DR. CONSTANTIN BOGDAN

ABUZUL$IUOLENTAASUPRA PERSOA\IELOR

vAnsrNrcE

CONSTANTIN BOGDAN

Prezenta lucrare se publicd in formatelectronic Ai tipdrit.

Ilustrafia copertei - sursc.'

https : / /pixabay.com/ en/ old-people-coupl e - t o g eth er - 6 t 6 7t 8 /Coperta:Leo Orman

@ zot6 ePublishers. Toate drepturile rezeruate.

ISBN 978-6o6-7t6-595-t

Editia digitald a acestei cdtli poatefi accesatd aici:http : / /ibooksquare. ro / Books/ I SBN?p= 978-6o6-7t 6- 596- 8

Pentru mqi multe informagii priuind aceastd. carte,sunasi Ia ++4ozt 3tz Sztz sau scriefi la info@ePublishers. info.

wrvw. ePublishers. ro

www. ePublishers. us

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Rorn0nieiBOGDAN, CONSTANTTNAbuzul qi violen{a asupra persoanelor vArstnice / Constantin

Bogdan. - Bucureqti : ePublishers, zo16

ISBN gZ8-6o 6-7r6-595-t

8zr. r35. r-4

11

11

17

21

AB LJZU L g r W O L EWA ASrJp RA P E kS OAN E LO R UA R SW r C E

CUPRINS

CAPITOLUL I _ INTRODUCERE

IMPORTANTA PROBLEMEI

CWANTULAWORULUI

ISTORICUL PROBLEMEI

DEFINITII ALE ABUZULUI $ VIOLENTEI

ABUZ $ WOLENTA _ DELIMITARI SEMANTICEALE NOTIUNILOR

PREVALENTA ABUZULUI il WOLEWEI

CAPITOLUL II _ PREMISELE ABUZULUI

$I VIOLENTEI (DEMOGRAFICE,

SOCIO-FAMILIALE, MEDICALE, DEMENTALITATE)

D RE PTT]RI LE P ERSOANELO R UARSTNI CE

M ENTINE REA (S P KIJ INUL) LA D OM I CI LI U

DEPENDENTA

W LN E RAB I LITAT EA UARSTN I CT] LU IGERONTOFOBIA

29

35

:19

45

,.7( )

?tl

.ts

55( r:,

91

94

94

109

113

116

120

123

r4L

t8o

141

152

164

CONSTANTIN BOGDAN

F E M I N I ZAREA i M BAT RAN I RI IzERCEvTTA uAnsrrrct toR DE-A LUNGULISTOKIEI

iNrnn nnspncr $I DISCRIMINARE

coN FLI cru t itwnn GENE RATI Isn tcunArnrEA $I rzoLAREA

IINCEPTUL on roranqNTArornattqAvs mromneNTAAGr SM U L (AGEr SM ) (G ERONTO LOGr SM,aArRANt su, uAnsrxrct st t )

CAPITOLUL III _ MECANISME DE

PRODUCERE AABUZULUIFACTORI DE R/SC

CAUZELE ABUZURILOR SI VIOLENTEI ASUPRAPERSaANELor uAnsrvtcnwoLErWA - FLAGEL er soctarArytCONTEMPORANE

ABUZATORII 8I VI CTIMELE

D INAM ICA ABUZULUI $ VIOLENTEIINTERPERSONALE

P E RSP ECTTvA w crr M o Loct cA -INCRIM INAREA vICTTM Er iw narnau menaeABUZULU (ABUZUL PROVOCAT)

DIAGNOSTICUL ABUZULU $ VIOLENTEI

171

175

tBS

t99

t99

'tt)3

207

211

.ttD

.)rtry

234

243

251

254

264,r70

275

ABLrzuL SI wor"ENTA AStipRA nERSIANELoR y,4Rsrrrcr

CAPITOLUL IV - TAXONOMIE, TIPURIDE ABUZ

TIpuRr DE ABItz ASUzRA uAnsrtucuLulABUZUL PSIHOLOGIC FI EMOTIONAL (VERBAL)

ABUZUL FIZIC

coNrENTrA rtzrcA - ronytA DE ABUZ FrzrcABUZUL PRIN OMISIUNE (DE NEGLIJARE _

NEGLECT)

AB UZU L MATE RIAL ( F INAN C I AR)

DEaoSEDAREA (ABUZTUA) nn tocvtNTA -ronytA rnncvnyrA DE ABuz MATERTAL

ABUZ MEDICAL

ABUZUL socrAL (socrETAL, wILENTA ctvtcA)ABUZIIL ASUeRA pERSoANELon cu nnunttrrAABUZUL SEXUAL

ABUZURI CU PUNCT DE PLECARECOM P O RTAM ENTU L AGRES IV ALuAnsrNtcuLUrvTILENTA nxrnnuA - zMUCTDEREA(GEROCIDUL)

wILENTA ix re,twrttE - RELELETRATAMENTE AzLTIATE uAnsrwtct roR DEcArnn pnoPrurrr coPnABUZUL DE INSTITWIONALIZARE

ABANDoNUT nArnAmroR - uN ABuz iNCRESTERE

ABuzuL iw twsrtrurut

,,BB

291

:]o1

7

: ::,. , CONSTANTIN:8OGD,SNI

312 ABUZUL, VIOLENTA $I MASS MEDIA

317 EVALUAREAABUZURILOR

921 g}NSECINTELE ABUZULUI $ VIOLENTEI

324 RAPORTAREAABUZTIRILOR

334 PREWNIKEAABUZULUI $ WOLENTEI

33s TNTERWNTIA iW enUZUr iW onsrASuRARE

345 ANEXE

S4S CHESTIONARE, SCALE

s48 LEGISLATIE

SS2 GRAFIC PRIWND CAUZELE ABUZULU $IwoLENTEI

353 GRAFIC PKIWND TEOKIILE CARE EXPLICA

ABUZUL $ WOLENTA ASUPRA PERSOANELOR

iN uAnsrA

354 GRAFIC PRIWND TNGRIJIREA PERSOANELOR

iN uAnsrA

355 TABEL PRTWND DREPTURILE PERSOANELOR

iN uAnsrA

356 BIBLIOGRAFIE

562 DR. COIVS TANTIN BOGDAN - CURRICULUM

VITAE PROFESIONAL $TIIWIFIC, CULTURAL $IPT]BLICBTIC (SELECTIW

B

ABuZaL'€I:W6LE\W",,ItP':PERgOAITETOR tiR^SfiVr&rl

CAPITOLUL I

11 IMPORTANTA PROBLEMEI

17 ]WANTULAWORULUI27 ISTORICUL PROBLEMEI

29 DEFINITU ALE ABUZULW $ WOLENTEI

35 ABUZ FI WOLENTA _ DELIMITARI SEMANTICEALE NOTIUNILOR

39 PREUALENTAABUZULUIFIWOLENTEI

I

A B rJ Z IJ L g r w O LE NrA,A,syptu FgesdAiferoft ].,i{4ns?^[ct

CAPITOLUL IINTRODUCERE

IMPORTANTA PROBLEMEI

Faptul de ,,aimbdtrdni" afost transformatin proces de uictimizare progresiud.

EmilioViano

imbltrAnirea demografic[, proces semnalat qi descris de

Alfred Sauvy, cffqtigd din ce in ce mai mult teren in societ[tilecontemporane qi se dovedegte a fi progresiv Ei ireversibil.Cauzele sunt multiple - evolutiabiologic[ a speciei cdtre duratapotenlialI de via![ (rro-rzo de ani), scdderea fertilit[1ii, pro-gresele medicinii, eficacitatea crescAnd[ a educatiei pentruslndtate, imbunit5tirea condiliilor social-economice, printrecele mai importante. Acest proces s-a insotit, din pflcate, gi de

reactii ndgative ale ne-vArstnicilor (inc[!), ale societ[tii, ale

statelor care nu vid cu ochi buni aieast[ evolulie, care sunt dince in ce mai ingrijorate de impactul negativ asupra dezvoltirii,a consum[rii resurselor. Printre consecinlele consideratemajore, cele de ordin economic: incetinirea creqterii economice,

a investitiilor, a formirii capitalurilor, a influenflrii consumu-rilor, pielei muncii, cregterii fondurilor de pensii, transferul

11

CONSTANTIN BOGDAN

intergeneralional al propriet[tii gi al valorilor. in domeniulsocial - modificarea compoziliei familiei, separarea, crizalocu-inlelor, gi in mod special, creqterea nevoilor de asisten{[ qi

protectie social[, de nursing qi asistenf[ medical[.Populalia vArstnicl are o rat[ de creqtere de 2,60/o pe an,

fa{[ de populalia generald, a c[rei rat[ anual5 este de doar t,z%"

pe an.

tn interiorul imbdtrAnirii, proporfia celor de peste 8o de

ani creqte mai mult (imbdtrdnireabdtrdnilor, Davies), femeile

de asemenea(feminizareaimbdtrdnirii - o diferenld de duratlmedie de viald de 7 pAn[ la B ani), in sfArgit, un alt indice, imbd-

trdnirea pacten{ilor (C. Bogdan), altfel spus creqterea vArstei

medii a pacien{ilor; autorii francezi au semnalat: geriatrizareamedicinii qi geriatrizarea urgen{elor; alte consecinte: cresc

izolarea social[, viduvia, care afecteazl.mai mult femeile.

CAqtigul in ani al existentei omului nu mai este perceput

ca o victorie asupra destinului biologic, ci ca un pericol, ca o

povar[, potrivit unei filozofii pragmatice din ce in ce mai extinse.

Persistl inc[ din fericire, mici insu]e de interes pentru inte-grarea acestei categorii a populaliei care, in viitorul nu prea

indepdrtat, nu va mai fi o minoritate, ci o treime din populaliageneral[; o treime copii gi tineri, o treime adulli, o treimevArstnici (estimlri pentru anul zo5o). Aceste ,,insule gerontofile

intr-o mare gerontofob[" sunt reprezentate de persoane cu

inalte calitdli morale, cu vocalie umanitar[, a intrajutordrii,incadrate in institulii de ingrijirea s5n[td1ii, de proteclie sociall(exceplie cei ce-qi fac datoria formal, ca pe o sarcind de serviciu),

organizalii nonguvernamentale vocalionale, de suport, de pro-

tec{ie, de ajutor qi ingrijire, grupuri de voluntari, din fericire,printre aceqtia gi mulli tineri, in sfArgit, cei ce s-au dedicat

L2 13

AB UZ IJ L $ I WO LEWA A S Ll t ) RA P E R SOAN E LO R V A R STN I C E

studierii, prevenirii gi combaterii abuzului, c[rora le este

dedicatl in primul rAnd aceast[ lucrare - indrumar, ghid,indreptar.

Ca urmare, atitudinea, atAt a publicului larg, cdt gi aprofesionigtilor implicali, penduleazd intre ignorare/rejeclie gi

asumare/implicare, prima alternativX, din plcate, fiind increqtere.

Este intr-adev[r importantl latura economicl, resursele,

dar s-ar putea intrevede o rezolvare prin stoparea (!) feno-menului ,,negativ" al imbitrAnirii umane, prin eliminarea fizic5,existen[ial[ a bltrAnilor? O singur[ concluzie pare logic[:asumarea acestei realit5li, integrarea acestui proces natural,inevitabil, identificarea clilor care pot ameliora, atenua con-secinlele fenomenului aqa cum a fbcut-o lumea, civiliza{ia cu alte

situalii critice.Omenirea a evoluat qi nu se poate intoarce la istoriile

primitive cAnd bdtrAnii, deqi putini atunci, erau sacrificali,abandona{i pentru a economisi resursele insuficiente in acele

timpuri qi in diferitele spalii (a se vedea capitolul ,,Percepfiavdrstnicilor").

Stigmatizarea, segregarea, discriminarea, excludereasocial[ (qi familial5 - decoabitare, abandon, institutionalizarefbr[at[, neconsim{it[) aduc prejudicii vArstnicului, conducAndla abuzuri gi violentfl, acte active, ca efect al celor mentalitare,de atitudine.

A nu se omite violenta civic[ qi ,,ageismul de stat", care

au o mare influen![ asupra atitudinii generale sau dominante apopulatiei nevArstnice.

Pentru aceasta, for[ele care se opun tendinfelor de a trataastfel semenii noEtri pentru ,,vina" de a fi atins o anumitd vArst6,

CONSTANTIN BOGDAN

ar trebui sI intervini cAt mai sus, la nivelul autorit[1ilor spre a

impiedica identificarea vArstnicilor cu declinul, deteriorarea,dependenla, dizabilitdtile, chiar dementa.

Vor trebui mai bine dezvXluite consecintele relelor trata-mente asupra stXrii de slndtate gi calit[]ii vielii vdrstnicilor, qi

de asemenea, relevate capacititile, experienta, inlelepciunea,utilitatea anumitor insuqiri pe care b[tranii le conservi.

Profesioniqtii angajali in structurile institulionale de

ocrotire, de proteclie, de ingrijire, de reabilitare, ar trebui mairiguros seleclionati, obligatoriu pe criteriul vocaliei, nu doar pe

cel al g[sirii unui loc de muncI, spre a fi cAt mai eficace indemersurile lor.

Educatia progeriatricd, progerontologicl are o misiuneimportant[, deqi putini se dedic[ acesteia dintre cei care artrebui sd o fac[ - medici, asisten{i sociali, psihologi, sociologi,

cadre didactice, declararea unui rlzboi contra stereotipizlrilornegative, respectarea drepturilor, reamintirea valorilor perene

ale familiei, atenuarea conflictului intre generalii, resolida-rizareafamiliei in jurul tuturor membrilor sdi, inclusivvdrstnici,membri cu dizabilit5{i, dependenli gi bolnavi.

O pArghie importantl de a influenta pozitiv tendinlelenegative ale unor mentalit5li o constituie presa, a clrei for{d de

influenlare fie pozitiv[, fie negativ5, din nefericire, este cu-noscut[.

in mod special trebuie cAEtiga{i jurnaliqtii tineri, dinfericire, destui inci, dar din nefericire, adepli ai gerontofobieiqi vehicul0nd stereotipuri.

Un alt fenomen negativ in ingrijor[toare extensie este

coruptia care ,yalorific[", iat5, qi oportunitatea pentru ei a vArst-nicilor; in cazuistica proprie am relinut multe cazuri de oameni

t4 15

ABIJZLTL $ \'TOLEWA AS(.tpRA nERSOANELOR ylR,srNICE

ai legii implicati in deposedarea de bunuri financiare materiale

- locuinle, chiar locuri de veci, in cazul bltrAnilor singuri carenu se pot apdra sau in complicitate cu notari, functionari aiautorit[lilor locale, oameni politici, polilie, adic[ cei ce ar avea

drept misiune ocrotirea, protectia.Am incercat in cele de mai sus, succint, si subliniez

pentru ce raliuni este important[ problema abordlrii relelortratamente qi pe ce direclii ar trebui dus[ lupta incredibil de grea

qi cu succese destul de incerte, impotriva acestora.

Populalia RomAniei scade giimbdtrineqte. Fenomenul de

imb[trdnire demograficd este comun tuturor popoarelor euro-pene, factorul esenlial fiind sclderea persistent5, de durat[, a

natalitelii (intre r ianuarie-3r decembrie zor5 s-au nlscut2o3.o55 copii qi au decedat z6z.zz8 persoane - INS), conjugatlcu sc[derea important[ a mortalitltii, ca urmare a progreselorinregistrate in domeniile medicale, sociale, economice.

RomAnia are in prezent (zo16) r9,9 milioane de locuitori,fa![ de 23,3 milioane la inceputul anului r99o (INS zor3-zor5).

Migralia in creqtere a romAnilor (popula{ia tAnlr[)erdlnceqte fenomenul imb[trff nirii.

Se estimeaz[ c[ popula{ia RomAniei va ajunge la t4,5milioane de locuitori in anul zo5o (Divizia de populalie ONU)gi va scddea, pAn[ in zo6o cu 7 milioane de locuitori (INS,zo15).

Aceastl depopulare se insoteEte de ascensiunea conside-rabil5 a imb[trinirii popula{iei, ponderea virstnicilor de 65 deirni gi peste urmAnd s[ treac[ delarT% (zorS) lazg%.

CONSTANTIN BOGDAN

Unul din gapte romAni are in prezent peste 65 de ani gi,

in lipsa unei imbun[tltiri a natalitdlii, in zo3o un romAn dincinci va avea peste 6S de ani, urmAnd ca in z06o, raportul sIajung[ unu la trei.

Indicele de dependenli demografic[ (raportul dintrenum[ru] adullilor, al copiilor, tinerilor qi pensionarilor) a

crescut in zor5 dela 47,t la 48,r persoane tinere gi vdrstnice laroo de persoane adulte.

Num[rul centenarilor in acelagi an era de 1648 - +86 de

blrbali qi 116z de femei.

Consecinld a fenomenului de imb[trAnire, exist[ gi ocreqtere corespunz[toare a bolilor legate de imbitrAnire, inspecial dementele (Vasile Ghet[u, INS, zo16).

Procesul de imbltrAnire a popula{iei se reflectS qi prinmodifi carea raportului vArstnici/copii, sc[zAnd numlrul romA-

nilor sub 14 ani qi crescAnd numirul celor peste 6S de ani, el a

crescut de la ro6,5 vArstnici la roo tineri qi copii la aproape rrobdtrAni Ia roo tineri qi copii.

Speran{a de via!5 la nivel global a crescut cu cinci ani inultimii cinsprezece ani (OMS); femeile din Japonia trliesc cel

mai mult, iar in rAndul sexului masculin, elvelienii sunt cei mainorocoqi din acest punct de vedere. La polul opus, reprezentantii

ambelor sexe din Sierra Leone prezint[ cel mai redus nivel al

sperantei de via!5.

16 17

A B L] Z U L \q/ 14 OT E\Tft A S [i P RA P E R S O AN E LO R V A R STN I C E

CWANTUL AUTORULUI

Ce n'est rien donner aux hommesque denepas se donner soi-m4me.

AxelMunthe

+-Inc[ din primii ani ai activit[1ii mele de tAn[r medicpentru pacienli vArstnici (geriatru) - la acea dat[ - 1965 - nuexista specialitatea de geriatrie, care a aplrut mai tArziu, in1992, aveam s5. constat, dincolo de suferintele pricinuite pacien-

filor mei de b[trAne[e qi boli, alte suferin{e supraadiugate,non-biologice ci, linAnd de marginalizare,lips[ de respect,

discriminare, chiar agresivitate psihologicd , frzicl, deposedare

de bunuri, abandon q.a., de cele mai multe ori din partearnembrilor familiei - descendenti direc{i, alte rude.

Alesesem, spre nedumerirea unor colegi de ai mei, s[ mlpun in slujba vArstnicilor qi in special unei categorii de vArstnicigrupali in specialitatea clreia francezii ii spun ,,g6riatrie lourde";cu alte cuvinte, in slujba bltrAnilor cu multe boli, cu boli grave

cu dependen[d, unii in stadii terminale, mulli fb.r[ familie sau

abandona[i de aceasta.

tntreblrilor colegilor mei: Ce satisfaclii poli avea, ce cdg-

tiguri profesionale? etc., le rispundeam urmltoarele: imi oferlsprijinul acumul[rii unei experienle unice profesionale qi nunumai, ci qi de via!5 (materializati in prezent, in zo16, in rz c[4ide specialitate, monografii, ghiduri, memorii, reflectii) qi in mod

CONSTANTIN BOGDAN

special, o experienti care avea s[ anticipeze ceea ce mai tXrziu,

in anii '8o avea sI p[trundl in conqtiinta publici qi in spatiulpublic - abuzul, violenta, relele tratamente (maltraitance, mau-vais traitements, mistreatment), azi considerate de organismele

internalionale ONU, OMS, ca o probleml de s[n[tate public[.Am adunat pe aceastd tem[, in toti aceqti ani, o cazuisticl

numeroasd, am publicat de-a lungul anilor mai multe studii,articole de sensibilizare gi educalie a opiniei publice, interviuriin mass-media audio-vizual[ (a se vedea bibliografia), in presa

scrisS.

Toat[ aceast[ experienld nu livrescb, ci bazat[ pe opractic[ indelungat[ de aproape cinci decenii, culmineaz[ cu

materializarea acestui proiect, volumul prezent, o sintezd sin-gular[ pAnd in prezent in literatura noastri medicali qi

sociologici.Tema a mai constituit la noi obiectul unor capitole in ci4i

(tratate, monografii) de sociologie (a se vedea bibliografia).De mentionat c[ mult timp, abuzul qi violenla impotriva

vArstnicilor erau considerate doar o problemi social[, in pre-zent, Adunarea Mondial[ ONU consacratl imb[trAnirii, Madrid2oo2, calificl abuzul ca problemd de sdndtate publicd pfincatJze, mecanisme de producere, gi in special, prin consecinteleimediate qi pe termen lung asupra sdnlt[lii victime]or.

Ca plan de expunere am ales s[ incep cu un capitol pe

care l-am intitulat,,Premise ale abuzurilor Ei uiolen{ei", pentrua cunoagte aceste premise care ajutd la intelegere, la identificare,

cunoscAnd contextul generator qi, de asemenea, la prevenire qi

combatere,la sensibilizare Ei educalie gi, in special,la formareaunei atitudini corecte, etice a anturajelor familiale gi sociale, ale

18 t9

ABUZLIL $ WOLENTA AS{|PRA PERSOANELOR r/lRSIl,iICE

autoritltilor (printre premise - vulnerabilitatea, dependenta,intoleran{a, conflictul intre generatii, agismul S.a.).

Tipologia abuzurilor, in alte lucr[ri str[ine, axul central,

ceea ce nu este nepotrivit, mai putin relevant mi se pare inslaccentul pus pe inciden!5, prevalent[, frecvenli, calcule inprocente, reprezentlri grafice care mi se par relative, de altfel qi

extrem de variate de la un autor la altul, intrucS.t realitatea este

greu sI fie cunoscutl din motive multiple: neacuzarea de c[trevictime din teamd sau din incapacitate de comunicare, lipsa (sau

necunoaqterea) instanlelor de raportare, ascunderea qi disimu-larea de cdtre agresor, conceptul c[ abuzul qi violenlaintrafamiliale sunt probleme care {in de intimitatea familiei,specific al culturii qi tradiliilor de la tari la tar5, al percep{iei

vdrstnicilor, protecliei, legislatiei q.a.

Pe parcursul expunerii diverselor capitole, unele lucruris-au repetat in funclie de tema abordat[, repetarea avAnd qi

avantajul unei fixiri mai bune.Atunci cAnd prezentim tipuri de abuz, addug[m gi cazu-

istica proprie, care se constituie in argumentele semnificativeprivind dimensiunea gi faletele multiple ale fenomenului.

O alte opliune proprie: nu punem semnul egal intre abuz

Ei violen![, ambele fiind aspecte ale relelor tratamente, dar de

intensitdli Ei forme de aplicare diferite, ceea ce am formulat maiexplicit in capitolul privind,,delimitlrile semantice".

ln unele capitole am ales ca exprimare intervenlia lapersoana intAi pentru a sublinia fie experienta proprie, fie opiniipersonale; pentru ci, timp de aproape cinci decenii, am lucratnemijlocit in ingrijirea vArstnicilor, institulion aliza\i,spitalizati,ingriji{i in comunitate, la domiciliu.

CONSTANTIN BOGDAN

Cititorii vor intdlni unele texte, idei, afirma{ii care se

repet6, ceea ce nu cred s[ fie fastidios, ci sI sublinieze, s[ fixeze

mai bine ideea respectiv5.

Am ales s[ folosim mai frecvent denumirea de ,,elder

abuse" pentru concizie, in locul sintagmei mai lungi, abuzul

impotriva persoanelor vArstnice; de asemenea, va putea fiintilnitX fie forma de agism, fie cea de ageism, ambele folosite

in literaturl cu acelaqi sens.

Am folosit unele sintagme in limba francezd., pentru c[erau consacrate in literatura de specialitate gi pentru cd, a nu se

uita, limba francez[ este a doua limb[ de circula{ie interna-

!ional[.Nutrim convingerea c[ lucrarea prezenti iqi va dovedi

utilitatea qi beneficiile in in{elegerea, prevenirea qi combaterea

elder abuse, ca qi congtientizarea cI este o problemi de sln[tatepublicl qi c[ medicul este primul care poate interveni, sesizAnd

persoanele in risc de abuz, cele abuzate, intreprind mlsurilenecesare de prevenire qi combatere gi asociind qi ceilalli actoricu misiuni in protec{ia vArstnicului; sper[m sd apard gi la noiasocialii specifice de prevenire qi combatere, instanle de alertare

qi raportare, legislalie specifi c[.Cred cl lucrarea se adreseazd in primul rAnd medicilor gi

personalului medical, dar qi asistenlilor sociali, psihologilor,

oamenilor legii, autoritililor gi chiar publicului mai larg.

20 2l

ABUZ{JL ffr WALENTA ASUPRA PERSOANELOR UARSTNICE

ISTORICUL PROBLEMEI

Les histoires de uieux sont des

histoires d'amour et de haine.

Charlotte Herfray

Deqi b[trAnii - unii - au fost abuza]i din cele mai vechi

timpuri, abuzul, relele tratamente au fost conqtientizate tdrziu,in secolul trecut, cdnd au inceput s[ fie semnalate, studiate gi

s-au iniliat m[suri de prevenire qi combatere. Aceasta s-a

datorat faptului c[ oamenii in vdrst[ erau pu{in numeroqi, nuexista doctrina dreptului omului, presa, societatea civili, opiniapublicfl - nu erau incd structurate qi mai mulli factori, men-talit[li, false credin{e, superstifii, insuficienla resurselor q.a. nufavorizau o conqtientizare (a se vedea capitolul ,,Percepliab[tr6nilor" - eliminareafizicd, a unor vArstnici in anumite peri-oade gi culturi pentru a economisi resursele, uciderea

wXjitoarelor, in majoritate femei in vArst5 g.a.). De mentionatcI aceste excese coexistau qi cu atitudini pozitive, favorabile, de

respect qi valorizare a inlelepciunii gi experientei, folosirea dreptconsilieri a unor vArstnici, ,,pater familias", ,,sfatul b[trAnilor",gerontocralia, noliune ast5zi mai mult ironizat[ decAt pozitiv5.

Conqtientizarea tArzie a abuzului impotriva b[trdnilor(:are a fost precedatd de cea a abuzului impotriva copiilor (anii'6o ai secolului trecut) gi de cea a unui partener conjugal impo-triva celuilalt, in mod practic impotriva femeii - abuzul conjugal