gorj - 2179 colegiul tehnic general gheorghe magheru - … · dincolo de lamentaia multora legat de...

Gorj - 2179

COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU

Gorj - 2179


Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana

Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului

Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Proba A

Examenul de bacalaureat

Proba A

13 iunie 2012

Biletul nr. 1 Citeşte textul cu voce tare.

Întâmpl ător sau nu, ai avut marele noroc s ă fi stat mai mult decât mine în preajma lui

Marin Preda. Cum î ţi apare acum în memorie? Îndr ăzneşti să-i faci un portret?

Nu am o imagine unitară, ca să-i pot face un portret ... Deci, amintirea lui Marin Preda este,

în mintea mea, un joc de puzzle din care lipsesc nişte piese importante. Nu e nicio noutate să spun

că era un tip dificil, care nu se confesa oricui. În ultima parte a vieţii sale, pot spune că l-am

cunocut ceva mai bine şi ne-am apropiat ... Din copilărie, pe când aveam 4-5 ani, nu-mi amintesc

decât doar câteva imagini din apartamentul lui din Dionisie Lupu. Aveam şi nişte fotografii făcute

de Aurora Cornu ...

Ştiu acele fotografii [...].

Am în minte imagini când mă întindeam pe covor şi Aurora, de fiecare dată [...] mă făcea să

râd la poză, în timp ce el, Marin Preda, rămânea foarte serios, foarte concentrat, cu ochelarii lui cu

ramă groasă – arăta ca în poza lui celebră din tinereţe, impenetrabil şi uşor misterios.

Semăna cu Panait Istrati ...

Era modelul intelectualului acelor ani. Era o modă, o anume expresie facială, coafură,

ochelari – acesta era modelul ...

(Marinică Preda, Convorbiri , în Caiete critice )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale/de conţinut. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre publicarea amintirilor despre scriitori? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179





Proba A


Proba A

13 iunie 2012

Biletul nr. 2

Citeşte textul cu voce tare.

Nu împărtăşesc neliniştea cu privire la soarta cărţii. La fel ca Umberto Eco, cred că obiectul

numit carte este „ca lingura, ciocanul, roata sau dalta. Odată inventate, nu pot fi ameliorate în mod

semnificativ. Nu se poate inventa o lingură mai bună decât o lingură”. Şi e greu de presupus că ne

vom lipsi vreodată de linguri şi linguriţe. A trăi într-o lume fără cărţi mi se pare la fel de ciudat ca

încercarea de a mânca supa sau îngheţata cu degetele.

Ce-i drept, am crescut într-o casă în care la nord, la sud, la est şi vest dădeai de biblioteci.

Cartea e amestecată în cele mai vechi şi mai variate amintiri ale copilăriei mele. E un noroc să

copilăreşti la Braşov: oraşul şi împrejurimile sunt, la vârsta descoperirilor, un mare roman de

aventuri. Întâmplările neaşteptate stau pe-aproape, pe dealuri şi în munţi, pe străzi şi-n zidurile

cetăţii. Am avut încă o şansă: un grup (fratele şi verii mei), cu care am profitat de toate clipele

libere ca să explorăm mai întâi bătrâna şi misterioasa noastră casă, apoi vechiul burg şi, în fine,

munţii dimprejur. Nu ne lipsea aşadar aventura în viaţa reală, ca să avem nevoie de ea şi în cărţi.

Dar, cum-necum, am descoperit-o şi pe aceasta, deodată cu cea reală, astfel încât abia mai

pridideam să le trăim pe toate, amestecând literele scrise cu cele trăite, într-o perfectă

compatibilitate.

(Ioana Pârvulescu, Cartea şi lingura )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre rolul grupului/anturajului în formarea personalităţii? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179





Proba A


Proba A

13 iunie 2012


Mi-am imaginat că trebuie să fiu nebun să ajung pe o vreme ca asta la Muzeul Naţional de

Artă Contemporană din Palatul Parlamentului, să-l văd pe Horia Bernea. Şi am mai crezut că sunt

singurul care o face şi că poate muzeul este chiar închis, din lipsă de vizitatori, că oricine vrea să

se întâlnească cu Horia Bernea poate da o căutare pe net, că aici se poate întâmpla întâlnirea

totală, cu toate demersurile sale plastice, cu toţi comentatorii săi. [...] Se vede că este foarte

aproape de şcolile sale, că anii de studii matematice şi cele de arhitectură şi-au pus amprenta pe

personalitatea sa, i-au dat o anumită rigoare, care îi permit să filozofeze pur în limitele în care

înţelege să se aşeze. [...]

Lucrările, asamblate în discursul de la Muzeul Naţional de Artă Contemporană, sunt

însoţite în paralel de o serie de carnete şi schiţe, ca şi când ele ar trebui explicate într-un fel de

lecţie, pentru cine ştie să le citească, dar mai ales pentru cine vrea să înveţe drumul spre plăcerea

de a privi. Am făcut acest exerciţiu, de a reconstitui parcursul de la desen la lucrarea finală şi am

descoperit că Horia Bernea exersa cu o vivacitate debordantă [...].

(Petre Tănăsoaica, Horia Bernea, tân ărul ... )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre rolul educaţiei artistice? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179





Proba A


Proba A

13 iunie 2012


— Se spune c ă nu vă place s ă povesti ţi despre copil ăria dumneavoastr ă. E chiar a şa?

— Întocmai.

— Îmi pute ţi da o explica ţie?

— Nu-mi place să vorbesc despre copilărie şi adolescenţă. [...] N-am nicio amintire

frumoasă de atunci. Eram mereu crispat. [...] Am suferit de faptul că eram apăsat sau constrâns.

Voiam mai multă libertate. Altfel, nici nu luasem bine cunoştinţă de mine însumi. N-aveam niciun

ideal, niciun ţel. Destul de grav, nu-i aşa?

— Aşa e.

— Pur şi simplu, nu ştiam ce sunt, ce voi deveni. Până la 15 ani am făcut sport. Fotbal,

ciclism, atletism, înot. Ştii la ce eram mai bun?

— ?

— La atletism. Dar de la 15 ani am abandonat totul, afară de înot. Numai în armată am mai

participat la un fel de maraton, echipat ca de război. Am făcut 25 de kilometri în 3 ore şi 20 de

minute. Ce zici, nu-i un timp bun?

— Nu-mi dau seama. N-am alergat niciodat ă 25 de kilometri. A ţi primit vreun premiu,

Alexandru Piru?

— Trei zile permisie.

— Când a ţi descoperit totu şi că aveţi ceva de f ăcut pe lumea asta?

— La universitate. Mi-am descoperit vocaţia de scriitor.

(George Arion, interviu cu Alexandru Piru în Interviuri ) 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale/de conţinut. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre momentul în care îţi poţi alege adevărata profesie? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179





Proba A


Proba A

13 iunie 2012

Biletul nr. 5 Citeşte textul cu voce tare. Elementul cel mai sensibil pentru un emigrant este până la urmă limba. Ea sintetizează

zestrea identitară şi rămâne cel mai puternic liant al emigrantului cu pământul natal. Neafectată de

distanţe şi timp, de concesii şi renunţări, de compromisuri, eşecuri ori performanţe, limba natală

reprezintă în orice moment certitudinea unui refugiu, adăpostul spiritual, intimitatea culturală cu

spaţiul nativ. Chiar şi pentru un scriitor, limba natală e mai degrabă un aliat decât un handicap,

dincolo de lamentaţia multora legată de procesul anevoios şi de multe ori frustrant al traducerilor.

Limba maternă este limba viselor, cea în care emigrantul va continua să viseze, în care îşi va vorbi

în gând sau în care subconştientul va continua să-i vorbească mult după ce s-a stabilit în altă

cultură. Am asistat în anii post-revoluţionari la degradarea limbii române asaltate de subcultură,

ignoranţă şi vulgarizare. Şi am sentimentul că, paradoxal, emigranţii sunt cei care vor salva

frumuseţea şi curăţenia limbii vorbite, aşa înstrăinaţi cum par ei de noile valori (şi non-valori) ale

ţării natale aflate încă în galopul neiertător al tranziţiei.

(Carmen Firan, Destine duplicitare )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre modul în care este folosită limba română astăzi? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179





Proba A


Proba A

13 iunie 2012


Apele subterane . Izbucurile sunt izvoare cu un debit bogat ce apar în regiunile carstice. [...]

Ele apar în peisaje carstice la baza abrupturilor laterale ale văilor, în chei etc. În România, cele mai

multe sunt cunoscute în munţii Apuseni. [...]

Gheizerele sunt izvoare fierbinţi, intermitente, ce ajung, datorită creării unei presiuni interne

ridicate, la înălţimi variate. Prezenţa lor este legată de o activitate postvulcanică intensă, cele mai

multe fiind cunoscute în: Islanda, Japonia, Noua Zeelandă, SUA etc.

Apele termale şi termominerale ajung la suprafaţă pe liniile de falii şi fracturi profunde sau

prin foraje. [...] În ţara noastră, apele termale apar în partea vestică a ţării din acviferul* termal

amplasat în fundamentul Dealurilor şi Câmpiei de Vest (între Satu Mare şi Timişoara). Apele

termale ajung la suprafaţă sub formă de izvoare la: Marghita, Oradea, Tinca, Arad, Timişoara,

Teremia. Acvifere termale ies din adâncuri şi în interiorul Munţilor Apuseni, unde prin utilizarea lor

s-au dezvoltat staţiunile Geoagiu-Băi, Vaţa de Jos, Moneasa. Apele termominerale mai apar în

Culoarul Timiş-Cerna (cele mai cunoscute au stat la baza dezvoltării staţiunii de la Băile Herculane) şi pe

Valea Oltului, la Călimăneşti-Căciulata.

(Mihaela Dinu, Geografia turismului ) *acvifer, adj. – care conţine apă 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale/de conţinut. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre importanţa cunoaşterii geografiei propriei ţări? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179





Proba A


Proba A

13 iunie 2012


De câte ori mi s-a pus întrebarea despre cum văd eu diferenţa principală între secolul 20 şi

secolul 19, am vorbit despre suflet, caracter, predispoziţia spre sacrificii şi despre alte lucruri

impalpabile de soiul acesta. Însă acum aş răspunde mai simplu: diferenţa principală e fermoar în

loc de nasture . [...]

În secolul 19 oamenii îşi încheiau toate hainele cu nasturi. [...] Copiii se jucau în fel şi chip

cu ei, grupându-i pe culori şi specii: nasturi cu doi ochi sau cu patru, nasturi de os, nasturi de sticlă,

de lemn sau de metal, nasturi laţi sau bombaţi ca mugurii [...]. Băieţii duceau războaie cu nasturi,

aşa cum erau şi cele cu soldaţii de plumb; existau în regnul năsturesc soldaţi şi generali, laşi şi

viteji. Fetele desenau case cu acoperiş roşu şi, alături, copii albi. Mai târziu, alegerea nasturilor

pentru o rochie era la fel de importantă ca toate alegerile care-ţi pot determina viaţa. [...]

Pierderea unui nasture era un eveniment, iar dacă se repeta, devenea o catastrofă: implica

schimbarea tuturor semenilor celui pierdut pe neaşteptate. Iar dacă-l recuperai, cusutul nasturelui

era o artă: să găseşti aţă de aceeaşi nuanţă cu a celorlalţi, să-i dai exact acelaşi loc şi acelaşi joc,

să nu-l lipeşti, pur şi simplu, de stofă. [...]

Desigur se irosea mult timp cu nasturii, iar în momentul în care oamenii au înţeles că timpul

e bani, specia acestora s-a împuţinat dramatic. [...] Francezii numesc fermoarul [...] închidere

fulger . Un fulger care a fost marca secolului vitezei. Un fulger care a schimbat totul: principii,

sentimente, viaţă.

(Ioana Pârvulescu, Nasturele şi fermoarul )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenţii)? 2. Care este opinia ta despre diferenţele dintre diverse epoci istorice? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179





Proba A


Proba A

13 iunie 2012


Trăind ani de zile printre cărţi, m-am convins de faptul că, pe lângă soartă, cărţile au şi

suflet. O bibliotecă nu e pur şi simplu un loc de depozitare a câtorva mii de volume, ci şi un lucru

viu, cald şi familiar. [...] E destul să priveşti cu atenţie rafturile pline care acoperă pereţii ca să-ţi dai

seama că emană din ele fluide liniştitoare. Nu te simţi niciodată singur printre cărţi. Nu există

prezenţe mai prietenoase, lucruri mai în stare să-ţi ţină tovărăşie, şi nu un ceas de călătorie, ci o

întreagă viaţă. Nu ne pretind în schimb decât să ne facem, la rândul nostru, timp pentru ele. Există

încăperi care, deşi conţin numeroase cărţi, rămân neprimitoare. Intrând în ele, simţi o ostilitate

surdă. E limpede că nimeni n-a mai petrecut acolo o oră de reculegere. Cârpa de praf a gospodinei

şi-a făcut datoria, periodic, şi atât. Cotoarele colorate şi-au pierdut strălucirea. Cărţile au ochii

stinşi. O bibliotecă frecventată zilnic e cu totul altceva. Fiecare volum pare treaz şi în aşteptare.

Sunt, în rafturi, cărţi citite demult, dar care nu se plictisesc aşteptând, căci ştiu că o mână expertă

le va adăposti într-un târziu, le va răsfoi sau le va muta pe noptieră. Răbdarea cărţilor e infinit mai

mare decât a oamenilor. Ele s-au obişnuit să vadă chiar şi secolele scurgându-se unele după

altele. Faţă de longevitatea cărţilor, aceea a broaştei ţestoase sau a stejarului este derizorie.

(Nicolae Manolescu, Lectura pe în ţelesul tuturor )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenţii)? 2. Care este opinia ta despre rolul bibliotecilor în formarea adolescenţilor/tinerilor? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179





Proba A


Proba A

13 iunie 2012

Biletul nr. 9 Citeşte textul cu voce tare. (1) Românii de pretutindeni au următoarele drepturi:

a) de a beneficia de acces gratuit în România în instituţiile publice de cultură, monumente istorice,

site-uri de patrimoniu;

b) de a studia în România la toate nivelurile şi formele de învăţământ;

c) de a solicita şi obţine, prin concurs, burse de studiu în România, la orice nivel şi formă de

învăţământ, în vederea aprofundării cunoştinţelor de limbă română şi pentru afirmarea identităţii

culturale şi ştiinţifice române, în condiţii similare cetăţenilor români;

d) de a participa la stagii de perfecţionare în România şi de a beneficia de facilităţile aferente

pentru cadrele didactice;

e) de a solicita şi obţine sprijinul financiar sau material al statului român pentru a beneficia de

manuale, cărţi de specialitate, beletristică, publicaţii şi alte materiale editate sau pe suport

electronic în limba română;

f) de a solicita şi obţine sprijinul financiar sau material al statului român pentru construcţia sau

renovarea lăcaşelor de cult în statul de cetăţenie/reşedinţă;

g) de a solicita şi obţine sprijinul financiar sau material al statului român pentru construcţia sau

renovarea de instituţii educaţionale cu predare în limba română în statul de cetăţenie/reşedinţă;

h) de a solicita şi obţine sprijinul financiar sau material al statului român pentru susţinerea

manifestărilor culturale, artistice şi religioase ale românilor de pretutindeni, a învăţământului în

limba română, precum şi pentru funcţionarea organizaţiilor culturale ale românilor de pretutindeni şi

pentru alte activităţi legate de obiceiurile şi tradiţiile acestora.

(Legea privind sprijinul acordat românilor de pretut indeni ) (a 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale/de conţinut. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre rolul drepturilor acordate românilor de pretutindeni? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179





Proba A


Proba A

13 iunie 2012

Biletul nr. 10 Citeşte textul cu voce tare. Art. 1. – Banca Naţională a României va pune în circulaţie şi va lansa în circuitul numismatic [...]

două monede: o monedă din alamă, de circulaţie, cu caracter comemorativ, cu o valoare nominală

de 50 de bani şi o monedă din aur, pentru colecţionare, cu valoare nominală de 200 de lei, ambele

dedicate aniversării a 625 de ani de la urcarea pe tron a domnitorului Mircea cel Bătrân.

Art. 4. – Ambele monede au putere circulatorie pe teritoriul României.

Art. 5. – Monedele din aur, pentru colecţionare, cu valoare nominală de 200 de lei [...], vor fi

însoţite de broşuri de prezentare a emisiunii numismatice, redactate în limba română, engleză şi

franceză. [...]

Art. 7. – Monedele de circulaţie cu caracter comemorativ cu valoare nominală de 50 de bani vor

circula în pararel cu monedele de 50 de bani [...] aflate în prezent în circulaţie.

(Circular ă privind punerea în circula ţie şi lansarea în circuitul numismatic a unor monede

dedicate anivers ării a 625 de ani de la urcarea pe tron a domnitorul ui Mircea cel B ătrân ) 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale/de conţinut. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre punerea în circulaţie a unor monede cu rol comemorativ? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179





Proba A


Proba A

13 iunie 2012

Biletul nr. 11 Citeşte textul cu voce tare. În 20 iulie 2011, Comisia Europeană a făcut publică Agenda Europeană Revizuită pentru

Integrarea Resortisanţilor* Ţărilor Terţe. Agenda este o contribuţie la dezbaterile cu privire la

modalităţile cele mai eficiente de înţelegere şi sprijinire a integrării, evidenţiind necesitatea unor

abordări cât mai variate, care să ţină cont de provocările migranţilor în diferite contexte. Atitudinea

Europei faţă de diversitate trebuie să fie pozitivă şi trebuie să existe modalităţi solide de garantare

a drepturilor fundamentale şi a egalităţii, bazate pe respectul reciproc al diferitelor culturi şi tradiţii.

Migranţii din ţările terţe reprezintă aproximativ 4% din totalul populaţiei Uniunii Europene.

Dezvoltarea Europei este influenţată puternic de evoluţiile demografice, incluzând îmbătrânirea

populaţiei, expectanţele de viaţă crescute şi scăderea populaţiei cu vârstă de muncă. Migraţia

legală este considerată o modalitate de a face faţă acestei situaţii, alături de maximizarea folosirii

forţei de muncă şi abilităţilor deja existente în Uniunea Europeană şi de creşterea productivităţii

economiei.

Strategia de creştere economică Europa 2020 şi Programul de la Stockholm evidenţiază

potenţialul migraţiei pentru crearea unei economii competitive şi sustenabile şi stabilesc ca obiectiv

politic integrarea eficientă a migranţilor legali, susţinută de respectul şi promovarea drepturilor

omului.

(Oana Neştian, Agenda european ă pentru integrarea resortisan ţilor ţărilor ter ţe,

în Migrant în România )

resortisant*, s.m. – persoană fizică sau juridică aparţinând unui stat, unui teritoriu aflat sub administraţia altui stat 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre fenomenul emigrării românilor în alte ţări europene? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179





Proba A

Examenul de bacalaureat 2012

Proba A


Mă „marcau” cărţile? Desigur. Toată viaţa m-au marcat. Dar corect e să spun că mi-au

marcat vârstele vieţii. La 8 ani, Jules Verne mi-a deschis mintea către ideea de „pluralitate a

lumilor”. [...] Apoi, pe la 10-11 ani, citind „Ivanhoe” a lui Walter Scott şi, cam în acelaşi timp, cărţile

lui Alexandre Dumas, am descoperit gustul înfruntării, idealul de vitejie al bărbatului şi ideea de

erou. Iar când mi-a căzut în mână „Contele de Monte-Cristo” am trăit patetic nedreptatea şi am

simţit dulceaţa răzbunării.

Sunt convins că cititul între 8 şi 14 ani este echivalentul din viaţa oamenilor al deprinderii

vânatului la feline. Căci, aşa cum învăţarea vânatului este partea esenţială a „educaţiei” pentru

puiul de tigru, cărţile îi arată copilului care sunt „poziţiile” fundamentale pe care trebuie să le ocupe

de la bun început pentru ca parcursul vieţii să fie străbătut în mod onorabil. Numai în virtutea

acestor „poziţii”, selectate şi transmise prin poveşti de la o generaţie la alta, va putea puiul de om

să distingă până la sfârşitul vieţii sale între bine şi rău. Sunt tot mai înclinat să cred că, „oamenii

răi”, cei care îndeobşte se îndeletnicesc cu chinuirea semenilor lor, sunt în general fie oameni care

nu au citit, fie care nu au citit când trebuia, nu au citit ce trebuia sau au citit prost.

(Gabriel Liiceanu, Cum înva ţă puii de oameni s ă vâneze ,

în vol. Cărţile care ne-au f ăcut oameni ) 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenţii)? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre legătura dintre vârstă şi lectură? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179





Proba A


Proba A

13 iunie 2012

Biletul nr. 13 Citeşte textul cu voce tare. Forma obiectului artistic este o corporalitate ca oricare corporalitate umană. Ea se înfăţişează

ca obiect senzorial, reprezentabil, dar identitatea artistică îi este atribuită de eul creatorului,

prezent în acea înfăţişare într-un mod care nu poate fi explicat. Relaţia aceasta se stabileşte aşa

cum apare relaţia corp-eu la fiecare dintre noi. Eul vede în corp o imagine a sa pe care o cunoaşte,

o acceptă prin constrângerea realului, dar uneori o respinge, căci nu corespunde aşteptărilor sale.

Statuia umană sugerează în mod simplu şi direct această relaţie formă-conţinut. Eul

sculptorului planează undeva, indiferent de înfăţişarea exterioară a statuii. Atunci când acest eu

dispare şi statuia reprezintă doar forma exterioară a unui corp, geometria fiind deci respectată,

opera este lipsită de sens artistic. Statuile romane executate după modele greceşti sunt exemple

bune şi sugerează vidarea de conţinut care întovărăşeşte simpla şi pura reproducere a formei.

Muzica veche executată pe instrumente originale apare, de multe ori, ca exerciţiu de reproducere

arheologică, lipsit cu desăvârşire de sens artistic. Auzim sunete bizare venite parcă dintr-o lume

străină – un fel de folclor al unui neam străin, pierdut în negura vremilor. Aceeaşi muzică,

interpretată cu mai puţină rigoare formală, pe instrumente moderne, dar cu o adecvată intuiţie a

sensului uman al operei, restituie ascultătorului conţinutul real al muzicii.

(Nicu Horodniceanu, Eul flexibil sau despre teatralitate )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenţii)? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre raportul dintre creatorul de artă şi opera sa? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179





Proba A


Proba A

13 iunie 2012

Biletul nr. 14 Citeşte textul cu voce tare. Cărţile sunt ca dragostea. Când priveşti înapoi, identificarea primei lecturi este la fel de

dificilă ca identificarea primei iubiri. Ordinea cronologică nu stabileşte neapărat întâietatea, nici

când e vorba despre cărţi, nici când e vorba despre stările cunoscute sub numele de prima

dragoste. [...] De fiecare dată când mă îndrăgosteam (şi asta a durat până târziu), eram convins că

sunt (în sfârşit!) la prima dragoste [...]. La fel, fiecare nouă carte citită umbrea toate cărţile pe care

le citisem până atunci, ba chiar şi iubirile care le precedaseră, doar pentru a fi la rândul ei

retrogradată în banal de o nouă lectură ... Căutam pe atunci cartea la care să mă pot opri definitiv,

citind-o iarăşi şi iarăşi de la capăt, fără să mă plictisesc, fără să mai simt vreodată nevoia altei

cărţi. Biblioteca mea împrăştiată prin trei ţări stă mărturie că n-am reuşit ...

Am încercat mai târziu să aflu care a fost de fapt prima mea carte în funcţie de alte criterii [...]. Mă

văd, de aceea, silit să revin şcolăreşte la criteriul cronologic şi constat că prima mea carte datează

din perioada preşcolară şi că nu a existat niciodată sub formă palpabilă, deşi când mă gândesc la

ea îi văd coperţile, îi simt mirosul în nări, îi aud foşnetul plin al paginilor, îi desluşesc forma şi

greutatea în palme.

(Florin Bican, Abecedarul meu nescris )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenţii)? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre primele cărţi citite de tine? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179





Proba A


Proba A

13 iunie 2012

Biletul nr. 15 Citeşte textul cu voce tare. Dar ce e, în fond, prejudecata ? Etimologic, ea înseamnă însuşirea şi afirmarea unei

judecăţi, fără a o fi gândit sau după care urmează gândirea. În acest sens, toate marile tradiţii

sociale, în general binefăcătoare, sunt primejdioase, sunt prejudecăţi, dacă sunt acceptate de la

sine de membrii unei comunităţi sociale. Ele sunt trăite, cel mai adesea, în chip organic, fiind un fel

de reflexe sau de instincte colective. De asemenea, educaţia pe care o primeşte copilul, cu

deosebire în primii ani, se bazează pe sugestii organice şi deprinderi, neputând fi gândiri critice

personale, dar formând în mare parte baza lui sufletească pentru toată viaţa, reprezentarea

fenomenului vieţii până la un punct însemnat, uneori chiar cel mai însemnat. Avem de-a face, în

toate aceste cazuri, cu prejudecăţi, cu alte cuvinte, cu judecăţi acceptate înainte de a fi judecate –

şi chiar acceptate cu adâncime.

Dar sunt ele cu adevărat prejudecăţi în sensul curent al cuvântului? Putem spune, de

exemplu, bogatelor datini sociale şi majorităţii practicilor religioase, mai ales cum erau în

societatea patriarhală, că erau prejudecăţi, deşi nu erau, aproape întotdeauna, însoţite de o

motivare critică personală? Lucrurile nu se prezintă deci atât de simplu [...].

Dacă definim prejudecata numai după sensul ei etimologic, atunci trebuie să admitem că

sunt prejudecăţi rele, dar şi prejudecăţi bune. În acest sens, a respinge în bloc toate prejudecăţile

înseamnă a respinge toate tradiţiile sociale.

(Vasile Băncilă, Prejudecat ă şi tradi ţie, în Mici testamente )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre modul în care prejudecăţile pot influenţa relaţiile de prietenie? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179





Proba A


Proba A

13 iunie 2012

Biletul nr. 16 Citeşte textul cu voce tare. Toţi începem să citim cu ochii altora. De aceea, când trebuie să îţi aminteşti de prima ta

carte, îţi dai seama că memoria te pune în faţa unei alegeri: prima carte pe care ţi-a citit-o cineva

sau prima carte pe care ai citit-o singur?

Îmi amintesc de amândouă, ceea ce nu înseamnă că acestea au fost într-adevăr primele

mele cărţi. Nu pentru că eu aş vrea să vă spun minciuni, ci pentru că ţin minte, mai ales, ceea ce

călătoreşte din trecut printr-un mijloc de transport foarte sigur: o poveste. Poveştile transportă

amintirile noastre din cele mai îndepărtate timpuri, precum avionul, vaporul sau trenul ne ajută să

ajungem în cele mai îndepărtate locuri.

În poveştile cu amintiri nu se petrec întotdeauna întâmplări extraordinare, ci doar câteva

fapte în jurul cărora se înfăşoară sentimentele noastre de atunci. Chiar dacă atunci este foarte

îndepărtat de atunci, sentimentele puternice te fac să retrăieşti totul ca şi cum ar fi aievea. Şi când

le spui şi altora, eşti de-a dreptul fericit. Aşa cum sunt eu acum când scriu pentru voi despre prima

mea carte, deşi mi-ar fi plăcut mai mult să stăm faţă în faţă şi să vă vorbesc ...

(Rodica Zane, Lectura în trei, în doi, de unul singur , în Care-i faza cu cititul? )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenţii)? b. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre ce înseamnă „să citeşti prin ochii altora”? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179





Proba A


Proba A

13 iunie 2012


Pe la trei ani rupeam orice carte îmi ajungea în mână, în casa bunicilor mei din Medgidia.

Făceam asta cu o anumită metodă: pagină cu pagină, de la prima până la ultima, sau de la ultima

către prima, dacă nu mă vedea nimeni. Încât o vreme n-am mai fost lăsat să intru în camera în

care era biblioteca, de fapt un dulap plin cu cărţi. Acolo mai era şi un dulap plin cu cărţi. Acolo mai

era şi un şifonier cu o mulţime de lucruri interesante. [...]

Când chiar am început să citesc, în prima mea vacanţă de iarnă, m-am dus la Medgidia şi

am început să umblu prin dulapul cu cărţi. În camera aceea nu era sobă. Cele mai multe cărţi nu

mai aveau coperte şi nici primele pagini. Din altele nu rămăsese aproape nimic. Aşa am citit

„Fram, ursul polar” într-o ediţie prescurtată de mine, din care lipsea începutul cu circul şi cu

întoarcerea ursului la Polul Nord, dar care avea ultimele pagini. [...]

Am găsit însă şi cărţi care scăpaseră întregi. Le cumpărase mama pe când era elevă [...].

În biblioteca ei erau autorii recomandaţi la şcoală, clasicii, iar printre cărţile pe care le cumpăra

erau, printre români, cele ale lui Rebreanu, Sadoveanu, Ionel Teodoreanu, Cezar Petrescu,

Octav Dessila, Camil Petrescu şi G. Călinescu.

(Cristian Teodorescu, Cartea pe pâine )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre lecturile din copilărie? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179





Proba A

Examenul de bacalaureat Proba A

13 iunie 2012

Biletul nr. 18 Citeşte textul cu voce tare. Dar să mă întorc la prima mea carte. Cu „Foarte gras fără nas” lucrurile au stat cam aşa ...

Într-o seară, tata a venit acasă cu o carte frumos colorată în paginile căreia se lăfăia un bob

de mazăre cu ochi, gură şi tot ce mai trebuia pentru a semăna cu oamenii. Îi lipsea însă ceva şi de

aceea se numea „Foarte gras fără nas”, cum aveam să aflăm de la mama, care a început să ne

citească din aventurile bobului de mazăre. Fratele meu şi cu mine ascultam cu gurile căscate şi nu

încetam să ne minunăm cum de trăieşte bobul de mazăre asemenea nouă ... Şi bineînţeles

râdeam cu poftă de numele lui. Of, şi când s-a despărţit de fraţii cu care locuia în păstaie ... şi când

s-a rostogolit pe scări şi s-a pierdut de ai lui ... Dar să nu credeţi că a sfârşit într-o cratiţă, nu, bobul

nostru de mazăre a avut noroc, pentru că, după ce a rătăcit prin lume, şi-a regăsit familia şi bucuria

bobilor şi a boabelor din neamul său cred că mai continuă şi astăzi ...

Însă, aşa cum ştiţi şi voi, prima carte citită cu ochii mamei, ai bunicii [...] nu se citeşte o

singură dată, ci se reciteşte iar şi iar, până ni se scrie în minte şi putem să o îngânăm sau să o

spunem singuri. Dintre poveştile pe care le auzim în copilărie, unele ne plac mai mult, aşa cum ne

plac mai mult clătitele, găluştele cu prune, plăcinta cu mere decât orice alt fel de mâncare.

(Rodica Zane, Lectura în trei, în doi, de unul singur , în Care-i faza cu cititul? )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenţii)? b. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre ce importanţa lecturii în copilărie? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179





Proba A


Proba A

13 iunie 2012

Biletul nr. 19 Citeşte textul cu voce tare. Cărţile sunt asemenea unor fluturi. De obicei, stau cu aripile lipite, aşa cum se odihnesc

fluturii pe câte-o frunză, când îşi desfăşoară trompa filiformă ca să soarbă apă dintr-un bob de

rouă. Când deschizi o carte, ea zboară. Şi tu odată cu ea, ca şi când ai călări pe gâtul cu pene fine

al unui fluture uriaş. Dar cartea nu are o singură pereche de aripi, ci sute, ca un semn că ea te

poate duce nu doar din floare-n floare în această lume glorioasă, ci în sute de lumi locuite. Unele

dintre ele seamănă mult cu cea în care trăim, altele sunt populate de fiinţe care nu ni se arată

decât în vise.

Pe aripile fluturilor noştri de hârtie, asemenea unor solzişori ce irizează lumina, sunt tatuaje

ciudate, înscrise cu cerneală tipografică. A trebuit să mergem la şcoală ca să le desluşim. [...] Căci

fluturele nu se urneşte de pe frunza lui dacă nu-i inventăm aripile adevărate, care nu sunt de

hârtie, nici de cerneală, nici de cuvinte, ci de imagini, atingeri, mirosuri şi melodii. Pe toate ni le

imaginăm citind. Şi-atunci înţelegem că zborul, chiar dacă ne duce în lumi îndepărtate, se petrece

întotdeauna în noi înşine. Cărţile sunt fluturi cu care zburăm prin propria noastră minte, sub bolta

uriaşă a ţestei noastre.

(Mircea Cărtărescu, A patra inim ă, în vol. Care-i faza cu cititul? )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre impactul cititului asupra imaginaţiei? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179





Proba A


Proba A

13 iunie 2012

Biletul nr. 20

Citeşte textul cu atenţie.

Fenomenul snobism este favorizat de dinamica societăţii. Cultura mobilităţii sociale, spre

deosebire de societăţile bazate pe ierarhie, permite individului să îşi schimbe în permanenţă locul.

Cadrul consumerismului facilitează la rându-i snobismul, căci obiectele şi serviciile reprezintă,

printre altele, semnele statusului. Cu ele poţi să faci slalomuri prin societate, cu ele poţi să te

distingi, să te diferenţiezi. La fel cum, cu ajutorul obiectelor, îţi creezi o identitate, te afiliezi unor

grupuri.

Dacă afilierea e făcută fără fond, vorbim din nou de snobism, de o nepotrivire în context şi

în relaţionare cu ceilalţi. Snobul autentic se găseşte într-un proces continuu de afişare, etalându-şi

bunurile, preocupările rafinat artistice şi sistemul de relaţionare. Adoptă o ţinută superioară, dar

fără să înţeleagă neapărat de ce. [...] Pentru a avea succes, snobul se îndreaptă spre consum şi

spre formele alternative ale acestuia.

(Vlad Cătună, Consum şi snobism , în Dilemateca )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale/de conţinut. 2. Care este opinia ta despre manifestările snobismului în lumea contemporană? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179





Proba A


Proba A

13 iunie 2012

Biletul nr. 21 Citeşte textul cu voce tare. Chiar aşa – o fericită insularitate va trebui să (re)ajungă librăria, precum cluburile selecte

din blazonul conservatorismului britanic ori cafeneaua vieneză: spaţii de complicitate, fraternitate [...]. E

limpede, cuvântul de ordine nu mai poate fi decât flexibilitatea, adaptabilitatea rapidă, acceptarea

tacticilor multimedia, o permeabilitate totală la social, la cererile şi la aşteptările pieţei. Cine nu-şi

doreşte un spaţiu sincretic pentru carte [...], cu cafenea şi galerie de artă, cu loc de joacă şi

siguranţă pentru copii, la intrare, mini-sală de teatru pentru evenimente, proiecţii de filme şi

happeninguri, cu presă literară gratuită, la un ceai [...] cu posibilităţi de împrumutat cărţi sau de

plătit pe datorie, pe baza cardului de fidelitate? [...]

Judecând după [...] noaptea institutelor culturale, ori după ce văd prin librării, cu coadă la

rafturi şi la casă, [...] pofta de cultură creşte direct proporţional cu scepticismul bătrânilor. Ea

capătă, doar, alte forme, se încarcă de nesaţul socializării, lecturile se cuvin cântate [...] la terasă,

filtrate pe bloguri, corelate, eventual, cu ecranizările din cadrul festivalurilor de film: cărţile, pentru a

se impune brusc, au nevoie de evenimente şi lansări tot mai dibaci colorate şi desfăşurate.

(Dan C. Mihăiescu, Şi aşa mai departe? )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenţii)? b. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre necesitatea creării unor spaţii de lectură pentru copii/tineri? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179





Proba A


Proba A

13 iunie 2012


Vă plac secretele? Eu cred că fiecare om trebuie să aibă un secret al lui, ca să fie cu

adevărat frumos. Şi mai cred că fiecare carte trebuie să aibă o viaţă secretă a ei ca să fie cu

adevărat bună. Secretele astea nu-i bine să fie dezvăluite decât oamenilor frumoşi pe dinăuntru.

Când îţi pierzi un secret sau îl află cine nu trebuie, e ca şi cum te-ai împuţina, ca şi când ai scădea

în înălţime, în loc să creşti. Dar dacă îl spui unui om cu suflet mare, asta te întăreşte. Secretele

cărţilor dăinuie ani de zile. Cărţile care au un secret pot fi citite şi după o sută de ani, şi după o mie

de ani. De obicei, scriitorul le-a scris pentru că a avut o mare durere tainică sau ca să

înveselească pe cineva trist sau ca să uite că el însuşi e foarte bolnav sau ca să câştige dragostea

cuiva care nu-l băga în seamă sau ca să pună un strop de aventură în viaţa lui monotonă. Dar nu

asta trebuie să se vadă la o carte, cartea se preface că nu ştie secretul scriitorului. Şi scriitorul se

preface faţă de carte că nu-i cere să-şi dezvăluie ascunzişurile, o lasă chiar să mintă. Dar secretul

adevărat există totuşi şi îl leagă pe scriitor de carte, şi-apoi leagă cartea de cititori.

(Ioana Pârvulescu, Prima carte cu secret )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenţii)? b. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre secretele cărţilor? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179





Proba A


Proba A

13 iunie 2012


Prima carte pe care am pus mâna în viaţa mea a fost, din câte mi s-a povestit mult mai

târziu, cea de la tăierea moţului, când, după obiceiul strămoşesc, am fost pus să aleg în

necunoştinţă de cauză câteva obiecte care mi-ar fi putut hotărî viitorul. Nimeni din cei prezenţi la

măreţul eveniment nu a reuşit să îşi amintească despre ce carte a fost vorba. Întrucât aveam

numai câteva luni, mă aflam într-o ceaţă deplină pe vremea aia. Aşa că nu-mi amintesc nimic. Mult

mai clar au stat lucrurile cu prima carte pe care, hm, să zicem că am început să o citesc ... Cartea

cu pricina nu era nici pe departe una de beletristică, nu era nici măcar una de colorat, cum stătea

bine unui copil încă nealfabetizat ca mine, ci o ... carte de bucate a Sandei Marin, descoperită în

bucătăria mamei. Pe paginile ei am început – ajutat de părinţi – să învăţ a citi, „fotografiind” mai

întâi cu privirea cuvintele, după învăţarea prealabilă a literelor. Aveam, pe atunci, vârsta de patru

ani şi jumătate, o vârstă considerată precoce în materie de citit. Atât de mult mi-a plăcut [...], încât

am simţit nevoia să mâzgălesc pe deasupra reţetelor ce înţelegeam din ele. Cum însă, pe lângă

reţete, cartea avea şi ilustraţii cu feluri de mâncare foarte apetisante, mmm! efectul asupra mea a

fost unul teribil. Îmi amintesc şi azi cu câtă fascinaţie priveam un desen al conopidei (care mi s-a

părut că semăna cu muma-pădurii), ca şi spaima pe care mi-a insuflat-o în suflet cuvântul

„sufleu”... Cred că am avut şi coşmaruri după asta! Dacă aş ţine cu orice chip să mă dau mare, aş

spune că întâlnirea cu cartea Sandei Marin n-a făcut din mine nici un bucătar, nici un mâncău, ci

un „om de gust”. Dar să nu exagerez ...

(Paul Cernat, Cărţi de bucate, enciclopedii, mâzg ăleli )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenţii)? b. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre rolul amintirilor din copilărie? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179





Proba A


Proba A

13 iunie 2012


Istoria omenirii reuneşte, în fapt, [...] istorii succesive, îmbinate, dar care nu se aseamănă. În

cea dintâi oamenii au trăit strâns grupaţi în comunităţi restrânse. Chiar marile imperii,

conglomerate monstruoase, nu făceau decât să acopere structuri de viaţă predominant locale.

Timpul se scurgea încet, imperceptibil. [...]

Apoi lucrurile încep să evolueze spre o lume deschisă şi să se mişte din ce în ce mai repede.

Aceasta este modernitatea. Proces intrat pe la mijlocul secolului al XVIII-lea într-o fază de

accelerare, amplificată până astăzi, generaţie după generaţie. Structurile tradiţionale s-au fisurat,

apoi s-au năruit. Ce oare avea să le ia locul? Omenirea a intrat în era invenţiilor. Faţă de lumea

tradiţională, „dată” (nu în sens absolut, dar oricum în sensul transmiterii aproape nealterate a

fondului de civilizaţie de la o generaţie la alta), lumea modernă este „inventată”, inventată fără

încetare.

Odată cu invenţiile intrăm însă într-o logică nouă, de neprevăzut. O idee este doar o idee.

Cum are să funcţioneze ea, odată prinsă în angrenajul social, nimeni nu poate prevedea cu

adevărat.

(Lucian Boia, Reţete de fericire , în Două secole de mitologie na ţional ă)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre rolul invenţiilor în evoluţia societăţii? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179





Proba A


Proba A

13 iunie 2012


Copilul citeşte ca să-şi modeleze naraţiunile proprii, ca nişte statui viu colorate sub osul

boltit al ţestei.

Mai târziu citim ca să ne-mbogăţim cunoştinţele despre lume, ca să ne odihnim după lungile

ore de serviciu […], ca să nu ne plictisim în metrou. Fiecare dintre noi, chiar dacă a depăşit falia

dintre citit şi lectură, continuă să citească şi la acest mod genuin*.

Dar vine clipa când, după tone de cărţi înfulecate […], ai revelaţia că nu mai citeşti la-ntâmplare. E

clipa când cititul ţi se interiorizează […] şi când, treptat, cărţile se reînalţă, se reaşază şi capătă-ntre ele

vaste goluri, până ce grămada devine edificiu. Căci, dacă cititul e arta plinului, a materialelor brute

de construcţie, lectura trăieşte din goluri: volume, bolţi, spaţii vide arcuite […].

Treptat, începi să-ţi dai seama că nu mai citeşti la întâmplare. Deodată, ceva în carnea

delicată a unei cărţi te-a frapat. Ce-ai găsit acolo începe să te urmărească, asemeni amintirii unei

foste iubite sau umbrei unui vis de peste noapte. Prima dată înţelegi că nu în carte, ci în tine s-a

întâmplat ceva straniu. Ca să retrăieşti ce-ai trăit atunci, acel „déjà-vu” care este semnul

adevăratei înţelegeri, reciteşti cartea, apoi citeşti tot ce găseşti de autorul ei. Treptat, ajungi la

scriitori înrudiţi spiritual cu primul. Nu mai citeşti cărţi, ci grupuri de cărţi, apoi grupuri de grupuri de

cărţi, ca şi când, citind, ai ridica în interiorul minţii tale edificiul lecturii înseşi.

(Mircea Cărtărescu, Edificiul lecturii , în vol. Cărţile care ne-au f ăcut oameni )

*genuin, adj. – natural, veritabil, pur 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre diferenţele dintre tipurile de lectură? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179





Proba A


Proba A

13 iunie 2012


De ce aşa, deodată, un dosar despre asemenea atitudini, umane şi cetăţeneşti? Simplu:

deoarece constat, tot mai apăsător pe zi ce trece, că le întâlnesc tot mai rar în viaţa cotidiană. Mi

se pare că oamenii din jurul meu sunt tot mai puţin interesaţi de ceilalţi semeni ai lor, în special de

cei care nu le sunt apropiaţi la prima mână, precum familiile sau prietenii. Sunt tot mai indiferenţi la

cei care trec pe lângă ei, pe stradă, la nevoile sau disperările lor ... Îşi creează, majoritatea, un zid

apărător între ei şi lumea înconjurătoare, un soi de plapumă opacă şi călduţă, dincolo de care se

poate întâmpla orice [...].

Altruismul, citesc în DEX, este o „atitudine morală sau dispoziţie sufletească a celui care

acţionează dezinteresat în favoarea altora; doctrină morală care preconizează o asemenea

atitudine”. Îmi sare în ochi cuvântul „dezinteresat”. Să îţi pese de aproapele tău [...] dezinteresat,

fără să aştepţi ceva în schimb, ca mod de viaţă, ca „atitudine sufletească” şi „morală”. Iată ceva ce,

în linii mari, şi după mulţii ani de comunism, nu prea ştim – şi nici nu prea vrem – să facem. Să

fim, măcar, drăguţi şi amabili unii cu alţii. Pur şi simplu din plăcerea de a fi aşa ...

Interesul faţă de ceilalţi semeni, atâta timp cât aceştia sunt cuprinşi într-o structură socială,

şi în loc de „oameni” capătă responsabila titulatură de „cetăţeni” (locuitori ai Cetăţii, cu normele şi

noimele ei), devine „spirit civic”.

(Iaromira Popovici, Altruism şi civism , în Dilema veche )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre manifestările spiritului civic în societatea de astăzi? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179





Proba A


Proba A

13 iunie 2012


Aventura mea în lumea cărţilor a început cu Jules Verne. Şi a fost o adevărată aventură,

pentru că eu, la vremea aceea, luam lectura foarte în serios. La propriu. Romanele lui Jules Verne

nu erau simplă literatură pentru mine, ci adevărate experienţe de viaţă. Trăiam în lumea lor cu

toată fiinţa mea, la cea mai mare intensitate. Nu mă jucam!...

Personajele scriitorului francez îmi erau cei mai buni prieteni şi, prin urmare, mi se părea

normal să fiu alături de ei şi la bine, şi la greu. Primul roman al lui Jules Verne pe care l-am citit

m-a acaparat cu totul şi nu l-am lăsat din mână până nu l-am terminat. Era „Cinci săptămâni în

balon”. Ţin minte că sufeream, pur şi simplu, alături de cei trei temerari care se porniseră în

călătorie deasupra Africii [...] – doctorul Ferguson, servitorul lui, Joe, şi vânătorul Dick Kennedy.

Parcă auzeam cu urechile mele ameninţătoarele tobe de tam-tam ale băştinaşilor şi mă chirceam,

în fotoliul meu, când balonul era atacat de păsări.

(Cezar-Petrescu Bădescu, Cititul ca un sport extrem )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre romanele de aventuri? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179





Proba A


13 iunie 2012


Ce sunt, în fond, cărţile? Cicero spunea: „Libri magistri, libri amici” – cărţile sunt învăţătorii şi

prietenii noştri. Altundeva, în literatura latină, se spune despre cărţi că sunt [...] învăţători muţi.

Sună foarte frumos şi este şi foarte adevărat! Nu ne părăseşte însă impresia că oricine rosteşte

astfel de cuvinte despre cărţi se referă cu veneraţie la acelea care l-au interesat, la acelea care

l-au entuziasmat şi care l-au învăţat ceva. Realitatea este însă că există multe, foarte multe cărţi,

care fie nu ne interesează prin tematica lor, fie nu ne entuziasmează, neînvăţându-ne nimic – de

data asta prin calitatea lor scăzută. Şi acestea din urmă sunt cărţi, dar în niciun caz „magistri” sau

„amici”! Mai diferenţiat: romane poliţiste croite „după şablon” sau poveşti de dragoste pline de

„dulcegărie ieftină” – după părerea mea! – pot deveni, pentru anume cititori, adevăraţi amici.

Pentru mine, cu siguranţă, nu! [...]. Aşa e lumea, aşa sunt cărţile, aşa sunt şi cititorii: extrem de

diferenţiaţi. Nu mereu şi nu pentru oricine cărţile, de orice fel ar fi ele, pot deveni şi magistri şi

amici , şi, destul de des, nici măcar una dintre ele …

(Vladimir Brânduş, Gânduri altfel despre ... )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre cartea ca prieten/îndrumător? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179





Proba A


Proba A

13 iunie 2012


Există vreo relaţie directă între elite intelectuale şi mase [...]? Se pare că nu. Excepţiile

întăresc regula. Când creatorul de elită stă în spaţiul imaginaţiei sale (artistice, ştiinţifice etc.), nu

se gândeşte la raportul pe care îl va stabili el cu masa, nici măcar cu poporul din care face parte. [...]

Liantul între elite şi popor este „fabricat” de către profesioniştii pragmatici, deştepţii culegători de

fructe. [...] Putem vorbi – şi se vorbeşte – într-un sens restrâns, special – şi de elite profesionale,

acei profesionişti pragmatici, unii, cu superioare capacităţi inovative. Între elita intelectuală şi elitele

profesionale există, credem, relaţia vaselor comunicante, mai cu seamă, în perioada modernă, şi

atunci când acestea se cunosc şi recunosc.

Elitele profesionale trăiesc în toate straturile/categoriile sociale: slujitori ai catedrei şi culturii,

ţărănime, lucrători/meseriaşi industriali, în corpurile medical, ingineresc, ofiţeresc, funcţionărime

ş.a.; aceste elite sunt purtătoare – aşa-zicând, la vedere – ale modelelor, ideilor, proiectelor marilor

născocitori din elita intelectuală.

(Vasile Iancu, Elite şi mase , în Convorbiri literare )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, descriptiv, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre importanţa elitelor în evoluţia societăţii? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179





Proba A


Proba A

13 iunie 2012

Biletul nr. 30 Citeşte textul cu voce tare. Art. 2. Activitatea de medicină sportivă, parte integrantă a asistenţei medicale, constă în efectuarea

selecţiei, a orientării şi a reorientării la efort fizic, efectuarea examinărilor medicale la începerea

activităţii sportive, periodic, la încetarea activităţii din cauze medicale şi la reluarea activităţii

sportive, după întreruperea acesteia din cauze diverse, eliberarea de avize medicale practicanţilor

de forme de sport, stabilind calificativul „apt/inapt de efort fizic” [...].

Art. 3. Medicul specialist de medicină sportivă trebuie să contribuie, în măsura posibilităţilor

cabinetului, la îmbunătăţirea asistenţei medicale în domeniul medicinei sportive.

Art. 4. Activităţile de medicină sportivă se realizează în cabinetele de medicină sportivă din

sectorul public şi/sau privat, constituite ca atare sau în cadrul ambulatoriilor de specialitate,

spitalelor, structurilor sportive şi în cadrul instituţiilor publice cu atribuţii în sport, cu respectarea

dispoziţiilor legale privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea cabinetelor medicale.

(Legea privind organizarea şi func ţionarea cabinetelor de medicin ă sportiv ă)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale/de conţinut. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?

2. Care este opinia ta despre rolul medicinei sportive? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179





Proba A


Proba A

13 iunie 2012

Biletul nr. 31 Citeşte textul cu voce tare. Art. 15. – (1) Asiguraţii au dreptul să-şi aleagă medicul de familie care să le acorde serviciile

medicale primare.

(2) Dacă opţiunea este pentru un medic de familie dintr-o altă localitate, asiguratul va suporta

cheltuielile de transport.

(3) Asiguratul va putea schimba medicul de familie ales după expirarea a cel puţin 3 luni de la data

înscrierii sale la medic.

Art. 16. – (1) În scopul prevenirii îmbolnăvirilor şi al păstrării sănătăţii, asiguraţii vor fi informaţi

permanent asupra mijloacelor de păstrare a sănătăţii, de reducere şi de evitare a cauzelor de

îmbolnăvire.

(2) În situaţia în care se constată noxe profesionale sau risc crescut de accidentare, casele de

asigurări de sănătate au obligaţia de a anunţa autorităţile responsabile cu protecţia muncii.

(3) Casele de asigurări de sănătate colaborează cu comisiile de specialitate ale Colegiului

Medicilor din România, cu medicii cu experienţă, cu unităţile sanitare şi cu organizaţiile

neguvernamentale pentru întocmirea şi realizarea de programe de sănătate finanţate de la bugetul

de stat, de la bugetul asigurărilor sociale de sănătate, precum şi din alte surse.

(Legea asigur ărilor sociale de s ănătate)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale/de conţinut. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre rolul asigurărilor de sănătate? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179





Proba A


Proba A

13 iunie 2012

Biletul nr. 32 Citeşte textul cu voce tare. Art. 2. – (1) Monumentele istorice fac parte integrantă din patrimoniul cultural naţional şi sunt

protejate prin lege.

(2) Activităţile şi măsurile de protejare a monumentelor istorice se realizează în interes public. În

condiţiile prezentei legi, intervenţiile asupra monumentelor istorice pot constitui cauză de utilitate

publică.

(3) În sensul prezentei legi, prin protejare se înţelege ansamblul de măsuri cu caracter ştiinţific,

juridic, administrativ, financiar, fiscal şi tehnic menite să asigure identificarea, cercetarea,

inventarierea, clasarea, evidenţa, conservarea, inclusiv paza şi întreţinerea, consolidarea,

restaurarea, punerea în valoare a monumentelor istorice şi integrarea lor social-economică şi

culturală în viaţa colectivităţilor locale.

(4) Pentru protejarea monumentelor istorice se stabilesc prin lege măsuri stimulative cu caracter

economic sau de altă natură.

(Legea privind protejarea monumentelor istorice )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale/de conţinut. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?

2. Care este opinia ta despre necesitatea de a proteja monumentele istorice? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179





Proba A


Proba A

13 iunie 2012


„ – URCĂM? – NU, DIMPOTRIVĂ; COBORÂM!”

Acesta e primul citat pe care l-am reţinut din lecturile mele timpurii. [...] De ce l-am ţinut

minte? Poate pentru că romanul cu pricina mi-a plăcut enorm. Sau poate pentru că, rostit într-un

dirijabil care tocmai se prăbuşea, promitea să fie începutul unei aventuri palpitante. [...] Întâlnirea

cu o carte nu e întotdeauna ceva programabil, iar efectul lecturii nu se poate anticipa după calcule

previzibile. Întâmplarea – adică destinul – joacă un rol important. Şi acesta e sfatul cel dintâi pe

care l-aş da cititorului tânăr: e bine să ceri „liste de cărţi importante” – şi să le citeşti –, dar nu

trebuie neglijate întâlnirile fortuite, comerţul cu ce-ţi pică, pe nepregătite, în mână, lectura propusă

de „soartă” şi, uneori, purtătoare de soartă. E util, cu alte cuvinte, să citeşti „organizat”, dar nu

trebuie să-ţi refuzi prospeţimea unor opţiuni libere, dictate nu de sistematica bibliotecii, ci de

neprevăzutul ei. În definitiv, orice te poate marca, orice poate să-ţi denoteze* vocaţia, dacă terenul

e pregătit şi momentul e prielnic. [...] Prefer copiii care citesc Andersen, fraţii Grimm, Creangă şi

Ispirescu. Cei care se aferează printre picioarele adulţilor răsfoind dialogurile lui Platon sau vreo

pagină shakespeariană mă neliniştesc. Simt o adiere de nefiresc, de afectare şi paradă (încurajată,

vanitos, de surâsul exaltat şi complice al părinţilor).

(Andrei Pleşu, Cele 100 de cărţi? , în vol. Cărţile care ne-au f ăcut oameni )

*a denota, vb. – a arăta, a atesta, a releva, a atesta 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenţii)? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre importanţa lecturii cărţilor întâmplătoare? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179





Proba A


Proba A

13 iunie 2012

Biletul nr. 34 Citeşte textul cu voce tare. Art. 1

În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) parteneri sociali – sindicate sau organizaţii sindicale, angajatori ori organizaţii patronale, precum

şi reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice, care interacţionează în procesul de dialog

social;

b) dialog social – procesul voluntar prin care partenerii sociali se informează, se consultă şi

negociază în vederea stabilirii unor acorduri în probleme de interes comun;

e) angajator – persoana fizică sau juridică ce poate, potrivit legii, să angajeze forţă de muncă pe

bază de contract individual de muncă ori raport de serviciu;

f) organizaţie patronală – organizaţia patronilor, autonomă, fără caracter politic, înfiinţată în baza

principiului liberei asocieri, ca persoană juridică de drept privat, fără scop patrimonial, constituită în

scopul apărării şi promovării drepturilor şi intereselor comune ale membrilor săi, prevăzute de

dispoziţiile legale în vigoare, pactele, tratatele şi convenţiile internaţionale la care România este

parte, precum şi de statutele proprii;

g) angajat – persoana fizică, parte a unui contract individual de muncă ori raport de serviciu, care

prestează muncă pentru şi sub autoritatea unui angajator şi beneficiază de drepturile prevăzute de

lege, precum şi de prevederile contractelor sau acordurilor colective de muncă aplicabile [...].

(Legea dialogului social )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale/de conţinut. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre rolul dialogului social în societatea de astăzi? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi. rt. 16–21 din Directiva 2004/38/CE)

Gorj - 2179


Gorj - 2179





Proba A


Proba A

13 iunie 2012

Biletul nr. 35 Citeşte textul cu voce tare. Art. 20. – Autoritatea administraţiei publice centrale responsabile în domeniul turismului sprijină

dezvoltarea sectorului de turism rural şi agroturism prin următoarele măsuri specifice:

a) promovează zonele rurale cu potenţial turistic, în scopul valorificării eficiente şi durabile a

resurselor naturale, cultural-istorice, tradiţiilor şi gastronomiei locale, precum şi toate celelalte

bunuri şi servicii ale comunităţii rurale;

b) asigură informarea asupra oportunităţilor turistice din zonele rurale, inclusiv cazare, activităţi,

festivaluri şi evenimente tradiţionale, obiceiuri şi meşteşuguri;

c) dispune măsurile necesare în vederea identificării, dezvoltării şi promovării produselor specifice

turismului rural şi agroturismului, ca produse turistice de marcă, în scopul asigurării şi punerii în

valoare a notorietăţii turistice locale şi a păstrării şi cultivării identităţii locale;

d) autorizează funcţionarea pensiunilor agroturistice şi a pensiunilor turistice rurale, nou construite,

prin eliberarea certificatului de clasificare, în condiţiile legii.

(Legea turismului )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale/de conţinut. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre beneficiile promovării turismului rural/agroturismului? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179





Proba A


Proba A

13 iunie 2012


Art. 30. – Furnizorii de servicii media audiovizuale au obligaţia să respecte drepturile şi libertăţile

fundamentale ale omului, viaţa privată, onoarea şi reputaţia, precum şi dreptul la propria imagine. [...]

Art. 34. – (1) Orice persoană are dreptul la respectarea vieţii private şi de familie, a domiciliului şi a

corespondenţei.

(2) Este interzisă difuzarea imaginii sau vocii persoanei aflate într-un spaţiu privat, fără acordul

scris al acesteia.

(3) Este interzisă difuzarea de imagini care prezintă interioare ale unui spaţiu privat, fără acordul

scris al celui care îl ocupă în mod legal.

(4) Fac excepţie de la prevederile alin. (2) şi (3) situaţiile în care imaginile difuzate surprind fapte

care prezintă un interes public justificat.

Art. 35. – Este interzisă difuzarea convorbirilor ori a imaginilor înregistrate cu microfoane şi camere

de luat vederi ascunse, cu excepţia situaţiei în care înregistrările astfel obţinute nu puteau fi

realizate în condiţii normale, iar conţinutul lor prezintă un interes public justificat.

(Decizie privind Codul de reglementare a con ţinutului audiovizual )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale/de conţinut. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre dreptul fundamental de a respecta, prin lege, viaţa privată? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179





Proba A


Proba A

13 iunie 2012


Ori de câte ori mă gândesc la anii copilăriei, printre primele lucruri de care-mi amintesc sunt

cărţile. Copilăria mi se asociază cu cărţile, cu multe, multe cărţi. [...]

Însă în acea lume idilică în care timpul avea un ritm lent, în acel sat departe de marile

metropole şi marea agitaţie, existau câteva locuri speciale, care aveau să devină spaţiile de refugiu

şi locurile mele preferate. Nu o să mă credeţi, lucru foarte greu de înţeles astăzi, dar acolo existau

trei biblioteci şi o librărie. [...] La librărie mă opream aproape zilnic, chiar dacă răsfoisem de

nenumărate ori toate cărţile şi ştiam că noutăţile vin destul de rar. [...]

Au urmat cele trei biblioteci. Mai întâi biblioteca de la şcoala generală. O bibliotecă micuţă,

care ocupa două camere, într-o casă veche boierească. După primele vizite, bibliotecara, o

doamnă între două vârste, care ne urmărea atent ca nu cumva să cădem când ne urcam pe scările

care ne ajutau la rafturile de sus, a înţeles că avea de a face cu un cititor înverşunat. Luam câte

cinci cărţi, căci dacă-mi aduc bine aminte era numărul maxim de cărţi pe care îl puteai împrumuta

şi le restituiam foarte repede. Veneam acolo şi de câte 2-3 ori pe săptămână.

(Vasile Ernu, „Karlsson de pe acoperi ş” sau cum s ă-ţi faci prieteni )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre rolul lecturii în formarea personalităţii copiilor? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179





Proba A


Proba A

13 iunie 2012


E o femeie frumoasă, deşi poate fără stilul modei, dar când e serioasă are trăsăturile cam

tari puţin, încât uneori pare urâtă … Când surâde însă ─ vag îndurerat totdeauna ─ trece parcă la

o altă extremitate şi devine de o feminitate fără pereche. Ochii albaştri, aproape violeţi, când e

veselă, de culoarea prunei brumate alteori, şi apropiaţi puţin, strălucesc dintr-odată, împreună cu

albul dinţilor de sus, căci gura îi e mult mai mare. Toată faţa i se colorează brusc, încât până şi

părul puţin cam uscat şi des, ca de negresă, devine dintr-odată, parcă mătăsos şi viu. Are un surâs

care se vede de departe în mulţime şi individualizează.

Doamna T. nu avea aerul acela afectat şi nu era îmbrăcată şi nici pieptănată ca femeile

mondene […]. Nu avea aerul acela nervos că e strânsă prea de aproape şi vrea să se depărteze

dând umerii înapoi, creând o linie oblică de la umăr la strâmtura taliei, atunci când dansa [...].

Desigur, era bine dispusă, ochii îi străluceau, avea un aer binevoitor şi feminin de tot acum, care îi

şedea de minune, mai ales că îi venea bine tulpanul alb cu care îşi făcuse un turban în loc de

pălărie. Îi îndulcea mult faţa, i-o împlinea, feminizându-i-o.

(Camil Petrescu, Patul lui Procust )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale/de conţinut ale acestuia. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre moda contemporană? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179





Proba A


Proba A

13 iunie 2012


Căci adevărata nebunie, cumplit de chinuitoare, a fost de-abia după aceea; ea era o

întrebare ca un burghiu de foc, care îi sfredelea necontenit creierul [...]. Să fi fost doar vedenia unui

ochi împăienjenit de groaznica boală sau roţile s-au învârtit cu adevărat? [...]

De la ore, venea întins acasă, având impresia că e adus din urmă şi tras dinainte de lancea

scăpărătoare şi de legăturile de lumină ale unei noi şi biruitoare idei. Maşina era pusă la punct

după concepţia cea nouă; câteva clipe de înfrigurată aşteptare după ce îi da drumul; dar roţile

rămâneau neînduplecate în rigiditatea lor de fier, iar întâiele rostogoliri şi oscilări terminate, crucile

se iveau dure şi chinuitoare între cercurile negre. Piese întregi, scoase rând pe rând sau înlocuite

cu altele de dimensiuni mai mari sau mai mici, şuruburi slăbite, încheieturi modificate, cele mai

logice şi mai ingenioase modificări ─ zadarnic, toate nu erau de nicio nădejde […].

Şi totuşi … două zile întregi şi două nopţi întregi secretul nesfârşitului s-a plimbat în

necurmata întoarcere sub ochii lui de muritor. A fost sau nu a fost?...

(Gib. Mihăescu, Bra ţul Andromedei )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale/de conţinut ale acestuia. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre realizarea unei invenţii în adolescenţă/tinereţe? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179





Proba A


Proba A

13 iunie 2012


Ştiu că e greu de crezut – dacă nu mi s-ar fi întâmplat chiar mie, probabil că aş fi avut la

rândul meu destule îndoieli – însă chiar aşa stau lucrurile: prima carte care m-a fascinat a fost un

manual de citire. Eu trebuie să fi avut vreo cinci ani sau şase ani, iar sora mea era deja la şcoală.

Manualul era, evident, al ei. La fel de evident, eu nu aveam voie să mă ating de nimic din recuzita

şcolară a surorii mele [...]. Aşadar, tentaţia era uriaşă, iar suferinţa pe măsură. [...]

O altă carte de care îmi aduc aminte foarte bine este una de poveşti, cred că se numea

„Zânele din Valea Cerbului”. Era format mare, cu litere groase şi ilustraţii color. Dar nu de asta mi-a

rămas în memorie, ci din pricina unei particularităţi: exemplarul meu avea rupte mai multe foi de la

sfârşit, n-aş putea spune câte. Să fii copil, să urmăreşti [...] aventurile protagoniştilor, să fii la un

pas de a afla misterul şi, vai!, soarta să îţi joace o asemenea festă, să-ţi ascundă tocmai paginile

clarificatoare, nu-i tocmai uşor de suportat. Cred că ani buni după aceea, înainte de a mă apuca de

citit un volum, îi verificam integritatea fizică. Bineînţeles, în adolescenţă, când tensiunea

incertitudinii era prea mare, săream cu voioşie descrierile şi, dacă tot nu ajungeam să-mi domolesc

curiozitatea ori compasiunea, mă năpusteam înainte de vreme asupra paginilor din urmă.

(Dan Lungu, Întâmpl ările manualului )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre lectură ca aventură a cunoaşterii? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179





Proba A


13 iunie 2012


În faţa blocului au rămas cireşi, caişi, tufe de trandafir şi liliac, mai mulţi tei, un nuc imens,

gros şi bătrân, podoaba curţii pe locul căreia s-a înălţat apoi blocul. La fereastră, mama e la curent

cu trecerea anotimpurilor: ştie dacă primăvara va fi timpurie (după apariţia mugurilor de cais), dacă

toamna va dura mai mult (după ritmul florilor de trandafir), dacă iarna va fi grea (după viteza căderii

frunzelor). Dar, mai ales, ştie cum va fi anul în totalitatea lui, pentru că pândeşte viaţa secretă a

florilor de gheaţă din ghivece, a muşcatelor şi a cactuşilor de pe vechea noastră jardinieră, mutaţi

acum pe pervazul ferestrelor. Înmugurirea florilor de gheaţă, a „florilor de Crăciun”, spune mai

precis decât orice cât de cald sau cât de frig va fi la sfârşitul lui decembrie. Eu habar n-am de toate

astea: ştiinţa milenară despre timpul viitor va dispărea odată cu mama. Iar fiul meu nu va mai

cunoaşte numele plantelor, rămase în mintea mea datorită grădinii în dezordine care ne

înconjurase casa.

— Cum o să fie toamna asta?

— Lungă şi frumoasă. Nu vezi pânzele de păianjen din aer?

Adevărat, cum de n-am observat! Îţi trebuie, probabil, un ochi proaspăt ca să vezi şi altceva

decât verdele prăfuit al frunzelor, abia tivite cu auriu, soarele blând oprit deasupra văzduhului şi

senzaţia că un barometru uriaş a adormit în punctul „frumos” pentru cine ştie cât timp. Firele ca de

păianjen leagă frunzele nucului, plutesc în aer, aducând speranţa verii prelungite.

(Mihai Zamfir, Acasă)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre modul diferit în care oamenii percep realitatea înconjurătoare? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179





Proba A


Proba A

13 iunie 2012


Marius era cu câţiva ani mai tânăr ca mine şi decât Leonte. Pe când urmam clasele

superioare ale liceului „Şaguna” de la Braşov, se făcea că Marius urca treptele de jos ale aceleiaşi

şcoli. […] Marius Borza era inginer şi un intelectual de frumoasă cultură şi de larg orizont. […]

Trăia pasionat, identificându-se cu tot ce întreprindea. Ca inginer a colaborat, ani şi ani, la

organizarea tehnică a exploatării gazului metan din Valea Târnavelor, conducând toate lucrările de

la biroul său din Mediaş. Sub conducerea sa, conductele de gaz s-au întins de la Copşa la Sibiu,

Făgăraş, Braşov şi până la Bucureşti. […] Şi astfel el trecu, fără a-şi părăsi slujba de la Mediaş, la

fel şi fel de întreprinderi pe cont propriu, dintre care una îndeosebi îmi plăcu mie prin originalitatea

ei: aceasta era, de altfel, şi întâia sa încercare. Marius puse temei, în regiunea Dumbrăveni, unei

întreprinderi, de mari proporţii, de cultură a ciupercilor. […] În scurt timp, cultura ciupercilor luă un

avânt incredibil. Marius îmi descria cu entuziasm straturile de ciuperci din pivniţele de la

Dumbrăveni; ciupercile erau de toate mărimile, de la aceea a perlelor până la aceea a unor albe

scăfârlii de copii. Marius a organizat şi afacerea comercială, transportul şi plasarea. Capitala ţării

avea să fie invadată de mândrele şi sănătoasele ciuperci de la Dumbrăveni.

(Lucian Blaga, Luntrea lui Caron )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre alegerea profesiei potrivite personalităţii? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179





Proba A


Proba A

13 iunie 2012


Bucureşti, 2 martie 1977

Mult stimate Paul Goma,

De o bună bucată de vreme urmăresc remarcabila d-tale activitate care, prin curajul pe care

îl manifeşti, ar merita să redea încrederea multora dintre români. Într-adevăr, tot ce s-a întâmplat în

aceşti ultimi treizeci de ani nu a fost de natură să satisfacă orgoliul nostru. Mai întâi ne-am lăsat (o,

fără voia noastră!) zdrobiţi de cizma unui asupritor brutal. Apoi, ni s-a părut că putem să ne luăm,

cum se zice cu o expresie prea curentă, destinul în propriile noastre mâini. Abia atunci s-a petrecut

drama despre care vreau să vorbesc aici: am început să ne temem că orice fisură în unitatea

noastră „de nezdruncinat” ar putea să ducă la prăbuşirea patriei. De aici, tendinţa, tot mai ascuţită

în ultimii ani, de a reduce câmpul ideilor [...], tendinţă care a devenit azi preponderentă în întreaga

noastră mişcare culturală, nefăcând altceva decât să accentueze încă şi mai mult plictisul şi

deprimarea ce caracterizează viaţa noastră de toate zilele. [...]

Paul Goma, nu vreau să te reţin prea mult. Eşti angajat cu toată fiinţa într-o luptă cu puţine

şanse în această ţară minunată, pentru aceşti oameni minunaţi şi care suferă, dar în mijlocul

cărora eu nu mai pot trăi. De pe culmile disperării, îţi urez sănătate şi succes.

ION VIANU

(Matei Călinescu, Ion Vianu, Amintiri în dialog )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenţii)? b. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre curajul de a fi tu însuţi? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179





Proba A


Proba A

13 iunie 2012


Vineri dimineaţa

Scumpii mei toţi, Tată şi copii,

Vă sărut dulce şi în grabă vă scriu cum am călătorit.

Suntem la Viena de ieri seară la 11 – am ajuns foarte, foarte bine, dar foarte obosiţi, căci de

la Cluj am mers cu viteză şi cu greutate mare apoi toată Ungaria, fiind o ceaţă ca în Anglia. [...]

Am traversat Transilvania – care e o minune de peisaje, e ceva neînchipuit, neasemănător,

necomparabil.

Drumul de la Cluj spre Oradea a fost o minune – soare, cald, zări vineţii, roşii, de un colorit

că nu se poate descrie cu vorbe [...]. Marta a luat schiţe şi, de se reîntoarce, se va instala pe vară

în sate din Ţara Crişului, ca să lucreze – lucruri minunate.

Oameni frumoşi, voioşi, sănătoşi. Ne-am întâlnit cu două nunţi – atât de impresionant şi de

emoţionant. Mireasa pleca de acasă cu totul – mama plângea în poartă –, iar mirele pe cal alb,

purta pe piept o ramură de brad, împodobită cu floare de lămâiţă. Căruţele cu steaguri, ţăranii în

haine de sărbătoare, veseli, chiuind, şi femeile cântând cântece aşa frumoase. Acolo am găsit ţara

noastră frumoasă, scumpă, pură, dulce. Acolo e măreţia, e curăţenia, e sufletul, credinţa. Mi s-a

părut Capitala un iad, o oroare, o mizerie. Bisericile, satele sunt o minune.

Voi ce faceţi? [...] Sănătate, scumpii mei!

Vă sărut cu dor, cu dor.

Lica

(Vasile Voiculescu, Poezii inedite şi coresponden ţă)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenţii)? b. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre tradiţiile/ritualurile asociate evenimentelor importante din viaţa omului? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179





Proba A


Proba A

13 iunie 2012


Dragul meu, când, în urmă cu mai bine de un an, ţi-am scris prima scrisoare din sejurul

meu american, nu ştiam dacă vor mai urma şi altele. Totul a început modest, cu o călătorie şi o

poveste „chirurgicală” a inimii mele. Dar [...] povestea nu s-a mai putut opri şi a devenit,

amplificându-se, o poveste de inimă pur şi simplu. Pe măsură ce se năştea, „aerul” ei era tot mai

greu de definit. Tot timpul căutam „ceva” – fără să pot spune ce anume (un gând decisiv? un

pericol pe care voiam să ţi-l semnalez? mirajul unei vârste?) – ceva pe care ţineam morţiş să ţi-l

las după ce l-aş fi găsit cotrobăind prin cotloanele vieţii mele. Pe urmă, tot scriind, am descoperit

că sunt atâtea lucruri pe care aş fi vrut să ţi le spun şi atâtea la care îmi cereai imperios un

răspuns. [...]

Şi totuşi acum nu-mi dă pace un gând. Înainte de a curma şirul lungilor mele scrisori – sunt

şaisprezece cu asta! – n-aş vrea să-ţi rămân dator cu ceva important. [...]

S-a făcut târziu. Mă duc să mă culc. Te îmbrăţişez [...].

(Gabriel Liiceanu, Scrisori c ătre fiul meu )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenţii)? b. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre importanţa comunicării dintre părinţi şi copii? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179





Proba A


Proba A

13 iunie 2012


Scrisoare domnului Blaga,

Aveam optsprezece ani când v-am cunoscut într-un sat vecin. Veneaţi acolo vara. Pentru

cei care vă vedeam duminica după-amiaza amestecat printre oamenii ce urmăreau hora, bărbatul

tăcut, zăvorât într-o linişte aproape minerală, care privea, poate, altceva decât noi, reprezenta

poezia. Îi citisem cărţile şi credeam că ele nu aveau secrete pentru noi, adolescenţii, care

amestecam poezia cu entuziasmul încă naiv al tinereţii noastre. Aveam întreg viitorul în faţă, eram

preocupaţi numai de el şi nu eram pregătiţi să înţelegem prea bine sensul unei ore când sângele

se trage din noi înapoi în părinţi, deşi bănuiam aici un adevăr grav.

Ardeam de nerăbdare să vă împărtăşim părerile noastre şi să vă punem întrebări. Dacă

n-am îndrăznit a fost din pricina tăcerii care vă înconjura ca o aureolă posomorâtă. […]

Înainte de a pricepe ce este tăcerea, am învăţat astfel s-o respect. După aceea, mi-a fost

mai uşor să-mi pun întrebări în legătură cu ea. Ceva mă apăra de aroganţa zgomotoasă. Şi ce

înţelepciune mai dificilă puteam râvni la optsprezece ani decât aceea de a nu dispreţui tăcerea?

(Octavian Paler, Scrisori imaginare )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenţii)? b. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre importanţa alegerii modelelor la vârsta adolescenţei? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179





Proba A


Proba A

13 iunie 2012


Citeam la întâmplare, fără să mă simt zăpăcit de trecerea de la ceva la cu totul altceva.

Fiecare carte o parcurgeam cu seriozitate, nu săream un rând. Dacă erau şi ilustraţii, le examinam

atent. Uneori întrerupeam lectura şi închideam ochii, ca să-mi reprezint ceea ce descria autorul.

Proza (poveşti, legende, povestiri, schiţe, nuvele, romane) mă captiva, mă făcea să uit de

mine însumi. Intram complet în universul fictiv şi, când reveneam la realitate, totul mi se părea

decolorat şi plictisitor. Pe la doisprezece-treisprezece ani, ceva s-a inversat în mintea mea şi timp

de o vară, realitatea mi s-a înfăţişat ca ireală şi străină mie. Doream cu ardoare să mă întorc

definitiv „acasă”, în lumea cărţilor, unde se trăia mult mai intens şi semnificativ. Un psihiatru a

sfătuit-o pe mama să-mi interzică un timp cititul şi să facă lungi plimbări cu mine. [...]

Poezia mă emoţiona chiar şi mai mult, îmi răscolea sufletul, mă făcea fericit. La vârsta mea

de acum încă îmi reprezint paradisul ca pe un loc în care asculţi la nesfârşit poezie, citită cu glas

tare de cineva invizibil. [...]

Poeziile lui Eminescu, descoperite foarte devreme, m-au cucerit cu farmecul lor. Nu ştiam

nimic despre autor, nici despre mitologizarea lui, textele în sine au avut un ecou imens în conştiinţa

mea.

(Alex Ştefănescu, Acasă, adică în lumea c ărţilor ,

în vol. Cărţile care ne-au f ăcut oameni )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenţii)? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre importanţa lecturii? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179





Proba A


Proba A

13 iunie 2012


Bucureşti, iulie 1964

Dragă Petrache,

... aş dori ca aceste amintiri ale tale, plănuite despre Brâncuşi, să nu fie legate de numele

Doicescu. [...] Valoarea lui Brâncuşi şi valoarea studiului tău nu se îmbogăţesc cu nimic prin

apariţia unui nume sau a unor nume absolut întâmplătoare. [...]

Eu am profitat mult de pe urma sculptorului Constantin Brâncuşi. Poate el nici nu a ştiut

vreodată. Eram la o anumită vârstă, când trebuia să mă încheg, într-un fel. Şi Brâncuşi m-a ajutat:

cu natura lui afurisită; cu personalitatea lui aforistică; cu zgârcenia dăruirii [...]. M-a învăţat ca să

am o profundă încredere integrală în calitatea poporului român. [...] Nicio întâlnire şi niciun schimb

pe care l-am avut vreodată cu filozofi, cu regi, cu principi, cu preşedinţi de republici, cu creatori şi

oameni de rând nu mi-au înnobilat sufletul mai puternic ca el, ţăranul de la Dunăre, acel ţăran

român, care între cele două războaie mondiale ajunsese să fie intimidat şi minimalizat de sărăcie şi

de lipsa de perspectivă în desăvârşirea lui.

arhitect Octav Doicescu

(Petre Pandrea, Brâncu şi – amintiri şi exegeze )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenţii)? b. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre recunoştinţa datorată unor mentori? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179





Proba A


Proba A

13 iunie 2012


Ai mei erau profesori; când lucrau şi nu trebuiau deranjaţi – erau cu nasul în cărţi –, iar

când voiau să se simtă bine, iarăşi deschideau o carte şi citeau. Trebuia să-mi găsesc ceva de

făcut, să tac, să mă joc în linişte. Ei făceau ceva foarte plăcut, aşa mi se părea mie, atunci, ceva

ce eu nu puteam face. Puteam să gust pe furate cafeaua mamei (era amară, o ciudăţenie de

adult), puteam să dansez pe muzica din biroul tatei (şi ne plăcea amândurora să dansăm), puteam

asculta discuţiile dintre cei mari. Dar când ei citeau, mă excludeau din peisaj şi asta a fost,

probabil, începutul cel mai adânc, visceral, al poftei. Pofta de citit. De a cunoaşte plăcerea lor, mie

refuzată. Posibilitatea de a înţelege povestea de acolo, chiar dacă nu erau şi „poze”; de fapt, cele

mai multe din cărţile lor erau fără poze, chiar şi cele cu poveşti pentru mine (erau ediţii pentru

oameni mari, mi s-a explicat); când am protestat (dacă ar fi avut poze, măcar, puteam încerca să

ghicesc despre ce era vorba şi singură), mama mi-a spus că n-am decât să le desenez eu însămi.

Ceea ce a însemnat începutul unei fulminante cariere (secrete) de ilustratoare de carte: am

desenat pe marginile albe ale ediţiilor pentru oameni mari [...]; am desenat ilustraţii de carte până

când s-a apropiat liceul şi admiterea şi am decis că vremurile nu erau făcute pentru desenatori de

carte.

(Ioana Bot, Pofta vine citind , în volumul Care-i faza cu cititul? )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre descoperirea adevăratei vocaţii? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179





Proba A


Proba A

13 iunie 2012

Biletul nr. 50 Citeşte textul cu voce tare. LITERATURA STRĂROMÂNĂ. În spaţiul unde s-a petrecut geneza poporului român s-au scris

cărţi [...] şi s-au citit cărţi (verbul lecturii este de origine slavă, pentru că „cititorul” textelor, adică

preotul, făcea acest lucru într-o biserică, loc unde s-a oficiat mult timp în această limbă de cultură)

mai întâi în latineşte şi în greceşte, ulterior în slavă [...]. Sediile acestor îndeletniciri erau

neîndoielnic mănăstirile şi celelalte organizări ecleziastice, fiinţând aici de timpuriu. „Comerţul”

cultural pe care instituţia creştină l-a desfăşurat şi l-a protejat a făcut ca pe acest teritoriu să circule

texte redactate şi în alte zone, texte purtătoare de informaţie şi incitatoare, în acelaşi timp, la

muncă scriitoricească între oamenii locului. Existenţa între daco-romanii ce populau Dacia şi

Scythia Minor a unor mânuitori ai condeiului (oameni ai Bisericii) poate reprezenta o dovadă a

procesului neîntrerupt ce a dus la conservarea în limba română a cuvintelor fundamentale pentru

exerciţiul cărturăresc. Prin întinderea sa în timp, seria scriitorilor străromâni (evocată uneori cu

rost, alteori fără temeiuri deosebite) argumentează tocmai continuitatea acestei îndeletniciri şi face

din spaţiul daco-roman sau protoromânesc un loc integrat pe deplin în ansamblul unor preocupări

ce aveau drept scop producerea cărţii.

(coord. Eugen Simion, Dic ţionarul general al literaturii române )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale/de conţinut. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre transmiterea, prin cultura scrisă, a informaţiilor cu valoare documentară din istoria unui popor? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179





Proba A


Proba A

13 iunie 2012


Aşezările civile din Munţii Orăştiei prezintă aceeaşi vădită superioritate asupra celor din alte

zone ale Daciei. Nu se cunosc încă, în alte părţi, aşezări care să se întindă pe zeci de terase, în

mare parte artificiale, ca la Sarmizegetusa sau la Faţa Cetei şi nici aşezări în care terasele să fie

încinse cu ziduri din blocuri de calcar care să le ferească de alunecare, aşa cum s-a constatat la

Feţele Albe. Nicăieri uneltele de fier nu sunt mai numeroase şi mai variate; nicăieri fierul nu s-a

folosit pe scară atât de largă ca material de construcţie. Numai în Munţii Orăştiei se întâlneşte

ceramica pictată într-un stil original cu motive geometrice, vegetale şi zoomorfe asociate, numită,

pe bună dreptate, „de curte”. În nicio aşezare dacică din alte zone ale ţării nu se întâlneşte o

cisternă atât de meşteşugit lucrată, după cele mai bune reţete antice, ca aceea de la Blidaru şi

nicio reţea de conducte de apă atât de ramificată ca aceea de la Sarmizegetusa.

În zona Munţilor Orăştiei nu s-a descoperit încă niciun bordei, toate locuinţele fiind de

suprafaţă, uneori cu baze de piatră de stâncă şi chiar din blocuri fasonate. Tot numai de aici, din

ţinutul muntos sud-transilvănean (incluzând şi cetăţile de la Căpâlna şi Tilişca), se cunosc

turnur i - locu in ţă durate la partea inferioară din blocuri de calcar, iar cea superioară din cărămizi

slab arse sau din lemn.

(Hadrian Daicoviciu, Portrete dacice ) 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale/de conţinut. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre importanţa cunoaşterii istoriei naţionale? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179





Proba A


Proba A

13 iunie 2012

Biletul nr. 52 Citeşte textul cu voce tare. Fantasticul

1. Iniţial, fantasticul [...] desemnează ceea ce nu există în realitate, ceea ce pare ireal,

aparent, iluzoriu, lumea fantasmelor [...]. Termenul cunoaşte diferite accepţii: imagine sensibilă (în

psihologia scolastică), imagine mentală, construcţie a imaginaţiei creatoare (în psihologia

modernă), scenariu imaginar al unei dorinţe inconştiente (în psihanaliză), stabilizate în sfera

suprarealităţii ficţiunii supranaturale. Sensul devine un loc comun al prozei romantice, inclusiv

româneşti, la V. Alecsandri, de pildă: „fantasme din altă lume”, „împărăţia fantasmelor” etc.

2. „Fantasma” fiind produsul imaginaţiei sau fanteziei, fantasticul defineşte, în egală măsură,

produsele celor două facultăţi, considerate mult timp ca sinonime. Dicţionarele înregistrează

această suprapunere în filozofia scolastică, la teologii catolici, la raţionalişti, fără niciun fel de

specializare estetică. De altfel, fantezia nu trece nici azi drept o activitate specific estetică, de

vreme ce inventatorul [...], istoricul etc. au nevoie, nu mai puţin, de „imaginaţie” sau „fantezie”.

Pentru a nu mai aminti de individul obişnuit, plin – şi ieri şi azi – de toate „fanteziile”.

(Adrian Marino, Dicţionar de idei literare )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale/de conţinut. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre importanţa imaginaţiei/creativităţii? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179





Proba A


Proba A

13 iunie 2012


Bestseller (engl. best – cel mai bine + sell – a vinde)

Carte de succes, care înregistrează un record de vânzări. Chiar dacă nu întotdeauna criteriul

comercial se suprapune peste cel al calităţii şi chiar dacă nu totdeauna părerea publicului este la

unison cu cea a criticilor literari, de cele mai multe ori acest criteriu al vandabilităţii* subliniază

importanţa unei cărţi. Unul dintre cazurile în care vânzarea a corespuns valorii, certificate prin

atribuirea premiului Nobel pentru literatură a fost cel al scriitorului Gabriel Garcia Marquez (1967 –

„Un veac de singurătate”). Categoria aceasta a succesului la vânzare poate fi însă definită fie pe

intervalul unui an, marcând în principal ideea de noutate pe care o aduce cartea respectivă, dar

sunt şi vânzările pe termen lung, rezultate ca urmare a reeditărilor pe parcursul mai multor ani.

Aşa, de exemplu, „Micul Prinţ” (Antoine de Saint–Exupéry) a atins prin reeditări peste şase

milioane de exemplare vândute (în timp ce în secolul al XVII-lea reeditările din opera lui Vergiliu au

atins cifra de 385!). Cea mai bine vândută carte este „Biblia” (despre care se poate considera că

are în fiecare generaţie o nouă serie de cititori, dintre care şi cumpărători). Statisticienii consideră

că pe locul al treilea al cărţilor celor mai bine vândute (pe locul doi se află „Scrierile lui Mao”) ar fi

ajuns ciclul „Harry Potter”.

(Camelia Mureşanu, Dicţionar de termeni literari )

vandabilitate*, s.f. – însuşirea de a se vinde uşor

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale/de conţinut. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre ce înseamnă o carte de succes? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179





Proba A


Proba A

13 iunie 2012


Marţi, 21 august. În Prislop – „Pripas”, cum este cunoscut în literatură – mai trăiesc şi astăzi

cei născuţi a doua oară în „Ion”, fresca cea mai mare a pământului şi a dragostei.

De mai multă vreme, măicuţa şi cu mine doream să cercetăm şi să cunoaştem bine acest

sat atât de drag tatei, acest „sat-monument”, care a căpătat noi sensuri şi noi frumuseţi în romanul

„Ion”.

Plecăm din Sângeorz la ora cinci fără un sfert, cu autobuzul „Rata”. Străbatem satele Ilva Mică,

Feldru, Nepos şi Rebrişoara. La ora şapte coborâm în piaţa din centrul Năsăudului. Oraşul se

trezea parcă dintr-un somn aburit. Ne-am îndreptat spre Arhivele Statului. Directorul instituţiei era

în concediu. L-am rugat pe înlocuitorul lui să ne arate biblioteca cu cărţile tatei donate de noi. Am

aflat că zilele acestea se începe aranjamentul sălii de onoare „Liviu Rebreanu”. [...] Acolo se va

aşeza biblioteca cu cele 2.004 exemplare, din care majoritatea dedicată tatei de către autorii lor,

pe care măicuţa dorea să le mai mângâie încă o dată cu ochii ... Vor mai adăuga şi un alt bogat

material documentar, fotografii, situaţii şcolare, desene şi picturi executate de romancier ... Dacă

veneam peste două luni găseam totul aşezat, terminat, gata pentru vizitare.

(Puia Florica Rebreanu, Pământul b ătătorit de p ărintele meu )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenţii)? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre importanţa vizitării caselor memoriale? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179





Proba A


Proba A

13 iunie 2012


Unde era Nilul adevărat? Şi la urma urmei, se poate oare vedea un asemenea fluviu

ireductibil la detalii? Un fluviu e înainte de toate un destin care se consumă în spaţiu, dar nu

succesiv, în timp, ca arborii, ci simultan. În aceeaşi clipă, în două locuri diferite, un fluviu se naşte

şi moare. În aceeaşi clipă, el îşi trăieşte toate vârstele posibile, repetându-şi-le apoi mereu până ce

moare istoric, după infinite morţi geografice. Şi ne-ar trebui o imposibilă ubicuitate* ca să-i

surprindem fiinţa întreagă. Singura soluţie s-ar părea că ar fi să-l contemplăm de undeva de la o

mare înălţime, dar atunci distanţa ar ucide întrebările şi ne-am alege numai cu un derizoriu duplicat

cartografic. [...]

La Roma, Tibrul a devenit un locuitor al oraşului, s-a urbanizat. Probabil că dacă s-ar abate

pe la Forul Roman, umblând prin pulberea de sunete stinse, ar avea nostalgia podurilor sale

asurzite de claxoane. [...] În schimb Nilul, chiar şi după ce i-au fost sustrase toate secretele, a

rămas mai departe un fel de astru misterios care răsare din pădurile ecuatoriale şi, străbătând 30

de grade de meridian, jumătate din Africa, apune în Mediterana. Mitologia egipteană l-a ridicat, mai

presus de soarta lui geografică, la rangul de principiu de existenţă.

(Octavian Paler, Drumuri prin memorie )

*ubicuitate, s.f. – starea celui care este prezent pretutindeni sau în mai multe locuri în acelaşi timp

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre elementele geografice care particularizează marile oraşe? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179





Proba A


Proba A

13 iunie 2012


AMIC, amici , s.m. Prieten

Încercarea de a defini pe amic prin „prieten” – curentă în dicţionarele noastre – pare

aproape o impietate, dar sinonimia celor doi termeni rămâne iluzorie. Sunt cunoscute prieteniile

legendare care i-au legat, pe viaţă şi pe moarte, pe Castor şi Pollux, pe Ahile şi Patroclu, pe Nisus

şi Eurial. Ei nu au fost nicidecum ... amici, ci prieteni, în înţelesul cel mai nobil şi mai grav al

cuvântului.

Într-adevăr, îndată ce a pătruns în limba română [...], neologismul amic a fost supus unui

proces de treptată subţiere şi chiar de degradare semantico-stilistică, sesizabilă la scriitorii

veacului al XIX-lea, dar, în primul rând, la I.L. Caragiale, care a contribuit, cu enormul său prestigiu

şi cu marea-i putere de pătrundere, la compromiterea şi a altor cuvinte: amor (amoare) şi june, de

exemplu. Chiar la răscruce de veacuri, în 1900, apare schiţa lui intitulată, semnificativ pentru

punctul nostru de vedere, „Amici”, ai cărei eroi sunt ... Mache şi Lache.

(G.I. Tohăneanu, Dic ţionar de imagini pierdute )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale/de conţinut. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre diferenţa dintre prietenie şi amiciţie? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179





Proba A


Proba A

13 iunie 2012

Biletul nr. 57 Citeşte textul cu voce tare. Studierea gheţurilor acumulate în Groelanda pe o înălţime de 3000 m, în decursul ultimilor

250.000 ani, a permis să se cunoască mai bine vicisitudinile climei din această perioadă şi anume

din timpul glaciaţiunii Würm. Contrar celor ştiute până atunci, aceasta n-a debutat lent, ci a survenit

în numai câteva zeci de ani. Pe de altă parte, răcirea bruscă n-a intervenit – cum se credea –

dintr-odată după 20.000 de ani de climă temperată (ceea ce specialiştii numesc „perioadă

interglaciară”), ci ea a fost precedată, în această epocă, de cel puţin un episod de răcire violentă,

în cursul căruia temperatura medie a scăzut cu 14 grade Celsius în 70 de ani!

Orice ar fi fost, în Europa, la apogeul glaciaţiunii, calota glaciară, adică stratul de gheaţă

avându-şi originea şi grosimea cea mai mare la poli, deci şi la Polul Nord, acoperea regiunile care

corespund actualelor ţări scandinave, Ţărilor de Jos, nordului Germaniei, Poloniei până în sudul

Varşoviei şi părţilor centrale şi de nord ale insulelor britanice. În Franţa, în mod deosebit, gheţurile

ocupau în totalitate Alpii şi, într-o mai mică măsură, Pirineii, Vosgii şi Masivul Central.

În America de Nord, calota glaciară atingea o linie care unea coasta Pacificului şi coasta

atlantică, de la frontiera Canadei până în sudul New Yorkului. Acest strat uriaş de gheaţă s-a

format reţinând o mare parte din apa mărilor şi oceanelor, al căror nivel a scăzut cu vreo sută de

metri, lăsând să apară largi întinderi de pământ.

(Istoria lumii de la origini pân ă în anul 2000 )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre importanţa cunoaşterii ştiinţelor naturii? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179





Proba A


Proba A

13 iunie 2012

Biletul nr. 58 Citeşte textul cu voce tare. Unele particularităţi ale transmisiei mesajului telepatic fac ca acest gen de comunicare să

difere substanţial de modalităţile uzuale pe care le cunoaştem, cum ar fi vorbirea sau cele pe care

ni le pun la îndemână tehnicile telecomunicaţiilor clasice. În acest din urmă caz, pentru receptarea

şi înţelegerea mesajului este nevoie să se producă un proces de decodare a semnalului, implicând

cunoaşterea limbii în care a fost transmis. Ori, semnalele mesajului telepatic nu necesită o astfel

de decodare, acesta apărând în mintea receptorului sub forma „ideii”. [...]

Pe baza studiilor şi cercetărilor efectuate în întreaga lume, se admite astăzi ca o bază

acceptabilă de discuţie posibilitatea percepţiei extrasenzoriale, deşi această modalitate constituie

de fapt o excepţie şi nu o regulă a comportamentului uman. [...]

Din punct de vedere teoretic, cea mai acreditată ipoteză despre cel de al VI-lea simţ este cea

susţinută şi de Freud, în sensul că telepatia ar exprima o modalitate arhaică prin care indivizii

ajungeau să se înţeleagă reciproc, modalitate care a fost apoi depăşită evolutiv prin dezvoltarea

unor mai bune şi mai sigure mijloace de comunicare prin intermediul organelor de simţ şi al

capacităţii umane de a raţiona.

(Eugen Celan, Telepatia )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale/de conţinut. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre modalităţile diversificate de comunicare din societatea de astăzi? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179





Proba A


Proba A

13 iunie 2012


Pe măsură ce oamenii exprimau tot mai accentuat nevoia de destindere, de joc, s-a ivit şi

preocuparea pentru spaţii special rezervate sau durate. În societăţi mai evoluate, dincolo de

sanctuare şi edificii casnice sau administrative, apariţia terenului de joc era aproape firească. Doar

că, de astă dată, se impun câteva observaţii fundamentale.

Prima se referă la faptul că locul ales pentru manifestări ludice* devine dreptunghiular ,

acestea implicând fie deplasări mai largi (determinate de jocurile pe echipe), fie goana dintr-o parte

în alta (cu sau fără întoarcere), cum ar fi în cursele de cai sau la întrecerile de alergare. În

sanctuarele mayaşilor, la Copan sau la Chichen-Itza, arena pentru jocurile cu mingea [...] era un

teren cu lungimea de 166 m şi lăţimea de 28 m. În Caşmir, aproape de Gilgit, la poalele Himalayei,

terenul de polo călare al indienilor are formă dreptunghiulară. [...]

A doua observaţie – determinată de evoluţia civilizaţiei umane, care cunoaşte concentrări tot

mai mari de populaţie – priveşte o anume retragere a jocului în natură. Cum spaţiul ludic nu se

putea cantona în vid, el a preferat împrejurimile aerisite, favorabile sănătăţii, satisfăcând,

concomitent, unul dintre obiectivele de căpetenie ale exerciţiului fizic.

(Victor Bănciulescu, Virgil Ludu, Sport şi art ă)

*ludic adj. – referitor la joc 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre practicarea sportului? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179





Proba A


Proba A

13 iunie 2012


Între lingviştii români din prima jumătate a secolului al XX-lea, Ovid Densusianu a fost

personalitatea cea mai complexă. El şi-a impus prezenţa în cele mai variate domenii ale vieţii

noastre intelectuale: lingvistică, literatură, critică şi istorie literară, mişcarea de idei a timpului,

acţiunile culturale şi sociale legate de evenimentele contemporane lui. Partea cea mai bogată şi

mai valoroasă a activităţii sale a consacrat-o însă lingvisticii, care a făcut la noi, prin contribuţia lui,

o cotitură hotărâtoare.

Activitatea multilaterală a lui Ovid Densusianu l-a fixat, în viaţa noastră culturală, într-un

relief mai puternic decât al celorlalţi lingvişti români ai vremii.

Ovid Densusianu a ajuns foarte tânăr, la 26 de ani, profesor la Universitatea din Bucureşti,

unde a deţinut mai întâi catedra de limba şi literatura română şi apoi cea de lingvistică romanică

timp de 41 de ani. El şi-a desfăşurat deci activitatea de lingvist, critic şi istoric literar, folclorist, poet

şi militant cultural în centrul vieţii noastre culturale care este capitala ţării. Ovid Densusianu a reuşit

de la început să facă din catedra sa o tribună de propagare a ideilor ştiinţifice înaintate ale timpului

în domeniul lingvisticii şi al culturii.

(D. Macrea, Lingvi şti şi filologi români )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre recunoaşterea meritelor deosebite ale tinerilor din timpul activităţii şcolare? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179





Proba A


Proba A

13 iunie 2012


Iaşii, 18 decembrie 1877

Iubite domnule Slavici,

Primind prin scrisoarea d-voastră ştirea că aveţi să-mi trimiteţi o nouă nuvelă, m-am

bucurat foarte mult şi o aştept cu nerăbdare. Nu mă îndoiesc că subiectul are să fie tratat cu

talentul obişnuit şi că partea psihologică are să fie foarte bună, însă fereşte-te de provincialisme

transilvănene în limbă, dacă vrei ca nuvelele d-tale să rămâie în viitor modele de bucăţi literare.

Acesta este veşnicul meu cântec, orice ar zice Maiorescu. Eminescu nu se ţine de cuvânt. Îmi

făgăduia la plecarea lui că îmi va trimite un teanc de poezii originale şi n-am primit nicio faţă

măcar. Vrea să-i scriu direct lui? Voi face aceasta cu mulţumire. [...]

Cauza pentru care scriu mai rar corespondenţă este anotimpul. Eu seara la lumânare nu

pot scrie din pricina slăbiciunii ochilor mei şi în timpul celor câteva ore în care ne bucurăm de

lumina zilei mă opreşte când o trebuşoară, când alta – mai ales „Convorbirile”. [...]

Salut pe toţi amicii.

Al d-tale amic devotat,

I.C. NEGRUZZI

(JUNIMEA, Amintiri, studii, scrisori, documente )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenţii)? b. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre rolul corespondenţei în societatea de azi? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179





Proba A


Proba A

13 iunie 2012

Biletul nr. 62 Citeşte textul cu voce tare. Marţi, 7 [decembrie 1937]

Camil îmi spunea azi-dimineaţă, pe Calea Victoriei:

─ Nici Reinhardt, nici Stanislavski, nimeni, niciun regizor n-a putut face descoperirile mele

în teatru. Sunt cel mai mare regizor, pentru că am pentru asta şi o profundă cunoaştere a textului

şi o extraordinară cultură filozofică şi o sensibilitate nervoasă excepţională. Actorii ăştia [...]: nici nu

pot măsura şansa lor imensă de a lucra cu mine.

Îl ascult dezarmat. Tot ce pot face e să surâd – un surâs puţin mirat, dar care nu

protestează.

Prânzul, cu Antoine Bibescu, la „Athénée Palace”. A fi prinţ, a avea o mare avere, a

frecventa cele mai de seamă cercuri europene, [...] a fi fost jucat cu oarecare succes la Paris, la

Londra, la New York – încă nu e de ajuns pentru a te lecui de mici vanităţi bucureştene: uite-l pe

acest Antoine Bibescu arzând de dorinţa de a-i fi reprezentată o piesă de către Sică Alexandrescu.

(Mihail Sebastian, Jurnal )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre cunoaşterea propriei valori? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179





Proba A


Proba A

13 iunie 2012


Sigur că cititul e una din marile bucurii ale vieţii şi printre puţinele vicii care nu trebuie

pedepsite. Dar eu nu l-aş separa, nici măcar din raţiuni de demonstraţie, de învăţătură. A citi

înseamnă a învăţa. E o formă de experienţă sau, mai bine zis, un multiplicator pentru experienţele

noastre: căci dacă ne-am mărgini la ceea ce putem trăi sau vedea în jurul nostru într-o viaţă de

om, am fi foarte săraci. Există neîndoielnic o şcoală a vieţii. Şi nu stă în intenţia mea s-o opun

cititului ... Cred, din contră, că cititul furnizează vieţii o enormă cutie de rezonanţă, în care

întâmplările trăite de noi se confruntă cu cele trăite sau imaginate de alţii şi, în care, prin

comparaţie, semnificaţiile le sporesc considerabil. Malraux spune cam aşa: „nimic din ce mi se

întâmplă numai mie n-are semnificaţie.” Dar cum să ştiu asta dacă nu citesc? [...] Abia cărţile ne

dezvăluie cu adevărat înţelesul lucrurilor pe care le trăim.

Necitind, suntem ignoranţi, dar nu numai fiindcă nu avem idee de ce gândesc şi simt alţi

oameni, ci şi fiindcă nu ne putem explica propria noastră viaţă. [...]

Dacă sunt convins că a citi înseamnă a învăţa (în dublul sens: a te instrui şi a înţelege), nu

am naivitatea să cred că nu poţi învăţa decât din cărţi. Cine are chef să înveţe, învaţă din orice. [...]

Proverbul spune: cât trăieşti, înveţi. L-aş adopta, dacă n-ar fi suspect că reduce învăţatul la

experienţa de viaţă nemijlocită. În rest, e cât se poate de adevărat.

(Nicolae Manolescu, Cititul şi scrisul )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre relaţia dintre cititul cărţilor şi experienţa de viaţă a tinerilor? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179





Proba A


Proba A

13 iunie 2012


Nu i-am înţeles niciodată pe cei care spun că, atunci când citesc o carte, se mută cu totul

acolo. Ceea ce mi se părea grozav nu era atât povestea în care te puteai vârî uitând de tine, cât

ciudăţenia posibilităţii de a trăi în trei lumi deodată – cea reală, cea a cărţii şi cea de-a treia, numai

a mea, ca o deltă în care cele două fluvii – al cărţii şi al realităţii – se întâlneau într-o nouă

„formaţiune”. Priveam curgerea imaginilor una într-alta, la nesfârşit. [...]

Ai jucat vreodată „Sforile”? „Leagănul pisicii”, cum îi spun englezii. [...] Ai o sfoară, îi legi

capetele, o întinzi pe cele două palme puse în paralel, ancorând-o de degetele mari, ridicate, şi de

cele mijlocii. Aşa. Altcineva prinde cu arătătoarele şi degetele mari sfoara întinsă, o preia din

mâinile tale cu o mişcare rapidă care împleteşte firele şi le creează un nou model pe mâinile lui/ei.

E rândul tău să muţi „leagănul” din nou în mâinile tale. Şi tot aşa. Cititul e ... „leagănul” ăsta. La un

capăt eşti tu, la celăla lt Lumea (din carte şi din afara ei).

Şi mai era cititul un fel de odihnă vie, de lâncezeală dulce, de pisică. Leagănul pisicii ...

Cititul nu e niciodată doar citit.

(Simona Popescu, Leagănul pisicii )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre experienţa lecturii? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179





Proba A


Proba A

13 iunie 2012


Diferenţele de vârstă dintre cititori şi concepţiile corespunzător diferite despre realitate şi

irealitate, nevoile imaginarului, tiparele aşteptărilor constituie doar una dintre variabilele majore de

care trebuie să ţină seama o teorie a (re)lecturii literare. O variabilă de importanţă egală este

aceea a locului în care se desfăşoară activitatea de lectură şi a situaţiei personale a cititorului. Prin

„loc” înţeleg aici, simultan, spaţiul fizic sau mediul – dormitorul, sufrageria sau biroul de acasă,

biblioteca publică, aeroportul sau avionul, gara sau trenul, sala de aşteptare a cabinetului medical,

spitalul, închisoarea şi aşa mai departe – şi spaţiul social, deoarece spaţiile fizice au toate o

definire socială, care le colorează conotaţiile. În plus, locurile de citire şi recitire ne sugerează, mai

mult sau mai puţin, situaţii personale tipice şi predispoziţiile corespunzătoare acestora, în afara

diversităţii imprevizibile şi neînregistrabile grafic a dispoziţiilor pur individuale, care influenţează

întotdeauna reacţia cititorului. Astfel, este foarte probabil că vom citi sau reciti diferit aceeaşi carte,

în funcţie de locul unde se desfăşoară lectura: în confortul de acasă, într-un spaţiu public (la

bibliotecă sau pe plajă, în vacanţă), într-un salon de spital, într-o celulă de închisoare.

(Matei Călinescu, A citi, a reciti )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre elementele care pot influenţa lectura? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179





Proba A


Proba A

13 iunie 2012


6/18 sept.1874

Iubite domnule Negruzzi,

Ai scris d-lui Maiorescu în interesul meu. Îţi mulţumesc. Nu uita însă că d-sa este ministru.

Pe lângă toată bunăvoinţa, va fi silit să facă înainte de toate ce este dator. [...]

Mă bucur foarte primind ştirea că Eminescu este în Iaşi. Au trecut doi ani de zile de când

i-am pierdut urma. [...] Îţi mărturisesc apoi că eu ţin foarte tare la Eminescu, nu numai pentru că el

m-a introdus în lumea în care petrec acuma, făcându-mă cunoscut cu d-voastră, dar şi pentru

altele. Felul gândirii sale mă seduce şi nu mai puţin mă seduce forma în care se manifestă acest

fel. [...]

Dar să cunoşti pe Eminescu şi vei afla un om de felul în care natura nu produce decât în

momentele sale de preocupaţiune. Parcă n-a ştiut ce face când a făcut şi, părându-i rău mai apoi,

începe a strica fapta sa. Eminescu este dintre acei puţini oameni care nu sunt meniţi a vieţui în

societate, pentru că nu-şi află semeni. Îndeobşte el este nesuferit, pentru că ştie cine este el, ştie

cine sunt alţii, nu-i pasă de o lume pe care trebuie s-o dispreţuiască şi stă ca şi-o carte deschisă

înaintea tuturora.

Al d-tale devotat,

SLAVICI

(JUNIMEA – Amintiri, studii, scrisori, documente )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenţii)? b. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre corespondenţă în societatea de astăzi? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179





Proba A


Proba A

13 iunie 2012

Biletul nr. 67 Citeşte textul cu voce tare. Realizarea unor demersuri adecvate noilor programe presupune nu numai proiectarea

riguroasă a lecţiilor şi secvenţelor didactice, ci şi o anume calitate a relaţiei dintre profesor şi elevi

şi a dialogului care o exprimă. Trăsăturile acestei relaţii ar putea fi subsumate deopotrivă empatiei

şi distanţei critice; şi asta, pentru că dialogul autentic presupune, în opinia mea, înţelegerea şi

susţinerea celuilalt, acordare de credit, dar şi reflecţie asupra activităţii proprii şi a muncii

partenerului.

În clasă, dialogul este, în primul rând, o formă de comunicare [...] realizată prin vorbire; este

un mod de a transmite informaţii, idei, opinii şi sentimente, de a realiza învăţarea prin crearea unui

„spaţiu” verbal în care se oferă şi se primeşte în acelaşi timp. [...]

Întreaga cercetare legată de funcţia interrelaţională a dialogului demonstrează virtuţile

comunicării verbale. Dialogul nu înseamnă numai schimb de idei şi sentimente, el permite şi

aprofundarea subiectului de reflecţie, cunoaşterea interlocutorului şi cunoaşterea modului în care

înţelegerea s-a petrecut.

(Alina Pamfil, Limba şi literatura român ă în gimnaziu; Structuri didactice deschise )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre dialogul autentic în procesul învăţării? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179





Proba A


Proba A

13 iunie 2012


Dezvoltarea economică depinde, în mare măsură, de existenţa şi exploatarea resurselor

solului şi subsolului, dar şi de existenţa căilor de comunicaţie, pe uscat şi pe apă. După cum

rezultă din mai multe scene ale Columnei lui Traian, încă în cursul războaielor de cucerire, armata

romană şi-a croit drumuri spre inima Daciei, iar după întemeierea provinciei opera de construire a

drumurilor a continuat în mod susţinut, pe scară largă. Primele drumuri construite de romani, unele

pe vechi trasee dacice, au avut evident caracter militar. Ulterior însă, prin noi amenajări şi prin

amplificarea reţelei rutiere, drumurile, ca pretutindeni în imperiu, pe lângă rolul lor militar, au

căpătat o importanţă primordială în viaţa economică.

Reţeaua de drumuri din Dacia, în relaţiile de ansamblu cu lumea romană, se sprijinea pe

cursul Dunării, iar într-o mică măsură se orienta şi spre Tisa, în legăturile cu Pannonia, cu dacii

liberi din vest şi nord-vest, precum şi cu iazigii. Dunărea, cu porturile de la Dierna, Drobeta şi

Sucidava, prin afluenţii săi, a constituit o legătură permanentă între Dacia şi provinciile central-europene

sau cele din Peninsula Balcanică, iar pe valea Savei asigura relaţiile economice tradiţionale cu nordul

Italiei. De asemenea, către Marea Neagră şi către dacii liberi din sudul Munteniei ori mai departe

spre Bizanţ, bătrânul fluviu era drumul „fără pulbere” cel mai avantajos pentru schimbul de mărfuri.

Importanţa economică, strategică şi militară a traseului danubian a stat mereu în atenţia

autorităţilor romane.

(Istoria românilor , vol. II)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale/de conţinut. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre relaţiile economice/culturale dintre state? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179





Proba A


Proba A

13 iunie 2012


Fără a se confunda cu vocabularul, „Dicţionarul limbii române” înregistrează toţi termenii

atestaţi în limba literară şi în limbajul literaturii artistice, în vorbirea populară şi regională, dar nu şi

în terminologia tehnico-ştiinţifică.

Caracterul explicativ priveşte explicarea şi definirea tuturor cuvintelor şi a tuturor sensurilor,

pe baza conţinuturilor şi a modului de utilizare ale acestora, începând de la primele atestări şi până

în prezent, precum şi ilustrarea lor prin numeroase exemple din literatura beletristică sau de

specialitate [...].

Cele două părţi ale „Dicţionarului” reliefează unitatea în diversitate şi continuitatea în

interiorul unei lucrări având aceeaşi structură de bază. Totalizând un număr de 37 de volume, el

însumează 17.885 de pagini şi înregistrează peste 175.000 de cuvinte şi variante. [...]

Festivitatea solemnă închinată celebrării acestui eveniment de importanţă capitală nu

numai pentru lexicografia şi cercetarea românească, ci şi pentru istoria Academiei Române, a

reprezentat un semn de recunoaştere şi de apreciere binemeritate şi un omagiu adus nu numai

„Dicţionarului”, ci şi tuturor celor care au contribuit la realizarea lui: redactorii revizori, redactorii

responsabili de volum sau ai „Dicţionarului”, membrii Comisiei de etimologii, lucrătorii de la editură,

colegii de la alte sectoare şi institute, operatorii pe calculator etc.

(Monica Busuioc, Dic ţionarul limbii române , în Limb ă şi literatur ă)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale/de conţinut. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre utilitatea consultării dicţionarelor? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179





Proba A


Proba A

13 iunie 2012


O mare parte din opera pictată a lui Grigorescu a fost efectuată după 1890. Ea cuprinde mai

ales tot ceea ce e pornit de la motivele inspirate de peisajul nostru, de oamenii care-l locuiesc,

bărbaţi şi femei, de la acele ocupaţii pe care artistul le considera ca mai caracteristice pentru

populaţia satelor din regiunea pe care acum o locuia el însuşi şi o parcurgea în căutare de

subiecte. În viaţa petrecută în mijlocul unei naturi splendide – pe care omul de la ţară o simte

adânc, cum rezultă între altele din poezia populară – şi al familiei, în ocupaţiile, chiar istovitoare şi

monotone, care-l leagă de boii şi căruţa lui, când le are, de pământ, de oile ce ducea la păscut,

ţăranul găsea un ritm al vieţii care absorbea gândurile şi energia lui. Munca împlinită, chiar în

asemenea condiţii apăsătoare de viaţă, producea o oarecare satisfacţie, cea a datoriilor împlinite.

La aceste trăsături, mai ales, era Grigorescu simţitor; nenorocirea, suferinţa, bătrâneţea

neputincioasă [...], totuşi atât de frecvente în vremea lui şi întâlnite la tot pasul, el nu le-a luat prea

des ca model, în orice caz mult mai rar decât în prima parte a activităţii sale, în care s-au putut

semnala mai multe opere unde apare reflectarea grelei situaţii a ţărănimii.

(G. Oprescu, Nicolae Grigorescu, maturitatea şi ultimii ani )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motiveată-ţi răspunsul. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre artă ca modalitate de cunoaştere? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179





Proba A


Proba A

13 iunie 2012


„Adolescen ţa este o perioad ă a schimb ărilor rapide. De pild ă, în timp ce copilul trece

de la 12 la 17 ani, p ărin ţii îmb ătrânesc cu 20.” (Anonim)

Nenumăraţi poeţi, prozatori, eseişti, muzicieni au vorbit, scris [...] în operele lor despre

adolescenţă. Adolescenţa lor, nu a copiilor lor. Rugaţi un adult să vă vorbească despre

adolescenţă şi veţi auzi cuvinte roz, de dor şi de inimă albastră. Rugaţi un părinte de adolescent/ă

să vă vorbească despre vârsta cu pricina şi rozul este înlocuit cu „negru în faţa ochilor” [...], iar

inima albastră este înlocuită cu palpitaţii şi aspacardin.

Există suficiente motive să-ţi dai demisia din meseria de părinte de adolescent. Atunci

când:

– îţi trânteşte uşa în faţă la o secundă după ce i-ai spus că, dacă mai e obraznic, nu-l mai

laşi la bairam;

– îţi spune că nu-l înţelegi, iar ce nu înţelegi are proporţii cosmice: nu înţelegi ce e iubirea,

ce mutilare sufletească îi provoci dacă nu-l laşi pe munte [...].

Există, pe lângă toate acestea, desigur, suficiente motive să-ţi mângâi adolescentul pe cap,

dacă te lasă, să-l strângi în braţe şi să-i spui: „Oricum ar fi, al meu e, şi-l iubesc”.

(Maria Iordănescu, Întâlnire cu adolescen ţa)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre conflictele dintre părinţi şi adolescenţi? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179





Proba A


Proba A

13 iunie 2012


Dacă mi-aş descifra capacitatea de a admira din toată inima – adică suficient cât să-l fac

obiectul acestui text – pe vreunul dintre scriitorii care compun scena literară a momentului, probabil

că multă lume s-ar grăbi să mă compătimească pentru lipsa acestei înălţătoare şi utile facultăţi. [...]

Nu lipsesc dimprejurul meu oamenii care fără-ndoială că mi-ar merita admiraţia necondiţionată,

chiar şi când n-ar şti ce să facă cu ea. [...]

Pe de-o parte, mă simt datoare să invoc în treacăt, şi nu ca pe-o scuză, paradoxul

admiraţiei: aceasta instaurează între subiect şi obiect o distanţă pe care admiratorul nu vrea decât

s-o vadă dizolvată. [...]

Pe de altă parte, în România lucrurilor mai degrabă intense decât consistente, de fiecare

dată când mă ia valul căderii în admiraţie mută sau, dimpotrivă, acela al nihilismului, mă simt

datoare să-mi amintesc că nici acesta, fie el oricât de teribilist, atrăgător şi, uneori, potrivit, dar nici

la fel de intensa admiraţie necritică nu m-au ajutat să mă emancipez cultural şi uman. M-au ajutat

şi mă ajută, în procesul acesta îndelungat, câţiva oameni care mi-au devenit prea apropiaţi pentru

a-i numi oficial şi la care admir mai ales faptul că nu se lasă admiraţi, dar şi o serie largă de

gesturi, atitudini sau idei întâlnite la un scriitor sau altul, de vârste şi orientări diferite, din care

mi-am făcut un colaj de uz propriu, aflat, aşa cum cred că e şi sănătos, într-o dinamică

permanentă.

(Ana Chiriţoiu, Nu intensitate, ci consisten ţă)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre admiraţia faţă de mentori? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179





Proba A


Proba A

13 iunie 2012


În Anglia, Italia sau Franţa, dar şi în alte zone europene, lumina de noapte, cea care nu dă

doar posibilitatea unei plimbări plăcute după căderea întunericului, ci pune altfel în valoare peisajul

şi edificiile, relevând pentru localnici şi vizitatori o altă imagine decât cea diurnă, este un subiect

care datează de acum circa treizeci de ani. În tot acest timp [...], urbanişti şi arhitecţi, servicii

tehnice ale statului sau ale colectivităţii locale, tehnicieni au adăugat iluminatul de noapte unei liste

lungi a acelor elemente care să conducă la o calitate superioară a spaţiului urban. [...]

Cu toate acestea, suntem martorii unor încercări nu lipsite de interes. O călătorie de

astă-vară la Satu Mare m-a convins că [...] rezultatele sunt remarcabile. Am avut acolo, în oraşul

atât de puţin cunoscut de cei din sudul ţării, surpriza de a descoperi nu un monument istoric pus în

valoare noaptea de o iluminare exterioară corespunzătoare, ci un traseu urban care era greu

perceptibil la lumina zilei, iar noaptea devenea prezent şi mai cu seamă interesant.

Pentru vizitatorul cât de cât informat, piaţa Libertăţii cu parcul central şi clădirile ce le

înconjoară constituie cel mai important obiectiv. Clădirile cele mai spectaculoase sunt cele ale

începutului de secol – aşa cum este Hotelul Dacia [...]. În jur, alte străzi şi pieţe interesante şi

neaşteptatele legături ale acestora prin pasaje cunoscute doar de localnici îţi prilejuiesc

descoperirea unor imagini urbane mai puţin obişnuite şi foarte plăcute.

(Anca Brătuleanu, Satu Mare şi „peisajul lumin ă” , în Dilema veche )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre atracţiile peisajului urban? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179





Proba A


Proba A

13 iunie 2012


Prea stimate domnule profesor,

Mai întâi vă rog să-mi daţi voie să vă fac cele mai călduroase urări cu prilejul Anului Nou şi

al onomasticei dv. Din adâncul sufletului doresc ca suferinţele fizice şi morale ce le-aţi îndurat în

cursul anului trecut să dispară cu desăvârşire şi să recăpătaţi deplinătatea sănătăţii dv., pentru a

lucra cu tot sporul de care sunteţi capabil.

Prin voinţa lui Dumnezeu şi prin stăruinţa dv., aţi adunat în sufletul dv. o comoară

nepreţuită de ştiinţă, iar Dumnezeu v-a înzestrat şi cu darul minunat de a împărtăşi pe alţii din

această nepreţuită comoară.

Iată de ce atâţia din cei care au avut prilejul şi fericirea de a vă cunoaşte şi de a vă asculta

fac [...] urări ca şi mine pentru sănătatea dv. şi v-o doresc întreagă şi desăvârşită, spre folosul şi

spre mândria ştiinţei româneşti şi a universităţii clujene. [...]

În aşteptarea răspunsului dv., vă rog, iubite domnule profesor, să primiţi cele mai alese

salutări din parte-mi.

Bucureşti, 1 ian. 1926

Prof. Gh. Alesandrescu, directorul Liceului „Gh. Lazăr”

(Documente literare , vol. 1)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenţii)? b. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, epistolar, memorialistic, argumentativ)? Motivează-ţi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre corespondenţă în societatea de astăzi? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 2179


Gorj - 2179





Proba A


Proba A

13 iunie 2012

Biletul nr. 75 Citeşte textul cu voce tare. Art. 1. – (1) Se înfiinţează Consiliul Naţional al Tineretului din România [...], persoană juridică de

drept privat, de utilitate publică, neguvernamentală şi fără scop patrimonial. [...]

(3) Consiliul Naţional al Tineretului din România este forul naţional care reprezintă principalul

partener de tineret neguvernamental în raport cu autorităţile şi instituţiile administraţiei publice cu

atribuţii în domeniul politicii de tineret.

Art. 2. – (1) Membru al Consiliului Naţional al Tineretului din România poate fi orice federaţie de

tineret de nivel naţional sau judeţean, orice structură asociativă neguvernamentală de tineret de

nivel judeţean [...].

(2) Sunt considerate ca fiind de nivel naţional:

a) structurile neguvernamentale de tineret care au filiale în cel puţin 9 judeţe;

b) organizaţiile de tineret ale partidelor politice care au filiale în cel puţin 21 de judeţe;

c) federaţiile studenţeşti care au filiale în cel puţin 5 centre universitare;

d) organizaţiile de tineret ale minorităţilor naţionale care au filiale în cel puţin 5 judeţe.

(3) Sunt considerate ca fiind de nivel judeţean structurile asociative de tineret înfiinţate prin

hotărâre judecătorească în judeţul respectiv şi ai căror membri provin din municipiul reşedinţă de

judeţ şi din cel puţin alte două localităţi ale judeţului.

(Legea privind înfiin ţarea, organizarea şi func ţionarea

Consiliului Na ţional al Tineretului din România ) 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două trăsături formale/de conţinut. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre rolul organizaţiilor de tineret? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

gorj - 2179 colegiul tehnic general gheorghe magheru - … · dincolo de lamentaia multora legat de...

Documents