionarea rigolelor este realizată pentru debitele maxime la timp mediu de revenire de 30 ani. S-a folosit formula raţională şi ploile statistice din STAS 9470-73 şi extrapolare la probabilitatea 1/30 ani. Mărimea/tipul rigolelor: C1: rigolă parabolică tip Faserfix super 300 H305; C2: rigolă parabolică tip Faserfix super 300 H505. Rigolele vor deversa apa într-un cămin (15 m3) racordat la deznisipatorul şi separatorul de hidrocarburi petroliere. Căminul va fi prevăzut cu capac de oţel proiectat pentru a suporta traficul greu (aproximativ 40 t).

Apa drenată prin rigolele de scurgere va fi preluată de un cămin deznisipator şi separator de hidrocarburi petroliere, care va dispune de trei compartimente şi stochează cca. 427 m3 apă. Cele trei compartimente vor fi accesibile pentru a putea fi curăţate cu ajutorul unui excavator. Separatorul de produse petroliere este proiectat pentru a reţine circa 95% din hidrocarburile de la suprafaţa apei.

La ieşirea din căminul decantor-separator de produse petroliere va exista o staţie de pompare, prevăzută cu pompe de recirculare şi pompă de epuizment. Pompele de recirculare a apei – una activă şi una de rezervă – vor fi pompe orizontale/verticale, caracterizate de Q = 36 m3/h = 10 l/s; H = 55 mWC; P = 27.5 kW; n = 2900 rot/min. Aceste pompe sunt legate de conducta sistemului de irigare a rândurilor. Pompa de epuizment va fi amplasată în başa staţiei de pompare şi va avea rolul de golire a excesului de apa din bazin.

Surplusul de apă va fi dirijat către două bazine de retenţie a apelor pluviale şi levigatului, care conform proiectului vor avea o capacitate de aproximativ 1097 m3, respectiv 1912 m3. Capacitatea bazinului de stocare a fost calculată pentru debitele maxime la timp mediu de revenire de 30 ani, astfel încât sa poată prelua întreaga cantitate de precipitaţii căzuta pe suprafaţa staţiei. în cazul apariţiei ploii maxime, sistemul permite stocarea temporara a apei pe suprafaţa betonata a staţiei de bioremediere, prin închiderea vanelor de acces. în acest fel se va putea efectua golirea volumului excedentar din bazinul de stocare cu cisterne şi depozitarea în parcurile OMV Petrom.

Clasificare/etichetarea substanţelor sau a preparatelor chimice Denumirea materiei prime, a substanţei

sau a preparatului chimic

Cantitate anuală/

stoc Categorie deşeu

Periculozitate Fraze risc

Staţia de bioremediere

Pământ şi pietre cu conţinut de substanţe periculoase (17 05 03*) P H, Carcinogen

cat. 2 R45

Deşeuri încadrate ca periculoase, parţial stabilizate (19 03 04*)

30.000 m³

P H, Carcinogen cat. 2

R45

6/30 Acord de mediu nr.xxx/zz.07.2011, titular proiect: SC OMV Petrom SA – Divizia Exploatare &

Producţie – Zona de producţie III Muntenia Vest

Clasificare/etichetarea substanţelor sau a preparatelor chimice Denumirea materiei prime, a substanţei

sau a preparatului chimic

Cantitate anuală/

stoc Categorie deşeu

Periculozitate Fraze risc

Deşeuri solide de la remedierea solului cu conţinut de substanţe periculoase ( 19 13 01*)

P H, Carcinogen cat. 2 R45

Alte deşeuri de la construcţii şi demolări (inclusiv amestecuri de deşeuri) cu conţinut de substanţe periculoase (17 09 03*)

P H, Carcinogen cat. 2

R45

Material de afânare 6.000 m³ N - -

Supliment de nutrienţi (N şi P) dacă este cazul N - -

Apa 1017,9 m3 N - -

Motorina * 166,75 t P HN, Carcinogen cat. 3

R40

Descrierea procesului la staţia de bioremediere Cieşti:

Pentru reducerea conţinutului de hidrocarburi petroliere atât sedimentele rezultate în urma procesării reziduurilor din rezervoare cât şi solul contaminat cu produse petroliere vor fi tratate prin bioremediere. Această operaţie are ca scop reducerea cantităţii totale de deşeuri prin preluarea şi refolosirea acelei fracţii care se biodegradează până la stadiul la care poate fi folosit ca material de umplutură, cât şi reducerea gradului de nocivitate a acestor deşeuri, prin reducerea conţinutului de hidrocarburi până la limita la care aceste deşeuri pot fi acceptate la depozite de deşeuri nepericuloase, conform OM nr. 95/2005. Reziduurile din rezervoarele aferente parcurilor de separatoare vor fi iniţial tratate la locul de producere utilizând unităţi mobile de procesare, după care sedimentul rezultat va fi transportat la staţia de bioremediere pentru reducerea conţinutului de hidrocarburi prin biofragmentare biologică. Conţinutul de hidrocarburi din aceste sedimente rezultate de la tratarea primara va fi în medie de circa 7 - 9%. Din punct de vedere tehnologic, procesul de bioremediere este un proces simplu şi constă în dispunerea materialului în brazde înalte, urmată de amestecarea deşeurilor cu material de afânare şi reamestecarea periodica a acestuia pentru a asigura aportul necesar de oxigen. Bacteriile care descompun hidrocarburile se găsesc în mod normal în sol şi tehnologia se va baza doar pe asigurarea parametrilor optimi pentru dezvoltarea acestor bacterii, respectiv aerare şi umiditate. In scopul de a facilita activitatea microorganismelor asupra hidrocarburilor petroliere, se pot adăuga nutrienţi (fertilizanţi) şi apă, în funcţie de gradul de încărcare a materialului. Pentru a obţine o depoluare eficientă, se impune ca interacţiunea microorganismelor aerobe asupra hidrocarburilor petroliere contaminante să fie maximă, ceea ce este posibil în condiţiile asigurării unei bune oxigenări a materialului. Fiind un proces biologic aerob, pentru bioremediere este necesară asigurarea de oxigen prin aerarea periodică a materialului. În acest scop, materialul dispus în brazde va fi amestecat/afânat periodic cu ajutorul unui utilaj special, materialul textural din amestec având rolul de menţinere a stării de afânare. Procesul va fi controlat periodic prin analize de laborator atât în ce priveşte parametrii de bioremediere cat şi conţinutul în hidrocarburi. In aceste condiţii, perioada de timp calculată pentru bioremediere este de 4-6 luni. Depunerea sedimentului pe platforma se va asigura prin transport cu ajutorul auto-basculantelor şi nivelare utilizând un încărcător frontal pe pneuri. Pentru afânarea stratului ce trebuie bioremediat se va folosi un utilaj special. In procesul de bioremediere se va utiliza apa (cu adaos de nutrienţi: azot şi fosfor, dacă va fi necesar pentru optimizarea procesului) pentru menţinerea unei umidităţi optime a materialului supus biodegradării şi asigurarea suplimentului nutritiv bacteriilor ce vor acţiona în cursul acestui proces.

7/30 Acord de mediu nr.xxx/zz.07.2011, titular proiect: SC OMV Petrom SA – Divizia Exploatare &

Producţie – Zona de producţie III Muntenia Vest

Pentru asigurarea umidităţii va fi folosită apa de precipitaţii colectată de pe suprafaţa staţiei care va fi recirculată prin intermediul bazinului special destinat dispus în exteriorul platformei. Recircularea apelor se va realiza prin asigurarea unor sisteme de drenare, stocare, pre-epurare şi pompare a acestora. Eventualul surplus de apă va fi dirijat şi colectat în bazinul colector menţionat anterior, apa fiind reintrodusă în circuitul de umezire a materialului. În funcţie de evoluţia concentraţiei acestora (hidrocarburi din petrol), se va putea optimiza procesul de biodegradare (adaos de nutrienţi), obiectivul declarat fiind scăderea progresivă a volumului de deşeuri care va fi transportat în final la depozitul permanent. Pentru optimizarea procesului este necesar ca parametrii fizico-chimici să fie măsuraţi periodic. Materialul supus procesului de biodegradare va fi monitorizat continuu, urmărindu-se variaţia concentraţiei poluantului (hidrocarburi totale petroliere) până la atingerea valorilor acceptabile pentru utilizarea acestuia ca material de umplutură, pentru lucrări de remediere în zona sondelor şi a parcurilor. Staţia de bioremediere constituie o facilitate de tratare în vederea recuperării unor cantităţi mari de sol, fapt care conduce la reducerea cantităţii de deşeuri (pământuri parţial stabilizate cu conţinut de hidrocarburi din petrol) ce urmează a fi depozitate în depozite special amenajate în acest scop. După tratare, funcţie de concentraţia de hidrocarburi petroliere, materialul rezultat va avea caracteristicile unui sol ce poate fi utilizat ca material de umplutura pentru compensarea golurilor apărute în urma excavaţiilor pentru curăţarea zonelor contaminate de la sondele şi parcurile de separatoare dezafectate. Comparaţie cu cele mai bune tehnici disponibile (BAT):

Valori limită Parametri (unitatea de

măsura) Tehnici alternative propuse de titular

Cele mai bune tehnici disponibile (BAT)

Consum energie 10 kJ/kg deşeu 15 kJ/kg deşeu

Consum apă 0,03 m3 apa/m3 deşeu (apa pluvială recirculată) 0,26-0,47 m3 apă/m3 deşeu

Emisii de poluanţi atmosferici (mg/m³) <1 mg/m3 TPH

1-4 mg/m3 TPH în prima săptămână <1 mg/m3 TPH după

Emisii de poluanţi în apa (mg/l)

Fără emisii – apa se tratează local şi se recircula

TOC = 40 COD = 120-200 BOD5 = 20-25 TPH = 10-20 BTEX = 0,1 N total = 70 P total = 1-3 Cloruri = 0,15 Sulfaţi =0,1-1 Cr total = 0,5 Cr(VI) = 0,1

Deşeuri generate Funcţie de nr. Personal ~1,5 – 3 kg/zi Funcţie de nr. personal

Procedeul de tratare propus se încadrează în limitele admisibile conform BAT, iar utilizarea în procesul de bioremediere a apei pluviale colectate şi stocate în bazinul de retenţie din incinta amplasamentului, procedeul conduce la diminuarea consumurilor de resurse naturale.

B) Depozit deşeuri nepericuloase: Deşeuri nepericuloase ce urmează a fi depozitate:

8/30 Acord de mediu nr.xxx/zz.07.2011, titular proiect: SC OMV Petrom SA – Divizia Exploatare &

Producţie – Zona de producţie III Muntenia Vest

• 19 03 05 - „deşeuri stabilizate, altele decât cele specificate la 19 03 04*” - pentru sedimentul rezultat din procesarea şlamurilor ca şi pentru solul contaminat, în prealabil supuse bioremedierii şi care vor conţine încă hidrocarburi;

• 17 05 04 - „pământ şi pietre, altele decât cele cu conţinut de substanţe periculoase (specificate la 17 05 03*)” - pentru materialul bioremediat până la stadiul la care poate fi folosit ca umplutură, în cazul în care acesta nu va putea fi refolosit ca atare;

• 17 09 04 - „amestecuri de deşeuri de la construcţii şi demolări, altele decât cele specificate la 17 09 01*, 17 09 02* şi 17 09 03*”

• 19 03 04* - „deşeuri încadrate ca periculoase, parţial stabilizate” Notă: Deşeurile rezultate după bioremediere, încadrate la codul 19 03 04*, vor fi stocate temporar în zona de „Carantină” (delimitată de pereţi mobili din zona staţiei de bioremediere); se vor prelua probe care vor fi analizate într-un laborator acreditat independent. In conformitate cu Ordinul MMGA nr.95/2005, această categorie de deşeuri periculoase pot fi acceptate în depozite de deşeuri nepericuloase dacă îndeplinesc următoarele condiţii:

- conţinutul de carbon organic să fie <5%; - în urma testele de levigare (2 l/kg şi 10 l/kg), levigatul să se încadreze în limitele admise de Ordinul MMGA nr.95/2005.

Clasificare/etichetarea substanţelor

sau a preparatelor chimice Denumirea materiei prime, a substanţei sau a preparatului chimic

Cantitate anuală/

stoc Categorie deşeu

Periculozitate Fraze risc

Depozitul de deşeuri nepericuloase Deşeuri stabilizate, altele decât cele specificate la 19 03 04 (19 03 05) N - -

Pământ şi pietre, altele decât cele cu conţinut de substanţe periculoase-specificate la 17 05 03 (17 05 04)

N - -

Amestecuri de deşeuri de la construcţii şi demolări (17 09 04) N - -

Deşeuri încadrate ca periculoase, parţial stabilizate (19 03 04*) P H, Carcinogen

cat. 2 R45

Deşeuri încadrate ca periculoase, parţial stabilizate (19 03 04*)

≈ 50.790 m3

P H, Carcinogen cat. 2

R45

Motorina ** 113,30 t P HN, Carcinogen cat. 3

R40

Principalele date constructive ale depozitului de deşeuri sunt: Depozitul de deşeuri va fi realizat în conformitate cu prevederile reglementarilor de specialitate dintre care cele mai relevante sunt: HG nr. 349/2005 şi Normativul tehnic pentru depozitarea deşeurilor aprobat prin OM nr. 757/2004, cu modificările şi completările ulterioare. Depozitul face parte din categoria: depozit deşeuri nepericuloase clasa „b”. Date constructive ale depozitului de deşeuri sunt:

• Suprafaţa totală folosită a depozitului: : 9,17 ha; • Suprafaţa totală folosită pentru depozitare: 8,86 ha; • Capacitate totala: 790.000 m3 (1.264.000 t); • Cantitatea medie de deşeuri estimată a fi depozitată anual: 20.790 m3/an (33.264 t); • Număr celule: 3 celule de depozitare; • Durata de viaţă estimată pentru fiecare celulă:

- celula 1: 10 ani;

9/30 Acord de mediu nr.xxx/zz.07.2011, titular proiect: SC OMV Petrom SA – Divizia Exploatare &

Producţie – Zona de producţie III Muntenia Vest

- celula 2: 11 ani; - celula 3: 17 ani;

• Durata totală de viata estimata pentru depozit: 38 ani; • Suprafaţa primei celule pentru faza I: 4,3364 ha; • Capacitatea proiectată pentru faza I – 10 ani: 360 000 m³ (576 000 tone).

Componentele specifice depozitului de deşeuri nepericuloase: - zona de depozitare propriu-zisă, împărţită în trei celule; - sistemul de colectare şi stocare a levigatului.

Zona de depozitare finala a deşeurilor:

In cadrul depozitului se vor construi trei celule, în mod etapizat, cu o durata de viaţă estimată la 10, 11, respectiv 17 ani, astfel că durata totală de funcţionare a depozitului este estimată la circa 38 de ani.

În prima fază se va construi doar o celulă ce va fi folosită pentru depozitarea deşeurilor. După umplerea primei celule, va intra în funcţiune a doua celulă, iar în precedenta vor începe operaţiile de închidere după ce tasările s-au stabilizat, etc.

Celulele vor fi separate între ele de diguri interne, din pământ având o înălţime de aproximativ 5 m, de la baza excavaţiei. Zona de depozitare a deşeurilor va fi înconjurată de un dig cu înălţimea de aproximativ 1,1 m, de la suprafaţa solului. Coronamentul digului va fi plasat la o distanţă de aproximativ 14 m faţă de gardul perimetral al depozitului pentru a se asigura un spaţiu suficient pentru construirea drumului de serviciu şi asigurarea unei zone verzi, plantate cu o perdea de arbori, cu creştere rapidă, la limita proprietăţii.

Întreaga investiţie va fi retrasă cu aproximativ 20 m faţă de marginea drumului cadastrat (drum de tarla existent), suprafaţa rezultată fiind înierbată şi amenajată ca spaţiu verde. Digul reprezintă baza sistemului de impermeabilizare a pantelor interioare către celulele depozitului. Construirea digului va include lucrări de terasamente ale terenului existent, realizarea umpluturii pentru corpul digului, amenajarea unui covor vegetal la acostament şi însămânţarea pantelor externe ale digului. Digul va fi construit în etape corespunzătoare realizării fiecărei celule, astfel că în prima fază se va realiza doar acea parte aferentă celulei de deşeuri în curs de construcţie. Construcţia unei celule de depozitare: Fiecare celulă de depozitare va fi prevăzută cu sistem de impermeabilizare şi sistem de colectare a levigatului dispuse astfel:

- Bariera geologică (argile îmbogăţite cu bentonit) construită cu o grosime de minim 50 cm; - Strat artificial de impermeabilizare –- geomembrană PEHD cu o grosime de 0,25 cm; - Geotextil de protecţie; - Strat drenant – din pietriş, la bază - cu o grosime de 50 cm; - Strat drenant– din geocompozit – pentru taluzuri; - Geotextil – peste pietriş şi sub materialul depozitat.

Amplasamentul ales prezintă avantajul unei impermeabilităţi ridicate a terenului existent datorită depozitelor groase de loess, fiind constatată şi lipsa apelor subterane până la adâncimea de peste 18 m. Depozitele de loess constituie o bariera geologică naturala, având un coeficient de permeabilitate de 10-5 - 10-9 m/sec. În cadrul lucrărilor de amenajare, se va realizata o barieră geologică artificială cu grosimea de minim 0,5 m prin compactarea de material argilos, care să asigure o protecţie echivalentă unui strat natural cu grosimea de 1 m şi cu impermeabilitatea mai mica decât 1 x 10-9 m/s. Impermeabilizarea adiţională se va realiza prin dispunerea unei membrane din polietilenă de înaltă densitate (PEHD) cu o grosime de 2,5 mm şi o densitate minimă de 0,94 g/cm³. Pentru protejarea geomembranei din polimer (PEHD) împotriva solicitărilor mecanice peste aceasta se va aşeza un geotextil.

10/30 Acord de mediu nr.xxx/zz.07.2011, titular proiect: SC OMV Petrom SA – Divizia Exploatare &

Producţie – Zona de producţie III Muntenia Vest

Geotextilele sunt confecţionate dintr-un material textil neţesut, din polipropilena, polietilena sau poliester, rezistent la acţiunea ultravioletelor, capabile sa reziste expunerii la razele solare pentru cel puţin doi ani. Grosimea geotextilelor va fi de minim 4.0 mm (funcţie de permeabilitatea şi forma granulelor stratului drenant). Caracteristicile geotextilului vor fi conforme cu normele Europene aplicabile. Sistemul de impermeabilizare va acoperi atât baza depozitului, cat şi taluzurilor digurilor ce delimitează celulele.. Sistemul de impermeabilizare al depozitului de deşeuri nepericuloase:

Amenajări Descriere

Bariera geologica

Materialul component al barierei geologice: argila compactată/soluri cu bentonită. Coeficientul de permeabilitate (k) al materialului utilizat > 1,0 x 10-9 m/s. Grosimea barierei > 1,00 m, sau cu un coeficient de permeabilitate echivalent cu cel al unui strat de 0,50 m grosime. Bariera - construită din straturi succesive de 0,25 m grosime, ce se vor compacta individual până la atingerea parametrilor necesari. Coeficientul de permeabilitate va fi confirmat în timpul execuţiei lucrărilor prin realizarea de teste standardizate pe probe prelevate din şantier.

Geometria celulelor de depozitare

La fiecare celulă, baza depozitului va avea înclinarea necesară pentru funcţionarea corespunzătoare a sistemului de drenare a levigatului (pat drenant şi conducte riflate). Lucrările de terasamente: dimensionate pentru a asigura stabilitatea ansamblului dar şi optimizarea volumelor de săpătură şi umplutură necesară astfel încât materialul excavat să fie folosit la realizarea digurilor perimetrale. Adâncimea excavaţiilor variază în funcţie de cerinţele asigurării pantelor necesare sistemului de drenare.

Impermebili-zare cu geomembrană

Se va folosi o membrană din polietilena de înaltă densitate (PEHD) cu o grosime de 2,5 mm şi o densitate minima de 0,94 g/cm³. Integritatea sudurilor va fi testată în situ odată cu analiza vizuală care să confirme lipsa oricăror defecte vizibile. Instalarea se va efectua doar de către personal specializat. Toate cordoanele de sudura vor fi duble, cu posibilitatea de a fi testate cu aer comprimat, sau vor fi suduri de extrudare prevăzute cu un conductor de scântei inclus lipit în îmbinarea sudată, care va permite testarea etanşeităţii sudurilor prin metode cu scântei de înalta tensiune.

Sistemul de gestiune a apelor pluviale:

Apele pluviale (levigatul) reţinute de celulele de depozitare ale depozitului vor fi colectate prin intermediul stratului drenant din bază, fiind preluate de sistemul de drenare pentru a fi descărcate în bazinul de colectare a levigatului. Sistemul de gestiune a apelor pluviale de pe amplasament (levigat) cuprinde stratul drenant şi conductele de drenare, precum şi bazinul de stocare a levigatului, descrise mai sus în secţiunea de prezentare a caracteristicilor constructive comune. Sistemul de colectare a levigatului va fi format din drenuri realizate din conducte riflate dispuse intr-un strat drenant cu grosimea de 0,5 m, deasupra geomembranei şi protejat cu o geotextil. Pentru fiecare celula în parte, sistemul de colectare a levigatului va fi instalat imediat după instalarea suportului de polimer şi a geotextilului de protecţie. Stratul de drenare va acoperi atât partea inferioara, cat şi taluzurilor laterale ale celulelor. Materialul utilizat pentru realizarea stratului drenant va fi pietriş sort, fără conţinut de material fin (argila praf). Conţinutul de materii organice va fi mai mic de 1%. Coeficientul de permeabilitate a materialului drenant va fi mai mare de 10-3 m/s. Conductele de evacuare din interiorul depozitului de deşeuri vor fi din ţeava perforata PEHD, PE80 şi vor avea diametrul Ø 315 mm.

11/30 Acord de mediu nr.xxx/zz.07.2011, titular proiect: SC OMV Petrom SA – Divizia Exploatare &

Producţie – Zona de producţie III Muntenia Vest

Fiecare conducta de drenaj va avea o panta de scurgere de 1% şi va deversa levigatul intr-un colector principal printr-un cămin de racord. Conductele de evacuare vor fi instalate astfel încât sa permită curăţarea şi spălarea conductei în caz de colmatare. Deasupra stratului de drenaj va fi dispus un geotextil cu rolul de a separa stratul drenant de masa deşeurilor. Geotextilele vor fi confecţionate din material textil neţesut din polipropilena, polietilena sau poliester rezistente la UV, capabile sa reziste expunerii la razele solare pentru cel puţin doi ani. Condiţiile enunţate în specificaţii vor asigura faptul ca geotextilul poate acţiona ca un înveliş de separaţie a stratului drenant. Caracteristicile geotextilului se vor conforma normelor Europene aplicabile. Apele de levigat din celula de depozitare vor fi colectate prin intermediul sistemului de drenaj şi descărcate în bazinul de colectare a levigatului, având o capacitate totala de 1912 m3 (a se vedea Anexa C – Planul de situaţie al staţiei de bioremediere şi depozitului de deşeuri nepericuloase). Apele pluviale ce spăla deşeurile (levigatul) colectate dintr-o celula de depozitare sunt gestionate prin următoarele facilitaţi:

camera de colectare (cămin); colector principal bazinul de colectare levigat; vane de control/vane reglare debit; conducta de legătura controlata cu bazinul de stocare al staţiei de bioremediere.

Debitul de levigat provenind din apele pluviale poate varia mult pe perioada de viata a depozitului considerând aceeaşi cantitate de precipitaţii. în perioada de realizare a primei celulei, debitele de levigat vor fi mari, dar cu încărcătura poluanta scăzuta, iar în perioada următoare – debitele colectate se vor reduce semnificativ dar încărcarea cu compuşi dizolvaţi va fi maxima. După închiderea celulei, producţia de levigat va avea tendinţa de diminuare, ca urmare a limitării progresive a alimentarii din partea superioara. Capacitatea bazinului de colectare a levigatului permite stocarea în condiţii de siguranţa a apelor colectate. O parte a apei va fi folosita împreuna cu apa din bazinul de stocare al staţiei de bioremediere în procesele de udare. Excesul din perioadele cu precipitaţii abundente va fi eliminat cu ajutorul cisternelor şi transportat către cea mai apropiata staţie de injecţie a OMV Petrom. Parametri efectivi de calitate ai apei vor fi stabiliţi în prima perioada de funcţionare de 12 luni în cadrul programului de automonitorizare. Sistemul de gestiune a apelor pluviale Sistemul de gestiune a apelor pluviale de pe amplasament (levigat) cuprinde stratul drenant şi conductele de drenare, precum şi bazinul de stocare a levigatului, descrise mai sus în secţiunea de prezentare a caracteristicilor constructive. Sistemul de colectare a levigatului va fi format din drenuri realizate din conducte riflate dispuse într-un strat drenant cu grosimea de 0,5 m, deasupra geomembranei şi protejat cu o geotextil. Pentru fiecare celulă în parte, sistemul de colectare a levigatului va fi instalat imediat după instalarea suportului de polimer şi a geotextilului de protecţie. Stratul de drenare va acoperi atât partea inferioară, cât şi taluzurile laterale ale celulelor. Materialul utilizat pentru realizarea stratului drenant va fi pietriş sort, fără conţinut de material fin (argila praf). Conţinutul de materii organice va fi mai mic de 1%. Coeficientul de permeabilitate a materialului drenant va fi mai mare de 10-3 m/s. Conductele de evacuare din interiorul depozitului de deşeuri vor fi din ţeava perforata PEHD, PE80 şi vor avea diametrul Ø315 mm. Fiecare conductă de drenaj va avea o pantă de scurgere de 1% şi va deversa levigatul într-un colector principal printr-un cămin de racord. Conductele de evacuare vor fi instalate astfel încât să permită curăţarea şi spălarea conductei în caz de colmatare. Deasupra stratului de drenaj va fi dispus un geotextil cu rolul de a separa stratul drenant de masa deşeurilor. Geotextilele vor fi confecţionate din material textil neţesut din polipropilenă, polietilenă sau poliester rezistente la UV, capabile să reziste expunerii la razele solare pentru cel puţin doi ani.

12/30 Acord de mediu nr.xxx/zz.07.2011, titular proiect: SC OMV Petrom SA – Divizia Exploatare &

Producţie – Zona de producţie III Muntenia Vest

Condiţiile enunţate în specificaţii vor asigura faptul ca geotextilul poate acţiona ca un înveliş de separaţie a stratului drenant. Caracteristicile geotextilului se vor conforma normelor Europene aplicabile. Apele de levigat din celula de depozitare vor fi colectate prin intermediul sistemului de drenaj şi descărcate în bazinul de colectare a levigatului, având o capacitate totala de 1912 m3 (a se vedea Anexa C – Planul de situaţie al staţiei de bioremediere şi depozitului de deşeuri nepericuloase). Apele pluviale ce spăla deşeurile (levigatul) colectate dintr-o celula de depozitare sunt gestionate prin următoarele facilitaţi:

- camera de colectare (cămin); - colector principal - bazinul de colectare levigat; - vane de control/vane reglare debit; - conducta de legătura controlata cu bazinul de stocare al staţiei de bioremediere.

Debitul de levigat provenind din apele pluviale poate varia mult pe perioada de viata a depozitului considerând aceeaşi cantitate de precipitaţii. în perioada de realizare a primei celulei, debitele de levigat vor fi mari dar cu încărcătura poluanta scăzuta, iar în perioada următoare – debitele colectate se vor reduce semnificativ dar încărcarea cu compuşi dizolvaţi va fi maxima. După închiderea celulei, producţia de levigat va avea tendinţa de diminuare, ca urmare a limitării progresive a alimentarii din partea superioara. Capacitatea bazinului de colectare a levigatului permite stocarea în condiţii de siguranţa a apelor colectate. O parte a apei va fi folosita împreuna cu apa din bazinul de stocare al staţiei de bioremediere în procesele de udare. Excesul din perioadele cu precipitaţii abundente va fi eliminat cu ajutorul cisternelor şi transportat către cea mai apropiata staţie de injecţie a OMV Petrom. Parametrii efectivi de calitate ai apei vor fi stabiliţi în prima perioada de funcţionare de 12 luni în cadrul programului de automonitorizare.

Din activităţile de extragere şi separare primară a ţiţeiului şi din cele de dezafectare a unor sonde şi

a altor tipuri de facilitaţi conexe, rezultă o serie de deşeuri pentru care trebuie găsite modalitatea conforme de recuperare/tratare/depozitare, după cum urmează:

• Sol contaminat cu produse petroliere recuperat din perimetrele de extracţie şi de separare primară a ţiţeiului, în urma unor situaţii accidentale sau ca urmare a dezafectărilor de sonde sau alte facilităţi (parcuri de rezervoare, staţii de compresoare, dezbenzinare, etc.);

• Reziduuri din rezervoarele de separare şi stocare ţiţei; • Deşeuri nevalorificabile rezultate din dezafectarea/demolarea facilităţilor prezentate mai sus; • Şlamuri din batalurile a căror activitate a fost sistată la 31 decembrie 2006.

Pentru procesarea şi eliminarea acestor tipuri de deşeuri, societatea OMV Petrom a propus o schemă de gestionare care să se conformeze cu legislaţia naţională în domeniul gestionării deşeurilor, care transpune Directivele şi alte acte legislative ale UE în domeniu. Schema de gestionare a acestor deşeuri cuprinde următoarele faze tehnologice:

• Tratarea prin procedee termice a şlamurilor din bataluri şi prin procedee mecanice a reziduurilor din rezervoare; se va efectua la faţa locului, cu instalaţii mobile şi va contribui la recuperarea şi refolosirea hidrocarburilor conţinute în şlamul petrolier;

• Stocarea temporară a fracţiei solide rezultate din procesarea reziduurilor din rezervoare (sedimente) şi a solului contaminat rezultat din lucrări de dezafectare, pentru a se asigura o zonă de colectare temporară care să mărească eficienţa modului de gospodărire a deşeurilor în faza premergătoare fluxului de gestionare planificat prin intermediul staţiilor de bioremediere şi a depozitelor de deşeuri nepericuloase aferente;

• Tratarea prin procedee biologice a sedimentului solid rezultat din procesarea reziduurilor din rezervoare şi a solului contaminat în staţii de bioremediere; staţiile bioremediere, prin aplicarea de procedee specifice pentru stimularea activităţii bacteriene, pot reduce semnificativ conţinutul de hidrocarburi din materialul iniţial, care este apoi separat în sol recuperat şi material pentru depozitare; în acest fel creşte substanţial eficienţa şi durata de funcţionare a depozitului de deşeuri;

13/30 Acord de mediu nr.xxx/zz.07.2011, titular proiect: SC OMV Petrom SA – Divizia Exploatare &

Producţie – Zona de producţie III Muntenia Vest

• După verificarea dacă materialul recuperat prin procedeele de bioremediere se încadrează în cerinţele de calitate a solului, acesta va fi folosit ca material de umplutură la lucrările de remediere a terenurilor aferente perimetrelor de extracţie şi de procesare primară;

• Eliminarea finală a deşeurilor de demolare provenind de la unităţile de producţie dezafectate împreună cu deşeurile din staţia de bioremediere care în urma tratării nu au ajuns la starea necesară pentru a îndeplini condiţiile de calitate a solului, se realizează prin depozitare în depozite conforme tip „b” pentru deşeuri solide nepericuloase.

3. Dotări principale: Facilităţile comune staţiei de bioremediere şi depozitului de deşeuri nepericuloase vor fi: Facilităţile comune staţiei de bioremediere şi depozitului de deşeuri nepericuloase vor fi:

Drum de acces; Gard de împrejmuire şi poartă; Zona de intrare şi parcare; Drumuri interne; Zona de cântărire a deşeurilor, prevăzută cu două cântare tip pod basculă; Zona de spălare a autovehiculelor la ieşirea din incintă (bazin spălare roţi); Zona administrativă (clădire prefabricată), prevăzută cu birouri, sală de mese, vestiare şi duşuri

pentru personal; Laborator pentru testarea probelor de sol; Zona de întreţinere curentă a utilajelor (garaj/atelier); Sistem de epurare ape uzate menajere; Sistem de colectare a apelor pluviale curate din exteriorul incintei; Sistem de canalizare interioară; Sistem de alimentare cu energie electrică (generator electric) şi corpuri de iluminat.

Drum de acces: Lungimea totală a drumului de acces este de aproximativ 2956 m, a fost proiectat pentru o perspectiva de 20 ani la un trafic zilnic de 40 camioane/zi, având greutatea de 40 t. Mixturile asfaltice au fost alese astfel încât să reziste variaţiilor de temperatură (face obiectul unui act de reglementare separat); Gard de împrejmuire şi poartă de acces: Împrejmuirea incintei se va face cu un gard de plasă sudată din oţel galvanizat având înălţimea de 2,40 m, la partea superioară cu 3 rânduri de sârmă ghimpată, montata pe stâlpi din corniere metalic. Gardul va fi prevăzut cu o poartă batantă în 2 părţi, având înălţimea de 2,40 m şi o lăţime de 10 m. Poarta va fi montata la intrarea în incinta obiectivului fiind realizata pe un cadru din profile metalice cu plasă de sârmă galvanizată. Poarta va fi operată manual. O barieră automatizată din două părţi va fi instalată şi operată din clădirea administrativa. Zona de intrare şi parcare: La intrarea în incinta obiectivului va fi amplasat biroul de control trafic. Pentru angajaţii obiectivului au fost prevăzute 8 locuri de parcare. Întreaga incintă va dispune de sistem de iluminat. Drumuri interne temporare şi permanente: Drumurile interne (zona de manevrare) vor fi asfaltate pentru asigurarea impermeabilizării şi protecţiei apelor subterane. Aceste drumuri vor avea următoarea configuraţie:

drum acces bazine de stocare şi căminele de curăţare - 4 m lăţime; drum acces la celula de depozitare nr. 1 a depozitului de deşeuri nepericuloase - 6 m lăţime;

Apele pluviale (dintre drumurile de acces şi depozitul de deşeuri nepericuloase) vor fi colectate prin şanţuri perimetrale.

14/30 Acord de mediu nr.xxx/zz.07.2011, titular proiect: SC OMV Petrom SA – Divizia Exploatare &

Producţie – Zona de producţie III Muntenia Vest

Zona de cântărire a deşeurilor (cântare tip pod basculă): Pentru cântărirea deşeurilor au fost prevăzute două cântare cu capacitatea maximă de 60 tone. Cântarele vor acoperi o suprafaţă de 54 m2 (lungime de 18,00 m şi lăţime de 3,00 m) şi vor fi montate câte unul pe sensul de intrare şi ieşire din incintă. Zona de spălare a autovehiculelor: Zona de spălare a anvelopelor autovehiculelor va fi instalată la ieşirea din incintă şi va consta dintr-un bazin de spălare prevăzut cu un grătar cu bare din oţel galvanizat şi başă colectoare. Zona administrativă (clădire prefabricată):

birouri, sală de mese, vestiare şi duşuri pentru personal; grupuri sanitare, etc.

Laborator testare: Pentru testarea probelor de sol va instala un laborator tip container, prevăzut cu echipamentele necesare automonitorizării activităţii. Zona de întreţinere curentă a utilajelor: Pentru reparaţiile curente a autovehiculelor şi depozitarea pieselor de schimb şi echipamentelor se intenţionează a fi prevăzut un garaj/atelier constând in:

garaj având o suprafaţa totala de 168,7 m2; atelier având o suprafaţa totala de 10,6 m2; staţie compresoare având o suprafaţa totala de 5,2 m2; camera de depozitare având o suprafaţa totala de 10,6 m2; doua uşi având o lăţime de 5,00 m fiecare.

In vecinătatea garajului şi atelierului pentru reparaţii va fi realizat un rezervor de combustibil pentru alimentarea utilajelor de pe amplasament având o capacitate de 10 m3. Rezervorul va fi amplasat în aer liber pe un cadru din oţel, situat pe o suprafaţă impermeabilizată, fiind prevăzut cu pompă electrică şi sistem de măsură pentru alimentarea utilajelor. In faţa garajului va fi amplasată o rampă pentru spălarea utilajelor (10 x 10 m). Apa provenită din zona de spălare va trece printr-un deznisipator şi separator de hidrocarburi, ce va fi racordat la sistemul de colectare şi recirculare a apelor. Sistem de colectare a apelor uzate menajere: Apele uzate din clădirile administrative vor fi colectate într-o mini-staţie de epurare monobloc fiind descărcate în sistemul de drenaj al staţiei de bioremediere. Partea grosieră va fi preluată cu cisterna şi deversată în cea mai apropiată reţea de ape menajere din zonă sau staţie de epurare orăşenească. Mini-staţia de epurare tratează doar apele menajere, epurarea constând într-un proces mecano-biologic. Nu vor fi adăugate substanţe chimice sau aditivi. Mini-staţia de epurare va fi instalată subteran. Conform specificaţiilor tehnice, apa rezultată în urma epurării se încadrează în prevederile NTPA 001/2002. Mini-staţia de epurare poate trata un volum de apă de 1,92 m3/zi (calculat pentru 20 persoane x 96 l/persoană/zi). Instalaţia completă cuprinde 2 rezervoare de 4800 l fiecare, din polipropilenă, compartimentate în:

tratare primară; aerare pe suport mobil; sedimentare finală şi recirculare nămol; sistem aerare cu suflantă; capac uşor pietonal - A250.

Sistem de colectare a apelor pluviale curate din exteriorul incintei: Apele pluviale colectate în şanţurile perimetrale depozitului de deşeuri nepericuloase sunt convenţional curate şi vor fi descărcate în cel mai apropiat curs de apă de suprafaţă.

15/30 Acord de mediu nr.xxx/zz.07.2011, titular proiect: SC OMV Petrom SA – Divizia Exploatare &

Producţie – Zona de producţie III Muntenia Vest

Sistem de canalizare interioară: Apele pluviale colectate din zona depozitului şi de pe platforma de bioremediere a staţiei sunt gestionate de următoarele facilităţi:

camera de colectare (cămin), cu rol de reţinere a aluviunilor grosiere; In camera de colectare se descărca apele pluviale ce spală zona administrativa (prevăzuta cu sistem de canalizare) şi din zona de bioremediere (prevăzuta cu rigole perimetrale pe 3 laturi), fiind dirijate către bazinul separator şi decantor.

bazin separator (deznisipator şi separator de hidrocarburi); Are trei compartimente şi capacitate de aproximativ 427 m³. Bazinul este proiectat pentru o eficienţă de tratare a apelor cu produse petroliere de circa 95%, care depinde de asigurarea unui timp de staţionare de 3 - 4 ore.

bazin de retenţie/stocare ape pluviale; Apa din bazinul separator-decantor, pre-epurata, este trecuta în bazinul de stocare având o capacitate de circa 1097 m3.

bazin de colectare/stocare levigat; Acest bazin, cu capacitate maximă de 1912 m3, preia levigatul din depozitul de deşeuri. În cazul unor precipitaţii extreme pe intervale scurte, bazinul poate fi folosit şi pentru stocarea apelor pluviale cu potenţial poluant din bazinul de colectare/stocare ape pluviale. În acest scop, cele două bazine sunt conectate hidraulic, fiind prevăzute vane de dirijare a fluxurilor de apă.

pompă recirculare pentru hidranţi; vane de control/vane reglare debit; conductă de conectare la bazinul de retenţie.

Din motive de securitate sunt prevăzute o serie de facilităţi de supraveghere şi acţionare pe circuitul apei (bazine, pompe, traductori de presiune, senzori de nivel, vane, etc.) în cadrul unui sistem de automonitorizare tip SCADA. Capacitatea totală de stocare (bazin separator, bazin de stocare şi bazin de levigat) a apelor pluviale a fost dimensionată pentru a putea face faţă unor evenimente pluviale extreme (180 mm) care s-ar putea produce în perioada de funcţionare a obiectivului. Această capacitate poate asigura în cea mai mare parte şi necesarul de apă pentru udare. In cazul unor precipitaţii excesive, surplusul de apă va fi eliminat controlat prin transport cu autocisterne către facilităţile OMV Petrom cele mai apropiate, pentru injectare în zăcământ. Camera pompelor va fi echipată cu:

- 2 pompe electrice orizontale având o putere de 23,5 kW fiecare - recircularea apei pluviale; - 1 pompă de başă având o putere de 1,5 kW; 1l/s; 1 bar - recircularea apei pluviale; - 2 pompe electrice având o putere de 1,5 kW fiecare; 2 l/s; 6 mCA - pompare ape uzate.

Echipamentul de pompare auxiliar este conectat la cabina de control. Se prevede o perioadă de testare de 12 luni pentru realizarea unui program cuprinzător de monitorizare a apelor uzate în vederea analizării eficienţei sistemelor de epurare a apelor şi necesitatea eventualei epurări adiţionale a acestora. Apa potabilă necesară pentru personalul angajat va fi asigurată din comerţ (PET). Apa de uz menajer (grupuri sanitare, duşuri, sala de mese, întreţinere birouri), precum şi rezerva pentru incendii va fi asigurată prin transportul cu cisterna de la cea mai apropiată facilitate aparţinând OMV Petrom, funcţională, autorizată din punct de vedere al gospodăririi apelor, apa fiind contorizată la locul de încărcare. Apa va fi stocată într-un rezervor de apă, având o capacitate de 10 m3 ce va fi amplasat în incinta obiectivului. Alimentarea cu energie electrică: Va fi asigurată de un generator Diesel de 155 kW. Funcţie de disponibilităţi, va fi încercat un branşament la cel mai apropiat obiectiv OMV Petrom. În cazul în care se va realiza conectarea la una dintre sursele mai sus menţionate, generatorul diesel va funcţiona ca sistem auxiliar. Instalaţiile electrice proiectate sunt următoarele:

16/30 Acord de mediu nr.xxx/zz.07.2011, titular proiect: SC OMV Petrom SA – Divizia Exploatare &

Producţie – Zona de producţie III Muntenia Vest

- reţele distribuţie de 0,4 kV; - reţea electrică iluminat exterior; - instalaţii de protecţie; - reţele alimentare cu energie electrică a pompelor de recirculare a apei pluviale.

Alimentarea cu energie electrică a amplasamentului se va face în sistem radial, de la panoul electric general instalat în clădirea administrativă, fiind conectate următoarele obiective:

- reţele electrice din clădirea administrativă; - reţele electrice din clădirea laborator; - zona de cântărire a deşeurilor (două cântare tip basculă); - garaj şi atelier de reparaţii; - pompe de recirculare a apei pluviale; - vane cu comandă electrică; - suflantă mini-staţiei de epurare; - iluminatul interior şi exterior; - pompă alimentare carburanţi; - 4 bariere.

Reţelele exterioare vor fi confecţionate din cabluri de cupru îngropate în şanţuri şi protejate cu ţeavă de PVC – G. Pentru iluminatul amplasamentului sunt prevăzuţi stâlpi metalici având 6 m înălţime. Cabina de alimentare şi control va fi amplasată lângă camera pompelor şi va fi echipată în aşa fel încât să garanteze funcţionarea pompelor. Cabina de control va avea următoarele funcţii:

- alimentarea tuturor echipamentelor şi instalaţiilor; - colectarea, primirea şi schimbul de date; - automatizarea sistemului; - semnalizarea tehnologică; - pregătirea şi efectuarea comenzilor şi reglajelor; - managementul şi procesarea alarmelor; - semnalizarea acustică şi optică.

Un senzor de măsurare a nivelului apei va fi instalat în bazinul de levigat, bazinul separator/decantor şi bazinul de colectare apă pluvială. Când se depăşeşte nivelul de retenţie prevăzut, începe acţiunea de eliminare controlată (cu autocisterne) a apei din bazinul de levigat şi din bazinul de colectare a apelor pluviale. Echipamentele vor fi verificate cantitativ şi calitativ în conformitate cu specificaţiile tehnice ale proiectului. Alimentarea cu apă:

Etapa de construcţie: Consumurile de apă în perioada de construcţie sunt reduse, fiind reprezentate în principal de apa potabilă necesară personalului implicat în realizarea acestui obiectiv. Având în vedere dimensiunile obiectivului, lucrările vor solicita un număr redus de personal pentru o perioadă scurtă de timp (estimată la 6 luni de la data obţinerii tuturor avizelor şi autorizaţiilor). In aceste condiţii, necesarul de apă pentru personalul implicat poate fi asigurat din comerţ (PET).

Etapa de operare:

17/30

:In faza de operare a staţiei şi a depozitului de deşeuri, necesarul de apă este reprezentat de: Apa industrială/tehnologică

- udarea materialului dispus în brazde, pentru menţinerea umidităţii optime a procesului de bioremediere. Se asigură prin recircularea apelor pluviale acumulate într-un bazin de retenţie după colectarea prin reţeaua de canalizare şi trecerea printr-un sistem de epurare;

- spălarea anvelopelor autobasculantelor la ieşirea de pe amplasament. Se asigură prin recircularea apelor pluviale acumulate în bazinul de retenţie;

Acord de mediu nr.xxx/zz.07.2011, titular proiect: SC OMV Petrom SA – Divizia Exploatare & Producţie – Zona de producţie III Muntenia Vest

- spălarea vehiculelor ce operează în cadrul staţiei şi depozitului de deşeuri nepericuloase. Se asigură prin recircularea apelor pluviale acumulate în bazinul de retenţie. Necesarul de apă industrială va fi asigurat după cum urmează:

- din bazinul de retenţie după colectarea apelor prin reţeaua de canalizare de pe amplasament şi trecerea printr-un sistem de epurare prevăzut cu un decantor – separator de produse petroliere;

18/30

:

- în perioadele cu deficit de precipitaţii din rezervorul de apă având o capacitate de 10 m3 ce va fi amplasat în incinta amplasamentului şi alimentat prin intermediul cisternelor, de la cea mai apropiată facilitate OMV Petrom autorizată din punct de vedere al Gospodăririi Apelor. Apa menajeră

:

- apa necesară pentru grup sanitar, duşuri, sală de mese, întreţinere birouri; - rezerva pentru incendii.

Necesarul de apă pentru uz menajer (grupuri sanitare, duşuri, sală de mese, întreţinere birouri), precum şi rezerva pentru incendii va fi asigurat prin transportul cu cisterna de la cea mai apropiata facilitate OMV Petrom funcţională autorizată din punct de vedere al Gospodăririi Apelor, apa fiind contorizată la locul de încărcare. Apa va fi stocată într-un rezervor de apă având o capacitate de 10m3 ce va fi amplasat în incinta staţiei de bioremediere şi depozitului de deşeuri nepericuloase. Apa potabilă

- consum potabil pentru personalul angajat din cadrul staţiei şi depozitului de deşeuri nepericuloase. Necesarul de apă potabilă pentru personalul angajat se va asigura sub formă îmbuteliată din comerţ.

Alimentare cu energie electrică:

Alimentarea cu energie electrică se face utilizând un generator Diesel de 155 kW. Funcţie de disponibilităţi, va fi încercat un branşament la reţeaua de distribuţie CEZ din zonă sau la cel mai apropiat obiectiv PETROM. În cazul în care se va realiza conectarea la una dintre sursele mai sus menţionate, generatorul Diesel va funcţiona ca sistem auxiliar.

II. CONSIDERENTELE CARE AU STAT LA BAZA EMITERII ACORDULUI:

1. Motivele implementării proiectului:

In Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor se detaliază obligaţia ca, în cazul deşeurilor

periculoase „producătorii de deşeuri periculoase au responsabilitatea gestionării de o manieră care să asigure un management raţional al deşeurilor periculoase precum şi prevenirea şi reciclarea, suplimentar faţă de manipulare, stocare, colectare, transport, tratare, eliminare a deşeurilor produse”.

Prin Legea nr.426/2001 (cu modificările şi completările ulterioare), se stipuleaza la art. 191 ca „producătorii de deşeuri sunt obligaţi să implementeze prevederile Planului naţional de gestionare a deşeurilor (PNGD), ale planurilor regionale de gestionare a deşeurilor (PRGD) şi ale planurilor judeţene de gestionare a deşeurilor (PJGD)”, cu obligativitatea pentru operatori să folosească cele mai bune tehnologii disponibile (BAT) şi care nu implică costuri excesive pentru valorificarea deşeurilor (art. 25, litera.c) şi eliminarea deşeurilor (art. 26 litera b).

In baza principiilor enunţate, prin instrumente legislative şi strategice, principiilor care promovează necesitatea de implicarea a agenţilor economici care produc deşeuri şi având în vedere stipulările din reglementările de specialitate, cadrul de acţiune a PNGD şi implicit PRGD, se extinde prin intermediul iniţiativelor private în cadrul legislativ menţionat, iniţiative care pot avea o contribuţie semnificativă la realizarea obiectivelor şi ţintelor urmărite.

HG nr.349/2005 prevede că depozitele pentru deşeuri periculoase din industria extractivă a petrolului să-şi înceteze activitatea la 31 decembrie 2006, ceea ce-l obligă pe generatorul de deşeuri periculoase să identifice alte soluţii de eliminare conforme cu reglementările în vigoare.

In acest context, Petrom a iniţiat un program pentru o gestiunare modernă a deşeurilor (recuperare, reciclare, reutilizare, reducere/tratare şi eliminare), pornind de la tehnologii actuale care au

Acord de mediu nr.xxx/zz.07.2011, titular proiect: SC OMV Petrom SA – Divizia Exploatare & Producţie – Zona de producţie III Muntenia Vest

fost verificate în ţările europene, în vederea soluţionării atât a deşeurilor din exploatarile curente, cât şi a poluărilor istorice în perimetrele instalaţiilor dezafectate, în toate zonele unde deţine exploatări petroliere, în baza principiilor proximităţii, autonomiei, subsidiarităţii şi integrării.

2. Criteriile de alegere a alternativei (inclusiv tehnologică şi de amplasament):

2.1. Alternative tehnologice:

Alternativele tehnologice avute în vedere pentru gestionarea deşeurilor provenite din extracţia şi procesarea primara a ţiţeiului în conformitate cu prevederile legale în vigoare au fost următoarele:

Alternativa zero sau neimplementarea unui sistem conform de gestiune a deşeurilor; Depozitarea directă; Incinerarea; Bioremedierea şi depozitarea ulterioară.

In urma analizei comparative, a rezultat că varianta cea mai bună din punct de vedere al prevederilor legale, al eficienţei tehnologice şi economice şi care să nu inducă efecte de mediu negative semnificative este cea a bioremedierii şi depozitarii ulterioare.

In staţia de bioremediere vor fi tratate biologic sedimentele rezultate în urma procesării reziduurilor petroliere din rezervoarele OMV PETROM şi a solului contaminat din zona unităţilor de exploatare (scurgeri şi accidente de producţie). La finalizarea operaţiunilor de bioremediere, materialul care, în urma tratamentului, va atinge limitele de acceptabilitate (conform legislaţiei în vigoare) pentru a putea fi utilizat ca material de umplutură, va fi folosit pentru refacerea terenului în lucrările de excavaţii din care a fost preluat solul contaminat. Fracţia care, în conformitate cu rezultatele analizelor fizico-chimice, nu ajunge într-un timp rezonabil la o concentraţie de hidrocarburi situată în limitele de acceptabilitate pentru astfel de lucrări, va fi eliminată final în depozitul de deşeuri nepericuloase tip „b”.

In depozitul de deşeuri nepericuloase vor fi acceptate deşeurile din demolări provenind de la unităţile de producţie dezafectate precum şi materialul tratat, care nu întruneşte parametri calitativi necesari pentru a putea fi utilizat ca material de umplutură. Deşeurile ce vor fi depozitate se vor conforma prevederilor Ordinului MMGA nr.95/2005 pentru aprobarea „Criteriului de acceptare şi procedurile preliminare de acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista naţională de deşeuri acceptate în fiecare clasă de depozit de deşeuri”. 2.2. Alternative de amplasament:

Amplasamentul a fost ales ţinând seama de localizarea să în raport cu zonările funcţionale ale localităţii. În faza preliminară au fost întreprinse investigaţii pentru identificarea condiţiilor geologice, hidrogeologice şi geotehnice de pe amplasamentul depozitului şi din zonele imediat învecinate, pentru a evita amplasarea viitoarei investiţii în:

zone carstice sau zone cu roci fisurate, foarte permeabile pentru apă; zone inundabile sau zone supuse viiturilor; zone ce se constituie în arii naturale protejate şi zone de protecţie a elementelor patrimoniului natural şi cultural;

zone de protecţie a surselor de apă potabilă sau zone izolate temporar, prevăzute în acest scop de autorităţile competente, zone cu izvoare de apă minerală sau termală cu scop terapeutic;

excavaţii din care nu este posibilă evacuarea levigatului prin cădere liberă în conductele de evacuare plasate în afara zonei de depozitare.

Criteriile avute în vedere pentru analiza amplasamentului sunt: A) Criterii geologice, pedologice şi hidrogeologice:

caracteristicile şi dispunerea în adâncime a straturilor geologice; folosinţele actuale ale terenurilor şi clasa de fertilitate, evaluarea lor economica, financiara şi sociala pentru populaţia din zona;

structura (caracteristici fizico-chimice şi bacteriologice), adâncimea şi direcţia de curgere a apei subterane;

19/30 Acord de mediu nr.xxx/zz.07.2011, titular proiect: SC OMV Petrom SA – Divizia Exploatare &

Producţie – Zona de producţie III Muntenia Vest

distanţa faţă de cursurile de apă, faţă de albiile minore şi majore ale acestora, apele stătătoare, apele cu regim special şi faţă de sursele de alimentare cu apă;

starea de inundabilitate a zonei; aportul de apa de pe versanţi la precipitaţii.

B) Criterii climatice: direcţia dominantă a vânturilor în raport cu aşezările umane sau cu alte obiective ce pot fi afectate de emisii de poluanţi în atmosferă;

regimul precipitaţiilor. C) Criterii economice:

capacitatea staţiei de bioremediere şi a depozitului şi durata de exploatare; distanţa pe care se efectuează transportul deşeurilor de la sursa de producere/colectare la locul de tratare;

necesitatea unor amenajări secundare pentru staţie şi depozit (drumuri de acces, utilităţi). D) Criterii suplimentare:

vizibilitatea amplasamentului; accesul la amplasament; topografia terenului.

Amplasamentul ales în urma analizei pluricriteriale a fost considerat ca fiind cel mai favorabil realizării obiectivului propus (a se vedea Anexa A – Localizarea amplasamentului). Terenul pe care urmează a fi construita Staţia de bioremediere şi Depozitul de deşeuri nepericuloase a fost analizat în cadrul „Raportului de evaluare a amplasamentului propus pentru construcţia unor facilitaţi Petrom în zona Ciesti’’ întocmit de Halcrow România, la sfârşitul anului 2006. Pentru stabilirea amplasamentului optim pentru realizarea acestor obiective, OMV Petrom a iniţiat un studiu de identificare şi investigare a amplasamentelor necesare realizării staţiilor de bioremediere şi a altor facilitaţi, la sfârşitul anului 2006. Raportul conţine rezultatele lucrărilor de investigare şi identificare a amplasamentelor şi datele care au stat la baza alegerii amplasamentului adecvat, conform criteriilor legale, pentru construcţia acestor obiective. Iniţial, în vederea selectării celei mai potrivite locaţii au fost vizitate şi evaluate preliminar terenurile aflate în proprietatea OMV Petrom. în cazul în care aceste locaţii nu au corespuns criteriilor legale pentru amplasarea unor astfel de construcţii, sau au fost întâmpinate alte probleme, au fost identificate şi evaluate alte locaţii. Faza iniţiala a constat în identificarea mai multor locaţii şi evaluarea preliminara doar a patru locaţii, considerate ca răspunzând cel mai bine criteriilor de amplasare a obiectivelor de tipul facilitaţi de bioprocesare reziduuri cu conţinut de hidrocarburi petroliere. Evaluarea a avut în vedere, în special, informaţiile de teren şi informaţiile referitoare la încadrarea în normele legale (zone protejate, roci fisurate etc.). Rezultatele relevante şi concludente sunt prezentate mai jos. 3. Respectarea cerinţelor comunitare transpuse în legislaţia naţională: Se va respecta legislaţia şi normele în vigoare privind protecţia mediului şi a sănătăţii populaţiei:

• OUG nr.195/2005 privind protecţia mediului, aprobată prin Legea nr.265/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

• OUG nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării - aprobată prin Legea nr. 84/2006 cu modificările şi completările ulterioare.

• Ordinul MAPM nr.863/2002 privind aprobarea Ghidurilor metodologice aplicabile procedurii – cadru de evaluare a impactului asupra mediului.

• HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului.

• Ordinul MMP nr.135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private.

• HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor; • Legea nr.426/2001 pentru aprobarea OUG nr.78/2000 privind regimul deşeurilor, cu

modificările şi completările ulterioare.

20/30 Acord de mediu nr.xxx/zz.07.2011, titular proiect: SC OMV Petrom SA – Divizia Exploatare &

Producţie – Zona de producţie III Muntenia Vest

• HG nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deşeurilor şi pentru elaborarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase.

• HG nr.756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului. • HG nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate

substanţe periculoase. • OUG nr. 57/ 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a

florei şi faunei sălbatice. • Legea Apelor nr. 107/1996, cu completările şi modificările ulterioare. • HG nr.188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic

a apelor uzate, cu modificările şi completările ulterioare. • HG nr. 352/2005 privind modificarea si completarea HG nr. 188/2002; • Hotărârea Guvernului nr.674/2007 pentru modificarea şi completarea HG nr.321/2005 privind

evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental. • STAS 10009/1988 – Acustica urbană – limite admisibile ale nivelului de zgomot. • OUG nr.78/2000 - privind regimul deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare. • Legea nr.655/2001 - pentru aprobarea OUG nr.243 /2001 privind protecţia atmosferei. • Ordinul nr.592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor

de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10 şi PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurător.

• STAS 12574/1987 privind condiţiile de calitate a aerului în zonele protejate. • Legea nr.27/2007 privind aprobarea OUG nr.61/2006 pentru modificarea şi completarea OUG

nr.78/2000 privind regimul deşeurilor. • OUG nr.68/2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea şi repararea

prejudiciului asupra mediului, aprobată prin Legea nr. 19/2008, cu modificările şi completările aduse prin OUG nr. 15/2009.

• HG nr.878/2005 - privind accesul publicului la informaţia privind mediul. • Ordinul MAPAM nr.169/2004 pentru aprobarea, prin metoda confirmării directe, a

Documentelor de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF), aprobate de Uniunea Europeană.

• HG nr.1408/2007 privind modalităţile de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului. • HG nr.1061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul

României. • Ordinul MMGA nr.95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare şi procedurilor preliminare

de acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista naţională de deşeuri acceptate în fiecare clasă de depozit de deşeuri;

• Ordinul MMGA nr.757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor; 4. Respectarea obiectivelor de protecţia mediului pe toţi factorii de mediu:

In considerarea faptului că principiile ,,precauţiei în luarea deciziilor’’ şi ,,poluatorul plăteşte" stau la baza răspunderii de mediu, operatorul de activitate va respecta prevederile legale specifice privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului, conştientizând obligaţiile ce îi revin în atare situaţii, implicând printre altele suportarea costurilor acţiunilor preventive şi reparatorii.

Operatorul are obligaţia de a notifica, potrivit cerinţelor şi termenelor stabilite prin OUG. nr.68/2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului, aprobată prin Legea nr. 19/2008, cu modificările şi completările aduse prin OUG. nr.15/2009, Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Piteşti şi agenţia judeţeană pentru protecţia mediului cu privire la ameninţarea iminentă cu un prejudiciu sau la producerea acestuia.

Operatorului de activitate i se recomandă elaborarea unor practici pentru a minimiza riscurile de daune, pe baza evaluărilor de impact asupra mediului şi/sau a evaluărilor de risc.

21/30 Acord de mediu nr.xxx/zz.07.2011, titular proiect: SC OMV Petrom SA – Divizia Exploatare &

Producţie – Zona de producţie III Muntenia Vest

• La punerea în funcţiune, instalaţia trebuie să corespundă celor mai bune tehnici disponibile (BAT);

• Titularul proiectului/activităţii va informa în scris ARPM Piteşti referitor la apariţia unor elemente noi, neprecizate în documentaţie, care produc o schimbare de fond a datelor care au stat la baza eliberării acordului de mediu;

• Acordul de mediu se revizuieşte dacă apar elemente noi, necunoscute la data emiterii; • Nerespectarea prevederilor prezentului acord atrage după sine suspendarea şi anularea acestuia,

după caz; • Neafectarea factorilor de mediu pe perioada executării instalaţiei şi funcţionării acesteia; • Executarea lucrărilor conform proiectului şi a condiţiilor din prezentul Acord de Mediu; • Prevederea şi introducerea încă din etapa de construcţie de măsuri de reducere a concentraţiilor

de poluanţi (emisii) pe toţi factorii de mediu şi din aerul ambiental (imisii), astfel încât să fie respectate limitele impuse de Legislaţia Comunitară şi Naţională de Mediu;

• Respectarea condiţiilor prevăzute în avizele preliminare emise de alte autorităţi; • Informarea GNM – Comisariatul Judeţean Argeş, ARPM Piteşti şi a populaţiei din zonă, în cazul

poluărilor accidentale, în maxim o oră de la producerea acestora şi suportarea reparaţiei prejudiciilor cauzate;

• Informarea ARPM Piteşti şi GNM – Comisariatul Judeţean Argeş despre stadiul de realizare a proiectului în vederea participării la recepţiile etapizate ale lucrărilor executate şi verificării respectării condiţiilor impuse prin acordul de mediu, care se va concretiza printr-un proces verbal;

• Titularul proiectului/activităţii va solicita şi obţine Autorizaţia integrată de mediu în conformitate prevederile OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului - aprobată prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare şi OUG nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării - aprobată prin Legea nr. 84/2006 cu modificările şi completările ulterioare, înainte de punerea în funcţiune a investiţiilor. III. MĂSURI PENTRU PREVENIREA, REDUCEREA ŞI, UNDE ESTE POSIBIL, COMPENSAREA EFECTELOR NEGATIVE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI:

1. Măsuri pentru protejarea factorului de mediu „AER”: - asigurarea managementului riscului pentru protejarea personalului, populaţiei din zona de

influenţă a obiectivului şi mediului; - identificarea tuturor substanţelor periculoase, proprietăţilor fizico-chimice, toxicologice şi

cantităţilor maxime care pot să existe la un moment dat pe amplasament; - proiectarea instalaţiei cu echipamente de siguranţă pentru diminuarea / eliminarea riscului de

incendiu / explozie şi instrucţiuni de intervenţie în cazul producerii de evenimente; - luarea de măsuri de reducere a nivelului de praf pe durata construcţiilor; - monitorizarea permanentă a emisiilor în aer; - utilizarea de utilaje ce respectă standarde privind emisiile de eşapament (Euro 2 – 4) şi cu

reviziile tehnice la zi; - optimizarea operaţiunilor de încărcare / descărcare a autocamioanelor de transport; - eficientizarea operaţiunilor de aerare a deşeului supus bioremedierii, respectiv operaţiunilor de

nivelare şi compactare a deşeului în depozit; - asigurarea unei umidităţi optime în vederea creşterii eficienţei procesului de bioremediere dar

având ca efect şi reducerea emisiilor de pulberi.

2. Măsuri pentru protejarea factorului de mediu „APA”: - respectarea obligaţiilor prevăzute în actele de reglementare emise de AN Apele Române; - dotarea obiectivului cu microstaţie de epurare pentru apele uzate menajere şi bazine de retenţie

vidanjabile pentru toatele apele uzate de pe amplasament;

22/30

- respectarea indicatorilor de calitate ai apelor uzate evacuate de pe amplasament, conform actelor de reglementare specifice;

Acord de mediu nr.xxx/zz.07.2011, titular proiect: SC OMV Petrom SA – Divizia Exploatare & Producţie – Zona de producţie III Muntenia Vest

- monitorizarea permanentă a calităţii apelor uzate epurate; - manipularea şi depozitarea corespunzătoare a carburanţilor necesari în faza de construcţie. - asigurarea cu facilităţi pentru spălarea roţilor utilajelor de transport şi manipulare a deşeurilor; - întreţinerea reţelelor de transport şi a suprafeţelor tehnologice din cadrul incintei; - întreţinerea în bună stare (curăţare) a sistemelor de colectare a apelor tehnologice şi a bazinelor

de epurare şi stocare aferente; - verificarea periodică a stării impermeabilizării platformei de bioremediere şi celulelor de

depozitare, bazinelor şi rigolelor colectoare. - apele pluviale ce percolează deşeurile (levigat) vor fi colectate în bazine special destinate şi

trecute prin sistemul de epurare; - controlul calităţii apei subterane se va realiza prin intermediul celor 8 foraje de monitorizare

executate cu ocazia investigaţiilor hidrogeologice ale amplasamentului.

3. Măsuri pentru protejarea factorului de mediu „sol, subsol, ape subterane”: - suprafeţele pe care se va desfăşura activitatea de bioremediere vor fi în totalitate betonate; - se vor realiza puncte special amenajate în vederea colectării şi depozitarii temporare a deşeurilor; - deşeurile reciclabile din construcţii şi demolări vor fi colectate separat şi vor face obiectul unor

contracte cu agenţi de valorificare specializaţi; - se va implementa sistemul de colectare selectivă a deşeurilor menajere şi asimilate, urmând ca

eliminarea acestora să se realizeze cu un operator autorizat potrivit legii; - se interzice depozitarea deşeurilor pe rampe neautorizate; - manipularea şi depozitarea corespunzătoare a carburanţilor necesari în faza de construcţie, astfel

încât să se asigure controlul deversărilor de combustibili şi de alte materiale volatile pe sol; - reducerea şi prevenirea tasării solului în spaţiile destinate depozitării materialelor şi dispozitivelor

utilizate în lucrările de execuţie. - impermeabilizarea platformei de bioremediere şi a cuvei depozitului; - amenajarea depozitului în formă de cuvă cu diguri perimetrale astfel încât să nu fie posibilă

deversarea de ape contaminate sau preluarea de deşeuri în afara celulei de depozitare; - realizarea unui sistem de colectare şi epurare a apelor pluviale ce cad pe suprafaţa staţiei de

bioremediere şi a depozitului; - măsuri de prevenire a infiltraţiilor accidentale de la operaţiile de alimentare cu carburanţi şi cele

de spălare a roţilor vehiculelor. - gestionarea atentă a cantităţii de apă stocată în raport cu aportul potenţial din precipitaţii; - rigolele perimetrale de dirijare a apei pluviale potenţial curate care se scurge de pe taluzuri şi

suprafeţele adiacente incintei depozitului vor asigura dirijarea acestora astfel încât să se evite contactul cu materialul depozitat;

- amplasamentul va dispune de un rezervor de carburanţi (motorină) şi o pompă pentru alimentarea cu motorină a utilajelor care operează pe amplasament. Rezervorul va fi prevăzut cu pereţi dubli şi va fi amplasat într-o cuvă de beton având o capacitate de retenţie echivalentă capacităţii rezervorului. Cu motorina din rezervor va fi alimentat exclusiv generatorul electric şi utilajele din incinta depozitului. Autocamioanele folosite pentru transportul materialului supus bioremedierii vor fi alimentate la staţiile de carburanţi specializate. Apele pluviale potenţial contaminate cu motorină, colectate în sistemul de canalizare din incintă, vor fi trecute printr-un decantor/separator de produse petroliere după care sunt dirijate spre bazinul de retenţie şi recirculare a apei.

4. Măsuri pentru protejarea factorilor de mediu „faună, vegetaţie şi aşezări umane”: - se vor menţine obligatoriu suprafeţele destinate spaţiilor verzi şi acestea vor fi întreţinute

corespunzător; - se va realiza o perdea de vegetaţie la limita amplasamentului, pentru protecţia şi diminuarea

impactului activităţii asupra vecinătăţilor;

23/30 Acord de mediu nr.xxx/zz.07.2011, titular proiect: SC OMV Petrom SA – Divizia Exploatare &

Producţie – Zona de producţie III Muntenia Vest

- se va efectua manipularea şi depozitarea corespunzătoare a carburanţilor în perioada de construcţie a obiectivului, pentru a evita deversările pe sol;

- se va preveni şi reduce tasarea solului în spaţiile destinate depozitării materialelor şi utilajelor utilizate în lucrările de execuţie;

- se vor stabili măsuri pentru încadrarea nivelului de zgomot ambiental în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare, pentru evitarea disconfortului şi a efectelor negative asupra sănătăţii populaţiei;

- se vor stabili proceduri pentru remedierea perimetrului în perioada închiderii obiectivului şi măsuri de acoperire, revegetare şi monitorizare pentru perioada postînchidere;

5. Generarea deşeurilor, managementul deşeurilor, eliminarea şi reciclarea deşeurilor: Perioada de construcţie: A. Deşeuri industriale şi menajere: Gospodărirea deşeurilor rezultate în faza de construcţie trebuie să respecte prevederile legale privind stocarea temporară şi eliminarea finală. Deşeurile vor fi colectate selectiv urmărindu-se procedura:

• dotarea cu pubele de diferite mărimi şi culori pentru colectarea selectivă a tuturor categoriilor de deşeuri colectate;

• separarea deşeurilor în cadrul locaţiei; • standardizarea sistemelor de colectare şi transport a deşeurilor;

Zonele în care sunt plasate containerele trebuie păstrate curate şi acoperite pentru a se evita pătrunderea ploii. Perioada de funcţionare:

• deşeuri care constituie obiectul de activitate al staţiei şi depozitului de deşeuri nepericuloase (deşeuri bioremediate apte a fi depozitate definitiv în depozitul propriu de deşeuri nepericuloase);

• deşeuri care nu îndeplinesc criteriile de acceptare în depozitele de deşeuri nepericuloase (depozitate temporar în secţiunea „Carantină”: nămol din bazinul de levigat, produs petrolier de la separator care au trasabilităţi specifice: bioremediere, respectiv agenţi economici autorizaţi pentru depozitarea deşeurilor periculoase);

• deşeuri de tip menajer, respectiv deşeuri metalice, hârtie, plastic, sticlă, cauciucuri uzate, etc.

6. Măsuri de supraveghere şi control a factorilor de mediu: - monitorizarea emisiile de poluanţi de la toate sursele de emisie, pentru toţi factorii de mediu; - urmărirea funcţionării la parametri normali a instalaţiei, în conformitate cu limitele impuse de

legislaţia de mediu în vigoare; IV. CONDIŢII CARE TREBUIE RESPECTATE: 1. In timpul realizării proiectului:

a) Condiţii de ordin tehnic cerute de actele normative specifice/raport impact: • Să respecte la proiectarea şi construcţia depozitului de deşeuri prevederile Ordinului MMGA nr.757/2004, pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor; • Să realizeze sistemul proiectat pentru impermeabilizarea platformei staţiei de bioremediere (construită pentru tratarea biologică a solurilor contaminate şi a sedimentului rezultat în urma procesării primare a şlamului) şi a cuvei depozitului; să stabilească un program de monitorizare a stării de impermeabilitate şi integritate a platformei de bioremediere şi refacerea acesteia în caz de avarie, pentru a evita poluarea solului şi subsolului; • Să realizeze sistemul de colectare/drenare a apelor de pe amplasament şi să stabilească un plan de monitorizare a integrităţii conductelor; • Măsuri P.S.I. şi de evitare a riscurilor unor accidente:

24/30 Acord de mediu nr.xxx/zz.07.2011, titular proiect: SC OMV Petrom SA – Divizia Exploatare &

Producţie – Zona de producţie III Muntenia Vest

- se vor solicita avize/autorizaţii de securitate la incendiu în conformitate cu prevederile legale în vigoare, înainte de amenajarea căilor de circulaţie şi amplasarea construcţiilor;

- se vor asigura distanţele de siguranţă faţă de obiectivele existente; - se vor asigura mijloacele de stingere a incendiilor, conform legislaţiei în vigoare; - se va urmări montarea conductelor şi a cablurilor electrice, conform normelor în vigoare; - transportul deşeurilor se va efectua cu mijloace auto dotate conform legislaţiei în vigoare şi

autorizate pentru activitatea de transport deşeuri periculoase;

b) Condiţii ce trebuie îndeplinite în timpul organizării de şantier: - interzicerea depozitării de pământ excavat sau materiale de construcţii în afara amplasamentului

obiectivului, în locuri neautorizate; - utilizarea pământului excavat pentru reamenajare, restaurarea terenului; - montarea de panouri de avertizare pe drumurile de acces; - măsuri de reducere a emisiilor de pulberi în suspensie şi sedimentabile pe durata construcţiilor; - luarea de măsuri pentru evitarea disipării de pământ şi materiale de construcţii pe carosabilul

drumului de acces şi blocarea lui în proximitatea amplasamentului; - traseele mijloacelor de transport să evite apropierea de construcţii existente pentru a nu genera

niveluri importante de zgomot şi vibraţii; - stabilirea de planuri de trafic de şantier şi implementarea unui control de circulaţie adecvat, astfel

încât să se evite ambuteiaje de autovehicule în zonele de lucrări; - după desfiinţarea şantierelor, terenul folosit temporar, pentru organizare de şantier sau în alte

scopuri, va fi redat în circulaţie; - reţelele electrice provizorii şi definitive, precum şi corpurile de iluminat vor fi protejate, verificate

periodic şi întreţinute încă din faza de construcţie.

25/30

ţ

c) Planul de monitorizare a mediului: Perioada de construc ie:

- monitorizare lunară a performanţelor activităţii cu privire la protecţia mediului (atenţie forajului F6 cu depăşiri ale valorilor normale în sol la indicatorii Cr, Cu şi Ni); In timpul exploatării:

- Să respecte la depozitarea deşeurilor prevederile HG. nr. 349/2005, privind depozitarea deşeurilor şi ale HG. nr. 856/2002, privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase;

- Solicitantul unei autorizaţii de mediu pentru un depozit de deşeuri trebuie să facă dovada existenţei unei garanţii financiare, conform legislaţiei în vigoare, înainte de începerea operaţiilor de eliminare, pentru a asigura că sunt îndeplinite obligaţiile privind siguranţa depozitului pentru respectarea cerinţelor de protecţie a mediului şi a sănătăţii populaţiei, care decurg din autorizaţie. Această garanţie va fi menţinută pe toată perioada de operare, închidere şi urmărire postînchidere a depozitului.

- Operatorul depozitului este obligat să îşi constituie un fond pentru închiderea şi urmărirea postînchidere a depozitului, denumit Fond pentru închiderea depozitului de deşeuri şi urmărirea acestuia postînchidere.

- Să proceseze şi să depoziteze numai deşeuri care respectă Ordinul MMGA nr.757/2004, pentru aprobarea Normativul tehnic privind depozitarea deşeurilor şi HG. nr.856/2002, privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeuri periculoase, cu modificările şi completările ulterioare:

- Să depoziteze deşeurile bioremediate pe baza buletinelor de analiză emise de laboratoare autorizate, iar laboratorul propriu, (care poate fi şi el autorizat) va efectua analize periodice de verificare a stadiului bioremedierii deşeurilor;

Acord de mediu nr.xxx/zz.07.2011, titular proiect: SC OMV Petrom SA – Divizia Exploatare & Producţie – Zona de producţie III Muntenia Vest

- Să limiteze impactul asupra tuturor factorilor de mediu (aer, apă, sol) în perioada de realizare şi funcţionare a obiectivului;

- Să evalueze şi să limiteze efectele cumulate asupra factorilor de mediu generate de plan, ţinând cont de învecinarea obiectivului cu terenuri agricole;

- Se interzice desfăşurarea oricăror activităţi, altele decât cele menţionate în prezentul aviz de mediu;

- Să ţină evidenţa deşeurilor conform legislaţiei privind regimul deşeurilor în România (provenienţa pe tipuri de deşeuri, caracteristici deşeuri, modalitatea de tratare, destinaţia (valorificare, reciclare sau depozitare definitivă), etc.;

• Monitorizarea calităţii factorilor de mediu va fi realizată de laboratoare acreditate.

- Analiza aerului; - Analiza apelor colectate de pe suprafeţele amplasamentului; - Analiza apelor subterane; - Cantitatea şi compoziţia levigatului şi nivelul levigatului în corpul depozitului; - Analiza solului; - Analiza zgomotului;

Controlul apei de suprafaţă: - nu este cazul; Controlul apei subterane: Controlul calităţii apei subterane se poate realiza prin intermediul forajelor de monitorizare executate pentru stabilirea condiţiilor hidrogeologice ale amplasamentului sau prin intermediul a cel puţin trei foraje de monitorizare executate până la adâncimea de 15 m în amonte (un foraj de monitorizare) şi aval (două foraje de monitorizare) faţă de amplasament, pe direcţia de curgere. Programul de monitorizare levigat:

- Metale grele relevante conform listei standard pentru apa reziduală; - Săruri neutre: cloruri şi sulfaţi; - Azot total, amoniac şi nitrat; - pH; - Conductivitate; - Suspensii solide (SS) şi total solide (TS); - COT, CCOCr şi CBO5; - Ulei mineral; - Hidrocarburi (BTEX, hidrocarburi C6-C10 si C10-C25, naftalină şi hidrocarburi poliaromatice).

Monitorizarea corpului depozitului:

- măsurători geodezice şi topografice (tasările şi deformaţiile sistemului de izolare a bazei depozitului, etc.);

- funcţionarea sistemului de drenaj al apelor pluviale ce percolează deşeurile (levigat); Monitorizarea datelor meteorologice:

- cantitate precipitaţii, - temperatură, - direcţia şi viteza vântului, - umiditate aer, - evaporarea apei.

26/30 Acord de mediu nr.xxx/zz.07.2011, titular proiect: SC OMV Petrom SA – Divizia Exploatare &

Producţie – Zona de producţie III Muntenia Vest

2. In timpul închiderii: - Suprafeţele care au fost ocupate de depozite de deşeuri se înregistrează în registrul de

cadastru şi se marchează vizibil pe documentele cadastrale . - Se va întocmi Planul tehnic de închidere şi dezafectarea instalaţiilor existente şi aducerea

amplasamentului într-o stare care să permită reutilizarea acestuia. - Închiderea definitivă a instalaţiei se va realiza în conformitate cu un plan de dezafectare a

instalaţiei şi de refacere a amplasamentului. în perioada de închidere / dezafectare, vor fi luate măsuri de protecţie a personalului care realizează aceste activităţi, precum şi măsuri pentru protecţia mediului înconjurător.

- Etapa de închidere/demolare/dezafectare se va face cu întocmirea documentaţiilor necesare în vederea autorizării procesului.

- Instalaţia care a fost autorizată pentru încetarea activităţii va intra în etapa de oprire, conform regulamentului intern, procedându-se la livrarea produselor finite aflate pe stoc, returnarea materiilor prime şi a acelor auxiliare furnizorului sau unor unităţi terţe cu profil de activitate specific.

- Curăţarea instalaţiilor şi gestionarea eventualelor deşeuri rezultate se va face în conformitate cu legislaţia în vigoare.

- Clădirile şi componentele de instalaţie ce vor fi supuse conservării/demolării vor fi dezafectate conform procedurii de dezafectare/demolare, menţionată în actul de reglementare eliberat de autoritatea competentă pentru protecţia mediului.

- Rezervoarele vor fi în totalitate inspectate şi golite dacă conţin produs, motoarele vor fi scoase de sub tensiune. Pentru dezafectarea utilităţilor se va proceda conform autorizaţiei de dezafectare, cu respectarea contractelor de furnizare utilităţi.

- Fiecare categorie de echipament rezultat în urma dezafectării va fi pregătit corespunzător, în conformitate cu legislaţia în vigoare şi decizia conducerii societăţii.

- Pentru componentele ce vor intra în conservare va fi stabilită modalitatea de asigurare a securităţii acestora.

- In zona de dezafectare a instalaţiei vor fi realizate lucrările specifice de salubrizare a amplasamentului, respectiv vor fi îndepărtate materialele rezultate în urma lucrărilor de demolare/dezafectare sau dacă s-a optat pentru varianta de conservare se vor verifica componentele în vederea asigurării securităţii zonei.

- Îndepărtarea deşeurilor menajere şi tehnologice, a deşeurilor rezultate din dezafectare/demolare va fi gestionată conform legislaţiei în vigoare şi a autorizaţiei de dezafectare/demolare. Perioada de închidere:

- procedurile de închidere în scopul redării terenului în circuitul natural sau economic. - colectarea si evacuarea din incintă a tuturor deşeurilor menajere şi industriale; - curăţarea şi spălarea spaţiilor în care s-au desfăşurat diferite activităţi; - eliminarea substanţelor conţinute în instalaţii, rezervoare, neutralizarea sau eliminarea prin

operatori specializaţi; - curăţarea şi spălarea instalaţiilor şi rezervoarelor; - vidanjarea bazinelor în care sunt colectate apele uzate; - evacuarea apelor uzate rezultate din spălarea instalaţiilor de canalizare şi a bazinelor vidanjabile

cu expedierea apelor la o staţie de epurare; - dezafectarea tuturor instalaţilor care au deservit activitatea desfăşurată pe amplasament,

valorificarea utilajelor fie prin reutilizare ca atare, fie prin dezmembrare şi valorificarea deşeurilor materiale rezultate;

- testarea solului şi a apei subterane pentru a constata gradul de poluare cauzat de activitate şi necesitatea oricărei remedieri în vederea readucerii zonei într-o formă care să permită reutilizarea acesteia;

- reconstituirea condiţiilor naturale ale ariei înconjurătoare.

27/30 Acord de mediu nr.xxx/zz.07.2011, titular proiect: SC OMV Petrom SA – Divizia Exploatare &

Producţie – Zona de producţie III Muntenia Vest

La umplerea unei celule a depozitului, suprafaţa va fi impermeabilizată cu straturi de geo-compozit (aplicat direct pe deşeu), urmate de dispunerea unui strat de 1000 mm argilă şi a unui strat de 200 mm sol vegetal. După umplerea completă şi nivelarea unei celule de depozitare, închiderea acesteia se va face folosind un sistem de acoperire care va îndeplini următoarele cerinţe:

- să reţină şi să asigure scurgerea apei din precipitaţii; - să formeze o bază stabilă şi rezistentă pentru vegetaţie; - să prezinte siguranţa împotriva deteriorărilor provocate de eroziuni; - să fie rezistent la variaţii mari de temperatura (îngheţ, temperaturi ridicate); - să fie circulabil; - să fie uşor de întreţinut.

Perioada post-închidere: - se vor dezafecta toate instalaţiile aferente staţiei de bioremediere şi depozitului de deşeuri

nepericuloase. - să efectueze monitorizarea post-închidere, pe o perioadă de minimum 30 de ani. - vor fi înlăturate betoanele şi drumurile de acces aferente depozitului. Deşeurile rezultate din

dezafectare vor fi depozitate, funcţie de caracteristici, la un depozit de deşeuri autorizat. Suprafaţa rezultată va fi nivelată, completată cu sol fertil şi redată folosinţei anterioare achiziţionării. V. INFORMAŢII CU PRIVIRE LA PARTICIPAREA PUBLICULUI ÎN PROCEDURA DERULATĂ:

Autoritatea competentă pentru protecţia mediului (Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Piteşti) a asigurat şi garantat accesul liber la informaţie al publicului şi participarea acestuia la luarea deciziei în procedura de emitere a acordului de mediu, din punct de vedere al protecţiei mediului, astfel:

- solicitarea acordului de mediu a fost adusă la cunoştinţa publicului de către titularul de proiect prin anunţ publicat într-un ziar local, afişare la sediul Primăriei Costeşti, afişare pe pagina web a ARPM Piteşti;

- documentaţia de susţinere a solicitării a fost accesibilă spre consultare de către public pe toată durata derulării procedurii la sediul A.R.P.M. Piteşti;

- raportul privind impactul asupra mediului pentru acest proiect a fost postat pe pagina web a A.R.P.M. Piteşti;

- anunţul privind organizarea dezbaterii publice a fost publicat într-un ziar local, afişare la sediul Primăriei Costeşti, judeţul Argeş, afişare pe pagina web a ARPM Piteşti, publicul interesat având posibilitatea formulării observaţiilor şi comentariilor cu privire la Raportul privind impactul asupra mediului, atât în perioada de 30 zile premergătoare dezbaterii publice, cât şi în cadrul şedinţei de dezbatere publică care a avut loc în data 09.06.2011, la Primăria Costeşti;

- decizia de emitere a acordului de mediu a fost mediatizată prin anunţul publicat într-un ziar local, afişare la sediul Primăriei Costeşti, afişare pe pagina web a ARPM Piteşti.

Pe toata durata derulării procedurii de emitere a acordului de mediu nu s-au înregistrat sesizări şi comentarii negative din partea publicului privind proiectul analizat. Documentaţia care a stat la baza emiterii Acordului de Mediu conţine:

- Memoriu tehnic, elaborat de SC Halcrow România SRL Bucureşti; - Raport privind Impactul asupra Mediului (iniţial şi completat), elaborat de SC Halcrow România

SRL Bucureşti;

Acte de reglementare eliberate de alte autorităţi: - Certificat de Înregistrare, emis de Oficiul Registrului Comerţului Bucureşti;

28/30 Acord de mediu nr.xxx/zz.07.2011, titular proiect: SC OMV Petrom SA – Divizia Exploatare &

Producţie – Zona de producţie III Muntenia Vest

- Certificat de Urbanism nr. 98/08.10.2009, emis de Primăria Costeşti, Judeţul Argeş; - Aviz de mediu nr.154/22.02.2011, emis de ARPM Piteşti; - Aviz de gospodărire a apelor nr……, emis de AN Apele Române – Direcţia Argeş – Vedea; - Aviz sanitar de construire nr. …….., emis de Autoritatea de Sănătate Publică a Judeţului Argeş; - Aviz nr….., emis de Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Argeş; - Plan general; - Plan de detaliu; - Secţiuni generale; - Plan de amplasare a forajelor; - Plan de situaţie; - Plan de încadrare în zonă.

Prezentul ACORD DE MEDIU este valabil pe toată perioada punerii în aplicare a

proiectului. • Titularul va notifica la finalizarea lucrărilor de execuţie ARPM Piteşti şi GNM – Comisariatul

Judeţean Argeş, în scopul efectuării controlului de specialitate pentru verificarea respectării condiţiilor impuse prin prezentul acord şi încheierii procesului verbal de constatare, care va însoţi procesul – verbal de recepţie a lucrărilor aferente investiţiei realizate;

• Titularul proiectului va solicita şi obţine, la finalizarea lucrărilor, Autorizaţie integrată de mediu în conformitate prevederile OUG nr.195/2005 privind protecţia mediului - aprobată prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare şi OUG nr.152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării - aprobată prin Legea nr. 84/2006 cu modificările şi completările ulterioare, înainte de punerea în funcţiune a investiţiilor.

Titularul proiectului va informa în scris A.R.P.M. Piteşti ori de câte ori există o schimbare de fond a datelor care au stat la baza eliberării acordului de mediu.

Prevederile prezentului act se pot revizui în condiţiile specificate de Hotărârea Guvernului

nr.445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul în care se constată apariţia unor elemente noi, necunoscute la data emiterii prezentului acord.

Nerespectarea prevederilor acordului atrage după sine suspendarea sau anularea acestuia, după caz.

Înainte de punerea în funcţiune a investi iilor aferente proiectului pentru care s-a ob inut acord de mediu, titularul proiectului este obligat să depună solicitarea şi să ob ină autoriza ia integrată de mediu.

ţ ţţ ţ

Prezentul Acord de Mediu nu exonerează de răspundere proiectantul, constructorul şi

titularul, în cazul producerii unor accidente în timpul lucrărilor de construcţie sau exploatării instalaţiei.

Menţiuni despre procedura de contestare administrativă şi contencios administrativ:

29/30

Orice persoană care face parte din publicul interesat şi care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente pentru a ataca, din punct de vedre procedural sau substanţial, actele, deciziile sau omisiunile autorităţii publice competente pentru protecţia mediului, care fac obiectul participării publicului în procedura de evaluare a impactului asupra mediului, prevăzute de Hotărârii Guvernului nr.445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, cu respectarea prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 cu modificările ulterioare.

Acord de mediu nr.xxx/zz.07.2011, titular proiect: SC OMV Petrom SA – Divizia Exploatare & Producţie – Zona de producţie III Muntenia Vest

Actele sau omisiunile autorităţii publice competente pentru protecţia mediului care fac obiectul participării publicului în procedura de evaluare a impactului asupra mediului se atacă odată cu decizia de emitere a acordului de mediu.

Se pot adresa instanţei de contencios administrativ competente şi organizaţiile neguvernamentale care promovează protecţia mediului şi îndeplinesc condiţiile cerute de legislaţia în vigoare, considerând ca acestea sunt vătămate într-un drept al lor sau într-un interes legitim.

Soluţionarea cererii se face potrivit dispoziţiilor Legii nr.554/2004 cu modificările ulterioare. Înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competente, persoanele care fac parte

din publicul interesat şi care se consideră vătămate într-un drept sau într-un interes legitim, trebuie să solicite autorităţii publice emitente, în termen de 30 de zile de la data aducerii la cunoştinţa publicului a deciziei etapei finale revocarea respectivei decizii.

Autoritatea publică emitentă are obligaţia de a răspunde la plângerea prealabilă în termen de 30 de zile de la data înregistrării acesteia la acea autoritate.

Procedura administrativă prealabilă este gratuită. Prezentul Acord de Mediu conţine 22 pagini şi a fost întocmit în 3 (trei) exemplare. DIRECTOR EXECUTIV, DIRECTOR EXECUTIV ADJUNCT ing. Zoltan KALMAN ec. Sorina MARIN Şef Serviciu Reglementări, Întocmit, ing. Cristiana SURDU ing. Carmen GAMUREAC

Compartiment Juridic Contencios Administrativ,

consilier juridic Gabriel GHIŢULESCU

30/30 Acord de mediu nr.xxx/zz.07.2011, titular proiect: SC OMV Petrom SA – Divizia Exploatare &

Producţie – Zona de producţie III Muntenia Vest