61801768-studiu-chitara.pdf

7/25/2019 61801768-Studiu-Chitara.pdf

1/23

Capitolul 1 Pagina1

- Generalitati

- Structura instrumentului

- Notele cifraj international

- Acordajul metode de acordaj

- Muzicaeste arta de a combina sunetele, in asa fel incat vor fi placute auzului; ea este impartita

in doua parti:

a) Melodia

b) Armonia.

Melodiaeste o combinatie de sunete care prin frecventa, durata si succesiunea lor vor forma

un cantec.

Armoniaeste o alta combinatie de sunete care prin unirea lor spontana formeaza acorduri.

-Nota muzicala

Ansamblul de semne conventionale servind la redarea in scris a operelor muzicale poarta

numele de notatiesau semiografie. Notatia grafica a frecventelor sonore se face prin note,

portative, chei, semnul de mutare la octava, alteratii.

Odata aparuta manifestarea muzicala, s-a pus problema notarii/scrieriiacelei muzici. Intuitiv

au fost determinate intervale muzicale care suna bine urechii si care sunt folosite spontan in

muzica. O nota muzicala este determinata in primul rand calitativdefrecventa sunetului.

Frecventele sunetelorplus durata lor relativaidentifica clar o melodie. Variatii care nu o fac de

nerecunoscut apar in functie de timbrul notelor.

Timbruldepinde de:

a)

taria armonicelor, ca multiplii ai sunetului original care apar natural la majoritatea

instrumentelor.

b) de atacul si stingerea notei,ceea ce se intampla inainte si dupa perioda stabila a

sunetului. Atacul si stingerea dau individualitate unui instrument.

Mai exista determinarea cantitativa- taria(amplitudinea sunetului) care nu modifica

aproape deloc perceptia muzicii intre limitele de receptie ale urechii.

O melodie suna aproximativ la fel daca se modifica proportional durata notelor. Daca de

exemplu fiecare nota dureaza 0.7 din durata originala va rezulta aceeasi melodie, poate mai

rapida. Sensul melodic nu se schimba nici daca se multiplica toate notele cu acelasi factor,

astfel incat raportul intervalelor sa ramana egale.

Rezulta importanta fundamentala pe care o areraportul frecventelornotelor fata de

diferenta aritmeticaa frecventelor: daca se scad, de exemplu, 100Hzdin fiecare nota, melodia

nu mai este probabil recognoscibila.


2/23

Capitolul 1 Pagina2

Intervale

Un interval masoara distanta dintre doua note. Ca sa indentificam un interval trebuie sa stim:

a) marimea numerica

b) calitatea

a) Marimea numerica

Numarand numarul de note dintr-un interval obtinem marimea numerica.

Prima si ultima nota trebuie numarata.

De exemplu, de la DO la MI avem o terta (DO-1, RE-2, MI-3). In imaginea de mai jos poti sa

vezi relatia dintre numarul de note si marimea numerica a intervalelor:

Totusi, nu toate intervalele de aceeasi clasificare numerica sunt de aceeasi marime.

De aceea trebuie sa specificam calitatea prin aflarea numarului exact de tonuri si semitonuri

in interval.

b)

Calitatea- tonurisi semitonuri

Octava este divizata in 12 note. Distanta dintre fiecare nota este cunoscuta ca

semiton. Pe claviatura, pe grif, orice nota se afla la un semiton de nota anterioara sau de cea

urmatoare.

Sunetul care are frecventa dubla fata de do de jos este prima armonicaa lui, si este do

de sus. Dubland frecventase obtine limita de sus a urmatoarei octave(un alt Do). Cantate

impreuna par a realiza un singur sunet do cu prima armonica ceva mai puternica. Cantate

separate, ele suna asemanator. Acest interval este intervalul de octava si este cel mai consonant

(cea mai mare inrudire). Notele cu intervalele foarte disonante suna fals si pot fi suparatoare

urechii in mod natural.

1 TON ( muzical) = 2 semiTON-uri = 9 come = 200 centi =2 taste pe grif

Coma = cel mai mic interval muzical perceptibil de urechea umana.

Centul= subdiviziunea tonului folosita pentru setarea instrumentului ( perceput cu aparatura).

Instrumentele muzicale se impart in 2 categorii:

- netemperate ( reproduc toate cele 9 come ale tonului muzical) instrumente muzicale

perfecte ( vioara, viola, violoncelul, instrumente netastate = fretless )

- temperate( pot reproduce 8 din cele 9 come ale tonului muzical) instrumente muzicale

relative ( chitara, pianul, )

-


3/23

Capitolul 1 Pagina3

CHITARA

Instrument cu corzi( 6 corzi, 12 corzi double six si uneori 7 corzi- ruseasca).

Structura chitarei:

.


4/23

Capitolul 1 Pagina4

Care sunt notele?

Notele muzicale sunt niste modalitati de reprezentare a sunetului, astfel incat doi muzicieni sa se

poata intelege intre ei.

Avem7 note de bazadenumite in doua standarde:

Fie ca spunResauDe acelasi lucru. Cel mai des cand vorbim despre chitara in zilele noastreveti regasi cel de al doilea standard.

Chitarain acordajstandard are urmatoarele note de jos in sus: E, B, G, D, A, E

Regula de baza a tonurilor si semitonurilor:

Nota muzicala La* Si Do Re Mi Fa Sol La

Cifraj international A B C D E F G A

Coarda 1 Coarda 2 Coarda 3 Coarda 4 Coarda 5 Coarda 5

E B G D A E

Mi Si Sol Re La Mi

329.6 Hz 246.9 Hz 196 Hz 146.8 Hz 110 Hz 82.4 Hz

Intotdeauna , intr-un sir de note consecutive care nu fac parte dintr-o anume gama sau dintr-

un anumit mod specific, intre notele E(Mi) F(Fa) si B(Si) C(Do) vom avea interval de 1

semiton; acest lucru este valabil si in cazul gamei Pitagoreice ( Do Major)
http://www.lectii-de-chitara.ro/wp-content/uploads/2010/03/Tuning_Sequence.jpg


5/23

Capitolul 1 Pagina5

In scala muzical egal temperat o octava este mparit in 12 intervale egale (intr-o scal

logaritmica). Deoarece diferena dintre dou octave alaturate este un factor de 2, diferena dintre

dou note alturate (egal cu un semiton) este de sau . Diferena

dintre dou note separate de un ton (echivalent cu dou semitonuri) este de

sau Un alt mod de calcul este calcularea diferentei de ton intre 2 note alaturate calculata

ca si raportul dintre diferenta de frecventa intre cele 2 note si frecventa notei de jos fata de carese trece la nota urmatoare.

In gama major notele sunt separate in ordine dup regula ton-ton-semiton-ton-ton-ton-semiton.

Cele dou semitonuri se afl inte notele 3-4 si 7-8.

ST ST

/ \ / \

C D E F G A B C*\ /\ / \ /\ /\ /

T T T T T

- Orice gama naturala va avea in component ei 5 tonurisi 2 semitonuri

- Aceasta distanta cumulata reprezinta intervalul de OCTAVA.

Acordajul

- Acordajul cel mai des folosit este acela in E standard. Este un acordaj de tip comparartiv.

- Se mai practica acordaje de tip OPEN( din D,din F, din C etc)

- Sunt acordaje folosite in mod predilect :

in Blues si in maniera de interpretare pedal steel guitar sau bottleneck guitar.

Metoda de acordare in E Standard

1) Se foloseste un tuner, diapason, camerton ( generatoare de rata 440Hz) si se apasa

coarda e-1in pozitia V ( FR V) si se compara sunetul cu Agenerat de tuner pana la

obtinerea unisonului. In acest fel se va obtine nota LA si implicit coarda e correct acordata.

Din acest moment coarda 1edevine etalonul nostru.

2) Se pasa coarda 2-Bin pozitia V ( FR V) si se compara cu 1-elibera, pana la unison.

Pe intreaga durata de efectuarea acordajului, intinderea sau destinderea coardelor

folosind cheile si se va face auzindu-se sunetul corzii acordate.

3)

Se apasa coarda 3-Gin pozitia a-IV-a ( FR IV) si se compara cu coarda 2-B ( liber)pana la

obtinerea unisonului.

4) Se procedeaza mai departe ( la coardele A,E), ca la pasul 2.

OBS: este tipul de acordaj cel mai des folosit, cel mai simplu si cel mai imprecis ( in aceasta

metoda, notele comparate sunt dispuse cel mai aproape una de cealalta)

2 SEMITONURI

5 TONURI


6/23

Capitolul 1 Pagina6

Metoda de acordare nestandard varianta 2

1) Se va obtine nota Asi coarda e( Mi subtire), folosind tuner exact ca la metoda anterioara

( cu unison).

2) Se apasa coarda 1-epe pozitia V ( FR V) si se compara cu coarda 2-Bin pozitia X ( FR X)

pana la obtinerea unisonului.3) Se apasa coarda 2-Bin pozitia V ( FR V) si se compara cu coarda 3-Gapasata in pozitia IX(

FR IX) pana la obtinerea unisonului.

4) Se apasa coarda 3-Gin pozitia Vsi se compara cu coarda 4-Dapasata in pozitia X ( FR X)

pana la unison.

Pentru restul coardelor, E, A se va aplica metoda de acordaj mai dificila dar care confera un

maxim de precizie.

OBSERVATIE:

In functie de parteneriatele dintre instrumente acordajul se va efectua la diferite frecvente ale

notei A (430Hz-450Hz), idealul si standardul de acordaj se face insa cu tuner-ul calibrat laA 440Hz.

ACORDAREA INSTRUMENTULUI A CHITAREI

Chiatara este de asa natura incat necesita acordari frecvente.Se recomanda acordarea ei inainte

de fiecare folosire. Cel mai simplu mod este folosirea unui tuner electronic. Acordarea dupa

ureche este destul de grea la inceput.

Pentru inceput sa vedem reprezentarea grafica a unei unde sonore:

Distanta dintre un varf si urmatorul este numit ciclu.Numarul de cicluri pe secundase numeste

frecventasi se masoara inHertz.

Daca ar fi sa reprezentam doua unde sonore diferite, neacordate, ara arata cam asa:

VARF


7/23

Capitolul 1 Pagina7

Sectiunea marcata cu Aarata ca undele sunt in faza, iar in zona Bundele sunt defazate.Cand doua unde oscileaza in faza, sunetul este plenar fiecare din unde intarind-o pe cealalta avand

loc o crestere in volum.

Alternanta in fazasi defazatcreeaza efectul de batai.Cu cat defazajul dintre cele doua e

mai mare cu atat apare mai evident un effect pulsatoriu mai pronuntat.

De exemplu:

NEACORDATObservati efectul pulsatoriu de genul uuaa-uuaaa-uuaa care apare atunci cand sunt lovite

simultan doua corzi care vibreaza defazat ( dezacordat).

Ascultati si exemplul urmator:

TOT NEACORDATObservati ca bataile sunt ceva mai putin perceptibile si au o frecventa mai mare, asta deoarece

cele doua corzi vibreaza cu frecvente mai apropiate ca in exemplul precedent.

Ascultati cum suna doua corzi acordate. Observati ca bataile au disparut complet.

ACORDATIn exemplul de mai jos auziti doua corzi dezacordate care apoi prin acordare fac in asa fel ca

bataile sa nu se mai auda deloc.

NOW YOU HEAR IT, NOW YOU DON'T
http://www.zentao.com/guitar/musicfiles/wave1.mp3http://www.zentao.com/guitar/musicfiles/wave1.mp3http://www.zentao.com/guitar/musicfiles/wave2.mp3http://www.zentao.com/guitar/musicfiles/wave3.mp3http://www.zentao.com/guitar/musicfiles/wave3.mp3http://www.zentao.com/guitar/musicfiles/wave4.mp3http://www.zentao.com/guitar/musicfiles/wave4.mp3http://www.zentao.com/guitar/musicfiles/wave4.mp3http://www.zentao.com/guitar/musicfiles/wave3.mp3http://www.zentao.com/guitar/musicfiles/wave2.mp3http://www.zentao.com/guitar/musicfiles/wave1.mp3


8/23

Capitolul 1 Pagina8

ACORDAREA CHITAREI PLECAND DE LA O SINGURA COARDA

Co n v e n t i e p r i v i n d d e g e t e l e s i m a i n i l e

Cifrele arabe de la 1 la 6, nconjurate de un cerc indic numrul corzii ce trebuie folosite.

1. coarda E libera = coarda B +tasta 5

2. coarda B libera = coarda G +tasta 4

3.

coarda G libera = coarda D +tasta 5

4. coarda D libera = coarda A +tasta 5

5.

coarda A libera = coarda E +tasta5

0 = coard liber.

1 = degetul arttor.

2 = degetul mijlociu.

3 = degetul inelar.

4 = degetul mic.

p= pouce (deg. mare)

i = index (deg. arttor)

m= medius (deg.mijlociu)

a= annulaire (deg. inelar)

Mana Stanga Mana Dreapta


9/23

Capitolul 1 Pagina9

Semnificaia cifrelor romane:

I, II, III, .., X, XI, XII = poziii pe tastier

Semnificaia unor litere pentru digitaia minii drepte:
http://www.lectii-de-chitara.ro/2011/05/semne-si-simboluri-in-scriitura-chitaristica/digitatie-mana-stanga/http://www.lectii-de-chitara.ro/2011/05/semne-si-simboluri-in-scriitura-chitaristica/notatie-partituri/http://www.lectii-de-chitara.ro/2011/05/semne-si-simboluri-in-scriitura-chitaristica/notatie-mana-stanga/


10/23

Capitolul 2 Pagina1

-

Note musicale

-

Masuri musicale

-

Tempo-uri

Note muzicale si valori

Intelegem prin nota muzicala, reprezentarea simbolistica a unui anumit sunet de o anumita inaltimesi

durata.

Notele difera intre ele prin valoareadiferita a acestora.

Prin valoarea unei notese intelege durataacelei note in timp [masurata in unitati de timp].

Sub acest aspect vom reprezenta cele mai importante categorii de note dupa durata.

S-a convenit musical ca pentru fiecare dintre notele de o anumita valoare(durata)sa existe si o pauza

absolut echivalenta; astfel avem tot atatea tipuri de pauze cate tipuri de note se cunosc.

Lungimeaunei note se masoara in timpi.

NOTA INTREAGA4 timpi

DOIME2 timpi

PATRIME1 timp

OPTIME1/2 timpi

SAISPREZECIME1/4 timpi

TREIZECISIDOIME1/8 timpi


11/23

Capitolul 2 Pagina2

S-a convenit ca pentru fiecare nota de o anumita valoare( durata) sa existe si o pauza echivalenta.

Simbolurile prezentate atat pentru note cat si pentru pauze sunt intervale valabile in toate tabulaturile.

Masurile musicale

Prin masura muzicala intelegem numarul de timpiin care sunt interpretate cantitati diferite de notesi

eventuale pauze echivalente.

Masurile sunt de 2 feluri:

- Simple - se mai numesc masuri compacte, se exprima de regula printr-o fractie al carui

numitorva fi intodeauna un numar par. Sunt cel mai des folosite.

-

Compuse - sunt alcatuite din doua sau mai multe masuri simple. Aceste masuri se exprima

de regula sub forma unui singur numar imparsi va reprezenta intotdeauna suma

numarartorilor fractiilor masurilor simple. Exemplu: masura de tip 5, 7, 9, 11 etc.

Exemple de masuri simple si tactarea acestora ( reprezentarea grafica):

Masura de tip 2/4 Masura de tip 3/4

Este masura culta, reprezentata de muzica baroca,

renascentista, preclasic, vals rock progresiv

Nota intreaga

Pauza coresp.

Doime

Pauza coresp.

Patrime

Pauza coresp.

Optime

Pauza coresp.

Saisprezecime

Pauza coresp.

Treizecisidoime

Pauza coresp.


12/23

Capitolul 2 Pagina3

Este masura cu aplicabilitatea cea mai mare si se intalneste in aproape toate genurile muzicale.

Masura de tip 4/4

X2

Pentru multiplii acesteia ( 6/4, 6/8) se va tacta de 2 ori masura 3/4

Intotdeauna componenta fractiei unei masuri simple

este urmatoarea:

- Numaratorulfractiei va indica intotdeauna

numarul de timpiai masurii.

- Numitorul fractieiva reprezenta intotdeauna

valoarea (durata) notelorce intra in respectiva

masura

In alcatuirea masurilor compuse se va avea in vedere importanta comutativitatii elementelor ce intra

in alcatuire.


13/23

Capitolul 2 Pagina4

Reprezentare grafica tactarea masurii compuse de tipul 5.

(2/4 + 3/4) =>

(3/4 + 2/4) =>

Tempo

-

Reprezinta viteza de executiea unei cantitati de note de durata diferita ( si pauze echivalente),

incluse in numarul de timpi ai unor masuri simple sau compuse.

-

Se masoara in Bpm Beats/min

-

Au nume diferite in accord cu viteza de interpretare.

-

Fiecare din ele poarta o denumire specifica si are arondata o anumita plaja de Bpm.

Exemplu: Tempo Medium = 100 Bpm -120 Bpm

Exemple de tempo-uri: Slow, Medium, Medium-Fast, Fast Speed.

Exista si tempo-uri care au imprumutat denumirile unor genuri musicale consonante.

Exemplu: Rockn Role, Beep boup, Reggae, Funk, Disco, Rock Ballad, etc

Notele de valori diferitesipauzele aferente, masurile simple sau compuse si tempo-urile sunt cele 3 elemente

fara de care nici o lucrare muzicala nu poate exista.

Principiul care alcatuieste masura compusa, este cel de mai sus, cu aplicabilitate pentru orice tip de masura.

Cu cat masura va fi mai mare ( nr. de timpi mai mare) cu atat posibilitatea de configurare va fi mai mare.


14/23

Capitolul 3 Pagina1

Procedee tehnice si stilistice aplicate pe instrument

1. Nota fixa luarea unei note pe grif, indifferent care, si executarea ei ( pana sau mana dreapta)

fara a interveni in nici un alt fel asupra ei.

2. Glissando ( slide) prinderea unei note , executarea si alunecarea degetului executant pe grif

catre o alta nota aflata la interval diferit (superior sau inferior).

Procedeul este bifunctional:

a) slide ascendent

b) slide descendent

3.

Legato prinderea unei note, executarea ei si legarea acesteia cu o alta nota aflata la un interval

diferit (superior sau inferior) folosindu-ne de un alt deget al mainii stangi. Procedeul este

bifunctional: ascendent si descendent.

a) Legato ascendent = HO = Hammer On

b) Legato descendent = PO = Pull Off

Observatie: executia procedeului legato la viteze superioare va genera un alt procedeu denumitTrill

4. Intinderea (band) prinderea unei note, executarea ei si intinderea acesteia catre o alta, aflata

la un interval superior. Procedeul este unifunctional. Procedeul se executa de regula pe intervale

ce nu depasesc 2 tonuri ( in functie de elasticitatea si calitatea corzilor folosite) si se reprezinta

intotdeauna

Observatie: la momentul final al procedeului de intindere, acesta va fi completat de alt procedeu numit:

vibrato electric

in varful careia va sta inscris gradul de intindere al notei ( aceasta

va fi de tipul (1/4) quarter, (1/2)half, (1) full note si 2 (double note


15/23

Capitolul 3 Pagina2

Primele 4 procedee enuntate reprezinta modalitati de trecere de la o nota la alta in feluri diferite.

5. Vibrato prinderea unei note, executarea ei si miscarea notei rezultate in cadrul pozitiei deproducere a sunetului. Procedeul este bifunctional.

a) Vibrato de tip acustic/classic de-a lungulgrifului

b) Vibrato de tip electric de-a latulgrifului

Observatie: 1) nu se depaseste pozitia notei

2) procedeul se va executa in spectrul cromatic al ratei ( executia acestuia prea larg va

deveni sinonim cu band-ul (intinderea) aruncandu-ne intr-o nota urmatoare.

6. Brush (periere) prinderea unui grup de note sau a unui accord si a perierii-alunecarii rapide a

penei sau mainii drepte peste corzi. Procedeul poate fi ascendent sau descendent

7. Arpegiato (arpegierea) variant lenta (detaliata) si mult mai expresiva a brush-ului. Procedeul

este de 2 feluri:

c)

ARP ascendent

d)

ARP descendent

8. Tapping consta in prinderea si executarea unei/unor note stabilite- cu mana stanga si lovirea

corzilor pe care sunt dispuse notele respective, cu ajutorul degetelor mainii drepte

sau a penei. Procedeul este tipic genurilor speed si confera viteza superioara in

executie si un efect audio aparte.

Se reprezinta de regula printr-un symbol ca acesta: 12

In interior este notat locul in care va fi lovita coarda pe grif-ul chitarei folosind mana

dreapta.


16/23

Capitolul 3 Pagina3

9. Sunete natural armonice flageolete - sunt acele note care rezulta din simpla atingere ( nu

apasare) a unor note si corzi si executarea acestora cu mana dreapta. Armonicele naturale se

noteaza cu Hsi se produc intotdeauna numai in anumite pozitii de pe grif, dupa cum urmeaza:

Poz III , V , VII , XII , XIX , XXIV

Pentru a produce un armonic natural se va avea in vedere ca mana stanga, indifferent de deget,

sa atinga respective coarda numai deasupra tastei fret-ului superior pozitiilor indicate anterior.

Dupa executatrea sunetului (sau a notei), mana stanga se va retrage de pe coarda si nota

respective pentru a lasa loc de rezonanta armoniei respective.

Se mai cunosc armonice artificial si sunt notate cu AH( Artificial Harmonic), ele se produc cu un

instrument electric ajutat de un effect de tip distortion de pe orice pozitie de pe oricare din corzi.

10. Barre Complet Prinderea simultana a celor 6 corziale chitarei cu ajutorul degetului 1 mana

stanga, indiferent de pozitia de pe grif.

10bis. Semibarre Complet Prinderea simultana cu ajutorul degetului 1mana stanga,

indiferent de pozitia de pe grif, acel putin2 corzi sau maximum 5 corzi


17/23

Capitolul 4 Pagina1

Alteratii Accidenti muzicali

Alteratiile sunt acele simboluri care asezate inaintea unei note modifica starea naturala/initiala a

acesteia. Sunt de 3 feluri:

Diez

Bemol

Becar

Accidentii muzicali pot fi folositi atat individualcat si grupati sub forma de armura.

ARMURA = grupul de minimum 1 si maximum 7 diezi sau bemoli intr-o anumita ordine bine stabilita, in capatul

din stanga al portativului, imediat dupa cheia SOL sau cheia FA si dupa indicele de masura.

Este de 2 feluri:

a) armura cudiezi aranjamentul intr-o armura de diezi este in mod invariabil urmatorul:

1. Se observa ca diezii angajati in cadrul unei armuri, avanseaza in interval de cvinta ( 5 note)

2. Toate notele afectate de diezii dintr-o armura se vor canta ridicate cu un semiton pe toata lungimea

lucrarii.

b) armura cubemoli aranjamentul bemolilor intr-o armura este in mod invariabil urmatorul (invers ca la

diezi):

1. Se observa ca distanta dintre fiecare 2 note ale armurii cu bemoli este de cvarta ( 4 Note)in

compararatie cu intervalul de cvinta present in armura cu diezi.

Fa Do Sol Re La Mi Si

F C G D A E B

Si Mi La Re Sol Do Fa

B E A D G C F

Asezat inaintea unei note ridicacu 1 semiton

Asezat inaintea unei note coboaracu 1 semiton

Anuleaza efectul de ridicare/coborare al diezului /bemolului si

readuce nota la forma sa initiala.


18/23

Capitolul 4 Pagina2

Cele de mai sus explica felul in care este configurat cercul CVINTELOR si al CVARTELOR

2. Toate notele afectate de bemolii din armura se vor interpreta cu 1 semiton mai jospe toata

lungimea lucrarii

3. Becarul este accidentul musical de tip reparator care se va folosi numai in cazul partiturilor cu

armura de diezi sau de bemoli la cheie. In celelate tipuri de partituri ( fara armura) toate notele sunt

initial in stare naturala ( neridicate, necoborate) motiv pentru care becarul este inutil.

Simbolurile: #, b, capata denumirile unor note ( vezi ordinea din cele 2 tipuri de armuri) intrucat acestea

sunt plasate pe portative exact in locul notelor al caror nume il si imprumuta. Pentru a vedea plasamentul

diezilor si bemolilor din armura cat si pentru a putea crea game cu un anumit numar de diezi si bemoli in

armura se recomanda folosirea programului GuitarPro 6.

Utilitatea accidentilor muzicali ( alteratiile):

1.

Compun elementele functionale ale cercului cvintelor si cvartelor .

2.

Ajuta la construirea ( conpunerea unor piese intr-o anumita tonalitate/gama dorita.

3.

Foloseste la aflarea in ce gama este dj scrisa o piesa.

Modalitati de a afla si a compune o piesa intr-o anumita gama folosindu-ne de armura cu diezi si bemoli.

Pentru a afla gama in care este scrisa o lucrare care are langa cheia sol o armura cu diez, se va lua ultimul

diez din armura, caruia i se va adauga un ton. Nota rezultata va fi aceea a gamei in care este scrisa lucrarea.

Exemplu:

-

piesa cu 2 diezi in armura => ( F , C) => C + 1ton= D= gama Re( in care este scrisa piesa)

-

piesa cu 4 diezi in armura => ( F , C , G , D) => D + 1ton= E= gama Mi( in care este scrisa piesa)

In cazul pieselor cu armura bemol la cheie penultimul bemol va genera/reprezenta tonalitatea/gama in care este

scrisa piesa.

Exemplu:

- piesa cu 2 bemoli in armura => ( B, E ) => penultimul bemol B = gama Bb( in care este scrisa piesa)

- piesa cu 4 bemoli in armura => ( B , E , A, D ) => penultimul bemol A = A= gama Ab( in care este

scrisa piesa)

Singurele game, implicit tonalitati care nu au niciun accident la cheie, de tip armura sunt gamele C ( Do natural)siAm= La minor (relative minora a lui Dp)

In afara acestor doua game , restul au armura cu bemol sau diez.


19/23

Capitolul 5 Pagina1

Intervale muzicale

Interval muzical:distanta dintre 2 note ale unei game cromatice masurata in tonuri si semitonuri

Intervalele muzicale sunt de2 feluri:

a) simple se regasesc / se pot configurape lungimea unei octave

b) compuse se regasesc / se pot configurapestelungimea unei octave

Intervale muzicale simple acestea, la randul lor se pot referi la 2 tipuri diferite de note:

a) note naturale( asupra carora nu s-a intervenit)

b) note fortate( ridicate cu un diez sau coborate cu un bemol)

Aplicand teoria conform careia avem 7 note tonice( C D E F G A B C*) si tinand cont ca intreE - F si B C

avem 1 semiton, putem cobora/ ridica notele cu 1 semiton, obtinand:

a) 8 intervale simple-naturaleb) 17 intervale simple fortate

Obs:in practica curenta se vor folosi predilect intervalele simple naturale, dupa cum urmeaza:

Intervale simple-naturalesunt urmatoarele:

Prima Secunda Terta mare + terta mica Cvarta perfecta

Cvinta perfecta Sexta mare Septima dominanta Octava

Cu exceptia intervalului de Prima si Octava, care au o singura forma, toate celelate intervale simple-naturale pot

avea si variatiuni ale acestora de tipulmaritsau miscorat. Complexitatea acestor forme de intervale o reprezinta

intervalele simple fortate(17).

Intervale muzicale compuse= cele care sunt alcatuite peste octava.

Acestea se vor intalni preponderent sub trei forme:

a) interval compus de tip 9b) interval compus de tip 11c) interval compus de tip 13


20/23

Capitolul 5 Pagina2

Pentru a cacula nota aferenta unui interval compus de tipul celor prezentate mai sus, se va luanumarul dindenumirea intervaluluisi se va scadea 7 (reprezinta cele 7 note naturale).

a) interval de tip 9 => 9 7 = 2 ( secundapeste octava --- se va trata ca o secunda)b) interval de tip 11 => 11 7 = 4 ( cvartapeste octava --- se va trata ca o cvarta)

c) interval de tip 13 => 13 7 = 6 ( sexta peste octava --- se va trata ca o sexta)

Metoda de calculare si de stabilire a unui interval muzical simplu sau compus respecta cu strictete 2 pasi( inclusivordinea lor).

a) Pasul 1 - Stabilirea numarului de note specific intervaluluib) Pasul 2 - Stabilirea numarului de tonuri si semitonuri ce se regasesc in intervalului

stabilit la pasul 1.

Do Re Mi Fa Sol La Si DoC - C# ; Db - D - D# ; Eb - E; F - F#; Gb - G - G# ; Ab - A - A# ; Bb - B; C*2 + 3 + 2 + 2 + 3 + 3 + 2 = 17 note

Interval DenumireNr.de

note

Cantitatea de tonuri si

semitonuri

Cifrajul

armonic

C - C Prima 1 --- (1)

C - Db Secunda micsorata 2 1 semiton b9

C - D Secunda 2 1 ton Sus2 (9)

C - D# Secunda marita 2 1 ton + 1 semiton #9

C - Eb Terta mica 3 1 ton + 1 semiton Cm (b3)

C - E Terta mare 3 2 tonuri (3)

C - F Cvarta perfecta 4 2 tonuri + 1 semiton Sus4 (11)

C - F# Cvarta marita 4 2 tonuri + 2 semitonuri #11

C - Gb Cvinta micsorata 5 2 tonuri + 2 semitonuri b5 sau (-5)

C - G Cvinta perfecta 5 3 tonuri + 1 semiton 5

C - G# Cvinta marita 5 3 tonuri + 2 semitonuri #5 sau (+5)

C - Ab Sexta mica 6 3 tonuri + 2 semitonuri b(13)

C - A Sexta mare 6 4 tonuri + 1 semiton 6(13)

C - Bbb(A) Septima mica 7 4 tonuri + 1 semiton 7-

C - Bb Septima 7 4 tonuri + 2 semitonuri 7

C-B Septima mare 7 5 tonuri + 1 semiton M7 sau Maj7

C - C Octava 8 5 tonuri +2 semitonuri 8

[semiton] [semiton]


21/23

Capitolul 5 Pagina3

Corolare:

Reguli aplicate la calculul intervalelor simple si compuse:

1) Nota rezultata prin numarare ( numar specific intervalului cerut) ramane ca si punct de reper faradreptul de a o parasi, altfel se denatureaza intervalul considerat.

2) Prin numararea tonurilor si semitonurilor cuprinse in numarul de note specific intervalului, se poateajunge la:

- aceeasi nota cu cea numarata- mai mica cu un semiton (1/2T)- mai mica cu 2 semitonuri (1 T)- mai mare cu 1 semiton (1/2T)- mai mare cu 2 semitonuri (1T)

obs:se va cauta ca prin aplicarea bemolului, diezului, dublu bemol-ului si dublu diez-ului sa sestabileasca o echivalenta perfecta intre cele 2 note ( cea numarata si cea calculata).


22/23

Capitolul 6 Pagina1

Acorduri si relatii armonice

Un acord tonaleste grupul de trei sau mai multe note diferite emise simultan si organziate din punct de

vedere armonic la intervale de terta mare sau mica.

Acordurile se impart in doua categorii:

1. Acorduri majore

2. Acorduri minore

Acorduri majore trebuie sa contina note dispuse la urmatoarele intervale:

1. prima, tonica, fundamentala (nota care da si denumirea)

2. terta mare (2 tonuri)

3.cvinta perfecta (3 tonuri si 1 semiton)

Acorduri minore,trebuie sa contina note plasate la urmatoarele intervale:

1.prima, tonica, fundamentala

2.terta mica (1 ton si 1 semiton)

3.cvinta perfecta (3 tonuri si 1 semiton)

Fundamentala este treapta din gama de pe care se construieste acordul. 1

Terta Sunetul mijlociu - se situeaza la o terta (3) fata de fundamentala acordului. 3

Cvinta Sunetul din varful acordului 5

Acordurile majoresunt reprezentate totdeauna prin cifrajul literal corespondent.Exemplu: Do = C, Re = D, Mi = E ..

Acordurilorminoreli se adauga in reprezentare, pe langa cifraj, si indicativul m de la minor.

Exemplu: Do minor = Cm, Re minor = Dm, Mi minor = Em ..

Rasturnarile unui acord tonal

Prin rasturnarea unui interval sau al unui acordse intelege mutarea celui mai jos sunet, ca inaltime,la

o octava superioara.

Fiecare dintre cele 3 note de baza ce intra in componenta unui acord major sau minor poate lua pe rand

functia de nota dominanta.

In cazul acordurilor din 4 suneteavem 3 rasturnarisi in cazul acordurilor de 5 sunete, avem 4 rasturnari


23/23

Capitolul 6 Pagina2

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________

Prin rasturnare:

Observatie: suma celor doua intervale(originalul + rasturnarea lui) intotdeauna este 9.

intervalele mici (m)devin: mari (M)

intervalele mari (M)devin: mici (m)

intervalele perfecte (p) raman perfecte (p)

intervalele marite (+)devin: micsorate (-)

intervalele micsorate (-)devin: marite (+)

secunda (2) devine septima (7)

terta (3) devine sexta (6)

cvarta (4) devine cvinta (5)

cvinta (5) devina cvarta (4)

sexta (6) devine terta (3)

septima (7) devine secunda (2)

Starea directa

Fundamentalain bass

Rasturnarea I

Tertain bass

Rasturnarea a II-a

Cvintain bass

5 1 3

3

1 3 5

15

BASS

Mijloculacordului

Varful

acordului

61801768-studiu-chitara.pdf

Documents