Acoperirea comprimatelorAcoperirea cu zaharAcoperirea cu pelicule

Generalitati acoperirea comprimatelorDefinitie:Acoperirea comprimatelor este procesul farmaceutic de nvelire a acestora cu unul sau mai multe straturi continue formate din amestecuri de diferite substane.Exist trei procedee importante de acoperire a comprimatelor i anume:a) acoperirea cu zahr (operaie cunoscut i sub numele de ,,drajefiere")b) acoperirea cu peliculec) acoperirea prin comprimare

Acoperirea comprimatelor se face n diferite scopuri:1- protejarea substanelor active sensibile la aciunea factorilor externi (umiditate, oxigen, lumin)2- mascarea gustului i mirosului neplcut al unor substane medicamentoase.3- obinerea de preparate cu aciune dirijat n intestin prin acoperirea cu nveliuri gastro-rezistente (enterosolubile)4- separarea componentelor incompatibile prin includerea lor n diferite straturi de acoperire. n acest caz se pot obine i preparate cu cedare gradat a substanelor active, pe msura desfacerii nveliurilor.

5- obinerea unor preparate mai uor de administrat, datorit formei i suprafeei netede, lucioase6- identificarea mai uoar a produsului prin acoperirea cu un nveli de o anumit culoare (sporirea securitii) i ameliorarea aspectului (scop estetic).n FR X, ele sunt incluse n monografia Comprimate, sunt denumite Compressi obducti = nuclee de comprimate, acoperite cu unul sau mai multe straturi continui i uniforme, constituite din zahr sau alte substane dulci (drajeuri) sau cu pelicule subiri din diferite substane (comprimate filmate); masa nveliului nu trebuie s fie mai mare dect masa nucleului.

Cea mai vechi metode este:acoperirea cu zahar; ulterior s-au mai perfectionat si alte metode:acoperirea prin suspendare in aer etc.Procedeele de baza pt.acoperire: -acoperirea in turbina -acoperirea prin imersare -acoperirea prin suspendare in aer -acoperirea prin comprimare

Acoperirea cu zaharDefinitie:drajeurile sunt forme farmaceutice alcatuite dintr-un nucleu presat care contine diferite substante medicamentoase acoperite cu un strat inconjurator care formeaza un invelis compact si uniform. Sunt preparate de uz intern administrate prin inghitire FR defineste doua grupe de drajeuri: -cele obisnuite solubile in apa sau in mediu acid-(comprimata obducta gastrosolvens) -cele care au un invelis solubil in intestin (comprimata obducta enterosolvens)Nucleul poate avea forme dif:sferica, lenticulara, cilindru plat;el poate fi un comprimat de diferite forme. La dimensionarea nucleelor trebuie avut n vedere c nveliul reprezint de obicei 30-50% din masa drajeului final (deci masa aproape se dubleaz).

Etapele drajefieriiEtapele drajefierii:1. izolarea (dac este necesar)2. subacoperirea (sau predrajefierea)3. stratificarea sau ngroarea (formarea nveliului propriu-zis)4. netezirea i colorarea5. lustruirea.

Izolarea 1. Izolarea nu este obligatorie. Ea const n acoperirea nucleului cu un strat izolator care:- evit ptrunderea umiditii,- asigur rezistena mecanic a smburelui,- mpiedic trecerea unor componente din nucleu n straturile de acoperire. Pe nucleele desprfuite se aplic pelicule de rezine sau polimeri organici sub form de soluie n solveni neapoi volatili (alcool etilic, metilic, alcool izopropilic, aceton, acetat de etil, clorur de etilen). Ca formatoare de film se folosesc sherllac, acetoftalat de celuloz, acetat de polivinil, polimeri acrilici. nveliul se toarn uor peste nucleele aflate n rotaie n turbin sau se pulverizeaz sub form de spray. Pt creterea impermeabilitii pentru ap se pot asocia subst hidrofobe ca: ulei de ricin, ceruri, parafin, unt de cacao.

2. Subacoperirea sau predrajefierea const n acoperirea nucleului cu un nveli care s-i modifice profilul, aducndu-l apropiat de forma final a drajeului, o form neted, cu margini rotungite, fr a se observa muchiile smburelui iniial.Pentru aceasta se aplic 3-5 nveliuri pe baza de sirop concentrat de zahr asociat cu un compus macromolecular. Operaia are drept scop att:- rotunjirea nucleului ct i -favorizarea aderrii straturilor ulterioare care formeaz nveliul de zahr n faza de ngroare. Operaia se mai numete "gumare" deoarece siropul concentrat care se toarn peste smburi (n prealabil izolai dac a fost necesar) conine gelatin, PVP, gum arabic sau un derivat de amidon

n continuare, smburii semiuscai sunt tratai cu o pulbere adsorbant format dintr-un amestec de zahr i amidon care mai poate s conin, talc sau carbonat de calciu. Aerul cald insuflat n turbina n micare usuc nucleele, apoi operaia se repet.3. Stratificarea (aplicarea, nvelirea) este faza care duce la formarea nveliului de zahr propriu-zis al drajeului (sau corpul drajeului). Operaia const n adugarea peste smburi a unor soluii de zahr de concentraii diferite:- la nceput n sirop mai concentrat i foarte cald (cnd n urma uscrii se depun cristale de zahr mai mari) i -n final un sirop mai diluat pentru a rezulta prin uscarea la temp. mai mic, un grunte de zahr foarte fin i alb la suprafaa drajeurilor care sunt astfel netezite. Siropul poate s conin i alte componente ca amidon i carbonat de calciu. Uneori ntre aplicrile de sirop se pot intercala acoperiri cu pulbere adsorbant.

4. Netezirea i colorarea constau n aplicarea ctorva nveliuri dintr-un sirop mai diluat coninnd i colorantul dorit (dac drajeul urmeaz a avea o anumit culoare).Unii autori includ netezirea n stratificare, i ea se realizeaz folosind un sirop mai diluat i o uscare fr nclzire (la t.camerei).Stratificarea mpreun cu netezirea const ntr-un numr mare de aplicri de straturi (aproximativ 30) iar comprimatele acoperite au o mas apropiat de cea final. Operaia poate dura mai multe zile.

Colorarea se face dup ngroare, de cele mai multe ori odat cu netezirea, folosind un sirop care conine un colorant (hidrosolubil sau un pigment insolubil). Cei mai indicai sunt coloranii solubili, dizolvai n sirop. Concentraia iniial a colorantului (de 3-5%) se poate mri la aplicrile ulterioare. Dup colorare i netezire, drajeurile se usuc la 40-500C, cteva ore

5. Lustruirea (lefuirea) are drept scop imprimarea luciului caracteristic suprafeei drajeurilor. Se poate face cu ceruri (de albine, de carnauba sau ceruri sintetice) care se introduc n turbin fie sub form de soluii diluate ntr-un solvent volatil cu care se pulverizeaz drajeurile, fie sub form de buci care se rotesc un timp mpreun cu drajeurile.Lustruirea poate fi nlocuit cu lcuirea (aplicarea unei pelicule de shellac sau de alt rezin la suprafaa drejeurilor).

Acoperirea pe baz de pulberi

Este o operaie asemntoare drajefierii clasice, cu deosebirea c zahrul este nlocuit parial sau total pentru strafiticare cu pulberi insolubile foarte fine (talc, carbonat de calciu, amidon, .a.) adugate peste nuclee, sub form de suspensii concentrate, fluide, n sirop de zahr sau n soluie diluat de gum arabic, alternativ cu pudrarea lor ca atare pe nuclee, procedeu care uureaz uscarea i grbete stratificarea. n practic pudrarea este foarte dificil de realizat i uneori se renun la ea, pulberile fiind aplicate doar ca suspensii. Colorarea se face cu sirop de zahr i colorant.Prin aceast metod se obine un nveli mai puin dur dect cel realizat doar cu zahr, dar mai plastic i mai rezistent la umiditate i cldur. Procedeul este mai rapid i mai economic, dect cel care folosete doar sirop pentru stratificare.

Prepararea drajeurilorDrajefierea propriu zisa consta in acoperirea unor nuclee cu o sol de zahar ( sirop de acoperire ) care contine o serie de subst care favorizeaza aderarea straturilor Aceste subst se pot adauga sub forma de pulberi pulberi de acoperire alternativ cu sol de acoperire Temp , umiditatea si praful sunt controlate permanent Nucleele sunt introduse in niste cazane turbine sau tobe de drajefiere Cazanul este rotativ si prevazut cu sist de incalzire si ventilatie Nucleele se rotesc in interiorul cazanului si se acopera treptat pana cand ajung la grosimea ceruta ;in acest timp se produce si uscarea Operatia dureaza un timp apreciabil Turbina de drajefiere este confectionata din cupru cositorit sau fier galvanizat Cuprul are dezavantajul ca poate reactiona cu diferite substante organice

Otelul inoxidabil se mai poate folosi ptr ca are inertie chimica si da cazane solide si rezistente Sticla se mai poate folosi ptr acoperirea cu diferite metale ( argintare , aurire ) sau ptr preparate homeopate Forma cazanelor este asemanatoare cu o mandarina ( sfera turtita ) Este f imp ;-raportul dintre diametru si adancime-raportul dintre diam turbinei si diam deschiderii Capacitatea cazanului depinde de cant de compr care se drajefiaza Volumul final al comprimatului acoperit este cel putin cu 50 % mai mare decat volumul initial astfel ca greutatea finala a unui drajeu este aproape dubla fata de cea a samburelui Ex : un cazan cu diam de 90cm serveste ptr acoperirea a 120 000 nuclee cu diam de 10 mm si greutatea de 0,3 g 250000 cpr cu diam de 7,5 mm si greutatea de 0,15 g sau 500000 cpr cu diam de 5mm si greutatea de 0,05 g

Turbinele sunt fixate pe un ax inclinat (25-35 grade ) ; cazanul se roteste cu o viteza de 30 rot / min , viteza poate fi micsorata sau marita dependent de marimea samburilor sau de fazele de lucru Ptr samburi de dimensiuni mici viteza se reduce In timpul uscarii viteza de rotatie este mai mica iar in timpul lustruirii viteza este mai mare Incalzirea cazanelor se poate face direct pe dinafara cu gaz , vapori de apa sau electricitate Incalzirea se mai poate face cu surse de raze ir care act la o distanta de 10 -15 cm cand uscarea este rapida Incalzirea se poate face si cu aer cald introdus in interiorul bazinului (60-70grade )

Instalatia de aer cald este prevazuta cu tuburi cu diametru mare asezat orizontal pe plafonul incaperii de la care se pornesc tuburi verticale flexibile care pot fi manevrate si orientate in directia cazanelor

Insuflarea aerului cald in timpul rotatiei mareste viteza de evaporare a apei sau solventilor din sol de acoperire Cand se lucreaza cu solventi volatili se recomanda introducerea unui aer putin mai rece pt. a nu produce o uscare rapida Pt.a activa ventilatia sunt prevazute dispozitive de aspirare a aerului care au rolul de absorbi aerul umed si de a aspira pulberea care se formeaza in interior datorita frecarii samburilor Tuburile de aspirare au acelasi diametru cu cele de inspirare dar viteza de absorbtie tb sa fie mai mare decat viteza de insuflare a aerului

Incarcarea cazanului : tb facuta cu grija , o cant prea mica de samburi face ca frecarea sa fie redusa cand nu se obtin invelisuri uniforme O cant prea mare de samburi poate produce deformarea si sfarimarea unor samburi datorita greutatii excesive a masei sau la revarsarea materialului

Prin rotirea cazanului pe plan inclinat masa de samburi este miscata pana la punctul maxim dupa care intreaga cantitate se rastoarna si cade , operatie repetandu-se in continuu Miscarea de rotatie se face in sens invers rotirii acelor de ceasornic ptr a permite o interventie mai usoara in timpul lucrului ;

Conditii pt.o buna drajefiere -nucleele trebuie sa aiba suprafete curbe,boltite, fara parti plane pt.a nu se lipi intre ei la umectare cu sol.viscoasa de acoperire. In practica se folosesc nuclee de forma elipsoidala biconvexe sau oval-biconvexe -simburii tb.sa aiba o anumita duritate pt. a rezista solicitarilor

Dezavantajele drajefierii -str.de zahar este prea gros si se ajunge la dublarea volumului initial al comprimatului - invelisul este prea compact si lipsit de elasticitate -proces de lucru laborios De aceea s-a propus inlocuirea zaharului cu CMC,PEG.Rezulta un invelis mai redus

Acoperirea cu peliculeAvantaje :- micorarea timpului de lucru- creterea mic n volum i mas a preparatului (2-3% comparativ cu 30-50%)- pstrarea formei iniiale a preparatului- posibilitatea inscripionrii sau trasrii de linii pentru divizarea compr acoperit- adaptarea uoar la regulile de bun practic a fabricaiei (GMP)- posibilitatea de automatizare a procesului - posibilitatea realizrii de preparate cu aciune prelungit sau ntrzia

Acoperirea cu pelicule (sau filmarea, acoperirea cu film) se face prin depunerea, de obicei prin pulverizare, a unui strat subire de polimer, n jurul comprimatului nucleu. Polimerul este n prealabil dizolvat ntr-un solvent sau ntr-un amestec de solveni. Soluia de acoperire mai conine i alte ingrediente: plasticizani, colorani.Acoperirea prin pulverizare se poate face n:- turbine de acoperire sau -prin suspendare n curent de aer. Condiiile de uscare permit ndeprtarea solventului, formndu-se un depozit subire de material de acoperire n jurul fiecrui nucleu.

Probleme la aplicarea unui film -grupe de forta care actioneaza 1. -forte de coeziune(autoadeziune) intre moleculele polimerului care constitue pelicula de a forma o legatura puternica care da rezistenta filmului Gradul de coeziune avansat duce la : -marirea capacitatii filmului, micsorind porozitatea si permeabilitatea la diminuarea flexibilitatii si marirea fragilitatii- producind prejudicii la prep.enterice sau cu actiune intirziata pt. ca prin uscare se poate produce fisurarea sau craparea . Supuse act.sucului gastric se vor desface prea devreme. Invers poate elibera mai greu sau deloc s.a. 2. -forte de adeziune intre moleculele filmului si substrat

Factori care influenteaza coeziunea -temperatura -presiunea de contact -timpul de contact -grosimea stratului -conc sol de acoperire -gradul de solvatare a polimerului -vascozitatea

1.Temperatura daca temp de contact creste atunci si fortele de coeziune cresc Daca se folosesc solutii calde de acoperire efectul coeziv este si mai mare Rezultate mai bune se obtin cand sol de polimer se aplica pe un substrat incalzit 2.Presiunea de contact si timpul de contact timpul de contact reprezinta durata in cursul caruia un strat recent aplicat poate fi fixat in intregime cand mol polimerului se orienteaza , difuzeaza si se fixeaza In practica se incearca sa se creasca viteza de evaporare a solventului ptr a inlesni o acoperire rapida Temperatura trebuie astfel aleasa incat sa nu se ajunga nici la scurtarea timpului de contact , nici la prelungirea lui Se utilizeaza un sistem de asociere de solventi cum ar fi eterul sau acetona ( solvent volatil ) cu alcoolul etilic ( evaporare moderata )

3.Grosimea stratului de film are importanta ptr prep enterice Exista o interdependenta intre grosimea stratului de acoperire si rezistenta in mediu gastric sau dezagregarea in mediu intestinal Grosimea filmului este proportionala cu forta coeziva Cant totala de polimer necesara ptr acoperire este in medie de 2-10% si variaza in functie de caracteristicile substratului Daca se prelucreaza pulberi sau granule , suprafata de acoperire este mai mare si deci si cantitatea de polimer este mai mare Ptr pulberi si granule mici se poate adauga intre 25-100% material de acoperire astfel ptr 1 g de produs cu 1g polimer se fol 2-50 ml sol 2-10% Forma nucleului poate determina o lipsa de uniformitate a invelisului Teoretic sfericitatea este forma ideala , dar in practica forma biconvexa cu raza de curbura mare se utilizeaza mai bine

4.Concentratia solutiei de acoperire , vascozitatea si gradul de solvatare a polimerului prezinta o mare imp ptr adezivitatea peliculei In cazul unor concentratii scazute scade si vascozitatea solutiei iar durata de acoperire este mai mare In general este satisfacatoare o vascozitate intermediara Calitatea peliculelor depinde de structura chimica a polimerului , stereochimia si functionalitatea acestuia Invelisirule de filme sunt aplicate pe un substrat prin intermediul unor solutii Dizolvarea polimerului se face intr-un sistem de solventi organici La dizolvare fortele coezive dintre macromolecule sunt neutralizate prin legaturi cu molecule solventului Polimerii folositi sunt polielectroliti ; contin un lant carbonic nepolar alifatic cu substituenti polari Dependent de ph , polimerul de acoperire poate produce un strat care se dizolva sau se dezaggrega mai lent sau mai rapid

5.Plasticizarea plasticizantii subst cu pf ridicat care nu se separa cand sunt adaugate la un material si care determina schimbarea unor anumite prop fizice si mecanice ale materialului respectiv Rolul lor este sa reduca fragilitatea , sa creasca flexibilitatea si rezistenta filmului Prin plasticizare un material tare si fragil se transforma intr-un material flexibil si ductil Se cunosc doua tipuri de plasticizare Externa care consta in adaugarea din afara a unei subst Interna in care modificarea proprietatilor polimerului este realizata prin schimbari structurale ale acesteia

Prop de baza ale unui plasticizant sunt compatibilitatea si permanenta Ptr a fi compatibil , plasticizantul tb sa fie compatibil cu polimerul cu care se asociaza De ex eterii de celuloza solubili in apa sunt plasticizati de compusi care contin gr hidroxil cum ar fi : glicerina , glicolii si altii Proportia de plasticizant depinde de relatia dintre plasticizant si polimer de ex : polimerii de celuloza necesita o proportie de 30-60% de plasticizant Clasificarea plasticizantilor Esteri ai ac ftalic : peste 50 % din subst plasticizante Esteri ai ac fosforic Adipati , oleati , sebacati Produsi epoxi Esteri ai ac grasi Derivati de glicol

Aplicarea nveliurilor de macromolecule se face sub form de soluie, deci n formularea materialului de acoperire intr i solvenii. Ar trebui sa se aplice o cant apreciabila de polimer , dar procedeul este putin economic deoarece solventii organici folositi in cant mare: - sunt scumpi iar -operatia dureaza timp indelungat - exist pericolul contaminrii mediului ambiant i a operatorului cu vapori de solvent - se pot produce aprinderi de vapori provenii de la solveni inflamabili - preul de cost al instalaiilor care trebuie s asigure protecie este foarte mare - solvenii respectivi au pre de cost ridicat.

Ptr atenuarea acestor inconvieniente se aduaga pulberi insolubile in formula sau se aplica alternativ un strat de sol de polimeri urmat de un strat de pulbere finaDaca aceste pulberi sunt judicios alese pot duce la efecte de plasticizare si deci la o rezistenta sporita a filmului si o buna stabilitate termica Studiul permeabilitatii filmelor de apa poate explica mecanismul de cedare a sa astfel filmul hidrofil favorizeaza absorbtia apei si difuziunea solutiei apoase de medicament Un invelis filmat obisnuit ( protective coating ) serveste la:- protejarea substanta activa fata de mediu extern , -favorizeaza administrarea si -realizeaza un aspect placut Unele compr pot fi acoperite cu invelisuri acide rezistente ( enteric coating tabs )

Pelicule de acoperire a comprimatelorDup scopul urmrit, filmele de acoperire pot fi:- filme obinuite (neenterice), solubile n ap i n suc gastric- filme enterice (gastrorezistente), insolubile n ap I n suc gastric, solubile n suc intestinal.Dac prin nvelire se urmrete numai protejarea substanei active de agenii externi, realizarea unui preparat uor de administrat i cu aspect estetic, se folosesc filme obinuite (pentru acoperire de protecie sau filme neenterice).Dac se urmrete dirijarea aciunii medicamentului n intestin se folosesc filme gastrorezistente (enterice).

Acoperirea enteric se face pentru:- prevenirea descompunerii unor substane active n mediu acid,- pentru protejarea stomacului de efectul iritant al unor substane active sau- pentru a mri biodisponibilitatea substanelor care sunt absorbite preferenial la nivelul intestinului.

Produse pentru acoperirea neenteric

Sunt folosii n special derivaii de celuloz i anume: -hidroxipropilmetilceluloza(HPMC), -metilceluloz(MC), -etilceluloz(EC), compui care formeaz filme clare, nelipicioase, cu rezisten mecanic mare, putnd fi asociai cu diferii solveni.Se prezint n diferite grade de polimerizare i sunt n stare avansat de puritate, permitnd un control strict de calitate.

Produse utilizate ptr acoperirea neenterica gastrosolubile Hidroxi propil metil celuloza da filme flexibile , rezistente , stabile Se fol in conc de 5-10% Aplicarea se face prin pulverizare in turbina sau peste nucleele suspendate in aer

Hidroxi propil celuloza are dezav ca este lipicios dupa uscare , dar prin asociere cu plasticizanti se diminueaza acest inconvienent Carboxi metil celuloza

Etil celuloza desi este insolubila in apa se poate folosi datorita formarii unor straturi permeabile prin intreruperea filmului datorita adaugarii unor adjuvanti Polivinil pirolidona macromolecul solubil n ap, n sucurile digestive i n solveni organici formeaz filme care dup uscare devin lipicioase, neajuns ce poate fi nlturat prin adugare de plasticizant sau de talcPolietilen glicolii .

Produse ptr acoperirea enterica enterosolubile Clasificare dupa mecanismul de act : Produse a caror descompunere este asigurata de fermentii intestinali si de valori ridicate de ph esterii ac organici Produse care sunt rezistente la actiunea pepsinei din stomac dar sunt digerate in intestin produse de natura proteica Produse care se desfac datorita cresterii ph-ului polimerii polielectrolitici Conditiile materialelor utilizate ca invelisuri enterice :Sa fie solubili in solventi adecvati ptr operatia de acoperire Sa produca un film rezistent , continuu , neted si cu aspect elegant Sa fie stabili in prezenta ag atmosferici si a subst active Sa poata fi asociat cu pigmenti si alti adjuvanti

1.Acrilaii - cunoscui i sub numele de produse Eudragit, sunt lacuri de rezine acrilice.Compuii respectivi au solubiliti diferite n soluii acide sau alcaline n funcie de tipul de polimer: cationic sau anionic.Pentru acoperire enteric se utilizeaz Eudragit tip anionic (copolimeri anionici ai acidului metacrilic i ai esterilor si): Eudragit L, Eudragit S sau amestecul acestora.Acoperirea enteric se poate obine fie:- prin pulverizarea soluiei de polimer peste comprimate, fie- prin folosirea soluiei de acrilat ca liant la granulare.Pentru acoperirea enteric se mai pot folosi i produse naturale ca:

Keratina scleroproteina extrase din coarne , pene , copite Act se datoreaza tripsinei care favorizeaza cedarea subst active Gelatina se fol sol de gelatina la care se adauga aldehida formica 18% ;acest procedeu se folosea in trecut ptr acoperirea pilulelor in practica de oficina Salolul folosirea unei sol eterice duce la invelisuri cu crapaturi deoarece salolul cristalizeaza Zeina din glutenul de porumb ; s-a propus o sol de zeina in alcoolo de 60grade ptr acoperirea pilulelor cu albastru de metilen Grasimi si ac grasi : Alc grasi si ceruri Alc cetilic , alaturi de balsam Tolu , gume in asociere si cu ceara de albine

Serlac (Schellac) substan rezinoas format de o insect cu solzi (Laccifer Lacca), care se hrnete cu seva unor plante. erlacul se prezint sub form de solzi de culoare galben pn la brun-portocaliu, tari i casani, solubili n soluii alcaline i n alcool la cald.Da pelicule fragile de aceea s-au adaugat plastificanti de ex cu lanolina , alc cetilic sau ac stearic si balsam Tolu Ptr formarea invelisului ,tb aplicate numeroase de straturi subtiri ptr a junge la o grosime constanta , astfel sol ptr invelis gastrorezistent necesita 35 aplicatii ; cu 30 straturi , 20 % din comprimat se dezagrega in mediu acid Dezagregarea in vivo este mai lenta fata de cea in vitro , existand pericolul eliminarii comprimatelor fara a-si exercita act terapeutica Pharmacetical glaze sau candy glaze - Serlacul continua sa ramina unul din cele mai fol prod ptr acoperirea enterica datorita aplicarilor simple a invelisurilor si a costurilor scazute

Procedee de acoperire cu film 1.acoperirea in turbine sol de acoperire poate fi aplicata in diferite forme de turbine ptr a asigura o miscare potrivita a comprimatelor Sol de acoperit poate fi turnata treptat sau cu ajutorul unor pistoale de pulverizare sau alte dispozitive de atomizare 2.acoperirea prin suspendare in aer comprimatele sunt suspendate intr-o camera de acoperire unde se pulverizeaza sol de acoperire Dupa aplicatii si uscari succesive , comprimatele care ating greutatea prestabilita se depun in partea inferioara a incintei3.Acoperirea prin imersare se fol acetoftalatul de celuloza sau stearat de butil; sunt recomandate in practica de farmacie unde se lucreaza un nr mic de preparate Prin acest procedeu nu se pot obtine pelicule prea uniforme