catalogul artelor 5 februarie 2015.pdf

Fabrica de Cultură Cluj

ţean ClujConsiliul Jude Şco la Populară de Arte “Tudor Jarda” Cluj - Napocaa

CATALOGUL ARTELOR

SEARA ARTELOR - „PORŢI DESCHISE“ LA ŞCOALA DE ARTE CLUJ -

5 Februarie 2015

Consiliul Judeţean ClujŞcoala Populară de Arte „Tudor Jarda“ Cluj-Napoca


Şcoala Populară de Arte „Tudor Jarda“ Cluj - NapocaStrada Fabricii de Zahăr, nr. 51

Cluj - Napoca, Româniawww.scoaladearte.ro

[email protected]

Manager - Vasile CORPODEANDirector adjunct - Marius MOLDOVAN

Contabil Şef - Dorina TALOŞŞef compartiment arte vizuale - Monica KORENTGrafică, design, selecţie imagini - Călin PRODAN

Administrator - Dacian STOICAwww.scoaladearte.ro

[email protected]


Coperta 1: „Vizual-acustic“Autori: Cristian Goilă, Raluca Vasiu, Raul Ciosescu, Alexandru PopCoperta 2: Candelabrul Şcolii de Arte din sediul de pe str. Pavlov 55,

recondiţionat şi amplasat în februarie 2015 în sediul de pe str. Fabricii de Zahăr 51

54 3

ŞCOALA POPULARĂ DE ARTE „TUDOR JARDA“ CLUJ

5 februarie 2015

SEARA ARTELOR - EDIŢIA A III-A

Manager Vasile CORPODEAN

MOMENTE SURPRINSE ÎN TIMPUL PREGĂTIRII EXPOZIŢIILOR

Continuăm proiectul „Seara artelor“ şi în anul 2015!

A III-a ediţie a „Serii Artelor“ aduce în faţa iubitorilor de artă creativitate, inovaţie şi bucurie de viaţă. Sub cupola încăpătoare a vechiului candelabru al Şcolii de Arte Cluj, sub care s-au desfăşurat spectacolele şcolii timp de 20 de ani la sediul de pe strada Pavlov 55, se vor derula nenumărate momente culturale de ţinută, cu contribuţia multor şcoli de artă şi centre culturale din ţară. Semnalăm prezenţa pentru prima dată la activităţile Şcolii de Arte Cluj a Şcoliide Arte din Târgu Jiu, a Centrului Cultural „Dunărea de Jos“ din Galaţi, a Centrului Judeţean de Cultură Tradiţională Caraş-Severin, cât şi a Centrului Cultural „Teodor Burada“ din Constanţa.

De asemenea, pentru a sublinia puternica destinaţie culturală a Şcolii de Arte, care este un „aşezământ cultural“, conform legilor în vigoare, am iniţiat colţul de presă culturală „Citeşte!“,unde vor fi la dispoziţia cursanţilor pentru lectură majoritatea publicaţiilor de cultură din România. Tot ca şi premieră, în cadrul proiectului „Gaudeamus“ vom înmâna în cadru oficial diplomele de absolvire a Şcolii de Arte cursanţilor de la secţia de pictură din Turda.

De asemenea, salutăm cu căldură prezenţa tradiţională în şcoala noatră a şcolilor de arte din Reşiţa, Satu Mare, Botoşani, Sfântu Gheorghe, a asociaţiilor artiştilor plastici din Cluj-Napoca,Turda şi Câmpia Turzii, a centrelor culturale din Timişoara, Sighet, Târgu Mureş, cât şi a Liceuluide Arte Vizuale „Romulus Ladea“ din Cluj-Napoca.

„Seara artelor“ este deja un brand al Şcolii de Arte Cluj, brand care cumulează mai multe genuri de evenimente culturale şi educaţionale: examen de final de semestru, expoziţii de arte vizuale, colaborări culturale, prezentări de activităţi culturale, dar şi „porţi deschise“.

În acest an se adaugă şi inaugurarea unui nou tronson din clădirea centrală, în urma investiţiilor realizate în anul 2014 de către Consiliul Judeţean Cluj: sălile de fanfară-jazz-cor, joc popular-dans şi sculptură-ceramică.

Şi nu în ultimul rând, vom inaugura pictura „Vizual-acustic“ a tinerilor artişti: Cristian Goilă, Raluca Vasiu, Raul Ciosescu, Alexandru Pop, pictură care va sta la baza conceptului de promovare vizuală a Şcolii în anul 2015. Şi să nu uităm, în anul 2015 vom sărbători 60 de ani de existenţă a Şcolii de Arte a Clujului, instituţie pe care ne străduim să o aducem în fiecare an la un nivel excepţionalde funcţionare şi manifestare, pentru a face cinste faimei şi prestigiului Clujului, în ţară şi în lume.

53

„PORŢI DESCHISE“ LA ŞCOALA DE ARTE CLUJŞCOALA DE ARTE CLUJ

4

525

„PORŢI DESCHISE“ LA ŞCOALA DE ARTE CLUJŞCOALA DE ARTE CLUJ

516

PARTICIPANŢI - „SEARA ARTELOR“5 februarie 2015 - Cluj-Napoca

1. Şcoli de Arte

- Şcoala Populară de Arte şi Meserii „Ion Românu“ ReşiţaManager Mariana Dănescu- Şcoala de Arte Satu MareManager Mircea Deac- Şcoala de Arte şi Meserii BotoşaniManager Liviu Andronic- Şcoala Populară de Arte şi Meserii Sfântu GheorgheManager Gaj Nandor- Şcoala Populară de Artă Târgu JiuManager Alexandru Bratu- Şcoala Populară de Arte „Tudor Jarda“ Cluj-NapocaManager Vasile Corpodean

2. Centre de Cultură

- Centrul Cultural „Dunărea de Jos“ GalaţiManager Sergiu Dumitrescu- Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului TimişManager Liliana Laichici, director adjunct Codruţa Măgurean- Centrul Cultural Sighetu MarmaţieiManager Dan Pralea, şef secţie Ioan TivadarCentrul Judeţean pentru Cultură Tradiţională şi Educaţie Artistică MureşManager Iulian Praja- Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş SeverinManager Gheorghe Ţunea- Centrul Cultural Judeţean „Teodor Burada“ ConstanţaManager Doina Voivozeanu

4. Asociaţii ale Artiştilor Plastici

- Asociaţia Artiştilor Plastici ClujPreşedinte Octavian Popescu- Asociaţia Artiştilor Plastici Câmpia TurziiPreşedinte Iuliana Pop- Asociaţia Culturală „Filarmonia“ TurdaPreşedinte Ovidiu Cosac- Asociaţia „Cultura fără frontiere Transilvania“Preşedinte Simonfy Zoltán

3. Licee de Artă

- Liceul de Arte Vizuale „Romulus Ladea“ Cluj-NapocaDirector Gavril Zmicală

INAUGURAREA PICTURII „VIZUAL ACUSTIC“ DIN SALA NOUĂ DE FANFARĂ-JAZZ

AUTORI: CRISTIAN GOILĂ, RALUCA VASIU, RAUL CIOSESCU, ALEXANDRU POP

ŞCOALA DE ARTE CLUJ

Acest text reprezintă o interfaţă, nu neaparat explicativă, ci mai degrabă o dimensiune lingvistică a lucrării de acoperire a suprafeţei fizice a suportului şi de “îmbogăţire” vizuală prin completare verbală. Plecând de la tema sugerării vizuale bidimensionale, menită a personaliza un spaţiu dedicat activităţilor specifice studiului disciplinei muzicale ''fanfară-jazz'', soluţia cea mai potrivită a îmbogăţiriisălii, care prezintă elemente de cărămidă aparentă combinate cu grinzi metalice negre (amintind de perioada începutului de epocă modern – industrial), temperată cu pereti albi, a fost de departe o combinaţie graffiti, cu accente de caligrafie asiatică. Prin libertatea de expresie a varietăţii tematice a graffitiului şi caracteristicii caligrafiei asiatice de a esentializa la nivel de simbol, cele două forme stilistice vizuale generează amprenta vizuală a unei melodii în desfăşurare, fiind în acelaşi timp fracţiune şi atemporalitate, grafism - notă - stare de spirit, bidimensional prin suport fizic şi reprezentare şi multidimensional prin percepţia privitorilor, individualităţi şi ansamblu, orchestra (prin sugerarea instrumentelor) şi personaj – (secvenţă accent) şi totodată undă sau contopire prinarmonie şi senzaţia de dinamism şi plutire a formelor. Modalitatea execuţiei schiţelor prealabile a fost de asemenea inedită şi nespecifică, aceasta neimplicând privirea suportului alb al hârtiei şi neurmărind liniile cu privirea. Ascultând fragmente muzicale şi lăsând mâna să deseneze liber pe hârtie în timp ce privirea contemplă orizontul, imaginaţiapersonifică instrumente în grafisme sub forma amprentei vizuale a sunetelor, impregnări necontrolate prin apreciere vizuală sau analitică directă, generând astfel forme surprinzatoare, care prin eliminarea liniilor de prisos au scos în evidenţă nucleul, chintesenţa acelei stări de lucru şi inspiratie. Totuşi, această punere în scenă nu ar fi devenit la fel de interesantă fără un mic accident, necesar prin coincidenţa care să-i dea un plus de savoare prin contemplarea nevoii de perfecţiune prin imperfecţiunea sugerată de Alexandru Pop printr-o notă “leşinată”, căzută din portativ, pentru a se “reculege” lângă semnăturile artiştilor Cristian Goilă, Raul Ciosescu, Raluca Vasiu şi Alexandru Pop. Nota a fost generată de o picătură de negru ce a atins accidental suprafaţa imaculată, albă, a suportului bidimensional în timpul lucrului…

Expert pictură Cristian Goilă

750

EXPOZIŢIE DE PICTURĂ ŞI GRAFICĂ - „CLIPA“CENTRUL CULTURAL „DUNĂREA DE JOS“ - GALAŢI

“Suflet către Suflet!” - prin dăruire şi perseverenţă, Şcoala de Arte din cadrul Centrului Cultural "Dunărea de Jos" Galaţi, prin clasa de pictură şi grafică, vizează modelarea artistică a individului în exprimarea frumosului.

Manager Sergiu Dumitrescu

Ferdinand Mihaela - grafică

Rîmbu Ioana - pictură

Monica Gurguiatu - pictură

Stoleru Liliana - pictură

Mohorea Paula - pictură

Cocu Irina Stefania - grafică

Bradea Diana - grafică Ghiba Ioana - pictură

INAUGURARE SĂLI NOIŞCOALA DE ARTE CLUJ

Sala de fanfară-jazz

Sala de joc popular

Sala de ceramică-sculptură

Hol principal

498

EXPOZIŢIE DE PICTURĂ „ANOTIMPURI BOCŞENE“ŞCOALA POPULARĂ DE ARTE ŞI MESERII „ION ROMÂNU“

REŞIŢA

Coordonator expert: Elena HăbăşescuManager Mariana Dănescu

Elevii din anul II de la Şcoala Populară de Arte si Meserii “Ion Românu” Reşiţa secţia externă Bocşa, au ales ca temă – „Anotimpuri Bocşene” - pentru participarea la expoziţia „ Seara Artelor“ Cluj. În oraşul nostru vei găsi multe frumuseţi pe care trecerea timpului n-a reuşit să le distrugă. Astăzi, Bocşa are din nou o secţie de pictură a Şcolii Populare de Artă şi Meserii „Ion Românu” Reşiţa unde elevii învaţă tainele artelor plastice. Anotimpurile fac din acest colţ de lume un loc căutat de artiştii plastici printre care şi elevii şcolii de artă. Fiecare din ei şi-a ales un colţişor din natură şi l-a interpretat în culorile unui anotimp care o să rămană nemuritor peste ani. Poezia acestor locuri o poţi citi în tablourile pictate cu migală şi multă dragoste pentru frumos. Sensibilitatea cromatică folosită de viitorii pictori ne aduce în faţa ochilor anotimpul preferat şi face ca sufletul nostru să fie inundat pe moment de acea bucurie trăită la venirea lui. Cu sau fără voia noastră, sufletul unui artist va înflori odată cu primăvara şi va ninge la venirea iernii. Elevii care participă la această expoziţie sunt: Faiciac Cristiana, Boboescu Anca, Toth Mirabela, Onofrei Rafael, Boboescu Daniel, Lorinţ Yulissa, Matzek Venicius, Mustăţi Ariana, Negrea Andreea şi Negrea Beniamin.

Director Casa de Cultură BocşaDaniel Liuţ

CITEŞTE! INAUGURAREA PUNCTULUI DE LECTURĂ PRESĂ CULTURALĂ


Pentru a stimula lectura în rândul tinerilor, începând din luna februarie 2015 Şcoala de Arte Cluj a demarat proiectul „Citeşte!“, amenajând în acest sens un spaţiu plăcut şi adecvat în mansarda clădirii. În cadrul colţului de presă „Citeşte!“ vor putea fi lecturate cele mai importante publicaţii culturale din România, centrale sau locale: „Contemporanul“, „Cultura“, „22", „Dilema Veche“, „Tribuna“, „România literară“,“Sinteza“, „Flacăra“, „Steaua“, etc. De asemenea, vor putea fi studiate şi revistele editate de către şcolile de arte sau centrele culturale din ţară: „Timisiensis“ (Timişoara), „Reflex şi Nedeia“ (Reşiţa), „Casa Artelor“ (Brăila), „Datina“ (Constanţa),„Rânduiala“ (Alba Iulia), „Tradiţii Mureşene“ (Târgu Mureş), „Arte“ (Cluj-Napoca), „Making Of“ (Cluj-Napoca), „Buletin Cultural“ (Cluj-Napoca), „Caiete Silvane“ (Zalău).

Manager Vasile Corpodean

489

EXPOZIŢIE DE PICTURĂ „CULORILE LUMII“ŞCOALA DE ARTE SATU MARE

Școala de Arte Satu Mare a pregătit pentru „Seara Artelor”, organizată de Școala de Arte „Tudor Jarda” Cluj Napoca, o expoziție cu tema „Culorile lumii”. Au realizat în total zece lucrări următorii cursanți: - Fekete Dora - Geanina Bereș - Diana Blidar - Cristina Fiat - Keresztesi Monica - Manuela Manița - Ioana Naghi Lucrările reprezintă întruchiparea imaginației cursanților referitor la culorile lumii. Specificul tablourilor este abordarea modernismului, direcție nouă pentru cursanții Școlii de Arte Satu Mare, care succede stilului clasic şi exprimă apropierea concepțiilor creatoare de artă contemporană. Tehnica lucrărilor este una mixtă: culori în ulei, respectiv acrilice. .

Profesori coordonatori: Abkorovits Robert și Szodoray Parádi HajnalkaManager Mircea Deac

EXPOZIŢIE DE DECORAŢIUNI INTERIOARE„ÎMBINĂRI“


Numele expoziţiei este dat de tangenţele decoraţiunilor cu celelalte forme de artă - tapiserie, sculptură sau design textil, grafică sau arhitectură. Întâlnim tehnici de lucru diferite, dar tocmaiîn aceasta constă originalitatea manifestării şi conferirea a ceea ce este mai important: senzaţii.Clasele de decoraţiuni interioare ne dau variante de expresie pentru fiecare personalitate în parte.

Expert decoraţiuni interioare Monica Korent

4710

EXPOZIŢIE DE GRAFICĂ ŞI PICTURĂ „IDENTITĂŢI“CENTRUL DE CULTURĂ ŞI ARTĂ AL JUDEŢULUI TIMIŞ

Expoziția de pictură și grafică ”Identități” cuprinde două proiecte artistice, fiecare din ele uzitândde un limbaj specific. Primul proiect se numește ”Galerie de (auto) portrete” și cuprinde un număr de 15 lucrări cuprinzând autoportretele subiective ale expozanților. S-a dorit a experimenta un auto-dialog, o auto-interogare a omului contemporan vis-a-vis de etichetarea socială și profesională, care include individul într-o clasificare predest inată , meni tă să anihi leze adevărata esență personală , reprezentanta identităţii umane. Am urmărit un excurs de auto-cunoaștere, prin portretizarea ges tua lă , pr in expres ia p las t ică d i rec tă , fă ră rapor tare la forma imedia tă . Fiecare lucrare are d imensiunea 70x50 cm, por t ra i t , u le i sau acryl /pânză.

Director adjunct Codruţa MăgureanManager Liliana Laichici

Proiectul artistic paralel, ”Momente ale proximității” este constituit dintr-o serie de lucrări, în careforma estetică clară și stabilă ne relevă farmecul cl ipelor așa-zis ”banale”care compun viața de zi cu zi. „Dezbrăcate” de prețiozități ale execuției, lucrările sunt juxtapuneri de momente plenare ce dau farmecul intimității calde cu realitatea noastră firească. Lucrările, pictură și grafică, 15 la număr, sunt de dimensiuni medii, ușor de parcurs, în coerența lor calmă.

EXPOZIŢIE DE DESIGN VESTIMENTAR „ART NOUVEAU“ - AN IIŞCOALA DE ARTE CLUJ

Tema explorează posibilităţile de interpretare a motivelor de inspiraţie “Art Nouveau” în vestimentaţia contemporană.

Expert design vestimentar Teodora Vişinescu

1146

EXPOZIŢIE DE PICTURĂ „GÂNDIND LA RECE“ASOCIAŢIA ARTIŞTILOR PLASTICI CLUJ

Preşedintele Asociaţiei Artiştilor Plastici ClujOctavian Popescu

Expoziţia întruneşte un număr de 13 artişti plastici care au în exprimarea lor artistică şi încercări în domeniul artei moderne, abstracte sau figurative. Este o selecţie de lucrări cu această orientare, iar publicul este invitat să constate cât de mult s-a reuşit îndepărtarea de o exprimare realistă a subiectelor abordate. Răspundem prezent la invitaţia Şcolii de Arte ,,Tudor Jarda'' prin participarea următorilor colegi: Mircea Bonda, Dana Deac, Eva Dolha, Ionel Federiga, Maria Moldovan, Larisa Oniş, Geta Petrovan, Octavian Popescu, Monica Romanca, Luminiţa Rusu, Adela Sâmbotin, Ionică Todea, Cornelia Vidraşcu, Maria Cristea. Ne onorează această invitaţie a Dumneavoastră şi participăm cu drag la prestigioasele activităţi organizate de Şcoala de Arte Cluj. Pentru Asociaţia Artiştilor Plastici Cluj este un an important plin de semnificaţii. Este un an jubiliar, deoarece în luna august vom sărbători 40 de ani de existenţă şi activitate neîntreruptă a asociaţiei. Existenţa Asociaţia Artiştilor Plastici Cluj este strâns legată de Şcoala de Arte şi de absolvenţii ei de la secţiile de arte vizuale.

Octavian Popescu „Eminesciana“

Luminiţa Rusu - „Portret American“ Larisa Oniş „Flori de Gheaţă“

Maria Moldovan „Painted World“

Ionel Federiga - „Bufnită”

Maria Cristea„Merge şi Aşa”

EXPOZIŢIE DE DESIGN VESTIMENTAR „GEOMETRII“ - AN I


Expoziţia ilustrează dezvoltarea conceptului de colecţie cu tema ,,Geometrii", pornind de la forme simple, urmărind tendinţele actuale. Volumele sunt create din suprapuneri de forme geometrice.

Expert design vestimentar Teodora Vişinescu

4512

EXPOZIŢIE DE PICTURĂ „REMEMBER“ASOCIAŢIA CULTURALĂ „FILARMONIA“ TURDA

Preşedintele Asociaţiei „Filarmonia“ Turda Ovidiu Cosac

Extrem de prolifică în viaţa culturală turdeană, Societatea Culturală “FILARMONIA” Turda a organizat în anul 2014 nu mai puţin de 16 expoziţii de pictură, sculptură, grafică, artă culinară la Galeria de Artă Turda şi şase expoziţii în alte locaţii şi a participat la expoziţii de pictură şi sculptură la Târgu Mureş, Cluj-Napoca, Sighişoara. Această societate culturală constituie un exemplu de pasiune pentru artă, de mare devoţiune în cultivarea şi desăvârşirea adevăratului spirit artistic.

Maria Ilişiu Manole Ciui

Maria Larisa Oniş Iosif Stegaru

EXPOZIŢIE DE DESIGN VESTIMENTAR „ABSTRACT“ - AN III


Mult mai dificil, demersul de creaţie pentru anul III are în vedere referinţa la o sursă abstractăde inspiraţie şi transalatarea ei în produse concrete vestimentare prin metoda asocierii imaginative. Avem de a face, astfel, cu teme diverse alese de către cursanţi, care se încadrează în tematica nepalpabilă generală, şi sunt mai degrabă legate de emoţii, afectivitate, stări. Subiectele alese de aceştia (şi care coincid perfect cu tema pentru lucrarea de diplomă pentru finalul anilor de studiu) sunt diversificate şi nu mai puţin provocatoare: Mindfulness, Oniric, Temperamente, Miros/Stare de spirit/Amintire, Bine versus Rău, Sentiment şi renunţare.

Expert design vestimentar Călina Langa

Adela Lacatus Celina Roschnafschy Anca Curt

Iulia Sasu Dorina Balasz Muresan

4413

EXPOZIŢIE DE PICTURĂ - „IPOSTAZE CROMATICE“

ASOCIAŢIA ARTIŞTILOR PLASTICI CÂMPIA TURZII

Asociaţia Artiştior Plastici Câmpia Turzii are ca scop principal al acestei expoziţii comunicarea, schimbul de idei, sentimente şi trăiri. Portretele reprezintă sau exprimă sentimentele şi gândurile interioare ale oamenilor. Gândurile sunt cele care pot umple sufletele noastre de bucurie sau tristeţe. De obicei îţi poţi da seama după expresia feţei ce anume gândeşte sau simte cineva, mai ales atunci când este vorba de un sentiment - reacţie. Dar ce facem cu stările adânc închise în noi, pe care nu le lăsăm la vedere, pe care nu le cunoaşte nimeni, şi cărora nici măcar noi nu îndrăznim să le dăm formă sau nume? Acestor stări am dorit să le dăm un nume şi să le exprimăm cu ajutorul penelului şi a culorilor.

Am dorit să creăm un cadru contemplativ în care fiecare participant la expoziţie să-şi dea frâu liber imaginaţiei şi libertate gândurilor, am dorit să între-deschidem o uşă prin care să se strecoare lumina. Încercăm să stârnim interesul celor care vizitează această expoziţie să deschidă larg aceastăuşă, să exploreze mai amănunţit şi să împărtăşească celorlalţi experienţa avută. Ne-au inspirat oamenii de lângă noi, poate din familie sau dintr-o fotografie demult uitată, portretele unor pictoricelebri după care am realizat reproduceri, oameni pe care îi simţim dincolo de conştient, exteriorizând vibraţiile primite de la aceştia prin tuşe de culoare.

Povestea fiecărui portret poate fi imaginată de privitor, pentru că la prima vedere este privat de susţinerea poveştii. El este îndemnat să-şi imagineze singur scenariul şi povestea, să problematizeze o imagine faţă de care se poate simţi atras, pe care poate o recunoaşte sau care îi este complet străină, dar foarte curioasă. Şi dacă noi reuşim să transmitem privitorului aceste gânduri, indiferent de tehnica folosită, înseamnă că misiunea noastră de artişti a fost îndeplinită.

Preşedintele Asociaţiei Artiştilor Plastici Câmpia TurziiIuliana Pop

Iuliana Pop

Mihaela Sebeni Maria Săsăran

Alida Nagy

Vasilica Marina Căluşer

Mihaela Crişan

Expun: Marina Vasilica Căluşer, Mihaela Crişan, Natalia Crişan, Nagy Alida, Emma Pavaloaia, Romeo Pavaloaia, Dana Iuliana Pop, Maria Sasaran, Mihaela Sebeni, Paula Vonas

EXPOZIŢIE DE DESIGN VESTIMENTAR „BELLE ÉPOQUE“ - AN IIŞCOALA DE ARTE CLUJ

Tema propusă pentru studiu la anul II are de a face cu elemente preluate din istoria costumului şi anume perioada Belle Epoque, care coincide cu sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX. Documentarea şi cercetarea acestei zone de interes, cu multiplele sale faţete stilistice, va da naştere unor propuneri aduse în actualitate prin intermediul înţelegerii şi asimilării noţiunilor specifice fiecărui motiv de inspiraţie, motiv ales în funcţie de preferinţa subiectivă a fiecărui cursant.


Alina Galu

Ana Tegzesiu

Andrea Takacs

1443

EXPOZIŢIE PERSONALĂ DE PICTURĂ „CĂLĂTORIE PE UN ALT TĂRÂM“

EXPUNE FELICIA RĂCEAN - ŞCOALA DE ARTE CLUJ

Expoziţia personală ,,Călătorie pe un alt tărâm” prezentată de Felicia Răcean cuprinde lucrări având ca tematică Salina Turda. Realizate în tehnica mixtă, compoziţiile surprind tainele întunericului, fascinaţia unui spatiu atipic, în nemişcare absolută. Misterul Salinei Turda atrage tot mai mult artiştii spre a o face şi mai cunoscută lumii, iar taberele de pictură desfăşurate în adânc sunt o dovadă certa în acest sens.

Expert pictură Felicia Răcean

EXPOZIŢIE DE DESIGN VESTIMENTAR (CLASA DE TEHNICI ÎN DESIGN VESTIMENTAR)

„DISOLUŢIE“ŞCOALA DE ARTE CLUJ

Formele şi structurile aparte ce apar în urma procesului chimic de dizolvare a unor elemente în altele, sunt pretextul ideal pentru realizarea unor mostre de materialităţi ce vor fi folosite ulterior în piese vestimentare gândite pe idea tehnicii patchwork. Execuţia acestor mostre face apella modalităţi neconvenţionale de broderie, aplicaţii şi prelucrări ale materialelor.


Anca Petran Antonia Pasztor

Anca Petran Inesa Diujicov Antonia Pasztor

42

15

EXPOZIŢIE PERSONALĂ DE LINOGRAVURĂ „DUALITĂŢI CROMATICE“

EXPUNE IOAN ZAIT - ŞCOALA POPULARĂ DE ARTE ŞI MESERII BOTOŞANI

Ca orice tehnică artistică, linogravura se bazează pe utilizarea elementelor de limbaj artistic plastic (punct, linie, suprafaţă şi chiar culoare), adaptate specificului graficii. Grafica în relief, parte componentă a artelor grafice, constă în gravarea imaginii artistice (subiectului) pe un suport care poate fi de lemn, metal, piatră, piele, cauciuc, linoleum etc., după care şi varietatea denumirilor xilogravură, litografie, linogravură. Cu excepţia linogravurii toate celelalte tehnici au fost practicate încă din perioada prerenascentistă. Linogravura a apărut şi s-a dezvoltat de prin secolul XIX-lea, după apariţia linoleum-ului, fiind practicată în toată Europa, excelând în Rusia, unde era realizată şi cu rol propagandistic, fiind uşor de publicat în presă.

În România această tehnică a fost adoptată şi practicată, mai puţin în perioada interbelică şi mai mult după anii 1950. Putem afirma că la Botoşani există o tradiţie în evoluţia linogravurii, mărturie fiind artistul plastic Marcel Olinescu, care a practicat şi linogravura color. Această tehnică presupune realizarea imaginilor în etape succesive, în funcţie de numărul nuanţelor de culoare folosite (3-4 nuanţe).După transpunerea negativului desenului pe suportul de linoleum, se gravează cu instrumente specifice-dăltiţe cu profile şi dimensiuni diferite–elementele compoziţiei. Apoi suportul se acoperă cu tuş tipografic în nuanţa cea mai deschisa, aplicat cu un rulou de cauciuc. Se imprimă pe suport de hârtie specială şi se obţine pozitivul primei etape.

Se continuă apoi gravarea linoleumului pentru a doua nuanţă,cu o treaptă tonală mai joasă, care va crea următoarea imagine evoluată. Rămâne astfel vizibilă pe suportul de hârtie prima şi a doua nuanţă. Se repetă procedeul pentru celelalte etape de gravare şi imprimare prin suprapunere. Finalul relevă imaginea unică şi inimitabilă a proiectului iniţial, cu valenţe expresive deosebite, atât prin sinteza formelor cât şi prin armonia cromatică.

În şcoala noastră am experimentat şi practicat această tehnică încă din anii 1970. Printre autorii performanţi în linogravura color se află şi artistul prezent la această manifestareexpozitionala - Ion Zait. Acesta rămâne fidel tehnicii menţionate, cu toată complexitatea ei, reluând mereu acest mod de a-şi exprima ideile în imagini vizuale. Valoarea operelor sale este mărturie a talentului, muncii şi tenacităţii sale, dovedite şi de participarea lui la prezentele evenimente artistice.

Coordonatori Victor si Angela HreniucManager Liviu Andronic

Autor: Ioan Zait

EXPOZIŢIE DE SCULPTURĂ „MIXT“


Arta plastică nu este scrisă, nici vorbită. Arta plastică este o exprimare artistică a trăirii artistului.

Expert sculptură Balla L. Csaba

LIG

IA D

RĂ

GA

N

FO

DO

R A

TT

ILA

A

UR

A S

ITA

RU

A

NA

NIE

HĂ

DĂ

RE

AN

R

EM

US

SA

SU

16 41

EXPOZIŢIE DE FOTOGRAFIE „ART EVENIMENT FOTOGRAFIC“

LICEUL DE ARTE VIZUALE „ROMULUS LADEA“ CLUJ-NAPOCA

Art eveniment fotografic organizat de elevii Liceului de Arte Vizuale "Romulus Ladea". Acest experiment vizual are la bază tehnici de procesare a imaginii pe calculator, elevii realizand imagini inspirate din propriile trăiri. Imagini concretizate de elevii claselor a XI-a. Această nouă tehnică de procesare cu ajutorul calculatorului a creat posibilitatea ca lucrul copiilor şi amalgamul de idei să se materializeze într-o poveste digitală intitulată "Autoportret".

Participanţi: Cătălin Iurian, Cosmin Cordoş, Daniela Brezeanu, Alexandra Brezeanu, Magdalena Varro, Ioana Garbo, Darius Mocan, Felfalusi Erik

Coordonator Tomi TothpalDirector Gavril Zmicală

EXPOZIŢIE DE CERAMICĂ „TRANSPUNERI ALE LIMBAJULUI PLASTIC“


Într-o epocă evident marcată de umanismul tehnologic şi de limbajele specializate, această specialitate – CERAMICA - se angajează, prin arhitectura gândurilor şi ideilor creative, la o îmbogăţire a propriului limbaj. Temelia fundamentală a oricărui demers artistic poartă în sine elementele de limbaj plastic. Depăşind stadiul tatonărilor în direcţia propunerilor, am observat că soluţiile cele mai fecunde conduc spre tărâmul ceramicii artistice contemporane. Fiecare temă a lansat în rândurile cursanţilor noi propuneri în domeniul formelor utilitare, dar şi a celor cu conţinut ideatic. Conjugarea susţinută din punct de vedere teoretic şi practic are ca scop formarea fiecărui cursant în a-şi găsi propriul făgaş în universul creaţiei.

Expert ceramică Elena Amariei

40 17

EXPOZIŢIE DE FOTOGRAFIE „ELEMENTE PRIMORDIALE“CENTRUL DE CULTURĂ ŞI ARTĂ AL JUDEŢULUI TIMIŞ

Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș, prin Școala de Artă Timișoara, prezintă clasa cine – foto a domnului profesor Onuț Danciu, cu expoziția intitulată ”Elemente primordiale”. Expoziția de fotografie este de factură filosofică în care personajele principale sunt elementele primordiale: apă, aer, foc, pământ, interpretate personal de către fiecare elev. Astfel lumina și umbrele îmbracă texturi în care focul germinează viața, dar invocă și intuiția sfârșitului, încălzește dar și distruge, reducând paradoxal ”esența” la esență. Apa prin textură creează sentimentul trecerii dar și al nemuririi, (exacerbat de alegerea prezentării alb-negru), focul din fotografiile color trimite la meșteșug (dar și la ideea de sacru), iar pământul punctul ”eternei reîntoarceri”.

Expun cursanţii: Flore Çorlan, Flavius Curescu, Adrian Cioară, Sebastian Puraci, Oana Muntean, Eva Sibinszki

Profesor clasa cine-foto Onuţ DanciuDirector adjunct Codruţa Măgurean

Manager Liliana Laichici

EXPOZIŢIE DE ARTĂ FOTOGRAFICĂ „METAMORFOZE PLASTICE“


În cadrul ediţiei a III-a, "Seara Artelor", organizată şi găzduită de Şcoala Populară de Arte "Tudor Jarda" cursanţii secţiei de artă fotografică Dumitru Radu, Oana Agavriloaie, Alina Ciucă, Laura Todică s-au întâlnit într-o expoziţie colectivă, numitorul comun fiind interpretarea universului imediat: transformarea şi re-formarea prin prisma aparatului de fotografiat atât a ideilor, cât şi a formelor.

Această transformare a spaţiului înconjurător creată de artă, această metamorfoză plastică, stârneşte o serie de raporturi inedite între formă şi spaţiu, formă şi conţinut, semn şi sens, şi creează forme şi structuri diferite şi unice. Astfel, Dumitru Radu folosind tehnica suprapunerii, a mişcării şi a clar-neclarului readuce realul interpretat plastic şi metamorfozat în faţa privitorilor. Prin jocul cu lumina - umbra şi a transparentelor, Oana Agavriloaie aduce detalii noi în sfera realităţii imediate şi a aparenţei. Laura Todică prin alternanţă, ritm şi comparaţie face o legatură între starea de a fi a obiectelor din natură, iar Alina Ciucă readuceîn prim plan obiectul dorit prin decupaje, colaje, aranjarea şi distribuirea subiectului fotografiat organizat după reguli proprii.

Acest joc intim de reinterpretare, remodelare prin intermediul legilor vizuale ale artei este un joc complex care trece de la destabilizare la restabilizarea unor repere şi, în final, la stabilizarea formelor şi conţinutului plastic, rezultând metamorfoze plastice originale şi autentice.

Expert artă fotografică Gabriela Hurray

Oana Agavriloaiei

Alina Ciucă

Radu Dumitru

Laura Todică

1839

EXPOZIŢIE DE FOTOGRAFIE „LAPSUS.VIZIUNE.TRIUMF“ASOCIAŢIA ARTIŞTILOR PLASTICI CÂMPIA TURZII

Ideea de fotografie a venit din pură joacă și o facem cu un amatorism desăvârșit. Dar frumos. În felul nostru surprindem exact ce simțim că vedem. Vrem să surprindem expresiile înrămate natural în fizionomia oamenilor cunoscuți sau necunoscuți.

Lapsus – mereu ne trezim că vrem ceva, căutăm ceva, dar suntem lipsiți de inspirație și suntem”goi” în exprimare.

Vizită – ne luăm ”catrafusele” și plecăm în căutare de dialoguri. Uneori tăcute. Știu că pare absurd, dar un dialog al privirilor face mai mult decît o mie de cuvinte. Tăcerea își etalează frumusețea substratului regăsit în adîncul ochilor care se spune mereu că reflectă interiorul. Ne urprindem prietenii în așa fel încît sînt plăcut surprinși de ce pot descoperii cînd se văd priviți cu alți ochi decît al lor. Surprindem necunoscuții în ipostaze de teribilă fericire sau teribilă tristețe ...așa simplu cu un declik

Și iată triumful – exact ce ne-am dorit : expresii. Oamenii sunt frumoși. Trebuie doar să privești dincolo de obiectiv. Să te oprești o clipă. E aici și acum.

Preşedinte Iuliana Pop Expun Ioana Colcer şi Cristina Feneşan

EXPOZIŢIE DE GRAFICĂ „AUTOPORTRET“


Tema este deschisă să întâmpine creativitatea cursantului. Un exerciţiu de imaginaţie, de exprimare a unei realităţi interioare sau exterioare ego-ului. Artistul este insă un conglomerat de ego-uri rătăcite care nu ascultă de nici un stăpân. Aceasta temă propune să surprindă secvente ale unor lumi pline de frământări în plan socio-uman. Cursantul este invitat să dea curs imaginarului şi să dezbată în plan vizual-artistic diversele problematici care îl preocupă. Să dezvolte o compoziţie sau mai multe, în baza unei idei strâns legată de sfera de interes personal.

Expert grafică Ioana Popa

38 19

EXPOZIŢIE DE ARTĂ TEXTILĂ ŞI DECORATIVĂ„TRADIŢIE ŞI ARTĂ“

ŞCOALA POPULARĂ DE ARTE ŞI MESERII „ION ROMÂNU“ REŞIŢA

Ne-am oprit la acest titlu pentru că tradiţia şi arta noastră românească sunt izvor de inspiraţie pentru arta modernă de astăzi. Pictura, sculptura, arta textilă, vor dăinui peste timp şi prin ele oamenii vor povesti despre viaţa lor, despre lumea înconjurătoare. Lucrările noastre sunt o combinaţie între arta tradiţională românească şi arta quiltului, o tehnică nouă aparută după revoluţie în România. Nu este cunoscută în şcolile de artă însă, cu timpul, datorită accesului la informaţie, ea va pătrunde şi aici cu pasi marunţi. În şcolile noastre se studiază arta decorativă şi tapiseria - de aceea ne-am permis să combinăm arta decorativă cu tehnica quiltului, care nu este altceva decât „matlasarea“. Unirea celor trei straturi de material textil se face prin cusături decorative mult mai complexe decât cele cunoscute la matlasare. Elevii şcolii de artă din Bocşa au înlocuit farfuria din ceramică cu farfuria textilă pe care au decorat-o folosind culori pentru textile sau acrilice. Modelele sunt concepute de ei, motivul de inspiraţie fiind ceramica populară românească. Acestea au fost aplicate de instructorul lor, pe un suport textil quiltuit sau matlasat cu ajutorul maşinii de cusut. Acest suport textil înlocuieşte pânza, lemnul sau cartonul folosite la pictură. Elevii care participă la această expoziţie: Toth Mirabela, Negrea Beniamin, Lorinţ Yulissa, Boboescu Aurica, Onofrei Rafael, Boboescu Daniel, Negrea Andreea, Boboescu Anca, Stoina Cristine împreună cu profesorul Elena Hăbăşescu care va expune alături de elevi două lucrari textile cu aceeaşi temă.

Expert Elena HăbăşescuManager Mariana Dănescu

Director Casa de Cultură BocşaDaniel Liuţ

EXPOZIŢIE DE PICTURĂ „CU ŞI FĂRĂ MĂRUL DISCORDIEI“


Obiecte, fructe, drapaj, suprafeţe, perspectiva, figura umană alcătuiesc subiectele de studiu. Amestecurile de culori, contrastele de culoare, griurile colorate ce îmbogăţesc suprafaţa picturii, sunt armonizate printr-o pensulaţie şi un tempermant personal.

Alina Jilovan - An I

Delia Flueraş - An III

Lavinia Baciu - An I

Liana Blag - An IIIMihaela Barbos - An III

Expert pictură Farkas Melinda

3720

EXPOZIŢIE DE ARTĂ DECORATIVĂ „PÂSLĂRIT ŞI MACRAMÉU“

ŞCOALA POPULARĂ DE ARTE ŞI MESERII SFÂNTU GHEORGHE

Lucrările secţiei de artă decorativă din cadrul Școlii Populare de Arte și Meserii din Sfântu Gheorghe sunt pregătite prin mai multe tehnici, ca pâslăritul şi macraméu. Obiectele de artă decorativă sunt pregătite cu motive tradiționale străvechi: laleaua - simbolul feminității; arborele vieții – conexiunea eternă între viață și moarte, bufnița – simbolul cunoașterii. În arta tradițională mai sunt folosite foarte multe motive cum ar fi lebăda, sau florile.

Obiectele pregătite pot fi folosite nu numai pentru decorațiuni interioare, ci și pentru obiecte de uz zilnic: genți, poșete, bijuterii, ornamente pentru pom de Crăciun, jocuri pentru copii, toate fiind puse ladispoziția imaginației creatorilor. Lucrările din pâslă sunt: pernă decorativă, gentuţă, bijuterii, perne de scaun, mingi, decoraţiuni de Crăciun, suport creioane, căciulă, decoraţiuni perete. Lucrările executate prin tehnica macraméu sunt pregătite din sfoară de cânepă.

Obiectele au fost realizate de către cursanţii de artă decorativă tradițională ai Școlii Populare de Arte și Meserii Sfântu Gheorghe, extensiile din Aita Mare și Bățanii Mici

Manager Gaj Nandor

EXPOZIŢIE DE PICTURĂ „ATELIER“ŞCOALA DE ARTE CLUJ

Prin această denumire generică „atelier” am propus o temă liberă, lăsând personalitatea şi pasiunea fiecărui cursant în parte, pentru specialitatea „pictura” să urmeze făgaşe proprii valentelor artistice individuale, relevând prin acest exerciţiu căutarea şi diversitatea creativă a acestora.

Expert pictură Cristian Goilă

2136

EXPOZIŢIE DE DESIGN VESTIMENTAR „SUNT BUCUROS“CENTRUL DE CULTURĂ ŞI ARTĂ AL JUDEŢULUI TIMIŞ

Epoca postmodernă, globalizarea și societatea contemporană ne prezintă imaginea ,,omului nou” cu identitate aproape androgină trăind într-o nesfâșită ,,foame” de senzațional, ,,omul informal” accesează cu precădere sensul peiorativ al realității.

Colecția „SUNT BUCUROS” surprinde veselia omului postmodern: consumatorismul! Pigmenții neconvenționali folosiți (suc de fructe, vin, muștar, cafea, ketchup, grăsimi naturale, etc.) vorbesc despre preocupările și plăcerile actuale.

Designer Gabriela MuscanDirector adjunct Codruţa Măgurean

Manager Liliana Laichici

EXPOZIŢIE ARTĂ DECORATIVĂ - „SEMNE LA RĂS-TIMP“ŞCOALA POPULARĂ DE ARTĂ TÂRGU JIU

Tema își propune să transmită elevilor respectul față de cultura tradițională românească și să-i antreneze într-un act de creație care va dăinui în timp. Semnele și simbolurilevechi au fost combinate în structuri plastice noi și interpretate cu gingășie de elevii Școlii de Artă Târgu-Jiu, secția externă Novaci. Copiii au pictat ia, neștiind că i-a inspirat veșnicia, participând astfel la înveșnicirea spiritului unui popor.

Expert Ungureanu DacianaManager Alexandru Bratu

Picu Gabriela "Ia mea"

Bălănoiu Adriana "Rochie țărănească"

Deaconescu Ilinca "Compoziție"

Brînzan Marta "Vis cu ie"

EXPOZIŢIA „AFIRMARE“CURSANŢII SECŢIEI DE PICTURĂ - SECŢIA EXTERNĂ TURDA


Cursanţii secţiei externe Turda, specialitatea pictură - atât de diferiţi ca vârstă şi ocupaţie - ne prezintă lucrări care le pun în valoare talentul. Aceasta este ocazia perfectă pentru un schimb de experienţă şi afirmare. O activitate de asemenea amploare, organizată de Şcoala de Arte Cluj constituie un imbold artistic extraordinar pentru toţi participanţii, o recunoaştere şi o mare promovare a artiştilor.

Kiss Anca- anul III

Mezei Albert – anul III

Romila Theodor – Anul II



Coordonator pictură secţia extenră TurdaFelicia Răcean

3522

EXPOZIŢIE DE ŞTERGARE „APUSENE”EXPUNE MEŞTERUL POPULAR ELVIRA GAVRIŞ


Ştergarul este unul din cele mai importante piese din categoria ţesăturilor sau cusăturilor confecţionate în gospodăriile ţărăneşti. El are mai multe funcţii: o funcţie utilitară în gospodărie, o funcţie decorativă şi o funcţie simbolică în cadrul ceremoniilor (botez, nuntă, înmormântare). Materialele folosite pentru confecţionarea ştergarelor sunt cânepa, inul şi bumbacul, iar modelele sunt diferite în funcţie de regiunile în care sunt confecţionate şi de modul de întrebuinţare.

Ştergarele decorative şi cele pentru nunta şi înmormântare sunt lucrate cu mai multă alesătură sau broderie, dar şi acestea diferă prin colorit. Ştergarele decorative le întâlnim agăţate pe pereţi după icoane, farfurii sau oglinzi în casele ţărăneşti pregătite în special pentru sărbătorile de iarnă. La capete ştergarele tradiţionale au obligatoriu dantelă lucrată manual sau franjuri.

Coordonator expert artă populară Elvira Gavriş

EXPOZIŢIA DE PICTURĂ „GAUDEAMUS“ A ABSOLVENŢILOR DE PICTURĂ - SECŢIA EXTERNĂ TURDA


Prima promoţie de absolvenţi ai secţiei externe Turda-specialitatea Pictură prezintă câteva dintre lucrările cu care şi-au încheiat cursurile Şcolii de Arte Cluj.Este o promoţie de excelenţă, cu real talent şi care, din fericire, continuă să creeze şi după terminarea şcolii. Acesta este marele câştig al Şcolii de Arte Cluj-rodirea seminţei artei printr-o continuă creaţie şi participare la viaţa culturală românească.

Coordonator pictură - secţia externă Turdaexpert Felicia Răcean

Maria Larisa Onis Manole Ciui

Maria Ilisiu Iosif Stegaru

2334

EXPOZIŢIE DE PICTURĂ „ICOANA, MOŞTENIREA SPIRITUALĂ“

ASOCIAŢIA ARTIŞTILOR PLASTICI CÂMPIA TURZII

Atât din punct de vedere artistic, câtși sub raport spiritual, icoana este una dintre cele mai mari descoperiri ale secolului XX. O importanță capitală are însă renașterea icoanei în sânul Ortodoxiei. În epoca noastră, o asemenea renaștere reprezintă o necessitate vitală. Totuși, ca și "descoperirea" icoanei, ea se produce pentru moment înafara oricărei legături cu gândirea teologică și cu pietatea liturgică, deci înafara contextului său natural. Dacă teologia cunoaște o treptată eliberare de scolastică, atitudinea față de icoană continuă, dimpotrivă, să fie dominată de moștenirea secolelor trecute. Această moștenire de care nu reușim să scăpăm se manifestă cu precădere în domeniul pietății liturgice. Nu este oare Tradiția Bisericii asimilată, de către mulți credincioși, unui simplu conservatorism?

Încă o dată trebuie spus: renașterea icoanei este o necessitate vitală a timpului nostru. Oricât de prețioase ar fi lucrările care au contribuit la descoperirea icoanei, ceea ce ni se revelează prin ea nu prinde viață decât printr-o realizare practică. Icoana se înnoiește o dată cu Biserica. "Biserica mereu vie și creatoare nu ia deloc apărarea vechilor forme ca atare și nu le opune formelor noi considerate caatare. În ochii Bisericii, arta de astăzi, din trecut sau din viitor semnifică același lucru: realismul. Ceea ce înseamnă ca Biserica – stâlp și temeliea adevărului - nu cere decât un lucru: ADEVARUL."Icoana poate și trebuie să fie nouă (dacă deosebim icoanele diferitelor epoci, e pentru că odinioară ele eraunoi în raport cu epocile precedente). Numai că aceastăicoană înnoită trebuie să rămână expresia unuiadevăr unic.

Renașterea contemporană a icoanei nu reprezintă nici un anacronism, nici un atașament față de trecut sau față de folclor și nici o tentativă de a "redaviașa" imaginii sacre, în atelierul unui pictor; ea este o conștientizare aBisericii și a Ortodoxiei, o întoarcere la transmiterea autentică, prin arta experienței patristice, a adevaratei cunoașteri a revelației creștine.

,,ICOANA pictată este pentr unoi o luminăs fântă, o amintire mântuitoare pentru că ne arată pe Hristos în nașterea Sa, botezat, săvârșind minuni, răstignit, înviat, înalțându-Se la cer. ''

(,,Icoana lui Hristos''- Christoph Schönborn)

Vicepreşedintele Asociaţiei Artiştilor Plastici Câmpia TurziiCălin Tudor Cioca

Expun Florentina-Maria Albu şi Călin Tudor Cioca

REVISTA „MAKING OF“ ŞI CATALOGUL „SERII ARTELOR“ ŞCOALA DE ARTE CLUJ

„Making Of” este o „marcă” proprie a Şcolii de Arte Cluj. O revistă care prezintă vizual activitatea desfăşurată de-a lungul unui an educaţional în Şcoala de Arte Cluj. Imagineavorbeşte mai mult decât textul, o simplă răsfoire a „Making of”-ului îţi prezintă remarcabilul efort artistic şi cultural care se desfăşoară în „atelierele” şi „secţiile” „Fabricii de Cultură” din Cluj.

Catalogul „Serii Artelor” este o prezentare succintă, dar totală, a tuturor momentelor (expoziţionale sau de altă natură)care se desfăşoară în fiecare an în „Seara artelor”, „seară”care are loc la începutul lunii februarie, în penultima zi de şcoală a semestrului I. „Seara artelor” cumulează mai multe evenimente: examen de final de semestru la clasele de arte vizuale, expoziţii de artă, momente artistice, inaugurări, „porţi deschise” la Şcoala de Arte, toatesub semnul generos al implicării şi creativităţii artistice.


3324

EXPOZIŢIE PERSONALĂ DE PICTURĂ „CHIPURI. LOCURI. OAŞ“

EXPUNE VASILE MARINA

Supranumit „omul de iarbă“ datorită legăturii puternice pe care o are cu lumea satului din Ţara Oaşului, Vasile Marina locuieşte într-o casă modestă din celebrul sat Certeze, sat renumit pentru opulenţa şi luxul locuinţelor locuitorilor săi. Este absolvent al Şcolii de Arte Satu Mare şi este foarte cunoscut în zona de nord-vest, fiind membru al Asociaţiei Artiştilor Plastici Satu Mare.A participat la numeroase tabere de creaţie organizate de către şcolile de arte din ţară.Colaborează de şase ani cu Şcoala de Arte din Cluj, participând la taberele de creaţie artistică din Ciucea, Turda, Cluj şi Voivodeni.

Expoziţia de faţă „Chipuri, locuri, Oaş“ prezintă lucrări realizate în ultimul an şi care transpun în format artistic lumea tradiţională a satului Certeze din Oaş. Este a patra expoziţie personală organizată împreună cu Şcoala de Arte Cluj, după expoziţia din data de 4 octombrie 2010, expoziţia „Itinerarii sentimentale“ din 4 octombrie 2012 şi expoziţia din 2014 Clujul - văzut de un oşean“ - expoziţie care face parte din proiectul Şcolii de Arte Cluj „Clujul - oraşul comoară“. Este de apreciat la Vasile Marina atât talentul, „râvna“ şi intensitatea cu care lucrează, cât şi modestia şi sinceritatea - nealterate de statutul de „artist“ dobândit în ultimul timp.


REVISTA „TIMISIENSIS“CENTRUL DE CULTURĂ ŞI ARTĂ AL JUDEŢULUI TIMIŞ

În cadrul Centrului de Cultură și Artă al Județului Timiș ființează cu neîntrerupere de peste 20 de ani revista ”Timisiensis”, care încearcă să aducă în prezent obiceiuri și tradiții peste care s-a așezatuitarea. Mai mult decât atât, s-au efectuat cercetări despre starea actuală a obiceiurilor din județul Timiș și zonele limitrofe, s-au adus în actualitate documente cu valoare de patrimoniu (cum ar fi ”Călindaru' lui Simeon Mangiuca”).

Câteva dintre proiectele încununate cu succes sunt: ”Sate care mor”, ”Memorie vie”, „Tradițiile etniilor“, „Gastronomia tradițională bănățeană“, „Revitalizarea meșteșugurilor tradiționale“, elemente care fac parte din identitatea culturală locală și care trebuie transmise generațiilor viitoare. Din echipa redacției au făcut parte: Vlad Șerban, Otilia Hedeșean, Aurel Gheorghe Ardelean, Ciprian Cipu și mulți alții.

Director adjunct Codruţa MăgureanManager Liliana Laichici

32

„ITINERANT“ŞCOALA POPULARĂ DE ARTE „TUDOR JARDA“

CLUJ-NAPOCACĂLĂTORIA CLUJULUI, „ORAŞUL COMOARĂ“, LA

CHIŞINĂU, CERNĂUŢI, TIMIŞOARA, BRĂILA ŞI BOTOŞANI

Proiectul „Clujul - oraşul comoară“, iniţiat de către conducerea Şcolii deArte în urmă cu patru ani, a continuat şi în anul 2014. După ce a poposit în mai multe localităţi din România (Bucureşti, Reşiţa, Satu Mare, Târgu Mureş, Alba Iulia, Carei, Turda, Huedin, Ciucea, Sighetu Marmaţiei, etc.) în anul 2014 a trecutşi graniţele Ţării, ajungând şi în regiuni în care comunitatea românească este destulde puternică. Chişinăul, capitala Republicii Moldova şi Cernăuţiul, capitala regiunii Cernăuţidin Ucraina au fost două etape importante în itinerarul din anul 2014. Expoziţiile organizatela Biblioteca „Transilvania“ din Chişinău şi Centrul „Tineretul Bucovinei“ din Cernăuţi au restabilit sau dezvoltat punţi cultural-artistice între aceste oraşe şi Cluj-Napoca. De asemenea, în anul 2014 Clujul, „oraşul comoară“ a mai poposit pe malurile Dunării,la Brăila, la centrul de expoziţii „Gheorghe Naum“, la Botoşani la Galeria „Ştefan Luchian“, iar laTimişoara, în galeria de artă din Consiliul Judeţean Timiş.

De această dată expun următorii cursanţi ai claselor de pictură, grafică şi tehnici în pictură: Liliana Mihacea, Eugenia Ursu, Iulia Todică, Alexandra Morariu, Tudor Schimbischi, Alexandru Sima, Margareta Pentelescu, Paulina Pop, Alexandru Ciocnadi, Stela Varga, Iulia Gugu, Irina Stănuţă, Ramona Vulturar, Rozalia Ilyes, Elena Marinca, Bogdana Milea, Teodora Gavriluţ, Diana Hoţiu, Maria Duşa, Cristina Mureşan, Monica Iluţiu, Elisabeta Vişovan, Amalia Crişan, Silvia Dragoş, Barabas Despina, Daniel Cosma, Mihaela Bărbos, Rodica Petruş, Eduard Kadar, Raluca Ilieş, Adriana Buza, Teodora Mnerie, coordonaţi de către experţii Melinda Farkas, Fabian Arpad, Duiliu Crişan.

Manager Şcoala de Arte ClujVasile Corpodean

25

REVISTELE „REFLEX“ ŞI „NEDEIA“ CENTRUL JUDEŢEAN PENTRU CONSERVAREA ŞI

PROMOVAREA CULTURII TRADIŢIONALE CARAŞ-SEVERIN

La inițiativa Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Caraș-Severin, în iulie 2000, apare primul număr al Revistei ”Reflex” (artă, cultură, civilizație), având redactor șef pe Octavian Doclin, redactor pe Ada D. Cruceanu și director pe Gheorghe Țunea. În primii doi ani, Revista aparetrimestrial, începând cu anul 2002, are apariție semestrială, motto-ul fiind ”Și ţine-te de Banat”, de Nicolae Stoica de Hațeg. Începând din 2000, în fiecare an s-au organizat Colocviile Reflex, unde participanții au dezbătut diverse teme propuse de organizatori. Important este că în jurul revistei sunt reuniți colaboratoride marcă ai culturii românești. Revista se distribuie atât în toată țara, cât și în străinătate. Este finanțată de Consiliul Județean Caraș-Severin. În acest an vom aniversa 15 ani de apariție permanentă a Revistei ”Reflex” și în cadrul ”Colocviilor Naționale Reflex”, vom sărbători ediția jubiliară cu numărul XV.

Revista ”Nedeia”, a luat ființă la solicitarea unui dirijor și instructorla Fanfara de copii din Bănia, domnul Ioan Albu, care și-a exprimatdorința să existe o revistă de cultură pe înțelesul nostru. În aceste condiții, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Caraș-Severin, a luat hotărârea ca să apară, la fel ca și Revista ”Reflex”, (semestrial), o revistă de cultură tradițională, care să promoveze cultura tradițională din Banat. Revista apare din anul 2013, sub egida Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Caraș-Severin, (manager, Gheorghe Țunea).

Din colectivul redacțional, fac parte: - Angelica Herac – redactor șef, - Adela Schindler – redactor, - Gheorghe Jurma – redactor, - Nicolae Irimia- redactor. ”Nedeia” e un vârf de pe muntele Semenic, așa că dorința noastră este ca revista să fie semeață ca un munte, dar şi iubită ca și cel maiiubit obicei tradițional din județul Caraș-Severin (Întâlnirea cu fiii satului).În cei doi ani de apariție, s-a impus în peisajul cultural al județului Caraș-Severin și nu numai, și își aduce o contribuție importantă înconservarea valorilor autentice tradiționale, dar și contemporane.

Manager Gheorghe Ţunea

„Clujul - oraşul comoară“ prezintă o nouă viziune a cursanţilor Şcolii de Arte - generaţia 2014 - aupra subiectului „Cluj“, subiect care a fost supus atenţiei artistice tuturor cursanţilor careau frecventat Şcoala de Arte Cluj în ultimii patru ani la secţia arte vizuale.Este un proiect unic în România şi se înscrie în cadrul activităţilor legate de susţinerea Clujului pentru titlul de „Capitală Culturală Europeană - 2021".

Cernăuţi, noiembrie 2014 Chişinău, octombrie 2014 Brăila, mai 2014

Timişoara, iunie 2014 Botoşani, iunie 2014

3126

CONCURSUL DE PICTURĂ „GHEORGHE CHIVU“ EDIŢIA A V-ACENTRUL CULTURAL SIGHETU MARMAŢIEI

ŞCOALA DE ARTĂ „GHEORGHE CHIVU“ SIGHETU MARMAŢIEI

La 102 ani de la naşterea marelui poet şi pictor Gheorghe Chivu, Şcoala de Artădin Sighet, din cadrul Centrului Cultural Sighet, a organizat a V-a ediţie a Concursului de ArtăPlastică „Gheorghe Chivu”. Tematica şi tehnica de realizare a lucrărilor a fost la alegerea elevilor. Au participat peste 100 de elevi, fiecare cu două lucrări. Cele mai bune lucrări au fost premiate, în două categorii - clasele I-VI şi clasele VI – XII. Fiecare participant a primit de asemenea câte o diplomă de participare. La vernisajul expoziţiei organizat cu lucrările elevilor au participat un număr impresionant de vizitatori, iubitoriai artelor plastice.

Şef secţie Ioan TivadarManager Dan Pralea

REVISTA „DATINA“CENTRUL CULTURAL JUDEŢEAN „TEODOR BURADA“

CONSTANŢA În plină expansiune a presei on-line la Constanţa reapare - în format printat - Datina, serie nouă, o pub l i ca ţ i e cunoscu tă în pe i sa ju l pub l i c i s t i c cu l tu ra l a l p rov inc ie i noas t r e . Iniţiatorul şi editorul său - Centrul cultural judeţean Teodor T. Burada – şi-apropus prin această nouă întreprindere publicistică să continue, să descopere şi săsusţină actul de creaţie semnat de oameni de orice vârstă şi profesie, în acelaşitimp valorificând şi promovând patrimoniul cultural existent în Dobrogea, omagiindoamenii de cultură, memoria acestor binecuvântate locuri.Datina s-a născut la 21 decembrie 1991 ca un trimestrial de etnografie şi folclor, editată de Centrul Judeţean de Conservare şi Valorificare a Tradiţiei şi a Creaţiei Populare Constanţa, prima încercare de acest fel din Dobrogea. „Datina” s-a impus ca o necesitate firească de a introduce în casa şi viaţa noastră binele, adevărul, frumosul, valori fundamentale ale poporului nostru”, scria în articolul-program Călin Sabin, unul din importanţii animatori ai vieţii culturale tomitane a acelui timp. Şi continua - „am numit-o aşa pentru că datina este legea nescrisă care, conţinând uncorpus de reguli şi norme sedimentate de-a lungul veacurilor printr-o îndelungatăexperienţă, guvernează devenirea umană. Ea este forţa creatoare a tradiţiei populare,iar o societate în care valorile morale trebuie să primeze nu se poate înălţa neglijândcredinţele, practicile, obiceiurile, cântecele şi dansurile ce înglobează virtuţileethosului românesc, fără de care devenim un popor impersonal, lipsit de identitate.”Păstrându-i numele nu facem astăzi decât în respect pentru aceste începuturi, săcontinuăm politicile editoriale, scopul dintâi al revistei. Chiar dacă presa româneascăde azi traversează o criză, sperăm trecătoare, publicul are nevoie de o informare corectă şi de o platformă de dezbateri asupra zestrei naţionale, a actului de cultură populară, să cunoască performanţele artistice din toate domeniile,iar noi ne-am propus să oferim cititorilor poveşti care evocă un trecut la care generaţiile viitoare vor avea prilejul să viseze, raportându-şi existenţa. Revista va găzdui materiale de larg interes cultural ,ilustrând astfel preocupările instituţiei noastre din domeniul etnologiei, parte a băncii de date a culturiitradiţionale dobrogene. În acelaşi timp multe rubrici vor fi dedicate evenimentelorimportante organizate de sau sub tutela Consiliului judeţean Constanţa şi CentruluiTeodor T. Burada. Va prezenta nemijlocit viaţa culturală a localităţilor dobrogenestimulând cultura tradiţională, va organiza simpozioane etnofolclorice, va editalucrări destinate conservării şi promovării culturii tradiţionale, gale ale tinerelortalente, va deveni, cu sprijinul susţinătorilor săi, generatoarea unei autentice mişcăriculturale complexe. La drum, iarăşi, cu Datina, serie nouă, pe meleaguri dobrogene!Redacţia

Manager Doina Voivozeanu

2730

CONCURSUL DE ARTĂ FOTOGRAFICĂ „OBICEIURI DE IARNĂ“

EDIŢIA A IV-AŞCOALA DE ARTE CLUJ

Concursul "Obiceiuri de iarnă" a ajuns la editia a IV - a şi se bucură şi în acest an de interesul şi atenţia pasionaţilor de fotografie, atât a profesioniştilor cât şi a novicilor în acest domeniu.Scopul acestui concurs este de a atrage atenţia asupra rolului îmbinării tradiţiei şi a obiceiurilor din viaţa cotidiană. Fiecare participant contribuie la dezvăluirea acestei realităţi prin momentele surprinse în oras sau la ţară, prin eseu fotografic sau instantanee, prin portretele sugestive sau ornamentele specifice acestei perioade din an. Vă lăsăm să decideţi dumneavoastră fotografiile care surprind cel mai bine expresivitatea şi atmosfera obiceiurilor de iarnă.

Coordonator curs artă fotograficăexpert Gabriela Hurray

Nicolae Raul Knall - Alba Iulia„De veghe“

Bogdan Ruxandra Georgiana - Alba Iulia„Înălţimi semeţe“

Cristina Lazăr - Cluj-Napoca„Iarna“

Horaţiu Raul Muntean - Alba Iulia„Indiferenţă“

Diana Mihaela Popescu - Alba Iulia

„Hai în sus!“

Iulian Vulpe - Argeş„Insule“

TABĂRA DE „ARTĂ PLASTICĂ FĂRĂ FRONTIERE TURDA“

TURDA - 17 - 24 AUGUST 2014ASOCIAŢIA „CULTURA FĂRĂ FRONTIERE TRANSILVANIA“

Asociaţia „CULTURA FĂRĂ FRONTIERE TRANSILVANIA” a fost înfiinţată în anul 2008. Scopul activităţii Asociaţiei constă în valorificarea creatoare a tradiţiilor, culturii şi civilizaţiei transilvănene pentru dezvoltarea comunităţii şi promovarea identităţii culturale în context european.În data de 2 octombrie 2010 am inaugurat sediul Asociatiei, unde pe timpul taberelor asigurăm condiţii de creaţie şi cazare pentru minim zece artişti plastici care doresc să transpună în lucrări plastice frumuseţiile Turzii. În perioada 17-24 august 2014 am organizat a IV-a ediţie a taberei „Artă Plastică Fără Frontiere Turda”. Coordonatorul artistic a fost profesorul Simonfy Dani Irén. Au participat artiştii plastici profesor Felicia Răcean, Rusnac Oleg (Turda), inginer Simonfi Éva (Tg.Mureş), Pesztalics Márta (Szeged-Ungaria), Rádi András (Kiskunfélegyháza-Ungaria),Simonfy Zoltan (Cluj-Napoca). Lucrarile au fost expuse la Salina Turda si la Hotelul Royal Cluj-Napoca.

Preşedintele Asociaţiei „Cultura fără frontiere Transilvania“Inginer Simonfy Zoltan

Simonfy Dani Irén Cluj-Napoca Rusnac Oleg - Turda Felicia Răcean - Turda

Simonfi Eva - Târgu Mureş Pesztalics Márta (Szeged-Ungaria)

2928

TABĂRA DE CREAŢIE ARTĂ POPULARĂ ŞI PICTURĂ

- EDIŢIA I - 2014CENTRUL CULTURAL SIGHETU MARMAŢIEI

ŞCOALA DE ARTĂ „GHEORGHE CHIVU“ SIGHETU MARMAŢIEI

La prima ediţie a acestei tabere au participat şcolile de arte din Sighetu Marmaţiei şi Cluj-Napoca.Lucrările realizate la cele trei secţiuni - pictură, iconografie, artă populară - au făcut obiectulunei expoziţii vernisate la Sighet. Au participat câte cinci elevi la fiecare secţiune. Coordonarea secţiunilor fiind asigurată de către Irina Szemcovics, Robert Zolopcsuk, Pălăguţa Bârlea din Sighet si Elvira Gavriş din Cluj.

Şef secţie Ioan TivadarManager Dan Pralea

TABĂRA INTERNAŢIONALĂ DE PICTURĂ „INSTANTANEE MEDIEVALE“ - SIGHIŞOARA 2014

CENTRUL JUDEŢEAN PENTRU CULTURĂ TRADIŢIONALĂ ŞI EDUCAŢIE ARTISTICĂ MUREŞ

Proiectul cultural „Instantanee medievale” vizează încurajarea dialogului intercultural, perfecţionarea şi îmbogăţirea experienţei plastice a artiştilor implicaţi. La tabără participă elevi ai secţiei Şcolii Populare de Arte din cadrul Centrului Judeţean pentru Cultură Tradiţională şi Educaţie Artistică Mureş, care urmează cursuri de artă plastică (pictură, grafică, foto-video), elevi ai altor Şcoli Populare de Arte din ţară, profesori de specialitate, artişti invitaţi, din ţară şi din străinătate. Elevii participanţi sunt selectaţi de către fiecare şcoală în parte, pe baza activităţii şi a meritelor deosebite.

Tema taberei “instantanee medievale”, are ca scop dezvoltarea competenţelor artistice, prin legătura directă cu natura, în speţă cu universul citadin medieval. Participanţii - elevi,profesori şi artişti invitaţi - problematizează elemente legate de perspectivă, ritm, volum, abordarecromatică. În cetatea Sighişoarei iau contact cu motive medievale recurente ca: bolţi, porţi, ziduri fortificate, turnuri, pasaje şi ferestre specifice universului săsesc al Evului mediu. Tabăra este organizată de regulă, în prima parte a lunii iulie a fiecărui an, pentru secţiunile pictură-grafică şi fotografie creaţiile artistice realizându-se în cadrul work-shopurilor desfăşurateîn aer liber. Instituţia noastră suportă în fiecare an, pentru toţi participanţii invitaţi cheltuielile de cazare şi masă. De asemenea, instituţia asigură şi o parte din materialele pentru pictură-graficăşi fotografie. Lucrările realizate şi selectate în tabără fac obiectul expoziţiilor itinerante, din ţară şi străinătate.

De asemenea, cele mai frumoase imagini imortalizate în fiecare an, sunt folosite pe materiale promoţionale: calendare (în limbile română, maghiară, engleză) cărţi poştale.

Manager Iulian Praja

catalogul artelor 5 februarie 2015.pdf

Documents