EXPRESIE A OPINIE! PUBLICE DIN JUDEJUL

CLUJ

ANUL II, NR. 51

SÎMBATA

21 FEBRUARIE 1990

4 PAGINI 50 BANI

DREPTUL LA REPLICĂ P R E C I Z A R E

„Amnistie pentru criminali?! Care criminali?!!”„ In virtutea dreptului la replică precum şi a extrem de gravelor acuzaţii aduse la adresa ARMATEI RO­MANE, rugăm respectuos ca în limita spaţiului acor-, dat pentru articolele acu­zatoare, să găsiţi loc şi pentru răspunsurile noas­tre. Fără să dorim să fa­cem polemică am vrea mai întîi să stabilim un anu­mit cadru de replică; cel al adevărului, al bunelor intenţii, al intereselor ţării, al eliminării confuziilor şi a veninului d in ' cuvinte, suflet şi gîndire.

Deocamdată ne punem următoarele întrebări (pe

■ care sperăm că domnul Ilie Călian şi alţii ne va ajuta, în "continuare să le lămu­rim):

1. A fost suficient' de bine gîndit titlul articolu­lui „AMNISTIE PENTRU CRIMINALI?!", care pune l a , un moment dat sub

semnul întrebării întreaga activitate a armatei româ­ne (ca fiind călăii Revolu­ţiei)? '

2. Câ oameni cinstiţi ce sîntem, în haină militară, ne punem firesc problema dacă sîntem criminali sau apărători ai Revoluţiei.

3. Dacă „trupele Inspec­toratului de Interne14, a că­ror organizare, înzestrare şi pregătire era orientată către misiuni de represiu­ne nu au acţionat decît, ci­tez „în limita a cinci sol­daţi care au tras foc de a- vertisment la ordinul co­mandantului . . . militarilor, nu al lor“, cine au fost cei îmbrăcaţi în civil care au împuşcat din spate persoa­nele care demonstrau?

Credeţi oare că soldaţii de la securitate, U.S.L.A. sau alţii din M.I. nu au propriile regulamente mi-

, litare şi s-ar fi supus or­dinelor unor cadre din M.Ap.N.?

4. Credeţi oare că cei ra­re au fost subordonaţi M.I. sau Departamentului secu­rităţii statului, ai căror şefi şi-au luat angajamen­te ferme de reprimare a Revoluţiei în faţa lui Ceau­şescu în 17. 12. 1989, la de­cretarea stării de necesita­

se au stat cu.mîinile-n sîn şi s-au transformat din lupi în miei albi?

5. Gare poate fi substra­tul schimbării cu 180 gra- ' de a opticii unora, „SUS SECURITATEA, JOS CU ARMATA44, şi cine se află în spatele acestor manifes­tări?

6. Cunoaşte oare cineva cu precizie care este rolul şi menirea diferitelor co­mandamente în ceea ce priveşte apărarea patriei?

7. Dacă se pune proble­ma de activitate a armatei, am întreba ce a făcut se­curitatea şi ajutoarele lor în perioada Revoluţiei? Dar în cei peste 40 ani?

Domhilor, am fost în în­tregul nostru preji cinstiţi, prea corecţi şi prea buni la suflet căci i-am apărat pe toţi, inclusiv pe secu- rişti, de furia mulţimii, iar acum binele este acuzat

Rezervîndu-ne dreptul de a reveni cu lămuririle ne­cesare, facem apel la toţi oamenii de bine care au participat la evenimente să ne sprijine cu detalii îna- flarea adevărului „ADE­VĂRAT44, deoarece se pare că unele probe, declaraţii nu au'fost luate în consi­derare de Procuratura .«Mi­litară, armata fiind singu­ra incriminată.

Informaţiile vă rugăm să

le prezentaţi la telefon 1-11-41, interior 102.

Semnează un grup de cadre: Cpt Fati Augustin Grigo­re, Cpt. Nicolae MicISaş, Plt. adj. Popcscu Octavian; Mr. Ciupei Ioan, Cpt. Bcr- ncvig Cristian

1: La'întrebarea din titlu, răspunsul este clar .‘-crimi­nalii sînt cei care au participat la reprimarea revolu­ţionarilor, începînd cu data de 17 decembrie.

Z. Oamenii cinstiţi n-au motive să-şi facă probleme — cum am şi afirmat în articol.

3. Nu pot răspunde Celorlalte întrebări, întrucît unele par . a fi puse Procuraturii militare, altele opiniei publi­ce în general. Oricum, întrebărilor retorice nu li se pot da decît răspunsuri tot retorice, culcare nu are sens să ocupăm spaţiul tipografic. * _

4. ~ Textul grupului de cadre, este publicat integral, cu corectarea tacită a unor erori ortografice fi de acord gramatical. ■ ' -

5 Menţin în continuare invitaţia — acceptată de sem­natarii scrisorii — de a prezenta in ziar evenimentele confornr propriei documentaţii.

Ilie CALIAN

DECLARAŢIEAseultînd punctul de vedere al Partidului Democrat

din Cluj, transmis de Studioul de radio Cluj la 22 fe­bruarie 19D0 cu privire la problemele armatei, în care printre altele se făccau referiri şi la persoana mea, do­resc să fac. următoarea precizare:

1. Declar că nu. am autorizat pe nimeni să difuzeze re­feriri Ia persoana mea. Faptele relatate constituie pro­bleme strict personale. _ _

2. Consider că în prezent nu îmi este viaţa în pericol şi, ca atare, nu am nevoie de nici un fel de protecţie.

3. Nu este cazul să fac parte din nici o comisie de anchetă.

4. In calitate de ofiţer activ, precizez că nu fac nici un fel de politică, deci nici în favoarea Partidului De­mocrat din Cluj.

Colonel Gavril SEREŢAN

MATIA CORVINUL - 500Primul an al Libertăţii româneşti reînviate oferă Clu­

jului unul dintre acele prilejuri menite să-i confere efi­gia de pririiul centru cultural al Transilvaniei. La.ini- ţiativa U.N.E.S.C.O., printre sărbătorile omagiale ale a- nului 1990, a fost. înscrisă şi aceea închinată regelui Matia Corvinul, fiul lui Iancu de Hunedoara,, decedat in urmă cu 500 de ani, la 6 aprilie 1490.

Pentru a cinsti cum se cuvinţ.» acest moment,: în care Clujului îî re;vine uri'rol special, fie şi numai din situa­ţiile în care adăposteşte casa natală şi cea mai monu­mentală sculptură a regelui, un grup de iniţiativă, format din specialişti de la Institutul de istorie, Muzeul de is­torie al Transilvaniei, Biblioteca centrală universitară, Biblioteca Academiei şi Arhivele Statului, şi-au propus concentrarea'eforturilor în vederea unor manifestări a- decvate. Pentru o cît mai reuşită realizare organizatori­că, invităm toate instituţiile Sau persoanele particulare dornice să colaboreze cu idei ori acţiuni concrete, să se adreseze Muzeului de istorie al Transilvaniei (str. Emil Isac nr. 2, telefon 1-86-77 şi 1-17-18)̂

IN INTERIORUL ZIARULUI:

• SI DEMOCRAŢIA SE ÎNVAŢĂ• ÎN CE CONDIŢII MUNCESC SI TRĂIESC

OAMENII?• CITITORII SE ADRESEAZA „ADEVĂRULUI IN

LIBERTATE" '•S P O R T

Pină de curînd inflaţia ’ era privită mai mult ca o maladie a monedelor ţări­lor occidentale. Treptat, ea şi-a extins aria de mani­festare, devenind şi în u- nele ţări est-europene, cro­nică şi explozivă. Evoluţia proceselor sociâl-economice ,din ţara noastră după Re-- voluţie se aseamănă, în multe privinţe, cu cea cu­noscută de aceste state în anii precedenţi. De aceea, cred că nu ar fi lipsită de interes o succintă analiză a inflaţiei. A esenţei, cau­zelor şi efectelor ei.

De regulă, inflaţia este definită ca un exces de . semne monetare pe p iaţă,, ca un decalaj tot mai mare între cantitatea de bani în circulaţie şi volumul de mărfuri şi servicii oferite populaţiei. Cind acest de­calaj este mic, inflaţia, fi­ind in stare incipientă, nu . se observă uşor. Ea devine

sesizabilă doar cînd preţu­rile cresc foarte m ult Dar trebuie să reţinem că nu-

INFIMI* CA PROBltMĂ ACTUALĂ

M F R 5 P R 3 ÎI \ BUCKREST3)

BUCURII (IV)Dimineaţă de vis, linişte adincă la aiu­

reala de pe de-acum foitul Bulevard al „Victoriei. . ştiţi dumneavoastră al ca­ret minunăţii. Paşii mă poartă xpre cen­tru, >iucurin'!u-mă de. . . bucuria de pe feţele oamenilor. Dimineaţa nu îndeam­nă J<7 demonstraţii, seara e lumea infier- bţntărilor de tot felul. Ajung intr-un tir- ziu la Athenee. macaralele „duc“ spre înălţimea fontului Palat Regal ţiglă nouă (trebuie să ştergem urmele confruntărilor), privesc statuia iui Eminescu şi cineva îmi atrage atenţia: *

— Aici, în statuie vreau să zic, n-a a- vut nimeni curajul să tragă. Le era frică de mustrările maestrului Ceo Bogza care, nu peste multe zile, trebuia să vină aici (ca fn fiecare an, dealtfel n.n.), să depună un buchet de flori lîngă sufletul geniului naţiunii.

M>-am amintit că acasă într-un'tet-a-tet cu un prieten am memorat versurile unut alt mare iubitor de oameni: poetul fi o-

mul de spirit Traian Dorz scria cu săpun pe geamurile celulei in care a petrecut zeci de ani de detenţie:

„Cum e faţa liniştită a izvorului curatAşa-i viaţa celui care e cu Domnul

împăcat."Mă-ntîlnesc cu gazetarul de marcă de la

„Tineretul liber1*- Sorin Ovidiu Bălan, re­porter special; răsfoieşte presa transilva­nă şi, în replică, îmi arată primul roman poliţist apărut în libertate. „Din jurnalul unui poliţist" stă.mărturie a avatarurilor la care a fost supus textul de-a lungul ce­lor 3 ani cit a zăcut la editură. Scoatem asta, băgăm cealaltă. Pînă la urmă, iată, personajele se derulează aşa cum au fost gindite. De cine? De unul dintre elevii celui mai mare judiciarist al Europei, dl. Ceacanica. II cheamă Traian Tandinşi a fost numit, rccent, redactor şef al publi­caţiei „Poliţia Română".

Plec, sigur că plec. Mă scoale din sărite ospătarul vagonului-restaurant, nu-i ni­mic, îmi spun, va fi mai bine, trebuie să fie mai bine.

Am ajuns acasă.Bine te-am găsit, Clujule drag! ,

Am impresia că pe geamul aburit sc conţin ează versurile înţelepciunii lui Tra­ian Dorz: •

Intr-o lume învrăjbită, de-i fi-ntrunaprigonit,

Cind cu Dumnezeu ai pace, sufletul ţl-eliniştit“

Raclu VIDA

întotdeauna creşterea pre­ţurilor înseamnă neapărat

'inflaţie. Ele pot urca şi da­torită insuficienţei produ­selor pe piaţă,, creşîerii ve­niturilor oamenilor etc.■ In ce priveşte cauzele

inflaţiei, ele pot avea pro­venienţe numeroase. Ast­fel, statul poate recurge la emisiuni suplimentare de monedă pentru a acoperi deficitul bugetar apărut ca urmare a nerealizărilor u- nor indicatori economici, şi ca atare a veniturilor, saU datorită depăşirii chel­tuielilor planificate la ca­pitole-cum ar fi investiţi­ile, înarmarea etc. Tot sta­tul poate crea situaţii in­flaţioniste cind nu core­lează corect masa moneta­ră în circulaţie cu volu-, mul producţiei oferite spre vînzare. ’ Uneori creşterea cantităţii de bani pe piaţă, şi ca atare, urcarea conti­nuă a preţurilor se explică prin majorarea salariilor, pensiilor, ajutoarelor. Se a- junge la o adevărată spi­rală: salarii-preţuri,. îneît

în cele din urmă salariul real, în cel mai bun caz, rămîne constant. Revendi­cările sindicatelor sau ale oamenilor de a primi sa-

larii proporţionale cu creş­terea preţurilor le socotim justificate Ele in sine n-au caracter inflaţionist La : o aşa situaţie se ajunge nu­mai dacă salariul creşte mai repede decît produc­tivitatea muncii. Dacă pri­vim,- din această perspec­tivă, modul în care s-au plătit salariile în primele două luni după Revoluţie, în unele întreprinderi; ne-ar fi greu sâ nu recu­noaştem că astfel s-a sti­mulat inflaţia. O teorie in­teresantă este şi aceea că inflaţia are cauze şi de na­tură psiho-socială. Cu si­guranţă că procesul în dis­cuţie are o natură prepon­derent monetară şi econo­mică, dar nu putem omite faptul că el poate fi de­clanşat şi de o cerere exa­gerată de mărfuri în pe­rioade de . instabilitate so­cială, de panică sau de în-

. tîmplări imprevizibile.Cu toate că, în majorita-'

tea cazurilor, se exprimă îngrijorări serioase în le­gătură cu urmările infla­ţiei, sînt autori care pre­tind că ea stimulează ac­tivitatea economică. Şi a- nume, cind este moderată, inflaţia devine agreată,

dorită chiar, deoarece, po­trivit teoriei lor, asigură menţinerea ratei de creş­tere a economiei şi o mai bună utilizare a forţei de muncă. Fără îndoială că inflaţjş face să scadă pu­terea, de cumpărare a mo­nedei, duce la deprecierea ei. O dată cu aceasta se diminuează şi încrederea în instituţiile sociale şi îh puterea politică de stat Dar consecinţele de natură economică sînt mult mai adinei. Unele' întreprinderi îşi restrîng activitatea, al­tele, dimpotrivă, se extind. Unii indivizi - se îmbogă­ţesc fără să muncească. In timp ce persoanele cu ve­nituri fixe trăiesc mai rău ca înainte. Deznădejdea, sentimentul instabilităţii şi al inutilităţii unor noi in­vestiţii fac ca producţia să lîncezească şi să fie mai profitabile speculaţiile mo- rietare şi revînzarea pro­duselor. Aşadar, cînd atin­ge un anumit nivel, infla­ţia provoacă o stare de „stagflaţie44. Economia^ stagnează, inflaţia persistă şi nivelul de trai scade. Odată intrat în acest cerc înspăimîntător, ieşirea este

extrem de anevoioasă şi foarte dureroasă

Lector univ. dr.Petru PRUNEA

.j . lC-a iţesen de Alexandru DOPP;.Ă UNIV-

ADEVARUL r IN LIBERTATE PAGINA 2

Şi democraţia se învaţă

„AMOR DEIINTELLECTUALIS” - la răscruce de drumuri?Celebra sintagmă a lui Spinoza semnifi-

ră un mod de adeziune la Idee, elevat si epurat de contigenţe. îmi mai aduc a- minte şi dc pasajul\din „Republica" lui Platon: „Dacă filosofii nu vor domni în cetăţi, iar cci ce se cheamă regi şi stupim nu vor filosofa, ţi dacă puterea politică şi filosofia nu vor ajunge să coincidă. . . relele nu vor conteni pentru cetăţi şi pen­tru neamul omenesc..."

Intr-un regim şi într-un climat demo­cratic, fiecare e'liber să-şi exprime con­vingerile. Multe poartă o amprentă in­dividuală, marcată de originalitatea unei

. personalităţi, de capacitatea acesteia de a distila mai rafinai tezaurizările din cul­tură.

Pc de altă parte, e greu dc tăgăduit că aderenţele şi convingerile nu ne sint in­fluenţate de amplasamentul nostru socio- profesional, că ele nu e x p r im ă _ experienţa de viaţă, confruntări cu realităţi ambien­tale, concluzii din lecturi, ori sugerate de tradiţia familiei ş.a.

în capitolul confruntării cu mediul so­rini,, iarăşi nu se poate nega locul ocupat de sentimentul frustrării. Aş spune chiar că, în prezent, el deţine locul principal in modelarea opiniilor la noi. Motivul — inteligibil pînă la inutilitatea explicitării

a ne alătura acelora ce, cu dezinvoltură, se complac în a sublinia existenţa şi a- dîncirca unor falii social-polilice. Dim­potrivă. „O casă învrâjbiţă întru sine, nu poate dăinui" — a spus Abraham Lincoln, în spirit şi literă biblică. De aceea, o ţa­ră nu este şi nu va fi guvern abilă statornic, fără a se ţine seamă de satisfacerea inte­reselor şi de respectul cuvenit tuturor ca­tegoriilor populaţiei, nu în ultimul rînd a celor, mai numeroase şi mai utile în e- xistenţa obştii. .. . -

E drept, s-d zis că „filosofia este legea vieţii". Dar s-a mai spus — tot de către antici — că „înainte de a filosofa, ttebuie să trăieşti*4. ’

Tată de ce îmi paie neinspirată tendin­ţa excesivei „intelectualizări44 a revoluţiei, pe carc mulţi o cultivă agresiv, furaţi de explicabila euforie a descătuşării spiritua­le. Ea îi face să se simtă în posesia tu­turor adevărurilor, să împartă sentinţe şi să privească la alţii de sus, nemărturisit, ori • răbufnindu-şi dispreţul din ceva ce prevesteşte o nouă „ură de clasă'4, inversă celei la fel de artifical .şi de-nefast manu­facturate înainte cu decenii.

O dată cu aceasta, în pofida superiorită­ţii ostentative, ţinuta intelectuală se degra­dează. Am înregistrat cu stupoare edito-

sale -*• rezidă în traversarea halucinantă rialul semnat de Ştefan Agopian în „Ro-a îndelungatei perioade în cursul căreia ~ cu excepţia unei minorităţi restrînse — s-a trăit cu indignare şi disperare în coti­dianul acestui sentiment.

Dictaturi ne-a administrat, aşadar, fără voia ei, o straşnică lecţie de educaţie po- Jitică „au rebours44. Ghiar dacă nu deplin, ficcare ştie azi mai bine decît acum 45 de ani ce doreşte în noua societate, pentru sine şi pentru grupul cu ale cărui aspi­raţii se identifică. Fiecare a'învăţat să

«aprecieze' valoarea a ceea ce i-a fost in­terzis şi să-i revendice cu ardoare resti­tuirea.

în accste condiţii, ni se pare natural ca intelectualitatea să aşeze pe primul plari aspiraţia redobîndirii libertăţii de gîndire şi de exprimare, reconectarea la valorile autentice ale culturii naţionale şi univer­sale: '

Tot aşa de firesc ne pare^însă ca şi alte categorii să-şi aibă propria şi justificata lor optică asupra a ceea ce, primează, pen­tru ele, în etapa .istorico-politică deschisă Ja 22 decembrie.

De pildă: cei ce muncesc fizic — şi sînt foarte mulţi — nu-şi pot propune să susţi­n ă ‘economia naţională, să ne dea cărbu­nele, metalul şi grîul de care avem ne­voie, să. cîştige pe măsura justă a nevoilor şi a_ trudei lor, extaziindu-se- ia lectura filosofiei lui Noica.

. Din cele două categorii de mai sus, care se află mai aproape de adevăr şi de im­perativul ineluctabil al utilităţii sociale? Care din „dreptăţile44 lor (căci fiecare şi-o are pe a sa, incontestabilă în sine ...) ser­veşte mai direct şi mai total colectivităţii naţionale? > .

N-ara' formulat aceste întrebări pentru

mânia literară44 nr. 7/1990, care coboară acest reprezentativ periodic de cultură în arena meschină a patimilor politice scrîş- nite şi propagă, sub o haină cu fireturi ce nu reuşeşte să-i ascundă identitatea, acel dispreţ faţă de alt grup social, împotriva căruia avertizam mai sus. Sperăm din inimă ca Nicolae Manolescu din „Româ­nia liberă44 din 20 februarie crt. să nu fie aceeaşi persoană cu distinsul critic literar omonim. Exemplele aduse sînt departe de a fi izolate.

Intelectualitatea societăţii noastre demo­cratice se . află la o răscruce unde -i se impune . irţtrqspectarea lucidă şi alegerea cu disce,rnâmînt a drumului pentru care optează. Zborul icaric, spre recontopirea cu valorile de lumina , cărora s-a văzut atîta vreme silnic frustrată, '.„nu trebuie- s-o iacă să. uite sfîrşitul eroului, nici s'em- , nificaţia mitului lui An teu. . .

Am auzit pe un miner şpunînd: „Mă doare sufletul pentru ţara asta!44 Curios..; De două luni încoace, nimeni altcineva n-a rostit public această expresie, atît de' simplă şi de la îndemîna oricui. în îm ­prejurările -de faţă, îmi pare că ea valo­rează mai mult decît zeci de declaraţii alambicate la televiziune,şi în presă, de­cît programele puse cap la cap a nu ştiu cîtor partide. - ̂ ' -

Ce-ar fi ca -intelectualii să, încerce a-şi regăsi, un suflet : „de dincolo de bine.şi' rău”, care să stăruie în a se îneînta de Adevăr şi de Frumos, în a~ le. descoperi Şi crea? .Dar, „mai presus de orice14, să pal­pite şi să doară , pentru durerile celor mulţi, ale ţării, iar nu pentru interese de grup, nici pentru orgolii personale.

Prof. univ. dr. Camil MURESANU.

1/ v

DIN PRESA STRĂINĂ— REVISTA „TIME“, 29 IANUARIE

1900

Primul ministru Petre, Roman încercă, să convingă mulţimea- câ reformele sînt pe drum. ■ ■ - t- .

Europa de ICst: Sub limita dc viteză. In timp ce lideri comunişti navighează încet' spre reforme, poporul pretinde ac­ţiuni mai RAPIDE — şi poate noi con-' ducători/auto. /

— ZIARUL BKUAR1E 1900

,THK TIMES4*, 12 FE-

. în ciuda eforturilor depuse de un translator,dl. James Baker, secretarul de stat al S.U.A., foloseşte amîndouă mîirii- le pcutru a-şi clarifica poziţia în faţa preşedintelui (Ion) Iliescu la întîlnirea pe care au avut-o la Bucureşti (cu o z i ' în urma). Atitudinea sceptică a (secre­tarului de stat) american legată de rit­mul înaintării spre o societate democra­tică a umbrit întîlnirea.

— REVISTA „TIME“, 12 FEBRUARIEUOO . ■

• Jeşiţi din subteran:■ minerii (din Valea Jiuiui) îşi manifestă sprijinul pentru Frontul Salvării Naţionale la Bucureşti.

România:.. Ura! în sfîrşit dopuri ..de.circulaţie. ,....H rana şi libertatea au redat' în

multe .privinţe, un nou suflu de'viaţă (oraşului) Bucureşti,, ale cărui . clădiri mai vechi înnegrite de funingine şi hi­doasele blocuri turn, din beton sînt mar­tori vii ai felului brutal în care Ceau- şescu a încercat să asasineze sufletul u- nui. oraş. Cafeţielele prost luminate, în care cu două luni în urmă perechile vor­beau.in şoaptă la o ceaşcă de beai-suro-, gat (erzatz tea), răsună acum de pălă­vrăgeală şi clevetiri la o ceaşcă de ca­fea adevărată. Românii care înainte se. speriau îngroziţi de orice contact cu străinii m-au asaltat de îndată ce mi-ara deschis carnetul de notiţe... ; (Kenneih • W. Dan ta, din Bucureşti). ' - '

Ioan A. POPA Foto: I. FELECAN

CLUBUL GAZETARILOR ,

Astăzi, Ia ora 16, la Radio Cluj, debutează o nouă emisiune: CLU­BUL GAZETARILOR, Ea reuneşte, în jurul microfonului, în trans­misie directă, gazetari din Cluj, între care Ilie Călian („Adevărul în libertate"), Orbân Fe- renez („Szabadsâg44), Ho- ria Bădescu (Studioul dc Iîadioteleviziune; Cluj) ş.a. Coordonator al e- misiunii — Constantin Mustată.

CITITORII SE ADRESEAZĂ . „ADEVĂRULUI ÎH- LIBERTATE”

Badiu Ţcodor, muncitor la I.U.E. Cluj. Reclamaţia. fă- cută crcdem că este întemeiată, dar pentru a o rezolva favorabil, împreună cu cei din conducerea. I.J.T.L.-ului, cim fi avut nevoie şi de alte elemente „cum ar fh'jjumă- rul de înmatriculare al maşinilor, dacă accstea erau sau nu supraîncărcate. ■ . . .

Dr. ing. C. Şarannct, str. Albini, C|uj. Din scrisoarea dv. reţinem: „Desfiinţarea curselor speciale directc între carticrul Gheorgheni şi Andrei Mureşanu, de la strada Borhanci.la Calea Turzii, pînă la zona industrială dc pc Bd. Muncii, crccază dificultăţi enorme, afcctcază buge­tul familiar, provoacă întîrzicri la serviciu, aglomerează două linii dc transport întrucît nu există nici o legătură dircctă". Aţi mai propus reintroducerea curselor directe <pcî traseul str. Gheorgheni — Pata — Unirii — Mârăşti — B-dul Muncii), realizarea unei linii de troleibuze pe ..acelaşi traseu prin prelungirea liniei 10 sau introduce-, ........ vrea liniei 10/A. P.ropuncrile^dv. sînt binevenite, de aceea. . tuat 'de-'aceste .mijloace de transport în comun şi veni-

™ ?U:!,nUt -! -a conducerii I.J.T.L. Cluj, de unde..: • turile realizate. Astfel, în luna ianuarie a.c., autobuzele . -P . urmatorui răspuns: „Cursele? directe au fost au efectuat un parcurs util de 602 352 km, pentru care

•s-nu-încasat C00C916 lei, faţă de 8 0G5132 lei cit tre­buia să so încascze în mod normal. Troleibuzele au e- fectuat un parcurs Util de 344 9C9 km., realizînd veni­turi în valoare de 3 5S5 568 lei, faţă do 4 294 864 lei. Tramvaiele au efcctuat un parcurs util de 195 595 km., rcalizîndu-sc venituri-în valoare de 741 237 lei faţă de 1 173 570 lei cuveniţi. în transportul în comun realizat cu mijloacele amintite, doar în luna ianuarie, s-a înre­gistrat un deficit dc 3 905 141 lei. Din acelcaşi surse am mai aflat că aproximativ 29—31 la sută din ' călătorii transportaţi nu- onorează acest gen dc servicii, adueînd. mari prejudicii I.J.T;L.-ului. , . '

- Pentru satisfacerea nevoilor de transport în comun ar ­mai fi nevoie dc încă 124 autobuze, 142 troleibuze;'/Vin maro număr de tramvaie. "

cu — cart. Gruia. Astfel s-ar putea rentabiliza şi ac-, tuala linie 38 care, de asemenea, are un traseu, foarte scurt - ■■în data de 13 februarie 1990, noi ne îndreptam spre

“sediul I.J.T.L.-ului, iar directorul-acestei unităţi, ing. Neag Liviu, „înarmat44 cu o serioasă analiză a situaţiei economice, venea spre redacţie.cu gîndul de a ne cere- sprijin în rezolvarea, unor, probleme. Diri discuţiile pur­tate am reţinut cîteva idei.

Un lucru este cert: TRANSPORTUL IN COMUN NU SE DESFĂŞOARĂ ÎNCA-LA NIVELUL DORIT. Este a- devărat că I.J.T.I.-ul se-confruntă în continuare cu mari greutăţi nu numai datorită lipsei de dotare şi stării avansate de uzură a parcului, dar şi din cauza neasigu- rării unor repere deficitare necesare pentru scoaterea din imobilizare a parcului, pentru procesele tehnologice de întreţinere şi reparaţii. Procurarea în cantităţile ne­cesare a acestor piese şi materiale necesită însă fonduri băneşti provenite din încasările realizate pentru călă­toriile făcute. Accste încasări sînt deosebit de reduse în

■ultima perioadă, datorită indiferenţei de care dau do­vadă unii cetăţeni. .

Semnificative sînt datele cu privire la parcursul efec-

desfiinţate din considerentul că erau scoase la orc de virf un număr mare de autobuze de pe liniile (traseele) normale îngreunind transportul majorităţii cetăţenilor. Aceste cursc. în general, erau folosite pentru personalul TLSA şi nveau cam mult dc aşteptat la punctele stabi- Iile .in convenţie. De exemplu, un singur autobus pentru o singura cursă de. convenţie era scos din circuitul nor- mal cam 2 ore, timp in oare ar fi putut transporta mult mai mulţi orfăţrni. Prob Ierna liniei 10 a fost reţinuţii ea o problemă de viitor'*.

Silviu Ispas, str. Mestecenilor nr. 3 Cluj ne solicită sprijin pentnj a interveni tot la l.J.T.L. în vederea in­troducerii liniei do.autobuze nr. 38 deservite dc 2 auto- buze. Tot dinviii propun™ să «e royinA la fostul traseu al liniei 6 din .inii '60, care era intre str., prof. Marines-

PARAFRAZE

În t r e b ă r i deloc re torice ...Cu meciuri în campionatele de baschet şi volei, cu con-;

cursuri atletice de sală şi, bineînţeles, cu întreceri din sporturile de iarnă a înccput sezonul competiţional ’90, u- nul cum n-am avut vreodată la asemenea proporţii şi în­tr-o conjunctură favorabilă României pînă la starea de

.admiraţie. Fireşte în acest nou context suspiciunile vor strebui curînd... „reficlate14-, pentru că traficului de influ- ;' enţă pur şi simplu i se va pune capăt de la nivele of ici- : ale superioare-ori locale. Aproape de necrezut, arbitrii vor conduce întrecerile după litera regulamentului şi pro­pria conştiinţă; antrenorii şi jucătorii nu vor mai fi su­puşi presiunilor de intimidare şi de participare la combi­naţii obscure; conducătorii de cluburi vor putea să-şi fac \ că, în sfîrşit, meseria Nu" ne vom elibera însă dintr-o dată de stîngăcii, mai ales, de prejudecăţi. Mici erori, poticneli pot apărea şi pot Jeza, după împrejurări, spor- / tivii. Important va fi că ele nu vor mai intra în inci­denţa culpabilităţii prestabilite şi că vor produce doar ■ supărări trecătoare, Iară a ştîrni instincte de răfuială ori vrăjmăşie. Altfel s-ar compromite tocmai în spaţiul are­nei sportive ceea ce s-a dobîndit prin jertfa şi triumful REVOLUŢIEI.

Să încercăm deci nu doar să ne imaginăm, ci şi să ne deprindem cu un spirit de competiţie loial şi lipsit de adversităţi tenebroase. E aproape sigur că vom avea de aici înainte meciuri t.iră prim-secretari şi mandatari ai acestora, fără demnitari de interne, fără odrasle şi rube­denii de os domnesc ele. Va depinde totul, adică, de cît se vor istovi în competiţii cei chemaţi să. lupte cu se­cundele, cu centimetrii, cu kilogramele ori cu... tabele­le de scor. Iar măsura firească va fi puterea fiecăruia, dorinţa şi credinţa lui înlr-un rezultat ce-1 poate fixa

în mintea ,şi in sufletele noastre şi, mai' presus dc aceas­ta, într-un panteon al performanţelor ce înseamnă ne­murire.

îndoiala ce ne tulbură încă lăuntricul nu poate repri­ma totuşi1 cîteva întrebări: am ajuns să trăim vremea

sublimului ’şi în sportul românesc? Care-i preţul cu care sportivul se‘dăruieşte pentru a împlini acum asemenea

ideal? Carc-i preţul pc care i-1 oferim noi, ceilalţi? Ce

aură de prestigiu va încununa numele' ţării prin crcş- ■ terea performanţei la nivelul civilizaţiilor, din linia în­tîi? Tată un „pachct“ de întrebări ce nu. ni se par deloc retorice. Dimpotrivă, tocmai prin simplitatea cii care

lasă înţelese,’ ele îndeamnă ,1a meditaţie ş i.la noi eta- -loane de aplcciere a tributului de sudoare în laboratoa­rele |{ Jn_ arenele performanţei.

'' Teodor MATEESl’lJ

PAGINA 3 ADEVĂRUL' .= IN LIBERTATE

fn ce condiţii muncesc şi trăiesc oamenii?La sediul Sindicalului li- Referitor la normele . de

ber de la întreprinderea muncă nu toate au o reală„Tehnofrig11, discutăm, cu fundamentare, din careDan Dan şi Vasile Grişan motiv • trebuie.depuse- mari— preşedinte: şi respectiv eforturi pentru realizareavicepreşedinte al comitetul ] lor. S-a apreciat că înlui, despre mersul activi­tăţii de producţie, despre condiţiile, de muncă şi via­ţă ale oamenilor. Sîntem informaţi că oamenii vor să lucreze, că este un - cli- mat de muncă acceptabil.

, S-ar putea realiza o pro­ducţie mai mare dacă ar a-

. vea tot ce le trebuie pe li­nie de aprovizionare şi co­laborare. O seamă de în­treprinderi nu respectă prevederile contractuale. Este apreciată ca pozitivă 6 atitudine care se mani­festă şi anume împotriva - acelora care nu-şi văd de treabă, care pierd timpul în loc să muncească.- Ati­tudinea este evidentă, con­cretă la nivelul majorităţii formaţiilor de lucru,. fapt ce poate conduce la întă­rirea disciplinei. Despre condiţiile de muncă şi de viaţă ni se spune că aces­tea lasă mult de dorit. E~ xemplele prezentate întă­resc afirmaţia.

Deşi la' „.Tehnofrig" s-au întreprins o seamă de ac­ţiuni pentru îmbunătăţirea condiţiilor. de muncă, to­tuşi acestea sînt departe de a corespunde, mai ales în turnătorii — în sectoa­rele calde, în general. In toate secţiile trebuie adu­se îmbunătăţiri în ce pri­veşte ventilaţia, încălzirea şi, iluminatul. Grupurile sociale, inclusiv vestiarele, sînt în cea mai mare parte Intr-o stare deplorabilă.

principal productivitatea a crescut pe seama’ intensifi­cări; muncii, a orelor su­plimentare.

Una dintre cele mai gre­le probleme este cea a con­diţiilor de locuit , in cămi­nele construite pentru; ne- familişti. Interlocutorii noştri ne spun că aceste cămine (cu un total de a- proximativ 500 de locuri)' nu asigură condiţiile civili-, zate ; de viaţă. Camerele sînt' acceptabile ca spaţiu pentru cine nu este căsăto­rit. (Despre grupuri socia­le comune nu mai vor­bim!). Dar în aceste cămi­ne stau şi familişti, chiar cu 1—2 copii.' în ce condi-

punzătoare in bloc, numă­rul solicitărilor fjirţd şi la ora actuală mare. Ce pro­pun cei doi lideri ai sindi­catului? <;'• Primăria să facă o foar­te exactă inventariere a spaţiului locativ pentru a şti exact ce locuinţe sînt libere. După aprecierea lor, în municipiul Cluj sînt multe apartamente nelo­cuite. Paralel cu această acţiune, să se solicite uni­tăţilor o situaţie foarte cla­ră a nevoilor de locuinţe cu nominalizarea cazurilor extrem de grave, cum sînt şi la „Tehnofrig11 deoarece reglementările în vigoare (pe bază de - priorităţi) marginalizează unele ca­tegorii de- salariaţi, cum sînt cele, despre care am vorbit. Acestea trebuie so­luţionate prioritar nu din fondul repartizat întreprin-

ţii, trăieşte o familie într-o derilor,, c i, dintr-un spaţiuastfel de'cameră, în care nu sînt condiţii .normale, pentru gătit, pentru a face, baie copilului, pentru a us­ca scutecele. încălzirea — aşa cum am cu­noscut-o ani de zile; impo­sibilitatea practică de ae­risire iarna, aerul încărcat de aburi datorită treburi­lor specifice traiului în fa­milie fac viaţa acestora foarte grea.

Aceasta fiind situaţia, ce-i de făcut?

Titularii camerelor lu­crează de 5—10 ani la „Tehnofrig11, dar nu au bu­letin de oraş. Insă nu a- cesta este singurul motiv. Chiar dacă ar fi avut, nu este sigur că toţi ar fi -a-" juns la apartamente cores-

locativ care să se afle la • dispoziţia exclusivă a pri­măriei, în scopul rezolvării cazurilor de excepţie. v"

Este o. propunere care merită a fi în, atenţia pri­măriei. Trecînd peste ba­rierele birocratismului şi analizînd situaţia fiecărei familii, din categoria celor despre rare'am vorbit, şi cu sufletul, nu. doar cu re­glementări otetructive, ca­re 'm ai sînt încă valabile, pot fi găsite grabnic soluţii de îmbunătăţire a condiţii­lor dş viaţă ale tinerelor fa­milii, nu numai de la „Teh­nofrig11, pentru că exemple de acest fel sînt, din, păca­te, destul de multe.

Ion GOIA

ACTIVITATEA POLIŢIEI DIN TRANSPORTURITot mai frecvent, ziua şi

-noaptea, lucrătorii din po­liţia transporturi feroviare

-pentru Regionala C.F. Cluj, care desfăşoară activităţi pe raza a 7 judeţe ale ţării, sînt solicitaţi pentru a in­terveni în vederea restabi­lirii ordinii în staţii, tria­je sau pe trenurile de că­lători cît şi pentru a veni în ajutorul cetăţenilor, vic­time ale unor elemente certate cu legea.

Apelul nostru, transmis şi prin intermediul ziaru­lui-local „Adevărul în li­bertate", în atenţia persoa­nelor care călătoresc pe calea ferată, a fost do bun augur, însă mai întîinim persoane care,dînd dovadă de neatenţie în păstrarea • bagajelor, cad victime ho- ţilor de bagaje sau celor „specializaţi" in furturi din buzunare, care îşi fac sim­ţită prezenţa pe trenurile de călătoţi sau în sţaţiile ■ de cale ferată.

Bucurindu-ne de un real sprijin din partea publicu­lui călător şi a personalu­lui C.F.R., oameni de bună credinţă, ne străduim să răspundem cu promptitu­dine solicitărilor ivite şi printr-un efort • continuu am reuşit în marea majo­ritate a cazurilor să iden­tificăm autorii şi să recu­perăm bunurile sau valo­rile furate, ori să reins* taurăm ordinea în locurile ■ unde s-au produs aspecte contrare regulilor de con­vieţuire socialâ, faţă de

luîttdpersoanele vinovate masurile legale. I__Y i' Acţionînd în echipe ope­

rative pe trenurile de că­lători, poliţiştii din trans­porturile feroviare au i- dentificat şi . cercetat ;.pe numiţii": 'Iîfirjâ Aurel, de 19 ani din Vulcan, care a furat de la Jidveiân-u Ca- rolina din Blaj suma de4.000 lei; pe Kfalancâ Ghe-1 orghe de 18 ani, din Cul-r ciu, jud. Satu Mare, care a ' furat de la Groza Vacile din Coplean — Satu Ma­re, suma, de 7000, lei;' pe'Szekeli Levente, de 16 ani din Cluj, care a furat, de la Liceul nr- 4 Satu Mare, aparatură electronică în valoare de 32.000 lei.

în noaptea de 18̂ 19 fe­bruarie 1990, pe trenul'ra­pid 26, echipa de poliţişti au prins în fiagrant pe numiţii: Tovnpa Constan­tin, de 20 ani, Lăcătuş Gheorghe-Aurel de .22 ani şi Ciociu Petru, de 20 ani,' toţi din Alba Iulia, . fără ocupaţie, care au furat ba­gajele a doi-cetăţeni stră­ini în valoare de peste10.000 lei. -

Consumul de alcool îşi„revendică dreptul'1 in ca-: litate de recunoscut favo-: rizator — 'la comiterea de - infracţiuni. De la starea de beţie voluntară pînă la tîl- muncii, hărie nu este decît un pas.Aşa a fost cazul numiţilor Venţel Mihai, de 22 ani din Tileagd, jud. Bihor şi‘ Lă­cătuş Augustin de 16 api din Teţca, jud. Bihor, care

au tîlliărit pe numitul To- jna Gheorghe în trenul 3702, de bunuri în valoa­re de 1.545 lei. Şi faţă de aceşti tîlhari s-au'luat mă­surile prevăzute de lege, victima intrînd în posesia bunurilor de care a fost deposedat.

Nici vagoanele de marfă nu sînt „ocolite'1 de per­soanele care nu vor să res­pecte legile, persoane avide după cîştiguri nemuncite, cum a fost cazul numiţi­lor Petruţ Viorel, de 26 ani, şi Rimbu Valorica dc 22 ani, ambii-din Bistriţa, ca-, re ap furat dintr-un vagon de marfă 11 butelii aragaz, prejudiciind avutul obştesc cu 28.000 lei.' Cei doi au fost condamnaţi conform pro­cedurii de urgenţă la cîte: 4 ani închisoare în peni­tenciar.

Poliţiştii diu Serviciul independent ne poliţie T.F. Cluj fac apel la toţi cetâ-: ţenil de bine, şi îndeosebi* la personalul C.F.R., de a ven i'In sprijinul nostru,', pentru a putea asigura un. climat favorabil desfăşură­rii activităţilor în .trans­portul pe calea ferată, an-; gajîndurne a răspunde - prompt ş i . cu .solicitudine; la apelurile oamenilor ■

Troleibuzul nr. 3. Pe banca din faţă, doi băr- . baţi. Discută politică. ■ ■

— Am auzit că P.N.Ţ- iştii si liberalii au adus maşini de imprimat bani!

— Şi eu.— E grav, domnule! Să

vezi ce inflaţie o să fie. Ca-n ’46. pe vremea m i­lioanelor. Iar ne fac ăştia ' figura.

Că ne interesează viito­rul ţării, e un lucru bun. îmbucurător este şi fap­tul că în legătură cu' a- cesta ne-am conturat de­ja o-părere, un punct de vedere, mai mult sau mal puţin justificat. Bi­ne nu e însă că de înda­tă ce avem impresia că cineva nu împărtăşeşte o- . pinia noastră în această problemă,; unii recurgem :1a etichetări, blamări ne- ' justificate şi astfel con­fruntării de idei. îi iau lo­

cul reproşurile, procesele- de intenţii, care pot crea confuzii, denatura inten­ţiile bune, democratice a- le unuia sau altuia dintre partide. ■ . .

Diversiunea creată cii bună ştiinţă, în scopul.

ÎNTREBARE

dezavantajării -., „adversa­rilor1* punctului nostru .de vedere sau a convin­gerilor pe: care le împăr­tăşim într-o . problemă sau ' alta reprezintă un mare pericol." Să ne adu­cem. aminte că numai cu foarte puţin timp în ur­mă, democraţia pentru a cărei . consolidare ne ba­tem şi pentru viitorul că­reia încă ne mai temeni, era prezentată de cercu­

rile politice conducătoare ale perioadei respective, ca cel mai mare rău al lumii. ;

Această practică mur­dară, detestată; care ne indigna, o etichetam ca lipsită de cel mai ele­mentar bun simţ, menită să ne pricinuiască mult rău. Şi pe bună dreptate. Atunci, de ce unii dintre noi mai apelează la ea? întreb fiindcă am simţit din tonul pătimaş cu ca­re discutau cei doi, din afirmaţiile „am auzit", „mi s-a spus" etc., o rea intenţie, o înscenare, ©a-, re să fi uitat aşa de .re­pede că din cauza acestor spuse, auzite, presupuse, în trecut am avut mult ;de pătimit, că unii au plătit cu libertatea sau viaţa?! : '

L CONSTANTINESCU

Pentru „Asclepios"

SĂRUT M I N AIntr-un oraş,transilvan,

aşezat in căuşul .unei miini de uriaş, nu de mul­tă vreme, o mină de ti­neri , aflaţi acolo pentru a se instrui in taina le­cuirii, s-au gîndit să nu mai stea cu mîinile în­crucişate fi să-i ajute pe

aceia asupra cărora se a- :

bătuseră necazuri grele.Semeni de-ai lor cu

mina bună si mulţi oa­meni cu dare de mină ce trăiau în ţinuturi-mai în­depărtate le-au întins o mină de ajutor, ba unii le-au oferit sprijinul cu mîinile amîndouă. îm ­bărbătaţi de toţi cei care le-au dat mîna, tinerii au lucrat mînă în mînă, pre­gătind cu miini îndeml- natice un loc anume, în­tr-o casă ă lor, unde'mai marii le-au lăsat mină li-.

, beră. : -Fiind ei uşori-de mînă, zi şi noapte au pus mina, chiar dacă uneori le venea peste mînă, şi au rînduit toate lucrurile

ştiute, iar pentru celc na- .ştiute au chemat învăţaţi cu inim i şi miini de aur.

Miraculoasele medica­mente, haine sau alimen­te care veneau din toate părţile lum ii au început

-să fie niînuite şi împărţi­te suferinzilor, cu mînă largă, nu pe sub mină, ti­nerii avînd jn înă de dat, nu de liiat. - Inmînarea o- biecţelor o : făceau fde­mult. ca şl acum) cu tn- demînare, căci nu erau ei nişte .mîini sparte, nici nu luau cu o mînă şi dă-' deait cu zece, ‘ dar greu s-ar afla nevoiaş care să ţi plecat de la casa lor cv mînalgtiqlă. Şi nu sint puf in i cainenii care vin la ei pînă1 în zilele ,nou- tre, căci vestea s-a ’răs- pîndit diri mină în mînă, de la m înă 'pînă la gură, Jar speranţa ■ ■ că durerea poate fi luată culm ina creşte, mereu: .. Treburile mergeau bi­

ne, se părea că Dumne­zeu le-a pus mîna în cap.

căci erau mulţi cei care au dat mina cu ei, cînd deodată s-au ivit şi greu-

■ tăţile. A fost nevoie ast­fel să-i înfrunte, purtin- du-se totuşi cu mănuşi tfără a se lua cu mîinile de păr), pe unii care, ne- luînd mîinile de pe eU voiau să-i ducă ide mînă, ' ca şi pe alţii care se spă­lau pe mîini şi, în inerţia lor, încercau să-i lege de mîini şi de picioare pe ti­nerii inimoşi. Hotărîţ i, aceştia n-au lăsat hăţuri-_ le din mînă, mai bine şi-au frînt - mîinile sau şi le-au pus în cap, dar n-au stat niciodată cu ele

in sin, reuşind să dove­dească, prin strădania lor, că ajutoarele au a-

juns pe mîini bune. ■Eu bag mîna în foc

(fără să mă ard!) şi vă spun cu mîna pe inimă, că ţinerii din poveste au i mîinile curate, aşa că să le întindem şi noi mîna, să ne luăm de mînă cu ei, să .punem mînă de la mină, ca toţi oamenii să, fie fericiţi pînă la adinei bătrineţe.

Elena eOMŞULEA

Cine profila dc pc urma acestor copii carc- ccrşcsc?

PRECIZAREIn ziarul „Adevărul în Libertate** de marţi,'13 februa- j

ric lSOO, a apărut materialul „Cum văd părtidelc Viitorul ’ ţării?*', în care în introduccro se spune printre altele:

„Nici pînă ieri nu am primit alto răspunsuri dccît cele pe carc. Ic veţi citi în continuare. Morala? E uşor să crcczi un partid, c mai greu să-ţi expui — convingător — programul.**

In realitate, subsemnatul ‘am inmînat d-lui Ilic Călian în ziua do 9, luna curentă, cele solicitate, dar ulterior > persoane răuvoitoare, „parteneri**, în mod abuziv, ncjuş- tilicat. au retras articolul prcdat.dc subsemnatul d-lui IHc Călian, îneît Partidul Naţional Liberal nu a mai a-' ! juru l în ziar eu problemele propuse, alături do cele pa- , tru partide publicate.

-S-a comis, o incxuctitatc, care se impune să fie adusă : la-cunoştinţa-publicului. ' '

Dr. Constantin itOŞCA

Reţete noi cu... lipsuri vechi!Şi mai este ceva:. I.G.R.A., această verigă-intermedia­

ră de prisos, în loc să ajute, mai mult încurcă. Ni s-au relatat destule cazuri clnd, deşi existau mezeluri fabri­cate, din lipsa unor mijloace de transport I.C.R.A. re­partiza produsele cu întîrziere la beneficiari. De aici nemulţumirile justificate ale cumpărătorilor. . . v

Eforturile depuse de primărie pentru rezolvarea aces­tor probleme majore ar trebui să fie*conjugate cu ale întreprinderii: de indus! riali?are a cărnii şi ale altor fac­tori, pentru o reuşită cît mai'.jieplinâ şi mai ales cît' mai repede cu putinţă. •- ’ . ,r"

Ion COKDOŞ

, Calitatea mezelurilor preparate în cadrul atelierului • din Turda (al întreprinderii de industrializare a cărnii < din Cluj) nu este întotdeauna corespunzătoare., - Pe-această, temă, la .primăria municipiului s-a organi­zat o •discuţie cu toţi factorii care concură la fabricarea

; mezelurilor.. După-o serie de discuţii pro şi contra, s-a •• ajunşi la ' următoarele concluzii:' reţetele no idupăcare ,se prepară acum mezelurile,' c o n ţ i n . - .lipsuri vechi!(Carnea primită de la abatorul din*Cluj; de vită sau de porc, este. congelată. La decongelare, carnea conţine o

■ mare-cantitate-de apă, la care se mai adaugă şi aceea • -. . - „ ., .rezultată din procesul'de sărare-umedă (în loc de sărare . ' ★ -•uscată). Chiar dacă ̂ carnea este de calitate, mezelurile ' * • . . -nu sînt şi nu pot fi atîta timp cît, din lipsa'permanentă l’.S. Pină a nu da materialul publicării, primăria ne-a a condimentelor şi mai; ales a piperului, în reţetă şes informat că atelierul- de-mezeluri a fost' ajutat.să pri-' folosesc înlocuitori. Teama de^a nu depăşi consum uri-m cască cantităţi-suficiente de cârne şi slănină, de con-_ le, de asemenea, are influenţă, negativă asupra calităţii.! di mente, perrtrua realiza mezeluri de calitate. Dinpă- Primuria'a mai luat o măsură:~cavnea de vită care nu- cate,- nici-IiKaceste. condiţii,- mezelurile n-au fost bune. .este solicitată de- cumpărători nu - va-mai fi returnată,-- Fireşte,- şi- de-această dată au -fost,găsite... „motiveV ea urmînd. să fie predată atelierului pentru a fi trans- . Nul însă. şi modalităţile de a n c a j o r e a a c c s t u i f» colectiv formată in mezeluri. , » . » po coordonatele unei responsabilităţi depline. -•

ADEVARUL - ÎN LIBERTATE PAGINA 4

Precizări d e la Ministerul InvăţămîntuluiIn legătură cu ştirea de

presă dată publicităţii de către Ministerul învăţă- mîntului privind răspîndi- rea unor manuale şi cărţi de istorie şi geografie In limba mat'hiară în şcolile din Transilvania, ministe­rul aduce citeva precizări.

Introducerea acestor ma­teriale In ţară nu a avut un caracter oficial şi tiu implică vreo responsabili­tate din partea ministeru­lui dc resort ungar. A- ceastă acţiune a fost diri­jată de persoane particula­re care în mod tendenţios au încercat să abată cursul

pozitiv al relaţiilor româ- , no-maghiare.

Ministerul Invăţămîntu- lui face apel la toţi oame­nii de bună credinţă, la toate unităţile şcolare să evite asemenea situaţii confuze şi să contribuie nemijlocit la buna înţele­gere, colaborare şi priete­nie, pentru organizarea u- nui învăţămînt adevărat şi valoros, pentru respectarea tuturor drepturilor mino­rităţilor naţionale. Minis­terul este gata oricînd pentru o cooperare deschi­să, pe toate planurile, cu instituţia similară din ţara prietenă şi vecină.

Ofertele de manuale ş_co- . lare şi informaţiile vizind politica de învăţămînt tre­buie făcute numai prin in­termediul ministerului, pentru a nu exista elemen­te de confuzie şi suspiciu­ne, ca de exemplu cele le­gate de concursurile de ad­mitere.

Considerăm că schimbu­rile culturale de cărţi, de idei şi experienţă profesio­nală, deasupra oricărei po­litici, ajută la înţelegerea realităţii, nu încalcă legi şi nu contravin spiritului de­mocratic.

(Rompres)

ÎNTREPRINDEREA p e n t r u p r o d u c e r e a LEGUMELOR

str. Laminoriştilor nr. 147, Cimpia Turzii ̂ , încadrează, priu concurs, următoarele posturi vacante: • GESTIONAR MAGAZIA CENTRALA • GESTIONAR CANTINA. înscrieri la sediul unităţii pînă la 21 februa­rie 1990. Condiţii de încadrare conform prevederilor Le­gii 12/1971 jl Legii 22/1969. (135)

INVITAŢIEAsociaţia crescătorilor de

animale de blană din Cluj, anunţă deschiderea expo­ziţiei ce va avea loc azi, 24 februarie 1990, ora 10. în Piaţa Mihai . Viteazul (sector păsări).

ANUNŢ '

Biroul Filialei Cluj a U- niunii Artiştilor Plastici din România anunţă că în ziua de duminică, 25 februarie 1990, ora 10, la sediul filia­lei din str. Universităţii nr.1, va avea loc şedinţa de alegeri a noului birou de conducere al filialei şi a delegaţilor Ia Conferinţa pe ţară. La şedinţă vor participa numai membrii U.A.P. titulari; membrii U.A.P. stagiari confirmaţi de către Consiliul de con­ducere al U.A.P. din Ro­mânia.

Biroul filialei face apel la artiştii plastici clujeni de a sprijini ţinerea aces­tei şedinţe în condiţii de­mocratice în conformitate cu prevederile Statutului U.A.P. din România şi cu ordinea de zi comunicată participanţilor de drept.

Biroul dc conducere al

Filialei Cluj a U.A.P.

din România

PROGRAMUL COMPETIŢIILOR SPORTIVE

• FOTBAL. Se reia divizia „A“ cu jocurile programate în cadrul primei etape a returului. Pe stadionul .Muni­cipal", iubitorii fotbalului, aşteptaţi în număr cit mai mare, vor asista, astăzi, cu începere de la ora 14, la partida dintre „U“ şi Inter Sibiu.

• BASCHET. Duminică, de la ora 11,30, în Sala spor­turilor, are loc partida dintre echipele masculine „U*- Metalul roşu şi Academia militară Bucureşti, programată în cadrul etapei a 11-a a diviziei „A“.

• HANDBAL. In deschidere la meciul de baschet (de la ora 10), întîlnire de handbal feminin, intre, diviziona­rele »B“; „U“-Farmec şi Constructorul Baia Mare.

• JUDO. Azi (între orele 8—14, 16—20) şi duminică (8—14) se desfăşoară, în Sala Armatei, întrecerile din ca­drul etapei de zonă a Campionatului republican de tine- ret pe echipe. _____________________________________

PĂRINŢI, BUNICI. EDUCATORI, COPII!

Vă anunţăm cu bucurie că duminică, 25 februarie, o- rele 9,30 şi î l , la patinoarul artificial, AS. „Victoria* or­ganizează primul carnaval al copiilor: cele mai reuşite măşti vor fi premiate. Vă aşteptăm cu drag. Conducerea A.S. „Victoria".

STIMAŢI CALATORI.

începînd cu data de 25 februarie 1990, programul de lu­cru al Agenţiei de voiaj G.F.R. Cluj va fi următorul:• In zilele lucrătoare, între orele 8—19 • în zilele de duminică şi sărbători legale — închis. (173)

micap u b l i c i t a t e

a n iv e r s a r i

• Cu ocazia îm plin irii a 78 de ani de viaţă şl 50 de ani de la căsătorie a părinţilor

noştri SUCALA PETRO şi MARIA, din Dezmlr, le dorim m ultă sănătate, fericire şi un călduros „La mulţi ani“. Fi­icele paulina, Viorica, Virgi- nlca şl Mărloara împreună cu fam iliile lor. (1382)

+ Păşind tn cel de-al 16-lea an al vieţii Iţi dorim ca DOMNUL să-ţi călăuzească paşii pe calea veşniciei împre­ună c u . tradiţionalul „La mulţi

ani", draga noastră soră MARINELA COTA. Camelia şl Adl. (6071)

v in z a r i-c u m p a r a r i

. # v înd apartament 2 came­re, str. Cioplea 1, b l. S 6, Ap. S, ca rt Mănăştur. Preţ convenabil. Fam. Nicoară Da­niel, telefon 7-47-83.

• Vlnd videocasete sigilate marca Maxell. Telefon 5-74-01, orele 17—22. (3927/A)

• ln ziua de 28 februarie 1990, ora 9, se vinde la lici­taţie publică, de către Jude­cătoria Cluj, serviciul execu­tori judecătoreşti. In • Cluj, str. C împulul nr. 4-1, autoturismul Dacia 1300, 4-CJ-6173 Ia preţul de strigare de 73.000 lei.(4132)

• Vind apartament două ca­mere, etaj I, cartierul Grlgo­rescu. Telefon 8-61-93, seara. (4321/A)

• Cumpăr ceasuri dc m ină mărcile: Rolex, Patek-Philip- pe, Audemar-Piquet, Ulysse- Nordln, Breitling, Universal- Geneve. Telefon 90/71-3S-25. (4289/A)

• Vlnd garnitură modernă, canapea, două fotolii, măsu­ţă. Telefon '4-62-80. (4337)

• Vlnd 2 camere confort la . preţ de stat, cu sau fără pre­luare de rate sau cu schimb de casă cu grădină, proprie­tate. Telefon 5-47-92. <4515)

• Cumpăr casă mică cu gră­dină. Telefon 8-27-91, orele17—20. (4409)

0 Vlnd calculator Comodore 64, casetofon, casete, loystlck, documentaţie. Telefon 8-94-66. (4442)

• Cumpăr cositor de lipit. Telefon 8-07-93. (4701/A) ,

• Cumpăr (închiriez) spa­ţiu comercial, garsonieră, grădină. Vlnd convenabil Sko­da 1000 .MB. Telefon 4-52-19. (4375)

+ Vtnd convenabil, aparta­ment 2 cnm?re. Telefon 7-44-43, Intre orele 10—SI. (4754)

• Cumpăr cnsS familială snu locuinţă vilă 3 sau 4 ca­mere, iţrSdlnS. Telefon 8-24-03. (4744)

• Vind Mercedes SOO D, mo­del ’#2. metalizat. Telefon0-C8-20. (47A7/A)

• Vlnrt cline lup tlnăr. Te­lefon 1-25-23. (476.1)

• Vlnd videorecorder Akal VS ?(! muHiskiem. nefolosit. Telefon 3-14-73, orele 17—22. (4213)

a Vlnd rochie de mireast, d in dantelă, mărimea 42—44, din import Telefon «-27-33, dupa oro 17. f1598)

4 . Vind apartament 3 came­re, cu parchet, faianţă, gresie şi alte îmbunătăţiri. Mărăşti, str. A n in a . nr. 3, bloc AA l, sc. IV, etaj in , ap. 38. (4853)

0 Vînd autoturism Volga cu motor Diesel, preţ foarte convenabil şl Dacia 1310 cu 200 km la bord. Telefon 3-50-08. (4861)

• Vlnd covor persan nou, haină piele bărbătească 48/n, mobilă bucătărie, sufragerie, inclusiv hol. Telefon 6-46-48. (4906) -

• Cumpăr apartament trei camerc, cu garaj. Telefon

• 4-11-27. (4902)• Vind garsonieră In car­

tierul Mănăştur, . zona Big. Zilnic, telefon 7-73-25. (4901)

• Vind (sau schimb) 4 ca­mere confort, tn bloc de că­rămidă, pentru pretenţioşi. Cer 2 camere confort, casă particulară, posibilitate de garaj. Telefon 6-02-50. (4780)

0 Vînd maşină da tricotat „Veritas* 360. Informaţii te­lefon 3-75-63, fam ilia Moldo­van, Intre orele 16—18. (4S41)

0 Cumpăr Joystick pentru computer Sinclair ZX spec- trum. Telefon 5-06-14. (4829)

• Vînd avantajos. Dacia 1310 şi 2 motoare Diesel de Cîmpulung. Telefon 8-86-91. (4776)

• Vind apartament 3 came­re, Zorilor. Telefon 5-50-22, zilnic după ora 18. (4820)

0 Vînd apartament 2 capie- re, confort I şl garaj. Telefon3-53-77. (4823)

0 Vînd apartament 3 came­re, etaj I, cartierul Zorilor. Telefon 2-02-83, zilnic între o- rtele 18—21; (4812)

• Schimb garsonieră d in O- radea In C luj. Informaţii te­lefon C lu j. 6-13-05. (4600)

O Schimb apartament I.C. R.A.L., 2 camere, Gheorghenl, cu apartament 3—4 camere. Telefon 5-28-67, după ora 17. (4913)

0 Schimb garsonieră con­fort mărit, cartierul Mănâş- tur, cu garsonieră sim ilar cartierul Zorilor. Telefon2-47-09, zilnic după masă. (4908) -

0 Arhitecţi — soţ şi soţie— cu stagiul efectuat la Re­şiţa. cu domiciliul stabil în Cluj, căutăm serviciu tn Cluj. Telefon 6-27-91, orele 17—20. (4409'A)

O Caut de -închiriat o casă foarte avantajos. 3—4 came­re, grădină, curte sau garaj, oriunde In oraş, pentru m i­nimum doi ani. Telefon 1-19-28, zilnic Intre orele 18—20. (4857)

• Nemlngllaţl şl cu a- ceeaţl durere In suflet' a- m intim împlinirea unul an de la deccsul dragilor noş­

tri TUDOR DANEŞ şt M IHAI DANEŞ, din Hue­d in . Familia. (4170)

• Au trecut şase săptă­m îni de cînd scumpa noas­tră soţie, m am ă şi b u ­nică VALERIA ŢIBREA din localitatea Ugruţiu- SStaj, a plecat dintre noi. Adinei regrete şl suspine din Inim ile noastre unde vel dăinu i întotdeauna. Fa­m ilia îndurerată. (4940)

• La num ai 48 de ani, talanga de lu t a chemat In golul rece al m orm întulu i pc cel m ai bun suflet de tată, soţ şi ginere IOAN MATEAŞ, născut în Vultu- reni. Ochii umezi s-au în ­chis împăcaţi ea fln tin ile din Imperiul lu tu lu i. Dum ­nezeu să-l primească tn îm părăţia sa cea de vecL Inmorm intarea are Ioc azi, 24 februarie, ora 13, la c i­m itiru l d in M ănăştur. Fa­m ilia îndurerată. (4929)

• Cu sufletele îndurera­te anunţăm încetarea d in viaţă a scumpului nostru

tată, socru şi bunic CSATA JANOS, tn virstă de 79 de an i. înmormânta­rea va avea loc în ziua de lun i, 26 februarie 1990, ora 12, d in capela I, c im i­tiru l Mănăştur. Va răm îne mereu In sufletele noastre. Fiica Cătălină Giurgluman, ginerele N icu, nepoţii ne- m ingîiaţi A lin , Radu şl Lucian. (4847)

) Cu nemărginită dure­re, anunţăm trecerea In nefiinţă a scumpei noas­tre mame, soarre, bunici

şl străbunici SUSANA DRAGOTA, In vîrstă de 84 ani. Inmormintarea are loc azi, sîmbătă 24 februarie 1990, ora 13, In comuna Lunca Mureş. Fie ca re­cunoştinţa noastră să-I ve­gheze veşnicia. Fam ilia în ­durerată. (4924)

• Dragul nostru prieten NELU MATEAŞ, deşi

moartea crudă te-a smuls dintre noi, chipul tău fru ­mos şl bun, fără pereche, va răm ine viu In Inim ile noastre. Morm intul iţi va fi udat veşnic de lacri­m ile durerii rămase. Fa­m iliile prietene. (4876)

0 Cu ochii p lin i de la­crimi şl in im a zdrobită de durere m ă despart de scumpul şl bunul meu lată IOAN MATEAŞ, ră ­pus de moartea nemiloasă In al 49-lea an al vieţii. Te voi pllngc mereu şl nu te voi uita niciodată. Fiul Dan Marius. (4813)

O Nici lacrimile, nici t im pu l. nu vor putea şter­ge din sufletele noastre dureroasa zl de 24 februa­rie 1988, de cînd moartea nemiloasă ne-n despărţit de Iubitul nostru fiu şl

frate EUGEN DOREL CORUJAN, Ia vtrsla de n u ­mai 30 de ani. Nu-1 vom uita niciodată. Mama, ta­ta, sora cu fam ilia. (4089)

• Se împlinesc doi ani de la dureroasa despărţire de cel care a fost EUGEN

DOREL COItUJAN, de num ai 30 de an i. Odlh- nească-se in parc. Fam i­lia îndurerată. (3791)

• Se împlinesc 6 lun i de lacrim i şi durere de cind scumpul nostru soţ şl tată M AN AS IE NEAMŢIU, ne-» părăsit pentru totdeauna. Soţia şi fiica. (4350)

0 pioasă aducere am in­te la Împlinirea a 25 de an i dc la încetarea din viaţă a iub itu lu i meu tată IOAN BITEA. Horaţiu Bi- tea. (4404 /A )______________

• Astăzi, 24 februarie, sc împlineşte un an de la decesul dragului nostru soţ, tată, socru şl bunic VICTOR ALEXANDUONtU. Neştearsă am intire şl veş­nică pomenire. Fam ilia. (3699)

• La 17. an i de la deces un gînd frumos pentru

NELU BOI.DIS, din Gher Ia. Soţia şi fiica. (4412)

# Azi, 24 februarie 1990, se împlinesc şase săptă­m în i de nemărginită dure­re, de cind In im a dragu­

lu i nostru soţ şi tată IOAN MARINCEAN a în ­cetat să bată. Parastasul în 25 februarie Ia biserica din str. Borhancl. Soţia şi fiica. (4562)

0_ S-a scurs un an de lacrimi şi de dor m u lt, de cind dragul nostru soţ şi tată, IOAN BOHA, ne-a părăsit, lăsîndu-ne îndure­raţi. Dragă NELU, nu te vom uita niciodată. Soţia A n i şl fiul Ciprian. (4449)

0 Azi se împlinesc 7 ani de la moartea surorii noas­

tre dragi AURELIA dr. CIOROGAKIU. Fie-l ţărina uşoară. Surorile Anuţa, Marioara, V iolina. (4660)

• Sinccre condoleanţe Ş* întreaga compasiune cole­

gului nostru dr. Hauptmann Gerhardt, la trecerea în nefiinţă a ta­tă lu i său. Colectivul de Pneumocomioze. (4716)

0 Transmitem sincere condoleanţe -familiei

Nlcolae Popuţa pentru ma­rea durere pricinuită de pierderea tatălui drag. Co­legii de la I.M .M.R. „ lt Februarie". (4907)

0 Sincere condoleanţe familiei Fontu pentru

pierderea grea Încercată. Simona, Sorin. (4784)

• Prezentă mereu In In i­m ile noastre, păstrăm neş­tearsă Amintirea neuitatei noastre mame ANA ADAM, de la al cărei dcces se Împlinesc fi luni. Donu şi M llu. (4869)

0 Sincere condoleanţe familiei Neamţu la dece­

sul dragei lor soacre M ARIA SUCIU. Fratele Teodor. Elena, nepoţii Ma­riana, Simona şl Sorin. (4795)

• Sintem alături de domnul lng. Lazăr Robcrt ln clipele grele de durere la moartea tatălui drag. Asociaţia de locatari, str. Grigore Alexandre seu nr. 34. (TJ4.)

° r.' '*■ * * * « » tetofoaot Interioarei teoreurlet - t a i wotte oultural* - m ftt l ln l t in tr!T ar»u *» * *oooon?>c* “ *?*• ***: •dm ln t.tra tu - 2141 tipografie - 113,223. Mic» oub llo iu t* m prtmeşU

or*u **-«». a tunai te «dmlnUtfaţJa. « n u , N .p M a ^

# Sintem alături de doamna Ana Oltean ln marea încercare pricinuită de încetarea din v ia ţ i a socrului său* Colegii de la Biblioteca Acadcmie! Ro- mâne. F iliala Cluj. (4832)

• Nelu, sintem alături de tine In marea durere pricinuită de moartea ta­tălu i drag. Fam ilia Szi- lagyi. (4827) _____

9 Sincere condoleanţe şl compasiune colegului nos­tru Ioan Hiovici cu ocazia morţii tatălui său. Colec­tivul C.S.A. (4864) ______

# Sintem alături de co­legul nostru Dănilâ

Naşca în marea durere pric inuită de moartea ta­tălu i drag. Colegii C.T.C.» prelucrare „Armătura”. (4779) ______

O Sîntem alături de co* legi! noştri Mia şi Ionel Neamţ în clipele grele de durere pricinuite de moar* tea mamei dragi. Sincere condoleanţe; Colegii de serviciu. (4817/A)

# Sintem alături de fa­m ilia Neamţ Ionel tn a- ceste clipe grele pricinuite de moartea mamei dragi. Sincere condoleanţe. Fa­m iliile Ştefan Drăgan şi Aurel G îrda. (1817)

# Locatarii blocului G ÎS str. Inu lu i nr. 2, transmit sincere condoleanţe fam i­liei Neamţu In marea dure­re pricinuită de moartea colocatarei noastre MARIA SUCIU. Asociaţia de loca­tari str. Inulu i nr. 2.(4816) ,___________________ •

• Cu adincă durere a- nunţăm încetarea fulgeră­toare din viaţă în data de22 februarie 1999 a scum­pei noastre mame şi soa­cre în virstă de 63 ani» VERONICA MOIGRADEAN născută In Sinm ihaiu Al- maşulul. Inmormintarea va avea loc dum in ică ' 25 fe­bruarie 1990, ora 14 din capela cim itirului M&n&ş- tur. Lacrimi şi flori pe morm intul tău. Aurelia, Angeîa, Ioan şi Nelu.(6070) _____

f Cu inim ile zdrobite de durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nos­tru tatâ Teodor POPUŢA. Tăticule dragă nu te vom uita niciodată. Mircea şl Doina, ( im 'n )

ţ Cu adîncă durere In sufle» anunţăm incctarca din viaţă In ziua de 23 fe­bruarie 1990 a scumpei noastre mame, soacre, bu ­nici ?1 mătuşl COItNKl.IA CRIŞAN, In vîrstă de «5 ani. Inmormintarea va a* vea loc luni, 26 februarie 1990, ora 13 din capela I a cim itirului Central. Fam i­lia îndoliată. (f>077)

I Cu sufletul îndurerat anunţ încetarea din viaţă

a scumpului meu so( TEODOR POPUŢA, In

virstă de fii ani. înroor- mtntarea va avea Ioc azi, 24 februarie HM, d in ra* pela cim itirului Cordoş, o* ra 13. soţia elisabeta in veci nemlngllată. (4948/A)

• Ne despărţim cu su­fletul îndurerat de scum­pul nostru tată şl bunic TEODOR POPUŢA. Nu-1 vom uita niciodată dra­gostea şi bunătatea cu care ne-a înconjurat atit pe noi cit şl- pe cei doi ne­poţi Cristi şl Dana. Nicu şi RelL (4948)

• Colectivul de muncă de la Centrul de Tranzit Poştal C lu j, regretă pro­fund dispariţia prematură

dintre noi a colegului IOAN MATEAŞ. Sîntem . alături <le fam ilia greu în­cercată. Sinccre condole-v anţe. (4323)

9 Pios omagiu memoriei dragului meu soţ. GHITA TUNS, la şase lun i de la dureroasa despărţire, t i voi păstra neştearsă a- snintirca. Soţia Marioara. (48D5)

% Cu neţărmurită durere în suflet anunţăm înceta­rea d in viaţă după o lungă şi grea suferinţă a dragei noastre soacre, bunici şi străbunici PARASCUIVA ANDRON, la frumoasa vîrstă de 96 anî. înmor- m întarea va avea loc du­m inică 25 februarie 1990 ora 13 în comuna Apahida. Nora Maria şi nepoata Paraschiva cu familia*(4334)

• Cu in im ile zdrobite de durere, anunţăm incetarea din viaţă, după o lungă şi grea suferinţă a iubitu lu i nostru soţ, tată şl bunic PAVEL CHIFOR, în vîrstă de 59 ânl. C liipul tui blind şl bun va dăinui veşnic în Inim ile noastre, tnmor- mintarea va avea loe luni 26 februarie 1900, ora 15 din capela nouă a cimiti- rutui Mănăştur. Soţia Ni* na, fiu l N icu, nora Mar­gareta şi nepoţica Anca. Dumnezeu să-l ierte.(4S83)

0 Sincere condoleanţe şi întreaga compasiune fa­m iliei Bojan ln clipele grele pricinuite de pier­derea soţului şi tatălui drag. Inmorm intarea va avea loc pe data de 2S fe­bruarie 1990, ora 13. Fa­m ilia Vasile Bojan (Pipuţ) din Feleac. (4925)

• Se împlinesc 6 lun i de cînd scumpul nostru tată, so­

cru şl bunic, GHEORGHE RUSU, din D lngăul Mare, ne-a părăsit pentru totdea­una. Nu-i vom uita niciodată. Maria, Grigore, G lna, Laura şl Daniel. (4*30)

O S-au îm plin it 2 ani de la ­crim i şi durere, de cînd moar­tea nemiloasă l-a smuls din­tre noi pe iubitu l nostru soţ, tată, socru şi bunic IONEL MUREŞAN, la virsta de 62 ani. Dragostea noastră va fl veşnic vie pentru sufletul lu i bun. Soţia L ldU , fiica Doina cu familia. (4833)

<6 Pios omagiu iub itu lu i meu frate ILIE PU$CA$IU, la 1 an de la dcces. Mărloara. (4814)

% Se împlineşte un an de ta decesul fratelui nostru drag col. IL IE PUŞCAŞIU. Nu-1 vom uita niciodată. Ioan, Ani, Em il, cu fam iliile, (IB13)

Tlparof executai ta lolreprtotfercfl Miiffrmfte* Cluj. Tirajul 70090 tx .#010*