Cuprins

I

Minorităţile naţionale. Diversitatea presei din punct de vedere etnic.............3

1.Definiţii ale conceptului de etnie.................................................................3

2. Etnie versus rasă şi naţionalitate.................................................................3

3. Conceptul de grup minoritar şi minoritate etnică........................................4

4. Minoritate naţională....................................................................................4

5. Drepturile minorităţilor naţionale...............................................................5

6. Modul de reprezentare al minorităţilor în presă. Diversitatea în presă.......5

7. Reprezentarea versus discriminarea minorităţilor în presă.........................6

8. Concluzii.....................................................................................................7

II Gradul de reprezentare al minorităţilor naţionale în presa românească......8

1. Metodologie- instrumente de metodologie.................................................8

2. Publicaţiile monitorizate - Analiza cantitativă..........................................10

3. Analiza calitativă.......................................................................................14

3.1. Analiză calitativă (rromi/ ţigani) – Ziar Gândul...............................15

3.2. Analiză calitativă (rromi/ ţigani) – CanCan......................................17

3.3. Analiză calitativă (rromi/ ţigani) - HotNews .................................. 19 3.4. Analiza calitativă (maghiari/ unguri) – Gândul................................19

3.5. Analiză calitativă (maghiari/ unguri) – HotNews.............................20

3.6. Analiză calitativă (maghiari/ unguri) – CanCan...............................21

4. Concluzii...................................................................................................21

Bibliografie:..................................................................................................22

Site-ografie....................................................................................................22

Anexă: Legea privind statutul minorităţilor..................................................23

I Minorităţile naţionale. Diversitatea presei din punct de vedere etnic

1. Definiţii ale conceptului de etnie

Termenul „etnie” provine din limba greacă „ethnos/enthikos”. În greacă, acest termen era folosit pentru a se referi la păgâni, adică la cei care nu erau greci. Mai târziu, odată cu epoca modernă, termenul şi-a lărgit înţelesul, referindu-se şi la cei care nu erau creştini.

De-a lungul secolelor, termenul a avut diverse definiţii mai mult sau mai puţinvaste. George Vacher de Lapouge a fost primul care a introdus termenul „etnie” în anul 1896 şi prin acesta se referea la „populaţiile omogene rasial, care nu se schimbă în ciuda modificărilor lingvistice, culturale şi demografice”1.

Potrivit lui Max Weber, etnia reprezintă un grup uman care susţine o credinţă ce derivă dintr-o origine comună, iar aceasta se datorează similarităţilor fizice sau a obiceiurile sau datorită memoriei colonizării sau migraţiei.2

Deşi iniţial termenul desemna o diferenţă culturală, acesta a căpătat o gămă de înţelesuri multiple şi de multe ori destul de diferite. Astfel, de exemplu în tradiţia anglo-americană termenul este un fel de „substitut” pentru grupurile minoritare din cadrul unei societăţi a unei naţiuni-stat, în vreme ce potrivit tradiţiei de sorgine europeană, conceptul de etnie este sinonim pentru naţionalitatea definită istoric de teritoriu sau descendenţă.

2. Etnie versus rasă şi naţionalitate

Potrivit lui Valerie Alia şi Simone Bull, este necesară o distincţie între conceptul de rasă şi etnie. În lucrarea „ Media and Ethnic minorities”, aceştia sublinează faptul că din perspectiva lor conceptul de etnie nu este sinonim cu conceptul de rasă. De asemenea, ei se distanţează şi de definiţiile pseudo-rasiale potrivit cărora unele trăsături fizice pot dicta o identitate sau alta şi limba nu este considerată ca fiind suficientă pentru a trasa identitatea unui individ.

Astfel, prin etnie se face referinţa la un grup relativ mare de persoane care se consideră sau sunt consideraţi ca împărtăşind diverse caracteristici care îi diferenţează de alte grupuri din cadrul grupului mai larg în care trăiesc( societatea) şi în care aceştia dezvoltă un comportament distinct trăsăturile de grup.3Prin rasă se înţelege un grup cu trăsături invariabile determinate de o moştenire istorică, asociată cu o anumită zonă geografică şi culturală definită, iar indivizii ce aparţin unui grup rasial pot fi identificaţi de cele mai multe ori după culoarea pielii.

Prin urmare, deşi un grup etnic poate fi identificabil din punctul de vedere al trăsăturilor rasiale, acesta se distanţează de un grup rasial prin faptul că poate împărtăşi caracteristici precum religia, limba sau politica şi legea cu cele ale grupului mai mare din care face parte.

1 http://atlas.usv.ro/www/codru_net/files/CC12/07%20dinu%20balan.pdf ( Etnicitate, naţiune şi naţionalism. Câteva precizări terminologice. Dinu Bălan), consultat în data de 08.01.2010, ora 12:20.2 http://www.roportal.ro/articole/etnia-si-grupul-minoritar-62.htm , consultat în data de 08.01.2010, ora 13:00. 3 http://www.antidiscriminare.ro/etnie/ , consultat în data de 08.01.2010, ora 13:40.

Naţionalitatea se referă strict la cetăţenia pe care o deţine un individ. Prin urmare, indivizii din cadrul aceleiaşi ţări pot avea toţi aceeşi cetăţenie, dar asta nu înseamnă ca aparţin aceleiaşi etnii. Deci oameni de etnii( şi rase) diferite pot avea aceeaşi naţionalitate.

3. Conceptul de grup minoritar şi minoritate etnică

Prin grup minoritar se înţelege un grup sociologic care nu constituie majoritatea din totalul populaţiei unei anumite societăţi. O minoritate sociologică nu este în mod necesar şi una numerică, de aceea pentru a evita confuziile se preferă utilizarea termenului de „ grup subordonat” şi „grup dominant”. Conform lui Louis Wirth, un grup minoritar reprezintă „ un grup de oameni care, din cauza caracteristicilor fizice sau culturale, se diferenţează de ceilalţi din societatea în care trăiesc şi care sunt supuşi unui tratament inegal, considerându-se astfel ca fiind obiectul unei discriminări colective.”4

Potrivit lui Anthony Giddens, un grup etnic este „ un grup al cărui membri sunt conştienţi că au o identitate culturală diferită, care îi separă de către celelate grupuri din jurul lor.”5

Organizaţia Naţiunilor Unite dă o altă definiţie conceptului de minoritate etnică, aceasta fiind descrisă ca „ grupul de cetăţeni ai unui stat, care constituie o minoritate numerică şi împărtăşesc caracteristici etnice, religioase sau lingvistice care diferă de cele ale majorităţii populaţiei, între aceştia existând un sentiment de solidaritate motivată din punct de vedere implicit de o voinţă colectivă de a supravieţui şi al căroror scop este acela de a obţine egalitatea cu majoritatea atât din punct de vedere factual, cât şi legal”.Totuşi, această definiţie nu poate fi aplicată oricărui grup etnic. De exemplu, este perfect aplicabilă minorităţii de etnie maghiară din România, dar nu poate fi aplicată şi minorităţii rrome, întrucât aceasta nu poate fi restrânsă în cadrul limitelor unui singur stat, ci este o minoritate etnică ce transcende graniţele unui singur stat, deci e prezentă în mai multe state europene.

4. Minoritate naţională

Minoritate naţională se referă la un grup etnic care este în inferioritate numerică în cadrul unui anumit stat independent. Potrivit lui Thomas D. Musgrawe, o minoritate îşi poate schimba statutul prin principiul autodeterminării, adică poate deveni o majoritate dacă îşi constituie un stat propriu. Totuşi, în acest caz, oricum naşterea unui nou stat duce la apariţia unor noi minorităţi naţionale deoarece graniţele statale nu sunt un criteriu sufiecient pentru a realiza o separare distinctă între grupuri etnice.6

În România, cele mai mari minorităţi etnice sunt maghiarii/ secuii, care reprezintă circa 6.6% din populaţie şi rromii cu circa 2.46% din totalul populaţiei.7

4 http://en.wikipedia.org/wiki/Minority_group#Racial_or_ethnic_minorities, ( Wikipedia, Minority group), consultat în data de 08.01.2010, ora 14:30( traducere proprie şi parafrazare).5 Loya, Steven, The sociology of Anthony Giddens, editura Pluto Press, Londra, 2003, p. 78( traducere proprie a citatului).6 Musgrawe, Thomas, Self determination and national minorities, editura Oxford University Press, Oxford, 2005.

5. Drepturile minorităţilor naţionale

Organizaţia Naţiunilor Unite a adoptat în 1992 Declaraţia drepturilor persoanelor care aparţin unor minorităţi naţionale sau etnice, religioase şi lingvistice. Potrivit acesteia, statul este obligat să protejeze existenţa minorităţilor şi să creeze condiţii pentru promovarea culturală a acestora. Persoanele care fac parte din minorităţi naţionale sau etnice, religioase sau lingvistice au dreptul de a trăi potrivit culturii din care fac parte în mod liber şi fără niciun fel de discriminare. De asemenea, ele pot participa în mod egal la evenimente culturale, religioase, sociale şi la viaţa publică a societăţii din care fac parte şi pot să aibă propriile asociaţii. Una dintre cele mai importante prevederi ale acestei declaraţii apare în articolul 2, alineatul 5 şi se referă la faptul că cei care fac parte dintr-o minoritate au dreptul de a menţine o legătură liberă cu alţi membri ai grupului din care fac parte precum şi cu membri ale altor grupuri.8

Legea privind statutul minorităţilor naţionale în România respectă prevederile generale ale ONU. Cu toate acestea, legea conţine puţine prevederi referitoare la mass-media. Mai exact, nu există dispoziţii care să privească direct un mod corect de reflectare a minorităţilor în presă. Secţiunea a treia „ Mijloacele de informare în masă” conţine articole referitoare doar la drepturile minorităţilor de a difuza şi de a avea acces informaţii în limba maternă precum şi asigurarea unor emisiuni radio sau de televiziune în limba maternă.

6. Modul de reprezentare al minorităţilor în presă. Diversitatea în presă

Ce înţelegem prin diversitate? Semnificaţia diversităţii stă în însuşi denumirea sa: aceasta se referă la faptul că suntem diferiţi, că există oameni de rase, etnii, religii naţionalităţi, vârste sau orientări sexuale diferite. Prin urmare, diversitatea este o realitate a societăţii în care trăim.

Mass-media are rolul de prezenta realitatea lumii în care trăim. De aceea, reflectarea diversităţii în presă şi în mass-media în general este foarte importantă. Mai ales în Europa, unde există un număr crescând al minorităţilor religoase şi etnice, dar şi a comunităţilor de imigranţi, mass-media are un rol foarte important în reflectarea diversităţii.

Mass-media are sau cel puţin ar trebui să aibă puterea de a da voce minorităţilor, de a le reprezenta şi de a fi mijlocul prin care acestea să se exprime şi să-şi exprime particularităţile culturale.9

Presa nu are doar rolul de a reflecta diversitatea, ci ar trebui să o reflecte în mod corect, obiectiv şi imparţial. Însă instituţiile de presă nu consideră promovarea diversităţii ca fiind una dintre cele mai importante funcţii ale presei.

Studiul asupra diversităţii media “Media4Diversity” realizat de Uniunea Europeană concluzionează că în unele ţări problemele referitoare la promovarea 7 http://ro.wikipedia.org/wiki/Comunit%C4%83%C5%A3i_etnice_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia, consultat în data de 09.01.2010, ora 15:00.8 http://antidiscriminare.ro/pdf/DeclRightsPersBelongNat.pdf ( Declaration of Rights of Persons belonging to National or Ethnic, Religious and Linguistic Minorities), consultat în data de 09.01.2010, ora 16:30.9 Alia, Valerie, Bull, Simone, Media and ethnic minorities, editura MPG Books Ltd, Boodmin, 2005, p.74.

diversităţii sunt relativ absente din agenda mass-mediei şi lipseşte o monitorizare concretă a diversităţii mass-media în acţiune prin intermediul unei legislaţii. De asemenea, facultăţile de jurnalism nu pregătesc studenţii în domeniul legislaţiei anti-discriminare sau în managementul diversităţii.

7. Reprezentarea versus discriminarea minorităţilor în presă

Reprezentarea corectă a minorităţilor în presă are la bază obiectivitatea, imparţialitatea şi corectitudinea, dar nu doar atât. Respectarea principiului diversităţii este o condiţie impetuoasă pentru ca minorităţile fie ele etnice, religioase, rasiale, lingvistice etc. să fie reprezentate în presă în mod corect.

Presa are într-adevăr puterea de a da un glas minorităţilor, însă acest lucru se întâmplă rareori, iar când acestă putere este exercită are de cele mai multe ori simplul scop „de a absolvi cultura dominantă de orice responsabilitate.”10 . Atunci când presa face o distincţie clară între minorităte, respectiv grupul minoritar şi marea majoritate, respectiv grupul dominant, pentru a trasa caracteristici care contribuie la alcătuirea unui portret-robot negativ al individului ce aparţine grupului minoritar, putem vorbi despre discriminarea minorităţilor şi nu reprezentarea acestora prin intermediul presei.

Discriminarea în sens larg se referă la un tratament diferit al unui individ sau al unuo grup de persoane pe baza unor considerente diverse cum ar fi prejudecăţile sau stereotipurile.

Legea nr. 324 din 14 iulie 2006 defineşte discriminarea la articolul 2 alineatul 1 astfel: „prin discriminare se înţelege orice deosebire, excludere,restricţie sau preferinţă, pe bază de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială,convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenenţa la o categorie defavorizată, precum şi orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării, în condiţii de egalitate, a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic,economic, social şi cultural sau în orice alte domenii ale vieţii publice."

Discriminarea rasială şi etnică sunt cele mai întâlnite forme de discriminare şi se referă la creearea de stereotipuri cu precădere negative despre indivizii care fac parte dintr-o anumită rasă sau dintr-un anumit grup etnic. Acest tip de discriminare este foarte frecvent în mass-media, mai ales la nivelul presei.

Discriminarea poate fi atât directă, adică intenţionată cât şi indirectă. Un exemplu de discriminare directă ar putea fi modul în care ziarul CanCan abordează subiectele despre rromi, care sub prezentaţi în mod intenţionat pe baza unor stereotipuri cum ar fi: hoţi, persoane periculoase pentru societate sau oameni care s-au îmbogăţit prin mijloace mai mult sau mai puţin dubioase( cu aluzie la furt). Ba mai mult, se foloseşte termenul de „ţigan” şi nu de „rrom”, ceea ce contribuie la conturarea unei imagini voit negative a întregii comunităţi. Discriminarea indirectă se referă la situaţia în care cineva comite o discriminare fără intenţie, întrucât nu acesta este scopul său sau a materialului publicat.

Discriminarea poate fi şi pozitivă, nu doar negativă. Dacă discriminarea negativă se referă la o dezavantajare a celui vizat, la privarea lui de un anumit privilegiu datorită

10 Alia, Valerie, Bull, Simone, Media and ethnic minorities, editura MPG Books Ltd, Boodmin, 2005, p. 91( traducere proprie a citatului).

apartenenţei la un grup, discriminarea pozitivă reprezintă aducerea uno avantaje pentru a compensa multitudinea situaţiilor de dezvantajare. Pentru a da un exemplu practic, dacă o persoană de etnie rromă salvează un copil de la înec şi apare ulterior în presă ca un erou şi este prezentat dintr-un punct de vedere pozitiv şi părtinitor, fără a da dovadă de obiectivitate, se va comite o discriminare pozitivă.

Neutralitatea nu este suficientă pentru ca un articol să reprezinte în mod corect o minoritate. Prin acest lucru înţelegem faptul că articolele care conţin simple trimiteri tangeţiale neutre la anumite personalităţi sau care conţin spusele unor persoane cu privire la indivizii aparţinând unui grup etnic nu reprezintă necesar grupul din care aceştia fac parte într-o modalitate completă sau veridică.

8. Concluzii

România, la fel ca alte ţări europene şi nu numai, se confruntă cu problema reprezentării minorităţilor etnice naţionale. Deseori se fac confuzii între termeni precum „etnie”, „rasă” sau „naţionalitate”. De aceea este esenţial să cunoaştem faptul că etnia este diferită de rasă şi de naţionalitate. Etnia se referă la un grup de persoane aflate în inferioritate numerică şi care au caracteristici ce îi diferenţează de grupul majoritar din care fac parte. Etnia se diferenţează de rasă prin faptul că membrii aceleiaşi etnii nu pot fi definiţi prin culoarea pielii sau de limba pe care o vorbesc şi nici nu pot fi întotdeauna localizati din punct de vedere geografic. De asemenea, etnia nu este acelaşi lucru cu naţionalitatea. Naţionalitatea se referă strict la cetăţenia pe care o are un individ, de aceea oameni de etnii diferite pot să aibă aceeaşi cetăţenie( de exemplu: rromi şi maghiarii din România au cetăţenia română). Minorităţile naţionale reprezintă grupuri, de cele mai multe ori etnice, care au diferite drepturi în interiorul unui stat independent.

Presa are rolul de a reprezenta realitatea. Diversitatea etnică este o realitate a României contemporane, însă aceasta nu este reprezentată aşa cum ar trebui, adică din punct de vedere obiectiv şi imparţial, dar mai ales corect. Mass-media ar trebui să fie modalitatea prin care minoritaţile naţionale se exprimă şi îşi exprimă şi îşi promovează trăsăturile culturale specifice.

De cele mai multe ori, presa nu asigură o reprezentare corectă a minorităţilor, ci duce la creearea unor stereotipuri cu privire la membrii unei anumite minorităţi prin materiale părtinitoare, subiective sau care incită la ură împotriva grupurilor minoritare.Acest lucru duce la discriminarea minorităţilor prin intermediul presei şi favorizează amplificarea unei tensiuni între grupul minoritar şi grupul dominant din cadrul societăţii.

Instituţiile de presă din România nu conştientizează importanţa diversităţii media, iar în absenţa unei legi care să clarifice cât mai exact limitele unei reprezentări corecte a minorităţilor şi cazurile în care se comite un act de discriminare presa este liberă să producă materiale discriminatoare la adresa oricărui membru al unui grup minoritar, lucru ce are ca şi consecinţă creearea şi amplificarea conflictelor etnice.

II. Gradul de reprezentare al minorităţilor naţionale în presa românească

I. Metodologie- instrumente de metodologie

Scopul analizei - Înfăţişarea gradului de repezentare a minorităţilor în presa naţională, pentru a se

observa gradul de diversitate (din punct de vedere etnic) la nivelul mass-mediei;- Se urmăreşte atât numărul de articole în care subiectul principal este o minoritate

naţională sau se face referire la aceasta, cât şi imaginea promovată prin intermediul acestor articole (imaginea reflectată în presă: pozitivă, negativă, neutră);

Instrumente de cercetare - Analiza cantitativă şi calitativă a articolelor de presă;

Tipologia minorităţilor naţionale- Maghiari (unguri);- Rromi (ţigani);

Trei tipuri de produse media studiate: - ziar naţional generalist;- ziar tabloid;- portal de ştiri;

Metodologie- corpus analiză

Perioada monitorizată- 1-30 octombrie 2009;

Trei produse media analizate- Ziarul Gândul, CanCan, HotNews;

În cadrul analizei de faţă o să ne axam pe sensul al doilea al termenului, respectiv minoritate naţională, deoarece acest înţeles al cuvântului face obiectul studiului de faţă.

La nivelul României cele două minorităţi naţionale cu cea mai mare reprezentare sunt maghiarii cu un procent de 6,6 din populaţia ţării şi rromi care însumează 2,46%.

În imaginea de sus se pot vedea judeţele unde cetăţenii sunt atestaţi ca vorbitori de limba română.Foto: Guvernul României

În imaginea de sus se pot vedea judeţele unde cetăţenii sunt atestaţi ca vorbitori de limba română.Foto: Guvernul României

2. Publicaţiile monitorizate - Analiza cantitativă

Alegerea publicaţiilor a fost făcută în funcţie de locul ocupat de acestea în topul realizat de trafic.ro, dar şi în conformitate cu profilul publicaţiei media. Astfel clasamentul prezent pe site arată că tabloidul CanCan se află în luna octombrie pe locul cu numărul 2, portalul de ştiri HotNews ocupă poziţia 7, ziarul Gândul se plasează pe locul 11. După cum am specificat şi la începutul studiului perioada de monitorizare a acestor publicaţii se întinde pe o perioadă de o lună (1-30 octombrie).

Analiza cantitativă a urmărit numărul de articole în care se face referire la minorităţile naţionale, de asemenea s-a făcut o distincţie între termenul “maghiar”-“ungur”, respectiv “rrom”- “ţigan”, asta datorită faptului că în majoritatea cazurilor se observă o abordare diferită a subiectelor în cazul în care sunt folosite în cadrul articolelor cuvinte precum “ungur” sau “ţigan”.

După cum se observă din graficul de mai sus, în ceea ce priveşte ocurenţa termenului “maghiar” în cadrul publicaţiilor monitorizate, numărul articolelor care fac referire la această minoritate naţională este foarte scăzut (Gândul – 3 articole, HotNews –

2 articole, CanCan – nicun articole). În total în 5 articole se face referire la minoritatea maghiară.

0 0,5 1 1,5 2 2,5 3

Nr. articole

HotNews

CanCan

Gândul

Publ

icaţ

ii m

onito

rizat

e

Ocurenţa termenului "ungur" în octombrie

Gândul

CanCan

HotNews

În ceea ce priveşte termenul “ungur”, numărul de articole care fac referire la minoritatea maghiară prin intermediul acestui termen este mai mare în tabloidul CanCan, faţă de cele în care apare cuvântul “maghiar” (niciun articol). Conform garaficului cele mai multe articole au apărut în cadrul portalului de ştiri HotNews (3 articole), urmat de ziarul CanCan (2 articole) şi Gândul (1 articol). În total numărul de articole este 6.

0 0,5 1 1,5 2 2,5 3 3,5 4

Nr. de articole

CanCan

Gândul

HotNews

Publi

caţii

monit

oriza

te

Ocurenţa termenului "rrom" în luna octombrie

HotNews

Gândul

CanCan

Referitor la numărul de articole în care se utilizează termenul “rrom”, pe primul loc se află tabloidul CanCan cu un număr total de 4 materiale. Portalul HotNews şi ziarul Gândul se află la egalitate cu un număr total de 3 articole. Numărul total de articole este de 10.

0 1 2 3 4 5 6 7

Nr. articole

HotNews

CanCan

Gândul

Publ

icaţ

ii m

onito

rizat

e

Ocurenţa terenului "ţigan" în octombrie

Gândul

CanCan

HotNews

Potrivit graficului de mai sus cele mai multe referiri la minoritatea rromă se fac prin intermediul termenului “ţigan”, numărul total însumând o cifră de 17 articole. Portalul de stiri HotNews se află pe primul loc în clasament cu 7 articole, pe locul doi, la egalitate, este tabloidul CanCan împreună cu ziarul Gândul (5 articole).

3. Analiza calitativă

Analiza calitativă a articolelor din cadrul celor 3 publicaţii se va face pe baza „Ghidului de bune practici privind realatarea despre minorităţi în presa românească”, astfel urmărindu-se respectarea sau încălcarea regulilor din cadrul acestuia.

1. Respectă-ţi semenii, indiferent de sex, nivel de educaţie, vârstă, apartenenţă etnică, religioasă, orientare sexuală sau politică;

2. Menţionează nivelul de educaţie, vârstă sau apartenenţă etnică, religioasă, orientarea sexuală sau politică a persoanelor numai atunci când acest lucru este relevant în context;

3. Intreabă-i pe cei implicaţi cum doresc să fie identificaţi şi foloseşte această denumire în relatarea ta;

4. Evită senzaţionalismul bazat pe stereotipuri şi prejudecăţi;

5. Identifică-ţi propriile stereotipuri şi prejudecăţi şi asigură-te că nu îţi afectează relatarea;

6. Impune un ton neutru atunci când utilizezi ştirile preluate din alte surse;

7. Fii echilibrat şi înlătură termenii discriminării negative sau pozitive;

8. Nu amesteca experienţe personale în relatările de presa despre o minoritate, deoarece sunt irelevante;

9. Acorda în mod egal atenţie tuturor părţilor implicate în subiectul despre care relatezi;

10. Include printre sursele tale şi reprezentanţi ai minorităţilor, pentru o reflectare cât mai largă a societatii;

11. Fii conştient că între tine şi minorităţile despre care relatezi pot exista diferenţe culturale care blochează accesul la informaţii;

12. Corectează gramatical citatele dacă pun într-o lumină nefavorabilă sursele;

13. Relatează cu dorinţa de a construi punţi de înţelegere între categorii, grupuri umane sau opţiuni individuale.*

* Ghidul a fost elaborat în cadrul programului Minorităţi în mass-media derulat de Centrul de Jurnalism Independent (CJI) în 2001 - 2002, în colaborare cu MEDE European Consultancy si Oficiul National pentru Romi şi finanţat prin programul  PHARE RO 9803.01 - Inbunătăţirea situaţiei romilor. Ghidul a fost preluat de pe site-ul Centrului de Jurnalism Independent (CJI) http://www.cji.ro/articol.php?article=318

Gândul

Pozitive

Negative

Neutre

3.1. Analiză calitativă (rromi/ ţigani) – Ziar Gândul

Becali: “Ăştia de la Rapid sunt ţigani curaţi, pursânge”, titrează Gândul în data de 10 octombrie. Titlul face referire la declaraţia lui Gigi Becali, singurile referiri la rromi/ţigani făcându-se în contextul declaraţiilor acestuia.

În data de 21 octombrie, în ziarul Gândul apare un articol intitulat Mormântul fostului rege al rromilor Ilie Badea Stănescu, profanat, textul este foarte scurt şi face referire profanarea mormântului Ilie Badea Stănescu autoproclamatului „rege internaţional al tuturor rromilor creştini de pretutindeni”11. Aceasta este singura referire care se face la etnia rromă.

Tot în data de 21 octombrie apare articolul Pe hârtie, votu-i rezolvat! Cum au reuşit cei opt prezidenţiabili să convingă jumătate de Românie să semneze pe listele lor, unde este adusă în discuţie candidatura lui Ninel Potârcă, independentul de etnie rromă înscris în cursa prezidenţială.

După cum se observă aceste articole fac referire foarte vag la etnia rromă, iar articolele sunt unele neutre, spre deosebire de textele în care se utilizează temenul de „ţigan” şi care de cele mai multe ori au o tentă negativă. Un exemplu elogvent în acest sens se regăseşte în articolul intitulat Furturile de foame şi jafurile armate cresc din pricina crizei, unde se vorbeşte despre efectele crizei asupra gradului de infracţionalitate. Un paragraf relevant în acest sens este: „Trenuri elveţiene pline de cerşetori ţigani din România, racheţi care se dau drept politişti pe autostrăzile din Franţa, o explozie a

11 http://www.gandul.info/news/mormantul-fostului-rege-al-rromilor-ilie-badea-stanescu-profanat-5017552 (25 octombrie)

furturilor din magazine în Irlanda, o înmulţire a spargerilor de case în Marea Britanie, dar şi o creştere a actelor violente în locuri "paşnice" precum Islanda sau Noua Zeelandă.”12, unde se observă clar conotaţia negativă a termenului.

În general articolele în care apare cuvântul „ţigan” sunt unele neutre deoarece termenul apare în contextul declaraţiilor unor persoane publice (exemplul cel mai elogvent este cel al lui Gigi Becali).

Conform Ghidului de bune practici singurele puncte pe care jurnaliştii nu le-au respectat fac referire la reprezentarea minorităţilor în presă (datorită numărului mic de articole care fac referire la minoritatea rromă) şi utilizarea unor anumite stereotipii şi prejudecăţi (vezi articolul Furturile de foame şi jafurile armate cresc din pricina crizei)

CanCan

Pozitive

Negative

Neutre

12 http://www.gandul.info/international/furturile-de-foame-si-jafurile-armate-cresc-din-pricina-crizei-5027408 (25 octombrie)

3.2. Analiză calitativă (rromi/ ţigani) – CanCan

Articolele apărute în ziarul CanCan sunt deosebit de scurte (3-4 fraze), iar acestea fac referire doar tangenţial la etnia rromă. Printre titlurile acestei publicaţii se numără: Nati Meir, în vizită de lucru la regele Cioaba, Criza financiara a facut ravagii in Curtea Palatelor Strehaia!, Si-a abandonat bebelusul de 6 luni, Ambasadorii muncesc la casele rromilor, Topeasca, salvata din mainile rromilor, Patronii din Padova, exasperati de furturile tiganilor!.

Trebuie menţionat faptul că în cazul articolelor în care este utilizat cuvântul “ţigan”, articolele sunt negative, acestea ajutând la perpetuarea unor stereotipii. Jurnaliştii din cadrul tabloidului CanCan nu acorda în mod egal atenţie tuturor părţilor implicate în subiectul despre care relatezi, propagă o imagine predominant negativă a rromilor pe baza unor stereotipuri, nu sunt echilibraţi şi nu înlătură termenii discriminării negative sau pozitive şi nici nu impun un ton neutru atunci când utilizezi ştirile preluate din alte surse.

Se observă deci că sunt încălcate mai multe reguli din cadrul ghidului, ceea ce poate afecta grav imaginea cetăţenilor rromi, care sunt integraţi în anumite tipare, din care de cele mai multe ori este greu sau chiar imposibil să ieşi.

HotNews

Pozitive

Negative

Neutre

3.3. Analiză calitativă (rromi/ ţigani) – HotNews

După cum arată şi graficul de mai sus, articolelel apărute pe portalul de ştiri HotNews au o abordare neutră în ceea ce privesc materialele care fac referire la comunitatea rromă. Ceea ce trebuie remarcat este faptul că în aceste articole jurnaliştii remarca faptul că rromi sunt cetăţeni români: “Mai multe tabere ilegale infiintate de cersetorii romani de etnie roma au fost desfiintate de autoritatile din capitala finlandeza Helsinki”13, “Madonna nu ii uita pe tiganii romani si nici primirea de care a avut parte la concertul din Bucuresti”14.

De asemenea trebuie remarcat faptul că deşi apar mai multe articole în care se face referire la etnia rromă prin termenul de ţigani, acestea nu au o tenată negativă, ci îşi menţin detaşarea. Singura problema este aceea a reprezentării, numărul de articole fiind foarte redus şi atingând tangenţial problemele comunităţii rrome din România.

Gândul

Pozitive

Negative

Neutre

13 http://www.hotnews.ro/stiri-diaspora-6363621-tabere-ilegale-cersetori-romani-desfiintate-helsinki.htm (1 decembrie).14 http://life.hotnews.ro/stiri-muzica-6277096-madonna-isi-vinde-pantofii-ajute-tiganii-din-romania.htm (1 decembrie).

3.4. Analiza calitativă (maghiari/ unguri) – Gândul

Articolele apărute în ziarul Gândul referitoare la minoritatea maghiară sunt deosebit de puţine. În cadrul publicaţiei au apărut doar 4 materiale, în care se discută tangenţial despre comunitatea maghiară, prin prisma unor alte subiecte. Printre titlurile apărute în Gândul se numără: “Minoritarii ucraineni, îndemnaţi să ia exemplu de la Marko Bella”15, “Ungurii ne-au salvat sarmalele. Ingredientul de bază: 4 milioane de forinţi”16 şi “Ce i-a cerut UDMR lui Boc să-i susţină Guvernul minoritar”17. După cum se observă şi din titlurile prezentate minoritatea ungară, deşi cea mai reprezentativă din România nu are o mare vizibilitate în publicaţia monitorizată.

HotNews

Pozitive

Negative

Neutre

15 http://www.gandul.info/international/minoritarii-ucraineni-indemnati-sa-ia-exemplu-de-la-marko-bella-5016186 (1 decembrie).16 http://www.gandul.info/reportaj/ungurii-ne-au-salvat-sarmalele-ingredientul-de-baza-4-milioane-de-forinti-galerie-foto-4959684 (1 decembrie).17 http://www.gandul.info/news/ce-i-a-cerut-udmr-lui-boc-sa-i-sustina-guvernul-minoritar-4949025 (1 decembrie).

3.5. Analiză calitativă (maghiari/ unguri) – HotNews

Deşi, potrivit graficului de mai sus, articolele în care se face referire la minoritatea maghiară sunt neutre, numărul acestora este foarte redus, în perioada 1-30 octombrie apărând doar 5 materiale. Este demn de remarcat faptul că aceste articole nu dezbat problemele acestei comunităţi în mod direct, ci sunt prezentate poziţii ale liderilor UDMR cu privire la diverse probleme politice: “Tokes: Il sprijinim pe Kelemen Hunor doar daca acesta sustine autonomia Tinutului Secuiesc”18, “Intalnire PDL-UDMR/ Marton Arpad: Guvern de uniune nationala condus de Johannis e putin probabil”19, ”Kelemen Hunor: Vreau sa combat expresia "Vai, ce pacat ca e ungur!" Vom obtine voturi si de la romani”20.

CanCan

Pozitive

Negative

Neutre

18 http://www.hotnews.ro/stiri-politic-6387150-tokes-sprijinim-kelemen-hunor-doar-daca-acesta-sustine-autonomia-tinutului-secuiesc.htm (1 decembrie).19 http://www.hotnews.ro/stiri-politic-6280121-intalnire-pdl-udmr-marton-arpad-guvern-uniune-nationala-condus-johannis-putin-probabil.htm (1 decebrie).20 http://revistapresei.hotnews.ro/stiri-radio_tv-6357642-kelemen-hunor-vreau-combat-expresia-vai-pacat-ungur-vom-obtine-voturi-romani.htm (1 decembrie).

3.6. Analiză calitativă (maghiari/ unguri) – CanCan

În cazul tabloidului CanCan este foarte deficilă realizarea unei analize datorită numărului redus de articole (2), dar şi a specificului materialelor (articole deosebit de succinte). Cele două materiale fac vag referire la comunitatea maghiară prin prisma lansării documentarului referitor la viaţa lui Marian Cosma.

4. Concluzii

În urma acestei analize se poate observa faptul că cele trei publicaţii monitorizate (Gândul, HotNews, CanCan) nu acordă o bună reprezentare a minorităţilor naţionale (maghiari, rromi), asta deoarece numărul de articole apărute în luna octombrie sunt extrem de puţine. Majoritate materialelor fac referire la comunitatea rromă şi maghiară, doar tangenţial prin prisma altor subiecte, tocmai acest lucru poate explica de ce majoritatea artcolelor sunt neutre. Dacă punem în balanţă materialele care fac referire la comunitatea rromă şi maghiară, prima are o mai mare vizibilitate. Trebuie remarcat de asemenea faptul că în anumite materiale în care se utilizează termenul de “ţigan” se obsevă o abordare negativă a subiectului, spre deosebire de articolele în care apare cuvântul “ungur” şi care îşi păstrează imparţialitatea.

Bibliografie:

1. Alia, Valerie, Bull, Simone, Media and ethnic minorities, Editura MPG Books, Boodmin, 2005.

2. European Commission, Media4Diversity, Office for official publications of the European Union, Luxemburg, 2009.

3. Jakubowicz, Karol, Sukosd, Miklos, Finding the right place on the map, Editura Intellect, Bristol, 2000.

4. Loya, Steven, The sociology of Anthony Giddens, Editura Pluto Press, Londra, 2003, p. 78( traducere proprie a citatului)

5. Maleševic, Siniša, The sociology of Ethnicity, Editura SAGE Publications, Londra, 2005.

6.Musgrawe, Thomas, Self determination and national minorities, Editura Oxford University Press, Oxford, 2005.

7. Wrech, John, Diversity management and discrimination. Immigrants and ethnic minorities in the EU., Editura Ashgate Publishing Limited, Hampshire, 2007

Site-ografie

1. www.atlas.utv.ro2. www.antidiscriminare.ro3. www.hotnews.ro 4. www.gandul.ro 5. www.cancan.ro6. www.roportal.ro7. www.wikipedia.ro8. www.wikipedia.com

Anexă: Legea privind statutul minorităţilor

Sectiunea 3-aMijloace de informare in masa

Art. 25. Persoanele apartinand minoritatilor nationale au dreptul sa difuzeze si sa schimbe informatii in limba lor materna, si sa aiba acces la aceste informatii. Statul acorda sprijin financiar mijloacelor de informare in masa, in conditiile legii.

Art. 26. (1) Posturile publice de radiodifuziune si de televiziune asigura, la ore adecvate si cu posibilitati de audiere, respectiv vizionare pe intregul teritoriu al tarii, spatii pentru emisiunile in limba minoritatilor nationale.(2) Conducerea redactiilor in limba minoritatilor nationale de la posturile publice de radiodifuziune si de televiziune este numita numai cu acordul Consiliului National al Autonomiei Culturale al minoritatii nationale in cauza, respectiv dupa consultarea organizatiei reprezentative a acelei minoritati nationale.(3) La cererea fundamentata a minoritatilor nationale se asigura emisiuni de radio sau televiziune regionale in limba acestora, la posturile publice, pe tot parcursul zilei. Aspectele legate de asigurarea acestor emisiuni se reglementeaza prin norme speciale.

Art. 27. In conformitate cu principiul egalitatii de sanse statul, prin organele sale competente faciliteaza infiintarea si functionarea de posturi private de radiodifuziune si televiziune apartinand minoritatilor nationale, precum si receptionarea directa a programelor de radio si de televiziune care emit in limbile minoritatilor nationale din alte state.