Aprob

Şeful catedrei pregătirea cdrelor în rezervăcolonel A. Bunduchi

----- ----------------------2006

PROIECT DIDACTICLa pregătirea de transmisiuni cu studenţii păregătirea

cadrelor în rezervăTEMA: Nr. . Principiile de organizare a transmisiunilor. LECŢIA: Nr. 2. Organizarea transmisiunilor radio din

punct de vedere tactic. OBIECTIVE:

1. Studenţii să explice noţiunea direcţie şi reţea radio, avantajele şi dezavantajele lor.

2. Cultivarea la studenţii militari a unui morav înalt ca viitori ofiţeri transmisionişti.

3. De a dezvolta la studenţii militari gândirea tactică şi logică, capacitatea de analiză, sinteză şi iniţiativă.

DURATA: 80 minuteLOCUL DE DESFĂŞURARE: Sala de studiu Nr. 503.TIPUL LECŢIEI: Prelegere.STRATEGII DIDACTICE: Expunere, demonstrare, explicare, enunţ, verificare.ASIGURAREA MATERIALĂ: Conspect, literatură, sala de studiu Nr 503.  BIBLIOGRAFIE: 1. Instrucţiuni privind organizarea şi fucţionarea transmisiunilor radio.

1

Pag. 12 – 21; 2. Memoratorul ofiţerului de transmisiuni. Pag. 7 – 11; 3. Memoratorul ofiţerului de rezervă de transmisiuni. Pag. 7 – 10.SECVENŢE DE INSTRUIRE, SUBIETE DE STUDIU ŞI REPARTIŢIA TIMPULUI:

I. SECVENŢA INTRODUCTIVĂ – 10 min. II. SECVENŢA FUNDAMENTALĂ - 65 min.I. Direcţia radio. Avantajele şi

dezavantajele ei.II. Reţeaua radio. Avantajele şi

dezavantajele ei.III. Principii de organizare a direcţiei şi reţelei

radio.III.SECVENŢA FINALĂ – 5 min.

I. SECVENŢĂ INTRODUCTIVĂ 5 min.

- Primesc raportul; - Verific prezenţa, ţinuta;

- Anunţ denumirea temei; - Anunţ şi explic scopurile didactice şi fundamentale ale lecţiei;- Anunţ bibliografia.

I. Direcţia radio. Avantajele şi dezavantajele ei.Din punct de vedere tactic, mijloacele radio

permit organizarea şi realizarea liniilor radio pentru obţinerea uneia sau mai multor căi (canale) de legătură. La organizarea transmisiunilor radio trebuie să se aibă în vedere schimbările ce pot surveni 2

în dispozitivul de luptă, astfel ca pe timpul ducerii acţiunilor să fie necesare cît mai puţine restructurări. O deosebită atenţie se va acorda legăturii de cooperare şi în primul rând celei pentru cooperarea la flancuri şi la întâlnire. Totodată se vor urmări asigurarea legăturii peste un eşalon şi protecţia legăturii împotriva cercetării radio a inamicului şi bruiajului creat de acesta.

Răspunderea pentru organizarea transmisiunilor radio cu subordonaţii revine eşalonului superior, iar pentru legătura de cooperare, eşalonului care organizează cooperarea. Răspunderea pentru realizarea şi menţinerea legăturii prin radio revine fiecărui eşalon în parte.

În cazul întreruperii legăturii, eşaloanele subordonate sau care cooperează sînt însă obligate să ia şi ele imediat măsuri pentru restabilirea acesteia.Pentru realizarea legăturii, mijloacele radio se asigură de către fiecare eşalon în parte.

La organizarea transmisiunilor radio se va avea în vedere necesitatea realizării şi menţinerii la nevoie a legăturii cu două eşaloane mai jos, iar în cadrul trupelor de rachete, până la bateria de rachete. În principiu, legătura peste un eşalon se poate realiza prin unul din următoarele procedee:

- organizarea recepţiei permanente la fiecare centru de transmisiuni pe o frecvenţă de serviciu în gama undelor scurte sau în gama undelor ultrascurte, în funcţie de înzestrarea cu mijloace radio a eşaloanelor între care trebuie asigurată legătura; la unele centre de

3

transmisiuni se poate organiza recepţia simultan în ambele game;

- intrarea cu o staţie radio în reţeaua sau direcţia radio a subordonaţilor nemijlociţi şi în care lucrează, prin organizarea transmisiunilor, acea mare unitate (unitate, subunitate) cu care este necesară realizarea legăturii peste un eşalon;

- folosirea de către subordonaţi a reţelelor radio de rezervă ale eşaloanelor superioare.

Când se deplasează în afara punctului de comandă, comandantul (şeful de stat major) trebuie să fie însoţit de mijloace radio pentru menţinerea legăturii cu statul major propriu; când sânt posibilităţi, se asigură asemenea mijloace si pentru legătura cu eşaloanele subordonate şi cu eşalonul superior.

Mijloacele radio din înzestrarea trupelor de transmisiuni permit folosirea combinată a liniilor radio cu linii realizate prin alte categorii de mijloace, putându-se astfel obţine, în principal, linii combinate radio-fir , radio-radioreleu şi radio-radio .

Liniile combinate radio-fir se folosesc pentru:- realizarea axului (direcţiilor) de transmisiuni în

teren muntos sau mlăştinos;- realizarea legăturii necesară conducerii pe timpul

deplasării punctelor de comandă;- asigurarea continuităţii legăturii pe liniile cu

fir până la terminarea construcţiei acestora;- restabilirea legăturii pe anumite linii de

transmisiuni cu fir întrerupte pe unele porţiuni;- prelungirea unor linii de transmisiuni cu fir peste

cursurile de apă late şi în terenurile infectate radioactiv;

4

- prelungirea până la centrele de transmisiuni a anumitor linii (căi) din sistemul de telecomunicaţii teritorial sau a unor linii permanente construite de unităţile de transmisiuni;

- realizarea legăturii cu anumite elemente de dispozitiv aflate la distanţe mari faţă de punctele de comandă ale eşaloanelor superioare;

- acţionarea de la distantă (telecomanda) a staţiilor radio.

Liniile combinate radio-radioreleu se folosesc pentru asigurarea continuităţii legăturii din mers sau pentru acţionarea de la distanţă (telecomanda) a staţiilor radio.

Liniile combinate radio-radio se folosesc pentru:

- asigurarea continuităţii legăturii din mers, prin staţii intermediare sau centre de transmisiuni ajutătoare;

- acţionarea de la distanţă (telecomanda) a staţiilor radio;

- realizarea legăturii între doi corespondenţi care dispun de staţii radio cu game de frecvenţe diferite;

- realizarea mascării radio.Responsabilitatea realizării legăturii pe liniile

combinate se stabileşte de către eşalonul care a organizat aceste linii. Când nu se primesc asemenea dispoziţiuni, responsabilitatea revine şefului staţiei radio la care se execută joncţiunea dintre o linie radio şi o linie realizată printr-o altă categorie de mijloace (o altă linie radio).

5

În funcţie de situaţia operativă (tactică), de forţele şi mijloacele radio existente, precum şi de caracteristicile de lucru aflate la dispoziţie, transmisiunile radio pot fi organizate în direcţie sau în reţea .

Direcţia radio este procedeul de organizare a transmisiunilor radio între doi corespondenţi care dispun fiecare de câte un mijloc radio şi de caracteristicile de lucru necesare.

II. Reţeaua radio. Avantajele şi dezavantajele ei.

Reţeaua radio este procedeul de organizare a transmisiunilor radio între trei sau mai mulţi corespondenţi care dispun fiecare de câte un mijloc radio şi de caracteristicile de lucru necesare.

Fiecare din cele două procedee are avantaje si dezavantaje care trebuie luate în considerare la organizarea transmisiunilor radio.

Avantajele direcţiei radio faţă de reţeaua radio sânt următoarele:

6

Direcţie radio

R-111 R-111

Corespondentul A Corespondentul B

D. / Rd. Nr. 111 Comandant de batalionR-111 R-111

Corespondentul A Corespondentul B

D. / Rd. Nr. 111 Comandant de batalionR-111 R-111

Corespondentul A Corespondentul B

D. / Rd. Nr. 111 Comandant de batalionR-111 R-111

Corespondentul A Corespondentul B

D. / Rd. Nr. 111 Comandant de batalion

Reţea radio

Rţ. / Rd. Nr. 111 Comandant de batalionR-111 R-111

- rapiditate în stabilirea legăturii între corespondenţi;

- stabilitate mai mare a legăturii;- capacitate sporită a traficului;- posibilităţi mai mari de a se asigura mascarea

lucrului radio.Dezavantajele direcţiei radio sunt necesitatea unui

consum mai mare de mijloace radio, de frecvenţe şi de indicative şi nu permite efectuarea transmiterilor circulare.

Avantajele reţelei radio faţă de direcţia radio sânt următoarele:

- consum mai mic de mijloace radio, de frecvenţe şi de indicative;

- posibilitatea transmiterilor circulare.Dezavantajele reţelei radio sunt: asigură însă cu

fiecare corespondent un trafic mai redus, volumul acestuia depinzând de numărul corespondenţilor din reţea. În acelaşi timp, lucrul în reţea radio uşurează cercetării radio a inamicului stabilirea subordonării corespondenţilor.

Procedeul de bază pentru organizarea transmisiunilor radio îl constituie direcţia radio, în special în sistemul de transmisiuni al eşaloanelor operative şi pentru lucrul prin teleimprimare.

Reţeaua radio se adoptă, în principiu, în cadrul eşaloanelor mici, când se organizează transmisiuni radio cu un număr redus de mijloace, precum şi pentru asigurarea nevoilor de cooperare.

Lucrul în orice direcţie (reţea) radio se desfăşoară în funcţie de numărul de frecvenţe repartizate direcţiei (reţelei) radio respective.

7

III. Principii de organizare a direcţiei şi reţelei radioUnei direcţii radio i se pot repartiza:- o frecvenţă comună pentru emisie şi recepţie (în

acest caz se poate realiza numai legătura simplex);- frecvenţe diferite pentru emisie şi recepţie (în

acest caz se poate realiza legătura duplex);- o frecvenţă de apel şi mai multe frecvenţe pentru

trafic (în acest caz se poate realiza legătura simplex dacă se repartizează câte o singură frecvenţă de apel şi frecvenţe pentru trafic comune ambilor corespondenţi sau legătura duplex dacă se folosesc frecvenţe de apelşi pentru trafic diferite pentru fiecare corespondent).

Unei reţele radio i se pot repartiza:- o frecvenţă comună pentru emisie şi recepţie (în

acest caz se poate realiza numai legătura simplex);- frecvenţe diferite pentru emisie şi pentru recepţie

(în acest caz se poate realiza legătura duplex);- o frecvenţă de apel şi mai multe frecvenţe

pentru trafic (în acest caz se poate realiza legătura simplex dacă se repartizează câte o singură frecvenţă de apel şi frecvenţe pentru trafic comune tuturor corespondenţilor sau legătura duplex dacă se folosesc două frecvenţe de apel şi două sau mai multe grupuri de frecvenţe pentru trafic);

- frecvenţe pentru receptoare (în acest caz se pe poate realiza legătura duplex);

- frecvenţe pentru emiţătoare (în acest caz se poate realiza, de asemenea, legătura duplex).Alegerea modului de organizare a direcţiilor şi reţelelor radio în funcţie de frecvenţe depinde de posibilităţile tehnice ale aparaturii radio angajate, de destinaţia direcţiei (reţelei) radio

8

respective şi de caracteristicile de lucru radio la dispoziţie.

Astfel, în cazul folosirii numai a staţiilor radio cu emisia şi recepţia intr-un bloc comun nu se poate adopta lucrul pe frecvenţe diferite pentru emisie şi recepţie sau lucrul pe frecvenţele receptoarelor (emiţătoarelor).

Pentru reţelele radio de cooperare este indicat să se repartizeze o frecvenţă comună pentru emisie si recepţie, ceea ce asigură recepţionarea de către toţi corespondenţii a comunicărilor ce se transmit între două staţii radio din reţeaua respectivă.

Frecvenţe separate pentru emisie si recepţie se repartizează la lucrul duplex, pentru lucrul în condiţii de bruiaj sau pentru protecţia anumitor legături împotriva cercetării radio a inamicului.

Folosirea unei frecvente de apel si a mai multor frecvenţe pentru trafic este indicată în cazul reţelelor cu im număr mai mare de corespondenţi (în special în reţelele pentru cooperare).

Procedeul repartiţiei frecvenţelor pentru receptoare sau pentru emiţătoare se foloseşte în scopul asigurării mascării radio sau când într-o reţea radio este necesar ca lucrul să se poată desfăşura simultan între mai multe perechi de corespondenţi.

Lucrul în direcţie sau reţea radio pe o frecvenţă comună pentru emisie şi recepţie necesită un număr mic de frecvenţe; el permite însă numai legătura simplex, asigură o capacitate de traficredusă (în special în cazul reţelelor radio cu un număr mare de corespondenţi) şi uşurează cercetarea radio a inamicului.

9

f1

R-159 M

R-159 Ma

lucrul în direcţie radio pe o frecvenţă comună pentru emisie şi recepţie; lucrul în reţea radio pe o frecvenţă comunăî pentru emisie şi recepţie.

b

R-159 MR-107 M R-159 M

lucrul în direcţie radio pe frecvenţe diferite pentru emisie şi recepţie;lucrul în reţea radio pe frecvenţe diferite pentru emisie şi recepţie.

f2

f1

f2

f1

b

ER

RE

RE

af2

f1

ER

RE

Lucrul în direcţie sau reţea radio pe frecvente diferite pentru emisie şi pentru recepţie asigură legătura duplex şi un trafic mai intens. Acest procedeu necesită însă un număr mai mare de frecvenţe, precum şi câte un receptor

10

suplimentar la fiecare corespondent care dispune de staţie radio cu emisia şi recepţia într-un bloc comun. Reţeaua radio organizată după un asemenea procedeu permite numai lucrul între o staţie principală şi celelalte staţii corespondente care nu se pot recepţiona reciproc.

Direcţia sau reţeaua radio cu o frecvenţă de apel şi mai multe frecvenţe pentru trafic se poate organiza fie în cazul folosirii unei frecvenţe comune pentru emisie şi recepţie, fie pentru lucrul pe frecvenţe diferite la emisie si recepţie. În cel de-al doilea caz, la lucrul în reţea radio, apelul trebuie făcut de către toţi corespondenţii pe aceeaşi frecvenţă, iar traficul se va efectua pe frecvenţe diferite pentru fiecare corespondent.

Numărul frecvenţelor pentru trafic depinde de numărul corespondenţilor din reţea, de volumul traficului care trebuie realizat şi de frecvenţele disponibile pentru organizarea transmisiunilor radio.

11

Frecvenţele pentru trafic se pot schimba fie după transmiterea uneia sau mai multor radiograme, fie chiar în cursul transmiterii unei radiograme cu mai mult de 150 grupe (cuvinte) sau cu un conţinut de o importanţă deosebită. Eşalonul care organizează transmisiunile radio trebuie să dea dispoziţiuni de detaliu referitoare la modalitatea executării traficului în asemenea condiţii.

Pentru trecerea de pe o frecvenţă pe alta se folosesc expresiile din codul pentru comunicări de serviciu ale radiotelegrafistului.

12

Lucrul în direcţia radio pe o frecvenţă de apel şi pe trei frecvenţe pentru trafic.

BA

f1

f2

f3

f4BA

f1

f2

f3

ba

EDCBA

f1

f2

f3

f4

f5

b

Lucrul în reţea radio pe o frecvenţă de apel şi pe două frecvenţe pentru trafic:frecvenţa comună pentru emisie şi recepţie.Frecvenţă se parată.

13

Lucrul în reţea radio pe frecvenţele receptoarelor se poate realiza prin repartizarea unei frecvenţe de recepţie fiecărui corespondent din reţea. Pentru stabilirea legăturii şi pentru executarea traficului, corespondentul care doreşte să intre în legătură cu alt corespondent îşi acordează emiţătorul pe frecvenţa de recepţie a corespondentului cu care se caută legătura şi execută recepţie pe frecvenţa receptorului propriu.

Lucrul în reţea radio pe frecvenţele receptoarelor.CBA

f1

f2

f3

14

La primirea apelului, corespondentul chemat îşi continuă recepţia pe frecvenţa receptorului propriu şi îşi acordează emiţătorul pe frecvenţa corespondentului chemător, după care se stabileşte legătura bilaterală.

Acest procedeu are dezavantajul că necesită schimbarea frecvenţei de emisie a unei staţii ori de câte ori aceasta îşi schimbă corespondentul. De asemenea, nu pot fi efectuate transmiterile circulare. În cazul când se apreciază că pot apare anumite nevoi de efectuare a unor transmiteri circulare, se stabileşte un semnal pentru trecerea tuturor corespondenţilor din reţea pe una din frecvenţele receptoarelor, precum si un indicativ circular pentru lucrul pe această frecvenţă.

Lucrul în reţea radio pe frecvenţele emiţătoarelor se organizează în reţele în care trebuie realizată bilateral nu numai cu staţia principală, ci şi între toţi corespondenţii (în principiu, în reţelele radio de cooperare). În acest, caz fiecare corespondent trebuie să dispună de un număr mare de receptoare, corespunzător numărului celorlalţi corespondenţi din reţea.

Un asemenea procedeu are avantajul că nu mai necesită schimbarea frecvenţei emiţătorului sau receptorului odată cu schimbarea corespondentului cu care se intră în legătură.

BA

f1

f2

f3

15

Când se organizează lucrul în direcţie sau reţea radio pe frecvenţe diferite pentru emisie şi pentru recepţie, radiotelegrafiştii (radiotelefoniştii) de la staţiile radio chemătoare trebuie să înceapă transmiterea numai după un prealabil control al frecvenţelor care urmează a fi folosite.

În fiecare direcţie (reţea) radio, una din staţii este staţie radio principală. Această atribuţie revine staţiei radio a eşalonului superior sau staţiei radio a comandantului. În direcţiile (reţelele) radio de cooperare, staţiile radio principale sunt stabilite de eşalonul care organizează transmisiunile radio pentru cooperare. Staţiile radio principale răspund de respectarea disciplinei radio în direcţiile dau reţelele radio în care scop sunt obligate să execute controlul radio în direcţiile sau reţelele radio din care fac parte. Toate indicaţiile staţiei radio principale trebuie executate imediat de către staţii radio din reţeaua sau direcţie radio respectivă.În condiţiile organizării transmisiunilor radio cu mijloace reduse, legătura se poate realiza şi prin intrarea reciprocă în reţea. Un astfel de procedeu constituie şi un mod de realizare a căilor de legătură ocolitoare. Pentru stabilirea legăturii prin intrarea reciprocă în reţele trebuie să se facă schimb de caracteristici de lucru radio între statele majore interesate, prin grija eşalonului superior comun acestor state majore.

Organizarea transmisiunilor radio se face, în principiu, în raport de hotărârea comandantului, de dispoziţiunea

Lucrul în reţea radio pe frecvenţele emiţătoarelor.

C

16

eşalonului superior, de situaţia tactică (operativă), de cantitatea si posibilităţile tehnice ale mijloacelor radio din înzestrare, de caracteristicile de lucru radio la dispoziţie. Aceşti factori determină numărul de direcţii si reţele radio, compunerea lor si modul de organizare a lucrului în cadrul acestora. În scopul asigurării unei bune mascări, în orga-nizarea transmisiunilor radio nu trebuie adoptate soluţii şablon, ci se vor folosi asemenea procedee şi metode care să îngreuieze cât mai mult cercetarea radio a inamicului.

Organizarea transmisiunilor radio se concretizează în schema transmisiunilor radio, tabelul cu calculul şi repartiţia caracteristicilor de lucru radio pentru nevoile proprii şi pentru subordonaţi, măsurile de protecţie a legăturilor radio împotriva bruiajului, cercetării şi dezinformării.

În raport de eşalonul la care se întocmeşte, schema transmisiunilor radio poate avea formă grafică sau de tabel. Ea poate fi desenată pe hartă sau pe foaie separată, folosindu-se la nevoie şi grafice sau tabele pregătite din timp.Variante cu scheme de organizare a transmisiunilor radio la diferite eşaloane cu mijloacele existente în înzestrare sînt prezentate în album separat.

III. SECVENŢĂ FINALĂ 5 min.- Reamintesc denumirea şi conţinutul temei şi a

lecţiei.- Anunţ bibliografia şi sursele de informare.- Dau indicaţii pentru pregătirea de sine stătătoare.- Efectuez bilanţul lecţiei.- Anunţ locul şi asigurarea materială necesară

desfăşurării următoarei lecţii.

17

Întocmit:

18