Anulu X. — Nr. 49, Éud« dón* ori in septemana: Jo i -a si Soaţintq'a; éra candu va pretinde im­portanţi'* materieloru, va esi de trei séu

d'é patru ori in septemana.

Pretiulu de prenumeratiune, pentru Austria:

p« anu intregu 8 fl. v. a. , diumetate de anu 4 fl. t. a. , pattariu 2 fl. v. a.

ptntra Eottatia si strslnetate.-, anu intregu 12 fl. v. a. , diametate de anu 6 fl. t. a.

Budapesta, joi în 17/29, iuliu 1875,

ALB I NA • H l U I H L F : É I H : É É

Frenumeratiuni se făcu la toti dd. core-spundinti ai noştri, si de a dreptulu la R«-dactiune Sta t lonsgaase Nr. 1, unde sunt a se adresa si corespundintiele, cepri-vescu Redactiune», administratiunsa séu speditur'a; câte vor fl mefrancate, nuse vor primi, éra celé anonimé nu se Vór puBficá

Pentru anunoie si alte comunicátiún' de interesu privatu'— ae respunde: cate 7 «r. pe linia; repetirile se facu cu prfetiu sca-diutu. Pretiulu timbrului câte 30* er. pen­

tru una data se anticipa.

Invitare de prenumeratiune la

A L B I N A i i

I, pe semestrulu alu H-lea, resp. pa-trariulu älu III-lea alu anului curinte.

JPretiurUe si conditinnile se vedti in fruntea foiei si resp. le-am publicaţii

'• in firii precedihti —

Budapesta, in 28 iuliu 1875. Ce vreu—-aceşti domni cu noi ? Si-au

perdutu ei minţile, — au nebunitu, de ne provoca, ne vatema cu atât 'a bruta­litate,şi impertinentia? Seu cre.du ei, câ — ne vor scote din — răbdarea nó­stra de feru, ne vor aduce se facemu o prostia, sé li dâmu ocasiune de a-si im-prospetá sí redicá nimbülu — de totu oâdiutu in faci'a lutuü culte?

Seracii de ei ; la reu locu si-'ncerca brutalitatea!

S'au apucatu de Doda. Generalulu Doda, cultur'a, credinţi'a si omenCa im-pelitiata; — din acest'a vor ei sé faca pre—agitatoriulu periculosu Tronului si statului! /

Da, periculosu, forte periculosu este generalulu Traianu Doda — fora» delegitoru si blastematieloru, neomeniei si ciarlataniei, ori de unde sé provină ele, măcar chiar din partea celoru de la po­tere! Acést'a o sciu toti câţi lu-conoscu, si o scia forte bine chiar Maiestatea Sa!

Invetiatulu 23b&fes,imbraca pre omu homo

DaVnuláümaí Hobbes, niuíti

adecă

alţii

Recomendâmu tote bine — studiului si judecaţi i publicului celui mare si — sun­temu convinşi, ca ori cine le va studia si judeca fora patima si reutate, va im-partesi convicţiunea nóstra, cum câ gene­ralulu Tlraianu Doda, ca omu sfcraorde-nariu —'trebue sé fie nesuferitu in ochii celoru de la potere,-— din invederatulu niotivu, câ este — únu barbatu, cu to-tulu necompatibile spiritului astadi dom-nitoriu la noi, este —- pré de omenia,pré

francu si sinceru, adeveratu letale si legale I Nemicu alfa — la unu Ddieu, pote

sé ni dee chiae la furi'a domniloru. Ei bine, dar cu tote: Ce voru, ce

atientescu — aceşti nebuni dela potere ? In fine — dóra totu scopulu nu li

va fi decâtu, mişerabil'a intentitine, ca prin infamele loru' vatemâri, se faca pre onorabilulu barbatu a paraşi unu terenu, unde ei a t â tu de escesivu si-facu man­drele, si prin presenti'a unui astfeliu de barbatu, mai vertosu conoscendu-i védi'a si conessiunile in susu, se senta génati si incomodaţi!

Destulu câ in procedur'a loru, prer cum pan ' l a grétia ne convinge si cu-prinsulu interpelatiunei ce totu in ace­stu nru 4nserâmu, ei nü mai tienura cumpena, nu mai observară - ţ . leg^, onóre, bunacuvintia; ér cdveritârea ce. densulu a rosti câtra alegetóri dupa inj»1

chiaiarea actului de alegere, asiá i-o de­naturară, falsificară si interpretară, pré cum li dicta anim'a loru cea rea — spré a o face alarmatória si chiar criminale!

ca si ceialalti. Pindu câ in armata au aflatu, cumca monarchi'a pote se fie si fora de ale lui servitie militari, l'au pusu la dosariu, in pen­siune,—-si o parte a pensiunei noi o platimu. 6) Dar — venitulu este pucinu ; trebue indoitu prin diurnele de deputatu. Apoi de deputatu usioru póté se se alega, câci poporulu v 1 a h u alu comitatului de Severinu, intri'nsulu nu vede pre cetatianulu, ci pre g e n e r a l u l u i InSusi D o d a nu vorbesce câtra alegetorii sei ca catra cetatiani, ci casi catra soldaţi. De aceea li comanda ca si strige — „ t r a i é s c a I m p e r a t u l u " si „ a r m a t ' a a u s t r i ­a c a ! " Sé mai adaugemu, câ — nu numai alegetorii simpli, ci si dregătorii administra­tivi, cari si acuma se subscriu cu rangulu ce aveau in armata, si-au tienutu de detorintia canésca, ablege pre eroiculu generalu. Ér acest'a, pentru oase nu esa din moda, pentru ea sé-si póta sustiené nimbulu naintea supu-siloru sei, prin aceea lingusiesce patimele alegetoriloru, câ ii invétia la ura in contra strainiloru, in contra guverniului magiaru, in contra magiariloru ! 7 )

„ î n t r e b a r e : este cuiva iertatu a comite d'astea nepedepsitu, mâcar de ar fi elu unu generale pensionatu, mâcar cu numele T r a i a u u ? Credemu câ n u . Nu ni este per-misu a suferi acést'a, déca nu voimu, ca aceea parte a provinciálisaiéi granitie militari se fie cuibu permanente alu reactiunei si alu agitatiuniloru naţionali. Trebue sé inceţe acolo •— comand'a militarésca, .devenita si asiá deja fora dreptu Si tocmai de acea iecomendâmu in atenţiunea supremei procu-rarie regie f a p t e l e i m p l i n i t e a l e d l u i D o d a . " —

Atât'a onorabil'a Redactiune dela „Hon;" apoi dâ urmare unui reportu din Caransebe­siu, plinu de denuuciatiuni marsiave si cu — câte-va passagie de totula schimonosite si totu in limb'a murdara de mai susu glosate, din cuventulu generalului D o d a câtra ale-

nainte si dupa elu — au denegatu omu­lui — ceea ce numimu noi „umanitate," „omenia," „plecare spre iubire sociale co-

> »nwna, spre adeverata „iubire de omeni." Mulţi au pretinsu, nu numai pre-

' tinsu, ci doveditu prin apariliuni secu­lari, cumca omenii, de la natura sunt egoişti atâtu de mari, precum nu se mai afla altu animalu sub sóre; dupa chiar internulu loru naturale — sunt lupi ne saţurabili, fere rapitőrie, casi hienele!

Este dreptu; este adeveru necon­testabile; dar — numai pentru omenii selbateci. Insa omeni selbateci sunt, nu numai cei-ce locuescu prin codrii si de siertele Americei, Africei si Australiei, — nu numai cei-ce locuescu prin vediu-ine si in copaci inalti, nu numai hoten-totii si papoii si busimenii, ci — si cei de prin orasia si palate si parliamente, •—nu numai cei-ce amblagoli sitetovati , ci sl cei imbracati in metasa, auru si ca­tifea, —• déca adecă in anim'a loru nu este semtiu de umanitate si dreptate — facia de co-ómenii loru.

Da, feré selbatece, hiene crude sunt acei'a, cari — fiindu câ au potere, tienu câ nu mai au trebuintia de omenia si adeveru; si — fiindu câ au unu picutiu de invetiatura, nu mai credu in altu Ddieu, ci pre sine cu brutalitatea sa se credu a fi Ddieii lumei, or poftele, dorin-tiele, passiunile loru Orbe —- le tassédia de legi, dreptate, cărora trebue se se în­chine lumea!

* Astfeliu de cugete deştepta in su-

fletulu nostru, t>i numai aceste conside-ratiuni potu se ni splice, cele cevedemu atentandu diatistic'a domniloru magiari de la potere si intentandu insisi domnii contra amicului nostru, idolului popo­rului, caracterulu celu sublimu, genera­lulu Doda. Acestu nru alu fóiei nóstre — mare parte este dedicatu ilustrării acestora atentate si intentiunii marsiave.

„Faptele i q l l i i t e ale lui Traiann Doda." «Cumca in comitatulu Severinului,

compusu din provincialisat'a granitia militare, in butulu legiloru essistinti, ce stare escep-tionale domnesee, si oâtu de pucinu a potutu prinde radecine constitutionalismulu, ') — acést'a dovedesce in modu batatoriu la ochi unu generariu c. r. pensionatu : alegerea de deputatu si portarea lui T r a i a n u D o d a .

„Ce se asteptâmu dela sermanulu po-poru, care a fost crascutu sub batulu corpo­ralului, 2 ) deca omulu de frunte, D o d a , din stupiditate 8 ) seu intentiune rea — nu scia, câ Ungaria ca atare nu conósce , I m p e -r a t u " 4 ) si nu cuuósce „ a r m a t a a u ­s t r i a c a . "

„Fie D o d a prostu séu reu, in ambele caşuri ni este interesulu, ca. poporulu sé sa scape de sub conducerea acitiatória a unei ast­feliu de sabie ruginite, („Haudegen tocitu";) câci déca atari omeni si mai de. parte si-vor afirma influinti'a, nu se pote ca pre acelu' po-poru, ce numai a dineóra s'a eliberatu de sub batiulu corporalului si de sub comand'a de feru cea soldatósca, sé-lu c&scig amu pentru constitutiunalismu.

„Voinici omeni — unulu ca unulu, agi­tatorii naţionali esterni. S'ar poté dovedi, câ — incependu de Ia M i 1 e t i o i u pon' la celu din urina, fanatisédia si intenta poporulu pentru miserabili scopuri egoistice, pentru desiertatiune si mancarimea de a jocá rola. 5 ) Sl D o d a este din acelaşi aluatu frementatu,

0 Identieu aci cu spurcatele vostre foradelegi, brutalităţi, abusuri! — R e d . A l b .

2 ) Ce a fost unu corporalu pre langa unu Bbiru de s o l g a b i r e u séu comisariu de securi­tate constituţionale alu vostru ? —

R e d . A l b . ') Nime sé nu se scandalisedie; este limb'a

indatenata becheriloru. Stilulu este omulu. — R e d . A l b .

4 ) Vedeţi câ voi* sunteţi maliţioşi si prostij déca nu sciţi seu nu vreţi sé reconósceti, câ — nu numai tote poporale nemagiare, dar Chiar sl alu vostru celu magiaru, ba chiar si domnii — privatu nu numescu pre Domnitoriulu, de câtu totu „I m-p e r a t u . " — R e d . A l b .

5 ) Pfui taiksel! Nu vi e ruşine a tipări acést'a negru pe albu, candu tóta lumea scia, câ — la v o i , in a r o s t r a t a b e r a s e j ó c a

;|^nj^jcamu^auţenticamente. Si — ér dicemu aici : aceşti omeni pă­

timaşi si selbateci sunt cei ce se tienu chiamati si îndreptăţiţi a croi si conducă spre . fericire sortile poporaloru acestei — nefericite pa­trie comuni! Spre prepaste, catastrofe, ni­micire ne impingu ei, da! —

Candu unu statu, o monarchia, nu mai póté sé-si acoperă ne-aperatele trebuintîe nici din venitele sale, nici prin împrumuturi, — ce dovedesce

acést'a ? Ce äre sé urme de aci ? Acésta curiósa întrebare — dejá

începe a fi discutata in Austro-Magiaria nóstra, in monarchi'a Imperatoriului si Regelui apostolicu Franciscu Iosifu 1.

La acestu stadiu au adusu de optu ani acésta monarchia ciarlatanismulu constituţionale alu d-loru magiari si nemţi — „liberali," de la potere! —

Sunt vr 'o 10 dile, decandu — prin „P. Napló" se lat i inspaimentatóri'a fai­ma, câ ministeriulu comunu de resbelu, diu Koller, are se vina naintea Delega-tiuniloru cu unu bugetu urcatu! Anume câ are sé céra pentru una arteleria nóua, absolutu necesarîa, si de asemenea — pentru unele imbunetâtiri in armata si in scólele militari, precum sl pentru unele fortificatiuni, tóté ábsolutu necesa-rie, cu vr'o 21 de millióne florini mai multu de câtu pana acuma!

Gró^a si cutremura cuprinse lumea politica-diaristeca, mai vertosu pre „li­beralii" noştri. Gâci — toti pro bine sciu, câ — venitele si creditele nóstre nu sunt in Btare — fora incordâri straorde-narie — a acoperi nici trebuintiele dupa cifrele de pana acuma, ba nici cele in tim-pulu din urma câtu de bine reduse, si anume câ—tocmai modernii noştri dom-

6 ) Cine ? Voi, domnii magiari ? ? Din pung'a vóstra?? Dar óre sudórea poporului nostru, mil­liónele nóstre — cine le papa ?! —

R e d . A 1 b. 7 ) Ast'a este cea mai mare i n f a m i a si

i m p e r t i n e n t i a : infamia si impertinentia — r o l e l e ai s e i m p a r t u c o l a c i i , s e m a n Ca déca este a d e v e r u l u , infamia si impertinentia ' m i l l i ó n e l e t i e r e i ! ! R e d . A l b . j — déca yoi o m i n ţ i ţ i ! — R e d . A l b .

niţori „liberali,"" s'au urcatu la potere — cu parol'a, d'a reduce, ér nu a urcá spe­sele statului!

Iritatiunea comuna, generale, de­veni forte mare, si stepaniloru dilei,' Re­spective organeloru loru nú rémase, 'de câtu a cautá se desmintiésca iute acea faima adusa de „P. Napló ." 'Dar desniiU-tirea abiá incepú a molcomi intru' cátű-va, candu éta vine „WienerAbendpost* organulu oficiosu alu guvernieloru' de peste Laitâ, si in nrulu séu dö sambat'a trecuta — aduce la curioscimtiV lumii — „ne-aperdiele si ne-amenabilile tte-buintie" pentru' armat'a óomtíáe, déca este caaceea.se ajungă ceva, adecă se fie in stare d'a asecurá éssistinti'a, poíte-rea si védi'a monarchiei!

Ciir'a necesarîa spre acoperirea acelora trebuintie — acelu coşaunic^ţu oficiosu nu o espune; dar tóta lumea^ ce se pricepe la dald'astea usioru pote se pricépa, câ ea — abiá va póté sé fie mai mica decâtu cele 31 millióne, sem­nalate de „P. Napló."

Natur'a trébuintieloru insirate —-impedeca-chiar sl pre opositiuue,!*cu atâtu mai multu pre — „lealii,1* „pa­trioticii" si „liberalii" de la potere — d'a negá adeverulu si d'a respinge simplu cererea! , ,

Ei bine: ce va fi de făcutul Tóta lumea scie, este eonvipsa, câ

poporale si creditulu Auaţţo-Magjaiiei sunt stórse si desiertate pan' la estrenţu; câ — contributiunile nu se xnal potu respunde, decâtu cea mai mare parte din fondu, adecă din capitalu, si prin bar . bare essecutiuni, si câ — chiar si asiá un'a cam a patr'a parte remane, caută

J sé remana in restantia pre fie-care anu ; câ imprumutele se facu pré cu anevoia si sub cele mai grele conditiuni, că nici intr 'un'a alta tiéra din Europa.

Ei bine, intre astfeliu de împreju­rări, credemu câ este pré Jnâturale sule-varea si discuterea in publicu a între­bării : ' -,

„Candu unu statu, o monarchia, nu \ mai este in stare sl-si acoperă 'hé-ápe-I ratele trebuintie nici din venitele sale, nici j prin împrumuturi,—ce vă ie dica acesta ? Ce caută sâ urmédié de aci 9 f -—

Curiöae sunt părerile ce esprlmu diferite foi asupra prétensiuniloru mihis-teriului comune de resbelu. , r

Pre candu* cele opositionali faciá de sistem'a si guverniele de astadi — vaie-randu-se striga, câ ~ decâtu mereu sé ne vedemu uscandú-ne si perindu. ca vai de noi, — cu ori-ce pretiu sé parasţmu sistem'a polîtic'a cea afurisita de astädi, si sé incercâmu a ni üsiürá sortea prin alt'a, tocmai contraria celei de acuma; — cele guvernementali — Dieu incă sunt parte mai mare turbate si inca, n u se sciu usioru impacá cu situatiunea.

Dar firesce, d e acést'a nu vréü sé auda cei de la potere, nici cei-ce ín ÍB<é0pu se apropie de ei.'

„D. Zeitung," prussac'a din Viena, nu scie altu svatu, de câ tu : sé reducému armat'a, modificandu legea; si asiá sé eco-nomisâmu — tienendu mai pucini soldaţi la numeru, dar pre acei'a perfectionan-du-îi, armandu-ii cu atâtu mai deplinu!

Svatu suspitiosu; câci — firesce, pana sé ajnngemu a-ii perfecţiona pre cei mai pucini, pururiâ am fi espusi peri-clulüi d'a fi înghiţiţi de Prusso-Germania!

„Tages-Presse" cu totulu magia-rona, nu pré scia dicej de câtu câ — se se cerce bine necéssitatea si urginti'a, apoi trebuintiele ce intr'adevéfd se vor áretá

reali si ne-amenabili, sé se implmesca — ori si unde, cu ori ce pret iu!

„N. W. Tageblatt" — nu póté sé afle posibile împlinirea, ori câtu s'ar re-conósce necessitatea si urginti'a, si — presentarea de astfeliu de postulate as­tadi, n'o póté considera, de câtu d'o tendintia, d'a provoca crisa politica, seu de una simtoma, câ — resbelulu se aprópia!

„N. Fr. Presse" — inca nu scia alfa, decâtu câ — sé se essamine bine cele absolutu necesari si — sé se votedie — ori de unde ; câci — sustienerea sta­tului mai pre susu de tote!

Dar — én auditi pre „Ellenőr," pre intimulu d-lui min. Tisza. Elu striga va o furia, atacata in iadulu ei:

„Trebue o data se se pricépa, că nu tiér'a este pentru armata, ci armata pentru Héra /"

(Noi érasi credemu, câ diu Csernă-tony — in necasulu seu si-a esitu din ro la ; dupa conceptulu de tote dile din „Ellenőr,* tote câte sunt pre lume, sunt

pentru dnii magiari. Aci cade accentulu.) Apoi continua: „Statulu civile, — (si aci ér credemu,

oâ prin acestu „statu civile" cei de Ia „Ellenőr" nu pricepu, decâtu pre domnii magiari dela potere ;) „statulu civile nu va permite nici o data, caprin sustienerea poterii armate, elu si se stórca de poterea vieţii, — fiindu pentru tiéraábsolutu totu una, că ore va înghiţi-o inamiculu strainu, séu o vor manca propriele ei armate. Cucerirea tierii prin cametari — nu este mai buna de câtu cea prin arme ; cu crid'a finantiaria merge mana in mana cea politica. Pre Ungaria crid'a finantiaria o rode deja, cesta lalta se propria ca f'o apuce Déca fericitulu vecinu de peste Laita póté sé satisfacă cereriloru ministrului Koller, apoi bine ; dar noi nu potemu tiené la o moda cu elu, nefiindu noi plecaţi, unde materi'a n'ajunge la mesura, sé adăugeam din pelea nóstra!«

(Ba veti adauge — Dieu, ca popii, precum ati adausu de 8 ani pururiá; câci'•— vreţi Bé domniţi peste popóra ai se vi ascundeti hid'a facia barbara sub poneav'a Austriei culte!

„Eon" — este mai calmu; elu se "ffiSBgäie, câ va fi cu potintia a scaritiá

sumele cerute; ér in câtu nu, spera câ se vor face economii pre de alta parte.

„P. Lloyd" dice, câ min. Koller si-a alesu reu timpu pentru cererile sale. Reconósce trebuinti 'a; dar — lips'a de medilóce o tiene mai mare sl de câtu trebuinti 'a! —

Asia merge, acést'a — cam prin tote foile, si — paralelu decurge aprig'a certa — intre „Trans," si „Cis," pentru mo­dificarea pactului despre tarifa vamale si resp. urcarea pârtii magiare din venitului comunu dupa articli de consumu.

Domnii magiari pretindu, câ — sunt reu insielati, câ li-ar compete multu mai multu pentru vameşi dupa consumu, decâtu numai cam 30 percente; nemţii naibei insa s t r iga: „2$u dâmu pung'a nostra — nesatiului vostru! Sunteţi resi-pitori, si acuma câ nu mai aveţi de unde, intindeti man'a dupa pung'a nóstra; dar — n'o dâmu; mai bine sé ne despartimu

de totu, sé fiti voi de voi si noi de noi, dar—pung'a nóstra n'o dâmu pre man'a resipitoriloru; destulu ne-ati pacalitu la 1867 cu împărţirea politica a monar-chieil"

Éta, la atât'a este ajunsa monar-chi'a abisburgica prin colosalile si neier-tabilile pecate de la 1867 in contra tie-reloru si popóraloru!

Resbunarea a inceputu si — din anu in anu ea se iutiesce. Sistem'a esita din patulu pecatului — nu mai póté trai, decâtu prin certa, necasu, nevoia — in susu si in diosu!

Ei, dar noi prin cele citate, numai ne intruduseramu in cestiunea ce o pu-seramu in fruntea acestui articlu, numai i dovediramu indreptatirea; — respun-stdu, solutiunea,—las' că ni-le aduce tim­pulu, cărui — nota-bene, nici câ i pasa de procurorii el de judii de instrucţiune si de judecătorii eschisivi ai domniloru de la potere! —

Budapesta, in 28 iuliu 1875. Rescól'a crestiniloru din Hercegovina in

contra Turcului, ce la inceputu se tandaliâ de foile domniloru stepani ai noştri, casi unu lucru bagatulu, mai multu de risu séu si de compatimitu, dicendu-se acuşi — de 3—4 sa-tutie cu vr'o 130—140 de ómeui nebuni, cari nu voiau a plaţi turcului dările, acuşi denisce lotri de tiéra, cari se opunea stepanirii ; mai apoi punendu nrulu rebeliloru la 3—400 sute, — totu insa fora ni i o insemnetate; — as­tadi de o data se reconósce de o afacere mare si greva!

Astadi nu se mai nega, câ — Ddieu rea-culatii sunt mulţi si resoluti, câ — avură lo­viri mai multe cu batalióne intrege de sol­daţi regulari ai Turciei, si câ — totu aceste batalióne, bine armate, disciplinate si coman­dau te — fusera cele bătute si respinse! ,

Nu mal e indoiela deci, câ rescol'a — nu e unu lucru bagatelu, nu e o mana de omeni, ci e unu poporu, inversiunalu in contra tiraniloru sei seculari, rescolatu si resolutu a învinge, a se emancipa séu — a peri!

Este infrioosiata si ne'ufrenabilo furia unui poporu, candu ea o data se deştepta Jn peptulu lui si se pune in activitate, si—nci nu ne mirâmu, câ dejá astadi reporturile in veci-netatea teatrului rescolei ni spunu, cumca lo­culu se latiesce si in Bosnia, si cumca positiu-nile ce au luatu rescolatii intre munţi, sunt astfeliu de tari, incâtu se póté resiste la po­tere atacatória indiecita ! Apoi astfeliu sunt de comunu positiunile, pre care le iau popo­rale candu se redica in contra tiraniloru; ast­feliu a fost in Helvetia, candu poporulu -a in­ceputu lupt'a de emancipare si s'a emanei-patu de domnii tirani ai sei; astfeliu in Serbia — la inceputulu acestui seclu, etc etc.

Destulu câ — diplomati'a Européna stâ uimita si — nu scia in pripa de ce se se apuce! Cu atâtu insa mai multu sciu se svatuiésca si sé condamne ai noştri domni stepanitori, prin diaristec'a loru c a mi sera bile. Dupa acesti'a, acea rescóla trebue inne-cata in sânge, pentru câ ea este in contra stepanului legalu alu tierii!

Argumentu si sentintia demna de tirani. Intr'aceea creştinii resculati — ce facu?

Ei precandu cu o mana dau in tiran u, cu cea lalta scriu si tramitu memorande câtra cele trei Imperatie de la nordu, prin eari aréta căuşele si scopulu rescólei; totu o data a casa redica pretutindeni stindartulu Austriei, ma-nifestaudu câ — dorescu a se incorpora cu tiér'a loru Austriei, specialminte Croaţiei! !

Apoi de aci — se vedi la interpretatiuni si banuele in contra Austriei !! Ér ambasado-rulu Russiei in Constantinopole, diu Ignatiéff — in faci'a acestora iute si-'ntrorupse our'*a > Ems si alerga la postulu seu.

Se intielege câ — in vecinulu Montenegru, precum si in Serbia ferbu spiritele clocotindu, si — nime nu póté sei, pana candu guver-niele de acolo vor fi in stare de a impedecä, ca ele sé isbucnéaca peste granitie, intre aju toriu fratiloru ce lupta de morte!

Budapesta, in 27 iuliu n. 1875. Dominec'a trecuta, unele foi domnesci

din capital'a Ungariei aduseră urmatóri'a de pesia telegrafica:

„Oravitia 24 iuliu: Ieri deputatulu nostru b. j±lb. Wodianer paraşi cerculu, intru carele petrecu de marti'a trecuta. Primirea sa pretotindeni prin comune a fost splendida; simpati'a generale s'a menifestatu din tote pâr t i le ; salutari din partea massei poporului; banderie, ban­chete, serbâri solene si câte tote alte ova-tiuni."

Cine nu crede, câ asia s'a intemplatu séu — celu pucinu câ asia stâ scrisu cu litere cicero in foile domniloru, véda si convinga-se.

Si — fiindu deci asia, si — trebuindu noi sé credemu, câ avemu de a face cu omeni serioşi, patrioţi buni, bărbaţi leiali si libe­rali, precum ni-ii afimâ mai de unadi chiar „P. Lloyd," — én sé vorbimu o vorba aeri-ósa si onesta, — déca avemu calitatea d'a o vorbi!

Intrebâmu pre domnii Wodianer-isti — de susu si de diosu, pre domnii Miclesci si Falk-esti si Jókay-esci, ca pre omeni cu minte, sciintia si omenia, sé ni apună:

Pre ce temeiu acele simpatie, ouatiuni ser­bâri de triumfu in cerculu Oravitiei f

Pre ce temeiu, si pentru care scoputt Cunósce cine-va in acele pârti pre Wo­

dianer ? Scie cine-va—acolo seu mâcar in tiér'a

séu lumea intréga — ceva despre care-va me-ritu, careva vaUre spirituale séu morale a aces­tui bietu omu, carele déca dupa tata-seu n ar fi milionariu, ar fi — sub pop'a Alecso. oi — prin sciinti'a si valoroasa nu si-ar 8<i câscigâ o oója de pane ? !

Avut'a pon' acuma — cerculu Oravitiei, séu celu mai nainte representatu de Wodianer, vr'unu folosu, vr'o onóre — dupa deputati'a lui?? -

Noi suntemu convinşi, câ—nu este omu periosu, cu minte si cu onóre in tiéra, care la

aceste intrebârî sé póta dâ altu respunsu, de câtu unu simplu, naltu si resolutu — ba !

Noi suntemu, convinşi, câ — déca ra-tionalmente si onorabilminte s'ar fi potutu dâ la asemeni intrebâri altu respunsu de câtu ba si nit, — onórea alegerii sale la Dieta n'ar fi lasat'o „popiloru romani celoru tăvăliţi" si — „gunoiului de poporu romanu" din cerculu Oravitiei!

Ei bine: Apoi pre ce temeiu si pentru care scopu — aceste simpatie, manifestatiuni, serbatori, triumfuri ?

Spargeti-ve capulu, incordati-ve mintea, frementati-ve crerii — domniloru cortesi ai patrioţi liberali de susu ai de diosu, si — nu veti aflá altu temeiu si motivu, nici altu scopu, de câtu:

„Banii lui Wodianer ;" „derisiunea con-stitutiunei magiare;11 „fescelirea si scot.erea in faci'a,bitjomr'a lumei a caracterului slaba si a prostiei clerului si ponorului romanu \ "

Urmârile, consecintiele,—firesce oâ sunt combinate si îndreptate in contra nóstra; dar — dupa a nóstra convingere, ele — ne-ape-ratu voru esi inca mai tare in contra —pa­triei magiare si a domniloru ce o representa.

Astfeliu de pecate, astfeliu de cinismu, — nici candu n'au remasu fora cea mai grea resbunare!

„Az oly mérvű corruptionak, minő a szerencsétlen Magyarországban erkölcsi ra-gálykéut - öldöklő betegséggé vált, vagy fára­dalom, vagy lassú nemzeti halál az alternatí­vája. Szomorú — de ugy van."

Este acést'a sentinti'a vor bale chiar a pa-trioticului „Egy. és M.Ujt." de dcfminec'a tre­cuta, chiar cu privintiala blastematiele oficióse aiofici'li de la alegeri. Pe românia acésta sen-tin'ia va sé dica, oumca : —

„O coruptiune, precum este astadi ucidia-tóri'a epidemia morale in nefericit'a Ungaria,nu póté duce, decâtu séu la revolutiune, séu pe in-cetulu la mórte naţionalei*

Mangairea nóstra e, câ ai noştri cu in­teliginti, cu popi, cu poporu cu totu, ori câtu de stricaţi, totu sunt numai unelte p ósté si amăgite; auctorii si faptorii reali sunt — cei de susu si cu politio'a loru, si asia nu avemu indoiéla, câ — asupra loru se va descarcă resbunarea, pre ei ii va bate Ddi«»u. —

Budapesta, iu 28 iuliu n. 1875. Din Mercuria in Transilvania primimu

reportu despre alegerea intemplata acolo joi'a trecuta, pentru Diet'a magiara, in alu duoilea cercu, in acel'a, unde la prim'a alegere nu se infacisiase nici unu alegetoriu.

Asta data a fost tocmai contrariulu. Au fost aduşi — cu voi'a fora voia, mai toti ale-re va candidatu, ci tocmai spre a impedeeâ, se nu póta alege cei 2—3 alegetori sassi — pre unu némtiu nedependinte. Spre scopulu acest'a maioritatea romana se facu unei ta órba d-lui presiedinte alu comisiunei, Greavu, ca elu oblu in contra legii sé respingă cele-lelte candidature si sé proclame de deputatu pe—Moritz Pál, amicu intimu alu Iui Tisza si dusman'i de morte causei romane, totu d'o data celu mai strainu si neconoscutu in cercu, in tocmai ca sl Harkányi la Pagetu!

Astfeliu cei admiraţi mai nainte, astadi sunt — de risu si de compatimitu. —

Viena, in 12/24 iuliu 1S75. Prin Resolutiune imperatésca, diu'a de

4 oct. a. c. este destinata pentru inaugurarea solena a Universităţii germane din Cernăuţi. Foile din Viena ni spunu, câ min. invetia-mentului publicu diu Cislaitania, adecă diu Stremaysr si cu referinţele aeu in acéBta causa, diu consiliariu Lemayr, vor ferici cu presen-ti'a loru acea tiéra romana, la acea solenitate străina! De asemenea ni spunu foile nemti-loru, câ — a'au facutu invitatiuni tuturoru Universitátiloru din Monarchia, oa sé se represinte prin delegaţi la aeca solenitate, si câ — dintre tote, dela Universitatea magiara pestana s'ar fi asteptandu cea mai pompósa concurintia pentru glorificarea germanismului ce-si pune cuibulu in mediloculu Oriintelui, la doaulu chiar ala magiarismului, ce vré sé ocupe si civilisedie Oriintele !

In fine ni mai spunu foile, câ — nu este indoiéla, cumca — principatele romane, anume Moldova, aro sé dée unu contingente insemnatu de studinti Universitatei germane din Cernăuţi; cari — la regularea catedre-loru s'a facutu ingrigirecu profusiune pentru instrucţiunea nationale ! De altmintre — mai vertosu se tiene conta de studintii ruteni si jidovi, ce astadi cu stipendia publice frecen-ta Universitatea de Leovia, cu limb'a de in­strucţiune polona, cari deci abiá voru aateptâ sé se mute ia Universitatea germana din Cernăuţi, spre care scopu s'a si facutu ingri-gire pentru numerose burse seu stipendia pe 8ém'a aceloru studenţi ruteni si jidani!

Si — acest? omeni culţi, aceşti civilisa-tori ai barbariloru din Oriinte, nu se ruşina, ba inca mandrindu-se vorbescu, scriu, facu— acestea!

Si — sciţi, cum au ingrigitu ci cu pro­fusiune de limb'a romana? Ni-o spune „N. Fr. Presse" in nrulu seu de joi'a trecuta; asiá adecă, câ au creiatu o catedra de fililogCa lim-

beloru romanice si tm'a de — li:.i!> « si ?îi«r«| tur'a romana. Acést'a este totulu! Ruşine li fi«_ portatoriloru de cultura—spre Oriinte — ia] tr'o limba neconoscuta in Oriinte! Rus'ne li fie — ciarlataniloru culturei moderne, căra cultura — nu tinde, de câtu a desnationalim si demoralisfi Oriintele, pentru de a-lu deaconu pune si apoi —supune si impopulâ cu element tele teutonice ! 1

Dar — Romanii cei de peste fruntaria dóra voru avé minte si omenia, ca sé fuga dl veninulu ce li-lu imbia cu atât'a cutesarl órba — intrig'a neamtiului, ér Romanii di{ batjocurit'a Bucovina—de seour că nu se vorl infaoisiâ pentru d'a se prinde in jugu si d't trage in triumfu cârutiele tiraniloru loru li acea solenitate cinica. —

De langa Tamalo lai Ovidiu, ia iul. 187őJ (înfruntări si respingeri.) Corniţele au<[

premu alu nostru, diu Iakabb, respunde in „N\ Tem. Z'it.* nr. 159 la interpelatiunea ce impartasiramu in eatrasu nrulu 46 alu Albii nei dicendu câ: da, „densului i sunt multe, «I dd'i diu'a alegerii sî mai multe lucruri conotl cute, cari asupra dlui Traiann Doda si a cetei de sateliţi ai sei, arunca o lumina nu pré im\ bi. curator ia,;" apoi asecura pe interpelau tele j ci : „precum p in acuma, asiá si in viitoriu] densulu nu va lipsi a face tote cele ce recera legile tierei, demnitatea naţiunii, si detorinlî'A sa diregatoresca si patriotica."

Noi mărturisim»! câ desi ne convinse-' ramu, cumca forti'a Dlui Iakabb nu consta, intr'o buna administratiune, seu intr'o intieJ lopta politica, ci mai vertosu in patimal ce a aretatu la tóta ocasiunea; totuşinu-lu| tieneamu capabile, ca se-si uite intr'atata do sine, iu câtu sé-si dée singuru celü mai ecla-l tante atestatu de seracia spirituale; adecă : s\ dechiare elu insusi in publicu, ci dupa o ministratiune a sa ca comite supremu dJ aprope duoi ani, a ajunau norooosu, a instrainm dela sine totu poporulu comitatului, unu pol poru, care la vepirea lui l'a primitu cu incref dere si pe caro elu astaűi lu-plesnesce in fatia oa numirea de ,céta de sateliţii"! („Satellitt nheer.") Ore se fie rumegatu dlui Iakabb acestu cuventu ?

Dar unu omu cu minte, carele a studi-l atu adancu firea ómenilorli si a dobitocelor» a disu: „Le style cest l'homme," adecă: fi«l care omu scrie asia, pe cum i este firea.

Credemu insa, câ cu totulu alt'a vorJ fi cerendu dela diu Iakabb — legile tiereil demnitatea naţiunii si detorinti'a sa oficiali — déca adecă si la noi in patria Si anume] cei din fruntea ei, voru fi nutrindu despri lege, demnitate nationale, si detorintia ofiem ale — aceleai concepte nanţia^ante. cajl cealaltă Tum e cultal— ^

Atât'a d-lui 8upremu comite 7a&a66J Si acuma — se vedemu si de alţii. Omenii dirj tufa, omenii acaroru activitate ae consumai in foradelcgi si in calumnie respandite in contra ómeniloru de onóre, omenii pe cari publicu'u ii aréta cu degetulu si ii urgisesc» ca pecatulu, aceşti ómeni ér si-incepu mari 8Íav'a loru meseria si in „N. Tem. ZeilungĂ arunca de nou cu tina dupa Generalulu Dodm si dupa partid'a lui, carea este ind ntica cil intréga poporatiunea comitatului ainstui'a -l sfatuindu regimului — intre altele, a detrag« pensiunea aceloru ofiocri cari nu tienu cu adecă nu votară ou ei la alegerea de depui tatu. Este tocmai casi candu oficierii diJ fost'a granitia cine scie pentru ce felin le servil tio bagatele, pe langa mandrele si j ssiunilJ domniloru si-aru fi castigatu pensiunea, sinii pentru servitielc si meritele loru cu sanetaf tea, viéti'a si talentulu, intru aperarea troí nului si a patriei comuni! Nemernicii ora, énj întrebaţi câmpurile de bătălie din Italin, Bo-emia si chiar de aici de acasă t

Cutesanti'a acestoru ómeni de cari credu a-ai potó ascunde trecui dinaintea publicului, culminédia in r: din „N. Tem. Zeit," in falsificarea j -cuventârii ce diu Goneralu o tienü i gatori, dupa alegere In acestu falsifî firesce câ Rodactiunea dela „N. Teta. afla unu actu de înalta trădare.

Miserabili ce sunt ei, cu totu <1«; BUIU voru a jucá rol'a de agenţi prov-precandu ei in fapta sunt — o turma nuncianti si calumniatori.

Dóra unu barbatu ca Generali:1

incaruntitu in servitiele mai fideli Tronu si patria,si incarcatu de merite ad" ceratei reali, unu barbatu in ale cărui mani .Maies-] tatea Sa unu lungu siru de ani, in coi mal grei timpi,a incredintiatu sortea celei nai însemnate cetăţi si positiuni a monaxiaei] sortea Veneţiei, — acestu bar barbatu poc fie capabile de inalta trădare, de o crim i numai Voi si cu perfidii rene?" ti, n!ilia| voa — le-ati scitu pururia comit o ! ?

Dar aceste spirite necurate, nopta ce se eatinde peste noi, nu merita i uţnal tiunn, ci numai despretiuirea nostra ; c iui acei ne omeni, nefiindu capibili de cug.io sl fapte mai bune, si facu marsiavele loru servil tie priu cari sengure mai sciu a-si duce vié| ti'a de pe o dia pe alt'a.

Nu pentru ei, in carii s'a sthm tot semtiulu de onóre, dar nici pentru p > ector loru cei orbiţi de patima in con :'i nö

; unuca ' ii lord <!u 164 fida ra ale-t.u apa

Zeit.*!

adiaj ''•atoril .10

Dodi eâtnl

stra ci pentru publiculu celu mare si inca nestricatu, ne semtimu îndemnaţi a da pu­blicităţii cuventarea dlui Generalu Doda, asia, precum a fostu ea rostita înaintea mai multoru mii de alogetori, genuina si origi­nale, precum voru adeveri-o toti cei oneşti ce au aacultat'o — provocandu totdeodată pe Redactiunea dela „N. Tem. Zeitung." de a o reproduce asia, precum se publica ea auten-ticamente, a o reproduce dreptu rectificare a tuturoru falsei or u faime, ce îe-a respanditu — maliti'a si falsitatea asupra alesului nostru si asupra partidei sale!

Éta cuventarea:

Alegatoriloru mei! Ve multiamescu de onórea ce mi-ati

aretatu astadi, alegandu-rae de nou — de­putatu alu Yostru pentru Diet'a tierei.

Yoi sciţi, câ eu n'am amblatu dupa mandatu, că eu nu m'am inchinatu înaintea vóstra, nu v'am rogatu se me alegeţi, ci câ— voi sunteţi aceia, cari v'ati rogatu de mine, ca se primes u candidatur'a.

Am primit'o din indemnu nationalu, din cugetu ca voiu poté fi vóa de mai mare folosu, de oâtu ori care altu candidatu carele nu cunósce asia bine stările ei dorintiele vóstre,

Voi p6tc nici nu sciţi, că eu cu manda-tulu, ce mi l'ati incredintiatu, am primitu o sarcina grea, si ca eu vi aducu o jertfa mare.

Au eredeti voi, câ mie si partitei mele, ni este vr'o piacere a siedé in Dieta, in medi-loculu unei adunári, oarea pana acum n'a datu mai nici o dovéda, câ voiesco — nu nu­mai binele magiariloru, dar sl alu celoralalte naţiuni!

• Insa audindu strigările vóstre, vaierâ-rile si plansorile vóstre, si vediendu alipirea vóstra câtra mine, eu desi asi avé totu drep-tulu a odihni dupa atâtea servicie lungi si grele, totuşi nu potui sé ve lasu, nu potui se me despartu de voi, si astfeliu éca-me de nou alesulu vostru.

Voi v'ati portatu nainte de alegere si la alegere — in cea mai buna ordine si li-nisce si pururiá intre marginile legii.

Scîu, câ mulţi din contrarii voştri au amblatu prin sate, ca sé ve amagésca, le ve corumpa, sé ve abată de la calea le jjii. Tóté in daru. Voi v'ati tienutu de drep-tulu vostru si de lege, — n'ati esitu afara din ea.

Dar cine au fost aceia, cari mai cu séma l'au silitu a ve amăgi? — Ii cunósceti. Sunt anii fii retaciti ai natiunei nóstre, cari s'au facutu unei ta orba a domniloru. Si din ce notivu au facutu ei acést'a? —Pentru in tere-talu loru JJfiraojp«Uu jnaterialu. P"""D. eM)ntHú"o5^sé"capete vr'o cruciuli­ţa pentru merite, merite ce lumea nu le cu-îosce; aliulu pentru unu osu de roşu; altulu, tarele plinu de detorii, nu mai scie unde íé-si plece capulu, pentru de a cascigâ si elu rr'unu folosu materialu - firesce pe cont'a rostra ; s. a. s. a.

Dar ce ar merita fiii cei retaciti ai latiunei nóstre ?-- Ei nu trebue crutiati,ci —-lespretiuiti.

Inse nu numai fiii aceşti retaciti ai na-iunei nóBtre, ci bí unii domni séu derogatori i'au incercatu sé ve amagésca, — desi legea ii opresce astufeliu de pasire. Toti la olalta iu lu era tu pentru candidatul» loru — chiar i cu călcarea Ier, ii.

Ei s'au folositu de tóté medilócele ; loru u li a fost santu nemic'a.

Ga sé-si ajungă scopulu loru mai usioru, iau respanditu vestea, câ eu nu mai primescu tndidatur'a, câ eu nicî n'o potu primi, fi-idu-câ sum chiamatu a intrá ér in activitate jilitara, si as :â mai multe mintiuni.

Ei vi au fagaduitu folóse mari si mul-me de bunetâti, déca veti fi cu ei.

Ne aflandu ascultare la voi, ei au mersu [mai departe.

Ei v'au amenintiatu cu — Ddieu scie feliu de urmâri rele, daca nu veti alege ä alu loru candidatu ! — ei au si inchisu î unii dintre alegatori. (Unulu din alega­

r ă , ni au datu el palme !" —) Inse nu fu destulu câ au incercatu a ve

liela prin astufeliu de apucature; ei s'au ositu sl de gazete, insirandu câte si mai ie mintiuni si scornituri asupra mea, di-idu intre altele, câ eu vasi fi fagaduitu sciu ce folóse!

En spuneţi mi : Fagaduitu-vi-am eu ; câ portiele sé vor

esi or á séu ierta de totu ? (Respunsuri: „bal") Fagaduitu-vi-am cá veti capelá padu-

i din daru ? (Respunsuri: „6a!") Fagaduitu-vi-am, câ veti capetâ sarea

kis? (Respunsuri: „ba!") Apoi, ce vi-am fagaduitu eu vóa? (Respunsuri: „nemicu!") Ba totu vi-am fagaduitu si eu ceva!

im fagaduitu, câ voiu aperd drepturile r«; — despre acést'a voi poteti fi securi.

Sl cu tote acestea, voi vi-ati implinitu )tulu vostru de alegatori libe>i; ati tie-i la olalta, si déca si ceia-lalti Romani Banatu, Bihoru, Maramuresiu si Ardéalu

s'ar porta ca si voi, ar fi ferice de ei si de no 1 ! —

Alegatoriloru mei ! Vi aduceţi a minte, câ dupa antai'a alegere a mea, vi-am obser-vatu, câ voi nu pré cunoseeti legile si drep­turile vóstre.

S i acuma trebue sé facu érasi acést'a observare. Ve rogu, sé ve trudiţi a cunósce si legile si drepturile. —

Preoţii, invetiatorii, notarii, cărturarii, — cu unu cuventu, inteligenti'a, este chia-mata a invetiá, a conduce poporulu.

Ea este sufletulu, mintea si anim'a po­porulu'.

Nu avemu atâte legi. Legile fundamentali din 1807 ; legile

fundamentali din 1850 ; mai unelo legi, esite pana Ia desfiintiarei granitiei; mai departe legile despre desfiintiarea acést'a — si unele putiene legi unguresci.

Eca tote legile, cari ar trebui sé le cu­noseeti bine.

Precum pana aci, asia si in vütoriu, se respectaţi si se tieneti legile; se nu ve aba­teţi nici o data de la ele.

Eca, Insasi Maiestatea Sa, inainte de a se incoronä ca Rege alu Ungariei, prin di plom'a de inaugurare, a fagaduitu serbato-resce: câ töte libertăţile, privilegiile si legile dejá sancţionate, séu cari se vor mai dd prin dieta si sancţiona prin Maiestatea S", Insasi le va tiené santu si rigorom ti câ cu a si putere regesei va face, ca ele si 89 tiena si de ai sei supuşi, de ori-ce stare séu rangu vor fi ei.

Daca Maiestatea Sa Insasi ne dâ o pilda asiá buna, apoi noi cu atâtu mai multu tre­bue se tienemu legile; inse nu numai noi, ci si deregatorii, cari sunt detori sé privighiédia asupra legiloru, trebue sé le tiena atâtu ei insisi, si sé iaca ca totu natulu se le respec-tedie!

Deregatorlele sunt puse pentru poporu, dar nu poporulu pentru diregatorie.

Ele nu sunt puse numai sé pedepsésca, ci sunt sl detorie a invetiá si a povetiui po­porulu si a lucra pentu binele lui, conformu legii. -

Daca conóscéti legile, d< torintiele si drepturile vóstre, atunci sé fiţi convinşi, c i greu va fi sé lo calce cineva; fiindu câ — cu legea in mana, poteti esi naintea călcătoriu-lui, si cu legea in mana, vi poteti aperá drepturile vóstre, respectandu totdeodată si dreptululu fie cârui altuia. —

Astadi ori-ce poporu fara sciintia si cultura, este ca si mortu

Fundamentulu ori-cârei sciintie si cul-ture — este scól'a popolara Sciintiele fara— methlóTB inse — nice nu se potu cascigâ.

Factorii principali pentru crescerea po­porului si lăţirea culturei — aunt invetia­torii popolari.

D d acestea urmédia, câ ni trebuescu scale, invetiatori ai niediloce.

De unu seclu pana mai de unandi, Vóa fostiloru granitiari nici nu va fost iertatu a cerceta Bcole mai inalte. -—

Scopulu principale alu sistemei m litaria fost, a face din voi câtu se pote mai mulţi soldaţi.

Erau scóle naţionali, nemtiesci si mili­tari, destulu de bune. — Copii voştri iuve-tiau mai numai lucruri militaresoi.

Ne avendu scóle mai nalte intre no 1, si nefiindu-ni pana mai de unadi iertatu a cer­ceta scóle străine, avemu numai putiena in-teligentia civile. Nu este vin'a nostra, ci a sistemei militari. —

Starea acést'a nu póté sé remana asia. Déca nu se ingrigesce statulu de cultur'a no­stra, nu romane decâtu ca — sé neingrigimu noi de ea!

Voi aveţi unu fondu mai de unu patrariu de milionu de fiorini. Voi sunteţi etepanii, proprietarii acelui fondu Fiinducâ nu este in­ca redicatu unu g'mnasiu in Caransebesiu, aru fi paguba, ca copiii de la a 4 clasaasoólei cetatenesci sé mérga a casa, fara de a poté urma mai de parte studiele începute.

Sum de părere, ca representantii Voştri la 1. adunare se votedie din carnetele fondului vostru medilócele necesarie pentru deschide­rea provÍBoria a classei a 5-lea. —-

Numai de la invetiatori buni poteti aş­tepta resultate bune. Inse ca se aveţi invetia­tori buni, trebue ae-i plătiţi bine. Pentru aces­ta scopu aveţi medilóce destule.

Tote puterile Vóstre trebue sc le puneţi in mis are pentru scóle si invetiatori buni. O data trebue sé incepeti. Fora intelegintia, adecă fara ómeni de ai voştri invetiati, nu poteti propasi; unu poporu nedesvoltatu, adecă fara sciintia si cultura, merge spre — perire.

Ce bine aru fi de Voi, déca ati avé prin sate ómeni invetiati, cari pe ceialti fara scóla sé-ii póta invetiá, svatui si conduce spre bi­nele loru.—

Cu ocasiunea dării de séma a mele, am de8Voltatu in unele locuri program'a mea.

Fiindcă sunteţi de facia din totu comi-tatulu, vréu sé vi desfasiuru in scurte cuvinte si aici numit'a programa.

Eu m'am tienutu si me voiu tiené de partit'a naţionala -~ opositionala.

Ea se chiama opositionala, fiindcâ noi Romanii nu ne afla mu multamiti cu sortea nóstra in pa tri'a nóstra comuna si stâmu in opositiune cu sistem'a de astadi.

Noi inca in 1^67 am inceputu lupt'a le­gala pentru asemenea îndreptăţire a ti tur ora popóreloru din Ungaria.

Nóa, Romaniloru din Ungaria, nu ni este, nu ni pote fi ierta'u a paraşi lupt'a le­gala, lupt'a constituţionala, pentru drepturile ce dorimu, — adecă pentru conditiunile de viétia si desvoltare naţionala — pana atunci, pana candu vomu învinge prin lege, séu pre cale legala.

Si pentru ce acést'a ? Pentrucâ — noi Romani ne am tienutu

si ne tienemu de lege, am fost si suntemu credintiosi j am crediutu si credemu, câ in pa-tri'a nóstra comuna si sub conducerea M mar-chului nostru, ni este cu potintia fericirea prin lege; de unde — ori-ce ceremu si cau-tâmu pre sém'a poporului nostru, o facemu totu cu respectarea legiloru, a marelui inte-resu comunu, alu Tronului comunu, alu pa­triei si alu Monarchiei comuni.

Noi pretindemu, câ tiér'a Ungurésca este tocmai asiá patri'a nostra, casi a Magiariloru.

Noi pretindemu, câ acesta patria co­mune nu se pote ferici, nu-si pote aseourâ viitoriulu, déca nu se va ingrigi, ca popórele ei tote de o potriva sé se bucure do tote drep­turile si bunetâtile vieţii publico; ca toti de o potriva sé se póta deavoltâ si perfecţiona — in tóta privinti'a.

Dreptu-aceea noi ceremu, ca legela-tiunea tierei si stepanirea nu numai sé nu îm­partă nedreptu sarcinile si sé nu le faca pré grele pentru poporu, ci -— pentru tóté popó­rele sé faca drepturi asemeni si tuturoru po póreloru sé dée in asemenea mesura mediló-cele séu ajutoriele de lipsa, pentru scolele si cultur'a loru naţionala.

Noi pretindemu, cá Romanulu sé fie considerata de cetatienu tocmai asia cAsl Un-gurulu, se fie crutiatu, ér nu maltratatu si batjocuritu de domni: soólele lui, limb'a lui si fiii lui cei calificaţi — se fie luaţi ia con-sideratiune din partea statului — întocmai casi scolele, limb'a si fiii poporului magiaru.

Si tote acestea in fapta, ér nu totu in vorbe gole.

Eca audireti.Tote oe ceremu noi sunt dupa dreptu si dreptate—si noi voimu a le cascigâ numai si numai pre cale legala. —

Precum totu lucrulu are nu sfersitu, asia si cuventarea mea.

Eu nu vreu, sé ve retienu mai multu. Ve spunu numai, câeu totdeaun'a dupa sciin­tiele si puterile mele voiu lucra pentru binele popóreloru, si deosebitu alu poporului romanu.

Voi poteti in trebilo vóstre sé ve adre­saţi câtra mine ; numai me rogu, câ cele ce-mi spuneţi, se fie întemeiate. Cu lucruri de nici o însemnătate, — cu nimicuri, sé mesrutiati, câ sl timpulu meu este scumpu.

Eu sum gafa a Ve svatui, a Ve spri-gini. -

Si acuma nu vremu se ne despartimu, fara a ni aduce aminte de Domnitoriulu nos­tru, supt alu căruia scutu traimu si la care vomu afla dreptatea, déca acést'a nu ni se va râ alt-unde:

Asiâ-dara eu inchiaiu cu : Se traiesca Maiestatea Sa, pré-inaltiatulu

nosru Imperatu si Rege, Francescu — losifu I. la mulţi ani, spre fericirea popóreloru !

Mulţimea: {Se traiésca !) Sé traiésca intrég'a Casa domnitoria ! (Multimei striga: „Si traiésca !) Ca foşti soldaţi — granitiari, se ni adu­

ceam aminte si de aceia, cari ne apară tiér'a : Sé traiésca armat*a Ausriaca!

(Mulţimea: „Se traésca.'a) Si ca fundamentulu statului: Se trai-

sca popórele rredintióse („Sé traiésca /") Sl Voi,alegatorii mei, Bé traiti. Si a^um

Ddieu cu voi si cu ai voştri ! !! Pentru autenticitate. —

Vidi Doda mp. g e n e ra 1 u.

Interpelatiune, cätra llustritatea Sa, diu Supremu comite

alu Severinului, Bogdan Jakabb. Vediendu din foi'a „N. T. Zeitung" nr.

159, ca diu comite supremu alu comitatului nostru, respund-i la o interpelatiune ce i se fece in aceeaşi fóia nr. 155, pe bas'a ur.oru scornituri nerusinose : venimu si noi, dar nu pe bas'a de mintiuni diurnalistice, scrise din Caransebesiu, pecum se vorbesce — chiar cu Bc'rea domniloru, — ci pe bas'a de adeveru si de date, ce nu se potu negá, si adecă cu urma-tóriele:

Nainte de alegerea de deputatu dietalu cam cu 10 dile, a venitu in Almasiu unu domnu anume losifu Ionescu, dandu-se de oa-pitanu c, r. in pensiune s ; de romisariu, — unii ticeau câ es*e comisari u comita-tensu, alţii regescu, — destulu câ elu în­cepu a investiga in contra partidei genera­lului Doda, terorisandu in totu feliulu, ba si arestandu pe unii pentru lucruri de nimio'a; pe candu de alta parte parti d'a lui Herglotz o protegea. Din mai multe caşuri se citâmu I

numai dóue: Precandu se aflá Herglotz in Bo-zoviciu, ca se-si desfasiure program'a, unu lo-cuitori'i a strigatu : „Se traiésca Qeneralulu Doda* Din acestu motivu negotitoriululoanu Brancoviciu se arunca ca o fer a selbatioa asu­pra bietului omu, ilu trânti la pamentu si ilu dripl cu piciórele. Acésta brutalitate fü are-tata comisariului Ioiescn, carele insa dise, că — w'are timpu se iee protocolu. Din contra pe Doda :stulu locoten. r. r. in pensiune Zarva, unu betranu aprope de 70 de ani, — fiinduoâ a atinsu pe unu Herglotianu peste unu degetu cu carele i amenintiá naintea nasului, — ilu incli'sa Ionescu 24 de óre. Dupace inse se con­vinsa comisariulu, câ poporulu nu se pote abate cu nici unu pretiu dela partid'aIui Doda, începu a di e câtra unii judi comunali, câ — se spună alegatoriloru, se nu vina la aleger« !

Din aceste motive precum si din împre­jurarea, câ noi am auditu mai tardiu, cumcâ desnumitulu losifu Ionescu nu este capitanu c. r. pensionatu, ba nici diregatoriu la comita-tulu nostru, ci numai protonotariu la munici-piulu Caransebesiului, unda in calitate de pre­siedinte la scaun ulu orfanalu, pentru reau'a manipulare cu banii orfanali — este in cerce­tare disciplinaria de mai multu timpu.

Ne luâmu voia a întreba cu totu raspec-tulu pe D. Comite supremu:

1. Ce Va indemnatu pe diu comite su­premu a tramite in Almasiu unu comisariu ca si terorisedie partid'a gen. Doda si si cortesi-asca pentru Herglotz ?

2. Scie diu comite supremu, că losifu Ionescu s'a, datu de capitanu c. r. in pensiune ? si daca scie, ce mesuri a luatu s'au va lud in contra lui pentru însuşirea unui titlu falsu spre a insielá poporatiunea si a-si da unu aeru si o védia, pre care nu le are ?

3. De órece diu comite supremu scie pré bine, că Ios. Ionescu se afla astadi si s'a afiatu si pe timpulu esmisiunei sale in Almasiu, sub cercetare disciplinar ia,pentru nelegala manipu­lare cu banii orfanali,—cum justifica domnuhi comite snpremu tramiterea lui los. lonesca de comisariu in Almasiu, dupa lege, onóre si mo­ralitatea publica?

Bozovkiu in 12/24 iuliu 1875. Mai mulţi Almasieni.

Cerc. elect. Aradnln-noo, iuliu 187 5. Alegerea de deputatu la noi fii la 8 iuliu.

Alesulu este fostulu deputatu Fröhlich, contra lui Iakobfy. S'ar paré deci a nu avé acesta alegere interesu pentru noi, câci n'am avutu candidatu nationale romanu; ea inse totuşi ne interesedia, câci din lupt'a electorale de la noi se are"ta, ce jaco peste totu in sufletulu carmuitoriloru magiari. , — :

Diu Fröhlich inca nainte de închiderea Dietei trecute veni in cerculu seu si colinda prin tote satele pe la frundia si iérba, firesce cercandu a ademani cu deosebite momele pe fruntaşi, ca se-lu candidedia. In urma i-a sl 8UCC68U se misce aristocrati'a, ca sé-lu puna de candidatu. Acestu pasiu fii inceputulu lup­tei. —

Poporulu peste totu se aretâ nemultiumitu cu fostulu deputatu si mai alesu cu candida-rea lui din partea aristocratiloru. Elu nu po-tea sé stée pe langa acestu omu arunoatu in braciele boierimei ce suge medu'a poporului. De aceea poporulu, fora deosebire de natiu-nalitate, candida pe incrediutulu si iubituiu seu Iakabfy, câci se spera suruparea aristo­cratului prin acestu omu iubitu la poiorulu de tote limbele din cercu. Frica mare cuprinse pe domni, candu diu Iakabfy se si deehiarâ,câ primeace candidatur'a poporului. Cum sl nu, candu domnii fora poporu nu potu face ne­mica !

Si facia de acesta pasire a poporului' se puseră in mişcare tote medilooele dom-nesci. Pressiuni, amenintiâri, coruptiuni si câte de tote pana la diu'a alegerii. Tote inse se părea, câ n'au ajutatu nemica. De aceea in acesta di taber'a domniloru si-incoronâ corte8i'a prin cele mai mari calcâri de lege si abusuri, numai sé pótatrenti pe candidatulu poporului. Asia se admiseru la votare pentru Fröhlich mulţi câte de douo ori, apoi mulţi au votatu si in loculu celoru ce nu se infacisiara, ba nu pucini au votatu si din cei fora dreptu electorale; ér din cei pentru Iakabfy se respinseră de la urna mare numeru, sub diverse proteste de nemic'a.

Astu-feliu reesi alesu Fröhlich. — Ai noştri — in lips'a de candidata na-

tiunale — se grupară pe langa Iakabfy ca omulu poporului si se luptară barbatesce pana cadiuramu cu gloria.

Si apoi ce am invetiatu din asta ale­gere ? — Aceea, câ carmuitorii de astadi lupta contra ori si cărui binevoitoriu alu po­porului, fie elu de ori ce natiunalitate. Da aci apoi ni potemu esplicâ sî furi'a loru mai alesu contra fruntasiloru noştri, ce ne-intre-ruptu si fora obosintia lucra pentru poporu peste totu si pentru alu nostru in specie. Apoi de aci potu se invetie sl fraţii magiari, câ căr­ui ui ton loru câtu de multu vreu binele poporu­lui, si au potutu vedé cum calea legea pentru da»a. Învinge cu omulu ce este nepretenu po­porului. Sé-si însemne acestea bine precum sl portarea c ia brava a Romaniloru, desi pen­tru omu nu de limb'a nostra, si de alta data se scie sl ei apretiui si ajutora nisuintiele roma-

F

niloru, ai caroru fruntaşi peste totu lucra pentru binele poporului de ori ce limba din acesta patria comune. — D e ar dâ Ddieu sé

a. o intielega ast'a odată poporulu magiaru! * * *

Legea despre pensiunile si pro­misiunile invetiatoriloru — deja se tra­duce si se va publica câtu mai curendu. —

Varietăţi. (Budapesta - cea mai nesanetosa orbe

mare, cu cea mai nnmerósa mortalitate io lume!) „Times," foi'a cea mare din Londra, de unu timpu in coci a luatu sl capital'a Un­gariei in aretârile sale comparative in câtu pentru mortalitate in orasiele cele mari din tote lumea, si aci „Times* servindu-se de da­tele statisce oficiali, aróta, câ — chiar in Budapesta dintre tote orasiele mari, este mortalitatea cea mai mare. Intre cele vr'o 30 de orasie mari, pre cari le pune in compa-ratiune, variédia mortalitatea — pe septe­mana luata, dupa 1000 omeni, dela 13 in Christiania, 20 in Philadelphia, 23 in Roma, 25 in Paris, 26 in Vienn, 34 in, Neopole, 51 in Alessandria, — pon la 53 in Budapesta nóstra! Ce urmédia de aci? Mai antaiu de tote aceea, câ—in Budapesta moru proporti-onalminte de dóue ori mai mulţi omeni decât in Viena si si mai mulţi de câtu buna óra in Roma séu Paris; a dóu'a câ, in Budapesta a locui, este a-si espune viéti'a inai multu indo-itu si intreitu de câtu aiuriâ; atrei'a câ — de nu se va afla modu, d'a indreptâ acestu reu si périclu, mereu Budapesta va trebui sé pu-stiésca, cu totu cu Ddieulu Magiariloru! —

% Cati Romani an votatn pentru Herglotz candidatulu stepanilorn, la alegerea de depu­taţi dietali in cercnlu Caransebesinlui ?) Cu to­tului totu 33 de Romani, dintre carii 6 ceta-tieni liberi, si anume din Caransebesiu: Pavelu Boita, Oonstantinu Burdea, Todoru Secârteu Todoru Popoviciu si Iulie Cotrusca ; din Bo zöviciu Marcu Ruva; 2primari: Petru Opru-tiu din Voislova si Ioanu Brancoviciu din Ca ransebesiu; ceialalti 25 sunt diregetori Ia diferite oficie.

f (Necrologu) Toma Velceann, docente penBiunatu in Docnecea, si-a datu sufletulu in man'a Creatoriului in 8 iuliu st. v dupa unu morbu indelungatu, infrantu de maras mulu betranetieloru, in etate de 81 ani. Ace

. sţu barbatu evlaviosu aservitu scolei si bise-ricei 59 de ani, cu devotamentu si neobositu zelu. Abia se afla in comuna ici coliâ câte unu betranu care sé nu fia esitu din scol'a lui ; ér ceialalti toti dela elu au primitu inve-

___tiaturile necesarie, si pentru meritele sale pe terenulu scolasticu nu numai a fostu de toti iubitu si stimatu, ci sl decoratu de MSa Pré gratiosulu nostru Domnitoriu cu crucea d< argintu cu corona, Lu-deplangu: fiiulu seu Mih. Velceanu emoritu profesoru de teologia, parochu si asess. consís tori a lu ; trei nepote ale sale: Eufemia maritata Cncora, Catarina marit. Laitscu, Iustina marit, lordanu si mulţi strănepoţi. La immormentarea ce a avutu locu in 10 iuliu, esecutata de trei preoţi, au partecipatu — pro langa o mulţime de inve tiacei ai sei, si şcolarii de la ambele scole germane din locu cu invetiatorii loru si cu unu insemnatu numeru de oficianţi dela so cietatea câiloru ferate si si alti orasieni de tóta clas'a. TFie-i tieriria usiora si memoria bine cuventata.'

(NecrolOgU) Comun'a bis. romana gr. cat. din Clusiu, cu adunca întristare anuncie reposarea pré onoratului si pro stimatului ei pastoriu sufietescu firegoritt Ghîfa, carele luni in 18 a curentei, intr'unu impetu renoitu de oftica, in etate de 49 ani, dupa o păstoria su fletésca adeveratu creştina si romana — de 23 de ani, si-dede nobilulu spiritu in man'a Creatoriului. Fie-i tierin'a usióra si memoria binecuventata! —

Nr i^-• L 1 1 « 875. Pnblicatiune ofic. resp. convocare.

P. T. dnii membri ai Epitropiei provi-sorie pentru administrarea fonduriloru co­muni dieceseloru Aradu si Caransebesiu, cu tóta stim'a se invita la siedinti'a plenaria, ce se va tiené Marti in 10 auguätu st. nou a. c. la 9 óre de demanétia.

Dupa introducerea membriloru nuoi: Iltea sa diu episcopu Ioanu Metianu si diu George Popa, asesoru ref. consistorialu, aleşi de câtra ven. Sinodu eparchialu aradanu in locurile devenite vacanţi prin mórtea fostului parochu in Toraculu-mare Pavelu Fizesianu si prin renunciarea Rs. D. archimandritu Andreiu Pappu, alesu vicariu la Oradea-mare, — in acesta siedintia se vor pertractâ:

1. Alegerea de cassariu in loculu fos­tului membru Andreiu Papp; 2. Operatulu contabili tatii, despre repartitiunea speseloru de administrare, asupra tuturoru fonduri­loru; 3. conclusele sinódoloru eparchiali, re­lative la reporturile epitropiei pe anii 1872, 1873 si 1874; — 4. Constatarea euotei de y g

parte a venitului fondului bisericescu comunu, care s'a asemnatu dieceseloru concerninti, prin sinódele eparchiali; 5. Pe langa alte

cestíuni referitórie la „aucta," conspectulu despre „Starea auctei scolarie* cu finea lui iuliu a. c. ce este a se substerne înaltului ministeriu.

Aradu in 22 iuliu n. 1875. Dr. Âtanasiu Săndoru mp.

presiedinte Âtanasiu Tuducescu mp.

notariu.

Rogare! Eindu câ averea pecuniarie (mai multe

sute de fl. v. a,) a Reuniunei invetiatoriloru romani din tractulu Lipo vei, se vede asiedia-ta fara destula garanţia pe la unii individi mai fara nici o avere, prin urmare pericli­tata : prin acést'a ne vedemu îndemnaţi a adresá rogarea acést'a venerabilelui senatu şcolara diecesanu, ca autoritate suprave-ghiatorie, chiar si in intielesulu statuteloru acelei Reuniuni, ca la adunarea prossima a Reuniunei, sé binevoiésca a esmite in faci'a locului unu membru de încredere, pentru revederea si controlarea averei ei spre a se convinge pre deplinu, câta, unde — s?' in ce modu se manipulédia ea ?

Din pârtile Muresiului: Mai mulţi membri contribuitori.*)

N r . 143 -137 4 8 7 5

Conchiamare. Pre temeiulu conolusiunei, luate in

siedinti'a adunarei generali straordena-rie a Asociatiunei transilvane, tîenuta la Alba-Iulia in 6/18 iuliu a. c. de sub nr. protocol. II. si III. adunarea gene­rale ordinaria pentru anulu curente, se conchiama in orasiulu Beghinulu-sasescu pre diu'a de 29 augustu cal. nou 1875.

Sunt deci rogatL toti onorabilii membri ai asociatiunei, ca se binevoiésca a concurge si a partecipá, câtu mai nu­meroşi la acesta adunare.

Bin siedinti'a estraordinaria a co­mitetului asociatiunei transilvane, tie-nuta in Sibiiu la 20 iuliu 1875. Ioanu Busu mp. lacobu Bologa mp.

secret. II. v-presiedinte.

Insciintiare. tuturoru studintiloru foşti stipendi­

aţi séu ajutoraţi pentru studia din par­tea ilustrei familie de Moeioni, pe anulu scolariu 1874/5, precum sl altora, ce dóra si-ar fi propusu a recurge pentru atare stipendiu séu ajutoriu.

De óra-ce vr'o suma disponibile de conferatu nu essiste, so previn u prin acést'a toti domnii studinti de categori'a amintita, ca sfe nu ni tramita in desiertu câtra noi suplicele si atestatele loru, cari producu numai inveluiala, spese sl per­dere de timpu, ci s& fie convinşi, câ cei-ce vor fi cu potintia a s e lua considera-tiune sl asiá voru fi provocaţi si informaţi despre acést'a —lat impulu seu, pre ca­lea sa. — Redactiunea Albinei.

kim\i l l i o p f i c i ! La s ubscrisulu, in Lapusiulu-romanu (Oláh-

Lápos—Erdély,) pre cum si la următorii dd. librari: Franciscu Michaelis in Sabiiu, (N. Szeben;)

E. Tieranu comerciante in Oravitza, (Banat;) Aîoisiu Wächter in Beiasiu, ^Be lényesse potu prenumerá urmatóriele cârti scolastece :

1. Tatele da părete, 20 la numeru, cu tipuri colorate si „Indreptariu pentru docenţi" langa densele ; pretiulu sce diutu 3 îl. 50 cr.

2. „Geografi'a regatului Ungaria," de Demetriu Vama, editiunea a II. pretiulu 30 cr. v. a.

3. „Fisic'a poporale" de T. Rosiu, dupa Krüger si Bopp, cu figure , pretiulu numai 25 cr. v. a.

Acést'a fiindu proprietatea scőlei normali rom. din Lapusiulu ung. se si recomenda pârtinirei si spri-ginului onoratiloru dd. invetiatori si bărbaţi de scóla.

Lapusiulu-romanu, 19 iuliu 1875. Demetriu Vama,

( r) v.-protop. si inspect. scol.

Piati'a sl resp. pretinrile p i l o n . N'am lipsiţii a a re t â la rondu lu nostru,

p a n a inca a nu se fi publ icatu datele ofieial-men te a d u n a t e —- dupa repor tu r i p r iva t e , starea grăneloru din pat r ia , a t ingendu in ge­nera l i t a t e si celece po teamu culege despre s tarea aceloraşi in s t ra ine ta te .

Astadi — a v e m u datele , aduna te prin organele g u v e r n u l u i de prin tote pâr t i le tie-

*) Publicaramu acesta rogare publica, pen­tru ca r- nu cumva sé ni se impute, Câ — n am voitu a contribui la timpu pentru aducerea in evi­denţia si aseeurarea averii unei Reuniuni; totuşi nu potemu a nu reflecta pre domnii „Mai mulţi* câ calea drépta erá a pasi cu date positive la adu­nare, séu sl la consistoriu pe facia, — deca se credu Îndreptăţiţi prin astfeliu de date! — Red.

rei si publicate in buletinulu oficiale. Aceste date intarescu pre deplinu — aretârile si de-duotiunile nóstre.

Sumariulu tuturoru e, câ — in grâu o sé avemu o productiune — mai peste totu slaba, in forte pucine pârti - de medilocu; in secara — nu multu mai buna; in ordiu — asemenea; in ovesu tocmai slaba ; numai pa-pusioiulu si viniele promitu o recolta câtu de buna, déca voru continua imprejurările favo­rabili.

Si aceea se adeveresce, câ strainetatea, si anume acea-ce de comunu face piati'a de cerealie pentru noi, nu se bucura eştu timpu de favorurile naturei. Despre Anglia nu sciamu se spunemu nemicu positivu; astadi se scia, câ Anglia, in carea se aretâ sperantia de o recolta buna, in timpulu din urma a su-feritu forte tare de pluoi si versâri de ape, prin cari trebuinti'a sa de. importu de grâu are se se urce celu pacinu cu unu millióim de quarte.

In urin'a acestoru stârî constatate, la noi de vr'o 14 dile incóci au inceputu a se redica pretiurile grăneloru constantamente pe fie-ca-re dia cu câte 5—10 cruceri dupametiu, séu propria dupa magi'a vamale, si proportional-mente sl a celoralte cerealie. Astfeliu grâulu de rondu (usantia, adecă de 83 si 84 ponti,) s'a urcatu ('e la 5 fl. 10 cr. dejá la 6 fl. si pon' la 6 fl. 20, ba si 25 cr. pro sept. — opt; — grâulu de medilocu, (85—86 ponti,) dó la 5 fl.

,50 cr. la 6 fl. 50—80 cr ; grâulu celu greu si frumosu(de 8 7 - 89 fonti,) pon la 7 Ü-.—Secara a ajunsu la 3 fl. 90 cr. ba si 4 fl.—Ooesulu la 2 fl. 30 cr. — Rapitie se platesce dc la 10 fl. 50 cr. pon' la Hfl. 25 cr. niesura de 150 ponti. Celelalte cerealie lipsescu in piatia. —

Acestea credemu câ este de folosu, só le conosca economii noştri. —

Asia s'au urcatu si au statu pretiurile — 14 dile ne'ncetatu, pana ieri; insa s'aivitu prim'a reactiune, scadiendu pretiuirile atâtu la grâu, câtu si la celelalte cerealie cu câte 5 — 10 cr. Nu încape totuşi indoióla, câ reac-tiunea este momentana; de óra-ce urcârile n'au fost, nu sunt fora basa si causa reale. —

B u r s ' a de 14 dile urma tendinti'a •— de scădere

a hârtieloru de specula si urcare a renteloru si âctiuniloru asecurate. Peste totu, pe vediuţe piati'a valoriloru sufere de ne'ncrederea co­muna in viitoriu, chiar si in celu mai de aprópe viitoriu. Speculanţii— ei de ei se sciu ciarlatani, ér prin krach-ulu de la 1872/3, sl lumea cealaltă ii-a conoscutu de celái, si asia nici intre sine, nici cu publiculu celu mare — nu mai merge ou mintiun'a ! Spiritulu timpu­lui s'a demascatu pro tare, de si-a mancatu tóta omeni'a. —

P ü b l i c a t i u n i t a c s a b i l i . Anunciu.

Langa notariatulu cercualedin Gal-sia comitatulu Aradului, cerculu Siriei (Világos,).se caută unu scriitoriu cu de­prindere in afacerile notariali; deci âce-i'a cari s'ar sei calificaţi si ar dori astfe­liu de aplicare, prin acest'a sunt'poftiţi, a se adresa in acesta privintia — cu do­cumentele si conditiunile loru câtra no­tar iulu cercuale Gavrilu Ardeleanu. —

C o n c u r s e : Ţ>entru ocuparea statiunei invetiatoresei la •*• s ól'a gr. or. romana din comun'a Nada-siu, cerculu inspectoralu alu Agrisiului in comitat. Aradului, se escrie concursu pana in 19 augustu st. vechiu a. c. in care dia se va tiené sl alegerea.

Salariu : in bani gat'a 150 fl. v. a ; — in naturalie : 6 cubule de grâu, 6 cubule de cucurudiu, 12 orgii de lemne din cari este de a se incaldi sl scól'a, 15 centenarie de fenu, si de la tóta immormentarea; 50 cr., cartiru liberu cu gradina de semenatu,

Doritorii de a ocupa acesta staţiune, recursele loru, provediute cu testimoniu de­spre absolvirea preparandiei si de califioa­tiune, si atestatu de moralitate, adresate co­mitetului parochialu, le vor tramite d-lui in­spectare de scóle Nicoláu Beldea, parochu si asess. const. in Siria, — posta ultima Siria (Világos.) —

Pe langa acést'a recurenţii au de a se presentâ pana la alegere in vre-o dominoca seu serbatore la s. biserica, pentru de a-si aretâ desteritatea in cântările bisericesci.

Nadasiu, 12 iuliu st. v. 1875. 1 - 3 Comitetulu parochialu.

Cu soirea mea. Nicolau Beldea mp.

inspectore scol.

Ţ>entru vacantea paroebia din opidulu Be-liu, procopresviteratulu Biliului, se escrie

concursu. Emolumintele sunt : una sessiune de pamentu de classea prima ; una m e şura cucu­rudiu dela fieBcecare numeru, si stolele în­datinate.

Doritorii de a ocupa acesta parochia sunt avisati, a-si tramite recursele loru dom nului administratorii protopresviteralu p. u. Hollód, in Gyanta-szép-lak — pana in di'a di 3 augustu v. candu se va tiené si alegerea,

Beliu la 6 iuliu v. 1875 1—3 Comitetulu parochialu.

Cu învoirea mea: losifu Pintia mp.

adm. protopresviteralu

"Dentru vacaut'a staţiune invetiatorósca dit Vermesiu, protopresviteratulu Jebelului

cu care staţiune este impreunatu unu salarii de 200 fl. v. a. in bani, cartiru liberu, unt intravilanu d,e 'A jugeru ai esţravilanu de 5 jugere pamentu aratonu, 8 stangeni de lemne din cari se incaldiesce sl scól'a, si dela ingro patiuni câte 20 cr. v. a.

Recursele instruate cu tote documintelt prescrise de stat. org. sunt a se tramite re* simului dnu protteru Alses, lomoviciu it Zsebely.

Vermesiu, in 3 iuliu v. 1875. 2 — 3(r) Comitetulu par. gr. or. rom

in co'ntielegere cu diu protteru tractualu

Spre ocuparea paroch iei remase veduvite prii mórtea reposatului preotu Ioanu Corni-

ceanu din Buregsou se escrie presorisulu Con­cursu pana in 6 augustu a. c. candu se va tie­né sl alegerea. I

Emolumintele sunt: o sessiunea parosh' ala, biru si stola dela 126 de case.

Recurintii au de a documenta in concur sulu loru — adresandu catra sinodulu par din Beregseu si indreptandu catra protopre» biterulu tractuale Meletiu Dregheciu in Timi sióra—câ au depusu esamenulu de califioatiam (déca iuoa nu suntu consecrati de preoţi,) i oh dup» absolvirea a 8 clâssi gimnasiali au di puso esamenulu de maturitate cu sporiu bun —si nainte de alegere au a se presentâ in bise ric'a de aci intr'o dumineca séu serbatore spr a-si aretâ desteritatea in cântare ei t'picu.

Comitetulu parochialu. In contielegere ou mine:

3 — 3 Meletiu Dregici m. p.f Protopresbiteriu.

Pentru ocuparea statiunei invetiatoresci i la scól'a gr. or. romana din comun'a ŞiepA\

Protopreabiteratulu Jebelului, comitatulu misiului, se deschide concursu cu terminu i siesse septemane de dile dela prim'a public

Venitele împreunate cu acestu postu sud 1. Salariulu invetiatorescu si alte eml

luminte anuali, socotite in bani gat'a, l{ fl. v. a ;

2. — 30 meti de, grâu si 30 meti de puisioiu; ••' ' ' .*'.-.-"'"?>-•

3. — 9 orgii de lemne, din cari se incaldi si scól'a;

4. 2 r / a jugere de pamentu aratoriu; 5. Gradina pentru legumi si cârti

liberu. Doritorii de a o uipâ acestu postu

avisati, recursele loru, provediute cu documintele prescrise de stat. nostru org., sericescu, a le adresa comitetului parocb.i le tramite de a dreptulu p. on. d. protopre teru tractuale Aless. Ioanoviciu in Zsebel In fine cei ce vor se eompeta au sé se preg«| in care-va di de domineca seu serbatore I« beserica, pentru de a-si aretâ desteritâl in cântare si tipica. Recursele ne provă) Ute cu testimoniu de califioatiune nu fi luate in considerare.

Sipetu in 25 iuniu 1875. in numele comitetului parochialu.

Teodoru Oioloetţ 3 - 3 presiedinb

Penti u vacant'a parochia din N. Marost topopresbiteratulu Beliului, in coi

Bihoru. Emolumintele sun t : a) Pamentu aratoriu de 20 cubule;] b) Cuartiru liberu cu intravilanu 80di c) 70 bradii de cucurudiu, si d) Stolele îndatinate. Doritorii de a ocupa acést'a par»

sunt avisati a-si aşterne recursurile lorţa adm. protop. losifu Pintté p. u. Hollói)] Gyanta, pana in diu'a 6 augustu st. v. d'odata se va tiené si alegerea.

Datu in N. Maros, 6 iuliu v. 1875. Din incredintiarea comitetului parochialu: I

Ioane Bica, mp. notariu cercualu si presiedinte dj Cu învoirea mea: 2-

Iosifu Pintie, mp. administr. protopresvitewln

\ Banc'a p . 4B assecuratinne reciirj „TRANSILVANIA".

Cuponulu oblegatiuniloru Ia fondi nostru de intemeiare, care vine solvi in 1. augustu a. c. se va resc perâ la cass'a nóstra centrala câfcui agenturile principali

OU B £L. 9 4 o r . Sibiiu, in iuliu 1875.

1—2 Conslllulu adminUtr&tlnij

I a tipografi'a lui Emerica BartalitS (Budapesta, VIII . strad'a Eszterhâzy n . . Redactoru respundietoriu VincenlfBabeila