. 72. Anal LXX1V.

-A-

Braşov, Joi in 3i Martie (13 Aprilie) 1911.

Apare In fiecare zi de lucru. *yAbonamentul: pentru Austro-Ungaria pe an 24 cor., pe 72 an 12 cor., pa 74 an 6 cor. Pentru România şi streinătate pe an 40 franci, pe 1/2 in 20 franci., pe V« an 10 franci. Număr de Dumineci 8 franci pe an.

R e d a c ţ i a,T i p o g r a f i a şi Ad min i s t r a ţ i a : B J î A Ş O V , PIAŢA MARE Nr. 30.

- Telefon: Nr. 226.

Pentru Braşov pe an 20 cor., pe V2 an 10 cor., pe 7« an 6 cor. Cu dusul acasă: abonamentul regulat. Un număr 10 bani. inserate: un şir petit 20 bani pentru o publicare. Publicări mai dese după tarif şi învoială. — Reclame pe pagina a 3-a un şir 20 bani.

Culturale.li.

apt&mâna trecută am vorbit la acest loc despre biblioteca poporală a „Asociaţiunii“, remarcând ca un eveniment cultural faptul, că s’au abonat îa ea peste 8000 de Români,

ape toţi ţărani.Urmează să vorbim acum de un

I eveniment tot pe terenul cultural, ce l-am semnalat atunci.

Acesta este „ Universitatea Po - \ ce s’a înfiripat de vre-o două âni la fraţii noştri din regat,

n Bucureşti.Univerzităţile poporale sunt in-

moderne, dar destul de răs­pândite şi cunoscute în ţările culte

apus. Sunt cursuri regulate din râmi ai ştiinţei, cursuri ţinute

de profesori de la univerzităţi şi licee ţi frecventate de oameni şi mai în vârstă, pentru a-şi complecta cu-

3, ce le au din scoale. Uni- verzităţile populare s’au dovedit a fi propagatoare escelente ale cunoştin­ţelor ştiinţifice şi în general răspân- ditoare de cultură în masele inteli-

şi ale clasei de mijloc, a Români acum s’a deschis cea

iu „univerzitate poporală", după elul celor din apus şi la iniţiativa

d-lui prof. Dr. C. 1. Istrati şi a altor iubitori de cultură.

Cursurile s’au inaugurat Dumi­necă sunt două săptămâni şi se ţin

şalele Liceului Lazăr din Bu- şti.La inaugurare cel dintâiu a luat tul d-nul prof. dr. C. I. Istrati, în cuvinte însufleţite, a arătat Universităţilor libere sau popu- cari au dat omenirii valori şti- ce de talia lui Livingstone şi ,ult, muncitori ridicaţi din popor.

Ţeara noastră, neamul româ- , nu poate fi cu adevărat liber,

atunci când cultura generală forma temelia.

FOILETONUL «GAZ. TRANS.«&#£//£//*//*//*//*//*//*//*//

fru n tea ’11 m âna albă !

ud afară note răguşite, icând în când îmi sună tristul geam, ud afară note... geamu-mi sună rcâte ori sălcâmii pe sub streşini eacă ’n jos mai tare vre-un ram !

llt pierdut cu fruntea ’n mâna albă iiierarea vântului barbar, lit pierdut şi nu ştiu cum de-odată,

privind ceasornicul din faţă, l simt porniţ pe gânduri de avar:

1 scurte-mi par şi nopţile de iarnă, Mufletu-mi haotic mă ’nspăimânt, arte-mi par şi nopţile de iarnă,n̂ă gândesc că fie-care clipă

făcut spre veşnicul mormânt I!

P. Pădure.

Ziua de azi e o zi memorabilă, care va fi scrisă în analele dezvol- tărei culturale de la noi — a zis d-1 Istrati. f „ , -ivcvr 1 • "V

Educaţiunea practică, prin cul­tura generală, duce la inobilarea su­fletului omenesc şi la înarmarea lui în lupta ce se duce astăzi pentru propăşirea neamurilor.

In lupta economică, de la popor la popor, neamurile simt o adâncă nevoe de a-şi apropia cunoştinţe largi asupra fenomenelor de tot fe­lul, cari stăpânesc societatea.

D-sa a terminat cu urarea: la muncă şi cu bine înnainte!...

Şi prima Univerzitate populară j română se bucură de un succes de­săvârşit, atât cu privire la subiectele cursurilor (conferenţelor), ce se ţin, cât şi în privinţa frecvenţei din par­tea publicului.

Ca publicul nostru să vază, ce materii să predau la Univerzitatea poporală, relevăm aci câteva cursuri:

La prima întrunire, după discursul inaugura), a vorbit prof. Dr. 1. Gantacu- zino asupra boalelor pestilenţiale, lămu­rind, într’un stil apropiat tuturor, cele din urmă descoperiri microbiologice, eu pri­vire la epidemiile de ciumă şi holeră.

D-sa a vorbit de teribila pestă care în veacul al X V I a secerat un sfert din populaţia Europei de pe vremuri, adecă 25 milioane de v ie ţ i; a explicat apoi, că profilaxia acestui teribil flagel, care ne vine din delta Gangelui, consistă în stâr- pirea şobolanilor In primul rând.

Despre holeră a spus, că apariţia ei în Europa datează din anul 1832. A dat, în urmă, toate lămuririle necesare pentru înţelegerea acestui subiect.

In timpul vorbirei savantului bacte- riolog publicul încerca să năvălească tot mai mult în sală şi atunci a fost nevoie să se mai ocupe trei săli, unde au ţinut prelegeri d-nii prof. Dr. C. 1. Istrati, Dr. Ureche care, cu obişnuitu-i humor, a vor­bit despre principiile generale ale igienei, d-1 Frunzescu Em. care a tratat despre

De vorbă cu Carmen Sylva.— Interviewul ziaristului Muentz. —

Ziaristul vienez Muentz, care a pu­blicat anul trecut un înterview cu regele Carol şi a anunţat şi un înterview cu re­gina Elisabets a României, publică abia acum în «Neue Freie Presse> acest al doilea intervitw, pe care l-a obţinut la 22 Aprilie 1910.

Cu privire la întârzierea apariţiei acestei convorbiri, ajunge să amintim, că convorbirea cu regele Carol a provocat mari discuţiuni şi a fost dezminţită de «Independenţa română», dar «Neue Fre Presse» a menţinut*o în total.

i principiile Introductive la ştiinţa dreptului | şi d-1 C. Rădulescu.[ >. In cursurile ce urmează a se ţinea' regnlat, d-1 Dr. t i L intrate are curs de

chimie populară; Em. Origoroviţa, lecţii din limba şi literatura germană ; C. Radu- lescM curs de sociologie criminală; Dr. Antipa, curs practic de zoologie ; E. Frun­zescu drepturile şi datorinţeie cetăţeanu­lui ; O. Adamescu, curs de limba şi litera­tura română ; Lupu Dichter, »Noţiunea de drept«; C. Miculescu »Fizica populară«. Ih. Speranţă ; »Literatura populară com­parată«; Dr. 1. Valaori; »Literatura cla­sică« etc. etc.

Cum vedem tot subiecte de cel j mai mare folos practic pentru public.

Tot aşa de îmbucurător e şî in­teresul ce-1 manifestă publicul faţă de cursuri.

Deja la inaugurare a luat parte un public număros, la 2000 de oameni de toate stările: oficeri, studenţi uni­versitari, titraţi, funcţionari, militari de grade interioare, meseriaşi, femei şi bărbaţi.

Aceştia s’au şi înscris, ca frec- ventanţi regulaţi ai cursurilor. Dar de atunci numărul ascultătorilor se spo­reşte într’una. Rapoartele ziarelor din Bucureşti vestesc necontenit, că la cursurile universităţii populare:

„Sălile sunt arhipline şi pe zi ce trece numărul înscrierilor creşte.“

Iată deci evenimentul cultural îmbucurător pentru neamul nostru: un interes deosebit pentru adunarea de cunoştinţe noui, şi complectarea celor ce le posede publicul, o râvnă deosebită de înaintare pe terenul cul­tural la clasa inteligentă şi la clasa de mijloc. Publicul românesc din Bu­cureşti a dovedit-o aceasta, îndată ce îi s-a dat prilej prin inaugurarea pri­mei universităţi poporale.

Credem însă, că nu preste mult vor trebui să se deschidă şi în alte puncte ale Capitalei asemenea cur­suri univerzitare şi după Bucureşti vor urma celelalte oraşe mai mari

având pentru ea o valoare imensa, şi a adaugat apoi, că viaţa aduce grele dez­amăgiri aceluia, care pretinde prea mult dela ea.

Un oraş al orbilor.' '-iMişcarea în favorul orbilor fiind încă

la ordinea zilei în Aprilie trecut, regina României a atins, în timpul convorbirei şi această chestiune.

Orbii, spune regina, au mintea mai ageră şi e păcat că nu se face totul pen­tru *ii] cum s’a făcut pentru leproşi. Ea a? propune, ca fie-care stat să adune pe 1 >ţi orbii într’un oraş al lor, unde numai câţiva cu ochii sănătoşi sâ mijlocească re- laţiunile dintre dânşii.

HeginU' >etă.De faţă la convorbirea «U: re regina

României şi ziaristul Musnt? se afla şi Sir Max Waechter, al proect pentruîntemeierea unei federaţiuni europene a avut aprobarea entuziastă a Carmen Sylvei.

Ziaristul Muentz adusese un volum de traduceri noui din poetul PetOS. Re­gina s’a arătat încântată şi a declarat, că va ceti cu lăcomie volumul, cărţile bune

Amărăciuni regale.Carmen Sylva dezaprobă cu asprime

linguşirile. Unii oameni cred, că prin fe- tişizmul faţă de familiile încoronate atrag asupră-le o parte din strălucirea ma- jestăţii.

Regina nu citeşte memoriile regelui, căci ele îi provoacă amărăciuni, citin- du-le altfei şi ştiind că părţile mai grele au rămas nescrise.

Sa plânge apoi de rege, care e prea

ale ţării, unde sunt corpuri profeso­rale şi alţi oameni de carte.

Văzând aceste frumoase nizuinţe la fraţii noştri din ^România, de si­gur cetitorul îşi va pune involuntar întrebarea, cum stăm noi în privinţa aceasta, Românii ardeleni, cu cursu­rile pentru inteligenţa şi clasa noa­stră de mijloc?

La aceasta întrebare, că ce fa­cem în direcţia aceasta şi ce ar tre­bui şi trebuie să facem, vom răs­punde mai pe larg în un număr vii­tor, neavând spaţiu îndestulitor azi.

Limba în procedura militară, intreproiectele militare este şi proiectul proce- durei militare, la care a format o mare greutate stabilirea limbei de pertractare. Se afirmă, că chestiunea aceasta, după lungi tratative între miniştri ungari şi austriac), s’a rezolvat. Conform proiectului limba germană, ca limbă de serviciu, se va folosi în toate cazurile penale, în cari acuzatul cunoaşte limba germană. Limba maghiară se va folosi atunci, când acu­zatul ştie numai ungureşte şi nu pricepe limba germană. Iar în cazul al treilea, când adecă acuzatul nu cunoaşte nici una din cele două limbi, la pertractare se va aplica tălmaciu, iar limba de per­tractare va fi cea germană.

Cercurile guvernamentale ungare sunt mulţumite cu acest rezultat şi îl prezintă ca un câştig al guvernului, pe când ziarele opoziţionale zic, că Khuen a tradat drepturile limbei maghiare.

De la societatea «Carpaţii». societatea «Carpaţii» din Bucureşti, ca în toţi anii, a hotărât să serbeze şi anul acesta aniver­sarea zilei de 3 Mai'1848, printr’o frumoasă excursiune, care va avea loc de astădată ia Mănăstirea Dealu, unde după cum se ştie este păstrat capul marelui voevod român, Mihai Viteazul.

Comitetul Societăţei, Sntrunindu-se în casele preşedintelui ei, domnul I. Ţetzu, pentru a discuta asupra chestiilor ce pri­vesc societatea, a hotărât ca acest peleri-

ocupat, prea absorbit. Numai când a fost bolnav, a putut să-l aibă în permanenţă aproape de dânsa. Ea l’a îngrijit singură, fâcându-i chiar masagii. Şi de altfel cum ar fi putut să-l lase pe seama altora?

Publicul exagerează influenţa re­ginelor.

— Noi, — spune Carmen Sylva — nu putem să ne exprimăm simpatiile sau antipatiile, aşa cum o fac persoanele so­cialmente inferioare nouă. Dacă cineva îmi displace, nu pot spune regelui, căci i-aşi face rău aceluia, şi nu am dreptul s’o fac.

Memoriile reginei.Muentz constată, că regina României

a ajuns prin cugetare proprie la idei identice cu ale lui Tolstoi, dar că şi Bjoern- son a avut mare influenţă asupra ei.

Astfel ea respinge tot ce e neadevăr, rutină, ceremonial şi religiozitate făţarnică.

Carmen Sylva declară, că ea nu-şi va scrie memoriile aşa cum se obicinuieşte, acestea fiind un fel de pălăvrăgeală supe­rioară, oişte monumente ale vanităţii per­sonale. Regina ceteşte ziaristului titlurile capitolelor din memoriile ei.

Ajungând ia capitolul despre fllolo-

Pagina 2. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E ! Kr. 72 —1911

nagiu să se iacă Duminecă la 1 Maiu.. La orele 11 dim. se va oficia la Mănăstirea Dealu un parastas pentru odihna suflete­lor eroilor martiri, dela 1848—49.

Pentru luarea dispoziţiilor de organi­zare a acestei excursiuni patriotice, s’a a- les o comisiun?, din care iac parte dn ii: I. Ţetzu, I. Baboianu-Droc şi St. Ardeleanu. I

La împăcarea României cn Grecia. DinBucureşti se anunţă, că între România şi Grecia s’au reluat relaţiunile diplomatice normale.

Din acest incident Românii Macedo­neni din Bucureşti au ţinut o întrunire la societatea de cultură Macedoneană.

Au luat câvântul domnii: Dr. Dudumi Dr. P. Pucerea, Dr. Papagoga, C. Dimcaşi V. Vovata.

Toţi oratorii au insistat asupra punc­tului de vedere, că acum la reluarea rela­ţiilor diplomatice între România şi Grecia trebue să se aibă în vedere motivele, cari au provocat această ruptură, în senzul ca toate relele din trecut să fie satisfăcute, să fie ameliorate. In primul rând trebue să se aibă în vedere chestia bisericească, impusă acum în desbaterea Sinodului din Fanar. împrejurările de acum sunt favora­bile pentru deslegarea acestei chestiuni vitale.

Spre a se ajunge la un rezultat, se va interveni pe lângă toţi factorii politici şi pe lângă Suveranul ţării, j f S e va mai ţinta încă o întrunire,când I

vor participa toţi Macedo-Românii din Ca­pitală.

E x te rn e .Revoluţia în Albania.

Revoluţia albaneză s’a îutins şi în triburile Gruda, Hotti şi Salya. Numărul răsculaţilor este de 12.000. In noaptea de Sâmbătă s’a dat o luptă sângeroasă lângă Lipcianic. Ambele părţi au suferit pier­deri. 80 albanezi s’a refugiat în Munte- negru. Graniţa muntenegreană este inun­dată de trupele turceşti. Trupele munte- cegrene arată o atitudine pacinică. 7 regimente din Muntenegru au fost con­centrate la graniţă; iar 3 regimente la Podgoriţa. Guvernul muntenegrean se află într’o situaţie delicată, de oare-ce albanezii au atacat un depozit de arme şi au luat 200 puşti sistem Werndl.

Trupele turceşti de lângă Tuzi şi Decici au fost împrăştiate, 1500 albanezi emigranţi din Muntenegru au năvălit peste graniţă.

Comunicaţia cu Scutari este între­ruptă. Scutari se află în mare pericol.

Muntenegrul concentrează trupe şi trimite tunuri la graniţă.

Puterile au început tratativele pen­tru împedecarea întinderei revoluţiei în Albania. Scopul puterilor este de a se da o astfel de administraţie Albanie1', ca în- tărindu-se, ea singură să menţină ordinea internă.

Comitetul «Pro Albania» din Roma a lansat un apel cătră poporul italian, să subscrie pentru fondul de ajutorare a fu­garilor albanezi şi a văduvelor şi orfani­lor celor căzuţi în luptă.

gul şi filosoful Iacob Bernays, zice, că a- cesta a fost prietinul casei de Wied, dar nu mânca abolo din pricina ritualului, fiind un Evreu religios.

Venind vorba de religie, regina spune, că ea nu admite botezul; religiile toate fiind operă omenească, nu avem nici un motiv sâ le schimbăm. Din potrivă, trebue să le perfecţionăm, să le curăţim, să le înnobilăm; formele nu importă.

Regina şi răscoalele ţărăneşti.

Carmen Sylva ceti ziaristului câteva din poeziile sale, unele inedite.

Una dintre aceste poezii e întitulată: >Ultima vacă« şi se raportează la seceta cea mare. Un ţăran neavând nutreţ e si­lit să şi taie vaca.

Apoi regina vorbeşte despre ma­rea mizerie a ţăranilor. Ea aminteşte de d l V. Gh. Morţun, ministru pe atunci, care şi-a jertfit jumătate din avere pentru po­por şi cu toate acestea a fost silit să pre­zideze la împuşcarea ţărănime!.

Declară, că a suferit enorm în tim­pul răscoalelor. A aprobat însă pe rege, care a zis atunci, că ordinea e mai presus

Comandantul trupelor din Tuzi sem­nalează, că printre Mah'sorii ucişi în lup­tele din uitimele zile, se află şi mai multe femei echipate ca băi baţi. S’au găsit lângă cadavrele insurgenţilor ucişi în luptă puşti muntenegrene, sistem Mauser.

*

Republica în Spania.

Din Madrid se teiegrafiază, că la Canillas, provincia Malaga, o parte din populaţiune s’a răsculat proclamând re­publica şi atacând cazarma gărzilor civili. Au fost 5 răniţi. S’au trimis trupe la faţa locului pentru restabilirea ordinei.

*

Stările din Maroc.

Franţa şi Spania s’au înţeles să in­tervină împreună în Maroc, în caz când răscoala berberilor ar provoca căderea Sultanului Muley Hafid, sau dacă euro­penii din Fez sr fi în pericol. In acest caz ambele puteri vor interveni imediat.

3000 de berberi au atacat oraşul Fez la sud-vest. In mahalaua evreilor a isbucnit o panică. Locuitorii s’au liniştit în urma intervenţiei consulului francez.

Ziarul «Imparcial» din Madrid anun­ţă, că situaţia la Fez este critică. Revo­luţionarii şi-au început din nou atacurile. Trupele Sultanului sunt obosite. 1500 soldaţi spanioli din Cadix cu tunuri s’au îmbarcat pentru Laroehe.

Societatea Geografică Română.— Adunarea generală. —

Duminecă seara s’a ţinut adunarea generală, anuală a s cietăţii geografice ro­mâne de sub înalta preşedinţie a M. S. Regelui.

Adunarea s’a deschis la orele 8 şi jumătate în saia Senatului, sub presidenţia A. S. R. Principelui Ferdinand.

A. S. R. a sosit împreună cu A. S. R. Principele Carol şi aghiotanţii general Mavrocordat, col. Graţoski, Baranga, maior Berendey şi căpitan Manu.

Mai erau prezenţi d-nii: I. Kalinderu, Em. Porumbaru, general Iannescu, Gr. Cer­chez, general Tel), prof. Mehedinţi, etc.

A. S. R. Principele Ferdinand a dat cuvântul d-lui Sabba Ştefănescu, secreta­rul general al societăţei.

D. Sabba Ştefănescu a făcut o dare de seamă, arătând progresele făcute de societatea geografică şi a insistat asupra ultimilor chestiuni geografice tratate în toate ţările.

In deosebi s’a discutat şi cursul anu­lui trecut, problema irigaţiunei.

In această privinţă a vorbit de între­buinţarea apei din cascada Niagara (Ameri­ca) pentru trebuinţele industriale.

In Franţa apele au avut de asemeni o foarte mare influenţă. Creşterile mari ale Senei au făcut mari pagube şi acuma se discută problema fransformărei Parisu­lui ca port de mare.

D. Sabba Ştefănescu a vorbit apoi de expediţia lui Charchot la polul Sud, spu­nând că această expediţie nu s’a făcut a- tât pentru descoperirea poiuiui Sud cât pentru diferite chestiuni ştiinţifice.

de ţoale şi că ea trebue restabilită cu or ce preţ.

Sfârşitul convorbirei..

Convorbirea dintre regină şi ziarist a fost lungă şi a îmbrăţişat multe ches­tiuni.

La urmă regina şi-a exprimat nemul­ţumirea, pe care o simte când e nevoită să primească vizite oficiale.

Nu tot astfel a fost vizita defunctu­lui diplomat spaniol, marchizul Arellanno, care, sărutându-i mâna cu emoţie, i-a zis, că răposata iui soţie a fost sora ei sufle­tească, deoarece a scos din cărţile Carmen Sylvei îndemnuri nobile: avea idei socia­liste şi în testamentul ei a avut grijă de mulţimea săracă.

încheindu-şi articolul, Muentz spune că a plecat cu impresia, că a găsit la un post îndepărtat al civilizaţiei, o femeie su­perioară, dornică de adevăr, însufleţită de ideal. Portretul acestei regine, cu părul ca zăpada, cu ochii de o strălucire admira­bilă şi cu o voce, care pătrunde adânc in suflet l-a urmărit multă vreme.

De asemeni acum se studiază facerea unei expediţiuni in regiunile artice de că­tră Hatrmdsen.

In Germania se studiază o hartă ae­ronautică pentru descoperirea poiuiui Nord.

Un alt eveniment geografic important este constituirea unei hărţi a lumei întregi, care S8 va face pe o scară de 198.000 me­tri patraţi şi va costa 4.800.000 lei.

Lucrarea va fi foarte grea, întru cât va trebui concursul tuturor popoarelor.

A vorbit apoi de construirea unei noui căi ferate, care va lega în curând I- talia cu Elveţia.

In sud-vestul Airicei s’au descoperit mine bogate de aur şi diamante.

Alt eveniment geografic din anul tre­cut este anexarea Coreei la Japonia.

A trecut apoi la regiunile noastre petrolifere, spunând că ele au atras aten­ţiunea lumei întregi şi acuma în urmă s’a ţinut asupra lor o importantă conferinţă la Frankfurt de cătră d. profesor Karl Schwartzlosse.

Comunicarea d-lui M atei M .Drăghiceanu

S’a dat apoi cuvântul d-lui Matei M. Drăghiceanu, care a făcut o comunicare a- supra «geologiei în agricultură».

D-sa a spus că agricultura noastră a rămas în aceiaşi situaţie ea şi înainte.

Noi nu cunoaştem nici solul nici sub­solul şi din această pricina avem de îndurat adeseori dezastre în agricultură.

Până azi n’am ştiut să^tragem foloase de pe urma apelor noa dre, n’am ştiut sa întrebuinţăm sistemul irigaţiilor spre a no pune la adăpostul secetei.

In această privinţă d. Drăghiceanu a insistat asupra lucrărilor de irigaţie din Rusia, cari se Iî.c pe o scara întinsă făcând productive întinderi mari de pământuri.

Ştiinţa, care e chemată azi sa prezi­deze la progresele agriculturei este ştiinţa geologiei agricole.

Nici într’o ţară civilizată nu se în­tocmeşte un proect de irigaţie, de alimen­tare cu ape, de construcţiuni mari, fără ca să nu se facă studii geologice.

Studiul geologiei e de cea mai mare importanţă. Dovada aceasta o dau şi stu­diile ce s’au făcut la noi când cu alimen­tarea Bucureştilor cu apă.

In agricultură de asemeni geologia joacă şi trebue să joace un rol important.

Când voim să îngrăşam pământul cu gunoi de exemplu, trebue să studiem ,şi să vedem dacă pământul conţine calcar, căci numai în acest caz putem avea foioase.

In alto ţări se fac hărţi geologice, în care solul şi subsolui este studiat în amă­nunţime, aşa că cu multă uşurinţă se poate cunoaşte compoziţia lui.

Astfel de hartă ar trebui să se în­tocmească şi la noi. Ar mai trebui să in­stituim şi comisiun', cari să se ocupe cu pământul. Făcând astfel, am avea rezulta­tul că ani mări cei puţin de trei ori va­loarea pământului nostru şi a producţi- unei lui.

D. Drăghiceanu a terminat cerând să se ia măsuri la noi, pentru facerea de in- stituţiuoi proprii desvoltărei agriculturii,

Comunicarea d-lui D im . Butculescu.

D*1 Dim. Butculescu a făcut o co­municare cu privire la cercetări arheolo* gice asupra Severinuluî.

D-sa a insistat asupra descoperirei unui cimitir pe malul Dunărei la Severin.

Din ruinele zidurilor şi din morminte se constată, că acest cimitir este de pe vremea Romanilor.

Aci s-au găsit toate sicriile legiunei a XllI-a gemiDa.

Toate mormintele sunt aşezate spre răsărit, iar scheletele cu mânile pe piept.

Numai patru morminte au fost găsite spre miază noapte.

Forma acestor morminte se asea­mănă cu toate celelalte ale Romanilor, gă­site in alte regiuni.

Pe aceste morminte s-au găsit apli­cate diferite semne, între cari şi capul de zimbru, de unde vine simbolul Moldovei.

Prin preajma mormintelor s-au mai

găsit şi monede de bronz şi obiecte de valoare.

In aceste morminte din Severin nu s-au găsit cele trei ulcele, cari s au găsit în mormintele din Celei şi Constanţa.

Observând cu atenţie toate aceste mărturii ale veacurilor trecute, avem de făcut constatarea, că aceste locuri au fost populate de uu mare număr de Romani creştini, că aci creştinismul nu era de loc împiedecat să se răspândească.

Si;

Ambele comunicări au fost aplaudate călduros, iar A. S. R. principele Ferdinand a ţinut să felicite atât pe d-1 Drăghiceanu, cât şi pe d-1 Butculescu pentru comuni- j cările făcute.

La oarele 10 şi jumătate şedinţa a fost ridicată.

*

Luni seara s-a ţinut a doua şedinţă, prezidată de principele Ferdinand. Au fă­cut comunicări d l colonel N. Vicol des­pre : Date geografice din punct de vedere sanitar asupra războiului din 1877—78 cum şi d-1 AI. Deroetrescu, care a vorbit I despre hărţi şi cărţi.

-

■■r miibW BWgMţgrg

^ A B O N A A } £ ^

LA

„GAZETA TRANSILVANIEI“., Cu 1 Apriils 1911

se deschide nou abonament, la care invităm pe toţi amicii şi sprijinitorii ziarului nostru, cu atât mai vârtos, că din pricina mulţimei restanţelor sufere foarte mult expediţia regulată a ziarului.. Rugăm din nou cu insistenţă sâ se reguleze şi abonamentul restant, almin-

trea va fi oprită trimiterea ziarului.

Preţul abonamentului:Pentru Austro-Ungaria: Pe un an 24

coroane, pe şase luni 12 coroane, pe trei luni o coroane, pe o lună 2 coroane.

Pentru România şi străinătate: P v * an 4 0 franci, pe şase luni 20 franci, pe tra luni 10 franci, pe o lună fr. 3.50.

ADMINIS TRÂ ŢiUNEÂ.

De prin Chior.— Un răspuns. —

Cap. Mănăştur, 8 Aprilie c.

In numărul 66 al »Gazetei Transil­vaniei«, cineva, sub pseudonimul »Cel din pietriş« scrie un articol sub titlu »De prin Chior«, — la care sunt silit să răs­pund.

»Cel din pietriş« face o introduceri despre rolul băncilor noastre, cari dup» părerea d-sale, n-au alt scop decât ca si se îmbogăţească, de şcoli, biserică şi limbi nici habar nu au.

Tot d-sa ce! din pietriş află >ran şi aceea ar fi, conducătorii egoişti ai b cilor şi cu deosebire între acestea află »Rîureana« din Capolno.c Mănăştur, ai ci rei conducător este subscrisul, — în mi află toate scăderile acestea.

Dacă ar fi adevărate cele scrise dânsul, atunci eu singur îmi fac judecăţi că da, atunci aş fî vrednic de toată osândi şi dispreţul neamului meu.

De când s-a înfiinţat institutul »Rioj reana« a ai fost ales de conducător şi l-i condus în restimp de 12 ani şi în ac interval precum apare din raportul dir ţiunei publicat: pentru scopuri cultural s-a împărţit suma de 19.612 cor., aceasl sumă în cea mai mare parte s-a împ ţit în comunele din jur pentru ajutorări şcoalelcr şi a bisericilor. — Aci în loca ajutorat ia edificarea şcoalei cu sumai şapte mii cor., şi în anul trecut a rat direcţiunea institutului nostru salari invăţătoresc cu 1000, adecă una mie anual prin document autenticat înainti notarului public.

Dacă aceasta nu se făcea, azi n-art şcoa'ă românească aici.

Acuma judece marele public asup activităţii institutului ce-1 conduc şi tej cât am meritat să fiu atacat.

»Cel din pietriş« mă face conductor̂ al naţiunei române, vice-preşedinte al def »Asociaţiunii«, şi că îmi bat pieptulder

HHtÊÊÊÊÊÊÊÊÊm

Nr. 72.—19 J1 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Pagina 3.

mân mare, şi când colo mă pup cu Jida­nii şi Uogurii, — toate aceste sunt nea­devăruri.

Eu nu sunt conducător al poporului român, e prea mare titlu pentru mine, şi nici că mi-l’am arogat când-va, nu sunt şi nici n-am fost vice-prtşedinte al despărţămân­tului »Aştrii«, ci director al desp. e adm. •tf. protopopese şi preotul locului Nicolau Avram. Eu sunt administratorul parochiei Preluca nouă cu un popor românesc de 735 suflete' şi conducător al institutului »Rîureana«. — Ca atare din principiu am muncit in linişte, nebâtându-mi pieptul şi gura; cu mult atn iost mai modest şi re­tras, decât să-mi atribui ceva roi sau titlu deosebit, nici când nu m-am îmbulzit un- de-va, nici măcar în societatea cuiva, cu a- tât mai puţin în societăţi străine.

De păcat mare îmi aruncă în ţaţă, că mi-a figurat numele în ceva învitare a meseriaşilor din loc. Despre aceasta şi eu numai ulterior am ştiut, şi pentru aceasta nu mi-s’a cerut consimţământul. Când au venit cei doi meseriaşi români la mine, şi m*au rugat ca să ie părtinesc petrecerea, aranjându-se în iavorul pompierilor din Iqc, le-am p!ătit taxa de intrare. Atât!

Ce priveşte ţinuta mea de român adevărat, resping toate calomniile rău­tăcioase ale anonimului; în privinţa asta

Ltotdeauna am ştiut să-mi fac şi îmi voiu yfce datorinţa.

George Petrovan.

S T— 30 Martie v.

Pomenirea presidentului Iosif StercaŞnluţu. Aflăm, că d''n prilejul înmormân­tării regretatului Iosif Sterca Şuluţu, fostul preşed. al »Asociaţiunei« s’a ivit ideia, că tn loc de cununi pieritoare să se oferească oare-cari sume de bani pentru un fond, cu numele răposatului, menit a încuraja din interesele lui, scrierile istorice şi et­nografice, pentru cari se interesa şi re­gretatul Şuluţu cu preferinţă. Spre acest scop s-au depus la biroul »Asociaţiunei« următoarele sume: Despărţământul Cluj a| >Asoc.« 20 cor., Inst. »Economul« Cluj

cor., Dr. E. Dăianu, protopop Cluj 10 cor. — Toţi cei-ce cinstesc memoria băr­baţilor aleşi, vor adauge obolul lor la acest fond cu frumoasă menire.

Pomenirea lui Ştefan Havaşi. se ştie,flfpentru noua biserică din Ciuj, cel mai oare dar l’a făcut fericitul Ştefan Havaşi,

om harnicşi ci nstit, care încă în viaţă fi-a dăruit toată averea sa pentru zidirea unei nouă biserici româneşti în acest, cel mai de frunte oraş al Ardealului. Plinin- du-se 2 ani dela moartea acestui mare bi­nefăcător, Dumineca trecută s’a prăznuit cu mare cinste pomenirea lui în biserica din Cluj. Protopopul Dr. Elie Dăianu a rostit de pe amvon o frumoasă cuvântare din acest prilej, stăruind ca toţi creştinii să urmeze virtutea cea mai de frunte a ma­relui ctitor bisericesc: cruţarea şi cumpă­tul, La sfârşitul liturgiei s’a slujit paras­tas pentru sufletul marelui binefăcător, a iărui pomenire va fi vecinică, fiind-că a iubit biserica sa şi tot i-a dat ei.

Pentru noua biserică din Cluj au bi­nevoit a mai trimite daruri, în timpul din

aceşti binevoitori creştini: nr. 642 d Lupaş, Sumurduc 10 cor., nr. 643

iorge Hui, Cluj 2 cor. 20 bani, nr. 644 iSimicm Marian şi soţia sa Marta 2 cor., nr. 645 Alexandru Filip, Cluj 1 cor., nr. 616 Vasilie Ghiran, Ciuj 7 cor., nr. 647 ioan Godolan, proprietar, Giulatelec 10 cor., ar. 648 »Un credincios« 5 cor., nr. 649 Dr. Alexandru Muntean când. de adv. Sas- reghin 50 cor., nr. 650 »Bihoreana« inst. ie credit Oradea-mare, 500 cor. T o ta l: 587 cor. 20. Primească toţi binefăcătorii creştini espresiunea sincerilor mulţumite lin partea noastră şi Dumnezeu să ie răs­citească cu darurile saie cereşti. Ciuj, la 10 Aprilie n. 1911. Pentru curatoratul bi- iricesc: Dr. Elie Dăianu, paroch şi pro­

topop.

Jună. A apărut şi ni-s’a tri- mis: Raportul anual al societăţei acade­mice >România Jună« din Viena pentru

|inii administrativi: al XLV-lea 1808/9 şi [ilXLVI-îea 1909/10. Din datele acestui

art, ce se extinde pe vr’o 50 pagini, Ustav mare, se constată, că societatea [»România Jună« numără 54 membri fun- [Mori, (23 răposaţi), 173 membrii onorari,

149 membri emeritaţi (25 posaţi) iar membrii ordinari din anul |10 sunt 49, — cu 5 mai mult ca anul

’ junergător. Operatele şi conferinţele din «eşti ani administrativi sunt 31. La so- etate au incurs 55 de ziare şi reviste.

Biblioteca constă din 1965 opuri. Averea

societăţei la 12 Nov. 1910 cor.: 53.579 79 Excedent cor. 2582.47.

Agitaţii pentru statuia lui Cuza. S’afost decis, precum se ştie, că statuia lui Cuza-Vodă să se aşeze în Piaţa Unirei din Iaşi, pe când o altă partidă ar fi dorit să se aşeze în Piaţa-nouă, unde s’au şi fost făcut exproprieri şi lucrări, cari au costat zee» de mii de lei. In scopul acoperirei tuturor speselor de aşezare, partida pen­tru Piaţa Unirei a pornit o colectă, care a avut de rezultat, că până acum s’au adu­nat vr'o 32 mii. Dar în timpul din urmă comitetul ţinând o şedinţă, a decis cu oare-care maioritate, ca statuia totuşi să se aşeze în Piaţa nouă, căci şi sculptorul ar fi de părerea, că aşezându*se în Piaţa Unirei, ar trebui pregătit pentru statuie un alt soclu, ceia-ce ar costa încă câte-va zeci de mii de lei. Din aceste cauze, par­tida pentru Piaţa Unirei, în frunte cu d-nii Xenopol, lorga s. a. au ţinut întruniri de protestare, s’au rostit discursuri, în cari se zicea, că boierimea — din ură veche— vrea să dosească statuia lui Cuza în Piaţa Nouă. S’au trimis telegrame de protestare la Regele şi Principele Ferdinand. Studen­ţimea universitară din Iaşi a decis, că dacă se va aşeza statuia în Piaţa nouă, nu va lua parte la serbări, cea bucureş- teană încă aderează la hotărârile studen- ţimei dela Iaşi. Chestiunea nu e încă lim­pezită.

Condamnarea unui învăţător. învăţă­torul D. Popoviciu din Cuvin a fost con­damnat anul trecut de cătră comisia ad­ministrativă a comitatului Arad Ia o a- mendă în bani, pentrucă ar fi rostit unele discursuri contra ungurilor. Acum a sosit rescriptul ministerial, pe baza căruia nu­mitul a fost condamnat la pierderea func* ţiunei.

Promovare- D-1 Bemus Furduiu, ori­ginar din. Câmpeni, Munţii apuseni, a fost promovat de doctor în drept, in 8 Aprilie c. la universitatea din Cluj.

Mine de aur prădate. »Esti újság«scrie, că hoţii au luat din minele dela Ve- resviz (în Bihor) minerariu de aur în preţ de mai muite sute de coroane. Hoţii au alungat pe păzitori cu bombe de dinamită şi cu chei fatze au descuiat uşile de fer dela magazii. Se presupune ca hoţii ar fi lucrători concediaţi.

Greva studenţilor din Salonic- in urma hotărârei ministeriale, prelungind dela pa­tru la 5 ani perioada de studii, cei 600 studenţi ai academiei juridice au hotărât proclamarea grevei. Cursurile profesorilor au fost suspendate.

Cutremur de pământ. Din Roma se telegrafiază că alaltăeri, la oarele 10.45 s-a simţit acolo un uşor cutremur de pă­mânt, care a durat trei secunde. Victime şi pagube n-a cauzat.

Fulger ucigaş- Cu ocaziunea târgului de ţară, ce s a ţinut ieri în Apatin, s-a deslănţuit un vifor groaznic cu trăsnete şi fulgere. Un fulger a ucis doi negustori de vite.

Un ju riu dat în judecată, in Rostof (Rusia) aveau juraţii a judeca crima unei femei, care a omorât un copil vitreg al său în vârstă de cinci ani. Lucrul era simplu şi neîndoios. Dar advocaţii au pledat atâta, încât juraţii s au zăpăcit. Neştiind ce să facă, au tras la sorţ din trei hârtiuţe. A eşit cea pe care era scris »vinovata cu împrejurări uşurătoare«. Pe una din cele­lalte era scris »vinovată« şi pe una »nevi­novată. Aflându-se lucrul, parchetul a în- procesuat întreg juriul, care atrasla sorţi hotărârea.

Apanajul principilor moştenitori sârbi.Chestia apanajului membrilor familiei re> gale sârbe s-a rezolvat. In budgetul anului curent s-a prevăzut 240.000 dinari, din cari 120.0CÜ dinari va primi principele Alexandru, iar principele George şi prin-\ cipesa Elena câte 60.000 dinari.

Budgetul marinei ruse. Conziliui im­perial rusesc a adoptat budgetul marinei, care se urcă la 110.220.636 ruble, (o ru­blă 2*40 cor.), fiind cu peste trei milioane mai mare decât il fixase Duma. In cursul discuţiunei budgetului marinei, ministrul marinei a declarat, că ministerul ia toate măsurile necesare spre a-se înlătura de­fectele actuale ale flotei, nu poate însă consimţi ia reducerea efectivelor.

Bombe într-un sicriu- In palatul deiarnă al Ţariilui s-a descoperit la timp planul unui înfricoşat atentat. In Vinerea trecută s au înfăţişat la poarta palatului doi oameni, cari purtau pe umeri un si­criu de morţi, şi sentinelelor dela poarta palatului le-a arătat o scrisoare, în care

se spunea, că sicriul este destinat pentru un mort din internul palatului. Şi s au în­dreptat cu sicriul în partea palatului, unde iocueşte servitorimea. Când traversau cu sicriul curţile palatului, unui ofiţer i-s’a părut, că sicriul prea ar fi greu, ca să fie gol, şi a poruncit unor soldaţi să cerce­teze sicriu). Şi s-a descoperit, că în sicriu, învălite in paie erau atâtea bombe de di­namită, că ar fi putut arunca în aier în­treg palatul şi locuitorii lui. Purtătorii si­criului susţin, că nici idee n-au avut ce conţine sicriul. Ei au fost deţinuţi şi s au pornit cercetări.

Ouă de CiOVÎCă. »Frankfurter Zei- tung« dă amănunte nouă asupra acestei trufandale atât de căutată de cătră cei-ce nu mai ştiu ce face cu banii şi ţin să-şi scoaţă nume de oameni cu gust delicat. Autorul ne încredinţează, că ouăle de cio- vică sunt neasemănat mai proaste decât cele de găină, deşi se plăteşte unul cu până la zece lei, la începutul sezonului în Ber­lin ; iar supt 40 de bani nu se coboară nici-odată. Aşa albuşul acestor ouă nu se încheagă prin fierbere ci rămâne ca şi cum ar fi crud. Neapărat înţelege ori-cine ce plăcere e să-l înghiţi, când îşi aduce aminte ce i s-o fi întâmplat cu vre-un ou de găină greşit crud.

Mai urât e, că ţăranii vând sub nu­me de ouă de nagâţ tot felul de ouă verzi, măslinii, pătate cu cafeniu : de lişiţă, de becaţâ, ba chiar de cioară, aşa se stâr­pesc pâseri folositoare pentru agricultură sau ca vânat.

Incendiu grozav în Tokio. Un focmare a distrus complet întreg, cartierul Yosivara din Tokio, arzând 5000 de case şi lăsând fără adăpost 6000 de persoane. Cartierul acesta se numia cartierul amo­rului, pentru-că era locuit numai de fete— galante numite acolo gheişele. Incendiul a isbucnit la oarele 11 a. m. şi a fost ali­mentat de un vânt puternic. Clădirile au fost construite de lemn. Soldaţii şi pom­pierii neputând localiza focul, s’au mărgi­nit numai la salvarea gheişelor. In timpul cât a bântuit dezastrul la Tokio, s’a cons­tituit un comitet, care a hotărât recons­truirea .cartierului, — prefăcându-1 astfel mai frumos.

Corul bisericii rom. gr. ort din Agâr-biCta, tractui Turda invită la concertul ce-! va aranja Luni, a 2-a zi de Paşti (11/24 April 1911) în sala hoteluiui comu­nal din loc.. începutul la 8 oare seara. Preţul de intrare de persoană 1 cor. V e­nitul curat e destinat pentru scopuri şco­lare. Program 11 puncte. Câluşerul, bătuta şi ţarina.

Gircuiaţlunea: străinilor în Braşov in luna Martîd. Din Africa 1, America 2, Austria 200, Azia 3, Belgia 1, Bosnia 1, Bulgaria 4, Englitera 3, Franeia 8, Germa­nia 46, Helveţia 3, Italia 3, România 137, Sârbia 1, Suedia 2, Turcia 5 şi din Unga­ria 782 în suma 1202.

Dintre aceştia au locuit în Hotel Ca­lul alb 20, Central 86, Continental 87, Co­roana 637, Europa 203, Grand 57, Mielul alb 16, Villa Kertsch 6, Metropoi 3, Pară 10, Predeal 14 şi în case private 63. — După detragerea acelor 53 persoane, cari încă nu sunt desanunţate, rămân încă 1149 străini, cari au petrecut în total 3688 de zile îa oraşul nostru.

Inchirietorii de locuinţe de an şi de vara sunt rugaţi, a anunţa cât mai cu­rând localităţile de închiriat la biroul pen­tru circulaţiunea străinilor, ca să putem recomanda locatarilor la timp locuinţe convenabile. — Biroul pentru ciroulaţiţi- nea streinilor.

Teatru german. Joi, în 13 April, trupa d-lui L. Bauer, va reprezenta pentru a treia-oară, „Zigeuner Liebe«, operetă ro mantică în 3 acte. — Prestaţiunile exce lente ale trupei d lui L. Bauer atrag seara de seară o mulţime număroasă de amatori.

D ela „A so c ia ţ iu n e “ .

Comitetul central în şedinţa sa, ţi­nută la 6 Aprilie a. c. a decis ca înmor­mântarea răposatului preşedinte Iosif Şterca Şuluţu să fie descrisă amănunţit în re­vista »Transilvaniei«, publicăndu*se toate cuvântările funebrale şi toate telegramele de condolenţă primite de biroul) Asocia­ţiunii. Totodată a luat dispoziţii pentru procurarea unui portret al fostului preşe­dinte, ce se va atârna în sala de şedinţe a comitetului central, alături de potretele celorlalţi prezidenţi.

In aceeaş şedinţă a autorizat pe d-1 Oct. C. Tăslăuanu să tipărească »Biblio­teca poporală a Asociaţiunii« în 15.000 de exemplare, fiindcă din cele 10.000 de exem­

plare tipărite, abia mai sunt în deposit câ­teva sute. Secretarul Oct. C. Tăslăuanu a mai făcut următoarele propuneri pentru răspândirea bibliotecii: a) să se facă o cir-) culară cătră toate despărţămintele, ca cu ocazia prelegerilor poporale să înscrie cât mai mulţi membri ajutători ca abonaţi ai bibliotecii. Să se trimită fiecărui despărţă­mânt câte un depozit din broşurile apă­rute, pe cari să le plaseze cu ocazia pre­legerilor poporale şi la adunările cercuale. b) Să se facă o adresă cătră toate băncile noastre, ca să primească în deposit un a- numit număr de exemplare, pe cari să le desfacă la clienţi, cum fac băncile »Biho­reana« din Oradea-mare şi »Mercur« din Năsăud. c) Conferenţiarul agronomic să facă propagandă pentru răspândirea bi­bliotecii cu ocazia prelegerilor, ce le ţine, la sate.

Prin aceste mijloace de sigur că »B i­blioteca poporală a Asociaţiunii« în curând va ajunge ia cifra de 15,000 de abonaţi. Intr-un singur an se vor răspândi deci în popor peste 15,000 de broşuri, ceeace în­seamnă un pas uriaş făcut de prima noa­stră instituţie culturală pentru educaţia ţărănimii. îndemnăm şi noi pe toţi cărtu­rarii să stărue din răsputeri pentru răs­pândirea »B bliotecii poporale a Asocia­ţiunii«.

B i b l i o g r a f i e .Au apărut:

Românii şi clasa intelectuală din Bu­covina, notiţe statistice de I. E. Torouţiu, ediţie separată din organul partidului na­ţional (Bucovina) «Foaia Poporului». Edi­tura societăţei academice «Junimea».

Unele pedeci în calea bunei econo- mizări a poporului, disertaţiune de Geor- giu Purcar, cassar conzistorial. Arad, ti­parul tipografiei diecezane.

Budapesta, 12 Aprilie. In ches­tia Iimbei de pertractare la judecă­toriile militare cele două guverne n’au ajuns încă la înţelegere. Min. Khuen a fost ieri în audienţă la M. Sa şi a referat asupra mersului tra­tativelor. M. Sa nu a luat nici o deciziune. Tratativele se vor conti­nua după serbătorile Paştilor.

Londra, 12 Aprilie. Din Hong- kong se telegrafiază, că la Canton a izbucnit o mişcare revoluţionară. Generalul mongolilor, care era co­mandant al trupelor a fost asasinat.

b ’au trimis trupe spre oraşul Canton, unde s’a proclamat starea de asediu.

PariS» 12 Aprilie. Intre Spania şi Portugalia ameninţă isbucnirea unui serios conflict din cauza scrie­rilor filo-monarhiste ce se introduc din Spania. Guvernul portugez a ce­rut, fără succes, în repeţite rânduri împiedecarea acestui export periculos.

Paris, 12 Aprilie. încă dela is­bucnirea turburărilor din Albania, marile Puteri au început tratative pentru a găsi un mijloc ca să îm­piedece întinderea mişeărei. In acest

s au şi făcut diverse propuneri, sigură, că în acest scop s-a ob- colaborarea Turciei.

/ E vorba de apărarea catolicilor şi/de dezvoltarea administraţiei pro-. Vinciilor în aşa fel, ca pe viitor or­dinea sa se poată menţine cu uşu­rinţă. Intre Austria şi Italia dom­neşte deplină înţelegere în ce pri­veşte propunerile, pe cari marile puteri le vor face la Constantinopol.

Proprietar : D r. Aurel Mureşiaxm.Succesorii.

Redactor resp. Ioan Spuderca.

Bî , ST1BI1 K. HUBCB.VIII Kochgasse Nr. 29 — Yiena

Con su l t a ţ i u n lou celebrităţile medicale, cu specialiştii dm

facudatea de medicină din Viena.

Telefon nr. 17055.

Ad Nr. 45/1911

Publicaţiune.Duminecă în 17/30 April 1911 la oarele 11 a m. se va ţinea licitaţi-

une publică în sala de şedinţe a Comitetului parohial dela Biserica Si. Neculae din Braşov — Şchei, pentru darea în arândă pe timp de un an a următoarelor locuri din Poiana — Braşovului:

1. L o cu l Nr. top. 13039 în estindere de 14 ju găre Şi 658 st.2 n V n 13049 ?? ?» ?? IO ?? » 65 ,3. ?? }} ?? 13050 ?? ?» ?? 7 ?? ?? 590 „4. n »? ?» 13051 ?? ?» ?» 10 »? » ? 30 „5. n » ?» 13052 » ?? ?? 26 >? ?? 127 „6. n n ?» 13053 ?? »» ?? 19 ?? » 985 „7. « » »» 13045 » ?? ?? 5 . ?? ?? 1360 „8. » ?? n 180.46 ?? ?» 9 ?? ?? 1222 „9. T5 ?? ? »

12882-12887 ?? ? » ?? 28 ?? >? 1217 ,10. ?» ?» ? » 12S79 » » n 21 ?? ?> 235 n11.

? ? n » ?18006

» ? ? ? ? 11 » ? ?328 „

12 ?» ?» ? ?12897 5 > ? » r> 21 V ? ? > 235 „

1 3 . ? » ? ? » ?3 2875 n 5 » »? 12 > > V

355 „

14. ? » > ? » >12852 ? ? » ? ■ f 7

? ?1400 „

15. n »? »12851 Â r } ) ? ?

9J ? î ?

666 „16. » ? ?» » ?

12926? > ? » ? ?

6? ? ? ?

200 „

17.» ? ? » ?

12987 ? ? ? ? » ?6 ? ? ? ? 820 „

18.» » » n

12979» Y) > ?

9» V

608 „19. }> Un lo c în estindere de . 1001 „

Potrivit cu hotărârea Comitetului parohial, arânda are a Să plătiîntreagă, imediat după terminarea licitaţiunei.

Alte inform aţi uni sa pot lua dela D. epitrop Andrei Lupan sen.' (Cacova de sus Nr. 4 )

B r a ş o v în 28 Martie 1911. ^Comitetul parohial al bis. rom. ort. râs. dela Sf. Nicolae în Brasso (Braşov./ j

Er. V- Saftu, I. Prişcu,______________ prezident. secr. prov.

M UREŞIANU, BRAŞOV.

G H E T EY". !

> ' ţ - > v;, 1 .. jrr k : i

recunoscute ca

cele mai bune, elegante şi ieftine.■■ . Fabricat indigen. - .....-

„TURUL“ fabrică de ghete Societate pe acţii, Timişoara.

C e a m a i m a r e fa b r ic ă d in m o n a rh ie .

Filiala: Braşov, St w Porţii 8 .

Pagina G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 72— 1911.

Se caută un stupar,pentru lucrarea unei stnpini în parte, înformaţiuni str.

Prundului Bir. 12.

Fabricat indigen.

j

A b o n a m e n te la

„Gazeta Transilvaniei“se pot face ori şi când pe timp mai

îndelungat sau lunare.Administr. .Gazetei Trsns.‘

se adresează, cine doreşte a-şi

ro ia ra varietăţi autentice i 'e î

P o m i r o d i t o r iarbori pentru alee, plante de ornament, conifere,

plante împrejmuit, fructe cu boabe, pueţi, etc.

Viţe altoite(calitate superioară)

viţă europeană şi an erican ă cu şi Jăr rădăcini. Ca it cg in tu ia m j :

Mare asortiment de broderiiBroderii miraculos de ieftine 100 perini de divan

gata şi începute . . . . . a 4 c o r . 20 perini de in desinate . . . . . > f * 4 0 c o r .

100 covoare cu metru gata şi începute > 4*— >100 Milieus gata "şi începute . . . . > 4 - _ »10 Wandschoner 170 cm. lung stofa Aida » 5 — »

broderiile eele mal frumoase s » mai ieftine s e află numai la

jq Magazin cu tapiserie, împletituri şi mărunţişuri. Str. Vămii 29,

„G AZETA TR A N S ILV A N IE I“ cu numărul ă 10 fileri, se vinde la tutungeria d-lui Dumitru Pop. zaraf str. Hirscher Nr. 4 şi la Eremias Nepoţii.

T iP A K U L T IPO U R A FJE l A .