Curs 2 Economia turismului

10.10.2007

Capitolul 2

Dimensiunile fenomenului turistic

2.1 Factorii care influenteaza evolutia turismului 2.2 Turismul mondial; mecanismul formarii si orientarii fluxurilor turistice 2.3 Turismul intern si international al Romaniei

1.2 Factorii care influenteaza evolutia turismului

Turismul evolueaza sub incidenta a numerosi factori, diferiti ca natura si rol, cu actiune globala sau particulara. Acesti factori participa la determinarea fenomenelor turistice in proportii variate si in functie de continutul lor specific, de momentul si locul impactului.

Clasificarea factorilor care influenteaza evolutia turismului dupa urmatoarele criterii:

a) din punct de vedere al continutului factori economici: venitul, pretul, tarifele factori tehnici: performantele mijloacelor de transport, (parametric tehnici ai unitatilor de transport, dotarile tehnice, conectarea la internet) factorii sociali: temmperamentul, moda, timpul liber factorii demografici: numar populatie, clasificarea dupa varsta factorii naturali: relief, clima, pozitia geografica factorii educativi, psihologici si de civilizatie: sfera de cultura, dorinta de cunoastere: factorii organizatorici si politici: regimul vizelor, formalitatile la frontiera, crize, conflicte rasiale , sociale

b) din punct de vedere al importantei factorii primarii: venitul, timpul liber, preturile 1

factorii secundari: factorii organizatorici, excursiile sau serviciile suplimentare: c) din punct de vedere al duratei actiunilor: factori cu actiune permanenta sau de durata factorii sezonieri sau cu actiune ciclic: naturali, anotimpurile factorii conjuncturali sau accidentali: catastrofe, confruntarea tarii armate d) din punct de vedere al sensului de actiune factori exogeni activitatii turistice: veniturile, miscarea populatiei factorii endogeni: diversificarea serviciilor, lansarea de noi produse e) dupa profilul de marketing factori ai cereri turistice: venituri, tumpul liber factori ai ofertei turistice: pret, resurse, forta de munca, conditii naturale, diversitatea serviciilor oferite factori ai confruntarii cererii cu oferta: sistemul legislativ,

f) dupa efectul asupra turismului factori cauzali: transportul, urbanizarea, stresul factorii favorizanti: timpul liber, oferta turistica factori de infranarerelativa: slaba ciliate a serviciilor, slaba dezvoltarea a agrementului g) dupa gradul de atractivitate: factori de atratie: zone nepoluate, linistite, peisaje inedite, ospitalitate factori relativi restrictivi: zone poluate, rute aglomerate, invechirea unitatilor de cazare.

Continuare curs 3

Cei mai importanti factori care influenteaza evolutia turismului sunt urmatorii:

1. Venitul

2

Reprezinta principala conditie de manifestarea a cerii turistice alaturi de timpul liber. - este vorba de aceea parte a venitului care ramane dup ace au fost satisfacute celelalte tipuri de nevoi. Maslow imparte nevoile unei persoane in 5 categorii: o nevoi fiziologico-organice (hrana, apa) o nevoia de siguranta (adapost imbracaminte) o nevoia de lagaturi sociale ( apartenenta la un grupsocial, o familie, un loc de munca) o nevoia de stima-consideratie (calatorii in scop turistic, o functie superioara) o nevoia de inplinire-realizare de sine ( o casa, o masina, familie, resurse financiare) Venitul influenteaza diferit categoriile sociale ale populatiei

Venitul influenteaza cererea turistica din doua puncte de vedere: a) din punct de vedere calitativ, venitul influenteaza urmatoarele aspecte ale unei calatorii: - destinatia ( in functie de venit) - optiunea intreo calatorie in interiorul sau in afara granitelor - mijlocul de transport - durata sejurului - gradul de confort - serviciile contractate - excursiile optionale Printre alte aspecte ale unei calatorii care sunt influentate de venit se afla si distanta. Aceasta este de doua tipuri: 1. obiectiva exprima in unitati fizice (numarul de kilometric parcursi, numarul de ore necesare parcurgerii unei anumite distante) 2. subiectiva- exprimata prin elemente de ordin emotional, psihologic ale cererii turistice (confort, atmosfera, mijlocul de transport folosit, etc) b) din punct de vedere cantitativ intre venit si cerere exista o relatie de directa propotionalitate: - creste venitul creste si cererea - scade venitul scade si cererea

3

- sensibilitatea la modificarea veniturilor se numeste elasticitate si se masoara cu ajutorul coeficientilor de elasticitate al cererii in functie de venit ECV =C V C1 C 0 V1 V0 : : C V C0 V0

- intr-o evolutie normala acest coeficient i-a valori pozitive supraunitare, cuprinse in intervalul 1.2; 1.5

2. Preturile si tarifele

- reprezinta un factor cu actiune indirecta asupra cererii turistice spre deosebire de venit, influentele sale asupra unei calatorii fiind identice cu cele ale venitului din punct de vedere calitativ. - din punct de vedere cantitativ intre pret si cerere exista o relatie de inversa proportionalitate: - creste pretul scade cererea - scade pretul creste cererea - insa reducerea pretului se poate face pana la un momenta dat, dincolo de care apare relatia de neincredere, de conservare a turistului - pretul influenteaza identic categoriile social ale populatiei - sensibilitatea cererii la modificarea preturilor se numeste elasticitate si se masoara cu ajutorul coeficentului de elasticilate al cererii in functie de pret.

E CP =

C P C1 C 0 P1 P0 : : C P C0 P0

- intr-o evolutie normala acest coefficient ia valori negative subunitare cuprinse in intervalul -0.7; -0.9

3. Timpul liber

- reprezinta cea de-a doua conditie de manifestare a cererii turistice alaturi de venit

4

- turismul reprezinta una dintre modalitatile cele mai complexe si benefice de utilizarea a timpului liber. Studii efectuate la nivelul mondial au relatat faptul ca in 24 de ore repartitia timpului se face in felul urmator: 30% odihna pasiva (somn) 30% munca 40% timp liber teoretic, insa acesta este folosit pentru efecturaea cumparaturilor, educarea copiilor, ingrijirea personala a individului Dupa desfasurarea acestor activitati ramane un timp liber efectiv de 7-8% in 24 de ore. Clasificarea timpului liber : zilnic de la sfarsitul saptamanii din concedii din vacante de dupa pensionare -

4. Factorul demografic

- ritmul crestirii numerice a populatiei influenteaza nemijlocit numarul turistilor potentialei. Criterii de structurare a populatiei si influenta lor asupra activitatii turistice:

1. Dupa varsta a) populatia tanara reprezinta la nivel international 30-35% din totalul populatiei, manifestand cea mai mare dorinta pentru practicarea turismului deoarece ei beneficiaza de un timp liber sufficient de mare, doresc sa se instruiasca si distreze, dispunand in acelasi timp de numeroase facilitati din partea agentiilor de turism. Se adauga si faptul ca ei nu sunt foarte interesati de gradul de confort. b) populaita adulta beneficiaza de resurse financiare substantiale, darn u dispune de timp liber dorin si un anumit confort. c) populatia de varsta a treia are si bani si timp si facilitati

2. Dupa categoriia socio-profesionala

5

a) cei cu studii superioare practica turismul cu o intensitate mai mare datorita resurselor financiare de care dispun b) muncitorii, lucratorii agricoli au o alta conceptie despre vacanta, sunt ocupati cu campania agricola in plin sezon turistic, aspecte care conduc la o dorinta mai mica pentru practicarea turismului.

3. Dupa mediul de provenienta a) cei din mediul urban practica turismul cu o intensitate mai mare decat cei din mediul rural datorita stresului, poluarii, aglomerarii.

5. Oferta turistica - prezenta ei conditioneaza existenta cererii - influenteaza cererea de vacante prin: - varietatea elementelor constitutive - caliatea si originalitatea lor - gradul de conservare - modul de punere in valoare Dimensiunea relativa a ofertei se determina cu ajutorul functiei turistice

Lacul Sfanta Ana

Doi tineri trebuiau sa se casatoreasca. Fata, pe nume Ana, care urma sa devina sotie, nu dorea acest lucru deoarece parintii o obligau sa se casatoreasca numai pentru a pune mana pe averea tanarului, care era destul de necioplit n ale maritisului. In seara nuntii, mireasa a fugit si s-a aruncat n acest lac, trupul ei neinsufletit nefiind gasit nici n ziua de astazi. Din aceasta cauza lacul poarta numele acelei fete. In fiecare an, de hramul Sf. Ana, lacul este sfintit de catre mitropolie. este un lac de origine vulcanica este o rezervatie complexa

6

-

este o rezervatie complexa naturala, geologica, floristica si faunistica este situat in Masivul Ciumatul Mare nu are izvoare puritatea sa este aproape de aceea a apei distillate in apa nu exista oxigen langa lac se afla o capela romano-catolica cu hramul Sfanta Ana

Turismul mondial; mecanismul formarii si orientarii fluxurilor turistice

Turismul international se caracterizeaza prin intermediul a doua categorii de indicatorii: 1. sosiri de turisti la nivel international 2. incasari din turismul international

Indicator 1980 1990 1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2010 2020

Sosiri de turisti la nivel international 287 441 538 681 680 700 690 763 806 1047 1602

Incasari 102 280 423 496 482 488 524 623 680 1055 2000

Sosiri de turisti pe principalele regiuni ale lumii in anul 2006

Regiuni Europa Asia-Pacific Americi Orientul Mijlociu Africa Total

Sosiri de turisti 458 167.1 136.3 40.8 40.3 842 7

Ponderea regiunilor in total 54.4 19.2 16.2 4.8 4.8 100

Mecanismul formarii si orientarii fluxurilor turistice

Definitia fluxului turistic

Fluxul turistic reprezinta masa de turisti care se deplaseaza intre un bazin al cereri turistice si unul al ofertei turistice

Bazinul cereri turistice cuprinde: tari dezvoltate din punct de vedere economic care permit populatiei rezidentte sa beneficieze de venituri si timp liber, conditii necesare practicarii turismului (Germania, Japonia, Tarile Nordice) Bazinul ofertei turistice cuprinde: tari ce dispun de resurse turistice, naturale si antropicebogate si variate (Franta, Turcia, Grecia, Italia, Spania)

! Cauzele formarii fluxurilor turistice

-

-

raportul calitate pret inadecvat in cazul produselor turistice identice oferite de alte tari lipsa unor produse turistice (resurse) in propria tara (Romania: safari, jungla), cererea pentru produse turistice specifice, inaccesibilitatea unor resurse turistice datorita unor cauze organizatorice alte cauze precum crizele politice, economice, conflictele armate, sociale

Fluxurile turistice majore la nivel intermnational sunt urmatoarele :

Sun-lust presupune practicarea acelor forme de turism care valorifica resursele turistice naturale (turismul de litoral, speologic, turismul de tratament balneomedical) Wonder-lust turismul cultural

8

Modelarea fluxurilor turistice se face utilizand: 1. Preferinta relativa 2. Modelul Reilly-Converce

2.3 Turismul intern si international al Romaniei

Anul 2006 Circulatia turistica interna Innoptarile circulatiei turistice Sejurul mediu al circulatiei turistice Sosiri de turisti straini in Romania Plecari de turisti romani in strainatate Dintre care turisti romani Dintre care turisti straini Innoptarile realizate de turisti cazati Sejurul mediu al turistilor cazati pe total 6423934 44229700 6.8 6036999 8605764 6216028 4836196 1379832 18991695 3.0

9

CAPITOLUL 3

1.3 Clasificarea formelor de turism 2.3 Metode de inregistrare a circulatiei turistice 3.3 Indicatori de cuantificare a circulatiei turistice

1.3 Clasificarea formelor de turism

1) Din punct de vedere geographic - turism intern (romani in Romania) - turism international (emitator + receptor)

2) Dupa momentul si modul de angajare a prestatii turistice - turismul organizat presupune angajarea prealabila a tuturor categoriilor de sevicii (cazare, alimentatie, agreement, etc) prin incheierea unui contract intre agentia de voiaj sau diversi prestatori de servicii turisticesi turist - turismul pe cont propriu nu presupune angajarea prealabila a prestatiilor turistice ci achizitionarea lor pe masura derularii calatoriei. Avantajul este legat de libertatea turistului care isi poate programa singur timpul liber - turismul semiorganizat reprezinta o combinare a celor doua forme de turism prezentate anterior respectiv, achizitionarea prealabila a serviciiului de cazare, iar a celorlalte pe masura derulari calatoriei

3) Dupa gradul de mobilitatte al turistului - turism itinerant (de circulatie) presupune un grad mare de mobilitate din partea turistului respectiv vizitarea mai multor zone sau chiar tari, perioadele de oprire fiind scurte de maxim 1-2 zile

10

- turismul de sejur presupune un grad redus de mobilitate respectiv petrecerea intregi vacante intr-un singur loc, statiune scurt (pana intr-o saptamana) mediu (pana in 30 de zile) lung ( peste 30 de zile) - turismul de transit presupune tranzitarrea a mai multor localitati pana ajunge la locul de destinatie turistica

SIGHISOARA

- se afla in judetul Mures - este singura cetate locuita din Europa - se afla pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO - prima cetate mentionata in anul 1280, a fost ridicata pe platoul superior servind ca loc de refugiu pentru locuitorii unei asezari de la poalele dealului. In secolul al XIX- lea sa stability pe platoul inferior un numar mare de mestesugari care la 1376 erau organizati in bresle - o centura de fortificatie se pastreaza aproape in intregime, impreuna cu 9 turnuri care au rezistat timpului ( Turnul Tabacarilor, Cositorilor, Aurarilor, Macelarilor, Croitorilor, Cismarilor, Dogarilor, Barbierilor ) - turnul cu ceas dateaza din 1604. Din anul 1999 incaperile sale au fost destinate muzeului de istorie al orasului fiind unicul muzeu din tara care reda evolutia mestesugarilordin Sighisoara si implicit, din intreaga Transilvanie Continuare curs 5

4. Din punct de vedere al periodicitatii sau frecventei de manifestare a cererii turistice: - turismul continuu (permanent) care se desfasoara pe intreaga durata a anului (turismul cultural, turismul balneoclimateric) - turismul sezonier se desfasoara in functie de prezenta anumitor conditii naturale si se imparte in 3 subforme de turism: turismul de iarna, turismul de vara, turismul de circumstanta, prilejuit de existenta anumitor manifestari culturale stiintifice, sportive, etc.

11

5. Dupa mijlocul de transport folosit: - drumetie - rutier - feroviar - naval - aerian - mijloace combinate

6. Dupa motivatia calatoriei - turism de agrement - turism cultural (pelerinaj) - turism de odihna - turism de tratament - turism sportive - turism religios - turism de afaceri - turism stiintific si tehnic - turism de cumparaturi - vizite la rude si prieteni

7. Dupa caracteristiciile socio-economice - turism particular este desfasurat de catre persoanele independente care detin venituri ridicate (turismul de lux) - turismul social se adreseaza persoanelor cu venituri medii si sub medii precum studentii, pensionarii, lucratorii agricoli, etc, oferindu-se in acest sens o gama redusa de servicii turistice. Produsele turistice specifice sunt oferite de catre sindicate, case de pensii, etc, facilitand accesul acestei categorii nefavorizate la practicarea turismului.

12

3.2 Metode de inregistrare a circulatiei turistice

1. Inregistrarea turistilor in frontiera - ofera informatii numai de ordin cantitativ si numai cu privire la turismul international - datorita faptului ca in ultima perioada de timp s-au simplificat formalitatile la frontiera , aceasta metode ofera din ce in ce mai putin informatii reale

2. Inregistrarea turistilor in spatiile de cazare - este metoda cea mai completa si complexa de inregistrare a numarului de turisti - ofera informatii atat de ordin cantitativ cat si calitativ, atat cu privire la turismul intern cat si international - aceasta metoda ofera si dezavantaje legate de inregistrarea turistilor in doua situatii: a) neinregistrarea turistilor in momentul in care acestia se cazeaza la rude si prieteni si in spatii de cazare neomologate b) dubla inregistrare a turistilor cand o singura persoana determinta de timp, aceasta fiind inregistrata de fiecare data ca un nou turist.

3. Sondajul in randul turistilor - ofera informatii numai de ordin calitativ cu privire atat la turismul intern cat si international. - dezavantajele metodei decurg din erorile de reprezentativitate, marja de eroare si costul ridicat.

4. Prelucrarea informatiiilor provenind de la institutiile financiar-bancare

13

- institutii bancare - societati de asigurari - mai pot fi obtinute informatii de la agentul economic care activeaza direct in turism sau in sectorul conexe: cazare, alimentatie, agrement, transport.

5. Metoda bugetelor de familie - ofera informatii cu privire la cheltuielile turistice efectuate de un panel de famili representative la nivel national, pe o durata determinate de timp.

6. Metoda balantelor de plati - o balanta de plati reflecta incasarile si cheltuielile din toate domeniile de activitate inclusiv cele turistice.

3.3 Indicatorii de cuantificarea circulatiei turistice

Indicatorii se calasifica in doua categorii

1. Indicatori fizici: - turisti sositi - turisti plecati - turisti cazati - circulatia turistica interna - innoptarile (numar zile-turist) - sejurul mediu

T = numar innoptarii (numar zile - turist) / total turisti sositi (sau cazati)

14

- preferinta relativa

Pr = (turisti din X spre Y / turisti ce parasesc X) *100 Pr = (turisti din X spre Y / populatia tarii X) *100

- densitatea turistica in raport cu populatia

Dt pop = turisti sositi / populatia tarii

Dt suraf = turisti sositii / suprafata tatii

2. Indicatorii valorici - incasari totale din turism - cheltuieli totale pentru turism - incasarea medie / turist

= total incasari / total turisti sositi

- cheltuiala medie / turist

= total cheltuieli / total turisti plecati

15

16

Capitolul 4

Organizarea si coordonarea activitatii turistice

4.1. Structuri organizatorice in turism ( studiu de caz pe tarii) 4.2. Organisme internationale de turism 4.3. Cooperarea internationala de turism 4.4. Organizarea turismului in Romania

4.1. Structuri organizatorice in turism

In organizarea activitatii turistice pot fi identificate urmatoarele categorii de organizatii: sectoriale ( organizatii din domeniul cazarii, alimentatiei, agrementului, transportului, etc) - pe destinatii (organizatii pe statiuni, judete) - ale turismului privit ca intreg, pe plan national sau la scara mondiala in aceste conditii se poate vorbi de existenta unui sistem de organizare structurat pe 3 etape: Organismul Central Coordonator Organismul Local ( regional) Organizatii sectoriale -

Organizatiile centrale imbraca una din formele : ministere de sine statatoare sau department public, directie de sau directorat, secretariat in cadrul unor ministere cu structura mai complexa (acele tari care au oferte turistice bogate si variate: Franta, Italia, Spania) comisie sau comisariat ( Maroc, Belgia) oficii guvernamentale ( Grecia, Liban) organizatii semiguvernamentale ( tarile federative: SUA, Danemarca, Elvetia)

-

Aceste organisme centrale au urmatoarele atributii:

17

-

coordoneaza activitatile turistice la nivel national elaboreaza strategii de dezvoltare a turismului indruma si controleaza agenti economici specializati formare profesionala reprezentarea in organismele internationale

Cetatea Rasnovului

-

-

-

-

-

-

monumental a fost construit in jurul anilor 1355, ca punct de aparare pentru Tara Barsei, strategic din punct de vedere militar dar si cu rol de vama in cetate taranii dispuneau de case pe fiecare familie, exista o capela, o scoala, depozite si un loc destinat turmelor. insa lipsa apei ducea la limitarea posibilitatii de rezistenta pet imp d indelungat. De aceea, in anul 1623 s-a luat decizia saparii unei fantani in stanca pe care se ridicare cetatea detinea multe elemente ale stilului feudal, iar acum adapostespe intre zidurile sale, inalte in medie de 5 metri, un muzeu de arta feudala ( arme, mobilier de epoca, galerii), dar si ateliere populare in interiorul cetatii inca se mai regasesc ramasitele a peste 30 de case care adapostesc locuitorii, inca se mai gaseste capela, casa preotului, etc a fost si va ramane cea mai mare cetate din sud si din sud-estul Transilvaniei in spiritual medieval, administratorii au organizat pentru turisti un loc in care isi pot incerca m,aiestria in tirul cu arc numeroase suveniruri, obiecte de arta, bijuterii din pietre semipretiaose sau carti cu referiri la istoria si traditiile locului pot fi cumparate dintr-un loc amenajat in cateva din casele vechilor locuitori ai cetatii in viitor primaria Rasnov doreste sa construiasca un trenulet cu cremaliera pentru a uurca doritorii sus la cetate. Continuare curs 6

4.2 Organisme internationale in turism

18

-

potrivit aprecierilor organizatiei mondiale a turismului (OMT), in present in lume exsita peste 80 de organizatii internationale care au competente in domeniul turismului.

Clasificarea organismelor internationale

1) din punct de vedere al caracterului sau nivelului de reprezentare a. organisme guvernamentale b. organisme negurnamentale 2) in functie de aria teritoriala de activitate a. organisme globale b. oganisme regionale 3) dupa sfera subiectelor abordate sau continutul activitatii a. organisme generale (care abordeaza probleme ale turismului pe ansamblu) b. organisme specializate pe categorii (transport, cazare agrement) 4) din punct de vedere al modului de organizare-functionare a. organisme deschise ( primesc in permanent noi membrii) b. organisme inchise Cele mai importante organisme internationale sunt urmatoarele : 1. Organizatia Mondiala a Turismului (organism interguvernamental) 2. Organisme neguvernamentale - Federatia Universala a Asociatiilor Agentiilor de Voiaj (FUAAV/UFTAA) - Federatia internationala a Scriitorilor si Jurnalistilor din Turism (FIJET) - Federatia Internationala de Terminologie si Climatologie (FITEC) - Federatia Mondiala a Bucatarilor si Cofetarilor - Federatia Internationala a Hotelurilor (AIN / INA)

4.3 Cooperarea internationala in domeniul turismului 1. Definitia cooperarii

- reprezinta ansamblul relatiilor contractuale stabilite intre doua sau mai multe tari sau unitati economice din tari diferite avand ca obiectiv realizarea prin effort conjugat a unor lucrari de amploare intinse pe o durata mai mare de timp, urmarind obtinerea de avantaje materiale, financiare sau banesti reciproce.

19

2. Trasaturile definitorii ale cooperarii

- in functie de numarul partenerilor poate fi bi- sau multilaterala. - se desfasoara la nivelul macroeconomic, atunci cand antreneaza ca parteneri prin ministere sau departamente si realizeaza pe baza unor tratate, acorduri sau conventii ce creaza cadrul juridic si institutional din diverse domenii. - presupune unirea eforturilor partenerilor (materiale, umane, tehnice, etc) - este o relatie strict reglementata pe baza de contract si implica drepturi si obligatii pentru parteneri. - are un continut complex, multidimensional, rezultat din amploarea lucrarilor si caracterul lor conex. - se caracterizeaza prin continuitate, este o relatie de durata, activitatile fiind esalonate pe faze in timp. - rezultatele sun superioare celor pe care le-ar putea obtine partenerii, in ansamblul, prin eforturi indiviaduale.

Cadrul juridic al actiunilor de cooperare turistica este asigurat de :

- legislatie specifica fiecarei tari cu privire la regimul investitiilor straine, dreptul de proprietat, facilitatile fiscale, etc. acordurile de cooperare incheiate la nivel guvernamental reglementeaza probleme de principiu precum si o serie de aspecte concrete referitoare la schmbul de informatii sau servicii in domeniu. - contractele de cooperare, incheiate intre firme, pentru fiecare actiune in parte si care cuprind diverse prevederi.

3. Formele cooperarii in domeniul turismului

- licentierea (lanturile hoteliere) - francizarea (dreptul de utilizator)

20

- investitii staine directe - societati mixte - programme de pregatire a cadrelor (fortei de munca din turism ) - cooperare in domeniul cercetarii stiintifice, etc.

4. Avantajele cooperarii pentru tarile in dezvoltare

- accesul la tehnologiile moderne, avansate stimulandu-se diversificarea si imbunatatirea calitaii serviciilor turistice - valorificarea superioara a potentialului turistic prin atragerea in circuitul turistice al unor noi zone turitice - utilizarea mai eficienta si perfectionarea pregatirii profesionala a fortei de munca - patrunderea pe diverse piete turistice - economisirea resurselor financiar valutare prin coparticiparea partenerilor la finantarea unor obiective turistice - reducerea cheltuielilor de exploatare a echipamentelor turistice prin prelucrarea unei parti a acestora de catre partenerul extren - vanzarea unor produse mai greu exportabile pe caile clasice

5. Avantajele cooperarii pentru tarile dezvoltate

- accesul la noi resurse naturale si la o forta de munca relativ ieftina - piata de plasare a capitalului si tehnologiilor - prioritati si facilitati in achizitionarea produselor turistice - utilizarea unei forte de munca mai ieftina

4.4. Organizarea turismului in Romania

21

- inceputurile organizarii activitatii turistice sunt localizate in a doua jumatate a secolului al XIV lea - primele organizatii care urmareau incurajarea cal;atoriilor eurau: Societatea Romana de Geografie ( 1875), Societatea Carpatina Sinaia ( 1895), Hanul Drumetilor (1920) . - infiintarea in anul 1926 a oficiului National de Turism (ONT) - infiintarea in anul 1917 a Ministerului Turismului - in 1990 sa infiintat Ministerul Comertului si Turismului - in prezent, in anul 2007, exista Ministerul pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Comert, Turism si Profesii Liberale unde intalnim un secretar de stat pentru turism Lucia Morariu. - in Romania functioneaza ca organisme non-profit si fara scopuri politice, asociatiile profesionale care contribuie la formatea competentelor personalului, la ridicarea prestigiului meseriilor, la specializarea in functie de turism, recunoasterea importantei acestor meserii. - exemple de asociatii profesionale din Romania : ANAT Federatia Industriei Hoteliere din Romania (FIHR) Organizatia Profesionala de Turism Balnear din Romania (OPTBR) Asociatia Nationala a Bucatarilor si Cofetarilor din Turism (ANBCT)

Avram Iancu si Targul de fete de pe Muntele Gaina

- Avram Iancu este o comuna situata in NV judetului Alba - punct de plecare spre Muntele Gaina - orasul cel mai apropiat este Campeni - Avram Iancu a fost avocat roman transilvanean, unul dintre conducatorii revolutiei de la 1848-1849 din Transilvania

22

Continuare curs 8

Caracteristicile ofertei turistice

1.

Complexitatea si eterogenitatea

- datorita faptului ca elementele componenete ale ofertei turistice sunt diferite atat in interiorul cat si intre ele

2. Cresterea diversificata - se datoreaza caracterului rigid si inelastic al ofertei turistice ceea ce presupune multiplicarea ofertei turistice in produse turistice identice pana la un moment dat, dincolo de care apare necesitatea diversificarii produselor prin amenajarea unor noi zone turistice, - atragerea in circuitul turistic al unor noi resurse turistice, - diversificarea serviciilor de agreement.

3. Rigiditatea in timp si spatiu - imbraca 3 forme:

a) prin imobilitate - deoarece oferta turistice nu poate fi deplasata in vederea intalnirii cu cerearea turistice - de aceea cererea turistice trebuie sa se deplaseze catre locul ofertei in scopul realizarii consumului turistic.

b) prin imposibilitatea stocarii

23

- prin imposibilitatea stocarii componentelor ofertei turistice in speranta acoperii unor nevoi viitoare sau a unor oscilatii bruste alele cererii.

c) prin capacitatea limitata - atat a resurselor cat si a bazei tehnico-materiale, cat si a fortei de munca

4. Inapdabilitatea relativa - datorata caracterului rigid al ofertei turistice. Se poate numi adaptabilitate relativa in momentul in care se multiplica numarul de mijloace de transport, numarul de curse, numarul de paturi in camere.

Preturile produselor turistice

Definitia preturilor turistice

- reprezinta valoarea de piata a unui bun sau serviciu

Caracteristicile preturilor turistice

1. Diferentierea

- diferentierea se face pe mai multe criterii : - pe sezoane - pe forma de proprietate - in functie de consumator - in functie de localizarea geografica a resurselor si a bazei tehnico materiale

24

2. Complexitatea

- este datorata cumularii preturilor, prestarilor turistice componente ale produsului turistic.

3. Caracterul inflationist

- se datoreaza schimbarilor intervanite in evolutia economica schimbul valutar, conectarea la pitele turistice internationale, etc.

precum

4. Relativa independenta fata de consumatorul turistic

- creandu-se in acest fel piete de monopol, balanta cerere- oferta turistica fiind foarte putin luata in considerare.

5. Influenta limitata a preturilor turistice asupra consumatorului turistic.

Capitolul 6

Potentialul turistic.

6. 1. Continutul si structura potentialului turistic. 6.2. Principalele atractii turistice ale Romaniei

6.1. Continutul si structura potentialului turistic.

25

1. Definitia

- ansamblu elementelor ce se constituie ca atractii turistice si care se preteaza unei amenajari pentru vizitarea si primirea calatorilor.

2. Continutul Potentialului turistice (patrimoniu sau fond turistic)

a) Din punct de vedere al tipului de resurse : - resurse turistice naturale (relief, clima, flora, fauna, hidrografie si rezervatie) - resurse turistice antorpice ( create de mana omului)

b) Din punct de vedere al gradului de polarizare a resurselor turistice : - resurse concentrate intr-o anumita arie geografica. - resurse turistice dispersate (ape minerale)

c) Din punct de vedere al valorii prin originalitatea si unicitate - resurse unice, rare, unicate, originale la scara intregii planete (Cascada Niagara, Vulcanii Noroiosi, Piramidele) - resurse de creatie originale intalnite in diverse zone ale lumii. - resurse atractive comune celor mai multe zone turistice ale lumii (munti inzapezeti, plaja linistita)

6.2. Principlalele atractii turistice ale Romaniei

A. Resurse turistice naturale 1. Relieful 26

a) Carpatii Romanesti

- ocupa 1/3 din suprafata Romaniei - potentialul turistic este complex bogat si original - se caracterizeaza prin alternarea unitatilor montane, submontane si deprisionare, a culoarelor de vai, variatia si configuratia invelisului vegetal si a retelei de ape si lacuri, o mare bogatie de ape minerale si termominerale, fond cinegetic si piscicol deosebit de reprezentativ. - sunt accesibili pretutindeni - ofera conditii favorabile pentru o valorificare complexa prin turism, pentru practicarea a numeroase forme de turism.

b) Potentialul speologic

- are o recunoscuta valoare stiintifica si estetica - cuprinde peste 14.000 de pesteri care situeaza Romania pe locul 3 in Europa dupa Franta si fosta Yugoslavie (Croatia) - intlnim pesteri de dimensiuni mari, complexe carstice subterane cu rauri si cascade sau sisteme dezvoltate pe mai multe etaje, unele bogate si frumos concretionate si altele cu mineralizatii rare sau picturi murale. - multe dintre pesteri sunt unicate pe plan national si international fiind declarate monumente ale naturii sau rezervatii speologice, unele dintre ele fiind amenajate si intrate in circuitul turistic.

c) Domeniul schiabil

- se desfasoara de la 800 2200 m altitudine, cele mai importante fiind localizate intre 1500 si 1800 m altitudine. - sunt lipseite in general de avalanse si ferite de viscole - prezinta numerosi factori favorizanti practicarii sporturilor de iarna precum :

27

fizionomia si expunerea reliefului dispunerea altitudinala a acestuia conditiile metorologice

- se poate schia pana primavara tarziun in circuitele glaciare, dar si in unele statiuni montane mai inalte - unele masive montane permit amenajarea de partii si mijloace de transport pe cablu in sistem cascada de la etajul inferior la cel superior - crestele si pscurile alpine, verticalitatea peretilor stancosi au conturat si un important domeniu de alpinism.

d) Oglinzile de apa

- sunt deosebit de numeroase, fiind naturale si artificiale - lacurile de munte sunt glaciare ( Bucura), vulcanice (Sfanta Ana) sau de baraj natural (Lacul Rosu) - in arealul dealurilor si podisurilor predomina lacurile cu apa utilizate in scop balnear (Sovata, Ocna Sibiului, Slanic Prahova) - iazuri din Campia Transilvaniei sau a Moldovei sunt importante domenii pentru pescuitul sportiv - lacurile de campie, amenajate in mare parte de om si au importante valente turistice, balneare (Amara), agrement si pescuit sportiv (Snagov si Caldarusani) - mai exista si locuri pentru recreere si odihna de pe Colentina din partea de NE a capitalei : Herestrau, Floreasca, Tei, etc

Continuare curs 9

e) Litoralul romanesc

- se intinde pe 245 km - detine o importanta salba de lacuri cu apa dulce sau sarata

28

- prezinta o mare varietate de atractii oferind conditii pentru practicarea unei game largi de forme de turism - elementele care definesc litoralul romanesc sunt : plaja apa de mare bioclimatul mari resursele balneare vegetatia

Caracteristicile plajei romanesti

- orientarea E si SE care permite o indelungata expunere la soare ( circa 10 ore pe zi) - coborarea in mare cu o panta lina - latimea relative mare (400-500 m) - calitatea nisipului (tip, puritate, granulatie, grad de uscare) - asigura conditii excelente pentru cura heliomarina si talazoterapia ( tratament terapeutic care consta in bai in apa marii associate cu aer marin)

Cracteristicile apei de mare

- salinitatea relative redusa - contrastul termic cu aerul - actiunea banefica a valurilor - lipsa fluxului si a refluxului - cadru propice precticatii sporturilor nautice sau scufundarilor

f) Delta Dunarii

29

- ocupa o suprafata de 4375 km2 fiind declarata de UNESCO, in anul 1990 Rezervatia Biosferei dar si zona umeda de importanta internationala RAMSAR din anul 1991 - este un tinut exotic cu peste 120 de specii de copacii si plante cu cea mai bogata fauna ornitologica de pe continent, coloni unice de pelicani, fauna ihtiologica - alte atractii sunt reprezentate de plajele intinse din zona litorala si dunele de nisip.

2. Clima

- reprezinta un factor important cura - stratul de zapada, numarul de zile insorite sau temperatura permit practicarea sporturilor de iarna, respectiv a celor de vara

3. Vegetatia

- este complexa si diversa - are o multipla functie turistica, prin existenta unor specii si varietatea speciilor prin existenta unor specii deosebite, rare endenisime, monumente ale naturii - reprezinta o componenta esentiala pentru cercetarea stiintifica si pentru organizarea de parcuri naturale ca destinatii de vacanta - prezinta un interes deosebit in cazul turismului de odihn, recreere si agrement - prin calitatile estetice si rolul in influentarea climatului completeaza celelante valori ale potentialului turistic - plantele medicianale reprezinta un important factor natural de cura (fitoterapia) raspandit si apreciat

4. Fauna

30

- are importanta cinegetica, estetica si stiintifica - bogatia si varietatea speciilor, densitatea, valoarea trofeelor, etc, reprezinta principala atractie pentru turismul de vanatoare si pescuitul sportiv. - Romania detine circa 3600 de specii : ursul brun, cerb, ras, caprior, rata salbatica, etc.

5. Fondul natural de factorii cu potential terapeutic

- cuprinde o treime din potentialul balnear al Europei - cuprinde mofete, namoluri sapoprelice si de turda, ape termale, saline, sulfuroare, etc. - exista in Romania peste 160 de statiuni balneare si localitati cu ape minerale, termominerale si mofete. - se practica toate cele trei tipuri de asistenta balneomedicala : profilactica, curativa si de recuperare medicala - structura geologica complexa a teritoriului face ca tara noastra sa dispuna de o inepuizabila rezerva de ape minerale si termominerale.

B. Resursele turstice antropice

-unicate mondiale aflate pe lista patrimoniului UNESCO : cetatile dacice din Muntii Orastie, bisericile din lemn din Maramures, Sighisoara, vestigiile arheologice, cetatile grecesti, dacice, romane, medievale - monumente istorice de arta si arhitectura extrem de variate : manastirile cu fresce exterioare din Bucovina, Bisericile sin lemn din Maramures, bisericile si fortificatiile din Transilvania, castele si palate, edificii religioase, monumente, statui - institutii si evenimente culturale artistice, edificiile unor institutii culturale, reteaua de muzee si case memoriale, targuri, expoziti, serbari, etc - arta si traditie populara : arhitectura tehnica populara, creatie artistica - constructii contemporane, baraje, viaducte, ecluze, drumuri, poduri, diverse unitati economice 31

Capitolul 7

Baza tehnico-materiala a turismului din Romania

7.1. Continutul si rolul bazei tehnico-materiale a tursmului 7.2. Structura, dinamica si distributia teritoriala a echipamentelor turistice

7.1. Continutul si rolul bazei tehnico-materiale a turismului

Definitie

Ansamblul mijloacelor de productie utilizate in acest domeniu, in scopul obtinerii de bunuri si servicii specifice si destinate consumului turistic. - simpla prezenta a resurselor turistice nu este suficienta pentru derularea unei activitatati turistice - baza tehnico-materiala (BTM) creeaza caile de acces catre destinatia turistica, este reprezentata de dotarile necesare petrecerii in conditii agreabile a unei vacante ; asigura toate conditiile necesare, astfel incat turistil sa revina cu placere in acelasi loc ; de asemenea baza tehnico-materiala valorifica si pune in valoare resursele turistice, printr-o amenajare adecvata. - practic intre baza tehnico-materiala si activitatea turistca exista o relatie de interconditionare reciproca. Astfel activitatea turistica nu se poate derula fata existenta bazei tehnico-materiale. Pe de alta parte baza tehnico-materiala trebuie sa se adapteze permanent la cerintele turistilor din punctul de vedere al numarului de locuri de cazare, categorii de confort, serviciilor oferite, etc. - daca atractiile turistice constituie factorul fundamental activitatii turistice baza tehnico-materiala si infrastructura turistica reprezinta factorul decisiv, iar infrastructura generala factorul permisiv. 32

7.2. Structura , dinamica si distributia teritoriala a echipamentelor turistice

Clasificarea componentelor bazei tehnico-materiale a turismului din punct de vedere al destinatiei principale :

1. Baza tehnico-materiala specifica turismului - unitati de cazare - unitati alimentare - instalatii si modalitati de agrement - instalatii si modalitati de tratament

2. Baza tehnico-materiala generala (infrastructura) - mijloace de transport in comun - cai de conumicatii - instalatii de telecomunicatii - retele de alimentare cu apa, gaze, energie electrica, energie termica - unitati comerciale si prestari servicii

Repartizarea numarului de unitati de cazarea, a numarului de locuri de cazare pe destinatii turistice, in anul 2006

Destinatii turistice

Numar unitati de cazare

Litoral Statiuni balneare Statiuni montane

119 377 973

Ponderea numarului de unitati de cazare in total (%) 19.5 8.0 20.6

Numarul de locuri de cazare

118778 39413 32.233

Ponderea numarului de locuri de cazare in total (%) 41.4 13.7 11.2

33

Delta Dunarii Bucuresti si orase resedinta (inclusiv Municipiul Cta) Alte localitati si trasee turistice Total

144 818

3.0 17.3

4.086 53.097

1.4 18.5

1479

31.5

39.551

13.8

4710

100

287.158

100

Capitolul 8

Forta de munca din turism

8.1. Particularitatile muncii in turim 8.2. Evolutia si structura persoanelor ocupate in turism

8.1. Particularitatile muncii in turism

- consum e munca vie superior celorlalte ramuri economice - motivatia este legata de apartenenta turismului la sectorul tertilor care presupune o relatie directa intre prestatorul de servicii si client. Este un domeniu in care automatizarea, robotizarea, mecanizarea nu isi au locul. Relatia turistreceptioner, turist- ghid, turist-ospatar, nu pot fi inlocuite prin prezenta unir echivalente de tehnica avansata. - raspundere materiala si morala ridicata

34

Raspunderea materiala - este legata de faptul ca angajatul din turism are in gestiune o serie de echipamente, mobilier, instalatii, etc. la care se adauga si bunurile personale ale turistului. Raspunderea morala - presupune o relatie amicala intre angajator si turist astfel incat clientul sa fie fidelizat si convins sa revina in fiecare an. - un nivel relativ ridicat si complex de pregatire. -majoritatea locurilor de munaca din turism presupun o pregatire medie (ospatar, bucatar, camerista) insa fioecare dintre angajati trebuie sa fie foarte bine pregatiti in domeniul in care activeaza. Se adauga cunoasterea unei limbi de circulatie internationala, cultura generala, cunoasterea ofertei turistice din zona respectiva in care activeaza, aspect fizic placut, ingrijit, etc. - contactul direct dintrew lucratori si client/turist - ocuparea sezoniera / temporata si fluctuatia mare a personalului, se datoreaza caracterului sezonier al activitatii turistice cu implicatii negative asupra gradului de pregatire al angajatului, al veniturilor de care dispune acesta, solutia aleasa fiind pregatirea si perfectionarea intr-un alt domeniu decat in cel care activeaza temporar. In consecinta scade gradul de satisfactie al turistului. - practicarea cu timp partial (part time), in cazul unor evenimente speciale, congrese, simpozioane, conferinte - munca in contra timp, adica in persioadele in care ceilalti oameni se relaxeaza se odihnesc. - feminizarea fortei de munca - angajarea intregului timp de munaca al unei zile

8.2. Evolutia si structura personalului ocupat in turism

- populatia ocupata in hoteluri si restaurante din Romania, in anul 2005 este de 151 000 persoane ceea ce reprezinta 1.65 %din totalul populatiei ocupate in tara noastra care este de 9 147 000 angajati - repartizarea populatiei ocupate in hoteluri si restaurante din Romania, in anul 2005 pe sexe. femei 65.4 % adica 98 755 barbati 34.6 % adica 52 246 - repartizarea pe grupe de varste

35

15-24 ani 19.1 % 25-34 ani 33.0 % 35-44 ani 25.5 % 45-54 ani 19.7 % 55-64 ani 2.7 % 65 de ani si peste 0% - dupa statutul profesional salariati 92.8% patroni 4.8 % lucratori pe cont propriu 1.6 % lucratori familial neremunerat 0.8 % membru al unui societati agricole sau al unie cooperative 0%

Poiana Brasov-complex turistc montan, de odihna, cu functionare permanenta, in jud Brasov. .altitudine:950-1050m asezare:statiunea cea mai moderna si cea mai solicitata face parte din teritoriul administrativ al Brasovului. Prima cabana a fost construita la inceputul sec nostru 1907, pe locul denumit poiana de Jos, iar in 1909 se desf primul concurs intern de schi. cai de acces:aceasta perla a turismului montan, renumita mai ales pt sporturile de iarna, se afla la 12km de brasov, pe un drum judetean modernizat care leaga orasul amintit de loc Rasnov, situate pe E60 si DN73A(12km). statia CFR Brasov asigura un acces comod ca fiind asezata pe traseul principalelor magistrale feroviare care leaga cap de centrul, nordul si nord-vestul romaniei, racordandu-se in acelasi timp si la punctele de frontiera de pe granita sudica si vestica. Distanta fata de cel mai apropiat aeroport sibiu este de 151km, iar de aeroportul internat.Otopeni de 164km. 36

relief:statiunea se gaseste la poalele M.postavaru, la est si ale M.Poienii Brasovului, la vest pe un platou intins, larg ondulat cu alt cuprinse intre 950-1050m. prezenta calcarelor, a gresiilor si conglomeratelor confera M.postavaru peisaje deosebite. Versantul vestic care predomina statiunea este mai inclinat, cu numeroase partii, este mai slab fracmentat si prez unele trepte cu pante reduse. clima:climatul general este continental cu influente mai reci si umede ca urmare a diveristatii circulatiei maselor de aer. Astfel se remarca confluenta maselor de aer umede din vest si nord-vest cu cele continentale din est si explica existenta unui climat alpin si montan. Durata de starlucire a soarelui este de 1800ore in medie pe an; temp medie anuala este 0-2C la alt inalte si in statiune de 4-6C; lipsa vanturilor, datorita modului de dipunere a statiunii, fen de producere a avalanselor este inexistent in perimetrul statiunii. .fact nat:climat de munti mijlocii tonic-stimulent. flora:alternanta pajistelor cu padurile de conifere sau foioase imprima zonei o atractivitate deosebita. Alte resurse turistice sunt rezervatia si aprcul natural Tampa, rezervatia stajerisul Mare din nord vestul muntiilor Postavaru, rezervatia peisajistica Postavaru. Statiunea dispune de echipamente turistice variate, detinand o oferta turistica bogata si competitiva, pt diverse segmente de piata. Statiunea dispune di de un patinuar in aer liber, de partii de sanius, de cateva trasee de schi, precum si de sc de schi. circulatia turistica:la nivelul ulimilor ani a inreg 100-120 de mii de turisti annual, cu cca 400mii de innpotari, turisti starini reprez 28-35%. Nivelul acestor indicatorii reflecta calitatea atrctivitatii turistice a statiunii, comparatic cu celelalte, precum si efortul sustinut de promovare a ofetei statiune pe pietele externe. Turisti straini provin mai ales din israel, marea britanie, germania,si alte tari. Daca Poiana Brasov si-a dovedit forta competitiva atat pe piata interna cat si pe cea externa.

Busteni-statiune balneoclimaterica, de interes general, in jud Prahova. altitudine:880-920m. .asezare:statiunea este situata in nord-vestul jud prahova, la poalele muntilor bucegi, asezata pe valea prahovei si dezvoltata in mod deosebit pe partea dreapta a raului. Primele case ale asezarii au aparut in 1800, pe locul denumit La Busteni. Ea a fost declarata oras in 1946. .cai de acces:-cu mijloace rutiere:pe DN1 la 131km de Bucuresti si 40km de Brasov;cu trenul pe magistrala Buc-Brasov la statia Busteni. El este o importanta statie CFR care leaga cap cu centrul, nordul sau nord-vestul tarii. Aeroportul internat otopeni se afla la 111km, iar cel nat baneasa la 124km.

37

.relief:principalele inaltimi depasesc frecvent 1700-2000m, fiind reprez prin M.Baiului-vf.baiului(1826m); M.Bucegi-M.Obarsia(2169m) etc. toate aceste inaltimi include roci calcaroase si conglomerate care dau un relief aparte dominat de abrupturi, chei, pesteri. .clima:climatul este temperat continental cu influente mai reci si umede, climatul predominant este cel alpin si montan. Durata de starlucire a soareluyi este de 1900ore in medie pe an; temp medie anuala este de 4-5C la alt inalte si de 6C in statiune,m vanturile relativ puternice la inaltimi de 1700m; fen de producere a avalanselor este frecvent puternic pe anumite areale ale statiunii. .fact nat:climat de culoar montan, tonic stimulent, izvoare cu apa min, clorurata, iodurata, bicarbonata, sodica, calcica etc. posibilitati de tratament:aerohelioterapie, instalatii de hidrotermoterapie, electroterapie si masaj. .vegetatie:atarctivitatea statiunii este oferita si de prez unei vegetatii deosebit de interesanta in msivul Bucegi, cuprizand numeroase specii rare si ocrotite. .atractii turistice:biserica Domneasca 1899 ortodoxa; Muzeulcezar Petrescucontine biblioteca pers a scriitorului; Crucea de pe M.Caraiman; MonumentulUltima Grenada;cascada urlatoarea, rezervatia Piatra arsa etc. oferta pt practicarea sporturilor de iarna este modesta, incluzand doua linii de telecabine si un teleschi, cu 4 partii. .circulatia turistica:in scadere, la fel ca si in celelalte statiuni, a inreg in ultimii ani cca.90-100mii de turisti cu cca 20mii de innoptari, turistii starini reprez 8-9 procente. Accesul foarte facil si potentialul turistic permit practicarea unei variati de forme de turism, odihna si recreere, sporturi de iarna, drumetie, alpinism etc.

Calimanesti-Caciulata-statiune balneoclimaterica permanenta, de interes general, in jud Valcea. 2.altitudine:270-300m 3.asezare:statiunea este asezata pe amalul drept al raului Olt, la iesire acestuia din Carpatii Meridionali, in depresiunea subcarpatica Jiblea-calimanesti, la o distanta de 18km de Rm.valcea, 81km de Sibiu si 198km de buc. 4.cai de acces:-rutiere:Buc-Pitesti-sibiu pe DN7 craiova-rm valcea calimanesticaciulata;-feroviare:Buc-piatra olt-rm.valcea-calimanesti-caciulata. 5.istoric:documentar, sezarea este mentionata la 20 mai 1388, intrun hrisov emis de Mircea cel batran. Ceea ce a dus la faima acestei loc au fost izvoarele min sulfuroase,

38

clorurate, iodurate, calcice, sodice. In 1883 loc intra in randul statiunilor balneare, iar in 1927 este declarat oras. 6.clima:climat continental de dealuri si de coline, lipsit de contrste termice, caracteristic depresiunilor subcarpatice adapostite. Temp medie anuala este de 9,8C, nebulozitatea medie anuala este de 5,5 zecimi, precipitatiile sting 700-800mm/an. Statiunea este ferita de vanturi puternice. 7.fact nat terapeutici:ape min reci sau termale, provenite din izvoare nat si din sonde, avand concentratii si compozitii chimice variate-clorosodice, bicarbonate, alcaline, sulfuroase, bioclimat de curtare. 8.posibilitati de tratament:aeroheliterapie pe malul oltului, bai calde cu apa min in cazi sau bazine acoperite, buvete pt cura interna, instalatii pt hidrotermoterapie, electroterapie, kinetoterapie, cura de teren. 9.indicatii terapeutice:afectiuni ale tubului digestiv, hepato-biliare, renale si ale cailor urinare, metabolice si de nutritie, reumatismale degenerative, inflamatorii, abarticulare, posttraumatice, respiratorii, asociate. 10.atarctii turistice:Manastirea monument istoric si de arhitectura Cozia, aici se afla mormantul lui M.cel Batrn si al Tofanei, mama lui M.Viteazul, Poiana Bivolari, Pestera Muierii, targul folcloricCocosul de la Horezu, casa memoriala Anton pann, pOdgoria Dragasani, lacul de acumulare Vidra.

Baile-Felix-statiune balneoclimaterica permanenta, de interes general in jud Bihor. 2.altitudine:140m 3.asezare:statiunea este asezata in partea de nor-vest a M.apuseni, in campia crisurilor, la zona de contract cu extremitatea vestica a dealurilor ce coboara din M.Padurea Craiului. Diatanta de 9km desparte Baile felix de Oradea, iar cea de 22km punctul de frontiera Bors. 4.cai de acces:-rutiere:buc-Orade pe E60 si Oradea baile felix pe E76;-feroviare:bucorade(650km), satu-mare oradea(135km) etc; aeriene:Bucuresti-Oradea si curse speciale externe. 5.clima:beneficiaza de un climat de coline, bland, continental-temperat. Temp medie anuala este de 10,4C este ridicata fata de alte zone din tara situate la aceeasi inaltime. Iernile sunt blande, fara geruri puternice, vara temp sunt mai scazute decat in partea sudica si estica a tarii. Precipitatiile atmosferice ating 615,8 mm/an, vanturi slabe predominate din directi sud-est.

39

6.fact nat terapeutici: ape min termale cu o temp intre 41-49C; dpdv al compozitiei chimice ele sunt bicarbonate, sulfate, calcice, sodice; namol terapeutic este folosit sub forma de bai sau imapchetari, bioclimat de crutare. 7.posibilitati de tratament:aerotermoterapie, bai termale, in vane sau bazine, instalatii pt aplicatii de namol cald, electroterpei, cura de teren. 8.indicatii terapeutice:afetiuni inflamatorii, reumatismale degenerative, inflamatorii, abarticulare, posttraumatice, asociate. 9.atractii turistice:Muzeul Tarilor crisurilor din Oradea, Cetatea Oradei, Biserica cu Luna, catedrala Romano-catolica, Pestera Ursilo, MuzeulOctavian Goga, pesterileMeziad, vadul Crisurilor, vanatoare de mistreti si fazani. Baile-Herculane-statiune balneoclimaterica permanena, de interes general, in jud. Caras-severin. 2.altitudine:150-160m 3.asezare:statiunea este asezata in sud-vestul tarii, pe valea raului cerna, fiind starjuita la est de M.Mehedinti si la vest de M.cernei. 4.cai de acces:rutiere:Buc-pitesti craiova-drobeta-t.Severin-gara Baile Herculane pe E70 si DN6 pana la statiune;-feroviare:gara Baile-Herculane pe ruta Buc-Timisoara 5.istoric:teritoriul statiunii a fost locuit din timpuri imemoriale., insa asezarea a cunoscut o inflorire deosebita in per stapanirii romene. Din anul 1773 cand un medic a facut cunoscuta compozitia apelortermale, statiunea este tot mai solicitata, constructiile ridicate se aliniau in jurul izvoarelor cu apa calda. 6.clima:beneficiaza de o clima de depresiune intramintana, cu influente submed, muntii care stajuiesc statiunea atenuand unfluentele climatului continental temperat ferind-o de vanturi puternice.Temp meide anuala este de 10C, nebulozitatea apare in timpul rece mai ale in luna noiembrie, cerul vara fiind senin. Stratul de zapada are o grosime mica datorita topirilor repetate din timpul iernii. 7.fact nat terapeutici:apele min din statiune se grupeaza in urm categ:ape min clorosodice, bicarbonate, slab sulfuroase(sapte Izvoare)ceea ce le situeaza primele din tara nostra de acest fel; o caracteristica a apelor min de la BH consta in cant de hidrogen sulfurat, bioclimat sedativ de crutare care beneficiza de o ionizare negativa crescuta a aerului. 9.posibilitati de tratament: aerotermoterapie, bai termale, in vane sau bazine, instalatii pt aplicatii de namol cald, electroterpei, cura de teren. 10. .indicatii terapeutice:afetiuni inflamatorii, reumatismale degenerative, inflamatorii, abarticulare, posttraumatice, asociate.

40

11.atarctii turistice:Palatulll Coronini, Grota cu aburi, 7 Izvoare, Grota haiducilor, ruinele cetatii Sarmisegetuza, Muzeul de Istorie, pestera lui adam, cascada cernei, sarbatoarea narciselor de la Zervesti-rezervatie botanica. Govora-statiune balneoclimaterica permanenta, de inters general in jud valcea. 2.altitudine:360m 3.asezare:statiunea este situata in nord-estul Olteniei, intro depresiune subcarpatica, pe valea raului Hinta, inconjurat de dealuri acoperite de paduri de fag, stejar si brad, la distanta de 12km de gara Govora si 21km de Rm valcea. 4.cai de acces:rutiere:Buc-pitesti-rm valcea-baile govora pe DN7.;feroviare:gara Govora pe linia Piatra Olt, apoi cursa auto pana la statiune. 5.istoric:asezarea ar fi evoluat destul de lent daca in anul 1860 nu ar fi fost descioperite cu totul inatmplator apel min. primele analize chimice au fost facute de Bernard in 1884. Iar apoi un studiu atent in 1846 de N.Popescu. statiunea este locul unde ia fiinta primul laborator balnear din tara, in 1911, loc fiind declarat oras in 1927. 6.clima:climat continental moderat de coline, caract prin veri racoroase si ierni blnade. Temp medie annual este de 9C, precipitatiile ating 840mm/an, cu un minim in luna sept. din cauza iodului din atmosfera, statiunea este cotraindicata hipertiroidienilor. 7.fact nat terpeutici:ape min cu concentratii si compozitii chimice variate, cuprizand 3 categ:ape min cloruarate sodice, iodurate, ape min sulfuroase, slab bicarbonate, namol min sapropelic, bioclimat de crutare. 8.posibilitati de tratament:afectiuni respioratorii, reumatismale degenerative, abarticulare, posttraumatice,neurologice, periferice si centrale, asociate. 9.atarctii turistice:colectia muzeala de istorie, etnografie si arta, complexul arheologic si sitoric Govora, pestera Muierii, Manastirea Cozia(aici se afla mormantul lui M.cel Batrn si al Tofanei, mama lui M.Viteazul, pestera Polovragi, casa memoriala anton pann.

Baile-Olanesti-statiune balneoclimaterica permanenta, de inters general, in jud valcea. 2.altitudine:450m 3.asezare:statiunea este aezata in nord-estul Olteniei, pe valea raului Olanesti, fiind inconjurata de dealuri inalte acoperite de paduri de fag si stejar care ii lasa loc deschis spere sud.

41

4.cai de acces:rutiere:rm.valcea-baile olanesti pe DN64; feroviare:Gara RM valcea pe linia Pitra Olt si cursa auto pana la statiune 18km. 5.istoric:prima mentiune doc a aloc dateaza din 1527, iar despre apele sale curative din 1760. Evolutia asezarii se impleteste cu cresterea faimei apelor sale minerale. Localitatea va fi declarata oras in anul 1950, iar adevarata viocatie balneoclimaterica se va implini numai in ultimele decenii. 6.clima:climat continental de dealuri, cu veri racoaroase si ierni balnde. Temp medie annuala este de 21,2C, iar a lunii ian de -2,5C. precipitatiile inreg o medie annual de 750-800mm. U.R.A inreg valri de 60% in iulie-aug si 80% in dec ianuarie. Vanturile dominante bad dinspre sud iar briza de munte improspateaza continuu atmosfera. 7.fact nat terapeutici: ape min sulfuroase, clorurate, slab iodurate, sodice, calcice, unele ologominerale provenite din izvoare nat si folosite pt cura interna; bioclimat sedativ indiferent caract prin solicitarea f. slaba a sist nervos central si vegetativ. 8.posibilitati de tratament:bai calde cu ape min, in cazi, buvete pt cura interna, instalatii pt hidrotermoterapie, cura de teren. 9.indicatii terapeutice:afectiuni renale si ale cailor urinare, ale tubului digestiv, hepato-biliare, respiratorii, metabolice si de nutritie, asociate. 10.atractii turistice:Biserica-monumet istoric si de arhitectura populara din lemn; comanca, petrisu, Cheia; Lacul frumos-mlastina eutrofa;M.Capatanii, mnastirea Cozia.

Mangalia-statiune balneoclimaterica permanenta, de interes general, in jud Constanta 2.altitudine:0-10m 3.asezare:este cea mai sudica statiune de pe litoralul Marii negre(44km)de constanta, ridicata pe ruinele vechii cetatii Callatis. Municipiu port maritim, situat in extremitatea de Se a jud Constanta, in zona litoralului maritim al Pod Dobrogei de sud, la nord de limanul fluvio-maritim, mangalia. 4.cai de acces:este un important centru al cailor de comunicatie feroviare, rutiere si maritime. Peste alcul mangalia a fost construita un pod, inaugurat in anul 1989, de 480m lungime, cu o deschidere centrala de 95m, cu 2 viaducte de acces, care scurteaza cu 11km distanta dinte mangalia si loc 2Mai. 5.clima:benefiicza de un climat de campie influentat de marea neagra, cu unele caractere submed. Temp medie anuala este de 11,2C, primaveriile sunt timpuri dar reci iar toamnele prelungite si calde, nebulozitatea este redusa, in timpul verii soarel starlucind 12 ore /zi. Precipitatiile medii anuale ating 400mm. vanturi predominante

42

din directiile nord-vest si vest. Brizele se simt mai puternic vara, la tarmul marii, ziua dinspre mare spre uscat, noaptea invers. 6.fact nat de cura:ape min sulfuroase, clorurate, bicarbonate, sodice, calcice, apa marii; namol de turba, bioclimat maritm bogat in aerosoli salini si radiatie solara. 7.indicatii terapeutice: afetiuni inflamatorii, reumatismale degenerative, inflamatorii, abarticulare, posttraumatice, asociate. Industria este reprez de constructiile de masini si de confectii. 8.atractii turistice:un interes turistic deosebit il reprez Cetatea Callatis.din care sau pastrat cateva vestigii:o parte a zidului de incinta etc. la nord de ruinele catatii e afla necropola elenistica. O alta necropola se afla la marginea de vest a orasului si tot aici s afla si o necropola tumulara din epoca greaca si romana, in care s-a descoperit mormantul cu papirus, unicul descoperit in tara noastra.

Buzias-statiune balneoclimaterica permanenta, de interes general, in jud Timis 2.altitudine:128m 3.asezare:statiunea este asezata in sud vestul tarii, la contactul campiei Timisului cu dealurile Poganisului, la sud desf podgoriile din dealul Silagiului. Statiunea este situata la o distanta de 25km de Lugoj si 34km de Timisoara. 4.cai de acces:este situat pe calea ferata Timisaora-Lugoj, la 37 si 28km de aici ramniicandu-se o alta cale ferata spre sudul Campiei Banatului. 5.istoric:atestat doc in 1071, orasul apare in istorie mult mai devreame, in perimetrul sau fiind localizat castrul roman Ahibis. Acesta ramane o aszare rurala modesta, care se va dezvolta incepand cu 1811. Din acel an incep cercetarile privind val terapeutica a apelor min. a devenit oras in anul 1956. 6.clima: are un climat de campie, cu un caracter continental moderat, influentat de maselor de aer de origine sudmed. Temp medie anuala este de cca 11C, precipitatile sunt in general moderate, inreg o medie annual 650mm. vanturile predominate bat din directia sudica; primavara se simte, slab, foenul ce aduce aer uscat din sud-est. 7.fact nat terapeutici:ape min carbogazoase, bicarbonate, sodice, calcice, hipotene; mofeta de la sonda nr4; bioclimat sedativ de crutare cu slabe influente excitante. 8.posibilitati de tratament:aeroterapie, bai calde cu apa min, mofete, bruvete pt cura interna, instalatii de hidrotermoterapie, electroterapie, cura de teren. 9.indicatii terapeutice:afectiuni cardiovasculare, reumatismale degenerative, abarticulare,posttraumatice, periferice si centrale, asociate

43

10.atractii turistice:expozitia de arta populara, colectia de arta popIuliana folea troceanu prez vizitatorului un bogat inventar textil, cu costuime ce reflecta originalitatea creatiei pop a zonei, padurea Dumbrava, M.Poiana Rusca.

Slanic-Moldova-statiune balneoclimaterica permanenta, de interes general, in jud Bacau. 2.altitudine:450-530m 3.asezare:statiunea este situata pe versantul estic al Crpatilor Orientali, pe valea paraului slanic, intr-o reg de frag so de brad, la o distanta de 18km de orasul Targu Ocna. Un parc mare natural, amenajat cu bun gust, confera statiuni un farmec deosebit. 4.cai de acces:-rutiere:de la Miercurea-Ciuc pana la Targu ocna pe Dn12; feroviare:Gara Slanic, apoi cursa auto pana la statiune; aeriene:curse tarom, Bucuresti-bacau, apoi curse auto pana la statiune. 4.istoric:prima atestare doc a astor locuri valea slanicului si cu toto dealul de unde se scoate sarea apare in hrisovul dat la 1 ian 1757. Statiunea cunoste un real progres, se descopera noi izvoare, se intocmeste pe baza analizelor chimice si farmateutice un studiu al apelor. In 1974 statiunea este declarata statiue de interes internat, cu caracter permanent, fiind un cenrtu de tratament hidromineral. 5.clima:are un climat de tranzitie intre climatuil de deal si de munte, cu veri nu prea calduroase si ierni blande. Temp medie anuala este 7,1C, precipitatiile ating 600mm pe an. Situata intr-o vale adanca si protejata de versanti impaduriti, statiunea este ferita de vanturi puternice. Nr zilelor calde se ridica la 293 pe an. 6.fact nat terapeutic: :ape min carbogazoase, bicarbonate, sodice, calcice, alcaline,; microclimatul de salina e la targu ocna; biclimatul sedativ de crutare. 7. posibilitati de tratament:aeroterapie, bai calde cu apa min, mofete, bruvete pt cura interna, instalatii de hidrotermoterapie, electroterapie, cura de teren. 8. indicatii terapeutice:afectiuni cardiovasculare, reumatismale degenerative, abarticulare,posttraumatice, periferice si centrale, asociate 9.atractii turistice:cazinoul Slanic Moldova, popicarie, terenuri de sport, parcul statiunii, cascada Slanic, drumetii pe valea Slanicului pe muntele pufusi corbu, ruinele curtii domnesti, arhitectura traditionala din lemn. Sangeorz-Bai-statiune balneoclimaterica, de interes general, in jud Bistrita-nasaud. 2. altitudine:430-460m

44

3.asezare:statiunea este asezata la poalele M.Rodnei, in bazinul superior al Somesului Mare, intro regiune de dealuri si de coline. 4.cai de acces:-rutiere:BN-Sangeorz-Bai pe DN17; feroviare:Gara Sangeorz-bai 5.istoric:apele min din statiune au fost semnalate cu cateva sec in urma, dar utilizarea lor terapeutica dateza din 1770 cand sangeorzul este consemnat pe diferite harti si in lit de specialitate medicinala. Ulterior s-au executat mai multe foraje care s-au concretizat In includerea in circuitl balnear al altor izvoare. 6.clima:climat continental moderat de dealuri si de coline. Temp meide anuala este de 7,5C, verile sunt racoroase, iar iernile friguroase, umezeala aerului atinge in medie >82%, iar nebulaozitataea este de 6 zecimi precipitatiile de 800mm. 7.fact nat terapeutici:ape min bicarbonate, clorurate, sodice, calcice,; namaol mineral; bioclimat sedativ de crutare. 8.posibilitati de tratament:afectiuni ale tubului digestiv, hepato-biliare, metabolice si de nutritie, asociate. 9.atractii turistice:Muzeul de arta populara din Nasaud ce prezinta o colevtie etnografica specifica zonei, lucrari de arta plastica ale artistilor locali, casa memoriala liviu rebreanu, drumetii pe valea tatarului; cabana farmecul padurii, ruinele cetatii Rodnei, statiunea balneoclimaterica Valea Vinului. Mamaia-statiune balneoclimaterica sezoniera, de interes general, in jud Constanta. 2.altitudine:6-8m 3.asezare:statiune la litoralul Marii negre, asezata intre mare si lacul mamaia, la o distanta de 5km nord de Constanta. Este cea mai mare statiune turistica din romania fiind denumita:Perla marii Negre. Primul stabiliment balnear dateaza din per 19061919, in prezent fiind una din cele mai frumoase statiuni maritime europene. 4.cai de acces:-feroviare:gara Constanta, apoi cu trolibuzul pana l a statiune;rutiere:DN2, Dn39;-aeriene:aeroportul mihail kogalniceanu, apoi auto pana la statiune, maritime:port Constanta. 5.clima:climat de litoral maritim, temp medie anuala este de peste 11C, vara durata de stralucire a soarelului este de 10-12 ore pe zi, nebulozitatea este redusa vara dar mai crescuta in timpul iernii. Precipitatiile in jur de 380mm. briza marii improspateaza aerul incalzit, in timpul verii. 6.fact nat:apa marii; bioclimat marin, bogat in aerosoli salici si radiatie solara. Plaja staiunii, acoiperita de un n isip fin are o lung de 8km si o latime de 100-200m. 7.indicatii curei climatice:hipotiridism, limfatism, anemii secundare, stari de debilitate, decalcifieri, unele afectiuni reumatismale.

45

8.caract de cazare:de-a lungul plajei sunt multe hoteluri, terenuri de sport, piscine in aer liber, discoteci, pe malul marii exista plaje pt aerohelioterapie, cura de tren. Exista multe posibilitati de practicare a sporturilor, de pescuit etc.

Borsec-statiune balneoclimaterica permanenta,de interes general, in jud Harghita. 2.altitudine:800-900m 3.asezare:este situata in depresiunea cu aclasi nume din Carpatii Rasariteni, Intre Muntii Bistritei si cei ai Giurgiului, fiind inconjurata de paduri de brad. 4.cai de acces:statiunea este fara cai de acces direct la calea ferata. Borsec eset strabatuta pe DN15 care il conecteaza de orasele Toplita 23km, iar de aici de Gheorgheni 6okm si bicaz 89km. 5.istoric:cunoscut prin apele sale min inca din secXVI. In a 2 a jumatate a sec trecut s-au construit vile si case de odihna, care funstionau doar In sezonul estival, s-au amenajat o serie de bai, unele acoperite. 6.clima:are un climat racoros, de depresiune intramiontana, temp medie anuala este de 5c. precipitatiile de 800mm pe an cu un minim iarna si un maxim la inceputul verii, U.R.A inreg o medie anuala de 80%, nebulozitatea moderata, situata la o medie anuala de 6 zecimi, vanturile bat in general constant si cu intensitate mai mare sunt cele de iarna. 7.fact nat terapeutici:ape min bicarbonate, calcice, magneziene, carbogazoase; namol terapeutic de turba, bioclimat montan stimulent. 8.posibilitati de tratament:aeroterapie, bai calde cu apa min, in cazi , bazine acoperite, mofete, buvete pt cura interna cura de teren. 9.indicatii terapeutice:afectiuni cardiovasculara, endocrine, ale tubului digestiv, hepato-biliare, astenica, asociate. 10. atractii turistice:Parcul central, Poiana zanelor di Dealul Rotund cu cariera de travertin, Grota Ursilor, Pestera de Gheata, Cetatea Bufnitelor, rezervatia botanicaPaltinul pitic.

Sovata-statiune balneoclimaterica permanenta de interes general, in jud Mures. 2.altitudine:475-530m 3.asezare:este situata pe partea vestica a M.Giurgiului, intre culmile bogat impadurite si ferastruite de afluentii Tarnavei Mici.

46

4.cai de acces:statiunea este situata pe calea ferata normala ce patrunde pe valea Tarnavei Mici, la 70km de Tarnaveni, iar pe calea ferat ingusta la 74km de Targu Mures. 5.istoric:in anul 1901 loc a fost atestat ca statiune balneara, iar in 1902 a obtinut autorizatia ca apa sarat a lacurilor si izvoarelor sa feie folosita in scopuri terapeutice. 6.clima:climat de depresiune intradeluroasa, cu ierni relativ blande si veri racoroase. Temp medie anuala este de 7,6C, vanturi moderate din sect nordic si precipitatiile ating 755mm annual. 7.fact nat teraputici:apa min clorurata sodica a lacurilor helioterme, de mare concentratie, avand o temp in lac care variaza vara la 1m adancime intre 30-40C iar la 1,5m intre 40-50C, namol sapropelic provenit din lacuri, bioclimat de crutare. 8.posibilitati de tratament: aerohelioterapie, bai in lacuri helioterme si sarate, bai calde cu apa min, in cazi si bazine, aplicatii de namol cald, cura de teren etc. 9.indicatii terapeutice: afectiuni cardiovasculare, reumatismale degenerative, abarticulare,posttraumatice, periferice si centrale, asociate. 10.atractii turistice:lacul ursu-este cel mai solicitat in terapeutica, datorita fen de concentrarii de saruri; Baile Ghera-care valorifica apele sarate in subst cu propr hormonale; Muntele de sare, Valea Alunisului, hanul turistic Ursul Negru, praidstaiune balneoclimaterica sezoniera.etc.

Vatra Dornei-statiune balneoclimaterica permanenta, de interes general, in jud Suceava. 2.altitudine:808m 3.asezare:statiunea este asezata in nordul tarii, la confluenta raurilor Dorna si Bistrita, in una dintre cele mai frumoase depresiuni din carpatii Orientali, numita si tara Dornelor la o distanta de 40km de Campulung Moldovenesc, 110km de Suceava si 83km de Bistrita. 4.cai de acces:-rutiere:Buc-Focsani-poiana teiului brosteni-vatra dornei pe DN17; feroviare:Gara Vatra Dornei 5.istoric:situata pe o cale circulata transcarpatica, vatra dornei s-a infiripat de timpuriu ca asezare, tinutul Dornelor facand parte dinocolul Campulung Moldovenesc.Descoprirea si valorificarea apelor min au contribuit la dezvoltarea asezarii, declarata oras in 1909. 6.clima:are un climat de depresiune intramontana, cu veri racoroase si ierni friguraose, temp medie anuala este de 5,2C fiind mai scazuta fata de alte reg ale tarii

47

aflate la acceasi inaltime. URA este mai ridicat in sezonul rece si mai redusa la sf primaverii si vara. Muntii inconjurati, acoperiti de paduri de rasinoase, protejeaza statiunea de vanturi puternice. 7.fact nat terapeutici:ape min carbogazoase, slab bicarbionate, sodice, calcice; namol de turba, bioclimat montan tonic stimulent. 8. indicatii terapeutice: afectiuni cardiovasculare, reumatismale degenerative, abarticulare,posttraumatice, periferice si centrale, asociate. 9.atractii turistice:cazinoul, expozitia de arta populara, telescaun pana la Dealul Negru, iaz pt pescuit sportiv, excursii la Lacul Rosu si Cheile Bicazului, observatorul astronomic de la Suceava etc.

Covasna-statiune balneoclimaterica permanenta de interes general in jud Covasna. 2.altitudine:550-600m 3.asezare:este situata la poalele versantului vestic al M.Bretcului, in partea sudica a depresiuni Targu Secuiesc, la o distanta de 31km de Sf.Gheorghe si 60km de brasov. Orasul a fost atesta doc in 1584. 4.cai de acces:rutiere:Buc-Brasov-Covasna pe DN11; feroviare:Gara Covasna pe linia SF.GH.-Bretcu 5.clima:are un climat de depresiune intramontana cu veri racoroase si ierni reci. Temp medie este de 7C, precipitatiile de 600mm pe an cele mai reduse fiind in luna febr, iar cele abundente in mai iunie. Statiunea este adapostita de curenti si vanturi puternice, datorita culmilor impadurite din imprejurimi. La Covasna se face simtita briza de munte, care ia nastere ca urmare a diferentei de temp si presiunii atmosferice dintre munti si depresiuni. 6.fact nat terapeutici:este una dintre cele mai bogate statiuni din tara in ape minerale cu o mare varietate a compozitiei chimice:bicarbonate, carbogazoase, clorusodice; mofetele, bioclimatul de crutare cu o actiune asupra sist nervos central si vegetativ. 7. posibilitati de tratament: aerohelioterapie, bai in lacuri helioterme si sarate, bai calde cu apa min, in cazi si bazine, aplicatii de namol cald, cura de teren etc. 8. .indicatii terapeutice: afectiuni cardiovasculare, reumatismale degenerative, abarticulare,posttraumatice, periferice si centrale, asociate. 9.atractii turistice:Comandau aflata la 1071m altitudine, in mijlocul unei intinse paduri de conifere, are amenajata o partie cu schi cu schilift, in apropiere se afla complexul de mlastini din turba Comandau-rezervatie naturala, Poiana narciselor de la Valea zanelor, Balta Dracului, tabara de sculptura din lemn.

48

Baile Tusnad-statiune balneoclimaterica permanenta de interes general in jud Harghita 2.altitudine:635-650m 3.asezare:este situata pe malul stang al oltului, al contactul masivului vulcanic Harghita cu M.bodoc, la distanat de 32km de Miercurea Ciuc , 37km de SF,GH si la 67km de Basov. 4.cai de acces:pe calea ferata, orasul este situat la 67km de Brasov, 34km de Sf.GH, si 28km de Miercurea Ciuc, iar pe sosea distantele fata de orasele mentionate sunt de 69, 83,34km. 5.istoric:primele inf despre existenta apelor min de aici si la utilizarea lor in scopuri terapeutice le gasim in doc aparute la sf sec XVI, dar amenjarea staiunii incepe in 1845 facndu-se rapid cunoscuta. In 1890 este data in folosinta prima baza de tratament,iar in 1977 statiunea dispune de o baza de tratament relativ moderna. 6.clima:climat de depresiune intramontana, temp medie anuala este de 6C iar umezeala relativa a aerului este in medie e 80% cu un minim in iulie si un maxim in timpul iernii. Vanturile predominate cu intensitate redusa, bat din directia nord vest. 7.fact nat terapeutici:ape min bicarbonate, clorurate, sodice, calcice, carbogazoase; mofeta, bioclimat de crutare, cu nuante stimulente. 8.indicatii terapeutice:afectiuni cardiovasculare, astenica, ale tubului digestiv, asociate, renale si ale cailor urinare, ginecologice. 9.atrcatii turistice:Lacul Ciucas-serveste iarna ca patinuar, Lacul SF Ana din M.Ciomatu-singurul lac vulcanic din tara noastra, Lacul cu Muschi ce se intinde pe o sup de 80ha si care pastreaza specii rare, Turnul Alb construit in 1873, de unde se deschide o splendida panorama asupra statiuni si imprejurimilor. Jupiter-statiune climaterica sezoniera, de interes general, in Jud Constanta. 2.altitudine:5-20m. 3.asezare:statiune la litoralul Marii negre, asezata intre sattiunile Aurora si neptun la o distanta de 40km de Constanta si 4km de Mangalia. 4.clima:climat de litoral maritim, temp medie annual este de 11C, in iulie de 22C iar ianuarie 0C. in lunile de vara cerul este mai senin, atingand in medie 10-12C de strlucire a soerlui pe zi. Atmosfera bogata in aerosoli. Briza primeste in permanenta aerul, viteza aerului fiind redusa.

49

5.fact nat terapeutici:apa marii, bioclimat marin, bogat in aerosoli salini si in radiatie solara cu efect stimulent, nisipul plajei. 6.indicatii curei climatice:hipotiroidism, limfatism, anemii secundare, rahitism, stari de debilitate, decalcifieri, unele dermatoze. In statiune pe malul marii exista palje amenajate pt aerohelioterapie, talasoterapie, cura de teren. Cap.Aurora-statiune climaterica sezoniera, de interes general, in jud Constanta. 2.altitudine:3-20m 3.asezare:situata pe litoralul marii negre, la o distanta de 7km nord de mangalia si 40 km de Constanta, statiunea este formata dintrun ansamblu arhitectonic ultramodern, cu hoteluri in forma de piramida In terase. Ea este cea mai tanara statiune a litoralului romanesc. 4.clima:are un climat de litoral maritim, temp medie este de 11C. vara nebulozitatea medie lunara este de 8 zecimi, cerul fiind mai mult senin, media precipitatiilor este de 400mm/an. 5.fact naturali terapeutici: apa marii, bioclimat marin, bogat in aerosoli salini si in radiatie solara cu efect solicitant, nisipul plajei 6. indicatii curei climatice:hipotiroidism, limfatism, anemii secundare, rahitism, stari de debilitate, decalcifieri, unele dermatoze. In statiune pe malul marii exista palje amenajate pt aerohelioterapie, talasoterapie, cura de teren.

Predeal statiune climaterica,de odihna,de interes general,cu functionare permanenta,in judetul Brasov. altitudine-1000-1600m asezare-Predeal este una dintre cele mai renumite statiuni climaterice si turistice din Carpati, asezat in partea de sud a judetului Brasov,in zona de obarsie a Peahovei,pe cumpana de ape dintre raul amintit si Timis,strajuit de culmile muntilor Postavaru si Piatra mare in nord,Baiului in esti si sud-est,Bucegi in sudvest.La sud aceste ultime doua massive se contureaza Clabucetele Predealului. cai de acces-Statiunea se afla pe o axa de circulatie feroviara si rutiera extreme de importanta care uneste Bucurestiul cu Brasovul peste Pasul Predeal, se gaseste la o distanta de 140km pe calea ferata fata de Bucuresti si 144km de acelasi oras pe DN1 la 26km si respective 24km de Brasov,la 81km si 78km de Ploiesti,la 11km si 10km de Busteni,la 19km de Sinaia,la 7km si 56km de Azuga, 10km si 5 km de

50

Timisu de sus si 12km de Timisu de Jos.Aeroportul international Otopeni se afla la 123km,iar cel national,de la Baneasa 136km.Distanta fata de Buc. Este de 143km.Cel mai apropiat punct de frontiera se afla la Giurgiu la 207km. istoric-Aparitia se datoreaza manastirii Predeal,dupa anul 1700 au fost ridicate mai multe hanuri,localitatea fiind mentionata documentar in anul 1805,din anul 1946 a devenit oras,incluzand Paraul Rece,Timisul de Sus,Timisul de jos. relief-Principalele inaltimi depasesc 1100-1700m,fiind reprezentate prin:Muntii Baiului-Vf Cocosului(1478m)Clabucetul Azuga(1586m)M-tii Bucegi-Culmea Vladetului(1210m),Vf Morarului(1194m)Clabucetul Baiului(1137m),Muchia Bradetului(1219m),Muntele Postavaru la nord cu vf Musuroiu(1061m),Muntele Piatra Mare la nord est cu vf Piatra Mare(1843m).Culmile montane secundare care se gasesc in apropierea statiunii au altitudini cuprinse intre 1150-1600m si sunt reprezentate prin:M-tii Baiului Muchia Susai(1300m),Clabucetul Plecare (1301m) Clabucetul Taurului(1520m),acestea coboara cu pante largi,prelungite catre statiune fiind acoperite de paduri clima-Se remarca nebulozitate mai redusa vara si mai pronuntata iarna,numarul mediu al zilelor de vara este 25-30 cu temperature medii de 11-12gC iernile fiind prelungite,fapt care atensta existenta unor conditii bune de practicare a sporturilor de iarna,ninsorile cad in octombrie-aprilie, dar uneori si in luna mai.Grosimea stratului de zpada este in medie de 40-60cm iar durata acesteia variaza intre 90130 de zile.Fenomenul de producere a avalanselor este practice inexistent,iar aerul este foarte curat si puternic ionizant,favorbail relaxarii si tratamentelor antistress factori natural terapeutici i-climat de munti mijlocii tonic-stimulent.Pajistile si padurile din jur cuprind o mare varietate de specii floristice,unele ocrotite prin lege si intregesc valoarea peisajului. atractii turistice:Monumentul Eroilor situate in Piata Garii construit din bronz si piatra de sculptorul C Baraschi, in memoria eroilor cazuti in luptele pentru apararea Garii Predeal.Monumentul inginerului Carol Gartner intemeietorul soselei Predeal-Brasov,Manastirea Predeal,Biserica Nasterea Maicii Domnului,Prima scoala din Predeal,Cascada si Canionul:7 Scari,Cascada Tamina.Pestera de Gheata,Cascada Dracului,Gradina ZoologicaDambu-moriinoua Dotarile pentru sporturi de iarna sunt reprezentate de 9 partii de schi de diferite grade de dificultate,de sase teleferice,2 telescaune,4 teleschiuri.Agrementul de statiune este complet de club,biblioteca,discoteca,piscine acoperita la hotel orizont precum si de numeroase posibilitati de drumetie Montana. circulatia turistica in predeal a inregistrat in ultimii ani o scadere,ajungand in present la cca 120de mii de turisti pe an,cu 359-600mii de inpotari,turisitii starini 51

detini ponderi scazute de 3-4 procente,sejurul mediu este de asemenea relative scazut,ceea ce inseaman ca statiunea predeal nu are o oferta sufficient de competitive capabila sa determine turisitii sa-si petreaca mai mult timp in statiune.Oferta de cazare si masa este bogata si relative diversificata concentrate mai ales in vile de diferite categorii de confort si hoteluri bine incadrate in arhitectura localitatii si in peisaj

Sinaia statiune climaterica Montana,de interes general,permanenta,in judetul Prahova altitudine-800-100m asezare-Sinaia este una dintre cele mai importante statiuni climaterice din Carpati,aflata in nord-vestul judetului Prahova,la poalele muntilor Bucegi,pe Valea Prahovei.Localitatea are o forma usor alungita si s-a dezvoltat in mod deosebit pe partea dreapta a Vaii Prahova cai de acces-cu mijloace rutiere pe DN1:Bucuresti-Sinaia 128km,Brasov-Siania 47km.,pe magistrala feroviara Bucuresti-Brasov statia Sinaia.Aeroportul international Otopeni se afla la 103km de statiune,distanta fata de Buc este de 123km istoric-Prima atestare documentara dateaza din anul 1690,odata cu ctitoria manastirii Sinaia.Initial aici exista un mic sat Izvorul care mai apoi din dorinta regelui Carol 1 a deveit resedinta de vara a familiei regale prin realizarea ansamblului architectural al Peles-Pelisor. relief-Principalele inaltimi depasesc fercvent 1700-2000m fiind reprezentate prin:M-tii Baiului-Vf Dragan 1775m, vfPiscul Cainelui 1858m,vf Vornicul 1627m,vf mierlei1667m varful cu dor 2003m.Majoritatea acesto inaltimi cuprind roci calcaroase si conglomerate care dau un felief aparte,dominat de abrupturi,chei,pesteri.Culmile montane secundare care se gasesc in apropierea statiunii cu altitudini cuprinse intre 1450-1800, ofera forme variate de peisaj,doline,vai stramte,chei,praguri,pesteri de o atractivitate deosebita. climaclimatul general este temperat continenetal cu influiente mai reci si umede ca urmare a diversitatii circulatiei maselor de aer.Astfel se remarca confluienta maselor de aer umed din vest si din nord-vest cuc ele continentale din est,care explica existenta unui climat alpin si montan cu aceleasi caracteristici ca cel al statiunii Busteni cu mentiunea ca atat grosimea cat s durata stratului de zapada sunt mai mici in schimb pericolul de producere a avalanselor este mai redus.

52

factori naturali terapeutici-climat de culoar montan,tonic-stimulent,izvoare sulfuroase,oligominerale. posibilitati de tratament-aeroterapie,instalatii de hidrotermoterapie,electroterapie,chinetoterapie,inhaloterapie,cura de teren atractii turistice-Muzeul Peles construit de regale carol si inaugurat ca resedinta de vara.Manastirea Sinaia este ridicata de Spatarul Mihai Cantacuzino,Muzeul Bucegi construit in parcul orasului,Muzeul George Enescu,Cazinoul Sinaia construit dupa modelul Cazinoului Monte Carlo este un edificiu care la data construirii sale a creat faima statiunii..Considerata Perla a Carptilor Sinaia beneficiaza de un cadru natural deosebit de peisaje attractive,un aer curat,puternic ozonat. Echipamentele turistice ale statiunii sunt mai variate in comparative cu celalate statiuni si satisfac segmente diverse de turisti,chiar daca nivelul calitativ al acestora nu este intotdeauna la nivelul asteptarilor.Dotarile pentru sporturile de iarna ofera multe posibilitati pentru turistii amatory de aceasta forma de agrmeent.Aici se afla o scoala pentru schi fond si alpin pentru adulti si copii,scoala de snowboard mai mult partii de schii. Fond,teleferice,partii de saniusi precum si o partie de bob cu o lungime de 1500m.Staiunea mai dispune de unparc,casino,cluburi,trei terenuri de tennis,piscine acoperite la hotelurile Holiday Inn si International,sauna,Sali de intretinere,Sali de conferinta si altele care completeaza oferta de agrement circulatia turistica-sinaia detine o circulatie turistica mai ampla decat Poiana Barasov sau Predeal avand o capacitate de cazare superioara,atat in cantitate cat si in calitate,celorlalte doua statiuni.In ultimii ani s-au inregistrat aprox 200mii de turisti pe an cu peste 600mii de inoptari,turistii straini au preprezentat 10-14 procenteCircultaia turistica in statiune ar putea fi mai mare odata cu dezvoltarea domeniului schiabil si cu imbunatatirea calitatii ofertei in ansamblu.

Durau statiune climaterica Montana,de interes general,permanenta,de odihna,in judetul Neamt altitudine-780-800m asezare-Statiune Montana Durau se afla in judetul Neamt,localitatea cu acelas nume se afla pe teritoriul comunei ceahlau,situate in partea vestica a

53

judetului.Teritoriul administrative al comunei include si satele Ceahlau,Bistricoara,Paraul Mare cai de acces-Statiunea este situate pe drumul judetean care accede in dn15 spre nord si dn 12c.Cea mai apropiata statie cfr este Bicaz 17km,punctual terminus al liniei secundare Bacau-Piatra neamt-Bicaz 86km ramificatie a magistralei Bucuresti-Ploiesti-Suceava-Vicsani.Aeroportul de la Bacau 103km poate constitui o modalitate de acces rapida dinspre capitala.Fata de Bucuresti distanta este de 392km relief-statiunea se gaseste la poalele muntilor Ceahlau, care fac parte din grupa centrala a Carpatilor Orientali intr-o poiana insorita in partea de nord-vest a masivului,se afla la o altitudinemedie de 780-800m la 9km de lacul Izvor Muntelui de pe Bicaz. clima-climatul general este temperat continenetal cu influiente mai reci si umede dar predomina cel montan,cu caract. Specifice,prezinta interes persistenta si grosimea stratului de zapada 60-70de zile pe an cu o grosime de 18-20cm.Aerul este foarte curat,puternic ozonat,lipsit de poluare.Fenomenul de producere a avalanselor este mai rar pe suprafetele mai reduse doar la altitudini de peste 1500m mai ales in permimetrul abrupturilor de pe culmi inalte. factori naturali terapeutici-climat de munte,tonic-stimulent atractii turistice-muntele bicaz include numeroase atractii turistice:culmi montane inalte de peste 1800m,Panaghia,Toaca,Lespezi,Batca lui Ghedeon,Ocolasul mare.In imediata apropiere a statiunii intinse paduri de brad si de foioase care adapostesc un important cinegetic si numeroase specii floristice ocrotite,Ruinele Palatului Cnezilor.Muntele Ceahlau a fsot declarat parc national.Alte resurse turistice sunt oferitte de localitati din apropiere,orasul bicaz,satele tarcau,pangareti etc. baza tehnico-materiala a statiunii se commune din hoteluri si cabane situate pe culmile montane din apropiere,echipamentele de alimentatie sunt slab diversificate fiind reprezentate numai de restaurante.Statiunea dispune de o partie de schi si de o instalatie de teleschi cu o lungime de 400m si o capacitate de transport de 500pers/ora..Exista insa si unele partii neamenajate pe care se schiaza in present cum ar fi Durau statia Peco,Valea Morarului

Paltinis Statiune Montana de ofihna,de interes general cu functionare permanenta in judetul sibiu.

54

Altitudine 1442m Asezare-statiunea face parte din teritoriul adimistrativ al municipiului Sibiu din judetul omonim situate in partea cetrala a Romaniei,Aceasta statiune Montana la cea mai mare altitudine din tara. Cai de acces.Statiunea este accesibila dinstre Sibiu sitata pe E81 la 32 km pe un drum judetean modernizat.Fata de Bucuresti se afla la o distanta de 310kmMunicipiul Sibiu este in acelasi timp si statia CFR xwa mai apropiata care deserveste statiunea situate oe megistrala Bucuresti-Rm Valcea-Sibiu-Deva care poate face legatura cu punctele de frontiera Giurgiu in sud si Curtici sau Episcopia Bihor in vest si nordvest.Aeroportul Sibiu asigura o cale rapida de acces dinspre capitala. Relief-statiunea se gaseste la poalele muntilor cindrel care fac parte din carpatii meridionali la o altitudine medie de 1400m.Muntii cindrel sunt reprezentati in aporpoerea localitatii de culmile montane,vf onesti 1713m,culmea paltinis 1410m,culmea poplaca 1447m de origine cristalina.In fata statiunii despartite prin valea raului daneasa affluent al raului mare se desfasoara culmile secundare ale muntelui batrana si larga poiana a stanei gaujoara.Un element deosebit este dat de prezenta reliefului glaciar de pe versantul Nordic al culmii serbota-frumoasa cindrel unde exista 4 circuri glaciare Alte atractii turistice-sunt oferite de paraul daneasa afluoent al raului mare care la punctualla pisc formeaza cheile cibinului de lacurile glaciare care se gasesc la altitudini de 1900-2000m iin partea de sud a masivului cindrel reprezentat de:iezerul mare,iezerul mic,gropata,iujbea rasinarului,primele doua lacuri alaturi de peisajele naturale de exceptie fac parte din rezervatia iezerele cindrelului. Clima-climatul general este temperat continenetal cu influiente ,ao reci si umede ca urmare a activitatii intense a maselor de are nord-boreale si vestice.Altitudinile de relief mai inalte,suprafata de desfasurare a muntilor explica existenta unui climat montan cu temperature med