1.Tema: Bazele teoretice si practice ale turismului international1. Turismul international-definire si metode de cercetare2. Fluxurile turistice internationale3. Factorii pozitivi si nefavorabili care au influientat dezvoltarea turismului international4. Tendinte de dezvoltare a turismului international

1. Primele ncercari de definire a turismului, ca fenomen economic si social, dateaza de la jumatatea secolului al XIX-lea. ntre timp, activitatea de turism a cunoscut evolutii mai lente sau mai spectaculoase, ndeosebi ncepnd din anii 60 ai secolului XX, transformndu-se ntr-un adevarat fenomen specific lumii moderne si care a devenit, prin amploarea activitatilor desfasurate, prin contributia la crearea produsului brut mondial si la crearea de locuri de munca, prima industrie a lumii. Cuvntul turism, aparut la nceputul secolului XIX n Marea Britanie, venea din frantuzescul tour si se referea, la acea vreme, la calatoriile efectuate de tinerii englezi, pentru propria lor placere si agrement.Daca la jumatatea secolului XIX, aveau sa apara si sa se dezvolte, tot n Marea Britanie, primele agentii de turism si primele calatorii organizate la preturi ieftine, catre sfrsitul secolului si-au facut aparitia si primele hoteluri de lux, sub impulsul lui Charles Ritz, dar si hotelaria de categorie medie si mica hotelarie .

2. Intreaga literatura de specialitate subliniaza faptul ca turismul a devenit un fenomen economic relevat. Care sunt argumentele in favoarea acestei afirmatii?:- turismul a devenit a 3-a industrie mondiala dupa industria petrolului si industria constructiilor de masini- turismul contribuie cu aproximativ 6% la produsul intern brut mondial- in intreaga lume circa 130mln. de persoane lucreaza in aceasta industrie- reprezinta unul din sectoarele economice mari consumatoare de forta de munca- incasarile obtinute din turism se apropie in prezent de 600-700mlrd. anual- pentru multe tari dezvoltate, cat si in curs de dezvoltare, turismul constituie una din sursele cele mai importante aducatoare de venituri- unele din tari au devenit dependente de turism- turismul reprezinta una din industriile cele mai dinamice si curate- de asemenea in multe cazuri, turismul s-a dovedit a fi rezistent la crizele economice, fiind destul de elastic, in sensul ca ofera alternative de diversificare. Turismul aduce un element de stabilitate in economie.Dovada cea mai concludenta a dinamismului acestui sector o constituie evolutia fluxurilor turistice de-a lungul timpurilor. Trebuie de retinut ca din totalul fluxurilor turistice mondiale, cea mai mare parte o ocupa turismul intern: circa 80% si international 20%.Exista 2 indicatori statistici de baza:-numarul turistilor internationali (in mln.) inregistrati la nivel mondial -volumul incasarilor (in mlrd.$).In ceea ce priveste volumul incasarilor, trebuie sa tinem seama de:-influenta inflatiei care a cunoscut rate de crestere diferite-perioadele de apreciere sau depreciere a $De asemenea trebuie sa tinem cont ca numai cateva tari din lume concentreaza un mare numar de turisti internationali: Franta-75mln; Spania-57mln; SUA-50mln; China-45mln; Italia-42mln; M.Britanie-27mln; Mexic-18mln; Grecia-16mln; Romania-3mln; R.Moldova-127mii.Alaturi de aceste tari mai putem mentiona si alte state receptoare de turisti: Canada, Germania, Austria, Elvetia, Turcia, Egipt, Thailand, Croatia, Brazilia etc.Iar din tarile Europei Centrale putem mentiona: Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Bulgaria, Romania, Ucraina.Cele mai mari state de turisti internationali pot fi puse in evidenta:-fie prin numarul de locuitori ce calatoresc intr-un an peste hotare in calitate de turisti-fie indirect prin volumul cheltuielilor efectuate de turistii lor peste hotare in diverse locuri de odihnaDaca e sa ne referim la primul aspect, atunci cele mai inportante state sunt: SUA, Germania, M.Britanie, Japonia, Franta, Italia, China, Olanda, Canada, Belgia, Austria, Suedia, Thailand, Danemarca, Coreea de Sud.Urmarirea fluxurilor turistice internationale capata o semnificatie aparte daca luam in considerare marele regiuni turistice care acopera mari areale geografice ale lumii. OMT distinge 6 mari regiuni turistice: Europa; America de Nord si Sud; Asia de Est si Pacific; Africa; Orientul Mijlociu; Asia de Sud.Ponderea obtinuta de aceste regiuni geografice in totalul pietii turistice difera foarte mult: Europa-57,7%; America de Nord si Sud-17,4%; Asia de Est si Pacific-16,7%; Africa-4,1%; Orientul Mijlociu-3,3%; Asia de Sud-0,8%.

3. Cativa factori pozitivi mai importanti sunt:-cresterea timpului liber a fost posibila in primul rind prin sporirea productivitatii muncii-modificarea veniturilor unor importante segmente ale populatiei ca urmare a dezvoltarii economice-cresterea nivelului de instruire a populatiei care a generat un interes mai mare pentru cultura, o dorinta mai mare pentru cunoastere, pentru descoperirea valorilor istorice si artistice ale omenirii-sporul natural al populatiei care in anumite zone geografice ale lumii a amplificat cresterea numarului de turisti potentiali-modificarea sperantei medie de viata-explozia urbanizarii populatia urbana este mult mai receptiva fata de turism decat populatia rurala-sporirea mobilitatii populatiei ca urmare a dezvoltarii impresionante a transportului-schimbarile intervenite in oferta cantitativa, calitativa si structurala a serviciilor turistice, ceea ce a insemnat o mare diversitate a gamei de produse turistice si aparitia unor forme de turism-ridicarea nivelului de pregatire a fortei de munca ocupata in turism-extinderea fara precedent a retelei de comunicatii in cadrul careia internetul ocupa in prezent primul loc-diversificarea cooperarii internationale care a permis simplificarea formalitatilor de vize, reducerea costurilor pentru turismul organizat si acordarea facilitatilor de calatorieCativa factori negativi:-diferite confruntari militare care au paralizat circuitele turistice pe arii geografice extinse-o serie de calamitati naturale(cutremure, inundatii etc.)-conditii meteorologice nefavorabile-cresterea costului vietii indeosebi in perioadele de criza-caracterul limitat al unor resurse turistice disponibile care pot sa restrictioneze oferta-capacitatea de suport a unor statiuni sau zone geografice. Depasirea acesteia poate sa aduca daune mari mediului inconjurator si sa provoace o reactie de respingere din partea populatiei locale-existenta unor restrangeri administrative si sanitare(complicarea formalitatilor de trecere a frontierei; obligativitatea vaccinarii pentru a vizita aumite zone)-unele constrangeri apar si pentru cei ce calatoresc cu mijloace auto legate de starea tehnica a mijlocului de transport, documentele ce trebuie prezentate-prezenta unor standarde inferioare ale infrastructurii de acces spre anumite destinatii turistice(calitatea drumurilor, lipsa autostrazilor si aeroporturilor, absenta retelelor de comunicatii, calitatea inferioara a serviciilor turistice oferite indeosebi a celor de cazare si alimentatie care afecteaza grav relatia pret-calitate)-lipsa de informatii si cunostinte pe care fiecare turist are absoluta nevoie inainte de a intreprinde o calatorie-disponibilitatile de timp liber

4. Principalele tendinte ale dezvoltarii turismului intern si international sunt:-turismul va fi puternic influentat de dezvoltarea transporturilor-odata cu dezvoltarea transporturilor se vor intensifica eforturile de modernizare a infrastructurii generale(drumuri, porturi, aeroporturi, retele de comunicare) indeosebi in tarile in curs de dezvoltare dar cu un potential turistic mare.-va continua trendul demografic pozitiv cunoscut sub denumirea de explozie demografica. Aceasta va genera fluxuri turistice puternice pe masura dezvoltarii economice a unor state intens populate(China, India, Brazilia, Japonia, Rusia, SUA etc). O serie de state dezvoltate din punct de vedere economic, indeosebi din Europa Orientala si cea Centrala vor cunoaste un proces de imbatrinire a populatiei, ceea ce va duce la modificarea structurii pe varste a turistilor.-cresterea nivelului de instruire a gradului de cunoastere si educatie a unei largi categorii ale populatiei concomitent cu sporirea veniturilor acestora va genera o tendinta in schimbarea stilului de viata-ca urmare a liberalizarii si globalizarii economiei, o amploare deosebita o va lua turismul de afacere-pe masura maturizarii pietii turistice, vom avea de afacere cu un nou tip de turist mai experimentat si mai exigent-in viitorul apropiat vom asista la o segmentare mai puternica a ofertei turistice in sensul diversificarii ei-pe piata turistica interna si internationala se va inaspri lupta de concurenta, ceea ce va obliga firmele turistice sa utilizeze metode moderne de management si marketing , care sa le permita reducerea cheltuielilor si maximizarea profitului-concurenta se va accentua si ca urmare a accelerarii procesului de patrundere a corporatiilor multinationale pe aceasta piata specifica. Acest fapt se va materializa in concentrarea industriei turistice, in mari companii care vor incerca sa castige cote de piata cat mai mari, sa-si impuna branduri ale firmelor, sa-si reduca riscurile prin diversificarea canalelor de distributie si sa aiba o influenta majora asupra pietii muncii.In fine, treptat se vor crea si conditii necesare unei dezvoltari durabile a turismului care inseamna satisfacerea trebuintelor prezente, fara a compromite posibilitatile generatiilor viitoare, de a-si realiza propriile interese.

Tema 2. Posibilitatile de masurare a circulatiei turistice interne si internationale1. Realizarea unui sistem statistic amplu si coerent in domeniul turismului international este importanta din cel putin urmatoarele motive:*pentru a pune in evidenta contributia acestui sector la dezvoltarea economie este foarte imi in ansamblu a unei tari, ex este ft iportanta contributia turismului la crearea PIB*elaborarea unor strategii de mk menite sa ofere un raport= Venit-Cheltuieli favorabil*sprijinirea unor zone geografice defavorizate din punt de vedere industrial dar ca potential touristic.*in scopul protejarii unor areale turistice intens solicitate*pentru a identifica o serie de cai si mijloace necesare incurajarii unor categorii ale populatiei de a practica unele forme de turis in unitatile mici si mijlocii cum ar fi: agroturismul sau turismul montan 2. Sursele statistice. In vederea culegerii datelor statistice necesare in turism ne putem baza pe doua categorii de surse statistice: surse primare, surse secundareSursele primare:*datele obtinute la punctele de trecere a frontierei, *inregistrarea turistilor la receprtiile diferitor obiective de primire,cazare*datele furnizate de diferite companii de transport (rutier,aerian,maritime,feroviar)*datele existente la agentiile de turism, la tur-operatorSursele secundare: *studierea bugetelor de familie* metoda sondajelor de opinie* metoda de interviurilor directe prin chestionare*metoda interviurilor indirecre prin telef si posta*solicitarile de valuta la banci sau casele de skimb valutarDatele obtinute la punctele de trecere a frontiereiAvantaje: Aparent sunt cele mai exacte, *datele obinute pot fi stocate, *sunt inregistrate atit intrarile cit si esirile, *pot fi obtinute si alte informatii cu privire la: tara de origine,durata sederii,motivele deplasarii.Dezavantaje: in cazul micului traffic de frontier una si aceeasi persoana poate sa treaca de zeci de ori granitza in decursul unui an, *in unele situatii pe ariile geografice largi trecerea pers sau a grupelor de pers are loc in mod liber fara nici un fel de control, *nu se refera decit la turismul intern.Inregistrarea turistilor la receptiile diferitor obiective de primire, cazareAvantaje: Fiecare client este trecut in registru de evidenta pe baza declaratiei pers de calatorie, *Avem posibilitatea sa urmarim nr total de innoptari si gradul de ocupare a capacit. De cazare pe un interval de timp anume. Putem sa determinam intensitatea circulatiei turistice intre o anumita localitate, putem sa urmarim si structura cererii pe categorii de unitati de cazareDezavantaje: multi turisti nu recurg la hotel, ci innopteaza la rude, prieteni sau dorm in masina sau in cort,*unul si acelasi turist strain vizitind mai multe localitati este inreg in mai multe hotele de mai multe ori marind artificial nr lor., * unele unitati de cazare sar putea sa nu aiba registru de evidenta desi acesta este obligatoriul prin legeMetoda sondajelor de opinieAvantaje: aici sunt hotaritoare 2 lucruri eroarea standard cu care vrem sa lucram, marimea esantionului adic nr pers ce vor fi intervivate. Astfel se presupune ca din studiile facute pe teren se rezulta urm.sit.: 30% din persoanele intervievate au cumparat serviciile turistice in anul respective, iar 70% nau cumpar. Daca dorim sa lucram cu o eroare standard de +-17% atunci marimea esantionului consultat (n) a fost de = = 933 persoaneMetoda interviurilor directe:Avantaje: stirneste interesul populatiei, *pot fi distribuite chestionare destul de complexe, * de obicei pers sunt dornice sa coopereze.Dezavantaje: uneori solicita timp pt formularea intreb, *implica unele costuri suplimentareLegat de intre. Cum trebuie sa fie???-clare si scurte-sa urmeze o succesiune loghica-limbajul nu trebuie sa fie sofisticat-nu trebuie formulate intreb ambigne-nu trebuie sa apeleze prea mult la memoria respondentului-intreb treb sa fie cit mai attractiveInterviurile telefoniceAvantaje: accesul ft usor, *rata rsp este destul de buna, *pot fi effectuate multe apeluri intrun interval de timp scurt.Dezavantaje: Absenta vizualizarii ne impiedica sa abordam obiective cit mai complexe, *comunicarea verbal poate sa omita unele aspect esentiale, * interviurile treb sa fie ft scurte.Studii intreprinse prin posta:Avantaje: Costurile sunt mai mici,*nu sunt intermediary, *rsp sunt demne de incredere, *poate fi pastrata confidentialitateaDezavantaje: multe variabile necesare stud nu pot fi control in absenta intervivatului,*rata rsp este slaba, *chestionarele prea lungi reduc si mai mult rata rsp.

Tema 3: Structura serviciilor turisticeProdusul turistic include un ansamblu de servicii care au ca finalitate satisfacerea trebuintelor turistului pe perioada sa de vacanta, se utilizeaza diferite criterii de grupare, astfel daca avem in vedere diferite preocupari de petrecere a timpului liber, putem distinge:a) servicii aferente unor preocupari pasive desfasurate in timpul sejurului turistic- vizeaza timpul petrecut in camerele unitatilor de cazare, prin vizionarea TV, lectura sau internetul.b) servicii aferente unor preocupari conditionat pasive (timpul alocat alimentatiei, pro cedurile de tratament balnear, plaja, discoteci).c) servicii aferente unor preocupari conditionat active (practicarea sporturilor, excursii, concursuri). Criteriul mentionat mai sus are mai mult o semnificatie teoretica nefiind utilizat in activitatea turistica, practica decat rare ori. Adevarata structura a serviciilor vizeaza natura lor, din acest punct de vedere ele pot fi clasificate:STRUCTURA SERVICIILOR TURISTICE:a) servicii turistice de organizare si pregatire a consumului turistic:- servicii de informare;- conceperea pachetelor de servicii turistice;- servicii legate de obtinerea documentelor, de calatorii;- servicii pentru rezervarea locurilor la diferite mijloace de transport.b) Servicii de baza:- de cazare;- servicii de alimentatie;- servicii de transport.c) servicii complementare sau de divertisment:- cultural';- sportiv;- excursii;- cazinouri.d) servicii nespecifice de care pot beneficia nu numai turisti, dar si populatia locala:- saloane de frumusete;- transport public;- servicii de posta si telecomunicatii;- servicii de gospodarie locala;- servicii de reparatie, intretinere. De mentiont faptul ca: * In totalul serviciilor turistice ponderea de baza revine serviciilor de baza.* Am putea alcatui si o structura a serviciilor de urgenta din acest punct de vedere, urgenta cea mai mare o au serviciile de cazare, celelalte putind fi rezolvate pe parcurs.* De asemenea mai putem grupa serviciile turistice in functie de modalitatile de plata: gratuite sau cu plata.

CURS 4. ORGANIZAREA I CUANTIFICAREA CIRCULAIEI TURISTICE INTERNE I INTERNAIONALE4.1. Principalele instituii transnaionale din domeniul turismului4.2. Modaliti de cuantificare a circulaiei turistice interne i internaionale4.3. Sistemul de indicatori ce caracterizeaz turismul internaional

4.1. Turismul a cunoscut o puternic dezvoltare ndeosebi dup cel de-al doilea rzboi mondial. Pn atunci nu existau organizaii turistice internaionale care s realizeze o nivelare a trsturilor turismului practicat n fiecare ar. Curnd ncep s apar sau s se activeze aceste organizaii, iar rolul lor n dezvoltarea turismului internaional este unul important. n domeniul turismului, ca i n alte sectoare de activitate economic, tiinific i social funcioneaz dou categorii de organizaii internaionale: organizaiile interguvernamentale i organizaiile neguvernamentale. n fiecare din cele dou categorii se detaeaz anumite organizaii care au competene generale (ca n cazul OMT - Organizaia Mondial a Turismului), n timp ce alte organizaii au competene specializate ntr-unul din sectoarele activitii turistice, cum este cazul Biroului Internaional de Turism Social. De asemenea, pentru unele organizaii, turismul nu reprezint dect unul din domeniile n care ele i exercit atribuiile, care de fapt se refer la alte domenii de activitate: Organizaia Aviaiei Civile Internaionale are un comitet pentru turism nsrcinat cu rezolvarea problemelor de transport turistic aerian; Biroul Internaional al Muncii a creat un serviciu pentru formarea profesional n sectorul turistic, iar Banca Mondial finaneaz printr-un organism specializat investiiile destinate sectorului turistic. Organizaia Mondial a Turismului (OMT - WTO n englez) - este singura organizaie interguvernamental care i exercit la scar universal atribuii turistice generale. n cadrul ei funcioneaz 200 de membrii afiliai (organisme neguvernamentale naionale i internaionale) alturi de statele membre ONU. n anul 1975, Uniunea Internaional a Organismelor Oficiale de Turism (UIOOT) s-a transformat ntr-un organism internaional cu caracter guvernamental: OMT. Obiectivul fundamental al acestei organizaii este "de a promova i dezvolta turismul, pentru a contribui la dezvoltarea economic, la nelegerea internaional, la pace i prosperitate, precum i la respectul universal i aplicarea drepturilor i libertilor omului fr diferen de ras, sex, limb i religie". OMT cuprinde patru categorii de membrii: - membrii ordinari, adic statele care au ratificat statutul de constituire sau care au aderat la acesta, i care sunt n numr de 141;- 7 membrii asociai: trei teritorii Aruba, Comunitatea Flamand din Belgia, Madeira, Antilele Olandeze, Puerto Rico i Macao;- doi observatori permaneni Vaticanul i Palestina;- membrii afiliai, care sunt organizaii neguvernamentale internaionale i organizaii naionale publice i private care exercit o activitate important n domeniul turismului internaional sau naional. Sunt afiliate n special companii aeriene, agenii i organisme de voiaj, institute i centre de cercetri turistice, lanuri hoteliere i restaurante, centre de formare profesional. Membrii afiliai pltesc o contribuie anual ctre OMT i sunt invitai s participe la lucrrile diferitelor organe ale organizaiei. n numr de peste 350, ei sunt reunii n Comitetul Membrilor Afiliai. Structura OMT este format din: Secretariatul General, Adunarea General, Consiliul Executiv, Comitetele Regionale, Comitetul Membrilor Afiliai i diferitele comitete sau comisii specializate.Activitile OMT sunt diverse i numeroase. Ele acoper ansamblul domeniilor turismului intern i internaional. Iat cteva din cele mai importante activiti: - elaborarea de studii i statistici: acestea se refer la apte mari domenii: evoluia turismului n lume, pieele turistice, echipamentele i ntreprinderile turistice, planificarea i amenajarea turistic, analiza economic i financiar, efectele sociologice ale activitii turistice, reprezentarea turistic n strintate. Statisticile mondiale i regionale reprezint obiectul unor publicaii regulate. Informaiile legate de sectorul turistic sunt cuprinse n diferite publicaii dintre care cea mai important este revista "Turismul Mondial", precum i n "scrisorile de informaie" adresate organismelor naionale de turism. - asisten tehnic: OMT acord asisten tehnic rilor n curs de dezvoltare, fie direct prin propriile sale resurse bugetare, fie prin delegarea Programului Naiunilor Unite pentru Dezvoltare (PUND), cu ajutorul resurselor bugetare afectate de acesta. - consultaii i rezoluii: OMT favorizeaz consultaiile internaionale n cadrul sesiunilor diferitelor organe i adopt rezoluii. Cele mai importante rezoluii adoptate: Carta de la Manilla (1980) i Declaraia de la Haga (1989), Aliana Turistic a Oceanului Indian, Organizaia pentru Dezvoltarea Turismului African, etc. Consiliul Mondial pentru Turism i Cltorii (WTTC World Travel and Tourism Council) WTTC are 100 de membrii din cele mai faimoase corporaii din toate domeniile turismului. Este singura structur care reprezint sectorul privat n toat diversitatea lui. Misiunea sa este s creasc interesul pentru creterea economic i dezvoltare social, s conlucreze cu guvernele i politicienii, s deschid potenialul industriei turistice pentru crearea de locuri de munc i generarea de prosperitate. Activitatea WTTC este axat pe trei direcii fundamentale: - activiti globale: punerea n discuie a soluiilor care afecteaz activitile T&T oriunde n lume - grupuri de lucru: echipe de specialiti din sectorul privat care lanseaz provocri i oportuniti n domenii ca resursele umane, infrastructur, impozite, i IT-E comer - iniiative i programe regionale: pune n lucru potenialul su nu numai n economiile conductoare ci i n rile i regiunile care prezint un potenial mare dar nu dispun de mijloacele i resursele necesare pentru punerea lui n valoare. Structurile comerciale n lumea turismului internaional grupeaz pe plan internaional organismele profesionale, sociale i tiinifice constituite n diferitele state. Aceste organizaii au drept scop favorizarea schimburilor, a ntlnirilor ntre profesionitii diferitelor naionaliti, a elaborrii informaiilor i studiilor care s stea la baza unor decizii pe care le adopt autoritile publice. Totodat scopul acestor organizaii este de a reprezenta diferitele profesii n cadrul organizaiilor internaionale guvernamentale. n acelai timp, ele sunt structuri globale unde se iau decizii privind armonizarea intereselor, mprirea pieelor, regulile de conduit uniforme, etc. care s corespund politicii marilor companii internaionale turistice globale, membrilor lor. Principalele organizaii din aceast categorie sunt: 1. Asociaia Mondial a Ageniilor de Voiaj (WATA); 2. Asociaia Transportului Aerian Internaional (IATA); 3. Asociaia Internaional a Hotelierilor (IHA); 4. Societatea American a Agenilor de Turism (ASTA); 5. Federaia Universal a Asociaiilor Ageniilor de Voiaj (FUAAV); 6. Consiliul Internaional al Ageniilor de Voiaj (ICTA); 7. Asociaia Internaional a Circuitelor Turistice (ISTA); etc. toate cu caracter transnational, statutele lor fiind respectate de toi membrii de multe ori naintea legilor locale. 4.3. Prezentm n continuare cele mai importante seturi de indici care, dup opinia cercettorilor de la Consiliul Mondial pentru Turism i Cltorii (WTTC World Travel and Tourism Council), reflect ansa i intenia unei ri de a se specializa n turism pe baza avantajului comparativ. Valoarea fiecrui indice, din sistemul de calcul, se poate plasa ntre 0 (cea mai slab poziie) i 100 (cea mai bun poziie) respectiv, valorile minime i maxime cuprinse n monitor. 1.Indicele Dezvoltrii Sociale (Social Index): Reflect nivelul de dezvoltare al unei ri pe plan social. Este un indice agregat format din: Indicele Dezvoltrii Umane (HDI), Indicele Media (ziare i televiziune), Indicele PC (accesul la computere personale) i Indicele Criminalitii. Indicele Dezvoltrii Umane msoar realizrile unei ri n privina dezvoltrii fizice i intelectuale ale populaiei sale. Se refer la durata vieii, starea de sntate, accesul la proprietate, la educaie i venituri care s asigure o via decent. Indicele Media exprim accesul populaiei unei ri la reeaua de televiziune i la pres, exprimndu-se prin numrul de televizoare la 1000 de locuitori i numrul de ziare (cu apariie de minimum patru zile pe sptmn) la 1000 de locuitori. Indicele PC msoar accesul la informare prin calculatoare personale. Indicele criminalitii este exprimat prin numrul total de crime (toate categoriile de crime) nregistrate la 100.000 de persoane. 2. Indicele implicrii turistice: Este calculat ca medie aritmetic ntre Indicele de Participare la Activitatea Turistic, ca act de consum, i a Indicelui de Impact Economico Social al Turismului (ambii calculai de Banca Mondial). Indicele agregat msoar implicarea populaiei, n actul turistic i efectele induse de turism asupra bunstrii. 3. Indicele Infrastructurii: Msoar gradul de dezvoltare a infrastructurii generale a unei ri. Se calculeaz pe baza indicilor de modernitate a infrastructurii de acces rutier i feroviar, de aprovizionarea cu ap potabil i energie, precum i de salubrizare public (metoda de calcul a indicilor dezvoltrii practicat de Banca Mondial). 4. Indicele de mediu: Acesta reflect rezultatele implicrii statului n aspectele ecologice ale dezvoltrii economice, n general, corelnd gradul de dezvoltare tehnologic cu efectele asupra mediului. 5. Indicele Tehnologiei: Indicatorul evideniaz nivelul de implementare a sistemelor tehnologice moderne, plecnd de la date cu privire la reelele de telefonie fix i mobil, exporturile de tehnologie de vrf, numrul de utilizatori de Internet (Hitech Index). 6. Indicele Dezvoltrii Resurselor Umane: Este construit pe baza indicatorului calculat de PNUD pentru nivelul de educare a populaiei. Indicatorul PNUD folosete informaii legate de: sperana medie de via, rata de alfabetizare, fora de munc, nivelul de calificare, accesul la educaie etc. 7. Indicele de Deschidere Turistic: Msoar gradul de deschidere a pieei turistice, pe baza informaiilor privind regimul vizelor, nivelul liberalizrii comerului internaional, taxele asupra tranzaciilor internaionale.

TEMA 5 Serviciile turistice de cazareVarietatea de clasificare a hotForme de exploatatie a hotSisteme de rezerva a locurilor la hotTehnici de stabilire a tarifelor pt serviciile hotClasificarea hot reprezinta o forma de prezenta a nivelului de confort si a calitatii serviciilor oferite. Obectivele adoptarii unui sistem de clasificare oficial sunt urmatoarele:Informarea clientului(in deosebi pentru hotelele care fac parte din lanturi hot cunoscute)Posibilitatea diferentierii politicii fiscaleReglementarea sistemelor de tarife practicate Protectia clientuluiVarietatea sistemelor de clasificare:Tari care nu au adoptat nici un sistem de clasificare(australia, noua zeilanda, kenia, singapore, SUA) argumente:Principiul libertatii pietii care intra in dezacord cu orice forma Alegerea clientului se face in functie de notorietatea marcii(de ex. in SUA sunt 75% lanturi hot)Hotelurile care fac parte de lanturile hot sunt deja concepute dupa standarte propriiNivelul de echipare si confort al hot din lanturi este in general superior celui categoriei oferite.Tari care nu au clasificari oficiale dar dispun de o clasificare oficiala care apare in ghidurile ag de voaiaj. De ex.:In SUA nu a fost adoptata o clasificare propriu-zisa, insa exista un clasament oficial a celor care nu fac parte din lanturile hot, astfel ag de voaiaj clasifica hot in 3 categorii: standart, comercial, de lux.In Marea Britanie s-a incercat introducerea unui sistem de clasificare voluntara care nu a dat rezultate.Tari care au adoptat un sistem de clasificare propriu: Italia, Spania, Franta, Portugalia, Belgia, .a. argumente:Normele de clasificare trebuie sa reprezinte expresia unui consens intre intre profesionistii din acest sectorNivelul de confort trebuie sa raspunda asteptarilor clientilorIn general criteriile de clasificare oficiala a hot au caracterul unor norme tehnice, care se refera la unele aspecte cantitative , adica suprafata camerelor, inzestrarea cu echipamente, proportia camerelor dotate cu grup sanitar propriu; aspecte calitative cum ar fi calitatea mobilierului, calitatea serviciilor, varietatea serviciilor, starea de curatenie, vechimea cladirii.In legatura cu aspectele calitative apare o problema a masuraruii de obicei conditiile de calitate a mobilierului sunt supuse prin adjectivele: stare buna, calitate inalta, frumos, aceasta perceptie la fiecare om difera. La fel stau lucrurile si cu cantitatea serviciilor unde exista riscul unor aprecieri subiective, de ex.: calitatea profesionala a personalului, nivelul calificarii si experienta, limbile straine cunoscute, normele de incadrare cu personalul, frecventa schimbarii lengeriei.Cit priveste varietatea serviciilor in multe tari se limiteaza la impunerea unei game minimale de servicii, de ex. in RM unitatile hot trebuie sa ofere urmatoarea gama de servicii: 4-5* cel putin 20 servicii3* cel putin 15 servicii2*cel putin 10 servicii1* cel putin 5 serviciiNormele nominalizeaza serviciile minime oferite pentru fiecare categorie de incadrare , ele tin seama de : a) norme utilizate in tarile concurente pe piata b) norme care se aplica in general in tarile europene cu turism dezvoltat c) recomandarile OMTservicii minime privind clasificarea structurilor de primireAsigurarea pe timpde iarna a unei temperaturi minime de 18CProtectia turistilor fata de zgomote si alte surse de poluareNu se admit spatii de cazare la subsol, fara aerisire si lumina naturalaGrupurile sanitare si baile vor fi placate cu materiale ceramice, marmura sau alte materiale esteticeEfectuarea curateniei zilnice de cite ori este nevoie in toate camerele si in spatiile comuneSchimbarea lengeriei de pat prosoapelor dupa fiecare turist de ex. 4-5*-zilnic, 3*-la 2 zile, 2*-3 zile, 1*-4zile.La toate tipurile de hot este o obligatorie oferirea unei anumite game de servicii suplimentare cum ar fi: Instructiuni de folosire a telefoanelor si TV-ului; tariful pentru convorbiri telefonice; lista ROOM-service; lista cu preturi pentru produsele din bar, minibar, frigider; pliante cu harta localitatii sau unui ghid, ziare si reviste ; primul ajutor in caz de urgenta; trezirea clientilor; primirea si transmiterea corespondentei. 2 Pe plan mondial experienta dobindita in servicii de primire- cazare ne arata mai multe forme de exploatatie (operare). hotel tip exploatatie individuala este caracterizat de 123*, se caracterizeaza: Capacitate relativ redusa ; structura organizatorica o copiaza pe cea a familiei in functie de director, contabil, receptie, si alte functii le indeplinesc sotul, sotia si alti membri; -nu utilizeaza mai mult de 5 lucratori; functiile de proprietar si exploatanti sunt indeplinite de una si aceiasi persoana; rentabilitatea hot de tip individual depinde de amplasament(localitati mici, sezonalitate, priceperea cu care sunt gestionate, adoptarea serviciilor la cerere; calitatea lor.Lanturile hoteliere voluntare- caracteristici generale: Este o unitate benevola de hotelieri independenti care in general ofera un produs hot omogen, din punct de vedere al confortului, dar deferentiat ca arhitectura si amenajare.Un lant hot se creiaza din initiativa unui grup de hotelieri pe care-i leaga aparenta la o anumita regiune Ei isi definesc un numar de criterii obligatorii mai mult sau mai putin restrictive. Ex. in Franta detin 30% din nr. hot si 25% din capacitatea de cazare; in Elvetia 25% din capacitatea de cazare, Spania 6%, Italia 6%, Austria 4% Fiecare aderent la lant isi pastreaza independenta juridica si financiara, dar au si elemente comune ele vizeaza aplicarea unei strategii promotionale si comerciale comune: intreprind campanii promotionale comune; editeaza ghiduri cu toate hot aferente; isi coordoneaza politica de preturi si tarife, isi acordora asistenta tehnica si consultanta de gestiune reciproca; valorifica posibilitati de finantare comuna. Dupa cum am vazut raspindirea lanturilor hot voluntare depinde de la tara la tara, de ex. in Franta sint aprox. 40 lanturi hot voluntare, includ 20-200 hot. Pe plan mondial cele mai mari lanturi hot sunt: logis de France, Best Western International, SUA cu peste 3462 hot si peste 280000 camere din care 1000 in europa (sunt amplasate mai mult in mediul rural). 3 lanturile hot integrate : concentreaza orizontarea ofertei in industria hot, si-a gasit expresia sub forma lanturilor hot integrate care mai tirziu sau constituit in grupuri hot. Procesul care a stat la baza alcatuirii grupurilor hot a fost achizitia, fuziunea sau inchirierea unor acorduri de cooperare si asociere. Scopul lor a fost sporirea beneficiilor prin economiile de scara realizate pe seama: reunirii, directiei finantarii, MK, promovarii produselor turistice.Hotelurile cuprinse intr-un lant hotelier integrat poate sa functioneze sub forma de: 1.filiala depinde direct de societatea mama nu este autonoma2.contract de MG- 3-6% din cifra de afaceri; o persoana care se numeste (mandant) ii ofera alteia( mandatar) puterea de a produce in contul sau mai multe efecte juridice.3.Franciza- 10ani cu drept de prelungire, un contract de concesiune pe care francizorul concizioneaza francizorului marca sa de produs impreuna cu procesele tehnice si marca sa de comercializare; ambele parti sunt autonome din punct de vedere finaciar, juridic; foloseste inovatiile; garantie de neconcurenta; remuneratia consta intr-o taxa de afiliere; francizorul supravegheaza calitatea serviciilor.Cea mai raspindita este filiala, de obicei o filiala apartine unui grup hot care la rindul sau reuneste mai multe lanturi hot. Un lant hot este un ansamblu de unitati operationale hot care se adreseaza unui segment de clientela nedeterminat sub aceiasi marca si in cadrul unei legislatii comerciale comune. Spre deosebire de lanturile hot voluntare care constituie simple intelegeri intre exploatanti independenti lanturile hot integrate ofera un produs omogen sub o directie unica, aceasta hotaraste asupra: extinderea lantului; infiintarea de noi hot; structura organizatorica; angajarea personalului si pregatirea profesionala asigura in sistem comun de gestiune; elaboreaza si adopta strategii comune de MK. In cazul lanturilor hot categoria superioara, conceptia de arhitectura si amenajarea interioara este particularizata in functie de amplasament(munte,mare, sat, oras)Ansamblul lanturilor hot integrate reprezinta cca 30% din nr. de camere si 10% din nr. total al hot de turism. Peste media mondiala se situiaza SUA cu peste 50% din piata mondiala a lanturilor hot integrate. Printre primele mari 10 grupuri hot 8 se afla sub controlul capitalului american:Hospitale Francis SistemsHoliday InnBest WesternAccorCinis Hotel- SUAMariot-SUACharatonHilton Hotels CorpInter Continental Hotels Group AngliaPromus-SUACarlosn-SUAClub-Medeteranian- FrantaSormelia-SpaniaDintre acestea Romania au ajuns Inter Continental Hotels Group, Hilton Hotels Corp, Holiday In, Accor, Mariot, Best Western3.Exista 3tipuri de sisteme de rezervare: 1.sisteme de informare-majoritatea lanturilor hoteliere au birou propriu de rezervare se face prin telefon fax.2. sisteme de disponibilitate(liber sau ocupat)in aeroporturi, gari sunt amplasate panouri care indica situatia camerelor disponibile (lumina verde), ocupat(lumina rosie). Deasemenea aceste panouri mai pot permite si identificarea amplasamentului hotelelor prin simpla activare a tastelor.3.sisteme de rezervare computerizate unde- cererea si confirmarea se face in timp real.Marele lanturi hoteliere sunt conectate si la sisteme globale de distributie. Cele mai mari sisteme de rezervare sunt: amadeus global; travel distribution care ofera servicii a 29 000 hotele. Alte sisteme: apolo galileo, Axess, sabre.La scara mondiala rezervarile tin 83% din camerele inchiriate, in europa 86%Rezervarea reprezinta prima secventa a contractului hotelier. Ea incepe prin formularea cererii si acordul hotelierului, ulterior la sosire prin semnarea fisei de anuntare a sosirii si plecarii clientul se angajeaza sa se conformeze regulamentului hotelului, in ceia ce priveste comportamentul, serviciile de plata.Obligatiile rezervarii pentru hotelier: punerea la dispozitie la data prevazuta a spatiilor de cazare pentru care si-a dat acordul pentru plata corespunzatoare; inregistrarea rezervarilor din punct de vedere a mijloacelor de rezervare, cererea de rezervare poate sa parvina- verbal(telefonic receptie) in scris(scrisoare, fax) prin reteaua computerizata, prin internet.O rezervare poate fi:Provizorie- cind clientului i se fixeaza o data limita pina la care rezervarea provizorie va fi mentinuta.Ferma- cind clientului i se solicita o garantie de rezervare.Garantiile de rezervare: 1 Cu precizarea orei limita - cind clientului i se comunica ca rezervarea este mentinuta pina la ora x. 2. Plata in avans - poate fi un accaunt- nu se ramburseaza cind clientul nu vine, sau cind poate fi taxa de garantie, plata de avans se reduce din suma achitata de client la hotel. De obicei plata de avans este ceruta in situatiile: Cind clientul nu prezinta certitudineSejurul este prea lung Perioada este foarte incarcata in sezonAgentia de voaiaj nu este prea cunoscuta.Marimea avansului este variabila. De ex. tariful pentru 3 nopti de cazare poate fi de din pretul unei noptari

4 Tehici de stabilire a tarifului pt serviciile hotelieteTariful de suport sau dereceptie care poate fi diferentiat in functie de: tipul camerei (single, DDL, apartament), localizarea (parter), vederea, mobilierul, gradul de confort. Acest tarif este in mod obligatoriu afisat la receptie.Taride speciale de camera: Tarife de companie acordate firmeleor care incheie frecvent contracte cu hotelul sau lantul hotTarife promotionale, stimulativeTarife de familie-oferite famiililor cu copii Tarife pentru prestatii complexe- diverse congrese, evenimente, manifestariTarife gratuite sau 0- oferite unor clienti importanti- bogati.Tehnica miimimii- consta in stabilirea tarifelor de camera la o miime a sumei din camera a costului de constructie si echipare a hotelului pornind de la un grad de ocupare de la cel putin 70%.Dezavantaje : nu se ia in consideratie efectele inflatiei;Poate fi corect in cazul unui hot nou si nu in cazul unui hot vechi;Gradul mai mic de 70% deformeaza enorm calculele;Formula lui Hubbart- porneste de la stabilirea profitului dorit in functie de acesta sunt prognozate impozitele ce trebuie platite si costurile de exploatare dorite de a se inregistra pentru atingerea obiectivului propus. Se mai numeste tehnica de jos in sus.

Tema 6. Serviciile turistice de alimentatie.Importanta serviciilor turistice n alimentatieTipologia unitatilor de alimentatieSistemul cateringuluiTehnici de stabilire a preturilor in restaurante.1). Importanta serviciilor turistice n alimentatieAlaturi de cazare si transport, alimentatia reprezinta o alta componenta importanta a activitatii turistice in categoria servicii de baza. Desigur un intreg sector al alimtenatiei publice face parte integrata din activitatea turistica. In statele cu o industrie turistica dezvoltata aproxiativ 25 % din vinzarile anuale ale restaurantelor sunt considerate a fi legate de turism. Mai mult de atit alimentatia publica determina Calitatea prestatiei turistice si influenteaza activitatea ofertei turistice. Acest fapt este posibil datorita :Prezentei alimentatiei in toate momentele consumului turistice : - cazare, - transport, - agrement;Marii diversitati structurale a serviciilor de acest gen;Posibilitatii particularizarii acestei servicii;Oferirii de preparate atit in bucataria internationala cit si cea nationala. Gastronomia a devenit o forma noua de turism. S-a cnstatat ca turistul petrece 15-20 din timp sau in unitatile de aimentatie publica, de aceea nu este posibil o evolutie pozitiva a turismului fara dimensiunile corespunzatoare a acestui sector.Pe plan Mondial acest sector a manifestat mai multe tendinte: Concentrarea activitatii si apariatia lanturilor de restaurante;Expansiunea SUA pe piata europeana;Diminuarea consumului de carne si cresterea proportiei de legume si fructe, in general a produselor ecologice. In Republica Moldova in contrast cu tendinta de concentrare a manifestatiei pe plan mondial , la noi sa constatat o puternica farmitare a sectorului restauratie, adica predomina unitati mici independente pararel cu infiintarea unor localuri mari de lux. Au aparu foarte multe restaurante cu specific national, consecinta a procesului de privatizare si intrare. 2). Tipologia unitatilor de alimentatieUnitatile de servire- reprezinta localul format din una sau mai multe incaperi dotate cu utilaje , mobilier, obiecte de inventar corespunzatoare profilului si categoriilor in care se incadreaza si anume:De lux;Categoria I;Categoria II;Categoria III;Regim, cantina, restaurant.Incadrarea pe categorii se face tininduse cont de anumite criterii si anume:Amplasarea unitatiiGradul de confortForma de servirePosibilitatea de distractie a consumatorilorNivelul de pregatireTinutele personalului.In functie de organizarea activitatii de servire, de productie din turism alimentatia poate fi grupata:Restaurantul Localul ce imbina activitatea de productie cu cea de servire. La rindul sau el poate fi de mai multe tipuri :Restaurantul clasic asigura meniul diversificativ si confortul recreativ prin formatii orchestrale, program artistic, solisti vocali si instrumentisti sau aparate muzicale. Pot functiona cu program fractionat ( mic dejun, dejun, cine) sau non-stop.Restaurant specializat pescaresc, vinotaresc, lacto-vegetarian, dietic.Restaurant cu specific : 1.crama; 2.Restaurant specific national; 3. Restaurant cu specific local.Restaurant auto-servire.Cantina restaurant.Fast food : -unitati Macdonalds; - drive inn; - Take- home.BerariaBarul de zi / de noapte/ cafe-bar/ disco-bar/ bufet tip expres/ snack/baruri.PizzeriileCafetariilePatiseriile pot fi: - placintarii, - TORTURI; - gogoserii, inghetata.Room service.Bistro-urile.3). Sistemul cateringuluiDe-a lungul timpului in domeniul productiei, preparatele alimentare s-a manifestat o imensa preocupare pentru concentrarea si industrializarea procesului de pregatire a produselor alimentare.Aceasta preocupare sa nascut din dorinta folosirii rationale a resurselor materiale si umane, sporirii eficiente activitaii, satisfacerea cererii aflate in continua crestere cit si cresterea gradului de organizare a productiei. Astfel a aparut o serie de unitati de pregatire a produselor culinare independente de cele cu atributii de deservire a turistilor. O asemenea forma moderna de industrializare culinara o reprezinta cateringul.Cateringul presupune separarea functiilor de aprovizionare si prelucrare de cele legate de comercializare si servire.Uniatatile in cauza sunt adevarate fabrici de mincare ce asigura hrana zilnica a unor colectivitati din fabrici, scoli, institutii, spitale, etc. Avantaje :Cresterea gradului de mecanizare si automatizare a fabricatiei.Utilizarea unei tehnologii moderne.Controlul permanent a proprietatii nutritive al alimentelor.O mare diversificare a sortimentelor.Independenta fata de sezonalitatea unor materii prime.Calitatea superioara a produselor, diminuarea pierderilor.Economisirea spatiilor de productie.Folosirea permanenta a fortei de munca.Reducerea costului de productie.

4). Tehnici de stabilire a preturilor in restaurante.In acest domeniu al alimentatiei publice, problema preturilor ocupa un loc deosebit, facind abstracttie de marea diversitate a tipologiei unitatii de alimentatie care au ca obiectiv prepararea alimentelor pentru turisti. Restaurantul sub diverse forme ramine unitatea cea mai reprezentativa la stabilirea preturilor, unde sunt valabile 3 principii. Principiul dispersiei pretului consta in distribuirea felurilor de mincare pe 3 transe: - cu preturi joase, - mediana, - cu pret ridicat.Transa medie- trebuie sa aiba o pondere cel putin egala cu produsele prezente in celelalte transe laterale. Daca este mai mare se mareste ponderea celor din transa cu preturi mici.Principiul amplitudinei pretului - raportul dintre pretul cel mai mare si cel mai mic nu trebuie sa depaseasca 2,5-3. Principiul raportului calitativ de pret consta in raportul pretului mediu cerut la pret mediu oferit din care pretul mediu oferit este egal cu suma pretului vinzarii asupra numarul felurilor mincare.Daca: Valoarea raportului este in 0,9 -1 raportul calitativ al pretului este considerat satisfacut. Valoarea este sub 0.9 gama de preturi este prea ridicat si nu v-om avea clienti, iar peste 1 productia mai ieftina este mai putin solicitata.

Serviciile complimentare

Se caracterizeaza printr-o mare varietate. Unele Servicii complimentare sunt asociate unor servicii de baza, altele au o existanta indpendenta.Din acest motiv este greu sa facem o delimitare precisa. Totusi din punct de vedere al caracteristicolr prestatiei deosebim :Servicii de informare a turistilor ce se refera la:Continutul pachetului de servicii oferite a serviciilor turistice.Traseul, excursii organizate.Tururile de oras.Obiectivele ce v-or fi vizitate.Programele artistice.Posibilitatea de cumparare a obiectivelor necesare.Facilitatile turistice oferite.De mentionat ca o buna parte din informatii sunt preluate din materii publicitare, anumite afise, brosuri, cataloage, prospecte, pliante, carti turistice, etc.Servicii de intermediere se refera la :Servicii de rezervare a biletelor de calatorie pe mijloacele de transport.A biletelor pentru spectacole.Obtinerea pasapoartelor si vizelor.Inchiriere auto.Inchiriere de material si echipament sportiv.Intretineri si reparatii auto.Transmiterea la resedinta turistice a unor obiecte cumparate. Servicii in caracter cultural educativ:Participarea la spectacole.Vizite la muzee.Vizitarea locurilor istorice.Concurs pentru diverse teme.

Servicii cu caracter recreativ:Serate.Activitate de clubParc de distractiiCarnavalJoc distractivConcursuri Focuri de tabara, etcServicii de tratament balniar :InhalatiiBai de namolMasajeDiete specialeCure de slabireImpachetarea ciocolateiFizioterapie, etcServicii cu caracter special:SecretariatTraduceriOrganizare conferinte, seminareAsigurarea cu ghizi insotitiArtizanatSchimb valutarPrograme speciale pentru copii.