CAPITOLUL 1. TURISMUL – ACTIVITATE ECONOMICO-SOCIALĂ

1.1. Fundamente teoretice

Conceptele de „turism” şi „turist”- Repere istorice;- Definiţii;- Abordări actuale ale noţiunilor fundamentale din turism (principii, aspecte

abordate): turismul, formule principale şi categorii ale turismului, turistul, motivele călătoriei şi conceptul de industrie turistică.

Turismul şi dezvoltarea economico-socială- Conexiuni macroeconomice ale turismului (efectele turismului asupra

economiei);- Impactul economic al turismului (factor stimulator al sistemului economic

global, mijloc de diversificare a structurii economiei, cale de valorificare superioară a tuturor categoriilor de resurse, pârghie de atenuare a dezechilibrelor interregionale, mijloc de asigurare a unei circulaţii băneşti echilibrate);

- Turismul şi ocuparea forţei de muncă (aspecte cantitative şi calitative, raporturi directe şi indirecte);

- Turismul internaţional şi comerţul mondial (contribuţia la creşterea şi diversificarea exporturilor, rolul său în echilibrarea balanţelor comerciale şi de plăţi);

- Semnificaţiile socio-culturale ale turismului (în planul consumului, instruirii şi educaţiei, utilizării timpului liber, calităţii mediului, legăturii dintre naţiuni).

1.2. Cuvinte cheie: turism, turist, vizitator, vizitator internaţional şi intern, excursionist, călător în

tranzit, turist intern, turism intern, turism receptor, turism emiţător, turism interior, turism naţional, turism internaţional, reşedinţă obişnuită, vacanţier, motivele călătoriei, loisir, recreere, vacanţă, vizite la rude şi prieteni, afaceri şi motive profesionale, tratament medical, religie (pelerinaj), industrie turistică, organizatori de călătorii, comerţ invizibil, export de turism, import de turism, balanţa comercială, balanţa de plăţi, ţări emiţătoare, ţări receptoare, consum turistic, consum turistic intern, consum turistic internaţional.

1.3. Propuneri de referate

1.3.1 Locul şi rolul turismului în economie

- Turismul - fenomen economic şi social;- Indicatorii ce caracterizează locul turismului în economie;- Rolul turismului în dezvoltarea economică a României.

Bibliografie:

1. Barbu, Ghe. şi colectiv, „Turismul în economia naţională”, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1981;

2. Bran, F., Marin D., Simon T., „Economia turismului şi mediul înconjurător”, Editura Economică, Bucureşti, 1998;

3. Cristureanu, C., „Economia şi politica turismului internaţional”, Editura Abeona, Bucureşti, 1992;

1

4. Cosmescu, I., „Turismul – fenomen complex contemporan”, Editura Economică, Bucureşti, 1998;

5. Istrate, I., Bran F., Rosu A.G., „Economia turismului şi mediul înconjurător”, Editura Economică, Bucureşti, 1996;

6. Minciu, R., Ispas, A., „Economia turismului”, Universitatea Transilvania, Braşov, 1994;

7. Minciu, R., „Economia turismului”, Editura Uranus, Bucureşti, 2002;8. ***Anuarul Statistic al României, ediţiile 1991-2002;9. ***„Probleme economice ale turismului european” în revista „Tribuna

economică” nr. 10/1998.

1.3.2 Turismul şi calitatea vieţii

- Conceptul de calitate a vieţii;- Indicatori de măsurare a calităţii vieţii;- Relaţia dintre turism şi calitatea vieţii.

Bibliografie:

1. Barbu, Ghe., „Turismul şi calitatea vieţii”, Editura Politică, Bucureşti, 1980;2. Berbecaru, I., „Calitatea vieţii şi turismul”, în volumul „Oglinzile viitorului în

turism”, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1978;3. Cosmescu, I., „Turismul – fenomen complex contemporan”, Editura

Economică, Bucureşti, 1998;4. Minciu, R., „Economia turismului”, Editura Uranus, Bucureşti, 2002;5. ***C.N.S. – „Aspecte privind calitatea vieţii populaţiei din România, ediţiile

1997-1999;6. ***„Managementul calităţii în turism” în revista „Tribuna economică” nr.

47/1998.

1.3.3 Efectele turismului asupra utilizării timpului liber

- Conceptul de timp liber;- Factorii care influenţează dimensiunea timpului liber;- Funcţiile şi utilizarea timpului liber;- Impactul turismului asupra timpului liber.

Bibliografie:

1. Angelescu, C., Jula D., Cetină I., „Dezvoltarea serviciilor pentru populaţie şi timpul liber”, Editura Politică, Bucureşti, 1989;

2. Angelescu, C., Jula D., ”Timpul liber. Condiţionări şi implicaţii economice”, Editura Economică, Bucureşti, 1997;

3. Cosmescu, I., „Turismul – fenomen complex contemporan”, Editura Economică, Bucureşti, 1998;

4. Minciu, R., „Economia turismului”, Editura Uranus, Bucureşti, 2002.

1.3.4 Relaţia dintre turism şi mediul înconjurător

- Protecţia mediului – obiectiv major al dezvoltării economico-sociale contemporane;

- Mediul înconjurător – „materie primă” a activităţii de turism;

2

- Rolul turismului în protecţia şi conservarea mediului;- Dezvoltarea durabilă – o nouă orientare în activitatea de turism.

Bibliografie:

1. Bran, F., „Probleme ecologice şi riscuri economice”, A.S.E., Bucureşti, 1997;2. Bran, F., Rojanschi V., Diaconu G., „Politici ecologice”, A.S.E., Bucureşti,

1997;3. Bran, F., Marin, D., Simon, T., „Economia turismului şi mediul înconjurător”,

Editura Economică, Bucureşti, 1998;4. Minciu, R., „Amenajarea turistică a teritoriului”, Editura Sylvi, Bucureşti,

1995;5. Minciu, R., „Economia turismului”, Editura Uranus, Bucureşti, 2002;6. ***„Turismul durabil” în revista „Tribuna economică” nr. 2,3,4/1998;7. ***„Rolul planificării în dezvoltarea durabilă a turismului” în revista „Tribuna

economică” nr. 25/1998;8. ***„Premisele realizării unui turism durabil” în revista „Tribuna economică”

nr. 26/1998;9. ***„Analiza relaţiei turism-mediu” în revista „Tribuna economică” nr.

27/1998;10. ***„Sistemul de factori poluanţi în turism” în revista „Tribuna economică” nr.

28/1998;11. ***„Avantajele dezvoltării unui turism durabil” în revista „Tribuna

economică” nr. 34, 35/1998;12. ***„Rolul statului în sprijinirea activităţilor ecoturistice” în revista Tribuna

economică nr. 41/1998;13. ***„Dezvoltarea durabilă şi ecoturismul în zonele protejate” în revista

„Tribuna economică” nr. 6/1999;14. ***„Turismul în zonele protejate” în revista „Tribuna economică” nr. 7/1999;15. ***„Revoluţia ecologică şi turismul” în revista „Tribuna economică” nr.

7/2000;16. ***„În prag de mileniu: Ecoturismul” în revista „Tribuna economică” nr.

8/2000;17. ***„Turismul şi protecţia mediului în China” în revista „Tribuna economică”

nr. 25/2000;18. ***„Relansarea turismului este o problemă şi de mediu” în revista „Tribuna

economică” nr. 35/2000;19. ***„O relaţie cu semnificaţii multiple: Turism-mediu înconjurător” în revista

„Tribuna economică” nr. 44/2000;20. ***„Factori poluanţi exogeni turismului” în revista „Tribuna economică” nr.

46/2000.

1.3.5 Turismul în comerţul mondial

- Comerţul invizibil – componentă a comerţului mondial;- Locul turismului internaţional în comerţul mondial;- Turismul în balanţa de plăţi; balanţa turismului.

Bibliografie:

1. Bran, F., Marin, D., Simon, T., „Economia turismului şi mediul înconjurător”, Editura Economică, Bucureşti, 1998;

3

2. Cristureanu, C., „Economia şi politica turismului internaţional”, Editura Abeona, Bucureşti, 1992;

3. Giarini, O., Stahel, W., „Limitele certitudinii”, Edimpress – Camro, Bucureşti, 1996;

4. Minciu, R., „Economia turismului”, Editura Uranus, Bucureşti, 2002;5. Vellas, Fr., „Le tourisme mondial”, Editura Economică, Paris, 1996;6. Vellas, Fr., „Economie et politique du tourisme international”, Editura

Economică, Paris, 1995;7. ***„Tendances des marchés touristiques – Europe”, O.M.T., 2002;8. ***„Tendinţe în industria turistică din Europa” în revista „Tribuna

economică” nr. 7, 8, 9/1998;9. ***„Turismul din ţările industrializate” în revista „Tribuna economică” nr.

37/1998.

4

1.4. Aplicaţii practice

1.4.1 Studiu de caz privind locul turismului în economie

Tabel 1.1: Populaţia ocupată la nivelul economiei naţionale în perioada 1990-2001:-mii persoane-

Anii 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001TOTAL economie 10.840 10.786 10.458 10.062 10.011 9.493 9.379 9.023 8.813 8.420 8.629 8563Hoteluri şi restaurante 186 213 175 131 136 123 116 130 98 100 93 79

Procent in total 1,72 1,97 1,67 1,30 1,36 1,30 1,24 1,44 1,11 1,19 1,08 0.92

Sursa: INSSE, 2001, 2002.

Tabel 1.2. Populaţia ocupată la nivelul ţărilor est-europene în sectorul „Hoteluri şi restaurante” în perioada 1999-2001:-mii persoane-

ŢaraHoteluri şi restaurante1999 2000 2001

Bulgaria 127 135 117Cipru 27 27 27Cehia 157 156 159Estonia 13 20 17Ungaria 133 133 143Letonia 21 22 22Lituania 30 30 28Polonia - 241 253România 124 123 131Republica Slovenia 35 34 33Republica Slovacia 65 65 72

Sursa: „CANSTAT Statistical Bulletin”, Institutul Naţional de Statistică, Bucureşti, 2002.

5

Tabel 1.3.: Produsul Intern Brut la nivelul economiei naţionale în perioada 1990-2001, per total şi pe locuitor:Miliarde lei preţuri curente

METODOLOGIA SEC 1979* METODOLOGIA SEC 1995**Anii 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1998 1999 2000 2001Total 857,9 2.203,9 6.029,2 20.035,7 49.773,2 72.135,5 108.919,6 252.925,7 371.193,8 373.798,2 545.730,2 800.308,1 1.167.242,8PIB pe locuitor (mii lei)

37 95,1 264,6 880,5 2.189,7 3.180,4 4.817,8 11.218,2 16.495,4 16.611,2 24.300,2 35.672,0 52.089,5

Sursa: INSSE, 2001, 2002.*se referă la Metodologia Sistemului European de Conturi Economice Integrate (1979);** se referă la Metodologia Sistemului European de Conturi (1995).

Tabel 1.4.: Produsul Naţional Brut pe locuitor în România (dolari internaţionali)

Anii 1995 1996 1997 1998 1999

PNB pe locuitor 6.095 6.595 6.422 6.153 5.441

Sursa: INSSE, 2000.

Tabel 1.5.: Produsul Intern Brut pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare, dolari SUA, în ţările est-europene, în perioada 1999, 2000

Anii Bulgaria Cipru Cehia Estonia Ungaria Letonia Lituania Polonia România R. Slovenia R. Slovacia

1999 6.216 17.000 13.557 - 11.275 6.264 7.963 8.763 5.441 15.800 11.390

2000 7.200 21.000 14.331 - 12.507 - 8.498 - 5.724 16.400 11.930

Sursa: „CANSTAT Statistical Bulletin”, Institutul Naţional de Statistică, Bucureşti, 2002.

6

Tabel 1.6.: Populaţia ocupată în comerţ şi turism în diferitele ţări ale lumii:

Ţara AnulP.O. (mii persoane)

Comerţ şi turism (% din P.O.)

R. Coreea 2000 21.061 27,2Cipru 2000 289 27,0Australia 2000 9.010 24,8Canada 2000 14.910 23,7Grecia 2000 3.946 23,6Spania 2000 14.474 23,2Japonia 2000 64.460 22,9Noua Zeelandă 2000 1.779 21,8Austria 2000 3.777 21,4SUA 2000 135.208 20,6Irlanda 1999 1.591 20,5Olanda 2000 7.731 20,4Luxemburg 1998 237 20,3Regatul Unit 1999 27.442 19,8Italia 2000 21.225 19,7Portugalia 1999 4.837 19,5Norvegia 2000 2.269 18,5Letonia 2000 967 18,4Elveţia 2000 3.879 18,3Germania 2000 36.604 17,5Ungaria 2000 3.849 17,5Estonia 2000 609 17,4Belgia 2000 4.092 17,2Lituania 2000 1.518 16,4Danemarca 1998 2.692 16,3R. Cehă 2000 4.751 16,2Slovenia 1999 892 16,0Polonia 2000 14.526 15,7Slovacia 1999 2.132 15,3Suedia 2000 4.159 15,3Finlanda 2000 2.356 15,0Turcia 1999 22.049 13,4Federaţia Rusă 1999 60.408 13,3Bulgaria 1999 3.072 13,2România 2001 10.697 10,1R.P. Chineză 2000 711.500 6,6

Sursa: INSSE, 2002.

1.4.2 Corelaţii între dezvoltarea turismului şi dezvoltarea economiei

7

Activitatea desfăşurată în sfera turismului, exprimată de principalii indicatori ai circulaţiei turistice (persoane cazate, sosiri, înnoptări, încasări, durata medie a sejurului etc.), reflectă tendinţele înregistrate în dinamica societăţii româneşti, atenţia acordată acestui domeniu în strategia dezvoltării economico-sociale. Evoluţia activităţii turistice este rezultatul acţiunii conjugate a factorilor generali ai progresului şi a factorilor specifici, în contextul unor interdependenţe şi corelaţii cu ramurile şi sectoarele economiei naţionale direct sau indirect implicate în satisfacerea nevoilor călătorilor.

Legătura dintre activitatea de turism şi gradul de dezvoltare economico-socială, luând în calcul principalii indicatori de caracterizare a acestora, se analizează utilizând mai mulţi indicatori:

a) Coeficientul de corelaţie statistică simplă

x = indicatorul independent;y = indicatorul dependent;n = numărul de ani.Coeficientul de corelaţie statistică „r” ia valori cuprinse între -1 şi +1. Cu cât valoarea

lui „r” se apropie de 0 legătura dintre indicatorul independent (x) şi indicatorul dependent (y) este mai redusă; când rezultatul se apropie de -1 indicatorul independent influenţează puternic şi în sens invers indicatorul dependent, iar când rezultatul se apropie de +1 legătura dintre cei doi indicatori este puternică şi directă (în acelaşi sens).

Pentru acest coeficient se pot folosi atât valorile absolute ale indicatorilor cât şi cele relative.

Exemplu:

Luând în considerare următoarele date privind evoluţia indicilor PIB (x) şi a ponderii populaţiei ocupate în „Hoteluri şi Restaurante” (y) din totalul populaţiei ocupate a României în perioada 1998-2001, să se cerceteze legătura dintre cei doi indicatori cu ajutorul coeficientului de corelaţie statistică (r).

Tabel 1.7.: Evoluţia PIB şi PO în HR în perioada 1998-2001

Anii PIB pe locuitor (mii lei) PO în HR (mii persoane)1998 16.611,2 981999 24.300,2 1002000 35.672,0 932001 52.089,5 79

Sursa: INSSE, 2002.

Rezolvare:

În condiţiile în care indicatorul independent x este PIB iar indicatorul dependent y este PO în „Hoteluri şi restaurante”, şi folosind formula

8

,

AniiPIB pe

locuitor (mii lei)-x

PO în HR (mii persoane)-y

X2 Y2 XY

1998 16.611,2 98 275.931.965,44 9.604 1.627.897,61999 24.300,2 100 590.499.720,04 10.000 2.430.020,02000 35.672,0 93 1.272.491.584,00 8.649 3.317.496,02001 52.089,5 79 2.713.316.010,25 6.241 4.115.070,5TOTAL 128.672,9 370 4.852.239.279,73 34.494 11.490.484,1

rezultă că r = 0, ceea ce înseamnă că nu există nici o legătură între valoarea PIB şi PO sau că indicatorul PIB nu influenţează modificările care apar la nivelul populaţiei ocupate în acest sector.

b) Coeficienţii de corelaţie a rangurilor Spearman şi Kendall

Aceşti coeficienţi pun în evidenţă aceleaşi interdependenţe ca şi coeficientul de corelaţie statistică pe baza datelor privind dezvoltarea serviciilor turistice şi dezvoltarea economico-socială de ansamblu pentru mai multe ţări sau judeţe (la nivelul aceluiaşi an).

Spearman

;

d = diferenţa dintre rangul variabilei x şi cel al variabilei y;n = numărul de ţări (judeţe)

Kendall

; unde

Pi = numărul de ranguri superioare rangului după y, în ordinea strictă din tabel;Qi = numărul de ranguri inferioare rangului după y, în ordinea strictă din tabel.

Exemplu:

9

Se cunosc următoarele date privind PIB pe locuitor (x) şi PO în comerţ şi turism (y). Să se caracterizeze, cu ajutorul coeficienţilor de corelaţie a rangurilor Spearman şi Kendall, intensitatea legăturii existente între aceşti doi indicatori (x şi y).

Tabel 1.8.: PIB şi PO în comerţ şi turism în câteva ţări ale lumii

ŢaraPIB pe locuitor în 1999

(exprimat în USD)PO în comerţ şi turism (exprimat în mii pers.)

Anul de referinţă al indicatorului PO

Austria 25.909 808 2000Belgia 24.565 704 2000Danemarca 33.116 439 1998Elveţia 36.212 710 2000Germania 25.639 6.406 2000Italia 20.487 4.181 2000Olanda 25.200 1.577 2000Spania 15.294 3.358 2000Cipru 13.686 78 2000România 1.585 1.080 2001Japonia 35.520 14.761 2000SUA 33.725 27.853 2000

Sursa: INSSE, 2002.

Rezolvare:

Ţara PIB pe loc. (USD)(X) PO (mii pers.)(Y) rx ry d2

Austria 25.909 808 5 8 9Belgia 24.565 704 8 10 4Danemarca 33.116 439 4 11 49Elveţia 36.212 710 1 9 64Germania 25.639 6.406 6 3 9Italia 20.487 4.181 9 4 25Olanda 25.200 1.577 7 6 1Spania 15.294 3.358 10 5 25Cipru 13.686 78 11 12 1România 1.585 1.080 12 7 25Japonia 35.520 14.761 2 2 0SUA 33.725 27.853 3 1 4

; rezultă că ;

Ţara PIB pe loc. (USD)(X) PO (mii pers.)(Y) rx ryP

iQ

i

10

Austria 25.909 808 1 9 3 8Belgia 24.565 704 2 2 9 1Danemarca 33.116 439 3 1 9 0Elveţia 36.212 710 4 11 1 7Germania 25.639 6.406 5 8 2 5Italia 20.487 4.181 6 3 6 0Olanda 25.200 1.577 7 6 3 2Spania 15.294 3.358 8 10 1 3Cipru 13.686 78 9 4 3 0România 1.585 1.080 10 5 2 0Japonia 35.520 14.761 11 12 0 1SUA 33.725 27.853 12 7 0 0

Pentru a calcula coeficientul de corelaţie a rangurilor Kendall s-au ordonat datele descrescător, în funcţie de rangul lui x (1 este cel mai mare rang).

Cum ; rezultă că

Rezultatele (0,24; 0,18) indică o legătură slabă şi directă între cei doi indicatori, ceea ce înseamnă că modificarea PIB/ locuitor influenţează nesemnificativ ponderea PO în comerţ şi turism.

c. Corelaţia statistică simplă exprimată cu ajutorul unei funcţii matematice:

d. Corelaţia multiplă

Propuneri:

1. Pe baza informaţiilor statistice din Anexa 1, să se determine şi să se analizeze legătura între activitatea de turism şi gradul de dezvoltare economico-socială, luându-se în calcul principalii indicatori de caracterizare a acestora.

Sugestii pentru perechile de indicatori:a). numărul de persoane cazate (Anexa 1, Tabel 1.4.) şi nivelul salariilor în sectorul

„Hoteluri şi restaurante”(Anexa 1, Tabel 1.6.) în România în perioada 1990-2001, folosind coeficientul de corelaţie statistică simplă;

b). dinamica încasărilor în valută (Anexa 1, Tabel 1.5.) şi PIB la nivelul economiei naţionale în perioada 1990-2001, folosind coeficientul de corelaţie statistică simplă;

c). numărul de sosiri ale vizitatorilor străini (Anexa 1, Tabel 1.2.) numărul de şomeri existent în România (Anexa 1, Tabel 1.8.), în perioada 1991-2001, folosind coeficientul de corelaţie statistică simplă;

d). numărul de sosiri ale vizitatorilor străini în ţările din estul Europei (Anexa 1, Tabel 1.14.) şi PIB (Anexa 1, Tabel 1.13.) la nivelul aceloraşi ţări, în anul 2000, folosind coeficienţii de corelaţie a rangurilor Spearman şi Kendall;

e). numărul de înnoptări ale vizitatorilor străini în ţările din estul Europei (Anexa 1, Tabel 1.15.) şi nivelul salariilor (Anexa 1, Tabel 1.11.) la nivelul aceloraşi ţări, în anul 2000, folosind coeficienţii de corelaţie a rangurilor Spearman şi Kendall;

11

f). numărul de sosiri ale vizitatorilor străini în ţările din estul Europei (Anexa 1, Tabel 1.14.) şi numărul şomerilor (Anexa 1, Tabel 1.10.) la nivelul aceloraşi ţări, în anul 2000, folosind coeficienţii de corelaţie a rangurilor Spearman şi Kendall.

2. Legătura dintre activitatea de turism şi gradul de dezvoltare economico-socială se determină cu ajutorul:a). Coeficientului de corelaţie simplă;b). Coeficientului de corelaţie a rangurilor (Spearman, Kendall);c). Corelaţia statistică simplă sau multiplă exprimată cu ajutorul unei funcţii

matematice;d). Toate variantele sunt corecte.

3. Coeficientul de corelaţie statistică simplă se foloseşte pentru a analiza:a). Legătura dintre activitatea de turism şi gradul de dezvoltare economico-socială

la nivelul mai multor ţări pentru mai mulţi ani;b). Legătura dintre activitatea de turism şi gradul de dezvoltare economico-socială

la nivelul mai multor ţări în acelaşi an;c). Legătura dintre activitatea de turism şi gradul de dezvoltare economico-socială

la nivelul aceleiaşi ţări pentru mai mulţi ani;d). Toate variantele sunt corecte.

12