COMENTARIILE SAD

~XPU~AR~A ~PI~T~L~I ~ATRA ~IUPP~NI A cBluT Tntru sfintI parintel ur nostru

lOAN CHRISOSrOM Archiepis copul Constantinopolei

Traducere din Ijrnba elina, editia de Oxonia, 1855 Sl

VIATA SI ACTIVITATEA SF. CHRISOSTO}I ~ ~

DE

Archim. Theodosie Athauasiu Egumenul "M-reY Preci~ta-Mare din Roman

Tiparita cu ajutoriul unui cre~tin iubitoriiJ de literatura bisericeasca

BUCURESCI Atelierele de arte grafice I. V. SOCECU, Strada BerzeI, No. 59

1903.

VIATA $1 ACTIVITATEA CeluT intru Stintr Parintelui nostru

lOAN GHRISOSTOM ARCHIEPISCOPUl CONSTANTINOPOlEI (347-407)

" A . descrie in amannntime ~i exact viata, ~i cu deose-,tire acti vitatea pastorala ~i literar~, a sfintului loan Chri-sostOQl, a acestu'i gigant al bisericel', este cu totul greil, dacanu chiar apr6pe imposibil.

",' A,cesta greut2te se vede cil 0 a simtit ~i Theodorit, ,devreme. ce in l-iul dialog, cum ~i in cuvintele sale de lauda adreflate amintirei Sf. Chrisostom, gasim intre altele si aceste euvinte: (Da ni n6ue, Parinte, lira ta, imprumuta-ni plectrul (arcu~ul) teu, spre lauda t~ _ .. Citci dac1:t m:1nile tales'au discompus dupil legile naturel, lira ta insa rasllnil ,armQnios, cu darul charulu:, in t6Ut lumea... Da-ui noue puterea acele'i limbI nemuritore __ . (La Fotie, Miriob. 273).

Sa mi se permita decl ~i mie, de a-I adresa 0 a8eme-ilea umilitll rugaciune, mal 'llainte de a in cepe descrierea biografie'i ~i a activita~el saJe! ,

Sf. loan Chrisostom s'a nascut in cetatea Anticichie'i Sirier, la anul 347 p. Chr. din pilrintI cre~tinl, dupre cum

insu~l el spune in omiliiJe sale, pronun~ate contra Anomilor (Migne, tom. 48, pagina 541 ~i urmatorele). TatiU sM, Secund, comandant in armata Sirie'i (Magister rnilitum orien-tis), a murit inca pe cand loan era copit mic, a~a cit cu cre~cerea sa, singura muma sa Anthusa s'a ocupat_

Dupa ce loan a terminat studiile enciclopedice ~i uni-versitare, unde printre altHa avut ca dascall pe renumitil

sofi~til, Libaniu (unul din eel m11 celebri ~i mal mari ritor'i pe earH i'a avut omenirea in deeursul seculilor), ~i pe An-dragathiii da!3cal de Filosofie, s'a ~i incris intre advocatii Antiochiel, ~i a inceput a profesa advocatura, care, dupa -obiceiul timpuluI, era considerata ca prineipala ocupatiune

IV VIA'l'A ~I ACTIVITATEA

a ~nur tinar ~ult. De.!?i noble~a familiel, bogll.~ia ~i rangul social, cum l profeslUnea de arlvocat, puteaii sl1 procure }al IOmlcele mal 'nalte func~iunl de stat, si prin urmare

s~a~ ~i pll1cerf, dup~ _care cel mai mul~l 'aleargl1 aid pe pll.ment, totu!?i pe deoparte marea .... HFiuf)i;e~ ce muma :sa Anthusa exercita asup1'lrlUl, earll. 'pe de altl1 pa.rte cetirpa Sf. Scripturi !;Ii caracterul bland al Episcopulul Antiochiel Meletie, au contribuit nu pu~in In a'l atrage In servirea luI

Dumne(leu ~i a bisericeI crestine. ~~ .amil 370 a fost botezat iu religiunea cre!?tinl1 , ~i

prochmslt Anagnost de Sf. Meletie, episcopul Antioch/eI, ', carele prevedea c~ loan va deveni in biserica crestinl); , utl al doilea vas ai alegereI, dupll. Apostolul Pavel. ' , .

Pe 1a Inceputul anulp'f 372 Imparatul arian Valent. a scos din seaun pe Sf. Meletie !?i 'Ia exilat, earl1 cre!?timi din Antioehia cunoscend rare Ie ealitatI ale lui 10an, ,$A . gandiau-Gasal rid ice pe tropul episco.pal, de Orece ITLj.lilar el ar fi fost in starE' sa 'combatll. cu succes -'arianismuL ce se furi~ase in biseriea Ailtiochiel, Iili care de asta datll. arne

nin~a cu putere orthodoxia, fiind chiar imperatul arian:' , looan Insa, eu prieten.pJ.}@l din copiH),rie, Vasilie,:;;i eu al~1 dol coleg'f de :;;coH':i;rfheodor, (cunoscut sub numele de Mopsuestia) !?i Maxim (d13venit In urma episcop 8eleuc'iel), s'au sfatuit de a Imbr[ti:;;::t. monachismul, ~i daell. pehtru :moment n'a putut s1'l-~i realiseze dorinta, causa a fost cit a trebuit sa cedeze rugl'irrtintilor mumeI sale Anthusa(Ase . vedea traetatul des pre Preotie, 1. 5). Dara duprt treeel'ea de trel anI, fie ca a eonsitiltit muma sa, fie ct'l ea a inceti:tt din viatll., ceea ce pare ~i: mal probabil, gt'lsim pe loan in . Monastirea cea condusa de' fostul sM dascal. Diodol" '(cu noscut oupll. aeesta ca Episeop al Tarsului), imbrl'icatio schima monachaill., ~i ocupanduse eu studiul aprofundat al Sf. Seripturl: 1). ~ase anI neintreruptl a stat loan in act'a Monastire, intre care intril !?i acel petrecuV Iotr'o pe~tere din apropierea Monastirel. Luptele cele aspre, Insa, la care singur s'a supus, ~i eu deosebire !?ederea lui in peterll, Ia vll.tll.-mat sanMatea sim~itoriu, a~a cll. s'a ve(lut silit a se rein torce in Antioebia pentru cll.utarea sll.nMa~eL

Pe la inceputul anuluI 381, loan a fost chirotonisit Diacon de Sf. Meletie, earll. In anul 386, a fost chirotonisit Preot do noul episeop FJavian, care tot-odatll. I-a pus !?i In-

') Socrat 6. 3. Sozomen 8. 2. Pall ad ius, in dialogul despre viata luX Chrisostom, 5, apud Montfaucon T. 13.

SF. lOAN CIfRISOSTOM v

sareinarea de a catihiza !?i rrediei:l. cuventul lui Dumne(leu In biserica Antiochiei, drept care apartinea numal episco puluJ. Palladinc:; (in via~a Sf. Chrisostom, pag, 41, 42) ra-porteaza urmatoriul fapt petrecut la chirotonirea lUI ca preot: c1m!laratul Leon 1iee, ca in momentul cand Flavian Imbrll.eat cu sacrele vestminte i~j pusese manile pe capul noulul preot, un porumb alb a stMut deasupra capulul lUI loan, Inaintea Intregu1uI popor adunat In biseriea.~ Acesta negre!?it cll. a fost ca simbol a1 curatiel spirituale a luI loan, In acela!?! timp simbol !?i al. Sf. Dueh, de care a fost el povll.tuit pana la cea de pe , unna suflare.

Pe la Ineeputul anulul 398,Ineetand din viata Nectarie Archiepiscopul Constantinopolel, '. Imparatu1 Arcadie, dupa reeomandarea lUI Eutropie, a aprobat ca in tronul remas vayant sa fie ridicat loan, presyiterul bisericeI din Antiochia, in. care scop s'a ~i dat ordin impl\ratese lUI Asterie, Guver-

, na.toriul' Sirie'i, ca de indutll. sll. trimita pe loan la Constan , tiriopole, rara vuet ~i fl1rll. ca .. Mpula~ia din Antioehia sa ptindl1 de veste de acesta. Oasemenea preeautiune era cetutll. de Imprejurarl, de 6re~ce,Ioan era torte mult iubit jnAntioehia, ~i daea s'ar fi aflat. mal dinainte intentiunea Impl1ratulul de a lua ~i a ave a ,pe ~oan in Constantinopole, pote ell. poporul s'ar fi ImptJivit la acesta.

. Ajungend 'in Constantinopole,lil ('iua de 26 FebllUariej 3\:)8, loan a fost chirotonisitArcbiepiseop f:;i ' instalat in tronul de Patriarch al Const,ci:ntinopole'i, de 'cMra Theofil Patriarchul Alexandrie!. '

Fiind patruos de datoriile aeesteI 'ioalte demnit~til, Sfio tul Parinte a pus un deosebit ioterAS 'ln cre!?tinarea Gotilor, In ingrijirea celor boinavi ~i Silri:1cl, in moralisarea clerului i a poporulul. ~a:;e anI ne'ntrerup~'i vocea sflntuluI Chri sostom a resunat eu putere in biserlca Constantinopolel', indemnand, sfatuind, rugll.nd, !?i cateodata. chiar poruncind, fiind totdeuna insufle~it de dorui ce nutria, ea fiecare cre tin sll. devina adeverat urmasal Mantuitoriulu) Christos.

Din nenoroeire insa, a'ctivitatea sfintulul Parinte na fost pe placul tuturor, fili de aceia pe uneloeurI a de~teptat invidia, pe alte locuri jalusia ~i pofta de resbullare, de ore-ce sfintul loan biciuia fara. niclo cru~are reul, Orl din ce parte ar fi venit, a~a c1l nu dupa mult timp cel nemultami~i, in frunte cu Theolll al AlexandrieI, ~i cu Impa.i'lHeasa Eudoxia

~i chiar cu Eutropiu care'! favorizase odiniorli., au ~i Inceput a urzi fel de fel de intrigi contra sfintulul Chrisostom, in

VI VIAl'A [ ACTIVITATEA

terpretand cuT.otu1 gref?it prdicele sale, cum f?i viata lUI' ascetica.

. . Theofil al Alexandrie! ura jnca de la inceput pe Sf. Chnsostom, pe deoparte fUnd-ca i s'e contrariase planurile sale, de a pune pe tronul ConstantinopoleY pe un monach. ' a1 seu Isidor, earli pe de alta, f?i care se crede a fi fost mo. tivul principal de ur~, ca sfintul Chrisostom iI intunecase cu desaverf?ire faima ee se impra~tiase despre densul, ea de' u.n orator bun. Pe langa acestea apoJ, nu putin a contribuit f?l faptul, ca Sf. Chrisostom a primit in Constantinopole pe Orecarl monachi alungatI din Egipet de Theofil, ~i Iia as cultat plangerea lor contra Patriarchulul de Alexandria asa crt i~tervenirea ~f. C~risostom pentru 3cetI monachI, a' fost conslderatll de lheofil ca un amestec al Patriarchulul de Constantinopole in diocesa sa.

o IlI!pa~ateasa Eudoxia ura pe Sf. Chrisostom, din cam'a crt III _dl~ent~le sale predi~! c~mb~t~a luxul ~i pod6be1e fe. meef?cJ, m tlmp ce saracll l;ll cel InfirmI nu aveau hrana (IilniclL Dal:a aceste dojane parinte~cf, imparllteasa Ie credea ca (lIse mal mult la adresa sa.

Eutropiu ura pe Sf. Pllrinte pentru cM contraria tot deuna planurile lu! cele tiranict'.

De aiel apoi.a __ urmat coalitia impllrl1teseI Eudoxia cu T~eofil al Aje~and~ieI, .~i cu alti 0a~ivi:l. epigcopl np.multamitl,. pnn~r.e care f?1 Eplfame al CypruluI, contra Sf. Chrisostom, (;Oahtle care a aaus caderea lui din tronul Patriarchal, ~i care totodata compuneuna din paginile cele mal triste ale istorie'i: bisericer;;cl. Cu acesta oeasie se vede cum intrjO'a si, minciuna au triu:nfat, spre necinstea celor ce au Hlcut ~s de ele, earl:). adeverul r;;i dreptatea au fost batjocorite si clUcate' in pici6re! .

Cu acest stigmat pe frunte a inferat biserica crestinll. incl:\, d~ pe. atunel, pe Theofil al Alexandrief, pe imparateasa EudoxIa, ~I pe to~r ace! ce au contribuit Ja comiterea acester nedreptl1V, f?i cu densul vor remlinea panl:\, la sfarsitu1 vea-curilor! .

Ve1end Theofil cl:\, in Constantinopole nu va putea face nimic, de 6re ce Sf. Chrisostom avea pe langli densul un, numer de vr'o patru(led de episcopT, a plecat din Constan-tinopole impreuna. cu partisaniI sel, 30 la numer si s~a con-stituit in Sinod in una din suburbiile Chalcedon~hil numita Dris, ~i pe basa unor acusatiunI nedrepte la cond~mnat in lipsll. la catherisire.

o astfeliu de sentintl1 nedrept1!. fUnd supusa imparatulu}.

SF. JOAN CHRISOSTOM VII

Arcadie, acesta sub presiunea imp1iratese'i Eudoxia a apro-bat-o, f?i a ordouat exilarea sfintuluL Darl1 deabea plecase sfintul din Constantinopole, ~i populatia spl:\,imantat1!. de un eutremur mare, a alergat cu mic eu mare 1a pa1atul imp1!.-rMese, !}i cu lacrimile in ochI s'a rugat de imp1!.ratul ca sa poronciascl1 afi adus inapol Sf. Chrisostom. lmparatul a remas forte incantat cli s'a ivit un asemenea motiv Rpre a putea ordona re'nt6rcerea Sfintulu'i, maY ales ca se temea de vre-o resc61a a populatiei din Constantinopole.

In urma ordinului impl1ratesc, Sf. Chrisostom s'a re'ntors inapoI in Constantinopole, unde a fost primit in triumf de pastoriW sel, earl1 Sinodul constituit diu 70 episcop'l a anulat hotarirea necanonica luaU! de asa disul Sinod din Chalcedon.

Dara na treeut mult timp, ~i vijelia ce se credea con-tenitl1. a isbucnit cu mal mare furie. Dinaintea bisericel Sf. Sofia se pusese statuea imparatese'lEudoxia, eu a caria inaugurare se dedese cateva serMr! populare. Faptulacesta a fost luat de Sf. ChriRostom -!}i cu drept cuvent - ca 0 of ens a. adusa biserieeJ , f?i de aceia I-a comMent cu t6ta pu-terea prin predicele sale, pentru care imprtrateasa infuriatll, a inceput din nou sl1 tese intrigI contra Sfintului, i?i sa. pre-gatiasca convocarea un.uI Sinod pentru catberisirea luI. Afland despre acestea Sflntul, nu s'a infrico~at~i nieI nu a cedat de loc, ci intr'una din (lile inca a pronun~at aeel celebru discurs, in biseric~, al c!'lruia exord incepe cu aceste cuvinte :

n Eari:\~l Erodiada se infuriaz:1, ear:1l se tulbura, eara~l j6ca, eari1l cere a avea pe tipsie capul IUl loan ((. Acesta incll. mal mult a int ll ritat mania impl1rl'l,te~ e'l Eudoxia, femee plinade vanitate ~i de ambitiune, jnaintea caria jm-pl1ratul Arcadie era lipsit de orl-ee voin~a.

Nu dupa mult timp s'au adunat in Constantinopole un numer 6re-care de episcopl din Siria!}i din Asiamica, dupl1 ordinul imparatesc. A fost invitat ~i Theofil al Alexandrie'l, dara acesta a refusat sa vina, de tema ca sa nu patasca ca in randul trecut, cand a scapat prin fuga numaI de rna nia poporulul' iritat ~i infuriat contra sa, rentru intrigile r,e

~eseaasupra Sf. Chrisostorn. Tot! aceT episcopI adunati in Sinod, au luat in cercetare acusatiunea ce se aducea de asta data Sf. Chrisostom, crt de si eatherisit de catra Sinodul din Chalcedon, totu!}I el fiind rechemat din exil cu ordin Impl1ratesc, nu a ereQut de cuviinta de a al?tepta hotarirea SinoduluJ, ci cu de 1a sine putere s'a reinstalat pe tronul Patriarchal i serve~ce cele re1igi6sfl contra can6neIor, La t6te aceste acusatiun1 respund din partea PatriarehuluI patru(iecl f?i dOl

VIII VIATA I ACTIVITATEA

,

de e.piscopI,. cli Sinodul, diu.-,Dris nu ~ judecat legalminte pe Patnarch, ~I cli dac~ s a Inturnat dIll exil, n'a facut-o cu de la sine putere, ci dupli ordinul imparl'ttesc ~i silit d~ p.opor, care I-a .pri.mit in triumf. DCl..r~ind,cli marea majo-ntate a acestm Swod era compusa din episcopil A.siei-miel !?i din acel a1 EgipetuluI trimi~l de Theofil, de aceia Sinodul acesta in majoritate, sub presiunea implirateseI, a condamnat, la catherisire pe Sf. Chrisost.om, in anul 404. In osta~il?r,. in caTe timp numa! con~ciinta de nevinovl1tia sa, cum ~I _slmp~tIa tuturor personelor de va\6re~ipiose, eu eare el wtretmea 0 vIe corespondenta, il imputerniciau in aeea lupta grozava. Daril reutatea prigonitorilor sel nu s'a marginit numal aiel, ci du pit staruiiill"?Cl'mparrlteselEudoxia imparatul Arcadie a dat. 0 noua poronc!l, dea . fi :stramutat loeul de exil\a locul numit Pitiunda din Caucas, in apro-pierea SevastopoleL Trel lunI de-arindul a caHi.tofit Sfintul sub paza osta~i1or, in care tim'p ~\durile celetropicale de pe acolo, salt l?i alte intemperil, H slabise Intr'atata incat c~nrl (;1, ajuns in cetateaComana, a caqut la pat. Peste nopte i s:a infatif;lat Martirul Basilisc ale cafuia moste erau acolo

~i i-a gis: "Curaj, frate loane, ci:lel maine 'vom fi Im-preuna (I . Adoua ~i 'Sfintul ruga pe osta~l ca' srt- t'em-ana acolo, dara osta~il ne voind a cada l'au silit a merge mal departe. Dara deabia ei;1ise din cetate, ~i Sfintulu! facendu-ise reu au fost nevoiti a se intorce inapoI in Comana. AicI im-

ptlrta~indu.se cu sfintele .ta~.gis cele de pe urmll. cuvinte "',rSlavlt lUI Dumne~eu pentru tote" (~6~Cf. 'ttji estji 1rav'tCllV

gV6%SV), dupa care ~i-a dat ob~tescul sfa.rsit, in diua de 14 Septembl'ie, anul 407. .

Dupa trecerea de 31 de anI de la acesta datli, adeca in anul 438 cedend rugamintelor generale, Patriarchul ProcIu a adus- mo~tele Sf. Chrisostom l?i Ie-a depus in biserica Sf. Apostoll din Constantinopole 1) .

I Socrat, ist.or. bis. 5. 3 pan a la fine. Sozomen, istor. bis. 8. 2 pana la fine. Isidor Pi\usiotul iili Nil in multe din epistolele lor. Fotie, Miriobiblia 25. 59. 89. 96. 172-174. 270. 273. 274. 277. Suida. Migne tom. 47-64.

SF. lOAN CHRISOSTOM IX

ACTIVITATEA LITERARA ~I pASTORALA a

SF. tHRISOSTOM.

Sec:ulul al 4lea dupa Christos se nume~ce in general seculul de aur al bisericeI crel?tine, din causll. ell cel mat insemnatl p1l.rin~t l?i dascall ai lumel cu care cre~tin1ltatea se mandre~ce, au strlllucit in acest secul.

Vasilie cel Mare, Grigorie Nazianzul, Grigorie Nisis A.thanasie al Alexandriel, A mbrosie al MediolanuluI, Augustin' . Fericitul Ieronim, ~i al~il multI, sunt negrel?it ca nil?ce lu~ celirI stralucitori peoriiontlll intelectual al bisericeI cre~tine, care v?r ~trlHuci in yeQIin decursul seculilor, spre slava Ma.ntUltOl'luluI nostru lsus Christos ~i a bisericer intemeiate de densul, - inse in frimtea tuturor acestora iocul de onor se c~vine Sf. loan Archiep,iscopul ConstantinopoleI, pe care crel?tmatatea intreaga, jriledi~t dopa incetarea lUI din viata, 'I-a proclamat de dascal ecumenic, eel mal mare lumt-ni:ltoriu al lume], stalpul bisericel, lumina adeverulul, tram bi~a I ul Christo~;proroc ~i vorbitoriu al talnilor luI Dumne~eu, Theoforul loan, Chrisostomul loan', voind prin 'aces ta de a il1vedera marele lUI talent oratoric.

~i in adever crt SLloim Chriso"tom in privinta daruJul o~'atori?, cel a.nter a fost considerat in decursul seculilOJ:,

~l DlmlC DU ne pote conving9 ca nu va fi tot el cel anteiu l?i in seculii urmatorl!

Bog~tia ideilor, frumuseta, puterea l?i atractiunea sti-luluI, figuril e ritorice, care iV entusiasmeaza spiritul si ti-l ridicll. in regiun! inalte, sunt in adever de 0 putere extra-ordinarl1 in tote scrierile Sf. Chrisostom.

Orl pe care din scrierile lUI vel pune mana te simtI captivat de la cele dinteI rinduri. Nu scil ce sll ~dmir1 mal mult; IntH~imea ideilor, figurile ritorice, jocul de cuvinte pe unele l?curI, cuno~tin~ele lUI enciclopedice aprofundate, sau memona sa fanomin~\~, de are-ce aprope fie-care idee, aprope fie care frasll. dm omlln!e sale, este certificatli asa (licend cu vreo cita~ie din Sf. Scriptura.

. Limba l.uI !oan, gice Isidor Pilusiotul(Cart. II epist. 42) ~l frumuse~a ldellor, cum ~i memoria luI cea extraordinarll. au ulmit, nu 9ic pe altif (cacI ace:>ta pote e consideratli de

x VIA~A ~I ACTIVITATEA ----------------

mul~l ca Tifilucru neinsemnat), dara cp.tar pA .1t9.aniil, eel renumit pentru eloquen~a. ~

Care ~i cate anume sunt scrierile Sf. Chrisostom? La acesta intrebare iata ce respunde Suida:

XII VIATA f'11 ACTIVITATEA ----------------

In timptil cfind ti se va permite a te rep au sa de griJile lSVO-rite din acest sacerdo~itl., voiu fi IMgl'l. tine, te voili mfin-gllia, ~i nimic nutI va Iipsi din llate i'mi sunt cu putintl'!. Cred in Christos care ~e _ a. _~hA~!p:a~l~~~r~ .. ~e ~ p~8 in .froun-tea turmei sa\e, -el1 Vel ell~tlga atll'ta cUi'a.l dlll mdephmrea aeestei slujbe, in citt ~i 'pe- mirie' cafe'1rl~ \"oiuprimejdui in acea (Ii, me vel''fWimi.imfjreunl1 eu tine in vecinicile loealilurl. (Tom. 48. Migne).

Aeeasta e partea eea de pe urml1 a TractSl-Wlp:h.l~p):B preotie. Darl'l. importanta aceste'i serierI residl'l. mal ales . in cartea I, unde sfintu\ Pl1rinte descrie conversatiunea ee 0 aavut cu muma sa, care'l ruga de a amfina hotrlrirea IUata df.l el de a se cl1lifgl1ri. Conversatiunea aceasta este atfit de

nli~~atore,.ln cat de la primeie rindur'i flira s11 .voe~el. ti$f uXllple ochiI de laeram'i. "Nimic, g.iee eritieul Villemam,in critica ee 0 facfl ae8stuI tractat, nl1 se pote compant cusus.: pinurile acesteI mume intris.tate .. Expunend tote peripetiHe; to.te suparlirill) ~i tote primejdiile unel femel tinere re~l,I.s!i vrlduva in mijlocul lurnei, in slabiciunea sexulul Iili aeta.teJ .sale, . ~iee fiuluI sM: ".In toteacestev n~noro::irl II? ~ut.in!i 'mfingaere miaa~us .~l faptul de at~. ,,\-l~ea lllcontmnn. tat~

ta;~i a pastra vle .. lmagmea tatalUlv teu,. cu caresea-men.! foarte bine. Pentm aceasta . tocmal, chwr pe efinderal prunc ~i ,Ali~ ..... !)u pnteal gfingl:ini bine, cand mal. aleE copii!' inc:totli pe nascatoriI lor, tu mi-aI adus muM. XIlfi!1' gaere ... Decl in schim bul tnturor acestora, itl cer o. svlDgur~

~ratie: sl'!. nn me la~1 vMnv!i. de a. doua-or~, ~I mCI f;!i.;.a prin(li din noil doliul ce deja se stlD~e~~, CI a~teapta stJr

~itul meil. CeItiner! au. sp~ran~~. Ji.e v a ~J~nge la b~trMei;{ adfincJ darli nOl cel deja imbatrfillltl, mmlc nn mal a~tep tam 'de cM mort.ea! DecI, dupa ce me vei pune ir parn'ent, ~i osele mele Ie vel amesteca cn ale tat!tlul teD.. fa c1l.1Moril ca.t de departate, umblli pe marea Or! cfit ve voi cad atnlld nu va fi nimenI care sl'l. te impedice. lotn ca.t'timp InSe respir, sufere a triH pe la.nga lDine! Nu su para . pe Dumneqeu f?i nu aduee asupr!i.mI ata.tea_ re~e, cac nu team nedreptatit cu nimic! Dacl'!. aI a me lD~lDovlit cu ceva dadl te silesc de a adaoge ceva la proprule talE

ocupati~n'i, nu te uita nid la legile naturel, niclla cre~cere~ ee ti-am dat, nn te 8fii nkI de obiceiu ~i nicl de altceva ei fugl de mine ca de un du~man ~i vrajma~ ~ Dvarl'l. da?1 eu fae totu1 spre a'tl procura lini~te in cursul VIetel ace~tla ma,car aeeastli daca nu altceva s!i. te tina, pe lfing11 mUlm tao De vel sp~ne ca al mil de prietenl, totu~I nid ui:m1 nt

SF. lOAN CHRISOST0M XIII

te va face sa te bucur'i de atilt libertate ca mine, pentru ea nid nu este cineva care sli doriascli ferieirea ta, .pe atfit pe ca.t 0 doresc eu) (Tact; despre preotie, cost. I).

CMa expresiune de durere Iili de ad ever ! exclaml1 criticul Villemain. Aicl se gilse!?ce simplitatea lUI Orner, sau mal bine (lis, a naturel chiar! Legea creliltinli, care se pa,rea cll. se impotrivelilce simtamintfllor inime!, Ii' infiltra tocmal ceva sfint l'li curat. Tot ce este ascuns in inima unel mume, este eontinut in aceasta umilita I?i mi/?ca,tore ruga-ciune, ca sl1 nu fie sa~rificat1l. de fiul sM nid chiar din causa religiuneI (Tableau de l'eloquence chret. au IV siecle, pag. 146, 147).

2. Tractatul catra Theodorcel ca

XIV vrAl'A ~I ACTfVITATEA

5. Catra cei ce combat pe eei ce Intra In mona-chism, scriere compus1l. din trel c21rtf, dintre care cartea a doua este jntitulata "Catra un taU\. necredincios" ~i cartea a treia "Catra un tat:1 credincios". Cartea a,nteia a fost scris1l. in urma ordinuluI ce se dase de imp1i.ratul arian Valent, contra monachilor (anul 3(5). In tote aceste cartl Rf. P1trinte aparl1 monachismul fi8 ataeurile nedrepte ce ise adueeau, ~i1 arlHa ca adeverata fllosofie> , clHril'care trebue omul sll. tindiL (Tom. 47). , .'

, 6. Comparatiune Intre dinastia imparateasca, bog-atie ~i superioritate, ~i intre . Ull ' monaeh, care trae~ee In adeverata filosofie--dupaChristos. Scrierea aceastil com pus1i. din 4 paragrafe, este 'afierosila tot vieteI monaehale, Prin ea Sf. P1trinte arata ' ca,' rnCiilachul este mal pre sus ~i ' de' 'lmparat, caci cel ce ,se ,predrt luI -Dumne~eu

~i viete'hno,nachale, se stapfi-nel?~e de, pl~Cerll?i invi,die .. pen tru ci1. .el se lupUt contra demOllllor,l?lnU ,contra:-omlmlor,

vorbe~cenu cu guvernatorH-sali eu ceI din garda5mparateasel:t, ei cu profe~il ~i eu apostoliI, este~itnplu i,n viata lUI f?i

impartal?e~ce l?ipe' alFL..din eeia ce ' are; ,har1l.z~~~e" ,m~j',!lUlt ehiar de cat imparatul, cacl acesta, haraze~ceaur, pe"cand-acela.:clia,r , ouchovnicesc;ilhUl--a' deslegat sarcina, daca e bun ~itnilostiv, pe cfi-l1d celal-alt aelibel"~t sutlate de sub puterea demoniJor prin rugaciuni iUDul, qa ' acesta parase~ce de buna voe via~a presel1ta, nu este .invidiat, de ..... mmenl !}i

a~teaptaferieirea viitore (Ibid.). , 7. Despre umilinta, scriere eompuslldin doua c1ir~I,

adresate una monachulul Dimitrie siceia-i-alta lu] Stelenchiu. Tractatele acestea sunt scrise de Sf. Chri~ostom fiind diacon, intre anB 381 !ili 387, dupa cum se ved,e din con~inutullor.

8, Despre-triste,ta, eatra Stagliirqseetie, tulburat de duehuri rele, scriere compusa dio treY ear~l. Acest,,sta-ghir era unul din prieteni'i Sf. loan, fili ia scris acest tract':lt in timpul pe ca.nd Sf, loan era diacon (Socrat. istor. bis. 6.3), dupa cum se deduce din projrnj,W .... ~crierei, unde (lice:

.xV! Vl'A'fA !ill ACTtWATmr" -"=----'------

-~iiun1/ime, Ri se intreba eel curios de ce a~a ~i nu altmin-terea? Cum cll. orI-ce cre~tin nu trebuie de a cerne ches-

- tiuni::1iny,semenea naturrl., f?i nic! nn treb.ui~..;it . se scandaJ.~ in scarbele ce Ie "lrte;'1lld1%;9!!.,p,O.ya.Qtl, ,pe Abraam, Isaac, Iacob. Apostolil ~i ceI-Ial~1 sfi n 1/1, carl de ~i au patimit multe. totUf?! nicl-odatil. nu sau scandalizat ~i nid nau ispitit pe Dumne(!eu, fUnd ell. sciau t6rte bine "ca timpul de fata este timp de lupta, topitore in care se cura~a auru], gimnastica unde"ne"'exercitam, etc." (Tom.: 52).

Cateva din aceste tractate sunt scrise de . Sf. Chrisos-tom pe c:1nd era Diacon, eara cateva pe candera simplli monach, ca de exemplu Tracta.tul ~-despf'e-' .preoiie, Trac-tatu1 contra celor ce combateali monaohisrnul, Trac-tatu} despre cotnparatiunea intre impara.t i., monach, Oatra Theodbr ,cel cagut. . ' . ,

II. ERMINIILE SAO EXPLICARJLE , ,SF. SCRIPTURI

Aici apar~in t6te comentaliii1.s,eFfHifl;eutlce ale Sf. Scrip-turl, pe care Sf. Chrisostom Ie desvcltq. .. ,i.n . I>~~9pe Ia di-ferite ocasiunI, , in. biserica An thicliie 1 ca pi'eot;Eiau In bi-serica Patriarchiei de Constantinopole ca Patriarch; jn ta1/a prtstoriVilor s8i, i?i'in forma de omilil, la fineaca~ora adaoga statuirI morale. De~i sfintul Prtrinte a interpret,at apr6.pe intrega Sf. Scriptur1'l, totu~j nol nu avem astl'l(!I tote openle luI, eara cele ce ni sa pastrat sunt: . ,:'

1. Sinopsis (abrevia~iunea) a Vechiului!?iaNoulul Testament. Opera aceasta din causa former salE)' interi6!:e.,. care se apropie mult de comentari\ .. ~~taxata .printre er-miniile Sf. Chrisostom. Dup{J: charactensarea V. ~l a N. Tes tament, istoria natiunel Judaice ~i devisarea c1i.rWor am-beIor Testamente dupa con1/inutul lor, expune subiectul fie-crtria din 2je. Din nell "" ocire opera acesta a ajuns pa.nrl. la nol nu intregl:l, ci ciurhita, cl'ld din Vechiul Testament lipsesc Proroci'i de 1a al ~eptelea p:1na 1a urma, er1\. din Noul Tes-tament nu are nimic (Tom. 56).

2. Erminia la cartea face rei, compus1i. din 67 de omilH (Tom. 53-54).

SF. rOAN OHRISOSTOM -XV[l

3. Erminia Psalmilor, din care lipsesc cel mal mul1/1 (Tom. 55).

4. Erminia Profetului lsaia, in care sunt explicate numal cele opt capitule din inceput. Erminiile acestea ca f?i ace a a Psalmilor, nu au fost tacute In biserica f?i inaintea auditorilor, ci dupa cat se vede din aranjamentul lor, eIe sunt compuse pentru necesitatea casnica. Sunt cu t6,te aces tea si dece omiJij, dintre care cele mal multe se raporta la QI-cerea lui Isaia: VI:IQut-am Pi3 Domnul f?eQend pe tron inalt.> (Tom. 56). ,

5. Erminia la Profetul . Daniil (Tom. 56). 6. Comentariile la Sf. ,Evanghelist MatheiU com-

puse din I::n de omiliI (Torn . 57-,58l. 7. Comentariile la SLapostol!?i evanghelist loan,

din 87 de omilil (Tom. 59)., .' :: 8. Comentariile la 'Faptele Apostolilor, compuse ,

-din 55 de omili'i (Tom. 60). , '" , " 9. Erminia epistolel ' catra ' Romani, compusa din

32, de omiliI. CIn edi~ia societii~e(britanice, Oxonia 1849, sunt )33 de omili l) . " ,,' .....

, 10. Comentariile l . . . 19. Comentariile eplstolel a:-IJa catra TlmothelU,

din 10 omiIH (Ibid.). 20. Comentariile epistolei catra Tit, din 6 omili'i

(Ibid.). 71528

VIAl'A 1;11 ACTIVITAl'EA ---- ----

21. Comentariile epistolei cihra Filimon, din 9_ omiiil (Ibid.).

2;3. ErminiaepistoleI satta Ebrei, expusa astfeliu din adnotatiuni, dupa adormirea Sf. Chrisostom de catra Constantin, presviterul Antiochiei (Tom. 63):

Pe lllnga aces tea mal avem inca fragmente destul de importante tot attI(1~1j.}~3~ exigetice ale Sf. Chrisostom ca de ex. ' erIhihia 1a cartea lUi lob, la Prover bile lUI SOIOI~OIl, 1a Profetul Ieremia, cate,va fragmente din epistoJa catholica

~ lUI Iacob, din epistolele lUI Petru, ~i din I epistola catho-lIca a sf. apostol Ion (Tom. 64).

IlL CUVINTE::~f . OMILII ;

CARE im i~IFART IN DOGMATICE, PANIGI:RICE ~I MORALE Pe cand critiea contimporana face distinctiune intre '

Cuvent ~i Omilie (OmiJie . inserriha conversa~i~ne intima ~i . decI cel mal simp1u cuvent,cea': mar simpla predica bise- . riceasc~, J..lltde dupa exempltIl ,Dohlnrilui ~i al apostoliior [compara Luca 4, 17 ~i unn. MatpeiC!5, 6. 7. Fapt 2, 14-40. 7, 2 - 56] pilri!l~ii bisericel' f?i irigeneral servitorii cuven. . tulu'i lUI D_umne1eu se adresau auditorilor in forma de con. ' .. versa~iune ~imp~a, ~amiliaraipriceput.a de totI, eara la urma faceau apllcatmnea moraH\..: aoita~iilor din Sf. Scriptura pe care Ii invocase, pe candOlJVen.t sau Predica este ex. plicarea subieetulu'f din pericop\l.luatll, din Sf. Scriptura, si cere de necesitate de a fi exptis 'dupa regulele ritorice), ia Sf. Chrisostom ambele aeeste.cuv'iiIte semnificll aceJa~!lucru, adeca invatatura catra popor.

A. Cuvinte dogmatice ~i Omilil. 1. Locul ant61 il ocupa cele 12 euvinte contra Ano.

miloT 1), prin care combate pe discipulir lUI Evnomie, dove.

') Evnomie. discipul al lui Aetie. diaconul bisericel din Antio-chia, arianinfocat. credea ca .I!'iul ~i Cuventul lui Dllmnedeu nu nu-mai ell este creatura a lui Dllmnegeu 'l'ata.J. dara inca ea nicl nu

est~ d~ 0 -fiin~~eu Tatal, i pl:in urmare neegal = &'vop.ow;, de unde apol ~l denumlrea acestor eretlCI de Anoml. Contra lui Evnomie a

. scris Sf. Vasilie eel Mare. (Trad.)

SF. roAN CHR1S0STOM XIX

...uind cll Fiul este deopotriva cu Tatal ~i cu Sf. Duch. Aceste ,

xx VIATA l ACTIV1"1"ATEA -----------------

Igna~ie, la Evstlithie al AntiochieI, 1a MartirulRomano (do tie); la SfinW Macabel (4), la Sf. Martire Bernica ~i Prosdoce ~i Domnica muma lor, la Lazar cel mort de patru (lile, la Martiri (doue), la'~'>Martiru1"1,t~\l;)a Martirul Barlaam, la Marea Martirl1 Drosida, la MartJrII"Egiptenl, Ill, ieromartirul Foca, si in fine un cuvent la to~'f Sfin~iI, carl s-au martiri-zat in 'tot~ lumea (tom. 49-50).

C. Cuvinte ~i omilil morale. 1. Locul principal intre acestea il ocupa cele 21 de

omiJi'! asupra statueJor, pronun~ate in Postul Mare, al omuluI 387, in urmatoren. imprejurare: Popula~ia ora~u1w.. AntiQChia fiind nemul~limitli de ore-care daTI grele puse dtJ Imperatorele Theodosie, in viderea unul resboiU, s-a resculat coptra autoritlWlor ~i contra ordinilor imparatei?cI, ba inca atitatli de diferitI intrigan~l a ajuns chiar la ne-cuviinta de a neCinsti statuele imp'rl'ra:t1Jlul Theodosie ~i a rep osa tel' imparlltese Plachila, /?i la urml;l; ' a;"iB'"'sfl1rllma in piata.Cand Theodosie a auQit,ql;l,.aceasta s-a infuriat asupra Antlochenilor, ~i a hotarit ca cetatea Antiochia sa fie dliri rnatll '~idesfiin~atll cu totul, populatia sa fie stramutata pe aiurea, earrt capi'r ~i instigatori'i revolutiei sa fie ueii?l. La aU9uI aceste'i ve/?tl t6tll suflarea .din Antio(;hia a fost cuprinsll de grozll, /?i mul~r se g!l.ndiau- ca s~ prtr~sasca

ora~uL Descurajarea il cuprl.(ll?~::;~"".I1.e ' to~I, cllcI nimenl nu ~cia ce va aduce ~,i~.a'z.q,e .mt\in~~~iJ'?e.;'ii!l@.-Na .al~ge .de avutul ~i viata sa. Batranul EplScop Flavlan (l'''P'Fnmt In ,fine de a...se. duce In solie lm"0stantinopole /?i a implora gratia imparatuluL In !ipsa lUI, Sf. loan Chrisostom pentru lini-

i?tire~ ~i Incurajarea poporulul a pronuntat aceste 21 de omiIi'i, care sunt un capde'(}peraoratortcll.~ de felul carora omenirea nu mal aU9ise de Ia Demosthen incoce.

/i!epte 9iJe a t~cut Sf. Chrisosto~l, earll ~. /?eptea (ii s-a ridicat in amvon ~l a pronun~at pnma omllIe despre po-crtinta /?i incurajare, al crtril! exord Incepe astfeliu: Ce voiU spune /?i ce voiU vorbi? Timpul present este de Iacraml, ear a rlU de vorbe; de suspine, earll nu de cuvinte; de ru-gll.ciune, earrt nu de predicli... Atat de mare es~e indraz-neala, atM de nevindecabila este rana, atat de mare este plaga, ~i mal pre sus de orI-ce tll.mMuire, ~i avend tre-buintrt de ajutoriul de sus... Cre/?tinul trebue a se ?eo-sebi de necredincio~l ~i in aceasta, adeca In a sufen eu

Mrba~ie totul, i?i Inaripat cu speranta celor viit6re el este

SF. IOAN CHRISOS'fOM XXI

mal pre sus de atacurile ominilor re1. Credinciosul este in-~epenit pe piatra credinter, ~i 11~ .aceia-.el .est~ 3:Pl1rat de isbiturile valurilor. Chiar de soar ndlCa vaiunle lspltelor, nu vor ajunge 1a piciorele lUI, atM de inalt e~te. e~ ~i mar pre sus de orI-ce ispita; .. I'ed s~ nu cl1dem, lUblWor. Nu nor

. ne ingrijim pe atllta de mllntuirea nostr~ sutleteascll, pe ca.t se ingrijasce de nOl Dumnegeu. Nu ne llltereseaza atM pe nol de a ~u plltimi eeva reu, pe cilt .il inter~seazll pe eel ce ni-a dl1ruit sutlet, si care in fine lll-a drtrUlt ata.tea bu-nnrI .. , Acela (lob) ~edea atund pe gunoiU, earrt ac~sta {ora~li1 Antiochia) ~eade intr'o mare cursll . .. Sa clrttlllat mal 'nainte orasul nostru de cutremure, dar acum sll cu-tremurrt chiar","s.Ut1~t,J.~ .intemeitorilor acestul ora~ ... Atune!

,.;S.au cu tremurattemerti'le caselor, earll acum se cutremur~ temeliile inimclfie-c1l.ruia ... ) \.

A ta.t de mare era rlescurajatea locuitorilor din Antio-chia, in eM blitdnl ~i tined, b~rba~l ~i femel se bocea~ n~ numal prin caselelor, darll chmr ~l pe s~rade .. De aceJa ~l Rf. Chrisostomnulipsa de a incuraJet /?l a vllldeca acele suflete bolnave sislabe. In omilia a 3-a intre altele spune: cIatrt un om a fostInsultat, ~i noI cu to~iI neam speriat ~ineam infricoi?~t,a.tat cel ce au insultat., ~a~ /?i cel ee n~ se ~cii1 cu nimie vinova~r; eara D~mn~1eu III fiecare (II este insultat,/?ice 1ic in fie-care 91 ~ In. fie-?a~-e ceas, d~ -eel boga~I, de .(;el. ~~racl, d~ cel. ce . trales? 111 lllll/?~e,. de. ce~ ce sunt in SUfefJn~l, de eel ce lspltesc /?l de cel ISpltl~l, i?l eu tote aeestea '.nicl 0 vc.rbl't de nicairt... Dumne(leu este insultat in t6ta Qiua fiind present, veQend /?i au(lind p: in-sultrttorl, ~i nid trl1snete n-a trimis, nicl nu a por~nClt .de a ie

XXII _______ ~IATA ~I ACTIVITATEA

acusfindu-ve pentru frica aceasta nerationat" N " "ft t b' n ' ~ i:t U VOl ar . reu Ult c" . sa c1:rp~",,- uw!iVl,tur1:l de la el, ci vol' sa de-vemt1 dascalll tu~uror nec:edin(jio~il?r ... ,""'tel'l'riti:a"'!!.~!"' '

_ Dupa . ~edele de . ..JIIa.l.~ Hilllt tlmp in Constantinopole b~tnnul epI~cop .F,lavlan s-a presentat inaintea Imperatoriu-1m Theodosle. ~l III urma uneI putemice (:uventar'i, a in-duplecat pe Theodosie de a ierta pe eel ce I-au insultat 'j pnn urmare a revoca hotarirea ce luase '~e d" ,~ t t A t

' h' _ . . U . a anma ce-a ea n IOC leI, Sl a stramuta, nA lo.clli"~~e,. r::...m , '"

" . ' . -,t-'~ , wn tJt , ... urea, ear"", pe C?l ymoY,atl d.e acea revolta a-i ucide. ~cirea aceasta a adus 0 Ir:SU~I .. epl~copul,X.avian~ care a SOSlt chiar in giua de ~a~tI, .. eala Flf. loan Chnsostom din motivul e1 a rostlt o. mIlIa a 21a in al careill. epiloCT dl'''e' ' s" } b 1:1 b ' " 0 " '" nL ucu-ru m, cu" ucune duchovlllceasca, ~i s1i nu Jipsim de a mnl-ta~l lUl Du:nne~eu ne:ncetat pentru t6te acestea, nu nu-mal rca .~ res?lv.at ,cu .bIDe aceste nenorocirI, ci inclt ~i pen t~u aCelf\ ca. a, mgadmt a se face acestea si sa-I' multa . dlO adfinc~1 Immel, e1\.ci prin amaudoue a~estea aimpod~~~, cetatea DOStra ... .(Tom. 49). '

2. D0ue cuvinte contra Iudeilor. 3. ~epte cuvinte asupra bogatulul din evanghelie ~t

asupra lUI Lazar. 4. Noue (9) cuvintA la Cartea FaeereL 5: Cine! cuvinte despre Anna muma 'Profetulul

SamUll. ' 6. TreI omiJiIasupfa. uRrofetlmparatulul Da vi . i,;:;#

Saul. ,.,-.. ~ ." . 7. Opt omiJiI des pre Poeainta i Post ~i ,una de-

spre eleilllosina (Tom. 49)." , S. Un cuvent ncatra sine (cflrnd a fost chirotonisit

Preot), catra ' episcop, ~i catnl mul~imea poporulul. 9. Oroilie despre aceia 'lea nu trebuie a anathema~

tir.a (bleste~.a) pe eel :vJl,.,~ii pe eel reposatl". , 10. Omll~e asu,Pra nCalenaelor ~i contra aeelora

can o.bsvervau lumle nowl, cum i eontra acelora carl dantUlau prin ora".

11. Oroilie asupra (licerel' apostolulul: Nu voiu sa nu citi VOl, fratilor pentru eel ee au ~dormit easel. nu ve intristatl", cum ~i asupra lui lob i Abraam.

12. Cuvent "pentru eel earl paril.sesc adunarile-

SF.IOAN CHRISOS'rOM xxm

din biserica, i ca nu trebuie a treee eu viderea titlurile sfintelor seripturl, com ~i pentru eel lumina~'i Cll sf. botez".

13, Omilie "asupra titlulul de 1a Faptele Aposto-lilor, i ea viata virtuosa este ell mult mal folositore de cat. semnele i minunile".

14. Omilie avend de subiect: "De ee se eetese Faptele Apostolilor in giua Pentieostei (cincI-gecimel)

~i eatrii eel 1umina~l din non." 15. Doue cuvinte asupra 1icerel' apostolulul Pavel:

spunet'i Inehin1iciune IUl Prischila ~i Achila. (Rom. 16, 3), 16. Doue omilii asupra parabole'i "datorniculul eu mil

de talan~l ~i asuJa eelul care datora una sutade dinarl" .

17. Omilie ea este folositore cetirea Sf. SeripturL 18. "No! trebuie a ne petrece via~a dupa:I)uql' ,

neg eli, ~i asupra gicereI: "strimta este ua" etc. ' . 19. nCatra eel ee nu yin la biseriea, i eache-

marea luI Pavel este dovada inviereL" .' . 20. "CMra eel ce aellsa pe orator pentru lringi-

mea diseursulul, i eatra eel ee sunt nemultarrii~lcfe " vorbirea in seurt, i despre numirea de Savlu iPa-vel, i eatra cel lumina~l din noli. " , .

21. "Catra eel eEl acusa pe orator pentru lungi~ mea exordulul, i de ee nu imediat dupa ee acre-gut Saul sa numit Pavel, cum i asupra gieerei: "Savle, Sayle, ee mtl goneel."

22. "Certare contra celor carl pa,rasesc slujba din biserie3: cum ~i asupra exordu)ul din epistola d\.tra Corinthenl "Pavel cel chemat".

23. "Ca este primejdios i pentru eel ee vorbese casa ' plaea auditorilor,' ~i pentru eel ee aseulta vor-bindu-se pent.ru multamirea lor, i cum ea este fo-lositorili, i este mare dreptate de a se aeuza cineva pentru propriile sale peeate. i.

24. Asupra (licereI aposto\uluI: "Nu numa! ea nu

XXIV

ne intristam, dara ne ~i mandrim in necazurl, ~ciind ca ... " etc.

25. Asupra (licere'i: ll~eim ca celor ee iubese pe Dumneg.eu, t6te lise hicreaza spre bine.

26. CMra cel ce ou yin la bisericll, :;;i asupra (lieere'1: "De flamanzeee "q,g..manul teu, da-l sa manance."

27. Asupra (lieerel apostolului':- ";/Pentru curvil,fie-. care aiba-l femeia sa" (1. Corinth. 6, 2). 28. Asuprii ~ieerel: "Femeeir 'eistH Jeg!tta. de lege, in eata vreme traiece barbatul sM" (Ibid., 7, 39) . . ' 29" .nCuvenL .de Iauda adusa sfintulul Maxim,

~l ce feliLi d'e femel trebuie a Iua in casatorie." ' , . 30. ASl1RE~. gicereI:;,Nu voesc.;,::>a nu Cl~lvOI, fra~ilor, c

XXVI VlA,A ~I ACTIVlTATEA

rile ~lu.garilor? Despre jocurile feciorelor? Despre mul~i~ea preoWor? Despre putereabarba~ilor din _ lume, a sc!avIl?:, sau a celor liberi, a ce10r ce sLapanesc, sa';! .. ,~ celor stap~llItl, a sl:lracilor, _.eau a bogatiJor, a streinilor, sau a 10calll1Cllo~? Fie-caruia este nimerit de a (lice: Cine-Va spune .pute.t:.lle tale D6rnne aug.ite vel face t6telaudele tale! Feme! deprinse a ~:dea in salone, ~i mal .' Inol (deli.cate) chiar d~ cat ceara au parasit casele lor celeacopente frumos, ~1 venind ai'd s-au intrecut cu b1irbatiUn zelul ~i nazuin~a su-fl~teaSdi. . .. Malia urma apol ad[esandune imparMesel if dice: De aceia nu vom inceta de,a te ferici, ~i nu numal nol, dara ~i tote genera~iile viit6re':CilcI cele ce s~ petrec aicI, ,vor fi ,a\l.~J.,te panll la. m~rt~ii:lBapam~ntu~uI }1 pe ca3 sorele luminea'ztl;:- Vor aU~1 celd\'lctupa nO!, ~I cm de dupa

aceH\,~i pid un timp nu va da uits'r,e~c~lepetrecute_ a~u~ .... ; , Luminandu-se de ~lU1i a , ,:en!t ~tImpar3:tul mt;Unl~lat defunc~ionariI ~i osta~li SUp81:lOn,~l;"sa l~chlD~~ Sf. mo~te. fara a purta pe -cap corona, ~losta!I fara Sabll, fapt ~are a fll.cutpe Sf. Crisostom ca dupaplecarea ImparatulUl sa-Jaude mnlt evsevia luI.

, 51. Omili~ pareneticll ,e~a , c.e.t .ce, ,nu isbutesc in cererile, Jor

', 52. Omilif' asupra interesululce , pun unia pentru cele Nesflnte, ~i lenea ce 0 arat.a pentru ce.lB vii~ore. " .'"

,; , 5~. Omilie contra celor ce , se ,numesc smgun pe den~lI Curati. ; , " '

. 54; Omiliel;ostita in biseriCa. Sf. Anastasi!, pentru Vii-tute si sperant!1 in Dumne~eu" pentni exercitarea e'i. .v

, 55: Omilie rostita in biserica"Sf. Pavel, cetl1'fd

XXVIII vrA,!,!~I ACTI'I'l'l'ATEA

ominiI-mal ales eel ce iubesc trandavia.:,::-amagi~1 cate pU~1D de vicleniile cont1~arjlOJ:. s!'l se departeze de aceasta sfintl"ll?i Bpostolica traditinne, precum sa l?i descop~r.it cilfau-~'f

, G!Uar l?i paoll astll(li.. Despre autenticitatea LiturghieI Sf. Chrisostom m1l.r-

tnrisel?ce nu mHlla.h.intnlga biserica, dara "chial~' ~scrierile sale, in care (mal ales in Comentilriile ej..listolelor Sf. Pavel

~i in ale Evangheliilor) grtsim ~,:x:pli(l,Bt~ . g,\t~(i~sr:-,buc!'ltI l~tur ghice, ceia ce constitue dovada cea mal putermc1i, cl"lLltur-~ceasta este cu adeverat a Sf. Chrisostom. Sunt , inse si unele bucatJ care sau adaos dnpil mortea Sf. Chrisostom,

~a de ex. im~ul de la inceputul liturghieI Untiie'. nascut ]'iule i cuventut'-lul D-

xxx VIA'fA [ ACT1VITATEA

tite in dou~ par~l, aOOoo la inceput partea ermin.yu~ica a _ pasajuluI sail pasajelor ce urmeazl1,eara la urma partea rnoralr.t cu aplicatiune la viata practidt. _ .

B demn de observat inca ~i aceasta, ca dacil nu m tote, cel putin in marea mtljoritate a omiliilor Sf. Parinte. gils~~ce ocasiune de a vorbi, fiechiar ~i in treacat, despre elelmosma.

Cand in prima omilie n-a epuisat totul ceia ce trebUla a vorbi, atune! acela~1 subiect il 'contmua fti 'HI omilia sail omiliile urmilt6re, preRentand chestiunea sub 0 alta forma cu totul none ceia ce Iii da dovada unel vaste inteligentl si uner puterI' extraordina,re d(3 judecat. Cu chipul acesta pasajul explicat este at~t:. de bine~a~in cat f'ste peste

putin~a de a mal primi vr!?;o obiec~iune serios!l. . In erminia V. Test.ament.Sf. Chflsostom se refugJazll

cate-odata Ill. textul ebraic,cei~ cedensul 0 credea neces~ar . pentru limpezirea nedomirireL'D) exemplu exp.licand pasaJul din cart.ea Facerel 1, 8 ~iceca de ore-Ci -VeehlUl Te~tament s.a scris in limba ebraica, :nolsuntem tinuJ;l, c~ explI.ea,n?~:l sa ne refugili.m la acea limb~L < Multi din Cel eX8rcIta~l .m; ace a limba, gice Sf. Pilrinte(Istoria traducer-e! t extulul ebt:aic in limba greaca), spun . ,cl1. nuniele Ceriil in limb~ Eb:ellOl;: este tot-deauna Ill. plura1,ceiace spun cu emfarfla ~l acel can cunose limba siriana.

De aceia nicI nu diCi! ceriul, ci cerittril-e. TocmaI pen-tru aceastll. se l?i spune' de f~rjcitul David eeriuri1e ceriu-tilor nu dora cil. sunt mal .multe ceriurl, eael nu ni-a spus

acea~ta fericitul .Moisi, ci ~irid.cll. dupa obiceiullimbei Ebreilor acest nume se pronunta tot-deauna la plural..

Atl'l.t in erminia Vechiulul cat ~i a Nonlul Testament Sf. Chrisostom Intrel;lui)1taza metodul ~c6lel Antiochene, adeca examinarea criticl1 a textuful;.dupa care se da eea .mal mare

aten~iune insemnatlitelliterare a cuvent~lul ~in .Sf. Sc~ip~ura ~i a asocia~iuneI id.eilor. Vorbil1cl.despre asoCla~lUnea Idello~, Sf. Chrisostom scne: .Nu trebUle de a aduce ca martune

~icerile. di~ Sf. S~ri~tura ?i~ntite, nicI .sustras~ din . afinitat.ea si contmUltatea Idellor, mel a Ie lua Isolate l?l lIpslte de aJu-toriul celor din

'XXXII VIAtA I ACTIVITATEA

mal dintre cre~tiIfi, cL~idin luuel !?i ethnicl, carl alergau cjin tote par~ilespre a-I aUQi, de aceia vedem pe Sf. Pl).rrnte-cll in desyoltareatextulul ,p1'll?,g!?C~ eu t6tll linil?tea ceruta, !?l pl!tin cate pu~n sQ6.t,~, din tesaurile Sf. SeripturJ ma.r-gar!tare ~i petre De~~etuite, pe' care-Ie. pune ,)n ocM ll:udi: tonulul, eara el pa~e~ce mal depnte In mod _" bresc ~l Cll toUt b!l.garea de seamfl, insotind totdeauna expliearile sale

. eu amrtnun~imJ, care ,aj.uUL forte mult erminieI. Aceastl:t characteristlea particularll Sf. Chrisostom, 0

observllm in tote omiliile sale. Al?a_de, ex, exp1i.c3.nd pasajul l- d~~}l,tul evanghejiel .

lUI Matheili .Cartea neam'ultil luI ~isus Christ,os, fiulluI D,a" vid, fiullul Abraam". !?i arMand cll evanghelistul MatheIu are ca scop de apovesti na~cerea Cea dup1l. trup a fiulul luI Dumneqeli, eara'nu- nll~eerea lUI cea din veel, Qiee : ~Decl, ,-

~1l. lllltl inchipul ca..aL augit un lucru" mic.. ~i nebagat in seama, ca, Christos s a~:nasGut,ci inal~1\~I cugetul,~i imediat, cutremurate, augind e1l. , Duumegeu a venit pe pl:'lment. Cad , 'aeeasta a fost atat de minunat !?i de paradox, in ' cat. a ' uimit l?i pe ingerL: ~ipe ,Profeti'i cel de demult, ._~.,(-Pe p1l.ment s-a artltat, l?i cu omiDiI a petrecut> (Barilch"'3; '38). Pentru ca in adever este forte minunat de a augi, cli Dum; , neqeli cel negrait ~i nepriceput, ~i deopotJi~aCU . Tatal" a venit pe pament prin pilntece feciorelnic, !?i a ptimit a s~ na~ce din.femee; :;;i a avea de stramo$i pe David ~ipe Abraam. ~i ce spun eu de David ~i de -Abraam?' 'Ca.cl ceia , ce este inca mal infricol?:it, e ca. a avut dp, strllmO~I chi~~ r ,

~i pe acele femel, despre care vam amintit mal sus. Acestea augindu]e sa nu-tr inchipu'i ceva injosit, ei tocmal pentru aceasta inca-minuneazll.-te ca fiind Fiii . ;:tt.~h.lLQ.!i1nnegeu cel fara de inceput, l?i Fiu adeverat, a primit de a fi ~i fiul lUI

. David, pentru ca sa te fac1l. pe tine Dumnegeli. A primit de a deveni robul. tatiUuI, ca ast-fr-lili tie robulul sa-ti faca tatll. pe Stlipanul. Ai vequt a~a dara chial" de la lnceput, ce teM sunt evangheliile ? .. Ca.nd decl au(li ca. FiullulDuD,?pe1eu este fiu !?i al lUI David l?i alIuI Abraam, sa nu te indoie!?c'f cll :;;i tu fiul luI Adam e~t'i fiul lui Dumneqeu. Nu soar fi injosit el in zadar, daea. nu urma ca sa ne inalte pe noL S-a nascut trupel?ce, ca sa to DailcI tu duchovnice~ee. S-a nascut din femee, ca tu sa incetezl de a mal fi fiul femee} De aeeia indoita a fost si nascerea lUI, si la feliu cu 2 nostr~, :;;i mal pre sus de' a nostre ... AI vegut cum evan ghelistul a inaripat pe auditoriu, spunend l?i cele obidnuite

~i prin acestea aratand i cele atingatore de credinta nostre ... '

SF. lOAN CHIlISOSTOM XXXIII

(Co~~ntar. evangh. Matheiu, omilia II 2 si urmat.)? EI bine, ,_0 ast-feli~ de erminie numal 8f. Chrisostom a fost in stare s~ ~ facll, c~cl el era pa~runs de adeverurile dumne(leel?cI ale religlUneI nostre cref?tme, nu avea nicr 0 umbra de indoia~~, l?i inim!l .Iu~ era sala~ul charulul Dumneqeesc; 0 a~tfellu de ermune lOse, nu ar fi putut nicl odat1l. sli iasa dIll .pana unul e:mineutic contimporan, a earul criticll. pro . babIl ell. va lumma intru catva chestiunea nie] odata inse ~u va lnca.lqi inimile cetitorilor, - tocmal' pentru aceia ci hpSe!??6 din i!1ima ermine.uticulul contimporan acea ~eva d1l.t1l.tore de vlata, care cu profusiune sil ga,sia in inima Sf. Chrisostom, voili sa, 1ic credinta sfinta si neclintita. in adeve-rurile mantuitore ale religiunei crestinescI.

Dar1l. ~aI trebuie de . observat ind. l?i aceasta, ca pen-t:u ~f .. C?nsostom cunoi?clllta profunda 'a SfinteI Scriptuf} l?l a .1~lOtlsm~lor el. ~in. cuvinte l?i in frase, era consecinta nu num~J a .. un~l studlU lJ1delungat al Sf. Scripturl, a unel cer-

- ceta~'l. !?CIlllWice a .fie:carul p"~saj in piute, sali a con~inu. t~l UJ III genElral" .cL!?1 consecfnta unul paralelism al tradi-

~lUnel scrise cu traditiunea vie a bisericeL ' , De aeeia nu e nimic miraeulos da:c1l. un astfeltu de

studiU a avut cq. result~t pentru Sf. ChriSOst.om intelegerea profunda d.espre ieonomia lUI DumneQeu, i?i prin care anume mod a gaslt el cu cale de a 0 descoperiominilor earr. ceia ce descoperise ~e fie priceput de om ~i indeplinit. ' . .pe ~aceJa Sf. Chrisostom indeamna incontinuu pe au. dJtO~lI Sel, ca sa. frecventeze regulatla biseriea spre a audi predlCa cuventuluI luI DumneQeu, in acelasI hmp inc1l. si denl?ll sa m~diteze ih"tottimpu! l?i in tot IbCUr"Sf. Scrip. tura; cacl (llCea densul: ,Mare bun iubitil mel "este--cetirea Sf. Scriptur!. Aceasta face sufletul' filosof, aee~sta face pe om pJaeut, aceasta face pe cineva de a nu se teme de ni' mic din eele presente, aceasta face de a rivni eugetul nos. tru ?UP1l.~ eele de acolo .. , Ca de aiel se pote afla exact

"' prOD!a !1lJ DUD?neqeu, vitejia celor drept'f, bunMatea stapa.-'nul~l l?l , maretla respJateI ... De aeeia ve rog, ca cetirea Sf. Scnptun slt 0 facem eu multa bll.gare de seama cacI nu-mal a~a ~e. yom .inv!ednici de cuno!?cinta adeve~ata, dac1l.

v~m vorbl . lllcontmuu cele de aeo}c:)-; -,. Dealtfeliu nicI ca se pote" ca ~el ~e se ~ndelet~ieel?ce eu cuventul lUI Dumne(leu, eu ,to.ta ~lrgumta.!?l cu totll multumirea, Sa-!?I pearda vre-mea III zadar. ChJar de nu am avea nicI un dascal, insusI stll.p1l.nul cel de sus intrand in inimele nostre ni va lumin'a cugetul, va desvllli cele acoperite, ~i va deveni dascal noue

, 71538 3

XXXIV - VIA'l'A-~I ACTIVITATEA

cm-or 'carl nu ~cim, numal daca nOI yom voi sa contribuim cu cele ce _~~ cer de la nOlo Cild el jnsu~I c;lice: "sa nti chemat! pe nimem~dclscal pe pament, ca unul este dascalul ~vostru cel din ceriuri". Decr, cand nollull.m in mAna 0 carte duchovniceascaj incordandll-ne ga.ndul. Ili alungand de la nOl orioe idee omineasca, yom face cetirea cu tota evlavia, Cll

'' tOtabligarf3.a de sarna, eli sa putem fi condu~I de Sf. Duch . in priceperea celor scrise, ~La.-trage de aic~ un ml!~~...ml

XXXVI VIATA !?l- ACTIVITATEA

a?t)sta _a fost unul din ' punc't~lede acusa~ie ale SiiJodulu'f dIll DrIS ~duse cont~a Sf; ' ~hrisost6:tn (veql ~i PalJadius, pag. 66-79, ~l Socrat. IStOr. biS. 6, 21), totusi e necontestat ca nimenI dupa Ma.ntuitoriul Christos ~i discipulul sM loan' n-a _ ma~gai~t ~i ~nc~rajaE In a~a 'mod pe."cel peeatos, c~ Sf .. ChrIsostom,: ~l mlll~nr nu vindeea atlltdehine ca Sf. Pltrmte I. Car~ Ilm~ll. ar ~una_.maI armonios ~l ' mal pIaeut la ureehIle bIetnlUl muntorIu?1 :)a 1 Sf. Chrisastorn este p.re,dicatorul dragosteI ere~tin,e ... si intreaga lurvia~a ~i ae. tlVltate p~storall:l. este afierosita aeesteI dragoste. , Sll.-I as-cultltm chmr, ~e.densul, c?m i~I marturise~c~{}ragostea luI

ca~ra pastor~~l : Iata, 11ce, cu charul lUI Dumnegeu, ~i nOl avem trel ,anl ,acum, de cll-od ou

XX;X~I[ VIATA 111 ACTlVITATEA ----------~~---

sele sll-se il1ter.p.u.Q~ vreo alt~ id'ee strein~, - altil. dat~ ace la~I fen omen natura'l, sauacel~I fap.t. n examine(Jz~ din diferite puncte de yjdere,0a~ tote sunt puse inainte pen tru cla:1'ifictwea chestiunei. . . ,

Iatil. de pilda, unul din miile de exemple de feliul acesta, unde Sf. Pll.rinfe expl:icand, auALtoriului convertirea miracO:~' lost'L a apostolulul Pavel, ~it~ lUI in Damasc, face urmMoreJe comparatiunI demnede t6ta admiratilu'!ea: . C~ precum un pescariu 6re'cill'e, !?e(lend pe 0 peatra inalta i~l ridicl:i. in sus undita, fjli apo! din inrlJtjme il oa drumul in marea ... , astfeliu fjli . stll.panul nostru, care a aratat pes-cuitul duchovnicesc, ~eqend ca pre nj~te petre inalte de deasupra norilor, a dat drrimul vocil sale din inaltime ca unel un?it'f, 'Qkend: Say'le,Sav!e,. ce l~H':i gone~c~? ~i astfelil't a pescmt pe acest pdsce. mare. S1 ceHl. ce sa llltamplat cu 'pescele acela pe care I-a prinsP'etru, dupil poronca Stll.pa, nulu!, tot aceasta sa)nlamplaf; ~i cu ac~~t pe~ce. Cacl:~i acest pesce sa gasitc11.avea In gura Set un statir (Math, 17, 27), 'inse era faJs; ' c~ adeca avea in el zel, inse nu dup}\, cuno~cin~a. Deaceia, aC~aCilnb~Cinta Mrazandu,i 0 Dumne(leu; a facut acel ban __ jstatiruJ) veri tabU ... Si ceia ce se petrece cu pescil;"aceiafjli sapetreGut$i'aicL Ca'precum aceia jI'!-data ce sunt SCOfjl! afara ' dinapa, orbesc ~i nu mal ve(Qi-mic, tot astfeliu~i ae0,st~,duprt ce a. fORt prins inul'lm~l!. si smuncit afara dinmaA:eanecunoscintel, imedhlt a orbit::. Dara ace a. orbire a &qutca intreaga amenire sa vadll., ,

Ce comparatiune fi-rim6sa! Dara cUI putea sa vjnajn . minte ca sa compare .pe apostolul Pavel cu pescele ?Pe tr1l.mbita duehuluI, car\3 a resunat pan a 1& marginile lumel, cu cel ce nu are glas?)~i eu ,t6te acestea comparatirinea ar,easta a Sf. Chrisostom;"te 1a81't in ulmire prin frumuseta fjli adeverul continut . lneal' ' .

Dara in finej" caredin ,scrierile iefjlite din pana fjli din gum de aur u Sf. Ioan;iili ulmefjlce pe eetitorifl intr'at1l.t, in cat n robe~ce cn tottil? Calitatea aceasta la putinl din tre 8criitorH religiOf~i fjliprofan! sep6te gilsi.

De aceia, a mal in~ira citaW a,iQ\ ,(li,~tcrieFHe~"luI, ga-sesc c1'l, e de prisos, de 6rece.,a.pr6pe ,, 'in tcitalitatea lor sunt de aceia~I Yal6re, fjli prin urmare ar trebui ca sa fie in~irate t6te, ceiace e imposibil.

Acestaeste Sf. loan Chris08tom ca scriitoriU 8i ritor al bisericeI crestine. .

Acum dac1'l, ne 'intreMm, care a fost calitatea lUI su-peri6ra, fjli care a fostcharacteristicll. sa deosebit11, - negre~it

SF. lOAN CHRISOSTOM xxxr,X

11' rivinta cultureI filosofice ~i eneiclo yom respunde, c . "m p. 'de scrl'itori'f din timpurile sale. d' e nu era mal pre JOs , , t pe Ie , . " al Sf Scripturl a fost apr6pe ne ntrccu, Ca ermmeUt,lC . , ,,' 1 11 ii avut

tru care to~'i ermineutlcn de dup~ densu ! pe e. a, v. ~:n basf\ in erminille lor. In privinta sfinte~1el, v~e1;81 l~l : fost unul dintre ceI mal rarl M~ba~'i aI blse~lcel cre~ md~ Ca pl'l.storiil si administrator a1 blsence~ cre~tme l~~v fos,t tre

dmirat Dara eu asemenea calitl'l.t'i gaslm ~I pe a, ~l~ pnn ~arintH' bisericel cref?tine, Aceia 'inse, care 11, dl~tmg\ p~ SfChiisostom de to~i ce\-l-alti Parint'i, dascall fjll ,SC:~1 ortl ai:\:li$ericeI crefjltine, aceia care '1 aratl'l. . a fi I n:ar~'l ;ie~~n: . :." '.' c'are na avut pan1'l, acum egal pe mmen , .' fjll,ln . . d Chnsostom stitl1e s[ava lui particularll, "esLe cal1tatea e pe care i-au. acordat'o seculn de dupa densul. v . " . A fost Cll adeverat Gnra de aur, a fost cel maJ_ ~locvent ritor al bisericel cre~tine, pan1i in glUa de asta ,I ).

In Roman., 26 Septembl'e 1903.

Theodosie Archimandrit.

. " Sf Ch ; ostom am avut in videre 1) In descrie:ea blOgrafi~1 . ,flsvulUi tradusa in grece~ce

1) Patrologia defiFlpl~re~!tr~~I~~t~~~~i~ode N~ctarie CheJala. Mi~rode Archlm. Neo t . ag 1 a" h ' t d I Apostol (Constantlllo-politul Pentapolel, 3) ~atrolog~a ~~ ~tJ~~a~o~ 5) Viata Sfintulul Chri, pole 1894), 4) Patrolog1t r~ D~~mghelist\ll\lI M~theiu (in Patrol~gia de sostom, pusa la inc~pu.u v.' . idem de D. Chmacos Migne),. 6) Isto!iad. ~lseEnceagschaeli~~s C~~\~~~?U1~i alte diatrive relative' 7) Revlsta peno LCa " van.. " . la acest sUbiect, publicate III 11mba gIeacli..

COMENTARIILE SAU

EXPLICAREA EPISTOLEI CATRA FILIPPENI a celui intru Sfin~i Pirintelui nostru

IOAN CHRISOSTOM: Archiepi,scopul CoristantinopoleT

OlVIILIA I

Filippen,il '~ce~tja sunt din ora~ul FilippialMacedonieI, sau cetatea 'Coloni~,ctuptl cum 0 nurrie~ee Luca.' Aiel vin-(,M6rea de porfita,femee forte evlavi6stl f?i cumulttl bagare de samtl, a fost cQrivertittl f?i botezatll.; aic'i mal marele si-nagogeP) a cte~ut' ;aiCia fost biciuit Pavel)mpreuni1 cu Sila, aiel judeell.torjf ()ra~iuluI H poftea ea sa iaf'ja de acolo, ell.c'i se temeaii ,dedenl,?i1; aici :in fine predica, luI Pavel a avut un inceputstrll.luCit, De aceia ~i mll.rtu'rise~ce el de di:lnf?i1, numindu~t' ~~nuna sa, f?i cl\. mul~l?_au suferit pentru credintll.: "Ca voue vi s'a daruit pentruQhristos, nu numal intrll ei :acrede, ci i pentru dMsul apiitimi" (Filipp. 1, 29). Catld Ii scria aceast1:L epistoUi, el era la Roma 'in legl'l.turl. De aceia ~i qice el: "In cat legaturile mele s-au fiicut aratate intru Christos in tot divanul, i la cel-l'al~l la tO~l" (Ibid, 1, 13). Sub nurrieJe de Divan ("'P!lttwPWY) el numef?ce tribunalul impara.tese al lUI Neron. A fost legat, inse dupll. trecere de timp eliberat, dupi1 cum

insu~I aratll. ca.trll. TimotheiU: "Intru respunsul (apologia)

I) In loc de temnicerul (Fapt. 16, 14-39). Convertirea lui Crisp, mal marelesinagogel, s'a petrecut in Corinth, \Ii nn in ora~ul Filippi (Fa pt. 18, 8 !;Ii urm.). Traduciitoriul.

2 OMILIA I

mell eel dintel _IDment il-a mers en ' inine7 _ ei tot1 ""in au plirasit; sa TIU li se socoteasca lor; ear:l Dom

nul a stiitut -langa mine i m-.a-.intarit". (II Ti.moth. 4; Hi. 17). Ded legaturiledespre care'yorbue~ce lD oyeplsLola de fatll, sunt acele de .. dinaintea ante]] lUI apologn: Cum. c~ TimotheiU nu era deJ~t~ 'a;tu.nel, ueeasta e c~rt d!n _p~sa]ul ~

Intru respunsul (apologia) meii eel dmte1, DlmeIH ~-a mers eu minB.~(; eeia' ce ae sigur ca n-ar fi . scris, .. cl_'i..ea ar Ii fost cineva atunc'i de fa~f'l. Da.ra rand scr.l

4 OMILTA I

eu f&meia si ~u t6tacasa sa. Daril chiar judecato:il' (01 Cltpt1.t"fj'lol) or, carl poroneise ' de '-a fi bieiuitl Pavel I?i. Sll~, . s: ... ~asesc mar mult ea uimi~i-i.n mod sineer negre~lt, I?l mel .?e cum din r~utate - pentru care au trirriis imediat de a ~lIbe~a pe apostol, eara dupil aceia s~ te_meau de d~nsul.-Prm ~plstola deei el ' marturise~ce de den~1l n,: numal pentr~ er.ed~nta lor, Did numal pentru primejdiile pnn care trec~au, ~l ~l ye~~ru binefaeerea lor, dupa cum I?i ~iee: "Ca. ~el~l ~l VOl ~lhp- . penilo.I:.r ea: la ineeputu~. , . ~.~anghel~el: .. " od~t~,~l . a.e . dou~ or1 eele spre trebum~a mea ml a~l tnmls. (Gap. 4, 15. 16). Nim...~nL~!~ul n-a fae.ut a~easta.:,Niel-obiseric~ n.a facut.J.mparta~ire eu mme m euvent de dare~l . de luare" (Ihid.), earrt in alt loe aratrt " ~ca"'1lhi a}" li~suril~ pro-veniau mai mult din lipsa de timp, de . ~at dill mt~ntlUne ,:

Nu ea d6ra nu purta~I grija de mine, qieeici " pen' . tru ea n-a~i avut timpeu .pril~j". (~bid. ~O)' . , "".. ..... ~

1) Acestea i?i noI . I?eiindu-le, lJ1.Oltllo~, ~l avend3:stfel1~ de tipur'i inaintea n6stre, srt dtutam._a . lmlta?~ FllIpp~~\l din epistola de fat1\.. Cum crt Pavel .n IUbea fOlt~ mlllt,e eert din cele ce spune ': ,;Ca pre mmen! nu am de Un suflet eu mine care eu tot dinadinsul sa . se grijasea

, . ' " . .... . de vol", ~i earal?l: llP~n~ru ea ve am pre VOl mIDI: mit, i.in leg~turile 111el< (Ibid .. ~, 20 .. 1, . !) .. A.cea~til seiindu-Je, q.ie, ~i avendnll?te" fistfe~1U de tlpunde .. lublre, sll. ne aratam vrednieI UDor astfeM de e:x;emple, 1?1s1'LfilI~ gata in tot-dElaUna de a sufe:i l?entru C?:lstO.S. Dara asUl.gl nu mal este timpul persecu~\unIlor. DeCllll I!p~a ae~stqra 3rt imitll.m cel putin bine-fa c:erea aces~ora~aver~ltll. ~u a~ata ard6re si niel e1l. daert am dat eleJmosm1l. odatll. ~au de doue ~rI: sa eredem ca am indeplinit totul, pentru" ca. in t6trt via~a n6stri:l nOI trebuie a face binele. Nu DUmalodatll. trebuie a multami, ci neeontemt. Cel .~e ale~rga, dadl dupa ce'a- f:leut .. doue-q.ecl 'sipatru de stadn (OOAlXOO

OMILIA I

ac..~~sta ;,~ooja~a fAc~.t unjqZiP.ut ,frumos In clUiHoria I u I spre cenu, ~i a tl':liat tote motivela de ceartl':l, stada, invidie ~i de desr.urajare. Clici VOl f;lciyI, cll, tote relele provin din causa .averilor, ba chiar f;li resbOe multe din causa lor . . ~Ei bine, cel ce a inv~yat Jtdespreyui averile, iata. cli aajuns a se bucura de linif;lte. El nu se inspl'timanta de pClgutJe, nu in

vidue~ce pe cel ce se imbogayefiCe, caCI aceste-a~' l,a .invt'lyat pe 81 milost~.~a. Nu pof~ef;lce avutul apropelul, pentru C~L cum ar face' aceasta acel ce voe~ce a d"veni sarac? Cum ar f3,ce aceasta, acel ce 5e deSpjlrte de avutul sM /?i'l dli st'lracilor? Nu face aceasta, pentru caare ochiul sufletulul luminat. ~i aceste hlJnurI el Ie vaavea aicI, earli despre, . . cele de acolo, adecli de cate.bunurLseva face plirta~, nicI nue posibil a Ie spune. Nuvaranla-nea afarli Jmpreuna cu feciorele cele nebune, ci va intra i,rilpreuna cn cele intelepte in camara cea de nunta amirelur, avend~ in mani faclil strl1luCitore,si eu un cl1veatel va deveni mal fericit chiar de 'cat acel ce s-au ostenitl?i ' ~i?l-au petrecut viata in feciorie, def?i n-a gustat macarcEi.vadin am~raciunile ~r durerile acelora. Astfeliii..e-puterea milosteniel,~icu IDultl'l. ind'r1tzneal1t

~t"~lnceritate ea introduce in cEii"iu p.ecel ce 0 cunosc. Cl'l.cl - : ea.~te familiat!i:~i' cunoscut;:i. portarilor, earH au in paza

lor ::u~He.2~merel de nunta,~i: ilU. ~umal' cunoscuta, ci ~i . respecta:tr, ~i pe ca~i j],~Yl:!- > ci p1\. 'all respectat'ope . tOtl .il

ya introtluce cu curaj, ~i ,nimen'i'nu ' se va opune la aceasta, ci totl se vor da la oparte .. Cl1cId,aca. ea a pogorit pe Dum . ne(leu pe pl1ment i Taiiiduplec1it ,a,se .face om",._Cu mult mal virtos va putf'a ~l'l. ridice . peom la cerill. Mare e in hdever puterea milosteniel! l)acli din mil1\. ~i din iubirea-de omenI Dumne~eu sa fl1cut o.m,b1). inc1\. s-a induplecat. de a

. deveni rob, cuata.t mal mult pe robI iI va introduce in camera 10cuinyeI sale.

Dec! iubi~ilor, sa iubim IIiilostenia, ~i sa 0 sl\verim dupa puterile nostre, nu o (Ii numal, nicr doue, ci in tot timpul cat ne gtl.sim aiel, ca slt ne cunosca cand ne vom infl1yoa inaintea dreptuluI judecl1torill. Dacl'l. ea ne cuno~ce pe nOl, ~i Domnulne va eun6~ce, i dadl. ea nu ne cun6~ce, nicY Domnul nu ne va cunoce, ci va (lice "nu ve ciU pre voi" . lnse, sa nu fie una ca aceasta, departe de nol de a au(li aceste cuvinte, ci fie a ne invrednici sa au(lim acea voce fericita: "Venitl bine cuv~ntatil parintelul meu, de rriocenitl imparatia care este glititil voue de la intemeerea lumel (Math. 25, 34). Caria bine voiasca a ne

,OMILIA II 7

invrednici prin Christos Iisus Domalll nostruJ clic'ilul impre una eu 'l'atltl i cu Duchul sfintsl'l. clivine slava, stapanirea

~i cinstea, acum ' ~i pururea ~i in veciI vecilor. Amin.

OMILIA II.

"Pavel i TimotheiU, slugile lUI IisusChristos, tuturor sfin~ilor intru Christos Iisus celor ce sunt in Filippi, ' ill1preuna eu episeopil i diaconil, char voue t,paced.e la, Dumneg.eu Tatc11 nostru ~i .de la Dom-nul :nostruJisus Christos" (1, 1. 2).

Aici fiirid~ca scrie celor egan: ill cinste eu densul, nu pune demnitaWa lUI de dascaJ, ci 0 alta Masemenea mare.

~icaree f,lceasta? Sluga a luI Iisus Christbs se nume~ce pesinei nn 'apostol. Mare eu adeverat este i aeeasta dem-nitate,~i . principalul tuturor bunurilor, de a fi servul lui Ii.sus .. Chtistos in rflalitate, i nu numal a se numi de forma. Serv.utluI IiSU8 ChrisMs este cu adeverat slobod de pecat, el esteservYeritabil al lui Christos ~i al nimanul altuia, fi ind-cll. de 'altIIiinterea nu ar fi servulluI de ca.t pe jumatate. ~i RomaiiilorscriinduIi gicea: "Pavel servulluJ IisusChristos" Rom.;' I; l),eara Corinthenilor ~i lUI Timotheiu scriindnli,

apaStoFs~ numef?ce pe sine. ~i de ee o1'p.? Nu 0 face aceasta ca cum ar considera pe FilippenI mal bunl de cat pe 'l'imotheiU, sll. nu fie; ci mal ales H cinste~ce f;li H curtenef?ce mal mult de cat pe tOyl eatra caril scrisese, i maturise~ce aplecarea lor spre virtute. De altfeliu Corinthenilor i lui Timotheiu urma a Ii se ordona multe, ~i de aeeia rata de den~il i~I ia autoritatea luI pe apostol, pe ea.nd aic'i nu are nimic a Ii ordona, afara de acele cAte Ie puteau pricepe prin ei in~i'i "Sfintilor intru Christos Iisus, celor ce sunt in FjJippi ({. Fiind-ea i Iudeil chiar se puteau numi pe sine stint'], Inca de la cel anteiu chrismos, de cand se ~iceau popor sfintit, ales, de aceia a Q.is: "Sfintilor inChristos Iisus", caci acestia singut'i sunt sfinyi, pe caud aceia sunt necucetnicI ~i impiI. "Impreuna cu EpiscopH ~i Diaconil" ~ice. Dar1\. ce va sll.(lica aceasta? La un singur ora~ erau mal' mUlyr epi~cop'i?

8 m.tn.IA II

Nicl de cumd~i a nuinit as'ffeliu pe presvitert. Pe atimcI nu era vr'o deosebire in 'tlUme"clicl ~i episcopul se numia. , diacon. 'De aceia scriiI}:lUi Timotheiu (Iicea: "Acestea t6te de Ie vel spune fraWor, buna sluga vel fi (MAO'; eOll iltc1:x.oyo.; 'hjo05 Xptcr'C05) lUI Iisus Christos ({ (I Timoth. 4, 6), '"

~i "Slujba ta fa-o cunoscuta tutulor" (T-q'rOtO:MY[!iv ao'o 'ltA'Y/POqJOp'Y/crov) de ~i,.JlJ;&...~J?jCOp. ~i cum cl in ad ever era Episcop ascultl:'kcef spune: "M:1nele In' graba sa nu'~l pUI pe nimen!", si earlisI: "Nu til ne]:)agatoriu de sarna de--darul ee este intru' tine, care ti s:a dat prin pro-rocie, eu punerea rnanilor preoWoru(I , Timoth, 5, 22, 4, 14),de ~ipresviteril nid-odaM, nu ,au" chii'otonisit epis-copl. Dea,semenea ~i clitrli Tit scriind (Iice: nPentru aceasta te-an:i lasat 'pe tine in Crit, ea celecelipsesc sa,Ie in dreptt=;z;l , i sa ,aeZl prin cetatfp~e~11"preeum eli ti-am p6roncitU (1, 5)~i mal departe: ,, ))])eeste eineva fara de ' prihana bar};>at al unelfern~l"; 'ear11,tote aces tea Ie (lice pentru Episcop. Si spunendacestea irriMiat adauga : "Se clivineEpiseopuluI sa fie , fara de, prihanit, ea un iCOnorh al luL I)u,QlJle~eu, nesemeFneocaritoriU, etc.", de ,unde urmeaza,cum am (Iis'ca hi vechime pres-viteril se numial.'r episcopl ~i diac,OD! , anul Christos, precum ~~i episcopH se numiau presviterI. ,De aiel vine c11 ~i asta(l'f multI episcop! scriind gic ,:impreuDt\ :'cupresviteril' ~i cu diaconiI (m.l[L'ltpEaoo'CEp(P 'Xo:t oovoto:i6v(p). ' Darli ,maI inc6ce, in trecerea timpuluI, s'a dat fiecaruia< dinaee~tia numele sM propriU, episcop, pr~svit~r" ,,.!l::tu diacoD"nIrnp~euna eu episcopil, gice, ~i eu diaeonil, char.v6u~ i pace de la Dumne~eu Tatal nostru i de la Domnul Iisus Chris-tos". Dar11 de ee 6re in niclo ait~ epistor~ el nu se adre-

'. saz1\. clerulul? De ce nu, scriEf' a~a nid Romanilor, nicl ' Co,:, rinthenilor, nicf Efesenelor, ci in comun "tut1,lror sfin~i1or credincioilor, sau iubi~ilor", pe caud aid scrie clerulul ? Pentru aceia, cli clericil trimisese 13. el pe Epafrodit, den~ii voiau a avea inform~rl despre apostol, ~i cu un cuvent il s-au folosit de aicl. "Mul~amesc Dumne~eulul meu, gice, intru t6t:l pomenirea v6str~" (Stih. 3). In alt loc scriind (Iicea: "AscultatI pe inv:l~atoril votri i v~ su-punetl' lor, ea i1 privigheaza pentru sufletele v6stre,

OMILIA II 9

ca eel ee vor sa dea sarna, ca eu bueurie acea~ta: sa facit, eara nu suspinand ". (Ebr. 13, 17). Dec! daca a

''SUspina provine din reutatea discipulilor, apol ~i a asculta de invlltM0rl provine din progresul ce H fac discipuIil pe calea adeveruluL Mul~amese luI -T>umne~eu, gice, intru , t6ta pornenirea v6str~, adec1\. cade ca.te-orl 'm'i amintesc de voi, sl~vesc pe Dlimrie(l~u), earli aceasta 0 face, fiind-ell cun61?ce la den~iI multe bunur]. .~i sllivesc pe ,Dumnegeu, gice, ~i me ~i rog. ' Dac~: v()i va~i deprins a ve ' indeletnici cu virtutea, aceasta , n,!.i ., pote fi un motiv ca eii sa conte nesc 11 me ruga peritruvoI,Ci "multamese lUI Dumne~eii intru t6ta pomenirea v6str~. pururea intru t6ta ru-gaciunea mea pentriri,YQlt21t.cu, bucurie rugaeiune facend". "Pururea (~ ' ~ini1m:imal cand rn11 rog. ".01,1 bu-curie", crtcl se p6t&,a ' 0 face aceasta i?i cu Intri~tare, precum de ex:' caud ,(lice in alt loc: "Ca din rriulta sca.rba i necazal inimel ' :;:tIll scds voue cU ,I?ulte lacriffil" (II Corinth. 2, 4). " ,', ' " '

"Pentru impartii,irea v6str~", (Joice, "intrtievan-ghelie, din ghia, " dint(J~ pan a acum (, (Stih.5). ' AicI

marturise~ce ceva , marepentru den~iI, ~i incli forte -' mare, ceia-ce ar fi putut-marturisi cineva de apostoll ~i evaiighe-

li~tl.

La. OMU.IA.lI

uu este 'numal a ,luptatoriulul', _~', a instructoruJuI, a. celul ce J,a. servit, si cn un cuvent- a tuturor celor carl aif -contribuit de au exercit~ pe luptl1toriu.. C~cl cer-ce-prin' diverse exercitH corporale au'"'C\"Jn"tiribuit la imputernicirea luptatoriulul, ace~tia ' de sigu!"' cl1 se fac p~rtal?l ~i...&iruintel aceluia. Inc~-si ,in resb6e nu ,numal comandantul dupa al

,,earuia plan ';t"'lfOst cal?tigat~ biruinta (~pLats6;;); ci I?i t(j~I caril I-au servit sunt indrepta~itl de a pretinde sa ia par.tSl la trofee I?i la_elava, c'acel ce prin serviciuJ lor au luat parte cu densul~rla Jupta. Nu e putin,)ucru a plitea sa serviasca cineva pe sfiiitl; " ci de VOi~T a ~ci; apoI e chiar m!M"@:rcacI ne facem . parta,~rprin aceastarecompenseior.cu-venite lor. De exemplu : a' ~espre~uit cineva averilepentru

Dumne~eu, ~t~-a consfintit pentru t6tl:l viata sa luI , :puin-neQ.eu, exercit1l: orl-cefapta buna, ~i paze~ce cea mal mare seriozitate pana ,e,,;~i : in , crivint,e, '. p~na ~i in ideI si pana in fine ' ~i in cale ' mm: ,mic! mi$c1ir'i a luI?" Ef 'bine, e posibil ~i ~ie fara .;.casa ',arl1fi' ,pote 0 astfeliU de exacti-tate ~i sel'iositate; ,s1l: : telmpartae~cl mcompenseloj: cu-venite lul. Cum in,se'7: D,acail serve~cI eu cuventul ~i cu fapta, rlaca Il manga'i,,: dactV'i vel acorda celeneces~re viete!, i dacll. H vel setVi)u ,:iqtul, caeI cel ce varaee~.malu~or aceJ,.cdrum anevoiospe care el caIatoresce, tu vel it A,st-

,feliU ca. daca admiratlpe ce'i de prin pustieta~\', pB eel ce s-au ridicat in via~ajhgereasca, pe cel de prin bJseriGI; ' ca-, riL&!i ajuns la acehi~linll.~time, daca, gie, 11 admirat.'l, i?i in

acela~'f timp sunte~rtrii?t'i pentru .. ca sunte~l departe mult de den~il, el bine, ~f posibil ca .t vOl sa ve impll.rtait'f cu

den~il, dac~-'l ve~l , sei'vi i?i-'I vBtl"11jnta. De altfeliU i?i aceasta e dirL.iconomia ~i filantropia lUI Dumne(leu, ca pe cel Ie-

ne~I, dihi nu pot sll ' ar;~te'o via~a aspra ~i seri6s~, sa-'i conduca pe alte c1Hy,';;'i Sao] puna inra.ndul celor-l-altI. DecI aceasta nume~ce Pavel impllrta~ire,'- aupre cum (lice: ,,0& ' de vreme ce gintile s au imparta~it lntru cele duchov-

nice~cl ale lor, datorl sunt ~i intru cele trupec.I a Ie sluji" (Rom. 15, 27). ' eMT daca Dumne(leu har~ze~ce im paratia cerurilor in schimbul unor lucrurI micl ~i neinsem nate, apol l}i servi'i sel trebuie a transmite altora cele spi-rituale inschimbul celor micl ~i simtitore, ~i mal dreptul (\icend, el este care acorda ~i pe unele ~i pe altele. Nu pot! posti? Nu potI a te isola de lume? NupoVi a te culca la pament, nicI a priveghia nopti!e? E posibil inse de a lua plata pentru t6te aces tea, de i nu Ie-at faeut, daca vel

OMILIA II 11

c?mbina .lu?ru,rile de altfeliti, daca vel sarvi pe cel bolnav ~~ neputl.nclOs, da?a --intFun~ vel. aju.ta,-vel procura repaus _~.!.. vel alma durenle ~ro.velllt~ dm tote aeestea. oAcela a C3.:-yut lupt.andu-se, a pr:m~t 10vlturI grave ~i rane, eI bine, tu s~rve~ce ~e ~~l sdr?blt 1~ .lnpt~, primEl~ee'l Cll ma.nile in-

tlllse,. ~telge-l 0 sudorea I~Dl~tma~-I, ma.ngae, -incurajaz1i in fine t)ufletulo lUI cel sdrob!t. DeC! d~c~ noIservim pe stint! ~u .'o astfellU de buna.vo~llta,. de ~lgur cli yom ~ tovar~~r la .pla.t:lLlor. Aceasta a

i2 OMILIA II

cuvenite lor, pentru c1\. daett DU1Ilne~eu' 'aL lucra simplu, nimic nu ar fi imp~de.cat .~ ~i EiiIli't ~i tOtl ' omini'f' in fine ' sa isbutiasc~ in fapte bune, ' sau:~1t"lle-ar mi~ca ca pe ni~ce petre sau lemI1.e.,l ~i nu ar mal cere conlucrarea nostre. Prin mm:g:e caiid el qice c11 Dumneqeu va srtver~i, este tot spre lauda lor, CaC! den~il prin strtruin~ neclintita- in faptele eele bune, au atras asuprali Charu1 luI Dumnegeu, ca srt conlucreze eu H spre a birui natura-'omineasca. MaI-i:)ste apo! si cj"altll. laudll., aded\. ea , tmccesele_lot sunt de ... o

a~a naturrt, in ca.t nu ' mi:d"~sunt ominecI, ci mar pre sus de natura omineascll., .:,.i~~dnidnduse ~i de sprijinul lUI Dumne(leu. ~i ca.nd Dumne

14 OMILIA II

jmp~m:t . parta~l ctarulul VOl tO~l fUnd", ceia ' ce C!l~ atieverat c!i este miraculos, ca toti sa se gasasclfdemnl de .a:ceasta. lnse, eu inca de la inceput am fosCcoItvins, cll. VOl ve1!P1i a~a pana la fine. Nu e posibil ea un inceput:i'tat ' de stralucit sa se stinga ' ~i sa se nimiciascll, ci se sfar~a~e tot-deauna cu fapte marl ~i miraeul'Ose. --

1) Dec!, fiind-ea e posibil de a se imparta~i cineva de char ~i in alt mod, ve rog ca~i ,)1oi sane imparta~iIn, sau , m~i bine gis, saJ.uam~fn ispite ~i suparar'L C:lti din eel present'l, sau pote cbiar to~j', voiti a ve impartt\.~i din bunurile fagaduite impreuna cu Pavel,puteti a 0 face aceasta cu u~urintt\., daca yeti voi a lua asupri:\,ve ingrijirea celor

neputineio~i eu mijlocele ' v'ostre, dacll V'f3t't ajuta i yeti veni in ajutoriul celor ce patimescTele- penttu Christos. AI vMut pe fratele teu in ispita? Da-llllllna de ajutoriU. Ai ve~ut .. pe dasealul tim JupUlnduse? Vin1l.j lll'ajutoriu. .Dara ni-men'i nu este a~tt'lgi, qic'i, in positIunea lUi Pavel.> -A:st-feliu judeca muni cu _u~urinta. Nimenlnueste in positiunea ~i de va16rea lUI Pavel, aeeasta omihturjsesc~i eU"ca a~a este,. insll "eel ee primece proroc,In .nuj:rie de proroc, pla ta , proroculul va 111a", Qice (M;atb. 10, 41).J:fu eumva pote aceia erau admira~l pentru eli. conlucrau eu Pa\fel'? NU "de aceia, ci pentrnc}\. er(j.u eomp~rt.a~I cu Pavel, 'e~ie i~l luamr- asupra sa pre,~iea evailgbelieI. De aceia.Pavel era.einstit, fiindea p1:'l. timia to!,ul pentru Ch.risto's}~~imenl nu estein posi.~iunea ~i d,y,.}Ht!6rea lUl. Pavel, ba mca mel macar cilt de pU~1ll apropiat de acel fencit, lnse predica ae(3ia~i este ~i acum, ea ~i atuneI. Aceia au '1uat parte eu densul nu numal pe c:lnd se gt\.sia in Ie ' gll tur'i , ci eh'lar de la ineeputul predicel lUI, .cael ascult~'l ee spune el: "Ca ti~l i VOl Filippenilor, ca la inceputul evangheliel, cand am ie~it din Macedonia, niclO biserica n-a fi:lcut imparta~ir~ eu mine in cuvent de dare ~i de luare j fanl numal vOl singurl" (Filipp.4, 15). Chiar ~i filra ispite, el ca dascal allor a avut multa ostenealll, privigbere, obosealll in cuvent, inva~atura, . dojane, infruntarf, ~i altele de acestfeliu pe care el gilnie Ie avea in Mgare de sarna, in interesul mantuireI lor. Apo'i t6te aeestea sunt mie! 6re, de a suferi clevetirile iesite din mil de gur), tart\. ca el sa se ingrijasca de densnl?' Val, ce voiu face ?MII

1) Partea mOl'alii. Cel ce nu se considera pe sine ca primind totul de la Dumnegeu ~i de la el capatand mil de buniltat'l, sa nu dea eleimosina. (Veron.)

OMILIA II 15

g'lsese amenintat In miJloeul a doue luerurJ: voese pe deOparte a VEl indem~a, in aeela~l-timp a ve s1' ruga spie a. veni in . ajutoriul sfintilor luI Dumnegeu, inse' mil tem--ea nu eumva s11 b1inuiase11 cineva e11 eu gie aeestea nu pentru vOl, d pen-tru aeeia. S11 ~titI inse, dt nu pentm aceia vorbese, ei pen-tru voi. ~i daea yetI voi sa fi~'i-aten~l, apol ebiar din aceste euyinte ve voiU eonvinge. Cll~tjgul ee VOl ve~l avea, nu este tot __ una cu al acelora. Pentru e11 yo! daca da~I, apoI da~l de aeele lucrur'i, de care eu pu~in dupa aeeasta, de voe sau tara voe, ve ve~l: lipsi, pe ellnd eeia-ce luatl: e eu mult mal mare. Sau p6te nu ve gasiti' stiipllniV de asemenea eredint1i., c:lnd vo'i dati eleimosina? E't bine, dae1i nu credetl aceasta, apol mal bine voese ea sa nu mal datL Daea eineva im se

"'g1i.se>J.ce st1i.p:lnit de astfeliU de eredinta, ea adecael va lua mal mult de cat a dat, ell. va ea~tiga mal: mult, ell. :va fi reeompensat cu rr.ult mat--mult de cat a dat, apol sa nu dea. Sail . ~_a pote crede crt faee , placerea celul cepiiIne$ce; e1 bine. ~i atuncle mal bine sa nu dea. Nu a.eeasta eprinci-paluLpentru mine, adeca de a brani pe stint!' dlClclliar daca nu vel da tu, se Va gasi -Un altul. Ceiace eu voese;

. este ca prin eleimosina vol in~i-ve st\. aveti m:lngMre pen-tm iet"tarea pecatelor, eara eel ce nu da cu aceastl:'t inten.;.' tiune, 1IU va avea m:lngaere. A face milostenie mi .1n~eairlDa a da In mod simplu, ei a da eu bunt\. vointa, eU 'bucurie .' n Nu din mahnire satl din sila, qiee, ea pre diititorjul ge bun a voe iube~ce Dumneg.eu" (II COrinth .. \\ 7).

Dae~ eineva nu dll. ast-feliu, sa nu mal dea, c1iel aceastanu mar este eleimosina, ci paguba. Daca ded, f.ltiti ell. VOl ve~l Gatiga ~i nu aeeia, el bine, aflat'i c~ c:l~tigul vostru' vafi eu mult mal mare de cat ceia ee ati dat. Aceloraprinelei-mosina Ii se inlesne~ce brana corpuluI, eara voull .prin aeeasta vi se aduee ferieirea sufleteasea; aeelora nu li se iarta nid unul din pecatele ce le au, pe cand voue vi se impedeca ~i zMlhnicesc multe ispite. S11 partieipam decl, la luptele lor, pentru ca sa pritem participa Ja reeompensele aeele marl fllgMuite acelora. Cel ce adopt11. pe Rege buna-6r11., nu se gande~ee atllta 130 ce are ada, pe cat la ce ' are a lua. Adopta ~i tu, decI, pe Cbristos, ~i vel avea multa folosinta. Voe~c'i a te face parta~ lUI Pavel? Si ce

16 OMILIA JI

preferll in locul s8U".pe ,oo[r'unul care ar fi -sc1tplitat, chiar dacrL n'ar fi p6te ata.t de admiraL~ cemlalt. ~i de ce a~;;JS P~l1tru ell, Christcs voe~ce ast-~liu, duplfenrn i gice : "Cand facI pranz""Saii cinll, nu chema prietenir"t~I, nicI fratil tel, nicI rudele tale .~;-CLca.nd facI osplit cheama s11- _ racil, neputincio~l~'schiopil ~i orbH .. , carl nnpot sa'tl

- intorca" (Luea 14, i2-14). EI nu a

18 01)l1LIA III

Fiin~Ile~pitd.it ' de la ~me" (~ath. 5,29)." Ca sa fitl euratl, , ~icum paJeca ar In mu1te ' loc,:!l'j inse, sub denumirea de dreptate e1 'ln~elege milos-tema. Sa nu ve vatame, \lice, dragostea catra cuno~cin~a cel~r de folos, c~ nu cum va, fiind-ca iube~cI pe cutare, sa ca(lJ. Voe?c ge sigur ca dragostea v6stre sa sporiascl'i, 1nse nu ast-fflIu In cilt si;l. ve vatame. ~i nu voesc ca aceasta srt fie creQ,uta de vol din prejudi~iU, ci sa ispiti~'i, daca nOI spunfm bine. Vede~l ca el nu qice: ca sa preferati pe celo ale nostre ll , ci "sa. ispitiW'. APOl nid nu 'a 9is pe fa~ii cnu VEl apropiat'i de cutare personii. ci, voese ea dra-

, goste.a v6strtl sa fie spre folos, eara nu sit V8 afiatl nepa~ saton. Este in ad ever 0 mare absurditate, de a nu saver~i dreptatea pentru Christos ~i "prin Christos". Iatrt decl

20 OMILIA III

~i aiel particula, prin. A~a datll., elln~elege ,aiel peChristos ':pa..-pe un' servitoril'l al luI Dumne1eu? Sa nu fie. Die acestea, nl.1",cu 'scop de a fi laudat eu, ci pentru ca :Qumneg~u

s~ se slaviasca, adeca nu c'aut drept.atea mea, nu_me gan-dese lao eleimosioa pe care "'vol'mr-a~l trimis'o, ci la sla-va _ ce -sa cade ase adace lUI Dumnedeu. ' Acesta e sensul vorbeI, fiiod-cl:l. Pavel dese~6l\1;:sub n;lmele de dreptate in-, ~elege eleimosina.

"V oese Sa citl> vol fratilor, ea cele pentru mine, mal virtos sp'r~~.poruLevangheJieI au venit, in cat legaturile mele s-au, facut aratatEl intru Christos in tot divanul, i la cel-l'altI latotlll, (Stih. 12 '~113). Era firesc lucru, ca augind iI ca el este legat, sa se intristeze

~i sa creada crt din aceasta causa s-a,Jubrerupt predica evan-gheliei. lnse ce face el? Imediat inipra~tie aceasta banuiala, ceiace e dovada iubirel: luI catrl:l. ,' densiI,arl:l.tandu-li cele relativo la den suI. Ce spui? Al fostlegat,a,Ifost impedecat in acti vi ta'tea ta a postolica,~i eUIU de Qic'f cil t6te acestea au contril:iuit la spoFul"'evaoghelief?' " In cH legaturile mele, ,2Jce, s-au faeut aratate : lntrll , Christos in tQ,t divanu)." ~i aceasta nu numal' cl:l. nn a inchis gura, celor-

l-al~r, ~inicj ca i-a spariat, ci tocma'Ldin a:ceasta causa inca mal mult se incurajau. Cl'lcl daea . cel' ce sunt!lEi langa ' mine,~i prin urmarealaturide ,pfirrmjdiile prin care eu trec,!?i nu numa! ca cu nimic n~ .au fost vatama~I, ci Inca mal mult curagiu au c11~tigat, apOlyu. atat maI mult VOl trebuia a ve incuraja. Pentru el:l. dac~elar fi suferit lega-turile pe tacute, ~i nu arfi (lis nimic" era firesc ca ~i ,il

aGela~l Iucru stt-l faca; acum inse~ind ~i legat" ~i ioca cu at11t mal mult ' se ,iocuraja, pritiaceasta-' li-a dat ~i lor mal mult curaj, de cM daca nu ar fi fost legat .... "Dara cum 6re legaturile lui s-au raeut ' maX virtos spre .. ,sporJul evanghelieI? Dumnegeu, (iiee, a .ieohomisit lucrurile a~a, ca sa nu se ascundl1 legaturile mele, ca 113gatUrl' in Christos, sail pentru Christos, nin tot divanul" - cacl pe atuUel a~a numiau palatul procuratorulul imparatesc - ~i in tot ora~ul, (lice. Jl~i eel mal multi din fra~l intru Domnul nada.j-

duindu-~e pentru legliturile mele, mal mult cuteaza a grai cuvi'mtul I. (Stih. 14). Aiel aratll. ell ~i mal 'naiote il aveau euraj, ~i ca vorbiau far a sfiala, inse ca acum, cu mal mare euraj. Ded daca al~H se ineurajazl1 prin legatu,

OMILJA III ~l

rile mele,. apol ~u ata~ mal InuIt eu; daca pentm"'aIW eu sunt motlv de mcufaJare, eu atat mal mult pentru mine in.~utmL> ,,~i eel mal mul~l din , fra~l intru Dom:n..YI. (( Fnnd-ea a spus un lucru mare, ca adeca legaturile luY 'U-a dat lor euraj, de aceia....preiotimpin11nd (lice: nintru-~' Dom-nul (( . Al v~

22; OMILIA III

Gfl "mLs-a-por-uncit oe a-I face, .a.~.:.,t51tjustiti~area "m! va fi.. fila'i usora, daca.-sllllt ajutat._de it , P~U~,ru cl'l. _daca se V0r afla mul~l G_atihisa~loofili cam au cregut, justificarea. ,~_ va fi mal usOra. Astfeliii..decI nu _8 posibil de a face un lucru bun dacll nu e la fJlijloc 0 intentiune buna, ~i nu numal ca ~u este resplata pentru unastteliii de lucru, ci inc1\. ~i pedeapsa. Pentru caa'ceia cariI voi~u., ,-sa !~pl~ce io ,ma.l marl pericule pe predicator~l_luI Chnstos, if m~l) predlCa~ pe Cliristos, apol nu numa~ c_~. ",::lU vor avea respl~t1\., .Cl inc1\. VOl' fi respun(ll'J.torl ~i demnl depedeapslL "Eara uma dIll dragoste", adecll, Ca ~ciii ca eii trebuie a da respuns pen-tru .. evanghelie.

Ce este dar? ,lata in tot .chipul, or] prin pri-cina ))orl prin adBv~r; Christos se propoveduiece"

. (Stih. 18). Dar1\.,tu prive~ce filosofia brirbat;uluf, caCI ' nu a acusat pe nimenlcuputere, ci numal cat a"spus faptul in-timplat. Ce, ~iclnp,~ice, 'ml este indefereht,?1\.cI fie io-tr'un feliii, fie inalt-feJiu, Christ os se prop.~vedUle~ce. Nu (lice propoyectuiasca~8e,cum cred unia, (liceud c1\. intro-duce eresurJ, ci )) s,e propoveduiec!3:i. ~i mal 'Ilteiu el

,'1m dice propoyeduiasca'~~, ca eum ar legifera,cj numar ca a vestit fa,ptulpetrecut, ' ~i al doilea, ca ehiar.daca ar fi spus aceaf'?~a ',' !egiferfi.nd,. nid a~~ chiar nu arfiiiltrodus eresurile. C11cl s11 examinam lucrul : daca , el se )asa a pre-dica asa dupaC11tu predicaii ,aceia, niCl i;l:~a nu a1' fi putut introduce eresui-He. 'De ee? Pentru ca acem predicau, C6 y" drept, lntr'un mod destul de sfmat()S, !?i numa'i ' s~9pul . ~j" cugetulcu care faceau aceasta era corupt, a~a c!l;pred!ca nu era. alterat1\. Dealtminterea chiar aveau necesitate ea s11

- predice astfeliu, pentrl1 ca dac1\. predicau ln alt, mod,. ~i. in alt mod inv11tau si nu ca Pll.vel, nu ar fi mant urgra Im-p11ratuluI; acum' ihsecand Haii venit i~ ~jut.~)l'iul pr~~iceJ lUI, In acela~1 mod invatau, ~i faceau dlSClpuh la felm cu

.. , liCe! a luI, prin 'aceasta . aii reu~it sa inta1'ite p~ i~lpara~, din causa multi mel disClpulilor. Dara un netrebmc ~l lJpSlt de sim~url aeatandu-se de pasagiul acesta (lice: ,,~i cu tote aces tea dac11 voiau ca sa'l mahniasS,11, ar fi lucrat cu totul din contra adeca ar fi alungat pe eel ce deja creQuse, eara nieI de cat nu ar fi contribuit la p1'opagarea cre~tinismului." DecI ce yom respunde? Ca aceia i~l aveaii privirea iodrep-tat11 asupra unui singur lucru, acela adecade. a'l .i~curca in pericul6, ~i astfeliu a'l ave a t.ot-deauna la dlSPOSltIa .101', eara prin aceasta credeau crt inca mal mult il vor intnsta,

OMILIA III 23

~i prediea lUI se va stinge. Daca iI lucrau in alt mod, ar fi stins mania imparatulul, el (apostolul) ar fi scapat din in-chisore ~i ar fi predicat eara~L Astfeliu , ded, H-eredeaii ea e bine de a intrebuinta totul, numai ca 'sa pota a-I nimici. lnse aC6st mod de a vedea nu" era imparta~it de multl, ci numal de catlva dintre eel perfi~L n~i intru acestea me bucur, ~i me voiD. bueura." Dar ce Ioseamna ,,i me voiD. bueura"? Adeea chiar de soar intampla inca maLmult: "C11ci il coolucreaz11 eu mine ~i fara voia lor, ~ipentru 9si tenelele lor i~l vor primi osand11, eara eu, care n'am c1\.utat a lucra 'imoreuna cu ii, voiii primi plata. A~a dara potefi ceva ,mal neprielnie ca diavolul? Ai ve(lut cum el a , in. ventatpedeaps11pentru predica ~i osanda pentru osten~le? Ai vMut in cate rele incurca ,necuratul pe discipuli'i sel?

Alve~ut cnm a dis pus eltotul ca un adeverat du~mani resboinic al mantuirei acelora? Ai ve(lut apo!, cum cel Cl(3 se resboiesce contra adeveruluI" nu folosef?ce intru nimic. ci mai mult -pe, sine singui; se love~ce, ca unul ce love~ce cupiciorul impotriva bold\1ii'lor? "Ca ciu ell aeeasta imIva fi miespre maht,uire prin rugaciunile vqstl:e; i: prin darea Duehulul Illf Iisus Christos" {Stih~~9). Nimic nu e mai spurcat" eel diavolul. Astfeliii el ingrMe~ce din tote partile pear seL cu ostenele z!ldarnice, ~i nu numal ell. riu-I lasa a se bucura derecomperl'e, ci inca 'f c6nsti' tuie , ~i responsabilil. A giisit elmijloculnu numa! de/ pre-diCa, ei inca sa Ii legife{?:zeo astfeliU de abstinentl:t~i, chiar feciorie, care nu nurnar' ca-I va lipsi de resplat11,ci chiar va aduce asupra l()t. un mare reu, despre care ~i

~ice aiurea: "Fiind aprinf in a Iorcon~tiin~a" (l ,Ti-moth. 4, 2). '

1) De aceia ve rog, ca sa mul~amim lUI Dumne(l.eii, cl1de i noue nia u~urat ostenelele, in acela~l timp lnse a sporit ' ~i respia ta, Cael de reeompensele de care se VOl' bueura cel dintre nol carD: sunt legatl prin ... casat.orie ~i familiarI, nu se vor bucura aceI feciorelnic'i dintre den~il, ci ace~tia vol' fl- responsabilI deopotrivli. cu eeI ce curvesc. ~i de undeor!;l aceasta? De acolo c1\. nu lucreaz11 cu scop drept, ci spre combaterea creaturilor lUI Dumne(leii( . ~i anegraitel sale in-telepciunY.

') Partea moralii, Trebuie a multami luI Dumne(leil, carele ni trimite lupte cumpatate, ~i carele nu randuie~ce nimic greil !iii de nesuferit noue. (Veron,)

l4 OMILIA III

A~adarll. sll..n.q..-ne lenevim. DumneQeu nia daUuptB mm pll.tate, ~.i. nu ave-m nicio- durere . satt osteneallt peste puterile nostre; decl sll. .Jljtle-(jespretuim. C~ci dacll. !3reticil ,e chinuiesc cu ostenele zadarnice;' nOI ce justificare yom wea nesuferind nid eele mal mid osteh"ele, si ~ tOtUST voind

~ ca.~tiga ceIe mal marl recompense? Ce este' greu ? . ~i care Jin ordinatiunile lUI fisus Christos este cu anevoe de inde plinit? Nu pO~1 ca sll. trll.ie~cl in feciorie? 'ri sfjpermite a te insura. Nu potI a te lipsi de t.ote averiJe tale?''rI este permis de a da celor.lipsitf din averea tao IlCa> ptisosin~a v6str~; (lice, sa impliniasca lip~a acelQra" .(11 Corinth. 8, 13). Acestea se par a fi grele de indeplinit: dElspretuirea averilor, (lic, ~i alungarea pof~~lor corporale,d.arll eele-I-alte nu au nevoe de nid 0 cheltuealil, de nic1 .0 sil~;In adever, care anume silll te . impinge de a vorbi deTM pe ' fratele teif si de a'l defalma? Care silll te impinge dea .invidia bumirile altuia ?Ce anume sila te impinge de a,um:ola dupll slavll ?A'~I Infrana. cineva corpul seu, este .resultatul absti-nente!; a .filosofa cineva in tote actiunile sale,. e .. resultatul abstinenteI; a rabda_cineva Jipsa celor trebuitore,a ~fj lupta, !Jic, cu fomea ~i setea, este -:resultatul, abstinen~el ;.:.'-:- daTa cand nimic din toteacestea nu sufed, ~i'~lestepei'mis a .. te bucura de avutul tell, dupa cum secuvioe unulcre~tin, apoI care e sila de a irrvidia pe altil? .De . nidUr'i dara nu pr()yine invidia, de cat crt. se lipe~ce cineva, cutrupul ~i cu sufletul de cele presente, sau mat bine,

OMILTA III

facut .. Q.iul1,-~, iaM. el1 unul ca 'acesta se teme de sieofan(ll (clevetitori), a venit noptea, ~i eLse teme ~i tremUl:~ de frica tlharilor. A venit mortea? E[ bine, el "se mahnel?ce mal mult cll. bani{"iul vor intra in mana altora. Are copil? , - , - ". ....... . . Ei apoI atuncl pofta de banI il este inc1\; mal mare, f(ll I se p~re ea este chiar sl1rac. Nu are copH? -AtuncI mal mult

inc!),~),e . scarbel?ce. ~i ,pel un, . as~m~n~ll:. oJ? f?rice~cI tu, ?i\~d el nu simte ~ere l?l mul~amiremci dmtr 0 parte? ~I m-viduef(lci pe un asemenea neno~Qcit bantllit de vaJurI, t~ care . sta'i . linistit...ln limanul sl1racieY? Cu ad6verat ca ~I acesta e unul'din lipsurile , n,atuiel 'omene~cl, de a nu suferi cu curaj cele bune, ba inca .chial' ':a Ie de$pretui.

~i acestea tote se petree aJc'f pe pament, v eacI cand ne yom duce acoIo, ascultli ceo spU;nebogatuI, sau stapanul a mil de buour!, dupre cum: (Iicr tu,. de l?i eil nu a~l . numi bunurl nil?te ast-feliil delrict~rf,icel ~~lt. indeferen~e . . A~~ dara asculttt ce spuneaeest st~pan ,a mn de bunMlitl, ~I vel pricepe cine anume estecu adev'~rat . srtrac. "Parinte Abra-

' , arne, Qice, trimite pel4tzar:ca sa 'l iritinga- virfHl degetuluI lUI in ap.a, ,isa 'm.! -reeoreasea limba, ea m6 ehinuiese in vapaea: aeeasta" (Luca 16, 24). Darll. daca bogatul acela niUljc'-nu sufe~ia din -cele ce. ~m spus, daca el 'si-ar fi petreeut 'taragrijl ~i in linil?te .. intreaga luI viata, ~i 'ce spun eil iot.\eaga~iatl1? acea cl!p_eatll de ochi, cacl via~a nostre e8te ell: ' ocl!p.eaH't de ochl m raport cu infiI1ituI; ded dadt totu! n isbutia dupre dorint11, ore nu este vrednic de plans dihGuvintele lui? Dara ore masa ta nu era incrtrcatl1 cu vina~ui-l ?~iacum nu e~tl stapa~ vnicl pe 0 piclltur11 de ap11. Nu tu 6re alta data mci ca VOial sa te ui~I la acest sl1rac? ~i a~um ce~l ca sa 'I veqT, 1il~ nimenI nu consimte. Era pe ianga u~lle caSel tale, eara acum m sanu-rile luI Abraam, tu vie~uiai sub acoperimintelecei'lr marl ale caselor tale earll. acum in focul gheeniL Srt aud~ aces tea cel bogatl', salf'mal bine

28 OMILIA III

ele fllcute din materialul acesta, sali acela. Darl1 pote Ca nu e/?tl considerat de grozav In ocM multora? Nici gil, fif'

vreodat~. Pentru c~_c_e placere pote fi de a se teme altil de tine ",si" de{l. trefuura de frica ta? Dar!1 pote caa;l~iI se

- vor sfii de~-tine? Nicl aceasta sl1 nufie. Bali cl1 pote -1~1 inchipul, crt