a doua venire a domnului iisus hristos - precum s-a suit, aşa şi vine, cu norii vine

Precum S-a suit, aşa şi vine, cu norii vine

1

„Şi ne-a făcut pe noi împărăţie, preoţi ai lui Dumnezeu şi Tatăl Său, Lui fie slava şi

puterea, în vecii vecilor. Amin!

Iată, El vine cu norii şi orice ochi Îl va vedea şi-L vor vedea şi cei ce L-au împuns şi

se vor jeli, din pricina Lui, toate seminţiile pământului. Aşa. Amin.‖ (Apoc. 1/6-7.)

Precum S-a suit, aşa şi vine, cu norii vine.

Selecţie de texte din Cuvântul lui Dumnezeu pe această temă.

Iată, lucrez lecţie cerească peste tine, dar tu trebuie să înveţi, tată, să înveţi ca să ştii

ce să faci să fii moştenitor al slavei care vine cu Mine. Un picuţ, şi vin pe nori la tine ca să

vadă şi lumea că sunt cu tine, poporul Meu cel mic, întru care am binevoit Eu pentru

răscumpărarea făpturii. Tatăl Meu a binevoit întru Mine, iar Eu L-am ascultat întru toate

pe Tatăl, dar tu, popor iubit, puţin de tot L-ai ascultat pe Cel ce a binevoit în mijlocul tău cu

lucrare cerească.

Extras din Cuvântul lui Dumnezeu la sărbătoarea întâiului mucenic şi arhidiacon Şte-

fan, din 09-01-1994

***

Ia aminte, Ierusalime, căci Cuvântul Se face iarăşi hrană. Ia şi culege această mană, ia

şi mănâncă, poporul Meu, căci Eu sunt Cuvântul, Eu, Fiul Tatălui Savaot. Eu Mă vestesc, şi

tu Mă auzi vestindu-Mă venind spre tine, Israele de la capătul timpului. Eu Mă vestesc din

nori că vin, iar tu, popor mititel al grădinii Mele, deschide, fiule, ca să intru în grădină

şi ca să intru în carte, ca să Mă vestesc lui Israel. Eu sunt pe nori. Eu sunt cu norii cei ce

nu se văd. Eu sunt pe nori de stele. Eu sunt pe nori de soare. Eu sunt pe nori, şi norii nu

se văd. Eu sunt pe nori de îngeri, pe nori de slavă, pe nori de heruvimi şi serafimi. Eu

sunt purtat pe norii slavei Mele întru cele ce nu se văd, întru cele cereşti sunt. Israele,

fiule al cuvântului Meu, să trăieşti, fiule, întru cele cereşti. Să mănânci, fiule, mana aceasta,

s-o mănânci în fiecare zi, să mănânci şi ziua şi noaptea, să mănânci cu foame, fiule Israele.

Să mănânci lapte şi miere din cer, căci cele ce nu se văd sunt nestricăcioase. Ia şi mănâncă

din grădina celor ce nu se văd, ca să fii nestricăcios, poporul Meu, şi să faci ochi nestricăcioşi

şi să vezi norii slavei Mele, (Vezi tema: „Taina de mântuire a omenirii, taina

nestricăciunii‖,n.r.) şi pe Mine cu tine să Mă vezi, şi pe tine cu Mine să te vezi, şi să vezi,

tată, pentru ce M-am trudit peste tine patruzeci de ani. Deschide-Mi ca să vezi, că orice cu-

vânt al Meu trebuie împlinit cu frică şi cu iubire mare, şi asta înseamnă să deschizi ca să vezi.

O, copilaş poporul Meu, mănâncă, tată, mană, şi să nu-Mi ceri carne, că nu-ţi mai

dau. (Vezi tema: „Ce spurcă pe om, ce intră sau ce iese din el?‖, n.r.) Dacă lui Israel i-am

dat carne, ce bine i-am făcut? Că s-a întors în moarte Israel dacă i-am făcut voia. Ţie,

Ierusalime, omul Meu cel nou, nu vreau să-ţi mai fac voia, şi vreau, fiule, să te deprind

să vrei voia Mea. Nu te mai tot întreba pe tine, şi întreabă-Mă pe Mine, fiule, de ce-ţi zic

Eu ţie Ierusalim nou? Pentru că tu eşti făcut de Mine om nou, şi omul nou are pe Duhul

Sfânt sălaş în Care stă. Tu eşti înconjurat de Duhul Meu Cel Sfânt, căci Duhul Sfânt este

http://www.noul-ierusalim.ro/php/look.php?cheie=491

http://www.scribd.com/doc/29535257




2

Dumnezeu în Tatăl şi în Fiul, din Tatăl şi din Fiul. Lucrarea Duhului Sfânt se numeşte Rusa-

lii, se numeşte Ierusalim, iar tu eşti omul Meu cel nou, născut din Fiul lui Dumnezeu Cuvân-

tul. Tu eşti Ierusalim nou, căci Cuvântul este Duhul Sfânt, este Dumnezeu în duh, Care

vine şi face om nou din cuvânt. Mănâncă, Ierusalime, Duh Sfânt, şi să nu pofteşti carne

ca Israelul lui Moise, că Israel de la Moise a cerut carne, fiindcă Moise era scula Mea

pentru Israel. Am voit să-l fac pe Israel om nou şi să-l deprind să mănânce mană, şi apoi

lapte şi miere. Da’ de unde, tată! că el n-a vrut, şi s-a întors iar la carne. N-a voit ca Mine, şi

a voit ca el, ca omul lui cel vechi a voit omul lui Israel. Omul, Israele, n-a întrebat pe Dom-

nul când a mâncat carne. Omul a mâncat, şi Domnul a văzut ce face omul. Mănâncă mană,

Ierusalime, căci cuvântul este mană din cer. Mănâncă şi nu te plictisi ca Israel. Extras din Cuvântul lui Dumnezeu la praznicul Înălţării sfintei Cruci, din 27-09-1995

***

Să fie atenţie în grădină, în grădina cuvântului Meu. Vine Domnul, vine să grăiască

peste grădină! Vine Domnul pentru Israel! Să fie atenţie în grădină. Amin. Vine Domnul pen-

tru România! Dacă România este ţara Domnului, de aceea am numit-o Israel. Eu, Dom-

nul Iisus Hristos, din Israel M-am ivit când M-am făcut Fiul Omului. Eu, Domnul Iisus

Hristos, din România Mi-am pornit glasul întoarcerii Mele pe nori când M-am întors,

căci M-am întors, după cum era spus în Scripturi. Eu, Domnul Iisus Hristos, deasupra

României stau pe nori de slavă; stau şi voi sta până-Mi voi lăsa văzut statul şi venirea

Mea cea proorocită prin Scripturi. (Vezi tema: „România - Noul Ierusalim - Noul Cana-

an‖, n.r.) Un picuţ, şi Mă voi lăsa văzut întru venirea Mea, voi sta văzut pe norii slavei Mele

deasupra României, ţara întoarcerii Celui înălţat la ceruri. (Vezi tema: „Venirea în chip vă-

zut‖, n.r.)

Ascultă, poporule, glasul Meu! Eu sunt Cuvântul lui Dumnezeu. Amin, amin, amin.

Eu din nori grăiesc şi Îmi ocrotesc grăirea Mea peste pământ şi răspândesc până la toate

marginile cerului şi ale pământului vestea întoarcerii Fiului lui Dumnezeu. A doua oară vin

de lângă Tatăl la oameni. Acum două mii de ani am venit prunc prin Fecioară şi am vestit

împărăţia cerurilor peste pământ, căci Cuvântul S-a făcut trup. Şi dacă a trecut vremea cea

proorocită în Scripturi, iată, vin cu zeci de mii de sfinţi, purtat pe tron de heruvimi şi de

serafimi şi de arhangheli. A doua oară vin, precum este scris, dar nu vin prunc, şi vin

cuvânt, căci trupul Meu s-a făcut cuvânt. Eu sunt Cuvântul Care a rostit să fie lumină,

şi a fost. Eu sunt Cuvântul lui Dumnezeu, Cel Care a rostit să fie cer şi pământ, şi aşa a

fost. Eu sunt Cel de o fiinţă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut. Fericiţi sunt acei care

la cuvântul Meu Îmi gătesc venirea Mea cea văzută, că Eu vin de la Tatăl, şi vin prin

România, că pe ea Mi-a dat-o Tatăl la naşterea Mea. Eu eram prunc, şi ea, pruncă. Eu M-

am făcut Mire, şi ea, mireasă născută din Dumnezeu, din Cuvântul lui Dumnezeu. Eu i-am

fost vestit de Mire, şi ea s-a lăsat peţită şi iubită din pruncia ei, din tinereţea ei.

Eu, Domnul, sunt pe tron de heruvimi şi de arhangheli deasupra grădinii cuvântului. E

serbare cerească peste Israelul cel luat din români, şi să ştie România ce grăieşte Cuvântul lui

Dumnezeu de deasupra ei. Din nori de slavă grăieşte Cuvântul lui Dumnezeu.

Pace ţie, Israele român, şi pace peste România! Pacea Mea între Mine şi ea, căci ea nu

mai veghează înaintea Mea. Ea a uitat ce înseamnă Dumnezeu adevărat. Eu sunt Cel ce sunt,

căci alţi dumnezei nu sunt, dar ea s-a învăţat cu dumnezei care nu sunt dumnezei. Pacea Mea







3

din tine să fie peste tine, ţara Mea, căci vin să te trezesc. Nu te teme. Eu vin cu pace, vin cu

iubire, vin cu mângâiere. Vin, Românie, vin, vin la tine. Eu stau la uşă şi bat. Deschide, iubi-

to, că nu se şterge alegerea ta din pruncie, cea dintâi. Vin la tine, ţara Mea, şi tu, tată, nu mai

ştii, nu mai crezi că vin, dar Eu vin, şi vin să te vestesc că vin. Eu nu iubesc minciuna. Eu

sunt adevăr când îţi grăiesc că vin. O, ţara Mea, Eu nu iubesc minciuna. Ce să fac Eu cu tine

dacă tu ai iubit minciuna? Ce să fac? Eu plâng la picioarele tale, că nu vreau să te văd pedep-

sită de fapta ta. O, iubito, vin cu mângâiere la tine. Nu e bună minciuna, că scris este: «Să nu

mărturiseşti strâmb». Vino spre căinţă, vino, ţara Mea! Vino, că Eu vin pe nori de la Tatăl

ca să te scot din vină şi să nu te afle venirea Mea cea văzută, să nu te afle sub faptele

tale, ci să ieşi din timp, să te căieşti şi să te speli şi să te găteşti, ca să te ocrotesc, ca să te

iert şi ca să nu fii rănită de plata celor lucrate în ascuns. Eu am fost în tine lumină, dar tu

ai iubit întunericul, pentru că faptele tale lucrau răul, şi ai urât lumina de teamă să nu se înve-

dereze faptele tale rele. Eu vin să te ridic de sub povara faptelor tale cele din urmă.

Extras din Cuvântul lui Dumnezeu la soborul sfinţilor arhangheli Mihail şi Gavriil,

din 21-11-1995

***

Vin cu sfinţii mucenici în venirea Mea, vin şi iar vin cu sfinţii şi cu îngerii în su-

net de trâmbiţă, ca să adun prin cuvânt pe cei aleşi ai Mei din cele patru vânturi, de la

marginile cerurilor până la celelalte margini, şi voi lucra ca în vremea lui Noe. (Vezi

tema: „Ca în vremea lui Noe‖, n.r.) Şi iată, găsesc pe oameni mâncând şi bând şi nuntind, că

ei nu ştiu venirea Fiului Omului. Vin şi voi trâmbiţa ca să adun pe cei aleşi, şi din ei voi

lua unul, şi pe unul îl voi lăsa, şi oamenii nu cred ca să vegheze venirea Mea care vine

peste ei fără de ştire. (Vezi şi „Răpirea Bisericii‖, n.r.) O, fericit eşti tu, poporul Meu, slugă

cuminte şi credincioasă, căci venind Domnul tău, vei fi găsit mereu veghind, şi vei fi pus

peste cele ale Mele, iar cei care zic că Eu zăbovesc şi stau mâncând şi bând şi nuntind, pe

neaşteptate voi veni la ei şi îi voi despica în două, precum este scris în cuvântul Meu, în veni-

rea Mea. Cuvântul Meu e venirea Mea, şi nimeni nu înţelege cuvântul Meu, venirea

Mea. Binecuvântată este venirea Mea la tine şi statul tău înaintea Mea în venirea Mea,

Israele, cale a venirii Mele la oameni. Şi iată, fiule scump, oamenii beau şi mănâncă şi nun-

tesc ca în vremea lui Noe, şi cuvântul Meu vine la ei pe neştire. Vine cuvântul lui Dumne-

zeu pe norii cerului, şi văd sfinţii din cer, că ei sunt în venirea Mea. Eu şi la arhiereii care

M-au dat la răstignire le-am spus: «Eu sunt Fiul Tatălui, şi Mă veţi vedea venind cu norii,

cu putere şi cu slavă», iar cuvântul Meu adevărat este.

Vin şi iar vin, că am unde să vin ca să strig şi să adun pe cei aleşi care vor rămâne, şi

vor fi toţi un singur trup, o pâine vor fi toţi, şi fericiţi cei care au urechi de auzit, că aceia vor

rămâne. Vin cu sfinţii şi cu îngerii şi strig ca să audă cei aleşi din cele patru vânturi, de

la o margine la alta a cerurilor, că este scris în Scripturi să trâmbiţeze îngerii şi să adu-

ne pe cei aleşi. (Vezi tema: „Trâmbiţele apocaliptice‖, n.r.)

Eu sunt Fiul lui Dumnezeu şezând de-a dreapta Celui Atotputernic şi venind cu norii

cerului. Cine Mă va despărţi de dragostea Mea de tine, Israele iubit? Necredinţa de pe pă-

mânt şi aleşii ei? O, Israele, Israele, credinţa ta în cuvântul Meu va lucra şi va strânge

într-un singur staul, într-un singur trup pe toţi cei de pe pământ care vor fi, căci toţi cei

ce vor fi vor rămâne ca să fie. Cei ce vor fi găsiţi veghind venirea Mea vor rămâne ca să fie,






4

şi vor fi mângâiaţi în vecii vecilor, şi vor fi mângâiere a mângâierii, şi vor fi. Amin, amin,

amin.

Extras din Cuvântul lui Dumnezeu la sărbătoarea sfintei muceniţe Ecaterina, din 08-

12-1996

***

Eu sunt Cel ce sunt. Amin. Eu sunt mereu astăzi. Amin. Vin cuvânt pe pământ. Vi-

ne cu norii cuvântul Meu. Iată-l, vine cu norii şi se face râu al vieţii în care să se boteze

toţi cei ce cred în el, în cuvântul Meu. Cuvântul Eu sunt. Dacă însetează cineva, să vină

la Mine să bea, să vină să bea din apa râului vieţii, şi râuri de ape vii vor curge din pân-

tecele lui, căci va primi Duh Sfânt. Amin. (Vezi tema: „Acest cuvânt este râul vieţii‖, n.r.)

Cel ce crede, să vină să bea, că n-am venit să judec lumea, ci am venit să suflu peste ea Duh

Sfânt şi s-o nasc din nou şi s-o înnoiesc. Se împlinesc Scripturile naşterii din nou a lumii, şi

vin să împlinesc. Amin. N-am venit să judec lumea, ci ca s-o înnoiesc am venit, dar cel ce nu

crede în Mine, Cuvântul Care vine cu norii, acela a şi fost judecat. Cel ce nu crede este jude-

cat de necredinţă, căci cuvântul Meu care vine din Mine cu norii, este adevărat cuvântul care

se naşte din Mine.

Eu sunt Cuvântul Tatălui, Duhul Adevărului, pe Care lumea nu-L cunoaşte, dar voi Îl

cunoaşteţi, fii ai lui Israel luat din români. Vin la voi cuvânt, şi Mă port din loc în loc ca să

Mă vestesc că vin, aşa cum Gavriil a binevestit venirea Mea de la Tatăl trup născut din Fe-

cioara mama Mea.

Extras din Cuvântul lui Dumnezeu la praznicul Botezului Domnului (Boboteaza) , din

19-01-1997

***

Eu sunt, şi Mă numesc Cuvântul lui Dumnezeu, căci scris este: «El vine cu norii şi

cu zeci de mii de sfinţi, şi numele Lui se cheamă Cuvântul lui Dumnezeu». Amin.

Eu sunt Cel ce sunt. Vin din cer pe pământ şi Mă fac cuvânt şi Mă fac Mire, căci a

venit nunta Mielului, şi mireasa Lui s-a pregătit. Fericiţi sunt cei chemaţi la cina nunţii Mie-

lului. (Vezi şi „Nunta Mielului‖, n.r.)

Eu sunt Arhiereul Cel mare, Care am străbătut cerurile şi am suferit între oameni şi cu

oamenii, ispitit fiind întru toate după asemănarea omului, în afară de păcat. Nu Mi-am luat

singur cinstea aceasta, ci Tatăl Mi-a dat-o, după cum este scris: «Tu eşti Fiul Meu; Eu astăzi

Te-am născut. Tu eşti Preot în veac, după rânduiala lui Melchisedec».

Eu sunt Cel ce sunt, dar poporul prin care am venit din Tatăl nu M-a primit ca

pe trimisul Tatălui, şi Eu M-am îndreptat spre neamurile pământului, şi Mi-a dat Tatăl

de la naşterea Mea pe România, ca să-Mi fie ţară a întoarcerii Mele cu norii, ţara slavei

zilelor cele de apoi, căci aşa precum M-am suit la Tatăl, tot aşa şi vin; vin cu norii şi cu

zeci de mii de sfinţi, şi vin venind. Amin.

Vin la tine, ţara Mea de nuntă, că de la Tatăl te am dată să fii ţara Mea pentru întoar-

cerea Mea între oameni. Primeşte-Mă! Eu vin cuvânt la tine, că am în mijlocul tău pe poporul

cuvântului Meu, iesle caldă în care Se naşte de sus Cuvântul lui Dumnezeu, Care vine cu







5

norii ca pasărea care-şi face cuib la streaşina unei case unde-şi aşează puii ca să-i nască şi să-

i hrănească străbătând văzduhul şi venind, suindu-se şi coborându-se, coborând şi suind şi

iarăşi coborând ca să-şi hrănească puii din cuib şi să-i crească şi să-i înveţe să zboare în văz-

duh. Eu sunt Cel ce sunt. Vin cu norii la tine, ţara Mea de nuntă, «Vin cu sfinţii, vin pe cal

alb, şi oşti din cer vin după Mine călare pe cai albi, şi din gura Mea iese cuvânt, şi pe

coapsele Mele şi pe haina Mea am nume scris: „Împăratul Împăraţilor şi Domnul Domni-

lor“», precum scrie în Scripturi să vin. (Vezi şi „Calul alb apocaliptic‖, n.r.)

Când a trebuit să ridic din nou Ierusalimul, care se stricase pentru păcatele lui, am au-

zit de pe pământ strigare ca să vin să-l izbăvesc pe Israel cel apăsat de plata fărădelegilor lui.

Am auzit pe Daniel, care Mi-a amintit de făgăduinţele Mele pentru Israel, mărturisind înain-

tea Mea păcatele poporului său şi umilindu-se pentru Israel, şi Eu am coborât la el şi i-am

vestit: «Şaptezeci de săptămâni de ani sunt hotărâte pentru Ierusalim până ce fărădelegea

va întrece marginile ei, până ce va veni Sfântul Sfinţilor ca să pătimească pentru om, şi va

dărâma cetatea, şi până la capăt va fi greu. Dar la capăt voi veni şi voi încheia un legă-

mânt cu mulţi într-o săptămână, şi mulţi din cei ce dorm în ţărâna pământului se vor scu-

la, şi cei înţelepţi vor lumina». Şi Daniel se ruga, zicând: «Stăpâne, când?». Dar Eu i-am

spus: «Daniele, sunt pecetluite toate cuvintele acestea până la sfârşit, iar la sfârşit mulţi

vor fi curăţiţi, albiţi şi lămuriţi, şi nici unul din cei fără de lege nu va pricepe cuvintele

Mele, ci numai cei înţelepţi vor înţelege, căci cei înţelepţi se dau deoparte din calea fărăde-

legii şi stau cu Duhul Cel Sfânt, Povăţuitorul oamenilor înţelepţi. Iar tu, Daniele, te vei

scula, şi vei primi moştenirea ta, în vremea cea de apoi. Amin».

Am pus pe fiii cuvântului Meu să mijlocească pentru tine, pentru învierea ta, o, ţară

Românie, ţara Mea de nuntă, ţară a strălucirii cea proorocită de proorocul Daniel. Vin la tine

cuvânt de Duh Sfânt, vin să închei cu tine act de împăcare cu Mine. Vin din Tatăl, şi am iesle

în tine şi Mă nasc cuvânt şi te hrănesc cu tainele Mele cele ascunse, că tu ai fost cea de sub

cruce, dar Eu de la naşterea Mea te-am iubit şi te-am ridicat şi te-am ales de ţară a Mea şi te-

am născut din Mine, din numele Meu te-am născut şi ţi-am dat numele Meu şi te-am numit

creştină, după numele Meu, prin cel trimis la tine cu cămăşuţă de botez, cu apă şi cu Duhul

Sfânt, (Vezi „Despre botez‖ n.r.) şi te-am numit român, popor al ţării Mele. Şi am vegheat

peste tine la bucurie şi la durere şi te-am păzit ca să fii şi ca să te am, căci Tatăl te-a dat Mie

odată cu naşterea Mea născându-te din Mine. Povestea ta e frumoasă în cer, şi iată ce fac: vin

cuvânt pe pământul tău şi îţi scriu taina ta, şi Mă fac carte în tine şi îţi scriu povestea Mea cu

tine şi te vestesc a Mea, ca să audă toate noroadele de pe pământ că tu eşti împlinirea Mea

întru venirea Mea.

Dar ai peste tine un nod, o, ţara Mea, şi vin să-l iau de peste tine. Ca în Ierusalim in-

tru, pe cal alb intru şi Mă fac cuvânt peste tine, şi prin cuvântul Meu lucrez şi îţi rup legătu-

ra de peste tine. Tu, pentru fărădelegile tale ai fost pusă sub lege, căci cel ce păcătuieşte, este

pedepsit de lege. Şaptezeci de săptămâni de ani sunt peste tine de când am pus peste tine

legătură pentru fărădelegea ta, căci scris este: «Dacă unul din cetate păcătuieşte, toată

cetatea suferă fărădelegea». Iar după patru sute nouă zeci de ani, căci asta înseamnă

cele scrise în cartea lui Daniel despre cele şaptezeci de săptămâni, am venit la tine şi am

rostit peste tine să dezleg nodul cel pus peste tine de atâta timp, şi auzind nu ai auzit, dar Eu

am lucrat şi am dezlegat nodul tău. Şi acum vin şi te vestesc ce am făcut Eu pentru tine, ţara

Mea, iubita Mea cea de sub cruce. Am zidit o piatră nouă, o vie nouă, o mlădiţă nouă. O pie-




6

tricică albă ţi-am dat în dar, şi pe ea am scris cu mâna Mea: «Cuvântul lui Dumnezeu»,

şi nimeni nu înţelege ce scrie pe ea, «nimeni decât primitorul», precum scrie în Scripturi;

nimeni decât poporul cuvântului Meu, în mijlocul căruia M-am făcut carte pentru tine, ţara

Mea, ca să te binecuvintez şi să te ridic pic cu pic din ţărână, după cum este scris că «pe

mulţi îi voi scula din ţărâna pământului: pe unii, spre viaţă veşnică şi pe unii spre judecată

veşnică».

Am născut din cuvântul Meu un popor în tine, şi din tine Mi-am ales mireasă, ţara

Mea. Mi-am făcut în tine biserică curată, biserică pe voia Mea, nu pe voia omului, că

rău Mă apasă fărădelegea din biserică, şi Eu aveam trebuinţă de biserică cu mădulare

întregi şi sfinte, cu trup curat, care se cheamă biserică a Mea. Mi-am ridicat în tine po-

por curat, biserică vie, ca să am cu ce lucra dezlegare peste tine. (Vezi tema: „Adevărata

biserică‖, n.r.) Şi acum vin în mijlocul mulţimii din tine şi Mă vestesc în mijlocul poporului

cuvântului Meu, şi te vestesc pe tine că am venit să te ridic. Scoală-te, îţi zic ţie! Amin, amin,

amin.

Eu sunt Cel ce sunt, şi stau în mijlocul tău cu fiii cuvântului Meu, fii unşi de Mine,

Arhiereul Tatălui Savaot, aşezat de-a dreapta scaunului măririi în ceruri, căci M-am adus pe

Mine Însumi jertfă înaintea Tatălui aşa cum orice arhiereu aduce jertfă pentru păcatele lui şi

pentru cele ale poporului. Şi iată, sunt cu fiii cuvântului Meu în mijlocul tău, ţara Mea, şi iată

ce grăiesc Eu cu ei:

Fiilor unşi, s-au scurs cei patru sute nouăzeci de ani, s-au scurs şaptezeci de săptă-

mâni de ani de când s-a pus legătură peste România şi peste biserica din ea, căci am avut

aici arhiereu după chipul şi asemănarea Mea, care a anatemizat fărădelegea pe care a vă-

zut-o făcându-se, şi apoi el a plecat la Mine după ce a fost alungat de pe scaunul bisericii.

Scris este: «Cel ce nu iubeşte pe Dumnezeu, să fie anatema». O, fărădelegea a dat peste

marginile ei, iar arhiereul Nifon a rostit cuvânt împotriva ei, şi a rămas legătura aceasta. Şi

acum Eu vin să rostesc trezire peste ţara Mea şi s-o scot de sub vina aceasta.

Fiilor unşi, Eu voiesc prin voi să lucrez, că în voi binevoiesc şi vă iubesc, că şi voi

Mă iubiţi împlinind poruncile Mele, căci scris este: «Cel ce păzeşte poruncile Mele, acela

este cel ce Mă iubeşte». În numele Meu, ridicaţi mâinile spre Tatăl şi rostiţi odată cu Mine,

Arhiereul cerului:

În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, se rupe şi se dezleagă cele lega-

te peste România ca să fie dezlegate şi în cer şi pe pământ. Amin.

În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, se binecuvintează ţara română

cu binecuvântările cerului, cu binecuvântările văzduhului, cu binecuvântările pământu-

lui cel ales de Dumnezeu, cu binecuvântările înălţimilor cele veşnice, cu binecuvântările

sânurilor cerului. Amin. Eu sunt Cel ce sunt, şi binecuvintez prin cuvânt venit cu norii:

Se binecuvintează ţara română, cu darul credinţei sfinte, şi prin credinţă să se

umple de darurile Mele cele veşnice, că vin cu veacul cel nou, cel fără de sfârşit, vin cu

cerul şi cu pământul cel nou peste cele vechi, iar fărădelegea să fie aruncată în foc, şi

omul să se ridice spre cele binecuvântate ale darurilor cereşti. Eu sunt Cel ce împac pe





7

Tatăl cu omul. Eu sunt Cel ce împac pe omul cel credincios cu Tatăl. Eu sunt Cel ce

sunt. Amin.

Când Moise M-a întrebat ce să-i spună lui Israel când se va duce la el să-l scoată din

Egipt cu mâna Mea cea tare, când el Mi-a spus: «Doamne, cine să le spun că eşti Tu?», Eu

i-am spus să le spună despre Mine că: «Eu sunt Cel ce sunt». Aşa vă spun şi vouă, fii ai cu-

vântului Meu: Eu sunt Cel ce sunt, Eu sunt Cel ce vă trimit, iar voi sunteţi trimişii Mei,

sunteţi darul Meu peste oamenii care vor crede în Mine prin voi. Amin.

Eu sunt venit cu norii şi cu sfinţii şi am cu Mine pe arhiereul Meu, pe patriarhul

Nifon, a toată lumea. Eu sunt în el, şi el este în Mine, şi din Mine rosteşte cuvânt din

cuvânt peste tine, ţara Mea:

– O, Doamne, Dumnezeul celor vii, al lui Avraam, Isaac şi Iacov! O, Doamne, Dum-

nezeul celor vii din neamul român! Eu, român sunt trecut în cer, căci aici am avut ultima

chemare, şi Tu m-ai chemat să mă fac român şi să fiu numit sfânt de neamul român şi de

toată lumea cea credincioasă.

O, Doamne, Arhiereule, Care stai de-a dreapta scaunului măririi în ceruri! Au trecut

peste România şaptezeci de săptămâni de ani până ce s-a împlinit numărul anilor, iar spre

sfârşitul acestor ani Tu ai făcut în România popor plăcut Ţie, şi Te-ai făcut cuvânt peste el.

Ai intrat cu praznic de florii în cetatea de scaun a României, (Târgovişte n.r.) Doam-

ne, şi cu Tine sunt şi eu între zecile de mii de sfinţi cu care vii. Binecuvânteaz-o pe România

şi împlineşte cu ea cer nou şi pământ nou şi cuvânt nou şi Paşti nou, că ai popor nou în ea.

Fiii cuvântului Tău s-au rugat Ţie aşa cum s-a rugat proorocul Daniel pentru Ierusalim.

Binecuvintez şi eu, în numele Tău, pe fiii cuvântului Tău, ca să ştie neamul român că ei sunt

trimişii Tăi pentru România. Ajut-o pe România şi dă-i darul credinţei sfinte, şi prin credinţă

să facă voia Ta şi să împlinească Scripturile Tale cele de apoi, Doamne, că Tu în ea Te îm-

plineşti cu venirea Ta, căci vii venind, şi te faci cuvânt peste ea şi străluceşti prin cuvânt, şi

ea străluceşte sub lumina cuvântului Tău, şi cele profeţite pentru ea vin peste ea.

Extras din Cuvântul lui Dumnezeu la praznicul Intrării Domnului în Ierusalim, din

20-04-1997

(Acest cuvânt de dezlegare a blestemului sfântului Nifon s-a citit în întregime la Poar-

ta cetăţii Târgoviştei înaintea mulţimilor adunate la această sărbătoare mai înainte vestită.)

***

Vouă vă trebuie hrană multă, fiilor, că aveţi de împărţit mulţimilor pâinea cea din cer,

cuvântul Meu prin care se naşte şi creşte şi trăieşte mulţime de suflete care Mă iau pe Mine

cuvânt de la voi, că Eu cobor la voi, iar voi Mă împărţiţi şi hrăniţi multe suflete. Nu este dar

mai mare între daruri ca darul celor ce au şi dau cuvântul Meu spre hrană. Cuvântul de la

voi iese din gura Mea, căci vin deasupra voastră şi stau pe nori de heruvimi şi de sera-

fimi cuvântând peste voi şi izvorându-Mă pe Mine Însumi cuvânt, şi apoi vă ajut să fa-

ceţi curs peste pământ cuvântului Meu. Şi iată, aşa vine Domnul, şi oamenii nu ştiu ce este

venirea Mea ca s-o preţuiască şi să se bucure de venirea cuvântului Meu, care vine cu Mine

din Tatăl, ca să pregătesc cu el ziua Mea cea mare, praznicul zilei slavei Domnului, din prici-



8

na căreia vor trece cerul şi pământul cele de acum, ca să rămână cerul cel nou şi pământul cel

nou, şi dreptatea Mea pe ele, şi fiii ei. Amin.

Pace vouă, celor ce mâncaţi Trupul Meu întru sfinţenie, că aţi ieşit de la slujba învie-

rii Mele, şi acum staţi sub hrana cuvântului Meu şi mâncaţi şi creşteţi şi vă înţelepţiţi din cu-

vântul Meu.

…Cel ce vine înaintea Mea este fur şi tâlhar, ca să sfâşie oile Mele, nu oile lui,

dar Eu voi face semnul Meu ceresc, căci după strâmtorarea acelor zile ale minciunii

venirii lui Hristos, soarele se va întuneca, şi luna nu-şi va mai da lumina, şi stelele vor

cădea din cer, şi se vor zgudui puterile tăriei, şi atunci se va arăta pe cer semnul Fiului

Omului. (Vezi tema: „Semnul Fiului Omului‖, n.r.) Atunci se vor bate în piept oamenii de pe

pământ care s-au lăsat amăgiţi, căci vor vedea pe Hristos venind ca Fiu al Omului pe norii

cerului cu putere şi cu slavă multă. Amin. Eu voi veni aşa cum M-am suit, şi nu altfel,

dar voi fi cu putere şi cu slavă multă în venirea Mea cea de acum, căci întâia oară am

venit şi M-am lăsat în mâna necredincioşilor, ca un om neputincios, ca să fie judecaţi

oamenii prin fapta lor şi să se umilească ei ca Dumnezeu, Care a venit să Se micşoreze

pentru mântuirea celor credincioşi.

Extras din Cuvântul lui Dumnezeu la praznicul Învierii Domnului, din 19-04-1998

***

Poporul Meu, vin din cer în mijlocul tău. Vin la tine cu praznicul înălţării Mele la cer.

O, ce taină mare este înălţarea Mea la cer! A venit din cer un nor şi M-a învăluit şi M-am

făcut nevăzut de ochii celor ce priveau la cer după norul care-Mi învăluise trupul Meu cel

înviat. Poporul Meu, trezeşte-ţi bine duhul înţelegerii, că vin la tine cu tainele cerurilor. Du-

hul înţelegerii e mare dar. Acest duh îl au numai cei binecredincioşi. Amin. Cei adunaţi

pentru Mine în muntele Eleonului, de unde Eu M-am dus la cer, M-au întrebat: «Doamne,

oare, aceasta este vremea în care Tu aşeza-vei la loc împărăţia lui Israel?». O, poporul

Meu, această vreme o ştia numai Duhul Sfânt, Care a venit astăzi la voi. Când Duhul Sfânt a

venit peste apostolii Mei cei de atunci, la cincizeci de zile de la învierea Mea, s-a împlinit

cuvântul pe care Eu l-am dat lor, căci aşa le-am spus: «Nu este lucrarea voastră să ştiţi so-

roacele sau vremile puse de Tatăl sub stăpânirea Lui, ci voi veţi lua putere să-Mi fiţi mar-

tori până la toate marginile când va veni peste voi Duhul Sfânt». Le-am spus aşa, şi n-am

mai stat de faţă cu ei, căci norul a venit din cer şi M-a învăluit în cele ce nu se văd. Norul se

suia spre cer, iar îngerii Domnului s-au coborât în straie albe şi au stătut lângă ei şi le-au

spus: «De ce priviţi la cer? Acest Iisus pe Care L-aţi văzut înălţându-Se de la voi la cer,

astfel va şi veni, precum L-aţi văzut ducându-Se la cer».

Poporul Meu, deschide-ţi bine duhul înţelegerii, că-ţi descopăr tainele Mele ca să le

ştii şi ca să audă tot pământul lucrarea lui Dumnezeu. Pe vremea când Dumnezeu petrecea

cu mersul lui Israel pe pământ, norul acoperea pe Dumnezeu, Care mergea în faţa lui

Israel. Moise ştia taina Mea cea din nor, căci avea duhul înţelegerii şi grăia cu Domnul,

Care era acoperit în nor. Toţi proorocii au avut de la Mine priceperea tainei Mele care

Mă acoperea în nor atunci când le grăiam cele cereşti.

Să te uiţi, poporul Meu, dar să şi înţelegi de acum, că e vremea să vin văzut, pre-

cum M-am şi suit la cer. Să te uiţi tu deasupra ta când Eu Mă întâlnesc cu tine în cu-




9

vânt şi să vezi norul alb care Mă învăluieşte pe Mine când Eu grăiesc peste tine. Eu aşa

vin la tine, căci aşa este scris: «Precum S-a suit, tot aşa va şi veni, precum L-aţi văzut

ducându-Se la cer». Aşa este venirea Mea, că scris este: «El vine cu norii». Amin. Eu aşa

le-am spus la ucenici: «Voi fi cu voi tot timpul, până la sfârşitul timpului». Şi aşa este, cum

le-am spus este, dar norul este haina Mea, precum a fost la început. Cu Adam tot aşa

eram; din nor grăiam lui cuvântul Meu. Cu Avraam tot aşa am lucrat. În toată vremea

lui Israel am fost mereu în mijlocul lui, şi grăiam din nor, învăluit în nor. Cu proorocii

grăiam aşa cum Îmi este grăirea Mea, căci adevărat este cuvântul îngerilor care au

spus: «Precum S-a suit, tot aşa vine, cu norii vine, şi grăieşte Domnul peste pământ».

O, grădiniţa Mea de fii, grăiesc cu tine despre coborârea Mea deasupra ta, ca să audă

tot pământul lucrarea Mea cu tine, şi să-şi deschidă omul duhul înţelegerii şi să înţeleagă ve-

nirea Mea la tine, căci pentru tot pământul vin la tine. E mare taină pietricica albă din această

grădiniţă, căci pe ea se scrie numele Meu, cuvântul Meu cel nou, pe care-l ştie numai primi-

torul. În cartea Apocalipsei este scris despre această taină a pietricelei albe şi a cuvântu-

lui Meu de azi, şi ştiut de fiii grădinii cuvântului Meu, pe care i-am făcut biruitori peste

vreme şi peste lume, că ei au biruit lumea, precum Eu am biruit-o.

…Cei ce sunt fiii împărăţiei cerurilor pe pământ, aceia nu se însoară şi nu se mărită, şi

sunt curaţi ca îngerii din cer, curaţi cu trupul şi cu duhul. Dar cu voi, fii ai cuvântului Meu în

România, Eu am biruit şi M-am făcut Împărat peste pământ şi cuvântez cuvânt din nor,

căci norii slavei Mele coboară până deasupra voastră, şi Eu grăiesc din nor peste voi, şi

voi Mă daţi oamenilor, că a venit vremea să vin pentru tot omul de pe pământ. Până mai

ieri grăiam numai vouă, dar acum Mă împart tuturor prin voi.

O, poporul Meu Israel cel din români, tu să te bucuri la întâlnirile Mele cu tine şi să

nu te îngrijorezi de vântul şi de norul cel de deasupra ta, că Domnul Dumnezeul tău, cu

norii vine la tine şi îţi grăieşte. Fericit este omul care înţelege venirea Mea la voi, fiilor

primitori ai cuvântului Meu cel nou. Împărăţia lui Israel acum s-a aşezat, căci Israel în-

seamnă poporul Domnului, popor ceresc, popor la care vine Dumnezeu şi grăieşte din

nor. Acum două mii de ani când ei M-au întrebat de vremea aşezării la loc a împărăţiei lui

Israel, Eu numaidecât le-am spus că nu este lucrarea lor această taină, ci este lucrarea Duhu-

lui Sfânt, Cel din Tatăl, şi numaidecât M-am lăsat învăluit în nor, suindu-Mă de la ei la cer.

Dacă Dumnezeu ar fi mereu văzut de oameni, oamenii ar vorbi cele pământeşti cu Domnul,

aşa cum era şi atunci, dar Eu M-am ascuns în nor, şi grăiesc peste oameni, şi Mă ascund în

om, şi grăiesc acoperit peste cei credincioşi care iau învăţătură de la Dumnezeu.

Fiilor, Duhul Sfânt al Tatălui este în Mine, şi Duhul Sfânt din Mine este în voi, şi Eu

sunt Duh Sfânt în voi. Amin, amin, amin. Fiilor, M-am înălţat ca să fiu Duh Sfânt peste

pământ, căci trupul Meu era smerit între oameni, era fără slavă, fiindcă Dumnezeu nu

voieşte slavă de la oameni, ci voieşte dragoste de la oameni, dragoste ca a lui Dumnezeu.

Amin. Iată, taină grăiesc vouă: precum M-am înălţat, tot aşa şi vin, şi vin cu norii.

Amin, amin, amin. Trupul Meu este acoperit în nor, dar cuvântul Meu este Duhul Sfânt

al Tatălui, căci Eu sunt Cuvântul Tatălui Savaot. Amin.

Era o zi frumoasă şi senină, era adiere de vânt şi era pacea Mea peste ucenicii Mei în

ziua când M-am adunat cu ei pe muntele Eleonului, iar norul alb cobora de sus în jos, şi Eu


10

M-am lăsat cuprins de nor şi M-am făcut tainic şi Mi-am slăvit dumnezeirea şi am coborât

Duh Sfânt din trupul Meu peste ucenicii Mei după zece zile de la înălţarea Mea dintre ei. Ei

nu s-au depărtat de Ierusalim, precum nici Eu nu M-am depărtat de locul păcii Mele, locul

unde Eu l-am împăcat pe om cu Tatăl, locul în care Eu M-am jertfit pentru omul cel zidit de

Dumnezeu, şi apoi M-am împărţit la tot pământul prin ucenicii Mei, care M-au mărturisit

tuturor, de atunci şi până la voi, fii ai venirii Mele. Şi iată, Eu am venit, şi lumea nu este cu

Mine şi nu veghează întru venirea Mea, dar Eu vin cu norii şi din nor cuvântez peste gră-

diniţa cuvântului Meu, şi norii se vor da la o parte şi oamenii Mă vor vedea, aşa cum M-

au văzut cei ce se uitau la norul care M-a învăluit. Se va trage cerul în lături, se va trage

norul în lături, şi voi rămâne văzut de ochii oamenilor care nu Mă aşteaptă să vin. Fericit

este omul cel ce cu duhul său Mă vede, că acela M-a primit cu Duhul Meu Cel Sfânt în el.

Elisei proorocul Mă avea în el şi Mă vedea cu duhul său, dar sluga lui nu Mă vedea. Şi Elisei

Mi-a spus să dau cerul în lături şi să vadă sluga sa pe Dumnezeu în oştire cerească, şi ochii

trupeşti ai slugii lui Elisei au văzut izbăvirea de la Domnul, izbăvirea lui Elisei proorocul.

Cel ce Mă vede cu ochii trupului, nu rămâne viu, nu rămâne cu Domnul şi cu dreptatea

Domnului. De aceea M-am ascuns în cele ce nu se văd, căci fericit este omul credincios,

care vede prin ochii duhului.

O, fiilor scumpi, ce taină mare este înălţarea Mea la cer! Eu sunt în mijlocul vostru

mereu, şi sunt tainic, şi sunt, dar să fiu, fiilor. Acolo unde sunteţi voi, să fiu şi Eu, să fiu me-

reu cu voi, fiilor. Aveţi grijă să fiţi mereu cereşti, fiilor, căci cei cereşti Îl au pe Domnul în ei

şi cu ei şi între ei. Cei cereşti se cunosc că sunt cereşti; cei cereşti sunt acoperiţi în ochii celor

din jurul lor, că dacă n-ar fi aşa, ar fi ispitiţi de cei de pe pământ, aşa cum Mă ispiteau pe

Mine iscoadele care nu se bucurau să fiu Eu Fiul lui Dumnezeu. Cei cereşti sunt în nor, pre-

cum Eu sunt. Cei cereşti sunt dispreţuiţi de oamenii slavei deşarte, precum Eu sunt dispreţuit

de aceştia, dar cei cereşti sunt pururea cu Domnul. Amin, amin, amin. Aceştia iubesc drepta-

tea Domnului şi sunt cereşti. Amin. Fericit este omul care înţelege şi vede cu duhul veni-

rea Mea la voi, fiilor primitori ai cuvântului Meu cel nou, căci se vor trage norii cerului în

lături, şi acela Mă va vedea cum sunt. Dar ce sunt norii cerului? Fiilor, învăţaţi pe Israel

să vadă şi să ştie taina Mea cu el. Duhul înţelegerii tainelor cereşti să fie cu voi şi să vă înveţe

cele cereşti peste pământ, fii ai lui Israel, fiilor români, că numele „român― este nume sfânt,

precum „Israel― este nume sfânt. Amin, amin grăiesc vouă: vouă şi la tot neamul omenesc

de pe pământ: numele „român“ este nume sfânt. Amin, amin, amin.

Extras din Cuvântul lui Dumnezeu la praznicul Înălţării Domnului, din 28-05-1998

***

O, ucenicilor, o, apostolii Mei cei de atunci! Sunteţi cu Mine, Învăţătorul vostru; sun-

tem cu cei mai mici ai timpului Domnului. Ei lucrează cu cerul ca şi voi, şi Mă aduc din cer

pe pământ, căci prin credinţa lor am venit iar, şi cuvântez ca şi acum două mii de ani, şi

învăţ noroadele să stea întru venirea Mea, şi mulţi se vor aşeza să stea întru venirea Mea.

Amin, amin, amin. Cuvântaţi cuvânt de bucurie şi de nădejde peste cei mai mici. Ei sunt

credincioşi venirii Mele între zeci de mii de sfinţi, că aşa vin Eu când vin, căci am suită

cerească, şi cu ea vin când vin. Amin.

– O, Învăţătorule, norul cel alb ne învăluie pe toţi, şi stăm pe nor alb şi grăim cu Ti-

ne, Doamne, ca şi atunci când chipul Tău s-a schimbat în slavă pe munte, şi îmbrăcămintea

Ta s-a înălbit ca lumina. O, Doamne, oamenii vor să ne scoată afară din Scripturi, ca să nu



11

mai fim cuvântul Scripturilor Tale cele adevărate. Dar noi suntem între cei doisprezece şi am

lăsat cărţi în Scripturi pentru cei credincioşi Ţie, Doamne, că Tu ai lăsat peste noi pe Duhul

Sfânt, şi cărţile noastre sunt pecetluite cu Duhul Tău Cel Sfânt, dar oamenii vor să ne scoată

din Scripturi. Scripturile sunt cartea Ta cea de atunci, în care ne-am scris şi noi spre credin-

ţa oamenilor, că Ţi-am fost martori lucrării Tale cea mai presus de fire, Doamne Învăţătoru-

le. Moise şi Ilie, şi noi, cei trei apostoli ai Tăi, Petru, Iacob şi Ioan, am auzit glasul Tatălui

în muntele slavei, cum că Tu eşti Fiul Său Cel iubit, şi toţi mărturisim despre ziua aceea, şi

din cer mărturisim, iar dintre noi apostolul dragostei grăieşte peste biserici. Amin. Căci aşa

i-a spus Duhul Tău: «Tu trebuie să prooroceşti încă o dată la popoare şi la neamuri şi la

mulţi împăraţi». Amin, amin, amin.

Eu, Ioan apostolul, am fost în ostrovul Patmos pentru mărturia lui Iisus Hristos şi

pentru cuvântul lui Dumnezeu. Am fost răpit în duhul în zi de duminică şi am auzit în urma

mea glas mare, ca de trâmbiţă, care zicea: «Ceea ce vezi, scrie în carte şi trimite celor şapte

biserici!». Am văzut slava Lui, şi El mi-a zis: «Nu te teme, Eu sunt Cel dintâi şi Cel de pe

urmă şi Cel ce sunt viu. Am fost mort, şi iată, sunt viu în veci şi am cheile morţii şi ale ia-

dului. Scrie acum cele ce ai văzut şi cele ce au să fie după acestea». Iisus Hristos mi-a gră-

it, şi eu am scris cuvântul lui Dumnezeu despre cele ce trebuiau să fie, şi apoi El a mărturisit

zicând: «De va mai pune cineva la cuvintele acestei proorocii, Dumnezeu va pune asupra

aceluia pedepsele care sunt scrise în cartea aceasta, iar de va scoate cineva din cuvintele

acestei proorocii, Dumnezeu va scoate partea lui din pomul vieţii şi din cetatea cea sfântă

despre care scrie în cartea aceasta».

O, oamenilor credincioşi şi necredincioşi, îndoielnici şi neîndoielnici, numai eu am

avut numele de Ioan între cei doisprezece apostoli ai lui Iisus Hristos, dar cartea aceasta

care stă la capătul cel din urmă al Scripturilor este descoperirea lui Iisus Hristos, pe care i-

a dat-o Dumnezeu ca să arate robilor Săi credincioşi cele ce trebuiau să se petreacă în cu-

rând. El a trimis pe îngerul Său să mi-o destăinuiască, iar eu am mărturisit bisericilor cu-

vântul lui Dumnezeu şi mărturisirea lui Iisus Hristos.

O, fii ai oamenilor, dacă Iisus Hristos nu vorbea despre cartea aceasta şi de cel ce ar

scoate sau ar pune la cartea aceasta, era de mult acoperită această proorocie, dar cuvintele

ei au tărie neclătinată, căci Duhul lui Hristos a spus: «Mergi şi ia cartea cea deschisă din

mâna îngerului care stă pe mare şi pe pământ; ia-o şi mănânc-o, că tu trebuie să prooro-

ceşti încă o dată peste pământ şi să-i însemnezi pe cei ce se închină Mie, iar pe ceilalţi să-i

scoţi din măsurătoarea Mea, căci sunt păgâni, şi Eu voi scoate partea lor din pomul vieţii

şi din cetatea cea sfântă despre care scrie în cartea aceasta».

O, fii ai oamenilor, Cuvântul lui Dumnezeu a venit pe pământ şi Şi-a făcut cetate

sfântă, zidită din cei credincioşi venirii Lui, şi Domnul este slava ei şi lumina ei, şi în ea

nu intră cel pângărit, după cum scrie în cartea aceasta a vieţii Mielului. Cuvântul lui

Dumnezeu face nou Ierusalim, cetate sfântă, zidită din inimi vii, născute din cer, de sus, îm-

părăţie a lui Dumnezeu în om născut de sus.

O, voi, cei tari la cerbice, iată, încă o dată grăiesc popoarelor, după cum a fost proo-

rocia Domnului, Care n-a voit ca eu să mor, şi a voit să rămân până azi şi să lucrez între cei

credincioşi cuvântului lui Dumnezeu în mijlocul României, cetatea Noului Ierusalim, care


12

are în ea grădina cuvântului. Amin. Eu, Ioan, apostolul lui Iisus Hristos între cei doisprezece

apostoli ai Săi, am fost în ostrovul Patmos pentru cuvântul lui Dumnezeu, Care mi-a spus:

«Scrie!». Curând, curând vor tremura toţi necredincioşii, toţi mai-marii pământului, şi se

vor ascunde în peşteri şi în stânci, căci eu mă voi lăsa văzut, la porunca Domnului, Care

vine cu norii, şi orice ochi Îl va vedea. Amin. Iată, vă ascundeţi de proorocia aceasta. Iată,

daţi s-o ascundeţi şi s-o luaţi din dreptul meu, dar iarăşi spun: eu, Ioan apostolul, am scris

cuvântul lui Dumnezeu din cartea aceasta. Amin. Scuturaţi-vă de necredinţă şi nu fugiţi de

Dumnezeu, căci El a zis: «Cumpăraţi de la Mine alifie de ochi ca să vă ungeţi ochii şi să

vedeţi». Amin.

Iar vouă, iubiţi ai Domnului, răscumpăraţi de El din tot norodul şi neamul prin sân-

gele Lui, cântaţi cântarea nouă, cântaţi Mielului cu laude cereşti, cântaţi cântări de nuntă,

căci curând, curând neamurile toate vor veni şi se vor închina Cuvântului lui Dumne-

zeu, Care este cu voi.

O, Învăţătorule, norul cel alb se ridică cu noi, iar Tu eşti cu cei credincioşi, şi Te faci

lumină peste pământ şi Te împlineşti în cuvântul cel proorocit în cartea aceasta. Amin.

– Amin, amin grăiesc ţie, iubitul Meu apostol Ioan: toate cuvintele acestei proorocii

ies din nou în calea oamenilor şi se vestesc, după cum Eu ţi-am grăit atunci: «Încă o dată vei

prooroci peste neamurile pământului». Amin.

Iată sărbătoare cerească, şi voi veni cu Tatăl Meu şi cu suită cerească în sărbătoare

pentru mama Mea Fecioara, şi vom avea zile de mărturie cerească, zile de nuntă între zilele

de nuntă, Eu, Domnul, şi cu poporul Meu şi cu cei ce îl iubesc pe poporul Meu pentru nume-

le Meu care este peste el. Amin, amin, amin.

Extras din Cuvântul lui Dumnezeu la praznicul Schimbării la faţă a Domnului, din

19-08-1998

***

Eu sunt Dumnezeu Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt şi Mă fac cuvânt peste pământ, căci sunt

Cel ce sunt. Amin, amin, amin.

Fiilor din grădina Mea, am coborât. Amin. Luaţi din gura Mea cuvântul Meu şi

aşezaţi-l în cartea Mea cea de azi, (Vezi tema: „Cartea Mielului‖, n.r.) căci sunt cu cerul pes-

te voi în sărbătoare pentru mama Mea Fecioară. Sunt cu Tatăl, fiilor; aşa v-am spus că vin.

Tot cerul Meu e pe nor deasupra voastră, că fără cerul Meu Eu nu cobor pe pământ, Eu

nu cobor singur. Tatăl este în Mine în toată vremea, iar sfinţii sunt în venirea Mea la voi. La

voi vin, că omul de pe pământ nu ştie nimic despre venirea Mea la el, nu ştie nici despre ve-

nirea lui la Mine, nu ştie omul ce înseamnă Dumnezeu. Toate încap cu omul, numai Eu nu-

Mi mai aflu sălaş în om şi pe lângă om. Sunt singur pe pământ, singur fără omul de pe el, dar

sunt cu sfinţii Mei. Amin, amin, amin. Şi sunt cu voi, cei ce Mi-aţi dat locaş cuvântului Meu

peste voi, ca să Mă las de la voi spre oameni, că Mi-e dor de om, fiilor. Am făcut din voi

cărare a cuvântului Meu spre oameni, şi vin din cer şi stau pe nori de slavă şi Mă desăvâr-

şesc în cuvânt peste pământ, şi vă dau tărie să staţi înaintea cuvântului Meu şi să-i deschi-

deţi.




13

Dar ce cred oamenii că înseamnă venirea Domnului? Ea nu se aşteaptă, ea se trăieş-

te; ea nu se pregăteşte, ci este, căci Eu sunt Cel ce sunt, pentru cei ce sunt întru Mine, iar

pentru cei necredincioşi, Eu nu sunt, Eu nu vin, că ei nu Mă aşteaptă să vin.

Extras din Cuvântul lui Dumnezeu la praznicul Adormirii Maicii Domnului din 28-

08-1998

***

Am venit, fiilor din grădină. Amin, amin, amin. Sunt cu norii slavei Mele deasupra

voastră, că scris este: «El vine cu norii».

Nimeni nu mai aşteaptă venirea Mea, că Scripturile cerului nu mai sunt citite şi crezu-

te. Eu sunt mereu peste voi cu venirea Mea, dar oamenii sunt iubitori de sine de şapte mii de

ani şi nu mai cheamă venirea Mea, nu vor să fiu cu ei şi să stau cu ei; şi dacă vor, Eu nu pot

să vin cum vor ei, şi vin precum scrie în Scripturi, vin cu ziua slavei Mele, şi ea este zi în-

fricoşătoare peste oameni, că oamenii au traiul lor, plăcut lor, iar cuvântul Meu cel cu

voi este ziua Mea cea mare şi înfricoşată. Iată, se tem de ea toţi oamenii şi fug de cuvântul

Meu cel ce este cu Mine peste voi, căci Eu dacă vin, grăiesc cuvântul zilei venirii Mele.

(Vezi şi „Nu ştiţi ziua şi ceasul – Ziua Domnului‖, n.r.)

Amin, amin zic vouă: cuvântul cel rostit de Mine peste voi este ziua Mea cea mare

şi înfricoşată, este râvna Mea şi durerea Mea, care plânge din Mine de dorul omului care

nu mai vrea să aibă Dumnezeu adevărat peste el. Omul nu vrea să domnesc Eu peste el ca un

Dumnezeu mare şi adevărat, şi Eu plâng, căci cuvântul Meu aşa a spus la îngeri: «Pe cei care

n-au voit să domnesc peste ei luaţi-i şi tăiaţi-i şi aruncaţi-i». Oamenii se tem de venirea

Mea, şi iată, se tem de cuvântul Meu care vine cu Mine, care vine cu norii şi pe care îl vede

tot ochiul, şi omul închide ochii înaintea Mea ca să nu Mă vadă.

Binecuvântată să fie biruinţa voastră cu Mine. Sfinţii şi îngerii sunt în toată vremea cu

voi şi cu cei ce-Mi lucrează Mie lângă voi şi cu voi pentru numele Meu. Eu sunt mereu cu

voi, şi sunt arma voastră de biruinţă pentru libertatea împărăţiei cerurilor între cer şi pământ.

Amin, amin, amin.

Extras din Cuvântul lui Dumnezeu la sărbătoarea cuvioasei Parascheva, din 27-10-

1998

***

Iată, deschid cerul şi cobor pe pământ. Nu vin cu trenul sau cu maşina sau cu avio-

nul sau cu alte făcături ale omului. Vin cu cuvântul, vin cu norii, şi altfel nu vin. Vin cu

credinţa omului sfânt. Amin, amin, amin. Nicicum nu voi veni altfel.

Omul este mincinos şi îşi dă unul altuia minciuna şi se joacă de-a adevărul, şi Eu văd

ce face omul mincinos şi nu mai este cel ce face judecată şi dreptate, nu este până la unul.

Dar sunt Eu, căci Eu sunt Cel ce sunt, şi pot să fiu cuvânt, şi sunt cuvânt împotriva deşertă-

ciunii care se vrea dumnezeu peste om. Iată, vin din cer Învăţător ca să-l fac pe om să creadă

în venirea Mea şi să Mă cunoască venind, căci vin pentru cei ce cred, iar cei ce cred sunt râ-

uri de apă vie şi se fac venire a Mea peste cei ce-L caută pe Dumnezeu, hrănindu-se în taină

cu iubirea de Dumnezeu.







14

Extras din Cuvântul lui Dumnezeu din ajunul Duminicii fiului risipitor, din 06-02-

1999

***

Deschideţi cuvântului Meu, fiilor. Fiţi porţi veghetoare, că Eu, Domnul, vă acopăr în

nor, iar slava Mea cu voi stă nevăzută, că nu poate omul să vadă slava Mea cu voi, fiind-

că Eu sunt foc mistuitor în ochii celor ce văd slava Mea. Amin.

Când i-am spus lui Moise să se suie pe muntele Sinai, s-a coborât slava Mea pe munte

şi l-a acoperit şi am strigat la Moise din mijlocul norului slavei Mele, şi apoi l-am acoperit în

nor şi am grăit cu el toate câte aveam să-i spun pentru fiii lui Israel, iar chipul slavei Mele de

pe vârful muntelui era în ochii fiilor lui Israel ca un foc mistuitor. Când Moise Mi-a zis să-i

arăt slava Mea, i-am spus aşa: «Eu voi trece pe dinaintea ta cu toată slava Mea. Faţa Mea

însă nu vei putea s-o vezi, că nu poate omul să o vadă şi să trăiască. Tu şezi pe stâncă, şi

când va trece slava Mea, te voi ascunde în scorbura stâncii şi voi pune mâna Mea peste

tine până ce voi trece, şi apoi voi ridica mâna Mea, şi tu vei vedea spatele Meu, iar faţa

Mea nu o vei vedea».

Când i-am spus lui Ilie: «Ieşi din peşteră şi stai pe munte înaintea feţei Domnului,

că iată, Domnul va trece, şi înaintea Lui va fi vijelie mare, care va despica şi va sfărâma

munţii şi stâncile, şi apoi, după vijelie, va fi cutremur, şi după cutremur, foc, iar după foc

va fi adiere de vânt lin, şi acolo va fi Domnul». Aşa i-am arătat lui Ilie slava Mea. Când gla-

sul Meu grăieşte peste voi din adiere de vânt lin, slava Mea cu voi stă nevăzută şi vă acopăr

în norul slavei Mele nevăzute, ca să vă pot grăi şi ca să-Mi scriu cuvântul pe pământ prin

mânuţele voastre şi ca să-i spun poporului Meu şi omului de pe pământ toate câte am Eu de

grăit. Iar chipul slavei Mele stă încă nevăzut în ochii celor de pe pământ, căci încă sunt

milostiv.

Când am grăit ucenicilor Mei despre venirea Fiului Omului, le-am spus: «Precum

fulgerul iese de la răsărit şi se arată până la apus, aşa va fi venirea Fiului Omului, şi apoi

vor plânge toate neamurile pământului, când soarele se va întuneca, şi luna nu va mai da

lumina ei, şi stelele vor cădea din cer, şi puterile cerului se vor clătina, şi atunci vor vedea

pe Fiul Omului venind pe norii cerului cu putere şi cu slavă multă». (Vezi tema: „Ca fulge-

rul care iese de la răsărit, aşa este venirea Domnului‖, n.r.) Pe vremea Mea cu ei, am luat pe

Petru, pe Iacov şi pe Ioan şi M-am dus cu ei pe un munte înalt şi a strălucit faţa Mea ca soare-

le înaintea lor, iar haina Mea s-a făcut luminoasă şi M-am arătat între Moise şi Ilie, care vor-

beau cu Mine, iar Petru a zis: «Bine este nouă, Doamne, să fim aici, iar dacă voieşti, eu voi

face trei colibe». Şi pe când el încă vorbea, nor luminos i-a acoperit pe ei, şi din nor glasul

Tatălui le-a spus lor: «Acesta este Fiul Meu Cel iubit, în Care am binevoit. Pe Acesta să-L

ascultaţi». Şi după ce a trecut slava Domnului prin faţa ochilor lor, i-am atins şi le-am spus:

«Sculaţi-vă şi nu vă temeţi, şi nimănui să nu spuneţi ce aţi văzut până ce Fiul Omului va

învia din morţi».

Mă slăvesc cu slava cuvântului Meu peste pământ şi Îmi însemnez în carte sărbătoa-

rea de azi a slavei Mele pe care am lăsat-o văzută în ochii celor trei ucenici ai Mei, ca să măr-

turisească ei apoi pentru cei ce aveau să creadă că Eu sunt Fiul Cel iubit al Tatălui, şi să as-

culte de Mine cei ce vor crede aceasta. M-am lăsat peste voi cu cuvântul împărăţiei Mele, şi






15

de la voi îl dau să-l audă neamurile pământului ca să vină să ia slava Mea, învăţătura cea

veşnică, şi s-o înveţe pe ea. (Vezi tema: „Împărăţia cerurilor nu vine în chip văzut‖, n.r.)

…Vă acopăr în norul slavei Mele şi stau nevăzut cu voi între oameni, că nu poate

omul să vadă slava Mea cu voi, fiindcă Eu sunt foc mistuitor în ochii celor ce văd slava

Mea, norul slavei Mele, care era văzut de fiii lui Israel ca un foc mistuitor în vremea

statului Meu cu Moise pe muntele acoperit de norul slavei Mele. Vă dau mângâiere în

dureri de duh şi de trup, şi purtaţi-le pe acestea în numele Meu şi cu greul Meu în ele, că Eu

sunt Cel ce vă mângâi în dureri. Întăriţi-vă unul altuia puterea Duhului Meu din voi ca să

mergem bine înainte cu lucrul vestirii pe care am întins-o prin voi de la o margine a cerurilor

şi până la celelalte margini, aşa cum este scris de venirea Mea ca fulgerul care iese de la răsă-

rit şi se arată până la apus, fiilor mărturisitori.


19-08-2003

***

Când M-am aşezat lângă Tatăl, când Mi-am ascuns faţa de la ochii ucenicilor Mei în

ziua căreia i se zice înălţarea Mea la cer, am fost acoperit de un nor ca să nu Mă mai vadă

omul şi ca să caute după Mine mereu, şi altceva să nu mai facă, fiindcă omul nu mai vrea cu

Mine. M-am ascuns ca să stea cu Mine omul, nu să Mă părăsească, nu să nu mai vrea cu Mi-

ne. Eu aşa am voit de la om când M-am înălţat din ochii celor ce Mă priveau după ce ei M-au

întrebat de vremea aşezării la loc a împărăţiei lui Israel. Eu voiam să-i trimit martori ai Mei

peste pământ ca să-l înveţe pe tot omul să stea cu Mine şi nu fără Mine, şi nu să caute ei să

ştie anii şi vremile care sunt sub stăpânirea Tatălui şi nu se sfârşesc. Atunci Eu, spunându-le

că vor lua Duh Sfânt ca să Mă mărturisească El prin ei, M-am lăsat apoi luat de nor de la

ochii lor şi li s-au arătat arhanghelii Mei şi le-au spus: «El va veni precum L-aţi văzut mer-

gând la cer». Amin. Iată, aşa vin, vin mergând, şi omul trece pe lângă Mine şi nu Mă mai

vede. Trece omul pe lângă Dumnezeu şi nu se opreşte şi trece, şi vremea se uită la el şi la

vremea lui, căci omul trece zilele lui, el vrea zilele lui, nu zilele Domnului.

Nu vremea trece, ci omul trece, iar Domnul este mereu la început, mereu acelaşi,

aşteptându-l înapoi pe om, pe omul care trece. Vremea nu trece, vremea vine şi este, dar

omul trece şi nu mai vine şi nu mai este. Vremea vine mereu, dar omul nu mai vine, nu mai

vrea omul să ştie de venirea sa. El aşteaptă venirea Mea, dar Eu îi spun că nu o aşteaptă,

şi că niciodată nu a aşteptat-o. O, nu vremea trece, ci omul trece şi nu mai vine, şi trece pe

lângă Mine şi nu se mai opreşte ca să Mă vrea şi ca să stea cu Mine dacă Eu l-am oprit ca să

Mă vadă şi ca să se înveţe cu Mine, căci cine se învaţă cu Mine nu Mă mai vrea, şi se vrea pe

el apoi.

Iată, poporul Israel în mijlocul căruia M-am născut Fiu al omului ca să mor ca omul,

şi apoi să înviez omorând moartea pe care omul a făcut-o peste el, poporul la care M-am ară-

tat acum două mii de ani nu M-a cunoscut ca să vină la Mine, şi nu mai vine la Mine dacă el

aşteaptă venirea Mea fără să se grăbească să Mă aştepte, dar Eu îi spun că nu o aşteaptă şi că

niciodată nu a aşteptat-o.




16

O, nu mai crede omul în venirea sa la Mine, în statul Meu cu el pe pământ; nu mai

crede omul care a uitat că Eu M-am făcut Fiul Omului acum două mii de ani ca să-l fac

Dumnezeu pe om.

Extras din Cuvântul lui Dumnezeu în sâmbăta pomenirii celor adormiţi din 14-02-

2004

***

O, Eu am venit Dumnezeu născut din cer şi de pe pământ în locul numit sfânt, şi tot

n-am putut să petrec cu omul sub chipul şi sub numele de Dumnezeu, Fiu al Tatălui Savaot,

cu care nume venisem pe pământ ca să Mă mărturisesc prin moarte pe cruce şi prin înviere

dacă prin naştere din Fecioară n-am fost primit de oameni Fiu venit de la Dumnezeu din cer

după om. Acum Mă fac cuvânt pe pământ, şi norii cerului Meu Mă ţin cu slava cuvântului

Meu, dar nu pot să dau în părţi depărtarea dintre Mine şi om, nu pot din pricina celor apropi-

ate omului şi în care el crede văzându-le şi numindu-le adevărate, adevăr în care omul se

îneacă de şapte mii de ani şi nu mai iese deasupra lor ca să vadă el faţa Mea, slava Mea, şi să

dorească omul să fie slava Mea, iar Eu, slava lui, şi să avem aceeaşi lucrare, aceeaşi simţi-

re şi blândeţe, şi să nu mai plângă Tatăl de mila Mea, de durerea Mea, de venirea Mea după

om Dumnezeu tainic, şoptindu-i omului că am venit şi că îi cer să Mă primească, să Mă aş-

tepte şi să Mă creadă când spun că îi este greu cerului şi pământului fără Dumnezeu pe pă-

mânt cu omul.

Extras din Cuvântul lui Dumnezeu la praznicul Întâmpinării Domnului din 15-02-

2005

***

O, ce dor Îmi este să grăiesc cu omul pe pământ! Oricât aş grăi de mult, dorul Meu

este fără de moarte, fără de sfârşit, poporul Meu. Acest dor este cuvânt, căci cuvântul este

măsura dorului, iar Eu sunt fără de sfârşit şi sunt Cuvântul, poporul Meu, şi Mi-e dor să-l

grăiesc şi Mi-e dor să-l mărturisesc. Când eram cu ucenicii în lume nu puteam să-Mi liniştesc

dorul tot, căci eram cu trupul şi Mă ţineam să Mă mărturisesc pe Mine Însumi, fiindcă aşa

este pe pământ când eşti. Dar acum din cer dorul Meu curge ca râul, căci vremea aceasta aş-

teptată de veacuri a venit. Eu Însumi din Tatăl Mă fac putere de Duh Sfânt şi Mă mărturisesc

pe pământ, şi sunt în Tatăl şi împlinesc Scriptura aceea prin care am spus că Mă duc la Tatăl

ca să vin. O, nu este altfel Scriptura aceea care spune despre Duhul Sfânt vestitor peste om,

nu este cum spun preoţii bisericii cum că ei lucrează în Duhul Sfânt, căci nu este în Duhul

Sfânt ceea ce spun ei că lucrează Duhul Sfânt în biserici. Iar Eu le spun lor aşa: acest cuvânt

este Duhul Sfânt, Cel făgăduit de Tatăl că va veni pe pământ, şi din Care am dat putere

ucenicilor Mei acum două mii de ani de M-au mărturisit la făpturi cu toate câte Eu am

lucrat în mijlocul lor cât am stat pe pământ cu toată taina Mea între oameni. Când M-

am înălţat la cer le-am adus aminte de făgăduinţa Tatălui când Eu le spuneam: «Mă duc ca

să pot veni la voi. Mă duc şi vă voi trimite pe Mângâietorul, Care din al Meu va lua şi vă

va vesti». Acum însă Eu Însumi din cer, din mijlocul ucenicilor Mei, Eu Însumi Mă mărturi-

sesc peste pământ, căci îngerii înălţării Mele le-au spus celor ce Mă priveau: «Precum L-aţi

văzut mergând la cer, astfel va şi veni». Eu cuvântând peste ei M-am înălţat la cer, şi a venit

un nor şi M-a acoperit, iar Eu, acum, din nor grăiesc, căci cu norii vin, precum M-am

suit, precum au spus îngerii înălţării Mele că voi veni. Extras din Cuvântul lui Dumnezeu la praznicul Înălţării Domnului. Sărbătoarea naşte-

rii sfintei Virginia, din 09-06-2005







17

***

O, poporul Meu, când Eu Mă voi vedea în tine aşa cum sunt Eu, atunci Eu vin

văzut, dar nu să doreşti aceasta, ci să lucrezi aceasta, căci toată întreaga Mea venire

după faţa ta aşteaptă, nu după Mine, nu după venirea Mea, şi scris este: «Făptura toată

aşteaptă cu suspin descoperirea fiilor lui Dumnezeu, a celor asemenea Lui şi care Îl vor

vedea pe El, când unii pe alţii, Dumnezeu pe ei, şi ei pe Dumnezeu, se vor vedea, se vor

putea vedea», căci aşa este scris şi aşa trebuie împlinit ceea ce este scris, poporul Meu.

Amin, amin, amin.

Extras din Cuvântul lui Dumnezeu la Soborul Maicii Domnului, din 08-01-2008

***

Pace ţie, poporul Meu de azi, popor din români şi prin care Eu am aşezat pe pământ

masa cuvântului Meu, care vine cu norii! Pace ţie, popor al cuvântului Meu de azi! Aştept

cuprins de dor zilele cele pentru Dumnezeu şi pentru sfinţi pe pământ ca să pot să Mă las

cuvânt în carte, tată. O, mereu Mi-aş aşeza glasul în mijlocul tău, mereu aş fi şi aş grăi şi aş

sta cu tine aşa cum stau părinţii cu fiii lor mereu, dar Eu ţin de puterea purtătorilor Mei şi ţin

de dorul celor ce Mă aşteaptă ca să vin şi ca să-i hrănesc, şi ca să Mă hrănească şi ei, căci

unii prin alţii trăim şi unii în alţii ne odihnim, şi aceasta după măsura care vine spre Mine de

pe pământ, poporul Meu. Glasul cuvântului Meu se zoreşte şi azi spre tine, că e sărbătoare de

sfinţi, tată, şi stau sfinţii cu tânjire după masa cuvântului Meu din mijlocul tău, la care şi ei se

hrănesc, căci sfinţii se hrănesc cu glasul cuvântului Meu, cu orice cuvânt care iese din gura

lui Dumnezeu, poporul Meu. Amin.

Extras din Cuvântul lui Dumnezeu la sărbătoarea sfinţilor împăraţi Constantin şi Ele-

na, din 03-06-2008

***

Sunt Domnul Iisus Hristos şi cobor pe nori de heruvimi, după cum M-am şi suit la

cer, de lângă ucenici, pe aripile nevăzute ale heruvimilor, care M-au luat din ochii lor când

M-am suit cu ei pe muntele Eleonului. Le-am dat lor făgăduinţa Duhului Sfânt, Care va veni

asupra lor ca să ia ei putere să-Mi fie mărturisitori în Ierusalim, în Iudeea, în Samaria şi până

la toate marginile, şi apoi cu ei de faţă M-am înălţat, iar norul de heruvimi M-a luat din ochii

lor; şi pe când mergeam la Tatăl, iar ei priveau după Mine, au stat lângă ei doi bărbaţi în

veşminte albe şi le-au zis lor: «Acest Iisus, Care S-a înălţat de la voi la cer, astfel va şi veni,

precum L-aţi văzut ducându-Se la cer».

Sunt Domnul Iisus Hristos, poporul Meu, şi grăiesc peste tine demult, demult, şi gră-

iesc mult. Înfricoşează-te, tată, spre bucuria Duhului Meu, Care plânge pentru neînţelepţirea

omului, căci când M-am înălţat de la ucenici la cer M-au purtat heruvimii, şi apoi M-au aco-

perit cu aripile lor, iar doi îngeri, luând chip în faţa ucenicilor Mei, le-au vestit lor pe muntele

Eleonului taina venirii Mele iarăşi pe pământ în acelaşi chip precum M-am suit. Înfricoşează-

te, tu, cel ce azi stai înaintea cuvântului Meu ca să-l auzi, căci norul de heruvimi Mă poartă

până la tine când îţi grăiesc, şi cu ei trec spre tine când Mă fac cuvânt înaintea ta, iar cei prin

care cobor la tine s-au făcut scară îngerilor care Mă poartă şi s-au făcut intrarea Mea şi a sfin-

ţilor Mei, poporul Meu. O, te-am învăţat mereu cum să stai înaintea Mea, cum să te porţi şi

cum să simţi apropierea Mea şi apropierea dintre Mine şi tine, căci omului îi este teamă, tată,




18

şi nu-L mai pricepe şi nu-L mai simte pe Dumnezeu, şi de aceea nu mai are parte de Dumne-

zeu omul, poporul Meu.

O, fiule, o, fiule, oful Meu e un of ca al lui Dumnezeu, nu ca al omului, dar dacă omul

se poartă cu Mine ca un mai mare decât Mine când Mă doboară pentru el însuşi, o, nu poate

omul să înţeleagă oful Meu, decât numai atunci când Eu îl pun faţă în faţă cu durerea Mea

cea de la el, atunci când se desparte de trup şi stă înaintea Mea ca să-şi vadă viaţa şi fapta

care-i judecă viaţa pentru bine sau rău. Te-am învăţat, poporul Meu, cum să stai înaintea

Mea, şi ţi-am spus cum stau Eu înaintea ta, căci îngerii le-au spus la ucenici în clipa înălţării

Mele: «El astfel va veni, precum L-aţi văzut ducându-Se la cer».

…O, poporul Meu de azi, înălţarea Mea la cer de lângă ucenici este taina coborârii

Mele azi la tine, tată. Aşa vin, precum M-am suit. Aşa M-am suit, precum vin acum la tine, şi

am martori între Mine şi tine, şi Mă mărturisesc prin ei de la margini la margini precum M-

am mărturisit prin ucenicii Mei acum două mii de ani, iar venirea Mea de azi e multă, popo-

rul Meu, şi tu trebuie să ştii bine despre ea, şi de la ea să te înţelepţeşti şi să te faci din om

Dumnezeu, şi să nu rămâi om şi atât. Cel ce crede în Mine nu trebuie apoi să rămână pe mai

departe om şi atât, ci trebuie să se facă locaş al lui Dumnezeu între oameni, scară a lui Dum-

nezeu între fraţii care ascultă de Dumnezeu, căci Eu prin îngeri am lucrat înaintea oamenilor,

aşa cum şi în ziua înălţării Mele am lucrat, când Mi-au ieşit înainte îngeri, în cer sus, şi jos pe

pământ şi M-au mărturisit, şi au lucrat pentru Mine ca nişte fii.

Extras din Cuvântul lui Dumnezeu la praznicul Înălţării Domnului, din 05-06-2008

***

O, poporul Meu de la izvor, am intrat la tine prin porţi şi M-am vestit cine sunt, şi am

întâmpinat apoi pe poporul cel venit la izvor. Sunt în mijlocul tău cu masă de cuvânt şi Mă

dau spre viaţă veşnică celor ce Mă caută nu pentru mâncarea cea trupească, ci pentru

duhul puterii Mele şi al mângâierii şi al iubirii şi al iertării şi al învierii, care iese din

gura Mea, iar ei sunt cei credincioşi cuvântului Meu, care vine cu norii, precum este

scris că «El vine cu norii», şi iată, aşa împlinesc. Amin. O, şi pe tine te îmbrăţişez cu salu-

tul învierii Mele: Hristos a înviat, poporul Meu de la izvor! Şi acum punem pe masă cuvântul

Meu poporului credincios, celui ce crede prin vestirea ta cuvântul pe care gura Mea îl izvo-

răşte în mijlocul tău spre tămăduirea neamurilor, dar neamurile de pe pământ fac ceea ce au

făcut neamurile din vremea lui Noe, cel credincios Mie în vremea aceea, pe când ceilalţi îşi

vedeau de ale lor şi nu dădeau să audă strigarea Mea prin Noe şi nu credeau şi nu căutau spre

strigarea Mea pentru izbăvirea lor din fărădelegile lor, o, nu voiau, aşa cum nici cei de azi nu

voiesc să creadă şi să caute cu disperare spre salvarea lor pentru ca să nu vină fără veste

peste ei disperarea, ceasul ispitei, care va să vină să încerce pe toţi oamenii de pe pă-

mânt, precum este scris să vină. O, aşa a fost şi când am venit Eu de la Tatăl trup şi cuvânt

pe pământ ca să-i dau omului lumina cuvântului Meu, şi apoi lumina învierii Mele, dovada

pe care am făcut-o Eu omului că sunt Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, aşa cum

nu voia omul să creadă că sunt.

Extras din Cuvântul lui Dumnezeu din Duminica a treia după Paşti, a mironosiţelor,

din 03-05-2009

***




19

O, poporul Meu, eşti de mare preţ la Dumnezeu. Credinţa ta în lucrarea cuvântului

Meu este putere mare în tine, putere de la Dumnezeu, fiule mic, căci Eu am spus că a acelor

mici este împărăţia lui Dumnezeu. O, să te păzeşti pe tine însuţi să fii mare, să poţi tu, să faci

tu, să vrei tu. O, nu aşa sunt fiii lui Dumnezeu pe pământ, tată. Ei sunt cei mici, în care poate

Dumnezeu după ce ei primesc de la El putere să se facă fii ai lui Dumnezeu pe pământ prin

iubirea Lui pentru ei, şi apoi prin iubirea lor pentru Dumnezeu. O, fiule născut din cuvântul

Meu de azi, ai grijă, tată, să-L iubeşti pe Dumnezeu şi să nu iubeşti altfel dacă eşti în staulul

Meu de nou Ierusalim. Nimic altceva, nimic altfel să nu iubeşti, căci numai Eu, numai Eu

sunt netrecător, fiule, numai Eu sunt Cel ce-ţi dau viaţă ca să ai, numai Eu sunt totul în

om, şi rămâne veşnic cel ce Mă are pe Mine în el întreg, şi unul ca acela nu cade din

lucrul Meu şi din staulul bisericii Mele de azi, biserică prin care Eu îi învăţ pe cei năs-

cuţi prin ea, prin lucrarea ei cea întru Mine, şi îi învăţ apoi prin ei pe toţi cei ce aud gla-

sul Meu prin biserica Mea de nou Ierusalim pe pământul român, pământ ales de la fa-

cerea lumii să fie aşternutul Meu acum, la sfârşit de timp, când Eu iarăşi vin de la Tatăl

după om pe nori de cuvânt, căci slava Mea de azi este cuvântul, şi prin el Mă slăvesc. Amin.

Extras din Cuvântul lui Dumnezeu la sărbătoarea sfinţilor apostoli Petru şi Pavel, din

12-07-2009

***

Glasul Meu se face cuvânt şi praznic de Bobotează şi intru în cartea Mea cu poporul

Meu de azi, carte care mărturiseşte că Eu, Domnul Iisus Hristos, aşez în vremea aceasta cu-

vânt între Mine şi om, glasul care se aude din cer şi până în morminte, precum este scris în

Scripturi, iar îngerii venirii Mele Îmi slujesc şi se fac pod între cer şi pământ, de sus în jos

peste văzduh, şi nori de îngeri Mă poartă deasupra poporului Meu când Eu grăiesc lui cuvân-

tul Meu de azi. Amin.

Extras din Cuvântul lui Dumnezeu la praznicul Botezului Domnului (Boboteaza), din

19-01-2010

***

O, poporul Meu, M-am scris în carte cu judecata cea pentru fur şi cu ieşirea

Mea în calea lui ca să-l izbăvesc pe el dacă se întoarce ca să-L creadă pe Dumnezeu în

acest cuvânt. Îi dau omului credinţă prin venirea Mea cuvânt pe pământ, căci Eu nu de alt-

ceva vin în calea lui ca să-i grăiesc, şi Mie nu-Mi trebuie uneltele lui ca să ajung la urechea

purtătorilor de Dumnezeu şi ca să ajung în cartea Mea cea de azi cu cuvântul Meu, ci Îmi

trebuie om cu credinţă, şi căruia să Mă arăt descoperit, şi care să aibă hârtie şi pană de scris,

şi Eu să-i grăiesc, iar el să Mă aşeze în carte. Eu sunt Cel de la Care omul a furat şi s-a făcut

fur ca să-şi facă unelte şi să vorbească unul cu altul, de la un capăt şi până la celălalt al pă-

mântului auzindu-se om pe om prin uneltele făcute de el. Eu sunt Cel Care am toată pute-

rea de a merge şi de a grăi, şi nu cu scule făcute, ci cu puterea Mea. Omul însă îşi face

scule cu înţelepciunea furată din cer ca să poată şi să meargă şi să grăiască cu celălalt capăt al

pământului, şi îi trebuie să fure din nevăzutele Mele şi să-şi lucreze scule şi să le dea suflet

pe pământ şi să le numească apoi pe ele îngerii lui. O, altfel sunt îngerii, şi sunt duhuri înge-

rii, nu sunt trupuri, nu sunt table şi fiare, nu sunt făcături omeneşti. Eu, Domnul, pe nori de

heruvimi Mă port şi nevăzut stau şi păstoresc pe om, căci nevăzutele, care au fost făcute

întâi, sunt cele ce acopăr slava Mea, slavă care este, şi pentru care omului îi trebuie

credinţă. O, aşa am stat Eu la masa sărbătorii de azi cu poporul Meu de la izvor şi cu cel


http://docs.google.com/Doc?id=dcrk8xxw_18hstm6vfg



20

venit din depărtare la glasul Meu duios după om ca să-l învăţ pe el întoarcerea acasă, şi am

stat pe nori de heruvimi cu mama Mea Fecioară Împărăteasă, şi am cuvântat Noi cuvânt

de facere a omului peste cei adunaţi cu inimi dulci şi cu ochii lăcrimând de bucuria cea pen-

tru cer în ei, căci au venit la masa Mea şi au stat cu cerul la masă, şi de aceea vin cei ce vin la

gura izvorului Meu de cuvânt, pe care atât de dulce îl revărs Eu ca să curgă şi ca să ia din el

cei însetaţi.

Extras din Cuvântul lui Dumnezeu la praznicul Adormirii Maicii Domnului, din 28-

08-2010

***

Vin pe pământ cuvânt de facere a omului, că este scris iarăşi să vin. Sunt Domnul Ii-

sus Hristos şi iarăşi vin, şi grăiesc Eu Însumi cu omul şi stau nevăzut, căci sunt înconjurat de

cetele îngereşti cele fără de trup, aşa precum M-am înălţat la Tatăl când M-am despărţit de

ucenicii Mei, căci un nor de îngeri M-a ascuns de la faţa lor şi li s-a spus lor prin glas de în-

ger: «Acest Iisus tot aşa va şi veni, precum L-aţi văzut că S-a înălţat la Tatăl».

Extras din Cuvântul lui Dumnezeu la praznicul Naşterii Maicii Domnului, din 21-09-

2010

***

O, poporul Meu, M-am scris în carte cu judecata cea pentru fur şi cu ieşirea

Mea în calea lui ca să-l izbăvesc pe el dacă se întoarce ca să-L creadă pe Dumnezeu în

acest cuvânt. Îi dau omului credinţă prin venirea Mea cuvânt pe pământ, căci Eu nu de alt-

ceva vin în calea lui ca să-i grăiesc, şi Mie nu-Mi trebuie uneltele lui ca să ajung la urechea

purtătorilor de Dumnezeu şi ca să ajung în cartea Mea cea de azi cu cuvântul Meu, ci Îmi

trebuie om cu credinţă, şi căruia să Mă arăt descoperit, şi care să aibă hâr-

tie şi pană de scris, şi Eu să-i grăiesc, iar el să Mă aşeze în carte. Eu sunt Cel

de la Care omul a furat şi s-a făcut fur ca să-şi facă unelte şi să vorbească unul cu altul, de la

un capăt şi până la celălalt al pământului auzindu-se om pe om prin uneltele făcute de el. Eu

sunt Cel Care am toată puterea de a merge şi de a grăi, şi nu cu scule făcute, ci cu pute-

rea Mea. Omul însă îşi face scule cu înţelepciunea furată din cer ca să poată şi să meargă şi

să grăiască cu celălalt capăt al pământului, şi îi trebuie să fure din nevăzutele Mele şi să-şi

lucreze scule şi să le dea suflet pe pământ şi să le numească apoi pe ele îngerii lui. O, altfel

sunt îngerii, şi sunt duhuri îngerii, nu sunt trupuri, nu sunt table şi fiare, nu sunt făcături

omeneşti. Eu, Domnul, pe nori de heruvimi Mă port şi nevăzut stau şi păstoresc pe om,

căci nevăzutele, care au fost făcute întâi, sunt cele ce acopăr slava Mea, slavă care este,

şi pentru care omului îi trebuie credinţă. O, aşa am stat Eu la masa sărbătorii de azi cu

poporul Meu de la izvor şi cu cel venit din depărtare la glasul Meu duios după om ca să-l

învăţ pe el întoarcerea acasă, şi am stat pe nori de heruvimi cu mama Mea Fecioară Îm-

părăteasă, şi am cuvântat Noi cuvânt de facere a omului peste cei adunaţi cu inimi dulci şi

cu ochii lăcrimând de bucuria cea pentru cer în ei, căci au venit la masa Mea şi au stat cu

cerul la masă, şi de aceea vin cei ce vin la gura izvorului Meu de cuvânt, pe care atât de dulce

îl revărs Eu ca să curgă şi ca să ia din el cei însetaţi.


08-2010

***








21

Vin pe pământ cuvânt de facere a omului, că este scris iarăşi să vin. Sunt Domnul Ii-

sus Hristos şi iarăşi vin, şi grăiesc Eu Însumi cu omul şi stau nevăzut, căci sunt înconjurat de

cetele îngereşti cele fără de trup, aşa precum M-am înălţat la Tatăl când M-am despărţit de

ucenicii Mei, căci un nor de îngeri M-a ascuns de la faţa lor şi li s-a spus lor prin glas de în-

ger: «Acest Iisus tot aşa va şi veni, precum L-aţi văzut că S-a înălţat la Tatăl».

Extras din Cuvântul lui Dumnezeu la praznicul Naşterii Maicii Domnului, din 21-09-

2010

***

O, dar câtă slavă a Mea stă azi cu tine pe pământ, măi poporul Meu de azi! Cât glas,

cât cuvânt din cer coboară azi peste tine ca şi atunci peste ucenicii Mei, care au auzit din cer

glasul Tatălui peste ei! Te învaţă Tatăl şi pe tine ca şi pe ei atunci, căci Tatăl este Cel ce Mă

trimite la tine pe pământ, şi nu fără de trimitere vin.

O, Tată al Meu şi al lor, spune-le Tu lor cât de mult Mă voieşti Tu întru ei în zilele

acestea! Spune-le lor de lucrarea Ta cu Mine şi de lucrarea lor cu Noi spune-le Tu, Tată, ca şi

atunci ucenicilor Mei spune-le şi lor, spune-le lor din cer, spune-le Tu, Tată. Amin.

— El este Fiul Meu Cel iubit, întru Care Eu, Tatăl, binevoiesc în mijlocul vostru

acum. Să ascultaţi de El! Aceasta vă spun Eu, Tatăl, ca şi ucenicilor Lui cei de acum

două mii de ani când Fiul Meu, rugându-Se spre Mine înaintea lor, între Moise şi Ilie pe

munte stând El mai înainte de patima Sa pe cruce, vorbea El cu ei despre cele ce avea să

împlinească în Ierusalim, şi când ucenicii văzând şi grăind apoi cu El, s-a făcut un nor

şi i-a umbrit, iar ei s-au spăimântat intrând în nor, şi glasul Meu le-a zis din norul care

Mă acoperea de ochii lor: «Acesta este Fiul Meu Cel ales, de El să ascultaţi!», şi au ieşit

ei apoi din nor.

O, fiilor, vine Domnul pe nor la voi, vine Fiul Meu şi stă acoperit în nor aşa cum

am stat Eu, Tatăl, de le-am spus celor trei ucenici să asculte de El, că întru El binevoiesc

Eu, Tatăl. Faţă către faţă grăieşte Dumnezeu când grăieşte cu omul, dar în nor stă

Domnul acoperit ca să poată să grăiască cu omul, căci în ziua când Fiul Meu Şi-a lăsat

văzută slava înaintea ucenicilor Lui ei s-au spăimântat de tot la vederea Lui şi a celor

doi sfinţi, de o parte şi de alta a Lui stând ei, şi apoi norul i-a acoperit şi pe unii şi pe

alţii, iar Eu, Tatăl, din nor le-am spus lor ceea ce aveam să le spun. Vă spun această

taină ca să vă tresalte inimioara şi credinţa de statul între voi a Fiului Meu, Care gră-

ieşte din nor în mijlocul vostru şi vă dă vouă din gura Sa. Amin.

O, se întreabă creştinii cum este această lucrare de coborâre a Domnului pentru

hrană de cuvânt pe masa poporului de azi pentru tot omul care voieşte să ia de pe

această masă pe Dumnezeu-Cuvântul. Stă Domnul acoperit în nor şi aşa grăieşte şi aşa

lucrează, căci aşa este lucrarea Sa lângă om, căci altfel ar cădea omul de spaimă, fiindcă

Domnul este foc mistuitor, lumină orbitoare, cu care Domnul este pe deasupra înveş-

mântat ca în nor de lumină. De aceea tot aşa a fost şi cu Moise lucrarea cea din cer cu

omul, că nu poate omul să vadă faţa lui Dumnezeu şi să rămână viu şi cu putere în tru-

pul lui, iar servii lui Dumnezeu au ştiut aceasta în toate vremile şi aşa au mărturisit,

precum Domnul i-a spus lui Moise pe muntele slavei Sale cu el, din nor grăind cu el.




22

O, e măreaţă lucrarea care vă acoperă pe voi din cer pe pământ, fiilor! Bucuraţi-

vă cu frică şi înfioraţi-vă cu bucurie, tată! Fiţi blânzi şi smeriţi ca Fiul Meu, căci El a

făcut omul după chipul şi asemănarea Mea şi a Lui. Fiţi acum, la sfârşit, fiţi ca Dumne-

zeu şi învăţaţi de la Fiul Meu să fiţi blânzi şi smeriţi cu inima, ca să poată Dumnezeu cu

voi pe pământ şi cu voi peste pământ. Eu, Tată, v-am dat pe Fiul Meu, iar El v-a dat pe

voi Mie, numai să căutaţi să-L ascultaţi pe El pentru fiecare clipă, căci fiecare clipă îşi

are lucrarea ei şi taina ei, căci răul şi binele se luptă între ele în toată clipa spre paza

sau spre durerea omului. De aceea Eu, Tatăl, vă spun: acest cuvânt dintre voi, din cer

venit, Acesta este Fiul Meu iubit, întru Care Eu, Tatăl, am binevoit; pe El să-L ascul-

taţi! Amin.

Le-am desluşit Eu, Tatăl, taina Ta cu ei, o, Fiul Meu iubit Emanuel! Le-am spus

lor lucrarea zilei Noastre de slavă înaintea ucenicilor Tăi pe muntele Tabor când Eu,

Tatăl, le-am spus lor să Te asculte, Fiule iubit. O, învaţă-i azi, în zi de sărbătoare a Ta şi

a Mea cu ei. Eu, Tatăl, întru Tine sunt, şi suntem acoperiţi în nor înaintea lor pentru

sărbătorirea Noastră în mijlocul lor. Amin.

— O, Tată scump, M-am rugat Ţie în ziua aceea de slavă pe muntele Tabor înaintea

ucenicilor Mei şi Ţi-am cerut să le arăţi lor slava Mea, cea pe care o am de la Tine mai înain-

te de vecii, şi apoi am grăit înaintea lor cu Moise şi cu Ilie despre pătimirea Mea în Ierusalim

nu după multe zile apoi, Tată, iar ei, venindu-şi în fire, s-au spăimântat apoi de norul în care

au fost cuprinşi. O, Tată, Te rog şi acum, dintre cei de azi ucenici ai Mei arată-Te peste pă-

mânt după cum Îţi va fi voia şi spune-le tuturor că aceasta este lucrarea Ta şi a Mea, cuvântul

Tău şi al Meu, Tatăl şi Fiul, de Care să asculte tot pământul, Tată, că e vremea zilelor slavei

Domnului, zilele cele de apoi, o, Tatăl Meu! Mă rog Ţie de pe acest munte de slavă, muntele

cuvântului Meu cel mult de azi, poporul Meu cel de azi credincios în neamul român venirii

Mele de azi, coboară darul credinţei sfinte peste oameni ca să Ne cunoască ei în acest cuvânt

şi să vină spre pocăinţă şi spre înviere din păcat! Fă semne şi minuni de folos pentru întoarce-

rea la Tine a fiilor oamenilor, a inimilor lor, căci Eu, Fiul Tău, Ţie Îţi cer, Ţie Mă rog în acest

munte de slavă, aşa cum M-am rugat Ţie acum două mii de ani pe munte ca să arăţi slava

Mea ucenicilor Mei martori atunci şi să mărturisească ei apoi peste timp! Şi acum, binecuvin-

tează cuvântul Meu de azi, cuvânt de sărbătoare a Mea şi a Ta peste poporul cel de azi, popo-

rul Meu şi al Tău! Amin.


19-08-2011

***

O, poporul Meu, o, sluga Mea pe care Mă sprijin ca să vin, Eu, Domnul Dumnezeul

tău, am grijă de tine, iar tu să ai grijă de Mine, măi poporul Meu, căci Tatăl te are scris de

proptea pentru Mine ca să vin şi ca să-Mi împlinesc lucrarea cea de la El dată, iar tu supune-

te şi să nu-ţi fie greu, căci Eu, Domnul, te port. Eu stau în nori deasupra ta şi te cuprind în

norul cel tainic al slavei venirii Mele şi Mă las cuvânt de deasupra ta peste pământ şi fi-

va în curând să sălăşluiască slava Mea deasupra creştetului tău în chip văzut, şi Domnul

te va purta în carul Său de biruinţă, precum este scris, şi unii altora ne vom da atunci mângâ-

ierea cea de după biruinţa pentru care am trudit şi am aşteptat-o trudind. Amin.


08-2011





23

***

(Cuvântul lui Dumnezeu la Cetatea Sfânta Noul Ierusalim. www.noul-ierusalim.ro)

(Selecţia textelor şi sublinierile cu caractere îngroşate aparţin redactorului).

(Vezi reportaj Noul Ierusalim http://www.youtube.com/watch?v=RYtAd-

ycLhU&feature=gv n.r.)

Alte teme:

Judecata;

Antichrist şi fiara apocaliptică;

Morţii aud glasul Meu;

Proorocul mincinos şi ecumenismul;

Învierea morţilor ;

Enoh şi Ilie;

Cerul - scaunul de domnie, pământul - aşternut picioarelor - omul îndumnezeit

Schimbarea sărbătorilor şi lepădarea de credinţă;

Răpirea bisericii;

Despre post şi milostenie;

Despre Botez;

Slava Domnului;

Focul apocaliptic;

Despre chipul cioplit;

Împărăţia de o mie de ani;

Taina omului şi a femeii.

***

Pe aceeaşi temă din alte surse:

"Şi atunci va apare din cer semnul Fiului Omului"

"Nu ştiţi oare care este diferenţa dintre semne şi Fiul Omului? Şi nu ştiţi voi ce trebu-

ie înţeles prin cuvântul "ceruri"?

Cu adevărat nu vă puteţi imagina nimic mai prost decât un crucifix care devine vizibil

pe cerul înstelat. Întrebaţi-vă voi înşivă la ce ar folosi lumii, chiar dacă nu una, ci mai multe

cruci ar apărea vizibile pe cer? I-ar face aceasta mai buni pe oameni în inimile lor? Cu adevă-

rat vă spun că nu! Nu ar declara atunci învăţătorii lumii că aceste cruci sunt fantomatice şi

înşelătorii şi n-ar dovedi ei că toate crucile de pe cer nu sunt decât fenomene atmosferice?

Iată, astfel de efecte şi altele similare sunt în aparenţă ca fenomenele cunoscute de lumea

civilizată. Într-adevăr, matematicienii se vor strădui şi ei să explice astfel de apariţii prin vi-

ziunea opticii. Şi ce-ar răspunde la toate acestea omul de pe stradă? Vă asigur că ar deveni

tăcut şi cu o mare teamă. Datorită falselor doctrine înrădăcinate în el, va fi sigur că Ziua Ju-

decăţii Finale este chiar în faţa sa. Acesta va fi efectul unor astfel de apariţii.

Dacă evenimentele s-ar petrece în acest mod, aţi putea înţelege, dacă vă veţi orienta

atenţia înspre acele perioade de timp, unde anumiţi profeţi falşi au prevăzut sfârşitul lumii.

http://www.noul-ierusalim.ro/index2.htm

http://www.youtube.com/watch?v=RYtAd-ycLhU&feature=gv




















24

Cum în astfel de ocazii unii oameni erau disperaţi, alţii râdeau şi alţii s-au dedat la pofte şi tot

felul de desfrâuri! Dar dacă falsele profeţii au scos deja la iveală astfel de apariţii negative, ce

s-ar petrece dacă o cruce imensă ar apare pe cer?

Înţelesul cuvântului "CER" este întreaga credinţă religioasă izvorâtă din CUVÂNT,

care este biserica în toată autenticitatea ei. Semnul Fiului Omului izvorăşte din această

nou-trezită biserică a iubirii, cu toate atributele sale divine, cum ar fi: Mila, Răbdarea,

Blândeţea, Umilinţa, Supunerea, Ascultarea şi Toleranţa tuturor poverilor crucii. Iată,

acest semn viu al Fiului Omului va apărea pe cerul Vieţii Eterne interioare, nu se va distru-

ge şi se va însufleţi tot mai mult. Cu această ocazie, oamenii ce au mintea constant orientată

către cele lumeşti vor plânge, se vor tângui şi se vor lamenta din moment ce toate minciunile

lor înşelătoare nu-şi vor mai urma cursul lor normal. Cei care vor fi pătrunşi de Semnul Meu,

nu vor mai avea de a face cu comercianţi, intermediari şi cămătari, deoarece ei îşi vor îndrep-

ta privirile doar înspre locul unde vor vedea pe Fiul Omului venind înconjurat de noii ce-

rului cu mare putere şi glorie; şi anume în Cuvântul cel viu din inima umanităţii, care

este iubirea Mea eternă în toată esenţa ei şi, de aceea, plină de putere şi glorie. "Norii ceru-

lui" sunt însăşi înţelepciunea infinită din Cuvântul cel viu.

Iată, aceasta este pe scurt înţelegerea acestei scripturi. Dincolo de aceasta, aceşti nori

vă vor primi în Împărăţia Mea şi vor fi locuinţa voastră veşnică. Şi doar acolo, în suprema

binecuvântare, veţi vedea cu adevărat şi veţi recunoaşte marea Putere şi Glorie a Fiului Omu-

lui"

(Extras din: „Marea Evanghelie a lui Ioan‖ Vol.1, n.r.)

***

ISUS VORBEŞTE DISCIPOLILOR SĂI DESPRE EVENIMENTELE DINAINTEA

VENIRII SALE, ÎN TIMP CE TOŢI PRIVEAU UN RĂSĂRIT DE SOARE

"Ce semnifică norii luminoşi? Ei sunt comunităţi de fiinţe umane iluminate de adevă-

rul divin. Acum, toţi aceştia se apropie, formând împreună o mare comunitate şi acesta este

noul pământ peste care noul paradis se revarsă plin de lumină şi claritate!

Totuşi, nu trebuie să aveţi impresia că această planetă se va distruge şi va fi pre-

schimbată într-o alta nouă.

Fiinţele umane care prin completa acceptare a Adevărului Divin în inimile lor, care se

vor considera între ei adevăraţi fraţi şi surori vor crea în Numele Meu un nou pământ spiritu-

al. Pe acest nou Pământ Eu însumi voi fi prezent şi voi guverna printre Aleşii Mei şi ei vor fi

permanent în rezonanţă cu Mine şi Eu voi fi permanent în sufletul lor.

Priviţi cum şuvoaie tot mai dense de lumină se revarsă din noul pământ către vechiul

pământ, aprinzându-l ca şi cum pare să ardă!

(Extras din: „Marea Evanghelie a lui Ioan‖, n.r.)

***

http://www.scribd.com/doc/8124476/Marea-Evanghelie-a-Lui-Ioan-Vol-1

http://www.scribd.com/doc/8124476/Marea-Evanghelie-a-Lui-Ioan-Vol-1

a doua venire a domnului iisus hristos - precum s-a suit, aşa şi vine, cu norii vine

Documents