6_ofs_18.01.2014_subiect

1
Pagina 1 din 1 Fiecare dintre subiectele I, II şi III se rezolvă pe o foaie separată care se secretizează. 1. În cadrul unui subiect, elevul are dreptul să rezolve în orice ordine cerinţele respective. 2. Durata probei este de 3 ore din momentul în care s-a terminat distribuirea subiectelor către elevi. 3. Elevii au dreptul să utilizeze calculatoare de buzunar, dar neprogramabile. 4. Fiecare din subiectele I, II, III se notează de la 10 la 1, cu 1 punct din oficiu. Punctajul final reprezintă suma acestora. Olimpiada de Fizică 18 ianuarie 2014 Etapa pe sector VI SUBIECTUL I Bunicul Anei are o proprietate (P) al cărei plan aerian este prezentat în figura alăturată. Pe acest plan se disting o casă ( C), un atelier cu garaj (A) şi gazon (G1, G2 şi G3). Ana măsoară dimensiunile tuturor suprafeţelor de pe proprietate cu ajutorul unei rulete de lungime maximă egală cu 20 m. Latura celui mai mic pătrat din figura alăturată este egală cu o zecime din lungimea maximă a ruletei. a) Precizează două criterii de clasificare a suprafeţelor ilustrate în figură. b) Completează Tabelul 1 (refăcut pe foaia de concurs!). c) Ana locuieşte la bunicul său în fiecare vacanţă de vară, cositul gazonu- lui fiind o activitate foarte agreabilă pentru aceasta. Astfel, Ana coseşte iarba de pe cele trei suprafeţe cu ajutorul unei maşini de tuns gazon cu lăţimea dis- pozitivului de tăiere de 50 cm. Ştiind că Ana reglează viteza maşinii de cosit la 1,8 km/h, calculează timpul în care coseşte cele trei suprafeţe de gazon (exprimat în minute). Se va neglija timpul de care are nevoie pentru a întoarce maşina de cosit la capetele gazonului. d) Cerinţele de apă ale gazonului sunt de 2L/m 2 . Ana udă gazonul prin folosirea apei dintr-un rezervor ci- lindric cu aria suprafeţei bazei de sprijin de 2 m 2 . Calculează cu cât scade nivelul apei din rezervor dacă se udă cele trei suprafeţe de gazon. Tabelul 1 SUBIECTUL II La ora de fizică se cere măsurarea volumului unui corp solid de forma unui paralelipiped dreptunghic cu o suprafaţă pătrată cu latura de 2 cm, înălţimea de 10 cm şi care se scufundă în apă. Se foloseşte drept instrument un cilindru gradat (vezi figura alăturată) în care se poate pune apă. Principala problemă constatată este că dimensiunile corpului fac ca nivelul apei să depăşească porţiunea etalonată a cilindrului gradat atunci când corpul se află scufundat în întregime în apă. Din acest motiv se rupe corpul în două bucăţi al căror volum se poate măsura, pe rând, cu cilindrul gradat. a) Descrie, cât mai complet, modul de lucru prin care se măsoară volumul corpului solid cu ajutorul cilidrului gradat. b) Tinând cont de eroarea de măsură absolută, datorată diviziunii minime a instrumentului, calculează eroarea absolută de măsură care afectează rezultatul final; justificâ răspunsul. c) Calculează eroarea absolută de măsură a volumului corpului solid dacă, în loc de cilindrul gradat, ai folosi drept instr u- ment o riglă gradată cu ajutorul căreia ai măsura laturile corespunzătoare ale corpului. Se cunoaşte că diviziunea minimă a riglei este de 1 mm. SUBIECTUL III De la Gara Basarab la Gara de Nord se poate ajunge cu ajutorul unui trotoar rulant. Trotoarul are lungimea de 240 m şi face posi- bilă ajungerea unui călător, de la Gara Basarab la Gara de Nord în 2 minute. a) Calculează viteza cu care se mişcă banda rulantă a trotoarului. b) Un călător grăbit aleargă pe banda rulantă a trotoarului pentru a ajunge mai repede. Calculează viteza faţă de banda ru- lantă a trotoarului, cu care aleargă uniform călătorul pentru a parcurge întreaga distanţă, dintre cele două gări, în 30 s. c) Un alt călător, aflat în repaus faţă de banda rulantă a trotoarului scapă din mâna aflată la înălţimea de 1,25 m de trotoar, la un moment dat, o monedă. În timpul căderii monedei banda rulantă a trotoarului parcurge distanţa de 1 m. Calculează vi- teza medie de cădere a monedei şi precizează, argumentând răspunsul, dacă traiectoria monedei faţă de trotoarul fix al pe- ronului este sau nu rectilinie. Subiecte propuse de: prof. Viorica Stănescu – Colegiul Naţional “Gheorghe Lazăr”, prof. Victor Stoica I.S.M.B. Terenul A C G1 G2 G3 P Lungimea1 [m] Lungimea2 [m] Aria suprafeţei[m 2 ]

Upload: dorosdel

Post on 07-Feb-2016

14 views

Category:

Documents


1 download

DESCRIPTION

subiect olimpiada

TRANSCRIPT

Page 1: 6_OFS_18.01.2014_subiect

Pagina 1 din 1

Fiecare dintre subiectele I, II şi III se rezolvă pe o foaie separată care se secretizează. 1. În cadrul unui subiect, elevul are dreptul să rezolve în orice ordine cerinţele respective. 2. Durata probei este de 3 ore din momentul în care s-a terminat distribuirea subiectelor către elevi. 3. Elevii au dreptul să utilizeze calculatoare de buzunar, dar neprogramabile.

4. Fiecare din subiectele I, II, III se notează de la 10 la 1, cu 1 punct din oficiu. Punctajul final reprezintă suma acestora.

Olimpiada de Fizică

18 ianuarie 2014

Etapa pe sector VI SUBIECTUL I Bunicul Anei are o proprietate (P) al cărei plan aerian este prezentat în figura alăturată. Pe acest plan se disting o casă (C), un

atelier cu garaj (A) şi gazon (G1, G2 şi G3). Ana măsoară dimensiunile tuturor

suprafeţelor de pe proprietate cu ajutorul unei rulete de lungime maximă egală cu 20 m. Latura celui mai mic pătrat din figura alăturată este egală cu o zecime

din lungimea maximă a ruletei.

a) Precizează două criterii de clasificare a suprafeţelor ilustrate în figură.

b) Completează Tabelul 1 (refăcut pe foaia de concurs!).

c) Ana locuieşte la bunicul său în fiecare vacanţă de vară, cositul gazonu-

lui fiind o activitate foarte agreabilă pentru aceasta. Astfel, Ana coseşte iarba

de pe cele trei suprafeţe cu ajutorul unei maşini de tuns gazon cu lăţimea dis-

pozitivului de tăiere de 50 cm. Ştiind că Ana reglează viteza maşinii de cosit la

1,8 km/h, calculează timpul în care coseşte cele trei suprafeţe de gazon (exprimat în minute). Se va neglija

timpul de care are nevoie pentru a întoarce maşina de cosit la capetele gazonului.

d) Cerinţele de apă ale gazonului sunt de 2L/m2. Ana udă gazonul prin folosirea apei dintr-un rezervor ci-

lindric cu aria suprafeţei bazei de sprijin de 2 m2. Calculează cu cât scade nivelul apei din rezervor dacă se udă

cele trei suprafeţe de gazon.

Tabelul 1

SUBIECTUL II La ora de fizică se cere măsurarea volumului unui corp solid de forma unui paralelipiped dreptunghic cu o suprafaţă pătrată cu

latura de 2 cm, înălţimea de 10 cm şi care se scufundă în apă. Se foloseşte drept instrument un cilindru gradat (vezi figura

alăturată) în care se poate pune apă. Principala problemă constatată este că dimensiunile corpului fac ca nivelul apei

să depăşească porţiunea etalonată a cilindrului gradat atunci când corpul se află scufundat în întregime în apă. Din

acest motiv se rupe corpul în două bucăţi al căror volum se poate măsura, pe rând, cu cilindrul gradat.

a) Descrie, cât mai complet, modul de lucru prin care se măsoară volumul corpului solid cu ajutorul cilidrului

gradat.

b) Tinând cont de eroarea de măsură absolută, datorată diviziunii minime a instrumentului, calculează eroarea absolută de măsură care afectează rezultatul final; justificâ răspunsul.

c) Calculează eroarea absolută de măsură a volumului corpului solid dacă, în loc de cilindrul gradat, ai folosi drept instru-

ment o riglă gradată cu ajutorul căreia ai măsura laturile corespunzătoare ale corpului. Se cunoaşte că diviziunea minimă

a riglei este de 1 mm.

SUBIECTUL III De la Gara Basarab la Gara de Nord se poate ajunge cu ajutorul unui trotoar rulant. Trotoarul are lungimea de 240 m şi face posi-bilă ajungerea unui călător, de la Gara Basarab la Gara de Nord în 2 minute.

a) Calculează viteza cu care se mişcă banda rulantă a trotoarului.

b) Un călător grăbit aleargă pe banda rulantă a trotoarului pentru a ajunge mai repede. Calculează viteza faţă de banda ru-

lantă a trotoarului, cu care aleargă uniform călătorul pentru a parcurge întreaga distanţă, dintre cele două gări, în 30 s.

c) Un alt călător, aflat în repaus faţă de banda rulantă a trotoarului scapă din mâna aflată la înălţimea de 1,25 m de trotoar, la

un moment dat, o monedă. În timpul căderii monedei banda rulantă a trotoarului parcurge distanţa de 1 m. Calculează vi-

teza medie de cădere a monedei şi precizează, argumentând răspunsul, dacă traiectoria monedei faţă de trotoarul fix al pe-

ronului este sau nu rectilinie.

Subiecte propuse de: prof. Viorica Stănescu – Colegiul Naţional “Gheorghe Lazăr”, prof. Victor Stoica – I.S.M.B.

Terenul A C G1 G2 G3 P

Lungimea1 [m]

Lungimea2 [m]

Aria suprafeţei[m2]