93387332-diversitatea-tematica.docx

8/17/2019 93387332-diversitatea-tematica.docx

1/31

1


2/31

Argument

CUPRINS2


3/31

Introducere ………………………………………………….........................................3

Creangă,Eminescu şi unimea ...................................................................!

Romantismu" ....................................................……………………………………#

Rea"ismu" ………………………………………………………………………………………..7

$itu %aiorescuŞ&es're Eminescu şi 'oe(ii"e sa"e………………………………..)

*iaţa şi de+utu" "iterar a" "ui %iai Eminescu ………………………………...11

-'era "ui %iai Eminescu ………………………………………………………………13

*iaţa si de+utu" "iterar a" "ui Ion Creangă……………………………………….1

/Amintiri din co'i"ărie0 de Ion Creangă. A'artenenţa "a curentu" rea"ist................................................................1)

*iaţa şi de+utu" "iterar a" "ui Ion uca Caragia"e ................................21

umea o'erei "ui Caragia"e ......................................................................22

Reerinţe critice 'entru Caragia"e ...........................................................2#

i+"iogra4e .................................................................................................

INTRODUCERE

5n decenii"e care urmea(ă Unirii Princi'ate"or617#)8,istoria 9ării noastrecunoa:te c;te


4/31

ce"e mai stră"ucite e'oci din cu"tura noastră numită /E'oca mari"or c"asici0este considerată,'e dre't cun istoria "iterară ca re're(entatintre /c"asici0 ca nce'e du'ă anu" 17 şi esteconsiderată cea mai şi creea(ă"iteratura >n Buru" /&aciei "iterare0,e'oca /mari"or c"asici0 se ormea(ă >n Buru" 'ersona"ităii "ui $itu %aiorescu şi a /unimii0, ceamaiim'ortantă societate cu"tura"ă a ce"ei de=a doua Bumătăi a seco"u"ui a"?I?="ea.Un e"ement comun a" acestor scriitori >" re're(intăactin cadru" acesteia, o'ere"e "or răs'un(;nd criterii"or

estetice ormu"ate de $itu %aiorescu, spiritus rectora" gru'ării. Ei n "iteratura rom;nă,i"ustr;nd 'rin creaii"e "or trăsături"e s'eci4ce /unimii0Ds'iritu"4"o(o4c, oratoric şi retoric, asimi"area Romantismu"ui, gustu" c"asic,simu" critic şi raiona"ist, ironia,auto=ironia sau orientarea s're"udic.&e


5/31

5n toamna anu"ui 17G! a'aru 'e u"i9e"e Ia:u"ui un t;năr

straniu,ca de n ograda $rei Ierari"or,deci su+ocii >nn iar+ă şi ;n,scă"darea

>n r;uri.&eşi >n4't,doritor să cunoască 'e toi şi să 4e"uat in seamă de toată "umea,Creangă nu a


6/31

Ne+un de entu(iasm,Creangă >i >m'ărtăşi "ui Eminescutoate '"aceri"e "ui Jsim'"eJJ.5" duse sus 'e Ciric,'e dindosu" casei,arăt;ndu=i 'rinco"o

nimeni Jnu mai ntre ei s=a "egat imediat. Eminescu a trimisministru"ui un e"ogios ra'ort 'rin care=i aducea "acunoştinţă Lo'era acestui modest dască"0. A'oi, tot e" >"n aButor este Creangă, care=" gă(duieşte >n+oBdeuca sa din Ţicău. Am;ndoi


7/31

Romantismul

A'ărut mai >nt;i >n Ang"ia, a'oi in Mermania si ranta, "asarşitu" seco"u"ui a" ?*III="ea şi >nce'utu" seco"u"ui a" ?I?="ea,romantismu" este o mişcare "iterară com'"e@ă cu tendinţeadeseori contradictorii. Aste", distingem un romantism ant;m'"ător, romantismu" 'romon (one"e mai 'uin estetice a"e rea"itătii si antici'and aste"sim+o"ismu", care


8/31

Circu"aia sensu"ui de romantism >n dierite tari şi regiuni seintegrea(ă >ntr=un ndoia"ăcă romantismu" si=a Busti4cat tota" şi >n mod credi+i" e@istenadoar >ntr=un tim' mai >nde"ungat. Pe masură ce "iteratura

romantica se din ara noastră, estestimu"atoru" "u'tei 'entru e"i+erare şi a" deste'tării constiinteinationa"e. iteratura romantică din 'erioada 'aşo'tistă nu se'ierde >n (ugrancercari"e minore a"e *ăcăreşti"or, "a geniu" uni


9/31

Rea"ismu" ca ideo"ogie a'are >n Buru" anu"ui 17#, cooe@ist;ndcu romantismu", aat >n 'erioada dec"inu"ui. 5n e"u" acesta, see@'"icăune"e reminiscenţe romantice >n o'ere"e mari"or scriitorirea"işti, careau de+utat su+ aus'icii romantice. a crista"i(areacurentu"ui, au contri+uit si o serie de en 4"o(o4e orientarea 'o(itin ';n(e"e sa"e oameni sim'"işi scene din n ren cu"turarom;nă, >n '"in seco"romantic, de numeroase "ucrări >n 'ro(ă a"escriitori"or 'aşo'tiştiDCostace Negru(i, *asi"e A"ecsandri, A"ecuRusso.S're deose+ire de romantism, rea"ismu" rom;nesc nu areun 'rogram'rin care să se 4 constituit >ntr=o şcoa"ă anume.Cadoctrină, se 'oate s'une că trăsături"e caracteristicecurentu"uisunt 're(ente >n 'o"emica dintre $itu %aiorescu,ade't a" teoriei de artei'entru artă, şi Constantin Merea, ade'ta" conce'tu"ui de artă cutendinţă.Pentru $itu %aiorescu , noua

orientare "iterară "


10/31

ţăranu"ui >nca'odo'era sa, LAmintiri din co"'i"ărie0, >n tim' ce Ionuca Caragia"e e@tinde >n nu


11/31

Eminescu şi 'oe(ii"e "ui este un studiu de $itu %aiorescu. A ost 'u+"icat >n anu" 177),

anu" morţii "ui Eminescu, şi este 'rima

"ucrare de e@ege(ă 6ana"i(ă inter'retare8 a o'erei eminesciene.

Aşada r, %aiorescu dent;i, criticu" 4@ea(ă

sumar c;tenţe"es de societate. Pune >n discuţie 'esimismu"eminescian şi arată că acesta a ost unu" nati< 6 ţine deci

11


12/31

de structura interioară a 'oetu"ui8, nu unu" do+;ndit caurmare a sărăciei >n care a trăit, a mi(eriei şi a "i'suri"orcu care s=a conruntat. &u'ă ce e@c"ude actoru"materia" ca generator a" 'esimismu"ui, arătă că, oric;ndşi oriunde ar 4 trăit Eminescu, din o'era sa ar 4 ră(+itace"aşi 'esimism, aceeaşi de(amăgire. Pesimismu"eminsecian nu este unu" egoist 6>n "irica sa, Eminescunu=şi '";nge 'ro'rii"e ne>m'"iniri eroticeV8, ci unu"meta4(ic, i(


13/31

Remarcă +ogăţia şi nca"te08 c8 Rime re(u"tate din rimarea unui su+stanti<comun cu unu" 'ro'riu 6/(id0 cu /aia(id0 /oas'e0 cu/Istas'e08. -+ser


14/31

Mihai Eminescu (născut ca Mihail Eminovici)(n. 15 ianuarie 1850, Botoşani - d. 15iunie 1889, Bucureşti) a fostun poet, prozator şi jurnalist romn, socotit decititorii romni şi de critica literară postumă

drept cea mai importantă !oce poeticădin literatura romnă.

Debutul în literatură

18"" este anul primelor manifestări literare alelui #minescu. $n 1%&%' ianuarie moareprofesorul de lima romnă ron *umnul. #le!iiscot o roşură,Lăcrămioarele învăţăceilorgimnazişti (+ăcrimioare... la mormntul prea-

iuitului lor profesoriu), n care apare şipoezia La mormântul lui AronPumnul semnată M. Eminoviciu, pri!atist. +a %5feruarie&9 martie (stil nou) deutează nre!ista Familia, din *esta, a lui osif ulcan, cupoezia De-aş avea. osif ulcan l con!in/e să-

şi scime numele n Eminescu şi mai trziu adoptat şi de ali memri ai familiei sale. $nacelaşi an i mai apar n 23amilia4 alte cinci poezii.

in 18"" pnă n 18"9, a prie/it pe traseul 6ernăui 7 Blaj 7 iiu 7 iur/iu 7 Bucureşti.

intenionat să-şi continue studiile, dar nu şi-a realizat proiectul. $n iunie 18"" a părăsitBuco!ina şi s-a stailit la Blaj cu intenia mărturisită de a-şi rencepe studiile. $nperioada %: - %8 au/ust 18"", a participat la adunarea anuală a ;


15/31

$n toamna anului 18:1, din cauza unor curente contradictorii n snul societăii "omânia #ună, #minescu demisionează mpreună cu la!ici din comitetul de conducere. mndoi suntacuzai că sunt atacai ideilor $unimii din aşi. $n studiul său despre Direcţia nouă, ;ituAaiorescu e!ideniază meritele de poet, 2poet n toată puterea cu!ntuluiE, ale lui #minescu,citndu-l imediat după lecsandri. tudiul se tipăreşte cu ncepere din acest an n Convoriri

literare.

$n prima parte a anului 18:5 a pus ordine niliotecă şi a propus mo/ăirea ei cumanuscrise şi cări !eci romneşti. ;ot n acestan a nceput traducerea din /ermană a unei/ramatici paleosla!e. +-a introdus pe on6rean/ă n societatea $unimea.-a rentors nară, trăind la aşi ntre 18:'-18::. fost directoral Biliotecii 6entrale, profesor suplinitor, re!izorşcolar pentru judeele aşi şi aslui, redactor laziarul Curierul %e &aşi . continuat să pulice n Convoriri literare. de!enit un prieten cu on

6rean/ă, pe care l-a determinat să scrie şi l-a introdus la Dunimea. ituaia lui materială eranesi/ură a a!ut necazuri n familie (i-au murit mai muli frai, i-a murit şi mama). -a ndră/ostit de eronica Aicle.#minescu a fost internat n F feruarie 1889 la spitalul Aărcuadin Bucureşti şi apoi a fost transportat la sanatoriul 6aritas. Aedicul Gaaria *etrescu, mpreună cu dr. le?andru @uu, l-a e?aminat pe Mihai Eminescu, la %0 martie 1889.6oncluzia raportului medical a fost următoareaH Edl. Aiail #minescu este atins de alienaiemintală n formă de demenă, stare care reclamă şederea sa ntr-un institut4. $n 1F aprilie s-ainstituit o curatelă pentru asistena judiciară a olna!ului.

Aoartea lui #minescu s-a produs pe data de 15 iunie 1889, n jurul orei ' dimineaa, după cela nceputul anului oala sa de!enise tot mai !iolentă, n casa de sănătate a doctorului @uudin strada *lantelor, Bucureşti. Giarul "omânul anună ziua următoare la ştiriH Eminescu numai este.

espre moartea poetului, . 6ălinescu a scrisH

'Ast(el se stinse în al o)tulea lustru %e viaţă cel mai mare )oet* )e care l-a ivit şi-l va ivi vreo%ată*

)oate* )ământul românesc. A)e vor seca în alie şi )este locul îngro)ării sale va răsări )ă%ure sau

cetate* şi câte o stea va veşte#i )e cer în %e)ărtări* )ână cân% acest )ământ să-şi strângă toate sevele

şi să le ri%ice în ţeava suţire a altui crin %e tăria )ar(umurilor sale.

-'era "ui %iai Eminescu

Eminescu a adus prin opera sa o limba noua si mereu proaspata.Etraordinar este !aptul ca el nu a trebuit sa se lupte pentru a stapani

1#

http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia_jun%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia_jun%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Direc%C8%9Bia_nou%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Alecsandrihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Convorbiri_literarehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Convorbiri_literarehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1875http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Creang%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Creang%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Ia%C8%99ihttp://ro.wikipedia.org/wiki/1874http://ro.wikipedia.org/wiki/1877http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Biblioteca_Central%C4%83_din_Ia%C8%99i&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Ia%C8%99ihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Vasluihttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Curierul_de_Ia%C8%99i&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Curierul_de_Ia%C8%99i&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Creang%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Creang%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Veronica_Miclehttp://ro.wikipedia.org/wiki/3_februariehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1889http://ro.wikipedia.org/wiki/Zaharia_Petrescuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/20_martiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1889http://ro.wikipedia.org/wiki/13_apriliehttp://ro.wikipedia.org/wiki/15_iuniehttp://ro.wikipedia.org/wiki/15_iuniehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1889http://ro.wikipedia.org/wiki/George_C%C4%83linescuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/George_C%C4%83linescuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia_jun%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia_jun%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Direc%C8%9Bia_nou%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Alecsandrihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Convorbiri_literarehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Convorbiri_literarehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1875http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Creang%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Creang%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Ia%C8%99ihttp://ro.wikipedia.org/wiki/1874http://ro.wikipedia.org/wiki/1877http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Biblioteca_Central%C4%83_din_Ia%C8%99i&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Ia%C8%99ihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Vasluihttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Curierul_de_Ia%C8%99i&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Creang%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Creang%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Veronica_Miclehttp://ro.wikipedia.org/wiki/3_februariehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1889http://ro.wikipedia.org/wiki/Zaharia_Petrescuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/20_martiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1889http://ro.wikipedia.org/wiki/13_apriliehttp://ro.wikipedia.org/wiki/15_iuniehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1889http://ro.wikipedia.org/wiki/George_C%C4%83linescu


16/31

"raiul romanesc# caci acesta i$a !ost mereu la indemana# a%utandu$l

c&iar in realizarea de ima"ini artistice deosebite. 'ecretul intre"ului sau

!armec consta in substratul auto&ton al culturii eminesciene.

Poetu" se de4neste singurD As'ru, rece, suna cantu" ce" etern neis'ra


17/31

uceaaru" este 'u+"icat >n anu" 1773 >n A"manau" Societăii Academice Socia" iterare Rom;nia ună din *iena. Ren ediia sa de n ste"e şi >n Pon ste"e şi Peste

codrii stă cetatea, >n care 're(entarea eroi"or ne duce cu g;ndu" "a uceaăru". Aici e", W+urătoru"a'are descrisD cu 'ar "ung de aur moa"e, şi cu ocii '"ini de Ba"e trestia=" >ncununea(ă aine"e=iscinteia(ă aine "ungi şi străn tim'u" unei ca"atorii >n %untenia, in 171.

/Xi pentru cine !rei să moriI

$ntoarce-te, te-ndreaptă

pre-acel pămnt rătăcitor

Xi !ezi ce te a:teaptă.C

J

$n locul lui menit din cer

KLperion se-ntoarse

Xi, ca :i-n ziua cea de ieri,

+umina :i-o re!arsă.

6ăci este sara-n asfin9it

Xi noaptea o să-nceapă


18/31

Qotăr;rea uceaăru"ui de a renuna "a nemurire de dragu" ecioarei 'ăm;ntene concreti(ea(ăconce'ia 'oetu"ui des're iu+ire, 'rintruc;t QH'erion este una cu >nsusi 4ina eternă a &emiurgu"ui = acesta in" indeamnă să 'rin cercu" seninătătii "ui tragice. $itan a" sere"or sidera"e,ega" cu sine >nsuşi, 4@at >n destinu" şi >n "ocu" "ui “de sus” , co'"eşit acum de o me"anco"ieim'ersona"ă, QH'erion e"imină din suetu" său orice resentiment şi, >n eci"i+ru" 'e care şi="resta+i"eşte 'rin rentunecată a g;ndu"ui care iscodeşte str;m+a a"cătuire a "umii. 5ntr=o asemenea situaie,străduina "ui de a se ace >ne"es şi urmat nu mai a'are umi"ită, iar 'rindre'tate contem'"ati< s're tarii"e ntru'ea(ă un caracter com'"e@, >n '"anu" m'"inireaacestui idea", as'iră "a o


19/31

Ion Creangă (n. 1martie 18F:, Kumule :ti d. F1

decemrie 1889, a:i) a fostun scriitor romn.


20/31

tras cu )uca în ciorile care mur%ăreau /iserica 0olia i s-a tuns ca un mirean,lucruri considerate incompatiile cu statutul de diacon. ($n 199F, el a fostreprimit post-mortem n rndurile clerului.) 6a urmare a e?cluderii din cler, ministrul;ell l destituie :i din postul de institutor, nsă !enirea lui ;itu Aaiorescu la minister

contriuie la renumirea sa pe acest post. colaorat la elaorarea a patru manuale:colare.

$n 18:F se nceie procesul său dedi!or 9, copilul său de 1% ani fiindu-i dat n n/rijire. căutat o casă n care să semute, ale/nd o locuin9ă nmaalaua Yicău (o#%euca).

$n 18:5, l cunoa:te pe Aiai #minescu,atunci re!izor :colar la a:i :i aslui, cucare se mprietene:te. $ntre 18:5 :i 188F, la ndemnul poetului,

scrie cele mai importante opere ale sale.

$ntre 188F :i 1889 a fost olna! de epilepsieO%P :i a suferit foarte mult la aflarea olii :iapoi a decesului lui #minescu, :i al eronicăi Aicle.

on 6rean/ă moare pe data de F1 decemrie 1889, n casa sa din cartierul Yicău.#ste nmormntat la % ianuarie 1890 la cimitirul #ternitatea din a:i.


21/31

Trăsături: 6urentul literar realism se caracterizează prin oiecti!itateaperspecti!ei narati!e :i !eridicitate, !iziunea ominescientă a naratoruluilui. +umea descrisă de scriitorii reali:ti este, e!ident, ficti!ă, dar dorin9alor a fost să creeze o fic9iune !erosimilă care, precum spunea Balzac, să

concureze starea ci!ilă. M aten9ie deoseită au acordat scriitorii reali:tidescrierii mediului, ei stailind o le/ătură directă ntre acesta :i indi!id.


22/31


23/31

poate să ieşim $n sat unde&a% "i ne cobor(m noi, şi ne tot cobor(m, cu mare greutate, pe nişte

po&(rnişuri prime.dioase, şi ne $ncurcăm printre ciritei de brad, şi caii lunecau şi se duceau

de#a rostogolul, şi eu cu /umitru mergeam zgribuliţi şi pl(ngeam $n pumni de frig; şi plăieşii

numai icneau şi#şi muşcau buzele de necaz; şi omătul se pusese pe une locuri p(nă la br(u, şi

$ncepuse a $nnopta c(nd am a.uns $ntr#o fundătură de munţi, unde se auzea răsun(nd glasul

unui p(răuaş ce &enea, ca şi noi%%%+

4.Obiectivitatea scriitorului#n povestirea sa$ Ion Creangă nu pierde absolut firul realităţii şi în momentul narării el nuoferă opinii proprii asupra unor situaţii şi nu "udecă persona"ele+ manifestă imparţialitate. Oastfel de situaţie este în momentul sosirii la bunici a lui Ion. *l deşi a au,it bunica plîngîndusenu a acu,at şi nu a învinuit „— /a&id al meu are de g(nd să mă bage de &ie $n morm(nt, cuapucăturile lui, cum &ăd eu% 3nca ce rană#i pe d(nşii, sărmanii băieţi! Cum i#a m(ncat r(ia

prin străini, mititeii! "i după ce ne#a căinat şi ne#a pl(ns bunica, după obiceiul ei, şi după ce

ne#a dat dem(ncare tot ce a&ea mai bun şi ne#a $ndopat bine, degrabă s#a dus $n cămară, a

scos un ulcior cu dohot de mesteacăn, ne#a uns peste tot trupul din creştet p(nă $n tălpi şi

apoi ne#a culcat pe cuptor la căldură%+ 5.-epre,entarea veridică a realităţii şi accentuarea amănuntului

aratorul în opera sa nu ascunde unele trăsături ale mediului în care trăieşte$ nuînfrumuseţea,ă şi povesteşte totul în modul cel mai veridic. 'easemenea autorul puneaccentul pe amănunt. *l descrie cît mai detailat realitatea. „4u ştiu alţii cum sunt, dar eu,c(nd mă g(ndesc la locul naşterii mele, la 1umuleşti, la st(lpul hornului unde lega mama o

şfară cu motocei la capăt, de crăpau m(ţele .uc(ndu#se cu ei, la prichiciul &etrei cel humuit,

de care mă ţineam c(nd $ncepusem a merge copăcel, la cuptorul pe care mă ascundeam, c(nd

ne .ucam noi, băieţii, de#a mi.oarca, şi la alte .ocuri şi .ucării pline de hazul şi farmeculcopilăresc, parcă#mi saltă şi acum inima de bucurie! "i, /oamne, frumos era pe atunci, căci

şi părinţii, şi fraţii şi surorile $mi erau sănătoşi, şi casa ne era $ndestulată, şi copiii şi copilele

megieşilor erau de#a pururea $n petrecere cu noi, şi toate $mi mergeau după plac, fără leac de

supărare, de parcă era toată lumea a mea!+

%oate acestea dovedesc că /)mintiri din copilărie0 de Ion Creangă aparţine curentului realist

ION (UC) C)R)+I)(E


24/31

,(ucrarea d$lui Cara"iale este

ori"inal ă- comediile sale pun pescenă câtea tipuri din iaţanoastră social ă de astăzi şi le

dezoltă cu semnele lorcaracteristice# cu deprinderile

lor# cu epresiile lor# cu tot

aparatul /n!ăţişării lor /n situaţiileanume alese de autor.0

Titu Maiorescu /n Comediile d$lui I.(.Cara"iale 123345

ION (UC) C)R)+I)(E s=a nZscut "a 3 ianuarie 17#2 insatu" Qaimana"e din Budeu" Praon care se i"ustrea(ă, >n ciuda şicane"orsistematice, ca un oarte e@igent regi(or şi organi(ator. 5n anu"


25/31

177) se căsătoreşte cu 4ica aritectu"ui Maetano ure""H,A"e@andrina. In 17) ,scrie drama LNZ'asta0.5n acesti ani ,e"a+orea(Zscie"e şi Lmomente"e L , 0Scie uşoare0617)8,0Scie0 şi

LNotie şi ragmente "iterare0617)G8 si indeose+i L%omente061)18 ,des're care Meorge Ranetti s'unea D LNu[[%omente\\, ci [[%onumente\\ tre+uia sZ +ote(iadmira+i"u" n 1)7,"aEditura %inernc;t,du'ă un şir de dece'ii care cu"minea(ă cu scanda"osu" 'rocesa" '"agiatu"ui 61)1 = 1)28, inm+ogăind "iteratura rom;nă cuc;ten4inată, dar şi această e@'erienă se >nceie 'rintr=odece'ie. 5n anu" 1)12 reu(ă să 'artici'e "a estins'iritu" in care aceasta se


26/31

sau asumatZ ,doar rareori endeose+i insciZ şi >n nuntr=o singurZ >m'reBurare ,scia >i 'ermite "uiCaragia"e sa rea"i(e(e miniaturi "iterare de un armec deose+it,>n care se i"ustrea(Z ,>ntr=o manierZ rea"istZ si de o certZmodernitate. 5n nun nu


27/31

7O scrisoare pierdut80$de

I.(.Cara"ialeComedia L- scrisoare 'ierdutZ0 este unicZ in "iteratura rom;na'rin actua"itatea 'er'etuZ a conictu"ui si 'rin ca"itateacomicu"ui 'e care i" degaBZ.Aciunea,structuratZ >n 'atru acte,im'aritZ 'e scene >n nenumZrate secnLca'ita"a unui Bude de munte L,ana"t , Lnu s'ui ine…'ersoanZ

>nsemnatZ0,0+ecer0,'e care nu o >na'oia(ZLandrisantu"ui0.


28/31

9n reme de r8zboi$de I.(.Cara"iale

Nuntre'te 4ind cu at;t mai mu"t ieşitZ din sera rea"u"ui ,cu c;t ndrum0,un "oc 'eric"itat,su'us oric;nd 'rimeBdii"or.

$eroarea singurZtZii şi ameninarea 'ermanentZ a "otri"or de


29/31

REERIN;E CRITICE

LMeniu" "ui era unu" din 'uncte"e nediscutate a"ecre(u"ui naiona" . Ki tot dis'reu" 'e care=" arunca e"admiratori"or şi in


30/31

s8 respecte ade8rul tetului şi s8 opteze 1opţiune poateproizorie5 doar pentru catea din direcţiile posibile alelecturii . )ctul critic trebuie sa realizeze ec&ilibrul dintrelibertatea interpret8rii şi constrângerea pe care o

eercit8 tetul - ast!el criticul a > asemenea conteluidin anecdota poestit8 de Cara"iale /nsusi .0

)l.C8linescu

7Noi care am aut norocul s8$l edem şi s8$l auzimom r8mâne toata iaţa st8pâniţi de senzaţia c8 prinmoartea lui Cara"iale s$a desc&is o pr8pastie # s$a !acutun "ol in natura # ca o perturbaţie cosmic8 . Cu cât atrece remea a creşte tot mai mult silueta şi omramane r8%iţi de !armecul celui mai luminat creierromânesc . 1?5 'e or crea le"ende şi personalitatea luia lua proporţii mitice . +eneraţiile iitoare nici nu or

putea /nţele"e dac8 din stralucirea unei minti s$au /ntruc&ipat reodat8 ast!el de raze orbitoare .0


31/31

II-MRAIED

tt'DTTT.miaieminescu.eu

tt'DTTT.reerate"e.comreerateromanaon"ine1uceaaru"===comentariu="iterar=reerate"e=com.''

tt'Dro.Ti]isource.orgTi]iucea^C!^73ru"_6Eminescu8

tt'D+i+"io'H"e.Tord'ress.com2)122Gtitu=maiorescu=des're=eminescu=si='oe(ii"e=sa"e

im+a şi "iteratura rom;nă = c"asa a ?I a 5ndrumător 'entru noua 'rogramă şinoi"e manua"e a"ternati

93387332-diversitatea-tematica.docx

Documents