•V< V

'S'-Nr. 109. Anal LXXIV. Braşov, Mercnri in 18 (31) Hain 1911.

Apare în fiecare zi de lucru.Abonam ntul: pentru Austro-Ungaria pe an 24 cor., pe Va an 12 cor.,

7« an 6 cor. Pentru România şi străinătate pe an 4 0 franci, pe Va 20 franci., pe Vi an 10 franci; Număr de Duminecă 8 franci pe an.

R e d a c ţ i a ,T i p o g r a f i a ş i A d m i n i s t r a ţ i a : B R A Ş O V , P IAŢA M A R E Nr. 3 0 .

Telefon: Nr. 226.

Pentru Braşov cu dusul acasă pe an 24 cor., Fără dus acasă pe af 20 cor. pe Va an 10 cor., pe Vi an 5 cor. Un număr 10 bani. In­serate : un şir petit 20 bani pentru o publicare. Publicări mai dese după tarif şi învoială. — Reclame pe pagina a 3-a un şir 20 bani.

is, care nu se aude in cer.— Un scriitor aristocratic. —

I.Scriitorul aristocratic este d-nul

\iku Zam fir eseu, academician. Gla- lui a resunat în şedinţa de Vineri

fAcademiei române, un glas păţi­şi plin de ură faţă de colegi

hai săi scriitori şi faţă de mişcarea ilturală a unei însemnate părţi a oporului român.

D-nul Zamfirescu — de, viţăve- iie până la obscuritate — are ase-

îare cu aristocraţimea prusiacă şi aghiară, în cercurile căreia omul amără ca om, numai de la baron în

Nu ştim cum aplică d-nul Zam- îcu aceasta regulă în viaţa sa de

ate zilele, căci nu i-o cunoaştem, aceasta nici nu impoartă. Vedem că în literatură dânsul e în deplin

«ord cu aristocraţimea amintită mai Pentru dânsul scriitorii numără

mi dela scriitorii „baroni“ însus, la aceia cari apar pe câmpul li- aturii în frac şi cu mănuşi, frezaţi

[aarfumaţi şi cari se inspiră şi îşi * suitele tot din astfel de cercuri

Imate, din saloanele elegante, la sindrofii, de la băile de

etc.Ceialalţi, cari se inspiră din cer- poporale, cari studiază diferitele

mltiplele manifestaţii din viaţa îală a poporului — manifestaţii

simple, dar totdeauna mai sin­ea cele din saloane — scriitorii

ranişti, după ideia d-lui Zamfi- , abia mai sunt vrednici de nu­de scriitori. Ei sunt — după

D a răsunat glasul d-lui Zamfirescu

— „pe treapta cea mai de jos a li­teraturii, cari nu au nici o preocu­pare de artă, scriitori fără vlagă, fără talent, sectari“... cu un cuvânt neşte imbecili, cari e pagubă că strică de giaba hârtia şi cerneala!

Aşa este d-nul Zamfirescu, scri­itorul aristocratic, cel mai mare duş­man al direcţiei literare, care îşi are isvorul din vieaţa poporului, un isvor curat şi limpede, ca lacrima înduio­şării. Cu o pornire înverşunată, d-nul Zamfirescu înşiră poporanismul între defectele şi calamităţile noastre na­ţionale, după cum ne-a spus acum la Academie, că „poporanism ul este un lucru specific rom ânesc , cum sunt falim entele (?) şi p e lag rau.

Stăpânit de astfel de idei scrin- tite şi încâlcite şi de porniri păti­maşe şi-a ţinut d-nul Zamfirescu con- ferenţa la Academie. După ce anul trecut, tot la Academie a făcut o şarjă violentă contra poporanismului şi contra unor scriitori ardeleni, a- cum s’a năpustit cu o furie şi bru­talitate excesivă — pe lângă „Viaţa rom.“— şi contra scriitorilor noştri de aici, brutalitate nevrednică de un scriitor, fie cât de „aristocratic“.

Dar să vedem, ce a spus d-nul Zamfirescu la Academie, ca să ne înţelepţim şi noi ăştia din „popora­nistul“ Ardeal.

D-nul Zamfirescu a desvoltat o comunicare, care a fost un răspuns la întrebarea principală: Cum îm­parte poesia materialul lexic în ăb- stractiv si sensorial?

D-nul Zamfirescu începe prin a studia origina limbagiului, vorbind de limba gestului, care era demonstra-

tiv, când obiectul era de faţă, şi fi­gurativ, când obiectul era absent, de

articular, grai monosilabic şi polisilabic, până ce s’a ajuns la vorbă, pentru care gestul este un simplu ornament.

Vorbele sunt sensoriale, când ne exprimă lucruri din afară de noi, materialităţi, când exprimă aceea ce este supus timpului şi spaţiului.

Plecând delà aceasta metafizică a cuvintelor, d-1 Zamfirescu ajunge la estetica lor şi susţine teza, că poezia nu este o sensibilizare de imagini : ea purcede dintr-o ope­raţiune abstractă, din puterea crea­toare, din fantezie, dintr-o operaţie mintală analoagă cu a matematicilor.

De aceea sunt două soiuri de poeţi: poeţi ăbstractivi şi poeţi sen- soria li.

Adevăraţii poeţi, poeţi mari, de un ordin superior, sunt poeţii ab­stractive

Poeţii sensoriali stau pe o treaptă inferioară.

Poezia sensorială e ca edera ce se înalţă pe colonade şi balcoane: ia forma obiectelor, de care se acaţă... Poezia abstractivă e ca lumina,

care pătrunde în palat şi iluminează totul.

Ca poeţi superiori abstractive d-1 Zamfirescu dă pe Leopardi şi Emi- nescu. Trecând apoi la proză, vorbe­şte de proza poetică, proza plină de imagini, care se face vers în sufletul cetitorului, citând ca exemplu pagini din Odobescu.

Aceasta este partea primă, teo­retică a conferenţei d-lui Zamfirescu. După mărturisirea celor ce au auzit-o

în întregime, ea nu e aptă, chiar şi dacă va apare în tipar, să răspân­dească raze noui de lumirrâ, sau să fixeze teorii noui. „Minerva“ spune, că teoriile d-lui scriitor „aristocrat“ „au fost greoaie, nebuloase, expuse cu un pedantism, care nu cadrează cu eleganţa şi spontaneitatea de suflet a unui poet“.

Dânsul a forţat însă teoriile sale, ca să-şi creeze o bază tot forţată, de unde punându-şi în aplicare aceste teorii, să poată în partea a doua a conferenţei a lovi nu numai în poe­ţii şi scriitorii noştri poporanişti, ci în întreagă viaţa noastră culturală din A rdeal, care, cum zice dânsul, „tinde să supună autonom ia indivi­duală de sus dom niei colectivităţii de jo s 11.

Iată-1 pe aristocratul literar şi cultural!

In asemenea ton vorbesc şi aris­tocraţii noştri pe teren politic, când e vorba de votul obştesc. Tisza ase­menea e contra tendinţei de-a supune inteligenţa „de sus“ domniei colecti­vităţii, domniei sufragiului universal „de jos“.

Despre partea a doua a, confe­rinţei d-nului Zamfirescu vom vorbi mâne.

Delà Academie. Azi Marţi, după s~ miază d-1 N. Iorga îşi ceteşte discursul de recepţie în Academie, căruia îi va răs­punde d-1 A. D. Xenopol.

După aceea într’o apropiată şedinţă a Academiei, d-1 N. Iorga va răspunde ultimei comunicări a d-lui Duiliu Zamfi­rescu, în care d-sa a atacat în mod atât

FOILETONUL «GAZ. TRANS.«.

fisoare a Bar. David Urs de Margina.

La 10 Septembre 1910 s’au împlinit li dela moartea eroului dela Solie- r$i Lissa, baronul Urs de Margina, şicul sprijinitor al culturii româneşti

sate terenele.Ca preşedinte al comitetului admi- itiv al fondului şcoalelor grăniţă-

a fostului regiment I. român de |ţ& a lucrat cu o perseveranţă uimi-

pentru ridicarea şi promovarea cul- i poporului român prin şcoaiele încre-

conducerii sale. încredinţat, că numai prin o instruc- -bună se poate ferici poporul nostru, Beat în comunele grăniţăreşti adevă­rate de cultură, provâzute cu în- ori recrutaţi de dânsul dintre cei

(destoinici şi devotaţi misiunei lor. jElevii acelor şcoale din vremuri pro-

cu pietate numele «Baronului», ei lela învăţătorii lor cine e «Baronul», line la examene să-i laude şi cins- i pe cei sârguincioşi. Bărbaţi, femei, şi tete sărbătoreşte se prezentau

itnenele şcolare să vadă şi audă ce spune «Baronul».tăzi, puţini vor mai fi aceia, cari

rbesc tineretului de «Baronul», fala

«Ţării Oltului» şi a întregului neam ro­mânesc.

Intru amintirea faptelor sale nobile, nepreţuite, aduse pe altariul desvoltârii şcoalelor noastre grăniţăreşti, cuviincios ar fi, ca în acele şcoale, şalele de învăţă­mânt împodobite să fie cu portretul «Ba­ronului» şi copii să nu părăsească băn­cile şcoalei fără a şti, cine a fost baro­nul Urs.

Interesul şi activitatea sa pe terenul culturei neamului românesc o vedem şi din scrisoarea ce urmează:

Stimate Amice !*)«Cu stimata scrisoare din 31 De­

cembre 1881 am primit proiectul de re­forme, destinat pentru «Asociaţiunea Tr-nă« cu 2 aclude.

Este bine şi frumos, când bărbaţii noştri desbrăcându-se de egoism, cugetă serios Ja corpul întreg, la cultura popo­rului nostru. însăşi această cugetare este un progres enorm, pentru-că prin ea a- jungem la limpezirea vederilor noastre şi devenim în stare a ne rectifica şi înmulţii opiniunile şi modul de procedere.

Bunul simţ şi bună-voinţa D-tale, o recunosc, e lăudabilă; mi-a produs multă bucurie şi nu pot decât a-ţi mulţămi pen­tru împărtăşirea operatului. Să ne înţele­gem asupra lu i:

In general sum de acord cu D-ta, dacă resultatul după Asociaţiune în de­

*) Această scrisoare a fost adresată unchiu­lui meu, fostului s.-locot. pens. George Boieriu din Vad, ca un răspuns la o scrisoare mai lungă. J. C.

curs de 20 ani nu te mulţămeşte; am respicat şi eu de multe ori aceia părere devenită, până mai în timpul din urmă, un trist adevăr.

Este adevărat, că după subtragerea speselor de administraţiune, mai tot veni­tul asociaţiunei s’a consumat prin stipen- dişti la institute mai înalte.

Dacă aceasta s’a făcut in anii primi de naştere ai asociaţiunei, apoi cale vaJe, pentru-că inteligenţa noastră fiind atunci rară avea nevoe de înmulţire. Anii de fe ricire, în cari se mai căuta şi inteligenţa noastră, au încetat mult prea curând.

Dar să vedem ce foloase ne-a adus creşterea tinerilor noştri la institute mai înalte:

1. Una parte au murit de foame, pentru-că toţi se alegeau dintre cei mai săraci, cari nu mai aveau nimic de acasă, şi stipendiul abia 300 fi. nu ajungea a trăi, a se îmbrăca, a plăti cuartir, încăl­zit, a cumpăra cărţi etc. etc.

2. Altă parte tot di o cei mai săraci aleşi, au venit acasă, ne având deloc su­bita aplicare, au trecut ori în România, ori în castre streine — devenind rene­gaţi. Ambele aceste categorii trec peste

3. Restul mai tot se află numai per- sonalminte relativ fericit, dar în schimb de mulţumită mulţi dintre ei nu sunt nici măcar membri ajutători ai asociaţiunei. Prin urmare avem drept de a ne plânge despre rezultatele acestui institut, unicul naţional.

Dar comitetul asociaţiunei văzând răul şi a întors toată atenţiunea asupra poporului, precum foarte înţelept propui şi D*te.

ad. A. Ajutoare anuale învăţătorilor şi învăţătoreselor poporali.

La acest punct a făcut Asociaţiunea şi în anul curent ce i-a fost posibil, ea a dat ajutoriu pentru elevi şi eleve de pe­dagogie, pentru şcoale şi meseriaşi (vezi Tr-nia Nr. 17—18 pag. 144—145) şi va face şi mai mult, dacă cele 800 fi. spese neprevăzute vor înceta. Stipendiile pentru gimnazişti sunt parte din anii trecuţi, parte dedicate de fundatori privaţi, cari nu se pot preface îa alte. Dar D-ta la li­tera A propui ca adunarea generală ur­mătoare, să voteze 2000 fi. pentru a plăti 10 învăţători sau îavăţătoare dela 10 şcoale din 10 despărţăminte cu câte 200 fi.

La acest punct diferim tare unul de altul, pentrucă:

1. Sărim dintr’un estrem în altu l: mai înainte ştipendii pentru şcoli înalte, acum ajutoare la 10 comune. Dar ce vor zice celelalte mii de comune? şi celelalte 100.000 de copii fără nici un ajutor?

2. Fiind-că Asociaţiunea e pentru toată Trans. română, ea are şi datorinţa a-şi trimite razele luminătoare în toate părţile e i ; dar şi mai mult.

3. Ea prin statute nu are nici drept de a administra şcoale; a subvenţiona însă o şcoală în mod permanent şi a nu o administra tot-odată însamnă a arunca suma resp. In vânt. Dar chiar când Aso­ciaţiunea ar avea drept de a întreţinea şcoale, ea dispunând numai de mijloace morale şi de nici un iei de esecutivă, totuşi nu şi-ar ajunge scopul, precum în toate zilele vedem.

Din acestea şi multe alte motive, nici chiar eu, care trăesc num ai pentru

Pagina 2. GAZ BT A T R A N S I L V A N I E I Nr. 109.— 1911

de violent poporanism ul şi m işcarea cul­turală din Transilvania.

*

Am spus, că in actuala şedinţă a Academiei se va ceti discursul de reeep- ţiune al regretatului canonic Augustin Bunea.

Despre aceasta se scrie din Bucu­reşti :

Acest discurs este de o mare impor­tanţă pentru istoria noastră din evul mediu.

Regretatul membru al Academiei, fiind unit, a avut putinţa să cerceteze ar­hivele din Vatican şi »Propaganda flde« unde a găsit documente de mare impor­tanţă pentru istoria noastră- din evul me­diu, documente necunoscute pănă astăzi.

Lupta pentru votul universal. Aduna­rea poporală ţinută alaltă-eri în Hodmezo- vasarhely, a fost o impozantă manifestare a poporaţiunei maghiare din şesul Unga­riei pentru votul universal. In faţa unei mulţimi de mai multe mii oameni, bărbaţi şi femei, deputatul Iusth a proclamat lupta pentru dobândirea votului universal, egal şi secret. A mai zis, că după dobândirea votului universal trebue rezolvită şi ces- tiunea votului femeiesc. A pus în vedere şi lupta partidului independent în contra reformelor militare.

In cameră se continuă desbaterea budgetului ministeriului de culte. Intre al­ţii a luat cuvântul ţi deputatul guv. Se- geszku.

Sângele lui Achim. In jurul manda­t ă i de deputat devenit vacant prin m arţea lui Achim, s’a încins o straşnică Ijp fă electorală, care nu e lipsită de mo­mente picante. Mai întâiu o încercare de escrocherie. Nici n’au fost bine aşezate în mormânt rămăşiţele pământeşti ale lui Achim şi 8’au şi ivit corbii electorali por­nind la vânătoare după bani. Unul dintre aceştia cu numele Poiiák a plecat îndată a doua zi la Pesta, căutând muşterii pen­tru mandatul devenit vacant. L-a şi găsit în persoana fiului judelui de curie, Szegő Gábor, căruia i-a oferit mandatul »în numele ţărănimei« pentru suma de 7000 cor. pe cari i-a şi încasat îndată. La câte-va zile candidatul Szegő se pomeneşte cu ştirea, că candidatura sa stă în aier. Cu proximul tren se afla candidatul păcălit, a plecat spre Oiaba şi numai pe lângă ameninţa­rea, că va face arătare criminală contra

escrocului, şi-a putut recăpăta o parte a sumei avansate.

Alaltă-eri, Duminecă, s’au ţinut în Bichiş-Ciaba trei adunări de candidare* Cea mai impozantă a fost 'aceea, în care a fost proclamată candidatura lui Kristoffy. Candidatul însu-şi n’a luat parte, a fost însă recomandat de conducătorii socialişti Fényes Samu şi Csizmadia Sándor. După discursul acestui din urmă s’a prezentat în faţa alegătorilor văduva Iui Achim şi fluturând o batistă, muiată în sângele lui Achim, a rugat pe alegători, ca să împli­nească ultima dorinţă a soţului e i: oferind mandatul lui Kristoffy.

Pentru congresul Li gel. Duminecă după amiază, Liga Culturală, secţia Bucu­reşti a ţinut şedinţă sub presidenţia d-lui Şt. Lambru.

La ordinéa zilei a fost alegerea dele- gaţilor pentru congresul, care se va ţine în Craiova, în zilele de 21 şi 22 J. c. Au fost aleşi în total 43 delegaţi. i

Un articol despre România.»Neues Wiener Tageblatt« primeşte

următoarele din Bucureşti:

Guvernul şi Albanezii.

Neliniştea din Albania are, în unele privinţe, un oare-care ecou şi în România. Un mare număr de Albanezi s’au refugiat aici şi au avut o primire foarte ospitalieră din partea guvernului.

D-l Carp, care a avut în tot deauna grija ca România să conteze ca un ele­ment de pace în Balcani, a uzat de toată influenţa d-sale, ca A banezii veniţi în Ro­mânia să nu se dedeie la nici un fel de act, care ar putea jigni Turcia.

Refugiaţii Albanezi au înţeles aceste cereri şi au promis, că se vor conforma. De aceia guvernul le-a îngăduit să-şi facă o biserică a lor, aceasta ca o dovadă de toleranţă.

Relaţiile cu Bulgaria şi Serbia.

Relaţiile cu Bulgaria s’au îmbunătă­ţit simţitor, aceasta cu atât mai ocult cu cât guvernul bulgar a dispus redeschide­rea şcolilor româneşti, cari fuseseră în­chise pe motive de disciplină şcolară.

Şi cu Serbia se află România în cele mai bune relaţiuni. Aceasta s’a putut con­stata cu prilejul călătoriei pe Dunăre fă­cută de familia regală.

Regele Carol a fost, cu acest prilej, obiectul unor foarte cordiale şi entuziaste manifestaţii din partea poporului sârb şi a fost salutat extrem de cordial de cătră regele Petru şi guvernul acestuia.

Progresele Dobrogei.

Călătoria regelui în Dobrogea a dat ocazie să se constate progresele realizate acolo dela anexarea acestui teritoriu.

România prin construirea monuifieii* talului pod deia Cerna-Voda, care intere* sează nu numai prin măreţia sa dar şi prin aceia, că pune în legătură cu restul Europei acest teritoriu lăsat în părăsire până acum, a ridicat colosal valoarea aces­tei părţi. Portul Constanţa şi toate lucră­rile deia mare au înmulţit şi mal roulF încă rezultatele binefăcătoare ale preo­cupărilor guvernelor pentru Dobrogea.

Rezultatele bune se simt de cătră toţi locuitorii Dobrogei, fără excepţie. Fa­milia regală şi în special regele, a fost sa­lutat de dobrogeni cu un entuziasm deo­sebit. De asemenea a fost primit cu foarte multă dragoste şi d-l P. P. Carp, primul ministru, care a însoţit pe rege în Do­brogea.

România s’a ocupat nu numai de desvoltarea economică a Dobrogei, ci a anexat şi politiceşte această provincie.

Astăzi dobrogenii au drepturi egale cu cei-lalţi locuitori ai regatului şi în curând ei vor avea reprezentanţi în par­lament.

Sănătatea Pegelui.

Regele e foarte mulţumit de cele constatate şi s’a înapoiat din călătorie foarte voios.

S’a vorbit de eventuala plecare a su­veranilor la Gastein. Lucrul acesta nu se adevereşte. Regele şi regina se vor re­trage p8 timpul verei la Sinaia, unde vor rămâne tot timpul în mijlocul splendide­lor peisagii şi pentru a se folosi de aerul sănătos al acestei localităţi. Ei preferă Si­naia şi castelul Pe leş ori-cărei staţiuni climaterice din străinătate.

Gasino-ul dela S in aia .

Opoziţia a răspândit versiunea, că la Sinaia se va instala un cazino pentru jo ­curi de hazard. Nici nu e nevoie să mai spunem, că ştirea aceasta e neadevărată.

Eforia spitalelor şi guvernul acesta ţin prea mult la reputaţia Sinaei pentru ca să tolereze aşa ceva. Şi apoi regele Ca­rol ar fi putut el sa aprobe instalarea unui asemenea cazino ia reşedinţa sa de vară?

Externe.Protectoratul Franţei asupra Marocului.

Ziarul »Matin« află din Fez, că în- tr’o convorbire pe care a avut-o cu gene­ralul Moinier, Sultanul a exprimat dorinţa ca efectivul trupelor franceze să fie sporit la 50 de mii de oameni, cari să nu mai părăsească Fezul. Dacă însă trupele vor pleca, sultanul va părăsi şi el capitala sa. In fine, sultanul a cerut în mod formal,

scoale, nu aşi putea fi psntru propunerea D-tale de sub litera A.

La observarea dela p. G, privitoare la instruirea sexului femeesc şi eu sum de părere, că ar trebui să-i dăm mai multă atenţiune. Dar curo, dacă copilele de 12 ani în sunetul legei părăsesc şcoa­la? Nici o zi mai mult nu rămâne la ea, ba şi până la acel an numai cu mare silă ie poţi constrânge la cercetare. Aceasta este pracsa de toate zilele, toate celelalte combinaţiuni sunt teorii neexecutabile la noi, până atunci, până când nu va înceta tata şi mama a zice: «că doară nu avem a face doamnă din fată». îmi vei reflecta de ce merge la saşi? Pentru-că ei se ocupă cu şcoala de 800 de ani şi noi de 3 0 ; pentru-că ei au preoţi eminent culţi şi zeloşi unul ca unul, noi poate \% ; pentru-că ei 800 ani au fost administraţi în toată direcţiunea de bărbaţi din sân­gele lor, — noi nici odată.

Cu toate acestea avantaj uri gran­dioase, capitale mari, şi cu toate, că sa- ăoana petrece 8—10 ani în şcoală, o ro- mâncuţă cu 3—4 aui de şcoală sau chiar fără ea o întrece în ştiinţă şi cultură în toate afacerile casnice. Româna pe lângă lucrul de câmp, îmbracă toată familia până la 10—-15 oameni şi-şi podebeşte şi casa cu mânile şi mintea e i ; asemănă vesmin­tele săsesci din casă şi de pe corp şi ju ­decă care e mai harnică.

Cu acestea nu voesc a zice, că fe­tele noastre nu au lipsă de învăţământ de cultură, Doamne fereşte, ci am tras nu­mai o paralelă între săsoice şi române.

Dacă româna în starea ei naturală produce atât, ce minuni nu ar face ea fi­ind nutrită cu cultură şi instrucţiune să­nătoasă?! Dar de unde, dacă 2 metropo-

lii şi atâtea episcopii nu posed nici măcar o singură preparandie de fete ? şi nici nu au măcar de cirget a deschide vre-una.

Asociaţlunea fără schimbarea statu­telor n-are drept la aşa ceva; ea ar pu­tea da numai un ajutor temporal. Dar cui să-l dai, dacă nu avem firmă română? In- văţătoreseie, care Ie avem, sunt toate dela preparandia ung. dela Cluşu.

Dacă aveam învăţătorese bine cuali- ficate, chiar noi mai primiam în vre-o 2 locuri câte una.

Pentru observarea ordinului propus de Dta trec la lit. B., unde propui premii pentru prelegeri practice de agronomie şi silvicultură zicând »să să voteze un pre­miu pentru un profesor ca diurn şi spese pentru săminţe« etc.

Dar ce să facă un profesor în 2 zile cu agronomia şi silvicultura, pomăritul şi legumăritul? Nici în 2 ani petrecuţi în aceeaşi comună nu va produce nimic, dacă nu va cultiva ei în mijlocul oamenilor o parte a sa pe pământ. Românul e cel mai conservativ om de pe pământ. Cu vorba nu-1 scoţi din obiceiul Iui; el cere fapte, pre el trebue să-l convingi, el trebue să vadă şi să pipăe, că lucrul şi produsul meu este prin metoda mea mai bun, mai profitabil decât a lu i; alcum ne espunem viţurilor (sarcasmelor) lui.

Unicul mijloc pentru a deştepta pofta de reforme în toate lucrurile economice este preotul satului şi dacă toţi preoţii vor imita pe cel din »Observatorul« Nr. 97—98—99 an. tr. foişoara, apoi ne vom ajunge scopul pentru secolul prezente. Aşa fac şi aşa au făcut preoţii săsesci şi au fost şi sunt profesorii poporului în toate cazurile de economie de câmp şi de casă etc. etc.

ad C.) Propui premii pentru premie­rea de vite de rasă şi indigitezi încâtva şi modul de esecutare.

Asociaţiunea în această direcţiune nu poate face mai mult decât a făcut la es* poziţiunea din 1881, pentru-că n’are or­gane de esecutat nici bani ia disposiţiune.

A esecuta idea D-talo s-ar recere o asociaţiune înfiinţată numai spre acest scop din un capital de cel puţin 100.000 fl. — N’avem nici una, nici alta. Numai persoane şi comune singuratice pot face în cercul lor ameliorări.

Dar mai înainte de toate trebue să răspundem la întrebarea, că oare este consult a genoralisa o rasă de vite stre­ină climei şi locurilor noastre?

Eu răspund, că în condiţiunile, în cari se află toată populaţiunea ardeleană o atare întreprindere ar fi o adevărată ri­sipă, şi chiar neexecutabilă fără de a de­veni omul sclavul unui animal, dacă vo- eşte ca în anul prim să nu-I piardă. Va să zică: staul potrivit, curat, cald, provă- zut cu ventilaţiune etc.; animalul iarna şi vara în staul ţeselat şi periat, în toată ziua nutremânt corâspunzător.

Acum te întreb, ce va face românul, care acum poşede 6 — 10 capete de vite — cai şi cornute — cari unele petrec anul întreg sub ceriul libâr? Vei zice: le vom reduce la 2 —3—4; aşa este, însă din multe-multe motive totuşi nu mă învoesc.

Deci eu sum pentru premierea animalelor indigene crescute şi grijite b ine; însă şi această premiere să nu cadă in sarcina Asociaţiunei ci a singuraticelor comitete, cari ar fi de constituit numai spre acel scop.

După lit. C.) operatul Dtale tractează

ca Franţa să proclame protectoratul ei asupra Marocului.

Alegerile din Portugalia.

Alegerile In Portugalia au decurs li* niştite. Sunt 231 deputaţi de ales. majoritate a candidaţilor republicam', au fost aleşi. Mai mulţi conspiratori au fost arestaţi în cursul nopţei ia Ponte Lima.

Un atac al revoluţionarilor mexicani.

Se telegrafiază din Vera-Cruz, că tru­pele mexicane conducând pe fostul preşe­dinte 3l Mexicului Diaz, au fost atrase în- t l ’o luptă crâncenă cu 700 rebeli, lângă Tepeyabualos. Aceştia însă au trebuit si se retragă lăsând vre-o 30 morţi. Se a- uunţă, că însuşi Diaz şi fiul său, colonelul Porfirio, ar fi luat parte la luptă. Doamna Diaz, care se afla în tren, a fost martori ia luptă. Fuglrea rebelilor a tost pricinuiţi de faptul sosire! unui tren escortând tffr nul d-lui Diaz şi în care se aflau trupi federale. Diaz a fost primit cu mare cinste la Veracruz.

— 17 Maiu v.

f Ioan Adam. Din Iaşi r.e vine trista ştire, că apreciatul scriitor loan Adam t repozat alaltăeri la Iaşi, în etate de 36 ani. Adam a scris două romane: Rătăciri şi Sybaris , câteva volume de nuvele; Flori de câm p , apoi mulţime de schiţe şi articole frumoase prin diferite ziare. Li­teratura română a perdut un talentat cul­tivator al ei.

Reprezentaţiile teatrale, cari se voida de Rusalii cu concursul artiştilor no; tri d-na şi d-l Z. Bârsan s-au fixat defini tiv pe prim a şi a doua zi a Rosaliik noastre în sala Redutei oraşului. Prenotâi se pot face în prăvălia d-lor Eremias ns poţii.

Familia regală română la expozip Tinerimei artistice. Din Bucureşti nis] scrie : Maj. Sa Regele Carol, însoţit« principele Ferdinand, principesa MariJ principesa Elisabeta şi principele Caroi,| vizitat Duminecă frumoasa expoziţie a J nerimei artistice«, exprimându-şi excdB impresie ce le-au lăsat operile espusil sforţările »Tinerimei artistice«. Maj. Sil examinat intre aitelo cu atenţie statul d-lui Spaeihe »Dorobanţul«, însărcinând) sculptor să facă o schiţă pentru dorobn ţul, care va figura în marea sfcatue, ce! va ridica în curând ia Petersburg în am» tirea Ţarului Alexandru al II-lea. Maj. S a rămas viu impresionat cu deosebire | de pânza regretatului Grigorescu »Lua« Smărdanului«, care a servit ca schiţăm rei pânze cu aceiaşi nume din sala coos

cronica comunei Vad şi alte afaceri, cai pentru şi cu reformele Asociaţiunei nu i nimic comun. Ea nici de esemplu nu poatl servi pentru a documenta una sau alj din reformele tractate, deoarece aceia comună este cea mai de frunte îo ţa »Oltului« (?), ba chiar din ţara intrai (!). Unde şi câte comune mai găseşti să poată dona 1000 fl. din arânda de că mărit pe tot anul? Unde este Dumial inteligenţă ca în Vad? (măcarcă cu J tribuiri numai pre D-ta te văd cu 100fl Acolo unde comunele dispun de oare a venite, acolo avem deja şi şcoalo bune,i mai cât ele sunt rău administrate.

Actul fundafcional e escelentjdi însă nu te vei duce în comună şi cin griji de esecutarea lui în sensul regn! meutuiui, te asigur de-acum, că puţin va alege din lăudabilele D tale intenţiuoi

Ce putem pretinde dela multele« muue române fără regale, fără păduri fără inteligenţă de-o parte, de altă part împovărate cu toate acele dări şi preti ţiuni înş;rate do Dta? Aceştia numai s fletul şi braţele le mai au dela ei, cu ioii curată nu mai poate pretinde nimene cei pentru-că ar fi înzădar. Pentru aceea i zic să stăm locului unde putem. Săi uităm însă, că în ceşti 30 ani aspiraţii înaintat mai mult ca alţi în 300.

In epistola Dtale mai aminteşti, i pe tâmpul graniţei compania a 3-a1) an

*) Despre istoricul celor două fonduri,! soricesc şi şcolar, înfiinţate în Vad de G. % c. şi r. fost s-locot. mă voiu ocupa cu alti ojj siune, cari fonduri azi nu mai esistă, pe lity toată resistenţa c e a pus-o iniţiatorul dea/«/ stabili. T. C.

!) De compania a 3-a se ţineau comunei Fejerviz, Sacel, Salasiu-superior, Macesd, Pan Coroeşti, Băieşti, Galatiu, livadia şi Magy. Bi

Nr. 109.—1911 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I Pagina 3.

liului comuna) a primăriei capitalei. Mem- brii familiei regale române au reţinut pen­tru sine câteva din tablourile expuse. 8.

Regele Carol şl preşedintele repnbllceifranceze. La telegrama de condolenţ^i, tri­misă de regele României d-Iui preşedinte *11 Republicei franceze, cu prilejul nenoro- cirei dela meetingul de aviaţiune din Pa­ris, a primit următorul răspuns: M. S. Ca­rol I. Rege al României, Bucureşti. „Senti­mentele, pe care Majestatea Voastră bine­voieşte a mi le exprima cu ocazia teribi­lului accident, care a lovit guvernul repu­blicei în doi din membrii lui cei mai eminenţi, mă mişcă adânc şi rog pe Ma­jestatea Voastră să binevoiască a primi odată cu viile mele mulţumiri şi pe acele ale domnului Monisşi ale familiei mult re­gretatului Berteaux.“. — A. Fall'feres.

Un turneu artistic prin Bucovina. DinCernăuţi ni* se scrie, că mult apreciatul artist al teatrului naţional din Bucureşti, d-l Liciţi. însoţit de un număr aproape 30 actori bucureşteni, între cari dni i Nottara, Petrescu, d-na Romanescu, vor da în zi­lele de 15—28 Iunie o serie dt reprezen- taţiuni în Cernăuţi, Suceava, Humor, Câm­pulung, Rădăuţi, Storojineţ şi Şiret. Se va juca între altele trilogia măiestrului Dela- vrancea »Apus de Soare«, »Viforul şi »Lu­ceafărul«. Bucovinenii fac cele mai în­tinse pregătiri pentru primirea artiştilor români.

Oare când se va îndura şi ocârmui- torii noştri să dărâme zidul chinezesc, cu care de atâţia ani încoace caută să înăbu- şească în sufletele noastre dorul mistuitor după artă românească?

La desvălirea statuet lui Kossuth, care a avut ioc alaltăeri in Satoraljaujhely, a luat parte şi Kossuth-fiul. Imbolnăvindu-se însă subit, n-a putut rosti nici discursul proiectat ia desvălirea statuei, nici n-a pu­tut lua parte la banchet. A fost înlocuit prin Apponyi.

Holera asiatică* Un caz suspect de holeră asiatică s-a ivit în localitatea Wal- tendorf din Stiria. După o ştire din Graz, comisiunea bacteriologică a constatat ho­lera asiatică Ia funcţionarul de postă An­ton Franzki, care zace bolnav de moarte. S-au luat imediat toate măsurile de des- infectare şi izolare.

Manifestaţii la Pariz. Cu ocasiunea rbărei Jeanne d’Arc, manifestanţii au

;depus coroane la picioarele diverselor sta­tui ale eroinei franceze. Poliţia interzicând ţinerea de discursuri în faţa statuie! situată In Bulevardul Saint Marcel, s-a produs o iBcăerare. Manifestanţii au fost împrăş­tiaţi. Au fost vre-o 30 de arestări. Mai mulţi agenţi au fost răniţi.

Prelegeri poporale. Comitetul despăr­ţământului Murăşoşorheiu, ai »Asociaţiu- nei pentru literatura română şi cultura poporului româns va ţinea 2 prelegeri po­

porale şi anume: în 4 Iunie 10 oare a. m. în comuna Moişa de Câmpie şi tot în această zi la 3 oare p. m. în comuna Băla. La aceste prelegeri poporale »unt învitaţi toţi aceiij cari doresc înaintarea poporului român. - Comitetul despărţământului.

Invitare. Cu ocaziunea sfinţirii monu­mentului octogenarului M. On. Teodor V. Borza, preot român gr. ca t, reuniunea fe­meilor române din Şaroşul-săsesc aranjază şi invită la petrecerea cu joc, ce se va ţinea în 5 Iunie st. v. a. c. la via numită »Bangorta«, unde se află şi monumentul, începutul la 12 oare din zi. Taxa de In­trare după bunăvoinţă. Venitul este des­tinat pentru înfiinţarea unei biblioteci po­porale în comună. Şaroşul-săsesc, la 16 Maiu 1911. — Comitetul aranjator.

Petrecere. Comitetul parochial gr. or. cu concursul »Reuniunei femeilor române gr. or. din Hunedoara«, invită ia petrece­rea cu joc, ce se va aranja Duminecă în 4 Iunie st. n. a. c. în pavilionul de vară al hotelului »Strauss«. Venitul curat se va transpune fondului pentru ridicarea unui monument la mormântul fostului vicar de pie memorie Nicolae Huţovici. — Comite­tul aranjator.

Liferatie fle cercuri de alun. Camera comercială din Braşov face cunoscut, că o publicaţiune a direcţiunei regiei tutunuri­lor din Cluj, pentru liferarea anuală a circa 100.000 bucăţi cercuri de alun, e de văzut la birourile camerei din Braşov. Ofertele sunt de a se înainta până la 16 Iunie c. n.

Românii în străinătate.— In salonul artiştilor francezi din Paris. —

Printre cei cari, anul acesta, au ex­pus în salonul artiştilor francezi din Paris, s’a remarcat şi eminentul pictor român, d-l E. G. Stoenescu.

Taine, pe care îl recităm totdeauna cu folos şi plăcere, are în una din lucră­rile sale privitoare la Spania, (Voyage en Espagne), următoarea observaţie: »Nimic nu-i mai atrăgător pentru un pictor cu talent, ca cetele numeroase de ţigani ce străbat Spania de la un capăt la altul«.

D. E. G. Stoenescu, pătruns de acest adevăr, s’a făcut pictorul admirabil al ce* telor zvăpăioase de ţigani, cete cari stră­bat România şi dau subiecte pitoreşti ce­lor ce vor să conceapă un tablou original.

D-l Stoenescu expune la Salonul din anul acesta trei mari pânze : 1). O ceată de ţigani din România ; 2). Intrarea Ioa­nei d’Arc în Orléans şi 3). Un târg la Craiova.

I.Jean Richepin, încântat de minuna­

tul tablou, în care Stoenescu reproduce cu

numai 30 de soldaţi şi se întregea când ne concentram în castru la Poplaca cu 130 dela a 11-a2) şi totuşi ceşti din urmă tu consimţit la împărţirea foloaselor după fondul de montură în părţi egale cu cei dintâi. Aşa este, ai dreptate, numai am

-ţi împărtăşesc ceva, apoi judecă cine era drept.

Toţi munţii revindecaţi au fost pro­prietatea companielor 2, 3, 4, 5 şi 6 şi numai comunele acestora au tras foloa­sele. Pe timpul bătălielor cu Francesi*) a pus regimentul mâua pe venite, le*a capi- talisat pe încetul pentru a înfiinţa şi sus­ţinea în Orlat un institut, însă nu s*a în­voit motivând, că având acele venite de- stinaţiunea lor, adecă ameliorarea stărei materiale a numitelor companii, alcum cele mai multe lipsite de moşii, ele (veni­tele) se să întrebuinţeze spre scopul lor.

Regimentul însă nu a dat pace şi a mai târziu cu altă propunere adecă:

fiindcă fieştecare grăniţer trebuia să ser­vească cu montura sa, să ii se cumpere la toţi montură din venitul munţilor revin­decaţi.

Această propunere s-a primit de «Hof- kriegsrath« şi cam după anii 1820 ne-am

2) De a 11-a se ţinea comunele din comit Figăraş: Ohaba, Şinca-veiche, Vad şi Bucium.

*) Intâmplatâ la 1859, unde majorul Urs ca comandant de batalion în lupta dela „Solferino“,

{prin susţinerea eroică de 4 oare a Madolei cu 10 npanii şi 2 tunuri contra întregei diviziuni

Lray a trupelor franceze, pentru această rară vi­tejie dânsul fu distins cu ordinul coroanei de fier cl. I I I , cu crucea de cavaler a strălucitului

î ordin Maria Terezia şi pe basa acestuia cu titlul de baron. (Vezi Transilvania din 1897 pag. 149).

pomenit cu fondul de montură la care pe nedrept regimentul întreg a luat parte.

Această historie e lungă şi lată şi era mai gata să o dau uitărei.

Deci, dacă Dta zici că Ohaba cu câte 500 soldaţi a dat parte egală la 30 dela a 3-a comp. apoi eu întorc frigarea şi zic că ceşti din urmă cari aveau peste 30 de munţi au făcut părtaşi pre cei dintâi.

A fost prin urmare datoria mea, care am cunoscut împrejurările mai esact, a stărui ca lor, din fosta lor avere să li-se clădească cele dintâi şcoale, cu atât mai mult cu cât ei şi pe timpul graniţei au iost întru toate şi mai cu samă în cele şcolare, mai rău tractaţi decât toţi ceilalţi grăniţeri. Ajungând acum la o înţelegere completă şi cu toate regulată, am face cu toţi bine, a nu mai pomeni de cele trecute.

Acum spre finit mă mai întorc încă odată la statistica din Vad, ca pe bâza ei să-mi pot da părerea mea.

*

In anul 1762 au fost 96 familii, acum sunt 300. Intr’un asemenea interval vor fi 900 lamilii, dar pământul lor nu s’a în­mulţit nici cu o palmă. Ce vor face aceste familii atunci? vor locui una peste alta? dar ce vor mânca ? etc. etc. Cu agrono­mia cea mai raţională, cu vitele cele mai nobile vor muri de foame, ne-având pă­mânt de lucrat, si dela cel cultivat văzân- du-ne holdele nimicite de secetă, ploaie, şoareci, piatră etc. etc.

Numai calculând astfel, vom găsi mij­locul a da generaţiunei venitoare o creş­tere mai practică. Acest mijloc nu poate fi altul decât să facem ca partea bărbă­tească încă să producă anul întreg cel pu­ţin atât cât partea femeiască; pre când aceasta grijeşte casa şi copiii, găteşte mân­carea, spală, toarce, ţese etc. partea băr-

măestrie poezia vieţei nomade, amintindu-şi că este cântăreţul genial al ţiganilor, a trimis d-lui Stoenescu o elogioasă scri­soare.

Intr’adevăr, d. Stoenescu în »Une hor­de tziganne en Roumanie«, esté nu nuffirai istoricul conştiincios al vieţei nomade, dar şi cântăreţul vieţei aventuroase.

In depărtare, un sat se perde în za­rea aurie a razelor de soare; în mijlocul acestui decor minunat, ceata de ţigani, ţi- gance şi ţigănuşi, — opere minunat de a- trăgătoare.

Vezi pe bieţii ţigani, unii din ei fru­moşi, târând după ei femei şi eopii, câini şi urşi, mergând tot înainte spre un loc necunoscut.

Necunoscutul îi atrage, îi farmecă şi îi chiamă spre ei. Pictorul a prins admi­rabil de bine această chemare, şi într’un cadru feeric a zugrăvit uu capitol din vi­aţa nomadă.

Coloritul e admirabil şi, dacă ne a- minteşte pe Dalacroix, conturul fugarilor ne face să ne gândim la Ingres.

Desenul delicat al figurilor dinjacest tablou, mişcările drăgălaşe ale femeilor, gesturile înfricoşate ale unui biet câine, fac un total superb.

II.In trarea Ioanei d’Arc în Orléans este

un subiect ce na aminteşte pânzele lui Flameng, Lenepveu, vecini redutabili dar cari nu au îngrozit pe d. Stoenescu.

Acest subiect, aproape banalizat, a- pare întinerit sub penelul acestui pictor eminent.

Coloritul, jocul de lumini şi desem- nul, sunt toate minunate şi dovedesc un mare artist.

III.Zi de târg la [Craiova este a treia

pânză, pe care Stoenescu o expune la Sa­lonul artiştilor francezi.

Tabloul înfăţişază promiscuitatea pi­torească a târgurilor româneşti, într’un fel cu totul nou. Ţărancele sunt cu ade­vărat ţărancele noastre, dar se deosebesc de cele pe cari Grigorescu le-a făcut ves­tite.

Această emancipare de sub jugul maestrului de la Câmpina, dovedeşte alea­sa personalitate artistică a d-lui E. G. Sto­enescu.

** *Charles Guillaume Janneau îl nu­

meşte pe Stoenescu în »Gil-Plas«, legrand peintre roum ain (marele pictor român) şi îl aduce laude drepte şi mari.

Thiebaut Sisson, criticul eminent de

bătească toată iarna grijeşte animalele (cu escepţiune porcii, cari iar cad în sar­cina femeei); de aici încolo timp furat dela D-zeu şi petrecut cu pipa şi poveşti în crâşmă şi la veciui. Deci pe lângă econo­mia de câmp bărbatul trebue să se ocupe peşte iarnă şi peste vară în timp de ploaie : 1). Cu aşa numita economia decasă:să*şi facă singur toate recuizitele necesare la economie, să împletească la pae, să facă tot felul de perii, corfe de nuele, de papură, coşuri de car etc. atât pentru trebuinţa lui cât şi de vândut.

2). Să înveţe o măestrie de oricare natură alegând cea mai căutată în comu­nă ori ţinutul ei şi mai trebuincioasă în casa lui propie, şi când vor face aceste toţi, atunci cel puţin nu va fi silit a cum­păra dela alţii.

3j. Se poarteun negoţ mic cu lucruri mărunte.

Deci cred că cu toate acestea, cu eco­nomia de câmp şi de animale va putea ci­neva prospera sau cel puţin a scăpa de*o ruină totală.

4) . Persoane singuratice din familiă va trebui să se ocupe numai cu măestrii.

5) . Alţi numai cu comerciul, cu scop de a trăi numai din câştigul lor, în partea cea mai mare părăsind vatra părintească.

Punctul 1 cade în sarcina şcoalei e- lementare precum şi pomăritul şi legumă- ritu). Cumeă şcoala poate resolvi această problemă au dovedit’o încâtva şcoalele

I noastre şi dacă nu vom slăbi, vom avea I rezultate îmbucurătoare.

In ceeace priveşte celelalte puncte au luat nu numai Asociaţiunea ci şi alte societăţi iniţiativa şi desvoaită o zeioasă activitate. Deci eu cred, că Asociaţiunea mer­ge astăzi pe calea cea mai bună şi salutară.—

la »Temps«, spune dă Stoenescu * prins meşteşugul celor mai de frunte maeştri ai picturei franceze.

Aceste judecăţi, venite din parte& ce­lor măi autorizaţi critici de artă, ne mă" gulesc pe noi Românii şi ne grăbim să salutăm în d. E. G. Stoenescu pe unul din fruntaşii artei europene de azi.

Bibliografie.A apărut în Tipografia soc. Şcoala

Română din Suceava, * Ja le a Satelor« (Poesii) de loan Cocârla-Leandru. Pre­ţul 2 lei.

M ihaiu Viteazul (Schiţă de Poem dfahaatic) de N. Iorga. Preţul 1 leu.

Bucoreţti, 30 Maiu. Generalul George Mânu, fost preşedinte al con- ziliului de miniştri şi unul dintre cei mai cu vază fruntaşi ai partidului conservator, a încetat din viaţă eri spre seară.

Salonic. 30 Maiu. In urma unei chestiuni de pământ, trei aromâni au fost omorâţi în satul Papadia. Staibi- lindu-se, că omorul a fost făptuit prin instigaţiile lui Şahin aga şi ale muhtarului bulgar din acest sat* Athanase, ei au fost arestaţi. S*au început urmăriri împotriva omorâto- rului Zia, care a fugit.

Proprietar : D r. A u rel M ureşiaxm .Succesorii.

Redactor resp. Ioan Spu deroa.

Waltischhof,Stabiliment de hydroterapie şi sanatoriu ,

arangiat conform tuturor recerinţelor m o­derne ; dietetică după sistemul lui Dr. L ah - mann (băi de aier, de soare, de abur, de aier cald, de acid carbonic, de oxigen, de radium, băi electrice, băi medicinale, gim­nastică etc. etc.) 30 min. depărtare dela Viena, în regiune romantică şi sănătoasă. Indicat la toate boalele nervoase şi cele ale schimbului organic (neurasthenie, hys- terie, anemie, diabet, diathesă urică, rheu- matism, boale de stomach şi de intestine etc.) Cure de îngrăşare şi de slăbire. Nu se primesc în stabiliment: boale infecţioase şi boale psychice.

P o sta : M aria-Enzersdorf bei Wien.Telegrame şi tele fon : Văllischhof-

Giesshiibel bei Wien.Cu prospecte şi detailuri stă la dis-

posiţie direcţiunea şi medicul şef al sta­bilimentului :

Ur. Marius Sturza.

Efectul numai după 40—50 ani se poate vedea.......................................................................

Te rog a primi multe salutări

dela al Dtale amicS i b i i u 10 Faur 1882. TJrs.

*

Am ţinut de cuviinţă a da această scrisoare publicităţii, conţinând multe în­văţături şi mult adevăr.

Prezisele baronului, dacă încă nu s’au realizat pe deplin, au luat cel puţin calea indicată şi ducătoare la scop.

Asociaţiunea şi-a adunat toate for­ţele, îndreptâadu-şi razele luminătoare a- supra clasei de jos a poporului româD,iar roadele binefăcătoare se cunosc din zi în zi.

Prin conducerea înţeleaptă mai bine de un pătrar de veac a şcoalelor grăniţă- reşti ajunse la culmea misiunei lor, baro­nul a dat pildă bună tuturor bărbaţilor, români adevăraţi, să ajute cu obolul lor şcoala română ca cel mai însemnat factor cultural al nostru şi ca dânsul mulţi sS poată zice: »eu, care trăiesc numai pentru şcoale«.

loan Cocişiu,învăţător.

Pagina 4. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I Nr. 109—1911.

Nr. 6552— 1911.

P U B L I C ATIUreferitoare la proiectele pentru măsurarea dării de venit cl. III. şi pentru măsurarea dării întreprinderilor şi a reuniunilor obligate a depune public soco­telile pro 1911— 1912 şi despre ordinea pertractărilor comisiunei pentru măsurarea dării. Aceste proecte sunt expuse pentru a fi luate în vedere

din parteă publicului.

Din partea subsemnatului oficiu de dare orăşenesc să aduce la cu­noştinţă generală că proiectele pentru măsurarea dării de venit cl. III. şi pentru măsurarea dării întreprinderilor şi a reuniunilor obligate a de­pune public socotelile lor în senzul § ului 18 al art. de lege XLIV — 886 se pot lua în vedere de oricine la acest oficiu timp de 8 zile adecă dela 30 Maiu până la 6 Iunie a. c.

Contra acestor proiecte se pot face eventuale escepţiuni atât rele- ritor la darea proprie, cât şi referitor la darea altor persoane. Escep- ţiunile, până la începerea lucrărilor comisiunei pentru măsurarea darii să fac la direcţiunea financiară reg., iară mai târziu, la însăşi comisiu- nea pentru măsurarea dării.

Mai departe să aduce la cunoştinţă, că comisiuaea pentru măsu­rarea dării va statorii această specie de dare ca tor de I-a instanţă în şedinţele, ce se vor ţinea în sala cea mare din casa Sfatului la zilele mai jos însemnate începând totdeauna dela 8 oare a. m.

Şedinţele comisiunei pentru măsurarea dării fiind publice, la acelea poate lua parte oricare solvent de dare.

Contribuabilii, se fac atenţi, în propriul lor interes, de a se prezena punct 8 oare; căci dacă comisiunea a trecut cu pertractarea peste po­ziţiile sub cari ocur dânşii, atunci observările contribualilor respectivi nu se mai pot lua în considerare şi astfel darea pentru cei întârziaţi, să statoreşte numai pe baza datelor, ce au stat comisiunei la dispoziţie.

Pertractarea referitoare la diferite grupe de meserii, se va ţinea în zilele şi în ordinea arătată mai la vale şi anume:

In 7 Iu n ie dela poziţia 1— 28.întreprinderile şi reuniunile, cari sunt obligate a da socoteli publice.

In 8 Iu n ie dela p oziţia 1— 87.Lemnarii, curăţitorii de ferestrii, măsarii, aurarii şi orologerii.

In 9 Iu n ie dela p oziţia 88—202.Moaşele, tinichigii, bărbieri, frizeuri şi proprietari de bordeie.

In 10 In n ie dela p oziţia 203—348.Fabricanţi şi negustori de piele, argăsitorii, păpucarii, cismarii, ne­

gustorii de ghete, fabrica de gaz aeric şi oficiul de amanetare al Bra­şovului.

In 12 Iu n ie dela poziţia 349—437.Proprietari de maşini de îmblătit, producători şi vânzători de bom­

boane, traficanţii şi birjarii.

In 13 Iu n ie dela p oziţia 4 3 8 - 592.Cărăuşi de tot soiul (adecă mărfuri şi năsip) speditorii şi speditori

de postă.In 14 Iu n ie dela poziţia 593— 707.

Strungarii, peptenarii, umplători^de pasări, graveueri, producători de figuri de gips, fotografii, zidarii, architecţii, fabricele de cărămizi, diverse întreprinderi (precum asphalt şi beton)

In 16 Iu n ie dela poziţia 708— 794.Negustori de lemne, proprietari de ferestrae, fabricele de lemnării,

zugravii, văpsitorii, pietoni de decoraţiuai şi de artă.

In 17 Iu n ie dela poziţia 795—863.Proprietari de băi, farmaciştii, negustorii de droguerie, pălărierii,

tapisierii, negustorii de mobile, perierii urloerii, putinarii, ziditori de cuptoare şi mănuşierii.

In 19 Iunie dela p oziţia 864—952.Vânzătorii de cuţite, faurii, fabricanţi de căruţe, lăcătuşii, mecha-

nicii, maşiniştii fabricanţi de maşine, sculptorii, petrarii, pardositorii, tocilarii, negustorii de flori şi grădinarii.

In 20 In n ie dela poziţia 953— 1052.Fabricanţi de mărfuri împletite, funarii, tipographii, librarii, legători

de cărţi, negustori de hoare, poame, şi vânzători de castane.In 21 Iunie dela poziţia 1053— 1150.Negustori de peşte, negustori mici, negustori de zarzavate şi spe­

culanţi de vite. In 22 Iunie dela poziţia 1151— 1234.Boltaşi mici (Greisler) negustori de făiuă, boltaşi mici cu licenţă de

beuturi, a căror suma dărei de cl. III. nu se urcă la 80 cor.in 23 Innie dela poziţia 1235— 1307.Boltaşi a căror suma dârei de cl. III se urcă la 80 cor. sau mai

mult. In 24 Iunie deia poziţia 1308— 1400.Cafegii, anteprenori de dat vipt, cârciumari, birtaşi a căror suma

dărei de cl. III. nu se urcă la 150 cor.In 26 Innie deia poziţia 1401— 1470,Birtaşii, cârciumarii a căror suma dărei de cl. III. se urcă peste

150 cor. cafenelele, berăriile, negustori mari de vin, fabricanţi de lique- > uri, si negustori mari de spirt.

I In 27 Iunie deia poziţia 1471— 1536.Firma Friedrich Czell şi Söhne cu birtaşii săi, restaurantele sale,

fabrica sa de spirt, de oţet, de bere şi agentur.le sale.In 28 Iunie dela poziţia 1587—1611.

Măcelarii, cârnăţarii, fumătorii de carne, fabricele de salam.in 30 Iunie dela poziţia 1612— 1665.

Qaartirele de distracţie de vară, pensioatele, internatele, stuparii, morile de artă şi altele mori şi institutele de spălat şi călcat.

In 1 Iulie dela poziţia 1666—1759.Medicii, dentiştii, technicii de dinţi, advocaţii, notarii regeşti şi in­

ginerii privaţi.In 3 Iulie dela poziţia 1760—1830.

Brăţării, turtarii ţi anteprenorii de curăţit umblătoarele. iIn 4 Iulie dela poz ţia i83i—1896.

Zarafii institutele de bănci, negustorii de antiquităţi, bioscopul A- pollo lui Rosner, turnătorii de aramă, fabricele de petrol, de săpun, tur­nătorii de lumini, postovarii, fabricele de postav, ţesătorii de postav, fabricele de ştrimfi şi ştrimfarii.

In 5 Iulie dela poziţia 1897—1972.Vânzătorii de articole de modă şi articole mărunte, neguâtorii de

articole de industrie de casă, mărfuri de Noriuberg, vânzătorii de lucrui de mână şi de modă, cusătoarele de albituri, modistele şi pălărierii de dame.

In 6 Iulie dela poziţia 1976— 2067.Negustorii de haine gata, croitorii de dame, de bărbaţ şi croitoarele.

In 7 Iulie dela poziţia 2068— 2267.Curelarii, cojocarii şi cojocari ca tăietori de miei, fabrica lui Eitel

de aluat, institutele de înmormântare, negustorii de producte, agenţii de asigurare şi alţi agenţi

In 8 Iulie dela poziţia 2268—2430.Negustorii de sticlă de galanterie şi de podoabă, de ferărie, muzi jj

cânţi, instructori privaţi de muzică, pian, profesori privaţi, produceaţi de pianuri şi constructori de organe şi negustori de vechituri.

In 10 Iulie dela poziţia 2341 până în fine.Arândaşi de pămâ artişti streini întreprinderea cu maşina de

zburat (Jacob Herz), circurile.

Fiecare contribuabil în terminul dela 30 Mai — 6 Iunie a. c. poate afla la perceptoratul orăşenesc numărul sub care şi ziua în care se va pertraeta cauza dării sale, ce i-s’a prescris.

Comisiunea pentru măsurarea dării esaminează in ordine statorită fasionările solvenţilor de dare şi proiectele pentru măsurarea dării pregătite de direcţiunea financiară reg. şi pe baza acestora şi cu consideraţiune la escepţiunile făcute de solventul de dare însuşi, sau de altcineva, sau de reprezentantul erarial precum şi pe baza altor date ce eventual sunt la dispoziţie statoreşte suma de dare a fie­cărui solvent de dare, care încă în decursul şedinţei o induce în consemnarea d» dare respectivă şi totdeodată şi publică decisul său îu această privinţă.

După publicărea decisului din partea comisiunei, solvenţii de dare interesaţi au dreptul încă în decursul şedinţei a să pronunţa dacă în această afacere voesc a ' recura la comisiunea pentru reclamaţiuni, şi dacă da să arete şi motivele în pri­vinţa aceasta.

In senzul de mai sus poate sa se declare oricare dintre solvenţii de dare pre­sanţi şi anume, nu numai în propriul său interes, ci şi în interesul altuia dacă cred» că în suma de dare statorită pentru sine sau s’au pentru altul află vr’o disporpoţiune.

Pentru motivarea în scris a recursului unui recurent, care a fost prezent li pertractare, se acordă un termio de 8 zile socotit dela publicarea decisului.

Acel solvent de dare, care n’a fost de faţă la pertractarea afacerei sale din partea comisiunei poate face recurs în contra decisului comisiunei în termin de 15 zile dela afişarea consemnării solvenţilor de dare pe poarta dela cassa de şedinţe a comisiunei.

Acest recurs se înaintează la direcţiunea financiară regIn acele cazuri, în cari, comisiunea pentrn măsurarea dării a decis urcam

dării peste suma proiectată de direcţiunea financiară reg, interesatul neprezent ia publicarea decisiunei in afacerea sa, e de a se încunoştiinţa despre aceasta separat şi cu adeverinţă de intimare prin o resoluţiune în scris, ca adaosul, că intenţio­nând a recura contra acestui decis, recursul în această privinţă are a şi-l înainta în scris în termin de 8 zile dela inmanuarea resoluţiunei ia referentul de dare s-au la subtitlul acestuia.

Acei solvenţi de dare însă, cari nu locuesc în comuna (oraşul) în a cărui con- semnaere li s’a statorit darea şi n’au fost prezenţi la şedinţă, se vor încunoştiinti despre decis în scris, iar contra acestuia îşi pot înainta eventualele lor recurse la direcţiunea financiară reg. în termin de 15 zile dela primirea resoluţiunei.

Recursul nu împedecă încassarea dărei statorite; dacă însă suma de dare, ce constitue obiectul recursului e mai mare decât cea din anul pecedent, — spelaţia pentru diferenţa acestor două sume are loc intra — dominium.

Partidele solvente de dare pot ridica incuse verbal s’au în scris contra decişi- unilor comisiunei pentru reclamaţiuni.

Astfel de incuse sunt a se înainta ia direcţiunea financiara în termin de 1SL> zile dela intimarea decisiunei dela comisiunea pentru reclamaţiuni; asupra acestor ,, incuse decide tribunalul administrativ reg. ung.

Incusele n-au putere de suspens (§. 34 Art. de lege XLIV. ex 1883).B r a s s ô, 29 Maiu 1911.

Oficitil de dare orăşenesc.TIPARUL TIPOGRAFIEI A. MUREŞIANU, BRAŞOV.