DIVERSITATEA ÎN MASS MEDIA N 6, iunie 2005 1

DIVERSITATEADIVERSITATEAÎN MASS-MEDIAÎN MASS-MEDIA

“Reflectarea diversităţii în mass media” este o componentă a Proiectului “Crearea unui cadru de relaţii paşnice în Republica Moldo-va” (The Peace Building Framework Project), administrat de către secţia DFID din cadrul Ambasadei Marii Britanii la Chişinău. Proiec-tul este finanţat de Fondul Guvernului Marii Britanii pentru prevenirea conflictelor în Ru-sia şi alte foste state sovietice.

“Reflectarea diversităţii în mass media”, ultima sută de metri

La finele lunii iunie, Centrul Independent de Jurnalism (CIJ) va finaliza proiectul „Re-flectarea diversităţii în mass-media”, destinat ziariştilor din diferite regiuni ale R. Moldova. Rezultatele înregistrate pe parcursul a 18 luni de activitate în carul proiectului vor fi făcute publice la o conferinţă de evaluare, care va avea loc la 17 iunie 2005.

Participanţii vor avea prilejul să abor-deze felul în care s-a derulat acest proiect, al cărui scop a fost promovarea principi-ilor diversităţii, ale toleranţei şi multicul-turalismului în mass-media şi fortificarea cooperării profesionale dintre jurnalişti.

De notat că timp de un an şi jumătate, peste 40 de echipe mixte de jurnalişti din presa scrisă, electronică, agenţii de presă din Transnistria, UTA Gagauz-Yeri şi alte regiuni ale R. Moldova au avut posibilitatea să participe la o competiţie deschisă de acordare a granturilor pentru producerea în comun a materialelor la tema diversităţii etnice, religioase, culturale etc. Au fost finanţate 29 de proiecte din domeniul tv, radio şi al presei scrise.

Proiectul respectiv a mai prevăzut moni-torizarea presei scrise, în vederea stabilirii gradului de reflectare a relaţiilor minori-tar-majoritare, şi activitatea în cadrul unei reţele pentru jurnaliştii care scriu pe teme privind diversitatea.

„Reflectarea diversităţii în mass-media” este o componentă a Proiectului “Crearea unui cadru de relaţii paşnice în Republica Moldo-va” (The Peace Building Framework Project), administrat de către secţia DFID din cadrul Ambasadei Marii Britanii la Chişinău. Proiec-tul este finanţat de Fondul Guvernului Marii Britanii pentru prevenirea conflictelor în Ru-sia şi alte foste state sovietice.

Data-limită de înscriere la conferinţă – 15 iunie 2005. Pentru informaţii suplimentare, adresaţi-vă la CIJ: str. Şciusev, 53, tel. 213652, 227539, fax: 226681. Persoana de contact: Na-dine GOGU, coordonator de programe.

Distanţa mare care separă Benderul de Rîbniţa şi Rezina nu a constituit un obstacol în calea cooperării a două ziare independente: „Cuvântul” şi „Novaia Gazeta”. Desantul nostru ziaristic a decis, în primul rând, ca admirarea peisajelor să fie însoţită de analiza mediilor de informare care apar în prezent pe cele două maluri ale Nistrului, în această parte nordică a Moldovei.

Aşadar, vom începe cu Rîbniţa – avanpostul metalurgiei.

Aici apare săptămânalul independent „Dobrîi Deni” cu un tiraj de peste 6 mii de exemplare. Publicaţia se editează de două ori pe săptămână. Ziarul organelor administraţiei locale, „Novosti”, apare într-un tiraj de 4,5 mii ex. O publicaţie de mare tiraj e „Rîbniţkii Metalurg”, a Uzinei Met-alurgice de aici. Regiunea nu are o televizi-une locală. Puţinele materiale despre oraş sunt pregătite de staţia de corespondenţi „TV PMR”. De aproape un an nu există ra-dio prin fir, de aceea locuitorii Rîbniţei se mulţumesc cu o oră în săptămână, când „Radio PMR” oglindeşte evenimentele din oraş. Cu toate acestea, cine încearcă, observă schimbări în bine. În oraş a fost lansat un post de radio non-guvernamental, „Jelannoe”, care difuzează zilnic ştirile din oraş şi raion.

Nu doar mass media (În cadrul proiectului „Aflaţi mai multe despre semenii voştri!”)

Caleidoscopul din RîbniţaPrin ce se deosebeşte „Dobrîi Deni” de alte

publicaţii? Format original, poze de calitate. Din punct de vedere tehnic – totul este perfect. Cât priveşte conţinutul, în ultimul timp, evenimentele din oraş şi raion constituie un procent nesemni-ficativ din volumul total de materiale. Se acordă multă atenţie problemelor pensionarilor şi per-soanelor care beneficiază de înlesniri, examinării în judecată a diferitor cazuri. Câteva coloane din ziar conţin materiale selectate din Internet.

După cum menţionam anterior, Ziarul „Nov-osti” este ziarul autorităţilor locale. În acest ziar sunt publicate hotărârile primarului oraşului, ale corpului de deputaţi şi alte documente. Un-eori, în ziar, nu mai rămâne loc pentru altfel de materiale. Articolele, în mare parte, constată situaţii pozitive şi non-conflictuale. Se pare că jurnalismul de investigaţie a fost dat cu totul uitării. În schimb, aproape toate numerele de ziar apar cu pozele administraţiei oraşului şi a raionului făcute pe la diverse festivităţi. Desig-ur, pozele dau viaţă şi atractivitate ziarului, dar, faptul că în fiecare număr apar aceleaşi feţe, nu poate atrage cititorul, precum şi faptul că mai multe numere de ziar apar fără poze.

Postul de radio independent „Jelannoe” al companiei teleradio „Lik” a apărut pe neaşteptate, mai mult de un an în urmă. La în-ceput, se difuza numai muzică destul de variată: de la populară până la hit-uri moderne. Apoi au început să fie puse pe post buletine de ştiri. În prezent, postul de radio pe frecvenţa FM 98,7 îşi atrage constant ascultătorii.

Continuare în pag. 3

N 6, iunie 2005

buletin informativ

DIVERSITATEA ÎN MASS MEDIAN 6, iunie 20052

Pentru prima dată grupul de iniţiativă al „Uniunii de creaţie a tinerilor jurnalişti din Transnistria” a păşit pragul Centrului Independ-ent de Jurnalism acum trei ani. Organizaţia noastră se afla atunci în procesul de înregistrare. La CIJ am avut parte de o primire călduroasă, ni s-a oferit susţinere prietenească şi sfaturi utile. De atunci ţinem legături strânse.

Timp de un an şi jumătate, am avut norocul de a participa la trei mini-proiecte, orientate asupra reflectării diversităţii societăţii. Proiectele de acest fel au o importanţă foarte mare. Ele atrag atenţia asupra problemelor anu-

De la idee la fapte realemitor pături sociale, descoperă laturi ale vieţii pe care majori-tatea oamenilor nu le cunosc, oferă jurnaliştilor posibilitatea de realizare personală, atât în plan creativ cât şi în plan social. Proi-ectele de acest fel schimbă lumea noastră în bine, deoarece acţiunea lor nu se încheie odată cu epui-zarea termenului contractului. Ideile sprijinite de aceste proiecte continuă să trăiască în publicaţiile ulterioare, determinând schimba-rea opiniei publice şi influenţând acţiunile administraţiei de stat.

Un exemplu viu al faptului că astfel de mini-proiecte sunt efi-ciente şi actuale, poate servi proi-ectul «Cu sinceritate despre SIDA»,

care a evoluat şi a avut drept rezul-tat crearea în Transnistria a «Cen-trului de susţinere şi protecţie a drepturilor persoanelor infectate cu HIV». Centrul activează în oraşul Tiraspol, începând cu mar-tie 2005. Într-un oficiu nu prea mare, nr. 601, în incinta hotelului «Аист», vin cu problemele lor nu doar locuitori ai or. Tiraspol, dar şi persoane din Bender, Slobozia, Chiţcani. În fiecare zi, psihologul şi consultantul-informator oferă consultaţii. Tot aici funcţionează şi o linie fierbinte.

În cadrul profilaxiei epid-emiei şi formării în societate a unei culturi de toleranţă faţă de persoanele infectate cu HIV,

direcţii care au constituit scopul mini-proiectului de jurnalism, «Cu sinceritate despre SIDA», publicaţiile tematice în presa transnistreană continuă. În septembrie – decembrie 2005, «Uniunea de creaţie a tiner-ilor jurnalişti din Transnis-tria» planifică organizarea unui concurs, orientat spre reflecta-rea problemelor date, pentru jurnaliştii începători şi studenţii Universităţii de Stat de la Ti-raspol, „ T.G. Şevcenco”.

„Uniunea de creaţie a tiner-ilor jurnalişti din Transnistria” mulţumeşte – Centrului Inde-pendent de Jurnalism.

Luiza DOROŞENKO, Preşedinte al „Uniunii de creaţie a

tinerilor jurnalişti din Transnistria”

Igor Catană,director de proiect

Agenţia DECA-press a desfăşurat mai multe activităţi în cadrul proiectului „Sănătatea mintală: între handicap şi integrare socială”, difuzând ştiri şi articole realizate şi publicate/di-fuzate pe fluxul agenţiei şi paginile presei locale a materialelor axate pe problematica sănătăţii mintale. Scopul proiectului a fost sensibilizarea şi informarea comunităţii despre problemele cu care se confruntă persoanele cu deficienţe intelectuale şi posibilităţile de integrare socială a acestor oameni. Au fost produse articole şi ştiri despre viaţa şi integrarea persoanelor cu deficienţe mintale în diverse activităţi culturale şi sociale, istorii veridice din viata beneficiarilor Centrului de sănătate mintală “Somato” din municipiul Bălţi şi Centrul de zi pentru copii cu

cerinţe educative speciale „Speranţa” din oraşul Criuleni. În decursul implementării proiectului a crescut interesul pentru informaţia despre activităţile instituţiilor de specialitate şi a crescut numărul materialelor tematice preluate de alte instituţii media independente şi guver-namentale din ţară. Nu s-a reuşit, din păcate, realizarea unor materiale despre discipolii care părăsesc şcolile speciale şi nu-şi pot găsi un loc de muncă şi, în scurt timp, îşi pierd cunoştinţele şi deprinderile obţinute în aceste instituţii, fapt care îngreunează integrarea acestei categorii de oameni în societate. Intenţionăm să continuăm difuzarea materialelor axate pe problematica sănătăţii mintale prin realizarea unor arti-cole despre viaţa şi integrarea persoanelor cu deficienţe mintale în diverse activităţi culturale şi sociale, precum şi a materialelor audio şi reportajelor fotografice ce ţin de acest domeniu.

Între handicap şi integrare socială

Jana Chihai, preşedintele Centrului de sănătate mintală

“Somato” Bălţi: Materialele despre persoanele cu probleme de sănătate mintală au fost foarte utile pentru noi

şi anume în activitatea programului public al organizaţiei şi în realizarea scopurilor acestuia – promovarea cunoştinţelor despre sănătatea

mintală. Transparenţa informaţiei vizavi de această temă a contribuit la informarea

comunităţii şi organelor statale, schimbarea stereotipurilor despre persoanele cu probleme de sănătate mintală. Anume informarea amplă

prin intermediul publicaţiilor în presă este o cale sigură de a ajunge la inima şi conştiinţa tuturor.

In urma publicaţiilor date multe persoane au răspuns prin a propune un anumit ajutor în fa-voarea acestor persoane. Cu ajutorul agenţiei, şi informaţiilor prezentate, organizaţiei i-a crescut

imaginea pozitivă. Susţinea informaţională acordată de DECA-press a fost benefică,

deoarece noi nu suntem financiar capabili să angajăm un jurnalist. Cred ca ar trebui să

realizaţi mai multe proiecte de acest fel.

DIVERSITATEA ÎN MASS MEDIA N 6, iunie 2005 3

Nu doar mass mediaUrmare din pag. 1

„Novaia” din Bender„Novaia Gazeta” a devenit primul săptămânal

non-guvernamental, distribuit atât în stânga, cât şi în dreapta Nistrului. Sediul ziarului se află la Bender, iar, recent, acesta a sărbătorit 7 ani de la lansare.

Este greu de redat în câteva cuvinte prin ce au trecut fondatorii, Grigorii Volovoi, Andrei Safonov şi în-treg colectivul redacţiei. După nici un an de activitate, săptămânalul a intrat în dizgraţia autorităţilor executive ale Transnistriei , care i-au declarat război. La început au fost confiscate câteva tiraje. Fără nici un motiv şi fără explicaţii. Redacţia a acţionat în judecată partea vinovată care s-a dovedit a fi ministerul securităţii de stat al RMN. Justiţia a triumfat: sovietul suprem şi curtea de arbitraj a Transnistriei au dat dreptate publicaţiei. Colaboratorii securităţii locale au fost nevoiţi să achite o compensaţie parţială pentru prejudiciu.

În alt context este important faptul că ziarul are un public impresionant, iar subiectele materialelor sunt diverse. Aici pot fi citite materiale analitice de-spre politică, pot fi auzite vocile persoanelor ale căror drepturi au fost încălcate, pot fi citite materialele investigaţiilor jurnalistice. Ziarul nu se teme să spună lucrurilor pe nume în multe privinţe şi, adesea, solicită demisia preşedintelui rmn, Igor Smirnov.

Cum a apărut „Cuvântul”Publicaţia din Rezina „Cuvântul” („Slovo”) are şi ea

o istorie specifică. În rezultatul conflictului apărut între colectivul redacţiei „Farul Nistrean”, la acel timp, or-ganul sovietului raional din Rezina, şi deputaţii veniţi la putere în 1995, majoritatea cărora reprezentau par-tidul agrar-democrat, a apărut noul ziar – „Cuvântul”.

Primul număr a ieşit la 1 ianuarie 1996. Aventurile au început chiar din prima zi. Tipografia din Rîbniţa, care a primit permisiunea de a tipări noul ziar, a re-fuzat să-l tipărească, după un telefon pe care l-au dat reprezentanţii administraţiei oraşului la Râbniţa. Timp de 8 luni, redacţia a tipărit ziarul la 300 de km – la tipografia din Criuleni.

În prezent, tirajul ziarului constituie 4-4,5 mii de ex-emplare, 96% din care sunt distribuite abonaţilor din raioanele Teleneşti, Orhei, Rezina şi Şoldăneşti.

Ziariştii „Cuvântului” au devenit laureaţi ai numer-oase concursuri de creaţie din Moldova şi peste hotare. În afară de aceasta, printre meritele ziarului pot fi enu-merate – titlul „Jurnalistul anului”, două diplome pen-tru cel mai bun design şi cel mai bun marketing.

Tudor Iaşcenco, redactorul-şef al ziarului, consideră că una dintre cele mai dificile probleme e concurenţa cu presa guvernamentală. Potrivit acestuia, singurul argu-ment valabil ar trebui considerat cel care demonstrează că presa independentă este singura aptă să promoveze principiile democratice, iar existenţa mijloacelor de in-formare de stat contravine esenţei statului democratic.

Acestea sunt instituţiile mass-media pe care le-am văzut în cadrul vizitei noastre la Rîbniţa şi Rezina. Este cert că acestea nu sunt doar mijloace de informare în masă, ci un pas înainte în dezvoltarea societăţii noastre.

Grigorii VOLOVOI, Tudor IAŞCENCO, Angelica JELNOVA

Extrase de pe site-ul CJES

Ziarul „Glia Drochiană” a beneficiat de un minigrant în cadrul proiectului “Diversitatea în presă”, administrat de Centrul Independent de Jurnalism. Miniproiectul nostru a avut drept scop promovarea tradiţiilor minorităţilor naţionale. Astfel că, pe parcursul desfăşurării proiectului, „Glia Drochiană” a publicat mai multe articole tematice în care a fost abordată experienţa satelor ucrainene sau ruse din raionul Drochia.

În consecinţă, un număr impresion-ant de cititori a avut posibilitate să cunoască în profunzime obiceiurile şi tradiţiile reprezentanţilor minorităţilor din preajmă.

Proiectul a presupus pregătirea şi participarea la o acţiune de amploare. Am decis că prilejul acesteia poate deveni sărbătoarea tradiţională a reprezentanţilor de origine slavonă, “Masleniţa”, adică petrecerea iernii şi întâmpinarea primăverii.

Este important că publicaţia noastră se editează în variantă bilingvă, ofer-indu-le astfel beneficiarilor proiectu-lui nostru articole scrise în limba lor maternă.

După publicarea, pe parcursul a trei luni a acestor articole, cele mai importante au fost selectate şi incluse într-un volum de carte întitulat “Через разнообразие – к единству” („Unitate prin diversitate”), editat cu

ajutorul ziaristului de la Rezina, Tudor Iaşcenco.

Proiectul a avut o deosebită rezonanţă. Cititorii publicaţiei noastre, implicaţi şi ei în implementarea lui, ne-au transmis doar opinii pozitive şi sugestia continuităţii acestor abordări.

Iată o singură opinie, a unuia dintre eroii noştri de presă:

Ala Suvac, preşedintele Comunităţii Ruseşti din oraşul Drochia:Comunitatea noastră a co-laborat activ şi cu plăcere cu ziarul „Glia Drochiană” în lucrul asupra proiectului de păstrare a tradiţiilor minorităţilor naţionale. Pot să spun fără exagerare, că pentru noi aceasta a fost un adevărat cadou, iar pentru mulţi dintre cititorii ziarului, corespondenţele despre obiceiurile cotidiene ruseşti şi ucrainene, colectivele meşteşugăreşti din „străfundurile raionului”, au reprezentat o descoperire. Foarte important a fost laitmotivul publicaţiei: pentru noi, oameni de diferite naţionalităţi, care s-au născut şi locuiesc pe acest pământ, Moldova este o casă comună, iar conlocuirea paşnică şi întrepătrunderea culturilor duce la îmbogăţirea acestora.

Valentina CIBOTARU

„Glia Drochiană” şi-a adunat cititori

DIVERSITATEA ÎN MASS MEDIAN 6, iunie 20054

America este o ţară atât de imensă şi de diversă, încât, orice s-ar povesti şi s-ar scrie despre ea, este adevărat.

De corectitudinea acestor cuvinte au avut posibilitatea să se convingă zece jurnalişti din Moldova, care au avut prilejul să participe în programul «Community Connec-tions», ajungând în SUA la un sta-giu care s-a desfăşurat în perioada 30 martie - 20 aprilie 2005. Par-ticiparea în programul «Mijloacele de informare în masă – element important al societăţii civile», or-ganizat de Departamentul de Stat al SUA, întâlnirea cu colegii ameri-cani, studierea diferitor aspecte ale vieţii poporului american ne-au oferit posibilitatea unică de a ne ridica nivelul profesional, de a înţelege unele legităţi ale dezvoltării economiei şi politicii SUA. Căci, doar cunoscând tradiţiile, cultura spirituală şi materială, modul de viaţă al altor popoare, putem utiliza eficient experienţa bogată a aces-tora în transformarea ţării noastre. Pe parcursul a trei săptămâni, am avut posibilitatea să urmărim în-deaproape viaţa popoarelor ameri-cane şi a locuitorilor Americii, să reflectăm principalele evenimente ale acestei vieţi liniştite şi echili-brate, în aparenţă lipsite de prob-leme, pe care o duc colegii noştri. În fiecare stat există propria televiziune educaţională. La comanda şcolilor, colegiilor, universităţii, aceste stu-diouri de televiziune pregătesc programe educaţionale la diferite materii, care le ajută pedagogilor în procesul zilnic de învăţământ, con-

tribuind astfel la educarea tinerilor, a tuturor celor care doresc să înveţe şi să cunoască. Se spune că americanii sunt mari patrioţi şi respectă legea mai mult decât alţii. Ne-am convins şi noi de acest lucru. Orice activitate publică este inaugurată doar după interpretarea imnului şi înălţarea drapelului SUA. Simbolurile statului sunt imprimate pe suvenire, tricou-ri, obiecte decorative, produse bi-rotice – stilouri, blocnotes. Aceasta demonstrează că oamenii îşi iubesc ţara şi îşi manifestă dragostea de fiecare dată când se iveşte ocazia. Ar fi bine să preluăm şi noi această obişnuinţă sau, mai bine zis, această tradiţie – de a-ţi manifesta mândria faţă de ţară. Americanii păstrează cu sfinţenie amintirile despre eveni-mentele istorice, despre compatrioţii lor cu destine eroice, despre mem-brii familiilor acestora. Acestea sunt amintiri reale şi pot fi sesizate la orice pas. Pe mine m-a interesat

BLOCNOTES

Tradiţii americane în Moldova

în mod deosebit activitatea celor mai mari companii de televiziune din SUA, care au vocaţia, înainte de toate, să ofere informaţii obiective despre cele mai interesante eveni-mente ale vieţii de zi cu zi, să ofere materiale distractive, să transmită informaţii care contribuie la pros-perarea culturii. Am avut întâln-iri cu producătorii unor show-uri care se bucură de o popularitate deosebită, cu managerii generali ai unor mari canale de televiziune.

În SUA, ca şi în restul lumii civi-lizate, există şi canale de stat. Statul alocă subsidii şi grant-uri compa-niilor de televiziune, contribuie la desfăşurarea activităţii acestora în limitele legii. În fond, presa, tel-eviziunea şi radioul în SUA într-

adevăr reprezintă a patra putere în stat. Am vizitat studiouri de tel-eviziune atât publice, cât şi private. Ne-a uimit acurateţea în utilizarea aparaturii, atitudinea lucrătorilor studiourilor faţă de munca lor, in-diferent de faptul dacă studioul la care activează este privat sau pub-lic.

Poţi să povesteşti la nesfârşit despre America, despre oamenii ei, despre muzee şi monumente. Este o ţară atât de bogată, în plan spiritual şi material, posedă nu-meroase tradiţii, verificate în timp, lucru pe care mi-aş dori foarte mult să-l însuşim şi să-l aducem pe „tărâmul” nostru.

Maia Sadovici, Comrat

Proiectul „Noi Perspective pentru Femei”, implementat de organizaţia Winrock International, cu susţinerea financiară a Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID), a inaugurat Centrul regional de susţinere din oraşul Hânceşti.

Creat în colaborare cu organizaţia neguvernamentală „Femeia – partener egal”, Centrul acordă instruire femeilor tinere din satele din regiunea centrală a R. Moldova în domeniile angajării în câmpul muncii, iniţierii unor afaceri, precum şi servicii de asistenţă psihologică şi juridică.

Centrului regional de susţinere a fost deschis la Hânceşti, pe str. Mihalcea Hâncu 108.

Centrul din Hânceşti este unul din cele 5 centre care urmează a fi inaugurate în următoarele săptămâni pe teritoriul R. Moldova. Celelalte centre ale proiectului „Noi Perspective pentru Femei” vor fi deschise la Edineţ, Bălţi, Comrat şi Cahul.

Ina Coretchi Coordonator Informaţii

icoretchi@winrock.org.mdTel: 022.271.290

Noi Perspective pentu Femei