5.pdf

AR

ITM

IIL

E C

AR

DIA

CE

Cord în poziţie

intermediară

(Ax QRS +450)

Axa electrică a inimii. Poziţii şi rotaţii.

AR

ITM

IIL

E C

AR

DIA

CE

Tahicardie sinusală

Interval PP (RR) <600 ms cu unda P nemodificată

Aritmiile sinusale

AR

ITM

IIL

E C

AR

DIA

CE

Bradicardie sinusală

Intervale PP (RR) >1000 ms cu unde

P şi complexe QRS nemodificate, de

tip supraventricular

Aritmiile sinusale

AR

ITM

IIL

E C

AR

DIA

CE

Extrasistole atriale. Undă P’ survenind

precoce, cu aspect diferit faţă de cel al

undelor sinusale

Aritmiile atriale

AR

ITM

IIL

E C

AR

DIA

CE

Extrasistole atriale superioare

Undele P’ extrasistolice cu orientare vectorială

identică cu cea a undelor P sinusale, dar cu

morfologie uşor diferită

Aritmiile atriale

AR

ITM

IIL

E C

AR

DIA

CE

EA bigeminate

Aritmiile atriale

AR

ITM

IIL

E C

AR

DIA

CE

EA cuplate. Se remarcă două EA în succesiune.

Aspectul deformat al complexelor QRS (de tip BRD),

nu pledează pentru aberanţă, el fiind notat şi la

bătăile sinusale (BRD preexistent)

Aritmiile atriale

AR

ITM

IIL

E C

AR

DIA

CE

TPSV. Ritm ventricular rapid (183/min) cu complexe QRS

suple. Undele P’ tahicardice nu se vizualizează pe traseu

fiind suprapuse pe undele T precedente

Aritmiile atriale

AR

ITM

IIL

E C

AR

DIA

CE

TPSV cu complexe

lărgite pe fondul

unui sindrom de

preexcitaţie

Se remarcă

frecvenţa

ventriculară înaltă

peste 200/min. Pe

traseul ecg nu poate

fi deosebită de TV

Aritmiile atriale

AR

ITM

IIL

E C

AR

DIA

CE

Tahicardie

atrială cu

bloc

Undele P’ au

frecvenţă de

200/min, iar

complexele

QRS de

100/min

(blocaj 2/1)

Aritmiile atriale

AR

ITM

IIL

E C

AR

DIA

CE

A: TPSV cu FC 210/min sugerând PEV

B: Postconversie, în RS, se evidenţiază prezenţa

sindromului WPW

Aritmiile atriale

B

A

AR

ITM

IIL

E C

AR

DIA

CE

Flutter atrial. De remarcat frecvenţa activărilor atriale

(undele F) de 300/min şi aspectul lor, regulat şi identic

Aritmiile atriale

AR

ITM

IIL

E C

AR

DIA

CE

Flutter atrial

Derivaţia V1

linia

izoelectrică

este clar

vizibilă între

două unde F

succesive

Aritmiile atriale

AR

ITM

IIL

E C

AR

DIA

CE

Flutter atrial cu blocaj variabil 3:1 şi 4:1

Aritmiile atriale

AR

ITM

IIL

E C

AR

DIA

CE

Fibrilo-flutter

Frecvenţa

activării atriale

320/min.

Undele “F”

survin neregulat

şi au o

morfologie uşor

variabilă,

complexe QRS

la intervale

neregulate

Aritmiile atriale

AR

ITM

IIL

E C

AR

DIA

CE

Flutter 2/1

sugerând TS

La analiza

atentă a

traseului se

disting ambele

unde de

activare atrială

Aritmiile atriale

AR

ITM

IIL

E C

AR

DIA

CE

Fibrilaţie atrială. Unde f cu frecvenţă de

aprox. 430/min, cu succesiune şi formă neregulată

Aritmiile atriale

AR

ITM

IIL

E C

AR

DIA

CE

Fibrilaţie atrială cu unde mici

Aritmiile atriale

AR

ITM

IIL

E C

AR

DIA

CE

Ritm atrial stâng. Unda P negativă în DII, aVF, dar şi în DI, V6

Aritmiile atriale

AR

ITM

IIL

E C

AR

DIA

CE

EV. Complexul

QRS extrasistolic

(săgeata) survine

precoce în raport

cu intervalul RR

sinusal, este lărgit

şi prezintă

opoziţie de fază

terminală

Aritmiile ventriculare

AR

ITM

IIL

E C

AR

DIA

CE

Pauză postextrasistolică compensatorie:

R pre EV-R post EV = 2 x R-R sinusal


AR

ITM

IIL

E C

AR

DIA

CE

EV. Unda P disociată se evidenţiază pe unda T a EV (săgeata)


AR

ITM

IIL

E C

AR

DIA

CE

EV cu activare atrială retrogradă (P’ - săgeata)

şi pauză post EV decalantă


AR

ITM

IIL

E C

AR

DIA

CE

EV monotope - cu aceeaşi morfologie şi interval de cuplaj


AR

ITM

IIL

E C

AR

DIA

CE

EV politope (din două focare) cu cuplaj şi morfologie diferite.

De remarcat că în D1 morfologia este cvasiidentică,

polimorfismul fiind însă clar în DII şi DIII


AR

ITM

IIL

E C

AR

DIA

CE

EV bigeminate. Fiecare complex QRS sinusal este

succedat de un complex QRS extrasistolic


AR

ITM

IIL

E C

AR

DIA

CE

EV cuplate - două EV în succesiune


AR

ITM

IIL

E C

AR

DIA

CE

EV în salve - 3 EV în succesiune


AR

ITM

IIL

E C

AR

DIA

CE

TV

Succesiune

de complexe

QRS de tip

ventricular

cu frecvenţă

168/min


AR

ITM

IIL

E C

AR

DIA

CE

Captură

ventriculară

TV nesusţinută repetitivă - pase de TV (la limita diferenţierii

de salvele de EV) întrerupte de perioade de ritm sinusal normal


AR

ITM

IIL

E C

AR

DIA

CE


TV polimorfă cu complexe de morfologie variabilă survenind la

intervale neregulate. Diagnostic diferențial cu FiV cu unde mari

AR

ITM

IIL

E C

AR

DIA

CE

Torsada vârfurilor - se remarcă modificarea treptată a

polarităţii complexelor: pozitiv - negativ - pozitiv


AR

ITM

IIL

E C

AR

DIA

CE

FlV - complexe de activare ventriculară ample în care

complexul QRS şi faza terminală nu pot fi deosebite


AR

ITM

IIL

E C

AR

DIA

CE

FiV complexe de activare ventriculară înlocuite prin

unde fibrilatorii frecvente, neregulate, de amplitudine

variabilă neurmate de răspuns contractil

FiV cu unde mici


AR

ITM

IIL

E C

AR

DIA

CE

BAV gr.I. Fiecare undă P este urmată de complexe

QRS, dar intervalul PR este alungit - 0,26”

Blocul atrioventricular

AR

ITM

IIL

E C

AR

DIA

CE

BAV gr.II cu bătăti omise intermitent, tip Mobitz I, PR-ul iniţial de 0,18”

se alungeşte progresiv la 0,26”, pentru ca cea de a 3-a undă P’ să fie

blocată (neurmată de complex QRS). În continuare ciclul se reia


AR

ITM

IIL

E C

AR

DIA

CE

BAV gr.II cu bătăi omise intermitent , tip Mobitz II.

PR-ul este constant înainte de unda P blocată


AR

ITM

IIL

E C

AR

DIA

CE

BAV gr.II 2:1

Fiecare a doua undă P nu este urmată de complex QRS


AR

ITM

IIL

E C

AR

DIA

CE

BAV gr.II de grad înalt (avansat) 3/1

BAV gr.III

suprahisian

cu RIJV, cu

complexe QRS

suple, frecvenţa

48/min. Se

evidenţiază şi

disociaţia A-V


AR

ITM

IIL

E C

AR

DIA

CE

BAV gr.III infrahisian certificat de complexele QRS lărgite

(ritm idioventricular pasiv) cu frecvenţă de 34/min. Se

evidenţiază clar şi disociaţia atrioventriculară


AR

ITM

IIL

E C

AR

DIA

CE

Imaginea directă a ischemiei subepicardice. T negativ, simetric, ascuţit

Cardiopatia ischemică

AR

ITM

IIL

E C

AR

DIA

CE

Imagine

directă a

ischemiei

subendo-

cardice.

T pozitiv,

amplu,

ascuţit


AR

ITM

IIL

E C

AR

DIA

CE

ST subdenivelat în V1-V3 ca imagine directă a leziunii

subendocardice. Imaginea indirectă (DII, DIII, aVF) este absentă


AR

ITM

IIL

E C

AR

DIA

CE

T simetric,

ascuţit, de

mare

amplitudine,

care

depăşeşte pe

cea a undei R

însoţitoare în

faza

supraacută a

IMA


AR

ITM

IIL

E C

AR

DIA

CE

Undă monofazică în debutul fazei acute a IMA (DII, DIII, aVL)


AR

ITM

IIL

E C

AR

DIA

CE

Imagine tipică de IMA cu asocierea necrozei,

leziunii şi ischemiei subepicardice


AR

ITM

IIL

E C

AR

DIA

CE

Unda Q patologică, T negativ şi ST izoelectric în V1-V3;

imagine caracteristică pentru stadiul subacut al IMA


AR

ITM

IIL

E C

AR

DIA

CE

Unde R

amputate în

V4-V6 ca şi

consecinţă a

necrozei

miocardice.

Aceasta a fost

certificată prin

alte metode:

enzimele de

necroză


AR

ITM

IIL

E C

AR

DIA

CE

ST subdenivelat în DII, DIII, aVF ca semn indirect al

IMA în teritoriul anteroseptal


AR

ITM

IIL

E C

AR

DIA

CE

Dispariţia undelor Q patologice şi pozitivarea undei T în

stadiul cronic de evoluţie al unui IMA antero-septal


AR

ITM

IIL

E C

AR

DIA

CE


AR

ITM

IIL

E C

AR

DIA

CE

ST supradenivelat cu

convexitate superioră

într-un număr mare de

derivaţii - semn de

severitate a leziunii

subepicardice


AR

ITM

IIL

E C

AR

DIA

CE

A: IMA anteroseptal la 14 zile

Persistă supradenivelare ST în

derivaţiile V1-V3

B: Ecografic se confirmă

prezenţa unui anevrism

ventricular


AR

ITM

IIL

E C

AR

DIA

CE

Angor vasospastic

Supradenivelare ST

V2-V3 fără

înglobarea undei T


AR

ITM

IIL

E C

AR

DIA

CE

Angor

vasospastic

Supradeni-

velare ST cu

înglobarea

undei T în

V4-V6


AR

ITM

IIL

E C

AR

DIA

CE

Pericardită acută exudativă în debut.

(supradenivelare difuză a segmentului ST)

ECG în diverse afecţiuni

AR

ITM

IIL

E C

AR

DIA

CE


AR

ITM

IIL

E C

AR

DIA

CE

A: IMA în stadiu acut, faza I cu ST mult supradenivelat

B: La 3 ore după tromboliză ST revine pe linia izoelectrică


AR

ITM

IIL

E C

AR

DIA

CE

Schema

relaţiilor

dintre

electrozii

precordiali

şi zonele

topografice

ale

peretelui

anterior al

VS


AR

ITM

IIL

E C

AR

DIA

CE

Unde T negative “gigante” - sugerează un posibil IMA nonQ


AR

ITM

IIL

E C

AR

DIA

CE

IMA + BRS.

Asocierea

ultimului face

imposibil

diagnosticul ecg

al IMA care

trebuie

confirmat prin

alte mijloace


AR

ITM

IIL

E C

AR

DIA

CE

IMA asociat cu BRD. Diagnosticul de IM este

posibil prin criteriile clasice - unda Q patologică


AR

ITM

IIL

E C

AR

DIA

CE

A: Ecg de repaus. B: Ecg în criză.

Subdenivelarea ST confirmă angorul


AR

ITM

IIL

E C

AR

DIA

CE

Bolnav cu

AP de

repaus.

Pe ecg

între crize

se înregis-

trează

subdeni-

velare ST

importantă

cu unde T

negative


AR

ITM

IIL

E C

AR

DIA

CE

A: Înregistrare ecg în

criză - ST izoelectric.

B: Postcriză

subdenivelare ST

confirmând

vasospasmul

supraadăugat în

criză, care a

determinat

pseudonormalizarea

segmentului ST


AR

ITM

IIL

E C

AR

DIA

CE

Ischemie

miocardică

silenţioasă.

Bolnavul este

asimptomatic


AR

ITM

IIL

E C

AR

DIA

CE

Bolnavă cu hipotiroidism. Prezintă bradicardie sinusală şi

unde T negative în V3-V6. Necesită diagnostic diferenţial cu

cardiopatia ischemică asociată


AR

ITM

IIL

E C

AR

DIA

CE

Unde T negative în cadrul cardiomiopatiei dilatative idiopatice


AR

ITM

IIL

E C

AR

DIA

CE

A: TPSV

B: Post criză, unde T negative în V4-V6. Sindrom posttahicardic


A B

AR

ITM

IIL

E C

AR

DIA

CE


Testul de efort în trepte progresive

AR

ITM

IIL

E C

AR

DIA

CE

Subdeni-

velare ST

de efort de

1,5 mm,

orizontală -

TE pozitiv


50w V5 – V5R

AR

ITM

IIL

E C

AR

DIA

CE

ST

subdenivelat

în repaus.

În efort

amplitudinea

subdenivelării

creşte

cu >1 mm

TE pozitiv


V5 – V5R Repaus

25w

50w

AR

ITM

IIL

E C

AR

DIA

CE

B: Postefort (75w) - ST supradenivelat cu

semnificaţie de anevrism VS (bolnavul a

prezentat dispnee, angor absent)


A: Repaus

IM antero-septal vechi

A B

AR

ITM

IIL

E C

AR

DIA

CE

A B

A: Ecg de repaus normal. B: TE oprit pentru angor.

Pe ecg postefort ST supradenivelat cu înglobarea

undei T - spasm coronarian


AR

ITM

IIL

E C

AR

DIA

CE

A B

A: În repaus ST subdenivelat. B: La TE angor,

cu “normalizarea” segmentului ST, prin spasm supraadăugat


AR

ITM

IIL

E C

AR

DIA

CE


Negativarea

undei T la efort

nu permite

afirmarea

pozitivităţii TE

Repaus

25w

50w

75w

AR

ITM

IIL

E C

AR

DIA

CE

Apariţia subdenivelării ST adiţionale de 1mm la 25w cu

semnificaţie de ischemie severă


AR

ITM

IIL

E C

AR

DIA

CE

Subdenivelare

ST semnificativă

(2 mm) la 50w şi

FC = 70/min, cu

semnificaţie de

ischemie severă


AR

ITM

IIL

E C

AR

DIA

CE

TE cu

subdenivelare

ST = 3 mm, cu

semnificaţie de

ischemie

severă

Cardiopatia ischemică Repaus

2 ore

100w

AR

ITM

IIL

E C

AR

DIA

CE

A: Repaus.

B: Efort

50w.

Apariţia TV

sugerează o

cardiopatie

organică

severă, dar

nu

obligatoriu

CI

A

B


A

B

AR

ITM

IIL

E C

AR

DIA

CE

Bolnav cu cardiopatie ischemică, angină pectorală de

efort. În repaus (A) fără TR. La TE (B) apar EV politope

cuplate şi în salve, cu semnificaţie de ischemie severă


A B

AR

ITM

IIL

E C

AR

DIA

CE

Bolnav cu

IM vechi.

A: Repaus.

FiA.

B: Efort

75w. Pase de

TV

nesusţinută

cu

semnificaţie

prognostică

negativă


A

B

AR

ITM

IIL

E C

AR

DIA

CE

Bolnav cu CI, AP de efort. Repaus: RS. La efort: Fia cu

AV rapidă care a impus oprirea efortului


AR

ITM

IIL

E C

AR

DIA

CE

HVS. R înalt în derivaţia V5-V6, cu modificare

secundară de fază terminală. Imagine în oglindă în V1-V2

Hipertofiile ventriculare

AR

ITM

IIL

E C

AR

DIA

CE

HVS cu axa

QRS > -300;

HBAS

asociat


AR

ITM

IIL

E C

AR

DIA

CE

Indicele Sokolov crescut fără alte modificări

de fază terminală la un bolnav cu HTA - elemente HVS


AR

ITM

IIL

E C

AR

DIA

CE

DEFINIŢIE

•HOLTER-EKG=înregistrarea de lungă durată a electrocardiogramei pentru a surprinde anumite evenimente, în primul rând aritmice, care nu pot fi surprinse pe traseele electrocardiografice de scurtă durată înregistrate în repaus sau chiar în timpul testării de efort.

AR

ITM

IIL

E C

AR

DIA

CE

DIAGNOSTICUL TULBUĂRILOR

DE RITM

Bolnav cu palpitaţii

cu ritm rapid

însoţite de IVS şi

stări presincopale.

La Holter se

surprinde EV

cuplate sugerând o

posibilă TV ca şi

cauză a

simptomatologiei.

AR

ITM

IIL

E C

AR

DIA

CE

DIAGNOSTICUL CARDIOPATIEI

ISCHEMICE

Subdenivelare ST >

2mm certificând

ischemia miocardică.

Respectă şi criteriile de

durată - 10 min.

AR

ITM

IIL

E C

AR

DIA

CE

EVALUAREA TULBURĂRILOR DE

RITM

BNS Fia cu AV joasă.

Pe traseu se surprind

pauze > 3sec.

AR

ITM

IIL

E C

AR

DIA

CE

Bolnav cu IMA

inferior.

Se surprind pase

de TV nesusţinută,

certificând riscul

aritmogen crescut

HOLTER

AR

ITM

IIL

E C

AR

DIA

CE

Bolnav cu

CMD şi

ICC.

Persistă

TV

susţinută

Risc de

moarte

subită

HOLTER

5.pdf

Documents