analiza economico – sociala a spatiului rural in romania
TRANSCRIPT
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICEFACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARĂ ŞI A
MEDIULUI
Strategii si politici de dezvoltare rurala
Analiza economico – sociala a spatiului rural in Romania
Studiu de caz: Comuna CacicaJudetul Suceava
Student : Strugariu Marius An I, Grupa II
Cuprins
1.Dezvoltarea rurala,conceptul de dezvoltare rurala, descentralizarea si regionalizarea
2.Importanta spatiului rural in contextual dezvoltarii regionale
3.Functiile spatiului rural
4.Analiza spatiului rural
5.Principalele caracteristici ale spatiului rural
6.Strategia dezvoltarii rurale
7.Prezentarea Comunei Cacica
7.1.Traditiile Comunei Cacica
7.2. Metodologia analizei dezvoltarii rurale a Comunei Cacica
7.2.1.Criteriul fizico – geographic
7.2.2.Criteriul demographic
7.2.3.Criterii economice
7.2.4.Criterii sociale
7.2.5.Criterii ecologice
7.3.Factorii favoravili si nefavorabili dezvoltarii comunii Cacica
7.4. Strategia de dezvoltare a comunei Cacica
8.Concluzii si propuneri
Dezvoltarea rurală a preocupat organizaţiile internaţionale încă din anii ' 70.
F.A.O. ca organizaţie a Naţiunilor Unite, care se ocupă cu agricultura şi alimentaţia a
intreprins mai multe acţiuni menite să găsescă soluţii pentru dezvoltarea rurală în concordantă cu
exigentele dezvoltării economico - sociale.
Scopul dezvoltării rurale este acela de a promova tehnica modernă în rîndul populaţiei
rurale prin : cresterea producţiei şi productivităţii şi implicit a veniturilor, ridicarea nivelului de
trai din punct de vedere economic şi social, dezvoltarea, dezvoltare, utilizarea şi protecţia
mediului înconjurător în scopul ca acestea să ofere locuri de muncă şi de viaţă agreabile şi
permanente.
Şiinţele şi tehnologiile care avansează cu paşi mari deschid perspective fabuloase încă
nebănuite care vor rupe izolarea ruralului şi vor pune la loc de cinste valorile sale imense.
1.Dezvoltarea rurala,conceptul de dezvoltare rurala,
descentralizarea si regionalizarea
Definirea conceptului de " dezvoltare rurală " este strîns legat de definirea unui concept
cu importanţă mai mare şi anume conceptul de " economie rurală ". Jean Marc Bousard defineşte
" economia rurală " ca o " cameră a ştiinţei economice care se interesează în mod special de
agricultură, de lumea rurală şi de sectorul agroalimentar ".
În literatura de specialitate se întîlnesc 3 moduri de abordare a problemelor dezvoltării
rurale şi ale politicilor aferente. Acestea sunt următoarele :
1. abordarea socio - economică
2. abordarea economică regional
3. abordarea economică intersectorială
Abordarea socio - economică este aţintită asupra a tot ceea ce probează comportamentul
grupurilor sociale a " actorilor " economici care locuiesc , îşi desfăsoară activitatea în zonele
rurale produc venit şi folosesc serviciile rurale.
Abordarea economică intersectorială îşi bazează analiza pe tablourile de imput - ouput ,
vizează identificarea şi măsurarea timpului şi intensităşii conexiunilor dintre agricultură,
industriile aliate şi restul economiei rurale.
Abordarea economică regională tinde să identifice variabilele de ordin geografic,
demografic şi economic care caracterizează zonele rurale. Se acordă atenţie de asemenea rolului
jucat de zonele rurale la nivelul macroeconomic şi macrosocial. Agricultura, ca sector al
economiei rurale privită dintr-o perspectivă dinamică se pare că va pierde tot mai mult din
importanţă în raport celelalte sectoare, în timp ce se accentuează rolurile sale privind mediul
înconjurător şi cultural.
Conceptul de dezvoltare locală se corelează strîns cu noile cuvinte : autodezvoltare,
autogestiune, microregional, endogen, automat.
Toate aceste denumiri au cuvîntul local ca numitor comun. Acest concept este strîns legat
si de conceptul de descentalizare.
Descentralizarea este o reformă fundamentală care transferă aleşilor puterile statului şi
suprimă tutela administrativă şi financiară căreia îi erau supuşi. Ea va avea ca efect benefic
dezvoltarea responabilităţii şi a spiritului de initiativă la aleşi. Puterea descentralizată poate să
favorizeze participarea cetăţenilor la promovarea unor valori noi : ecologia şi cadrul de viaţă,
cultura şi petrecerea timpului liber.
În ţările dezvoltate, legea privind descentralizarea a repartizat responsabilităţile între stat
şi colectivităţile teritoriale. Descentralizarea a fost dorită din punct de vedere politic pentru ca
deciziile să se ia şi să se aplice aproape de cetăţean, care va avea de beneficiat sau va trebui să se
supună acestor decizii.
Descentralizarea care avansează fără ca centralizarea să reculeze va dubla echipamentele
administrative şi va instala conflictele sterile între structuri şi între persoane. Adevărata reuşită a
descentralizării se va judeca prin capacitatea de a scoate la suprafaţă " ţările rurale " care
acţionează cu responsabilitate susţinînd activităţile de dezvoltare locală.
Ea implică şi reforma finanţelor locale. Descentralizarea are ca obiect transferarea
puterilor de stat către colectivităţile locale. Ea trebuie să angajeze o parte activă a cetăţenilor în
afacerile publice şi va instaura mai multă democraţie.
Regionalizarea unei ţări poate avea la bază criteriul politico - administrativ sau criteriul
economico - social.
În România regionalizarea sa realizat politico - administrativ fiind create regiuni
administativ - teritoriale.
2.Importanta spatiului rural in contextual dezvoltarii regionale
Spaţiul rural în Europa constituie un spaţiu peisager preţios.Spaţiul rural îşi poate
îndeplini funcţiile de aprovizionare, de rezidentă şi de echilibru din ce în ce mai dorite în
societate doar dacă el rămîne " un spaţiu de viaţă atrăgător şi original fiind dotat cu o bună
infrastructură, o agricultură şi o silvicultură viabile, condiţii locale favorabile activităţii
economice neagricole, un mediu intact şi cu peisaj îngrijit. Estomparea spaţiului rural ca loc de
producţie poate să coincidă cu promovarea sa ca bun de consum.
În societatea în care fenomenele de consum tind să devină cele mai semnificative, spaţiul
rural găseşte o vocaţie nouă. El permite în acelaşi timp un consum de spaţiu, bucuria unui mediu
şi constituirea unui cadru de viaţă.
În România spaţiul rural este format din 2686 de comune în cuprinsul cărora există
12.571 de sate cărora revine o suprafaţă de 21.176.000 ha respectiv 89 % din suprafaţa totală a
ţării.
Populaţia rurală este formată din 10,1 milioane locuitori ceea ce reprezintă 45 % din
populaţia totală a ţării.
În spaţiul rural românesc există un număr de 3.311.000 gospodării care reprezintă 46,8 %
din numărul total de gospodării. Numărul de locuinţe este de 3.656.000 locuinţe respectiv 46,8 %
din numărul total de gospodării.
3.Functiile spatiului rural
Carta Europeană a spaţiului rural adoptată de către Consiliul Europei, sintetizează
diferitele funcţii ale spaţiului rural în 3 mari grupe :
1. Funcţia economică
2. Funcţia ecologică
3. Funcţia socio - culturală
Funcţia economică a spaţiului rural este considerată funcţia de bază primară care are ca
pilon principal - coloana vertebrală - agricultura. Funcţia economică are şi alte funcţii dintre care
amintim :
- producerea de materii prime reciclabile destinate industriei şi producţiei de energie
- să asigure nevoile intreprinderilor mici şi mijlocii agricole, industriale, artizanale sau
comerciale de prestări servicii
- să asigure o bază pentru recreaţie şi turism
- conservarea resurselor genetice ca bază a agriculturii şi biotehnologiei
Funcţia economică în concepţia modernă este de fapt o funcţie complexă şi cuprinde un
număr mare de activităţi.
Funcţia ecologica
Industrializarea excesivă în unele regiuni rurale, exploatarea rapace în unele zone
miniere, intensificarea şi industrializarea zootehniei, eliminarea excesivă din cultura mare şi
legumicultură, extinderea necontrolată a turismului, exploatarea neraţională în unele perimetre
silvice şi multe alte activităţi de acest gen au determinat apariţia şi intensificarea unora dintre
cele mai grave flagele ale lumii moderne : poluarea intensă a spaţiului rural, deteriorarea
peisajului agricol şi silvic, reducerea alarmantă a florei şi faunei şi perturbarea echilibrului
ecologic în foarte multe ecosisteme ale spaţiului rural.
Functia socio - economică
Spaţiul rural prin natura activităţilor umane , a relaţiilor din interiorul comunităţilor şi a
celor intercomunitare, este un spaţiu social.
Dimensiunile relativ reduse ale localităţilor, statornicirea unor raporturi deosebite între
membrii comunităţii, cunoaşterea reciprocă şi ierarhizarea socială sunt caracteristici ale relaţiilor
sociale din mediul rural.
Viaţa socială a localităţilor rurale este legată de viaţa spirituală, culturală. Cultura
tradiţională, obiceiurile constituie un patrimoniu inconfundabil al fiecărei localităţi, zone sau
regiuni rurale.
4.Analiza spatiului rural
Metodologia de analiză a dezvoltării rurale este concepută astfel încît să poată furniza o
imagine cît mai corectă asupra stadiului dezvoltării spaţiului rural şi să permită identificarea
principalelor probleme cu care se confruntă spaţiul rural.
Cunoasterea şi aplicarea acestei metodologii este obligatorie pentru a asigura
convergenţele politicii de dezvoltare rurală în vederea integrării în U.E. În ultimii ani, spaţiul
rural a cunoscut o dezvoltare deosebită în cadrul organismelor internaţionale, în special în cadrul
O.C.D.E. şi U.E. acestea alocînd mijloace materiale şi financiare pentru analiza şi diagnoza
spaţiului rural şi pentru elaborarea strategiilor de dezvoltare.
Metodologia cuprinde criteriile, subcriteriile şi sistemul de indicatori utilizaţi în studiul
pilot întreprins în ţara noastră, sub patronajul metodologic la programului PHARE pentru analiza
şi diagnoza spaţiului rural.
Criteriile de analiză a spaţiului rural sunt următoarele : fizico - geografice, demografice,
economice, locuinţa şi modul de locuire, echiparea tehnică a localităţilor, criterii sociale şi
ecologice. Pentru a putea fi realizată a analiză complexă fiecare criteriu a fost detaliat într-un set
de 3 - 8 subcriterii. Criteriile şi subcriteriile au fost operaţionalizate printr-un set de 45 de
indicatori care să permită măsurarea intensităţii fenomenelor şi proceselor semnalate precum şi
identificarea tendinţelor de evoluţie. Criteriile, subcriteriile şi indicatorii analizei diagnostic a
spaţiului rural sunt :
1. Criteriul fizico - geografic cuprinde :
- formele de relief ( zona montană, zona dealurilor şi podisurilor, zona de cîmpie, lunca şi
Delta Dunării)
- zone naturale protejate care reprezintă acele teritorii de prestigiu datorat existenţei uneia
sau mai multor bunuri din patrimoniu naţional Acestor zone li s-au suprapus şi alte zone
naturale :
a) - rezervaţii ale biosferei şi parcuri naţionale
b) - zone cu rezervaţii şi monumente ale naturii
c) - zone cu complexitate mare de resurse naturale
d) - zone doninant agricole
- factori de risc naturali ( alunecări de teren, seismicitate, resurse de apă reduse,
precipitatii reduse )
2. Criteriu demografic cuprinde :
- numărul populaţiei
- densitatea populaţiei
- evolutia populaţiei - 1999 - 2002
- factorii de creştere a populaţiei - rata natalităţii, rata mortalităţii şi rata migraţiei nete
- îmbătrînirea demografică
- înoirea forţei de muncă
3. Criteriile economice care cuprind :
- potenţialul agricol ( terenul agricol/ locuitor, structura folosinţei agricole, încărcătura de
animale la 100 ha )
- potenţialul forestier
- potenţialul industrial ( gradul de complexitate al activităţilor industriale, prelucrarea
produselor agricole )
- potenţialul turistic
- potenţialul explataţiei agricole ( suprafaţa medie a exploataţiei de tip asociativ -
familial , asociativ - juridic, gradul de asociere în exploatarea terenului agricol
- structurile de proprietate
- gradul de ocupare a populaţiei ( populaţia activă ocupată la 1000 de locuitori,
populatia activă din agricultură la 100 ha teren agricol )
4. Criterii privind locuinta si modul de locuire care cuprinde :
- suprafaţa locuibilă
- materiale de construcţie a locuinţelor
- perioada de construcţie a clădirilor
- locuinţe noi
- dotarea locuinţelor cu instalaţii de apă
5. Criterii de echipare tehnică a localităţilor care cuprinde :
- alimentarea cu apă potabilă
- alimentarea cu gaze naturale
- racordarea la reţele telefonice
- accesibilitatea la căile de transport
6. Criteriul social care cuprinde :
- sănătate
- învăţămînt
- comunicarea
- mortalitate infantilă
7. Criterii ecologice ce cuprind :
- aerul
- apa
- solul
- pădurile
Pentru ca o asemenea analiză să poată fi realizată ori de cîte ori se impune cunoaşterea
realităţilor din spaţiul rural, este necesar ca sistemul de indicatori să fie adecvat cerinţei de a
reflecta şi a urmări sistematic fenomenele la nivelul comunelor.
5.Principalele caracteristici ale spatiului rural
În cadrul spaţiului rural există diverse elemente valoroase cum ar fi : potenţialul uman,
potenţialul de pămînt şi valorile patrimoniale. Principalele probleme cu care se confruntă sunt :
- aspecte fizico - geografice
- aspecte demografice
- aspecte economice
- aspecte de locuire
- infrastructura
- infrastructura socială şi serviciile adecvate
- calitatea factorilor de mediu
6.Strategia dezvoltarii rurale
Strategia dezvoltării rurale se bazează pe trei principii fundamentale şi anume:
1. Dezvoltarea integrată şi durabilă a spaţiului rural prin :
- optimizarea sectoarelor economice existente
- perfecţionarea infrastructurilor
- accesul noilor tehnologii
2. Creşterea calităţii vieţii rurale prin :
- conservarea şi protectia mediului înconjurător
- îmbunătăţirea condiţiilor de locuit
- accesul la serviciile de bază
3. Menţinerea unor comunităţi rurale viabile prin conservarea culturii şi a tradiţiilor acestora.
Fiecare principiu se concretizează prin cîte un set de obiective strategice . Principiul "
Dezvoltarea rurală integrată şi durabilă " se concretizează prin următoarele 7 obiective :
- dezvoltarea infrastructurilor hidroedilitare, de transport, comunicaţii şi energetice
- promovarea şi diversificarea activităţilor economice
- realizarea unei agriculturi performante şi adecvate
- realiazarea unei silviculturi viabile bazată pe o gestiune durabilă a pădurilor
- crearea unor intreprinderi mici şi mijlocii cu profil agricol, industrial, artizanal,
comercial şi de sevicii
- conservarea şi dezvoltarea zonelor cu valoare naturală şi peisagistică
- asigurarea accesului populaţiei din zonele rurale la servicii de sănătate de nivelul celor
urbane
Principiul " Menţinerea unor comunităti viabile " se concretizează printr-un set de 3
obiective strategice:
- antrenarea populaţiei locale în procesul de dezvoltare rurală
- promovarea patrimoniului cultural şi istoric
- întărirea identităţii
În cadrul fiecărui obiectiv strategic pot fi avizate un număr important de acţiuni prin a
căror materializare se realizează obiectivele şi principiile strategice.
Pentru aplicarea principiilor metodologice de analiză, diagnoză şi formularea strategiei de
dezvoltare a unei localităţi rurale, vom folosi studiul de caz al comunei Cacica judeţul Suceava.
7.Prezentarea Comunei Cacica
Comuna Cacica îşi conturează teritoriul
administrativ în forma actuală din anul 1968 (odată cu
reorganizarea administrativ-teritorială), când, comuna
Cacica se uneşte cu comuna Pîrteştii de sus formând o
singură unitate administrativă cu satul de reşedinţă
Pîrteştii de Sus, incluzând şi satele Soloneţu Nou,
Maidan şi Runcu (populate majoritar cu polonezi,
slovaci şi ucraineni – colonizări de după 1836).
Istoric, vechimea aşezării (comunei) este mult
mai îndepărtată. Astfel, în documentele vremii, satul Pîrteştii de Sus este menţionat încă de la
începutul secolului al XV-lea. Cea dintâi ştire care atestă existenţa satului în aceste locuri, o
avem de la voievodul Alexandru cel Bun. Acesta, prin hrisovul din 13 aprilie 1415, face danie
„mănăstirii panului Ion Vornic, Adormirea Sfintei Născătoare de Dumnezeu, care este Umor, un
sat (la) obîrşia Soloneţului, unde au fost Tadomir şi Pirtea şi seliştea lui Dianis”.
Actul citat, prin care voievodul moldovean închina pentru prima dată satul de la obârşia
Soloneţului „cu tot venitul” sau mănăstirii Humor, cu toate că nu-i da numele,- constituie actul
de naştere al satului Pîrteşti, în istorie. Pentru că, este în afară de orice îndoială ca satul
menţionat în hrisov, nu poate să fie altul decât Pârteşti, singura aşezare existentă pe atunci la
obârşia pârâului Soloneţ.
Aşezat nu departe de Ctitoria lui Ioan Vornicul de la Umor, satul lui Tadomir şi Pirtea,
avea să cunoască timp de peste trei veacuri şi jumătate stăpânirea mănăstirească. De aceea, şi
dezvoltarea sa economică, social-politică şi culturală, va fi legată, în tot acest timp, de istoria
acestui lăcaş.Până la ocuparea samavolnică a Bucovinei de către Austria în 1775, satul de la
obârşia Soloneţului s-a mărit considerabil, fapt ce va şi grăbi împărţirea aşezării sub noul
regim.Odată cu secularizarea averilor mănăstireşti, în anul 1785, printre lăcaşurile expropriate, se
numără şi mănăstirea Humor, ale cărei proprietăţi cuprinzând pe lângă sate, ţarini şi păduri
întinse, trec – pădurile –o parte în proprietatea satului, iar pe ţărani din satele foste mănăstireşti,
guvernul austriac îi împroprietăreşte cu pământurile unde munceau.Această măsură luată în
detrimentul ctitoriei de la Humor, a fost însă benefică satelor ei de ocina – inclusiv pentru
Pîrteşti,- care încep să se dezvolte de acum în mod independent. Dar, în curând , ca urmare a
extinderii satului, aceasta începe să se descentralizeze şi din vechiul Pîrteşti, -în deceniul care a
urmat anexării Bucovinei- iau fiinţă două sate surori: Pîrteştii de Sus şi Pîrteştii de Jos.
Aşa se face ca în anul 1786, - după cum rezulta din Planul regulativ al provinciei, aprobat
de Consiliul austriac, la 29 aprilie din acelaşi an, - existau deja două sate, cu administraţie,
biserici şi ţarini proprii.Până la înfiinţarea în veacul al XIX – lea a aşezării Soloneţu Nou, din
colonişti polonezi (slovaci) aduşi aici de regimul austriac pentru pădurărit, satul Pîrteştii de Sus a
fost singura aşezare de la obârşia Soloneţului.În acest timp, o creştere similară cunoaşte şi
aşezarea de la gura ocnei Cacica, care-şi are „începuturile” o dată cu ocuparea Bucovinei de către
Imperiul habsburgic şi întocmirea de noua administraţie a primelor hărţi şi recensăminte, unde
apar notificate, pentru început, doar denumirea pârâului şi a văii „KASIKS” (1774),
„KACZIKA” (1775), TKACSIKA” (1790) şi, apoi, menţionate şi redate grafic 11-17 locuinţe,
unele poate doar sezoniere, ridicate de către sătenii din Pîrteşti care foloseau păşunile din acest
fund de vale. În scurt timp de la ocupaţie, Camera aulică vieneză angajează, în noua provincie,
ample investigaţii geologice în scopul descoperirii zăcămintelor de sare, finalizate cu începutul
de exploatare la Solca şi la Cacica. Aceasta va aduce pentru Cacica la colonizări masive de
muncitori şi specialişti polonezi (Bochnia şi Wieliczka – zona Cracovia), la care se mai adaugă
ardeleni, şi ei în căutarea unui destin mai bun.
Deşi, documentar, satul Cacica nu deţine, aşa cum s-a văzut, o vechime deosebită, pe
teritoriul său de astăzi, cercetările arheologice au identificat urme de locuire foarte vechi şi
variate: neolitic (cultura Cucuteni), epoca bronzului (cultura Nouă), importante vestigii dacice şi
din perioada de formare a poporului român (Dealul Troian – sec. VII-IX) şi evul mediu (sec.
XIV-XVII).
O dată cu descoperirea, în 1790, a zăcământului de sare, la o adâncime de 12 m, se
conturează perspectiva intensificării exploatării sării, în primul rând sub forma sa solidă.În anul
1871 a început exploatarea propriu - zisă a sării geme de la Cacica, după care, se va trece la
extinderea amenajărilor şi instalaţiilor în scopul obţinerii sării în stare brută şi recristalizată prin
fierberea salamurii. Drept urmare, cu timpul, Cacica se va dezvolta demografic şi
economic.Activităţile de profil industrial legate, în primul rând, de salina şi de fabrica de
cherestea creată ulterior, dar şi cele meşteşugăreşti, au dus la dezvoltarea rapidă a localităţii, care
căpăta spre sfârşitul veacului trecut satul de târg, unde convieţuirea interetnică, în deplina
concordie, i-a conferit aşezări calificativului de „Mica Austrie”.Un moment deosebit în viaţa
întregii comunităţi îl reprezintă ziua de 15 august (Sfânta Maria), când Cacica devine unicul loc
de pelerinaj catolic din Moldova, prilej de desfăşurare şi a bâlciului tradiţional anual.O altă
particularitate o constituie existenţa celor trei biserici, monumente la care se adaugă clădirea
şcolii vechi (1816), troiţe şi diverse construcţii aparţinând arhitecturii tradiţionale româneşti şi
specificului altor naţionalităţi.
7.1.Traditiile Comunei Cacica
Pelerinaj de Sf. Marie - in fiecare an la data de 15 august la Bazilica Minor are loc cel mai mare pelerinaj atholic din Moldova.
Festival de Ziua Minerului - În fiecare an pe data de 11(12) august are loc în localitatea Cacica un frumos festival de Ziua Minerului, la care participă comunităţile din zona limitrofă.
Minerit - Prezenta minei de sare a dus la practicarea mineritului el ajungând o tradiţie
importantă în comunitatea noastră.
7.2. Metodologia analizei dezvoltarii rurale a Comunei Cacica
Cercetarea spaţiului rural a cunoscut o dezvoltare deosebită în ultimii zece ani în cadrul
organismelor internaţionale şi în special în cadrul OCDE şi al UE care au afectat energii umane
proprii, au antrenat instituţiile ştiinţifice şi unuversitare din ţările proprii şi din alte părţi, au
alocat mijloace materiale şi financiare importante pentru analiza şi diagnoza spaţiului rural şi
pentru elaborarea strategiilor de dezvoltare, formularea politicilor de dezvoltare rurală şi pentru
punerea la punct a programelor de dezvoltare rurală în ţările membre. În domeniul
metodologiilor de analiză - diagnostic s-au făcut în mod particular progrese importante mai ales
în cadrul UE, punîndu-se la punct metode standard care se aplică tuturor ţărilor membre şi ţărilor
asociate care se pregătesc să devină membre cu drepturi depline.
Cunoaşterea şi aplicarea în ţara noastră a acestei metodologii este absolut obligatorie
pentru a asigura convergenţele politicii de dezvoltare rurală în vederea integrării în UE.Pentru
caracterizarea cît mai complectă a spaţiului rural din România, investigaţia a avut in vedere un
set de şapte criterii de analiză.Acesta va fi completat cu o serie de indicatori ce ar permite o
cunoaştere de detaliu a unităţilor administrativ - teritoriale rurale cum ar fi : PIB / locuitor,
venitul gospodăriilor, nivelul şi structura şomajului.
Criteriile de analiză a spaţiului rural sunt următoarele : fizico - geografice, demografice,
economice, locuinţa şi modul de locuire, echiparea tehnică a localităţilor, criterii sociale şi
ecologice.
Analiza cu ajutorul acestor criterii permite identificarea spaţiului rural care să asigure
dezvoltarea durabilă.
7.2.1.Criteriul fizico – geographic
Caracteristicile fizice şi geografice ale cadrului în care se desfăşoară viaţa oamenilor
cuprinde : resurse topologice ( forme de relief, peisaj ) , calitatea resurselor geografice, a
resurselor de sol, resursele privind apa, nevoia de protecţie a naturii.
Variaţia acestora de la o zonă la alta determină diferenţieri mari între tipurile de
dezvoltare economică şi socială a zonelor.
Formele de relief
Proporţionalitatea formelor de relief în ţara noastră este următoarea : zona montană ocupă
28 % din teritoriul naţional, dealurile şi podisurile ocupă 28 % iar cîmpiile şi luncile ( inclusiv
Delta Dunării ) ocupă 48 % din teritoriul naţional.
Comuna Cacica este situată în partea central-estică a județului Suceava, în Depresiunea
Solca-Cacica, la poalele estice ale Obcinei Mari a judeţului Suceava, în zona de podiş şi a
dealurilor subcarpatice, la intersecţia drumului naţional DN 2 E Păltinoasa - Solca şi DJ178A
Cacica – Todireşti –Suceava, la o distanţă de 40 km de municipiul reşedinţă de judeţ Suceava şi
la 12 km de oraşul Solca, înscriindu-se între următoarele coordonate geografice:
47˚34΄30˝- latitudine sudică; 47˚41΄ - latitudine nordică;
25˚47΄ - latitudine vestică; 25˚56΄- latitudine estică;
Zone naturale protejate
În cadrul acestui subcriteriu avem 2 indicatori : rezervaţii ale biosferei şi parcuri
naţionale (la nivel national există 14 obiective în suprafaţă de 1.078.462 ha) - şi rezervaţii şi
monumente ale naturii ( rezervaţii ale biosferei şi parcuri naţionale, zone cu rezervaţii şi
monumente ale naturii, zone cu complexitate mare de resurse naturale şi zone predominant
agricole ) în suprafaţă de 63.384 ha.
La nivelul comunei analizate nu există astfel de zone prin urmare ea încadrîndu-se în
cadrul zonelor predominant agricole.
Factorii naturali de risc
Acest subcriteriu defineşte " principalele zone supuse factorilor de risc natural, ca
principal indicator folosit. Pentru evidenţierea unor factori care restricţionează sau periclitează
dezvoltarea sau simpla funcţionare a localităţilor rurale au fost analizate următoarele fenomene :
alunecări de teren, seismicitatea, resurse de apă reduse şi precipitaţiile reduse.
A. Alunecările de teren
Comuna Cacica este situata în afara zonelor cu alunecări accidentale sau prăbuşiri şi a
zonelor cu alunecări de teren cu frecvenţă şi intensitate mare şi nu prezintă în general un pericol
natural de alunecare a terenurilor.Nu au fost semnalate alunecări de teren în ultimii ani pe
teritoriul comunei.
B. Seismicitatea
Comuna cacica este situată în afara zonelor unde există riscul producerii unor cutremure
cu intensitate seismică mare.
C. Resursele de apă
Suprafaţa ţării este împărtită în 14 bazine hidrografice cu un debit mediu de 5,7,l/s/kmp.
Bazinul hidrografic al comunei Cacica aparţine în totalitate râului Siret şi afluenţilor săi
principalii: pe partea dreaptă, Siretul Mic, Suceava, Moldova, Bistrița, Trotuș, Putna și Buzău; pe
partea stângă, Polocin și Bârlad. Bazinul său hidrografic este format în principal din apele aduse
de râurile Bistrița (circa 35%), Trotuș (circa 18%), Moldova (circa 17,6%) și Suceava (circa
9%).Nivelul apei freatice variază după forma de relief;in zona de podiş ajunge pînă la adîcimea
de 30 m.
D. Precipitaţii reduse
Datorită așezării sale, comuna Cacica are o climă temperată, cu nuanță continentală,
specifică zonei de podiș. Temperatura medie anuală se situează între 6-8ºC; temperatura medie a
lunii ianuarie este de -5ºC, iar a lunii iulie este de +19ºC. Caracterul de climă continentală de
tranziție, face să avem ierni lungi și friguroase și primăveri scurte și răcoroase, datorită unor
influente a aerului polar și a vânturilor de vest și est-nord-vest. Cantitatea de precipitații este de
sub 600 l/an, cu mari diferențe de la o lună la alta și de la an la an. Ca fenomene meteorologice
întâlnite, este semnalată prezența brumei destul de timpurii, în perioada de primăvară și de
toamnă, ca și ceața, frecventă mai ales iarna în lunca râului Suceava, dar și a afluenților săi.
Înghețul se produce în luna octombrie, ceva mai devreme decât în restul Podișului Sucevei, iar
dezghețul se produce destul de târziu, la sfârșitul lunii martie.
7.2.2.Criteriul demographic
Dimensiunea demografică a unei zone este polul central al analizei, deoarece populaţia
este atît factor de acţiune cît şi factor de consum - beneficiarul dezvoltării. În analiza - diagnostic
a spaţiului rural, elementul demografic apare în principal în calitate de potenţial de dezvoltare de
aceea populaţia este analizată sub aspect cantitativ, structural şi evolutiv, aspecte ce prezintă
foarte mari diferenţieri în teritoriu. Ponderea importantă a criteriului demografic este justificată
prin funcţia de indicator sintetic, foarte expresiv al caracteristicilor cadrului de existenţă a
populaţiei.
Numărul populaţiei
La nivel naţional mărimea medie a unei comune este de 3783 loc. În 62 % dintre comune
dimensiunea este între 2000 şi 5000 locuitori, în 16,2 % avem sub 2000 de locuitori iar în 22 %
dintre comune este peste 5000 de locuitori.
În comuna Cacicain anul 2010, numărul populaţiei era de 4464 locuitori, ea încadrîndu-
se în cele 62 % comune cu dimensiuni medii avînd între 2000 - 5000 de locuitori. Din cele 90 de
comune ale judeţului, comuna Cacica se află pe locul 54 în ceea ce priveşte numărul de locuitori.
Densitatea populaţiei
Densitatea de locuire este de 62,9 loc/ km², cu 17,3 procente mai mică decât densitatea la
nivelul judeţului, situând comuna printre localităţile cu densitate medie, ocupând locul 67 între
localităţi (oraşe şi comune) şi locul 66 între comune.
Repartitia pe nationalitati si pe culte a populatiei
Repartiţia pe naţionalităţi: Repartiţia pe culte: 71,2% români 2674 ortodocşi21,2% polonezi 1185 catolici 6,4% ucrainieni 330 greco-catolici1,2% germani 275 penticostali
Factorii de creştere a populaţiei
A. Rata natalităţii si rata mortalităţii
În comuna Cacica rata natalităţii este de 7,6/1000, aflîndu-se sub rata medie a natalităţii
în spaţiul rural care este de 12,/1000.Rata medie a mortalităţii este de 15,0 / 1000 locuitori,
situîndu-se peste nivelul ratei medii din mediul urban ( 8,8/1000 loc. ) şi sub nivelul ratei
mortalităţii medii pe ţară care este de 12,7/1000 loc.
B. Rata migraţiei nete
Cacica face parte din categoria comunelor în care populaţia a crescut uşor pe calea
migraţiei în perioada analizată ( 2008 - 2010 ) cu + 6 / 1000 loc. / an. Acest sold pozitiv exprimă
un grad ridicat de activitate al localităţii, plecările din localitate fiind în principal în străinătate.
7.2.3.Criterii economice
Cu ajutorul indicatorilor zonarea economică se realizează în funcţie de starea prezentă a
resurselor economice, de gradul de diversitate economică şi de structurile de proprietate.
În comună elementul dominant al economiei rurale este în continuare agricultura,
activitate de bază al comunităţii rurale. Prin indicatorii folosiţi se urmăresc însă identificarea şi a
caracteristicilor şi a potenţialelor neagricole ale fiecărei comune.
Pentru caracterizarea din punct de vedere economic a spaţiului rural ne-am oprit asupra
urmatorilor indicatori: potenţialul forestier, potenţialul agricol, potenţialul turistic, potenţialul
industrial, potenţialul exploataţiei agricole şi diversificarea activităţilor economice.
Potenţialul agricol
Terenul agricol pe locuitor calculat pentru comuna Cacica este de 0.86 ha fiind sub media
din spaţiul rural care este de 1,40 ha / loc. Datele din teren evidenţiază diferenţe mari ca urmare a
faptului că terenul agricol ocupă suprafeţe diferite la nivelul comunelor datorită poziţiei lor în
cadrul marilor unităţi geografice. Grupele extreme în care se încadrează potenţialul agricol în
ţara noastră este între 0,5 si 4 ha.
Gruparea terenului agricol pe categorii de folosinţă caracterizează potenţialul de
producţie agricolă.Ponderea fiecărei categorii de folosinţă din terenul agricol al comunei este :
- teren arabil = 56.93 %
- păşuni = 26,9 %
- fîneţe = 16.1 %
- livezi = 0,09 %
Aceste procente sunt calculate la 3078 ha teren agricol cît deţine comuna.
La nivel naţional ponderea terenurilor agricole este 62,5 % din care suprafeţele arabile
reprezintă 63 % din totalul agricol iar viile şi livezile 4 % din totalul agricol.
In ceea ce priveste efectivele de animale existente în comună, acestea sunt reprezentate
de: 1.504 capete bovine, 1.030 capete porcine, 1.942 capete ovine şi peste 10.000 păsări.
Potenţialul forestier
Pădurile şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră ocupă suprafaţa de 3.475 ha. Astfel
suprafaţa forestieră pe locuitor în comuna Cacica este de 0,79 ha, peste media din spaţiul rural de
0,3 ha .Indicatorul suprafaţa forestieră pe locuitor prezintă o importanţă deosebită în mediul rural
deoarece pădurea are atît rol economic cît şi un rol social şi de protecţie a mediului.
Potenţialul turistic
Potenţialul turistic al unei zone se determină cu ajutorul indicatorului gradul de activitate
turistică care cuprinde :
- comune fără obiective sau potenţial turistic
- potenţial turistic redus
- potenţial turistic mediu
- potenţial turistic ridicat sau mare
- potenţial turistic foarte mare
Comuna Cacica se incadreaza in comunele cu potential ridicat sau mare.Prin poziţia ei
geografică, este deosebit de frumoasă din punct de vedere peisagistic, decorul fiind creat de
păşunile şi fâneţele care se desfăşoară pe terenurile plane ale comunei, cât şi de pădurile de
conifere înconjurătoare. Această zonă este străbătută de drumul Păltinoasa - Pârteştii de Jos -
Solca. Istoria zbuciumată şi dezvoltarea economică au adus în zona Cacica diferite etnii.Pentru
dezvoltarea potenţialului turistic al Bucovinei, cinci comunităţi EBC din regiune, respectiv
Arbore, Cacica, Suceviţa, Frumosu, Iaslovăţ s-au înfrăţit în cadrul Programului Conect pentru a
promova capacităţile turistice şi tradiţiile folclorice locale. Obiectivele proiectului constau în
realizarea unei cooperari între cele 5 comunităţi în vederea dezvoltării potenţialului turistic prin
promovarea a 10 de meşteri populari autentici, certificaţi, a 10 structuri de cazare şi a 10 agenţii
de turism, realizându-se includerea acestora în cadrul reţelelor turistice.
Ca obiective turistice putem aminti:
Fostul schit (de lemn) al Mănăstirii Humor - un punct de atracţie al aşezării este fostul schit
(de lemn) al Mănăstirii Humor din satul Pîrteştii de Sus.
Biserica Romano-Catolică - Biserica Romano-Catolică de la Cacica este construită în stil
neogotic. În interiorul bisericii se remarcă vitraliile din presbiter, lucrate în praf de aur,
reprezentând misterele Rozariului Maicii Domnului şi icoana de lemn făcătoare de minuni a
Fecioarei Maria - Madona Neagră. Capela a fost construită în anul 1806 la iniţiativa preotului
polon Jakub Bogdanowicz care a dorit ca minerii romano-catolici să aibă unde se ruga înainte şi
după terminarea lucrului
Monumentul de arhitectură Biserica Sfinţii Voievozi Mihail şi Gavril
Monumentul de arhitectură Biserica Sfinţii Voievozi Mihail şi Gavril este încadrat în patrimoniul
naţional.
Mina de sare cu capelă, sală de sport şi lacul artificial din subteran
Activităţile de profil industrial legate, în primul rând, de salina şi de fabrica de cherestea creată
ulterior, dar şi cele meşteşugăreşti, au dus la dezvoltarea rapidă a localităţii, care căpăta spre
sfârşitul veacului trecut statutul de târg, unde convieţuirea interetnică, în deplină concordie, i-a
conferit aşezării calificativului de „Mica Austrie”.
Salina Cacica este fosta mină veche (vechiul puţ de extracţie), care adăposteşte capela
romano-catolică Sfânta Varvara, camera basoreliefurilor, lacul sărat şi sala de dans.
Potential industrial – mediu de afaceri
În comuna Cacica funcţionează un număr de 35 de societăţi comerciale, 3 asociaţii
familiale şi 21 persoane fizice. Se desfăşoară următoarele activităţi:
- exploatarea – prelucrarea sării;
- producţia şi desfacerea produselor de panificaţie – brutărie, comerţ;
- prelucrarea lemnului;
- debitarea lemnului.
Celelalte societăţi comerciale şi asociaţii familiale au ca obiect de activitate preponderent
comerţul. Pe teritoriul comunei Cacica mai funcţionează două pensiuni turistice cu masă şi
cazare.
Reţelele Electronice ale Comunităţilor Locale (RECL) din patru localităţi bucovinene,
respectiv Valea Moldovei, Arbore, Frumosu şi Cacica derulează un proiect de instruire a
agricultorilor în ceea ce înseamnă agricultura ecologică şi dobândirea competenţelor digitale care
să le faciliteze obţinerea informaţiilor pentru accesarea finaţărilor externe şi obţinerea
subvenţiilor. Proiectul „Servicii EBC pentru operatorii în agricultura ecologică” este finanţat în
cadrul Programului Conect şi se adresează unui număr de 28 de agricultori, câte 7 din fiecare
comunitate participantă la proiect.
Echiparea tehnica a comunei
Aspectele recunoscute ca fiind cele mai deficitare în spaţiul rural românesc sunt cele ale
echipării cu reţele de infrastructură. Deşi acestea sunt indispensabile desfăşurării vieţii normale
sunt încă multe zone din spaţiul rural unde aceste dotări lipsesc şi care necesită mari eforturi
pentru realizarea acestora. Dintre elementele de infrastructură necesare unui nivel de viaţă cît de
cît normal în condiţiile civilizaţiei moderne trebuie amintite : alimentarea cu apă potabilă,
alimentarea cu energie electrică, cu gaze naturale, racordarea la reţelele telefonice, accesibilitatea
la căile de transport, asigurarea asistenţei medicale umane şi veterinare, asiguarea serviciilor de
învăţămînt.
La nivel naţional în spaţiul rural numărul comunelor care posedă reţea de distribuţie
publică a apei este de 1148 respectiv 42 % ,din totalul comunelor. Din păcate comuna Cacica nu
se află printre aceste comune, alimentarea cu apă făcîndu-se din fîntînile proprii.
In ceea ce priveste alimentarea cu energia comuna Cacica este racordată în totalitate la
reteaua de distribuţie a energiei electrice ea aflîdu-se în cele 98,5 % comune electrificate în
totalitate.Alimentarea cu energie electrică este vitală în economia unei comune deoarece de ea
depinde buna desfăşurare a activităţilor economice.
Comuna Cacica este racordata la gazele natural in proportie de 80%, fiind o chestiune de
timp racordarea celorlalte gospodarii.Acest indicator este foarte important si conduce la cresterea
calitatii vietii.
In ceea ce priveste reţeaua de telefonie, aceasta este un element de infrastructură puţin
răspîndit în spaţiul rural. În ultimii ani însă acestă facilitate a început să se dezvolte şi la nivelul
comunelor fie prin telefonia fixă fie prin cea mobilă, acesta fiind un important mijloc de legătură
mai ales în zonele izolate.La nivelul comunei Cacica din cele peste 1400 de gospodarii,
aproximativ 1200 sunt racordate la retelele telefonice.
Un alt element essential al dezvoltarii economic – sociale a unei commune il reprezinta
accesibilitatea la caile de transport.Comuna Cacica are linie directa prin DN 2 E Păltinoasa -
Solca şi DJ178A Cacica – Todireşti –Suceava.Deasemenea Cacica are acces direct si la reteaua
de cale ferata.
7.2.4.Criterii sociale
Cunoaşterea infrastructurii sociale rurale şi a fenomenelor sociale specifice impune din
raţiuni metodologice, utilizarea unui număr de 4 subcriterii : sănătate, învăţămînt, comunicare şi
mortalitatea infantilă.
Sănătatea
Indicatorul utilizat este numărul de locuitori la un medic ce reflectă expresia raportului
dintre populaţia totală a comunei şi numărul de medici care deservesc comuna.
La nivelul comunei Cacica la o populaţie de 4464 locuitori există 4 medici deci un număr
de 1116 locuitori / medic şi este sub media pe ţară în mediul rural care este de 1426 locuitori la
un medic.
Învăţămîntul
Comuna Cacica se încadrează la grad de complexitate redus de invatamant deaorece , la
nivelul comunei exista doar grădiniţă, şcoală primară şi gimnazială.
Comunicarea
Indicatorul utilizat este numărul de abonamente TV la 1000 de locuitori care la nivelul
comunei este de 170 abonamente şi se află peste media din spaţiul rural care este de 165,6
abonamente al 1000 de locuitori.
Mortalitatea infantilă
Datorită creşterii nivelului de viaţă, datorat educaţiei sanitare şi a dotărilor mortalitatea
infantilă la nivelul comunei Cacica fost total eradicat fiind peste media pe ţară în spaţiul rural
unde este de 23,9 / 1000 de locuitori.
7.2.5.Criterii ecologice
Aerul
Indicatorul utilizat este calitatea aerului care cuantifică frecvenţa depăşirii limitei maxime
admise a conţinutului de substanţe poluante în atmosferă şi se grupează în :
- zone poluate
- zone moderat poluate
- zone nepoluate
Comuna Cacica se încadrează în categoria zonelor nepoluate.
Apa
Indicatorul folosit este caliatatea apelor curgătoare care cuantifică frecvenţa depăşirii
limitei maxime admise a conţinutului de substanţe poluante în apele curgătoare şi se grupează în:
- categoria I - ape curate potabile
- categoria II - ape mai puţin curate ce pot fi utilizate în piscicultură, urbanism, agrement
- categoria III - ape cu utilizări în irigaţii, hidrocentrale, instalaţii de răcire, industrie
- categoria IV - ape degradate
Comuna Cacica se încadrează în categoria II-a fiind folosita pentru tratamente.
Solul
Caliatatea solurilor se calculează ca raport între suprafaţa afectată de factori de limitare a
calităţii solului şi suprafaţa agricolă şi se grupează în :
- soluri nedegradate
- soluri cu degradare moderată
- soluri cu degradare puternică
- soluri cu degradare foarte puternică
Soluri comunei Cacica se încadrează în categoria soluri moderat poluate.
Pădurile
Pădurea nu are doar un rol economic ci şi un rol social şi de protecţie a mediului şi anume
de protecţie a biodiversităţii, climatului local şi regional a apelor, solului, mediului. Indicatorul
folosit este suprafaţa împădurită neafectată / suprafaţa afectată de poluare şi se grupează în :
- suprafeţe împădurite sub 1 % nepoluate
- suprafeţe împădurite 1 - 49,9 % nepoluate
- suprafeţe împădurite 1 - 49,9% poluate
- suprafeţe împădurite peste 50 % poluate
În comună pădurile ocupă o suprafaţă de 51.2 %, si se încadrează în categoria 1 - 49,9 %
suprefeţe nepoluate.
7.3.Factorii favoravili si nefavorabili dezvoltarii comunii Cacica
In functie de criteriile analizate mai sus vom incerca sa evidentiem elementele favorabile
cat si cele nefavorabile ale comunei:
CRITERIUL ELEMENTE FAVORABILE ELEMENTE
NEFAVORABILE
1. Fizico - formele de relief, alunecările de teren, zonele naturale protejate
geografic seismicitatea, resursele de apă
2. Demografic numărul populaţiei, densitatea
populaţiei, evoluţia populaţiei, rata
mortalităţii,
rata natalităţii, îmbătrînirea
populaţiei
3. Economic potenţialul agricol, structura folosinţei
agricole, încărcătura de animale,
potenţialul forestier, potenţialul
industrial, diversificarea activităţii
economice, potenţialul turistic
suprafaţa medie a exploataţiei
agricole, , populaţia activă din
agricultură la 100 ha teren
agricol
4. Social sănătate, comunicare, mortalitatea
infantilă
învăţămîntul
5. Ecologic pădurile,aerul solurile, apa
7.4. Strategia de dezvoltare a comunei Cacica
Preocupările pentru dezvoltarea rurală sunt de dată recentă atît în tara noastră cît şi pe
plan mondial. Strategia de dezvoltare este un document în care sunt trecute obiectivele strategice
pe termen mediu şi lung, obiectivele economice şi sociale.Condiţia succesului acţiunilor de
dezvoltare rurală fiind mobilizarea tuturor capacităţilor şi a actorilor pe plan local, zonal cu
participarea largă a populaţiei locale.
Politica de dezvoltare locală trebuie reorientată în concordanţă cu principiile şi
obiectivele strategice ale politicii de dezvoltare rurală la nivel regional/ naţional şi integrată în
ansamblul politicii de dezvoltare regională.
Coerenţa dezvoltării rurale se poate asigura prin integrarea acesteia în contextul
dezvoltării regionale şi prin adaptarea unor strategii de dezvoltare regională integrată care
asigură şi componentele dezvoltării rurale.Astfel de-a lungul timpului in comuna Cacica s-a pus
la punct o strategie pe termen mediu si lung in scopul promovarii si dezvoltarii zonei atat din
punct de vedere touristic cat si din punct de vedere al infrastructurii.S-au derulat numeroase
proiecte precum:
Alimentarea cu apă şi canalizare în comuna Cacica, judeţul Suceava Asigurarea accesului populaţiei şi a consumatorilor economici la infrastructura edilitară.Perioada: 2009
Construire Complex Culturăl Turistic în comuna Cacica, judeţul Suceava (2009) Presupune construirea unui complex cultural turistic în comuna Cacica, judeţul Suceava.
.Amenajare acces şi parcare la Parohia Romano Catolică Cacica, judeţul Suceava
(2008)
Presupune menajarea accesului şi a unei parcări la Parohia Romano Catolică Cacica, judeţul
Suceava
Reabilitarea şi extinderea reţelei electice şi iluminat public stradal
Asigurarea accesului populaţiei şi a consumatorilor economici la infrastructura edilitară.Perioada: 2010
Modernizare drum comunal DC 21
Modernizare drum comunal DC 21 - drum naţional DN 2E - Pîrteştii de Sus - Pîrteştii de Jos - drum judeţean DJ 178 A - sector intravilan PÎrteştii de Sus şi a drumurilor vicinale - Biserica Pîrteştii de Sus (vale) - Gorceni, comuna Cacica, judeţul Suceava (2010)Proiectul prevede modernizarea drumului comunal DC 18 care asigură legătura între obiectivele socio-culturale amplsate pe teritoriul comunei Cacica cât şi cu drumurile DN 2E şi DJ 178A.Perioada: 2010
Modernizare drum comunal DC 18 Runcu - drum naţional DN 2E - Soloneţu Nou - Maidan, comuna Cacica, judeţul Suceava
Modernizaea drumului care asigură legătura între obiectivele socio-culturale amplasate pe teritoriul comunei Cacica (biserici, grădiniţe dispensare, cămine culturale) cât şi pe drumul naţionl DN 2E.Perioada: 2010
8.Concluzii si propuneri
În urma analizei detaliate a comunei Cacica, pe baza criteriilor avute in vedere au reieşit
următoarele :
- comuna are o bună proporţionalitate a formelor de relief, există suficiente resurse de
apă, seismicitatea este foarte redusă şi nu există alunecări de teren
- comuna are o bună dezvoltare economică datorată în special potenţialului industrial bine
dezvoltat care se datorează accesibilitătii la căile majore de transport rutier şi feroviar, şi datorită
ponderii mari a terenului agricol care conduce la realizarea de bune producţii agricole şi la o
bună încărcătură de animale la ha
- locuinţele sunt construite în majoritate din materiale durabile, sunt modernizate şi dotate
în mare majoritat
- este un punct turistic de luat in seama avand in vedere faptul ca se afla in Bucovina si
are numeroase obiective turistice de vizitat.
- este alimentată în totalitate cu energie electrică şi într-o mare măsură cu gaze naturale
- din punct de vedere social se constată eradicarea mortalităţii infantile datorat în special
educaţiei sanitare realizată de cei 4 medici din comună
Problemele cu care se confruntă comuna sunt :
- lipsa zonelor naturale protejate
- rata natalităţii scăzută
- învăţămîntul
-poluarea solului şi a apei
În concluzie la nivelul comunei Cacica se recomandă următoarele :
- creşterea ratei natalităţii prin stimularea tineretului pentru întemeierea de familii
- aplicarea legii exploataţiei agricole care prevede realizarea exploataţiilor de tip familial
s-au asociativ familial care va conduce la eliminarea fîrîmiţării terenului agricol şi trecerea de la
o agricultură de subzistenţă la o agricultură performantă de tip managerial
- punerea în posesie în totalitate a terenului agricol conform legii 18 / 1991
- realializarea de cursuri de specialitate pentru viitorii fermieri
- alimentarea cu apă potabilă şi canalizare în sistem centralizat
- reducerea poluării solului şi a apei prin
- realizarea în viitorul apropiat a unei legături mai bune între autorităţile locale şi centrale
cu populaţia locală.
Bibliografie
1.Ion Dana – Economia rurala, Editura Economica 2000
2.Otiman P.I. – Introducere in Economia Rurală, editura Agroprint Timişoara 2005
3.Parlamentul European - Agricultura si dezvoltarea rurala, Oficiul pentru Publicatii Oficiale ale
Comunitatilor Europene, 2009
5.http://www.ecomunitate.ro/
